Sunteți pe pagina 1din 19

SUCCESUL ŞI

INSUCCESUL
ŞCOLAR
Conf. univ. dr. Nicoleta Duță
CUPRINS

 Delimitări conceptuale

 Cauze şi forme de manifestare ale insuccesului şcolar

 Modalităţi de prevenţie şi înlăturare


Delimitări conceptuale
 Succesul are o primă accepţiune - aceea de reuşită, deși nu orice reuşită este un succes. O
altă accepţiune asociată este victoria în competiţie. Este rezultatul autorealizării de sine, cu
eforturi mari, cu sacrificii, cu muncă asiduă, din trebuinţa de autoexprimare si autorealizare,
din trebuinţa de prestigiu.
 Succesul şcolar este recunoaşterea capacităţii de exprimare, prin performanţele învăţării,
valorificându-se la maximum capacităţile si disponibilităţile biopsihice. Succesul şcolar se
manifestă prin rezultate maxime la examene, concursuri, olimpiade.
 Insuccesul, cu forma sa gravă de eşec înseamnă nereuşită, înfrângere sub povara propriei
neputinţe sau a greutăţilor exterioare. Insuccesul şi eşecul sunt respinse de societate, de
colectivitate, de individ. Ca reacţii faţă de insucces apar dispreţul, dezamăgirea, cumpasiunea
care pe, unii îi alină, pe alţii îi umileşte.
 Insuccesul şcolar (rămânerea în urmă la învăţătură, eşec şcolar) constă în neîndeplinirea
de către elevi a cerinţelor obligatorii din programe, fiind efectul discrepanţei dintre
exigenţe, posibilităţi şi rezultate.
 Succesul, ca şi opusul său, insuccesul, depind de numeroşi factori social-obiectivi, factori
ce ţin de structura individului.

 Mediul social-cultural creează ambianța generală a politicii şcolare, fundamentul


respectului pentru această instituţie. El creează oportunităţi realizării umane prin şcoală.

 Mediul familial pregăteşte şi întreţine spiritul de respect pentru şcoală, pregătește şi


întreține efortul de învăţare.
 Grupul extrafamilial, de prieteni, cu aspiraţii prosociale, proşcolare, influenţează
aspirațiile şcolare şi profesionale.
 Factorii interni au o pondere, deosebită în realizarea şcolară și în performanţele
recunoscute ca, succes.
 Starea generală de sănătate condiţionează biologic reuşita în învăţare.
 Capacităţile intelectuale (perceptive, de memorie, gândire şi imaginaţie) şi abilitățile
(deprinderi, aptitudini) sunt cele care determină în cea mai mare măsură înalta
performanţă şcolară.
 Mediul social-cultural deteriorat în anumite perioade de frământări, convulsii sociale
influenţează negativ și politica şcolară şi calitatea organizării pedagogice a instituţiilor
de invăţământ. Din acest punct de vedere, mai cu seamă, deficienţele activităţii de
predare şi erorile de evaluare au cea mai rnare influenţă negativă asupra
randamentului invatarii.
 Nedreptăţirea frecventă prin notare şi excesele de severitate, blochează şi
demobilizează elevul. Evenimentele stresante in viata de familie (boală, divorţ,
conflicte), dezinteresul familiei faţă de şcoală si mediul prietenilor ostili şcolii
influenţează negativ atitudinile faţă de obligaţiile şcolare.
Cauze şi forme de manifestare ale insuccesului şcolar

Cauze…
…de ordin
…de ordin …de ordin
fizio-
social- pedagogic
psihologic
familial
-tulburări somatice,
neurologice, endocrine -familii dezorganizate; -prezentarea într-un mod
ilogic şi neatractiv a
-tulburări legate de -familii schimbătoare; conţinutului lecţiei;
pubertate; -atmosfera “încărcată” cu -evaluări injuste;
-deficienţe sezoriale; tot felul de excese;
-tratarea unor copii ca pe
-boli specifice vârstei; -nivelul igenico-sanitar; “paria” clasei;
-insuficienţe ale elaborării -nivelul cultural scăzut al -autoritatea excesivă;
intelectuale; familiei (părinţi excesiv de
grijulii, cei intoleranţi, cei -conlucrarea precară cu
-inteligenţa şcolară sub familia;
limită; indiferenţi) ;
-părinţi navetişti. -pregătirea superficială
-instabilitate neuromotorie, pentru lecţii.
etc.
Cauze şi forme de manifestare ale insuccesului şcolar

