“ŻYDOKOMUNA”

Evreii şi comunismul

- Cazul României (1944-1965) -

ediţia aprilie 2013

Iulian Apostu
apostu_i@yahoo.com
 CUPRINS

În loc de introducere ................................................................................................ 4

Aparatul administrativ-politic central ..................................................................... 20
Aparatul represiv (Securitate, Miliţie, etc.) ........................................................... 167
Mass media şi sistemul editorial-tipografic ........................................................... 253
Educaţie şi cercetare (sectoarele ideologizate) ...................................................... 282
Cultură şi artă ......................................................................................................... 303
Alţii ........................................................................................................................ 337
Alţi ilegalişti .......................................................................................................... 506
Surse documentare ................................................................................................. 603

2
 În loc de motto:

“Americanii joacă acum cartea evreilor şi într-o ţară unde avem 400.000 de evrei, cu
câteva zeci de mii infiltraţi în aparatul nostru de stat, economic, politic şi cultural, nu
este greu de jucat această carte. Nu vă faceţi iluzii că îi puteţi schimba. Negustorii de
ieri, fabricanţii de ieri, jucătorii de la bursa neagră nu-i puteţi transforma, chiar dacă vin
şi vă demonstrează că l-au citit pe Marx şi că-l studiază pe Lenin […] Plin de evrei, peste
tot evrei […] Sioniştii sunt foarte bune elemente pentru coloana a cincea [în România.]
[…] Noi nu dăm muncă inginerului al cărui tată este declarat chiabur, dar primim şi
încredinţăm posturi de comandă colanei a cincea sioniste, pentru simplul fapt că ştiu să
se lipească de partid.” (Petru Groza într-o discuţie cu Emil Bodnăraş, 23 iunie 19491)

“În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor, aşa încît,
în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din populaţia ţării deţinea
peste 25% din posturile cheie ale regimului. În această perioadă se povestea că singura
deosebire între Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Economiei din Israel consta
în faptul că în ministerul israelian se puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul de uz
intern “Evreii din Romania: o minoritate care dispare” al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti,
datat 26 febr. 1964, sustras de Securitate din clădirea ambasadei, reprodus în versiunea
tradusă de Securitate în Marius Oprea 2002b şi Solomovici 2004: 509-13)

“Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: ‘[…] Eu te-aş ruga să-mi spui de ce la CSP [Consiliul de Stat
al Planificării] peste 80% sunt elemente de origine evreiască […]
Tov. [Leonte] Răutu: ‘În sistemul editorial erau peste 40% evrei.’ […]
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: ‘S-ar putea aduce nenumărate exemple. Am întrebat de ce la
Consiliul de Miniştri sunt peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit
singuri?’” (din stenograma şedinţei Biroului Politic din 19 febr. 1960, apud Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 641, 644 (pp. 625-646))

“În primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti ocupaseră

fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale administraţiei de stat […]
Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul Politic şi înaltul aparat de partid,
[…] în Armată, Securitate, Procuratură şi în Miliţie, […] în organismele de stat,
economice şi culturale […].” (Teşu Solomovici 2001 II: 42)

1
Pentru citarea selectivă a unor pasaje diferite din aceeaşi declaraţie (reprodusă iniţial de prof. Gheorghe Buzatu în
Dosarele Istoriei), vezi de pildă un autor etichetat „antisemit” – Cornel Dan Niculae (2004: 50-52), respectiv trei autori
evrei – Radu Ioanid (2005: 78), Robert Levy (2002: 146), respectiv Teşu Solomovici (2001 II: 87-8; 2003: 188-192). Pentru
versiunea integrală a stenogramei prelevate de Sulamita Bloch-Constantinescu, v. Buzatu şi Cîrstea (2010: 328-338).
3
 În loc de introducere

Iniţiat imediat după decembrie 1989, segmentul publicistic (academic şi jurnalistic

deopotrivă) consacrat analizei relaţiei dintre evreii din România pe de o parte şi instaurea şi
consolidarea sistemului comunist în primii ani postbelici pe de altă parte, pare să confirme în mod
nefericit butada “decât puţin şi prost, mai bine mult şi fără rost”.
Tema acestei relaţii, complexă fie şi numai în dimensiunea ei pur istoric-factuală, fără a mai
aduce în discuţie distorsiunile consecutive frecventei ei instrumentalizări politice, a fost abordată pe
parcursul ultimelor două decenii de o mulţime de autori, pe cât de spectaculoasă numeric, pe atât de
eclectică din punctele de vedere ale pregătirii teoretice şi practice a autorilor, spaţiului, anvergurii şi
profunzimii acordate cercetării, abordării şi metodologiei alese, stilului şi profilului editorial,
obiectivelor asumate explicit sau implicit, etc.: de la Vladimir Tismăneanu şi Florin Constantiniu la
Cristian Troncotă, Ioan Scurtu şi Gheorghe Buzatu, de la categoria autorilor etichetaţi aprioric şi in
corpore ca “antisemiţi (ex. Paul Goma, Cornel Dan Niculae, Neagu Cosma sau Gheorghe Gavrilă
Copil) la seria autorilor evrei (ex. Leon Volovici, Harry Kuller, Teşu Solomovici, Jean Ancel, Leon
Rotman, etc.), de la istorici de profesie la foşti militari şi ofiţeri ai Securităţii, de la antropologi şi
filosofi la simpli jurnalişti, ingineri şi alte profesii, literatura dedicată explicaţiei şi/sau înţelegerii
relaţiei multifaţetare dintre evrei şi comunismul României postbelice pare marcată în ansamblul ei de o
inversă proporţionalitate între cantitate şi calitate, ranforsată de o pronunţată polarizare a mulţimii de
autori în două categorii antagonice: evrei (categorie care îşi subsumează şi grupul celor catalogaţi
“filosemiţi”) vs. “antisemiţi”.
Angajate ireconciliabil într-un veritabil conflict de uzură pentru poziţia dominantă în
modelarea percepţiei opiniei publice asupra temei cercetate, cele două grupări informale perpetuează o
“gâlceavă” extrem de sonoră marcată de eroarea de logică tertium non datur. În tiparul acestui
raţionament viciat, agravat dintr-o direcţie de o formă de anti-evreism visceral, iar din cealaltă de
imperativul imbecilizant al “corectitudinii politice” şi de eticheta-“sperietoare” a antisemitismului,
orice aserţiune în materie a lui V. Tismăneanu ar putea fi respinsă [fie şi numai] pentru că autorul este
evreu (şi – circumstanţă agravantă – fiu de nomenklaturişti), la fel cum, simetric, orice “listă” de evrei
comunişti întocmită de un “antisemit” este respinsă aprioric şi în integralitatea sa, chiar şi atunci când,
de pildă, 17 din cei 20 de “evrei comunişti” indicaţi sunt confirmaţi ca atare chiar şi de autori evrei.
Mai grav însă, acestei erori de logică a aşa-zisei gândiri binar-adversative (şi multor altora,
la fel de nătângi), calate pe principiul “cine nu e cu noi, e împotriva noastră”, i-au căzut victime în timp
şi rarisimele încercări de abordare ştiinţifică, neutră, obiectivă, sine ira et studio2; într-o primă direcţie,
istoricul Florin Constantiniu i-a “contrariat” spre exemplu pe autorii evrei Harry Kuller, Leon Rotman,
Leon Volovici şi Radu Bogdan prin “îndrăzneala” afirmaţiei “[o]bstacole [în cercetarea obiectivă a
temei, n.n., I.A] vin atât dinspre români, cât şi dinspre evrei […] Obstacole vin şi din partea evreilor.
Este refuzul de a investiga faptul că […] între conducătorii PCR s-au aflat numeroşi evrei. Explicaţia
că, odată cu intrarea în rândurile partidului comunist, ei şi-au renegat evreitatea nu poate fi considerată
– cel puţin după părerea noastră – satisfăcătoare.” Ca reacţie, firească în lumina antagonismului sus-
menţionat, prof. Constantiniu a fost prompt acuzat că “a căzut într-un clişeu al retoricii” (Solomovici
2003: 35, 39 ş.u.; 2001 II: 18, 1-22). În aceeaşi direcţie, cartea Situaţia evreilor din România, 1939-
1941, elaborată de 13 autori sub coordonarea lt.-col. Alesandru Duţu şi dr. Constantin Botoran, a fost,

2
Categorie căreia i se înscriu între primii exponenţi Gheorghe Buzatu şi Florian Banu.
4
conform autorilor, interzisă şi “trimisă la topit” în 19943, aceasta deşi ea se mărginea în mod exclusiv
să reproducă o serie de documente ale autorităţilor statului din perioada analizată, necomentate în vreun
fel, documente aflate în Arhiva Ministerului Apărării. În direcţia opusă, ca exemplu deja amintit
(tributar categoriei argumentum ad hominem circumstantiae) reţeaua World Wide Web abundă în
repudieri în bloc ale “raportului Tismăneanu” a căror singură justificare aparentă este tocmai identitatea
etno-religioasă a preşedintelui comisiei prezidenţiale.
Explicabil în consecinţă, în afara conflictului există şi o minoritate statistică a acelor
persoane şi mai ales instituţii, care dispun atât de informaţiile, cât şi pregătirea necesare în abordarea
profesionistă a temei, însă preferă să o evite, ghidându-se probabil după canonul “de ce să mă leg la cap
dacă nu mă doare?” şi aleg cel mult să trateze tema comunismului în genere, fără izolarea ca obiect de
cercetare a relaţiei evrei-comunism. Bune exemplificări ale acestei categorii ar fi istoricul Marius
Oprea bunăoară, sau raportul C.P.A.D.C.R., care, inexplicabil, alege să precizeze numele de naştere /
identitatea etnică doar în câteva cazuri de evrei comunişti, chiar dacă multiple alte exemple au fost
menţionate în alte lucrări ale (chiar) unor membri ai aceleiaşi comisii). Într-un asemenea context
conflictual aparent nesoluţionabil, demersul de faţă este elaborat cu asumarea conştientă a riscului
etichetării şi încadrării în oricare din cele două “tabere”, probabil în amândouă în funcţie de identitatea
şi interesele opinentului.
Nu mai puţin adevărat, dincolo de subiectivismul oricărui conflict, fie el şi de idei, erorile
demonstrabile obiectiv comise din direcţia ambelor părţi disputante sunt adesea atât de numeroase, şi
uneori atât de grave, încât fac inevitabilă catalogarea ca “maculatură” a unei părţi cantitativ importante
din literatura în materie; spre exemplu, spaţiul Internet abundă încă în “liste de evrei comunişti” care îl
includ de pildă pe fostul demnitar Gheorghe Apostol (cu prezumptivul nume de naştere Aaron
Gerschwin), deşi proponenţii acestei încadrări eşuează în continuare, chiar şi după câteva decenii, să
ofere fie şi o singură probă în argumentarea identităţii evreieşti a lui Apostol (care bunăoară – chiar
dacă aceasta, e adevărat, nu exclude posibilitatea unei convertiri - a fost înmormântat în 2010 într-un
cimitir ortodox). Concluziv, “liste” precum cele incluzându-l pe Apostol produc ca efect advers nu doar
propria decredibilizare, ci şi, printr-o generalizare pripită, fundamentarea catalogării ca “antisemite” a
oricărui demers de inventariere a unor evrei români care au contribuit la instalarea sistemului comunist
în România.
În direcţia opusă, un exemplu elocvent îl oferă poziţia autorilor evrei în “cazul” Teohari
Georgescu, fost ministru de Interne între 1946 şi 1952, adică în perioada supranumită în raportul final
al C.P.A.D.C.R. a “stalinismului dezlănţuit”; în negarea vehementă a identităţii evreieşti a lui T.
Georgescu şi a respingerii numelui vehiculat cel mai frecvent ca original, “Burăh Tescovici”, Vladimir
Tismăneanu spre exemplu avansează până la punctul la care îşi intitulează un articol din 2010 în
formula cu iz de sentinţă “De unde vine minciuna ‘Teohari Georgescu = Burăh Tescovici’”
(Tismăneanu 2010a)4. Încadrabil cu indulgenţă ca “articol” (în fapt patru paragrafe mimând
ştiinţificitatea), materialul abundă în inadvertenţe şi omisiuni dificil de considerat involuntare pentru un
cercetător de talia, măcar pretinsă, a lui Tismăneanu; în esenţă, autorul porneşte de la a opina,
halucinant, [că] “[p]rima dată am întâlnit aceasta invenţie într-o carte despre Piteşti (cred că nu mă
înşel).”, pentru a completa, ca surogat de argument, că “numele în cauză ‘Burăh Tescovici’ este
neverosimil” şi respectiv a respinge, încă o dată în rândul autorilor evrei, teza evreităţii lui T.
Georgescu, laolaltă cu numele “Burăh Tescovici”. Ei bine, aşa cum (sub acelaşi pseudonim utilizat
aici5) subsemnatul comentează, inutil pentru învrednicirea cu un răspuns (cel puţin până în iunie

3
Fiind publicată abia în 2003 (primul volum) la Editura Ţara Noastră din Bucureşti, a Uniunii Vatra Românească, fapt care,
în succesiune (i)logică, nu face altceva decât să îi atragă reconfirmarea etichetei de material „antisemit”.
4
V. http://www.acum.tv/articol/17459, accesat ianuarie 2011.
5
Atrag şi aici atenţia asupra unor regretabile confuzii care se fac între persoana mea şi omonimul Iulian Apostu, cadru
didactic la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, cu care nu am nicio legătură.
5
20116), pe platforma online unde Tismăneanu postează articolul, “invenţia” nu este câtuşi de puţin una
recentă (i.e. cărţile despre “fenomenul Piteşti” au apărut în spaţiul publicistic după 1989), ci veche de
peste 60 de ani.
Astfel, o primă menţiune a evreităţii lui Teohari Georgescu şi totodată primă indicaţie a
numelui, în varianta “Samuel Burăh Tescovici”, apare încă din perioda 1945-1946, în manuscrisul –
jurnal politic al profesorului universitar şi viitor deţinut politic George (n. Gheorghe) Manu.
Documentul, redactat în perioada amintită sub pseudonimul “Testis Dacicus” şi cu titlul România între
Rusia şi Europa, a fost remis în mai multe exemplare unor reprezentanţe diplomatice străine la
Bucureşti, autorul menţionându-l inter alia pe “Teohari Georgescu, [care,] spre exemplu, este evreu,
numindu-se după adevăratul nume, Samuel Burăch Tescovici. El ar fi un condamnat de drept comun,
venit la Bucureşti cu o identitate falsă şi devenit ulterior lucrător tipograf” [primă observaţie asupra
corectitudinii informaţiei referitoare la activitatea lui Georgescu care fusese într-adevăr zeţar la
cotidianul Adevărul în perioada interbelică, n.n.] – în frazarea din forma cărţii în care a apărut ulterior
manuscrisul - În spatele Cortinei de Fier: România sub ocupaţie rusească (Bucureşti: Mica Valahie,
2011, p. 161).
Similar, în perioada ianuarie - februarie 1946, la Universitatea din Iaşi circulau manifeste
atribuite organizaţiei Haiducii lui Avram Iancu – divizia Sumanele Negre, care reclamau că Teohari
Georgescu, pe numele său adevărat „Burach Tuscovschi”, ar fi ordonat la 8 noiembrie 1945 „să secere
cu mitraliera pe manifestanţii care strigau lozinci regaliste” (v. Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor
Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr. 1/1946 („Intrări”), f. 237 (fapt reprodus şi în
lucrarea Evreii în prima universitate din România, 1860-1950 a autorului evreu Iancu Brauştein (Iaşi:
Dan, Gr. T. Popa, 2001 şi 2004)7.
Suplimentar, identitatea evreiască a lui T. Georgescu şi numele “Burah Tescovici” sunt
avansate şi într-o notă informativă confidenţială a Legaţiei Regatului Unit de la Bucureşti, transmisă la
3 noiembrie 1947, sub semnătura funcţionarului Adrian Holman, centralei Foreign Office de la Londra,
recepţionată sub semnătura “Mr. Bevin”; documentul afirmă explicit că “several responsible reports
claim [that] although baptised Orthodox, [Georgescu] is of Jewish origin and [his] actual name is Burah
Tescovici” [subl. n., I.A.] (v. arhiva Public Record Office, F.O. 371/59190/R7847/6181/37, respectiv
371/672672 B, R 14994/14994/37). Spre eventualul ajutor al lui Vladimir Tismăneanu, în cazul în care
acesta nu ar fi avut posibilitatea de a se deplasa la Londra pentru a consulta arhivele diplomaţiei
britanice, pasajele referitoare la T. Georgescu din nota informativă amintită, au fost reproduse inclusiv
în spaţiul publicistic românesc: mai întâi în cartea cercetătorului englez Denis Deletant, Teroarea
comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948-1965 (Iaşi: Polirom, 2001, pp. 34-5,
n. 22; aceasta după versiunea originală în limba engleză, Communist terror in Romania: Gheorghiu-
Dej and the Police State, 1948-1965. London: C. Hurst & Co., 1999, p. 23, n. 2); apoi, aceeaşi notă a
fost tradusă şi reprodusă integral în două lucrări ale istoricului Gheorghe Buzatu – România şi Marile
Puteri, 1939-1947 (Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2003, pp. 493-590), respectiv Antonescu, Hitler,
Stalin III. In raport nefinal (Iaşi: Demiurg, 2008, pp. 376-462). Iar în afara României, dincolo de
lucrarea din 1999 a lui Denis Deletant, pasajele referitoare la T. Georgescu din nota informativă în
discuţie au mai fost reproduse în cel puţin două lucrări: Paul Preston, Michael Partridge şi Denis Smyth
(ed), British Documents on Foreign Affairs: Reports and Papers from The Foreign Office Confidential
Print (From 1945 through 1950) (Part 4) (Bethesda, MD: LexisNexis, 1999, p. 130) şi respectiv Paul

6
Update: V. Tismăneanu a binevoit să răspundă pe respectiva pagină web în octombrie 2010, după ce un draft al
prezentului studiu a apărut online. Replica mea, în care îl acuz, cu probe, de autoplagiat, este deocamdată (începând cu 10
noiembrie 2011) „în aşteptare”, supusă aprobării moderatorilor. ..
7
Menţiunea referitoare la Teohari Georgescu fiind disponibilă şi în versiunea online a celor două volume ale lui I.
Brauştein, pe un situl afiliat Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, la adresa
http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_31.html, nr. crt. 9159.
6
Preston, Michael Partridge şi Piers Ludlow, British Documents on Foreign Affairs: Reports and Papers
from The Foreign Office Confidential Print (Bethesda, MD: LexisNexis, 2006, p. 260).
În sfârşit, în urmă cu peste jumătate de secol, numele Tescovici (cu diverse transcrieri ale
prenumelui – “Burăh” / “Bura(h)” / “Baru(c)h”) era menţionat nu doar într-un volum din 1952 al
revistei Berichte und Informationen editat de Österreichisches Forschungsinstitut für Wirtschaft und
Politik [Institutul Austriac de Cercetări în Economie şi Politică] (p. 24: “Teohari Georgescu (recte Bura
Tescovici, Jude)”), ci inclusiv în notoria lucrare The Plot against The Church a grupului de cardinali
catolici anti-ecumenişti reuniţi sub pseudonimul “Maurice Pinay” (digitalizată în multiple ediţii în
limbi diferite în reţeaua WWW, vezi poziţia a 4-a la secţiunea “D – Rumania” în ediţiile în limba
engleză din 1962 şi 1967). Şi tot înainte de apariţia memorialisticii dedicate reeducării din Piteşti pe
care o invocă Tismăneanu, numele “Tescovici” indicat ca nativ al lui Teohari Georgescu apare şi în
cartea în limba franceză a Irénei Talaban, Terreur communiste et résistance culturelle (Paris: P.U.F.,
1990, p. 18). Şi totuşi, iată, însuşi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii
comuniste din România şi cercetător specializat în istoria comunismului est-european, Vladimir
Tismăneanu, nu are cunoştinţă despre toate aceste lucrări publicate cu decenii în urmă şi “află” despre
“minciună” abia în România postcomunistă!
Ba mai mult; în ultimii 20 de ani, numele “Burah/Baruh Tescovici” şi evreitatea lui T.
Georgescu au fost menţionate în câteva zeci de lucrări, din care cităm aici doar câteva aparţinând unor
autori “frecventabili” de către mainstream, i.e. neostracizaţi, deocamdată, ca antisemiţi:
 Doina Jela în Lexiconul negru (Bucureşti: Humanitas, 2001, p. 124);
 Lucian Boia în History and Myth in Romanian Consciousness (CEU Press, Budapest, 2001, p.
173, unde autorul afirmă că din cei patru membri ai secretariatului partidului - Dej, Pauker,
Luca şi Georgescu – numai Dej era român);
 A. Andreescu, L. Nastasă şi A. Varga, Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare: Evreii
din România (1945-1965) (Cluj: C.R.D.E., 2003, p. 186, nota 1);
 Ildikó Lipcsey, Sabin Gherman şi Adrian Severin, Romania and Transylvania in the 20th
Century (Buffalo; Toronto: Corvinus, p. 314);
 Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion et al. (Dicţionar biografic de istorie a României
(Bucureşti: Meronia, 2008);
 Thomas Kunze (Nicolae Ceauşescu. Eine Biographie (ed. a 3-a, Berlin: LVD GmbH 2009, p.
72);
 Adriana Dardan în Silenced Paces (Author House, Bloomington, IN, 2009, p. 197, unde
autoarea statuează “Hanna Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luka (all of Jewish origin) and
Gheorghe Gheorghiu-Dej (half Gipsy)”;
 Michael Ritivoi Hansen în The Message (Bloomington, IN: Xlibris, p. 34, cu formularea
“Teohari Georgescu (born Burah Tescovici”)).
Concluziv, numărul, datarea în timp, credibilitatea şi accesibilitatea acestor surse îl
descalifică moral pe V. Tismăneanu din poziţia sa de preşedinte al C.P.A.D.C.R şi – întrucât
omisiunile, inadvertenţele şi distorsiunile precum cea din cazul Teohari Georgescu nu sunt singulare 8 -
în genere de publicist în domeniu şi, în subsidiar, alimentează prejudecata celeilalte “tabere”, i.e. cea

8
Modul în care universitarul Vladimir Tismăneanu înţelege să respecte canoanele academice s-a repercutat inclusiv – din
nefericire – asupra Raportului final al C.P.A.D.C.R.: ca exemplu nesingular, paginile 64-66 ale Raportului (parte din cele
sub responsabilitatea personală a lui V. Tismăneanu) (varianta electronică disponibilă pe situl Preşedinţiei, la
http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf) nu sunt altceva decât o simplă traducere a
paginilor 130-134 din cartea aceluiaşi, Stalinism for All Seasons..., apărută în 2003 la Berkeley: University of California
Press (v. şi online, la adresa
http://books.google.com/books?id=Re3Aop3UZbAC&printsec=frontcover&dq=stalinism+for+all+seasons&hl=en&ei=6ov
CToZTxu6yBtfWgOEL&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCwQ6AEwAA#v=onepage&q&f=false).
7
“antisemită”, conform tezei implicite a căreia un evreu nu poate fi obiectiv atunci când abordează tema
contribuţiei evreilor la instaurarea comunismului în România, tinzând invariabil să o minimalizeze.
Exemple precum cele oferite conduc de altfel spre posibilitatea elaborării unei tipologii a
principalelor erori, deliberate sau involuntare, comise în rândurile ambelor grupuri de autori în materie.
Astfel, autorilor repudiaţi ca “antisemiţi” li s-ar putea imputa poate singular, dar arhisuficient în
implicaţii, precaritatea metodologică a abordărilor. Rigidizarea, de altfel nespecifică României, a sferei
universitare prin conformare la imperativul corectitudinii politice şi subsecvent, dezideratul evitării
oricăror acuzaţii de antisemitism, indiferent de calitatea fundamentării acestora, explică de ce
majoritatea covârşitoare a autorilor neevrei care abordează fenomenul nu sunt instruiţi în respectarea
rigorilor cercetăriii academice (e.g. “triangulaţia” datelor, a cercetătorilor şi metodelor, admiterea unui
grad de incertitudine, controlul şi operarea cu ipoteze şi probabilităţi, etc.) sau cel puţin ale investigaţiei
jurnalistice (e.g. confirmarea informaţiei din cel puţin alte două surse). În unele cazuri, lipsa
argumentelor se doreşte a fi compensată prin cel mult o formă de argumentum ad populum
(corespondent al impersonalului românesc “se ştie că”.) Or, absenţa probelor, a argumentului sau a
sursei şi reproducerea unor aserţiuni nefundamentate (vezi exemplul Gheorghe Apostol şi multe altele)
subminează sever credibilitatea demersului chiar dacă, teoretic, concluziile ar putea fi valide. 9 Însă
dincolo de explicaţii şi justificări, repetarea cu obstinaţie a unor exemple clar denunţate ca false se
autoexilează, în funcţie de intenţionalitate, într-una din două categorii posibile: fie “prostie” (în cazul
neinformării şi credulităţii), fie “rea-voinţă” (atunci când singura motivaţie este cea de a conferi
numericitate pe post de argument. Totodată, în cadrul aceleiaşi grupări, submulţimea unor foşti ofiţeri
de informaţii spre exemplu pare să nu înţeleagă că fostul loc de muncă nu constituie totuşi un argument
în sine, căruia să nu-i mai fie necesară şi precizarea datelor dosarului din care a fost extrasă o
informaţie. În sfârşit, ceva mai rafinată pare tehnica ocazională, deja amintită în cazul Tismăneanu, a
argumentului ad personam (inclusiv forma ad hominem circumstantiae), într-o tentativă de a invalida
argumentul prin discreditarea persoanei.
De cealaltă parte, o primă constatare care se impune estea aceea că, spre deosebire de
cantitatea industrială de lucrări dedicate Holocaustului, “lucrări[le] despre situaţia evreilor în timpul
regimului comunist sunt relativ puţine” (Fl. Banu 2008: 321 n.1.). Dincolo de această selectivitate a
alegerii temei, grupul autorilor evrei care au abordat tema manifestă empiric un registru mai sofisticat
de erori, de la caz la caz deliberate sau involuntare, între care se disting cu prioritate:
Eludarea unor informaţii, surse sau chiar întregi lucrări. Spre exemplu, pentru a copia ingenua
formulare a lui Tismăneanu (la rândul său un exemplu în “cazul Teohari Georgescu”), “cred că
nu mă înşel”, dar niciuna din multiplele lucrări ale unor autori evrei dedicate comunităţii
evreieşti din România în secolul XX nu menţionează măcar existenţa, spre exemplu, a a.)
dărilor anuale de seamă al casei de pensii şi retrageri a ziariştilor din România anilor ’30-’40 (v.
Botez 2010), dări cuprinzând numele de naştere, respectiv numele curent al unor zeci de ziarişti
evrei, mulţi din ei activi şi după război în presa comunistă; sau b.) lista celor peste 700
“comunişti categoria A” din Bucureşti întocmită de Siguranţă în 1941 (cuprinzând multe nume
de ulteriori demnitari comunişti de prim rang, listă reprodusă în Mâţă 2007: 237-258) sau c.)
cele 4 tabele de comunişti din România “refugiaţi” în U.R.S.S. în 1940, tabele transmise de
P.C.d.R omologilor din P.C.B. (v. Goma 2007). Obstinaţia ocultării acestor surse şi documente
(existente şi general accesibile în arhivele unor instituţii) în plină epocă a Internet-ului şi
circulaţiei greu obstrucţionabile a informaţiei rămâne greu explicabilă dacă se prezumă buna
credinţă a “omitenţilor”.

9
Pentru o exemplificare cu titlul de amuzament, vezi aşa-numita „the fallacist’s fallacy” din registrul eorilor de logică
explicate mundan, cea în care profesorul de matematică respinge inclusiv rezultatul (în sine corect) şi nu doar raţionamentul
elevei (în original blondă) care calculează fracţia 16/64 prin metoda eronată a eliminării, atât la numărător, cât şi la numitor,
a cifrei 6, obţinând ca „rest”rezultatul 1/4.
8
 Relativizarea până la negare a identităţii evreieşti a celor vizaţi (“ce înseamnă evreu?”10) şi
framing-ul “evreităţii” mai degrabă ca pe o manifestare socială decât o identitate obiectivă,
genetică - tehnică aplicată în cazurile de evreitate greu contestabilă şi care constă în teoretizări
sterile privind elementele constitutive ale definirii evreităţii prin introducerea subiectivismului
autoidentificării, toate acestea într-o deplină ignorare, de către chiar autori de religie mozaică, a
regulii halahice extrem de simple de stabilire a filiaţiei: “orice copil născut dintr-o mamă
evreică este evreu”11; ocazional, în derapajele amuzante ale unor asemenea teoretizări se
formulează chiar opinii de tipul “Y se considera comunist, nu evreu” sau “era mai degrabă
comunist decât evreu”, într-o involuntară analogie cu bancul referitor la crocodilul care “era
mai mult verde decât lung”; juxtapunerea până la interşanjabilitate a unei opţiuni politice
(comunism) cu o identitate etnoreligioasă (iudaism) rămâne penibilă chiar şi în cazul unui
construct ideologic, cel comunist, de orientare ateistă.
Tehnica argumentului ad ignorantiam, de invalidare a unei afirmaţii doar pentru că nu exista
probe la dispozitie in favoarea ei (viciu de logică denunţabil în limbaj uzual de expresia anglo-
saxonă “the absence of evidence isn’t evidence of absence”) – tehnică de impact prin care sunt
categoric respinse încadrările ca evrei a oricăror persoane în absenţa unor probe, chiar dacă,
obiectiv judecând, identitatea respectivei persoane este în respectivul caz incertă (în absenţa
unui certificat de botez, a unei nunţi religioase, a practicării religiei creştine sau a oricăror alte
probe care să infirme evreitatea celui/celei în cauză);
Tehnica argumentului ad hominem, dar în sens opus primei tabere - i.e. respingerea apriorică a
unei afirmaţii prin discreditarea ca antisemit a autorului ei;
Relativizarea numerică, e.g. admiţându-se o “supraprocentualitate” a evreilor în structurile
comuniste (A. Roth 1999: 186-8), dar cu completarea peremptorie că evreii comunişti ar fi
reprezentat, atât în rândurile partidului comunist, cât şi în rândurile întregii lor comunităţi, un
segment – în funcţie de autor – “insignifiant” – “minor” – “mic”, etc., iar “prezenţa lor în funcţii
de conducere ale partidului comunist a fost de scurtă durată” (Ormenişan 2008: 121);
Pseudocircumstanţierea istorică (de tip post hoc, ergo propter hoc), i.e. atribuirea realităţii
etichetate colocvial sau peiorativ (în funcţie de evaluator) ca Żydokomuna [poloneză, trad.
“iudeocomunism”] în mod exclusiv proliferării paneuropene a mişcărilor fasciste în anii ’30
(ceea ce, în reacţie, i-ar fi împins pe evrei în braţele comunismului), reprezentare care, dincolo
de construcţia la rândul ei eronat logică12, obnubilază însă complet identitatea etnică a lui Marx,
a Rosei Luxemburg, a lui Bela Kun, a lui C-tin Dobrogeanu Gherea (1855–1920), ba chiar a
majorităţii copleşitoare a liderilor revoluţiei bolşevice din 1917, produsă la un moment la care
bunăoară Hitler era încă un simplu soldat în primul război mondial, Mussolini tocmai ce fusese
demobilizat la rândul său, iar mişcarea legionară încă nu era concepută în România. În aceeaşi
registru dar în sens invers, deşi la fel de eronat, cealaltă “tabără” tinde uneori să justifice
excesele de violenţă antisemită ale mişcărilor naţionaliste din perioada interbelică tot ca pe o
reacţie, una însă împotriva comunismului intenaţionalist şi anti-statal interpretat ca o invenţie
evreiască.
În acest context, demersul de faţă se doreşte a fi unul eminamente descriptiv, urmărind ca
obiectiv general alcătuirea unui “dicţionar” cât mai cuprinzător şi exact şi, în măsura posibilului, de
necontestat, al evreilor implicaţi în instaurarea şi consolidarea sistemului comunist în România

10
În spiritul aserţiunii lui Wilhelm Filderman („Un evreu care devine comunist a încetat să mai fie evreu”), în rândul unor
multipli autori evrei, din România şi din străinătate, s-a dezvoltat şi consacrat de-a lungul timpului conceptul-sintagmă
„non-Jewish Jews” (patentat de Isaac Deutscher în 1954), atribuit cu predilecţie evreilor comunişti.
11
Vezi, inter alia, http://www.jen.ro/ciclul_de_viata_files_0.html.
12
În sensul în care comunismul nu reprezenta singurul curent „antifascist”, spectrul politic intern nefiind unul dihotomic
comunism vs. fascism, care să explice lipsa de alternative în opţiunea politică a evreilor.
9
emergentă celui de-al doilea război mondial. Firesc, în măsura posibilului, fiecare intrare va fi
completată cu descrierea succintă a rolului exercitat în consolidarea noului regim, pentru o mai bună
înţelegere a realităţii urmărite. Aşadar, se cuvine accentuat, demersul de faţă nu urmăreşte nici a.)
explicarea/justificarea “apetenţei” evreilor României postbelice pentru comunism, ci se mărgineşte, în
această instanţă, să o descrie cât mai acurat, cuantificabil şi cuprinzător, rămânând ca explicaţiile şi
poate chiar implicaţiile de timp prezent le fenomenului să fie abordate într-o eventuală fată succesivă
proiectului; şi nici b.) contextualizarea geografică a fenomenului “żydokomuna” în aria blocului
comunist din Europa central-estică emergentă celui de-al doilea război mondial. De aici pornind, se
impun câteva precizări preliminare privind structura şi metodologia care fundamentează acest dicţionar.
În primul rând, dată fiind natura sa, proiectul de faţă rămâne în mod firesc unul în
desfăşurare, dezirabil a fi îmbunătăţit deopotrivă cantitativ şi calitativ în timp. În acest scop, autorul îi
invită pe toţi cititorii care ar putea contribui la completarea dicţionarului să-i trimită orice informaţie
considerată utilă la adresa de e-mail apostu_i@yahoo.com. Pe măsura încorporării de noi date şi
informaţii, dicţionarul urmează a fi postat în reţeaua WorldWideWeb în ediţiile sale îmbunătăţite, cu
indicarea permanentă a datei ultimei actualizări.
În al doilea rând, fiind de natură parţial investigativă şi de finalitate descriptivă, dicţionarul
a fost structurat corespunzător unei reprezentări a principalelor paliere ale statului comunist după cum
urmează:
aparatul administrativ-politic (grupând acei evrei de la nivelurile semnificative ale ierarhiei de
partid şi/sau de stat în România de după al doilea război mondial);
aparatul represiv (vizează evreii prezenţi în principal în Securitate şi Miliţie şi, secundar şi în
măsura relevanţei, în jandarmerie, forţele armate şi alte structuri care au participat la
represiunea orchestrată de statul comunist);
mass media;
educaţie şi cercetare (segmentele ideologizate, i.e. segmentele de învăţământ social-umanist);
cultură (palier considerat o componentă-cheie în consolidarea unui nou regim prin operarea
unor modificări controlate ale mentalităţii colective);
categorie “alţii”, compusă din evrei cu funcţii importante în ierarhia locală şi regională de partid
şi de stat, din evrei decoraţi pentru meritele lor de către statul comunist, membri – în eticheta lui
T Solomovici – ai “făcăturii comuniste” C.D.E. (Comitetul Democrat Evreiesc13), etc., cazuri
alcătuind cumulativ o categorie reziduală, definită “în fund de sac”. Această categorie este
completată de lista evreilor comunişti în atenţia Siguranţei în 1941 (mulţi din ei cu funcţii în
ierarhia de stat şi partid după august 1944), respectiv de evrei basarabeni comunişti implicaţi în
evenimentele din Basarabia în perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941.
O atare demarcare a acestor paliere deserveşte un scop mai degrabă orientativ, didactic, şi
nu unul riguros analitic, în unele cazuri persoanele menţionate transgresând de-a lungul timpului, prin
evoluţia profesională dintr-un domeniu în altul, aceste delimitări; în aceste cazuri, încadrarea într-o
anumită categorie a fost operată pe baza relevanţei activităţilor şi respectiv notorietăţii persoanei
respective. Ca exemplu concret, chiar dacă după 1944 a activat un timp în redacţia ziarului Scânteia
(ceea ce ar fi reclamat încadarea în dicţionarul de faţă la secţiunea mass media), Silviu Brucan de pildă
este plasat, în virtutea evoluţiei sale profesionale ulterioare, la capitolul “aparatul administrativ-politic”.
Din punct de vedere metodologic, ca perioadă delimitată supusă observaţiei, dicţionarul
focalizează primele două decenii succesive momentului 23 august (i.e. 1944-1965, “epoca Gheorghiu-
Dej”), până la momentul la care constrângerile numerice obiective aferente masivei emigraţii evreieşti

13
Într-o altă apreciere formulată tot de un evreu - fostul şef rabin Moses Rosen, C.D.E. a reprezentat „instrumentul cel mai
de seamă al campaniei antisioniste în România” [adapt.] (1990: 160).
10
în Israel, după cum ilustrăm mai jos, au determinat şi descreşterea inexorabilă a ponderii şi influenţei
evreilor prezenţi la vârful ierarhiei comuniste din România (v. tabelul mai jos).
Unitatea temporală definită fiind, metodologia încadrării “ca evreu” în prezentul dicţionar
urmăreşte ameliorarea dihotomiei parcimonie vs. comprehensivitate şi se fundamentează consecutiv pe
satisfacerea verificabilă, în cazul fiecărei persoane, a cel puţin unuia din următoarele patru criterii:
1. identitate evreiească (etnonaţională şi/sau religioasă) autodeclarată la un moment dat;
2. fiul/fiica unei mame evreice (inclusiv cei convertiţi pe parcursul vieţii la altă religie);
3. indicat ca evreu de către cercetătorii evrei şi/sau comunitatea evreiască14 (e.g. cazurile multor
ofiţeri de Securitate, care în documentele oficiale se declarau de naţionalitate română, maghiară,
rusă, etc., dar la momentul de faţă sunt acceptaţi ca a fi fost evrei chiar şi de către cercetătorii
evrei în materie);
4. cu nume de natură să elimine orice dubiu (e.g. Bella Rabinsohn, Israel Rachmuth, Pinchas
Solomonovici, Şmil Iţicovici, Zalman Zalmanovici, etc.).
În sfârşit, în cazul în care îndeplinirea în mod minimal a unuia din aceste criterii rămâne obiectul unor
controverse rezonabile, semnul “(?)” din dreptul unor persoane indică incertitudinea identităţii lor
evreieşti.
Un asemenea instrumentar metodologic este menit să evite una din erorile caracteristice
altor lucrări în materie, care, în identificarea unor evrei din aparatul comunist sau al Securităţii, iau în
considerare cvasiexclusiv criteriul subiectiv al “naţionalităţii (auto-)declarate” a persoanelor în diverse
documente oficiale. Ori, sub acest aspect se impun câteva observaţii critice.
În mod nespecific României, unii membri ai comunităţilor evreieşti, variind ca motivaţie şi
pondere de la caz la caz, au evitat de-a lungul timpului să se declare evrei în înregistrările oficiale,
preferând alte autoîncadrări subiective. Ca exemple nesingulare între membrii de partid, în fişa sa de
cadre, Alexandru Bârlădeanu de pildă se declara în mai 1952 de naţionalitate “moldovean” (v.
A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia cadre, dosar nr. B/308, ff. 1-2), în timp ce în fişele sale
autobiografice de la Securitate, ofiţerul Al. Nicolschi (Boris Grünberg) menţiona la rubrica
“naţionalitate”, de la caz la caz, “rus”, “ateu” sau “revoluţionar” (v. infra). În fapt, o veritabilă tendinţă
în acest sens poate fi ilustrată extrem de clar la nivel naţional prin coroborarea recensămintelor
primelor trei decenii în România postbelică cu estimările oficiale (i.e. ale autorităţilor, externe deci
comunităţilor evreieşti din ţară), cele neoficiale (interne, ale unor reprezentanţi ai comunităţilor) şi
valorile anuale ale emigraţiei din România spre Israel (cele ale unor evrei din România direct în alte
ţări decât Israel fiind insignificante statistic).
Spre exemplu, cvasiunanimitatea organizaţiilor evreieşti din România şi străinătate
deopotrivă se raportează la cifra de 428.312 evrei existenţi în frontierele postbelice ale României
(incluzând aşadar Ardealul de Nord fost sub ocupaţie ungară, dar excluzând B.B.N.H.), cifră avansată
şi detaliată în studiul publicat la Bucureşti în 1947 sub egida World Jewish Congress (W.J.C.),
Aşezările evreieşti din România: Memento statistic (p. 30).15 Pentru acelaşi an 1947, mărimea emigraţii
evreieşti din România poate fi aproximată, pe baza unor surse evreieşti, la circa 37.600 (v. infra), în
timp ce, potrivit îregistrărilor Ministerului israelian al Absorbţiei Imigranţilor, imigraţia în Israel a unor
originari din România în perioada cumulată 1948-1949 a cifrat 31.274. Într-o primă discordanţă, la
sfârşitul anului 1948, oficialii P.C.R. estimau prezenţa în România a 350.000 evrei – o cifră
neplauzibilă chiar şi presupunând simultan că data de referinţă pentru studiul W.J.C. ar fi fost 1 ian.
1947 (şi deci că ea s-ar diminua corespunzător cu cei 37.600 emigranţi din 1947) şi, prin absurd, că toţi

14
Acceptare concretizată de pildă inclusiv în acordarea dreptului de imigrare în Israel (unde autorităţile transpun de fapt in
integrum canonul halahic al ascendenţei evreieşti materne), în înmormântrea într-un cimitir evreiesc, etc.
15
Cifră preluată de-a lungul timpului pe întreg mapamondul de zeci de organizaţii, publicaţii şi autori evrei, precum
U.S.H.M.M., Encyclopaedia Judaica, World Jewish Quarterly, Jewish Virtual Library, The American Jewish Committee,
Nizkor, Marcu Rozen, Peter Meyer et al. (1953), Beth Sholom, Jewish Gen, Heritage Films, etc.
11
cei 31.274 emigranţi din perioada 1948-1949 ar fi părăsit de fapt ţara până în dec. 1948. Ei bine, din
direcţia estimărilor neoficiale, fostul şef rabin Moses Rosen avansa pentru anul 1948 numărul de
400.000 evrei aflaţi în România, număr admis de altfel şi de Congresul Mondial Evreiesc, întrunit în
acelaşi an la Montreux (Rosen 1990: 67, 286, 309, 335), şi avansat chiar şi în iunie 1949 de Petru
Groza într-o discuţie cu Emil Bodnăraş (în Buzatu şi Cîrstea 2010: 333, Solomovici 2003: 189, Ioanid
2005: 78 ş.a.)

Evrei în România Emigraţie

- cifre oficiale - România → Israel Evrei în România
an număr % în Frecvenţe Frecvenţe - estimări neoficiale -
populaţia absolutec cumulate
ţării (1947-)
1945 ?
1946 ? 450.000 (Moses Rosen)
d
1947 428.312 ≈37600 37.600
1948 ≈ 350.000a ≈ 2,2% 24.780e 62.380 400.000 (M. Rosen, P. Groza)
1949 13.602e 75.982
1950 47.071 123.053
1951 40.625f 163.678
1952 3.712 167.390
1953 61 167.451 260.000 (R.F.E.R.L. 1955)
1954 53 167.494
1955 146.264b 0,83% 235 167.729 300.000 (M. Rosen, media Israel,
S.U.A.)
220.000 (Bottoni 2010: 269)
260.000 (estimare proprie, I.A.)
1956 714 168.443
1957 594 169.037
1958 8.954 177.991
1959 8.360 186.351
1960 9.321 195.672
1961 21.269 216.941
1962 9.878 226.819
1963 13.243 240.062
1964 25.926 265.988
1965 42.888b 0,22% 10.949 276.937
1966-‘75 26.951 293.888
1976 24.667b 0,11% 2.223 296.111 45.000 (M. Rosen 1990: 261)

Fig. 1: Comunitatea evreiască din România, 1945-1976. Aspecte statistice

a
Cf. unui document din 8 dec. 1948 al secţiei Organe de conducere a C.C. al P.M.R. şi distribuiţi astfel: 132.000 în
Bucureşti; 118.000 în Moldova; 62.000 în Transilvania [a se înţelege Ardeal, n.n., I.A.]; 22.000 în Bucovina; 16.000 în
Muntenia şi Dobrogea (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar 91/1948, ff. 11-16 (în partea
introductivă a documentului menţionându-se eronat cifra de 300.000, deductibil din defalcarea cifrelor)). Acelaşi număr de
350.000 este avansat şi de către Ana Pauker în şedinţa din 18 febr. 1949 a Secretariatului C.C. al P.M.R. (v. A.N.I.C., fd.
C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 16/1949, ff. 14-5). Se cuvine menţionat că la recensământul naţional cu datele

12
publicate la 25 ian. 1948, chestionarul operatorilor de pe teren cuprindea exclusiv rubrica “limbă maternă” 16, nu şi
“etnie/naţionalitate” sau “religie”, ceea ce îl face practic inutilizabil în economia demersului nostru.
b
Cf. recensămintelor naţionale comunicate la 25 ian. 1948, 15 martie 1966 şi 5 ian. 1977 (colectarea datelor făcându-se în
anul precedent celui al comunicării publice a datelor, de unde şi încadrarea noastră pe ani);
c
Conform (dacă nu precizăm altfel pe parcursul coloanei) înregistrărilor Ministerului israelian al Absorbţiei Imigranţilor,
reproduse în Shlomo Leibovici-Laiş şi Yosef Govrin, Israeli-Romanian Relations at the End of the Ceausescu Era: As
Observed by Israel’s Ambassador to Romania, 1985-1989 (Londra: Frank Cass, 2002), p. 261. Cifrele sunt cvasiidentice
celor avansate în B. Wasserstein (2000: 80), H. Kuller (2008c: 22) şi Andreescu, Nastasă şi Varga (2003a: 44);
discrepanţele nu depăşesc 1,5% pentru oricare din valorile individuale considerate, diferenţele rezumându-se aproape
exclusiv la intervalele temporale de eşalonare şi raportare a datelor.
d
2.664 evrei români îmbarcaţi pe nava “Medinat Hayhudim” şi 1.688 pe nava “Geula”, ambele plecate din Bulgaria la 26
sept. 1947; 7.557 plus 7.612 evrei din România îmbarcaţi pe cele două nave “Pan York” şi “Pan Crescent” plecate din portul
bulgar Burgas la 27 dec. 1947; cei 500 copii evrei cărora autorităţile române le-au permis stabilirea în Olanda; 2.000
emigranţi legali; 16.000 emigranţi ilegali via Ungaria, pentru acelaşi an (v. Aliyah Bet Project 17, Radu Ioanid: 2005: 64-5).
e
Cifrele defalcate pentru 1948 şi 1949 sunt furnizate în Kuller 2008b: 22 (Leibovici-Laiş şi Govrin indică doar numărul
cumulat pentru cei doi ani).
f
Pentru numărul de emigranţi din România în Israel din 1951 există, aşa cum sesiza şi Levy (2002: 285 n. 108), o
discrepanţă semnificativă, şi deocamdată neclarificată, între cifra de 40.625 înregistrată ca număr de imiganţi de Ministerul
israelian al Absorbţiei Imigranţilor (şi preluată ca atare de Şlomo Laibovici-Laiş) şi cea de peste 50.000 înregistrată pentru
acelaşi an de autorităţile române (v. A.S.R.I., fond “P”, dosar 40009, vol. 26, f. 430).

În acelaşi sens, conform recenzărilor oficiale efectuate la nivel naţional, numărul cetăţenilor
români de naţionalitate evreiască ar fi scăzut de la 428.312 în 1947 la 146.264 în 1956 (date colectate
în anul precedent), ceea ce susţine reducerea numărului de evrei din România de nu mai puţin de 10 ori
în doar 9 ani! În realitate, orice analiză sumară denunţă ridicolul unei asemenea teze. Concret, sursele
evreieşti converg în estimarea emigraţiei evreieşti din România în intervalul temporal închis 1948-1955
la 130.-135.000 (Ministerul Israelian al Absorbţiei Imigranţilor, B. Wasserstein, S. Leibovici-Laiş,
Radu Ioanid, H. Kuller, Moses Rosen, etc.), ceea ce, cumulat celor 37.600 emigraţi în 1947 şi coroborat
cu un spor demografic – arguendo – de 0%, cu circa 1.500 cazuri de repatriere din Israel, cu circa
5.000 de repatriaţi în U.R.S.S. şi cu cotele emigraţiei ilegale (transfugi, “defectări”) şi neînregistrate
(foşti deţinuţi, agenţi de informaţii la schimb, sionişti, etc.) (cca 2% din totalul comunităţii ca valoare
medie), conduce spre o mărime estimată a populaţiei evreieşti în 1955-56 de cca. 260.000. O atare
cifră, net superioară celei oficiale de 146.264 evrei la recensământul din acel moment, nu-şi identifică
altă explicaţie decât aceea a unei ponderi semnificative de evrei “ascunşi”, din care nu puţini prezenţi
în ierarhia comunistă în/la diversele ei sectoare/niveluri ierarhice.
Denunţând suplimentar frivolitatea cifrelor oficiale, numai în 1958, aşadar la 3 ani după
recensământul care inventariase 146.264 evrei, autorităţile române, care “se aşteptau la 10.-20.000 de
cereri”, înregistrau în doar câteva săptămâni nu mai puţin de 130.000 solicitări individuale de emigrare
în Israel (Rosen 1990: 166, 211; R. Ioanid 2005: 105), ceea ce, într-un raţionament aberant, ar însemna
că pe listele de emigrare se înscriseseră probabil şi mulţi din activiştii evrei de frunte ai partidului
comunist. Iar contextual, estimarea noastră de aprox. 260.000 evrei în România în perioada 1955-1956
se plasează în interiorul intervalului delimitat de alte două estimări neoficiale:
a.) valoarea de 300.000 avansată pentru aceeaşi perioadă de către pe de o parte fostul rabin-şef
Moses Rosen (aidoma modului în care, numărului oficial de 24.667 evrei în România în 1975-
1976, el îi contrapune, mai realist, cca. 45.000 (1990: 261)), iar pe de altă parte de unele
ziarele israeliene şi americane care preconizau în 1959 emigrarea din România a 300.000
evrei, Agerpres replicând (spre liniştirea guvernelor arabe) că evreii din România acelui
16
S-au declarat vorbitoare native de limbă idiş 138.795 persoane, restul evreilor distribuindu-se preponderent în categoriile
de limbă maternă „română” şi „maghiară”.
17
V. http://www.paulsilverstone.com/immigration/Primary/Aliyah/shiplist2.php.
13
 moment ar fi cifrat doar jumătate din numărul avansat de mass media străine (R.F.E.R.L., 24
dec. 1959);
b.) estimarea inferioară a lui S. Bottoni (2010: 269), care confirmă că “în anii permanenţei lor
forţate în România, mulţi evrei au încercat chiar să ‘dispară’ din statisticile oficiale” şi
apreciază că la recensământul din 1956, doar 2/3 din evreii care trăiau în realitate în România
acelui moment s-au şi declarat ca atare în cadrul recenzării ceea ce ar indica o mărime totală de
circa 220.000 a comunităţii evreieşti în 1956.
În sfârşit, aceeaşi problematică a ceea ce s-ar putea numi categoria evreilor “ascunşi”, cu
relevanţă sociologică cât se poate de actuală, transpare de altfel şi în analiza trendurilor statistice ale
minorităţii evreieşti din România pe parcursul ultimilor 35 de ani. Spre exemplu, pornind de la o
dimensiune oficială de 24.667 persoane conform recensământului publicat la 5 ian. 1977, în condiţiile
unei emigraţii oficiale în Israel de 18.694 persoane în intervalul închis 1977-1989 (conform
autorităţilor israeliene), comunitatea evreiască din România cifra totuşi la recensământul din 7 ian.
1992 nu mai puţin de 8.955 persoane (faţă de 5.973 rezultat al diferenţei), ceea ce, complet aberant
statistic pentru un grup populaţional îmbătrânit precum cel al evreilor din România, ar presupune o
creştere demografică pe perioada urmărită de ... +50,5%, respectiv un spor demografic mediu de 2,74%
pe an(!), conform formulei

Pn = P0*(1+ S)n,
unde P0 = populaţia iniţială
Pn = populaţia după n ani
S = sporul demografic anual mediu,
de unde

S = n√Pn/P0 - 1

S = 15√8955/5973 – 1, adică S = 2,74%/an.

Contrastant, pentru 1976 Moses Rosen estima mărimea reală a comunităţii evreieşti la
45.000, ceea ce, coroborat cifrelor sus-menţionate, ar avea în mod evident mai multă acoperire în
realitate, în acelaşi raţionament în care probabil şi mărimea comunităţii evreieşti din România în 1992
cifra în realitate, estimativ, 15.000 persoane.

Subsumat, o subcategorie de înaltă specificitate o constituie evreii ardeleni vorbitori de

limbă maghiară; în mod tradiţional, foarte mulţi din aceştia, chiar dacă practicanţi ai religiei mozaice,
au fost complet asimilaţi lingvistic şi în consecinţă s-au declarat de-a lungul timpului de naţionalitate
maghiară18, într-un pattern replicat în proporţii asemănătoare şi în rândurile numeroase ale
comuniştilor şi securiştilor evrei maghiarofoni, care, în mod frecvent, se declarau chiar şi în
documentele de partid ca fiind de naţionalitate maghiară, chiar dacă astăzi sunt recunoscuţi ca evrei de
către chiar autori evrei în domeniu – e.g. Ernö (Ernest) Gáll, Carol Féleki (Feldman), Alexandru
Sencovici (Sándor Szenkovits), Ládislau Tesler, László Salamon, Nicolae (Miklós) Goldberger,
Gavrilă şi Eva Birtaş, fraţii Ládislau şi Olgá Vass, Iosif Bank, K. Kálauşek, Alexandru Iacob (Sándor
Jákab), Ludovic Bokor, János Taub, Ludovic Weisz, Francisc Butyka, László Földes (Fischer),
Coloman Ambruş, Zoltán Kling, Gyula Csehi, Nicolae Kállos, Stefan Kárdos, Mihály (Max)
Eisikowits, Ervin Mikó, Erwin Szekler, etc.

18
În contextul în care, nu mai puţin adevărat, comunitatea maghiară la rândul ei i-a recunoscut în mod tradiţional pe aceşti
evrei ca maghiari, într-o juxtapunere până la identificare a atributului naţionalităţii cu criteriul limbii materne.
14
 Cât priveşte evreii din Securitate, identificarea corectă a acestora implică nu doar depăşirea
erorilor aferente autoîncadrării lor subiective (e.g. notoriul torţionar Al. Nicolschi, n. Boris Grünberg,
nu s-a declarat niciodată în vreun document ca evreu, la fel cum alt ofiţer, Arnold Platman (fiul lui
Marcu) mărturisea de pildă în autobiografia sa de la Securitate că “în trecut” “fusese” evreu, dar la acel
moment era român (pentru ambele cazuri, şi altele, v. infra), ci şi – sau, mai ales – considerarea
recomandărilor informale, dar nu mai puţin persuasive, care circulau în primii ani în interiorul
instituţiei, privind românizarea pe cât posibil a numelor alogenilor.19 Bineînţeles, aceste „recomandări”
cvasioficiale erau înaintate nu doar ofiţerilor evrei din Securitate, ci în general celor din ierarhica
administrativ-politică a statului comunist. Spre exemplu, cu referire la tatăl său (n. Tismineţki),
Vladimir Tismăneanu declară: „şi-a schimbat numele în Leonte Tismăneanu în 1948, la cererea unor
înalţi activişti de partid” (Tismăneanu 2005: 320-1, n.82). Din nenumăratele exemple de românizare in
corpore la “recomandarea de sus”, a numelor alogenilor, indicăm aici Monitorul Oficial al Ronâniei nr.
240 din 17 oct. 1947 (v. partea I-a, pp. 9340-1): din deciziile ministrului Justiţiei de încuviinţare a
schimbărilor de nume adoptate la 11 octombrie 1947, deciziile nr. 93.579-589 vizează în bloc colegi
proaspăt angajaţi la aceeaşi Direcţie Generală de Control Economic din cadrul Ministerului Industriei şi
Comerţului: Moise Faibiş, care devine Florian, Simon Sabetay – Săvulescu, Osias Sigelbaum –
Soreanu, Arnold Schwartz-Negrin, Leon Wechsler – Gheorghiu, Ionel Frankel – Frâncu, Henriette
Leibovici – Mora, respectiv Leon Barat – Rădulescu.Sub acest aspect, în doar câţiva ani după 23 august
1944, birourile de evidenţă a populaţiei au înregistrat mii de “dispariţii” subite ale unor “Leibovici”,
“Schwartz”, “Herşcovici”, “Goldenberg”, “Feldman”, “Bercovici”, “Abramovici”, “Faibiş”,
“Sonnefeld”, “Mendelsohn”, “Marcovici”, “Rosenberg”, “Wolf”, “Moscovici”, “Weiss” şi un val direct
corespondent numeric de intrări ale unor “Berceanu”, “Câmpeanu”, “Herescu”, “Negrea”, “Florian”,
“Albu”, “Mironescu”, “Savin”, “Soreanu”, “Bogdan”, “Liveanu”, “Mihail”, etc.
În acest context, operarea în demersul de faţă cu setul celor 4 criterii neexclusive evită multe
din erorile sus-amintite. Spre exemplu, cazul menţionat al lui Al. Nicolschi/ Grünberg, care s-ar
sustrage în primă instanţă criteriului naţonalităţii autodeclarate, este acoperit de criteriile 3 şi 4, i.e. este
acceptat ca a fi fost evreu inclusiv de către cercetătorii evrei, iar numele de naştere, atestat în
documentele oficiale ale unor autorităţi româneşti, confirmă identitatea sa evreiască. La fel de pilduitor
şi denunţând totodată eroarea fundamentală a bazării exclusive pe documente oficiale (aşa cum
procedează în special “minimaliştii”, care, după cum menţionam, tind în mod frecvent ca în negarea
evreităţii unei persoane să invoce inexistenţa unor documente oficiale probatoare) este şi schimbul de
replici dintre Aurel Storin şi Sorin Cunea (ambii evrei) în deschiderea ultimului interviu acordat de
fostul ziarist comunist şi apoi angajat al postului de radio “Europa Liberă”:

Aurel Storin: “De mult voiam să te-ntreb, Sorine: tu eşti evreu?

Sorin Cunea: “Sigur că da!”
A.S. “De unde ştii?”
S.C.: “Ştiu de când eram copil. De la mama şi de la tata.”
A.S.: “Scrie undeva, ai vreun act oficial care să ateste că eşti evreu?”
S.C.: “Nu, nu scrie nicăieri […]” (în Storin 2011: 7)

Cazul altui ofiţer de Securitate - Dorel Oprescu, nemenţionat după cunoştinţa noastră în lucrările
cercetătorilor evrei, întruneşte criteriul al doilea prin înmormântarea sa într-un cimitir evreiesc; în
acelaşi sens, aplicând criteriul halahic al filiaţiei evreieşti pe linie maternă20, în lexiconul de faţă sunt
incluşi ca evrei şi cei din categoria convertiţilor la altă religie, care subsecvent s-ar putea declara ne-

19
Pentru caracterul voluntar sau forţat, de la caz la caz, al schimbărilor de nume, v. mai jos şi declaraţiile lui Pavel
Câmpeanu, Simion Ţaigăr, Silviu Brucan, etc.
20
V. şi Rebecca Weiner, „Who is a Jew?” la http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/whojew1.html.
15
evrei, precum Teohari Georgescu, Eduard Mezincescu, Herta Schwammen (alias Elena, soţia lui
Lucreţiu Pătrăşcanu), Tudor Vianu, Richard Wurmbrand, etc. sau chiar miile de evrei din zona
Ardealului de Nord ca subiecţi ai unor convertiri conjuncturale, menite a evita legislaţia şi tratamentul
social defavorizant, şi nerecunoscute ulterior de leadership-ul comunităţii evreieşti postbelice (v. Rosen
1990)21.
În sfârşit, în privinţa surselor bibliografice fundamentând operaţional încadrările ca evrei,
acestea au fost menţionate în canoanele scrierii academice exclusiv în acele cazuri de persoane fie de
notorietate redusă, fie de identitate controversată, altfel spus, acolo unde stadiul cercetării mainstream
în domeniu ne-a obligat la formularea fundamentată de observaţii, critici sau completări. Acestei
categorii i se subsumează şi cazurile deocamdată insuficient fundamentate bibliografic de alţi
cercetători, de ex. “Bacher”, indicat ca procuror adjunct al României de după război de un singur autor,
fie acesta chiar evreu, recte Teşu Solomovici. Din aceleaşi considerente de parcimonie şi fluenţă a
textului, de regulă nu s-au mai indicat sursele de informare în cazurile deopotrivă notorii şi scutite de
controverse chiar şi în rândurile cercetătorilor evrei (e.g. Ana Pauker (Rabinsohn), Iosif Chişinevschi
(Roitman), Barbu Zaharescu (Zuckerman), Petre Lupu etc.). Ca ierarhizare bibliografică au fost
preferate, fireşte, sursele primare, în special documente oficiale ale unor autorităţi ale statului (v.
Monitorul Oficial, Arhivele Naţionale, centrale, respectiv direcţiile judeţene, C.N.S.A.S., S.R.I.,
decrete de stat, fişe matricole penale din penitenciare, care cuprind între altele şi precizarea
naţionalităţii, etc.), secondate de sursele evreieşti şi externe ne-româneşti (ex. ambasada SUA la
Bucureşti, cercetători occidentali “frecventabili”, ie. ne-anti-semiţi), aceasta în dezideratul dublu al
creşterii fiabilităţii şi al pre-eliminării, pe cât posibil, a oricăror polemici sterile.

21
Pentru o explicaţie a faptului că Halaha (codexul religios mozaic) nu recunoaşte convertirea la altă religie, considerându-l
pe convertit în continuare evreu, vezi lămurirea oferită de actualul prim rabin al României, Şlomo Sorin Rosen, în cadrul
proiectului Dvar Tora, la adresa http://www.dvartora.ro/raspunsuri/identitate-iudaica/cine-este-evreu/2696-un-evreu-
crestinat-isi-pierde-identitatea-de-evreu.html (accesat ian. 2011). Parantetic, o mărturie empirică nesingulară o oferă inter
alia cazurile câtorva mii de evrei din Ardealul de Nord, convertiţi la creştinism în timpul celui de-al doilea război mondial,
pentru a se sutrage legislaţiei antisemite, care au fost reprimiţi postbelic în comunitatea evreiască prin automata
nerecunoaştere a converitirii lor. La fel de adevărat, în aplicarea riguroasă a acestui canon religios al considerării
ascendenţei materne, sunt automat încadraţi ca evrei – pentru a menţiona câteva figure celebre – dramaturgul Eugen Ionescu
(fiul Theresei Ipcar), poetul Adrian Păunescu, respectiv poetul legionar Radu Gyr (Demetrescu), dar excluşi, ca goim, Petre
Roman , Mariean Vanghelie, jurnalistul Dumitru Graur sau Adrian Lustig, toţi cu taţi evrei, dar mame creştine.
16
 LISTA ABREVIERILOR

A.C.M.E.O.R. Asociaţia Culturală Mondială a Evreilor Originari din România

A.E.R.V.H. Asociaţia Evreilor Români Victime ale Holocaustului
A.F.D.A. Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Deportaţi Antifascişti
A.N.I.C. Arhivele Naţionale Istorice Centrale
A.R.L.U.S. Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică
A.S.E. Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti
A.S.R.I. Arhiva Serviciului Român de Informaţii
B.B.N.H. Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei
B.I.R.E. Bulletin d'informations pour les roumains de l'étranger (publicaţie de frecvenţă
variabilă a unor emigranţi români din Paris, 1948-1950)
B.O. Biroul Organizatoric (al C.C. al P.C.R./P.M.R.)
B.P. Biroul Politic (al C.C. al P.C.R./P.M.R.)
căs. căsătorit(ă)
C.A.S.B.I. Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (1948-1953)
C.C. Comitetul Central
C.C.I. Camera [locală] de Comerţ şi Industrie
C.C.I.R. Camera de Comerţ şi Industrie a României
C.C.P. Colegiul Central de Partid
C.D.E. Comitetul Democrat Evreiesc
Centrocoop Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum
CEPECA Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi
C.F.R. Căile Ferate Române
C.G.M. Confederaţia Generală a Muncii
C.I.E.M. Centrul Iberic pentru Studii Masonice
C.L.R.S. Centrala Întreprinderilor de Lucrări Rutiere şi Construcţii Speciale
C.N.S.A.S. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
C.N.S.T. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie
col. colonel
C.P.A.D.C.R. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006-)
C.P.Ex. Comitetul Politic Executiv (al C.C. al P.C.R.)
C.S.I.E.R. Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
C.S.J. Curtea Supremă de Justiţie
C.P.U.N. Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională
C.R.D.E. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (Cluj)
C.R.P.Z. Casa de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor (până în 1945)
D.C.I. Direcţie Centrală Industrială (în cadrul Ministerului Industriilor)
D.C.S. Direcţia Centrală de Statistică (de pe lângă Consiliul de Miniştri)
D.G.I.L. Direcţia Generală a Industriei Laptelui
D.G.P. Direcţia Generală a Poliţiei
D.G.P.T. Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (de pe lângă Consiliul de Miniştri)
D.G.S.P. Direcţia Generală a Securităţii Poporului (1948-1951)
D.G.S.S. Direcţia Generală a Securităţii Statului (1951-1952)
D.I.E. Direcţia Informaţii externe (din cadrul Securităţii)
D.P.L.C. Direcţia Penitenciare, Lagăre şi Colonii (din cadrul M.A.I.)
17
D.P.S. Direcţia Poliţiei de Siguranţă (din cadrul D.G.P. a M.A.I., 1945-1948)
D.R.S.P. Direcţia Regională a Securităţii Poporului (în cadrul D.G.S.P.)
D.S.P.A. Direcţia Superioară Politică a Armatei
D.S.S. Direcţia Securităţii Statului din cadrul M.A.I. (1953-1989)
D.T.I.C. Defense Technical Information Center (în S.U.A.)
e. estimare
E.S.P.L.A. Editura de Stat Pentru Literatură şi Artă
f. fost / fila
f.a. fără an
ff. filele
F.C.E.R. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
F.D.F.R. Federaţia Demorată a Femeilor din România (constituită 4-8 martie 1946,
absorbită în ian. 1948 în U.F.D.R.)
F.N.D.R. Frontul Naţional Democrat din România
F.N.T.D.R Frontul Naţional al Tineretului Democrat din România
F.O. Foreign Office
F.S.N. Frontul Salvării Naţionale
F.U.C.E. Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti
G.D.S. Grupul pentru Dialog Social
g-ral. General
H.C.M. Hotărârea Consiliului de Miniştri
I.C.P.C.D. Institutul Central pentru Pregătirea Cadrelor Didactice
I.C.R.A. Întreprinderea de Comerţ cu Ridicata pentru Produse Alimentare (Bucureşti)
I.I.C.C.M.E.R. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului
Românesc
I.L.O. International Labour Office
I.M.F. Institutul de Medicină şi Farmacie
INCOMKA Proiectul “Comintern Archives Project” al Bibliotecii Congresului S.U.A. şi al
Arhivelor Ruse de Stat pentru Istorie Socială şi Library of the Congress &
Russia State Archives for Social and Political History (RGASPI) “” (INCOMKA)
I.P.B. Institutul Politehnic Bucureşti
I.P.E.I.L. Întreprindere de Stat pentru Exploatarea şi Prelucrarea Lemnului
I.R.I.R. Institutul Român de Istorie Recentă
I.R.R.C.S. Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea
I.S.P.S.P. Institutul de Studii Politice şi Social-Politice (de pe lângă C.C. al P.C.R.) (1966-
1989; fostul Institut de Istorie a Partidului)
J.G.S.I.G.R. Jewish Genealogical Special Interest Group for Romania (S.U.A.)
lt. locotenent
M.A.E. Ministerul Afacerilor Externe
M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne
M.A.N. Marea Adunare Naţională
M.Ap.N. Ministerul Apărării Naţionale
M.C.E. Ministerul Comerţului Exterior
M.Of. Monitorul Oficial al României
mr. maior
M.S.S. Ministerul Securităţii Statului (1952-1953)
n. Născut(ă)
N.K.V.D. Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (Narodnîi komissariat vnutrennih
del)
18
O.C.C. Organ de Control Cetăţenesc (numite de M.A.I.)
O.C.L. Oficiul Comerţului Local
odin. odinioară
O.M.S. Organizaţia Mondială a Sănătăţii
O.N.C.E. Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite
P.-M.A.N. Prezidiul Marii Adunări Naţionale
P.C.B. Partidul Comunist Bolşevic (în U.R.S.S., 1934-1952)
P.C.d.R Partidul Comunist din România (perioada interbelică, a “ilegalismului”)
P.C.R. Partidul Comunist Român (1944-1948, 1965-1989)
plt. Plutonier
P.M.R. Partidul Munictoresc Român (1948-1965)
R.P.R. Republica Populară Română (1947-1965)
S.C.S. Societate comercială de stat
S.R.I. Serviciul Român de Informaţii
S.S.I. Serviciul Special de Informaţii (1940-1944, ulterior Serviciul de Informaţii)
S.U.A. Statele Unite ale Americii
ş.u. şi următoarele
T.E.S. Teatrul Evreiesc de Stat
u.a. unitate arhivistică
U.D.R. Uzinele şi Domeniile Reşiţa
U.F.A.R. Uniunea Femeilor Antifasciste din România (apr. 1945 – febr. 1948), absorbită în
U.F.D.R.
U.F.D.R. Uniunea Femeilor Democrate din România
U.G.S.R. Uniunea Generală a Sindicatelor din România
U.N.S.R. Uniunea Naţională a Studenţilor din România
U.R.S.S. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
U.S.A.S.Z. Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti
U.T.M. Uniunea Tineretului Muncitoresc (1948-1965)
U.T.C. Uniunea Tineretului Comunist (1944-1948, 1965-1989)
v. vezi
W.J.C. World Jewish Congress
(?) - identitate evreiască incertă/controversată

19
 APARATUL ADMINISTRATIV-POLITIC CENTRAL

1. ABRAHAM, Bernad (n. 1899, Alba) (cu prenumele ortografiat ocazional “Bernat” şi “Bernard”)
– ilegalist, membru de partid încă din 1921 (!), an în care este şi numit numit membru al
directoratului C.C. al P.C.d.R. (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1); în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă; după război după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor
de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului apoi activist local de partid în organizaţia
Bucureşti; pensionat în anii ’60; cu menţiuni multiple în dosarul de anchetă al lui Vasile Luca; a
locuit pe str. Londra nr. 15 din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 102/1956; decorat prin Decretul nr.
157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a, iar prin Decretul nr. 262 din 21 august
1979 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a; în 1971 an îl reclama pe vecinul său Nicolae
Corbu la organizaţia de partid a ziarului Scânteia, acuzând gălăgia câinelui acestuia şi faptul că
fiica acestuia, Irina, fuma (Mâţă 2007; Levant 2006c; v. şi arhiva I.S.I.S.P., fd. VII, dosar 2301 şi
fototeca Institutului, u.a. 1564; M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
2. ABRAHAM, Iosif – din 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic
(D.G.C.E.) a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.I.C.) (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947,
partea I-a, p. 7950);
3. ABRAM, Zalman (în alte documente “Abraham”) – după război controlor în cadrul D.G.C.E. de
pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p.
4611); din sept. 1948 controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9
ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
4. ABRAMOVICI, Benţin – din 1949 funcţionar la Comisia, respectiv Comitetul de Stat al
Planificării (Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 141/1949);
5. ABRAMOVICI, Carol (n. 1922) – de profesie inginer chimist; după război consilier economic
în cadrul Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658); director
comercial tehnic al S.C.S. “Româno-Export” (1948-1949); după reorganizarea ministerială
consilier la Ministerul Comerţului Exterior (1949-1951) unde era practic locţiitorul ministrului
adjunct Gheorghe (Gogu) Rădulescu; rămas în străinătate în timpul mandatului, după ce obţinuse
aprobarea deplasării de serviciu în Belgia (în pofida opoziţiei secţiei Cadre a C.C.), graţie
intervenţiei aceluiaşi Rădulescu (şi, se pare, inclusiv a lui Al. Voitonovici) la Ana Pauker22;
6. ABRAMOVICI, David – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of.
nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
7. ABRAMOVICI, Elly - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 645);
8. ABRAMOVICI, Heinrich (în unele documente transcris şi cu varianta de prenume Henri) –
membru de partid, din 1948 funcţionar în cadrul Comisiei, ulterior Comitetului de Stat al
Planificării; din 1955 până în 1958 lector la catedra de Organizarea şi Planificarea Întreprinderilor
în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (I.P.B.); emigrat în Israel la începutul anilor ’60;

