1) Costuri specifice ale PD

Acestea reprezinta sumele aferente efectuarii unei operatiuni de diagnosticare sau

raportate la unitate de timp. In definirea costurilor specifice intra: amortizarea aparaturii de
diag., consumurile de energie, apa, aer comprimat, materiale speciale, birotica sau pentru
manopera personalului tehnic, impozite si taxe. Costurile specifice arata pe langa eficienta
activitatii si care din PD va fi ales in cazul unei informativitati de tip c.
2)Valori caracteristice ale PD
Odata cu punerea in
functiune a sistemului demareaza
procesul de rodaj cu evolutii
neregulate ale valorilor PD,
datorate instabilitatii
caracteristice fenomenelor din
aceasta perioada. Dupa
stabilizarea evolutiei starii tehnice
se defineste valoarea nominala a
PD. Pana la atingerea valorii PDa
nu exista practic pericol de
defectare. In acest din urma moment starea tehnica a sistemului a involuat in asa masura incat
este posibila aparitia defectiunii. Utilizatorul va fi avertizat asupra acestei stari. La atingerea
valorii PDe defectiunea se poate produce in orice moment a.i. sist tehnic de diag va fi scos din
utilizare si supus unui corment.

3) Instalatia de masurare a debitului de aer comprimat introdus in camera de ardere

IAOP- incinta (vas) pentru amortizarea oscilatiilor de presiune; DC- dispozitiv cuplare la camera
de ardere; R1,R2- robinete; M1,M2- manometre(M1 arata daca e destula presiune in
instalatie); Rp- regulator de presiune, mentine constanta presiunea in avalul sau indiferent de
marimea debitului.
Debitmetrul cu diafragma (sectiune ingusta- un jiclor calibrat( ca diametru si forma: ambele
depasesc coef pierderilor hidrodinamice locale);- este ieftin si robust, portivit lucrului intr-un
atelier service auto. La deschiderea R1 aerul comprimat patrunde in instalatie; daca R2 este
deschis, aerul ajunge in camera de ardere de unde, o parte scapa prin zonele neetanse. Astfel
apare o curgere de-a lungul sistemului care va produce o cadere de presiune intre amontele si
avalul jiclorului. Daca debitul creste rezulta ΔP creste. Masurarea caderii de presiune se va face
cu ajutorul sistemelor RP si M2. Pentru a nu ingreuna citirea M2 din cauza eventualelor
oscilatii de presiune generate de functionarea compresorului, se va folosi IAOP. Se va aplica
legea lui Bernoulli intre amontele si avalul jiclorului (sectiunea I-I, II-II). Se neglijeaza caderea
de sarcina pe verticala deoarece diferenta de nivel dintre cele doua sectiuni este
nesemnificativa
(ΔhI-II≈0 )si nu produce diferente de presiune, iar densitatea aerului este foarte mica si se
accepta ca ρ1=ρ2 (sa fie aceeasi). Bernoulli I-II:--- P1/ρ1=P2/ρ2+ξ∙ωj2/2 ---(P1,P2- presiunea in
I-I (amonte)/II-II(aval); ρ1,2- densitatea aerului in I-I (amonte)/II-II(aval); ξ- coeficientul
pierderilor gazodinamice pe jiclor( coeficient de debit al jicloruli); ωj- viteza aerului prin jiclor

3.Masurarea debitului de aer comprimat introdus in cilindrul MAI

Datorita diferitelor surse de scapari la introducerea aerului comprimat in cilindrul mai apare un
debit de aer.Masurarea debitului scaparilor este dificila datorita particularitatilor constructive
ale zonelor pe unde ele se produc.In locul acestui debit se va masura debitul de aer comprimat
care intra in cilindru deoarece potrivit principiului conservarii masei debitul la iesire este egal
cu debitul la intrare. Aceasta teorie este valabila aerului care nu sufera modificari chimice pe
durata masurarii.Punctul de intrare este orificiul bujiei/injectorului.