Forme de manifestare ale insuccesului şcolar

a) b) Faza rămânerii în c)
Faza Repetenţia
urmă la învăţătură sau
premergătoare
propriu-zisă abandonul.

(încetinirea semnalează acumularea


ritmului, apariţia golurilor mari în
lacunelor) cunoştinţe, evitarea
oricărui efort de
îndeplinire individuală a
sarcinilor, aversiune
faţă de învăţătură
Cauze
Cauzele obiective derivă din factorii externi, ponderea cea mai mare
având-o cauzele generate de organizarea şcolară, programe încărcate,
orare incorect intocmite, lipsa de pregătire şi experienţă a profesorilor,
lipsa lor de tact, rutina, dezinteresul, defectele caracteriale şi
temperamentale, erorile de evaluare. Derutează în activitatea de învăţare
neinţelegerile dintre profesori, conducerea incompetentă a clasei şi a şcolii.

Cauzele subiective ţin de structura biopsihică a elevului. Sănătatea


afectată de boli cronice şi acute (respiratorii, circulatorii, digestive,
nervoase, psihice), de perturbări ale fazelor de maturizare pubertară și
adolescentină împiedică reuşita şcolară. Indispoziţia provocată de oboseala
provenită din suprasolicitare şi subsolicitare împiedică angajarea în efortul
învăţării.
Dintre indicatorii care sunt utilizați de obicei pentru aprecierea existenței unei situații
stabilizate de eșec școlar, menționăm:

abandonarea precoce a scolii;


decalaj între potențialul personal și rezultate;
părăsirea școlii fără o calificare;
incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice;
eșecul la examenele finale (sau de concurs);
inadaptarea școlară etc.
Din simpla lecturare a acestor indicatori reiese faptul că există două tipuri de eșec
școlar:
a) Un eșec școlar de tip cognitiv, care se referă la nerealizare de către elevii în
cauza a obiectivelor pedagogice. Acest tip de eșec atestă niveluri scăzute de
competența la elevi, provocând rezultate slabe la examene și concursuri școlare,
respectiv corigente, repetenție. Aceste niveluri scazute de competenta se explica fie
prin intarzieri in dezvoltarea intelectuala, fie printr-o serie de neajunsuri in plan
motivational, volitional si operational:

- un nivel foarte scazut de aspiratii in raport cu activitatea scolara ;


- reduse disponibiliti voluntare (de vointa) necesare formularii obiectivelor de invatare si depasirii
obstacolelor care apar in mod inerent pe parcursul activitatii de invatare;
- absenta unor deprinderi de munca sistematica si a obisnuintei elevului de a-si autoevalua rezultatele scolare
din perspectiva unor criterii obiective, promovate de scoala;
- incapacitatea de a relationa informatiile (de a le pune in contexte variate si flexibile);
- slaba capacitate de concretizare a unui fenomen sau principiu invatat la ore;
- absenta spiritului critic in gandire, indispensabil manifestarii unor atitudini fata de ideile receptate si
formularea unor judecati de valoare proprii.
b) un eșec școlar de tip necognitiv, care se refera la inadaptarea elevului la
exigente ambiantei scolare. Acest tip de esec vizeaza, mai precis, inadaptarea la
rigorile vietii de elev, la exigente de tip normativ pe care le presupune
functionarea corespunzatoare a fiecarei scoli sau a oricarei colectivitati scolare.
Elevul recurge la abandonul scolar, la parasirea precoce a scolii, in favoarea unui
mediu mai putin coercitiv, de regula cel al strazii sau al grupurilor de tineri
necontrolati.