22
V. referatul întocmit lui Rădulescu de către Securitate în 1954 în Tănase 2010: 91-92. Aceeaşi persoană este menţionată
sub numele incorect „Abramowitz” şi în Ioanid, 2005:93 şi respectiv F. Mihai, 2008, care pare să-l plagieze pe Ioanid.
20
9. ABRAMOVICI, Lazăr – controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1948) (M.Of. nr. 275 din
27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496);
10. ABRAMOVICI, Leon – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31
din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
11. ABRAMOVICI, Leontina - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
12. ABRAMOVICI, Mircea – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
13. ABRAMOVICI, Osias – până în iulie 1948 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(M.Of. nr. 173 din 29 iulie 1948, partea I-a, p. 6220);
14. ABRAMOVICI, Şmil – controlor economic (1947-1948), apoi inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea
I-a, p. 7491);
15. ADAM, Simon – din 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor
(M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798); M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a,
p. 6658;
16. ADELSTEIN, Herman – după război mai întâi consilier (1945-1946), apoi inspector general în
cadrul Direcţiei Generale C.F.R. din Ministerul Comunicaţiilor, delegat şef al Direcţiei Regionale
Bucureşti (M.Of. nr. 197 din 28 august 1947, partea I-a, p. 7795 şi nr. 260 din 8 nov. 1946, partea
I-a, p. 11761; M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946, partea I-a, p. 6396); decorat în 1946 de către fostul
suveran Mihai cu membru al Ordinului “Steaua României” îm grad de Comandor (M.Of. nr. 76
din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
17. ADERCA, Felix (n. Froim Zeilicu ADELSTEIN, fiul lui Avram Adercu (n. Adelstein, orig. din
Austro-Ungaria) şi Debora (n. Dobrişa Iosub)) (13./26.III.1891 Puieşti (odin. jud. Tutova, azi
Vaslui) – 12.XII.1962 Bucureşti) – în perioada interbelică funcţionar la Ministerul Muncii (1920-
1944) şi publicist; după război iniţial reîncadrat ca şef de secţie la Ministerul Muncii (în martie
1945), ulterior şeful Direcţiei Învăţământ Artistic din Ministerul Artelor (1946-1948, când se
pensionează);
18. ADERCA, F. Marcel (fiul lui Felix (v. supra) şi al Rubinei (n. Rifca Penchas, 1890-1974))
(26.I.1920 Craiova – 21.III.2008, Bucureşti, cimitirul sefard) - funcţionar în centrala M.A.E.
(1948-1951), exclus din partid în 1953, ulterior funcţionar la “Cartea Rusă” (1953-1954),
respectiv redactor la Ed. pentru Literatură Universală (1954-1975, când se pensionează), editor,
publicist (v. şi dosarul său de la C.C.P. (nr. inv. 41/99 din 22.IV.1954));
19. ADERCA, Clara (n. Klari KAHANA) (prima soţie a lui Marcel Aderca, recăs. ulterior cu Jana)
– funcţionară în centrala Ministerului Comerţului Exterior (1953-1957), ulterior funcţionară la
Sovromlemn (1957-1960) – menţionată în dosarul de la C.C.P. al soţului său (1954); emigrată în
Israel, ulterior stabilită în Occident, recăs. cu Richard Raskind;
20. ADLER, Ladislau (fiul lui Andrei) (d. 1989 Bucureşti) – din 1948 membru în Consiliul de
Administraţie al Institutului General de Asigurare, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi
pensionarilor publici (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534); din anii ’50 funcţionar în
cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr.
803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a; apoi vicepreşedingte al Comitetului de Stat
pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare, profesor şi autor în domeniu (Cajal & Kuller
2004: 478); incinerat în Bucureşti;
21. ADLER, I. Marcel – inspector în cadrul Ministerului Învăţământului, decorat în 1967 (Decretul
604 din 26 iunie) cu Medalia Muncii;
22. ADOLF, Renate - până în febr. 1949 secretară de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);

21
23. AIBENŞUTZ, Mihai (alias AIBĂNŞUŢ, n. EIBENSCHUTZ) – după război încadrat comisar-
ajutor la Biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Salonta, Bihor; în martie 1948, utilizat
ca anchetator al partizanilor capturaţi în Munţii Bihorului; ulterior membru al Biroului
Comitetului Raional „V.I. Lenin” Bucureşti al P.C.R./P.M.R. şi director al Întreprinderii de
prototipuri Bucureşti, cercetat diciplinar în partid în 1955 pentru că ar fi “concediat abuziv
elemente de naţionalitate română pentru a-şi promova prietenii şi cunoscuţii”; dosar la C.C.P.
(91(I&II)/354 din 19.VIII.1955) (v. şi M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910;
Caţavencu 2007: 4, Kovacs 2006, respectiv Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 43, care îl menţionează
eronat ca Aibănuş Mihai);
24. AIZIC, Clara (LEBIANU) - membru al C.C. al Crucii Roşii în anii ’50 (dosar la C.C.P., dată
extremă 15.XI.1955);
25. ALĂMARU, Lipa – după război angajat ca desenator grafic stagiar în centrala Ministerul
Propagandei, iar din decembrie 1947 promovat şef de secţie în cadrul Ministerului Informaţiilor
(M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029);, iar după reorganizarea ministerială şef de
secţie la Direcţia Arhitectură şi Expoziţii a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240
din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214);
26. ALBESCU, Alexandru (n. Ernest WEISZ, fiul lui Ludovic (Lajos) şi Zali) (20.IX.1915-2005) –
membru de partid din 1940, cu dosarul la Colegiul Central al partidului (nr. inv. 136/219 din
8.III.1957) şi la secţia Economică a C.C. (1973), de la sfârşitul anilor ’40 în ministerului
Comerţului Exterior, unde ocupă inclusiv poziţia de ministru adjunct (1966-1970), apoi ministru
adjunct al Industriei Chimice; căs. cu Margareta Albescu (n. Mancsi Izsak);
27. ALEXANDRU, Mihail [alias]– la începutul anilor ’30 student la Drept, cazat la căminul (pentru
studenţi evrei) “Schuller”23, ilegalist din “vechea gardă”, ministru adjunct al Comerţului Interior
(1948-1952), ulterior epurat, apoi reabilitat, secretar general al Ministerului Educaţiei şi Culturii
în mandatul lui Ilie Murgulescu, din anii ’60 secretar general al Comitetului de Stat pentru
Cultură şi Artă; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a
(Levy 2002: 192, 203; Cohen 1994: 27, 297 n. 51);
28. ALEXIU, Leon (n. ABRAMOVICI) (n. 20.I.1913 Tulcea) – membru de partid exclus în 1950
pentru legături cu social-democraţii, reprimit în 1955 (dosar C.C.P. nr. 331/211 din 24.V.1950);
în 1949, după naţionalizare, numit contabil-şef al întreprinderii “Dacia” din Bucureşti; ulterior cu
diverse funcţii în sectorul economic; cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
u.a. 411/1952, nr. inv. 539) (pentru schimbarea numelui vezi decizia nr. 14.031 din 21 febr. 1948
a ministrului Justiţiei din M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1649);
29. ALEXIU, Paul [alias] – după război director adjunct şi apoi director în cadrul C.S.P. iar în
paralel, până în anii ’70, cadru didactic la A.S.E. şi autor al unor articole în revista Probleme
economice (inclus ca supravieţuitor al Holocaustului în registrul Benjamin and Vladka Meed, v. şi
Cajal şi Kuller 2004 şi Kuller 2008a: 431);
30. ALPERIN, Siegfried (fiul lui Heinrich şi Ernestina) (1913 – 1994 Israel) – membru al Comisiei
mixte de cenzură24 instituite în mai 1945 în cadrul Ministerului Propagandei25, din nov. 1945

23
În aceeaşi perioadă cu Leonte Răutu, Cristina Luca-Boico, Hermina Tismăneanu, Mihail Florescu ş.a. (Cohen 1994: 97 n.
51).
24
Compusă din delegaţi din partea Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, M.A.I., Ministerul Artelor, Societatea
Scriitorilor Români şi Academia Română, funcţionând sub coordonarea ministrului propagandei, P. Constantinescu-Iaşi, şi
avizând în fapt lista publicaţiilor de cenzurat întocmită de multipli funcţionari, Comisia înfiinţată la 2 mai 1945 îi cuprindea
ca membri pe: 1.) Haralambie Bădeanu – preşedinte; 2.) Siegfried Alperin; 3.) Vladimir Carnavalschi; 4.) Gherghina
Ardeleanu; 5.) Paul Cornişteanu; 6.) Adrian Dimitriu; 7.) Gheorghe Gonda; 8.) Nicolae Hodoş; 9.) Alice Horovitz; 10.)
Natalia Mustaţă; 11.) Vasile Nichita; 12.) Costin Sebe; 13.) Joseta Stănescu; 14.) V.R. Sirianu; 15.) Eugen Schileru şi 16.)
Al. Ştefănescu (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dosar 1027).
22
 şeful Direcţiei Cinematografie din Ministerul Propagandei, apoi regizor la Ministerul Artelor (şi
Informaţiilor) şi în paralel redactor la Radiodifuziune, exclus din partid în 1951 pentru fost
colaboraţionism cu legionarii şi afacerism (dosarul personal la C.C.P., nr. inv. 372/665, din
2.I.1951); căs. cu actriţa Teodora Alperin (n. Teodora Anka, 1917-2003) (v. producţia La clacă,
1946);
31. ALPERN, Haim - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
32. ALPERN, Herman - în 1949 era referent tehnic în cadrul D.C.I. a Lemnului şi Mobile Finite a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
33. ALPERN, Micloş (n. Miklos) - impiegat în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Rădăuţi
(1945-1946) (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); controlor în cadrul D.G.C.E., în
centrala M.I.C. (1946-1948), în 1948 avansat inspector (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a,
p. 738);
34. ALTERESCU, Nicolae - în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul
Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
35. ALMOSNINO, Leon (d. 1971, Bucureşti) – în perioada interbelică director în cadrul Societăţii
Române de Telefoane, după august 1944 şeful Serviciului Presă din Ministerul Poştei şi
Telecomunicaţiilor (1950-1954), destituit şi exclus din partid în 1954 pentru neglijenţă în serviciu
(dosar nr. 363/169 din 1.12.1954, fond C.C.P.; nu a fost niciodată arestat, aşa cum avea să
pretindă ulterior fiul); tatăl poetului George Almosnino;
36. ALTER, Haim – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); din 1947 controlor
economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
37. ALTER, Iosif - în sept. 1948 numit contabil al D.C.I. a Industriei Lemnului şi Mobilei din cadrul
Ministerul Industriei (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7622);
38. AMBRUŞ, Bela (n. 11 ian. 1897) – ilegalist, membru de partid din 1940 (dosar A/52 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); în 1948 numit director al Centralei Industriale de Sinteză şi Prelucrare
(M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094);
39. ANDREESCU, Dan (n. David ABRAMOVICI) - şef de serviciu la Direcţia Generală a Arhivelor
Statului, exclus din partid în 1960 (decizie reconfirmată de C.C.P. în 1962) sub acuzaţia de a fi
pretins şi primit de mită de la o funcţionară în vederea cedării locuinţei sale (dosar C.C.P. nr.
516/653 din 25.I.1960);
40. ANDREI, I. Andrei (n. Andrei IZSAK) - membru de partid, după război director administrativ în
Direcţia Generală a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului (M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946,
partea I-a, p. 6386); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955;

25
Pentru un exemplu ilustrativ, vezi decizia comisiei publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 22 august 1945, ale cărui
două anexe scot din circulaţie 161 titluri între care Nicolae Berdiaeff - Marxismul şi religiunea (1934), Elie Bufnea -
Cruciaţi, tirani şi bandiţi în Rusia Sovietelor (1931), Mihail Chirnoagă – Logodna (1940), Gheorghe I. Ciorogaru - Naţiune
şi armată (1937), mitr. Nifon Criveanu - Domnul este cu tine (1944), g-ral A. Dabija - Războiul germano-polon
(Învăţăminte) (1940), Nichita Drăgulin - Prizonier la Bolşevici (1944), Paul Georgescu - Naţionalismul lui Eminescu (f.a.),
Constantin Loghin - Istoria literaturii române Dela început până la zilele noastre (1945), Iancu I. Nistor - Pentru
consolidarea României Mari. Discursuri rostite la Senat în sesiunea extraordinară din vara anului 1920 (1920), g-ral
Ştefan Panaitescu - Isbânda românismului şi minoritarii în armată (1938), Alexandru Predescu - Soldaţi în Est (1943),
Teofil Gh. Sidorovici [fratele Alexandri Sidorovici-Brucan, n.n., I.A.] - Brazdă nouă (1939), I. Simionescu - Calendarul
Gospodăriilor din sate şi oraşe (1943), Petre V. Haneş – “Basarabia, Autonomia, neatârnarea şi unirea cu România” (1919),
etc. În total, în numai patru ani (1945-1949), au “dispărut” din spaţiul public 8779 titluri (C.P.A.D.C.R. 2006: 489).
23
41. ANDRONACHE, Eliza (n. ZILBERSTEIN) (26.IV.1914 – 24.I.1978) – membră de partid din
1944 (dosar A/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 arhivară-şefă în centrala M.A.E. (M.Of.
nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
42. ANDRONIU, Alfred – jurist în perioada interbelică, după război, până în febr. 1948, consilier de
legătură cu Naţiunile Unite la Legaţia României de la Berna (M.Of. nr. 47 din 26 febr. 1948,
partea I-a, p. 1686);
43. ANGHEL, Clara - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
44. ANTALFFY, Ermina – după război consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor
M.Of. nr. 280 din 3 dec. 1947, partea I-a, p. 10664), din dec. 1947 detaşată ca şefă a Direcţiei
Regionale Mureş a Ministerului Informaţiilor, apoi al Artelor şi Informaţiilor, ulterior Culturii (N.
Balint 2011a; Gagyi 2004: 20, 21-2, 67);
45. ANTONESCU, Z. Traian [alias] – cf. dosarului de la C.C.P., “fost brigadist în Spania, element
anarhic în lagărele de la Saint Cyprien şi Gurs, închis apoi în lagărele morţii din Germania
[Mauthausen, n.n.]. Din 1947, ca membru de partid, a avut funcţii de răspundere la Consiliul de
Miniştri, Ministerul Artelor şi Informaţiilor şi Ministerul Forţelor Armate (a fost şi comandantul
Închisorii Militare). C.C.P. a propus excluderea lui din partid, scoaterea din armată, trimiterea în
producţie şi ţinerea „în evidenţa organelor în drept”. În 1956 C.C.P. a decis reîncadrarea sa în
partid cu stagiul din 1945, în documentele sale de partid făcându-se precizarea faptului că a fost
membru al Partidului Comunist Spaniol din 1938, hotărâre reconfirmată în 1962.” (dosar C.C.P.
nr. 905/486 din 7.V.1952);
46. ANTONIU, David (n. ARONOVICI) (n. 21 mai 1909 Iaşi) - în 1949 era contabil în cadrul
Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19
ian. 1949, partea I-a, p. 641; M.Of. nr. 260 din 8 nov. 1946, partea I-a, p. 11765);
47. ARBORE, Eugenia (n. FAERŞTEIN) – din martie 1945 impiegată în centrala Ministerului
Muncii (M.Of. nr. 62 din 16 martie 1945, partea I-a, p. 2002);
48. ARDELEANU, Clara (f. Turcu) – soţia lui Iosif Ardeleanu (Adler), cu studii comerciale;
ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6597); după război membră a organizaţia de bază a
partidului şi directoare în M.A.E. (1948-1952, cu o scurtă perioadă în 1948 când este detaşată la
Legaţia R.P.R. de la Bruxelles), unde avea ca sarcină “să veghez[e] cum sunt introduse metodele
partinice în muncă” (apud Constantiniu 2003: 70), ulterior pe un post secundar, în 1963 încă
director adjunct în centrala ministerului (dosar C.C.P. nr. 1052/576 din 19.VII.1963); decorată
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
49. ARDELEANU, Gherghina (n. ADLER) (1913 Budapesta – 1950 Bucureşti) – în 1941
“lucrătoare mănuşi” conform unui raport al Siguranţei, din 1945 membru al comisiei de cenzură a
presei instituită în cadrul Ministerului Propagandei şi subordonată direct Comisiei Aliate de
Control, decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. III-a (Decretul 873/20.VIII.1949); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
50. ARDELEANU, Iosif (n. József Demenyi (Demö) ADLER26) (26.X.1909 Salonta, Bihor – 1988
Bucureşti) - fost ilegalist, redactor în echipa iniţială de la Scânteia, iar apoi la Contemporanul,
director în M.A.E. în mandatul Anei Pauker (1947-1951), director general al Direcţiei Generale a
Presei şi Tipăriturilor (preşedinte al Colegiului direcţiei - organul de facto al cenzurii în presă,
fiinţând pe lângă Consiliul de Miniştri27) (din 1951 până în 1973, când este înlocuit cu Ion

26
V. decizia nr. 98327 din 26 sept. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 230 din 9 oct. 1945, partea I-a, p. 8792-
27
În perioada de după 1944, organul instituţional responsabil nominal cu cenzura a suferit numeroase modificări: în toamna
lui 1944 a fost creată o comisie de cenzură din cadrul Serviciului Aplicării Armistiţiului (ulterior redenumit Serviciul
Defascizării) al Ministerului Propagandei (minister redenumit al Informaţiilor în 1946, fuzionat cu Ministerul Artelor în
24
 Cumpănaşu), membru al Comisiei Centrale de revizie (a C.C.) al P.M.R. (1955-1960); în 1958
cercetat disciplinar de C.C.P. (dosar nr. 1070/108 din 5.VI.1958); decorat în 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar ca pensionar, în 1978, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a
(Decret nr. 262 din 21 august 1979);
51. AREŞTEANU, Cornelia – din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of.
nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
52. AREŞTEANU, I. Edy (fiul lui Iosif) – după război inspector în cadrul D.G.C.E. de pe lângă
Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C.; în anii ‘60 funcţionar superior în Comitetul de Stat al
Planificării (C.S.P.); decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963 şi cu
ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a III-a în
1964; emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Cornelia (n. Abramovici, d. 9.XI.2011 Israel), cu
care a avut o fiică, Mihaela (căs. Weiner);
53. AREŞTEANU, Leon – în oct. 1948 angajat referent la Direcţia Studii a Ministerului Sănătăţii
(M.Of. nr. 233 din 7 oct. 1948, partea I-a);
54. ARON, Hertzel - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Hârtiei şi
Celulozei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
55. ARONESCU, Gita în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
56. ARONOVICI, C. Mişu (Mihail) (1910-1950) – ilegalist; sublt. de geniu (r.), radiat din registrele
Forţelor Armate pe motive rasiale în 1940, reîncadrat în 194528; apoi activist de partid, din 1947
până la deces instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al
P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121)
(M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
57. ARSENE, Ştefan (n. Etenne BERCOVICI) (d. 1988, Bucureşti) – membru de partid din 1945,
economist, specializat în statistică, numir în 1952 vicepreşedinte al C.S.P. (Decretul nr. 235 din 4
august 1952), în paralel cadru didactic la I.S.E.P., ulterior la A.S.E. Bucureşti, în 1971 decorat în
calitate de vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Preşuri cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a
III-a; autor şi coautor al unor multiple cărţi şi articole în Probleme de economie, Lupta de clasă,
etc.; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293,
anexa la dosarul nr. 28/1956; incinerat la crematoriul “Cenuşa” (indicat ca evreu în Kuller 2008a:
432);
58. ASCHER, H. Andrei (31.V.1912 Braşov – 28.V.1977 Aiud) (fiul lui Henric şi Matilda) – de
profesie inginer chimist, după război “investit în funcţii economice importante” cf. Solomovici
(2004: 131), ultimul loc de muncă în 1975 la Înreprinderea “Policolor”, condamnat în 1975 la 20
de ani închisoare pentru subminarea economiei naţionale şi divulgarea de secrete de stat 29,
decedat în penitenciarul Aiud în 1977;
59. ASKENAZI, Elena - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);

1948 în forma Ministerului Artelor şi Informaţiilor şi redenumit Ministerul Artelor în mai 1949). De facto şi de jure, această
comisie se subordona, prin intermediul Ministerului Afacerilor Străine, Comisiei Aliate de Control. În 1946, comisia în
discuţie devine Direcţiunea Presei din cadrul Ministerului Informaţiilor (ulterior a Ministerului Artelor şi Informaţiilor), iar
din mai 1949 atribuţiile cenzurii asupra spaţiului publicistic sunt preluate de nou-înfiinţata Direcţie Generală a Presei şi
Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri (D.G.P.T.). În 1975, Direcţia va fi transformată în Comitetul de Stat pentru
Presă şi Tipărituri. Pentru mai multe detalii, vezi Corobca 2008, 2008b şi 2008c.
28
V. M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5124.
29
V. fişa matricolă penală la adresa http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/A/A%2004.%20Ardelea%20-%20Azoitei/Ascher%20Andrei%20H/index.php.
25
60. ASKENAZI, Maria - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
61. ASKENAZY, Max Beno (în alte documente ortografiat “Askenazi”) – după război controlor în
cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C; din 1948 controlor-revizor
în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209
din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438; M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
62. AŞMAN, I. Osias - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964 (tatăl Mirelei
Aşman?);
63. ATANASIU, Horaţiu (n. Mayer-Herş ATLASMAN30) (n. 6.VIII.1913 Valea Rea, Bacău) - în
anii ’50 profesor de planificare la I.P.B. şi membru al secţiei Economice a C.C., în anii ’60
vicepreşedinte al C.S.P., din ianuarie 1967 consilier referent în cadrul Secretariatului General al
Consiliului de Miniştri; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosar 63/1955);
64. ATIAS, Ficu - şef de cadre la Direcţia Generală a Exploatării din Ministerul Industriei Lemnului
în guvernele Groza, condamnat penal pentru speculă în 1953, demis şi exclus din partid (dosar
C.C.P. nr. 166/784 din 21.XII.1953);
65. AUDERBAN, Adina - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
66. AUSBURG, Stela - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
67. AUSCH, Ernest – după război prim secretar presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor, până în febr. 1949 (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
68. AUSTERMAN, Ernest – absolvent al Liceului “Laurian” din Botoşani, din 1954 funcţionar în
cadrul C.S.P. şi asistent cumul la catedra de planificarea şi organizarea întreprinderilor din cadrul
I.P.B.;
69. AVADIC, Cela / Heda (soţia lui Mendi, v. infra) – de profesie inginer textilist; după război
controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C.; ulterior
funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Uşoare (’60? – ’70); încă în viaţă în 2010, membru al
comunităţii evreieşti din Bucureşti;
70. AVADIC, D. Mendi – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul
Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;
71. AVANDICI, S. Islea - menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
72. AVĂDANEI, Tudor (n. Saul ŞAPIRA) (n. 24.II.1909, Iaşi) – de profesie contabil, ilegalist
(membru de partid din 1930), în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); şeful sectorului
Carnete şi Evidenţă al C.C. al P.C.R. (din 1945 până în 1960), apoi responsabil în cadrul secţiei
organizaţiilor de partid a Direcţiei Organizatorice (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Cadre,
dosarele nr. B/19431, f.1; C/2072, f.1, D/1315, f. 2 ş.a.); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. III-a; dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R (1953);
73. AVRAM, Mendel - după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în
funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8
iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
74. (?) AVRAMESCU, Radu - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
30
V. decizia nr. 112.125 din 17 dec. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1948, partea I-a, p. 508.
26
75. AVRAMOV, Nisim - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
76. BABENCO, Simion (19.III.1912 Smanenka, Ucraina – 2.VII.1971 Bucureşti) - fost condamnat
pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în 1939, după august 1944 şeful Secţiei Gospodărie de Partid
a C.C. al P.C.R., iar ulterior secretar general la Ministerul Industriei Alimentare (până în 1964);
decorat prin Decretul nr. 2167 din 29 de. 1948 cu “Ordinul Muncii” clasa a III-a, iar în acelaşi an
cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, apoi prin Decretul nr. 308 din 12 aug. 1959 cu ordinul
“23 August” clasa a IV-a, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu”
cls. a III-a; decorat în 1948 cu; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
77. BACAL, Israel (1902 Botoşani – I.1961 Bucureşti) – absolvent al liceului “Laurian” (1921),
avocat, “vechi comunist şi conducător C.D.E.-ist” (cf. Moses Rosen), care “a contribuit masiv la
C.D.E.-izarea comunităţilor evreieşti” (cf. H. Kuller), unul din principalii denigratori ai lui W.
Filderman după război, preşedintele F.C.E.R. (1951-1961) şi simultan şeful Direcţiei Juridice din
cadrul Ministerului Industriei Uşoare (H. Kuller 2008a: 47; Solomovici 2003: 139; Rosen 1990:
66, 77, 91, 98; Ancel 2005: 246; Rotman 2004: 47, 84); sora sa, Raşela (profesoară la Liceul
“Gheorghe Lazăr” din Bucureşti), a fost soţia medicului David Salzberg;
78. BACALU, Adolf – în 1948 era consilier tehnic în centrala Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 69 din
23 martie 1948, partea I-a, p. 2540);
79. BACHER, Iulius – procuror şef adjunct (al lui Al. Voitonovici) al României (1948-1952)
(singura menţiune în Solomovici 2001 II: 42);
80. BACHER, Samoil – după război judecător cu grad de consilier în centrala Ministerului Justiţiei,
în 1948 numit membru al comisiei de disciplină a I.P.B. Bucureşti (M.Of. nr. 239 din 14 oct.
1948, partea I-a, p. 8187);
81. BACIU, Ştefan (fiul lui Ioan şi Elisabeta (n. Sager)) (29.X.1918 Braşov – 7.I.1993 Honolulu,
S.U.A.) – memorialist, publicist, traducător; după război redactor la Libertatea (1944-1946), apoi
ataşat de presă la Legaţia României de la Berna (1946-1949); rămas în Occident, se stabileşte
iniţial în Brazilia, iar apoi definitiv în S.U.A., unde continuă activitatea publicistică (inclus într-o
seie de autori evrei în F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 176); căs. cu
scriitoarea Mira Simian;
82. BACIU, Lidia (n. Ita Meerovna GOLDMAN) – ilegalistă, kominternistă (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1795); refugiată în U.R.S.S. în 1941, revenită în ţară în 1944,
ulterior activistă a partidului, cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1950);
incinerată;
83. BADEA, Mauriciu (n. Efroim-Mauriciu PAUCKER31) (n. 9.I.1916 Bucureşti) – în 1949 era
referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr.
16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
84. BAILICH, I. - în 1949 era consilier tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
85. BALAŞ, Eugen (n. Egon BLATT32, 7.VI.1922, Cluj, fiul lui Ignác (Ignatius) şi Boriska
(Barbara), n. Hirsch) - adjunct al organizaţiei Cluj a P.C.d.R. (1944-1948), profesor de economie
mondială la I.S.E.P. (Institutul de Studii Economice şi Planificare) “V. I. Lenin”, încadrat în
M.A.E. în 1947 de către Ana Pauker, secretar de legaţie la Legaţia României la Londra (1948-
1949), după revenirea în ţară redactor la revista lunară Probleme Economice şi şeful Direcţiei

31
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 88.534 din 6 sept. 1946 în M.Of. nr. 223 din 26 sept. 1946, partea I-a, p. 10522
32
La întoarcerea în ţară, în 1945 îşi maghiarizează numele în „Balász”, ulterior şi-l românizează în „Balaş”, iar după
stabilirea în S.U.A. adoptă forma „Balas”.
27
 Economice a M.A.E. (1949-1952)33, arestat în cadrul “epurărilor” din 1952 (oficial acuzat de
deconspirarea de secrete de stat), anchetat, eliberat în 1954, ulterior şeful secţiei Economie
Mondială din cadrul Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (1955-1959);
emigrat în 1966 în Israel, iar în 1967 stabilit în SUA, unde urmează o carieră universitară
(matematică); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1959; încă în viaţă în decembrie 2010;
86. BALTAZAR, Camil (n. Leopold GOLDSTEIN, zis “Leibu”, fiul Goldăi) (25.VIII./7.IX 1902
Mera, Vrancea – 27.IV.1977 Bucureşti) – frizer, apoi ziarist în perioada interbelică; după război
redactor la Vremea literară şi Călăuza artelor (1948-1949), Albina (1949-1950), Gazeta literară
(1954-1957); inspector general la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) (1946-1948-1952); şeful
Serviciului de Presă şi Propagandă din Ministerul Industriei Alimentare şi redactor al buletinului
ministerului Industria alimentară (1952-1958?); ulterior poet, prozator, traducător;
87. BANDNER, Solomon - controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1949) (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092); ulterior controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe
(M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
88. BANTZER, V. – inspector la Direcţia Medicină Curativă a Ministerului Sănătăţii în 1948
(Bărbulescu et al. 2009: 77);
89. BARANGA, Aurel (n. Ariel LEIBOVICI34, fiul lui Jean şi Paulina) (20.VI.1913 Bucureşti -
10.VI.1979 Bucureşti) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2399), dramaturg, poet şi publicist (autor, inter alia, al versurilor
imnului comunist din 1948 “Zdrobite cătuşe”); redactor la radio (1945), corespondent la
Tribunalul Poporului (1945-1946); în 1947 numit secretar al Comitetului de Lectură de pe lângă
Direcţia Generală a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor (M.Of. nr. 295 din 20 dec. 1947,
partea I-a, p. 11281); inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (până în noiembrie
1948), ulterior inspector general al Direcţiei Artelor din Ministerul Culturii şi membru al echipei
redacţionale la revista Teatrul în anii ’50-’60; membru al C.C. al P.C.R. (1969-1974); redactor-
şef al revistei Urzica (1949-1979); căsătorit cu actriţa Marcela Rusu (1926-2002), fosta soţie a lui
Alexandru Bârlădeanu; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R.
(1976!); decorat cu Odinul Muncii cls. II-a în 1954, ordinul “23 August” cls. IV-a în 1959,
respectiv ordinul “Steaua R.S.R.” şi “Meritul Cultural” cls. II-a în 1971;
90. BARANGA, Hugo “Gheorghe” (n. BARANY35) (27.X.1906 Craiova – 1962 Bucureşti) –
deputat de Dâmboviţa pe lista B.P.D. (1946-1948); în august 1948 numit de ministrul Industriei
director al Centralei Industriale a Băuturilor Spirtoase şi Produselor de Fermentare (M.Of. nr. 179
din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474; M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 750), ulterior
şeful serviciului Personal la Ministerul Comerţului (1948), apoi secretar genral la Ministerul
Comunicaţiilor; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
91. BARASCH, Eugen A. (27.IV.1906 Bucureşti – 24.IX.1987 Bucureşti) - jurist, redactor la revista
Studii de drept românesc (anii ’50-’60), director al Direcţiei de Studii a Arbitrajului de Stat de pe
lângă Consiliul de Miniştri (1950-1954), consilier juridic al delegaţiei României la sesiunile
Adunării Generale O.N.U. (1956-1957), redactor la revista Studii de Drept Românes în anii ’50-
’60, consilier în cadrul Consiliului de Miniştri (1958-1973), ulterior preşedinte al secţiei de Drept

33
În cadrul valului de epurări din 1952, frecvent considerat ca având o orientare antisemită de mulţi autori evrei. Or, se
cuvine amintit şi aici că între funcţionarii guvernamentali arestaţi şi/sau anchetaţi în 1952 se numărau nu doar Vasile Luca,
Al. şi Magdalena Iacob, E. Balaş, Al. Nistor, Z. Eidlitz şi E. Mendel, ci şi românii Aurel Vijoli (preşedintele Băncii de Stat),
Ion Craiu, Victor Morfei, Vasile Hulduban, Gh. Dobriş, Victor Ivanceanu, Gr. Gheorghiu, Constantin Dinu, Emil Papuc,
Ioan Magda, Dumitru Georgescu, etc., sau maghiarii Adalbert Szabo, Emeric György Kiss, Victor Nagy ş.a. (v., pentru
detalii, dosarul nr. 113 din 27 ian. – 22 martie 1952 din arhiva secţiei Economice, 1920-1965 a A.N.I.C.).
34
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 118.504 din 27 nov. 1946 în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1946, partea I-a, p. 12626.
35
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 40.319 din 16 apr. 1946, în M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10832.
28
 Civil a C.C. al Asociaţiei Juriştilor; membru corespondent al Academiei Române (1963); cu fişă
de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 29/1957) (v. şi Kuller 2008a: 54;
FEDROM 2008: 86);
92. BARASCH, Marcu – în 1945 era consilier tehnic la Secţiunea Juridică Comisiei Române pentru
Aplicarea Armistiţiului cu Naţiunile Unite (M.Of. nr. 85 din 25 apr. 1945, partea I-a, p. 3409);
93. BARAŞ, Ilie (n. BARASCH) – membru de partid; după război şeful Serviciului Preţuri în cadrul
Administraţiei Livrărilor din Ministerul Finanţelor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p.
2971); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexele la dosarele nr. 28/1956, 136/1956;
94. BARBU, Gabriel (n. FELDMAN36) (24.IX.1904 Bucureşti – 31.V.1984) (zis “Bilu”) - membru
de partid din 1942; în 1946 înacdar ca inspector sanitar general în centrala Ministerului Sănătăţii;
ulterior cercetător al Ministerului timp de 3 decenii (în cadrul secţiei de statistică sanitară a
Centrului de Educaţie Sanitară), specializat în istoria medicinei, coleg, bun prieten şi co-autor cu
Gheorghe Brătescu (ginerele Anei Pauker); soţul Corei (Cuţa, n. 1903), sora lui Emil
Calmanovici;
95. BARBU, Hilel Adolf – director general adjunct al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor
(organul de cenzură de pe lângă Consiliul de Miniştri) (1949-1952); cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1951);
96. BARHAD, Aurel (n. 1916 Piatra Neamţ) – până în octombrie 1947 controlor la DG.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea
I-a, p. 8598), apoi preluat în Ministerul Industriilor şi avansat inspector (M.Of. nr. 112 din 17 mai
1948, partea I-a, p. 4384);
97. BARHAD, Aurel – farmacist; la sfârşitul anilor ’40 şeful direcţiei Farmacii şi Medicamente din
Ministerul Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 179, 198; Kuller 2008a: 432);
98. BARHAD, Bernard (în alte documente BARHAT) (fiul lui Beriş şi Sim(h)a) (1918-2002?) –
după august 1944 secretarul sectorului de studenţi P.C.R./P.M.R. Iaşi, activist P.M.R. Iaşi, între
1947 şi 1950 cadru didactic la facultăţile de medicină, respectiv filosofie (catedra de marxism-
leninism) din Iaşi, apoi doctorand la Leningrad (titlul de doctor în 1953), după întoarcerea în ţară
medic M.A.I., director adjunct al Institutului de Igiena Muncii şi Boli Profesionale (1954-1964),
ulterior director adjunct al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică; cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116, 200-1;
Kuller 2008a: 5737); ultima menţiune publică în 1978, când publică Bolile profesionale şi
prevenirea lor (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică);
99. BARON, Zorel - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
100. BARU, Filip-Iancu (n. Filip-Iancu BARUCH) (29.II.1916 Piteşti - 2007) (cumnatul lui H.
Obedeanu, soţul Rosinei (n. Lazarovici), cu care a avut doi copii: Ioan şi Dorin) – în anii ’50 şef
al Agenţiei Economice a României la Moscova, cu grad de consilier diplomatic, cu dosar de cadre
la secţia Economică a C.C. al P.C.R.(dosar 63/1955) (menţionat şi în Solomovici 2004: 538); se
pare încă în viaţă, în Burbank, California;
101. BAYER, Simion – în 1945-1948 şeful contenciosului Ministerului de Finanţe; membru al
Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); în 1948
repartizat la Contenciosul Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p.
4848); ulterior preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii naţionalizate I.A.R.
“Semat” (M.Of. nr. 104 din 8 mai 1947, partea I-a, p. 2640; M.Of. nr. 106 din 14 mai 1945,

36
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 120654 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10729.
37
V. şi http://iec.psih.uaic.ro/anuare/aratafisatest.php?letter=B&id=5465
29
 partea I-a, p. 3878; M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1947, partea I-a, p. 11186; M.Of. nr. 11 din 14 ian.
1948, partea I-a, p. 312; M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6864);
102. BĂDESCU, Nicolae38 (23.IX.1912 – 1991 Bucureşti) – membru de partid din 1942, de formaţie
arhitect; după 1944 activist al Uniunii Patrioţilor, director general în cadrul Ministerului
Construcţiilor şi Lucrărilor Publice (1947-1952), decan al Şcolii de Arhitectură din Bucureşti
(1952-1953), preşedinte cu rang de ministru al Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi
Construcţii (redenumit pentru Arhitectură şi Sistematizare în 1955) (1952-1957), ministru adjunct
al Construcţiilor (1957-1958), vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economie şi
Administraţie Locală (1969-1974), membru al C.C. al P.C.R. (1965-1969), deputat în M.A.N.
(1957-1965, 1965-1969, 1969-1975); co-arhitect, în stilul realismului socialist în arhitectură, al
aeroportului Băneasa (1944-1947), al fabricii APACA (1947) şi al complexului “Casa Scânteii”
(1948-1956); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2346); decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a în 1964; cu dosar de cadre la
secţia Economică a C.C. al P.C.R. (1952); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu
Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p.
3002); incinerat la crematoriul “Cenuşa”; unul din principalii responsabili ai sluţirii arhitecturii
capitalei şi ideolog-şef în arhitectură, semnatar de pildă în revista Arhitectura nr. 1/1950 al
articolului “Împotriva cosmopolitismului şi arhitecturii burgheze imperialiste” în care anunţa că
“arhitectura nouă va fi construită în mod conştient, pe linia ideologiei socialiste, prin critică şi
autocritică, sub îndrumarea continuă a Partidului”, aceasta într-o revistă, singura de specialitate
din ţară, în care din 56 de pagini, 52 erau de îndoctrinare (apud Trişcu 2002);
103. BĂLAN, Marcel [alias] – fost ilegalist, care a petrecut anii ’30 şi războiul în inchisoare; după
război inspector de vamă la Inspectoratul Satu-Mare (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p.
1185; M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a, p. 590); ulterior inspector în centrala Ministerului
de Finanţe, la Direcţia Vămilor, iar apoi chiar directorul Direcţiei Administrative (1949-1952); s-
a sinucis în 1952, imediat după reţinerea ministrului Vasile Luca;
104. BĂLAN, Marcel (n. KATZ) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2026); după război controlor în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p.
737; M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
105. BĂLĂNESCU, Elena (n. Simelia, căs. ROSENZWEIG, soţia prof. Ion. N. Bălănescu) (n. 8
iun.1920) – membră de partid din 23august 1944, activistă a P.M.R. în anii ’50, cu fişă de cadre la
secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (1951) (dosar R/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
106. BĂLĂNESCU, I. Mircea (n. Eugen BENDEL, în alte documente “Bender”) (n. 10.V.1910, la
Roman) – absolvent al liceului “Laurian” din Botoşani, apoi student farmacist în Bucureşti,
ilegalist, fost secretar al lui Ştefan Foriş, după război redactor-şef adjunct, responsabil de politică
externă, la Scânteia (1946-1948), director (şeful direcţiei politice) în centrala M.A.E. (1948-
195239), criticat între “deviaţioniştii” din minister în iunie 1952, ambasador la Paris (1956-1960),
apoi la Atena (responsabil şi pentru Cipru) (1960-1968), ulterior numit ambasador la Helsinki
(1968-1972); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1964 cu ordinul “23
August” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a, iar în 1981 (pensionar) cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a; căs. cu Otilia (n. Pasca);

38
Menţionat ca evreu atât de Radio Europa Liberă în 1965 (v. stenograma adaptată a emisiunii din 10 august la adresa
http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/50-4-80.shtml), cât şi de cercetătorul (fost C.N.S.A.S şi Arhivele
Naţionale) Gabriel Catalan (în articolul “About the Sovietization of Romanian Architecture”, cu rezumat disponibil la
adresa http://iit.iit.tuiasi.ro/adxenopol/aiix/aiix_10/aiix_10_10.pdf).
39
Respectiv şef al misiunii diplomatice a României de pe lângă guvernul provizoiu al R.D.G. între 28 nov. şi 14 nov. 1950.
30
107. BĂLTEANU, Rudy – din febr. 1948 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24
febr. 1948, partea I-a, p. 1627);
108. BĂNESCU, David (n. David BERCOVICI40) (14.I.1916 Bucureşti - 14.II.1996, Bucureşti,
cimitirul Giurgiului) – din 1948 (când este încadrat ca şef de serviciu la Direcţia Bunuri a
Ministerului Finanţelor) funcţionar în aparatul economico-financiar al statului comunist, cu fişă
de cadre la secţia economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 77 şi 249/1952) (v. pentru
angajare M.Of. nr. 58 din 10 martie 1948, partea I-a, p. 2121); după 1990, şeful secţiei Asistenţă a
Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România;
109. BĂNUŞ, Sorin (n. Salo EBNER41) (n. 30.I.1910 Galaţi) - director adjunct al Centralei Industriale
a Sticlei şi Cermaicii Fine (1948-1949) (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6629); din
1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Ceramicei şi Materialelor de Construcţie din
cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
110. BÂRLĂDEANU, Alexandru (n. GOLDENBERG (?)) (25.I.1911 Comrat (Basarabia) -
13.XI.1997, Bucureşti) – licenţiat în drept (1937, Iaşi), profesor de drept (1937-1940), rămas în
Basarabia după iunie 1940, în timpul războiului evacuat în Karaganda, revenit în ţară în 1946,
probabil agent sovietic (Watts 2011: 148 n. 4, 198, 376); membru de partid din 1943 (când, în
calitate de membru al C.C. al partidului comunist din R.S.S.M. este trimis la studi la Institutul
Central Economic de la Moscova), expert economic al Comisiei guvernamentale române la
tratativele de pace de la Paris (1946-1947), secretar general al Ministerului Economiei Naţionale
(1946), apoi al Ministerului Industriei şi Comerţului (1947-1948), ministru adjunct al Industriei
(1948), ministru adjunct al Comerţului (1948), ministru al Comerţului Exterior (1948-1953, 1953-
1955), preşedinte al C.S.P. (1955-1956), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1965 şi
1967-1969), preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (1967-1968); membru al
C.C. al P.M.R./P.C.R. (1955-1969), membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (1962-
1965), membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al CC al PCR (1965-1969),
din 1970 preşedintele secţiei de Studii Economice la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice
“Ştefan Gheorghiu” şi, după 1989, preşedinte al Senatului în prima legislatură postdecembristă
(1990-1992) şi vicepreşedinte al Academiei Române (1990-1994); multiplu decorat de autorităţile
comuniste, dar şi de către fostul suveran Mihai, în 1947, cu Ordinul “Coroana României” în grad
de Comandor;
111. BECHEANU, Ana Feige (n. SPIEGLER) (n. 1907) – secretar tehnic al Comisiei Controlului de
Partid42 în anii ’50; soţia ilegalistului George Becheanu;
112. BECK, Leon (fiul lui Samuel) – directorul Direcţiei Evidenţă din cadrul Direcţiei Generale a
Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri după 1947, ulterior cu diverse funcţii pe
lângă Consiliul de Miniştri; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
113. BECK, Fritz - după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
114. BECK, Theo – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947,
partea I-a, p. 8072);
115. BEILICH, Emanoil – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); în 1948 numit de ministrul
Industriei director al Centralei Industriale a Ceramicei şi Materialelor de Construcţie (M.Of. nr.
183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6628);

40
V. decizia nr. 97047 din 25 oct. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9711.
41
V. deizia ministrului Justiţiei nr. 113.456 din 10 nov. 1945 în M.Of. nr. 263 din 16 nov. 1945, partea I-a, p. 10040.
42
Fondată în noiembrie 1945 şi prezidată iniţial de Constantin Pârvulescu, Comisia de Control a C.C. al P.C.R. a fost
reorganizată şi redenumită Comisia Controlului de Partid în 1950, iar în 1965 retransformată în Colegiul Central de Partid,
cu rol de organ de anchetă şi instanţă disciplinară pentru membrii de partid.
31
116. (?) BEKAVETZ, Carol - din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31
din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
117. BELU, Aurelian (n. Bela AUERHAHN) (n. 5 oct. 1918 Tg. Mureş) – din 1948 translator
interpret în centrala Ministerului Afacerilor Externe (M.Of. nr. 201 din 31 aug. 1948, partea I-a,
p. 7262; M.Of. nr. 207 din 7 sept. 1948, partea I-a, p. 7401
118. BELLU, Niculae (n. Bellu SCHOR43) (23.VIII.1916 Brăila – 1997 Bucureşti) - ilegalist, redactor
responsabil (oficial director) la România Liberă după august 1944 până în anii ’50, presedinte al
Comitetului de Stat pentru Cinematografie (cu rang de ministru) (1950-1953), deputat M.A.N.
(1952-1955), ulterior adjunct al rectorului Şcolii Superioare de Partid “Ştefan Gheorghiu”,
respectiv profesor de limba română, etică şi publicist44, respectiv cercetător al Academiei R.S.R.;
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
119. BENADOR, Ury (n. Simon Moise SCHMIDT-GRINBERG, numele adoptiv transliterabil în
cheie ebraică “ben ador”, însemnând “fiul generaţiei”) (n. 1 mai 1895 Milişeuţul de Sus, Suceava;
a copilărit la Brăila – d. 23.XI.1971, Bucureşti, cimitirul evreiesc Giurgiului) – membru de partid,
în conducerea C.D.E. şi director T.E.S. după război, respectiv autor ocazional la revista Teatrul în
anii ’50; potrivit lui Solomovici (2004: 58), i-aar fi denunţat pe unii sionişti organelor de anchetă;
120. BENEDEK, E. Tiberiu (zis “Tibi”) – profesor, arhitect; după august 1944 responsabil
organizatoric al U.N.S.R. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116); până în febr. 1949, pe durata
studenţiei, secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8
febr. 1949, partea I-a, p. 1123); ulterior ocupând diverse funcţii de răspundere în domeniul
arhitecturii şi proiectării, autor al clădirilor primăriilor din Bistriţa şi Baia Mare, decan al
Facultăţii de Arhitectură şi chiar prorector al Institului “Ion Mincu” în perioada comunistă; după
Revoluţie membru în Consiliul de Conducere al F.C.E.R., decorat în 1972 cu “ordinul Muncii”
cls. III-a (Decret 259/28.VI.1972) şi apoi de către preşedintele Băsescu în 2009; cu fişă de cadre
la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1985); căs. cu Draga;
121. BENEŞ, Alfred – după război instalat de comunişti director în cadrul Băncii Naţionale a
României; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad
de Ofiţer (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7665);
122. BENKÖ, Elena (n. Tereza MÜLLER RABINOVICI) (15.IV.1917 – 10.IX.1985 Bucureşti) –
membră de partid din 1945 (dosar B/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), ulterior funcţionară în
aparatul diplomatic comunist (în cadrul ambasadei de la Budapesta în 1956); incinerată la
crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;
123. BENKÖ, Emeric - controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1946-1947, 1948-?) (M.Of. nr. 256 din
5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
124. BERAM, Sofia (n. MARCOVICI) – în 1948 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Aşezăminte
Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p.
5182) (soţia lui Carol Beram);
125. BERARU, Gheorghe (n. Ştrul Beraru) (21.IX.1906-1968) – după august 1944 activist de partid,
în mandatul Anei Pauker funcţionar la Direcţia Cadre în centrala M.A.E. şi membru al
organizaţiei de partid din minister, ulterior transferat la cerere instructor C.C., cu fişă de cadre la
secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 118/1951) (v. şi A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R.,
Cancelarie, dosar nr. 51/1952, “autocritica” sa reprodusă şi în Constantiniu 2003: 39-41);
126. BERARU, Sofia - după război, până în iunie 1948, şefă de birou în centrala Ministerului Artelor
(şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386);

43
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 95835 din 19 sept. 1945 în M.Of. nr. 219 din 26 sept. 1945, partea I-a, p. 8367.
44
Între cărţile sale se numără Tineretul şi idealul moral (Ed. Academia RSR, Bucureşti, 1969) şi Morala în existenţa umană
(Editura Politică, Bucureşti, 1989).
32
127. BERCIU, Iancu – după război secretar de legaţie II în centrala Ministerului Afacerilor Străine, în
1946 transferat ca prim secretar de legaţie la ambasada României de la Varşovia (M.Of. nr. 70 din
23 martie 1946, partea I-a, p. 2667; M.Of. nr. 216 din 19 sept. 1947, partea I-a, p. 8471);
128. BERCOVICI, Aura – din 1949 activistă de partid, instructoare în cadrul sectorului Presa
Centrală al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. şi redactor la revista Munca de partid
(A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, pp. 118-21);
decorată în 1967 cu ordinul “Meritul Muncii” clasa a III-a, prin Decretul nr. 709 din 21 iulie
1967;
129. BERCOVICI, Bănică - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct.
1947, partea I-a, p. 8971);
130. BERCOVICI, Laurenţiu – secretar al C.D.E. Bucureşti în anii ’50 şi activist de partid, cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1956) (Solomovici 2003: 185, 2001: 79);
131. BERCOVICI, Paula – după război şefă de serviciu în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
132. BERCU, Adrian - în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
133. BERCU, S. Atanasie - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
134. BEREŞ, Alfred - cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 160/1952);
135. BERGER, Leon – din mai 1945 translator interpret-şef la cabinetul primului ministru, iar din
1948 la Subsecretariatul de Stat pentru Naţionalităţi de pe lângă Preşedinţia Consiliului de
Miniştri (M.Of. nr. 105 din 8 mai 1948, partea I-a, p. 4181; M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a,
p. 315; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
136. BERGER, Teodor - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Hârtiei şi
Celulozei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
137. BERGHER, Adolf Wolf în 1947 membru suplenat al Consiliului Director al Oficiului Industrial
al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); în 1948 numit director
adjunct al Centralei Industriale a Bumbacului; din 1949 director adjunct al Direcţiei Centrale
Industriale a Bumbacului, Inului şi Cânepei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din
11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213; M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a);
138. (?)45 BERGHIANU, Maxim (n. 19.VIII.1925, Sighişoara) (în alte documente oficiale ale
partidului ortografiat Bergheanu, respectiv Berghean) - membru supleant (1955-1960), apoi cu
drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1960-1989), prim-secretar de partid al regiunii Stalin
(începutul anilor ’50), apoi Cluj (1965-1968) și al judeţului Ilfov (1978), vicepreședinte al
Consiliului de Miniștri (1965-1967), președinte al Consiliului de Stat al Planificării (1965-1972),
ministru al Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe (1972-
1978), ministru secretar de stat la Agricultură și Industria Alimentară (1979-1981), ministru al
Muncii (1981-1990), ministru al turismului (1985 - 22 decembrie 1989), decorat în 1961, 1964 şi
1981; cu dosar la secţia Organizatorică a C.C. al. P.C.R. (1954);
139. BERGMAN, Ana – iniţial angajată în ianuarie 1947 ca secretar cultural la Regionala Târgu
Mureş a Ministerului Informaţiilor; din aprilie 1948 secretar cultural în centrala Ministerului
Informaţiilor (Direcţia Regionalelor), apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87
din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501);
140. BERKOVITS, Vasile - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);

45
După unele surse neverificabile, n. Maximilian Bergman(n).
33
141. BERKOWITZ, Joseph – în toamna lui 1944 numit secretar economic I în centrala Ministerului
Afacerilor Străine, în martie 1945 transferat ca ataşat comercial la Beirut (M.Of. nr. 70 din 26
martie 1945, partea I-a, p. 2267);
142. BERMAN, Avram - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
143. BERMAN, Jacques (n. 18 ian. 1900) – membru de partid din 1947, probabil aceeaşi persoană cu
omonimul, consilier comercial în cadrul Legaţiei de la Londra după 1944 (v. şi dosar B/130
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); ulterior rechemat în ţară şi încadrat consilier economic la Direcţia
Organe Exterioare a Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p.
6313); epurat, reabilitat în 1968; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
144. BERMAN, J. – după război vicepreşedinte al casei de Pensii a Colegiului Inginerilor din
România (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1629);
145. BERMAN, Tony – după război şef de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorată în
1946 de către fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa I-a (M.Of. nr. 76 din
30 martie 1946, partea I-a, p. 3001);
146. BERNACKI, Gabriela (cu frecvente variante de ortografiere “Bernachi”, respectiv “Bernaki”) –
membră P.C.R. din timpul războiului, membră fondatoare şi vicepreşedintă a Uniunii Femeilor
Antifasciste din România (U.F.A.R., 1945-1948), secretar general al Federaţiei Democrate a
Femeilor din România (F.D.F.R., 1946-1948), redactor la revistele Drumul Femeii (organul de
presă al U.F.A.R.) şi Femeia (revista săptămânală a F.D.F.R.), membru al C.C. al Uniunii
Femeilor Democrate din România (U.F.D.R., 1948-195246); ministru adjunct al Prevederilor
Sociale (1952-1957) şi membru al C.C. al Frontului Democraţiei Populare; deputat în Marea
Adunare Naţională (1957-1961); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. a III-a;
147. BERNACKI, S. Ioan – de profesie blănar (conform lui Gheorghiu-Dej, v. Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003a:641), ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 4); după august 1944 directorul general al C.F.R.47;
decorată în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de
Comandor (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
148. BERNSTEIN, A. – numit în mai 1948 membru al comisiei centrale interimare a Colegiului
Medicilor, apoi secretar general al comisiei interimare a reglementării sectorului farmaceutic
(prin ordin al ministrului Sănătăţii, v. M.OF. (partea I B) nr. 111 din 15 mai 1948, p. 4365; v. şi
B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 5);
149. BINDER, Isarel - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
150. BIRCEANU, Ovidiu – din 1947 secretar contabil la Prezidiul M.A.N., din ianuarie 1949 avansat
şef al Serviciului Contabilitate (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707);
151. BIRCHENTHAL, Henriette – din februarie 1949 şefă de birou în cadrul D.C.I. a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
152. BIRNBAUM, Saly - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
153. BIROU, Iosefina - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);

46
Constituită la 3 ianuarie 1948 prin fuziunea organizaţiilor U.F.A.R., F.D.F.R., Organizaţia de Femei din Apărarea
Patriotică, Asociaţia Soţiilor de Militari din Armata Română, Femeile din Organizaţiile Sindicale, Organizaţia de Femei din
Frontul Plugarilor şi Organizaţia de Femei din cadrul Uniunii Patriotice Maghiare.
47
V şi proiectul Fototeca online al A.N.I.C. şi I.I.C.C.M.E.R., fotografiile nr. HA007 şi HA008.
34
154. BIRTHELMER, Mihai - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1
sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
155. BLASIAN, P. Flaviu - director al Centralei Industriale a Întreprinderilor Prelucrătoare de
Materiale Plastice (1948-1949) (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094); din 1949
şeful Direcţiei Cadre a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p.
1213); reînscris ca sub-lt. (r) în Foreţele Armate prin decret regal în febr. 1945 după ce fusese
radiat din registre în 1940, împreună cu toţi ceilalţi rezervişti evrei (M.Of. nr. 29 din 6 febr. 1945,
partea I-a, p. 788);
156. BLECHMAN, Mauriciu - după război inspector general sanitar în cadrul Ministerului Muncii,
Asistenţei şi Asigurărilor Sociale; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul
“Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251);
157. BLINDER, M. Buzea - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
158. BLOCK, Igor – după august 1944 comisar-ajutor M.A.I., din 1946 angajat în centrala
Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia Radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea
I-a, p. 12877; M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
159. BLUM, Antonina - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
160. BLUMEN, David - 1949 era referent în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia
Studii (1948-1949-?) (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658; M.Of. nr. 190 din 18 aug.
1948, partea I-a, p. 6749);
161. BLUMEN, Jean - din 1948 inginer în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr.
95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
162. BLUMENFELD, Iosif – fost student la Drept la Iaşi, de la începutul anilor ‘50 judecător la
Tribunalul Raionului V.I.Lenin (secţia civilă 4950), Bucureşti, ulterior, până în anii ’80, la
Judecătoria sectorului 8 Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
163. BLUMENFELD, Leopold - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
164. BLUMENFELD, M. – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Industriei
Siderurgice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
165. BLUMENFELD, T(h)eodor (1915-2001) – inginer de căi ferate, prorector la Institutul de Căi
Ferate, decan al Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri din Bucureşti, ministru adjunct al
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (1951-1957), apoi, până la pensionare (1978), director
general în cadrul ministerului (cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R., întocmit în
1951, v. dosare anexe, nr. 12/1952);
166. BLUMER, Ernestina - după război şefă de serviciu în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
167. BODNĂRAŞ, Florica (n. Cecilia GLANZSTEIN, fiica lui Leon şi Marie (n. Fischler); după
prima căsătorie cu Radu Münzer (viitor Mănescu) a preluat numele acestuia) (14.09.1922 – 1990
Bucureşti) - soţia demnitarului Emil Bodnăraş până în anii ’50 (cu care a avut 3 copii: Viorel,
Ioana şi Gheorghe); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a; activistă a Comisiei
Controlului de Partid în anii ’50, apoi redactor la Ed. Politică şi lector universitar;
168. BOGDAN, Alexandru (n. GOLDEMBERG) (n. 5 dec. 1912) – membru de partid din 1944
(dosar B/178 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din mai 1945 secretar de presă la Direcţia Presă a
Ministerului Propagandei, ulterior promovat consilier de presă; pensionat la cerere în martie
1947, cu grad de consilier de presă (M.Of. nr. 67 din 22 martie 1945, partea I-a, p. 2146; M.Of.
nr. 62 din 15 martie 1947, partea I-a, p. 1946; M.Of. nr. 105 din 12 mai 1945, partea I-a, p. 3806);
35
 48
169. BOGDAN, Corneliu (n. GRÜNBERG ) (5.XI.1921 Bucureşti - 1990) (fiul lui Horia (Harry) şi
Silvia (n. Lupaşcu)) – membru P.C.d.R. din 1941, angajat în M.A.E. în 1948, iar în paralel
membru al Comisiei centrale Tineret şi instructor al Comisiei pentru U.N.S.R. (Uniunea
Naţională a Studenţior din România), respectiv membru al Consiliului Uniunii Internaţionale a
Studenţilor (Paris, 1948); director de cabinet al Anei Pauker (dec. 1948 – nov. 1949, cf. Levy
2002: 203), director al Direcţiei Occident a M.A.E. (1949-1951), consilier la Legaţia României la
Washington (1951-1953), director adjunct la Direcţia pentru relaţia Occident (1953-1955), şef al
Direcţiei Presă al M.A.E. (1955-1961), director al dept. Europa Occidentală şi America de Nord
(1961-1966, 1966-1967), ambasador în SUA (1967-1976), consilier al ministrului de Externe
(1976-1978), director al dept. America de Nord şi de Sud (1978-1982, pensionat), preşedintele
secţiei de Relaţii Internaţionale a A.D.I.R.I. (1962-1990), ministru adjunct (cu rang de secretar de
stat) al Afacerilor Externe din 26 decembrie 1989 până în 2 ian. 1990, data morţii (!); oficial
“dizident” al regimului comunist în ultima perioadă, în fapt aflat în atenţia U.M. 0110 (“anti-
K.G.B.”) (v. Watts 2011: 280 n. 1, 444 n. 7, 517); cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C.
al P.M.R. (dosar 29/1957); decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a în 1948, respectiv cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
170. BOGDAN, Emilia (n. Emilia MILCO) (1926, Basarabia – 2007 Washington, S.U.A.) – fosta
soţie (până în 1947) a lui Piotr Gonceariuk (viitorul Petre Petrescu, şef de direcţie în Securitate),
ea însăşi pe lista agenţilor plasaţi de sovietici în 1945-1946 în aparatul de stat al României49
[poziţia 77; v. Arhivele Militare Române, fd. 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea
(2010: 286 n. 158), v. şi opinia identică a lui Watts (2011: 517)]; încadrată în centrala M.A.E. în
martie 1948 cu funcţia de şefă de serviciu şi repartizată la cabinetului secretarulu general al
ministerului Ana Toma (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869; nr. 178 din 4 august
1948, partea I-a, p. 6401); din sept. 1949 soţia diplomatului Corneliu Bogdan (v. supra), cu care a
avut două fiice: Ileana (căs Popa) şi Olga (căs. Bănulescu, recăs. apoi cu Gheorghe Câmpeanu,
coleg de promoţie (1969) la fostul Liceu nr. 24 din Bucureşti cu V. Tismăneanu, Elena Răutu,
Nicu Ceauşescu, Vladimir Doicaru ş.a.), ambele locuind în prezent în S.U.A.; a treia fiică,
Svetlana (n. 26.II.1946, căs. Hoge, rămasă în S.U.A. la momentul repatrierii părinţilor, în 1976),
era de fapt fiica Emiliei şi a lui P. Gonceariuk; după moartea soţului, în ian. 1990, Emilia Bogdan
s-a stabilit ea însăşi la Washington, unde a decedat în iunie 2007;
171. BOGDAN, Hună - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
172. BOGDAN, Iosif (n. Iosif SOLOMON) (6.VII.1912 – 1962 România) – ilegalist, membru de
partid din 1932, după august 1944 vicepreşedinte A.R.L.U.S.; funcţionar şi chiar ministru adjunct
(1952-1953-?) la Ministerul Sănătăţii, unul din coordonatorii reformei sectorului sanitar după
1945; vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Strănătatea (din 1955),
respectiv director al Editurii Meridiane; îngropat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei
pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti;
cu fişă la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (135/1955); decorat în 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa a III-a (Gheorghe Brătescu în Burcă 2007: 13; Berindei, Dobrincu şi Goşu
2009: 421; dosar B/181 Colecţia “ilegalişti decedaţi”));

48
Românizarea numelui în baza deciziei nr. 10.062 din 31 ian. 1946 a ministrului Justiţiei (publicată în M.Of. nr. 40 din 16
febr. 1946, partea I-a, p. 1310.
49
Alături, pe aceeaşi listă, de viitoare nume celebre în ierarhia comunistă de după 1945, precum „Pantelimon Bodnarenko”,
alias Gheorghe Pintilie, şeful Securităţii între 1948 şi 1963 (poziţia nr. 1 în tabel, probabil nu întâmplător), „Ion Didenco”,
în fapt Ivan „Vania” Didenko, viitorul Ion Vidraşcu, ministru în mai multe guverne comuniste (poziţia 2); „Serghei
Niconov”, viitorul Serghei Nicolau, şeful Informaţiilor Externe (1951-1954) (poziţia 3); „Valerian Bucikov”, viitor colonel
şi şeful gărzilor de corp ale lui Gheorghiu-Dej (poziţia 17); „Petre Goncearuc”, în fapt Piotr Gonceariuk, alias Petre
Petrescu, alt şef de Direcţie al Securităţii (poziţia 22), etc.
36
 50
173. BOGDAN, Jean (n. Iancu BERMAN , fiul lui Philip şi Rosa (n. Stark)) (16.V.1916 Bucureşti -
2001 (S.U.A.?)) – cumnatul lui Silviu Brucan (căsătorit cu sora acestuia, Tony, fiica lor, Adriana
Livianu, locuind în prezent în S.U.A.) şi fratele ofiţerului de Securitate Hary Bogdan; cu diverse
funcţii în aparatul economic şi financiar al statului comunist de-a lungul perioadei postbelice; cu
fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 14/1951);
174. (?) BOIANGIU, Octavian – din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
175. BOICO “LUCA”, Cristina (n. Bianca MARCUSOHN; fiica lui Isidor şi Liza; sora Herminei
Marcusohn şi mătuşa lui Vladimir Tismăneanu) (1916 – 2002 Paris) - soţia generalului Mihail
Boico, cu pseudonimul “Luca” în perioada ilegalistă; după război directoare în Ministerul
Informaţiilor (1945-1947), ataşat de presă şi din mai 1948 prim-consilier la ambasada României
de la Belgrad (1947-1948), şefa Direcţiei Cultură din M.A.E. (1948-1952; în 1952 aparent şefa
Direcţiei Administrative), ulterior conferenţiar la Universitatea Politehnica Bucureşti (până în
1956), iar apoi traducător la Editura Politică, Bucureşti, respectiv autoare de articole la revista
Magazin Istoric; decorataă în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a; în 1987 rămasă în
Franţa; a avut cu Mihail Boico trei copii, verişorii lui V. Tismăneanu: Tania (căs. Ionescu), în
viaţă, în Bucureşti), respectiv Andrei şi Olga (căs. Trebitsch), emigraţi în 1975 în Israel; Olga a
decedat în 2001 la Paris, iar Andre este în viaţă în acelaşi oraş, căs cu Annick (n. Bokshorn),
având doi copii: Florent Michael şi Deborah;
176. BOICO, N. Vladimir (30.IX.1909-27.I.2001) - menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în
Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din
15 iul. 1963; între 1990 şi 1998 preşedinte al Astroclubului Român;
177. BONCIU, H. “Horia” (n. Beniamin HAIMOVICI51, fiul lui Carol şi Ghizela (n. Nadler));
(19.V.1893 Iaşi – 27.IV.1950) – cunoscut mai degrabă ca scriitor; de formaţie inginer; în perioada
interbelică condamnat la 3 luni închisoare pentru un roman incriminat ca pornografic; funcţionar
în cadrul Oficiului de Studii al Ministerului Economiei (oct. 1944-1945), apoi secretar general al
Comisariatului pentru Comerţ Exterior de pe lângă Consiliul de Miniştri (1945-1948) (Crispedia
2011; Kuller 2008a: 76);
178. BONDOC, Alexandru Bela (n. Alfred LÖVY) (17.IX.1920 – 5.XI.1983, incinerat) – activist de
partid, în anii ’50 în conducerea Consiliului Central al Sindicatelor şi redactor-şef (până în 1957)
la organul de presă al sindicatelor, Munca (i-a succedat în funcţie Ecaterinei Borilă), ulterior
menţionat ca redactor la Ed. Politică, respectiv traducător la Ed. Minerva la începutul anilor ‘70;
cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955), respectiv referat de
cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 52/1956;
179. BORA, Leon - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
180. BORILĂ, Ecaterina (n. Katherina ABRAHAM în 1909, în Satul Lung, jud. Târnava Mică) -
cumnata ilegalistului Bela Breiner, soţia lui Petru Borilă şi cuscra lui Nicolae Ceauşescu [v.
infra], "o comunistă militantă de origine evreiască" cf. “Raportului Tismăneanu”, fostă ilegalistă
(cu pseudonimul “Petrova”), cuscra cuplului Ceauşescu, iar după unele surse martoră a acuzării în
procesul lotului Pătrăşcanu52 (1954), membru al C.C. al P.C.R. (1948-1969), membru al C.C. al
U.F.D.R. (din 1948), redactor-sef al ziarului sindicatelor, Viaţa Sindicală (ulterior Munca) în anii
’50, membru al Biroului Politic (1952-1965), al Comitetului Executiv al C.C. al P.M.R. (1965-
1969) şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965), decorată cu Ordinul “Steaua

50
V. decizia nr. 99244 din 4 oct. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 231 din 5 oct. 1946, partea I-a, p. 19795.
51
V. decizia nr. 26.567 din 14 martie 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1946, partea I-a, p. 2473).
52
V. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte2/docs/morminte2p_9.asp.htm
37
 R.P.R.” clasa a II-a în 1948, cu Ordinul Muncii cls. I în 1959, respectiv cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a II-a în 1971; pensionată în 1961, în viaţă în 1991, când îi acorda un interviu
lui Robert Levy;
181. (?) BORILĂ, Petre53 (n. Iordan Draganov RUSEV) (13.II.1906 Silistra – 1973 Bucureşti) -
evreu din Bulgaria (cf. Cosma 1994: 31), “lucrător cu munca politică în URSS” (1936-1937,
1938-1944), voluntar în Spania (1937-1938), comandant al diviziei “Tudor Vladimirescu” (1944-
1947); în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), cu grad de colonel
infanterie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947); promovat progresiv până la
gradul de general-locotenent; şeful organizaţiei Bucureşti a P.C.R. (1944-1947); şeful Direcţiei
Politice a Armatei, (1948-1950); membru C.C. al P.M.R. (1948-1968); membru în conducerea
Comitetului Democrat Evreiesc în anii ’50; membru al Biroului Organizatoric al P.M.R. (1950-
1953); preşedintele Comisiei Controlului de Stat (1951-1958); ministru al Construcţiilor (1948-
1951), preşedinte al Comisiei Controlului de Stat şi membru în Biroul Politic al C.C. responsabil
cu economia (1952-1953); ministru al Industriei Alimentare (1953-1955); vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri (1954-1965); multiplu decorat de statul comunist;
182. BOTNAR, Octav (fiul lui Adolf şi Amalia) (21.X.1913 Cernăuţi – 11.VII.1998 Villars-sur
Ollon, Elveţia) – ilegalist, condamnat în 1932 şi 1935, participant la Rezistenţa Franceză în
timpul războiului, întors în ţară în 1946 (!), membru P.C.R., “funcţionar superior” la Camera de
Comerţ Bucureşti, salariat al centralei M.C.E., arestat în 1960 (cf. propriilor declaraţii pentru
tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, cf. organelor de anchetă, pentru “uneltire”), graţiat în
1964, emigrat în 1965 în Israel, stabilit după un periplu în Germania în Marea Britanie, unde se
afirmă ca om de afaceri (şeful Nissan UK); refugiat în 1991 în Elveţia, sub acuzaţia de evaziune
fiscală în Marea Britanie în valoare de peste 200 milioane £54;
183. BRAEŞTER, Aron (fiul lui Israel) (rar ortografiat şi ca “Braişter”) (n. 5.III.1903, Paşcani) -
iniţial membru al PSD, membru al facţiunii pro-comuniste (1946-1948), apoi membru
P.C.R./P.M.R., deputat de Bucureşti (1946-1948, 1948-1952) din partea Blocului Partidelor
Democrate, membru supleant al C.C. al P.M.R. (1948-1955); decorat cu Medalia Muncii, în 1964
cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a, iar în 1979
cu ordinul “3 August” cls. II-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); în viaţă în 1994, când era intervievat
de Centrul de Istorie Orală al Radiodifuziunii;
184. BRAEŞTER MARCU, Dora – numită de Ministerul Sănătăţii membru în conducerea Colegiului
Farmaciştilor în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 71, 80; B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 5) şi respectiv în
conducerea Institutului Chimico-Farmaceutic Bucureşti la începutul anilor ’50 (Kuller 2008a:
434);
185. BRATEŞ, Laurenţiu (n. Isidor FÄRBER) (n. 17.09.1922) – activist al Comisiei Controlului de
Partid în anii ’50; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 477);
186. BRAUM, Arnold - în 1949 era dispecer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
187. BRAUNER, ? – numit în 1948 în comisia de tipizare a medicamentelor din cadrul Ministerului
Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 93);

53
Cf. unor surse controversate, evreu bulgar, şi în mod cert căsătorit cu o evreică maghiarofonă; cuscrul lui Nicolae
Ceauşescu pentru câţiva ani, cât timp fiica sa Iordana a fost măritată cu Valentin Ceaşescu. Fiul celor doi şi nepotul lui
Nicolae Ceauşescu, Daniel Valentin (n. 1981), este evreu cf. canoanelor religioase iudaice (Halaha). De altfel, imediat după
Revoluţie, fosta soţie a lui Valentin (de care aceasta divorţase în a doua jumătate a anilor ’80) şi copilul ei s-au refugiat în
Israel, graţie ajutorului oferit de Nicolae Cajal, lider al comunităţii evreieşti din România şi bun prieten de familie al soţilor
Borilă (“Moştenitorul secret al lui Ceauşescu”. Evenimentul Zilei - luni, 27 aprilie 2009).
54
V. şi fişa sa matricolă penală, v. http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/B/B%2006.%20Bold%20-%20Bozd/Botnar%20Octav%20A/index.php.
38
188.
189. BRAUNŞTEIN, Sache – şeful serviciului aprovizionare din D.G.I.L. de pe lângă Consiliul de
Miniştri (1948-?) (Nikolić f.a., p.2);
190. BRĂTESCU, Lică (n. Lică BLUTŞTEIN) (n. 1.II.1920 Bucureşti) - în 1949 era şef de birou
tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15
din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645; pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei
nr. 124.484 din 8 dec. 1945, în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10926);
191. BRÂNCU, Zîna (n. Haia Solomonovna GRINBERG) (21.VII.1906 (după alte surse 21 dec.1906)
– 1972 Bucureşti) – originară din Basarabia, membru de partid din 1927, plecată în U.R.S.S. în
timpul războiului; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 175); după război activistă a Secţiei Propagandă – Agitaţie a CC al PMR
(1949-1950), şefă adjunctă a secţiei Organe de Conducere a C.C. al P.M.R. (din 1950), iar de la
începutul anilor ’50 cadru didactic la Academia “Ştefan Gheorghiu”55, unde a ocupat inclusiv
funcţiile de director de studii şi respectiv de prorector (până la jumătatea anilor ’60); membru al
Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1955-1960); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948 şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a
în 1949; dosar de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1953);
192. BREBU, Madeleine (n. Mina BRAUNSTEIN) (n. 26.IV.1898 Iaşi) – în iunie 1945 angajată şefă
de secţie în centrala Ministerului Propagandei, viitor al Informaţiilor (M.Of. nr. 127 din 7 iunie
1945, partea I-a, p. 4758; decizia M.J. nr. 122.698 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 295 din 28 dec.
1945, partea I-a, p. 11177);
193. BREINER, H. Paraschiva (n. Piroska ABRAHAM, zisă “Piri”) - fostă ilegalistă, dar după unele
surse simultan informatoare a Siguranţei, sora Ecaterinei Borilă (Abraham) şi soţia ilegalistului
Bela Breiner, apoi a generalului Andrei Roman (Grün), fostă secretar general interimar al
P.C.d.R. pentru câteva luni în 1940 (Tismăneanu 2010b), după război şefa Direcţiei Industriale
Tricotaje şi Confecţii din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 98/1956; decorată cu “Ordinul Muncii” cls. II-a
în 1951, iar apoi prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
194. BRENNER, Mundi – în ianuarie 1948 angajat în centrala M.A.E. cu rang de consul II (M.Of. nr.
19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533);
195. BRIL, M. Izu - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii
prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
196. BRILL, Alfred (n. 17.II.1907) – ilegalist, medic, conferenţiar universitar, după război în centrala
Ministerului Sănătăţii, membru de partid din 4 oct. 1944, în 1945 şef al spitalului Cazarmei
Regimentului 1 Grăniceri din Bucureşti (M.Of. nr. 67 din 22 martie 1945, partea I-a, p. 2158);
numit membru al Consiliului (naţional) Superior al Tuberculozei de ministrul Sănătăţii în mai
1948 (v. M.OF. (partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948, p. 4698); probabil fratele colonelului dr.
Şuli Brill; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (dosar B/243 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);

