MA Probabilitati - Teorie 1

Teoria probabilităţilor

Experiment aleator = orice acţiune care poate fi repetată în condiţii similare şi al cărei rezultat nu poate fi
anticipat (cunoscut dinainte).
Probă = oricare repetare a experimentului
Eveniment = rezultatul unei probe
Spaţiu de selecţie E = mulţimea tuturor rezultatelor posibile ale experimentului aleator. Fiecărei
submulţimi a lui E îi corespunde o situaţie reală.
Eveniment = orice submulţime de rezultate din E. Evenimentele se notează A,B,C..
Caz favorabil unui anumit eveniment = caz în care respectivul eveniment se realizează.
Eveniment elementar sau simplu este un eveniment cu un sigur caz favorabil (constă exact dintr-un
singur rezultat)
Eveniment compus este un eveniment cu mai multe cazuri favorabile (constă din mai multe rezultate)
Eveniment sigur = un eveniment care se realizează de fiecare dată.Evenimentul sigur este E.
 este un eveniment care nu se realizează la nici o efectuare a experimentului.
Eveniment imposibil = O
Evenimentul A implică evenimentul B dacă realizarea sa atrage după sine realizarea
evenimentului B. Mulţimea cazurilor favorabile lui A este inclusă în mulţimea cazurilor favorabile lui B, adică A
 B. Se observă că A  A , A  E . Se acceptă că O
  A.
Evenimente echivalente. A şi B sunt evenimente echivalente dacă A  B şi B  A.
Evenimente independente. Evenimentele A şi B sunt independente dacă realizarea evenimentului A nu
depinde de realizarea evenimentului B şi reciproc.
Evenimente incompatibile sunt evenimente care nu se pot realiza simultan(nu au nici un caz favorabil
comun). Evenimentele A şi B sunt incompatibile dacă AB  O
.
Evenimente compatibile sunt evenimente care se pot realiza simultan în aceeaşi probă (au cel puţin un
caz favorabil comun). Evenimentele A şi B sunt compatibile dacă AB  O
 .
Operaţii cu evenimente
n
 Reuniunea evenimentelor A1 , A 2 ,..., A n este A
j1
j şi se realizează dacă se realizează cel puţin unul

dintre evenimentele A1 , A 2 ,..., A n .

n
 Intersecţia evenimentelor A1 , A 2 ,..., A n este A
j1
j şi se realizează când se realizează toate

evenimentele A1 , A 2 ,..., A n .
 Evenimentul opus lui A este A  C E A , complementara lui A în raport cu E.

 Diferenţa A  B se realizează dacă se realizează A şi nu se realizează B.

Probabilităţi

PA  
nr caz fav
nr caz pos
MA Probabilitati - Teorie 2

PA   1  PA    0 ; PE   1 , PA  0,1

PO
PA  B  PA  PB  PA  B ;
Dacă evenimentele A şi B sunt incompatibile, adică  atunci PA  B  O
AB  O
PA  B  PA  PB ;
Dacă A şi B sunt independente PA  B  PA  PB
PA  B  C  PA  PB  PC  PA  B  PB  C  PA  C  PA  B  C

Scheme clasice de probabilitate

I Schema binomială generalizată (Poisson)

Dacă A1 , A 2 ,..., A n sunt evenimente independente, atunci probabilitatea să se realizeze k dintre ele este
coeficientul lui x k din polinomul
p1x  q1 p 2 x  q 2 ...p n x  q n 
unde p j  PA j  , q j  1  p j , j  1, n .

II Schema binomială (Bernoulli) sau schema bilei revenite

Este un caz particular al schemei binomiale generalizate în care evenimentele independente A1 , A 2 ,..., A n sunt
echiprobabile adică

PA1   PA 2   ...  PA n   p , q1  q 2  ...  q n  1  p

x k din polinomul p  x  q  , adică

n
Probabilitatea să se realizeze k evenimente din n este coeficientul lui

P  C kn p k q n k
Altfel spus dacă A este un eveniment care se poate produce în cazul unui experiment, cu P A   p , dacă
experimentul se repetă de n ori, probabilitatea ca A să apară de k ori este P  C kn p k q n k .
Observaţie. C kn p k q n k =dbinom(k,n,p) în Mathcad
= binomdist(k,n,p,FALSE) în Excel
III Schema bilei nerevenite cu 2 culori
Dintr-o urnă cu N bile dintre care a sunt negre şi b sunt albe, se extrag la întâmplare n bile, n  N . Probabilitatea
să apară n  m bile albe şi m bile negre este
C am C nb  m
C an b

C am C nb  m
Observaţie. = dhypergeom(m, a, b, n) în Mathcad
C an b
hypgeom(m,6,n,a+b) în Excel
MA Probabilitati - Teorie 3

IV. Schema lui Pascal

Considerăm un experiment în care se poate produce evenimentul A, cu P A   p , q  1  p . Se repetă
experimentul până la producerea evenimentului A. Probabilitatea ca A să apară prima dată la experimentul numărul
k+1 este

P  pqk
Observaţie. p  q k  dgeom (k, p) În Mathcad

Probabilităţi condiţionate

Definiţie. Probabilitatea condiţionată a evenimentului A de către evenimentul B, B  O

 este probabilitatea de
realizare a evenimentului A calculată în situaţia în care B s-a realizat deja. Se notează

PA  B
PB A   PA / B 
PB

Observaţie. P A  B  P A / B  P B  P B / A  P A

Definiţie. Evenimentele A1 , A 2 ,..., A n E  sunt independente în totalitate dacă şi numai dacă sunt

independente câte j, unde j  2, n . În acest caz

PA1  A 2  ...  A n   PA1 PA 2 ...PA n 

Formula probabilităţii totale

A   E , a.î. PA j   0 , j  1, n
n
Fie j 1 j n o partiţie a mulţimii E : Ai  A j  O
, A j
j1

Fie A E  un eveniment oarecare. Atunci

PA    PA j   PA / A j 

n

j1