Intretinerea si repararea motoarelor

- piesele fixe (bloc, cilindri, chiulasa, piese de asamblare);

- piesele mobile (piston, segmenti, boltul pistonului, biela, lagarul bielei,
arbore cotit, volant); 
- organe de distributie (comanda distributiei, ax cu came, tachesi, tije,
culbutori, supape, scaune si ghidaje de supapa)

 PIESELE FIXE
 
Blocul motorului 
 
Pentru o tratare practica a motorului, il vom imparti in piese fixe, piese
mobile si sisteme anexe. Blocul este cea mai voluminoasa piesa a
automobilului, reprezentand 20-30% din greutatea totala a motorului. La
aproape toate motoarele moderne, blocul este turnat dintr-o bucata, fiind
delimitat sus de garniturile de chiulasa, jos de garnitura baii de ulei, in
fata de garnitura capacului de la comanda distributiei iar la spate de
carterul volantului. 
 
Cilindrii 
 
Cilindrii impreuna cu segmentii sunt cele mai importante piese de uzura a
motoarelor moderne. In general, motoarele americane au cilindri turnati in
bloc, pe cand la cele europene predomina constructia cu camasi umede.
Grosimea peretilor este de ordinul 1/15 - 1/16 din alezaj, grosimea bucselor
presate este de 3 - 4 mm. Cota minima a pragului dintre doi cilindri alaturati
este de 7 mm pentru ca garnitura de chiulasa sa poata asigura o buna
etansare. 
La constructia unei bucse umede cu garnituri presate axiale, pragurile din bloc
sunt plasate relativ sus pentru ca diferentele de dilatare termica dintre bloc si
cilindrii care sunt mai calzi sa nu provoace distrugerea garniturii de chiulasa. 
 
Chiulasa 
 
Chiulasa este una din cele mai importante si complexe piese ale motorului,
cuprinzand camerele de ardere, supapele, locasele bujiilor, conductele de
admisie si evacuare, precum si o mare parte din organele de comanda a
supapelor. In general, motoarele cu cilindri in linie au o singura chiulasa, iar
cele cu cilindri in V doua chiulase, care adesea din motive economice sunt
 identice. La unele motoare chiulasa se prinde pe bloc cu buloane in loc de
prezoane, din motive economice. 
 
Piese de asamblare 
 
La automobil exista un mare numar de piese de asamblare: suruburi, piulite,
saibe, splinturi si nituri de diverse tipuri si marimi. In limbajul folosit in
atelierele mecanice, suruburile relativ mari (8..9 mm diametru) se numesc
"buloane", iar cele mici "suruburi". 
 
 PIESE MOBILE 
Pistonul 
 
Constituind peretele mobil a camerei de lucru, pistonul este cea mai impor-
tanta piesa a motorului. Fortele transmise de piston sunt considerabile. Astfel
in momentul cand presiunea este maxima (60 at) un piston de 100 mm
diametru impinge biela cu o forta de doua ori mai mare decat greutatea unui
autoturism mare. 
 
Functiile indeplinite de piston sunt: 
- primeste si transmite forte active; 
- etanseaza atat jocului mic dintre cilindru si el, cat si a segmentilor pe care ii
poarta; 
- contribuie la razuirea uleiului de pe cilindri.  
Aliajele din care se executa pistoanele sunt de sase categorii: aliaje aluminiu
cu cupru, aluminiu cu siliciu, aliaje de aluminiu hipersilicioase, aliaje pe baza
de magneziu. 
 
Segmentii 
 
La motoarele cu pistoane, piesele cele mai expuse uzurii sunt segmentii.
Functiunile indeplinite de segmenti sunt esentiale pentru usurinta pornirilor la
rece, pentru obtinerea puterii si pentru franarea consumului de ulei. 
 