55
Înfiinţată în 1947 ca Universitatea de Partid „Ştefan Gheorghiu”, instituţia va parcurge de-a lungul timpului mai multe
forme de organizare, fiecare cu titulatură diferită: Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1952-1966); Academia
de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” (1966-1970); Academia de Învăţământ Social-Politic „Ştefan Gheorghiu”
(1970-1973); Academia „Ştefan Gheorghiu” pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice,
economice li administraţiei de stat (1977-1989). În paralel, înfiinţată în 1948, Şcoala Centrală de Partid „A.A. Jdanov” va fi
redenumită Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov” (1949-1954), Institutul de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov”
(1954-1958), după care, în 1958, va fuziona prin absorbţie cu Academia „Ştefan Gheorghiu” în cadrul Şcolii Superioare de
Partid „Ştefan Gheorghiu” de pe lângă C.C. al P.M.R. (Dobre et al. 2004: 48 (n. 170) şi 49).
39
197. BRILL, Solomon – dentist; membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea
restanţelor şi repartizarea dentiştilor (iulie 1946 – decembrie 1948) (Bărbulescu et al. 2009: 184-
5);
198. BRODER, Emil – din 1948 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
199. BRODER, Zalman (alias Sandu) (01.04.1914 – 7.06.1978 România) – ilegalist, cu stagiu
recunoscut din 1933; internat în lagărul pentru evrei comunişti de la Vapniarka, în Transnistria56;
activist al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50 (A.N.I.C., fd. C.C.P., documente interne,
dosar nr. 14); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls.
a III-a; fiul său, Andrei, s-a stabilit în S.U.A. via Israel şi lucrează la Yahoo Advertising;
200. BROTMAN, Gabriel - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
201. BRUCĂR, Calman - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
202. BRUCAN, Silviu (n. Saul BRUCKER (în certificatul de naştere “Brucar”), fiul lui Adolf şi Ethel
(Etty))57 (18.I.1916 Bucureşti - 14.IX.2006 Bucureşti) – ilegalist, după 23 august 1944 şeful
secţiei politice iar apoi redactor-şef adjunct al ziarului Scânteia (până în anii ’50), cel care
conducea întreaga campanie propagandistică de comunizare, acelaşi care în mai 1945 ameninţa în
ziar: “Da, nici o cruţare! Bandiţi manisto-salaziţi!”; ambasador la Washington (1956-1962);
vicepreşedinte al Consiliului Radioteleviziunii Române (1962-1966); diverse alte funcţii în
ministerele conduse de M. Constantinescu, I. Chişinevschi şi apoi L. Răutu; marginalizat în anii
’80, aflat în atenţia U.M. 0110 (“anti-KGB”); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a
C.C. al P.C.R. (1955); după 1989, “eminenţa cenuşie” a F.S.N.-C.P.U.N. şi orchestrator al
înfiinţării G.D.S., respectiv analist politic comentator la ProTV chiar şi la 15 ani după 1989; a
avut 3 surori: Clara (căs. cu Leopold Puican), Tony (căs. cu Jean Bogdan, v. supra) şi Henriette
(căs. cu Lică Vişan); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
203. BRUCKER, Jean – fost deţinut ilegalist în perioada interbelică, în 1948 funcţionar în
administraţia de stat, membru în Biroul secţiei Reconstrucţie a U.T.C./U.T.M. (Berindei,
Dobrincu şi Goşu 2009: 111);
204. BRUDER, Francisc (Ferenc(z)) (1895-1965) – imigrat din Ungaria în 1919; din octombrie 1944
secretar al Consiliului de experţi al Sindicatului în Cluj; membru al facţiunii procomuniste din
P.S.D.; în febr. 1945 activist al Frontului Naţional Democrat la Cluj, în 1945 şeful resortului
muncă şi asistenţă socială în cadrul Comitetului Executiv al F.N.D. din Transilvania de Nord;
deputat de Cluj în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-
1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); exclus din partid în 1949 pentru
deviaţionism (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 53; Nagy şi Vincze 2008: 49, 82);
205. BRUMARU, I. Heinrich (n. ROSENBERG) (n. 22.X.1900 Bucureşti) – din sept. 1948
funcţionar în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438;
M.Of. nr. 33 din 8 febr. 1946, partea I-a, p. 981; decizia MJ nr. 39959 din 15 apr. 1946, în M.Of.
nr. 190 din 17 aug. 1946, partea I-a, p. 8984);

56
Iniţial, în baza ordinului nr. 9283 din 24 iulie 1942 al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, se dispusese evacuarea în
Transnistria a unui total de 1045 evrei comunişti (406 din lagărul de la Târgu Jiu, 85 din diverse penitenciare şi 554 aflaţi la
acel moment în libertate). Ulterior, în aplicarea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 2592 din 31 iulie 1942, vor fi
internaţi în lagărul de la Vapniarka, rezervat evreilor comunişti, 619 persoane (407 de la Târgu Jiu, 85 din diverse
penitenciare (Caransebeş, Mărgineni, etc.) şi 127 din libertate).
57
Schimbarea numelui în baza deciziei nr. 112.684 din 5 nov. 1945 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 269 din 23 nov.
1945, partea I-a, p. 10260.
40
206. BRUMFELD, David - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31
iulie 1947, partea I-a, p. 6781); ulterior cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; cu dosar la
secţia Economică a C.C. al P.C.R. (anexe, nr. 30/1956);
207. BUCHEN, Bernard – după război inspector şef în cadrul Direcţiei Generale Drumuri din
Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu
Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p.
3002);
208. (?) BUGEANU, Paul - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
209. BUGHICI, Ana (n. Hana FRIEDMAN, fiica lui Meir (alias Max) şi Perla (alias Paulina) (n.
Reizl)) (1919 România – 2009 Petah Tikva, Israel) – soţia demnitarului comunist Simion Bughici
(v. infra), la rândul ei ilegalistă; după război încadrată iniţial în M.A.E., ca referent titular la
cabinetul secretarului general Ana Toma (din 1947), apoi promovată director administrativ
adjunct; ulterior cu funcţii modeste în ierarhia comunistă, în domeniul Învăţământului (e.g. pentru
mai mulţi ani directoare a Liceului nr. 32 din Bucureşti); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai
1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a; soţii Buchici au avut doi copii, Iulian şi Zoia,
cea din urmă căsătorită cu Iura Kotovski, fiul demnitarului comunist Grigore Cotovschi;
210. BUGHICI, Simion (n. Simon MOISE, fiul lui Moritz Moise, zis “Bughici”, şi Raşela (n.
Nachmanovici)) (14/25.XII.1914 Iaşi – 1.II.1997 Bucureşti) – de profesie textilist, internat în
1942 în lagărul de muncă de la Vapniarka; cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 170); după 1944 membru supleant, apoi cu drepturi
depline al C.C. al P.M.R. (1948-1950, 1950-1955-1965); ambasador la Moscova (responsabil şi
pentru Mongolia şi Finlanda (1949-1952), ministru de Externe (1952-195558), vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri (1955-1957), şeful Secţiei Bunuri de Consum, Comerţ şi Cooperaţie (i.e.
direcţia economică a Comitetului) a C.C. al P.M.R. (1957-1965), preşedinte CENTROCOOP
(1968-1969), ministru al Industriei Alimentare (1969), vicepreşedinte al Colegiului Central al
PCR (1969-1974), deputat M.A.N (mandate succesive între 1948 şi 1975, inclusiv vicepreşedinte
al comisiei de politică externă a M.A.N. între 1957 şi 1961), decorat, inter alia, cu ordinele
“Steaua R.P.R.” clasa a II-a în 1948, “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949, “23 August” cls. I în
1964 şi respectiv cu “Steaua R.S.R.” clasa I-a în 1971;
211. BUICAN, Alexandru (n. Ern(e)st ARNOLDI) (23.V.1902 Rădăuţi – 12.II.1982 România) –
ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1921 (!) şi fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2179), participant la Rezistenţa Franceză, în 1941

58
Unde, deşi evreu, i-a succedat în funcţie Anei Pauker – unul din sutele de exemple (de la Nicolae Goldberger la Gheorghe
Gaston Marin, de la Petre Lupu la Israel “Ion” Rachmuth, de la A. Baranga la P. Cornea sau de la Mihail Florescu la
Ghizela Vass, etc.), probatoare ale faptului că epurările orchestrate de Dej nu aveau un conţinut etnicist sau antisemit, cât
politic bine calculat în cadrul războiului intern şi pur pragmatic dintre facţiunile “lagăristă” (numită uneori şi “doftanistă”)
şi respectiv “moscovită” (care, e adevărat, conţinea semnificativ mai mulţi evrei) – o reprezentare de împărtăşită, cu
variaţiuni specifice ale etichetelor atribuite celor două tabere, de Stelian Tănase, T. Solomovici (2003: 91), precum şi în
memoriile lui Pavel Câmpeanu, respectiv Ion Gheorghe Maurer şi diverse comentarii ale Europei Libere din a doua
jumătate a anilor ’50 (care disocia retrospectiv între aripa autohtonă, “muncitorească” şi cea “kominternistă”). În esenţa
propriei noastre aprecieri, succesiv perioadei de instabilitate asociate conflictului în surdinădintre cele două tabere în
perioada 1945-1952, leadership-ul lui Gheorghiu-Dej s-a stabilizat şi respectiv consolidat după epurările din 1952-1953 şi
1958-1961. Aprecierea este îmbrăţişată de altfel şi de S. Brucan (el însuşi evreu), care opinează că până în 1952, chiar şi
după alegerea sa formală ca secretar general al partidului, menită mai degrabă a menţine aparenţele (întrucât Ana Pauker era
de origine burgheză şi evreică), Gheorghiu-Dej ocupa de fapt o poziţie secundă celei a Anei Pauker în ierarhia reală de
putere (Brucan 1992: 59). Ulterior, Brucan insistă reiterează explicit: “Purificarea etnică a început în special pe timpul lui
Ceauşescu, nu în timpul lui Gheorghiu-Dej” (Brucan 2002: 5). Aceleiaşi reprezentări îi subscrie şi istoricul Larry Watts, în a
cărui opinie “situaţia din România în 1945-1951 a urmat precedentul creat de Béla Kun în Repubica Sovietică Ungară, unde
şeful era de fapt ministrul de externe”(Watts 2011: 173).
41
 figurând pe lista “comuniştilor categoria A” a Siguranţei59 (în 1947 încadrat pentru merite de
voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066
din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763)); după august 1944 redactor
la Scânteia şi activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R., membru în colegiul de
redacţie al Pentru o pace durabilă, pentru o democraţie populară, redactor la Scânteia şi
Contemporanul, prim consilier de presă la Ministerul Informaţilor (1947-1948), apoi consilier de
presă la M.A.E. şi respectiv consilier de legaţie şi ministru consilier la Legaţia României de la
Belgrad (1948-1949); ministru adjunct al Învăţământului Public (1949-1951), profesor la şcoala
partidului (viitoarea Academie Ştefan Gheorghiu), respectiv vicepreşedinte al Institutului Român
pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1956-1962); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. II-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” iar în 1978 cu ordinul “Tudor Vladimirescu”
cls. I-a (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 199, n. 2; Solomovici 2001 I: 195; Betea 2005);
212. BUJUM, Otto - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947,
partea I-a, p. 80723;
213. BULAN, Tatiana (n. Tassia Isidorovna LEABIS) (n. 1912 Ucraina) – de formaţie cizmăriţă;
ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 2271); aflată în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; rămasă
în Basarabia după 28 iunie 1940, fosta logodnică a lui Ştefan Foriş, apoi prima soţie a lui Leonte
Răutu (în anii ’30), iar ulterior măritată în timpul războiului, în U.R.S.S., cu generalul rus Iakov
Bulan; secretar general (din ian. 1949) şi ministru adjunct al Învăţământului Public (1951-1953),
decorată cu titlul de Erou al Muncii Socialiste; pensionată ca director de studii al Academiei de
partid “Ştefan Gheorghiu”; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar
73/1951);
214. BUNEA, A. Isac - în martie 1945 reîncadrat în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
215. BUNESCU, Sonia - în martie 1945 reîncadrată în D.G. P.T.T. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclusă în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
216. BURAHOVICI, Wilhelm - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a
Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947,
partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
217. BUTNARU, Arthur - din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control
Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, ulterior detaşat local în judeţul Dorohoi (M.Of.
nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p.
5785);
218. CALMANOVICI, M. Emil (fiul lui Mendel şi Hana) (4.III.1896 Piatra Neamţ – 12.III.1956
Aiud) – finanţator generos al partidului ilegalist în perioada interbelică, cu stagiu recunoscut din
1937; în 1942 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of.
nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2201); după război membru fondator al C.D.E. în iunie
1945, inginer al complexului clădirilor fabricii APACA din Bucureşti (1947), profesor la
Institutul de Construcţii din Bucureşti şi director general al Normelor şi Construcţiilor în
Ministerul Construcţiilor între 1944 şi 1951, când este arestat în “procesul Pătrăşcanu”, ulterior
condamnat şi deţinut până la decesul său în penitenciar (Aiud); îngropat, după reabilitarea sa din
anii ’60, în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei,
pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al

59
În forma parţial corectă “Aron Lazăr Arneldi”, n. 1902, Rădăuţi, cu domiciliul pe str. Sf. Ilie nr. 7 din Bucureşti.
42
 P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968 (la
reabilitarea post mortem);
219. CALMANOVICI, Leon - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
220. CANDEL, Alfred - din februarie 1949 şef de secţie tehnică la Direcţia Centrală de Aprovizionare
şi Repartiţie din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1190);
221. CARASSO, Henrich – în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la
Direcţia Radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877; M.Of. nr. 17 din 21 ian.
1947, partea I-a, p. 501);
222. CASTER, Sergiu (în unele documente din arhiva U.T.C. “Kaster”) – după august 1944 membru
de partid şi secretarul Secţiei Administrative a Uniuni Asociaţiilor de Elevi din România (coleg
cu Ion Iliescu şi Nina Telescu, viitoarea soţie a lui Iliescu), ulterior activist al secţiei Tineret
Studenţesc a C.C. al U.T.M (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 115, 560); în anii ’50 cadru
didactic la Facultatea de Ingineri Economişti din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, la
catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor (în 1956 cu grad de lector cumul); din 1967
în conducerea CEPECA (Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi);
223. CATONA, Maietta - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
224. CAUFMAN, Marcel - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
225. CĂLIN, Victoria - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642) ;
226. CĂRUCERU, Leiba - în 1949 era dispecere de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 645);
227. CĂŢOIU, David (n. KATZ) – din 1949 şeful Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a
Ministerului Industriei; cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954);
228. CÂMPEANU, Aurel - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
229. CÂMPEANU, Liviu - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
230. CELAN, Stela - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
231. CERNEA, Radu (n. Isac A. ZWIEBACK, cunoscut mai ales sub pseudonimul publicistic Adrian
Radu-Cernea) – originar din Iaşi, internat într-un lagăr de muncă în timpul războiului, ulterior
activist de partid (şef adjunct al secţiei Industrie Grea a C.C. al P.M.R.), în anii ’50 doctorand la
şcoala de partid “Ştefan Gheorghiu”; în 1953 ministru adjunct al Metalurgiei; în anii ’60 profesor
politehnică şi autor al unor articole la revista Energetica, emigrat în Israel în 1970, cu dosar de
cadre la secţiile Economică (dosare anexe, u.a. 36/1952 şi 25/1954) şi respectiv Organizatorică
(109/1955) ale C.C. al P.C.R.;
232. CERNOVITZ, Moise - controlor (până în febr. 1948), iar apoi inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947,
partea I-a, p. 7491);
233. CHARAP, Eugen – de formaţie medic, originar din judeţul Mureş; membru de partid după
război; implicat în trucarea alegerilor din 1946 din judeţul Mureş; din 1947 secretar II de legaţie
în centrala M.A.E.,; în 1948 avansat consilier de legaţie (în 1948 numit de ministrul Comerţului
director al S.C.S. “Jijia” din Botoşani (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10553;
M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5331);
43
234. CHEIS, Max - controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
235. CHELES, Lidia - în 1949 era şefă de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
236. CHERESTEŞIU, H. Rozalia (n. Roza SIMON KAHANA) (n. 11.II.1905 Ciuc – d.7.XI.1979
România) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1924), membru în C.C. al P.C.R. - organizaţia
regională Ardeal, apoi prezentă la Bucureşti, aflată în atenţia Siguranţei în 1941 (poziţia 194), în
lista “comuniştilor categoria A”; după război angajată iniţial dactilografă la Inspectoratul
Regional de Poliţie Cluj; membru în conducerea A.F.D.A., activist al P.M.R. la Bucureşti până în
1956, ulterior la Cluj; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe
118/1951); soţia ilegalistului viitor istoric de partid Victor Cheresteşiu; decorată prin Decretul nr.
157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a; (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga,
2003a: 419; Mâţă 2007: 245; M.Of. nr. 164 din 23 iulie 1945, partea I-a, p. 6260);
237. CHINZBRUNER, D. Angelo (n. 14.I.1917 Bucureşti) (fiul lui David şi Frima) – în anii ’50
funcţionar al Ministerului Comerţului Exterior în poziţia de consilier în cadrul I.S.C.E.
“RomânoExport”, arestat în 1959 şi condamnat în 1961 alături de alţi evrei funcţionari ai M.C.E.
pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1969 (v. şi Solomovici 2004: 283)60;
238. CHIRIŢĂ, Lică (n. ABRAMOVICI) (1898-1956 Bucureşti) – fost frizer (cf. Solomovici 2001:
79; 2003: 185), primul preşedinte al Comitetului Naţional Evreiesc (precursorul Comitetului
Democratic Evreiesc) în 1944-1945, membru în conducerea C.D.E. (1945-1946), decorat în 1949
cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, ulterior şef de cadre la Academia R.P.R.; incinerat la
crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;
239. CHIŞINEVSCHI, S. Grigore - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei
conducător tehnic al întreprinderii “Mioara” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea
I-a, p. 7345); în anii ’50 încă funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu
ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
240. CHIŞINEVSCHI, Iosif (n. Iosif ROITMAN, zis “Ioşca”61) (26.XII.1905 Bălţi – 1963 Bucureşti)
– membru U.T.C. din 1923 şi P.C.d.R. din 1934; rămas în 1940 în U.R.S.S., unde este instruit ca
una din cele mai importante reurse umane în vedrea instaurării comunismului în România (e.g. i
se întocmeşte dosarul de cadre nr. 6 din întreaga colecţie dedicată României); revenit în ţară după
23 august 1944, membru al C.C. din 1945 până în 1960 şi secretar responsabil cu propaganda
(departamentul Agitaţie şi Propagandă) (1948-1952); membru al Secretariatului, responsabil cu
propaganda şi cultura (1952-1955); cadru didactic la universitatea de partid încă de la înfiinţare;
prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1955); membru al Biroului Organizatoric şi
şef al Secţiei Externe a C.C. (1950-1957, când va fi destituit), deputat de Bucureşti (1946-1948,
1948-1961); ulterior “marginalizării”, directorul celui mai mare complex tipografic din ţară –
“Casa Scânteii”; îngropat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea
poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; decorat în 1946 de
către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790
din 16 sept. 1946); ulterior decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a (1948), ordinul Muncii
clasa I-a (1949), ordinul “Apărarea Patriei” clasa I.-a în 1949; fii cuplului, Gheorghe Kishinevski
(n. 1950, căs. cu Rodica Lupu, decedat) şi Andrei Kishinevski au emigrat în Israel în timpul
regimului comunist (anii ’60-’70);
60
V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/C/C%2003.%20Cernazeanu%20-%20Chivulescu/Chinzbruner%20Angelo%20D/index.php.
61
A preluat în sept. 1945 numele Chişinevschi al soţiei sale (v. decizia nr. 98.095 din 25 septembrie 1945 a ministrului
Justiţiei, în M.Of. nr. 221 din 28 sept. 1945, partea I-a, p. 8442), iar pentru scurtă perioadă în 1945, semna cu
“Stănciulescu”. Caracterizarea făcută de fostul şef rabin Moses Rosen este elocventă: “Iosif Chişinevschi, evreul blestemat,
care nu mai ştia cât rău să facă, ochiul Moscovei şi simbolul terorii staliniste...” (1990: 247);
44
 62
241. CHIŞINEVSCHI, Liuba (n. Liube KISHINEVSKAIA) (5.XI.1911 Tighina – 1981 Bucureşti)
– a doua soţie lui Iosif Chişinevschi (iniţial a preluat la căsătorie numele Roitman al soţului,
revenind însă după 1944 la cel de naştere, preluat şi de soţ); ilegalistă (membru de partid din
1930, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 84); condamnată în procesul de la Craiova din 1936), după război presedinte executiv al
U.F.A.R. (1945-1946), apoi membru al Comitetului Executiv şi în C.C. al U.F.D.R. (1948-?),
vicepreşedinte a Confederaţiei Generale a Muncii din 1944 (adjuncta lui Gheorghe Apostol);
membru C.C. al P.C.R. (supleant 1945-1948 şi membru cu drepturi depline 1948-1955); deputat
(1948-1952-1957) şi membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1955); secretară a
Consiliului Central al Sindicatelor (din 1957); instructor general în cadrul A.R.L.U.S. (în 1964),
membru (1945-1955) şi apoi vicepreşedintă a Comisiei Controlului de Partid (1955-1960);
activistă a Consiliului Sindicatelor din sectorul 2 al capitalei (1971-1981); decorată în 1947 cu
ordinul “Coroana României” în grad de ofiţer (1947!), în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a
II-a, în 1949 cu ordinul “Muncii” clasaI-a, iar 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a
(Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
242. CHIŞINEVSCHI, Simha Gerşovna (în diverse acte transcris şi Kişinevscaia sau Chişinovschi)
(23.IX.1893, Tighina – 1960 Bucureşti) – ilegalistă; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1899); din 1946 activistă de partid, cu
fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
243. CHIVU, Isac - în martie 1945 reîncadrat ca şef adjunct de serviciu în D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5), apoi promovat director adjunct (M.Of. nr. 111
din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3912);
244. CIUBEREA, Adolf - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept.
1947, partea I-a, p. 8072);
245. CLAUDIAN, Lazăr (n. KATZ) - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate
şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
246. CLEJAN, L. Bucur (n. Jakob LAUB KRANZDORF, fiul lui Eliezer (Leizer) şi Sara)
(26.XII.1904 România – 15.I.1975 Shanghai, China) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2075); medic în războiul civil
din Spania de partea Brigăzilor Roşii (1936-1939), din 1939 medic voluntar în China împotriva
forţelor japoneze (împreună cu soţia, Gizela, care va muri în 1943 63); în 1947 încadrat prin decret
regal, pentru merite antifasciste, ca maior medic (r.) în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov.
1947, partea I-a, p. 9763); repatriat în România în 1948 şi numit inspector general sanitar la
Inspectoratul General Sanitar al capitalei, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a,
ulterior funcţionar superior în cadrul Ministerului Sănătăţii, decorat în 1971 cu ordinul Muncii
cls. III-a, din 1972 din nou în China, unde moare în 1975, fiind înmormântat la cimitirul “Song
Qingling” din Shanghai (Diamant, 1979: 371; Friedberg-Vălureanu 2004; C.R.I. 2008; O.N.C.E.
2010; M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658);
247. CLEJAN, Sali (n. Sally TAUBERG, căs. KRANZDORF, zisă “Rica”) (n. 21.10.1914) – soţia lui
Samuel Clejan şi cumnata lui Bucur; simpatizantă comunistă în ilegalitate; în august 1941 pe
listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; referent la Comisia
Controlului de Partid în anii ’50; implicată în anchetarea foştilor luptători din Spania în anii ’50,
decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei”
cls. III-a (C.C.P. – documente interne nr. inv. 19; A.N.I.C.);

62
După unele informaţii neprobate, ar fi fost verişoară primară cu a treia soţie a lui Stalin, Roza Kaganovici.
63
Dr. Clejan s-a recăsătorit cu Zhao Jinpu, zisă “Nelly”, cea care devine prima chinezoaică stabilită în România (unde a
lucrat ca redactor al Editurii pentru limbi străine, co-editând până la pensionare revista de limbă chineză România)
45
 64
248. CLEJAN, Samuel (n. Samuel Nathan LAUB KRANZDORF , zis “Mache”, fiul lui Eliezer
(Leizer) şi Sara)) (7.III.1911 Bucureşti - 1983) – fratele lui Bucur Clejan [v. supra]; integrat
iniţial ca director adjunct al Direcţiei Personal / Cadre în centrala Ministerului de Finanţe (1948),
apoi în aparatul economico-financiar al statului comunist; cu fişă de cadre la secţia Economică a
C.C. al P.C.R. în anii (dosare anexe 77 şi 249/1952);
249. CLEMENTIN, Ilie - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
250. CLOPOŢEL, Liviu (n. Leopold SAFIR) (n.18 iulie 1910) – membru de partid din 1941, după
război activist de partid, apoi funcţionar la Întreprinderea de construcţii “Carpaţi” din Bucureşti;
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; cu
dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (8/1954, 6/1958);
251. CNEZI, Ernest - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
252. COBAR, Nell (n. Corneliu BARASCH, ulterior ebraizat Kalman ben Eliezer) (31.XII.1915
Bucureşti – 26.VII.1993) – membru de partid, caricaturist la săptămânalul Piţigoiul (1945-1948),
colaborator la România liberă, apoi redactor-şef adjunct la Urzica timp de trei decenii; îşi obţine
notorietatea la studioul Animafilm ca regizor de filme de animaţie, creator al personajului
“Mihaela”; căs. cu Claris (n. Herşcovici), tatăl lui Emil Nell-Cobar, un controversat om de afaceri
implicat şi în scandalul monden Remus şi Irina Truică;
253. CODRIN, Jacques – din 1947 inspector general adjunct în centrala Ministerului Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537; M.Of. nr. 173 din 31 iulie
1947, partea I-a, p. 6781);
254. COHN, Aizic - în 1949 era inspector în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
255. COHN, Geza - în 1949 era dispecer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
256. COGAN, Isac (zis “Jean”) (6.V.1906 Orhei – 23.I.1984 România) – fost tipograf ilegalist (aflat
pe Lista Siguranţei din 1941 a comuniştilor de categoria A, an în care i se stabileşte de altfel şi
domiciliu obligatoriu), cu stagiu recunoscut din 1934; după război cu varii funcţii de conducere în
sistemul tipografic, în 1971 încă direcor al Întreprinderii poligrafice “Bucureştii Noi”, calitate în
care este de altfel şi decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a (Decretul 157 din 4 mai
1971) (dosar C/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 28/1956;
257. COHN, Avram Nicu – din 1948 inspector în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 205 din
4 sept. 1948, partea I-a, p. 7352);
258. COHN, Haim (fiul lui Burăh) - în anii ’50 membru al Biroului de ramură al industriei uşoare din
cadrul Consiliului de Miniştri, apoi secretar general UCECOM în anii ’60; - decorat în 1964 cu
ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a
259. COHN, S. Haim – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului
şi Chimiei, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
260. COHN, Henry – din iulie 1948 şef de birou administrativ în centrala Ministerului Finanţelor
(M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6287);
261. COHN, Ioan (alias “Ionel Calistrat”) (n. 3.XII.1901 Bucureşti) - după război controlor în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948,
partea I-a, p. 738);

64
V. decizia ministrului Justiţiei de schimbare a numelui în M.Of. nr. 281 din 4 dec. 1947, partea I-a, p. 10696.
46
262. COHN, Marcu - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
263. COHN, Moscu (n. Moses COHN) – şef de secţie în cadrul al Direcţiunii Presei (organul de
cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), responsabil de controlul pe
teren al cărţilor (fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b; M.Of. nr.
111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4362; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
264. COHN, Samoil(ă) - controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 229 din 4 oct.
1947, partea I-a, p. 8971);
265. COHN, Simion – în 1947 era şef de serviciu în centrala Ministerului Comunicaţiilor (fiind
detaşat din D.G.-C.F.R.) (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10174); din iulie 1947
numit membru al Consiliului Director al Direcţiei Generale a Aviaţiei Civile (M.Of. nr. 169 din
26 iulie 1947, partea I-a, p. 6607);
266. COLIN, Liviu B. (n. Leon COHN65) (n. 25.XI.1904 Bârlad) – consilier-şef la Biroul Juridic al
Ministerului Comerţului în anii ’50, unchiul lui Vladimir Colin; (posibilă legătură cu Moscu
Colin, indicat de Solomovici 2001I: 194) între numele de evrei comunişti arestaţi în anii ’30 în
România);
267. COLER, V. Jean66 (GOLSTEIN; adesea cu prenume ortografiat “Jan”) - voluntar în războiul
civil din Spania, după 1944 instructor al secţiei Cadre a C.C. al P.C.R. (1945-1950), apoi activist
în cadrul D.G.P.T.; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a în 1948, cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949) şi respectiv cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” cls. a III-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu; tatăl lui Andrei Coler,
ginerele lui Luca Răutu şi al Luminiţei, emigrată în S.U.A.; emigrat în Israel, apoi stabilit în
Statele Unite, unde a murit în anii ’90 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506-7, n. 19; Levy
2002: 132, probabil identic cu intrarea “Jean Koller” din C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 445);
268. COMNACU, Elisabeta (n. Betty SCHUSTER) (n. 1.V.1909 Basarabia) – ilegalistă, cu stagiu
recunoscut din 1928, în anii ’30 activist în cadrul P.C.d.R. Chişinău, internată câţiva ani la Târgu
Jiu, din febr. 1948 membru în C.C. al U.F.D.R. (dosar C/140 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a; soţia ilegalistului Nicolae Comnacu;
269. CONOBEL, Oscar – din 1948 şef adjunct de birou în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 187 din 14
august 1948, partea I-a, p. 6694);
270. CONSTANTIN, Benone (n. KALMANOVICI) (n. 1919 Păltiniş, Dorohoi) – membru al P.S.D.
din 1937, din 1945 membru al C.C. al partidului, şeful de cabinet al ministrului Muncii, L.
Rădăceanu, apoi al ministrului Silviculturii, M. Marinescu (1945-1948), respectiv secretarul
general-adjunct al FNTDR (Frontul Naţional al Tineretului Democrat Român), ulterior
marginalizat ca urmare a refuzului de a se alătura P.C.R. şi profesând ca inginer geolog (Banc
2011: 15);
271. CONSTANTINESCU, Eliza - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
272. CONSTANTINESCU, Lora - în 1949 era revizor contabil în cadrul Direcţiei Centrale
Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea
I-a, p. 641);

65
Într-o prezentare a unor personalităţi evreieşti originare din Bârlad la pagina
http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_13.html. Vezi şi cererea sa de românizare a
numelui în M.Of. nr. 58 din 12 martie 1945, partea I-a, p. 1888, aprobată prin decizia ministrului Justiţiei nr. 109431 din 25
oct. 1945, în M.Of. nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p.9888.
66
Probabil acelaşi Coler, şef de cadre în cadrul D.G.P. în 1950, menţionat în Fürtös 2007: 404.
47
273. (?) CONSTANTINESCU, Miron (13.XII.1917 Chişinău - 18.VII.1974 Bucureşti) (n., în funcţie
de sursă, Mehr/Meir/Moses KOHN/COHEN67, originar din Chişinău) – sociolog, ilegalist
(membru de partid din 1936), deţinut (1941-1944); după război agent de influenţă sovietic (cf.
Watts 2011: 513 n. 2), membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1960 - exclus, apoi reabilitat,
1969-1974), membru al B.P. (1945-1957), al B.O. (1950-1952) al Secretariatului (1952-1954,
1972-1974) şi supleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. (1970-1974); membru al
Comisiei pentru epurarea presei de pe lângă Ministerul Propagandei Naţionale (1945-1946),
redactor şef (1944-1945) şi director (1945-1949) la Scânteia, subsecretar de stat la Ministerul
Educaţiei Naţionale (1947-1948), secretar general al Comisiei de Stabilizare şi Redresare
Economică (1947-1948), ministrul Minelor şi Petrolului (1948-1949), profesor şi şeful catedrei de
materialism dialectic şi istoric la Universitatea Bucureşti (1948-1951), preşedinte al Comisiei de
Stat a Planificării (1949-1955), vicepreşedinte (1954-1955, 1957) şi prim-vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri (1955-1957), ministrul Învăţământului (1956-1957, 1969-1970), director
al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (1957-1958), profesor de istorie şi
economie politică (1958-1962), şef de secţie la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” (1962-1965),
rector (1970-1972) şi preşedinte (1972-1973) al Academiei “Ştefan Gheorghiu”, vicepreşedinte al
Consiliului de Stat (1972-1974), deputat M.A.N. (1946-1961, 1970-1974) şi preşedinte al
Legislativului (martie-iulie 1974), multiplu decorat, inclusiv de de către fostul suveran Mihai, în
1946, cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946);
274. CONSTANTINESCU, Sulamita (n. Şulămita BLOCH) (d. 1968) - soţia demnitarului comunist
Miron Constantinescu, fostă ilegalistă (condamnată la moarte în ian. 1944); după război în
centrala C.C. (unde fost, inter alia, dactilografă), apoi încadrată ca director adjunct la cabinetul
ministerial al Anei Pauker (v. M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1389 şi nr. 178 din 4
august 1948, partea I-a, p. 6401; M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362) începând
cu sfârşitul anilor ‘50 preşedinta Colegiului de Partid – regiunea Gorj; asasinată în 1968 de, cf.
anchetei oficiale, fiica Ileana (adoptată), pacientă psihiatric la Gătaia şi Câmpina;
275. CORAVU, Rodica (n. Roza NOVAC) – activistă de partid, cu dosar de cadre la secţia Relaţii
Externe a C.C. al P.M.R. (45/1955), unde a lucrat în subordinea Ghizelei Vass, în anii ’60-’70
redactor principal la Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune; decorată în 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
276. (?) CORDEANU, Stelian - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
277. (?) CORNEA, Alexandru - în 1947 era controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din
20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
278. CORNEA, Corneliu - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
279. CORNEA, Irina (n. LEON?) – soţia lui Paul Cornea [v. infra] – inginer, din 1949 cadru didactic
la I.P.B. şi şefă a organizaţiei de bază a partidului din cadrul Institutului 68, în anii ’50 transferată

67
Unul din cele mai controversate persoane în privinţa identităţii lui etnice. Numele Moses Kohn apare în premieră într-un
draft de manifest al „Partidului Socialist Creştin”, descoperit în 1951 de Securitate la domiciliul lui Lazăr Ştefănescu,
document aflat în prezent în arhiva C.N.S.A.S. (dosar 15563, vol. 5, ff. 21-25) şi reprodus în Totok (2006: 14). La un
deceniu distanţă, cardinalii autori ai The Plot against The Church (1962) avansează varianta Mehr Kohn. În sfârşit, numele
Meir Kohn este avansat, inter alia, de revista electronică Descoperă.ro („10 chipuri ale comunismului din România, 2009, v.
http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/descopera-istoria-romanilor/5185890-10-chipuri-ale-comunismului-din-
romania). De remarcat nebuloasa care acoperă întreaga viaţă a lui Contantinescu premergătoare anilor ’40. Spre exemplu,
dincolo de moartea ambilor săi părinţi în adolescenţă, literatura de specialitate nu a reuşit să ajungă la un consens nici măcar
asupra locului său de naştere, autorii avansând, de la caz la caz, variantele Chişinău, Bucureşti, Galaţi şi Buzău.
68
V. http://theatredelaction.com/universulenergiei/istorie/politehnica/1948-1992/1949/.
48
 la Institutul de Chimie-Fizică (ulterior Institutul de Cercetări Chimice) al Academiei, unde
activează până în anii ’70 (v. A.S.R.I., fd. “D”, dosar nr. 10951, vol. 10, ff. 136-143);
280. CORNEA, Moise (n. Moise Leib COHN) (n. 8.V.906 Constanţa) – din 1948 director adjunct al
S.C.S. “Romcereal” (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6684; M.Of. nr. 26 din 2 febr.
1948, partea I-a, p. 845; M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
281. CORNEA, Paul (n. Paul COHN, fiul lui Leon Constantin şi Golda) (n. 3.XI.1923, Bucureşti) –
în biografia oficială critic şi istoric literar; în realitatea obscurată membru U.T.C. din 1942 şi al
P.C.R. din decembrie 1944; după 1945 redactor ocazional la Scânteia69, consilier cultural la
Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea a Ministerului Informaţiilor (1946-1947); secretar al
C.C. al Uniunii Tineretului Muncitoresc (1948-1954)70; participant la epurarea cu iz de
“vânătoare de vrăjitoare” din 1952 (Constantiniu 2003: 15); redactor responsabil al ziarului
Tânărul Muncitor şi şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a U.T.M. (în 1951), iar în paralel
conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (coleg de catedră
cu Alexandra Sidorovoci, Pavel Câmpeanu, etc.71) şi membru al uneia din conferinţele raionale de
partid din Bucureşti; director general al Direcţiei Generale a Artelor în Ministerul Culturii (1953-
1957), şeful Direcţiei Generale a Studioului de Filme Bucureşti (1957-1965), ulterior profesor la
Facultatea de Filologie a Universităţii (pe atunci) “C.I. Parhon” din Bucureşti, profesor la
“Academia Ştefan Gheorghiu” în anii ’70 (cf. Simionescu 2005), iar apoi membru în conducerea
Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste; după 1990 în funcţii importante la Consiliul Culturii,
secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale (1990-1992) şi decan al Facultăţii de Litere din
Bucureşti (1990-1996); multiplu decorat de autorităţile comuniste; încă în viaţă în Bucureşti în
2011; tatăl lui Octav Cornea (matematician, în prezent în S.U.A.) şi universitarului şi publicistului
Andrei Cornea;
282. CORNEA, Paul (n. Paul CORN72) (n. 22 oct. 1915 Bucureşti) - din 1947 funcţionar al
serviciului de presă şi cultură din cadrul Legaţiei României de la Sofia;
283. CORNESCU, Jak (n. KORNHAUSER73) (n. 1.II.1911 Bacău) – până în mai 1947 funcţionar în
centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p.
3759);
284. CORNIŞTEANU, Paul – membru al comisiei mixte de cenzură a presei instituite mai 1945
(Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) în cadrul Ministerului Propagandei (A.N.I.C. fd.
Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027; Corobca 2008: 15, n. 6)74; în oct. 1945 numit şef de
serviciu în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718); în iunie 1948, ca
inspector de poliţie, delegat cu conducerea Direcţiei Personal a D.G.P., în locul lui Pavel
Cristescu (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4844); ulterior prezent în Direcţia Poliţiei
Administrative (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8011); tatăl cunoscutului regizor
Mircea-Mihai Cornişteanu, în anii ‘2000 director al teatrului Naţional din Craiova;
285. COSMESCU, Moise - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);

69
A se vedea de pildă articolul său „Tendinţe în opera de artă... sau paradoxul dlui Streinu” – o diatribă pe cât de ridicolă în
fundamentare, pe atât de insalubră la adresa criticului literar Vladimir Streinu, acuzat ca „dornic să lichideze stânga franceză
aşa cum – ştie toată lumea! – a isprăvit-o rapid pe cea românească” [sic] (Scânteia, 16 martie 1947).
70
V. http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/1950/1950_pdf.pdf. Aceeaşi funcţie avea să fie ocupată
de Ion Iliescu la doi ani după Cornea.
71
V. http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1950/.
72
V. decizia ministruluii Justiţiei nr. 23.205 din 14 martie 1947 în M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2074.
73
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 1416 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 12 din 14 ian. 1946, partea I-a, p. 272.
74
În unele lucrări de memorialistică menţionat şi între anchetatorii de la sfârşitul anilor ’40 ai unor foşti politicieni naţional-
ţărănişti (v. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/maniu2/docs/maniu2p_54.htm).
49
 75
286. COSTEA, Mirel (n. Mirel ZEIDER / ZAIDNER76) (23.III.1907 Buhuşi – 1951 Bucureşti)
(cumnatul lui Emil Calmanovici, căs cu sora acestuia, Anuţa (Hana)) – ilegalist, cu fişă personală
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 21);
după august 1944 şeful Serviciului de Informaţii din Formaţiunile Patriotice de Luptă, ulterior
şeful sectorului Verificări din cadrul Secţiei de Cadre a C.C. al P.C.R. (1945-1951), sinucis în
1951, într-un incident rămas încă incomplet elucidat; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
clasa a IV-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
287. COSTIN, L. Alexandru (n. 19.VII.1911 Zăbalţ, Lipova, Arad, autodeclarat evreu în fişa sa
matricolă din penitenciar77) (fiul lui Leopold şi Elena) – în anii ’50 funcţionar al Ministerului
Comerţului Exterior în poziţia de consilier în cadrul I.S.C.E. “RomânoExport”, arestat şi
condamnat în 1961 alături de alţi evrei funcţionari ai M.C.E. pentru subminarea economiei
naţionale, eliberat în 1969 (v. şi Solomovici 2004: 283);
288. COTOVSCHI, Grigore (n. G. KOTOVSKI, fiul lui Herş şi Ester) (n. 15.X.1916 Vertujeni,
Soroca, Basarabia – d. 1995) – fost muncitor în industria textilă, membru U.T.C. din 1930,
voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania (1936-1939), ulterior în U.R.S.S.,
revenit în România în septembrie 1944, lector la şcoala de cadre de pe lângă comandamentul
trupelor sovietice din Constanţa (1945-1948), activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al
P.C.R./P.M.R. (adjunctul şefului sectorului Propagandă a secţiei (1948 – anii ’50)), respectiv
cadru didactic şi doctorand la “Academia Ştefan Gheorghiu”, apoi rector al Institutului de Ştiinţe
Sociale “A.A. Jdanov”, exclus din partid ca “fracţionist” în 1958, reprimit în 1964 şi decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; (v. autobiografia sa în
A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Cadre, dosar nr. K/72, ff. 2-5; referatul de cercetare la Fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1956;
menţionat şi în Tismăneanu 1995: 69 şi 1989b: 170 n. 62; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 236,
233-240; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 108); căs. cu Maria (încă în viaţă se pare, în
Bucureşti), a avut doi fii – Andrei şi respectiv Iura, căs. cu Zoia, fiica demnitarului comunist
Simion Bughici;
289. COŢOVEANU, M. Iacob (8.X.1915 Roman – 2001 Bucureşti) – fost lăcătuş, ilegalist, cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2278,
doc. 2); după război activist de partid, secretar al Uniunii Sindicatelor C.F.R. la sfârşitul anilor
’40, vicepreşedinte al Comitetului Geologic (1951-1952), ambasador la Beijing, responsabil şi
pentru Vietnam (1952-1955), membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1958), preşedintele
Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor din Transporturi şi Telecomunicaţii (1956-
1958), deputat şi secretar al comisiei permanente pentru Relaţii Externe a prezidiului M.A.N.
(1957-1958); exclus din partid, din Consiliul Central al Sindicatelor şi din rândul membrilor
supleanţi ai C.C. al P.M.R. în 1958; revizor de locomotivă la Depoul C.F.R. Bucureşti – Călători
(1958 – 1964); reprimit în partid în 1964 şi reangajat ca activist la Consiliul Municipal Bucureşti
al sindicatelor; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1964, vol. II, plus anexa la dosarul nr. 66/1973; decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
290. CRĂCIUN, Constanţa (n. Helene, căs. VINŢE) (16.II.1914 Constanţa – 2.V.2002 Bucureşti) -
fostă ilegalistă (membru de partid din 1935), cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 91); în 1945 numită acuzator public pe
lângă Tribunalul special al Poporului (v. M.Of. nr. 193 din 22 august 1947, partea I-a, p. 871);

75
V. decizia nr. 91.935 din 16 sept. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 235 din 10 oct. 1946, partea I-a, p. 10.955).
76
V. aceeaşi decizie în M.Of. nr. 223 din 26 sept. 1946, partea I-a, p. 10522.
77
V. http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-
+detinuti+politici%5CC%5CC+07.+Cont+-+Cosvan%5CCostin+Alexandru+L%2FP1470379.JPG.
50
 membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), colaboratoare la revista Femeia a F.D.F.R. (din
1946), membru al Comitetului Executiv şi al C .C. şi “preşedinte activ” (i.e. executiv) al U.F.D.R.
(1948-1952), membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1969, 1972-1974) şi al Biroului
Organizatoric al C.C. (1950-1952), deputat M.A.N. (mandate succesive 1946-1969), membru al
prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1953), membru al Consiliului General de Conducere
al A.R.L.U.S. preşedinta Comitetului Central al Crucii Roşii România (1949-1951), secretar
pentru probleme organizatorice al comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1951-1953),
ministru al Culturii (1953-1957), apoi ministru-adjunct (1957-1961), președinte al Comitetului de
Stat pentru Cultură și Artă (1962-1965), respectiv vicepreședinte al Consiliului de Stat (1965-
1969); decorată, inter alia, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al
MAN din 20 august 1949);
291. CRISTOFF, Frieda - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
292. CRIŞAN, Adalbert – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 622, doc. 4); din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033); ulterior activist de partid; cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1959) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1962;
293. CRIŞAN, Hermina - în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
294. CROITORU, David (n. SCHNEIDER) - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
295. CROITORU, E. H. - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
296. CZIKO, Laurenţiu (n. Lörincz, fiul lui Lazăr) (17.X.1907 – 14.X.1984 România) – evreu
maghiarofon, fratele Marthei Drăghici; ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1929; după 1945
inspector de poliţie şi şef al Inspectoratului de Poliţie Oradea (din mai 1945) (M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4048) şi activist al Uniunii Populare Maghiare la Oradea; deputat de
Bihor, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948); din 1948 secretar general al
Ministerului Învăţământului Public (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); în anii ’60
preşedintele Comisiei de revizuire a Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti; decorat în
1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a;
297. DAN, Ecaterina (n. Finca DAVIDOVICI, 1908) – ilegalistă (cu numele conspirativ “Tincuţa”),
soţia lui Paul Leibovici-Dan, între 1948 şi 1950 (cu grad de secretar de legaţie) prim secretar al
Legaţiei României la Stockholm (M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a, p. 4686), iar
ulterior în centrala M.A.E. până în 1954 (menţionată şi în scandalul “devierilor de dreapta” din
M.A..E. (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., cancelarie, dosar nr. 51/1952); decorată, în mai 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar ulterior, ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai
1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
298. DAN, Pavel (n. Pál Ludovic DAVIDOVICS (uneori ortografiat şi “Davidovici”)) (14.VIII.1924
Kecskemét, Ungaria – 1959) - activist al P.C.R. Cluj (1945-1947), apoi transferat la C.C. al
P.M.R. ca instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.,
ulterior secretar general al Camerei de Comerţ Exterior, expert economic în delegaţia României la
O.N.U., respectiv cadru didactic de economie politică la I.S.E.P./A.S.E.; membru al Comitetului
de Luptă pentru Pace al R.P.R.; autor al cărţii Despre limitele şi contradicţiile utilizării tehnicii în
capitalism (Bucureşti, Ed. de Stat pentru Literatură Politică, 1957); sinucis în 1959 în
circumstanţe neclare, speculându-se că ar fi fost spion occidental (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R –
secţiile Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121, respectiv Relaţii Externe, dosar

51
 29/1957, ff. 8-11; Peter Dan (şi comentariile lui Fred Simescu) 2011; comunicare personală din
14.XI.2011 a fiului său, P.D.; Balas 2008: 367-8; M.Of. nr. 273 din 28 nov. 1945, partea I-a, p.
10381);
299. DASCĂLU, N. Idel - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
300. DASCHEVICI, Otto – în 1947 era referent titular în centrala Ministerului Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257);
301. DAVID, Avram – din 1949 şef de birou în centrala Ministerului Comerţului Exterior (M.Of. nr.
28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
302. DAVID, Mihail - după război şef de serviciu în centrala Ministerului Muncii, Asistenţei şi
Asigurărilro Sociale; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana
României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4252);
303. DAVID, Rudolf - şeful serviciului Cadre din cadrul D.G.I.L. de pe lângă Consiliul de Miniştri
(1948-?) (Nikolić f.a., p.2);
304. DAVIDESCU, Lucia – din iunie 1948 şefă de birou în cadrul Direcţiei Culturale a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464);
305. DAVIDESCU, Mişu - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
306. DAVIDESCU, Natalia – până în februarie 1949 şefă de serviciu în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
307. DAVIDESCU, Ovidiu - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
308. DAVIDOVICI, Paul (n. Moriţ Davidovici) (21.V.1903 Iaşi – 16.II.1977) - membru în
conducerea centrală a C.D.E. (1948-1949), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-
a; însărcinat cu afaceri al Legaţiei Române la Tel Aviv (1949-1952); director la Direcţia
Administrativă în centrala M.A.E. (1952-1953), apoi jurist în cadrul CENTROCOOP (cf.
Solomovici 2001II: 118; Constantiniu 2003: 90 ş.u.); tatăl fostului prozator Doru Davidovici
(1945-1989) şi al scriitoarei Victoria Dragu (n. 1944);
309. DAVIDOVICI, Villy - în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
310. (?) DEBU, Ilarie - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
311. DECEANU, Barbu – după război (până în februarie 1949) prim secretar de presă la Direcţia
Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
312. DELEANU, Hari (n. Harry GREENBERG) (n. 22 ian. 1905 Houston, S.U.A.) - director adjunct
al Centralei Industriale a Mătăsii (1948-1949) (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a); din
1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătasei din cadrul Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213; M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945,
partea I-a, p. 10872);
313. (?) DEMETER, O. Şandor (alias Alexandru) – colonel magistrat, membru al completului de
judecată în procesul Pătrăşcanu în 1954; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (Deletant 1999: 248; Oprea 2002: 303; Pacepa 1999: 90, 187);
314. DENEŞ, Ivan Alexandru (16.IX.1928 Timişoara – 16.I.2011 Berlin) (fiul lui Ignatie şi
Elisabeta) – evreu maghiarofon, informator al Securităţii între 1948 şi 1989; membru de partid
din 1945, racolat în timpul scurtei sale detenţii din 1947; activat ca lector de editură şi redactor de
ziar, apoi traducător şi regizor de filme documentare, pentru scurt timp secretar literar la teatrul de

52
 păpuşi din Cluj; condamnat în 1958 la 20 ani închisoare pentru înaltă trădare 78, eliberat în 1964,
emigrat în Israel în 1970, apoi în Germania în 1971; angajat chiar pentru scurt timp la Europa
Liberă, apoi însă concediat la protestele unor foşti deţinuţi politici, care îi reproşau participarea la
reeducările din penitenciare79; colaborator zelor al Securităţii, i-a “turnat” de-a lungul timpului pe
Paul Goma, Nicolae Breban, Paul Schuster, Oskar Pastior, Mihai Gafiţa, Monica Lovinescu, Paul
Anghel, Constantin Chiriţă, Petre Stoica, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Belu Zilber (Andrei
Şerbulescu), Déak Tamás, Gáspár Miklós Tamás, Tiberiu Olah, Max Demeter Peyfuss, Lucian
Grigorovici, Nadia Pohne, Ştefan Tătaru, Gerhard Möckel, Richard Wurmbrand, generalul Ştefan
Kostyal, Heinz Galinski, etc.
315. DERERA, Lazăr (n. 12.IV.1920 la Craiova, fiul lui Maier şi Şeila) – din ian. 1947 prim secretar
la Prezidiul Marii Adunări Naţionale, delegat director al Diviziei Administrative; din ian. 1949 cu
funcţie de conducere la Oficiul Administrativ de pe lângă Preşedinţia M.A.N., iar apoi şeful
Secţiei Inventar şi Control Gestionar; ulterior funcţionar superior în cadrul Ministerului
Comerţului Exterior, arestat în 1973 şi condamnat pentru sabotarea economiei naţionale într-o
afacere încheiată cu o companie din Tel Aviv80;
316. DEREVICI, Gh. Ipolit81 (13.VIII.1897 Cucioaia, jud. Bălţi – 8.XI.1977 Bucureşti) - fost student
la Medicină la Iaşi şi ilegalist comunist (cu stagiu recunoscut din 1938), cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1224); refugiat în
URSS în 1940 (urmărit fiind de Siguranţă), unde întocmea la Chişinău, alături de Carol Steinberg
şi Etea Diner, “listele de executări” ale românilor indezirabili pentru noua putere bolşevică
(Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172 (ortografiat “Dorevici”), apud Duţu &
Botoran 2003 I: 171); apoi colonel în Armata Roşie, respectiv divizia “Tudor Vladimirescu”; în
1946 încadrat retroactiv în forţele armate ca maior medic cu vechime din 15 august 1945; după
război inspector general sanitar în centrala Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 190 din 17 aug. 1946,
partea I-a, p. 8966); ulterior directorul Spitalului nr. 9 Bucureşti (1948 - anii ‘60), în cadrul căruia
fiinţa şi celebra secţie “0 – zero”, destinată deţinuţilor politici; cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); decorat în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai) cu ordinul
“Steaua R.S.R.” cls. a II-a;
317. DEUTSCH, Costel - până în febr. 1949 inspector la Direcţia Aşezăminte Culturale a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);
318. DEUTSCH, Emeric (3.IV.1913 Ciuc – VIII.2008 Bucureşti82) – activist de partid, menţionat ca
director în anii ’50 al Editurii de limbi străine (Kuller 2010: 190; Solomovici 2003: 88), până în
1968, când se pensionează, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Stat (v.
H.C.M. nr. 1229/6.VI.1968), iar începând cu anii ’70 până în anii ’90 publicist şi traducător la
diverse edituri (Meridiane, Politică, Univers, etc.) (fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954)) (v. şi Kuller 2010: 190); decorat prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;

78
V. fişa matricolă penală la adresa http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-
+detinuti+politici%5CD%5CD+02.+Deac+-+Dinau%5CDenes+Ivan+I%2FP1300479.JPG.
79
V. http://mobil.rfi.ro/articol/stiri/politica/securitatea-ivan-denes, Solomovici 2004: 570 şi 2003: 340 ş.u.; Tismăneanu
2008: 71, Totok 2008: 75, 81; respectiv http://tismaneanu.wordpress.com/2011/04/20/papusa-papusarilor-destinul-
intortocheat-straniu-si-nenorocit-al-lui-ivan-denes-i/.
80
Vezi fişa sa matricolă penală din 1974 de la Penitenciarul Aiud la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/D/D%2002.%20Deac%20-%20Dinau/Derera%20Lazar%20M/index.php (accesat dec. 2010).
81
Contrastant reputaţiei infame a soţului, soţia sa, dr. Alina Derevici (n. Siegler) (1899-1985), este asumată de către
F.C.E.R. ca figură de marcă în istoria comunităţii (FEDROM 2008; Kuller 2008a: 122-3).
http://www.jewishfed.ro/fcer/public_html/downloads/carti/FEDROM.pdf)
82
V. Necrologul său în Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr302_303/pagina24.pdf.
53
319. DEUTSCH, Ignat - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept.
1947, partea I-a, p. 7950);
320. DEUTSCH, Tatiana - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
321. DIAMANT, Basile –controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1948) (M.Of. nr. 24 din 30 ian.
1948, partea I-a, pp. 737), apoi, din mai 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 114 din 19 mai 1948, partea I-a, p. 4423);
322. DIAMANSTEIN, Lea - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
323. DIKMAN, Renée - avocat, după război în contenciosul Ministerului de Finanţe, în iunie 1948
transferat de ministrul Justiţiei la contenciosul Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 127 din
3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847);
324. (?) DINDERE, Gheorghe (23.08.1921 Vânători, Mehedinţi – XII.2008, Craiova) – “of Jewish
origin” cf. Radio Europa Liberă (10 august 196583); prim secretar al PMR al raionului Segarcea
(1960-1965), apoi al regiunii Oltenia pe parcursul mai multor cincinale, membru supleant al C.C.
al P.C.R. (1965-1969); deputat M.A.N. (succesiv între 1961 şi 1975), decorat în 1964 cu ordinul
“23 August” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1955);
325. DLUGACI, Zoe (zisă “Zebra”) (n. 1899 Soroca) – ilegalistă, aflată în atenţia Siguranţei în 1941
(poziţia 302 în lista de “comunişti categoria A” (cu prenumele “Eva”), după război activistă de
partid, fondatoare şi membră în conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (Mâţă 2007: 247; Şt.
Mihăilescu 2006: 378, 380; E. Nicolae 2011: 159); căs. cu Bernard Dlugaci, la rândul său ilegalist
326. DOBREANU, Marcel - în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
327. DONATH, I. Pavel (n. 25.III.1909, Sâmpetru German, jud. Arad) (fiul lui Iacob şi Margareta) –
fost ilegalist, internat în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka în timpul războiului; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857,
doc. 13); după război iniţial membru al comisiei de verificare a gestiunii Camerei de Muncă
Arad; din nov. 1945 încadrat consilier tehnic în administraţia centrală a C.A.S.B.I. în Bucureşti
(M.Of. nr. 106 din 12 mai 1947, partea I-a, p. 3713); în august 1948 numit director general al
nou-înfiinţatei întreprinderi de stat “Alimentexport”, apoi director al firmei “Prod Export” din
subordinea Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50; inculpat în dosarul Prod Export – Italia
din 196184; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a (M.Of. nr. 195 din 24 august
1948, partea I-a, p. 7038; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-3;
Cosma 1994: 268; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);
328. DONEA, Emanoil (n. PŞAIT) – din 1946 secretar cultural la Direcţia Relaţii Culturale cu
Străinătatea a Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 40 din 19 febr. 1945, partea I-a, p. 1196 –
pentru schimbarea numelui; M.Of. nr. 259 din 7 nov. 1946, partea I-a, p. 11711);
329. DOZSA, Ivan - în martie 1945 reîncadrat ca inginer consilier în centrala Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
330. DRĂGAN, Vilma (n. Mart(h)a KAJESCO) – originară din Braşov, ilegalistă, după 1945 membru
în Comisia de Control a Partidului; fişă de cadre la secţia Gospodărie de Partid a CC al PMR în
anii ’50; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; încă în viaţă în 2004;

83
V. Stenograma emisiunii dedicate Congresului partidului din 1965, inclusiv menţiunea despre Dindere, în arhiva Open
Society Archives, la http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/50-4-80.shtml.
84
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/D/D%2004.%20Doma%20-%20Dragomiroiu/Donath%20Pavel/index.php.
54
 85
331. DRĂGHICI, Martha (n. CZIKO, fiica lui Lazăr, mama nefiind evreică ) (1918 Bucureşti - ?) –
soţia general-colonelului Alexandru Drăghici, pe care l-a ajutat în 1991 să fugă la Budapesta
pentru a se sustrage anchetei; de formaţie croitoreasă, ilegalistă, deţinută timp de aproape un an în
perioada războiului; membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), şefă de secţie la C.C. al
P.C.R. între 1944 şi 1953; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în
viaţă, la Budapesta, în 2004, conform unui interviu acordat de fiul său Jurnalului Naţional86;
332. DRIMMER, David - în martie 1945 reîncadrat în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
333. DRIMMER, Menyhest - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1
sept. 1947, partea I-a, p. 7951);
334. DRUCHMANN, David [Druckman?, n.n.] – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
335. (?) DUDUMAN, Ştefan – secretarul Comisiei de Control a P.M.R. (1955-1960); decorat cu
ordinul “23 August” cls. III-a în 1964 şi cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a în 1971; cu
fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954);
336. DUMBRAVĂ, Nina (n. Carenina ŞRAGHER, fiica lui Daniel)87 (1906-1995) – originară din
Bârlad (profesoară de limba română) (cf. propriilor declaraţii în faţa organelor de anchetă s-ar fi
convertit la creştinism cu prilejul căsătoriei din 1942), după august 1944 redactor la Bârladul
Cultural şi membru de partid, în 1945 responsabil cu organizaţiile de masă în cadrul comitetului
judeţean P.C.R. Tutova; numită membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ
(U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012); ulterior transferată ca instructor al sectorului Agitaţie din
cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., respectiv secretar la prezidiul M.A.N.88 (v.
şi Ion N. Oprea 2007: 64, 132, respectiv (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.
Tutova, dosarele 2,3 şi 4/1945);
337. DUNĂREANU, Horia (n. Harry MENDELSOHN) – medic M.A.I.; membru în comisia de
editură din cdrul Direcţiei Studii a Ministerului Sănătăţii în 1948; membru în Colegiul
Ministerului Sănătăţii şi chiar adjunct al ministrului în guvernul Gheorghiu-Dej; cu dosar de
cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1953) (inclus în Kuller 2008a:
437);
338. EBNER, Leopold - controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 275 din 27 nov.
1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
339. ECONOMU, Virgil (23.XI.1896 – 1978 Bucureşti) (fiul Carolei Erlich) – doctor în agronomie
(1930 Montpellier), director la Sportul Capitalei în anii ’30 şi şeful rubricii Sport la Curentul,
selecţioner al echipei naţionale de fotbal (1939-1940); în 1941 radiat din registre pe motive
rasiale (prin decret individualizat, v. M.Of. nr. 289 din 5 dec. 1941, partea I-a, p. 7590), aidoma
tuturor rezerviştilor evrei; după război membru de partid, reîncadrat ca locotenent de artilerie (r)
în Forţele Armate (ian. 1945), secretar general al Ministerului Agriculturii (şi Domeniilor) (1945),
fondator şi director al cotidianului Sportul Popular (1945-1946), preşedinte al federaţiei Române
de Fotbal şi în paralel selecţioner (1946-1947), consilier tehnic al C.C.A. / Steaua Bucureşti
(1953-1957, 1966-1967), director al Centrului de copii şi juniori “23 August” (1962-1966),
85
Ceea ce neagă identitatea ei evreiască, susţinută totuşi, inter alia, de Solomovici (2001II: 44), N. Cosma (1994), C. Lupu
(2011) ş.a.
86
V. http://www.jurnalul.ro/special/special/am-adus-cenusa-lui-alexandru-draghici-in-romania-ascunsa-sub-bancheta-
masinii-print-73463.html.
87
V. şi http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_13.html.
88
V semnătura ei în calitate de secretar al prezidiului M.A.N. la Legea nr. 19 din 13 iulie 1949 la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=27874.
55
 consilier tehnic al F.R.F. (1967-1974) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie, dosar nr.
267/1945; M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1945, partea I-a, p. 192; M.Of. nr. 78 din 4 aprilie 1945, partea
I-a, p. 2758);
340. EDEL, Mauriciu (n. EDELSTEIN) – din 1945 prim-consilier de presă în centrala Ministerului
Propagandei / Informaţiilor, pensionat la 1 mai 1947 (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a,
p. 4255; M.Of. nr. 62 din 15 martie 1947, partea I-a, p. 1946; M.Of. nr. 105 din 12 mai 1945,
partea I-a, p. 3806);
341. EDELMAN, Marcel - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct.
1947, partea I-a, p. 8971);
342. EDELSTEIN, H. Samy (n. 3.XII.1911 Galaţi) – membru de partid din 1945, din 1948 director
coordonator al întreprinderii de stat “Agro-Export” din subordinea Ministerului Comertului
Exterior ’50, arestat şi condamnat în 1961 alături de alţi funcţionari M.C.E. sub acuzaţia de
subminarea economiei naţionale, eliberat în 1964 şi reabilitat; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976 (Solomovici
2004: 281-2, 287, 289 ş.u.; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Ioniţoiu 2000 III:205);
343. EFRAIM, Rudolf – după război secretar general al Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării
(1945-1948), ulterior secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului (ian. 1948) (M.Of.
nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 334 şi nr. 37 din 14 febr. 1948, partea I-a, p. 1261); ulterior
vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării (1948-1952) (menţionat în memoriile lui
Vladimir Trebici), ulterior traducător la diverse edituri până în anii ‘70; în perioada interbelică
locuia în Bucureşti, pe str. Stelea nr. 12; menţionat şi în declaraţia lui A.L. Zisu acordată
organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud Solomovici 2001II: 104); decorat de două ori de către
fostul suveran Mihai: în 1946 cu ordinul “Coroana României” în grad de comandor (M.Of. nr. 76
din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3000), iar în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de
Comandor (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666);
344. EGHER, Osias - din 1948 contabil în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr. 186 din 13
aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
345. EHLING, Ecaterina – deputată supleantă de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-
1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
346. EHRENFELD, Ludovic – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lemnului, până în iunie
1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534); ulterior membru
în conducerea S.C.S. “Exportlemn” din Bucureşti, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 210 din 10
sept. 1948, partea I-a, p. 7461);
347. EHRENFELD, Martin - în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la
ţesătoria “Isac Henrich” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582); din 1949
era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite
(M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
348. EIBL, Augustin - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept.
1947, partea I-a, p. 8072);
349. EIDLITZ, Zoltan – ilegalist originar din Oradea, secretar de cadre la comitetul judeţean P.C.R.
Bihor după război, din 1947 consilier administrativ în centrala Ministerului Finanţelor (M.Of. nr.
79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 79; M.Of. nr. 84 din 9 apr. 1948, partea I-a, p. 3188), apoi şeful
Direcţiei Cadre în Ministerul de Finanţe între 1948 şi 1952 (arestat ca apropiat al lui Vasile Luca
(Solomovici 2004: 31, 576), eliberat în 1954), implicat în uciderea mamei lui Ştefan Foriş; N.B.
în mai–iunie 1948, un “Zoltan Eidlitz” era numit controlor contabil la nou-înfiinţata întreprindere
de stat “Petrolexport” (v. B.I.R.E. 18 (14 iunie 1948): 6); menţionat la conducerea sectorului
industriei laptelui după război (Nikolić f.a., p.2); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1988;

56
350. EISIG, Beno – în 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei Industriale a
Pielăriei (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
351. ELIAS, Benedetto Georges – secretar adjunct al Prezidiului M.A.N. (1947-1949), ulterior în
cadrul Oficiului Administrativ (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707);
352. EMILIAN, Marie-Liese - până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
353. ELI, Haim Ber – după război arhivar la Direcţia Aşezăminte Culturale, apoi, până în febr. 1949
secretar de presă la la aceeaşi direcţie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8
febr. 1949, partea I-a, p. 1123; M.Of. nr. 194 din 23 aug. 1948, partea I-a, p. 7032);
354. ELINESCU, E. Eugen (n. Eugen EBERVAIN89) (n. 23.VIII.1914 Fălticeni) – în anii ’50 cadru
didactic la Facultatea de Tehnologie Mecanică a Institutului Politehnic Bucureşti, începând cu
1957 şi până la sfârşitul anilor ’60 director general al întreprinderii Maşini Export, subordonată
M.C.E.; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 299/1952, nr.
inv. 532); decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a (Decretul nr. 616 din 23 oct. 1963);
355. ENESCU, H. Etty - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
356. ENESCU, Paul - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
357. ENESCU (căs.), Stela – ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 508); în 1945 în activul central al P.C.R.,
membru iniţial al Consiliului General provizoriu (M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p.
619), apoi al Comitetului Director al Asigurărilor Sociale (1949-1952), preşedinta C.C. al
U.F.D.R. (1952-1957) şi ministru al Prevederilor Sociale (1953-1954); căs. cu George;
358. ENGLER, Iulius – din 1945 şef de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
359. ERBLICH, Elsa Cecilia – din ianuarie 1949 referntă stagiată în centrala Ministerului Comerţului
şi Alimentaţiei (M.Of. nr. 25 din 31 ian. 1949, partea I-a, p. 949);
360. ESCHENAZ, Daniel - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
361. EŞANU, M. Sabina (n. Şima-Brana LÖBELSOHN / LEIBELZON90, numele dactilografiat în
unele documente ale partidului “Ieşeanu”)) (31.VII.1899 Iaşi – 24.VII.1987) – ilegalistă (membru
de partid din 1922/4), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”); după război activistă a partidului, ocupând multiple
funcţii (e.g. şefa secţiei cadre la şcoala de partid, în anii ’50 la Consiliul Central al Sindicatelor,
etc.) cu fişă de cadre la secţiile Organizatorică (1951, 1952) şi respectiv Propagandă-Agitaţie ale
C.C. al P.C.R. (1955); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi respectiv la pensionare, în
1979, cu ordinul “23 August” cls. II-a;
362. FABER, Waldemar - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
363. FABIAN, Andrei (n. FRIEDMAN) – inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(1947-1949), apoi referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781; M.Of. nr.
15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
364. FARCHI, Avram (n. Abraham FARCHY) (în unele documente oficialde cu prenumele Aurel) –
de profesie medic, originar din Cluj, după război angajat în M.A.E., în 1950 trimis ca medic în

89
V. decizia nr. 26582 din 14 martie 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 69 din 22 martie 1946, partea I-a, p. 2651.
90
Vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 79.847 din 23 august 1948 în M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7313.
57
 războiul din Coreea, de partea comuniştilor din Nord; la întoarcerea în ţară, la începutul anului
1952, implicat într-un incident controversat urmare a căruia amicul său, Egon Balaş, şeful
Direcţiei Economice a M.A.E., avea să fie pus sub acuzaţia de deconspirare a unor secrete de stat
(v. Constantiniu 2003: 16, 32, 33, 47, 70, 83, 115, 137; Balaş 2008: 235-7, 254-5);
365. FARLADANSCHI, Iacob (n. 14 apr. 1908, Cetatea Albă, cu prenumele nativ Şloim, în unele
documente pseudoromânizat Solomon) – ilegalist, în 1939 înregistrat ca student la Drept la
Facultatea din Iaşi, în 1940 propus spre internare în lagărul de la Miercurea Ciuc, de profesie
tipograf (cf. rapoartelor Siguranţei din 1941), în 1942 refugiat în U.R.S.S. în timpul războiului şi
revenit în ţară în august 1944, aflat pe lista probabililor agenţi sovietici transmisă lui Emil
Bodnăraş în 1945, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotentiar al R.P.R. la Budapesta (1948-
1956), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
366. FARU, Rafael – din 1948 director adjunct al D.C.I. a Întreprinderilor Prelucrătoare de Materiale
Plastice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
367. FAUR, Simon (n. Simion I. FECHNER91) (n. 20.III.1919 Craiova) – ilegalist, secretar U.T.C.
(1939-1944), apoi activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 30/1947);
fratele poetului Dan Faur (n. Avram-Alfred Fechner, n. 8.I.1911, Calafat) (inclus cu prenumele
“Simion” în Kuller 2008a: 438);
368. FĂINARU, Harry (n. Hersch FEINER) (1899-1968) - originar din Iveşti (jud. Galaţi), emigrat în
SUA în 1929, după război numit, deşi membru al diasporei, şef al Legaţiei Române din SUA
(până în 1954), ulterior jurnalist la ziare pro-comuniste din Michigan şi apoi Detroit (Românul
American); nepoţii săi sunt Steve Făinaru, reporter la Washington Post şi câştigător al Premiului
Pulitzer în 2008 şi Mark Făinaru-Wada, reporter la San Francisco Chronicle;
369. FECHNER, I. Simion – din decembrie 1945 şef adjunct de birou în centrala Ministerului
Asigurărilor (M.Of. nr. 61 din 15 martie 1945, partea I-a, p. 1976);
370. (?) FEDER, Adalbert - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
371. FLORIAN, Moise (n. FAIBISCH92) (n. 26.XI.1919 Bucureşti) - până la 1 octombrie 1947
controlor al D.G.C.E. a M.I.C., apoi transferat în Ministerul Industriei; în ianuarie 1948 revenit ca
inspector în centrala M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9859; M.Of. nr. 158 din
12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598 – când încă
nu îşi românizase numele, respectiv M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737);
372. FELDMAN, S. Bercu (n. 1915, Iaşi, după alte surse 20 nov. 1914) – fost ajutor de croitor,
ilegalist cu stagiu recunoscut din 1934 (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 16), deţinut comunist la Tg. Jiu, Vapniarka
şi Caransebeş; în caracterizarea unui coreligionar, “un evreu obraznic şi fără scrupule”
(Solomovici 2003: 139); după război secretar general al C.D.E. (1946-1952) şi deputat în Marea
Adunare Naţională (1948-1952, 1957-1961), conferenţiar la catedra de marxism-leninism a
Institutului Politehnic Bucureşti (1953-1955), consilier juridic în cadrul C.S.P., apoi, până în anii
’70 activist la Uniunea Generală a Sindicatelor din România; decorat cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. III-a în 1949 şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971 (v. şi dosarul său de
cadre de la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. din 1954; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a:
396, n.4; Solomovici 2004: 577; Rosen 1990: 66, 71 ş.u., 97);
373. FELDMAN, Ştrul - în august 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei
Industriale a Zahărului şi Produselor Zaharoase (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p.
6474);

91
Vezi schimbarea numelui prin decizia ministrului Justiţiei nr. 113.430 din 11 nov. 1946 în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1946,
partea I-a, p. 12626.
92
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93589 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340.
58
374. FELLER, M. Ilie – şef de serviciu în cadrul Ministerului Învăţământului, decorat în 1967
(Decretul 604 din 26 iunie) cu ordinul Muncii clasa a III-a;
375. FELNER, V. Alfred - director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor
’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
376. FELIX, H. Ida (în acte: Idaşe Sobla FELICS; a folosit şi pseudonimul “Haia Ita Rozenthal) (n.
28.VII.1908, Iaşi) – ilegalistă, membru P.C.d.R. din 1931 (după alte surse din 1924), cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1191),
în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255
din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); după război membru al Comisiei de Control a Partidului
(1945-1950) şi apoi director de cadre în Ministerul de Externe (1950-1952-?); pensionată în 1959;
decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei”
cls. III-a (Decret nr. 873 din 20.VIII.1949), 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a
(Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din
27.I.1979); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 47/1956;
377. FENYO, Alexandru - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 645);
378. FERMO, Alexandru - din mai 1945 secretar de presă grad I în centrala Ministerului Propagandei
(v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), din ianuarie 1947
cu aceeaşi funcţie la Direcţia Radio (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501; M.Of. nr.
98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3809);
379. FETCU, Alice (n. Băeţelu?) – în anii ’50 funcţionar în centrala M.A.E., în anii ’70 menţionată în
cadrul I.R.R.C.S. (vezi de ex. nr. 153 şi 155 din Fototeca online a I.I.C.C.M.E.R. şi A.N.R.), în
2005 încă în viaţă, implicată în proiectele comunităţii evreieşti din Bucureşti (asistenţă socială);
cu fişă de cadre la secţia Relaţii externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, dosar nr. 10/1954, nr. inv.
42);
380. FIEDLER, Sofia – în 1945 încadrată ca şefă de birou în centrala Ministerului Afacerilor Străine,
din 1946 transferată şefă de secţie la Direcţia Cinematografie a Ministerului Informaţiilor, ulterior
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 141 din 24
iunie 1947, partea I-a, p. 5140; M.Of. nr. 32 din 9 febr. 1945, partea I-a, p. 912);
381. FILDERMAN, Leopold S. (zis “Poldi”) (n. 15.XI.1900 la Bacău, fiul lui Samoil şi Debora – d.
?) - avocat, membru P.S.D. (facţiunea procomunistă a lui Rădăceanu) şi membru al Uniunii
Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (1945), membru al C.D.E., ulterior preşedinte al
Comisiei Superioare de Epuraţie de pe lângă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti; în 1946
mai întâi secretar general al Ministerului de Război (M.Of. nr. 201 din 31 aug. 1946, partea I-a, p.
9576), apoi secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 203 din 3 sept.
1946, partea I-a, p. 9692); după unele surse ar fi fost propus fără succes lui Petru Groza spre
cooptarea în guvern (fapt care i-ar fi atras celui din urmă acuzaţia de antisemitism din partea lui
A.L. Zissu (Solomovici 2003: 161-2)), deputat de Bacău în Marea Adunare Naţională (1946-
1952); arestat în 1952 (deţinut la Penitenciarul Piteşti), eliberat în 1953, ulterior emigrat în Israel;
382. FILDGUT, Eugen - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din
19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
383. FILIP, Gheorghe (“Georges”; n. GRÜNFELD) (n. 16.X.1919 Oradea) – ilegalist, voluntar în
Spania, absolvent de Politehnică în Franţa, căs. cu Annie, membru în maquis, după război
consilier la Consiliul de Miniştri (cf. V. Tismăneanu93); emigrat cu familia în jurul anului 1967;
în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel,
93
http://tismaneanu.wordpress.com/2011/08/28/11132/.
59
 în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 136/1956;
384. FINKEL, Heinrich - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
385. FINKELSTEIN, Faibiş (n. 1906 Roman, uneori în varianta “Finchelstein”) – ilegalist; cu fişă
personală în Arhivele Comintern; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau
domiciliu obligatoriu; din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 3; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p.
3678; M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627; M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-
a, p. 4611); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 74/1978;
386. FINCHELSTAIN, M. Ghizela - funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare,
decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
387. FIS(C)HERMAN, Ivan Kain – în 1957 director general în cadrul Ministerului Industriei
Alimentare şi membru în Consiliul Central al frontului Democraţiei Populare94;
388. FISCH, Arie – inginer; în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662;
389. FISCH, Sanda (n. Surica FISCH) – din iunie 1948 şefă de secţie în centrala Ministerului Artelor
şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464; M.Of. nr. 159 din 13 iulie
1948, partea I-a, p. 5830);
390. FISCHER, Leon - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 190 din 19 august
1947, partea I-a, p. 7491);
391. FISCHLER, David – membru de partid; în august 1948 numit de ministrul Industriei director
adjunct al Centralei Industriale a Uleiurilor Vegetale (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p.
6474); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 70/1956
392. FISCHLER, I. Marcel - avocat, în facţiunea pro-comunistă a P.S.D., din 1948 membru P.M.R.,
membru în conducerea C.D.E. şi deputat al Marii Adunări Naţionale (1946-1948-1952), ulterior
funcţionar superior în cadrul Ministerului Justiţiei, coautor al lucrării Arbitrajul de Stat şi rolul lui
în economia naţională a R.P.R. (1958); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“23 August” cls. a IV-a;
393. FIŞLER, David (24.IX.1910 – X.1985) – ilegalist (din 1932), director în Ministerul Agriculturii,
apoi Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; cu dosar de cadre la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 36/1952); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai
1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (dosar F/66 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
394. FITZNER, I. Ladislau - director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor
’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
395. FLACHS, A. Sami (uneori ortografiat şi în forma românizată “Flacs”, respectiv “Flax”) – din
1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 45 din 24
febr. 1948, partea I-a, p. 1627); în anii ’50-’60 funcţionar în cadrul C.S.P., respectiv cadru
didactic (în 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.; decorat cu
Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
396. FLACHS, Mauriciu – de formaţie inginer, în 1948 subinspector general la Direcţia Generală a
Controlului Economic (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2971; M.Of. nr. 173 din 31

