Material practic pentru psihopedagogi

Caracteristicile de vârstă ale copilului

În rîndurile de mai jos sunt redate aspecte care sunt specifice

vîrstei.
Sunt caracteristici care ne putem aştepta să apară la grupele de
vîrstă specificate, însă ele trebuie înţelese în contextul diferenţelor
individuale şi al nivelului actual de dezvoltare a copiilor, ţinînd cont de
faptul că unii se dezvoltă mai rapid, iar alţii mai lent.

Nou născut şi sugar (0-1 an):

 Dependenţă totală de persoana care îl îngrijeşte dezvoltarea

sentimentului de ataşament faţă de părinte
 Nu face distincţia între sine şi lume în primele luni
 Imită expresiile emoţionale pe care le observă la părinţi sau la alte
persoane apropiate
 Manifestă teamă sau nelinişte în absenţa persoanelor
apropiate (anxietate de separare)
 Comunică prin plîns nevoile fiziologice şi emoţionale
 Are tendinţa continuă de explorare (ex. merge în patru labe prin
cameră, ia diferite obiecte în mînă, le introduce în gură etc).

Copilăria timpurie (1-3 ani):

 Explorează mediul
 Acţionează spontan, necontrolat
 Gîndeşte într-o manieră concretă
 Apar primele abilităţi de interacţiune cu copiii
 Începe să perceapă relaţia cauză - efect referitor la ceea ce se
întîmplă (ex. daco închide uşa nu se mai aude atît de rare zgomotul)
 Se enervează foarte uşor atunci cînd nu obţine ceea ce doreşte (ex. îl
este dificil să accepte că părintele nu îi poate cumpăra îngheţată
acum)
 Nelinişte / teamă în absenţa părinţilor sau a unor persoane apropiate
 Hiperactivitate - explorează continuu mediul şi solicita părintele să
participe la jocurile lui
 Manifestă gelozie faţă de cei care sunt în centrul atenţiei părintelui la
un moment dat.

Vîrsta preşcolară (3-6 ani):

 Convingerea că ceilalţi percep lumea ca şi el şi că nu există un alt
punct de vedere (.egocentrism")
 Este important pentru el să spună „NU", îi dă un sentiment al
controlului (ex. refuză să facă ceea ce i se spune)
 Are nevoie de ajutor pentru a-şi putea controla reacţiile emoţionale
 Începe să înveţe ce este potrivit pentru anumite situaţii sociale (cînd
trebuie să salute, să mulţumească)
 Spune "minciuni" despre lucruri care s-au întîmplat sau ar dori să se
întîmple (ex. inventează o întreagă poveste despre cum s-a dus în
drumeţie cu alţi copii şi s-au întîlnit cu ursul) - acestea fiind mai
degrabă rodul imaginaţiei decît minciuni autentice
 Are crize de furie dacă lucrurile nu se întîmplă după placul lui, dar
începe să se controleze dacă i se explică de ce nu poate face sau avea
anumite lucruri
 Hiperactivitate (se apucă de multe activităţi pe care nu le termina şi îi
este greu să stea mai mult timp într-un loc)
 Nelinişte şi teamă legate de despărţirea mai îndelungată de părinţi, de
pildă cînd trebuie să meargă la grădiniţă.

Vîrsta şcolara mică (6-10 ani):

 Copilul preia de la părinţi comportamente sau percepţii legate de

evenimente sau persoane
 Relaţia cu copiii de aceeaşi vîrstă devine tot mai importantă
 Evaluarea propriei persoane în termeni de însuşiri pozitive sau
negative se realizează prin comparaţie cu alţi copii
 Are multa energie, nu are răbdare să persiste în activităţi statice - ex.
să îşi facă temele.
 Preadolescenta / pubertatea (10-14 ani):

 Prietenii devin grupul de referinţă pentru preadolescent, părinţii

avînd o influenţă tot mai mică
 Se manifestă tot mai pregnant nevoia de independenţă
 Vrea să fie competitiv, să exceleze într-un domeniu, acest lucru fiind
important pentru a-şi menţine statutul în grupul de prieteni
 Petrece mai puţin timp cu părinţii
 Începe să manifeste interes faţă-de sexul opus
 Realizează faptul că părinţii nu sunt perfecţi
 Caută noi modele, în afară de părinţi
 Începe să aibă interes pentru viitorul apropiat
 Devine tentat să experimenteze fumatul, alcoolul fi alte droguri.

Adolescenţa (15-18 ani):

 Grupul de prieteni are un rol important în formarea unei păreri despre

propria persoană
 Este într-un proces de constituire a valorilor
 Modificările hormonale la această vîrstă determină fluctuaţii
emoţionale exprimate prin: sensibilitate excesivă, plîns, nevoie de
activitate fizică sau reacţii emoţionale necontrolate (ex. rîde fără nici
un motiv)
 Are nevoie de un "spaţiu privat" (ex. să aibă camera lui, sa nu i se
asculte convorbirile telefonice etc.)
 Poate avea sentimentul că este puternic şi "atotştiutor", simultan cu
cel de inadecvanţă sau eşec
 Are nevoie să se relaţioneze la adult de la egal la egal
 Este tentat să experimenteze fumatul, consumul de alcool şi alte
droguri
 Manifestă interes faţă de sexul opus.