Boltul (axul) pistonului 
 
Boltul face legatura pistonului cu biela si este piesa cu cea mai mare duritate
din motor. El trebuie sa suporte ca si manetonul forta exploziilor, desi
suprafata lor este de 10 ori mai mica. Forma boltului este perfect cilindrica. In
interior boltul este gol deoarece fiind o piesa care executa miscari alternative
trebuie sa fie cat mai usor. 
 
Biela 
 
Biela face legatura dintre doua piese cu miscari diferite, motorul cu miscare
rectilinie si manetonul cu miscare circulara. Centrul lagarului descrie un cerc
iar boltul o linie dreapta, insa nici un punct material a bielei nu parcurge un
drum circular sau drept, ci diferite curbe inchise. 
 
Lagarul bielei 
 
Articulatia dintre biela si arborele cotit trebuie sa lucreze ca orice alta
articulatie cu pierderi minime si cu siguranta de functionare maxima. In acest
scop s-au experimentat atat lagare de alunecare, cat si lagare de rostogolire.
Repararea mecanismului biela manivela se face cu ocazia reviziilor, reparatiei
accidentale sau reparatiilor curente ale automobilului.
Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind:
inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea segementilor,
repararea bielelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea semicuzinetilor.
Daca este o revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numarul
corespunzator bielelor, pentru a asigura remontarea ambielajului in acelasi
cilindru.
Operatii pregatitoare
Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si curatirea
calaminei depuse.
Pistoanele sunt curatate apoi de calamina depusa ( pentru canalele
segmentilor folosindu-se un dispozitiv special), apoi se spala cu un solvent.
Repararea arborelui cotit.
Dupa o functionare indelungata apar defectiuni ca: incovoierea si
torsionarea, uzura fusurilor( ovalitate si conicitate), uzura canalului de pana,
uzura locasului bucsei arborelui primar, uzura filetului pentru rac, uzura
orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantului, modificarea lungimii
fusurilor de biela si a fusului palier, bataia frontala a flansei de prindere a
volantului.
Dupa demontare se curata in solvent, se desfunda canalele interioare de
ungere, se sufla cu aer comprimat, dupa care se supune controlului.
Cand rectificarea arborilor a atins cota maxima, se reconditioneaza prin
majorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele :
Metalizare cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire;
Incarcare prin sudura in mediu gazos de protectie ( 75% argon si 25% CO2);
Incarcare prin vibrocontact cu electrozi care se pot cali, apoi rectificare si
lustruire;
Cromare poroasa, rectificare, lustruire.
Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de control si
verificare functionala ca:
Verificarea pornirii usoare a motorului.
Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai.
 
Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului:
• Batai in partea superioara a blocului motor, denota uzuri ale pistoanelor si
camasilor de cilindri, care conduc la scaderea compresiei si consum exagerat
de ulei;
• Batai in zona de mijloc a blocului motor, indica uzura bolturilor de piston si
bucselor de biela; acestea se manifesta ca un sunet metalic ascutit la
accelerari si decelerari bruste, sau la mersul in gol; la relanti dispare bataia,
daca se intrerupe aprinderea la cilindrul in cauza, dar nu dispar bataile de
piston, daca exista;
• Bataile (accentuate la rece, dar atenuate la cald) in zona inferioara a
motorului, presupun  uzarea lagarelor; se observa prin scaderea presiunii
uleiului de ungere.
Totodata se pot depista torsionari si incovoieri ale bielei, prin zgomote, in
partea inferioara, dar si in partea superioara a motorului.
Consecintele acestei uzuri: ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe
lungimea lor (conicitate), uzura segemntilor pe muchii si deci si a pistoanelor,
uzura rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la arborele cotit,
micsorarea presiunii de ulei.
Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj
(fumetru pentru motoare Diesel);
fum albastru indica consum de ulei, cel negru – consum exagerat de
combustibil, iar cel albicios – avans prea mare sau prea mic la aprindere,
respectiv la injectie pentru motoarele
Diesel.
Verificarea cu aparatura se face la 20 000 Km.