94
Menţionat în perioada respectivă de postul Europa Liberă, v. transcrierea la
http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/48-5-62.shtml.
60
 iulie 1947, partea I-a, p. 6781), ulterior menţionat în mai multe documente din anii ’60 ca
funcţionar superior în cadrul Comitetului de Stat al Planificării;
397. FLAVIAN, Jacques (n. FINKELSTEIN95) (n. 2.X.1913 Galaţi) - angajat în 1945 ca fotograf
principal în centrala Ministerului Propagandei, ulterior promovat şef adjunct de birou
administrativ în centrala Ministerul Propagandei, iar din decembrie 1947 promovat şef de secţie
în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029; M.Of.
nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
398. FLEISCHER, Erwin - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092); probabilă identitate cu omonimul cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.108/1955);
399. FLOREA, Zilli - din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7
febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
400. FLOREANU, Marcel (n. Marcel FEIGELES) (n. 3.VII.1916 Brăila) – în timpul războiului
internat la muncă obligatorie la Vapniarka; după război pe diverse funcţii de stat în domeniul
agriculturii şi industriei alimentare; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (“dosare
anexe” u.a. 25/1953, nr. inv. 63); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 22/1956 şi 42/1979; decizia M.J. nr. 97.243
din 30 sept. 1946 în M.Of. nr. 229 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 10731; încă în viaţă la începutul
anilor 2000, la Bucureşti;
401. FLORIAN, Jean (n. Jean BLUMENFELD) (n. 23.VI.1916 Tg. Ocna, BC) - încadrat ca secretar
cultural principal în centrala Ministerului Informaţiilor în august 1946 (M.Of. nr. 188 din 15
august 1946, partea I-a, p. 8856; M.Of. nr. 70 din 25 martie 1947, partea I-a, p. 2266);
402. FLORESCU, Emanoil (n. BRAUNSTEIN) – ilegalist (unul din organizatorii frontului
Studenţesc Democrat în anii ’30), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2371); după război în presă, redactor la Lupta de clasă în anii
’60, apoi şef de secţie la Secretariatul general al Consiliului de Miniştri; cu dosar de cadre la
secţiile Economică (12/1952) şi Gospodărie de Partid (8/1954) ale C.C. al P.C.R.; decorat în 1971
cu ordinul “23 August” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
403. FLORESCU, Gheorghe [alias] (16.III.1911 Nana, Călăraşi – 1973 Bucureşti) – de profesie
tipograf; vechi ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 90); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); după război membru
în conducerea C.D.E., preşedinte al F.N.T.D.R. (1946-1948), apoi secretar general (1948-1949),
respectiv prim-secretar al C.C. al U.T.M. (1949-1955), membru al Comitetului Premiului de Stat
al R.P.R. (numit în 1950), membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. (1950-1954),
membru în Consiliul General de conducere al A.R.L.U.S. (în 1948), membru membru în C.C. al
F.D.P. (1950-1952), ministru adjunct al Agriculturii (iul. 1952-1953), membru al Comisiei
Centrale de Revizie a P.M.R. (1955-1960), şef de sector în cadrul secţiei Gospodărie a C.C. al
P.M.R. (din 1958), deputat M.A.N. (mandate succesive între 1946 şi 1961); decorat cu ordinele
“Steaua R.P.R.” clasa a II-a în 1948, “Muncii” clasa a II-a în 1949 şi “Apărarea Patriei” clasa a
III-a în 1949 (C.P.A.D.C.R. 2006: 65, 111, 143; Dobre et al. 2004: 265-6; Andreescu, Năstasă şi
Varga 2003a: 24);
404. FLORESCU, Mihail (n. Iancu Frenkel96 IACOBI) (28.I.1912, Roman – 25.II.2000) - ilegalist
(membru P.C.d.R. 1934), voluntar în Spania şi în Rezistenţa Franceză; încadrat pentru merite de
voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr.
2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); deputat permanent în

95
V. M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10158.
96
Şi nu „Mihail Iacobi”, cum susţin Tismăneanu & co. (C.P.A.D.C.R. 2006: 108).
61
 Marea Adunare Naţională (1946-1951), secretar general al Ministerului Informaţiilor (1947-
1948), şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei cu grad de general-maior (1948-1951),
ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice și Industriei Chimice (1951-1952), ministru
al Industriei Chimice (1952-1957), ministru al Industriei Petrolului și a Chimiei (1957-1965), șef
al secţiei de industrie al C.C. al P.C.R. (1965-1968), vicepreședinte al Consiliului Economic
(1968-1970), ministrul Industriei Chimice (1970-1980), ministru secretar de stat la C.N.S.T.
(Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie) (1980-1989); decorat în 1948 co ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, în 1964 cu ordinul “23
August” cls. I, iar în 1981 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a; fiul său, Alică Florescu, este
căsătorit cu arhitecta Tomniţa Florescu, cadru didactic la Universitatea “Ion Mincu” din
Bucureşti;
405. FOCŞENEANU, Dumitru – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1160); în noiembrie 1945 încadrat ca inspector general
şcolar în Ministerul Educaţiei Naţionale (în noiembrie 1945 încadrat ca detectiv clasa I-a în
D.G.P. (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9805); ulterior deputat de Prahova, ales pe
lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p.
751); în ianuarie 1945 reîncadrat ca sublocotenent de infanterie (r) în Forţele Armate după ce în
1940 fusese radiat din registre pe motive rasiale, aidoma tuturor rezerviştilor evrei (v. M.Of. nr.
10 din 13 ian. 1945, partea I-a, p. 190) (pentru evreitate vezi şi Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-
25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 139/1943-1944);
406. FOCŞENEANU, Eleodor – din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45
din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627);
407. FOCŞENEANU, Lazăr - în “activul central al partidului” în 1946 (Andreescu, Nastasă, Varga
2003: 369ş.u.) (probabil acelaşi Focşeneanu cu cel menţionat în Solomovici 2001II: 39); fratele
avocatului Emil Focşăneanu, secretar general al Uniunii Evreilor din România în 1945-1946?;
408. FOCŞENEANU, Petre – în 1948 era avocat în Contenciosul Ministerului Finanţelor (M.Of. nr.
219 din 21 sept. 1948, partea I-a, p. 7715);
409. FONEA, Max (n. 22.I.1924, Dorohoi - 1999) – angajat în mandatul Anei Pauker la M.A.E., unde
ocupă diverse funcţii, inclusiv reprezentant al României la Comisia Dunării, O.M.S. şi alte
organizaţii internaţionale, ulterior cercetător, timp de două decenii, în domeniul organizării
sanitare la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti;
410. FORIŞ, Lotty (îşi schimbă numele în Cernea după 1946; uneori cu prenumele ortografiat “Loti”)
(n. 30.X.1898) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1923, fosta soţie a liderului ilegalist Ştefan
Foriş, apoi a avocatului Iosif Schraer; arestată în 1932 şi condamnată la 2 ani închisoare; în 1941
pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25
iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1945 fondatoare, membru al C.C. şi cenzor supleant al
U.F.A.R. (1945-1948), apoi membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948) (v. Şt. Mihăilescu 2006:
429-30); decorată ca pensionară, sub numele “Laura Cernea”, în 1979, cu ordinul “23 August”
clasa a II-a (Decretul nr. 38 din 27 ian. 1979); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
411. FRANCHE, Maria – din 1946 şefa direcţiei generale Igienă (şi Medicină Preventică) din cadrul
Ministerului Sănătăţii şi adjuncta ministrului; preşedinta comisiei ministeriale pentru întocmirea
tabloului bolilor profesionale (1948-?); decorată în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul
“Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251;
Bărbulescu 2009: 66, 94, 123 ş.a.);
412. FRÂNCU, Ionel (n. FRÄNCHEL97) (n. 27.III.1913 Bucureşti) - din 1947 inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);

97
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93582 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9341.
62
413. FRANK, Solomon Mihail - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4
oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
414. FREIER, I. Bernard - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
415. FRENKEL, Herman - după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă
Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
416. FREU(N)D, A. Corneliu – din 1945 şef adjunct de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
417. FREUD, A. Hellin Constantin (fiul lui Adolf) (d. 1996 Bucureşti) – în martie 1945 reîncadrat ca
şef de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în
timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
ulterior consilier în cadrul Ministerului Comerţului Exterior; incinerat;
418. FRIED, Edmund – din 1945 inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
419. FRIEDLÄNDER, Bruno – după război funcţionar la Direcţia Import-Export a Oficiului
Industrial al Bumbacului; din februarie 1949 referent de specialitate la Direcţia Centrală
Industrială a Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr.
1949, partea I-a, p. 1189; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
420. FRIEDMAN, Adalbert - în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
421. FRIEDMAN, Avram – din martie 1945 şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
422. FRIEDMAN, Herman - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
423. FRIEDMAN, Maria – şefă de birou (magazie) în cadrul Direcţiei Administrative a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (iunie 1948 – febr. 1949) (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p.
5464; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
424. FRODA, Paula – după război funcţionar administrativ în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 70 din 23
martie 1946, partea I-a, p. 2667);
425. FRÖLICH, Petre – în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri /
din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
426. FRUNZĂ, Vasile (n. Isak Aronovici FRUCHTMAN98) (n. 13.XII.1912 Iaşi) – crescut în
Basarabia, ofiţer al Armatei Roşii şi membru al Partidului Comunist Bolşevic; cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1257, doc. 1);
stabilit în august 1945 în România; în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august
1945), ca farmacist maior activ în Forţele Armate Române; încadrat mai întâi la Direcţia
Superioară Politică a Armatei, apoi la Corpul 4 Armată, în 1949, când este decorat cu ordinul
“Apărarea Patriei” cls. III-a, cu grad de maior; în 1953, 1954 şi 1955 menţionat în arhivele
diplomatice britanice ca ataşat militar la ambasada României din Londra (cu grad de colonel);
probabil rudă cu Mihai Frunză (v. infra) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Administrativ-
Politică, dosar nr. 66/1950, ff. 1-2);
427. FULGA, Alfred – în decembrie 1945 numit membru al Consiliului de Administraţie al Băncii
Sovieto-Române (M.Of. nr. 281 din 7 dec. 1945, partea I-a, p. 10679);

98
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 5806 din 19 ian. 1946 în M.Of. nr. 32 din 7 febr. 1946, partea I-a, p. 948.
63
428. FULGA, Heinrich - după război inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
429. FUNDOIANU, Samoil - după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de
pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
430. FUNKEL, I. - până la 1 august 1947 inspector al Direcţiei Generale a Controlului Economic a
Ministerului Industriei şi Comerţului, ulterior la Ministerul Industriilor (M.Of. nr. 256 din 5 nov.
1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
431. GAISINSCHI, Elvira (n. Gaişinskaia, fiica lui Gaisiner Abram Lazarevici; căs. cu Mihail
Iacovlevici SCVORŢOV) (25.VIII.1907 – 9.XII.1984) – basarabeancă, ilegalistă (membru de
partid din 1923); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, “dosare adiţionale, p. 3); deţinută în anii ’30 pentru activitate comunistă la închisoarea
centrală Chişinău, unde la 28 martie 1935 dă naştere fiului său Felix Scvorţov (încă în viaţă în
Bucureşti în 2012, director tehnic la UnderConstruct SRL); după război instructoare în cadrul
Comisiei (viitorul Colegiu) Controlului de Partid; şefa grupului de anchetă a foştilor luptători din
Spania în anii ’50; ulterior directoare adjunctă a Institutului de Istorie al C.C. al P.M.R.
(responsabilă cu arhiva); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1978 cu
ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978) (dosar G/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
432. GALENSOVSCHI, Boris - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
433. GALIN, Dondi – în mai 1945 încadrat ca inspector general în centrala Ministerului Propagandei,
ulterior prim-consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4038);
434. GALL, F. Carol - la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi
Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
435. GALL, Ludovic - în august 1948 numit de ministrul Industriei director al Centralei Industriale a
Zahărului şi Produselor Zaharoase (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474);
436. GALL, Teodor - în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public,
la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
437. GALLIN HERESCU, ? - din februarie 1949 şef serviciu în cadrul D.C.I. a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
438. GANZ, Iulius (în alte documente ortografiat “Gantz”) – în a doua jumătate a anilor ’40 şef de
serviciu tehnic în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr.
119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
439. GÄRTLER, Roza - secretar presă în cadrul Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (aug. 1948 – febr. 1949) (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134; M.Of.
nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7077);
440. GARTNER, Gusti – din aprilie 1948 secretar de presă (cenzor) în centrala Ministerului
Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-
a, p. 3372; M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3047);
441. GASTON MARIN, Gheorghe (n. Gheorghe GROSMAN, după alte surse GROSSMAN99; fiul
lui Alexandru şi Terezia) (14.IV.1918 Pădureni, Arad - 2000) - fost membru al Partidului
Comunist Francez în timpul războiului, membru P.C.d.R. din 1942, secretar particular al lui Dej;
cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.

99
Fişa sa de cadre de la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (1956) indică numele de naştere Grosman, Gheorghe. Pentru
românizarea numelui vezi decizia nr. 79470 din 12 aug. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 196 din 26 aug. 1946,
partea I-a, p. 9282.
64
 2321); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în
Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); după război şi consilier la Președinţia Consiliului de Miniștri (1945-1948;
pentru câteva luni în 1947 a fost şi secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului),
membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din
1947), secretar general și ministru adjunct la Ministerul Economiei Naţionale (1948-1949),
deputat în Marea Adunare Naţională (1952-1985), ministrul Industriei şi Energiei Electrice şi
Electrotehnice (1952-1958); membru al C.C. al P.C.R. (1960-1984); numit preşedinte al
Comitetului de Stat pentru Planificare în 1962; vicepreședintele Consiliului de Miniștri (1962-
1969), președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (1955-1966); decorat de către
fostul suveran Mihai în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 194 din
25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666); cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a prin Decretul nr. 18 aug.
1964; emigrat în Israel în 1989 (după alte surse, în 1986), ulterior revenit în România, unde a
decedat; din cei doi copii, fiul, fizicianul Alexandru Adalbert Marin (emigrat în SUA în 1983), a
fost soţul Irinei Cajal (fiica academicianului Nicolae Cajal), iar fiica, Jacqueline, s-a căsătorit cu
Radu Osman (fiul ilegalistului Hristache Osman şi al Victoriei Gheorghiu, sora lui Gheorghiu-
Dej), ambii trăind în prezent în Israel sub numele “Ossman”.
442. GASTON MARIN, Roberta (1917-2005, zisă “Bobi”) – evreică sefardă, participantă în
Rezistenţa Franceză, soţia lui Gheorghe Gaston Marin, funcţionară în cadrul MAE (1946-1948-?),
ulterior profesoară de franceză la Universitatea Bucureşti (Gheorghe Florescu apud Mihăilescu
2008:10; menţionată nenominal şi în Solomovici 2001 I: 202)100;
443. GĂLĂŢEANU, Adolf (n. KESSLER) (31.I.1896 – 29.XI.1977) – membru de partid din 1947
(dosar K/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); inspector al Direcţiei Generale Control Economic din
cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului (1947-1948) (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea
I-a, p. 10496);
444. GĂLĂŢEANU, Sapşe – inspector economic în centrala M.I.C., iar după reorganizarea
ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p.
4384);
445. GÂTLAN (căs), Dorina (n. WEISS) – din decembrie 1946 arhitectă a Direcţiei Arhitectură şi
Urbanistică din centrala Ministerului Artelor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1946, partea I-a, p.
12838);
446. GELLER, Stefan - până în iulie 1948 controlor în cadrul D.G.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 152 din 5
iulie 1948, partea I-a, p. 5626);
447. GENAD, N. Eugen – fost blănar, ilegalist (membru de partid din 1931), în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941,
partea I-a, p. 2565); după război director al şcolii de partid din oraşul Stalin (Braşov), apoi
Constanţa (1947-1950); ulterior consilier juridic la Procuratura Generală a R.P.R. (1950-1953),
demis în 1954, apoi lector la Institutul Politehnic Bucureşti (1954-1955); decorat cu ordinul “23
August” clasa a IV-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 (după reabilitare); cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
162/1968;
448. GENAD, N. Heinrich (prenume uneori transcris Henric) (fratele lui Eugen) – ilegalist (membru
de partid din 1927), în timpul războiului, cf. propriilor declaraţii, ascuns în Arad pentru a evita
deportarea, după război activist de partid la nivel regional, epurat în 1958 în lotul
“fracţioniştilor”; ulterior reabilitat; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1967; decorat cu ordinul “23 August” clasa a

100
Vezi şi necrologul din Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr225/pagina13.pdf.
65
 IV-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 (după reabilitare); cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 162/1968;
449. GEORGESCU, (Alexandru?) (n. ASHKENAZY)101 – avocat, director general în cadrul
Ministerului Învăţământului (1948-1952);
450. GEORGESCU, Elena (n. SAMOILĂ, fiica lui Leon; zisă “Lenuţa”) – fostă croitoreasă,
simpatizantă comunistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu; căsătorită în 1944 cu Teohari Georgescu; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 12); fondatoare şi membru al
Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), funcţionar la Subsecretariatul de Stat al
Aprovizionării de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1945-1946), apoi membru al
organizaţiei de bază a partidului şi şefa Direcţiei Consulare a MAE (cu rang de prim consilier de
legaţie), iar în paralel cadru didactic la catedra unui institut din subordinea Ministerului
Agriculturii (1947-1952), apoi demisă împreună cu soţul său, de care va divorţa; ulterior lector la
D.G.P.T.; decorată prin decretul din 20 mai 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a,
respectiv prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
81/1970 (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; arhiva Foreign Office în Deletant
1999: 23 şi 2001: 34-5, respectiv Preston et al. 2005: 334, n. 2; Tismăneanu 2010a; Şt.
Mihăilescu 2006: 378, 380; Constantiniu 2003: 44, 97, 98, 100 ş.u., 116; M.Of. nr. 97 din 26 apr.
1946, partea I-a; M.Of. nr. 20 din 26 ian. 1948, partea I-a, p. 557);
451. (?!) GEORGESCU, Teohari (n. Burăh102 (după alte surse Samuel Burah) TESCOVICI; fiul lui
Constantin şi Aneta (cf. M. Oprea)) (31.I.1908 Bucureşti (după alte surse Bacău)103 - 31.XII.1976
Bucureşti) - de formaţie tipograf-zeţar (a lucrat inclusiv la ziarul Adevărul (!) între 1937 şi 1938);
ilegalist, membru de partid din 1929; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu, deţinut ca ilegalist, eliberat la 23 august 1944 de la Caransebeş;
după război membru titular al Secretariatului, Comitetului Central şi Biroului Politic al
P.C.R./P.M.R. (1945-1952); mărturie a importanţei sale în ochii Moscovei, printre puţinii
comunişti impuşi de sovietici încă din sept. 1944 în guvernul de la Bucureşti, ca subsecretar de
stat (pentru administraţie) în Ministerul-cheie al Afacerilor Interne (1944-1945); ministru al
Afacerilor Interne (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1950-1952); destituit în
1952 şi arestat pentru “deviere de dreapta” în 1953104, anchetat timp de 2 ani, absolvit şi numit
director al Combinatului Poligrafic “13 Decembrie” (1955-1963, pensionat); căsătorit cu Ana (n.
Filipovici), sora ilegalistei Elena Filipovici (1903-1937), apoi recăsătorit cu evreica fostă
croitoreasă Eugenia Samoilă [v. supra]; fiica lui T. şi a Elenei Georgescu, Ana (căs.) Stamate, de
profesie medic, a emigrat în Israel în anii ’80, aolo unde trăieşte şi fiica sa, Ioana Stamate Dayagi;
incinerat la crematoriul “Cenuşa” (v. şi supra, “În loc de introducere”; arhiva Public Record

101
Menţionat în Rosen (1990:165-6), identitatea reală a lui “Georgescu” fiindu-i necunoscută ministrului la acel moment.
102
Fără a menţiona vreo sursă, Pinay (1962) şi C. Lupu (2007: 39) indică prenumele Baruh [de rezonanţă ebraică, n.n.,
I.A.], iar Manu (2011: 161) şi Datcu (2008) indicădrept nume complet (tot fără menţiunea vreunei surse) varianta „Samuel
Burah Tescovici”. În sfârşit, într-un interviu acordat în 1999 lui Călin Mihăescu, fostul general de securitate Neagu Cosma
indică varianta Nuhăm Tescovici (v. http://roncea.ro/2010/07/28/istorie-romania-vazuta-prin-ochii-unui-general-de-
securitate-fostul-comandant-al-directiei-de-contraspionaj-interviu-cu-neagu-cosma-securitatea-si-partidul-au-fost-conduse-
de-alogeni-in-proportie/), în timp ce în în 1953, în vol. XXXII al revistei elveţiene Schweizer Monatshefte: Zeitschrift für
Politik, Wirtschaft und Kultur (pp. 380-381) se avansează varianta rarisimă “Nuchem Solomon Paschievici”.
103
Tismăneanu pretinde, singular şi fabulant, că Georgescu ar fi fost din Călăraşi (v. V. Tismăneanu şi M. Mihăieş,
Ghilotina de scrum, Iaşi: Polirom, 2002, p. 24).
104
Cf. comunicatului Plenarei C.C. al P.M.R. din 26-27 mai 1952, „[t]ov Teohari Georgescu a manifestat o atitudine
împăciuitoristă faţă de devierea de dreapta a lui Vasile Luca, căutând să ascundă propriile sale greşeli de dreapta, lipsa de
combativitate împotriva duşmanului de clasă şi pierderea vigilenţei revoluţionare” (Scânteia, nr. 2360 din 29 mai 1952, p. 1
(apud Fl. Constantiniu 2003: 5 n. 2).
66
 Office, Foreign Office 371/59190/R7847/6181/37; D.J. Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Rectoratul
Universităţii Iaşi, dosar nr. 1/1946, f. 237; M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983;
INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2 (!); Preston, Partridge şi Ludlow 2006:
260; Preston, Partridge şi Smyth 1999: 130; Buzatu, Cheptea şi Cîrstea 2011: 399; Buzatu 2003:
493-462 şi 2008: 407; M.R. Hansen 2011: 34; G. Manu 2011: 161; Kunze 2009: 72; Dardan
2009: 197; Lipcsey, Gherman şi Severin 2006: 314; ÖFIWP 1952: 34; Deletant 2001: 34-5, n. 22
şi 1999: 23, n. 2; Jela, 2001: 124; Andreescu, Nastasă şi Varga, 2003a: 186, n. 1; Boia 2001: 173;
C. Lupu 2007: 39, Talaban 1990: 18; Pinay 1962 şi 1967, secţiunea “D”, poziţia 4, etc.);
452. GEWOLD, Iuliu - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
453. GHELER, Sarina - în 1948 numită membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului
Industrial al Mătăsii (M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 31);
454. GHELES, Haim - din 1945 ca şef adjunct de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor
şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
455. GHEORGHIU, Leon (n. Arie-Leon WECHSLER105) (n. 20.I.1925 Ploieşti) - controlor (până în
febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în 1949 transferat ca
tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian.
1949, partea I-a, p. 642; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 45 din 24
febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
456. GHEORGHIU, Ronea (n. Ronea PEISACHOVICI, zisă “Florica”) (n. 15.VII.1911, Chişinău) –
fostă croitoreasă, soţia demnitarului comunist de origine bulgară Petre Gheorghe; ilegalistă
(membru de partid in 1932), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1830, doc. 7); după 1944 activistă de partid, iniţial la secţia
Gospodărie de Partid a C.C. (dosar de cadre nr. 2/1951), apoi la Comisia Controlului de Partid
(fişă în dosarul 162/1952 la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.), cu rol major în anchetele şi
“epurările” din 1952-1953, apoi, din 1958, şefa direcţiei cadre la Comitetul Geologic; cu referat
de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 24/1961, vol. I.; (P. Câmpeanu 2003: 135, 192; Opriş 2005; Tismăneanu 1991: 171, n. 84;
Rotman 2004: 43); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
457. GHICA, Leon (n. DIAMAND) (n. 13.IV.1916 Bucureşti) – după război membru de partid,
funcţionar diplomatic, mai întâi la Ambasada de la Belgrad, apoi la Legaţia de la Paris; acuzat
într-o şedinţă disciplinară din centrala M.A.E. ca “trădător” şi cu “nevastă mahalgioaică” (v.
stenograma reprodusă în Fl. Constantiniu 2003: 108-9; M.Of. nr. 117 din 22 mai 1948, partea I-a,
p. 4541; M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5573);
458. GHIDEL, Justina - din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
459. GILLIMAN, Iosif - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
460. GINSBERG, Marcel - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
461. GLATZER, Friedrich – în 1947 controlor tehnic în cadrul Direcţiei Silozuri a Ministerului
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3909);
462. GLAZBERG, Emil – din 1948 şef de secţie în cadrul D.C.I. a Energiei Electrice a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);

105
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93583 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9341.
67
463. GLUVACOV, Ana (n. 22.VII.1925, fiica lui Noie) – soţia colonelului de securitate Andrei
Gluvacov; membru de partid din 1941, de profesie rihtuitoare; după război membru al
Comitetului de Conducere al U.F.A.R., apoi în C.C. al U.F.D.R., decorată în 1949 cu ordinul
“Steaua R.P.R” în 1949, profesor de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti, ulterior
director adjunct al Şcolii de Partid (1957 – anii ‘60), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-
Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 103/1953); propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al
Cancelariei P.M.R.;
464. GLÜCKMAN, Heinrich - din 1948 membru în Consiliul de Administraţie şi şeful Direcţiei
Contabilitate a Institutului General de Asigurare, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi
pensionarilor publici (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534);
465. GOANŢĂ, Andrei (n. Adalbert GANZ) – activist de partid, adjunct al Ghizelei Vass la secţia
Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1948-1952), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (în dosarul 112/1955); ulterior emigrat în Israel împreună cu soţia sa Yolan, cu care a avut
două fiice: Lucy (căs. Netzer) şi Agi (căs. Kleinmann);
466. GODEANU, Alexandru (n. GOLDSTEIN) – din 1948 consilier la cabinetul secretarului general
al Ministerului Comerţului, Emanoil Vinea (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p.
7231);
467. GOLD HARET, I. Ioan – după război inspector general în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
(M.Of. nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
468. GOLD HARET, I. Iosif (n. 1900) – avocat; după război avocat consilier, succesiv la
Contenciosul Ministerului Cooperaţiei, apoi la Comisariatul General al Preţurilor, în Contenciosul
Ministerului Economiei Naţionale (1945-1947), ulterior revenit la Contenciosul Ministerului
Cooperaţiei (M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2041; M.Of. nr. 271 din 26 nov. 1945,
partea I-a, p. 10313); căs cu Maria (n. Metulescu);
469. GOLD, Iacob - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
470. GOLDBERGER, Nicolae (n. Miklos GOLDBERGER106, fiul lui Wolf, haham local, şi Reghina)
(1.V.1904 Someş-Odorhei, Sălaj – 19.IX.1970 Viena) – dintr-o “familie evreiască tradiţională
[sic]” (Kuller 2008a: 171), de profesie cizmar; ilegalist cu stagiul recunoscut din 1923107, îşi
românizează numele în perioada interbelică, revenind la originalul evreiesc după război;
instructor C.C. al P.C.d.R. pentru Ardealul de Nord în timpul războiului; după război acuzator al
administraţiei româneşti reinstaurate în Ardealul de Nord şi adept al unui stat transilvănean
independent, în linia de ultimă concesie adoptată de leadership-ul de la Budapesta (Watts 2011:
150, 160); membru în conducerea C.D.E.şef-adjunct de secţie (adjunctul lui L. Răutu) şi
responsabil al Comisiei Propagandă din secţia/Direcţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.
(1948-1952); şeful Direcţiei Politice a Armatei (1948-1950); rector al Institutului de Ştiinţe
Sociale de pe lângă C.C. al P.M.R. (din 1956); director adjunct al Institului de Studii Istorice şi
Social-Politice (pe lângă C.C. al P.C.R.) (1958-1970), deputat M.A.N. (1952-1957); multiplu
decorat de autorităţile comuniste; înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei
pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti;
471. GOLDBERGER, Fani (n. Fani MATES, fiica lui Solomon şi Ernestina) (26.XII.1913 –
8.IV.1986 Bucureşti) - soţia lui Nicolae Goldberger;ilegalistăcun stagiul recunoscut din 1936,
şefa cancelariei C.C. al P.M.R. în prima jumătate a anilor ’50, ulterior şefa de cabinet a lui Petru

106
Şi-a românizat numele în perioada interbelică şi a revenit la cel de rezonanţă iudaică după 23 august 1944, cf.
Solomovici 2001; II: 13, sursă care prezintă şi o fotografie a legitimaţiei sale de participant la Congresul al VII-lea al
Internaţionalei Comuniste de la Moscova, iulie-august 1935.
107
în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941,
partea I-a, p. 4946).
68
 Borilă, iar la începutul anilor ’70 şefă de birou la Secretariatul General al Consiliului de Miniştri;
decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar
în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); cuplul
Goldberger a avut doi fii: Ioan Nicolae, căs. cu Carmen (n. Buchsenspaner), în viaţă, în Bucureşti,
şi George Goldberger, căs. cu Rozalia (n. Enache-Rotaru), care locuieşte în New Jersey, S.U.A.;
472. GOLDENBERG, Albert - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31
iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
473. GOLDENBERG, Ernest – în conducerea Uniunii Sindicatelor Sanitare în 1948 (Bărbulescu et
al. 2009: 77);
474. GOLDENBERG, Filip Egon – după război desenator şef în centrala Ministerului propagandei /
Informaţiilor, la Direcţia Culturală, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie
bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
475. GOLDENBERG, Yves Nathaniel (1929 Cairo – 1977 Bucureşti) (fiul avocatului Marcu
Goldenberg, stabilit în Egipt în 1904) – funcţionar al Legaţiei României la Cairo (1951-1956), de
unde, într-un incident încă incomplet elucidat, va fi expulzat de autorităţile egiptene, ulterior
redactor Agerpres (1956-1972), redactor (secţia arabă) la departamentul internaţional al
Radiodifuziunii (viitorul Radio România Internaţional) (1956-1963) şi lector de limbă arabă la
Universitatea Bucureşti (1957-1977);
476. GOLDENDACH, S. - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
477. GOLDENSTEIN, Mari – inspector general sanitar în cadrul Ministerului Sănătăţii în 1949
(M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 314; Bărbulescu et al. 2009: 204);
478. GOLDENSTEIN, Rica – în 1949 era şefă de serviciu la Peşedinţia Consiliului de Miniştri
(M.Of. nr. 33 din 9 febr. 1949, partea I-a, p. 1147);
479. GOLDMAN, T. - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
480. GOLDNER, Eugen – director adjunct în cadrul Ministerului Energiei Electrice şi Industriei
Electrotehnice în anii ’50, decorat în 1952 cu Medalia Muncii;
481. GOLDNER, Nati – în 1948 era gestionar la Serviciul Radioamplificare al Ministerului
Informaţiilor (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632);
482. GOLDNER, Simion - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Industriei
Siderurgice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966); cu dosar la secţia Economică a
C.C. al P.C.R. (28/1956);
483. GOLDSCHLÄGER, Dionisie - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
484. GOLDSTEIN, M. Paul - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
485. GOLDŞTEIN, Lupu – după război funcţionar în centrala Ministerului Industriei, în 1949
transferat de la Direcţia Contabilitate şi Control Financiar la Corpul de Control Financiar Intern al
ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214);
486. GOLDSTEIN, M. – din 1948 şef de birou la D.C.I. Textilă a Ministerului Industriei (M.Of. nr.
159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
487. GOLDSTEIN, Marcu - din 1949 şef de birou în centrala Ministerului Comerţului Exterior
(M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
488. GOLIGER, Pia – şefă de secţie în Direcţia Literară a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (iulie
1948 – februarie 1949) (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830; M.Of. nr. 32 din 8
febr. 1949, partea I-a, p. 1134););
489. GOMBO, Samoil (uneori transcris şi GAMBO) (13.XII.1888 – 4.XI.1983) – ilegalist (membru
de partid din 1922), după 1944 activist de partid, sancţionat în lotul “fracţioniştilor” din 1958,
69
 reabilitat în 1964, decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decret nr. 157 din 4
mai 1971), iar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar G/26
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
490. GONDA, Gheorghe (n. Sigismund SZILLE) (n. 27.IX.1906 Budapesta) – evreu maghiarofon,
capturat şi condamnat de autorităţile române pentru spionaj în favoarea Ungariei în 1942, după
război membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei (numit în mai
1945), instructor în cadrul secţiei Literatură şi Artă (iniţial sector în cadrul secţiei Propagandă şi
Agitaţie) timp de două decenii, prezent şi ca lector nesalarizat al C.C. al P.M.R. în 1953; fostulsău
coleg de birou, Andrei Strihan (el însuşi evreu), afirmă că Gonda, “evreu maghiar”, ar fi lucrat un
timp în subordinea lui Moses Rosen la F.C.E.R. şi respectiv că ar fi emigrat împreună cu soţia sa
Ani în Israel, unde cei doi ar fi devenit “religioşi fanatici” (în Solomovici 2004: 401);
491. GONDA, Nicolae (n. SZILLE) – fratele lui Gheorghe Gonda; în prima jumătate a anilor ’30
student medicinist şi unul din liderii studenţilor evrei comunişti ai Universităţii “Regele
Ferdinand” din Cluj-Napoca, aflat în atenţia Siguranţei şi arestat chiar în 1933 (v. Arh. St. Cluj,
Universitatea “Regele Ferdinand I”, Rectorat, dosar 750/1932-1933, apud Nastasă 2011: 500, 501
n. 2 şi 512); după război încadrat în ianuarie 1948 ca secretar II de legaţie în centrala M.A.E. în
mandatul Anei Pauker (M.Of. nr. 18 din 22 ianuarie 1948, partea I-a, p. 516);
492. GORDON, Alexandru (n. GOLDENBERG) - din 1948 şef de serviciu în centrala Ministerului
Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
493. GORUN [căs.], Eva – în anii ’50 funcţionară în cadrul Direcţiei Studii a Ministerului Justiţiei,
coautoare a lucrărilor Contractele economice... (1956) şi Arbitrajul de Stat ... (1958) (Cajal &
Kuller 2004; Kuller 2008a: 441);
494. GORUNEANU, Ţuliu – după război consilier juridic la Preşedinţia Consiliului de Miniştri;
decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Ofiţer (M.Of.
nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3861);
495. GOTTLIEB, Iosif – din martie 1945 la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor
Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
496. GOTTLIEB, Madeleine – după război stenodactilografă în Ministerul propagandei /
Informaţiilor, în februarie 1948 avansată şefă de secţie în cadrul Direcţiei presă a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214; M.Of. nr. 33 din 10
febr. 1948, partea I-a, p. 1088);
497. GRAUBART, Iosef - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190
din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
498. GREGOR, Beatrice - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
499. GRIGORIU, Bernard - în ian. 1949 era referent în centrala Ministerului Învăţământului Public,
la Direcţia Educaţie Tineret (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
500. GRIGORIU, A. Sidonia (n. 1.IV.1916 Bucureşti) (fiica lui Arthur şi Iulia) – până în 1958 (când
este demisă, exclusă din partid şi arestată) funcţionară a Ministerului Comerţului Exterior în
cadrul firmei “Româno Export”, inculpată şi condamnată pentru subminarea economiei naţionale
alături de alţi funcţionari ai ministerului108;
501. GRILL, Simion – din sept. 1948 funcţionar în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 209
din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
502. GRIMBERG, S. Fredi - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

108
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/G/G%2006.%20Griavu%20-%20Gyurki/Grigoriu%20Sidonia/index.php.
70
503. GRINDEA, M. (n. GRIMBERG) - în august 1948 numit de ministrul Industriilor director adjunct
al Centralei Industriale a Mătăsii (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a);
504. GROM, Leonida – iniţial numit medic-şef al judeţului Olt în iunie 1945, în 1947 transferat pe
aceeaşi funcţie în judeţul Iaşi; revenit în Bucueşti şi numit Inspector general sanitar al Regiunii II
Bucureşti; ulterior adjunct al Ministerului Sănătăţii începând cu 1948 (M.Of. nr. 129 din 9 iunie
1945, partea I-a, p. 4817; M.Of. nr. 66 din 20 martie 1947, partea I-a, p. 2103; M.Of. nr. 219 din
21 sept. 1948, partea I-a, p. 7723; Bărbulescu 2009: 23, 51, 53, 60 ş.a.);
505. GRONICH, Leon - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct.
1947, partea I-a, p. 8970; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
506. GROSMAN, Coca - din februarie 1949 şefă de birou în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
507. GROSMAN, David - în 1949 era referent de specialitate în cadrul D.C.I. a Tricotajelor şi
Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
508. GROSSMAN, Frima - din 1948 şefă de secţie în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
509. GROSMUK, Iosif - deputat de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948) (M.Of.
nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
510. GROSS, Zoltan - în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
511. GROSSU, Corin – până în ianuarie 1949 şef de serviciu la Direcţia Literară a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 7 din 10 ian. 1949, partea I-a, p. 384);
512. GROSU, Izu – din anii ’50 funcţionar la Comitetul de Stat al Planificării, iar din 1967 instructor
în cadrul CEPECA (Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi) din
Bucureşti;
513. GRUIA, Matilda (GRÜNBERG) - din 1948 şefă de serviciu în centrala Ministerului Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
514. GRUIA, Şarlota (n. Charlotte CSORDAS, zisă “Şari”) – soţia lui Ştefan Gruia (căs. anii ’50);
fostă ilegalistă şi luptătoare în Spania (Solomovici 2004: 27) şi în Rezistenţa Franceză (Levy
2002: 131), internată în lagărul de muncă de la Ravensbrück109; după război membru în
conducerea Comisiei de Control a Partidului (viitorul Colegiu) (1949-1966, când se pensionează),
şefa grupului de anchetă a foştilor luptători din Spania şi a foştilor participanţi la Rezistenţa
Franceză în anii ‘50; în 1947 încadrată pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad
de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1
nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a (sub
numele Charlotte Ciordaş), iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr.
157 din 4 mai 1971);
515. GRUSMANN, Gherşin – în august 1948 numit de ministrul Industriilor director adjunct al
Centralei Industriale a Inului şi Cânepei (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a);
516. GRUSS, Leon – după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala Ministerului
Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386; M.Of. nr. 138 din
17 iunie 1948, partea I-a, p. 5180);
517. GRÜMBAUM, Simion - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23
sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
518. GRÜMBERG, Abraham - din febr. 1948 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45
din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);

109
V. Insa Eschebach, Ravensbrück: der Zellenbau : Geschichte und Gedenken : Begleitband zur Ausstellung (Berlin:
Metropol, 2008,), p. 165.
71
519. GRÜMBERG, Rozalia - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23
sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
520. GRÜMBERG, Salvine - în 1949 era referentă administrativă în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 645);
521. GRÜMBERG, Sidy - din 1948 şefă adjunctă de birou la D.C.I. de Celuloză, Hârtie şi Arte
Grafice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
522. GRÜNBAUM, Simion - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a
Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947,
partea I-a, p. 9857);
523. GRÜNBERG, Hună - după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă
Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
524. GRÜNBERG, Mayer – prim director general adjunct şi inginer şef (1949-1951) şi apoi director
general (al Direcţiei Generale de pe lângă Consiliul de Miniştri) (1951-1952) la Canalul Dunăre –
Marea Neagră, ulterior membru al Comitetul de Stat al Apelor (1952-1967) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 210, n. 10; Cioroianu 2005:
302; Ioniţoiu 2006: 38);
525. GRÜNBERG, Otilia - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor
Chimice de Sinteză şi Pelucrare (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
526. GRÜNBERG, Samoil – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Bumbacului, Inului şi
Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p.
4534);
527. GRÜNFELD, Ernest – în iunie 1948 era funcţionar în centrala Ministerului Comerţului (M.Of.
nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4972);
528. GRÜNSTEIN, Bercu - după război funcţionar în centrala Ministerului Industriei, în 1949
transferat de la Direcţia Contabilitate şi Control Financiar la Corpul de Control Financiar Intern al
ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214);
529. GRÜNSTEIN, Henri - controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
530. GUERON, Isac - până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
531. GUINĂ, Sara – activistă a partidului, soţia lui Nicolae Guină, fost ilegalist, membru C.C. al
P.M.R. în anii ’50, apoi ambasador la Moscova şi Ulan Bataar; cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955);
532. GUNEA, Eliza (n. GRÜNSTEIN) - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
533. GUROWITZ, Moise – din 1945 şef de secţie în centrala Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
534. GUTMAN, Ludovic – din 1945 şef de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
535. GUTMAN, S. Mendel – funcţionar în cadrul Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor
’60, decorat în 1961 cu Medalia Muncii;
536. GUTMAN, Oscar - din 1945 la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice
(M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
537. GUTTMAN, Isak - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept.
1947, partea I-a, p. 8072);
538. GYALI, Zoltan (n. GRÜNBAUM) – funcţionar al D.G. C.F.R. înainte de război, disponibilizat
în perioada antonesciană, reintegrat iniţial ca şef de secţie, apoi promovat director în aceeaşi
72
 direcţie generală în 1945; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua
României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123; M.Of. nr. 76
din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123; M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
539. GYEMAND, Alexandru - în 1949 era dispecer tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
540. HABER, B. Ivanier Ştrul (d. 2002) – originar din Cernăuţi, fost ilegalist, condamnat la 10 ani şi
6 luni închisoare, trecut prin mai multe penitenciare; după război membru al Consiliului de
Administraţie al Oficiului Industrial al Lemnului (din 1948), secretar al Confederaţiei Generale a
Muncii (până la sfârşitul anilor ’50), iar în anii ’60-’70 director general la Ministerul Industriei
Lemnului; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 12/1951);
decorat în 1964 cu ordinul Muncii cls. II-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a
II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
541. HABER, Leon – în 1948 arhitect-şef la Serviciul tehnic, subdirecţia administrativă în Ministerul
Artelor şi Informaţiilor ((M.Of. nr. 119 din 25 mai 1948, partea I-a, p. 4588);
542. HAFNER, Iţic - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19
august 1947, partea I-a, p. 7491);
543. HAIM, Harry Simon – controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului
Industriei şi Comerţului (până în nov. 1947), apoi transferat la Serviciul Control al Ministerului
Industriilor (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290; M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8599);
544. HAIM, Roger - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi
Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
545. VIŞAN, Leon (n. HAIMOVICI) (n. 21.XI.1901 Bucureşti) - din 1948 şef de birou în centrala
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6293), ulterior promovat şef
de serviciu (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032);
546. HAIMAN, Iţic - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
547. HAIMER, Samoil (Saul) (n. 1898, fiul lui Leon) – absolvent al Liceului “Laurian” din Botoşani;
după război înalt funcţionar la ministerul Gospodăriei Silvice, ulterior al Silviculturii în anii ’50;
ulterior membru al Comitetului de Stat al Apelor (eliberat din funcţie în 1967) fişă de cadre la
Secţia Agrară a C.C. al P.M.R. (1956);
548. HAIMOVICI, Iacob – după război, până în iunie 1948, contabilul-şef al Ministerului Artelor
(M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi la Regia Monopolului Cărţilor
Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a,
p. 5142);
549. HAINISON, Roza (probabil Haimsohn, n.n) - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale
Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea
I-a, p. 641);
550. HALFON, R. George – din februarie 1945 verificator la Preşedinţia Consiliului de Miniştri
(M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 945);
551. HALPERN, Suzana (probabil soţia/fiica lui S. Alperin) - până în febr. 1949 şefă de secţie la
Direcţia Teatre a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p.
1133);
552. HALPERT, Ernest - în a doua jumătate a anilor ’40 director administrativ adjunct al Direcţiei
Radio în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28
mai 1947, partea I-a, p. 4255);

73
553. HAMBURGER, Leon - din 1948 consilier administrativ la Direcţia Studii, Documentare şi
Coordonare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
554. HAMEL, W. Alexandru – în 1946 era avocat în contenciosul Ministerului Finanţelor (M.Of. nr.
12 din 14 ian. 1946, partea I-a, p. 263);
555. HARAP, Adalbert (n. Adalbert CHARAP; 1912, jud. Mureş) – în 1944 deportat la muncă
obligatorie de autorităţile ungare110; după război martor al acuzării în procesul unor criminali de
război la Tribunalul Poporului Cluj în 1946, apoi chiar preşedinte al tribunalului111; secretar
general al Ministerului Industriilor (1948-1949) (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948: 6); din 1948 membru
al Consiliului de Administraţie, iar din 1949 director al Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului
şi Mobilei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213;
M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2971); ulterior secretar general al Ministerului
Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei în guvernele Dej; până în 1962 secretar general al
Ministerului Economiei Forestiere; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(dosare anexe, u.a. 23/1954, 30/1956 şi 24/1954);
556. HART, Lazăr - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi
Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
557. HART, Samuel – judecător la Judecătoria Urbană I Bucureşti (1944-1947); preşedintele Secţiei a
IV-a Penale a Curţii Bucureşti (1947-1948); în aprilie 1948 numit membru al Consiliului de
Administraţie al Casei de Economie, Credit şi Ajutor a magistraţilor (M.Of. nr. 79 din 3 apr.
1948, partea I-a, p. 2954; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
558. HARTSTEIN, Emil (eronat ortografiat de unii autori “Harstein”) – inginer şi fost antreprenor,
ilegalist, membru al Comisiei Centrale Financiare a partidului în timpul războiului, după 1944
înalt funcţionar al C.F.R., publicist al unor lucrări de specialitate la Ed. Tehnică în anii ’50,
martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber din 1954;
559. (?) HASS, Ana - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8599);
560. HAUSIRER, Berthold – controlor (1946-1948), respectiv inspector (din 1948) în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 275 din 27 nov.
1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
561. HAUSVATER, Louis – după război controlor-revizor principal în centrala Ministerului de
Finanţe; în 1948 numit membru în conducerea S.C.S. “Petrolexport” ca reprezentant al
ministerului; în 1949 revenit în centrală (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr.
209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
562. HÂRLĂOANU, Alfred (27.VII.1928 Fălticeni – 2001 Bucureşti) – lingvist, director în cadrul
direcţiei Personal şi Învăţământ a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’60-’70, profesor la
A.S.E. (1953-1989), după pensionare autor al unor studii pe teme iudaice;
563. HEGER, Mihai - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi
Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
564. HEHTER, Sanda – din iunie 1948 secretar presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor,
la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4);
565. HEILPERN; Paul – inginer; în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662;
566. HEITNER, Irmfried - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642):

110
http://www.survivors-romania.org/text_doc/tirgu_mures.htm.
111
V. http://www.survivors-romania.org/text_doc/actul_de_acuzare.htm.
74
567. HER, Şerban - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
568. HERER, G. Wolf – fost ilegalist şi deţinut corecţional în timpul războiului pentru activităţi
comuniste (penitenciarul Caransebeş) (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); după război activist la
secţia Gospodărie de Partid a C.C. al P.M.R., cu fişă de cadre la arhiva aceleiaşi secţii (1958);
decorat în 1964 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
569. HERESCU, A. Frucht - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
570. HERMAN, Iosif – din 1945 şef adjunct de secţie D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
571. HERMELIN, D. Wolf Gherşin (n. 15 febr. 1906) – originar din Galaţi; membru de partid din
martie 1945; controlor (1945-1948), apoi inspector la D.G.C.E. a M.I.C., pentru câteva luni în
1948 detaşat în teritoriu, în judeţul Covurlui; decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a
(M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a,
p. 5785; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954); dosar H/61
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
572. HEROVICI, Leonida - în 1949 era controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of.
nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
573. HERŞCOVICI, Bercu – din sept. 1948 tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642; M.Of. nr. 209 din 9 sept.
1948, partea I-a, p. 7438);
574. HERŞCOVICI, David - după război membru în conducerea Oficiului Industrial al Bumbacului,
Inului şi Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947,
partea I-a, p. 4534; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); posibilă identitate cu
onomimul prezent cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 330);
575. HERŞCOVICI, Ghizela - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949,
partea I-a, p. 663);
576. HERŞCOVICI, Iancu – avocat; din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare
Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687); în acelaşi an numit membru al
comisiei interimare a Uniunii Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948,
partea I-a, p. 4497);
577. HERŞCOVICI, Israel - din 1948 şef de birou în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr.
186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
578. HERŞCOVICI, Leon Silviu - în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul
Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
579. HERŞCOVICI, Liuba – din ianuarie 1948 referentă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29
dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
580. HERŞCOVICI, Morel - în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de
Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
581. HERŞCOVICI, Solomon – controlor (1946-1947), ulterior inspector în cadrul Direcţiei
Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5
nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 219
din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
582. HERŞCOVICI, Rahmil – după război controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului
Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (până în iulie 1947 şi din sept. 1947) (M.Of. nr.
256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);

75
583. HERTSTEIN, Dan - în anii ’50-‘60 funcţionar al Comisiei, ulterior Comitetului de Stat al
Planificării, respectiv cadru didactic (din 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi
planificare din cadrul I.P.B.;
584. HERTZOG, Leonard (fiul lui Moritz)- după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. 7 de
pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of.
nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784;
M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
cls. V-a;
585. HERŢOVICI, Paul – în ian. 1947 angajat contabil îm centrala Ministerului Artelor, în acelaşi an
promovat inspector (M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1947, partea I-a, p. 251; M.Of. nr. 256 din 5 nov.
1947, partea I-a, p. 9855);
586. HERVIAN, Marcel - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
587. HEVES, S. Ferenc (Francisc) (4.VIII.1903 Sighetu Marmatiei – 26.VIII.1973 Constanţa) – evreu
maghiarofon, poet şi scriitor, ilegalist (membru de partid in 1933), deportat de autorităţile
maghiare la Kistárcsa (1944-1945), după război activist de partid, secretar adjunct al Comitetului
Judeţean Cluj al P.C.R./P.M.R., lector la Universitatea Babeş Bolyai (1947-1950), ulterior
funcţionar al Băncii de Stat a R.P.R./R.S.R. până la moarte; decorat cu ordinul “Muncii” clasa a
III-a prin Decretul nr. 793 din 31 dec. 1963; (inclus în Kuller 2008a: 443) (v. şi Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003b: 665, I.J. Popescu 2009);
588. HILF, Arno - după război, până în ianuarie 1948, controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of.
nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 737; M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
589. HILLARD, Raul – după august 1944 şeful Direcţiei Presei şi Informaţiilor din cadrul
Ministerului Afacerilor Străine (Onişor 2009: 241, 298; Hîncu 2009);
590. HILSENRAD, Arthur (n. 1909) – jurist, consilier juridic şef în cadrul Ministerului Justiţiei în
anii ’50-’60, ulterior expert în cadrul Consiliului Legislativ; autor al unor articole în revistele
Legalitatea populară, Justiţia Nouă şi Revista română de drept şi coautor al lucrărilor Procesul
civil în R.P.R. (1957), Notariatul de Stat (1964) şi Tratat teoretic şi practic de procedură a
executării silite (1966) (inclus în Kuller 2008a: 443 şi Benjamin & Stanciu 1997: 428);
591. HINTZ, Stefan - după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr.
173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
592. HINŢESCU, Moriţ – activist la Comitetul Central al U.G.S.R. în anii ’60-’70; decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
593. HIRSCH, Alexandru - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
594. HIRSCH, Emil – locotenent-colonel, în anii ’50 procuror militar la Tribunalul Regiunii a II-a
Militară (în 1959 preşedintele completului de judecată a pastorului Richard Wurmbrand)
(Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 632 ş.u.);
595. HIRSCH, Gustav – din 1945 inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
596. HIRSCH, Lazăr - după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă
Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
597. HIRSCH, Mendel - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din
19 august 1947, partea I-a, p. 7491; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
598. HIRSCH, Moritz – din februarie 1949 contabil la Direcţia Centrală Industrială a Ceramicei şi
Materialelor de Construcţie din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a,
p. 1189);

76
599. HIRSCH, Ludovic – ilegalist, căruia în 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu pentru propagandă
comunistă şi tentativă de trecere în UR.R.S.S.; din 1945 funcţionar în centrala Ministerului
Informaţiilor, in dec. 1946 însărcinat cu conducerea Direcţiei Radio, în iulie 1947 numit director
la Economatul ministerului, demis la 1 ian. 1948 (M.Of. nr. 151 din 5 iulie 1947, partea I-a, p.
5646; M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12912; M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea
I-a, p. 535; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1719);
600. HIRSCH, Simion - numit membru al Consiliului (naţional) Superior al Tuberculozei de ministrul
Sănătăţii în mai 1948 (v. M.Of. (partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948, p. 4698);
601. HIŢIG, Iosif - în ian. 1949 era referent în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia
Studii (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
602. HOCHMAN, Aurel - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Industriei
Siderurgice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
603. HODOŞ, Nicolae (n. HOLCZER, în 19 iunie 1920, la Beiuş, Bihor)112 – din mai 1945 membru al
comisiei mixte de cenzură a presei sub coordonarea ministrului Propagandei Naţionale, în
subordinea Comisiei Aliate de Control (Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945), ulterior în cadrul
Ministerului Informaţiilor (1944-1946-1947-?)); din febr. 1949 secretar general al Preşedinţiei
Consiliului de Miniştri (în guvernele Petru Groza, care îl şi menţionează ca evreu într-un dialog
cu Emil Bodnăraş, v. Buzatu şi Cîrstea 2010:335 ş.u. şi Solomovici 2003: 191-2);
604. HOFER, Eduard - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
605. HOLBAN, Marcel - în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la
Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
606. HOLDICH, Grigore - până la 1 octombrie 1947 inspector general adjunct în cadrul Direcţiei
Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5
nov. 1947, partea I-a, p. 9856);
607. HOLINGER, Aron – din 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a
Ministerului Industriei şi Comerţului, respectiv la Serviciul Control al Ministerului Industriilor,
ulterior promovat inspector (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 264 din
14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092););
608. HOLZER, Ladislau - din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi
Confecţiilor din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p.
1213);
609. HOMOLKA, Ervin - deputat supleant de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-
1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
610. HONIGSBERG, Leon - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
611. HORAŢIU, Iancu (1905 Piatra Neamţ – 1979) – în 1948 numit administrator al societăţii de
petrol naţionalizate “Steaua Română”, apoi secretar general şi ministru adjunct al Ministerului
Industriei Petrolului şi Industriei Cărbunelui (ulterior al Industriei Petrolului şi Industriei
Chimice) (1951-1961), ambasador în India, responsabil şi pentru Afghanistan şi Ceylon (1961-
1963, respectiv 1964), respectiv în Birmania (ian. – mai 1964) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia
economică, dosare anexe, nr. 62/1955 (nr. inv. 87); Cajal & Kuller 2004; Kuller 2008a: 443;
B.I.R.E. 9/1948: 6);
612. HORNSTEIN, Debora - după război referentă în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);

112
Schimbare a numelui în baza deciziei nr. 89244 din 20 sept. 1947 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 220 din 24 sept.
1947, partea I-a, p. 8660).
77
613. HORNSTEIN, H. – în 1948 era şeful adjunct al Direcţiei Instalaţii din centrala Ministerului
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3374);
614. HORODNICEANU, Dina - în 1949 era şefă de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949,
partea I-a, p. 663);
615. HORODNICEANU, Florin – până în februarie 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
616. HORODNICEANU, Marcu - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
617. HORODNICEANU, Zor - până în febr. 1949 şefă de secţie la Direcţia Presă a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
618. HORODNICEANU, Marcu (n. HOROVITZ) – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de
supraveghere la “Fier şi Tub” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614); în
1947 director adjunct al Direcţiei Întreţinere din cadrul D.G.-C.F.R. din Ministerul
Comunicaţiilor (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4369; M.Of. nr. 111 din 17 mai
1947, partea I-a, p. 3913);
619. HOROVITZ, Alfred – după război consilier în cadrul D.G. a C.F.R. din Ministerul
Comunicaţiilor (M.Of. nr. 20 din 23 ian. 1946, partea I-a, p. 477);
620. HOROVITZ, Alice - membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei
Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul
Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6);
621. HOROVITZ, D. Erica - funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
622. HORVATH, Iosif - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
623. HÖNIG, Clara – din ianuarie 1948 referentă în centrala M.A.E. iar apoi detaşată ca dactilografă
şefă în cadrul Ambasadei R.P.R. la Moscova (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p.
2723; M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
624. HUBERT, Alfred – din iulie 1947 secretar de cancelarie la M.A.E. (M.Of. nr. 152 din 7 iulie
1947, partea I-a, p. 5663), detaşat practic imediat ca şef de birou la Legaţia României de la
Bruxelles; ;
625. HUBERT, Mihail – în martie 1945 delegat director la Arhivele Generale ale Ministerului
Afacerilor Strîine (M.Of. nr. 71 din 27 martie 1945, partea I-a, p. 2300)
626. HUCK, Teodor (ortografiat ocazional şi Theodor, respectiv Huc) – funcţionar la Direcţia
Cabinet ministru în centrala M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din cadrul ministerului
(1947-1950), apoi transferat şi încadrat cu grad de asistent la catedra de marxism-leninism a
I.P.B. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelaria, dosar 51/1952; I.P.B. f.a., p. 44);
627. HUDESCU, Pangrate - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
628. IACOB, Adam (n. FEUERŞTEIN) –ilegalist din “vechea gardă”, condamnat la 3 ani închisoare
în 1940, eliberat în 1943; din 1947 funcţionar în M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din
cadrul ministerului, iar în paralel, din 1949, instructor la şcoala de partid (A.N.I.C., fond C.C. al
P.C.R., Cancelaria, dosar 51/1952; v. şi Levy 2002: 206; Tismăneanu 2005: 97; Solomovici 2004:
582); decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

78
629. IACOB, F. Alexandru (n. Şandor JAKAB, zis “Sanyi”; fiul lui Francisc şi Rozalia) (n.
18.I.1913, Asuajul de Sus, Maramureş)113 – evreu maghiarofon, ilegalist, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2107), secretarul
organizaţiei comuniste din Ardealul de Nord (1941-1944); după război secretar al Consiliului de
experţi ai Sindicatului din oraşul Cluj, apoi prim-secretar al Comitetului Regonal P.C.R. Cluj
(1944-1947); ministru adjunct de Finanţe şi director general adjunct al Administraţiei Livrărilor
din minister între 1948 şi 1952 (secundul lui Vasile Luca), arestat în 1952 (aidoma soţiei
Magdalena (n. Farkas), care a încercat să se sinucidă în timpul detenţiei), condamnat la 20 ani
închisoare, graţiat, eliberat (din penitenciarul Aiud) şi reabilitat în 1964, reangajat consilier la
Camera de Comerţ a R.S.R.; emigrat în Suedia în 1980; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa a III-a; a fost socrul scriitorului româno-francez Alain (n. Herşcovici) Paruit, fiul
medicului de Securitate Herşcovici;
630. IACOB, Gaston – în 1947 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la “S.A.F.I.M.” Bucureşti; din 1948 inspector în centrala Ministerului Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707; M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947,
partea I-a, p. 10173);
631. IACOB, Magdalena - până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Arte Plastice a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
632. IACOB, Ruxandra - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
633. IACOB, Ştefan – în 1949 instructor în cadrul sectorului Propagandă din cadrul secţiei
Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., secţia Propagandă şi
Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-6 şi 118-21);
634. IACOBEANU, Adrian - din februarie 1949 şef de birou tehnic la Direcţia Centrală de
Aprovizionare şi Repartiţie din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p.
1190);
635. IACOBOVICI, B. Andrei (26.XII.1906, Orhei – 17.I.1979 România) – de meserie zugrav,
membru de partid din 1930 (în atenţia Siguranţei în 1941), după război director general în
Ministerul Construcţiilor (până în 1952), apoi directorul general al Comitetului de Stat pentru
Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare (C.S.C.A.S.), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls.III-a, iar apoi, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971, cu ordinul “Apărarea Patriei”
clasa a III-a;
636. IACOBOVICI, B. Eugen (n. Ernö, după alte surse Jenö, JAKOBOVICS) (10.VI.1902 –
8.IX.1979) - originar din Ciudaciu Mare, jud. Odorhei, fost ilegalist (chiar prim-secretar al
P.C.d.R. între 1934 şi 1936), căsătorit cu Bella (n. Rabinsohn), sora Anei Pauker, pentru un timp
membru al C.C. al P.C.R.; decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea
orînduirii sociale şi de stat” clasa a II-a, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971 (Decret
nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
637. IACOBOVICI, Sandu - din 1948 inspector în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din
31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
638. IAGER, Herman - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
639. IAMPOLSCHI, Leopold – la sfârşitul anilor ’40 inspector general în centrala Ministerului
Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908);
640. IANCEVICI, Mihail – în 1947 şef de secţie la Direcţia Silozuri a Ministerului Lucrărilor Publice
(M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3909);

113
V. fişa matricolă penală la m http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/I/I%2001.%20Ia(e)nici%20-%20Ikrich/Iacob%20Alexandru%20F/index.php.
79
641. IANCOVICI, Herman - până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
642. IANCOVICI, Mendel - din februarie 1949 şef secţie în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
643. IANCU, David (1910 - 15.V.1990 Bucureşti) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1940); în 1947 încadrat prin decret regal,
pentru merite antifasciste, ca lt.-col medic, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); colonel dr. (în 1949), fost medic voluntar în China împotriva forţelor
japoneze (1939-1945, alături de Bucur Clejan-Kranzdorf), apoi în Myanmar/Birmania (1945-
1948), repatriat, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, ulterior ofiţer activ cu
diverse funcţii în cadrul M.Ap.N. (Friedberg-Vălureanu 2004; C.R.I. 2008; O.N.C.E. 2010);
644. IANCU, Gheorghe - în martie 1945 reîncadrat la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
645. IANCU, Moscu – în 1948 instructor al C.C. al U.N.S.R (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia
Organizatorică, dosar nr. 123/1948, f. 11), ulterior activist al partidului, dosar de cadre la Secţia
Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. în anii ’50 (nr. inv. 32, dosar 5/1952);
646. IANKOLOVITS, Heinrich - din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control
Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p.
10496; M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
647. IANOVICI, S. Adalbert - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu
Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
648. IEREMIA, Iancu - în martie 1945 reîncadrat în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
649. IEŞANU, A. Saul - funcţionar în cadrul Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60,
decorat în 1961 cu Medalia Muncii;
650. IJACU, Septimiu (n. IZSAK) – consilier superior în M.A.E. (1947-1950), apoi încadrat cu grad
de asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1952)
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 580, 586, 587; I.P.B. f.a., p. 41); ulterior angajat la Editura
Enciclopedică;
651. IMBERG, Silviu - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8598; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
652. IOANID, Anitta – din ianuarie 1948 şefă de serviciu în centrala M.A.E., ulterior detaşată la
ambasada R.P.R. de la Ankara (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536);
653. IOANID, Paul (n. Paul LEIBOVICI, fiul lui David şi Paulina)) (24.III.1923 Brăila - 18.II.1960
Jilava) – inginer energetician, fratele lt.-col. Al. Ioanid [v. infra], aflat în Palestina în 1943-1944
cu legături cu spionajul britanic; membru al grupului de evrei care a jefuit maşina Băncii de Stat a
R.P.R. la 28 iulie 1959, profesor universitar cu doctorat la Moscova, la momentul arestării şef de
catedră la Academia Tehnică Militară din Bucureşti; executat la 18 februarie 1960 (Solomovici
2005 şi 2001II: 111; Kuller 2008a: 443; Goma 2005: 4; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 200-
1)114;
654. IOANIŢIU, Zaharia (n. Zoltan IOSEPOVICI) (19.III.1905 – 9.IV.1971) – membru de partid din
1945; funcţionar superior la Oficiul Industrial al / Centrala Industrială a Bumbacului, Inului şi

114
Pentru schimbarea numelui, vezi dosarul nr. 5/1.782/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei, respectiv
publicarea solicitării în M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9828. Vezi şi fişa matricolă penală la
http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici%20executati/I/Ioanid%20Alexandru/index.php.
80
 Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (1945-1948), apoi director în centrala
Ministerului Industriei şi Comeţului; ulterior cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; fişă
de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R. (dosare anexe u.a. 77/1952, nr. inv. 517; dosar J/45
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); soţia sa, Carola, a decedat în iulie 2006 (92 ani);
655. IOSEF, Paula - din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 205 din 4
sept. 1948, partea I-a, p. 7353);
656. IOSEPOVICI, Carol – la sfârşitul anilor ‘40 director adjunct al Direcţiei Timbru şi Cifră de
Afaceri a Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7517; cu dosar
de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 77/1952, nr. 249/1952 şi nr.
189/1952, nr. inv. 527);
657. IOSIF, Petre (n. Leon BRAUCHFELD) (25.XII.1907 – 26.VII.1982) – ilegalist (membru
departid din 1938) şi kominternist (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1715),
fost voluntar în războiul civil din Spania; de profesie medic; după război director al Operei
Naţionale din Bucureşti (cf. Steinhardt 2005: 411115, Kuller 2010: 190 şi Solomovici 2003: 88); în
1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, ca maior medic (r.) în Forţele Armate
(M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); director general adjunct la Societatea
Română de Radiodifuziune (1945-1946), membru în Consiliul de îndrumare a Teatrului
Poporului (1946-1948), director al Direcţiei Literare în cadrul Ministerului Artelor (1946-1948),
director de departament în centrala M.A.E. (1948-1952), cadru didactic şi director al Şcolii de
Literatură “Mihai Eminescu” din Bucureşti (1952-1956), apoi însărcinat cu afaceri la Roma,
respectiv ambasador (promovat ministru plenipotenţiar) la alte reprezentanţe diplomatice ale
României, la începutul anilor ’70 întors în centrala M.A.E. pe postul de director adjunct al
Direcţiei de Informaţii (de presă, n.n.), apoi pensionat; cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a
C.C. al P.M.R. (dosar 46/1955, nr. inv 69); prozator, autor al lucrărilor procomuniste Filimon
Sârbu: am murit pentru ca ţara mea să trăiască (1946), Cifrul (1948), Într-o noapte la Madrid
(1955), etc.; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a III-a, iar în 1978 (consecutiv pensionării) cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa
a II-a;
658. IOSUV, Frieda - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi
Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
659. IRESCU, David - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic şi detaşat în teritoriu în judeţul Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-
a, p. 738; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5786);
660. IRIMESCU, Alice - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
661. IROSCH, L. Susana - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii
662. ISAC, Marcus – în anii ’50-’60 funcţionar la Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul
de Miniştri (Trebici 2011); co-autor al studiului D.C.S. Dezvoltarea industrială a Republicii
Populare Române, publicat în 1964;
663. ISAK, Irina - în 1949 era referentă în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640)
664. ISCOVICI, Paul (originar din Drăgăşani (!)) - membru al Forumului Democrat Patriotic după
război, secretar general al Biroului C.C. al C.D.E. şi autor al unor articole la Unirea (’40-’50),
funcţionar la D.C.S. de pe lângă Consiliul de Miniştri până în anii ’70 şi autor ocazional la revista
Probleme economice, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R. în anii (dosare
anexe, u.a. 25/1954), iar în paralel profesor de ştiinţe sociale în Bucureşti;
115
Steinhardt îşi aminteşte eronat prenumele nativ ca fiind Leopold (2005: 377).
81
665. ISRAILITEANU, Emil – după război funcţionar la Direcţia Taxe de Consumaţii a Ministerului
Finanţelor (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
666. ISZAK, Mendel - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
667. IŢICOVICI, Iancu - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
668. IZSAK, Vasile (n. Laszlo) (n. 25 mai 1911) - membru de partid din 1930 (dosar J/98 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
669. JACOBSOHN, Jean - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
670. JAK, Elena - din 1948 şefă adjunctă de birou la D.C.I. de Celuloză, Hârtie şi Arte Grafice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
671. JEZOVITZ, Felix - în 1947 era controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din 20
august 1947, partea I-a, p. 7537);
672. JUSTER, Oscar - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8598);
673. JUSTER, Raul - după război în cadrul Direcţiei Generale Ape din Ministerul Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României”
în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
674. KAFFE, Leon – ilegalist; medic, membru al Sectorului Medical al C.C. al P.M.R., responsabil
medical de nomenclaturiştii Ana Pauker, Teohari Georgescu, Miron Cnstantinescu, Pintilie
Bodnarenco şi Gheorghe Apostol; decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decret nr. 521
din 24 dec. 1952); tatăl Janinei, soţia lui Ion Ianoşi [v. infra];
675. KAHAN, A.U. Dorina - originară din Bârlad, de formaţie farmacistă, din anii ’50 funcţionar în
cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr.
803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
676. KAHANE, Dasia - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
677. KAHANE, Gustav – în 1948 era şef de serviciu administrativ în centrala Ministerului
Comerţului (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6753);
678. KAHANE, Sigfried - din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă
(M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687);
679. KAISERMAN, Sandu - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic şi transferat în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 24 din 30
ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 229 din
4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
680. KALLAI, Emeric - în martie 1945 reîncadrat ca şef adjunct de secţie în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
681. KAMENITZER, A. Soly (1931-1999) – inginer, funcţionar timp de decenii în cadrul
Ministerului Energiei Electrice, într-o perioadă şeful serviciului producţie la Trustul de
Construcţii Hidroenergetice; decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat
al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
682. KAMIL, Ernest - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661)

82
683. KANNER, Ilie (n. Iţic) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1439); condamnat la 10 ani şi 6 luni închisoare corecţională
pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între
deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 22 decembrie 1943
(A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); după război membru de partid; numit şi reconfirmat succesiv ca
membru al Consiliului General al Asigurărilor Sociale de Stat (dec. 1944 – 1949 - ?), etc. (M.Of.
nr. 289 din 13 dec. 1944, partea I-a, p. 775; M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619);
684. KAPLAN, Cornel (n. 1.II.1917) – medic, membru de partid din 1944; în anii ’50 şeful sectorului
special al C.C. al P.C.R. compus din medici curanţi ai membrilor înalţi ai partidului (dosar K/24
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
685. KAPPEL, B. Ern(e)st-Samuel - după război funcţionar înalt la Oficiul Industrial al Bumbacului,
Inului şi Cânepei, apoi în Centrala Industrială omoloagă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 126
din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); ulterior
funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul
Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
686. KAPPEL, Mella - din 1949 şefă de birou în centrala Ministerului Comerţului Exterior (M.Of. nr.
28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
687. KATZ, Leib - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior transferat
la Serviciul Control al Ministerului Industriei (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857;
M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
688. KATZ, Marcel - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie
1947, partea I-a, p. 6781);
689. KATZ, Matilda - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
690. KATZ, S. Mauriciu - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
691. KATZ, Victor - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947,
partea I-a, p. 8073);
692. KAUFMAN, Bella (7.XI.1904 – 31.I.1981) - procuroare; membru de partid după război; în iulie
1945 numită membru al Consiliului de Avocaţi al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 169 din 28
iulie 1945, partea I-a, p. 6473), în 1947 în contenciosul M.I.C., apoi al Ministerului Sănătăţii
(M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558), iar din iunie 1948 membru al
Contenciosului Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847);
693. KAUFMAN, Jean – după război, până în ianuarie 1948, controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 737; M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p.
10533);
694. KAUFMAN, A. Marcel - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
695. KEISS, Max – din ianuarie 1949 şeful Serviciului Bunuri la Preşedinţia Consiliului de Miniştri
(M.Of. nr. 30 din 5 febr. 1949, partea I-a, p. 1065; M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
655);
696. KELL, Silvia Ecaterina – din febr. 1948 controloare în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45
din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
697. KELLER, Mihai - în 1947 era inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
698. KELLNER, M. Paul - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

83
 116
699. KENDI, Ştefan (n. KOHN ) (n. 29.VI.1909 Diosig, Bihor) – deputat M.A.N. de Bihor din
partea P.S.D. / Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (A.N.-D.J.BH., fond Comitetul
judeţean Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948, f.43, apud Ţârău 2002: 180);
700. KENDLER, Marcel – ilegalist; în 1945 numit de către ministrul Muncii membru al Consiliului
Superior al Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945,
partea I-a, p. 956; INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2103);
701. KERNER, Ileana – deputată supleantă de Cluj, pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1
febr. 1947, partea I-a, p. 749);
702. KERY, Aladar - în martie 1945 reîncadrat ca inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
703. KESLER, Ionaş (n. Ianoş Mozes KESSLER) (25.IV.1903 – 25.VI.1980) – ilegalist, membru de
partid din 1923 (dosar K/52 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în octombrie 1945 însărcinat inspector
general administrativ al judeţului Suceava, apoi încadrat în contenciosul Ministerului Afacerilor
Interne (1947-1948); în iunie 1948 numit membru al Contenciosului Ministerului Justiţiei (M.Of.
nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848); o lună mai târziu transferat ca inspector general
administrativ în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 160 din 14 iulie 1948, partea I-a, p. 5849; M.Of. nr. 65
din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2038); ulterior consilier la Secretariatul General al Consiliului
de Miniştri; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de
Ofiţer (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3870), iar în 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); incinerat;
704. KESLER, Iulius - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737);
705. KESSLER, Iulius (n. 1904, Galaţi) – de formaţie zugrav; ilegalist, în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor
de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p.
8460);
706. KIMELL, ? – participant la şedinţa din 13 iunie 1952 a plenarei organizaţiei de partid din
M.A.E., în cadrul căreia cerceta posibilele “devieri” “de dreapta” (A.N.I.C. fd. C.C. al P.C.E.,
secţia Cancelarie, dosar nr 51/1952);
707. KIRMAIER, Ionel (n. KIRMAYER; fiul lui Herman şi Sofia) (n. Focşani) – avocat; după război
avocat public în judeţul Braşov; din 1948 membru al Contenciosului Ministerului Finanţelor
(M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848); în anii ’50-’70 consilier juridic în centrala
aceluiaşi minister şi autor la revista Justiţia nouă (ulterior Revista română de drept), în care, în
articolul “Răspunderea materială a gestionarilor...” din nr. 3/1960 de pildă, enunţa că
“proprietatea socialistă stă la temelia regimului nostru democrat popular, [ea fiind] condiţia
dezvoltării democraţiei socialiste şi a naşterii noilor relaţii sociale” şi că “întărirea şi dezvoltarea
proprietăţii socialiste înseamnă întărirea puterii oamenilor muncii şi grăbirea lichidării oricărei
exploatări”; decorat în 1964; emigrat în Israel (?) (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 445; Cajal &
Kuller 2004);
708. KIRSCHEN, Tauba – după august 1944 angajată ca translatoare interpretă-şefă în centrala
Ministerului Finanţelor, în mai 1945 transferată în aceeaşi funcţie la Ministerul Propagandei
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3908);
709. KIVOVICI, M. Sergiu - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);