Cauzele constau fie in probleme individuale de natura afectiva (de exemplu, teama
sau repulsia fata de scoala, aparute in urma unor pedepse severe sau a unor conflicte
repetate cu parintii, profesorii), fie in determinari psiho-nervoase de natura
congenitala (de exemplu, dezechilibru emotional, autism, impulsivitate excesiva).
Modalităţi de prevenţie şi înlăturare

Prevenirea insuccesului şcolar şi a


consecinţelor lui are punct de pornire : Activitatea didactică propriu-zisă..
 …de inaltă competenţă ştiinţifică,
 organizarea procesului de învăţământ pe metodică şi psihopedagogică oferă
criterii ştiinţifice, psihologice şi suportul angajării elevilor in efortul
pedagogice. invăţării.
 distribuirea corectă a elevilor pe clase,  este necesar să se realizeze in fapt
asigurarea cu manuale şi rechizite, orar diferenţierea şi individualizarea invăţării,
judicios reprezintă condiţiile elementare asigurăndu-se şanse de reuşită (succes)
ale invăţării şcolare. tuturor elevilor.
 evaluarea rezultatelor invăţării trebuie se
 climatul stenic, stimulativ, din clasă se facă sistematic, cu maximum de
creează prin acţiunea plina de tact a obiectivitate. Solicitările şcolare să fie
profesorilor, a dirigintelui, prin acţiunea echilibrate, să se prevină suprasolicitarea
lor unitara. şi subsolicitarea.
Modalităţi de prevenţie şi înlăturare

 Colaborarea sistematică şi cu tact cu  Munca in echipe favorizează colaborarea


familia prin convorbiri şi lectorate pentru si utilizarea de sine a fiecărui membru
părinţi previne atitudinile de rezistenţă după capacităţile lui.
faţa de obligaţiile şcolare.

 Activitatea psihopedagogică de orientare


 Supravegherea stării de sănătate şi a şcolară şi profesională pentru examinarea
modului cum se implineşte maturizarea corectă a opţiunilor previne neşansa
la vărstele pubertăţii şi adolescenţei insuccesului şi a eşecului şi favorizează
previn instalarea inapetenţei pentru adaptarea şcolară.
invăţare.
Modalităţi de prevenţie şi înlăturare

Dintre masurile de prevenire a aparitiei esecului scolar, mentionam:


Sporirea rolului invatamantului prescolar. Statisticile pedagogice arata ca aproximativ
jumatate din rebuturile scolare constatate in ciclul primar si gimnazial isi au originea in diferentele
prezentate de copii la debutul scolaritatii (disponibilitatea de a comunica cu ceilalti din jur),
cunostintele si deprinderile minime necesare insusirii scrisului-cititului, familiarizarea cu rigorile unui
program scolar organizate.
Stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școală și familie, deoarece pentru multi
elevi factorii esecului scolar se situeaza in familie, si nu in cadrul contextului scolar. Pentru buna
functionare a relatiei "scoala-familie" este necesar ca parintii sa acorde importanta scolii, sa manifeste
interes pentru studiile copiilor lor, sa se arate preocupati de formarea profesionala a copiilor, de
perspectivele lor sociale.
Nu mai putin importanta este asigurarea in familie a unui cadru cultural adecvat, deoarece s-a
constatat ca precaritatea culturala a familiei poate provoca un retard al dezvoltarii intelectuale
generale a copilului. .
Modalităţi de prevenţie şi înlăturare

 Sprijinirea scolii, care trebuie sa asigure resurse materiale si umane corespunzatoare unui
invatamant de calitate: dotare cu laboratoare si echipamente moderne; cadre didactice calificate si
motivate in activitatea lor; programe scolare de calitate, periodic revazute si imbunatatite; un
climat scolar tonifiant, stimulator.

