1) Informativitatea intre PD si PS

Arata in ce masura valorile unui PD pot fi influentate de evolutia unuia sau mai multor
PS precum si in ce masura un PS poate actiona asupra mai multor Pd- uri
a) PS ->PD
b) PS1
PS2 PD
.......
PSn
c) PS PD1
PD2
......
PD3
Ex: emanatiile de Co[%] λ
temperatura
diametrul orificiului de pulverizare
avans scanteie β
rezistenta izolatorilor
spargerea segmentilor
coxarea segmentilor,uzura excesiva
2) Etapele diagnosticarii
In scopul eficientizarii activitatii de diagnosticare se procedeaza de regula la o etapizare
a acestei activitati. Prima etapa consta in diagnosticarea starii tehnice globale a unui sistem. Se
cauta ca utilizand un numar cat mai mic de PD sa se obtina informatii utile privind un numar
cat mai mare de PS. In acest mod se cauta sa se identifice modificarea starii tehnice normale al
oricarui component al sistemului respectiv, cu conditia ca aceasta sa se faca intr-un timp cat
mai scurt deci cu o productivitate mai mare.
In general la nivelul acestei prime etape rezultatul diagnosticarii e de tip binar:
"corespunzator" respectiv "necorespunzator". In primul caz se va considera ca sistemul
respectiv in totalitatea sa se afla in buna stare de functionare si deci poate fi trimis in utilizare .
In al doilea caz prima etapa a diagnosticarii serveste doar sa evidentieze existenta uneia din
mai multe defectiuni in interiorul sistemului; de cele mai multe ori in aceasta etapa
defectiunile nu pot fi localizate si nici identificate. Pentru a completa activitatea de
diagnosticare se desfasoara cea de-a doua etapa si anume diagnosticatea pe componente.
In acest caz se vor masura valorile mai multor PD cu ajutorul carora se va localiza si apoi
identifica defectiunea. In acesta a doua etapa cuprinzand un numar relativ crescut de
determinari, se poate proceda la o eficientizare a diagnosticarii, verificandu-se componentele
sistemului in ordinea frecventei defectiunilor inregistrate de-a lungul timpului. dupa
identificarea defectiunilor se fa efectua operatiunea corment(mentenata corectiva) de
reparare a componentei gasite in stare de defect. dupa repararea componentei sau
componentelor defecte se va proceda la o verificare a calitatii corment, printr-o operatiune de
diagnosticare globala a sistemului.

Utilizare Diag globala a sist Inf b)

ok ko Exista min defectiune

Diag pe comp Inf a) sau c)

Locarizare si identificare def. Corment

3) Compresmetrul - constructie si functionare

1-supapa de retinere si descarcare
2-acul supapei 1
3- garnitura de etansare
4- cilindrul compresmetrului
5- piston
6- garnitura de etansare
7- arc etalonat
8- biela
9- diagrama din carton cerat sau scala
aparatului
10- acul indicator cu varf ascutit pt zgarierea lui 9
11- maner

Compresmetrele destinate verificarii etanseitatii camerei de ardere ale mac sunt

prevazute cu un sistem de parghii pentru cuplare la camera de ardere. Datorita rapoartelor de
comprimare ridicate presiunea de compresie atinge valori mari a.i. mentinerea
compresmetrului pe orificiul injectorului necesita o forta de apasare importanta. De aceea se
utilizeaza o pargie care este sprijinita la o extremitate de unul din suruburile de fixare a
injectorului in chiulasa. Compresmetrele pentri mac se deosebesc de cele pentru mas si prin
domeniul de masura care in cazul lor este mai larg, atingand valori mai mari ale presiunii de
compresie.
 Atunci cand pistonul motorului incepe cursa de comprimare presiunea din cilindrul
motorului va depasi valoarea
pres adm abia dupa inchiderea
supapei de admisie, deci cu
intarziere fata de PMI. Aceasta
se datoreaza vitezei mici de
curgere a gazelor prin
conductele de admisie ceea ce
face ca efectul inertional sa nu
se manifeste. Odata cu
cresterea presiunii prin cilindrul
motorului are loc deschiderea
supapei unu, astfel incat o parte
din aerul prezent in cilindrul
motorului va intra in compresmetru. Consecinta a acestui fapt este ca rap de comprimare al
motorului se modifica pentru ca volumul CA este majorat cu volumul dislocat de pistonul 5 al
compresmetrului. De aceea antrenarea MAI de catre demaror trebuie continuata.Dupa ce
pistonul MAi prece de PMI presiunea din cilindrul MAI scade , a.i. supapa 1 a copresmetrului
se va inchide, retinand in cilindrul aparatului o cantitate de gaz comprimat. in ciclul urmator
deschiderea supapei 1 se va face cu o intarziere Δα2 fata de PMI corespunzatoare momentului
in care presiunea din cil MAi devine mai mare decat presiunea Pc1 a aerului din compresmetru
atinsa in ciclul anterior. In acest al doilea ciclu va avea loc inca un trasfer de gaz din cil MAi in
copresmetru, unde presiunea ajunge la valoarea Pc2. Fenomenul se repeta cateva cicluri
succesive pana cand diferenta ΔPcompr dintre aerul retinut din compresmetru si pres aerului
din cil MAi la PMI devine atat de mica incat supapa 1 nu se mai deschide. Cu ajutorul supapei 1
se reuseste astfel sa se masoare o presiune care este practic egala cu presiunea de compresie
a motorului avand volumul CA nealterat