116
V. decizia nr. 109.254 din 30 oct. 1946 în M.Of. nr. 256 din 4 nov. 1946, partea I-a, p. 11646.
84
710. KLAIN, Ladislau - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
711. KLAIRMAN, Herman - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
712. KLANG, M. - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice de
Bază (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966)
713. KLAR, Eugen – după război iniţial funcţionar în cntrala Confederaţiei Generale a Muncii, apoi
funcţionar în cadrul Oficiului Industrial al Lemnului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control
(M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534; M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p.
7151)
714. KLEIN, Alexandru - din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din
7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
715. KLEIN, Beno – din 1945 şef de birou tehnic la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
716. KLEIN, Haşi - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
717. KLEIN, Iosef – în 1947 funcţionar în centrala Ministerului Muncii, Asistenţei şi Asigurărilor
Sociale (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8007);
718. KLEIN, LEOPOLD - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept.
1947, partea I-a, p. 8072);
719. KLEIN, Mese - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947,
partea I-a, p. 7951);
720. KLEIN, I. Odon – activist la Comitetul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
721. KLEINER, Riza – după război consilier de presă în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor, până în febr. 1948, când demisionează (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1948, partea I-a,
p. 1263; M.Of. nr. 190 din 17 august 1946, partea I-a, pp. 8937);
722. KLEPER, Symondi – evreu maghiarofon, în 1948 membru în activul central şi în Biroul Secţiei
Administrative Centrale a C.C. al. U.T.C. (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110);
723. KOFFLER, Moru – în 1948 angajat în centrala Ministerului de Finanţe, la Direcţia Bunuri
(M.Of. nr. 213 din 14 sept. 1948, partea I-a, p. 7589); posibilă identitate cu omonimul care în
1948, după naţionalizare, este numit de ministrul Industriei contabil-şef al fabricii de in şi cânepă
“Trainica” din Brăneşti, Dâmboviţa Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7347);
724. KOHN, Hillel (26.VI.1891 - 1972; Cluj) – ilegalist (iniţial în reţeaua “Ajutorul Roşu”, din 1936
membru al secretariatului teritorial Ardeal al P.C.d.R.), autor de articole propagandistice în
publicaţiile Lupta de clasă şi Osztályharc, avocat la Baroul Cluj, între 1940 şi 1941 conducătorul
secretariatului regional al Partidului Comunist Maghiar din Ardealul de Nord, între 1941 şi 1945
deportat în mai multe lagăre de muncă forţată pentru activităţi comuniste; din 1945 şeful
comitetului judeţean Cluj al P.C.R.; profesor universitar de economie politică la Universitatea
“Bolyai” (din 1946 până la unificarea din 1959), apoi la U.B.B. (1959-1962, perioadă în care a
fost şeful catedrei de economie plitică), autor al unor multiple studii elogioase la adresa
marxismului (pentru autobiografia sa înaintată partidului, vezi Andreescu, Nastasă şi Varga
2003a: 113-120); socrul lui Gheorghe Adorian; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-
a (v. şi Kuller 2008a: 226);
725. KOHN, Oscar - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
726. KOLISCHER, Harry (1926 – 2007 Bucureşti) (uneori transcris şi în forma românizată
“Colişer”) – procuror comunist timp de decenii, în ultimii ani ai carierei procuror la Parchetul de
85
 pe lângă C.S.J; tatăl avocatei Alice Drăghici (avocatul apărării în dosarele Brădişteanu, Omar
Hayssam, fraţii Cămătaru, etc.);
727. KONDOR, Ghedeon – evreu maghiarofon, deputat de Satu Mare în Marea Adunare Naţională,
ales pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753);
728. KONERTH, Carol (uneori ortografiat românizat “Conert”) – după război funcţionar la
Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222
din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8461); din 1948, după naţionalizare, conducător tehnic al
Tabăcăriei Naţionale, Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
729. KOPPEL, Iosub – din 1948 referent tehnic în centrala Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr.
124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4735);
730. KORN, I. Nahman - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
731. KORN, A. Paula - menţionată la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorată cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
732. KORN, Waldemar - din 1948 şef de secţie în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului
(M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
733. KORNER, Carol - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
734. KORNIS, Geza (n. 20.I.1917, originar din Timişoara) – ilegalist, membru de partid cu stagiul
acordat din 1939, în timpul războiului deportat în lagărul de muncă pentru evrei comunişti de la
Vapniarka (înregistrat ca vopsitor sub numele Gheza Corniş”), după război stabilit la Bucureşti,
iniţial numit de către ministrul Industriei şi Comerţului administrator unic la întreprinderile
“Carpatia”, “Solin” şi “Runa” (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033), apoi funcţionar
în centrala Ministerul Comerţului Exterior (1948-1973), unde a ocupat funcţia de şef adjunct de
serviciu; emigrat în Israel în 1973 şi stabilit definitiv în Germania în 1974, când acorda un
interviu unui website evreiesc (Kornis 2009: 213-38; P. Clej 2010)117;
735. KOVACS, Eugen (n. IZSAK, 23.VII.1911) - activist al secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R.
în prima jumătate a anilor ’50 (fd. I.S.I.S.P., inv. 1889-1956, nr. inv. 3231; dosar secţia Relaţii
Externe nr. 11-1954); probabilă identitate cu “”Iszak Eugen”, condamnat la 4 ani închisoare
pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între
deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 dec. 1944 (A.C.N.S.A.S.vol.
59, ff. 297-8);
736. KÖRNER, Emil – în 1946 acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului (M.Of. nr. 16 din 18
ian. 1946, partea I-a, p. 356);
737. KRAKAUER, Charlota – profesoară de limba franceză, în 1949 instructoare în cadrul sectorului
Edituri al secţiei Propagandă şi Agitaţie al C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia
Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 115-21);
738. KRAID, Evy – din nov. 1946 secretară de presă (i.e. cenzor) în centrala Ministerului
Informaţiilor, apoi a Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1946, partea I-a, p.
12086);
739. KRAID, Heinrich – în a doua jumătate a anilor ‘40 inspector administrativ în cadrul Direcţiei
Cinematografie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a,
p. 5663; M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea
I-a, p. 9855);
740. KRASNER, Max - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);

117
Vezi şi o scurtă biografie la adresa http://www.bjt2006.org/GK00.html.
86
741. KRAUSZ, Emeric - din 1949 director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Bumbacului,
Inului şi Cânepei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p.
1213);
742. KREINDLER, I. Artur (15.V.1900 – 28.V.1988; Bucureşti) – medic neurolog; după 1945 în
conducerea C.D.E.; din 1948 membru titular al Academiei R.P.R.; în 1948 înalt funcţionar în
cadrul Ministerului Sănătăţii şi preşedinte al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a
Ministerului Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162), ulterior profesor de neurologie la I.M.F.
Bucureşti (1948-1970) şi medic curant la spitalul Colentina; cu fişa sa de cadre prezentă în fondul
C.C. al P.C.R. al A.N.I.C., la secţiile Propagandă şi Agitaţie (nr. inv. 159, dosar 139/1955) şi
Administrativ-Politică (nr. inv. 100, dosar 68/1955); confundat în mod posibil cu:
743. KREINDLER, Arthur – activist de partid cu fişă de cadre la secţiile C.C. Relaţii Externe (nr.
inv. 42, dosar 10/1954) şi Administrativ-Politică (nr. inv. 100, dosar 68/1955);
744. KREINDLER, Heinrich - secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice din 1947 (M.Of.
nr. 19 din 23 ian. 1048, partea I-a, p. 534; M.Of. nr. 226 din 29 sept. 1948, partea I-a, p. 7895;
M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10245);
745. KREMER, Isidor - în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului
Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
746. KRON, Carol - după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie
în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie
1948, partea I-a, p. 4968);
747. (?) KUBITZ, Carol - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept.
1947, partea I-a, p. 7950);
748. KUHN, Andrei – în 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri administrator delegat, cu
atribuţii de control, al Oficiului industrial de Bumbac (apoi de Bumbac, In şi Cânepă); ulterior
director al Centralei Industriale a Bumbacului (1948-1949); din 1949 consilier tehnic în cadrul
Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945,
patea I-a, p. 10909; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646; M.Of. nr. 184 din 11 august
1948, partea I-a; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533; M.Of. nr. 282 din 5 dec.
1947, partea a 2-a, p. 7817);
749. KUHNER, Moise – în august 1948 era inspector contabil în centrala Ministerului Comerţului
(M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313; M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a,
p. 4696);
750. JOIL, Raul (pseudonim publicistic ocazional: “Raul Iulian”) (n. 25.IV.1904, Iaşi) – fost poet
suprarealist în perioada interbelică, după război activist de partid, la sfârşitul anilor ’40 şef de
seviciu la Direcţia Generală a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de
Miniştri, în anii ’50 în conducerea E.S.P.L.A., ulterior publicist şi mai ales traducător (menţionat
şi în Pienescu 2008: 154);
751. JOIL, I. Fany – soţia lui Raul Joil (v. supra); în anii ’50-’60 redactor principal la Editura
Politică; decorată cu Ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul nr. 729 din 24 octombrie 1969;
752. LACHNER, Emanoil - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior
la Serviciul Control al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p.
9857; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
753. LAKSER, D. Maier – inspector la Comitetul de Stat pentru Preţuri, decorat prin Decretul nr. 157
din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
754. LANDAUER, E. Ionel - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
755. LANDMAN, Friederich - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);

87
756. LANDES, Victor - din 1948 inginer în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr.
95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
757. LAUFER, Ernest – după război referent-şef la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorat în
1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr.
76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3000);
758. LAUFER, Iuliu – inginer, membru de partid; după război inspector şef în centrala Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul
“Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002); în
1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S. (M.Of. nr. 230 din 4 oct.
1948, partea I-a, p. 8009);
759. LAX, Ludovic – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19
august 1947, partea I-a, p. 7492);
760. LAZARIDE, Judith – din ianuarie 1948 şefă de secţie în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29
dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
761. LAZAROVICI, Fred - unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în
1950 pentru “titoism”, pledoaria lor fiind mai degrabă un rechizitoriu (Rusnac 1997; Kuller
2008a: 446);
762. LAZAROVICI, Ilie – în 1948 inpector general sanitar în cadrul Ministerului Sănătăţii şi membru
în conducerea Uniunii Sindicatelor Sanitare (Bărbulescu et al. 2009: 71, 204; Kuller 2008a: 446);
763. LAZAROVICI, Isac – consilier cultural în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (apr. 1948 – febr. 1949) (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948,
partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123; M.Of. nr. 55 din 6 martie
1948, partea I-a, p. 2041);
764. LĂZĂREANU, Alexandru (n. LAZAROVICI) (18.II.1913 - 9.X.1991) (fiul lui Barbu
Lăzăreanu [v. infra]) – jurnalist (1933-1944), apoi redactor şef la ziarul organizaţiei Tineretului
Progresist, Tinereţea (1944-1946), pentru un scurt timp şeful serviciului de presă la întreprinderea
“Filmul Popular”, ulterior ofiţer al Serviciului de Informaţii (precursorul D.I.E.) şi “acoperit”
consilier cultural principal la Ministerul Informaţiilor (M.Of. nr. 190 din 17 august 1946, partea I-
a, pp. 8937 şi 8971), din august 1946 consilier cultural şi de presă la Legaţia României de la
Washington118 (1946-1948), declarat persona non grata de Departamentul de Stat (în replică la o
măsură echivalentă a autorităţilor de la Bucureşti), revenit în ţară ca director în centrala M.A.E.,
prim consilier şi însărcinat cu afaceri la Paris (1951-1953), ministru adjunct al Afacerilor Externe
(1953-1961), ambasador în Regatul Unit (1964-1968), Belgia şi Luxemburg (1968-1970 şi
respectiv 1976-1978) şi Volta Superioară (în prezent Burkina Faso) (1970-1976), pensionar
M.A.E.; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a P.M.R./P.C.R. (dosare anexe nr. 10/1954) şi
referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la
dosarul nr. 38/1956; căs. cu Ana, tatăl lui Dan Mircea Lăzăreanu;
765. LĂZĂRESCU, Andrei (n. Aşer LAZAROVICI) (18.VIII.1914 – 27.II.1985 România) –
ilegalist, cu stagiu recunoscut de partid din 1936, după război director în cadrul Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (1947-1950), în paralel membru al Comitetului Director al Editurii de
Stat” (numit în 1948 în locul lui Petre Năvodaru (Fischer)), ulterior director general adjunct al
Direcţiei Editurilor şi Tipografiilor din cadrul Ministerului Culturii, iar de la sfârşitul anlor ’60
director la Editura de Stat pentru imprimate şi publicaţii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi

118
Pentru rapoarte despre colegii de legaţie pe care Lăzărescu le înainta partidului, v. Arhivele Naţionale (ANIC), Arhiva
C.C. al P.C.R., Secţia Relaţii Externe, Dosar 10/1947, filele 27-33. Pentru un serial de articole dedicate Legaţiei României
la Washington în acea perioadă, v. Cristiana Marin în Curierul Armatei, nr. 7-11 (218-222) din 2007 (arhivă disponibilă în
format electronic la http://www.curierul.forter.ro).
88
 Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1953); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar în
1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (dosar L/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
766. LĂZĂRESCU, Clara (n. Clara LAUFER119) (n. 11.X.1915 Lucăîceşti, Bacău) – după război
şefă de serviciu la Direcţia Presă în Ministerul Propagandei / Informaţiilor până în ian. 1948, când
demisionează (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 319; M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947,
partea I-a, p. 4255);
767. LĂZĂRESCU, Felicia – în 1949 era referentă în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi
Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
768. LĂZĂRESCU, Leopold (n. HIRSCH) (n. 6.VIII.1909 Bucureşti) – în 1948 era inspector general
în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a, p.
1330; pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 6658 din 28 ian. 1947 în
M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 894);
769. LĂZĂRESCU, Lidia (n. Liza LAZAROVICI) (n. 13/26.XII.1915), membru P.C.d.R. din 1940,
după război, instructoare C.C. şi şefă adjunctă a secţiei relaţii Externe a C.C. al P.C.R./P.M.R.
până la mijlocul anilor ’60; alături de Ghizela Vass, a condus în cadrul secţiei un grup neoficial
de sprijin și coordonare a luptei antititoiste; redactor la postul de radio “Spania Independentă” în
anii ’60, apoi simplă activistă a partidului; decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în
1948, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949, iar în 1971 cu (Decretul nr. 157 din 4 mai) cu
ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (dosar L/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
770. LEB, Nicolae - din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr.
1948, partea I-a, p. 1033);
771. LEHRER, Solomon - în 1949 era dispecer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor
şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
772. LEIBOVICI, Alexandru - în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de
Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
773. LEIBOVICI, Ionaş - din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din
7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
774. LEIBOVICI, Luş – inspector sanitar general în cadrul Ministerului Sănătăţii în 1949 (M.Of. nr.
5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 314; Bărbulescu et al. 2009: 204);
775. LEIBOVICI, A. Rosine - funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
776. LEIBOVICI, Şulim - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 229 din 4
oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
777. LEIBOVICI, A. Vili (Willy) (1917-1986) - din februarie 1949 şef serviciu în cadrul D.C.I. a
Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267); ulterior pe
diverse funcţii în cadrul Ministerului Industriei Uşoare; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a
prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;
778. LEIBOVICI, Willi – în 1949 era membru în conducerea U.N.S.R. (M.Of. nr. 17 din 21 ian.
1949, partea I-a, p. 708);
779. LEIBOVICI-ŞERBAN, H. (n. Herşcu LEIBOVICI120, fiul lui Abram şi Blima) (18.X.1909
Piatra Neamţ – 10.II.1986 Israel) – jurist, membru P.C.d.R. din 1935, acuzator public în
Tribunalul Poporului (1945-1946); membru în primul consiliu al Baroului Ilfov, calitate în care a
participat la epurarea juriştilor consideraţi “fascişti”, membru în conducerea C.D.E. şi redactor la

119
Pentru schimbarea numelui vezi dosarul nr. 5/431/1947 de la Ministerul Justiţiei, menţionat şi în M.Of. nr. 76 din 1
aprilie 1947, partea I-a, p. 2630.
120
Românizare a numelui în baza deciziei nr. 17.900 din 3 martie 1948 a ministrului Justiţiei (publ. în M.Of. nr 56 din 8
martie 1948, partea I-a, p. 2076);
89
 ziarul Unirea121 al comitetului; secretar general al Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti
(F.U.C.E.) până în 1951; deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952), director în cadrul
C.S.P., ulterior funcţionar în Ministerul Chimiei; emigrat în Israel; căs. cu Silvia (n. 1911), tatăl
Marianei Segal şi Simonei Katz (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 396, n. 2; Solomovici 2004:
135 şi 2003: 178; Rosen 1990: 66, 70, 71);
780. LEINWAND, I. Maier Zadok - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat
prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
781. LEISS, Marcu – din august 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6662);
782. LEIST, Alexandru – în august 1947 viceconsul al Ministerului Afacerilor Străine (M.Of. nr. 174
din 1 august 1947, partea I-a, p. 6804);
783. LEISTER, Bernard –inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1948) (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092); ulterior, din 1948, controlor-revizor în centrala Ministerului de
Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a,
p. 7438);
784. LEITMAN, Ştefan - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept.
1947, partea I-a, p. 7951);
785. LEIZER, Moise - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
786. LEIZEROVICI, Rebeca - până în februarie 1949 şefă adjunctă de birou în cadrul Direcţiei Arte
Plastice a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
787. LEMPEL, Iosef - din 1948 referent stagiar în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 205
din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7352);
788. LENTEA, Rafael - din 1948 şef de birou tehnic la D.C.I. a Industriei Alimentare din cadrul
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
789. LEON, Alexandru (n. Leon HERŞCOVICI) – membru de partid din 1945, când este încadrat
iniţial ca şef de serviciu în centrala Ministerului Propagandei, unde este promovat progresiv în
cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor; ulterior consacrat ca publicist (M.Of. nr. 107 din 15
mai 1945, partea I-a, p. 3903);
790. LEONEANU, C. Leon (n. CATZ) (n. 12.IX.1914 Iaşi) – în 1946 era consilier de presă în
centrala Ministerului Industriei şi Comeţului; decorat de fostul suveran Mihai cu Ordinul „Steaua
României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 98 din 29 aprilie 1946, partea I-a, p. 4231; M.Of. nr. 25
din 31 ian. 1947, partea I-a, p. 741;
791. LEONTE, Leon (n. LEIBOVICI) (n. 6.II.1912 Bucureşti) - din 1947 inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598; M.Of. nr. 158 din 12 iulie
1948, partea I-a, p. 5785; pentru nume, v. M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9665 şi
decizia nr. 106.045 din 17 oct. 1945 în M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9665;);
792. LEOPOLD, Şulim - în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
793. LEREANU, Enric Sergiu - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
794. LERNER, Mauriciu – din 1945 şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor
şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
795. LERNER, Otto (n. 19.X.1920, Cernăuţi, fiul lui Bernard şi Maria) – locotenent-major în Armata
Roşie, revenit în ţară în 1944, funcţionar la Preşedinţia Consiliului de Miniştri până în 1953, când

121
Periodicul a fiinţat sub numele Unirea între 1945 şi 1951, apoi, până la desfiinţarea sa în 1957, sub denumirea Viaţa
noastră.
90
 este arestat şi condamnat pentru spionaj122, graţiat în 1957 (Andreescu, Năstase şi Varga 2003a:
592-3);
796. LESNER, Wolff – în 1947 funcţionar în centrala Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 266 din
17 nov. 1947, partea I-a, p. 10174);
797. LESPEZEANU, Henrieta – secretară de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949) (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p.
3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);
798. LEVAS, Iosif - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
799. LEV(O)COVICI, Sergiu - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31
iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
800. LEVIN, “Mişa” Moise (27.X.1915, Bălţi - ?, Israel) – fost membru P.S.D. (stagiu recunoscut
din 1933) şi ziarist la Şantierul (condus de Ion Pas); ilegalist, aflat în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Levi Moise”) şi cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 105); după august 1944
membru al Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii, membru al Comitetului
Executiv al P.S.D. (aripa procomunistă Rădăceanu-Voitec), apoi al C.C. al P.M.R. (1948-1950);
director al ziarului Poporul (1946-1948), ales în 1946 deputat de Bucureşti pe lista Blocului
Partidelor Democrate; director în Ministerul Muncii (1946-1947); director în centrala M.A.E.
(1947-1948), pentru scurt timp secretar al C.G.M. pentru probleme internaţionale, în febr. 1948
nominalizat ca prim consilier de legaţie pentru Legaţia României de la Buenos Aires (M.Of. nr.
50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869; M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533), din
aprilie 1948 prim consilier şi ministru plenipotenţiar al Legaţiei Române la Roma123 până în 1950,
când “defectează” şi emigrează finalmente în Israel, unde va activa ca redactor-şef al cotidianului
de limbă română Viaţa noastră; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul
Cultural” în grad de Cavaler II (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa a III-a, respectiv în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a;
801. LEVIŢCHI, Paul - după război inspector în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of. nr. 92
din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
802. LEVY, Robert – consilier tehnic la Institutul Naţional al Cooperării (I.N.C.O.P.) şi instructor al
organizaţiei de bază a partidului (1945-1948-?) (secţia economică a C.C. al P.C.R., dosare anexe,
nr. crt 9, 12, 17 şi 47-1947);
803. LIBROS, Mircea (n. Bucureşti, 6.XII.1888) – ziarist în periada interbelică, în special la Argus;
autodeclarat evreu în înregistrările de la Casa de Pensii a Ziariştilor (v. şi Benjamin & Stanciu,
1996: 22); după război consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, mai întâi la
Direcţia Presă, apoi la Direcţia Culturală 8M.Of. nr. 218 din 20 sept. 1946, partea I-a, p. 10257);
804. LICHTIG, Wilhelm – din 1945 şef de birou tehnic la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor
şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
805. LICHTMAN, Eugen – controlor (1947-1948), respectiv inspector (1948-1949) în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737), iar dn 1949 era dispecer de
specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din
20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
806. LIEBLICH, L. Aurel (n. 1902) – controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a
Ministerului Industriei şi Comerţului (1945-1948); în iunie 1948 numit director tehnic al nou-

122
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/L/L%2002.%20Leabu%20-%20Lubotici/Lerner%20Otto/index.php.
123
În fapt, iniţial fusese numit ministru plenipotenţiar la Buenos Aires şi se afla la Paris, aşteptând cursa transatlantică,
atunci când, în aprilie 1948, a fost notificat asupra schimbării (B.I.R.E., nr.10 din 12 aprilie 1948, p.1).
91
 constituitei societăţi de stat “Petrolexport” (din sept. 1948 director comercial), ulterior directorul
Rafinăriei 6 Ploieşti (1959-?), membru P.C.R din 1941, propus pentru decorare în 1961 într-un
raport al Cancelariei P.M.R., decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a, iar în
1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
807. LIEBLICH, Sandu (1901 – 1971 Bucureşti) – ilegalist (internat în lagărul de muncă obligatorie
de la Miercurea Ciuc), de profesie medic, fost preşedinte al Uniunii Comunităţilor Evreieşti, după
război consilier administrativ în cadrul Comisiei Române de Legătură cu Comisia Aliată de
Control (M.Of. nr. 106 din 12 mai 1947, partea I-a, p. 3713), redactor la Veac Nou (organul de
presă al A.R.L.U.S.), membru în conducerea C.D.E., preşedinte al F.C.E.R. pentru scurt timp
după emigrarea lui W. Filderman (succedat de Israel Bacal), medicul personal al lui V. Luca şi al
altor lideri de partid până în 1953, când va fi arestat şi judecat ca spion sionist; eliberat în 1955 şi
reabilitat, ulterior medic endocrinolog la Spitalul “G. Marinescu”; decorat în 1971 cu ordinul
“Apărarea Patriei” clasa III-a; căs. cu Dita Gelehrter Lieblich; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
808. LIFŞIŢ, Clara (Lifschitz) - din 1948 şefă adjunctă de birou în centrala Ministerului Industriei
(M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6293);
809. LIMAN, Clara (n. LÖBELSOHN) (soţia lui Horia Liman) – după război angajată iniţial ca şefă
de birou în Ministerul Propagandei în mai 1945, ulterior promovată succesiv până la funcţia de
director administrativ adjunct în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai
1947, partea I-a, p. 4255, nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904 şi nr. 286 din 10 dec. 1947,
partea I-a, p. 10919);
810. LINDER, Carol - în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
811. LINDER, Eugen - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
812. LINKER, Ana - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
813. LITEANU, I. Nicolae (n. Nathan LEIBOVICI) – activist de rang înalt în partid timp de patru
decenii, cea mai mare perioada ca instructor la Secţia cadre a C.C. al P.C.R., cu dosar la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955, fişa de cadre în u.a. nr. 110/1955); decorat prin Decretul
nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în viaţă se pare, pe str.
Jean Monnet nr. 53;
814. LITEANU, Sima (1915 – II.2008, Bucureşti, cimitirul sefard124) – soţia lui Nicolae Liteanu;
funcţionară la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă timp de peste trei decenii; decorată prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
815. LIVIANU, Villi (Willy LÖBELSOHN125, fiul lui Bercu şi Fani) (n. 28.I.1923 Piatra Neamţ) – şef
de secţie tehnică (1949-1954), iar apoi (din 1954) director tehnic la Direcţia Centrală Industrială a
Tricotajelor şi Confecţiilor din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p.
1189); în paralel cadru didactic la Facultatea de Textile a I.P.B. (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller
2008a: 447);
816. LIVEZEANU, Moscu – în 1945 încadrat ca şef de secţie la Direcţia Buget şi Contabilitate
Generală a Statului din cadrul Ministerului de Finanţe; în 1947 transferat ca director adjunct de
contabilitate la Institutul General de Asigurare, Economie, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi
pensionarilor publici; în 1948 revenit în centrala Ministerului de Finanţe, ca director adjunct de
contabilitate la Administraşia Livrărilor; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(dosare anexe, nr. 77/1952, nr. inv 517, 189/1952 şi 249/1952, nr. inv. 529) (M.Of. nr. 275 din 30

124
V. rubrica Decese din Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr292_293/pagina30.pdf.
125
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 39904 din 28 apr. 1948 în M.Of. nr. 107 din 11 mai 1948, parteaI-a, p. 4258.
92
 nov. 1945, partea I-a, p. 10417; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61; M.Of. nr. 5 din 7
ian. 1948, partea I-a, p. 106);
817. LOBENSOHN, Heinrich - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
818. LOGHIN, Aneta (LÖBEL) (n. 17 apr. 1898 Câmpina, PH) – din august 1948 referentă în
centrala Ministerului Afacerilor Externe (M.Of. nr. 201 din 31 aug. 1948, partea I-a, p. 7262; v. şi
decizia nr. 83134 din 2 sept. 1948 în M.Of. nr. 207 din 7 sept. 1948, partea I-a, p. 7401);
819. (?) LONCEAR, Carol126 (1917-1991) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 546); după război director SovromMetal
Reşiţa (1949), ulterior ministru adjunct (1949-1952) şi ministru al Metalurgiei şi Industriei
Chimice (1952), ministrul industriei metalurgice şi construcţiei de maşini (1952-1953), ministrul
industriilor şi materialelor de constructii (1955-1957), deputat M.A.N. (1952-1961); cu fişă la
secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 36/1952, nr. inv. 515);
820. LOVEANU, Dudu (n. David H. LEIBOVICI) – în 1948 numit membru al Consiliului de
Administraţie al Oficiului Industrial al Lânii (M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 32), iar în
august acelaşi an avansat director adjunct al centralei; din 1949 consilier tehnic în cadrul Direcţiei
Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
646), ulterior cu diverse funcţii de răspundere în sectorul industrial; cu fişă la secţia Economică a
C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954 şi 62/1955);
821. LOVINGHER, Gheza (n. Geza LÖWINGER, fiul lui Herman) (n. 2.XI.1925) – directorul
Oficiului Comerţului Local începând cu 1959; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-
a; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
822. LÖBEL, R. Eugeniu - din 1948 şef de secţie la D.C.I. a Industriei Alimentare din cadrul
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
823. LÖBEL, Jean - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
824. LÖBL, Adolf - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior dispecer,
preluat după reorganizarea ministerială în Ministerul Industriei (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947,
partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662; M.Of. nr. 190 din 19 august
1947, partea I-a, p. 7491);
825. LÖWY, Eugen (n. 9 martie 1905) – membru de partid din 1945 (dosar L/90 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea
I-a, p. 7951; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
826. LUCA, Elisabeta (născută Betty BIRMAN (după alte surse, contestabile, Birnbaum), soţia lui
Vasile Luca127) – originară din Basarabia, fostă ilegalistă, voluntară în războiul civil din Spania
(inclusiv membru al C.C. al Partidului Comunist Spaniol), după război membru în Comisia
Centrală a U.F.A.R. (1944-1948), apoi membru al C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R.
(1948-1952), membru al delegaţiei României la Federaţia Internaţională a Femeilor Democrate,
membru în conducerea Comitetului de Stat pentru Cinematografie din România între 1950 şi
1952, când va fi eliberată din funcţie în cadrul epurării “deviaţioniştilor”, deţinută (1952-1954),
ulterior lucrătoare într-o fabrică (după alte surse laborantă) până la reabilitarea post mortem a lui
Vasile Luca în 1968; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, iar în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4; cu referat de cercetare la fd. C.C. al

126
Singura menţiune a identităţii sale evreieşti descoperită în elaborarea lexiconului de faţă îi aparţine autorului evreu
Solomovici (2001 II: 42).
127
Anterior căsătorită cu Avram Weissman, ilegalist din Cernăuţi, rămas în Ucraina după 1945.
93
 P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 127/1968 şi
136/1972;
827. LUCA, Iacob - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
828. LUCA, Solomon - din 1949 director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Chimiei din cadrul
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
829. (?) LUCA, Vasile (n. László LUKA) (8.VI.1898 – 27.VI.1963, fiul lui Anton şi Amalia)128 - de
profesie lăcătuş, fondatorul de facto al Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) după război
(Andreescu, Nastasă, Varga, 2003:152); membru al Secretariatului, Comitetului Central şi
Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi
ministru de Finanţe (1947-1952); arestat în 1952 împreună cu cei trei miniştri adjuncţi,
condamnat iniţial la moarte în 1954, cu sentinţa comutată ulterior în închisoare pe viaţă129;
decedat în detenţie în 1963, înmormântat, apoi exhumat şi incinerat, reabilitat post mortem în
1968;
830. LUCHIAN, Paul (n. Mendel LEIBOVICI130) (22.I.1912 Iaşi - 1956) – ilegalist (în 1943 membru
supleant al C.C.), în 1949 decorat cu ordinul “Apărarea Patriei cls. III-a şi încadrat cu grad de
conferenţiar la catedra de bazele marxism-leninismului (în cadrul Facultăţii de Electrotehnică) a
I.P.B., promovat prof. univ. în 1950 şi respectiv şef al catedrei în 1953131 (i.e. omologul lui L.
Răutu de la Universitatea Bucureşti), menţionat şi ca director al editurii în limbi străine (în Kuller
2010: 189 şi Solomovici 2003: 88); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a;
incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
831. LUCIAN, Iancu - din 1948 inspector în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr.
95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
832. LUNCAŞ, Eugenia (n. Rosea GUREVICI) (28.III.1902 Basarabia – 8.IV.1989) – ilegalistă cu
stagiul recunoscut din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1180); participantă la Rezistenţa Franceză în timpul războiului;
după război activistă de partid; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1978
cu ordinul “23 August” cls. II-a, iar în 1971, cu numele “Eugenia R. Lucas”, cu ordinul “Steaua
R.S.R.” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); incinerată la crematoriul “Cenuşa” (dosar
L/102 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
833. LUNGU, Ana (n. Anna WEXLER) – după război membru în Comitetul Executiv al U.F.D.R. şi
al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate la începutul anilor ’50, autoare a unor articole
în Scânteia, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955);
834. LUNGU, S. Ivan (n. LANG) (n. 14.VII.1935 Caransebeş, fiul lui Ştefan şi Emma (n. Grosz)) –
secretar al organizaţiei de bază U.T.M. la sfârşitul liceului (1952-1953); funcţionar în comerţul
exterior (1958-1964), redactor pe probleme de politică externă la Agerpres, unde semnează sub
pseudonimul “Petru Călin” (1964-1968), apoi funcţionar la “România Film”, cu responsabilităţi
economic-comerciale, emigrat în Israel în 1973, unde lucrează 14 ani ca asistent al directorului
comercial al unei uzine în domeniul import-export şi colaborează cu unele publicaţii locale de

128
Evreu vorbitor de limbă maghiară originar din satul Cătălina (fostul judeţ Trei Scaune, actualmente Covasna), a luptat
împotriva Armatei Române ca voluntar în “Divizia Secuiască” a trupelor lui Bela Kun (Cohen) în Revoluţia bolşevică din
Ungaria, din 1919 (Levy, 2002: 171; Betea, 2001: 167 şi 1997: 119). A se vedea şi interesanta mărturie în faţa organelor de
anchetă din 1949 a lui Avram Weissman (primul soţ al Elisabetei Luca) în Levy 2002:171, precum şi misterioasa vizită a
soţilor Luca în Israel, în 1947.
129
Vezi fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/L/L%2003.%20Luca%20-%20Luzi/Luca%20Vasile/index.php
130
Vezi decizia nr. 21243 din 12 martie 1948 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, p. 2323.
131
V. anuarele I.P.B. la http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1950/,
http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1953/, ş.a.
94
 limbă română; încă în viaţă în 2005 la Haifa; căsătorit cu Stela Constantinescu, fiica adoptiovă a
ilegalistului David Avramescu (I. Lungu 2009: 239-52);
835. LUNGU, Ştefan (n. LANG) (n. 24.VIII.1902 Zsvadani, Bihor) (tatăl lui Ivan Lungu, v. supra) –
angajat de Gheorghiu-Dej la partid în 1947 (la recomandarea căruia îşi românizează numele în
acelaşi an132); în 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al
Lemnului; ulterior cu responsabilităţi la secţia economică a C.C. al P.C.R.; director şi apoi
director general al primei întreprinderi de stat de comerţ exterior până în 1953, când este exclus
din partid şi transferat în poziţia de consilier la o întreprindere (I. Lungu 2009: 242-3; menţionat
şi în arhiva reprodusă în S. Tănase 2010: 90-4);
836. LUPAN, Avram / Miron (n. Avram LUSTMAN) – ilegalist; de formaţie avocat; la sfârşitul
anilor ’30 angajat al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti; în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
înceracă fără succes să treacă în U.R.S.S. după iunie 1941; în timpul războiului internat în lagărul
de la Tg. Jiu; după război iniţial membru în Consiliul de Administraţie al S.A. “Banca
Economică”; din 1948 încadrat în Ministerul Afacerilor Externe; ambasador succesiv al R.P.R. în
Iugoslavia, Turcia şi Vietnam; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R.
(45/1955);
837. LUPAN, Ada (n. Hadaşa VYRTIKOVSKY, la Ungheni, Basarabia; fiica profesorului local de
ebraică) – soţia lui Avram Lupan; ilegalistă încă din timpul studenţiei la Bucureşti (Drept); la
sfârşitul anilor ’30 funcţionară, alături de soţul său, în cadrul Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti;
în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168
din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război figurând lista din 1945-1946 a celor 79 de
“cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în
România” [poziţia 21], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet
Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); meditatoare de
limbă rusă a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1947); din 1947 secretară de presă în centrala
Ministerului de Externe, în august 1948 detaşată la Amabasada de la Belgrad, alături de soţul ei;
ulterior la Ambasadele R.P.R. din Turcia şi Vietnam;
838. LUPAN, Cezar - din 1948 impiegat în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr.
95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
839. LUPAN, ? – soţia lui Radu Lupan (Leibovici) (v. infra) – din 1947 funcţionară în centrala
Ministerului Afacerilor Externe; în 1951 era şefa Serviciului Paşapoarte; demisă în 1952 în cadrul
unui val de “epurări” (v. Levy 2002: 182, respectiv stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu
2003, la pp. 133 şi 135);
840. LUPESCU, Gheorghe - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
841. LUPESCU, Lucia - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
842. LUPOVICI, Solomon - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
843. LUPU, Alexandru - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie
1947, partea I-a, p. 6781);
844. LUPU, Iancu - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947,
partea I-a, p. 10092);
845. LUPU, Marin A. (n. Marcel WOLFOWITZ) – activist de partid după 1944; în 1945 numit de
către ministrul Muncii membru al Consiliului Superior al Corpului de Contabili Autorizaţi şi
132
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 110.373 din 12 dec. 1947 în M.Of. nr. 291 din 16 dec. 1947, partea I-a, p. 11129.
95
 Experţi Contabili; profesor la catedra Economie Cooperativă şi Istoria Cooperaţiei a Facultăţii de
Ştiinţe Comerciale Bucureşti şi în paralel director general al INCOOP (1947-1948); membru al
Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); din
1948 director în cadrul Băncii de Stat a R.P.R. şi vicepreşedinte al Institutului de Ştiinţe
Economice şi Planificare “V.I. Lenin” (I.S.E.P., fosta Academie Comercială din Braşov; mutat la
Iaşi în 1950), promovează până la funcţia de preşedinte al Băncii de Stat al R.P.R. şi implicit
ministru adjunct de Finanţe (febr. 1956 – mart. 1957 şi nov. 1957 – ian. 1959), la începutul anilor
’60 rector al I.S.E.P., ulterior rector (până în 1973) şi şeful catedrei de Istoria Economiei
Naţionale la A.S.E. Bucureşti, pensionat în anii ‘80, autor al unor multiple lucrări şi articole
publicate la Ed. Didactică şi Pedagogică şi revistele Probleme economice şi Studii şi cercetări
economice (v. A.N.R. fond C.C. al P.C.R., secţia Economică, “dosare anexe” 30/1950 (nr. inv.
74), 189/1952 (527), 249/1952 (529) şi 29/1956 (50));
846. LUPU, Mihail (n. WOLFSOHN) – în august 1948 angajat secretar de presă / cenzor în centrala
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 194 din 23 aug. 1948, partea I-a, p. 7032);
probabilă identitate cu “Wolfson Mihai Emanuilovici”, ilegalist cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2060);
847. LUPU, Petre (n. Lupu PRESSMAN, fiul lui Avram şi Cerna) (25.X.1920 Iaşi –
30.VI./1.VII.1989) – ilegalist (membru de partid din 1939), fost deportat în Transnistria, după
război deputat M.A.N. (mandate succesive 1948-1980), secretar al C.C. al U.T.C./U.T.M. (1945-
1948-1950), şef adjunct al Secţiei Organizatorice a C.C. (1950-1952), şef al Direcţiei Treburilor a
C.C. (1952-1955), membru supleant (1965-1974) şi apoi cu drepturi depline (1974-1984) al
Comitetului Executiv al partidului şi, după 1958, alături de Ilie Verdeţ adjunctul lui Ceauşescu la
Direcţia Organizatorică a C.C. şi în acelaşi mandat şeful secţiei Organizaţii de Masă (1960-1965),
preşedinte al Comitetului de Stat pentru Problemele Organizării Muncii, Producţiei şi ale
Salarizării (1966-1969), ministru al Muncii (1969-1977), vicepreşedinte al Consiliului Organizării
Economico-Sociale (1973-1977), preşedinte al Colegiului Central de Partid (1979-1984), apoi
ambasador în Venezuela (1984-1988) şi respectiv ambasador responsabil pentru mai multe state
din Caraibe (1988-1989); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952);decorat
cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a (1948), ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (1949),
ordinul Muncii clasa a II-a (1957), ordinul Muncii clasa I-a (1962), ordinul “Steaua R.P.R.” clasa
a II-a (1964), ordinul “Tudor Vladimirescu” (clasa I-a (1966), medalia de aur “Secera şi
Ciocanul” (1971); fiul său, Andrei, a emigrat în Israel în 1990;
848. LUPU, Nesia (n. Nesia RABINOVICI, fiica lui Iosif şi Sara) (n. 1915, Tighina – d. Bucureşti,
anii ‘80) - agentă sovietică (pe lista agenţilor de influenţă transmisă de sovietici lui Emil
Bodnăraş în 1945-1946); soţia lui Petre Lupu (n. Pressman) (v. supra); ilegalistă (membru
P.C.d.R. din 1936), anchetată alături de Ana Pauker în procesul de la Craiova, din 1936, deţinută
în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka, apoi, până în august 1944, în lagărul de la Târgu
Jiu; ulterior ocupă diverse funcţii în eşalonul doi al aparatului comunist de stat; decorată în 1971
cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971)
849. LUSTIG, Carol Emil – originar din Satu Mare, şeful Direcţiei Administrative în M.A.E., cu rang
de prim consul general (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533) între 1948 şi 1952
(demis), emigrat în Israel la începutul anilor ’60; soţul Evei, prietenă apropiată a Anei Pauker
(Levy 2002: 157, 207; Solomovici 2004: 24, 588; Constantiniu 2003 passim);
850. MACOVESCU, Tereza (n. Teri UNGAR, fiica lui Adolf şi Pepi (n. Peszel)) (1910-1962) –
evreică maghiarofonă, soţia diplomatului George Macovescu (1913-2002); fostă ilegalistă (cu
dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1256); după 1944 activistă a partidului, între 1948 şi 1949 alături de soţul ei (însărcinat cu
afaceri) la Londra, exclusă în 1952 din partid “pentru atitudine uşuratică şi neprincipialitate în
ceea ce priveşte raporturile cu unii mici burghezi”, ulterior traducătoare la diverse edituri, în
96
 special Editura pentru Literatură Universală; cu dosar anexă la secţia Organizatorică a C.C. al
P.M.R. (nr. inv. 187, nr. 156/1950-1952) (v. şi Balas 2008: 188-9, 195, 209; Simuţ 2007; Buzatu
2008: 421);
851. MAER, ? (Florian?) – în 1952 membru al organizaţiei de partid şi angajat al Direcţiei Cabinet din
centrala M.A.E. (după ce fusese la Direcţia a II-a) (v. stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu
2003: 148-150);
852. MAHLER, Isac – arhitect; în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
853. MAICU, Horia (n. H. GOLDSTEIN133) (30.X.1905 Constanţa – 1975 Bucureşti) – membru de
partid, şeful Comisiei de Planificare Urbană din Bucureşti în anii ’50 (i.e. arhitect-şef al
capitalei), membru în conducerea Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi
Sistematizare şef de proiect la Casa Scânteii în stil realism socialist, co-autor al Sălii Palatului
(1957-1960), al Mausoleului militanţilor comunişti din Parcul Carol şi al actualei clădiri a
Teatrului Naţional Bucureşti în stil brutalist (1967-1970); arhitect-şef al capitalei în anii ’50;
profesor de arhitectură; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955)
(v. şi Cajal şi Kuller 2004: 498, N. Burcă 2007: 7)); el însuşi o dovadă vie, alături de alte nume
sonore precum Nicolae Bădescu, a faptului că nici măcar arhitectura nu era scutită de
ideologizare, Maicu postula în nr. 1 al revistei Arhitectura din 1950 că “statul sovietic, construind
după propunerile tov. Stalin blocurile înalte, va da posibilitatea de a ridica şi mai sus nivelul de
trai al oamenilor muncii” şi respectiv că “dezbaterile din URSS în jurul problemelor idelogice ale
literaturii, muzicii şi artei” “au constituit şi pentru noi forme călăuzitoare pe drumul realismului
socialist în arhitectură” (apud Trişcu 2002); căs. cu Şulamita;
854. MAIMON, A. Iosif - menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
855. MAIOREANU, Coloman – preşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. (1959-1963), ulterior prim-
vicepreşedinte al Consiliului de Conducere al băncii; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50 şi referat de cercetare
la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1957;
856. MANASSE, Micaela (uneori în forma românizată Mihaela Mănase) – avocată, din 1945 membru
în conducerea U.F.A.R. şi cenzor al Uniunii (1945-1948), apoi membru al C.C., al Comitetului
Executiv şi secretar al U.F.D.R. (1948-?) (Şt. Mihăilescu 2006: 380, 426, 427, 429-30), deputat în
Camera Deputaţilor (1946-1948) din partea P.S.D. (facţiunea pro-comunistă), ca deputat de
Buzău (Ţugui 1979: 189) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. - Secţia Organizatorică, dosar 3/1947, f.
153), membru A.D.I.R.I. din anii ’60, autoare a unor articole în revista Justiţia nouă în anii ’50-
’60 (inclusă şi în C.S.I.E.R.(Kuller 2008a: 447); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
clasa a V-a;
857. MANDEL, Mihail - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
858. MANDEL, S. Osias - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
859. MANDL, Vladimir – după război directorul Economatului P.C.A. (M.Of. nr. 20 din 23 ian.
1946, partea I-a, p. 477);
860. MANEA, Anton (n. Solomon MENDELSOHN) (n. 14.VI.1927, Târgovişte - 1992) – fost
membru P.S.D., din 1937 chiar secretar general al organizaţiei de tineret şi membru al C.C.;
deputat de Turda în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-
1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); după fuziunea din 1948 membru
133
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 109.755 din 11 dec. 1947 în M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1947, partea I-a, p. 11214.
97
 supleant al C.C. al P.M.R. şi membru al Secretariatului C.C. al U.T.M. (1948-1952), în 1951 şeful
secţiei Muncitoreşti a C.C. al U.T.M., ulterior menţionat ca director adjunct al Întreprinderii de
aparate de măsură şi control din Otopeni; (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Organizatorică,
dosare nr. 123/1948, f. 12 şi 105/1951, ff.1-2; apare şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 143, n. 24; Dobre et
al. 2004: 372);
861. MANOLE, Eugenia (n. ABRAMOVICI) (n. 4 iulie 1903 Bucureşti) – după război
stenodactilografă-şefă în centrala M.A.E., în iulie 1948 promovată translatoare interpretă-şefă şi
repartizată la cabinetului secretarului general E. Mezincescu (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948,
partea I-a, p. 5970; M.Of. nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401; pentru schimbarea
numelui v. decizia MJ nr. 92321 din 30 sept. 1948 în M.Of. nr. 229 din 2 oct. 1948, partea I-a, p.
7997);
862. MANOLE, Ofelia (n. ZEITMAN, după alte surse Zeidman; căs. cu Emanoil Vinea; zisă şi
“Irina” şi “Jeni”, fiica lui Isidor şi Ernestina)) (15.II.1908 Reni, Ucraina – 30.IV.1983 Bucureşti,
ucisă de iubitul fiicei ei) - ilegalistă (membru de partid din 1926), cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 86); după război membră în
conducerea Apărării Patriotice, membru supleant al C.C. al P.M.R. (1948-1958), secretar general
la Ministerul Sănătăţii (1948-1950), membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), membru al
C.C., al Comitetului Executiv şi al Secretariatului U.F.D.R. (1948-1952), colaboratoare a revistei
Femeia a F.D.F.R. (1946-1948), deputat M.A.N. (1948-1952), membru şi apoi şefă a secţiei
Cultură a C.C. al P.C.R. în anii ’50, secretar al Comitetului Regional Bucureşti al partidului
(1954-1958) şi prim-adjunct al şefului Secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R (1956-
1958); marginalizată în 1958 în lotul “fracţioniştilor”, reabilitată în 1964; decorată în 1948 cu
ordinul “Steaua R.P.R. clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a, iar în 1978 cu
ordinul “23 August” cls.I;
863. MANOLESCU, David – din ianuarie 1948 consilier de presă în cadrul Ministerului
Informaţiilor, apoi al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534);
864. MANOLESCU, Eduard (1896 Burdujeni – 1949 Bucureşti, între amici “Edy”; fiul lui
Alexandru) – jurist, membru în conducerea C.D.E. şi deputat de Bucureşti al Marii Adunări
Naţionale (1946-1948-1949) (Rosen 1990, Kuller 2008a: 447; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941,
partea I-a, p. 5127);
865. MANOLIU, Nicolae (n. MANDEL, fiul lui Bernat şi Irene (n. Schwimmer)) – de formaţie
medic, fost internat în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka; după război cu fişă de cadre
la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (4/1951), delegat al României la Târgul
International de la Budapesta din 1960; în anii ’50 directorul spitalului “Elias” din Bucureşti;
decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa a II-a (Decretul nr. 521 din 24 dec. 1952); soţia sa , Etti
(n. Goldschläger (24.III.1918 – 9.XII.1993), de asemenea medic, a decedat la Frankfurt am
Main; fiul său, Andrei Manoliu (coleg de clasă cu V. Tismăneanu), emigrat în anii ’70, este jurist
în S.U.A. şi a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr. 2195 din 6 aug.
2009; M.O.R. nr. 568 din 14 aug. 2009);
866. MANTU, Eugen (n. Richard MARCUZON134) (n. 27 nov. 1911 Bucureşti) – membru de partid,
din 1948 secretar de legaţie, detaşat la Legaţia R.P.R. de la Londra; cu referat de cercetare la Fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 34/1956;
867. MANTU, Lucia – soţia lui Eugen; încadrată împreună cu soţul ei în centrala M.A.E. în februarie
1948 ca dactilografă-şefă şi detaşată la Legaţia României de la Londra (M.Of. nr. 46 din 25 febr.
1948, partea I-a, p. 1639);
868. MANTZ, Nicolae (ian. 1927 Galaţi – dec. 2007) - inginer agronom; membru de partid după
război; din 1952 în Ministerul Agriculturii (şi Silviculturii), în care promovează până la funcţia de
134
V. decizia ministruluii Justiţiei nr. 91936 din 16 sept. 1946 în M.Of. nr. 223 din 26 sept. 1946, partea I-a, p. 10522.
98
 secretar general – ministru adjunct al ministerului, în 1970; instructor al Secţiei Agrare a C.C. al
P.M.R. în anii ’50-’60; cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1/1955); cu referat de cercetare
la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr.
93/1955 şi 67/1961;
869. MARCU, Asher - după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe
lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
870. MARCU, Sergiu - din 1948 inspector general adjunct în centrala Ministerului Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
871. MATTES, Leon - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
872. MARCOVICI, Efraim - în 1949 referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
873. MARCOVICI, Elias - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor
Chimice de Bază (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966)
874. MARCOVICI, Gheorghe - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a
Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, apoi transferat la Serviciul Control
al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; controlor
economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
875. MARCOVICI, Iacob - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23
sept. 1947, partea I-a, p. 8598; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
876. MARCOVICI, Iuliu - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
877. MARCOVICI, Jean - avocat, după război membru al Contenciosului Administraţiei Liverărilor
din Ministerul de Finanţe, în iunie 1948 transferat la contenciosul Ministerului Afacerilor Interne
(M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847; M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p.
3747);
878. MARCOVICI, Lazăr – din 1947 inspector general la D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
879. MARCOVICI, Leizer - secretar general al C.D.E. Iaşi începând cu 1952 şi membru al C.C. al
Frontului Democraţiei Populare în a doua jumătate a anilor ’50 (în calitate de reprezentant al
comunităţii evreieşti);
880. MARCOVICI, S. Lionel - în anii ’50 lector la catedra de organizare şi planificare a Facultăţii de
ingineri economişti din cadrul I.P.B. şi funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării, ulterior
responsabil în cadrul CEPECA; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
încă în viaţă în 2005, în Bucureşti;
881. MARCOVICI, Lupu - după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor (M.Of. nr.
222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
882. MARCOVICI, Marcel - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
883. MARCOVICI, M. – după război încadrat la Oficiul Industrial al Klânii (M.Of. nr. 126 din 6
iunie 1947, partea I-a, p. 4534); din 1948 impiegat la D.C.I. Textilă a Ministerului Industriei
(M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
884. MARCUS, Albert - din februarie 1949 şef birou în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
885. MARCUS, Alfred - controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);

99
886. MARCUS, Ella (fiica lui Maximilian) (n. 4.VI.1909 Bucureşti) – obţine cetăţenia română după
război, în ianuarie 1948 angajată şefă de serviciu în centrala Ministerului Afacerilor Străine /
Externe (M.Of. nr. 18 din 22 ianuarie 1948, partea I-a, p. 516; M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1944,
partea I-a, p. 8220);
887. MARCUS, L. Marcel - menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
888. MARCUS, Paula - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
889. MARK, S. Horaţiu - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
890. MARU, Clara - în ian. 1949 era referentă în centrala Ministerului Învăţământului Public, la
Direcţia Studii (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
891. MATEESCU, Adolf - în august 1948 era inspector contabil în centrala Ministerului Comerţului
(M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313; M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a,
p. 4696);
892. MATEI (căs.), Ella (n. SCHMIDT-GRINBERG) – fiica lui Ury Benador; până în iunie 1948
referent titular în cadrul Direcţiei Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Regia
Monopolului Cărţilor Ilustrate (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386; M.Of. nr.
136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142; M.Of. nr. 80 din 5 aprilie 1948, partea I-a, p. 5386);
ulterior secretar al organizaţiei de bază a P.C.R. de la Direcţia Generală a Editurilor, Poligrafiei şi
Difuzării cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri la începutul anilor ’50 (Pienescu 2008: 158-9);
893. MATHIAS, Carmen - în 1949 era şefă de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
894. MAURER, Mihail Emil (1904-1964) – medic, membru de partid; în 1948 numit membru al
Consiliului Director al Oficiului Industrial al Produselor Farmaceutice şi Chimice de Specialitate
de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 65 din 18 martie 1948, partea I-a, p.
2382); ulterior director al Institutului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă
(1955-1964); cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 65/1955; decorat în 1964 cu titlul “Medic emerit al R.P.R.”;
895. MAYER, Alfred - după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala Ministerului
Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi la Regia
Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15
iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
896. MAYER, E. Carol – membru al Curţii Supreme de Justiţie, la Secţia Penală (1945-1948) (M.Of.
nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4311 şi nr. 217 din 18 sept. 1948, partea I-a, p. 7683);
897. MAYER, Jose – controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de
Miniştri (1946-1948); ulterior director al întreprinderii “Victoria” din Iaşi (M.Of. nr. 158 din 12
iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
898. MAYER, Melita - în 1946 angajată în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la
Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
899. MAYER, E. Victoria - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorată cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
900. MAYO, B. Mihail de – evreu sefard originar din Craiova (coleg de clasă în liceu şi prieten
apropiat cu Radu Demetrescu Gyr), avocat, acuzator public în cadrul Tribunalului Poporului
(1945-1946, v. M.Of. nr. 100 din 2 mai 1945, partea I-a, p. 3568), acuzator în procesul
mareşalului Antonescu (1946), apoi referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în
funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8

100
 iunie 1948, partea I-a, p. 4968), iar până în anii ’60 autor în revista Justiţia Nouă; ar fi fost la un
moment dat exclus din partid cf. T. Solomovici (2004: 236) (v. şi Kuller 2008a: 448);
901. MAYOR, Eva - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
902. MAX, Teodor - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi
Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
903. MĂNESCU, Ella (n. Ella DIAMANTSTEIN, fiica lui Zigmund şi Hana (n. Biermann)) (1919
Ardeal – 2003 Israel) - secretara Anei Pauker la biroul de la sediul P.C.R. (1944-1947), ulterior
cu funcţii mai reduse ca importanţă în partid; emigrată în Israel în 1985, împreună cu soţul ei,
Radu Mănescu [v. infra] (cercetătorul Robert Levy îi intervieva împreună la 28 august 1989
(Levy 2002: 205, 314);
904. (?) MĂNESCU, Paula - după război referentă în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
905. MĂNESCU, Radu Henry (n. Henry MINTZER135, fiul lui Willy (secretar general al comunităţii
evreieşti din Focşani) şi Raşela (n. Glanzstein)) (5.XII.1912 Focşani – 1993 Natanya, Israel) – în
adolescenţă sionist, ulterior comunist ilegalist şi condamnat; după război consilier în centrala
Ministerului Industriei şi Comerţului (1946-1948), membru al Consiliului Ministeriale pentru
Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947), vicepreşedinte al Uniunii Sindicatelor
Ziariştilor Profesionişti (1948), activist al direcţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1949), director
general al Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă
Consiliul de Miniştri (1950-1952), ministru adjunct al Finanţelor (1952-1970), membru al
Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1960-1965), vicepreşedinte al Băncii de Investiţii
(1970-1973), profesor la Catedra de Finanţe a Academiei de Ştiinţe Economice în nii ’60-‘70;
decorat în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor de către fostul suveran
Mihai (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666), în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei”
cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; emigrat în Israel în 1985136
împreună cu soţia Ella [v. supra] şi cei trei copii, Anca Finta, Vlad Mănescu (alias Zeev Manor)
şi Sanda Grossman;
906. MEDREA, Simonette - inspector economic în centrala M.I.C., iar după reorganizarea
ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p.
4384);
907. MEHR, Iacob (în unele acte oficiale “Meher”) - din noiembrie 1946 cenzor / secretar de presă în
centrala Ministerului Propagandei, apoi a Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148
din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4; M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1946, partea I-a, p. 12086);
posibilă identitate cu omonimul încadrat în 1947 prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu
grad de sublocotenent, în Forţele Armate (v. M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
908. MEIROVICI, A. Moise – din septembrie 1948 controlor-revizor principal în centrala
Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 209 din 9 sept.
1948, partea I-a, p. 7438);
909. MEISNER, Bruno – în 1946 era inspector-şef clasa I-a în Ministerul Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice, delegat cu conducerea Direcţiei Regionale Craiova (M.Of. nr. 167 din 26 iulie
1946, partea I-a, p. 6396);

135
Pentru românizarea numelui, ,vezi decizia nr. 106645 din 18 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (publ. În M.Of. nr. 252 din 3
nov. 1945, partea I-a, p. 9713.
136
Fratele său, George Mănescu (n. Georges Mintzer (la 17 sept. 1916 la Focşani), zis „Gică”, încă în viaţă în 2010 în
Israel) emigrase cu soţia sa Beatrice (n. Weiler) în decembrie 1970.
101
910. MELAMEDMAN, Valentina – după război şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Tecuci
(M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697); în 1947 transferată la Bucureşti şi încadrată
controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p.
7492);
911. MELINESCU, Ilca (n. Ilka SPITZER, căs. WASSERMAN, fiica lui Moritz şi Hilda) (1915
Bucureşti - 2002) – de profesie farmacistă, fostă ilegalistă deţinută la Mislea şi Dumbrăveni, după
război secretara biroului Anei Pauker (şi după unii conducătoarea de facto a Ministerului
Afacerilor Externe, M.A.E.) şi directoarea editurii de limba rusă “Cartea Rusă” (1953), secretar
general al Ministerului Sănătăţii în anii ‘50, ulterior directoare la Editura pentru Literatură
Universală, iar apoi redactor şef la Editura Univers (de unde se pensionează în (?)1981); decorată
în 1949 şi respectiv în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; a fost soţia lui Nicolae
Melinescu (funcţionar M.A.E. şi decan al facultăţii de Filozofie din Bucureşti) şi mama lui
Nicolae Melinescu Jr., crainic al defunctului “Telejurnal” din perioada ceauşistă, în prezent încă
angajat al TVR, fiul său (i.e. nepotul Ilcăi), Mihai, fiind actualul corespondent al TVR la
Washington; martoră a acuzării în procesul lui Pătrăşcanu, pe care l-a acuzat de antisemitism;
912. MENDEL, Alexandru (n. 5.X.1906, Chinţeni, Cluj) – fost ilegalist, trece în URSS în mai 1941,
repatriat în 1947, iniţial şef de producţie la cooperativa “Victoria” (1949-1951), apoi referent în
Ministerul Industriei Uşoare (1951-1956), respectiv şef de secţie la întreprinderea “Varga
Katalin” dlin Cluj (1956-1959), pensionat (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a:656-7) (dosar
M/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
913. MENDEL, Eugen (n. Egon Mendel) – director în Ministerul de Finanţe, arestat şi condamnat în
lotul “Vasile Luca”; fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.
249/1952, nr. inv. 529; Ioniţoiu 2000: 217; Jela 2001: 203; Buzatu & Chiriţoiu 1998: 61);
914. MENDEL, F. - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
915. MENDELSOHN, Iosef - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din
19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
916. MENDELSOHN, Willy - din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru
reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604); în 1949 era
consilier tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr.
15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
917. MENICOVICI, Estera – din 1947 şefă de serviciu în centrala Ministerului (Industriei şi)
Comerţului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7083), în luna iulie a aceluiaşi an
repartizată la Direcţia Comerţ Privat (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094; M.Of.
nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257; M.Of. nr. 246 din 22 oct. 1948, partea I-a, p. 8478);
918. MENINGHER, N. Elias-Froim - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu
Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
919. MERLAUB, Cecilia - după război angajată iniţial ca desenatoare principală, ulterior reîncadrată
ca ataşat de presă în centrala Ministerul Propagandei, iar din decembrie 1947 promovată referent
tehnic în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029;
M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
920. MEROVICI, Solo – din ianuarie 1945 contabil în centrala Ministerului Afacerilor Străine,
responsabil în cadrul Economatului ministerului (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p.
3709 şi nr. 14 din 18 ian. 1945, partea I-a, p. 353);
921. MESSINGER, Constatin – după război membru de partid, şeful secţiei Sport-Turism a
Confederaţiei Generale a Muncii, din 1948 membru al comitetului filialei Bucureşti a Asociaţiei
“Turismul Popular” (fostul O.N.T.), în anii ’50 şeful Direcţiei Turism şi Excursii a Consiliului

102
 Central al Sindicatelor; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (137/1955)
(pentru evreitate v. Solomovici 2004: 108, 112);
922. METCH, Z. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru
lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);
923. MEŢIANU, Andrei – în ian. 1947 numit membru al Consiliului Director al A.G.U.S.
(Administraţia Generală a Unităţilor Economice ale Asistenţei) (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947,
partea I-a, p. 658);
924. MEŢIU, Erna (n. 24.XI.1912, fiica lui Eduard) - juristă, membru P.C.d.R. din 1935 (după alte
surse 1933), procuror în anii ’50-’60, propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al
Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005) (dosar M/131 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
925. (?) MEZINCESCU, D. Eduard137 (n. Eduard MESINGER) (n. 1909-?) – ilegalist din timpul
studenţiei la Cluj; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2333); în timpul războiului cadru didactic la Facultatea de Medicină din
Bucureşti (în 1944 cu grad de asist. univ; la facultate alături de tatăl său, Dimitrie), după august
1944 comisar al guvernului pe lângă Liga Operelor Sociale, cu rang de secretar de stat (1945-
1946), secretar general al C.C. de ajutor al regiunilor lovite de secetă (1947), secretar general la
Ministerul Afacerilor Străine în 1948, şef al Departamentului Artelor (1948-1949) şi apoi
ministru al Artelor şi Informaţiilor (mai 1949 – iulie 1950), preşedinte al Comitetului pentru
Artă138 cu rang de ministru secretar de stat (iulie 1950 – iunie 1952), ministru adjunct al
Afacerilor Externe (1956-1966), iar apoi ambasador succesiv în Suedia, Danemarca şi Norvegia
(pânã în 1976); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1964 cu ordinul “23
August” cls. III-a iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a; după 1989 membru al Partidului
Socialist al Muncii şi redactor la revista Magazin Istoric; împreună cu Florica a avut doi fii,
Gheorghe Andrei (n. 1943; decedat) şi Alexandru Luca (n. 1946), amândoi fizicieni şi emigraţi în
S.U.A.;
926. MEZINCESCU, Florica (soţia lui Eduard Mezincescu, apoi a lui Matei Socor) (d. 1999) – de
profesie chimist; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 300); după război membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948),
deputat supleant de Bucureşti al M.A.N. (1946-1948) şi apoi cu drepturi depline (1948-1952-
1957, de Mehedinţi, respectiv Timişoara), membru al C.C. şi al Comitetului Executiv şi secretar
U.F.D.R. (1948-?), colaboratoare a revistei Femeia a F.D.F.R. (1946-1948), şefa Frontului
Democrat Universitar, ministru adjunct al Învăţământului Public (1949-1951, şefa
Departamentului Învăţământ Superior), vicepreşedinte al Comitetului pentru Învăţământ Superior

137
V. mărturisirea făcută de Petru Groza lui Emil Bodnăraş la 23 iunie 1949, cf. căruia tatăl lui Mezincescu, evreu botezat,
originar din Bacău, ar fi fost medicul curant al mareşalului Averescu, paragraful referitor la evreitatea lui Mezincescu fiind
reprodus integral în Buzatu şi Cîrstea (2010: 332) şi respectiv Solomovici (2003: 188). N.B. Tatăl lui Eduard M. a fost
Dimitrie Mezincescu (1880-1961, adesea – eronat - ortografiat şi Dumitru), medic şi profesor universitar, originar din
Dorohoi (şi nu Bacău, cum susţinea Groza), cu studii în S.U.A., profesor de igienă la Facultatea de Medicină din Iaşi (1910-
1921), apoi la catedra de igienă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti (din 1921), directorul Institutului de Igienă din
Bucureşti în perioadele 1927-1940 şi 1945-1947), respectiv secretar general al Ministerului Sănătăţii pentru câteva luni
după 1944. În aplicarea Halaha, incertitudinea privind evreitatea lui Eduard Mezincescu rezidă în identitatea etnică încă
necunoscută nouă a mamei sale, Maria (n. 1886).
138
În aprilie 1948, Ministerul Artelor (condus la acel moment de Ion Pas) şi Ministerul Informaţiilor (fostul Minister al
Propagandei (până în 1946), condus la acel moment de Octav Livezeanu) au fost comasate în forma Ministerului Artelor şi
Informaţilor, condus de Octav Livezeanu (15 aprilie 1948 – 23 mai 1949). În mai 1949, ministerul a fost redenumit
Ministerul Artelor şi plasat sub conducerea lui Eduard Mezincescu (23 mai 1949 – 12 iulie 1950), iar în iulie 1950
reorganizat în forma Comitetului pentru Artă din subordinea Consiliului de Miniştri, rămânând sub conducerea lui Eduard
Mezincescu (12 iulie 1950 – 2 iunie 1952), cu rang de ministru – secretar de stat. Ulterior va fi reabsorbit în cadrul
Ministerului Culturii (respectiv Învăţământului şi Culturii) (1953-1962), apoi recreat în 1962 în forma Comitetului de Stat
pentru Cultură şi Arta, şi finalmente reorganizat în 1971 în forma Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
103
 (1951-1953), vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii (1952), ministru
adjunct al Învăţământului (din 1955-1957), directoare adjunctă la Editura Politică (1957-1963),
în anii ’60 redactor-şef al Editurii Politice; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al
P.M.R. (1951, 1955);
927. MICHELLER, Carol (n. 12.VI.1912) – după război membru de partid, iniţial controlor în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784); ulterior activist, cu fişă
de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951) (dosar M/168 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
928. MICHELSOHN, Beniamin - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din
31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
929. MICU, Rozina (n. KLEIN) - după război şefă de birou în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
930. MICU-CHIVU, Ecaterina (n. KLEIN, ulterior românizat MICU; zisă “Tina”) - pentru un timp
soţia (a doua a) lui Stoica Chivu; fostă ilegalistă, deţinută în perioada interbelică; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1445);
după război şefa Direcţiei Personal din M.A.E. (1947-1950) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009:
199, n. 3; Preston et al. 2005: 334 n.2); din 1953 director al Institutului Româno-Sovietic;
profesor la Institutul Politehnic Bucureşti până în 1955, apoi în C.C. al Crucii Roşii (1955-1960),
în anii ’80 traducătore la diverse edituri; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-
a, în 1949 cu odinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret
nr. 7 din 23.I.1978);
931. MIHAIL, P. Leon – în 1941 radiat pe motive rasiale din registrele de rezervişti; reîncadrat în
Forţele Armate în 1945; după război arhivar principal în centrala Ministerului de Finanţe; în 1948
delegat şef al Direcţiei Materiale a aceluiaşi minister (M.Of. nr. 9 din 12 ian. 1948, partea I-a, p.
241; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5122; pentru evreitate v. şi Arhiva U.S.H.M.M.,
colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 997/1943);
932. MIHĂILEANU, Petre (n. Leon HERŞCOVICI139) (n. 11.V.1909 Vaslui) – membru de partid cu
stagiul recunoscut din 1938, voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania (Diamant 1979: 371,
Sugarman f.a.: 110); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1755); încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist,
cu grad de colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr.
253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); după august 1944 inspector general în cadrul Direcţiei
Politice Administrative a Poliţiei Prefecturii Capitalei (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a,
p. 3877; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. III-a140, la începutul anilor ’50 trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în cadrul
diplomaţiei române141, apoi coautor al unor articole sub egida I.S.I.S.P., apoi traducător la diverse
edituri (dosar M/158 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
933. MIHNEA, Ionel (n. COHN142) (25.VI.1920 – 22.II.1977) – membru de partid din 21 martie 1945
(dosar M/169 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după preluarea ministerului de către Ana Pauker
încadrat în centrala M.A.E., în 1948 cu rang de ataşat de legaţie (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1948,
partea I-a, p. 516);
934. MIHNEA, Bella – soţia lui Ionel Mihnea-Cohn; din ian. 1948 arhivar principal în centrala
M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);

139
V. decizia nr. 9099 din 3 febr. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918.
140
V. http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26302.
141
Menţionat în anuarul The Diplomatic Year Book (New York 1951), p. 155
142
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 101.916 din 4 oct. 1945 în M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9260.
104
935. MILETICI, Jean – avocat, în iunie 1948 repartizat de ministrul Justiţiei la contenciosul
Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4844); decorat
în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of.
nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862)
936. MILETINEANU, Ionel (uneori ortografiat şi “Militineanu”) (1902-1979 Bucureşti) – văr primar
al amantei regale Elena Wolf-Lupescu; la începutul anilor ’30 expulzat din Germania în timpul
studenţiei ca agitator comunist, apoi înrolat voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după
război membu în conducerea Comitetului Electrotehnic Român; în mai 1948 numit unul din cei
şase secretari generali ai Ministerului Industriei (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p.
5638); până în 1969 director general adjunct al Direcţiei Generale Metrologie, Standarde şi
Invenţii de pe lângă Consiliul de Miniştri, iar apoi director în cadrul Direcţiei de Standardizare;
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; în
1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele
Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a,
p. 9763) (Diamant 1979: 371, Sugarman f.a.: 110, Ţurlea 2010: 111; B.I.R.E. 15 (18 mai 1948):
6); decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de
ofiţer;
937. MILKERT, Bruno (uneori ortografiat “Milchert”) - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea
I-a, p. 5784);
938. MILLO, Sergiu – în 1945 era funcţionar la Subsecretariatul Aprovizionării de pe lângă
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5263);
939. MINDIRIGIU, Lupu – de formaţie tâmplar, după război instructor teritorial şi “lector” al
ziarului Scânteia, cenzor de presă în cadrul Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (1952-
1977), ocazional publicist la Presa Noastră143 (editată de Consiliul Ziariştilor din R.S.R.), apoi
redactor la România Liberă până la emigrarea în Israel în 1980, unde, în 1999, avea să publice
cartea de memorii Un anonim în citadela presei româneşti, apărută la Tel Aviv (Solomovici
2003: 377-9 ş.u.; Otu şi Râjnoveanu 2007: 56);
940. (?) MINEA, Stan (fiul lui Constantin) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1971); voluntar republican în războiul
civil din Spania, după august 1944 redactor la Viaţa sindicală, încadrat la M.Ap.N. în 1946,
avansat colonel (1949), decorat în acelaşi an cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, promovat
şeful Direcţiei Informaţii (i.e. contrainformaţii militare) a Marelui Stat Major (febr. 1951-ian.
1954), ulterior, în circumstanţe încă neelucidate, internat într-o secţie psihiatrică a spitalului
M.A.I. Otopeni, apoi, în anii ’60, autor al unor articole şi studii de istorie contemporană (la
I.S.I.S.P., Institutul de Istorie şi Filozofie al Academiei, revista Magazin istoric, etc.) (Adorian et
al. 1971: 210; Solomovici 2003: 249 şi 470; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506, n. 17;
Ioniţoiu 2008: 291; C.P.A.D.C.R. 2006: 662; Troncotă 2003: 35; Deletant 1999: 20);
941. MIRONESCU, Solange – la începutul anilor ’50 angajată la Direcţia Cabinet în M.A.E.
(Constantiniu 2003: 83, 149);
942. MISSIR, Ioana - avocată, în iunie 1948 repartizată de ministrul Justiţiei la contenciosul
Ministerului Afacerilor Interne (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847)
943. MIŞOSNIKY, Leon (1921 Bucureşti – III.2007 Bucureşti) – pictor; ilegalist, internat în timpul
războiului într-un lagăr de muncă obligatorie la Titu-Găieşti; în 1948 numit preşedinte al
Consiliului de Administzraţie la “Imprimeriile Independenţa” (M.Of. nr. 32 din 9 febr. 1948,
partea I-a, p. 1051); în anii ’50 student la Facultatea de grafică şi poligrafie de la Moscova, după