 Profesorul reprezinta piesa de baza in actiunea de asigurare a reusitei scolare. Pentru


aceasta, el trebuie sa dispuna nu numai de o buna pregatire de specialitate, dar si de o competenta
psihopedagogica, exprimata prin urmatoarele capacitati: diagnosticarea capacitatii de invatare, care
sa permita o discriminare corecta dintre elevi; stimularea si incurajarea elevilor, prin cristalizarea
sentimentului de succes; respectarea ritmului individual al invatarii; ierarhizarea si diferentierea
sarcinilor didactice; identificarea lacunelor si a dificultatilor intampinate de elevi.

 Proiectarea unor actiuni de orientare scolar-profesionala adecvate, care sa se


desfasoare pe tot parcursul scolaritatii, dar mai ales la sfarsit de cicluri si la trecerea in viata activa.
In realizarea acestor actiuni trebuie sa primeze interesele elevilor, dar si cererea pietei muncii.
Plan de intervenție personalizat

Plan de interventie personalizat Etapele formulării planului de intervenţie sunt:


reprezinta ansamblul masurilor sau
actiunilor necesare care trebuiesc luate a) formularea obiectivului de lungă durată -
in vederea depasirii sau rezolvarii exemple: formarea unei stime de sine pozitive,
situatiei de criza sau dificultate in care dezvoltarea abilităţilor de management al stresului,
dezvoltarea abilităţilor sociale, profesionale etc.;
persoana se afla sau s-a aflat la un
moment dat. b) formularea obiectivelor specifice se realizează
în funcţie de natura problemei şi obiectivul de lungă
durată; obiectivele specifice trebuie formulate în
Planul de intervenţie cuprinde totalitatea funcţie de componentele comportamentale, cognitive
modalităţilor de realizare a obiectivelor sau emoţionale ale descrierii problemei;
de intervenţie. Intervenţia în cadrul
şedinţelor de consiliere se focalizează pe c) strategiile de intervenţie sunt formulate
dezvoltarea unor abilităţi comune unui pentru fiecare obiectiv specific în parte şi sunt
grup de clienţi. realizate prin mai multe activităţi specifice.
Modalităţi de prevenţie şi înlăturare

 Evaluarea intervenţiei vizează modificarea cunoştinţelor, atitudinilor şi abilităţilor. Se


realizează prin: chestionare de atitudini si abilitati ; grile de observare comportamentala,
grila de autoevaluare comportamentala ,etc.
MODEL
Elev: ……………………
Şcoala:……………………
Clasa : a II-a
Învăţător/Profesor : …………………...
Profesor itinerant: ………………
Plan de interventie personalizat ( P.I.P.)
Disciplina: limba română
 Obiective pe termen lung :
1. Să scrie corect litere, silabe, enunturi;
2. Să scrie corect, lizibil ingrijit respectand spatiul dintre cuvinte;
3. Să citească, în ritm propriu, litere, silabe, cuvinte;
4. Să îmbine enunturi într-un mesaj propriu;

Modalităţi de prevenţie şi înlăturare

 Obiective pe termen scurt :


1. Să citească corect, in ritm propriu, litere, silabe, cuvinte ;
2. Să numere cuvintele în cadrul enunţului;
3. Să identifice poziţia literelor în cadrul silabelor/cuvintelor;
4. Să distingă sunetul iniţial, final sau din interiorul unui cuvânt;
5. Să efectueze exercitii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor si propozitiilor;
 Strategii didactice folosite : explicatia verbala, conversatia euristica, exercitiul lingvistic;
 Material didactic folosit: Abecedar, manualul de lb. romana-cl. a-II-a, fise de lucru;
Perioada de interventie: ……………….
Evaluare:
Evaluare orală:
- exercitii de citire a literelor, silabelor, cuvintelor;
- să răspundă la întrebări legate de textul audiat;
Evaluare scrisă:
- dictarea literelor, silabelor, cuvintelor;
- copierea unui text;
- să costruiasca propozitii ordonând logic două, trei cuvinte date;
- să transcrie corect, caligrafic un text;
Concluzii

 Succesul nu este un fruct care cade singur din pomul vieţii în palma
omului. (Seneca)