143
Un articol al său din 1967 fiind citat în Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie (Göttingen:
Hubert & Co., 1999), p. 1482.
105
 întoarcerea în ţară “ocupând diferite funcţii tehnice şi administrative, până la postul de director în
instituţii poligrafice” (Ţ. Goldstein 2010: 18);
944. MOGHIOROŞ, Alexandru (n. BALOGH Joszef, în alte documente oficiale MAGYAROSI)
(23.X.1911 Salonta Mare, Bihor – 1.X.1969 Bucureşti) – evreu maghiarofon, fost mecanic,
agitator comunist şi membru de partid din 1929, după 1944 membru în conducerea C.D.E.,
membru al Biroului Politic (din 1948); secretar CC al PMR (1948-1954); membru al Biroului
Organizatoric (1950-1953); ministru al Nationalităţilor în guvernul Groza (1948-1952),
preşedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951); prim-
vicepreşedinte şi apoi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965); şef al secţiei de
relaţii internaţionale a partidului în timpul guvernării Dej; decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa I-a;
945. MOGHIOROŞ, Stela (n. 3.IX.1909, Tighina) (n. Ester RADOŞOVEŢKAIA, fiica lui Iakov
Abramovici Radoşoveţki), soţia lui Al. Moghioroş) – membru P.C.d.R. din 1929 (nume
conspirativ “Liza Lechmanova”), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2137, doc. 1); după război membru în prima echipă redacţională
la Scânteia, membru C.C. al P.C.R., reprezentanta P.M.R. în redacţia Kominform, Pentru pace
trainică, pentru democraţie populară, membru al Comitetului Executiv şi al C.C. al U.F.D.R.
(1948-1954), director general adjunct la Agerpres (1954-1979, apoi pensionată); decorată în 1948
cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a şi în 1979
cu ordinul “23 August” clasa I;
946. MOISE, Avram – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1948 era controlor
în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai
1948, partea I-a, p. 4611);
947. MOISESCU, Anton (12.II.1913 Umbrăreşti, Galaţi – 2002 Bucureşti) – membru P.C.d.R. din
1932, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1856); voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, membru al C.C. al P.M.R. (1955-
1969); preşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. şi ministru adjunct al Finanţelor (1952-1953);
vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1953-1954), ministru plenipotenţiar în
S.U.A. (1954-1956) şi Argentina (1956-1957); vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale (1957-
1961), secretar al Consiliului Central al Sindicatelor (1957-1962); preşedinte al Societăţii de
Cruce Roşie (1961-1971), decorat în 1961 şi 1971, la pensionare; cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951);
948. MOISESCU, Ilie (d. 1987) – colonel magistrat în anii ‘50, preşedintele completului de judecată
în dosarul Pătrăşcanu, ulterior avansat gen.-mr.;
949. MOISESCU, Leon (n. Iţic MAISEZON, fiul lui Aharon şi Reiza “Risi”) (n. 14 iulie 1911
Bucureşti) – administrator-lichidator la Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor
Inamice (1945-1947)144, apoi membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al
Mătăsii (1948-1949) (M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 32); ulterior încadrat în Ministerul
Industriei, unde în 1949 este numit director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Lânei ţi
Mătasei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
950. (?) MOISESCU, Viorica (n. 1916) - soţia lui Anton Moisescu, membru P.C.R. din 1936,
director adjunct CENTROCOOP până în anii ’60;
951. MOLDVAI, S. Emil - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

144
V. decizia nr. 18707 din 4 septembrie 1945 a directorului general C.A.S.B.I. la adresa
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=34332.
106
952. MOLHO, Salvador (d. 1977?) – jurnalist, cenzor al D.G.P.T. în anii ’50, responsabil şi cu
instructajul “lectorilor”, demis şi transferat la tipografia publicaţiei Viaţa Cooperaţiei; fratele său,
Morico, medic, a emigrat în Israel, unde a practicat medicina (în anii ’70 era şeful Institutului de
Fiziologie Pulmonară din Haşomer) (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379, 381-2: 2004:
400);
953. (?) MOLHO MORARU, Florentina – directoarea (lector-şef) direcţiei Literatură şi Artă din
cadrul Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri în anii ’50-’70,
responsabilă cu cenzura; aparent încă în viaţă în 2005, locuind în Piaţa Amzei, în Bucureşti
(Vorobca 2008c, Mocanu 2003, Urian 2004);
954. MONDA, P. Emil (n. MOSCOVICI, fiul lui Zeilig şi Ghizela; fratele publicistului Virgiliu
Monda şi nepot de unchi al lui Alexandru Toma) – în primii ani după război activist al secţiei
Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (fişă personală în dosarul 30/1947);
955. MORA, Henriette (n. LEIBOVICI) (n. 18.IV.1913 Galaţi) - inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (1947-1949) (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072); din 1949 impiegată în
cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din
19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
956. MORARU, W. Eugen (alias) - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu
ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
957. MORARU, Nicolae (n. Iulea ŞAFRAN145, zis “Iuli”, fiul lui Simion şi Clara (n. Falie))
(1.VIII.1912 Tighina, Basarabia – 18.I.1998 Bucureşti) – unul din principalii ideologi ai
sistemului comunist în sectorul cultural; cf. lui Petre Groza, “evreu care nu a uitat învăţămintele
sionismului” (apud Buzatu şi Cîrstea, 2010: 331); ilegalist, deţinut în multiple penitenciare (1933
– august 1944), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1452 şi 2607); uneori eronat menţionat ca voluntar în Spania (Andrei Micu în
Zbăganu 2001); după eliberarea sa în august 1944 redactor la România Liberă şi Contemporanul,
redactor şef al ziarului Veac nou (organul de presă al A.R.L.U.S.) (1945-1946), şeful de facto al
Societăţii Române de Radiodifuziune (1945-1946), director general al postului de radio “România
liberă” (1946-1948), preşedinte al Uniunii Ziariştilor (câteva luni în 1947 până la comasarea
sindicatelor artiştilor, ziariştilor şi scriitorilor), secretar al Comitetului Artelor din Secţia centrală
de educaţie politică a C.C. al P.C.R. (1947), secretar general al Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (1948-1950)146, redactor-şef la Viaţa Românească (1950-1953), profesor universitar
şi, în pofida faptului că nu avea studii în domeniu, şeful catedrei de Estetică la Institutul de Arte
din Bucureşti (1948-1968), iar din 1950 coordonator al publicaţiei lunare pentru străinătate, apoi
redactor-şef, până la pensionarea sa, în 1979, al nou-transformatei Redacţii de Publicaţii pentru
Străinătate (fosta Narodnaia Rumînia); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite
antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-
a, p. 9763); autor al unor volume de critică şi ideologie literară, între care “Pentru fericirea

145
Pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 102238 din 6 oct. 1945 în M.Of. nr. 234 din 13 oct. 1945,
partea I-a, p. 8960, unde numele este transcris „Şofran” din fonetica rusă.
146
În cuvintele premierului de la acel moment, Petru Groza: Moraru, „evreul care n-a uitat învăţăturile sionismului”, „şi-a
adus o serie întreagă de oameni la Ministerul Propagandei [redenumit ministerul Informaţiilor în 1946 şi comasat cu
Ministerul Artelor în 1948, n.n.]. [I-ai] de la un cap la altul şi vezi ce oameni sunt aceştia. Aproape toţi evrei.” (Buzatu &
Cîrstea 2010: 331 ş.u.; Niculae 2004: 50-51). N.B. Cei la care făcea referire Groza erau, la nivelul directorilor şi
inspectorilor şefi: Eduard Mezincescu (n. Mesinger), Marcel Breslaşu (n. Breslau/Bresliska), Petre Iosif (n. Josefsohn),
Alfred Mendelsohn, Mihail Novicov (n. Neuman), Mihail Davidoglu (n. Davidsohn), Radu Bogdan (nume real necunoscut),
Constantin Bugeanu (probabil român) şi Radu Negreanu (la origine Schwartz) (v. Vasile 2010:42-43). Acestora li se
adăugau la nivelurile inferioare ierarhic alte câteva duzini de funcţionari evrei, între care cele mai sonore nume ar fi Henri
Blazian şi Lucia Demetrius.
107
 poporului” (co-autor Aurel Baranga), premiată cu Premiul de Stat în 1951; cu fişă de cadre la
secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R., dosar nr. 139/1955, nr. in. 159;
958. MOROIANU, Oscar - după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul de
unificare din octombrie 1947; şef de birou la Oficiul de Studii al Ministerului Muncii (1945-
1946); deputat de Olt (1946-1948, ales pe lista B.P.D.); secretar general al Ministerului Lucrărilor
Publice (din 1948) (indicat ca evreu în Solomovici 2001I: 195);
959. MOSCINSKY, Vera - în 1949 era translatoare în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
960. MOSCOVICI, Harry – membru al Consiliului Superior al Economiei Naţionale (1945-1946);
deputat de Bucureşti, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1
febr. 1947, partea I-a, p. 749; M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10332);
961. MOSCOVICI, Iancu - din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31
din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
962. MOSCOVICI, Iosif – medic, după război şef de birou administrativ la Direcţia Personal a
Subsecretariatului de Stat al Naţionalităţilor de pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri
(M.Of. nr. 123 din 3 iunie 1947, partea I-a, p. 4391; M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p.
5831) până în iulie 1947 (M.Of. nr. 147 din 1 iulie 1947, partea I-a, p. 5544);
963. MOSCOVICI, Nicolae - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale Electrotehnice
(M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966); posibilă identitate cu omonimul prezent în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199
din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
964. MOSCU, Adalbert (n. MOSCOVICI) – director adjunct al Bibliotecii şi Arhivei Presei - serviciu
în cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. în 1949 (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R.
secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
965. MOSCU, Gerard (n. MOSCOVICI) (n. 28.III.1912 Găeşti, DB)– în 1948 inspector general
adjunct în cadrul D.G.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5624); după
reorganizarea ministerială transferat în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17
mai 1948, partea I-a, p. 4384; decizia M.J. nr. 10102 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 41 din 18 febr.
1946, partea I-a, p. 1375);
966. MOSCU, A. Marcu - din 1948 impiegat în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31
iulie 1948, partea I-a, p. 6293);
967. MOSES, Iancu - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din 19 august
1947, partea I-a, p. 7491);
968. MOSESOHN, Leon - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din
19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
969. MOZES, Bernhardt - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
970. MOZES, Sorin - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
971. MUNTE, I. Arthur (n. BERGMANN147) (n. 7 sept. 1894 Bucureşti) – în perioada interbelică
ziarist în Bucureşti, redactor la Luptătorul şi Aurora, după război redactor la Jurnalul de
Dimineaţă; în august 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri în conducerea Oficiului
nou-înfiinţat al Lemnului de Lucru (M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151);
972. MUNTEANU, Vili - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
147
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 117508 din 25 nov. 1946 în M.Of. nr. 13 din 16 ian. 1947, partea I-a, p. 392.
108
973. MÜHLSTEIN, Emanuel - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
974. MÜHLSTEIN, ? – şeful contenciosului Băncii SovRom – menţionat în declaraţia din 24 ian.
1952 a lui A.L. Zissu în faţa organelor de anchetă (v. Solomovici 2001II: 104);
975. MÜNTZER, Isidor - în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
976. NACHMIAS, Virgil - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
977. NACHTIGAL, Alfons (fiul lui Jacques şi Helene) (1895-1961) – fost ilegalist, urmărit de
Siguranţă în perioada interbelică, avocat al inculpaţilor comunişti (M. Mircu 2007:4), deţinut în
1940 în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile
le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
preşedinte adjunct al al Blocului Democratic al Evreilor din România, f. 23 sept. 1944
(Solomovici 2001II: 10), ulterior deţinut în închisorile comuniste;
978. NADAS, Emeric - în martie 1945 reîncadrat ca inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
979. NAFTALI, Simion (fiul lui Adolf) – membru de partid; consilier tehnic în centrala Ministerului
Industriei (1948-1949) (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7554); din 1949 inginer-şef
al Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobilei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of.
nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213); ulterior pe diverse funcţii de conducere în sectorul
industrial; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 85/1955; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; fiul său,
Paul Naftali, a reobţinut, la cerere, cetăţenia română în 2007 (H.G. nr. 1427);
980. NASTA, Mauriciu (n. ZOLLER?) – în 1948 era inspector general adjunct în cadrul Direcţiei
Control Economic a D.G.C.E. şi preşedinte al Comisiei de recepţie a bunurilor şi materialelor
(M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4623);
981. NAŞ, Leon (n. Leon LITMAN, fiul lui Moise şi Lora) (23.I.1919 Moineşti – 2007 Bucureşti) –
fost ilegalist (membru U.T.C. din 1936), deţinut la închisoarea din Caranseberş; după război
redactor la Editura P.C.R (1944-1946), 0*////////////8520iar ulterior prim-adjunct şi şef de facto al
secţiei Gospodăria de Partid a C.C. al P.C.R. (1946-1989), unde a controlat fondurile valutare,
întreprinderile şi fermele Gospodăriei de Partid până la sfârşitul regimului comunist; decorat în
1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a, în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a, iar
în 1981 cu ordinul “23 August” cls. II-a; căs. cu Stefania (1923-2010), cu care a avut 3 copii:
Tania Măgureanu, Adrian Naş şi Valentin Naş;
982. NATHANSOHN, Isac - în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei, transferat la Corpul de Control Financiar Intern al
ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 641);
983. NAUM, Ana (17.VI.1914 – 24.XII.1977) (nume de cod în perioada ilegalismului: Nuţu Fuxman,
soţia lui Belu Zilber) – în reţeaua “Ajutorul Roşu” în timpul războiului, cu stagiu de
ilegalistărecunoscut din 1932, ulterior directoarea adjunctă a Direcţiei Generale a Editurilor,
Poligrafiei şi Difuzării Cărţii (transformată apoi în D.G.P.T.) de pe lângă Consiliul de Miniştri
până în anii ’50 (v. Pienescu 2008: 154, 155), ulterior redactor la Editura de Stat pentru
Imprimate şi Publicaţii; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls.
a III-a;

109
984. NAUM, Roza (soţia generalului Grigore Naum, v. infra) – activistă de partid, cu fişă de cadre la
secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (12/1954); decedată în anii ’70 în Bucureşti
(Solomovici 2003: 120-1);
985. NĂDEJDE, Arnold (n. Arnold M. NADLER148; fiul lui Marcu şi Frida) (17.V.1911 Bucureşti -
XII.2005, Bucureşti) – după război funcţional în administraţia guvernamentală centrală, arestat şi
condamnat în 1951 ca fost informator al S.S.I. în timpul perioadei ilegaliste149;
986. NĂDEJDE, Erwin Costin (31.X.1909 – 1999 Bucureşti) (fiul fostului demnitar social-democrat
Iosif Nădejde-Armaşu, ulterior publicist) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2612); după războui şeful Direcţiei
Domenii şi Infrastructură în Ministerul Comunicaţiilor; la sfârşitul anilor ‘40 şeful Serviciului
Spectacole din Ministerul Finanţelor, apoi şeful secţiei Învăţământ în Ministerul Culturii în anii
’50, apoi ministru adjunct al Învăţământului, şeful secţiei Învăţământ a C.C. al P.M.R. şi cadru
didactic la I.P.B., până în anii ’60, ulterior membru al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arte
(1961-1965) şi membru supleant al C.C. al P.C.R. (1955-1965); cu fişă de cadre la secţia
Economică a C.C. al P.M.R (dosare anexe, nr. 12/1952); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” cls. III-a;
987. NĂVODARU, Sergiu (n. FISCHER) - după război inspector general în administraţia centrală a
C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea
Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
988. NEGOIANU, Cornelia (n. NEULICHT) (n. 12.IX.1909 Roman) – membră de partid din 24
aprilie 1945 (dosar N/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598 – când încă nu îşi românizase numele;
pentru schimbarea numelui, v. decizia M.J. nr. 107.130 din 1 dec. 1947 în M.Of. nr. 281 din 4
dec. 1947, partea I-a, p. 10696);
989. NEGREA, B. Jean - în martie 1945 reîncadrat ca şef de secţie în în D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
990. (?) NEGREANU, Dan – în perioada 1947-1948 şef de cabinet al ministrului Artelor (şi
Informaţiilor), până în febr. 1049 inspector general în cadrul Direcţiei Contabilitate a ministerului
(M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p.
1132);
991. (?) NEGREANU, Mariana - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
992. NEGRIN, Arnold (n. Arnold SCHWARTZ) (n. 16.V.1910 Bucureşti) - controlor în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. (până în nov. 1947, când urmare a reorganizării ministerelor este transferat la
Ministerul Industriilor) (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290; M.Of. nr. 219 din
23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
993. NEIGER, Elza – în mai 1945 încadrată ca şefă de birou în centrala Ministerului Propagandei
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
994. NEMŢEANU, Iancu - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
995. NEUMANN, Carol – ilegalist, luptător în Spania (unde îşi pierde parţial auzul) şi apoi în reţeaua
FTP-MOI în Franţa ocupată; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 16); după război director al Casei de Pensii a

148
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 41993 din 30 apr. 1947 în M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3943; respectiv
publicarea solicitării de schimbare a numelui în M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1239.
149
Vezi fişa matrioclă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-
+detinuti+politici\N\N+01.+Nac+-+Neatu\Nadejde+Arnold/P1990862.JPG.
110
 Colegiului Inginerilor din România (1945-1947); consilier superior la Regia Autonomă a
Transporturilor cu Autovehicule (1947-1948) apoi directorul Editurii Tehnice până în 1952, când
este epurat şi arestat; eliberat în 1953; continuă să profeseze ca inginer, la începutul anilor ’70
inginer principal la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, decorat prin Decretul nr. 157
din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (v. şi Levy 2002: 128-9, 131, 186, 2777 n.
238);
996. NEUMAN, Dezideriu - în 1949 era referent tehnic în cadrul D.C.I. a Lemnului şi Mobile Finite a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
997. NEUMAN, Faur – în 1948 era director administrativ al Institutului General de Asigurare, Credit,
Economie şi Asistenţă al funcţionarilor şi pensionarilor publici (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948,
partea I-a, p. 317);
998. NICOLSCHI, Vanda, (n. Şeila AVERBUCH) (27.II.1902, Valea lui Vlad, jud. Bălţi – X.1986)
de profesie ţesătoare, soţia lui Alexandru Nicolschi [v. infra], membru al CC al PCR în perioada
ilegalistă (din 1924), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1); după război membru C.C. al P.C.R., al B.P. al
P.C.R. (un mandat) şi vicepreşedinte al C.C. al Crucii Roşii (din 1961); decorată în 1948 cu
ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, îm 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, iar în 1978
cu ordinul “23 August” cls. I.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954);
incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
999. (?) NICULI, Ion (5.I.1887 Iaşi – 31.VII.1979 Iaşi) – ilegalist (membru de partid din 1921), în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148
din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); după război membru al Prezidiului R.P.R. (1947-1948)
membru al C.C. al P.M.R. (1948-1955), preşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al
oraşului Iaşi (1953-1956), ulterior preşedinte al Consiliului Regional Iaşi al A.R.L.U.S.; decorat
în 1977 cu prilejul împlinirii a 90 de ani, cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a (Decretul nr. 7 din
22 ian. 1977) (singura sursă care îl menţionează ca evreu este un alt evreu, Teşu Solomovici
(2001II: 17));
1000. NISTOR, Alexandru (n. Alexander Oskar NEUMANN) (n. 2.II.1916 Reghin, Mureş) - membru
în Comisia de Lichidare C.A.S.B.I. (1945-1948), şeful economatului Institutului Central de
Statistică, director adjunct al Administraţiei Livrărilor din Ministerul de Finanţe între 1948 şi
1952, când va fi arestat în “dosarul Vasile Luca” (eliberat doi ani mai târziu); dosar la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 14/1951, 77/1952, 249/1952, 299/1952); referat de
cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 71/1956;
1001. NOVAC, Charlotte – din 1949 şefa adjunctă a D.C.I. a Energiei Electrice din cadrul
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
1002. NOVAC, Niculae (n. Ernest NEUMAN) (n. 4 dec. 1915 Bistriţa) – membru de partid; după
război în aparatul politic central; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca
rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947
(M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1956; pentru schimbarea
numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 99797 din 5 oct. 1946 în M.Of. nr. 235 din 10 oct.
1946, partea I-a, p. 10955;
1003. NOVAC, C. Mauriciu – ministru adjunct al Comerţului Exterior (1950-1956), apoi
vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1959-1969), respectiv ministru adjunct al
Comerţului Interior (1969-1973); autor ocazional la periodicul lunar Probleme economice,
precum “Ajutorul fărţesc al Uniunii Sovietice – factor important în dezvoltarea economiei noastre
naţionale” (co-autor Manea Mănescu, nr. 8 (august), 1959; cu dosar de cadre la secţia Economică
a C.C. al P.C.R. (întocmit 1956) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
111
 dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1956;decorat în 1964 cu ordinul “23 August”
cls. III-a;
1004. NOVAC, Uşer – inginer, în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S.
(M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009);
1005. NUSSENBLATT, Nathan - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din
23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
1006. NUSSENZWEIG, Paula - după război şefă de secţie în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1007. OBEDEANU, Haralambie (n. Harry LAZAROVICI150, fiul lui Izac şi Ana) (19.VII.1921
Bacău-18.II.1960 Jilava) - membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a
R.P.R. la 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război ofiţer de Interne, ziarist la Scânteia (1945-1956,
apoi decan al Facultăţii de Ziaristică la “Academia Ştefan Gheorghiu” (1956 – 1 ian.1959,
pensionat cu grad de conferenţiar), condamnat şi executat la 18.II.1960 (v. Solomovici 2005 şi
2001II: 111, Goma 2005: 4)151; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist,
cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr.
253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763): căs. cu Nora (1927-1994, n. Einhorn), cu care a avut o
fiică, Sanda (căs. Kaufman), stabilită în Cleveland, Ohio, S.U.A.;
1008. OERIU, Elena – soţia lui Simion Oeriu (v. infra); în 1944 membru fondator şi apoi în
conducerea A.R.L.U.S.; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; singura
menţiune a evreităţii sale în nota informativă confidenţială din nov. 1947 a reprezentanţiei
diplomatice britanice la Bucureşti, remisă centralei Foreign Office (v. Buzatu 2008: 434);
1009. OERIU, Simion (n. Simon SCHÄFER, fiul lui Ştrul) (19.XII.1902 Iaşi - 1982) – fiul unui
cârciumar din Dorohoi, de profesie farmacist, secretar general al Asociaţiei Române pentru
Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (A.R.L.U.S.) şi redactor la revista asociaţiei, Veac
Nou (1944-1946, perioadă în care scrie şi volumul Omul sovietic), şef al catedrei de biochimie din
cadrul Intitutului de Medicină şi Farmacie Bucureşti (1947 – anii ’60, instalat de comunişti în
locul reputatului Vintilă Ciocâlteu), având rang de subsecretar de stat (1945-1946); deputat de
Dorohoi, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947,
partea I-a, p. 751); comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control
(1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris; comisar
general al executării armistiţiului cu URSS (din august 1945), după unele surse ar fi emigrat în
anii ‘70 în Israel; cf. unei note informative confidenţiale a misiunii diplomatice britanice din nov.
1947, Oeriu s-ar fi convertit la creştinism în 1944 (v. Buzatu 2008: 434);
1010. OIŞTEANU, Mihail (n. Mihail Nikolaievici OIGENSTEIN, zis “Mişa”) (1916-2003) – fratele
mai mic al lui Leonte Răutu; ilegalist (membru de partid din 1931) şi kominternist (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1455); arestat şi condamnat în 1932 şi 1937, fugit în
U.R.S.S. în 1941, ofiţer politic într-un lagăr de prizonieri de război români şi italieni în
Karaganda (în Kazhstan, acolo unde i se naşte şi fiul, Valery Oişteanu), revenit în august 1944 în
România ca ifiţer N.K.V.D., în 1948 transferat din nou în U.R.S.S., apoi întors în România
împreună cu familia în octombrie 1954; din 1955 doctorand, iar apoi profesor de istoria mişcării
muncitoreşti la Şcoala Superioară de partid, ulterior Academia “Ştefan Gheorghiu”; pensionat în
anii ’70; căsătorit cu Bella (n. Iosovici), tatăl fraţilor Andrei şi Oişteanu, publicişti; decorat prin

150
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 20622 din 28 febr. 1946 în M.Of. nr. 62 din 14 martie 1946, partea I-a, p. 2291.
151
Vezi fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici%20executati/O/Obedeanu%20Haralambie/index.php.
112
 Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (v. mai ales Berindei,
Dobrincu şi Goşu 2009: 505, n. 6);
1011. OPRESCU, Mihai(l) (Michel ŞORAR) (1911-1991) – în timpul războiului cadru didactic la
colegiul “Marcu Onescu” pentru evrei, apoi maior procuror militar la Tribunalul Militar M.A.I.
(1945-1975) (implicat şi în procesul monseniorului Vladimir Ghika152) şi în paralel cadru didactic
la Facultatea de Drept din Bucureşti, ulterior cercetător al istoriei evreilor din România (Kuller
2010: 190; 2008: 285, 458);
1012. OPRIŞAN, Mircea (n. BERCOVICI; fiul lui Moritz şi Betty (n. Jureck)) (d. 1999 S.U.A.) –
ilegalist, deţinut la penitenciarul Caransebeş; după război specialist în centrala Ministerului
Comerţului şi în paralel redactor-şef al revistei lunare Probleme Economice (1948-1852);
vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1952-1954); ministrul Comerţului Interior
(febr. 1954 - oct. 1955); din 1970 consilierul ministrului Janos Fazekas la Consiliul de Miniştri,
unde, cf. fostului general de Securitate Neagu Cosma, se afla sub supravegherea Securităţii ca
agent al serviciilor de informaţii israeliene; emigrat în 1974 în circumstanţe neclare în Israel, iar
apoi stabilit în Statele Unite (unde în septembrie 1985 îi acorda un interviu lui Robert Levy
(2002: 315)); în anii ’80 a acordat câteva interviuri postului de radio Europa Liberă; decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (v. Berindei,
Dobrincu şi Goşu 2009: 424; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 450; Tismăneanu 2005: 325, n. 20; Cosma
1994: 299-300; Levy 2002: 208, 315; Trebici 2011; respectiv Balaş (2008: 218), care îl
caracterizează ca pe “a Jewish journalist” şi “an astute political manipulator”);
1013. ORBAN, Tamara Mira153 (1918 Basarabia - I.2005 Bucureşti, cimitirul evreiesc “Filantropia”)
– ilegalistă, membru U.T.C. din anii ’30, după 1944 activistă la diverse secţii ale C.C., în anii ’50
instructor al Secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., directoarea şcolii de partid (de un
an) de pe lângă Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., anchetată în lotul fracţioniştilor din
1958, sancţionată cu vot de blam şi avertisment, ulterior activistă la C.C. al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August”
cls. a III-a; a locuit până la sfârşitul vieţii în Bucureşti, pe str. Primăverii nr. 24154 (menţionată în
Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 504, n. 4 şi 505 Dobre et al. 2004:39, Solomovici 2001II: 42
ş.a.);
1014. ORENSTEIN, Ernestina (fiica lui Aron; zisă “Tina”) (n. 1902 Pufeşti, jud. Putna) (uneori
ortografiat şi “Ornştein”) – ilegalistă, aflata în atenţia Siguranţei în 1941 pe lista “comuniştilor
categoria A”, an în care i se stabileşte de altfel şi domiciliu obligatoriu; cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5); din
1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380), în 1946 în “activul central al partidului”
(Andreescu, Nastasă, Varga 2003: 369 ş.u.; Mâţă 2007: 251);
1015. ORNSTEIN, Alexandru - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5
sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
1016. ORNSTEIN, Iuliu – din 1945 şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1017. OSTFELD, Gottfried - în iunie 1948 era funcţionar în centrala Ministerului Comerţului (M.Of.
nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4972);
1018. OSTRADEL, Marva - în 1949 era translatoare în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);

152
V. http://www.vladimirghika.ro/index.php?s=Din_Arhive.
153
Numele este cel de căsătorie (în perioada războiului fusese căsătorită cu ilegalistul basarabean Mihail Popescu, fiul lui
Nicolae Popescu-Doreanu). Vezi şi anunţul decesului ei la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr224/pagina14.pdf.
154
V. necrologul din Realitatea Evreiască nr. 224 (1024), p. 14, accesibil şi la
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr224/pagina14.pdf.
113
 155
1019. PANAITESCU, Horia (n. Harry Elias WITZLING) (18.V.1921 Bucureşti - 21.III.1986 ) –
membru de partid din 1940, activist P.C.R.după război, absolvent al Facultăţii de Chimie din
cadrul Institutului Politehnic Bucureşti; din 1956 şi până la pensionarea din ani ’70 director
general adjunct (şi după 1973 membru al Colegiului) Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor
de pe lângă Consiliul de Miniştri - formal al doilea om în sistemul cenzurii din timpul
comunismului; în afara activităţii guvernamentale publicist realist-socialist; cu dosar de cadre la
secţia Propagandă şi Agitaţie C.C. al P.C.R. (întocmită 1954);
1020. PANĂ, Antoaneta (f. LUPU, n. BURAH) – soţia lui Gheorghe Pană (vicepreşedinte al
Consiliului de Stat în 1985); activistă de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Învăţământ
Public al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 inclusiv şefă de cabinet a lui
Leonte Răutu (dosar la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C., nr. inv. 71, dosar 12/1954; Berindei,
Dobrincu şi Goşu 2009: 236 şi 424, n.34; Mihai 2009);
1021. PANŢER, Leon – din 1948 director adjunct al Direcţiei Medicină Curativă din cadrul
Ministerului Sănătăţii (M. Of. (partea I B) nr. 31 din 7 februarie 1949, p. 1103; M.Of. nr. 157 din
10 iulie 1948, partea IB, p. 5767);
1022. PAPP, Iuliu - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1023. PAS, Ion (n. Calman SCHRITTER156) (6.X.1895 Bucureşti – 20.V.1974 Bucureşti) – fost
membru P.S.D. şi redactor la Gazeta în anii ‘20-’30, cu convingeri nedisimulat marxiste; după
război vicepreşedintele secţiei Presă a A.R.L.U.S., membru al Comisiei pentru epurarea presei de
pe lângă Ministerul Propagandei Naţionale (1945-1946), vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor
Români, ministrul Artelor (1946-1948), membru neîntrerupt al C.C. al P.M.R. între 1948 şi 1965,
preşedintele Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune (1958-1965, apoi
pensionat); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de
Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); decorat cu ordinele “Steaua R.P.R.” clasa a II-a
(1948) şi “Steaua R.S.R.” clasa I-a (1964);
1024. PASCAL, Ernestine – în 1948 şefă de secţie la Direcţia Cinematografie a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7620; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949,
partea I-a, p. 1134);
1025. PASCARIU, Tina - din aprilie 1948 secretar cultural în centrala Ministerului Informaţiilor
(Direcţia Presă), apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea
I-a, p. 3372);
1026. PAUKER, Ana (n. Hanna KAUFMAN RABINSOHN, fiica lui Herş şi Sara) (13.II.1893
Codăeşti, Vaslui - 3.VI.1960 Bucureşti) – ilegalistă notorie, arestată şi condamnată de două ori în
perioada interbelică, după război secretar general al C.C. al P.M.R. între 1944 şi 1948; din
noiembrie 1947 până la excluderea ei din viaţa politică în 1952 ministru de Externe al R.P.R. şi
membru al Secretariatului General al P.C.R. (din 1948 redenumit Partidul Muncitoresc Român,
PMR, după care în 1968 a revenit la titulatura PCR); membră fondatoare şi preşedintă de onoare a
Uniunii Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R., 1945-1948), membră a C.C. şi preşedintă
de onoare a Uniunii Femeilor Democrate Române (U.F.D.R., 1948-1952), vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri (1949-1952), “epurată” în iunie 1952, alături de V. Luca şi T. Georgescu,
ulterior traducătoare a operelor lui Marx la Editura Politică; decorată în mai 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa I-a; decedată de cancer în 1960, incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

155
Pentru schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 69498 din 13 iulie 1946, în M.Of. nr. 165 din 19 iulie
1946, partea I-a, p. 7633.Vezi şi menţiunea sa în rubrica „Aniversări” a revistei Realitatea Evreiască, nr. 336-337 (1-31
mrtie 2010), p.21.
156
Cf. dosarului pe care l-a depus la casa de pensii a ziariştilor în 1943, locul şi data de naştere a ziaristului Ion Pas, născut
Calman Schritter, fiind identică cu cea a viitorului demnitar comunist Ion Pas.
114
1027. PAUL, Andrei (n. POLLAK) – după război încadrat ca judecător de şedinţă la Tribunalul Bihor-
Oradea, în 1945 promovat ca prim-procuror, iar ulterior numit acuzator public la Tribunalul
Poporului Cluj (M.Of. nr. 147 din 3 iulie 1945, partea I-a, p. 5538; M.Of. nr. 153 din 10 iulie
1945, partea I-a, p. 5829);
1028. PAVEL, Doru (n. Dorin GHERŞON157) (n. 1 ian. 1908 Tg. Ocna) – jurist, unul din avocaţii
numiţi din oficiu care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi pentru “titoism” în 1950
(când încă nu-şi românizase numele, v. şi Rusnac 1997), apărător al lui Nicolae Steinhardt, pe
care “îl apără cu un elan anemic, [aşa] cum era permis pe acea vreme să fie ‘apăraţi’ duşmanii
clasei muncitoare” (Solomovici 2003: 305); în anii ’60-’70 secretar general de redacţie la Revista
română de drept; coautor al comentariilor la Codul Penal al R.S.R. (1975); căs. cu Amalia Pavel
(n. Avramescu), tatăl scriitorului şi istoricului literar Thomas (Toma) Pavel (n. 1941), stabilit în
S.U.A. (inclus în Kuller 2008a: 440);
1029. (?) PĂSCULESCU, Elena (n. Tescovici [? v. supra]) (n. 31.I.1903) – sora lui Teohari
Georgescu; membru de partid din ian.1945; fondatoare, membră în conducere şi cenzor al
U.F.A.R. (1945-1948) (Şt. Mihăilescu 2006: 380), membru al organizaţiei de bază a partidului,
responsabilă cu propaganda şi agitaţia, din ianuarie 1948 angajată la cabinetul ministrului (cu
grad de prim consul general), iar apoi şefă a Direcţiei Cabinet în M.A.E. în ministeriatul Anei
Pauker (1949-1952) (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533; A.N.I.C., fd. C.C. al
P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 51/1952, passim) (v. şi M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p.
1389 şi nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401; Fl. Constantiniu 2003: 13 ş.u., 43, 74-6;
Tismăneanu 2010a), epurată în 1952, ulterior cu evoluţie incertă (dosar P/43 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a;
1030. PĂTRAŞCU, Andrei (n. Andrei LÖB158, îşi românizează numele în 1946) (n. 28.II.1911 /
22.III.1911, Tinăud, Bihor / Cluj159 – d. 1986 Bucureşti) (fiul lui Ludovic şi Ana) – de profesie
croitor, ilegalist (membru de partid din 1934); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1838); aflat în 1941 pe lista
“comuniştilor categoria A” în 1941, când încă nu îşi românizase numele160; deţinut la Tg. Jiu
(1941-1942); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior,
în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); după război membru al primului C.C. al P.C.R. (1945-1948), deputat M.A.N.
de Bihor (1946-1948), instructor C.C. pentru comitetul regional de partid Hunedoara (1945-
1946), apoi Bihor (1946-1949), secretar general al Ministerului Agriculturii pentru câteva luni în
1947, director adjunct al Centralei Industriale a Lemnului (1949-1952), ulterior epurat sub
acuzaţia împuşcării (involuntare) a lui Gheorghe Apostol în violenţele de la uzinele Malaxa din
Bucureşti din 1945, trimis într-o colonie de muncă (1952-1955), apoi normator până la pensionare
la Fabrica de Confecţii Bucureşti (1956-1961); ulterior reabilitat; cu referat de cercetare la fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1958;
1031. PĂTRĂŞCANU, Elena (n. Hertha SCHWAMMEN, cu nume conspirativ “Saşa”, ulterior
recăsătorită Veakis) (n. 11.IV.1914, Cernăuţi, fiica lui Max şi Sofia) – soţia lui Lucreţiu
Pătrăşcanu – convertită la creştinism în 1939, înainte de căsătorie (mariajele mixte fiind interzise
legal în acea perioadă); membră a Partidului Comunist Austriac în timpul studenţiei la Viena în

157
V. M.Of. nr. 260 din 8 nov. 1946, partea I-a, p. 11765.
158
Şi nu Loew, cum, încă o dată eronat, opinează V. Tismăneanu (v.
http://tismaneanu.wordpress.com/2010/08/24/condamnati-la-fericire-dupaaproape-douazeci-de-ani/).
159
Contradictoriu faţă de documentele C.C. (folosite de Dobre et al., 2004: 456), cf. fişei din penitenciar (v.
http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/P/P%2004.%20Pat%20-
%20Pavel/Patrascu%20Andrei/index.php), data naşterii ar fi de fapt 22.III. 1911, iar locul naşterii ar fi Cluj, ca şi în lista
întocmită de Siguranţă în 1941, a comuniştilor categoria A (vezi poziţia 228);
160
Idem M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983în 1941, în care se anunţă stabilirea domiciliului obligatoriu.
115
 anii ’30; după august 1944: membru fondator şi membru al Comitetului de Conducere al
U.F.A.R. (1945-1948), director al Teatrului de Păpuşi “Ţăndărică”, membru al Consiliului
consultativ de pe lângă Ministerul Propagandei (1944-1946), lideră a grupării artistice din
Uniunea Patrioţilor; consilieră în centrala Ministerului Propagandei (1945-1946), apoi în centrala
Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (1947-1948); arestată în procesul intentat soţului ei,
condamnată în 1954 la 14 ani închisoare, dar graţiată la 29 mai 1956, ulterior scenografă la
Teatrul de Păpuşi Sibiu161 şi, după unele surse, colaboratoare disciplinată a Securităţii; decorat în
1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler (Decretul nr.
2790 din 16 sept. 1946), iar în 1971, sub numele “Elena Veachis” (urmare a căsătoriei cu
regizorul grec Yannis Veakis), cu ordinul “23 August” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai
1971); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
1032. PECHER, Herzelina - în 1948 numită director al Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice
de Bază (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094);
1033. PELTZ, Sandu – după război angajat ca arhitect conductor în centrala M.I.C., în 1948 reîncadrat
ca referent stagiar în centrala Ministerului Industriiilor (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a,
p. 8032; M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
1034. PELTZ, Ludovic - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept.
1947, partea I-a, p. 7950);
1035. PELTZ, Zissu - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947,
partea I-a, p. 10092);
1036. PELŢAN, H. Marton - la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei
Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul nr. 335 din 20
iun. 1963;
1037. PERL, Samoil - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947,
partea I-a, p. 10092);
1038. PERLEA, David – şef serviciu–secretar în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (până în
febr. 1949) (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1039. PERLMUTTER, Stefania - în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator
la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877); între iunie 1948 şi febr.
1949 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of.
nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p.
1123);
1040. PERŞINARU, David - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190
din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1041. PETRAN, Iosif (n. Iosif POCLER) (n. 14.VI.1932 Bucureşti – 2005 Tel Aviv, Israel) – absolvent
al Liceului Evreiesc din Bucureşti, angajat în centrala M.A.E. în mandatul Anei Pauker, în paralel
urmează Şcoala Sanitară; cunoscut mai degrabă ca prozator (debut cu nuvele în 1964); emigrează
în 1972 în Israel, unde colaborează la diverse publicaţii de limbă română (Viaţa noastră, Facla,
Revista mea, etc.) şi îndeplineşte funcţia de secretar de redacţie, iar apo redactor-şef la Orient
Expres; membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;
1042. PETRESCU, Adela (n. Raşela, fiica lui Leon) – soţia lui Gheorghe (alias Gogu) Petrescu, fratele
Elenei Ceauşescu; decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; încă în viaţă în 1990,
după unele surse emigrată în Israel, după altele decedată în Bucureşti;

161
Vezi fişa ei matricolă penală de la penitenciarul Dumbrăveni la
http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-+detinuti+politici\P\P+04.+Pat+-
+Pavel\Patrascanu+Elena/P2070574.JPG.
116
1043. PETRESCU, Alfred V. – evreu originar din Basarabia, după 1944 procuror la Parchetul
Tribunalului Ilfov, însărcinat aducerea la îndeplinire a sentinţelor în simulacrul “Marele proces al
trădării naţionale”;
1044. PETRICU, Betty - în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului
Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1045. PETROIANU, Paul (n. GOLDŞTEIN162) (n. 30 sept. 1906 Bârlad) - din 1947 controlor în
cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1046. PETROVAN, Samuilă - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1047. PETRUC, Sabina (n. WEISSMAN) (1923-1967) - alias “Elena Cristescu”, ilegalistă, arestată în
1943 într-o casă conspirativă a ilegaliştilor, condamnată la moarte în ianuarie 1944 (sentinţa
comutându-i-se ulterior în închisoare pe viaţă, iar apoi în 5 ani închisoare); după război
funcţionară în centrala M.A.E.; soţia lui Mihai Petruc, condamnat în perioada interbelică pentru
spionaj în favoarea U.R.S.S., după război colonel M.A.I.; incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
1048. PICALSCHI, Alfons (uneori ortografiat şi Pikalsky) – după război iniţial membru al C.A. al
S.A. “Banca Economică” din Bucureşti); în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al
societăţii naţionalizate “Bod” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7); şeful Direcţiei Administrative a
Ministerului Silviculturii (1948-1952) (M.Of. nr. 250 din 27 oct. 1948, partea I-a, p. 8552);
ministru adjunct al Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale (1952-1953) (numit prin Decretul
Prezidiului M.A.N. nr. 334 din 19 septembrie 1952);
1049. PINCAS, A. Hary – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1050. PINCAS, Mayer - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8598);
1051. PINSLER, M. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru
lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);
1052. PITARU, Solman - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi
Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1053. PLATZ, Valeria - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
163
1054. PODOLEANU, Jack (n. Iţic MENDELOVICI , fiul lui Litman şi Tauba; prenume ortografiat
ocazional şi “Jaques”) (11.II.1900 Podu Iloiaei, jud. Iaşi – 1972 Bucureşti) - ilegalist (membru de
partid din 1921, internat în perioada 1941-1944 în lagărele de muncă disciplinară de la Tg. Jiu,
Vapniarka şi Grosubova), cumnatul Ghizelei Vass (i.e. soţul Olgăi - sora lui Ladislau Vass),
directorul Editurii P.M.R. (viitoarea Ed. Politică), apoi director general al Direcţiei Generale a
Editurilor, Difuzării Căreţii şi Presei, ulterior secretar de stat responsabil cu industria alimentară
în guvernul Dej; decorat ca pensionar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a III-a;
1055. POENARU, I. Albertina - funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată
prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1056. POPP, Felix - în martie 1945 reîncadrat la Subsecretariatul de Stat al Aerului, Direcţia Aviaţiei
Civile, din Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe
motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
162
V. M.Of. nr. 36 din 14 febr. 1945, partea I-a, p. 104 (solicitarea), respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 5728 din 19
ian. 1946 în M.Of. nr. 21 din 25 ian. 1946, partea I-a, p. 541
163
V. decizia nr. 97.251 din 30 ian. 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10.832), idem
referatul de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 31/1957;
Idem v. Prezenţa sa în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din
25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660), când âncă nu îşi românizase numele;
117
1057. POPPEL, Honora - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1058. POPPER, Marcel Maximilian (1895 – 1960 Bucureşti) – medic şi profesor, membru P.C.R.,
membru în conducerea C.D.E., apoi al F.C.E.R. (1948-1951), deputat în Marea Adunare
Naţională (1948-1952); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
1059. PRAGER, Rudolf – după război referent la Subsecretariatul de Stat al Naţionalităţilor de pe
lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151);
decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa a III-a
(M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3001);
1060. PRATSCHER, Alexandru - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662;
1061. PREOTEASA, Ecaterina (zisă Kati) (n. FEHER) (n. 28 sept. 1919) – activistă a secţiei
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (iniţial la sectorul Evidenţa Cadrelor şi Documentare),
apoi, până în anii ’70, instructor al C.C. al P.C.R.; dosar de cadre din 1954); a fost soţia fostului
ministru de externe Grigore Preoteasa (decedat în accidentul aviatic din U.R.S.S. din 1957) şi
mama Ilincăi (căs. în prezent Bartolomeu) - prima soţie, în anii ’70, a politicianului P.S.D. Adrian
Năstase (recăsătorit în 1985 cu Dana, fiica fostului ministru al Agriculturii şi ambasador în China
Angelo Miculescu); decorată în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R. clasa a II-a;
1062. PRESSER, Iacob - după război funcţionar în centrala Ministerului Industriei, în 1949 transferat
de la Direcţia Contabilitate şi Control Financiar la Corpul de Control Financiar Intern al
ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214);
1063. PRISICEANU, Josefina – după război şefă de birou, iar din martie 1948 şefă de secţie în
centrala Ministerului Artelor (ulterior şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-
a, p. 2729; M.Of. nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845);
1064. PROFETA, Artur (fratele compozitorului Laurenţiu Profeta?) – din 1947 inginer specialist în
centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p.
7234; M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
1065. PROPPER, Adalbert - controlor la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în
centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr.
264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1066. PROTOPOPESCU, Eti (n. SINGER) (2.II.1912 – 14.XII.1984) – membră de partid din 1938; în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168
din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (110/1955);
1067. PRUTEANU, Paul (n. Pinchas Solomonovici, nume schimbat în 1945164) (15.I.1908 Fălciu,
Huşi/Vaslui – 16.XII.1966 Iaşi) – după august 1944 membru al comitetului sanitar al Apărării
Patriotice, inspector general sanitar în Ministerul Sănătăţii (1944-1945), membru de partid din
1945, director medical în centrala ministerului (1945-1948), şeful Direcţei Policlinici şi Spitale
(1948-1952), pozişie din care a participat la coordonarea reformei sectorului sanitar din ţară,
conferenţiar la catedra de organizare sanitară a I.M.F. Bucureşti, din 1952 transferat la catedra
omoloagă din Iaşi; tatăl filologului George Pruteanu (1947-2008) (Brătescu 2007: 251-3; Burcă
2007: 13) (dosar P/167 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1068. RAB, I. Ioan (n. Ivan Stepanovici RAB, după alte surse Janoş Rab) (1904-1973) – general,
cumnatul lui Leonte Răutu (soţia sa, Eva, n. Oigenstein, a fost sora lui Răutu); “refugiat” în
U.R.S.S. în 1940, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),

164
Vezi dosarul nr. 5/1944/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei, în M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a,
p. 9712, respectiv aprobarea schimbării numelui prin decizia ministrului Justiţiei nr. 115196 din 14 nov. 1945 în M.Of. nr.
267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200.
118
 inv. 225, dosar nr. 1351); revenit în ţară în 1944, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei”
cls. III-a165, şeful serviciului de cadre din M.Ap.N. (1950-1953), pentru scurt timp ministru
adjunct al Construcţiilor, apoi ambasador la Moscova, ulterior directorul Institutului de Istorie
Militară din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 33/1958;decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; fiica sa şi a Evei, Felicia (verişoară cu fiicele lui L.
Răutu), a emigrat la începutul anilor ‘70 în Israel, unde s-a căsătorit cu David Wizman, ambii
stabilindu-se câţiva ani mai târziu în Olanda;
1069. RAB, I. Maria (1915-1976) – sora lui Ioan Rab şi cumnata lui Leonte Răutu; sub numele Barbu
pentru scurt timp şefa Secţiei Internaţionale a C.C. al P.M.R. (cf. V. Tismăneanu166); decorată
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; incinerată la Bucureşti;
1070. RABINOVICI, S. Pinhas - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1071. RACHMAN, Şomuz – din 1945 şef de birou la Oficiul de Studii al Ministerului Muncii (M.Of.
nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4540);
1072. RACHMISTRIUC, B. Alexandru - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare,
decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1073. RADIAN, Eugen-Constantin (n. RISDORFER) (n. 24 febr. 1912 Griviţa, Tutova) – în 1948 era
referent-şef la Oficiul de Studii al Ministerului Minelor şi Petrolului (M.Of. nr. 42 din 20 febr.
1948, partea I-a, p. 1480; M.Of. nr. 1 din 1 ian. 1946, partea I-a, p. 8); în acelaşi an este delegat
şef al Direcţiei Generale a Redevenţelor şi Impozitelor Miniere în acelaşi minister (M.Of. nr. 284
din 8 dec. 1947, partea I-a, p. 10860; M.Of. nr. 61 din 21 martie 1946, partea I-a, p. 2595);
1074. RADIAN, Liana – ambasadoare în Senegal în anii ’60, apoi înalt funcţionar în Ministerul
Comerţului Exterior şi autoare a diverse articole în revista Probleme Economice (dosar la secţia
Relaţii Externe a C.C., nr. 11/1954);
1075. RADO, M. Alexandru (fiul lui Martin şi Paula) (n. 17.VI.1905 Reşiţa) – fost patron de fabrică;
membru de partid din 1944; sublt. (r.) de artilerie, radiat din registre laolaltă cu ceilalţi rezervişti
evrei în 1940167, reîncadrat în 1945; după război numit preşedinte al Oficiului Industrial al
Bumbacului; din 1949 referent de specialitate la Direcţia Centrală Industrială a Bumbacului,
Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189;
M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); în anii ’50 director adjunct al întreprinderii
“Româno-Export” a Ministerului Comerţului Exterior; inculpat şi condamnat alături de alţi evrei
funcţionari în comerţul exterior în 1961 pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1968
(Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 283; Ioniţoiu 2000:IX)168;
1076. RADO, Emeric – în mai 1945 angajat ca translator-şef în centrala Ministerului Propagandei,
ulterior promovat inspector, iar apoi general adjunct în centrala Ministerului Informaţiilor,
ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 107
din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9855);
1077. RADO, Ivan - până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1078. RADOŞOVEŢKAIA, Gita Iakovlevna (11.VIII.1910 – 17.XII.1980) – sora Stelei Moghioroş;
membră de partid din oct.1944, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2137, doc. 2); ulterior activistă a secţiei Propagandă şi Agitaţiei
165
cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
166
V. articolul său consacrat Ghizelei Vass, în care şi menţiunea Mariei Rab, la http://www.contributors.ro/politica-
doctrine/cine-a-fost-ghizela-vass-despre-dosare-intrigi-si-anchete/.
167
V. M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123.
168
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/R/R%2001.%20Rab%20-%20Razus/Rado%20Alexandru/index.php.
119
 a C.C. al P.M.R.; în 1949 referentă în cadrul secţiei la serviciul Biblioteca şi Arhiva Presei
(A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21); cu fişă
de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (12/1954);
1079. RADOVICI, H. Micu (n. RABINOVICI169) (n. 10 iunie 1908 Buzău) - funcţionar în centrala
Ministerului Propagandei / Informaţiilor (1945-1947) (M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a); în
1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de
Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1841);
1080. RAICU, Desideriu (n. REICHENBERG) - în martie 1945 reîncadrat la D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1081. RAICU, Melania (n. REITMAN170) (n. 6.IX.1921 Galaţi) – la sfârşitul anilor ’40 inspector
general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p.
5465);
1082. (?!) RALEA, Mihai171 (fiul lui Dumitru Ralea şi al Ecaterinei Botezatu [sic]; zis “Mişu”)
(1.V.1896 Bucureşti (după alte surse la Huşi) – 17.VIII.1964 Berlin) – filosof, psiholog, sociolog,
diplomat, om politic; fost ilegalist, internat la Târgu Jiu în timpul războiului; cu dosar personal în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 21); după august
1944 ministru al Artelor (martie 1945 – august 1946), co-director la Viaţa românească (1944-
1946), ministru plenipotenţiar la Legaţia României de la Washington (1946-1948), membru titular
al noii Academii a R.P.R. (din 1948), vicepreşedinte al Prezidiului M.A.N. (1958-1961),
preşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO (1961-1964), director al Institutului de
Psihologie al Academiei R.P.R., şeful catedrei de psihologie la Universitatea Bucureşti;
contributor marcant la propaganda regimului stalinist (a se vedea lucrările Caracterul antiuman şi
antiştiinţific al psihologiei burgheze americane (1954), sau “Războiul psihologic”, instrument al
agresiunii imperialiste (1954)); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a;
1083. RALIAN, Marius (n. Marcus Ralian A. Herşcovici) (n. 5.VI.1917 Galaţi) – după război
specialist în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947,
partea I-a, p. 7234); în 1948 transferat ca secretar de presă la Direcţia Legislaţie şi Presă a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1084. RALLIŢEANU, Mişu – în 1948 era inspector contabil în centrala Ministerului Comerţului
(M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696);
1085. RANGHEŢ, Iosif (n. Jozsef RANGECZ, fiul Elisabetei) (7.X.1904 Olari, Arad – 1.IX.1952) –
evreu maghiarofon; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 63); după război membru al C.C. al P.C.R. (1945-1952) şi supleant al Biroului
Politic (1948-1952), director al serviciului de cadre al PCR (1945-1948), membru al Comisiei
Controlului de Partid (1945-1952), deputat de Timiş în Marea Adunare Naţională, ales pe lista
Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753),
apoi prim adjunct al şefului Serviciului Special de Informaţii (1947-1948), membru supleant al
B.P. al P.M.R. (1948-1952); preşedinte al Comitetului pentru Normarea şi Repartizarea
Combustibililor (1949-1950); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a;
înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei,
pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. I-a;
169
V. Decretul Regal nr. 169 din 24 ian. 1945 în M.Of. nr. 25 din 1 febr. 1945, partea I-a, p. 704.
170
V. decizia nr. 4058 din 21 ian. 1948 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 995.
171
George Manu (alias „Testis Dacicus”) îl identifică „de origine bulgară şi evreiască” (2011: 162), Pamfil Şeicaru susţinea
că mama lui Ralea s-ar fi numit de fapt „Angelica Kaufmann” (informaţie îndoielnică în opinia lui Petre Pandrea (în
Călugărul alb, p. 36 în versiunea online de la adresa http://www.scribd.com/doc/35654729/Petre-Pandrea-Calugarul-Alb),
iar inventarul de fişe bibliografice al C.S.I.E.R. include intrarea „Ralea, Mişu” (în Kuller 2008a: 452).
120
1086. RANGHEŢ, Sanda (n. Sandala VEINBERG) - soţia lui Iosif Rangheţ; ilegalistă, cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 114);
decorată de autorităţile comuniste în 1949 cu ordinul Apărarea Patriei cls. III-a şi în 1964 cu
“Steaua R.P.R.” cls. III-a, timp de aproape două decenii (’60-’80) secretar general al Comitetului
Naţional pentru Apărarea Păcii şi reprezentant al R.S.R. în Biroul Consiliului Mondial al Păcii; cu
fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
1087. RAPAPORT, Aurel – în 1947 contabil în centrala Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 266
din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10174);
1088. RAPAPORT, Roland - din iunie 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4);
1089. RASNOVIESCHI, Max- în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1090. RAUSCHER, Ştefan – la sfârşitul anilor ’40 director adjunct în cadrul Direcţiei Generale C.F.R.
a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1091. RAUŞER, B. Solo - controlor (1947-1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea
I-a, p. 10092);
1092. RĂCEANU, Ileana (n. Ilon(k)a PAPP) (n. 3.IX1909 com. Macău, jud. Cenad (atunci) Ungaria –
d. 21.VI.1981, Bucureşti) – fostă muncitoare şi ziaristă mediocră la un ziar în limba maghiară din
Arad, membru P.C.d.R. din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 759); după 1944 secretar regional de partid în Ardeal, membru al
C.C. al U.F.D.R. (din 1948), membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1958), vicepreşedinte al
C.C. al U.F.D.R. între 1952 şi 1958, când a fost exclusă din P.M.R. în lotul “fracţioniştilor”,
reabilitată în 1964; decorată în 1981, ca pensionară, cu ordinul “23 August” cls.I; incinerată la
crematoriul Cenuşa; mama diplomatului Mircea Răceanu, condamnat la moarte ca “trădător” în
primăvara lui 1989 (tatăl natural al acestuia a fost Andrei Bernath, mort în lagărul de la Râbniţa,
în Transnistria, iar tatăl adoptiv, de la care a preluat numele, Grigore Răceanu, unul din
semnatarii “Scrisorii celor 6” din 1989);
1093. RĂDULESCU, Dorina (n. RUDICH) (25.V.1909 Roznov, Neamţ – 21.VIII.1982 Bucureşti)
(fiica lui Isac şi Maria Rudich) – soţia demnitarului comunist Gheorghe (zis Gogu) Rădulescu
(căs. 1938); ajunsă în Bucureşti în timpul adolescenţei, dactilografă în capitală în perioada
interbelică, colaboratoare la Cuvântul liber (1935-1936), în cercul unor poeţi evrei avangardişti,
recrutată de N.K.V.D., refugiată împreună cu soţul ei în URSS în 1941-1944 (perioadă în care
este avansată până la gradul de colonel N.K.V.D., fiind demobilizată abia în 1947), revenită în
ţară în 1944; dactilografă la Comisia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Artelor (din
martie 1945), redactor la Graiul Nou (cotidianul de limbă română al Armatei Roşii) (1944-1947),
apoi la Viaţa capitalei (1947-1948), apoi activă în domeniul comerţului exterior în mandatul
ministerial al lui Gogu Rădulescu, iniţial ca director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior,
ulterior ca membru în conducerea ILEXIM, în paralel publicistă şi scriitoare mediocră; prietenă şi
protectoare a Anei Blandiana;
1094. RĂDULESCU, Leon (n. Leon BARAT) (n. 27 nov. 1914 Dangeni, BT) – din 1947 inspector
general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781;
decizia nr. 93579 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340);
1095. RĂDULESCU, Semerland - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei
conducător tehnic al fabricii de postav din Buhuşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7344); din 1949 referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);

121
 172
1096. RĂUTU, Iacob (n. ŞMILOVICI ) (3.III.1915 Galaţi - nov. 2006, Bucureşti) (a locuit în
Bucureşti, pe str. Intr. Bădeni nr.1) – înalt funcţionar timp de decenii la ministerele Industriei şi
Comerţului, Comerţului Interior şi respectiv Industriei Alimentare (reorganizat în 1973 al
Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor) până la pensionare, în 1978; ulterior
angajat şi chiar şef al Serviciului Tehnic al F.C.E.R.173;
1097. RĂUTU, Leonte (n. Lev Nikolaievici OIGENSTEIN) (28.II.1910 Fălticeni – 1993 Bucureşti) –
cf. raportului C.P.A.D.C.R., “principalul ideolog al P.C.R.” (2006: 46); ilegalist, membru
P.C.d.R. din 1931 (în U.T.C.d.R. din 1929), cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 85); fugit în U.R.S.S. în 1940,
dobândeşte cetăţenia sovietică şi serveşte chiar ca deputat în Sovietul Suprem Ucrainean până la
22 iunie 1941, apoi cu diverse alte funcţii; după august 1944: membru C.C. al P.M.R./P.C.R.
(1948-1984, ca supleant între 1958 şi 1960), membru al Biroului Organizatoric (1950-1954),
supleant al Biroului Politic (1955-1965), membru al Secretariatului (1965-1969), al Comitetului
Executiv (1965-1974) şi al C.P.Ex. ale C.C. (1974-1981); deputat M.A.N. (mandate succesive
1948-1985); şeful catedrei de marxism-leninism la Universitatea Bucureşti (devenită “C.I.
Parhon”) (din 1949), membru în comitetul de redacţie la Scânteia (1945-1948), şef adjunct (1945-
1948) şi apoi şef (1948-1956) al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., şeful Secţiei de
Verificări a C.C. al P.M.R. în 1950, iar succesiv reorganizării, şef al Direcţiei Propagandă şi
Cultură a C.C. al P.M.R. (1956-1965); secretar general (1960-1964) şi apoi ministru adjunct la
Ministerul Comerţului Exterior (1964-1969), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1969-
1972); preşedinte al Consiliului de Conducere şi rector al Academiei de Ştiinţe Social-Politice
“Ştefan Gheorghiu” (1972-1981, când este marginalizat urmare a scandalului pe marginea
emigrării fiicei sale Elena, v. infra); încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu
grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947
(M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat, inter alia, în 1980 cu “Steaua
R.S.S.”; decorat cu ordinul Muncii clasa I-a (1948), ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a (1960),
ordinul “Apărarea Patriei” clasa I-a (1974), titlul “Erou al Muncii Socialiste” şi medalia de aur
“Secera şi ciocanul” (1964), ordinul “Victoria socialismului” (1971), ordinul “Steaua R.S.R.”
clasa I-a (1980) ş.a.; incinerat la crematoriul “Cenuşa”, în timpul ceremoniei cântându-se
Internaţionala (în 1993!)174;
 Fratele lui Leonte, Mihail Oişteanu (n. Mikhail Nikolaievici Oigenstein, zis “Mişa”),
căsătorit cu Bella Iosovici (originară din Cernăuţi), este tatăl lui Valery Oişteanu (n. 3
septembrie 1943 la Karaganda (în prezent în Kazahstan) şi al publicistului Andrei Oişteanu
(n. 18 septembrie 1948, Bucureşti);
 sora lui Leonte Răutu, născuta Eva Isaakovna Oigenstein, s-a căsătorit cu Ivan (alias Ioan)
Rab, general de Armată, ambasador la Moscova şi respectiv director al Institutului de Istorie
Militară din Bucureşti în perioada comunistă;
 prima fiică a lui Leonte Răutu, Anca (căs.) Oroveanu, este profesoară la Universitatea
Naţională de Artă Bucureşti, Facultatea Istoria şi Teoria Artei; soţul acesteia, Mihai
Oroveanu, este director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi director al Fundaţiei
ARTEXPO;
 cealaltă fiică a lui Răutu, Elena (zisă “Lena”, colegă de clasă la fostul Liceu Nr. 24, actual
“Jean Monnet”, cu Nicu Ceauşescu şi V. Tismăneanu), căsătorită cu inginerul de sunet

172
Şi-a românizat numele în baza deciziei nr. 45.669 din 12 mai 1947 a ministrului Justiţiei. A se vedea însă şi decizia nr.
6590 din 22 ian. 1946 în M.Of. nr. 36 din 12 febr. 1946, partea I-a, p. 1117.
173
Vezi şi un material care îii este dedicat cu prilej aniversar în Realitatea Evreiască, nr. 226 (1026), 1-21 martie 2005, p. 7;
174
http://tismaneanu.wordpress.com/2009/06/13/un-portret-necrutator-sorin-lavric-despre-dictatorul-ideologic-leonte-rautu/
122
 Andrei Coler175 (fiul lui J(e)an Coler), a depus împreună cu soţul ei o cerere de emigrare din
România, fapt care ar fi contribuit la marginalizarea lui Leonte Răutu în 1981, urmare a unui
veritabil scandal diplomatic; fiica lui Andrei şi Elena Coler, Luminiţa, emigrase în Israel încă
din 1977 (după o relaţie cu Al. Mirodan), apoi se stabilise în SUA şi se căsătorise cu
Richard Schapp, fiul fostului guvernator de Pennsylvania şi ambasador american în Israel,
Milton Schapp; în 1982, cel din urmă a intervenit inclusiv în faţa Subcomisiei pentru
Comerţ a Camerei Reprezentanţilor SUA pentru a forţa pe cale diplomatică emigrarea
părinţilor nurorii sale, cuplul Andrei şi Elena Coler (fapt realizat la sfârşitul anului 1982176);
1098. RĂUTU, Natalia (n. Niunea Iakovlevna REDEL; soţia lui Leonte Răutu) (n. 18 iulie 1912 Bălţi)
– de formaţie farmacistă (cu studii în Belgia); ilegalistă cu stagiul recunoscut din 1935,
kominternistă INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1629); după război deputat
M.A.N. (1948-1952-?), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a (dosar R/40 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); cf. Magdei Ursache, soţia lui Răutu “n-a vorbit niciodata româneşte”
(Ursache f.a. b);
1099. RÂPEANU, Mathilda - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1100. REDLINGHER, Oscar (n.Oszkar Redlinger) (n. 7.X.1894) – fost ilegalist din Timişoara;
activist de partid; în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de
Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni; lector la Şcoala Superioară de Partid “Ştefan
Gheorghiu” în prima jumătatate a anilor ’50; ulterior membru al Comisiei Centrale de Revizie a
P.C.R. (1955-1960) şi al Comisiei de Control a Partidului (1960-1965); cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1950, 1951); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a; căs. cu Paula; fiica sa, Trudi Gertrude, s-a căsătorit cu Simion
Babenco;
1101. REICHER, Leon – în 1947 numit de ministrul Industriei membru în C.A. al Oficiului Industrial
al Zahărului (M.Of. nr. 287 din 11 dec. 1947, partea I-a, p. 1988);
1102. REGENSTREICH, Lazăr - după război funcţionar la Oficiul Industrial al Bumbacului, Inului şi
Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p.
4534);
1103. REGMAN, I. Ero(f)tei – funcţionar în cadrul Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60,
decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec.
1966);
1104. REICHER, Boris – după august 1944 încadrat ca şef de birou în centrala Ministerului
Propagandei Naţionale, în mai 1945 promovat şef de secţie (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945,
partea I-a, p. 3909);
1105. REICHER, Zalman - din 1948 şef de serviciu în cadrul D.C.I. Chimico-Alimentare a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1106. REICHMAN, Trude (n. 28.IV.1924 Cernăuţi) - din 1948 şefă adjunctă de birou în centrala
Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1107. REINHORN, Moritz - din 1945 şef de birou tehnic la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor
şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)

175
Autor al mai multor coloane sonore ale unor filme româneşti din anii ‚70, între care şi „Mara”, din 1975, pentru care a
cărui coloană sonoră i s-a decernat premiul A.C.I.N. Andrei Coler este confundat frecvent cu lt-col. Ştefan I. Koller,
comandant al penitenciarului Aiud între 1953 şi 1958.
176
V. Hearings before the Subcommittee on Trade, House of Representatives, July 1 and 13, 1982 (Washington, D.C.:
Government Printing Office, 1982), pp. 221-223., traducere parţială disponibilă şi la
http://arhivaromaneasca.wordpress.com/arhive/arhive-ignorate/pagini-de-istorie-recenta/serban-andronescu-romania-
discutata-in-congresul-american/.
123
1108. REISCHER, Leon - în 1948 director adjunct al Centralei Industriale a Zahărului şi Produselor
Zaharoase (M.Of. nr. 170 din 26 iulie 1948, partea I-a, p. 6167; M.Of. nr. 78 din 2 aprilie 1948,
partea I-a, p. 2932)
1109. REISS, Paula - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
1110. REITMAN, Leibu - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei
Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1111. RELGIS, Eugen (n. Eisig SIEGLER) (2.III.1895 Piatra Neamţ – 22.III.1987 Montevideo,
Uruguay) – poet şi prozator încă din perioada interbelică; între 1946 şi 1947 funcţionar în centrala
Ministerului Artelor, membru al secţiei Literare a Comisiei ministeriale de lectură, editură,
achiziţii şi premiere (M.Of. nr. 25 din 31 ian. 1947, partea I-a, p. 734);
1112. RENNERT, Mauriciu - după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat
în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din
8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1113. RENYI, Bartolomei - în martie 1945 reîncadrat ca şef adjunct de secţie la D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1114. RIEDER, Zoltan – din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24
febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
1115. RIEGLER, Dinu Emanoil - după război consilier de presă în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor, la Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea, până în iunie 1947, când este
disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
1116. RIEGLER, Emil – din octombrie 1945 secretar cultural I în centrala Ministerului Afacerilor
Străine / Externe (M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9219);
1117. RIEGLER, Gheza - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1118. RIEGLER, Solomon - după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul de
unificare din octombrie 1947 (Solomovici 2001I: 195); deputat de Prahova, ales pe lista Blocului
Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); în ianuarie
1949 numit director adjunct al Institutului de Documentare, Bibliogarie şi Ed. Tehnică a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
1119. RIESEL, I. Bella – directoare în Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60; decorată
în 1963 cu Medalia Muncii;
1120. RIGANI, Zoe (Adamescu) (1.IX.1912 Corabia, Olt – 1980 Bucureşti) – preşedintă a Consiliului
Regional A.R.L.U.S. şi a Comitetului Femeilor P.C.R. din Ploieşti în anii ’50, ulterior deputată
M.A.N. (1961-1965) şi vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor şi membru C.C. al
P.M.R. (1960-1965); membru de partid; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2341, doc. 4); cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 125/1960;
1121. RÂPEANU, Beniamin (n. ROSENBERG177) (n. 4.VI.1897 Piatra Neamţ) – din mai 1945
secretar de presă grad I în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr.
107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904); posibilă relaţie de rudenie cu criticul cinematografic
Bujor T. Rîpeanu (v. infra);
1122. RIVEN, Avram Boer - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);

177
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 124.487 din 8 dec. 1945 în M.Of. nr. 292 din 20 dec. 1945, ăartea I-a, p. 11098.
124
1123. ROBAN, Marin (n. Maier LEIBOVICI) – în anii ’50 consilier superior în cadrul Direcţiei
Asigurărilor Sociale de Stat, cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe
u.a. 23/1954);
1124. ROBINSON, Paula - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190
din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1125. RODAN, Lionel (n. RUBINSTEIN) (n. 7 iunie 1920 Bucureşti) – după război inspector general
adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr.
158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; decizia nr. 40.346 din 16 aprilie 1946 în M.Of. nr. 94
din 19 apr. 1946, partea I-a, p. 4085);
1126. ROITBERG, Isac - din februarie 1949 referent administrativ în cadrul D.C.I. a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
1127. ROITMAN, Iţcu - din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic
a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496); în
ian. 1948 promovat inspector (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737);
1128. ROLLER, M. Sara (n. Sara Markovna ZIGELBAUM, în unele documente interbelice ortografiat
şi Zighlbaim) (16.XII.1912 – 28.V.1986) – soţia lui Mihail Roller [v. infra]; în perioada ilegalistă
ţesătoare la fabrica Minerva din Bucureşti şi conducătoarea Frontului Feminin (v. Şinca 2006:
392); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 2086); după 1944 activistă a partidului, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C.
al P.M.R. (1950, 1951); decorată, ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“23 August” clasa a IV-a;
1129. ROLLER, A. Simion – din 1949 funcţionar la Direcţia Control Financiar a Ministerului
Finanţelor (M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 302);
1130. ROMAN, S. Andrei (n. Dezsö GRÜN, zis şi “Dezideriu”, fiul lui Şulem şi Hani (n. Samuel))
(16.XI.1904-1982) (“Bondi”) – evreu maghiarofon, de profesie zugrav; membru P.C.d.R. din
1924, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 322); voluntar în Spania, după război colonel de Securitate, apoi controlor la Comitetul
Controlului de Stat (1954 – anii ’60); dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al
P.C.R. (11/1954); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de
maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov.
1947, partea I-a, p. 9763); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” prin Decretul Consiliului de Stat al
R.S.R. nr. 157 din 4 mai 1971;
1131. ROMAN, Eugenia (n. Jenia “Erna” Abramovna ROSMAN) (n. 1907, Soroca) – ilegalistă, cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
2002); în anii ’50 activistă a secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (fişă de cadre întocmită în
1955);
1132. ROMAN, Gustav (n. ROSENBERG178) (n. 13.V.1914 Petroşani, HD) – în anii ’50-‘60
funcţionar al Comisiei, apoi Comitetului de Stat al Planificării, respectiv cadru didactic (din 1956
lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.; cu dosar la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);
1133. ROMAN, I. Valter (n. Ernest (în unele documente maghiarizat Ernö) NEULÄNDER)179
(7.X.1913 Oradea – 11.XI.1983 Bucureşti) - evreu maghiarofon, membru de partid din 1931; în
1933 este expulzat pentru activitate ilegală comunistă din Cehoslovacia, unde era student la Brno;
în 1945 cu grad de maior, şeful secţiei educaţie şi cultură în Divizia a 2-a de voluntari români
“Horia, Cloşca şi Crişan” (în cadrul Armatei Roşii); după august 1944 general-maior (în 1949),

178
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 21.616 din 11 martie 1947 în M.Of. nr. 96 din 29 aprilie 1947, partea I-a, p. 3374.
179
A avut gradul de maior în războiul civil din Spania, devenind lt.-col. în cadrul Armatei Române după 23 august 1944. A
fost avansat la gradul de general în 1948, fiind însă trecut în rezervă în 1950.
125
 şeful Direcţiei Propagandă din Inspectoratul General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi
Propagandă (E.S.P.) (1945-1948), transformată ulterior în Direcţia Superioară Politică a Armatei
(1948-1950, perioadă în care a îndeplinit funcţia de locţiitor politic al Marelui Stat Major),
membru în colegiul de redacţie de la Scânteia (1946), coordonatorul reorganizării Siguranţei ca
D.G.S.P. în cadrul Ministerului de Interne în 1948, cadru didactic la Universitatea P.C.R. la
sfârşitul anilor ’40, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1951-1953, când este destituit, fiind
reabilitat în 1964); profesor de economie politică la I.P.B. (1953-1955, chiar şef de catedră între
1953 şi 1955, respectiv în 1967-1968 cu grad de conferenţiar la catedra de socialism ştiinţific),
directorul Editurii Politice (1964-1967, 1968-1983); membru al C.C. al P.C.R. (1965-1983); în
anii ’70 preşedintele secţiei de Ştiinţe Politice a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice “Ştefan
Gheorghiu”; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, cu ordinul Muncii clasa I la
împlinirea a 50 de ani în 1963 (Decretul nr. 614 din 9 oct. 1963), iar în 1981 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. I-a; tatăl lui Petre Roman, primul premier al României după decembrie 1989;
1134. RORLICH, Bernard - deputat supleant de Botoşani, din partea Blocului Partidelor Democrate
(1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
1135. ROSEN, Gheorghe - după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala
Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi
cu aceeaşi funcţie la Regia Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a
ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
1136. ROSENBAUM, Iuliu - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1137. ROSENBERG, Henry - din februarie 1949 tehnician la Direcţia Centrală Industrială a
Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-
a, p. 1189);
1138. ROSENBERG, Lupu - după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor (M.Of. nr.
222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8461);
1139. ROSENBERG, Samoil - din 1947 inspector economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10534);
1140. ROSENBERG, Samuel - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1141. ROSENBERG, Silistra – după război şefă de birou în cadrul Direcţiei Speciale O.N.T. a
Ministerului Propagandei/Informaţiilor; demisionează în dec. 1947 (M.Of. nr. 295 din 20 dec.
1947, partea I-a, p. 11282);
1142. ROSENBLAU, Bela – fost sionist, în anii ’50 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor,
verificat în 1958 (Solomovici 2004: 108, 111, 115);
1143. ROSENFELD, Martin - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
1144. ROSENFELD, Moise - după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lemnului, până în iunie
1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1145. ROSENKRANTZ, David (zis “Dadu”, fiul lui Leopold Armin şi Reghina (Riva)) (1907-1966) –
avocat, în timpul războiului activ în Centrala Evreilor, după război membru în facţiunea
separatistă din U.E.R., facilitând formarea C.D.E., apoi membru al C.C. al C.D.E. (1945-1948;
membru al Prezidiului U.E.R. (1945-1949); fostul activist al secţiei Cadre a C.D.E. Sandu Tiller
menţionează într-o evocare un avocat “D. Rozentzweig” în calitate de “responsabil al secţiei
culturale a PCR”, implicat în alegerea lui Moses Rosen ca rabin-şef după refugierea lui Alexandru
Şafran; emigrat în Israel în 1961 (Solomovici 2001I: 385, 2001II: 104 şi 2003: 138-9, 145, 171;
Kuller 2008a: 322-3; Rosen 1990: passim);

126
1146. ROSENTHAL, Amalia - după război secretară de presă grad I, respectiv translatoare interpretă-
şefă în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Presă, până în iunie 1947,
când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a,
p. 4707; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
1147. ROSENTHAL, Jacob – consilier financiar la Legaţia României de la Washington după război,
în mandatul lui Mihail Ralea;
1148. ROSENTHAL, Ignatz - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1149. ROSENTZVEIG, Debora - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1150. ROSENTHAL, Nona - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
1151. ROZENBERG, Iulius - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1152. ROSENZWEIG, Moise (n. 1907, Flondoreni) – director şi membru al Colegiului Direcţiei
Generale a Presei şi Tipăriturilor (de pe lângă Consiliul de Miniştri) începând cu 1956,
responsabil cu cenzura publicaţiilor centrale (Corobca 2008c; Lupu Mindirigiu 1999 apud
Solomovici 2003: 379);
1153. ROSENZWEIG, A. Sofia - menţionată la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat
al Planificării; decorată cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1154. ROSINGER, Adalbert (Alfred) – ilegalist, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în 1942
internat în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka; după război director al firmei de stat
“Româno-Export” din subordinea Ministerului Comerţului Exterior în anii ‘50, inculpat pentru
sabotaj în dosarul Prodexport-Italia, condamnat în 1961, eliberat în 1968 din penitenciarul de la
Aiud (Solomovici 2004: 281-2; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Ioniţoiu 2000:IX);
1155. ROSMAN, Iacob - până la 15 iulie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului
Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, ulterior în centrala aceluiaşi minister, din 1948
promovat inspector şi detaşat în teritoriu în judeţul Tulcea (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea
I-a, p. 9858; M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290; M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948,
partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
1156. ROSMAN, Rudolf (uneori ortografiat eronat Rossman) – colonel jurist; consilier la Curtea de
Apel Bucureşti (1947-1948); procuror militar (unul din acuzatorii “lotului Pătrăşcanu”) (1948-
1954, în 1948 îndeplinind şi funcţia de preşdinte al comisiei de examinare a asesorilor populari);
din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie
1948, partea I-a, p. 5687); apoi judecător la Tribunalul Suprem, ulterior la Curtea Supremă de
Justiţie a R.P.R. timp de peste două decenii (cu un intermezzo ca ministru adjunct al Justiţiei în
anii ’60); cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (15/1962) (v. şi
Deletant 1999: 248; Solomovici 2004: 217, Kuller 2008a: 453, etc.);
1157. ROSNER, Aurel - după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în
funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8
iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1158. ROŞCA, Z. Iacob - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul
Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

127
 180
1159. ROŞCA, Marcel (n. ROZEN ) (n. 2.X.1910 Iaşi) – încadrat ca secretar cultural principal în
centrala Ministerului Informaţiilor în august 1946 (M.Of. nr. 188 din 15 august 1946, partea I-a,
p. 8856);
1160. ROTH, Matilda - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în 1948 reîncadrată ca
dactilografă-şefă (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 158 din 12 iulie
1948, partea I-a, p. 5785);
1161. ROTH, Viorica – din 1947 funcţionar în Ministerul Afacerilor Străine (apoi Externe), membră a
delegaţiei României la Conferinţa internaţionala privind problemele navigaţiei pe Dunăre de la
Belgrad, iunie-august 1948; emigrată în Israel în anii ’50, căs. Löwinger;
1162. ROTHENBERG, V. - numit în mai 1948 de către Ministerul Sănătăţii membru al comisiei
centrale interimare a Colegiului Medicilor (prin ordin al ministrului Sănătăţii, v. M.OF. (partea I
B) nr. 111 din 15 mai 1948, p. 4365);
1163. ROTMAN, David (n. 1910, Putna) (fiul lui Lazăr) – fost ilegalist (aflat în 1941 pe lista
Siguranţei a “comuniştilor de categoria A”), inginer geolog, după război şef de sector în Comisia
Controlului de Stat între 1945 şi 1953, când va fi demis şi exclus din partid, consacrându-se
ulterior profesiei sale (v. şi Levy 2002: 181-2, 209; Solomovici 2004: 594); decorat în 1964 cu
Medalia Muncii;
1164. ROTMAN, Marcu (1905-1984) – după război inginer-şef la construirea Casei Scânteii, apoi
director în cadrul Ministerului Construcţiilor, mai întâi al direcţiei Materiale de Construcţii (1955-
1960), apoi al Direcţiei Planificare (din 1960); tatăl istoricului Liviu Rotman (Kuller 2008a: 325);
1165. ROTMAN, M. - deputat de Neamţ, pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of.
nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751);
1166. ROTTER, Rita – din ianuarie 1948 şefă de secţie în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec.
1947, partea I-a, p. 11362);
1167. ROTTMAN, Lucia – până în septembrie 1948 şefă de birou la D.C.I. a Industriei Alimentare din
cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292; M.Of. nr. 205
din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
1168. ROTTMAN, Marcel – în 1945 inspector general în centrala Ministerului Muncii (M.Of. nr. 35
din 13 febr. 1945, partea I-a, p. 1014); în acelaşi an numit de către ministrul Muncii membru al
Consiliului Superior al Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili (M.Of. nr. 33 din 10
febr. 1945, partea I-a, p. 956);
1169. ROZEI, Aurel (n. Aurel ROSENBERG, fiul lui Isidor şi Henrieta; botezat “Aureliu”181)
(26.XI.1907 Galaţi – 14.X.1952 Jilava) – ing., după război şef de direcţie în cadrul Administraţiei
Livrărilor din Ministerul Finanţelor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2971), ulterior
şeful sectorului Planificare şi respectiv director general adjunct la Canalul Dunăre – Marea
Neagră, condamnat la moarte şi executat în 1952 pentru sabotaj şi diversionism182;
1170. ROZENSCI, Pantilimon - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1171. ROZENTHAL, S. Lulu - menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1172. ROZMAN, Beatris – din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 234
din 8 oct. 1948, partea I-a, p. 8069);

180
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 79.076 din 10 august 1946 în M.Of. nr. 187 din 14 august 1946, partea I-a, p. 8816;
181
Românizarea numelui în baza deciziei nr. 102.725 din 6 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (publ. În M.Of. nr. 236 din 16
oct. 1945, partea I-a, p. 9040.
182
Vezi fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/R/R%2003.%20Rosa%20-%20Rytir/Rozei%20Aurel/index.php.
128
1173. RUBINSTEIN, Idel - din ianuarie 1945 funcţionar comercial în centrala Ministerului Afacerilor
Străine, responsabil în cadrul Economatului ministerului (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-
a, p. 3709 şi nr. 14 din 18 ian. 1945, partea I-a, p. 353);
1174. RUDICH, Margit - în 1946 angajată în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la
Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
1175. RUFFEL, Acaţiu (n. 1914 Bihor) – ilegalist; aflat în 1941 pe lista de comunişti categoria A a
Siguranţei, cu domiciliu obligatoriu în 1941 (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862);
după război în conducerea Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947,
partea a 2-a, p. 7817); din februarie 1949 referent de specialitate la Direcţia Centrală Industrială a
Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-
a, p. 1189); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 22/1956;
1176. RUKENSTEIN, Amalia - după război referentă în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1177. RUNCAN, “Romeo” Eugen (v. şi soţia, “Julieta” Runcan) (1915-2005, Bucureşti, Cimitirul
evreiesc Giurgiului ) - în perioada interbelică şofer, secretar şi gardă de corp a lui Ştefan Foriş,
după august 1944 activist al secţiei Economice a C.C. al P.C.R., apoi, timp de două decenii,
director adjunct în cadrul Ministerului Turismului; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971
cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; fiul său şi al Agnetei/Julietei, Victor (n. 24 august 1945,
Bucureşti), emigrat în Israel, a reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul MJ nr.
1408/12.05.2009; M.Of. nr. 336 din 20.05.2009);
1178. RUSSU, Reimond - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
1179. SABANOF, S. Steluţa - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1180. SADOVEANU, Lucia (n. PŞAIT) – în mai 1945 încadrată ca şefă de secţie în centrala
Ministerului Propagandei, la Direcţia Culturală; în dec. 1946 detaşată intern ca şefă de cabinet
ministerial (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3903; M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945,
partea I-a, p. 4198; M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12913);
1181. SAFER, D. Gheorghe (n. SCHÄFER) – originar din Moldova, ministru al Transporturilor
[Rutiere,] Navale şi Aeriene (1953-1955, 1955-1957), apoi ministrul adjunct al noului Minister al
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (1957-1959), considerat “necorespunzător postului” şi
demis la 25 martie 1959183;
1182. SAFER, D. Cecilia Elsa (probabil sora ministrului, v. supra) - funcţionară în cadrul Ministerului
Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec.
1964 cu Medalia Muncii;
1183. SAFIR-MALTUS, A. Janeta Enta (15.V.1884 - 1973) – soţia lui Ştefan Gheorghiu, apoi a lui
Panait Istrati (1916-1921), ilegalistă din Brăila, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1587, doc. 19); după război deputată de
Ialomiţa, pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947,
partea I-a, p. 751); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a
III-a;
1184. SAIAH, Elisabeta – ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în 1946 numită
translator-şef şi transferată la Legaţia României din Londra (M.Of. nr. 70 din 23 martie 1946,
partea I-a, p. 2666); în 1948 numită secretar al Legaţiei R.P.R. la Washington (M.Of. nr. 71 din
183
Menţionat şi în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu, v. http://curentul.net/2010/01/18/prizonier-in-propria-tara-54/.
129
 25 martie 1948, partea I-a, p. 2606; B.I.R.E. 10 (12 apr. 1948): 2); în iunie 1952 prezentă în
centrala M.A.E., membru al organizaţiei de partid din minister (Fl. Constantiniu 2003: 108, 146),
în anii ’60 traducătoare la Ed. pentru Literatură Universală (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea
I-a, p. 536);
1185. SAIOVICI, Sali - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
1186. SALAMON, Alexandru - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14
nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1187. SALAMON, F. Andrei - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul”Steaua R.P.R.” clasa a
V-a;
1188. SALPETER, Max - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1189. SAND, Berthold - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1190. SANDU, Tudor - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi
Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1191. SANIELEVICI, Alexandrina – din octombrie 1948 şefă de serviciu în centrala Ministerului
Învăţământului Public (.Of. nr. 250 din 27 oct. 1948, partea I-a, p. 8551);
1192. SANIELEVICI, Rit(t)a – membru fondator şi apoi membru al Comitetului de Conducere al
U.F.A.R./U.F.D.R. (1945-1948-?) (Şt. Mihăilescu 2006: 380, 429-30; Solomovici 2003: 55);
1193. SAPHIER, Ignat - din noiembrie 1947 inspector în cadrul Direcţiei Generale Control Economic
a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496);
1194. SAPŞE, Sami - controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a
M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E.
a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1195. SASSU, Ştefan (n. Osias HERŞCOVICI184) (n. 22 sept. 1924 Gloduri, Bacău) – după război
controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în 1948 numit de ministrul Industriei director al
Întreprinderii locale Comăneşti de exploatare şi industrializare a lemnului; ulterior cu diverse
funcţii în aparatul economic de stat; membru de partid, cu fişă la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosare anexe 63/1955);
1196. SATINOVER, Nicu – în august 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei
Industriale a Conservelor Alimentare (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474; M.Of.
nr. 216 din 17 sept. 1948, partea I-a, p. 7661);
1197. SAUVARD, Sanda – fostă infirmieră în războiul civil din Spania, deportată la Auschwitz şi
Ravensbrück, căs. cu Maurice; revenită în ţară în 1950; război membru de partid, funcţionară
într-un laborator de cercetare, anchetată în 1952 alături de alţi “spanioli” şi “francezi”, absolvită,
transferată ca activist al secţiei Gospodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (dosar 3/1958, ff. 5-6), apoi
cercetător la Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice din Bucureşti, co-autoare a mai multor
publicaţii în domeniul cercetării farmacologice; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a;
185
1198. SAVU, D. Alfred (n. SCHAPIRA ) (n. 5.IX.1923 Bucureşti) – din anii ’50 funcţionar în cadrul
Ministerului Industriei Alimentare; cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (nr.
62/1955); decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul
Muncii clasa a III-a (inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 454);

184
V. decizia nr. 17.108 din 26 febr. 1947 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 37.
185
V. decizia nr. 36.362 din 17 apr. 1948 a ministrului Justiţiei.
130
1199. (??) SĂLĂJAN, Leontin (19.VI.1913 Santău, jud. Satu Mare – 28.VIII.1966, Bucureşti) (n. după
unele surse Ignác (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 20, similar în Watts 2011: 177 n. 3), după
altele Leon (C. Levant 2007) SZILÁGYI) – membru de partid din 1939, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1177); după război
g-ral de armată (în 1959), deputat de Sălaj, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-
1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); ministru adjunct al Sănătăţii şi
Prevederilor Sociale (1948), preşedinte al Comitetului pentru Verificarea Armatei, ministru al
Construcţiilor (1949-1950), şef al Marelui Stat Major al Armatei (1950-1954) şi apoi ministrul
Forţelor Armate (1955-1966); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a;
considerat de regulă maghiar, uneori chiar român (Gh. Gaston Marin într-un interviu acordat
Laviniei Betea), deşi ambele prenume indicate sunt de rezonanţă mai degrabă iudaică decât
maghiară; căsătorit cu Ani, identificată fără excepţie ca evreică în literatura de specialitate; inclus
într-o listă de agenţi sovietici de istoricul Larry Watts (2011: 177 n. 3);
1200. SĂRĂŢEANU, M.Z. (pseudonimul publicistic al celui născut Moise ZELŢER) (1885-1970) –
publicist, imediat după război preşedinte al U.E.R. – organizaţia democrată, instrument major al
P.C.R. în tentativa de comunizare a comunităţii evreieşti, fondator şi membru al C.C. al C.D.E.,
unul din semnatarii186 în 1946 al unei sesizări de “antisemitism” generalizat în România, sesizare
adresată preşedintelui american Harry S. Truman şi catalogată de Solomovici ca un “oribil
denunţ” (Rosen 1990: 87; Solomovici 2003: 28, 44, 139; Kuller 2008a: 425);
1201. SĂVEANU, Raul Rosel (n. SCHNURER) – director general în cadrul Consiliului de Stat al
Planificării în anii ’50 (cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. nr. 28/1956187);
1202. SĂVULESCU, Simion (n. Simon SABETAY) (n. 26.VIII.1918 Bucureşti) - din 1947 controlor
în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072; M.Of. nr. 240 din
17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340);
1203. SCHAIMAN, Stefan - după război membru al Contenciosului Ministerului Industriei şi
Comerţului, iar iunie 1948 al celui al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948,
partea I-a, p. 4848);
1204. SCHAPIRA, Marcel - din 1948 şef de serviciu în cadrul D.C.I. Chimico-Alimentare a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292)
1205. SCHÄCHTER, Felix (ortografiat şi “Schehter”, “Sehter”, respectiv “Şehter”) (14.III.1908 –
12.IV.1983) – membru de partid din 1944; în 1948 numit profesor de Organizarea Statului şi
Organizare Judecătoreasca la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Covurlui; în 1952
procuror-şef al Parchetului Tribunalului Galaţi (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372, 375),
ulterior la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (Cajal şi Kuller 2004: 333)
(dosar S/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1206. SCHÄCHTER, Mozesh - după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lemnului, până în iunie
1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1207. SCHÄCHTER, Oswald – rămas în 1940 în Cernăuţi după anexarea B.B.N.H de către U.R.S.S.,
înrolat în Armata Roşie în timpul războiului, revenit în România în 1946, apoi şef de cadre la
Institutul Central de Statistică; ulterior emigrat în Israel (Trebici 2011);
1208. SCHÄCHTER, Otto – după război secretar de presă II în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor, din dec. 1947 transferat în cadrul serviciului ministerial de la Iaşi (M.Of. nr. 280
din 3 dec. 1947, partea I-a, p. 10664);
186
Alături de M.H. Maxy, Em. Ellenbogen, Paul Iscovici, Norbert Goldhammer, F.M. Lax, I. Dubovits, Lascăr Şaraga, B.
Schnapp şi S. Aldea, Sărăţeanu acuză refugierea „elementelor fasciste şi antisemite” după război în PNŢ şi PNL, partide
care „au pornit recent campania electorală în alegerile din 19 noiembrie 1946 tot sub semnul antisemitismului” (A.N.I.C.,
C.C. al P.C.R., fond 103, dosar 997, ff. 1-3, apud Solomovici 2003: 42-5).
187
Vezi şi Horasangian 2001, sau respectiv solicitarea fiicei lui Săveanu, la
http://varstapatru.blogspot.com/2010/10/flexible-ii.html.
131
1209. SCHÄFER, Heinrich - în martie 1945 reîncadrat ca şef de secţie în D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1210. SCHÄFER, Iosif - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic şi detaşat în teritoriu în judeţul Vaslui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea
I-a, p. 738; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
1211. SCHÄFFER, Iosif - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
1212. SCHÄRF AUSLÄNDER, Clara - din februarie 1945 translator-interpret la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 945);
1213. SCHÄRF HITZIG, Iutta – după război membru al Contenciosului Preşedinţiei Consiliului de
Miniştri, iar din iunie 1948 al celui al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948,
partea I-a, p. 4848; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4497);
1214. SCHECHTER, Abraham (în alte surse SCHÄCHTER) (1923 - 1973 Bucureşti) – medicul
personal al familiei Drăghici (anii ’50) şi apoi, începând cu 1956, al cuplului Ceauşescu, decedat
în 1973 în condiţii neelucidate (oficial sinucis, deşi, conform altor surse, urma să se
(re)căsătorească peste 2 săptămâni); cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R.
(8/1954) (v. şi opinia lui Pacepa în Solomovici 2003: 278 ş.u.);
1215. SCHECHTER, A. - după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lânii, până în iunie 1947 cu
atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1216. SCHECHTER, Otto – din iunie 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
1217. SCHEIMAN, Stefan - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Ceramicei şi Materialelor de Construcţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 645);
1218. SCHEWACH, Amalia - din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului
(M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
1219. SCHILD, Betti - în 1949 era referentă în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D.
(M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1220. SCHILERU, Ion (probabil fratele lui Eugen Schileru, v. infra) – în menţionat ca director general
al Direcţiei Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 213-5);
1221. SCHILLER, Isac - în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1222. SCHLEIEN, Baruch – în iunie 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de
Miniştri (M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5332);
1223. SCHLESINGER, Ernest Carol – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., iar după
reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948,
partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
1224. SCHLESINGER, Edmond – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din
23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
1225. SCHLESINGHER, Eduard – activist al partidului, decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971
cu ordinul “23 August” clasa a III-a; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(52/1954);
1226. SCHLESINGER, M. Suzana (n. 26.XI.1908 Buhuşi) (fiica lui Moise şi Charlota) – şefă de
serviciu în M.C.E., apoi secretara directorului Samy H. Edelstein la întreprinderea “Agroexport”

132
 din cadrul ministerului, inculpată alături de director şi alţi evrei din comerţul exterior, în 1961,
sub acuzaţia de subminare a economeii naţionale, eliberată în 1963188;
1227. SCHLOMIUK, Herman - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1228. SCHMITZER, Gheorghe – din 1946 inspector tehnic, iar din septembrie 1948 adjunct cu drept
de semnătură al ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 37-42, 53-55, 73, 77, etc.);
1229. SCHMUTZER, Adolf - membru de partid; din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979;
1230. SCHNABEL, Mendel - după război inspector în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat
în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului; în 1948 numit
membru al Consiliului de Administraţie al S.A. “Buşteni” (în locul lui Sandu Lieblich) (M.Of. nr.
131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968; M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1617);
1231. SCHNAPP, Iosif – după război iniţial angajat la I.C.S., ulterior consilier juridic la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri, apoi prim consilier juridic la Direcţia de Coordonare Legislativă, Studii şi
Documente a Ministerului Finanţelor; din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare
Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687); decorat în 1946 de către fostul
suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 76 din 30 martie
1946, partea I-a, p. 3000 şi nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p. 9868; M.Of. nr. 84 din 11 apr.
1945, partea I-a, p. 2944; M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1948, partea I-a, p. 5955);
1232. SCHNIERER, Malca – după război dactilografă-şefă, respectiv controlor în cadrul D.G.C.E. de
pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p.
4611; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948,
partea I-a, p. 5785);
1233. SCHOR, Adolf – în 1948 numit consilier de presă în administraţia centrală a Ministerului
Minelor şi petrolului (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658); cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 600);
1234. SCHOR, Anghel (n. 1914, Brăila), fratele lui Nicolae Bellu – ilegalist, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1451); după război
activist de partid, la începutul anilor ’50 profesor de economie politică la academia “A.A.
Jdanov”, în 1953 cadru didactic la Şcoala de partid “Ştefan Gheorghiu”, exclus din partid în 1958,
reprimit în 1965 şi angajat ca redactor la Viaţa Economică şi publicând şi la Ed. Politică până la
pensionare; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
(Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 425, n. 38);
1235. SCHÖNBERGER, Ignaţie (n. 12 martie 1891) – membru de partid din 1940 (dosar S/67
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din
1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
1236. SCHÖNBERGER, Paul - după război secretar de presă II în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor, la Direcţia Regionalelor, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru
economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
1237. SCHÖNFELD, Adolf – în martie 1945 numit avocat în Conteciosul Ministerului Asigurărilor
Sociale (M.Of. nr. 66 din 21 martie 1945, partea I-a, p. 2111), iar din 1948 membru al
contenciosului Casei Centrale a Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a,
p. 4849);
1238. SCHÖNFELD, Conrad - din 1949 funcţionar la Direcţia Control Financiar a Ministerului
Finanţelor (M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 302);

188
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/S/S%2004.%20Scadera%20-%20Schypala/Schlesinger%20Suzana/index.php.
133
1239. SCHÖTTEK, Ida (n. Itta GOLDENBERG, fiica lui Herman şi Rebeca “Riva” (n. FELDMAN))
(n. 24.VII.1929, Ploieşti) – la sfârşitul anilor ’50 încadrată la Direcţia Studii a Ministerului
Justiţiei, autoare ocazională în Revista română de drept (v. art. “Dezvoltarea fundaţiei social-
culturale şi educaţionale a statului nostru în etapa actuală” (nr. 9/1967, pp. 78-80)), de-a lungul
timpului ocupantă a multiple funcţii la Arbitrajul Central de pe lângă Consiliul de Miniştri,
Arbitrajul Primăriei Bucureşti, Corpul Experţilor în Evaluarea Obiectelor de Preţ, cadru didactic
(catedra de Drept Privat) la Universitatea Bucureşti, etc.; pensionată din postura de judecătoare la
Tribunalul Bucureşti în 1998, membră marcantă a comunităţii evreilor din Bucureşti; soţia
procurorului Martin Schöttek şi sora scriitoarei Taniei Lovinescu;
1240. SCHREIBER, Rone - în 1949 era medic în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
1241. SCHREIBER, Zozo - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
1242. SCHREIBMAN, H. – în 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri membru al noului
Consiliu de Administraţie al Oficiului de Bumbac, In şi Cânepă (M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945,
patea I-a, p. 10909);
1243. SCHULDER, G. – şeful Economatului Ministerului Propagandei (1945) (M.Of. nr. 245 din 26
oct. 1945, partea I-a, p. 9479);
1244. SCHULLER, Sergiu – inginer, după război angajat în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6751);
1245. SCHULMAN, Francisc – din mai 1945 directorul direcţiei speciale a Oficiului Naţional de
Turism (de pe lângă Ministerul Informaţiilor) (M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4461,
nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2317 şi nr. 230 din 4 oct. 1946, partea I-a, p. 10757);
1246. SCHULMAN, Maximilian – de formaţie sculptor, după război subinspector general în Direcţia
Arte Plastice a Ministerului Artelor, iar din 1948 al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 180 din 6
august 1948, partea I-a, p. 6503);
1247. SCHULTZ, Aristide - în 1947 era şef de birou în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului
(M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257);
1248. SCHUSTER, Alice – după război dactilografă principală la Preşedinţia Consiliului de Miniştri
(M.Of. nr. 198 din 1 sept. 1945, partea I-a, p. 7709); probabilă identitate cu “Suter Alice”, care în
mai 1945 era încdrată ca dactilografă principală în Direcţia Cinematografie a Ministerului
Propagandei (v. M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3907);
1249. SCHUSTER, Kurt – după război contabil-şef al Subsecretariatului de Stat al Naţionalităţilor de
pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151;
M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3504);
1250. SCHVARTZ, Daniel - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1251. SCHWAGER, Ella - din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr. 186
din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
1252. SCHWARTZ, Anuţa – din 1947 controlor la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea
ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p.
4384; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1253. SCHWARTZ, Arcadie - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1254. SCHWARTZ, I. Beniamin (n. 29.V.1909, Bucureşti) (fiul lui Isidor şi Biţa) – după război
membru de partid, în anii ’50 funcţionar al M.C.E., şef de serviciu la întreprinderea “Româno

134
 Export” din subordinea ministerului, inculpat şi condamnat în 1961 alături de alţi funcţionari ai
ministerului pentru subminarea economiei naţionale (Solomovici 2004: 283)189;
1255. SCHWARTZ, Bruno Vlad - din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control
Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p.
10496);
1256. SCHWARTZ, C.B. Deziderius – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare,
decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii
clasa a III-a;
1257. SCHWARTZ, Isidor – în 1948 secretar de presă în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr.
62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2283);
1258. SCHWARTZ, Ivel - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8598);
1259. SCHWARTZ, Leon - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
1260. SCHWARTZ, Lupu – în 1947 numit de ministrul Industriei membru al Consiliului de
Administraţie al Oficiului Industrial al Geamului (viitoarea Cebntrală Industrială a Sticlei) (M.Of.
nr. 232 din 8 oct. 1947, partea I-a, p. 9058);
1261. SCHWARTZ, Nicolae (fiul lui Vilmos) – ilegalist, originar din Ardeal, refugiat în U.R.S.S. în
timpul războiului, în aparatul de partid şi de stat din 1946, în a doua jumătate a anilor ’50 ministru
adjunct al Industriei Cărbunelui, apoi, până în 1963 (când se pensionează) vicepreşedinte al
Comitetului de Stat pentru Probleme de Muncă şi Salarii; semnatar al mai multor articole în
România liberă, Probleme Economice şi alte publicaţii; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 6241957; decorat în
1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
1262. SCHWARTZKOPF, A. - în 1949 era doctor în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi
Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
1263. SCURTU, Natalia (n. Natalia Isaakovna KOROŢKOVA) (18.X.1906 – 22.VII.1981) – originară
din Bulgaria, de formaţie medic; ilegalistă (membră P.C.d.R. din 1928, deţinută între 1934 şi
1939); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1232); ajunsă în 1940-1941 în Basarabia, apoi secretara Anei Pauker la
Moscova/Taşkent în timpul războiului, după 1944 directoare – membru în Colegiul Ministerului
Sănătăţii la începutul anilor ’50, iar profesional medic la maternitatea “Polizu” din Bucureşti,
ulterior şefa Direcţiei de ocrotire a mamei şi copilului din cadrul Ministerului Sănătăţii; decorată
în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls.
III-a (ff. 9-10 în dosarul nr. 66/1954 de la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R.) (dosar
S/93 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1264. SEDEI, Artur – în ianuarie 1948 era membru în conducerea Confederaţiei Generale a Muncii
(M.Of. nr. 14 din 17 ian. 1948, partea I-a, p. 417);
1265. SEFLER, Z. Iacob – funcţionar în Ministerul Energiei Electrice în anii ’50-’60, decorat cu
Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
1266. SEGAL, Iosif - după război inspector clasa I-a în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of.
nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
1267. SEGAL, Moise - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept.
1947, partea I-a, p. 8599);

189
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-
+detinuti+politici%5CS%5CS+04.+Scadera+-+Schypala%5CSchwartz+Beniamin%2FP1200570.JPG.
135
1268. SEGAL, Pincu – şeful secţiei cultului mozaic în cadrul Ministerului Cultelor la începutul anilor
’50 (Rosen 1990: 87, 164-5);
1269. SEGALL, Tony - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
1270. SELŢMAN, Debora - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
1271. SEMO, I. – director general la CENTROMETAL Bucureşti la sfârşitul anilor ’40;
1272. SENCOVICI, Alexandru (n. SZENKOVITS Sándor) (31.VII.1902 Dej – 10.XI.1995 Bucureşti)
- membru P.C.d.R. din 1925, membru al secţiei române a Komintern (1935), secretar al
Comitetului Teritorial Ardeal al P.C.D.R. (1939-1944), după război membru în secretariatul
general al Confederaţiei Generale a Muncii (din 1945); deputat de Satu-Mare în Marea Adunare
Naţională, ales pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 754);
ministru adjunct al Muncii şi Prevederilor Sociale (1948-1949); ministru al Industriei Uşoare
(1949-1957 şi 1961-1969), ministru al Industriei Bunurilor de Consum (1959-1961); membru al
Comisiei Centrale de Revizie. (1955-1960) şi al Comitetului Central al P.M.R./P.C.R. (1960-
1979); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. III-a; fiul său, Gyuri, a fost soţul solistei Margareta Pâslaru190;
1273. SENCOVICI, N. Elisabeta (soţia lui Alexandru Sencovici) (zisă “Bozsi”) – ilegalistă, deţinută
în perioada războiului; după război activistă de partid; din 1948 membru în C.C. al U.F.D.R.; din
februarie 1949 şefă de serviciu tehnic la Direcţia Centrală Industrială a Tricotajelor şi Confecţiilor
din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189); decorată în 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
1274. SERPER, Arnold – până în februarie 1948 şef de birou la Direcţia Presă a D.G. Studii şi
Documentare a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a,
p. 1331);
1275. SIDOROVICI BRUCAN, R. Alexandra (n. MARCOVICI; căs. iniţial Sidorovici, ulterior
Brucan; zisă “Saşa”) (1906 Constanţa – 2000 Bucureşti), soţia lui Silviu Brucan – ilegalistă, cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1587, doc. 28 şi nr. 1830, doc. 6); după război acuzator public la “Tribunalul poporului” (1945-
1946); fondatoare şi membră în comitetul de conducere al U.F.A.R. (1945-1948), membru în
comitetul exeutiv al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate (1946-1948-?), membru al
C.C., al Comitetului Executiv şi secretar general al U.F.D.R. (1948-1952-?), deputată de
Bucureşti în Adunarea Deputaţilor / Marea Adunare Naţională (1946-1948-1952); procuror
general al regiunii Oltenia (1949-1953), secretar general al Ministerului Minelor şi Petrolului
(1948-1958); secretar general al Uniunii Femeilor Democrate Române din 1948; conferenţiar şi
şef-adjunct al catedrei de marxism-leninism de la Institutul Politehnic din București, numită în
funcţie prin decizia Direcţiei Cadre a Ministerului Industriei (1949-56)191; ulterior funcţionar în
cadrul ambasadei României la Washington, împreună cu soţul ei, ambasador; în anii ’60-’70
conferenţiar la Academia “Ştefan Gheorghiu”; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (1951); decorată în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a, iar în mai 1971 cu
ordinul “23 August” cls. a III-a;
1276. SIEGLER, S. Cerbu - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 264 din
14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); în anii ’50-’60 funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării;
decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

190
V. şi http://www.consumatoronline.ro/index.php?name=News&file=article&sid=6280&theme=Printer
191
V. şi http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1950/
136
1277. SIEGLER, Mauriciu – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276
din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
1278. SILVAN, Edith - în 1946 angajată în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia
radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877), post din care demisionează în
ianuarie 1947 (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501);
1279. SIMION, Suzana – după război, până în febr. 1949, şefă adjunctă de birou în centrala
Ministerului Artelor / Artelor şi Informaţaiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1280. SIMIONOVICI, Ella - după război şefă de secţie în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1281. SIMON, Stefi - din 1948 şef de birou în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr.
95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1282. SIMON, Vera – angajată în 1948 în centrala M.A.E., numită şefă de adjunctă de birou şi
transferată la Legaţia României de la Londra (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869);
1283. SIMOVICI, M. Iulius (n. 29 iulie 1920) – membru de partid din 1945, şeful serviciului
administrativ al primăriei Bârlad după august 1944 (Zahariuc 2009: 231), apoi menţionat la
începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii
clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963 (dosar S/127 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1284. SIMPSON WEITLENER, Claude - în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca
translator la Direcţia Radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
1285. SIMŞA, Laura - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1286. SILVIU, George (n. Silvius GOLLIGER192, fiul lui Iancu şi Hermina) (2.I.1899 Focşani –
16.V.1971 Paris) - de formaţie jurist, activ ca ziarist în perioada interbelică; după război secretar
general al Ministerului de Interne între 1946 (după “defectarea” predecesorului său, Iosif Şraer) şi
1952, emigrat în 1960 în Israel, unde a continuat activitatea jurnalistică, ulterior stabilit în Franţa;
decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor
(M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3870) şi cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de
Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543); (v. declaraţia dată Securităţii la 24
ian. 1952 de A. L. Zissu în Solomovici 2001II: 103-5, C.E. Focşani 2007; Solomovici 2003: 399
ş.u.; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123; Kuller 2008a: 359);
1287. SIMIONESCU, Marcela – ataşatul cultural (iniţial referent) al Legaţiei României la Washington
(începând cu 1946) şi totodată amanta ambasadorului Mihail Ralea (v. supra, Andrei Lăzăreanu);
1288. SINGER, Hary - contabil în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (1948-1949)
(M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292), din februarie 1949 contabil la Direcţia
Centrală Contabilitate şi Control Financiar a aceluiaşi minister (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949,
partea I-a, p. 1190);
1289. SINGER, Marec - din 1948 şef de serviciu în cadrul D.C.I. Chimico-Alimentare a Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1290. SINGHER, Silviu - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
1291. SION, Radu - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1292. SNORPEL, S. Vasile - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

192
Transliterat în mod eronat ca „Golighar” în nota informatică a ambasadei UK la Bucureşti din 1947 (v. Teohari
Georgescu), „Golingher” (în Pinay 1962), respectiv „Gersch Gollinger” (Niculae 2004). V. şi
http://www.crispedia.ro/George_Silviu.
137
1293. SOARE, Zina – din iunie 1948 translator interpret-şef în cadrul Direcţiei Culturale a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464);
1294. SOLOMON, Andrei - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct.
1947, partea I-a, p. 8971);
1295. SOLOMON, Barbu (n. Bernard Iţic SOLOMON) (11.IV.1904 Burdujeni, Suceava –
22.VIII.1965 Bucureşti, înmormântat în complexul “Monumentului eroilor luptei pentru libertatea
poporului şi a patriei, pentru socialism” din Parcul Carol) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1117); membru al C.C. al
P.M.R. (1948-1965); angajat în M.A.S. odată cu preluarea conducerii ministerului de către Ana
Pauker, în ianuarie 1948 promovat ca ministru plenipotenţiar II şi detaşat ca reprezentat
diplomatic la Oslo (5 febr. 1948 - 1949); unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor
bănăţeni condamnaţi în 1950 pentru “titoism”; judecător la Tribunalul Suprem al R.P.R. (1956-
1962), iar după 1962 vicepreşedinte al instituţiei, până la deces; decorat în mai 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa III-a;
1296. SOLOMON, Bernard - deputat de Covurlui în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului
Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 749);
1297. SOLOMON, Francisc - în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului
Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1298. SOLOMON, B. Isac – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul
Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
1299. SOLOMON, Leon – din 1948 director adjunct al Direcţiei Igienă a Ministerului Sănătăţii (M.Of.
nr. 157 din 10 iulie 1948, partea IB, p. 5767);
1300. SOLOMON, Max - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior promovat inspector
general adjunct şi transferat la Ministerul Industriilor (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p.
8970; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
1301. SOLOMON, Mircea (fiul lui Avram) (n. 27 dec. 1919) – ilegalist, membru de partid din 1939;
în anii ’60 şeful sectorului tehnic al secţiei Gospodărie a C.C. al partidului; cu referat personal la
Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr.
136/1954, 90/1956; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul
“Apărarea Patriei” cls. a II-a;
1302. SOLOMON, Paul – ilegalist, în perioada interbelică condamnat la 15 ani muncă silnică pentru
spionaj în Favoarea U.R.S.S.; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 539); din 1945 funcţionar în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor (M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a), iar în paralel ziarist la Scânteia (M.Of. nr.
179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6947; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1719);
1303. SOLOMON, Paul - din februarie 1949 referent principal în cadrul D.C.I. a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
1304. SOLOMON, Simon – din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24
febr. 1948, partea I-a, p. 1627);
1305. SOMMBRIN, Natalia - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1306. SON, Aurel - până în febr. 1949 prim-secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123)
193
1307. SOREANU, B. Osias (n. SIEGELBAUM ) (n. 22.II.1921 Bucureşti) - în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941,
partea I-a, p. 3678); după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737, respectiv M.Of. nr. 229 din
193
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93585 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340.
138
 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971, când încă nu îşi românizase numele); în anii ’50-’60 funcţionar în
Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul.
1963;
1308. SOREANU, Sorin - în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
1309. SOROKER, Martin – în anii ’50 inspector economic, şeful serviciului de control al preţurilor în
cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri (M. Solomon
2004: 75-77);
1310. (?) SOSTARICH, Carol - în 1948 era director comercial al S.C.S. “Exportlemn” din Bucureşti
(M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7461);
1311. SPIEGLER, Lucian - în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1312. SPIEGLER, Samoil - din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1313. SPINNER, Beatrice – din mai 1945 dactilografă-şefă la Secretariatul General al Preşedinţiei
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
1314. SPITZ, Mauriciu (n. Mor(itz) SPITZ) (28.V.1908 – 11.III.1979) – originar din Timişoara,
membru de partid din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2019); voluntar în Spania, apoi în Rezistenţa Franceză (Zbăganu
2001, Adorian et al. 1971: 210, Sugarman f.a.: 110); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru
merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); din noiembrie 1947 controlor economic la D.G.C.E. a M.I.C., ulterior cu
diverse funcţii în aparatul economic de stat; decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls.
II-a (dosar S/166 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1315. SPRENG, Ladislau - până în iulie 1948 controlor în cadrul D.G.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 152 din 5
iulie 1948, partea I-a, p. 5626);
1316. STARK, Alexandru – în 1948 şeful Serviciului Automobile în centrala Ministerului Finanţelor
(M.Of. nr. 58 din 10 martie 1948, partea I-a, p. 2121; M.Of. nr. 84 din 9 apr. 1948, partea I-a, p.
3188);
1317. STĂNESCU, Eugen (n. Aron FISCHEL, după alte surse Arthur FISCHER) - istoric marxist,
după război şef de tură în echipa de cenzori ai presei scrise (Carol Neumann apud Solomovici
2003: 379) ca secretar de presă la Direcţia Presă din centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor
(M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372); ulterior director adjunct al Editurii Academiei
R.P.R. şi şef al secţiei de istorie şi arheologie a Institutului de Studii Sud-Est Europene în anii
’50-’70;
1318. STĂNESCU (căs.), Joseta (Josette) - membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul
Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945
(A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6), iar din 1946
translator interpret-şef în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor
(M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
1319. STEIMBERG, Iacob - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1320. STEIN, Antoaneta – din iunie 1948 şefă de secţie la Direcţia Culturală a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464);
1321. STEIN PETREANU, Solomon - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale
Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea
I-a, p. 641);

139
1322. STEINBACH, Leon Iosif (zis şi “Juju”) (6.III.1918 Bucureşti – 1999 Israel) – după război
membru al comitetului regional P.M.R. Bacău; în 1945 numit de către ministrul Afacerilor
Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct.
1945, partea I-a, p. 9444); ulterior director al Fabricii “Partizanul” Bacău (numit în 1948 de către
Ministerul Comerţului în funcţia de administrator al fostelor întreprinderi “Filderman”,
naţionalizate), în anii ’50 director general al Fabricii de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti, membru
al C.C. al P.C.R. (1969-1984), director general la Centrala Industriei de Confecţii Bucureşti (anii
’70 – 1981), respectiv ministru adjunct al Industriei Uşoare (1981-1983); cu dosar la secţiile
Gopodărie de Partid, respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. (1955); probabilă identitate cu
“Leon Steinbach” cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2476);
1323. STEINBERG, Carol – în 1947 era impiegat la cabinetul ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 154 din
11 iulie 1945, partea I-a, p. 8989; M.Of. nr. 230 din 6 oct. 1947, partea I-a, p. 8989);
1324. STELIAN, Dinu (n. David STEL) (n. 7.II.1916 Bucureşti) – din mai 1945 şef de birou în cadrul
Direcţiei Propagandă a Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p.
4461; M.Of. nr. 239 din 19 oct. 1945, partea I-a, p. 9167);
1325. STELIAN, Tudor - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1326. STERIAN, Alexandru (n. STEINER) (n. 1.VIII.1916 Bucureşti) – din 1948 şef de serviciu în
centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p.
3707; M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1947, partea I-a, p. 262);
1327. STERN, Adalbert - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept.
1947, partea I-a, p. 8072);
1328. STERN, Arthur - în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice a Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1329. STERN, Ignaţiu (n. 22 febr. 1909) - membru de partid din 1945 (dosar S/220 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector
economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
1330. STERN, Nicolae (12.IV.1916 – 5.VI.1986) – membru de partid din 1945 (dosar S/224 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept.
1947, partea I-a, p. 7950);
1331. STERN, Zoltan - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947,
partea I-a, p. 8072);
1332. STERNBERG, Olga - după război şefă de secţie în administraţia centrală a C.A.S.B.I.,
reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului
(M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1333. STERNBERG, Samson - până în februarie 1949 şef de secţie în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
1334. STERNSCHUSS, Baruch - în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a
Întreprinderilor Chimice de Sinteză şi Pelucrare (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p.
5966);
1335. STOFER, I. Ecaterina – directoare în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50-’60,
decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
194
1336. STOIAN, Haim (n. ŞMILOVICI ) (15.X.1908 Borbeşti, Neamţ – 9.III.1997 S.U.A.) – după
război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Preşedinţia Consiliului de
Miniştri / din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea
I-a, p. 4611; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947,
194
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 70759 din 10 iulie 1947 în M.Of. nr. 158 din 14 iulie 1947, partea I-a, p. 6020.
140
 partea I-a, p. 6781); în anii ’50 şeful serviciului aprovizonării în cadrul Centralei Staţiei de Maşini
şi Tractoare în Bucureşti (M. Solomon 2004: 77);
1337. STOIAN, Ghizela Cornelia (f. STEIN195; fiica lui Moritz) (n. 25.I.1911 Paşcani) - după război
şefă de serviciu în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmatî în funcţie în iunie 1948 de
Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p.
4968); soţia lui Rudolf (v. infra); decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
1338. STOIAN, Rudolf (n. STEIN196) (n. 31.VIII.1908 Paşcani) – la începutul anilor ’50 consul al
României la Rusciuk (Bulgaria) (Constantiniu 2003: 38);
1339. STÖFFEL, Emeric (Emmerich) (27.VI.1913 Ciacova, TM - 2008) (vorbitor nativ de limbă
germană, de religie mozaică197), ilegalist, arestat de mai multe ori în perioada interbelică, cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2373),
după război ambasador (şef al Legaţiei) al României în Elveţia (1944-1945), apoi consilier
superior administrativ la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1946-1949), ulterior redactor al
revistei Neue Literatur, membru C.C. al P.C.R. (1965-1974) şi al Comisiei Centrale de Revizie
(1974-1979); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
1340. STOICA, Gheorghe (n. Moscu I. COHN198) (26.VII.1900 Dorohoi – 10.VIII.1976 Bucureşti) –
ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 108; a folosit şi pseudonimul “Gheorghe Grădinaru”), fost voluntar în Spania, fugit în
U.R.S.S. în timpul războiului, revenit ulterior în ţară cu Divizia “Horia, Cloşca şi Crişan”; în oct.
1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), cu grad de colonel de infanterie activ în
Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947); general maior (în 1948), membru supleant şi
apoi plin al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1948-1952-1974); membru supleant (1967-1968), apoi titular
(1968-1974) al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., deputat M.A.N. (mandate neîntrerupte
1946-1976); secretar al Confederaţiei Generale a Muncii (1949), preşedinte al Consiliului
Sindicatelor din regiunea Bucureşti (1950), prim-secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al
P.M.R. (1950-1953); ambasador în R.D.G. (1953-1956); şeful secţiilor Cadre (1956-1957),
Bunuri de Consum (1957) şi Administrativă (1957-1965) ale C.C. al P.M.R., membru şi secretar
al Prezidiului M.A.N. (1957-1961), director al Direcţiei Organele Locale ale Administraţiei de
Stat în cadrul C.C. al P.M.R. (1960-1966), director al Comitetului de Stat pentru Problemele
Muncii şi Salarizării (1966-1969), membru al Consiliului de Stat (1965-1976), director general al
Direcţiei Generale pentru Consiliile Populare şi ministru adjunct al Muncii (1969-1976); multiplu
decorat de statul comunist;
1341. STÖRFER, Lucia – din martie 1945 şefă de secţie în centrala Ministerului Muncii (M.Of. nr. 62
din 16 martie 1945, partea I-a, p. 2002);
1342. STREITMAN, Luiza – din mai 1945 şefă de birou în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255;
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3903);

195
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 10.136 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375, respectiv
publicarea solicitării în M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10872.
196
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 10136 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375, respectiv
respectiv publicarea solicitării în M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10872.
197
Aidoma mai multor poeţi şi scriitori evrei de limbă germană, majoritatea din Bucovina, precum Dieter Paul Fuhrmann
(Neuer Weg, Ed. Univers) (d. 2009), Paul Celan (n. Ancel, 1920-1970), Joseph Norbert Rudel (alias Radu Nor) (1921-
2006), Alfred Margul-Sperber (1898-1967), Max Emanuel Gruder (1928-2010), Alfred Kittner (1906-1991), Moses
Rosenkrantz (1904-2003), Alfred Gon (n. Alfred Liquornik, 1920-1981), Ion Iordan (n. James Immanuel Weissglas, 1920-
1970) – a nu se confunda cu omonimul profesor universitar, n.n., David Goldfeld ş.a. De remarcat că în unele acte oficiale
din arhiva P.C.R. naţionalitatea declarată a lui Stöffel este maghiară.
198
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 99241 din 4 oct. 1946 în M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10875.
141
1343. STREJA, Chely (n. WEISBUCH) (n. 1927 Brăila) – soţia arhitectului Aristide Streja (n.
Wechsler); din 1948 funcţionar contabil la direcţia administrativă a Comisiei de Stat a
Planificării, ulterior la Centrala Industriei Textile, respectiv funcţionar contabil la o fabrică de pe
Calea Dudesti;
1344. STROE, George (n. Ghedais M. STRAHL-ŞTRULOVICI) (n. 8.V.1903, Bucureşti) – în
perioada interbelică ziarist la Argus; ilegalist; în 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu “pentru
legături cu servicii informative străine”; după 23 august 1944 iniţial consilier tehnic la Camaera
de Comerţ şi Industrie Bucureşti; din decembrie 1944 secretar general al Subsecretariatului de
Stat al Aprovizionării de pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 58 din 9 martie
1942, partea I-a, p. 1719; M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983; M.Of. nr. 287 din 11
dec. 1944, partea I-a, p. 8042; M.Of. nr. 248 din 30 oct. 1945, partea I-a, p. 9592; Benjamin &
Stanciu 1996: 22-3);
1345. STRUJAN, Fani (n. Fani DAVID, fiica lui Lupu şi Seindla (alias Janeta)) (1925 – 2006,
Bucureşti) - activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar
8/1954), la începutul anilor ’70 ajunsese activistă la U.G.S.R.; decorată prin Decretul nr. 157 din
4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a; căs. cu Sorin Strujan (n. Vainştain, fiul lui
Aaron şi Regina, 1923-2011); mama lui Vladimir Strujan şi a traducătoarei şi jurnalistei Sanda
Lepoev;
1346. SUCIU, Petre (n. Nussem SCHÄRF199, la 21 mai 1910 în com. Şipotele Sucevei) – ilegalist, cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
2310, doc. 6); luptător în Brigăzile Internaţionale în Spania; în 1947 încadrat pentru merite de
voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066
din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat alături de alţi foşi
combatanţi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul 873 din 20 august 1949),
respectiv în 1967 (Decretul 380) cu Medalia Muncii; funcţionar în Ministerul Artelor şi membru
al Consiliului de îndrumare a Teatrului Poporului (1946-1948) (M.Of. nr. 249 din 26 oct. 1948,
partea I-a, p. 8531), din 1948 director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, ulterior emigrat
în Israel200 (Sugarman f.a.: 110);
201
1347. SUDER, Mihai (n. M. SÜDER, în alte acte oficiale ortografiat SZUDER ) (16.II.1916, Lupeni
– 1984) – membru P.C.R. din martie 1945; ministrul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii
(1958-1959, când ministerul este desfiinţat), Ministrul Economiei Forestiere / al Industriei
Lemnului (1969, 1969-1972), ministru secretar de stat la Ministerul Economiei Forestiere şi
Materialelor de Construcţie (1972-1974); decorat în 1961 cu medalia “A 40-a aniversare de la
înfiinţarea Partidului Comunist din România” şi în 1964 cu Ordinul Muncii cls. I; fratele
generalului maior de Armată Viliam Suder;
1348. SUDER, Wiliam (n. Wilman SÜDER) (n. 20.V.1912, Lupeni) – fost ofiţer al Armatei Roşii, cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
106), revenit în România în 1944; iniţial încadrat ca membru al Comisiei de îndrumare şi
supraveghere de pe lângă Casa de Asisgurări Sociale Petroşani; ulterior încadrat în Foreţel
Armate, unde este avansat progresiv până la gtradul de general-maior; şef al Departamentului
Contraspionaj al Armatei (1945-1949), apoi adjunct al Ministrului Apărării (şef al Spatelui
Armatei) (1950-1952), ministrul al Industriei Cărbunelui (1952-1953); membru al C.C. al P.M.R.
(1948-1955);

199
Românizarea numelui în baza deciziei nr. 43872 din 6 mai 1947 a ministrului Justiţiei (publicată în M.Of. nr. 104 din 8
mai 1947, partea I-a, p. 3665).
200
V. mărturisirea nepotului său, publicistul Boris Marian Mehr, în comentariile la un articol al lui V. Tismăneanu despre
Gheorghe Apostol, la adresa http://www.acum.tv/articol/16933.
201
În unele documente ale partidului, naţionalitatea fraţilor Suder este menţionată ca fiind polonă.
142
1349. SUFRIM, Dumitru - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p.
645);
1350. SUFRIN, Mahlea - după război membru al Contenciosului Camerei de Muncă Bucureşti, iar
iunie 1948 al celui al Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948,
partea I-a, p. 4848);
1351. SUMARIT, Felicia – în ianuarie 1948 încadrată în centrala M.A.E. cu rang de consul general
(M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533);
1352. SUZIN A. Micu-Mordechai (n. 12.X.1910 Turnu Severin) (fiul lui Avram şi Rebeca) – iniţial
numit în 1948 director administrativ al “Alimentexport”, funcţionar în cadrul firmei Prodexport a
Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, la data arestării economist la I.C.R.A., inculpat în
procesul funcţionarilor M.C.E. acuzaţi de subminarea economiei naţionale în 1959-1961 (M.Of.
nr. 195 din 24 august 1948, partea I-a, p. 7038; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5;
Solomovici 2004: 281-3 – ambele surse menţionând eronat numele său202; B.I.R.E. 22 (20 aug.
1948): 3);
1353. SÜSMAN, Andrei - deputat de Iaşi, pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of.
nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751);
1354. SÜSS, KOLMAN – deputat supleant de Sălaj în Marea Adunare Naţională, ales pe lista U.P.M.
(1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753);
1355. SZABO, Mirţa (n. Mina ORNSTEIN, fiica lui Iţic; căs. Szabo) (n. 18.II.1912) – de profesie
ţesătoare; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2000); membru în conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi şi
Deportaţi Anti-Fascişti (A.F.D.A.), membru P.C.d.R. din 1933, după război activist de partid,
propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.; cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (156/1950);
1356. SZENDES, ? – direcor adjunct al firmei Prodexport a Ministerului Comerţului Exterior în anii
’50, inculpat în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5;
Solomovici 2004: 281-2);
1357. (?) SZIKACSY, Anton - până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Cinematografie a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
1358. SZILLAGY, Ida, prietenă a Anei Pauker, conducătoarea de facto a Ambasadei din Londra la
sfârşitul anilor ‘40;
1359. ŞAIM, A. – unul din adjuncţii ministrului Sănătăţii în 1948; şeful Direcţiei T.B.C. din cadrul
Ministerului Sănătăţii (v. M.Of. (I B) nr. 170 din 26 iulie 1948, p. 6169);
1360. ŞAPIRA, Isidor - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
1361. ŞAPIRA, A. Max - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul
Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1362. ŞARAGA, Renee - în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1363. ŞERBAN, I. Avram Miron (n. Adolf ASRIEL, fiul lui Samuel) (n. 1. (după alte surse 3) X.1902
Roşiori de Vede) - din decembrie 1944 membru, alături de Mişa Levin şi Al. Sencovici, în
secretariatul general al Confederaţiei Generale a Muncii; membru al Consiliului de Adminisraţie
al Casei Centrale de Asigurări Sociale (din dec. 1947); deputat de Alba, din partea Blocului
Partidelor Democrate (1946-1948); din 1948 director general al Casei Centrale a Asigurărilor
Sociale (iniţial secretar al Consiliului General Provizoriu al Asigurărilor Sociale de Stat) (1949-

202
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/S/S%2016.%20Sut%20-%20Szucs/Suzin%20Mordehai/index.php.
143
 ?); membru C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1948, 1948-1955-1965) şi al Comisiei Centrale de
Revizie (1965-1969); deputat de Alba în Marea Adunare Naţională (1946-1948-1952) şi apoi de
Buzău (1969-1975); (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1944, partea I-a, p. 775; M.Of. nr. 161 din 19 iulie
1945, partea I-a, p. 6170, nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619 şi nr. 35 din 13 febr. 1945,
partea I-a, p. 1014, când încă nu îşi românizase numele; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 381-2;
Solomovici 2004: 66, 67); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a 1978,
respectiv cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
1364. ŞERBAN, Basil (pseudonim de inspiraţie literară) (n. Aba Isaakovici SCHERBAK203) (n.
24.III.1914 Soroca) – evreu basarabean; student la farmacie în Bucureştiul interbelic, apoi
ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1973), voluntar în Spania (1937-1939), membru al Rezistenţei Franceze în perioada
războiului (nume conspirativ “Jeannot”); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca
rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20
oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); din 1947 (cu grad de prim consilier
de legaţie) însărcinat cu afaceri la reprezentanţa diplomatică a României la Roma, apoi cu acelaşi
grad la Legaţia României de la Berna (1949-1950, unde a fost implicat în scandalul “Viţianu”, v.
infra), apoi detaşat la Londra, revenit în 1951 ca director adjunct al Direcţiei Economice, ulterior
directorul Direcţiei Organizare Internă în M.A.E., respectiv pe diverse alte posturi în cadrul
diplomaţiei comuniste, pensionat în anii ’70 ca director tehnic la Ministerul Minelor şi Petrolului;
decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a
III-a; (dosar în arhiva Secţiei Externe a C.C. al P.C.R. dosar 29/1957; v. M.Of. nr. 158 din 12
iulie 1948, partea I-a, p. 5790; v. şi Balaş 2008: 235-6; Georges-Picot 2000: 36, 56, 157 ş.a.;
Constantiniu 2003: 15 n. 26; Tismăneanu 2003: 285, n. 82 şi 1991: 169, n. 74; Levy 2002: 127;
I.L.O. 1960: 25, 29; Sugarman f.a.: 110);
1365. ŞERBAN, Ignace (n. Ignace I. ROSENBERG204) (16.IV.1922 Bucureşti - 1971 Bucureşti) –
arhitect şi profesor asociat la Institutul de Construcţii Bucureşti în anii ’50-’60, co-autor al Sălii
Palatului (1957-1960) şi al altor clădiri din Bucureşti de aceeaşi inspiraţie; decorat în 1952 cu
Ordinul Muncii clasa a III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller
2008a: 443);
1366. ŞERBAN, I. Miriam - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1367. ŞERBAN, Nadia (n. Leonie ZOLLER) - încadrată în mai 1945 ca şefă de secţie la Oficiul de
Studii şi Documente al Ministerului Propagandei, din 1946 secretar cultural principal în centrala
aceluiaşi minister 1946 (M.Of. nr. 194 din 22 aug. 1946, partea I-a, p. 7840, M.Of. nr. 107 din 15
mai 1945, partea I-a, p. 3903 ţi M.Of. nr. 188 din 15 august 1946, partea I-a, p. 8856);
1368. ŞERBAN, N. Nicu (n. Avramian HERŞCOVICI) - director în cadrul M.A.E. (1948-1952),
ulterior cu diverse funcţii în cadrul diplomaţiei statului comunist (e.g. în 1967 menţionat în
documente diplomatice ca şef al Direcţiei Protocol, în 1971 menţionat drept consilier, etc.), cu
dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (întocmit 1968); decorat prin Decretul nr.
157 din 4 mai 1971 cu ordinul Muncii clasa a III-a;
1369. ŞERFF, Avram (n. Avram Markovici SCHÄRF) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1808); după război director în
Ministerul Agriculturii, apoi al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; dosar la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 63/1955);

203
V. decizia nr. 118.519 din 27 nov. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 285 din 9 dec. 1946, partea I-a, p. 12692.
204
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 21611 din 11 martie 1947 în M.Of. nr. 68 din 22 martie 1947, partea I-a, p. 2168.
144
1370. ŞMELŢ, Ana – din 1947 arhivar-şef la Prezidiul M.A.N., din 1949 transferată intern la Serviciul
Contabilitate (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707);
1371. ŞMIGHELSCHI, Olga – după război şefă de secţie la Preşedinţia Consiliului de Miniştri;
decorată în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa I-a (M.Of.
nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3001);
1372. ŞMILOVICI, Tobias - în 1947 funcţionar în centrala Ministerului Muncii, Asistenţei şi
Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8007);
1373. ŞOIMU (căs.), Ana – din 1948 şefa sectorului Evidenţa Carnetelor şi Documentare din cadrul
secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 cadru didactic la Academia “A.A.
Jdanov”, decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; ulterior emigrată în Israel;
1374. ŞOIMU, S. Albert (n. Albert FALKENFLICK205) (n. 25.X.1925 Cernăuţi) - din 1947 inspector
în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598); ulterior
funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul
Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
1375. ŞRAER, Iosif (n. SCHREIER206) (n. 1902, Vaslui - ?) – în perioada interbelică secretar al
avocatului Eduard Manolescu, apoi jurist al P.C.d.R. şi avocat al lui Gheorghiu-Dej, după război
secretar general al Apărării Patriotice (1944-1945), fondator şi membru în conducerea C.D.E. în
1945, secretar general al M.A.I. (mart. 1945 – dec. 1946, când, încă în funcţie, s-a refugiat în
Palestina (ajuns în 1947), la un moment la care descoperirea fostei sale colaborări cu Siguranţa
devenise iminentă) (A.S.R.I. fond “P”, dosar 40009, vol. XXI, ff. 142-5); stabilit în Italia, ca
secretar al omului de afaceri Moni Goldstein;
1376. ŞTEFĂNESCU, Pascu (n. ŞAPIRA) (5.I.1921 – 13.XII.1988) – deportat într-un lagăr de muncă
în timpul războiului, membru P.C.R. din 1945 (după alte surse 1946) (şi responsabil administrativ
al sectorului II), membru al Biroului C.C. al U.T.M. (1949-1956), în 1951 şeful Gospodăriei
U.T.M., apoi ministrul Industriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui (1952-1953) şi coordonator D.G.I.L.,
ulterior ministru adjunct în cadrul Ministerului Industriei Alimentare în (1955-1969) (v. Berindei,
Dobrincu şi Goşu 2009: 311; dosar Ş/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; decorat în 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa a V-a; menţionat ca evreu, alături de Jack Podoleanu, şi în memoriile lui
Moses Rosen (1990: 170) (v. şi Rotman 2004: 76, care pare să fi preluat informaţia din Rosen);
1377. ŞTEFĂNESCU, Paula (soţia lui Iosif Bercu, v. infra) - până în febr. 1949 translator-interpret şef
la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a,
p. 1123);
1378. ŞTIRBU, Iosif (fratele lui Solomon Ştirbu) - preşedintele Centrului de Cercetări pentru Sport
(1952-1957);
1379. ŞULER, Dumitru - după război inspector general în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
(M.Of. nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
1380. TANENZAN, Paula (Tannenzaun / Tannezapf?) - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei
Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian.
1949, partea I-a, p. 641);
1381. TARCSI, Kalman - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
1382. TAUBER, Maria - în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1383. TEITEL, Alfred Bernard (1900-1980) – farmacolog, în perioada interbelică proprietar al unui
laborator de analize medicale, în oct. 1944 reîncadrat asistent definitiv la Clinica Medicală II a
Facultăţii de Medicină Bucureşti; în 1948 funcţionar înalt al Ministerului Sănătăţii (membru în

205
V. decizia nr. 11936 din 10 febr. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1947, partea I-a, p. 1333.
206
Cf. Solomovici 2001II: 39.
145
 comisia de tipizare207), ulterior încadrat ca medic în M.A.I., cu fişă de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 68/1955); membru post mortem al Academei
Române (2006) (Mandachi 2010: 9; menţionat şi de către Robert Levy (2002: 191) ca unul dintre
puţinii care au continuat să o frecventeze pe Ana Pauker şi după marginalizarea acesteia);
1384. TELEKI, Iacob - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul DG.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 256
din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9858);
1385. TELLER, Nathan - în 1949 era referent tehnic în cadrul D.C.I. a Lemnului şi Mobile Finite a
Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1386. TENENHAUS, S. Beniamin – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat
prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-
a;
1387. TEODORESCU, Dora – şefa Serviciului de Studii (Direcţia Evidenţă) al Direcţiei Generale a
Controlului Economic în 1947 (Trebici 2011);
1388. TIRON, Eliza - din 1948 şefă adjunctă de birou la D.C.I. de Celuloză, Hârtie şi Arte Grafice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
1389. TISMĂNEANU, Leonte (n. Leonid Moiseevici TISMENEŢKI, tatăl lui Vladimir Tismăneanu)
(26.II.1913 Soroca – 13.II.1981 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1933), cu dosar în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1976); voluntar în
Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania, unde şi-a pierdut un braţ, redactor şi crainic
la emisiunea în limba română a postului de radio “Moscova” (1941-1948); în 1947 încadrat
pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin
Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
revenit în ţară în 1948, când devine şeful secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1948-
1952), redactor şef şi director adjunct al Editurii de Stat pentru Litertură Politică (fosta Editură
P.M.R.) (1952-1958), şi şeful catedrei de Marxism-Leninism din Universitatea Bucureşti (fostul
C.I. Parhon), ulterior şef de catedră la Şcoala de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”; decorat în 1949
cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, exclus din P.M.R. şi de la editură ca “fracţionist” în 1959,
şeful secţiei culturale la Sfatul Popular al raionului “Tudor Vladimirescu” (1959-1964, reprimit în
partid în 1964, ulterior redactor la Editura “Meridiane” până la pensionare; decorat prin decretul
nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
1390. TISMĂNEANU, Ermina (n. Ermina Isidorovna MARCUSOHN; fiica lui Isidor şi Luiza) (1915
Basarabia – 2000) – ilegalistă (membru de partid din 1933), cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1972); decorată în 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, alături de zeci de alţi “spanioli”, funcţionară în biroul lui
Alexandru Moghioroş de la Biroul Politic al P.M.R. (1951-1952), după reabilitarea soţului medic
la Sanepid Bucureşti; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa
a IV-a; mama lui Vladimir Tismăneanu, Rodica Tismăneanu (stabilită la Haifa, Israel) şi Victoria
Leorda;
1391. TITTINGER, Marcel – în 1947 era şef de serviciu administrativ în centrala Ministerului
Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 252 din 31 oct. 1947, partea I-a, p. 9732);
1392. TOBIAS, Tobias - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
1393. TOMA, Ana (n. Ana GROSMAN, fiica lui Iancu şi Jeni; sora lui Gavriel şi Uşer) (9.X.1912
Botoşani – 1991 Bucureşti) - soţia lui Sorin Toma [v. infra], ulterior căsătorită cu Pantelei
“Pantiuşa” Bodnarenko, alias Gheorghe Pintilie, iar apoi cu Constantin Pârvulescu; “o versată
agentă a direcţiei de informaţii externe a N.K.V.D.” (Troncotă 2006: 47); membru P.C.d.R. din
1932; în timpul războiului, în U.R.S.S., secretara particulară a Anei Pauker; imediat după război
207
V. M. Of. (partea I B), nr. 97/26 aprilie 1948, p. 3790.
146
 fondatoare şi membru în conducerea U.F.AR. (1945-1948), secretara C.C. al “Apărării Patriotice”
(1944-1946), membru al Cancelariei Secretariatului C.C. (1945-1947), consilier (1947-1948),
secretar general cu rang de secretar de legaţie (mai 1948 - 1950) şi ministru adjunct (1950-1952)
al Afacerilor Externe (“conducătoarea de facto a ministerului” în absenţa Anei Pauker, cf. Fl.
Constantiniu 2003: 12), ministru adjunct (1952-1955) şi locţiitor (1955-1960) al ministrului
Comerţului Exterior, apoi ministru adjunct al Comerţului Interior (1960-1965), ulterior
vicepreşedintă a UCECOM; membru supleant (1955-1960) şi titular (1960-1965) al C.C. al
P.M.R.; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, iar în 1964 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” cls. II-a; fiica ei şi a lui Gheorghe Pintilie, Ioana, a emigrat în Israel;
1394. TOMA, A. Sorin (n. Sorin MOSCOVICI, fiul lui Alexandru şi Sidy (Sara)) (23.IV./10.V.1914,
Bucureşti – Netanya, Israel) - membru de partid din 1932; refugiat în timpul războiului în
U.R.S.S., înrolat în Armata Roşie, luptă inclusiv la cucerirea de către sovietici a oraşului
Königsberg (azi Kaliningrad); revenit după război în ţară, cu grad de locotenent, odată cu divizia
infamă “Horia, Cloşca şi Crişan”; membru fondator al C.D.E. în 1945; redactor la Glasul
Armatei, organul de presă al Inspectoratului General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi
Propagandă (viitoarea Direcţie Superioară Politică) (1944-1945); după demobilizarea sa (din
Armata Roşie) în 1946, redactor şef adjunct (1946-1947) şi redactor şef (1947-1960) al ziarului
Scânteia, devenit notoriu prin seria de articole “Poezia putrefaţiei sau putrefacţia poeziei.
Răsfoind volumele lui Tudor Arghezi” apărută în perioada 5-10 ianuarie 1948 în Scânteia şi
consacrată ca “broşura canonică a jdanovismului cultural” (Tismăneanu şi Vasile 2008: 42);
ulterior redactor principal la Ed. Ştiinţifică (1960-1975, pensionat); membru al Biroului
Organizatoric al partidului (1950-1953); membru al CC al P.M.R. (1955-1960), exclus din partid
în 1963, reprimit în 1973 (după alte surse în 1970); emigrat în Israel în 1987 (după alte surse
1980), încă în viaţă în 2009, când acorda un interviu Laviniei Betea pentru Jurnalul Naţional;
1395. TOPERTZER, Eduard - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., apoi promovat
inspector general adjunct (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092; M.Of. nr. 191 din
20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
1396. TRICHTER, Arnold - în martie 1945 reîncadrat la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi
Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4
martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1397. TUDORACHE, Elena (Lena; fiica lui Anton) (căs. SĂCEANU; nume păstrat din mariajul cu
ilegalistul Manole Tudorache) (n. 10.II.1912 Hârtop, Orhei, azi R. Moldova; fiica lui Aron)
(apelată în interiorul partidului cu “Lenuţa”) – evreică cf. documentelor oficiale ale P.C.R. (v. Fl.
Dobre 2004: 586), ilegalistă (membru de partid din 1927, după alte surse 1929), cu dosar personal
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1625); de
formaţie brodeuză, iniţial educatoare în Chişinău până în 1931, apoi activă în organizaţia
Bucureşti a partidului între 1932 şi 1940, ulterior refugiată în URSS, foarte probabil recrutată de
sovietici (Buzatu & Cîrstea 2010: 286 n. 158, v. şi Tismăneanu (2011a) şi apoi infiltrată în activul
central de partid în 1946, membru al C.C. al P.C.R. (1945-1948), membru al C.C. al U.F.D.R.
(1948-1952), şefa Direcţiei Organizatorice a C.C. (1948-1952), apoi a secţiei Industrie Uşoară a
C.C. (1950-1952), epurată, ulterior într-un anonimat total pentru sfera publică; a fost soţia
colonelului Serghei Şevcenko, alias Sergiu Sevcenco, alias Sergiu Săceanu208 (n. 7 oct. 1912
Tudora, Cetatea Albă), fost voluntar în Spania, plasat de sovietici în ierarhia comunistă din
România în 1945 ca şef de direcţie în Ministerul Apărării, iar apoi chestor în D.P.S. a D.G.P.;
decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a; în 1971 pensionară, decorată prin
Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a (A.N.I.C., fond C.C. al

208
În 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul
regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763.
147
 P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 11/1951, f. 1; Levy 2002: 209; Berindei, Dobrincu şi
Goşu 2006: 506 n. 506; Tismăneanu 2011a);
1398. ŢUPERMAN, L. Mauriciu – membru P.C.R.; din 1947 membru al Comisiei Centrale a
Ministerului Industriei pentru reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947,
partea I-a, p. 9604); între 1951 şi 1985 şef de secţie în Institutul de Cercetări Textile din
Bucureşti; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21
dec. 1964 (inventariat şi în Kuller 2008a: 458);
1399. ULMANN, Paul (viitor ULMEANU) - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1400. UNGAR, Mayer – în 1948 era şeful Serviciului Control Financiar la Direcţia Comerţ de Stat a
Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5980; M.Of. nr. 189 din
17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696; M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1401. UNGER, Iulia (n. 1912 Bucovina) – doctoriţă, ilegalistă; după război membră de partid, în anii
’50 vicepreşedintă a Societăţii Ştiinţelor Medicale din România (cf. V. Tismăneanu209);
1402. VAISBUCH, I. Bernhard - la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei
Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
1403. VALTER, Rodica - din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1404. VARVARA, Bogdan (n. Iosif ROSEN) – în a doua jumătate a anilor ’30 ziarist la Apărarea;
după război încadrat iniţial ca secretar de presă în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr.
107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), în 1948 promovat consilier în Ministerul reorganizat al
Informaţiilor, apoi al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534);
1405. VASILIU, Max – după război referent de specialitate, ulterior (din 1949) şef de birou în cadrul
Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949,
partea I-a, p. 643; M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189);
1406. VASS, Ghizela (n. Gisella FAERŞTEIN; fiica lui Grigorii şi Sonia; sora lui Moisei şi Senia)
(22.IV.1912 Iaşi – 2005 Bucureşti) – de formaţie croitoreasă, membru de partid din 1933,
internată şi în lagărul de muncă pentru evrei comunişti de la Vapniarka; cu dosar personal în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 169); în 1945-1946
prezentă, sub numele eronat dactilografiat “Ghisela Faersein”, pe lista celor 79 de “cetăţeni
sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”210; după
război membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), membru supleant (1945-1952), apoi cu
drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1952-1984), şef-adjunct al Secţiei Externe a C.C.
(1950-1953, când va fi destituită (adjuncta lui Al. Moghioroş)), secretar al organizaţiei de partid
Bucureşti (1953-1955), şefa secţiei munca de partid în rândul femeilor a C.C. al P.M.R. (1955-
1956), inspector al C.C. şi coordonatoare a secţiilor Cadre din Exterior şi Relaţii Externe ale C.C.
(1956-1957), şefa secţiei Relaţii Externe (devenită Internaţională în 1965) a C.C. al
P.M.R./P.C.R. (1957-1975), apoi şefă adjunctă a aceleiaşi secţii până la pensionare în 1982;
personificare, prin căsătoria cu Ladislau Vass, a unificării celor două curente geografice din
perioada ilegalistă – cea ardeleană majoritar maghiară şi cea răsăriteană majoritar evreiască;
remarcabilă prin longevitatea ei în partid, ocolită de toate epurările, fapt cu atât mai bizar cu cât
suspiciunea aservirii ei prosovietice avea suficientă consistenţă (v. de ex. Watts 2011: 174, 198,
712 n. 1); multiplu decorată de autorităţile comuniste, ultima oară în 1981, cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. I-a; căsătorită cu ilegalistul Ladislau Vass, a avut un fiu, Gheorghe, şi două
fiice: prima, Leah Zoia, a emigrat alături de soţul ei, medicul Eugen Zeiligsohn, în SUA, în 1980,

209
V. http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cine-a-fost-liuba-chisinevschi-ascensiunea-si-caderea-unei-amazoane-
comuniste/.
210
V. A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158).
148
 şi trăieşte în prezent la New York (cu numele Faerstein), alături de Victor Weiss; cealaltă,
Ecaterina, căsătorită cu Dănuţ Florin Olteanu (fost secretar de partid la întreprinderea Tehnofina),
este mama lui Bogdan Olteanu (după 1989 preşedinte al Camerei Deputaţilor şi apoi
viceguvernator B.N.R.), acesta locuind până la vârsta de 30 ani împreună cu bunica sa maternă pe
str. Zambaccian nr. 1 din Bucureşti;
1407. VASS, Ladislau (fiul lui Eugen şi Rozalia) (16.III.1912 Ardeal – 17.III.1977 Bucureşti) – evreu
maghiarofon, soţul Ghizelei Vass şi fratele Olgăi Vass-Podoleanu; ilegalist (cu stagiu recunoscut
din 1932, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu); din
1950 şeful secţiei Plan-Finanţe a C.C. al P.M.R., membru al Comisiei Centrale de Revizie a
partidului (1955-1974), ministru adjunct de Finanţe (1955-1957), vicepreşedinte al Comitetului
de Stat pentru Muncă şi Salarii (1957-1966), vicepreşedinte C.E.C. (din 1966); decorat în 1948 cu
ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a, iar în
1964 cu ordinul Muncii clasa I-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
1408. VASS-PODOLEANU, Olga (fiica lui Eugen şi Rozalia Vass) (1914-2001) – evreică
maghiarofonă, ilegalistă (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2296); sora lui Ladislau şi cumnata Ghizelei Vass, soţia lui Jack
Podoleanu [v. supra] – membră a C.C. al U.F.D.R., director în cadrul Ministerului Muncii şi
Prevederilor Sociale (după 1948), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
împreună cu Jack Podoleanu a avut 3 copii: Dorina (căs. Bulgaru), Ioniţă Podoleanu şi respectiv
Tania Damache-Podoleanu, artist plastic, emigrată în Israel, care a reapărut în spaţiul public în
toamna lui 2011, când îi corecta lui V. Tismăneanu câteva erori într-un articol despre mătuşa ei,
Ghizela Vass211;
1409. VĂLEANU, ANDREI (n. 16.VII.1920 Alba) – ilegalist, condamnat la 25 ani muncă silnică,
deţinut la Văcăreşti, Doftana (coleg cu Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu), Caransebeş; după război
organizator al filialei P.C.R. din Alba Iulia, controlor de fabrică (1946-1953), inspector general şi
apoi director în cadrul Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă din cadrul Ministerului
Învăţământului (1950-1953), timp de câţiva ani director al centrului Metodologic de Instruire a
Profesorilor din Şcolile Profesionale (din Iaşi), apoi, până la pensionare, inspector şef de serviciu
în cadrul Direcţiei Metale Preţioase a Băncii de Stat (I. Deleanu 2011: 11);
1410. VĂLEANU, Jean (n. Iacob WEINREB) (24.IV.1915 Bucureşti – 5.IV.2007 New York) –
menţionat, alături de Sara Văleanu, ca supravieţuitor al Holocaustului în Benjamin and Vladka
Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial Museum (2000
IV: 261); ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1934; după război în aparatul diplomatic al M.A.E.;
translator de limbă rusă în deplasările lui Gheorghiu-Dej; emigrat în Israel la o dată necunoscută,
apoi stabilit în S.U.A.; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (45/1955)
(inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 459) (dosar V/49 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1411. VEIGL EŞEANU, Irina – în ian. 1949 era referentă în centrala Ministerului Învăţământului
Public, la Direcţia Educaţie Tineret (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1412. VEINTRAUB, Ilie - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1413. VEISSBOD, Marcel - în 1949 era desenator în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1414. VERMAN, Victor - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
1415. VERMONT, Aida (n. Ides GRÜNBERG) – în mai 1945 încadrată ca secretar de presă grad I în
centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of.nr. 107 din 15 mai 1945,
partea I-a, p. 3904);
211
V. http://www.contributors.ro/politica-doctrine/ghizela-de-fier-un-schimb-de-mesaje-cu-nepoata-ghizelei-vass/.
149
1416. VERONA, Janette – din febr. 1948 şefă adjunctă de birou în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 46 din
25 febr. 1948, partea I-a, p. 1639);
1417. VERONA, Paul – până în septembrie 1947 inspector la Direcţia Teatre a Ministerului Artelor
(M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7946);
1418. VECSLER / VEXLER, David - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie
1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 204
din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
1419. VEXMAN, Israel - din 1948 director adjunct în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului
(M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
1420. VEZENDEAN, Victor (n. Desideriu FRIEDMAN) (n. 6.V.1916, Vezendiu, Satu-Mare) (în alte
documente oficiale ortografiat “Vezendeanu”) – şef-adjunct al Secţiei Relaţii Externe a C.C. al
P.M.R. (1950-1953), apoi viceprimar al Bucureştiului (alt evreu aidoma Ghizelei Vass, lui Radu
Mănescu, Mihail Florescu sau lui Nicolae Goldberger, care, aşa cum remarca şi Levy (2002), nu
au căzut victime ale epurării pretins “antisemite” din 1952-1953); decorat în 1948 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa a V-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
1421. VIANU, Ernestina (11.IX.1914 – XII.1984) – membru de partid din 1 ian. 1945 (dosar V/74
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război şefă de serviciu la D.C.I. Chimico-Alimentară a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292); căs. cu Sandu (n.
Moscovici), a avut o fiică, Donca (stabilită în Olanda);
1422. VIANU, Irina – soţia diplomatului Raymond Vianu [v. infra]; refugiată în U.R.S.S. împreună cu
mama sa după 8 iunie 1940, revenită la Chişinău în 1945, apoi în România, alături de soţ în
misiunile diplomatice ale acestuia, în anii ’60 întoarsă în România, redactor la Viaţa economică,
ulterior emigrată în S.U.A. via Israel (Cozonac 2010);
1423. VIANU, Raymond (n. Rubin-Raymond SCHLÄFFER212) (25.I.1925 Bucureşti – 30.XII.2003
Los Angeles, S.U.A.) – în anii ’50 secretar 2 la Legaţia României (responsabil presă) de la
Londra, din 1960 la misiunea permanentă a României la O.N.U., ulterior revenit în ţară, emigrat
în Israel la sfârşitul anilor ’60 împreună cu soţia sa, Irina, apoi stabilit în S.U.A. (Los Angeles),
unde în anii ’70 a tradus câteva lucrări literare din limba română (e.g. Fairy Tales and Legends
from Romania);
1424. VICTOROVICI, Victor (n. LÖB, fiul lui Desideriu Bella şi Roza; căs. cu Dora) (n. 8.V.1916
Bistriţa) – din 1948 şef de secţie în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95
din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708; M.Of. nr. 128 din 9 iunie 1947, partea I-a, p. 4635);
1425. VIDA, Eugen - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului
Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of.
nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1426. VIDRAŞCU, Raia (soţia lui Vania Didenko, alias Ion Vidraşcu) – evreică originară din
Basarabia (cf. Carol Neumann, apud Solomovici 2003: 383), în 1950 numită (provizoriu) şefa
Cancelariei Consiliului de Miniştri, apoi şefa Direcţiei Treburilor Cancelariei P.M.R. (1953),
ulterior membru şi apoi director adjunct al Colegiului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor
(organul propriu-zis al cenzurii în presă) (1953 – anii ’60); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a, în 1971 (ca pensionară) cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a, iar în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls II.-a;
1427. VIERU, Mihai (n. Milu VEINBERG) – ministru adjunct (al lui Valter Roman) la Ministerul
Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1952-1953) (secţia Economică a C.C. al P.C.R., dosar 64/1955);
fratele Sandei şi cumnatul lui Iosif Rangheţ; căs. cu Coca (n. Rosenzweig), sora publicistului
Andrei Tudor;

212
Şi-a românizat numele în baza deciziei nr. 89.630 din 23 sept. 1947 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 224 din 29 sept.
1947, partea I-a, p. 8810).
150
1428. VILNER, Beniamin (n. WILNER, 1899, Polonia) - fost rabin, aflat în atenţia Siguranţei în 1941
ca activist comunist categoria A, după război membru în conducerea C.D.E. şi F.C.E.R., de la 1
aprilie 1945 încadrat în Ministerul Cultelor (M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4460),
în anii ’50 în acelaşi minister ca inspector general (Rosen 1990: 74, 87);
1429. VINEA, Emanoil (n. WEINSTEIN, uneori ortografiat şi în forma românizată VAINSTEIN213)
(16.VII.1905 Piatra Neamţ – 8.IV.1969 Bucureşti) – soţul (al doilea al) Ofeliei Manole; ilegalist
(din 1935) internat în lagărele de muncă de la Miercurea Ciuc, respectiv Vapniarka214; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1435);
după august 1944 consilier (1946) şi secretar general la Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării
Armatei şi Populaţiei Civile (1946); secretar general al Ministerului Comerţului (1948), secretar
general şi ministru adjunct al Comerţului şi Alimentaţiei (1948-1949), ulterior reorganizării
ministru adjunct al Industriei Alimentare (1949-1951); director general adjunct al Direcţiei
Generale a Treburilor Consiliului de Miniştri (1951-1952); vicepreşedinte al Băncii de Stat a
R.P.R. şi ministru adjunct de Finanţe (din 1952); decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu
Ordinul “Coroana României” în grad de Ofiţer, în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a,
în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; decedat în 1969, incinerat la crematoriul
“Cenuşa”;
1430. VIŞAN, Alfred – la sfârşitul anilor ’40 şeful Direcţiei Licitaţii a Ministerului Finanţelor (M.Of.
nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
1431. VIŞOIANU, Sorin (n. VIGLER) (n. 18.I.1921 Bucureşti) – după război inspector în cadrul
D.G.C.E. a M.I.C. 7 de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie
1948, partea I-a, p. 5785; decizia nr. 41.998 din 20 apr. 1947 în M.Of. nr. 102 din 6 mai 1947,
partea I-a, p. 3577);
1432. VIŢIANU, Solvan (n. Solomon VIŢEL215) (n. 23.VII.1906 Galaţi) – după război numit iniţial de
conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni
(M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1841); apoi încadrat conspirat în Siguranţă (avea
să ajungă colonel de Securitate), iar oficial funcţionar diplomatic în M.A.E.; detaşat în mandatul
Anei Pauker la cu acoperirea de ataşat comercial la Legaţia României din Berna, de unde avea să
chiar arestat la 13 iulie 1948 şi apoi expulzat într-un scandal de spionaj216; ulterior revenit în
centrala M.A.E., iar apoi pe diverse funcţii în aparatul economic de stat; fişă de cadre în dosarul
de la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (u.a. 24/1954, nr. inv. 70);
1433. VLAD, M. Teodor (Vlad Tivadar MAGYAR) – evreu maghiarofon originar din Timişoara
ilegalist, de formaţie tâmplar, după război activist de partid, director adjunct în Ministerul Artelor
şi Informaţiilor (din mai 1948), co-autor (alături de Ed. Mezincescu, T. Călugăru şi Gh. Şaru) al
volumului Grafica sovietică (Bucureşti: Cartea Rusă, 1950), ulterior vicepreşedinte al
Comitetului de Stat pentru Artă (1950-1953, responsabil cu direcţiile Teatru, Muzică, Arte
Plastice şi Cinematografie), apoi însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Moscova
(indicat ca evreu în Kuller 2010: 190, Solomovici 2003: 89 şi E. Giurgiu 2002); fişă de cadre la
secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43);

213
Cf. Felicia (Steigman) Carmelly 1997: 192, 200. Vezi dosarul său de schimbare a numelui de la Ministerul Justiţiei în
M.Of. nr. 167 din 22 iulie 1946, partea I-a, p. 7732.
214
Vezi şi http://www.nizkor.org/hweb/people/c/carmelly-felicia/benditer-ihiel.html, care reproduce pasaje din Felicia
(Steigman) Carmelly 1997 (Emanoil Vinea-Vainstein menţionat în subcapitolul “Camp Grosulovo”§4. ) V. şi A.N.I.C., fond
D.G.P., dosar 104/1940, ff. 10-11.
215
V. decizia nr. 125093 din 11 decf. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10927.
216
V. şi http://www.reference-global.com/doi/abs/10.1515/zstw.1953.65.2.291 şi
http://www.scritube.com/istorie/GENOCIDUL-DIN-ROMANIA-REPERE-I73218.php, respective
http://db.dodis.ch/dodis/dodis?XE7lhitk5EfsCJlwETjaee4lmywQ1CxSC20rcSGCwCt2qotRiyi6nfS6O3NPu7TU3DMevl0K
NJEQOhR5jNXgtKp
151
1434. VOGEL, Alfons – fost ziarist la Adevărul şi Dimineaţa în perioda interbelică; după război ziarist
la Libertatea (sept. 1944 – 1946), membru al Comisiei de Pensii a Casei de Pensii a Ziariştilor,
membru al Comisiei pentru epurarea presei de pe lângă Ministerul Propagandei Naţionale /
Informaţiilor, cu grad de consilier cultural principal (1945-1946) (M.Of. nr. 62 din 16 martie
1945, partea I-a, p. 1992), din august 1946 consilier de presă al Legaţiei României la Washington
(în mandatul lui Mihail Ralea) (M.Of. nr. 190 din 17 august 1946, partea I-a, pp. 8937 şi 8971),
până în iulie 1948, când demisionează (v. M.Of. nr. 173 din 29 iulie 1948, partea I-a, p. 6222); în
1950 depunea mărturie în faţa subcomisiei de Imigrări şi Naturalizare din cadrul comisiei Juridice
a Senatului S.U.A. (v. şi Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de
Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 178/1943);
1435. VOICU, Mina (n. Hermina?) – soţia lui Ştefan Voicu [v. infra]; fostă ilegalistă şi redactor al
Scânteia în anii ’30; după 1944 instructor al C.C. al U.T.C./U.T.M.; activistă de partid cu dosar
de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (44/1954); decorată prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
1436. VOICU, Ştefan (n. Aurel ROTENBERG) (9/21.I.1906 – 1992, Bucureşti) - de profesie contabil,
fost internat în lagărul de muncă de la Vapniarka în calitate de militant comunist; după război
preşedintele Sindicatului/Uniunii Ziariştilor Profesionişti (’40-’50), redactor-şef adjunct la
Scânteia (1948); profesor şi şeful catedrei de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti
(1950-1953); membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1960), membru al C.C. al P.M.R./P.C.R.
(1960-1984), deputat M.A.N. (mandate succesive 1961-1985), redactor şef la Lupta de clasă
(redenumită ulterior Era socialistă) (1960-1981), ulterior delegat al P.M.R/P.C.R. la întrunirile
internaţionale ale partidelor comuniste; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. I-a, în
1970 cu ordinul “Erou al muncii socialiste”, iar în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a;
1437. VOINEA, Şerban (n. Gaston Joseph BOEUVE) (14.III.1894 Paris – 6.III.1969 Paris) – cu tată
etnic francez şi mamă evreică, stabilit cu familia în România în 1911, intrat în mişcarea socialistă
în 1916, îşi românizează numele în 1919, discipol al lui C-tin Dobrogeanu-Gherea, după război
director al agenţiei Rador (1944-1946); în 1945 membru al Comisiei de control şi cenzură a
filmelor cinematografice înfiinţate sub umbrela Direcţiei Cinematografie a Ministerului
Propagandei (M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945, partea I-a, p. 4198); ulterior însărcinat cu afaceri la
Legaţia României de la Berna, “defectează” la sfârşitul anului 1947 şi se stabileşte la Paris; autor
al lucrărilor La morale et le socialisme (1953) şi La socialisation (1959), ambele publicate la
Paris (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 666 n. 2; Kuller 2008a: 409-10; A. Niculescu 2002; van
der Linden 1992: 146-7; Solomovici 2003: 248; M.Of. nr. 200 din 30 aug. 1946, partea I-a, p.
9556);
1438. VOITINOVICI, A. ALEXANDRU (6.VIII.1915 Paşcani – 5.IX.1986 Bucureşti) (fiul lui Adam
(cofetar; fiul lui Iosif, orig. din Galiţia, stabilit la Podul Iloaiei) şi Iulia (n. Zierhoffer;
învăţătoare)) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935 (cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2336, doc. 2)); preşedintele Tribunalului
Poporului (mai 1945-1946); secretar general al Ministerului Justiţiei (1946-1948); membru al
Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); membru
al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (1948); procuror general al R.P.R. (sept. 1948 -
1952), preşedinte al Tribunalului Suprem al Republicii (1954-1967), detaşat ca membru al Curţii
Permamente de Arbitraj de la Haga (1967-1973), şef al Colegiului de Jurisdicţie la Curtea
Superioară de Control Financiar (1973-1979, pensionat); scriitor şi publicist subnmediocru sub
pseudonimele “Al. Voitin” (cel mai frecvent), “Al. Adamescu”, “Adam Apostol”; decorat cu
ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948 şi cu ordinul “23 August” clasa a III-a în 1964; a
prezidat, între alte sute de condamnări ale unor opozanţi ai sistemului comunist, procesele lui Ion
Antonescu (1946) şi Iuliu Maniu (1947);

152
1439. VRÂNCEANU, ? – funcţionară în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ‘50, inculpată
în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale într-o
tranzacţie din 1956 încheiată între compania Prodexport, ţinând de Ministerul Comerţului
Exterior, şi o companie din Italia) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004:
281-2);
1440. WALD, Adolf - în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia
radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
1441. WALTER, Isac (n. 1912 Bucureşti) – ilegalist; în 1941 aflat pe Lista Siguranţei de comunişti
categoria A; în timpul războiului condamnat la 5 ani închisoare corecţională şi 2.000 lei amendă
pentru activitate comunistă; în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între
deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 14 februarie 1946
(A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); eliberat după august 1944; în 1971 planificator la Comitetul de
Stat al Planificării; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu”
clasa a IV-a;
1442. WASSERMAN, Henrietta – avocat; membru al contenciosului Ministerului Afacerilor Interne
(1945-1948), apoi al Contenciosului Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea
I-a, p. 4848);
1443. WECHSLER, C, Berthold Marius – după război şef de secţie la Direcţia Construcţii din D.G.-
C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 20 din 23 ian. 1946, partea I-a, p. 478);
1444. WEIBER, Siegfried - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1445. WOLFF, Marcela – până în febr. 1949 secretară de presă II la Direcţia Presă a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1446. WEINBERG, Gustav - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
1447. WEINBERG, Leon - în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1448. WEINBERG, Moritz - în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control
Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1449. WEINER, Gustav – ilegalist, membru de partid din 1933, deportat într-un lagăr de muncă
obligatorie în timpul războiului, după august 1944 membru şi pensionar A.F.D.A., epurat în 1958
(Solomovici 2004: 107); probabilă identitate cu “Weiner F.G.”, ilegalist, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2128);
1450. WEINSTEIN, Chiva – după război funcţionar la Direcţia Tehnică şi Cota Sovietică în cadrul
Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
1451. WEINSTOC(K), Eugen – între cei peste 100 de evrei aduşi de Ana Pauker în prima ei lună de
mandat din 1947 în centrala M.A.S./M.A.E., instalat şef al Direcţiei Cadre, în aprilie 1948 detaşat
pe postul de secretar al Legaţiei României la Belgrad (B.I.R.E. 10 (12 apr.1948): 2);
1452. WEINTRAUB, Noel (fiul lui Ştrul) – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector
în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626); în iulie 1948
delegat şef al Serviciului Judeţean de Control Economic Baia (M.Of. nr. 173 din 29 iulie 1948,
partea I-a, p. 6220); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
1453. WEISMAN, P. Carol - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
1454. WEISS, Adalbert - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);

153
1455. WEISS, Ana Renée - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276
din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
1456. WEISS, Edeliza - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1457. WEISS, Herman - din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie
1947, partea I-a, p. 6781);
1458. WEISS, Ioan - în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1459. WEISS, Solomon – după august 1944 şeful Direcţiei Coordonare a Ministerului Lucrărilor
Publice, în iulie 1945 detaşat ca ajutor al şefului Secretariatului de Legătură cu Armatele Aliate
(M.Of. nr. 156 din 13 iulie 1945, partea I-a, p. 5961);
1460. WEISSBLUTH, Eugenia - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi
Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1461. WEISSER, Adalbert – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri /
din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611; M.Of. nr. 264 din 14 nov.
1947, partea I-a, p. 10092);
1462. WEISSMAN, Debora - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1463. WEISZ, Ioan – director adjunct al Direcţiei Contribuţii Directe a Ministerului Finanţelor (1947-
1948-?) (M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1947, partea I-a, p. 11186; M.Of. nr. 219 din 21 sept. 1948,
partea I-a, p. 7715); cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (128/1952);
1464. WEISZ, Ludovic - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat
inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 190 din 19 august
1947, partea I-a, p. 7492);
1465. WELTNER, Frideric - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276
din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
1466. WENDER, N. Elias - menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al
Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1467. WILDERMAN, Carol - din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr.
190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
1468. WINTERFELD, Aron - după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala
Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi
subinspector genral la Regia Monopoluluiu Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a
ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
1469. WIRTENBERG, Maria - până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a
Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947,
partea I-a, p. 9857);
1470. WITZMAN, Marcu (n. 7 dec. 1904) – avocat; în perioada interbelică între avocaţii inculpaţilor
ilegalişti, apoi el însuşi ilegalist (membru din 1932, secretar al biroului juridic al partidului); în
august 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; după
război înalt funcţionar la Ministerul Muncii, membru al Comisiei Legislative de pe lângă
cabinetul ministrului; co-autor al primului Cod al Muncii (1950), profesor de drept muncitoresc în
anii ’50-’70, redactor la revista Justiţia Nouă în anii ’50, prim-arbitru de stat până în 1975, când
s-a pensionat; decorat cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1964 şi cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a
II-a în 1971; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; fiul său, Marian (n. 1938), a decedat în Israel în
1988;
1471. WOLF(F), “Ghiţă” – din 1948 membru al Biroului secţiei Culturale a C.C. al U.T.C./U.T.M. (v.
Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110), apoi director adjunct al Editurii în limbi străine (Kuller
2010: 189; Solomovici 2003: 88);
154
1472. WOLF, Elena (uneori ortografiat şi “Wolff”) – din octombrie 1945 şefă de serviciu în centrala
M.A.E., până la 31 mai 1948, când demisionează (M.Of. nr. 119 din 25 mai 1948, partea I-a, p.
4584; M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9219; M.Of. nr. 156 din 9 iulie 1946, partea I-
a, p. 7158);
1473. WOLF, Matei – conform memoriilor unui alt cenzor, Carol Neumann, până în anii ’50 şef de
departament în cadrul D.G.P.T. şi profesor de economie politică pentru cenzori, ulterior într-o
“funcţie administrativă măruntă” (apud Solomovici 2003: 379, 381-2); (?) fiul lui Mayer Wolf
Leib şi Reiza Leib, încă în viaţă, la Ramat Gan;
1474. WOLF, Osias – în 1949 era delegat responsabil financiar al Direcţiei Centrale Electrotehnice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1475. WULIH MARCUS, Milea (n. Milia VULIH, fiica lui Pinhas şi Basea; căsătorită Marcus; zisă
“Emilia”) (n. 2.I.1909 Bălţi) – ilegalistă (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2083)), dar după război fără calitatea de membru de
partid în România, după 1945 funcţionară în Ministerul Comerţului şi Industriilor, în 1948 numită
director comercial al nou-înfiinţatei întreprinderi de stat “Alimentexport”; ulterior directoare
generală a exportului în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, apoi funcţionară la
magazinul “Victoria” din Bucureşti; arestată, inculpată şi condamnată în dosarul “Prodexport –
Italia” din 1961217 (v. supra); eliberată în 1968; soţul ei, Simon Marcus, era funcţionar la
Institutul Chimico-Farmaceutic (M.Of. nr. 195 din 24 august 1948, partea I-a, p. 7038;
Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2 – ambele surse menţionează
eronat numele, citând o notă informativă maghiară remisă Budapestei; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948):
3);
1476. ZAIDMAN, Mişu - în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
1477. ZAHARESCU, Barbu (n. Bercu ŢUCHERMAN218) (11.III.1906 Bârlad – 14.XI.2000
Bucureşti) - ilegalist (membru de partid din 1923, deţinut în lagărul de muncă din Miercurea Ciuc
şi în penitenciarele din Chişinău, Aiud şi Braşov, aflat pe lista de comunişti periculoşi întocmită
de Siguranţă în 1941, cu dosar personal la Comintern); după război numit la conducerea Direcţiei
de Agitaţie şi Propagandă a C.C. în 1949; redactor şef la Lupta de clasă, redenumită Problemele
Păcii şi Socialismului (până în 1962), director al Editurii P.M.R. şi şeful catedrei de economie
politică la Universitatea Bucureşti (1948-1955), rectorul Institutului Maxim Gorki (1952-1954),
director adjunct al Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.M.R. (1954-1955),
ulterior ambasador în Argentina (1955-1956), Turcia (1956-1959), China, Birmania şi RPD
Vietnam (1959-1961), membru supleant (1955-1965) şi titular (1965-1974) al C.C. al
P.M.R./P.C.R., membru al Comisiei Centrale de Revizie (1974-1984), reprezentant P.C.R. la
redacţia revistei Problemele Păcii şi Socialismului (1980-1989); decorat cu diverse ordine şi
distincţii de stat în 1948, 1961, 1964 şi 1981; a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos. Kiseleff din
Bucureşti;
1478. ZAHARESCU, Betty (zisă “Bibi”) (n. Betty PLICH) (11.IV.1913 Chişinău – 15.X.1999
Bucureşti, asasinată) – soţia ilegalistului Baruch Lerner, apoi a academicianului Barbu Zaharescu
[v. supra]; după război în conducerea U.F.A.R./U.F.D.R., apoi însoţindu-şi soţul în misiunile
diplomatice; decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa
a III-a; după unele surse, bunica prezentatorului TV Andrei Zaharescu (fiul lui Mircea); mama lui

217
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-
+detinuti+politici%5CW%5CW+01.+Wacaluc+-+Wutschi%5CWulin+Milea+P%2FP1040599.JPG.
218
V. pentru românizarea numelui decizia nr. 124485 din 8 dec. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 291 din 19 dec.
1945, partea I-a, p. 11956.
155
 Laurent Sorell (stabilit în Texas, S.U.A.), Mircea Zaharescu (Bucureşti), Anna Fielder (Londra) şi
Vladimir Zaharescu (Ierusalim);
1479. ZAHARIA, Ilie (n. Iuju GRUMBERG)219 (după alte surse “Ştrait”) (n. 1912) –ilegalist,
combatant în Spania şi în Rezistenţa Franceză, înscris în partid în timpul studenţiei, şef al presei
de partid în 1943; după război autor al unor articole în Scânteia (august 1944 - 1946), secretar
general /cu grad de consilier superior) al Ministerului Industriei şi Comerţului (1945-1948),
pentru câteva luni în 1948 secretar general al Ministerului Industriei, apoi funcţionar superior la
Comisia de Stat pentru Planificare (1948-1953), “epurat”, ulterior profesor la A.S.E. Bucureşti şi
redactor la revista Probleme Economice, la începutul anilor ’70 vicepeşedinte al Comitetului de
Stat pentru Preţuri; decorat în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler de către
fostul suveran Mihai (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666), în 1949 cu ordinul
“Apărarea Patriei” cls.III-a, iar în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a II-a; emigrat în Israel, apoi stabilit în SUA; cu referat de cercetare la fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 136/1956 şi
108/1956 (Levy 2002: 210; Tismăneanu 2005: 197, 328; Cajal şi Kuller 2004: 362; Solomovici
2003: 248; Cutişteanu şi Ioniţă 1981: 104; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 460);
1480. ZAHARIA, Leon - în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului
şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1481. ZALMAN, Leibu - din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie
1947, partea I-a, p. 6781);
1482. ZALMANOVICI, Moise - în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Lemnului şi Mobile Finite Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949,
partea I-a, p. 662);
1483. ZANDBANC, Isac (20.I.1901 – I.1973) – avocat; ilegalist, membru de partid din 1930 (dosar
Z/13 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război numit avocat în Contenciosul Ministerului
Muncii; membru al Comisiei de epurare la Teatrul Muncitoresc Bucureşti (M.Of. nr. 103 din 9
mai 1945, partea I-a, p. 3758; M.Of. nr. 35 din 13 febr. 1945, partea I-a, p. 1014; M.Of. nr. 217
din 24 sept. 1945, partea I-a, p. 8279);
1484. ZANDBANC, Iţic (n. 1914?) – după război refent şef în centrala Ministerului Muncii; decorat în
1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr.
119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251);
1485. ZARAFU, Charlotte – inspector general adjunct la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea
ministerială la Serviciul Control al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948,
partea I-a, p. 4384);
1486. ZAUER, I. Herman – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor
’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
1487. ZECK, Paul - după război şef de serviciu în centrala Ministerului Sănătăţii; decorat în 1947 de
către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din
28 mai 1947, partea I-a, p. 4254);
1488. ZEIDER, ? - dr. juristconsult (echivalentul consilierilor juridici din prezent) al M.A.E. după
război;
1489. ZEIDMAN, Alter David (frecvent ortografiat şi “Zaidman”) - după război inspector general în
administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială
pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968); în sept. 1948
revenit ca funcţionar înalt în centrala Ministerului Finanţelor, membru al Comisiei Centrale a
Timbrului (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7461; M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948,

219
Un referat din decembrie 1940 al Corpului Detectivilor îl menţionează pe Juju Steinberg, alias Ilie Zaharia, comunist, în
redacţia săptămânalului Reporter (v. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art11-arhiva.html).
156
 partea I-a, p. 5357); unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în
1950 pentru “titoism”, rolul lor fiind “cu adevărat jalnic” (Rusnac 1997);
1490. ZEIGHER, Simion (n. Simon ZEIGER, fiul lui Volf Volco şi Bella; uneori ortografiat şi
“Ţaigher”, respectiv “Zeiger”) (26.IX./9.X.1914 Chişinău – 29.X.1980 Tel Aviv, Israel) –
ilegalist (şi, cf. Troncotă 2006: 50, spion sovietic), cu liceul absolvit în Chişinău, student la Praga
şi apoi la Şcoala Superioară Tehnică Cehă din Brno (unde în 1936 se afla în atenţia organelor
locale de informaţii pentru activităţi comuniste, v. Nastasă 2011: 582); cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1900, doc. 2); după
război şef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej la Ministerul Comunicaţiilor (1945-1946), secretar
general al ministerului Economiei Naţionale (1946), vicepreşedinte şi preşedinte al Comisiei de
Stat pentru Planificare şi simultan ministru adjunct la Ministerul Industriei şi Comerţului (1947-
1948), membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară
(din 1947), ministru adjunct al Economiei în cadrul Consiliului de Miniştri, responsabil cu
Consiliul Superior Economic (1948) şi vicepreşedinte C.S.P. (1948-1949), consilier al ministrului
la Ministerul Energiei Electrice (1950-1954), vicepreşedinte al C.S.P. (1954-1957), președinte al
Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii (cu rang de ministru) (1957-1965-
1966), ministru adjunct al Muncii (1968-1969), autor ocazional la revista Probleme Economice,
încadrat în 1972 cu grad de profesor la I.P.B., pensionat în 1973; decorat în 1947 de către fostul
suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor; în 1948 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa a III-a, iar în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a; emigrat în Israel în 1973
împreună cu soţia sa Stela, a colaborat cu Universitatea Ebraică din Tel Aviv, lucrând cercetător
în domeniul dreptului internaţional al muncii;
1491. ZELL, Bernard (în alte documente cu varianta de prenume “Bernat”) – după război încadrat ca
inspector vamal la Direcţia Vămilor din Ministerul Finanţelor; în 1948 numit membru al
Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale de Gaz Metan (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948,
partea I-a, p. 314); în 1949 în centrala Ministerului, pe post de controlor-revizor principal (M.Of.
nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a, p. 590);
1492. ZIBALIS, Avram - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu
obligatoriu; după război controlor, apoi inspector la D.G.C.E. a M.I.C. / Preşedinţiei Consiliului
de Miniştri, iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr.
149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678; M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384;
M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p.
6781);
1493. ZICKEL, Rosi - în 1948 era controloare în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri /
din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611; M.Of. nr. 158 din 12 iulie
1948, partea I-a, p. 5785);
1494. ZILBER, C. Herbert (zis “Belu”, în fişele din penitenciare ZILBERT220) (14.X.1901 Tg.
Frumos – 1978 Bucureşti) - ilegalist, “la 27 de ani era spion sovietic”, condamnat ca atare la 5 ani
închisoare (Solomovici 2004: 184); după război iniţial consilier economic în centrala Ministerului
Afacerilor Străine (din mai 1945), apoi expert în delegaţia României la Conferinţa de Pace de la
Paris (1947), apoi director al Institutului Român pentru Studiul Conjuncturii, profesor de
economie politică la Universitatea Bucureşti şi director al Casei de Economii şi Consemnaţiuni
(C.E.C.) între 1944 şi 1947, arestat şi condamnat în “procesul Pătrăşcanu”, graţiat în 1964,
ulterior publicist sub pseudonimul “Andrei Şerbulescu”; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;

220
V. http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Z/Z%2002.%20Zara%20-
%20Zwolfer/Zilbert%20Herbert/index.php. V. şi menşiunea solicitării sale de schimbare a numelui în “Şerbulescu” în
M.Of. nr. 46 din 26 febr. 1945, partea I-a, p. 1484.
157
1495. ZINGHER, Emanoil - după război inspector în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat
în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din
8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1496. ZISU, Leon - în 1948 numit membru al Consiliului Director al Oficiului Industrial al Produselor
Farmaceutice şi Chimice de Specialitate de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 65 din 18 martie 1948, partea I-a, p. 2382);
1497. ZISSU, Gheorghe - după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă
Ministerul Industriei şi Comerţului, apoi funcţionar cu atribuţii de control în centrala Ministerului
Asistenţei Sociale (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460; M.Of. nr. 126 din 6 iunie
1947, partea I-a, p. 4533);
1498. ZISSU, Marcu - în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1499. ZISSU, Matiaş - inspector la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala
Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 173 din 31
iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1500. ZISSU, Renee - în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1501. ZUCKER, Leon - controlor la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala
Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384);
1502. ZUCKER, Ludovic - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1503. ZU(C)KMAN, Leib – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948
avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 204 din 5
sept. 1947, partea I-a, p. 8072); participă la inventarierea bunurilor Domeniilor Coroanei imediat
după abdicarea regelui Mihai; menţionat în memoriile lui Vladimit Trebici (2011);

Enumerări selective precum cea de mai sus, care ar putea fi extinse în mod dezirabil până la
un grad satisfăcător de cuprindere pe măsura creşterii accesibilităţii surselor primare de informare,
confirmă percepţiile prima facie subiective ale unor înalţi demnitari comunişti din perioada imediat
succesivă celui de-al doilea război mondial; spre exemplu, într-o şedinţă a Biroului Politic al P.M.R.
din 10 februarie 1960, Gh. Gheorghiu-Dej rememorează că la sfârşitul anilor ’40 (identificarea
perioadei decurge contextual în stenograma discuţiilor) “... la CSP [Consiliul de Stat al Planificării]
peste 80% [erau] elemente de origine evreiască […] Am întrebat de ce la Consiliul de Miniştri sunt
peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit singuri?” (apud Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003a: 641, 644, subl. n., I.A.).
Contextualizate şi supuse verificărilor obiective, asemenea percepţii depăşesc spaţiul
subiectivismului perceptual pentru a-şi identifica solide confirmări empirice în mai toate segmentele
administraţiei şi sistemului politic centrale din primii ani de comunism în România. Astfel, în cazul
invocat de Gheorghiu Dej, documentele de arhivă din perioada 1948 – 1963 identifică între funcţionarii
Comisiei [din ian. 1953 Comitetului] de Stat al Planificării:
 preşedinţii succesivi (?) Miron Constantinescu (1948-1955), Al. Bârlădeanu (1955-1956),
Gheorghe Gaston-Marin (1956-1965);
 vicepreşedinţii Simion Ţaigăr/Ţaigher (1948-1949, 1954-1957), Rudolf Efraim (1948-1952),
Mircea Oprişan (1952-1954), Şt. Arsene (1952-?), Anton Moisescu (1953-1954), Mauriciu C.
Novac (1959-1969), Horaţiu Atanasiu/Atlasman (anii ’60);
 între directorii generali, şefii de direcţie şi varii alţi funcţionari: Ernest Austerman, Bercu
Feldman, Sami A. Flachs, Simon Katz, Heinrich Abramovici, Vladimir Kraft, Ernest
Schlesinger, Edy I. Areşteanu, Paul Alexiu, Islea S. Avandici, Vladimir Boico, Izu Grosu,
158
 Dan Herstein, Paula A. Korn, Iosif A. Maimon, Lionel S. Marcovici, Marcel L. Marcus, Hary
A. Pincas, Gustav Roman, Sofia A. Rosenzweig, Lulu S. Rozenthal, Raul Rosel Săveanu,
Cerbu S. Sigler, Iulius M. Simovici, Isias B. Soreanu, Benţin Abramovici, Chely Weisbuch-
Streja, etc.

Alegerea aleatoare a trei ministere ca exemplificări ale ponderii evreilor la vârful aparatului
administrativ-guvernamental în primii ani succesivi celui de-al doilea război mondial (cu o pondere a
evreilor de 2,5% în totalul populaţiei României în anul 1948) confirmă existenţa remarcabilă a ceea ce
S. Bottoni, chiar fără a recurge la contabilizări detaliate, eticheta ca “o adevărată filieră evreiască”
(alături de, secundar şi incomparabil mai redusă numeric, una maghiară) “în diferite aparate ale
nomenclaturii” (Bottoni 2010:59):

 în Ministerul Afacerilor Externe, unde, în 1949, din totalul celor 746 salariaţi ai Ministerului, mai
rămăseseră doar 32 proveniţi din vechiul aparat diplomatic221, erau evrei [cel puţin următorii]:
în centrală - ministrul (A. Pauker); secretarul general (şi simultan ministrul-adjunct) al
Ministerului (Ana Toma (Grossman), care i-a succedat lui E. Mezincescu (Mesinger));
proximul (din 1950) prim-adjunct al Anei Pauker, Avram Bunaciu; secretara ministrului (Ilca
Melinescu (Wasserman); şeful direcţiei Cabinet al ministrului (C. Bogdan (Grünberg)), şefa
direcţiei cadre (I. Felix, din 1950); 10 din cei 12 (adică 83%) şefi de direcţii şi
departamente (E. Balaş (Blatt); E. Micu-Chivu (Klein), I. Ardeleanu (Adler), C. Ardeleanu
(Turcu), M. Bălănescu (E. Bendel), E. Georgescu (Samoilă), C. Luca-Boico, C. Lustig, P.
Iosif (Brauchfeld), E. Păsculescu (Tescovici (?)), Nicu Şerban (Herşcovici)); acestora li se
adăugau la nivelurile ierarhice subsidiare o multitudine de funcţionari de diverse ranguri şi
grade diplomatice: S. Constantinescu (Bloch), Zeider, Mundi Brenner, Nichita Rabu, Felicia
Sumarit, S. Ijacu (Izsak), Edwin Glaser, Nicolae Gonda (Szille), T. Huck, A. Jacob-
Feuerştein, Ionel Crişan (Kirschen), Ella Marcus, tov. Maer, tov. Fischer, Boris Holban
(câteva luni în 1948), Matei Gall, tov. Kimell, Eugenia Manole (Abramovici), Alice Fetcu,
Emilia Milco/Bogdan, Caseru Rene Odette, Eugen Charap, Vera Simon, Oscar Conobel,
Elena Wolf(f), Alexandru Leist, Emil Riegler, tov. Altăraş, I. Petran (Pocler), Liuba
Herşcovici, Bella Mihnea, Reiner Biemel (?), Eliza Andronache (Zilberstein), Rudolf
Modgesch (?), Max Fonea, tov. Tenţ, Sanda Clejan, E. Iacubovici de Barlo, Aneta Loghin
(Löbel), Aurelian Bela (Auerhahn), Minder Bellanger, M.G. Groner, Lupan ?, Judith
Lazaride, Rita Rotter, Viorica Roth, J. Văleanu (Weinreb), Sabina Petruc (Weissman), George
(Ştrul) Beraru, Janette Verona, M. Aderca (Adelstein), Roberta Gaston-Marin, contabilul Solo
Merovici, funcţionarul comercial Idel Rubinstein, dactilografa Sarah Goldenberg, funcţionara
administrativă Paula Froda, dactilografele Aurica Brucker şi Aurelia Profeta,
stenodactilografele simple sau şefe Leontina Haberman, Rozi Fonstein, Sofia Mironescu,
Janina Câmpeanu, şoferul Şmil Rauchwerger, etc.
la nivelul reprezentanţelor diplomatice – şefii misiunilor, inter alia, la Moscova (S. Bughici
(David), Roma (M. Levin), Tel Aviv (P. Davidovici), Budapesta (I. Farladanschi), plus prim
secretarul legaţiei de la Stockholm (E. Dan/Davidovici), Belgrad (A. Lupan (Lustman)),
consulul în Bulgaria (la Rusciuk – Rudolf Stoian), cărora li se adăugau nenumăraţi alţi
funcţionari diplomatici precum J. Rosenthal, E. Weinstoc(k), Marcela Simionescu, A.
Lăzăreanu (expulzat cu câteva luni înainte) şi A. Vogel (până în 1948) (toţi la Washington,
unde din 1950 avea să fie ministru H. Făinaru), Clara Hönig, Retti Abramovici (Moscova),
Caseru Rene Odette (Vatican), Şt. Baciu şi S. Viţianu (Witzman) (la Berna), Iancu Berciu
(Varşovia), Alice Brădescu (Paris), Alfred Hubert (Bruxelles), Tereza Macovescu (Ungar),
221
V. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 47/1949, ff. 1-19.
159
 Lucia şi Eugen Mantu (Marcuzon), Vera Simon şi I. Szillagy (Londra), Y. Goldenberg
(Cairo), Ecaterina Raicu (Praga), Rita Pistiner Vaisberg (Sofia), Ada Lupan şi Leon Ghica
(Diamand) (Belgrad), Ana Stern, Lucia Şerban (Buenos Aires), Anitta Ioanid (Ankara), etc.,
etc., etc.

 În Ministerul Artelor şi Informaţiilor, în perioada 1948-1949 (cu 637 din totalul de 809 angajaţi ai
Centralei din 1949 nou-angajaţi după 23 august 1944222), în administraţia centrală a ministerului
erau evrei223: ministrul Artelor şi Informaţiilor - E. Mezincescu (Mesinger); secretarul general N.
Moraru (I. Şafran); aproape toţi şefii de direcţie şi inspectorii generali/şefi (mai puţin, probabil,
directorul C-tin Bugeanu, respectiv Dumitru Mihalache), plus unul din cei 3 secretari generali ai
ministerului în 1948: dir. M. Breslaşu (Breslau/Bresliska), dir. P. Iosif (premergător stagiului la
M.A.E.), insp. gen. A. Mendelsohn, dir. A. Lăzărescu (Lazarovici), dir. M. Novicov (Neuman), dir.
M. Davidoglu (Davidsohn), insp. gen Simion Alterescu (Ierusalim), insp. şef R. Bogdan, insp. gen
M. Raicu (Reitman), insp. gen A. Baranga şi insp. gen R. Negreanu (Schwartz), insp. gen Dan
Negreanu (?), insp. gen. Liviu Floda (Leibovici), dir. adj. Teodor Vlad (Magyar); directorii
adjuncţi Liman (Löbelsohn) Clara, Ernest Halpert; inspectorii generali adjuncţi Aron Winterfeld,
Gheorghe Rosen, Alfred Mayer, Leon Gruss (până în iunie 1948), Emeric Rado, Maximilian
Schulman; inspectorii Cerbu (Hirsch) Emanuel, Deutsch Costel, Herţovici Paul, Magdalena Iacob,
Heinrich Kraid, Dorio Lazăr, Willy M. Moglescu, H. P. Blazian (până în mai 1948), Miriam
Tausinger; prim consilierii de presă George Spina (prim consilier), Mauriciu Edel, Dondi Galin,
David Manolescu; consilierii Laurian Băluş, M.H. Maxy, Bogdan Varvara (Rosen); prim
secretarii de presă Ausch Ernest, Deceanu Barbu, Lucia Demetrius, Emil Fulda (Weissberg),
Maximilian Krauss, Radu Lupan (Leibovici), Aurel Son, Aida Vermont (Grünberg); secretarii de
presă (cenzori / lectori) Adam Simon, Adolf Renate, Barbu Morel, Benedek Tiberiu, Bercovici
Mircea, Bercu Iosif (alias Şerbănescu), Călin Barbu, Diamant Basile, Eli Haim Ber, Emilian Marie-
Liese, Fermo Alexandru, Gärtler Roza, Gartner Gusti, Gueron Isac, Hehter Sanda, Horodniceanu
Florin, Iancovici Herman, Jar Alexandru, Jurist Eduard, Kraid Evy, Lăzărescu Clara, Lespezeanu
Henrietta, Lustgarten Mili, Maxy Liana, Mehr Iacob, Neuman Carol, Pascariu Tina, Perlmutter
Stefania, Popper Jean, Rado Ivan, Rapaport Roland, Râpeanu (Rosenberg) B., Rosenthal Amalia,
Schechter Otto, Schileru Eugen, Stănescu (Fischel) Eugen, Ştefănescu Al.I., Wolff Marcela; şefii
de secţie Alămaru Lipa, Câmpina (Friedman) Barbu, Cohn Mozes, Fidler Sofia, Fisch Sanda
(Surica), Flavian (Finkelstein) Jacques, Gottlieb Madeleine, Halpern Suzana, Horodniceanu Zoe,
Leon (Herşcovici) Alexandru, Lupu Mihail, Pascal Ernestine, Priseceanu Josefine, Reicher Boris,
Goliger Pia, Sadoveanu (Pşait) Lucia, Schwartz Ida, Stein Antoaneta, Sternberg Samson; şefii de
serviciu Natalia Davidescu, Leon Haber, Iulius Ganz, David Perlea, Carol Wilner; şefii de birou
Beram Sofia, Davidescu Lucia, Friedman Maria, Neiger Elza, Streitman Luiza, Şmilovici Max,
Sofia Beraru (până în iunie 1948); şefii adjuncţi de birou Suzana Simion, Rebeca Leizerovici;
translatorii interpreţi, şefi sau simpli Cohn Moses, Schäffer Flaviu(s), Kirschen Tauba, Mihail
Ludmila, Soare Zina, Spina (Schreiber) Natalia, Stănescu Josette, Sterian Adela, Ştefănescu Paula,
Vitner Carol; translatorii Direcţiei Radio Simpson Weitlener, Adolf Wald, Henrich Carasso,
Margit Rudich, Stefania Perlmutter, Melita Mayer, Marcel Holban, Willy Savin, Albert Clain şi
Igor Block, respectiv redactorul Bernard Bereanu; secretarul organizaţiei de bază a partidului din
minister – Harry Brauner (v. infra), contabilul-şef al ministerului Artelor / şi Informaţiilor până în
iunie 1948 – Iacob Haimovici, regizorul S. Alperin, şefa de atelier Clara Spitzer, consilierul
cultural Isac Lazarovici, secretarii culturali Tina Pascariu, Emanoil Donea (Pşait) şi Ana

222
Ibid.
223
Conform Jurnalului (1948-1954) scriitorului Pericle Martinescu, la sfârşitul anilor ’40, din 147 de angajaţi în centrala
Ministerului Artelor şi Informaţiilor, “100 aveau nume de împrumut” (apud Solomovici 2003: 380).
160
 Bergman, referenţii Ella Matei (până în iunie 1948), Cecilia Merlaub, arhivarele şefe / principale
Victoria Akerfeld, Stela Stănescu, arhivara ajutor Elena Solomon, arhivara-registrator Emilia
Solomon, desenatorii grafici Isidor Mittelman, Maria Schweffelberg, dactilografele simple sau
principale/şefe Silvia Feyns (până în 1948), Corina Ciolan (Richter), Lola Jung, Stefania Moritz,
Alice Suter, Carmen Herescu, Florica L. Hirsch, Silvia Kutny, medicul Rozalia Roitman, fotograful
Avram Rudolf, gestionarul Natti Goldner, laboranta Liza Alămaru, arhitecta Dorina Gâtlan
(Weiss), contabilul-ajutor Iacob Cornea, telefonista Janette Stănescu, stenodactilografele Clarisa
Cramer, Gertrude Goldstein, Sofia Madrer, inginerul Sergiu Schuller, mecanicul Samuel Moses,
electricianul David Goldştein, şoferul Hugo Mihail, etc.

 În Ministerul Industriei şi Comerţului, în august 1947 (guvernul Goza I), toţi cei 6 secretari generali
ai Ministerului Industriei şi Comerţului erau evrei: Simion Zeigher, Al. Bârlădeanu, Ionel
Miletineanu, Emanoil Vinea, Ilie Zaharia (Ştrait) şi Rudolf Efraim; ulterior scindării M.I.C. în
Ministerul Comerţului şi Ministerul Industriilor;
la Direcţia Generală a Controlului Economic din cadrul ministerului, statele de plată din
anul 1948 cuprindeau estimativ 85-90% evrei: inspectorii generali sau generali adjuncţi:
Barat Leon, Beck Fritz, Boiangiu Octavian, Broder Emil, Codrin Jacques, Fabian Andrei,
Fundoianu Samoil, Hintz Ştefan, Iliescu Ghizela, Izsak Vasile, Keller Mihai, Marcovici Lazăr,
Marcu Asher, Nasta Mauriciu, Rodan (Rubinstein) Lionel, Spiegler Samoil, Stoian Haim,
Topertzer Eduard; respectiv Holdich Grigore, Moscu Gerard şi Zarafu Charlotte (ultimii
preluaţi în mai 1948 în Ministerul Industriilor); inspectorii Abramovici Şmil, Alpern Miklos,
Areşteanu Edy, Avandic Cela Heda, Bălan (Katz) Marcel, Beck Theo, Bogdan Hună, Boer
Riven Avram, Brumfeld David, Bujum Otto, Cheis Max, Cohn Ioan, Cohn Samoil(ă),
Cernovitz Moise, Ebner Leopold, Faber Waldemar, Finkel Heinrich, Fischer Leon, Florian
(Feibisch) Moise (1946-1947, 1948-), Franchel Ionel, Frank Solomon Mihail, Friedländer
Eugen, Fulga Heinrich, Gălăţeanu (Kessler) Adolf, Georghiu Leon, Goldenberg Albert, Gronich
Leon, Grümberg Abraham, Grünstein Henri, Hausirer Berthold, Herescu A. Frucht, Hertzog
Leonard, Hilf Arno, Imberg Silviu, Irescu David, Iţicovici Iancu, Kaufman Jean, Kesler Iulius,
Klein Leopold, Leibovici Leonte Leon, Leibovici Sulim, Leister Bernhard, Lichtman Eugen,
Lupu Alexandru, Lupu Iancu, Marcovici Iacob, Marcovici Iuliu, Marcus Alfred, Medrea
Simonette, Mendelsohn Iosif, Mora (Leibovici) Henriette, Moses Iancu, Mosesohn Leon,
Munteanu Vili, Nachmias Virgil, Neulicht Cornelia, Oprişan Moise, Ornstein Alexandru Peltz
Zissu, Pincas Mayer, Rauşer B. Solo, Rosenberg Samoil, Rosman Iacob, Roşcu Edgar, Russu
Reimond, Saphir Ignat, Sapşe Sami, Schlesinger Edmond, Schmutzer Adolf, Schwartz Ivel,
Schäfer Iosif, Siegler Cerbu, Solomon Max, Soreanu (Siegelbaum) Osias, Stern Ignaţiu, Şoimu
Albert, Vişoianu (Vigler) Sorin, Zalman Leibu; respectiv Şapira Isidor, Vesler David,
Weintraub Noel, Weiss Adalbert, Weisz Ludovic, Wexler David, Zissu Matiaş, Zukman Leib
(ultimii din mai 1948 în Ministerul Industriilor); respectiv Funkel I., Gălăţeanu Sapse,
Kaiserman Sandu, Schlesinger Ernest Carol (ultimii preluaţi după reorganizarea ministerială din
aprilie 1948 în Ministerul Industriilor); controlorii Abraham Iosif, Abra(ha)m Zalman,
Abramovici Lazăr, Abramovici Leon, Alpern Haim, Alter Haim, Arnăutu (Aronovici) Martha,
Aşkenazi Max Beno, Askenazi Maria, Bandner Solomon, Bălteanu Rudy, (?) Bekavetz Carol,
Benkö Emeric (1946-1947, 1948-), Bercovici Bănică, Berkovits Vasile, Birthelmer Mihai,
Brucăr Calman, Butnaru Arthur, Câmpeanu Aurel, Câmpeanu Liviu, Ciuberea Adolf, Cornea
Alexandru, Cosmescu Moise, Crişan Adalbert, Croitoru David, Debu Ilarie, Deutsch Ignat,
Diamant Bazil, Drimmer Menyhest, Druchmann David, Edelman Marcel, Eibl Augustin,
Ferenbac Iosif, Fildgut Eugen, Finkelstein Faibiş, Flachs A. Sami, Fleischer Erwin, Florea Zilli,
Focşeneanu Eleodor, Friedman Herman, Frölich Petre, Geller Stefan, Graubart Iosef,

161
Grümbaum Simion, Gunea (Grünbaum) Eliza, Guttman Isak, Hafner Iţic, Hermelin Wolf,
Herşcovici Morel, Herşcovici Solomon, Hirsch Mendel, Hudescu Pangrate, Iankolovits
Heinrich, Jezovitz Felix, Juster Oscar, Katz Marcel, Katz Victor, Kell Silvia Ecaterina, Klein
Alexandru, Klein Meşe, (?) Kubitz Carol, Lax Ludovic, Leb Nicolae, Leibovici Alexandru,
Leibovici Ionaş, Leitman Stefan, Leizer Moise, Levcovici Sergiu, Löwy Eugen, Mandel Mihail,
Melamedman Valentina, Micheller Carol, Michelsohn Beniamin, Milkert Bruno, Moise Avram,
Moscovici Iancu, Negrin (Schwartz) Arnold, Nemţeanu Iancu, Nussenblatt Nathan, Peltz
Ludovic, Perl Samoil, Perşinaru David, Petroianu (Goldstein) Paul, Platz Valeria, Propper B.
Adalbert, Rieder Zoltan, Robinson Paula, Roitman Iţcu, Ronai Adalbert, Rosenberg Iulius,
Rosenberg Samuel, Rosenthal Ignatz, Roth Matilda, Salamon Alexandru, Sassu (Herşcovici)
Stefan, Săvulescu (Sabetay) Simion, Schleien Baruch, Schönberger Ignatiu, Schreiber Zozo,
Schwartz Anuţa, Schwart Arcadie, Schwartz Bruno Vlad, Segal Moise, Siegler Mauriciu,
Singher Silviu, Solomon Andrei, Solomon Simon, Spitz Mauriciu, Spreng Ladislau, Stern
Adalbert, Stern Nicolae, Stern Zoltan, Tarcsi Kalman, Tobias Tobias, Ulmeanu (Ulmann) Paul,
Weiss Ana Renée, Weiss Herman, Weisser Adalbert, Weltner Frideric, Wilderman Carol,
Zickel Rosi, Zonner C.; respectiv Abramovici Osias, Zibalis Avram şi Zucker Leon (din mai
1948 în Ministerul Industriilor); respectiv Barhad Aurel (inspector), Abramovici David,
Burahovici Wilhelm, Grümbaum Simion, Haim Hary Simon, Herşcovici Rahmil, Holinger
Aron, Katz Leib, Lachner Emanoil, Lieblich Aurel, Löbl Adolf, Marcovici Gheorghe, Rosman
Iacob, Wirtenberg Maria, Teleki Iacob (ultimii transferaţi în toamna lui 1947 la Ministerul
Industriilor); ba chiar şi dactilografele Klinger Estera Coca, Schnierer Malca (ulterior
promovate controloare), oamenii de serviciu Salamon Zoltan şi Wolf Iosif, etc. şoferii
Kaufman Ioan, Lupu Solomon, Maierovici Lazăr, etc.
Succesiv scindării din 1948 a M.I.C. în Ministerul Comerţului şi Ministerul Industriilor şi
structurării celui din urmă în Direcţii Centrale Industriale, etnicii evrei ocupau următoarele
poziţii de conducere: şefii D.C.I. a Siderurgiei (David Katz-Căţoiu), a Lemnului şi Mobilei
(Adalbert Harap), a Cadrelor (Flavin Blassian), a Lânei şi Mătăsii (M. Grindea-Grinberg), a
Bumbacului (Andrei Kun), respectiv şefii adjuncţi ai DCI a Energiei Electrice (Charlotte
Novac), a Chimiei (Solomon Luca), a Bumbacului, Inului şi Cânepei (Adolf Bergher şi Emerich
Krausz), a Lânei şi Mătasei (Leon Moisescu şi H.D. Lovian), a Întreprinderilor Prelucrătoare de
Materiale Plastice (Rafael Faru). Alegând aleator una din aceste Direcţiile Centrale Industriale,
cea a Lemnului şi Mobilei Finite, tabelul angajaţilor din în ianuarie 1949 îi cuprindea – ca şi
cum ingineria ar fi fost o realitate străină etnicilor români - pe: şeful Direcţiei, Adalbert Harap
(Charap), inginerul-şef al Direcţiei, Simion Naftali; şefii de secţie Mihai Heger, Roger Haim,
Lazăr Hart; şefii de birou tehnic Ernest Kamil, Oscar Kohn, Alexandru Pratscher, Arie Fisch,
Gheza Riegler, Berthold Sand, Herman Klairman, Marcel Hervian; şefii de birou
administrativ Carol Korner, Leon Honigsberg, Israeil Binder, Carmen Mathias, Mathilda
Râpeanu, Moise Zalmanovici, Dina Horodniceanu; referenţii de specialitate Siegfried Weiber,
Friederich Landman, Max Rabinovici, Ladilau Klain, Martin Ehrenweld, Gabriel Brotman,
Leon Calmanovici, Leon Bora, Solomon Lupovici, Honora Poppel, Max Salpeţer, Marcu Zissu,
Iosif Levas, Adalbert Feder; referenţii tehnici Heinrich Lobensohn, Dezideriu Neuman, Ilie
Clementin, Leon Zaharia, Teodor Max, Herman Alpern, Martin Rosenfeld, Nathan Teller, Jean
Jacobsohn; referenţii administrativi Eva Mayor, Iuliu Gewold, Gustav Weinberg, Dasia
Kahane, Paula Marcus, Marcu Cohn, Stela Celan, Efraim Marcovici, Gita Aronescu, Beatrice
Gregor, Ghizela Herşcovici; dispecerii de specialitate Eugen Lichtman, Carol Linder;
dispecerii Adolf Lobel; impiegaţii Ecaterina Albici, Frieda Iosuv, stenodactilografele Clara
Alexiu, Fany Schwartz, Alice Vianu; contabilul Iosif Alter, dactilografa Ana Bercu, etc.

162
 Ulterior altor reorganiuzări ministeriale ale Consiliului de Miniştri, în zona guvernamentală a
comerţului exterior, indiferent de cadrul instituţional (M.C.E. (1953-1957, 1962-) sau Direcţie
Generală în Ministerul Comerţului (1948-1953, 1957-1962)) şi de titularul fotoliului ministerial,
funcţionarii evrei din centrală şi entităţile economice de stat subordonate Ministerului alcătuiau
un grup masiv şi totodată compact (pilduitoare în această privinţă fiind şi identitatea inculpaţilor
din procesele de sabotaj şi spionaj ale anilor ’50-’60): Angelo D. Chinzbruner, Alexandru L.
Costin, Samy H. Edelstein, Eugen E. Elinescu (Ebervain), Suzana M. Schlesinger, Beniamin I.
Schwartz, Micu-Mordechai A. Suzin, Carol Abramovici, Clara Aderca (Schmidt), Ludovic
Ehrenfeld, Alexandru Albescu (E. Weiss), ministrul adjunct Mihail Alexandru (1948-1952),
ministrul Al. Bârlădeanu (1948-1955), Horia H. Bonciu (B. Haimovici), Liviu Colin (Cohn),
Avram David, Lazăr Derera, Pavel Donath, Marcu Goldstein, Sidonia A. Grigoiu, Mendel S.
Gutman, Alfred Hârlăoanu, Saul A. Ieşanu, Mella Kappel, Geza Kornis, Ivan S. Lungu (Lang),
Mauriciu C. Novac (ministru adjunct, 1950-1956), Alfons Picalschi, Liana Radian, Alexandru
M. Rado, Dorina Rădulescu (Rudich), Bella I. Riesel, Adalbert Rosinger, Suzana M.
Schlesinger, Leon Iosif Steinbach, Ecaterina I. Stoffer, Szendes, Vrânceanu (alias), ministrul
adjunct Ana Toma (Grossman, 1955-1960), Milea Wulih Marcus, Ludovic A. Weiss, etc.
În continuarea exemplelor aleatoare, în 1964224 de pildă – aşadar după cele două valuri de
“epurare” din sistemul comunist, pripit şi comod pretinse a fi “antisemite” de numeroşi autori
evrei - tabelul angajaţilor salariaţi ai Ministerului Industriei Alimentare pare a fi cea a unei
instituţii din Tel Aviv, nu din Bucureşti, lista cuprinzând, inter alia, numele: M. Sterescu, S.
Babenco, C. Baltazar, D. Fişler, Pascu Ştefănescu, Avram Şerff, Iacob Răutu, Deziderius C.B.
Schwartz, Alfred Savu, Beniamin Tenenhaus, Ladislau Adler, Andrei Salamon, Rosine
Leibovici, Vasile Snorpel, Atanasie Bercu, Maier Leinwand, Sofia Terzian, Iacob Roşca, Al.
Rachmistriuc, Lelia Manciu, Horaţiu Mark, Osias Mandel, Horia Bârlădeanu, Cecilia Elsa
Şafer, Albertina Poenaru, Ghizela Finchelstein, Erica Horovitz, Susana Irosch, Nicolae
Trestianu, Serufina Bălan, Steluta Sabanof, Dorina Kahan, Paul Kellner, Radu Oroveanu,
Pinhas Rabinovici, Miriam Şerban, Max Şapira, Ionel Landauer, Bernard Freier, etc225.

În fapt, la fel ca în cazul Securităţii, după cum vom detalia mai jos, aparatul politico-
administrativ era unul profund stratificat etnic, cu românii constituind majoritatea incontestabilă la baza
piramidei, iar evreii masiv suprareprezentaţi la vârf, în posturile de conducere, chiar dacă în ansamblul
efectivelor de partid, după august 1944, ponderea lor nu a depăşit niciodată, oficial, 10%:

an 1945 1946 1947 1951 1956 1958 1959

evrei (21 dec.) (febr.) (iul) (5 ian.) (1 ian.) (31 dec.) (31 dec.)
număr 21.700 (e) 22.700 (e) 31.200 (e) 25.171 14.687 13.990 11.818
% din total membri ≈7% 5,30% 4,16% 3,55% 2,45% 1,87% 1,47%
de partid
% în populaţia ? ? 2,7% ? 0,83% ? ?
României

224
Într-o perioadă în care, aşa cum expuneam anterior, mărimea comunităţii evreieşti din România se redusese oficial la
43.000 în 1966, raportat la o populaţie totală a statului de peste 20 milioane.
225
V. Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964, disponibil online la adresa
http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=20165.
163
 Tabel. 2: Numărul şi ponderea membrilor de partid evrei cf. datelor oficiale226

Spre exemplu, în palierul politic, în primul mandat al C.C. al P.M.R. (1948-1955), din
totalul de 40 membri cu drepturi depline ai Comitetului, 15-16 erau evrei, adică 37,5-40% (faţă de o
pondere în totalul populaţiei României de circa 2,5%): 1. (?) Petre Borilă (Rusev); 2. Iosif Chişnevschi
(Roitman); 3. Constanţa (Helena) Crăciun; 4. Gheorghe Florescu 5. Teohari Georgescu (B. Tescovici);
6. Vasile Luca (L. Luka); 7. Mişa Levin; 8. Ana Pauker (Rabinsohn); 9. Ion Pas (C. Schritter); 10.
Leonte Răutu (Oigenstein); 11. Iosif Rangheţ (Rangecz); 12. Wiliam Suder; 13. Barbu Solomon; 14.
Avram Şerban (Asriel); 15. Alexandru Moghioroş (Balogh), 16. Ion Niculi (cel din urmă cf.
Solomovici 2001II: 17).227 În acelaşi pattern, din cei 16 membri supleanţi ai C.C., cel puţin 6 erau
evrei: S. Bughici (David), A. Braeşter, A. Manea (Mendelsohn), O. Manole (Zeitman), Gh. Stoica
(Cohn) şi Ghizela Vass. Cât priveşte Secretariatul P.M.R, aceasta era condus de un român –
Gheorghiu-Dej, secondat însă de Teohari Georgescu (Tescovici), Ana Pauker (Rabinsohn) şi Vasile
Luca (Luka), la fel cum în Biroul Politic, aproape jumătate din membri (6 din 13) erau evrei – I.
Chişinevschi, M. Constantinescu (cu controversa de rigoare, v. supra), V. Luca, Al. Moghioroş şi A.
Pauker.
Similar, la secţia infamă Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central, cf. chiar statului
de funcţii întocmit în cadrul secţiei în decembrie 1949, componenţa etnică a efectivului de activişti,
bazată pe criteriul minimalist al naţionalităţii autodeclarate, indica la vârf 4 din 6 şefi evrei (şeful
secţiei L. Răutu, iar între cei 5 adjuncţi Ofelia Manole, Mihai Roller şi Nicolae Goldberger), iar în
ansamblul secţiei 22 evrei din 61 activişti în total (adică 36%) (A.N.I.C. fond C.C. al P.C.R. – secţia
Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-6, 118-21), numărul şi ponderea lor reale (i.e.
obiective, bazate de exemplu pe criteriul ascendenţei materne) fiind probabil chiar mai mare, într-un
realitate disonantă faţă de “stasticile” oficiale ale P.M.R. conform cărora în totalul membrilor de partid,
evreii ar fi reprezentat doar 3,55%-4,16% (mai exact 4,16% în iulie 1947, respectiv 3,55% în ianuarie
1951).
În continuarea multiplelor exemplificări posibile, în 1952 de pildă, când comunitatea
evreiască mai cifra oficial în jur de 0,8% din populaţia României, iar neoficial probabil 1,5%, evreii
reprezentau, chiar şi conform – se cuvine încă o dată accentuat – statisticilor oficiale de partid, 20% din
şefii adjuncţi de secţie, 20% din instructorii de sectoare, 30,76% din conducătorii şcolilor centrale de
partid şi 50% din şefii de sectoare (apud Ionel 2001: 226, 258, 261, 263, 267). Similar, în activul
central al U.N.S.R., de unde se recrutau viitoarele cadre ale partidului, în 1948, din 8 membri, 5 erau cu
siguranţă evrei: Corneliu Bogdan, Virgil Ioanid, Iancu Moscu, Bernard Barath şi Tiberiu Benedek, plus
probabil şi al 6-lea, Valeriu Mironescu (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Organizatorică, dosar nr.
123/1948, f. 11).
În acelaşi sens, în aprilie 1953, aşadar la un an după valul de epurări din 1952, pe care unii
autori evrei se încăpăţânează să-l eticheteze ca antisemit, şi respectiv la un moment la care minoritatea
evreiască din România compunea sub 0,8% din totalul populaţiei ţării, lista lectorilor nepermanenţi
(nesalarizaţi) ai C.C. al P.M.R., întocmită la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. sub semnătura lui
Leone Răutu, cuprindea 72 nume, din care cel puţin 36 (adică exact 50%), erau ale unor evrei: 1.

226
Sinteză operată pe baza următoarelor surse: A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 1922/1945, f. 11; secţia
Organizatorică, dosare nr. 3/1951, ff. 1-3 şi nr. 26/1959, ff. 1-12; colecţia Gheorghe Gheorghiu-Dej, dosar nr. 752, caiet nr.
3, ff. 1-16; Ioanid 2005: 76;.
227
În următorul mandat al C.C. al P.M.R. (1955-1960), numărul evreilor din comitet, cf. Radio Europa Liberă (emisiunea
din 10 august 1965, v. Stenograma la http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/50-4-80.shtml), s-ar fi redus
la 15. Probabil că aceştia erau, în viziunea postului de radio, 1. Al. Bârlădeanu; 2. Simion Bughici; 3. I. Chişinevschi; 4.
Constanţa Crăciun; 5. Mihai Florescu; 6. Al. Moghioroş; 7. Ion Pas; 8. Petre Lupu; 9. L. Răutu; 10. Miron Şerban; 11. B.
Solomon; 12. Ghe. Stoica; 13. Sorin Toma; 14. Ghizela Vass, iar al 15-lea probabil unul dintre Avram Bunaciu, Miron
Constantinescu, Petre Borilă şi Radu Dulgheru.
164
Melita Apostol (Scharf); 2. Iosif Ardeleanu (Adler); 3. Zina Brâncu (Grinberg); 4. Tatiana Bulan
(Leapis); 5. Nicolae Belu (Schor); 6. Iosif Bogdan (Solomon); 7. Silviu Brucan; 8. C-tin Borgeanu
(Löwensohn); 9. Ecaterina Chivu (Klein); 10. Radu Cernea (Zwieback); 11. Paul Cornea; 12. Mihai
Frunză (Fruchtman); 13. Nicolae Goldberger; 14. Gh. Gaston Marin; 15. Gr. Cotovschi; 16. Petre Lupu
(Pressman); 17. C. Loncear; 18. Florica Mezincescu; 19. Radu Mănescu (Mintzer); 20. Stela
Moghioroş (Radoşoveţkaia); 21. Ilca Melinescu (Wasserman); 22. Mihail Novicov (Neuman); 23. M.
Oprişan; 24. Antoaneta Pană (Burah); 25. Mihai Roller; 26. I. Rachmuth; 27. Anghel Schor; 28. Ana
Şoimu; 29. Traian Şelmaru (Terner); 30. Solomon Ştirbu; 31. Leonte Tismăneanu; 32. Emanoil Vinea
(Vainstein); 33. Şt. Voicu (Rotenberg); 34. B. Zaharescu (Zukerman), 35. Petre Grosu (S. Grümberg);
36. Ladislau Vass (v. lista completă în A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie,
dosar nr. 103/1953, ff. 38-42).
În alte sectoare decât cel pur politic-administrativ, Colegiul Farmaciştilor de pildă oferă la
momentul 1948 un tablou asemănător: toţi cei 3 membri ai comisiei centrale coordonatoare erau
evrei (A. Bernstein – secretar general, D. Braeşter Marcu şi V. Rothenberg – membri); din totalul de
47 filiale judeţene (oficial “secţiuni judeţene”) supuse reglementării, 22 (adică 46,8%) erau conduse
de evrei228; din totalul de 155 membri ai acestor comisii, numiţi prin ordin al Ministrului Sănătăţii,
82 (adică 52,9%) erau evrei (v. M.Of. (părţile I B) numerele 141 din 22 iunie 1948 (pp. 5283-4) şi
155 din 8 iulie 1948 (pp. 5713-4)).
Între arhitecţii responsabili de sluţirea brutalistă în stil realism socialist a capitalei, evreii au
reprezentat şi în acest caz majoritatea covârşitoare: Casa Scânteii a fost proiectată de H. Maicu
(Goldstein), N. Bădescu şi Marcel Locar, alături de (probabil) neevreul Mircea Alifanti; Sala Palatului
– H. Maicu şi Ignace Şerban, plus Tiberiu Ricci şi Romeo Belea; complexul sportiv “23 August” – V.
Juster; fabrica APACA – N. Bădescu, V. Krohmalnik, Harry Stern, plus inginerii Emil Prager şi Emil
Calmanovici; complexul sportiv “Dinamo” – N. Medilanski, etc.
Chiar şi Uniunea Femeilor Democrate din România (U.F.D.R.), organizaţie de masă
complet aservită puterii comuniste, care avea să ajungă chiar la 2 milioane de membre, era dominată
autoritar de reprezentante ale comunităţii evreieşti; în 1948, din 81 de membre ale nou constituitului
Comitet Central al Uniunii, erau evreice cel puţin 33, adică 40,7%: 1.) preşedinta de onoare Ana
Pauker; 2.) preşedinta activă (executivă) Constanţa-Crăciun; 3.) secretara generală Alexandra
Sidorovici-Brucan; 4.) Florica Mezincescu; 5.) Ofelia Manole (Zeidner); 6.) Micaela Manasse; 7.)
Liuba Chişinevschi; 8.) Stella Moghioroş; 9.) Lotty Foriş; 10.) Ileana Micu (Klein); 11.) Marcela
David; 12.) Elisabeta Luca; 13.) Gabriela Berna(c)ki; 14.) Elena Tudorache; 15.) Sidy Toma; 16.)
Ghizela Vass; 17.) Marta Solomon; 18.) Alice Benari; 19.) Beata (Solomon) Fredanov; 20.) Ecaterina
(Abraham) Borilă; 21.) Ileana (Papp) Răceanu; 22.) Ecaterina Sencovici; 23.) Suzi Kun; 24.) Elisabeta
Strauschi; 25.) Rita Sanuielevici; 26.) Ana Guvacov; 27.) Marieta Negreanu; 28.) Pia Cialner; 29.) Eva
Jak; 30.) Rozalia Benco şi 31.) Olga Vass-Podoleanu; 32.) Elisabeta Comnacu (Betty Schuster) şi,
extrem de probabil, 33.) “Emilia” [Raia?] Vidraşcu (persoana Emilia Vidraşcu fiind inexistentă în toate
documentele de arhivă consultate în eleborarea prezentului studiu) (lista completă în Scânteia, nr. 1048,
apud Şt. Mihăilescu 2006: 429-30).
Această veritabilă acaparare de către evrei a poziţiilor-cheie în ierarhia comunistă de stat a
fost confirmată în timp inclusiv de surse externe, a se citi filosemite, recte ambasada S.U.A. la
Bucureşti, din al cărei sediu, într-o celebră acţiune de spionaj, Securitatea română a reuşit în 1964 să
sustragă prin fotocopiere raportul de uz intern numit “Evreii din România: o minoritate care dispare”,
document în care se afirmă (în traducerea angajaţilor Securităţii):

228
1. Baia; 2. Botoşani; 3. Bihor; 4. Covurlui; 5. Dorohoi; 6. Fălciu; 7. Hunedoara; 8. Mureş; 9. Neamţ; 10. Prahova; 11.
Roman; 12. Râmnicu Sărat; 13. Tutova; 14. Tulcea; 15. Timiş-Torontal; 16. Vaslui; 17. Bacău; 18. Braşov; 19. Câmpulung;
20. Maramureş; 21. Romanaţi; 22. Suceava (cărora li se adaugă în mod posibil judeţul Dâmboviţa).
165
 “În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor,
aşa încît, în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din
populaţia ţării deţinea peste 25% din posturile cheie ale regimului. În această
perioadă se povestea că singura deosebire între Comitetul de Stat al Planificării
şi Ministerul Economiei din Israel consta în faptul că în ministerul israelian se
puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul înaintat Consiliului Securităţii Statului,
apud Solomovici 2004: 509-13 şi Oprea 2002b, subl. n., I.A.)

În esenţă, “radiografii etnice” precum cele sus-prezentate, confirmate din multiple surse, de
la cele oficiale româneşti la cele diplomatice americane sau de la surse evreieşti la autori comod
etichetaţi şi implicit repudiaţi sub eticheta-anatemă “antisemiţi”, pot fi operate pentru toate ministerele,
agenţiile, consiliile şi comisiile de stat din România anilor (în special 229) 1948-1952. Ele confirmă
diversele estimări ale ponderii evreilor la vârful piramidei administrativ-politice de tipul celor avansate
de Dej şi Răutu [v. supra şi infra] şi respectiv chestionează sever competenţa şi/sau natura intenţiei
unor autori precum H. Kuller, în a cărui opinie, “în anii 1944-1950, în vârful ierarhiei de partid şi în
Consiliul de Miniştri se aflau, însă, doar câteva persoane de origine evreiască; în eşalonul doi câteva
zeci; […]” (apud Solomovici 2003: 33; subl. n., I.A.).
În mod frecvent, chiar şi în ministerele / agenţiile / diversele alte instituţii centrale în care
şeful nominal era român(că), mizându-se astfel pe aparenţa “românităţii” puterii administrativ-politice,
în jurul său evreii ocupau într-un cvasi-monopol funcţiile de conducere imediat inferioare (i.e. poziţiile
de ministru adjunct, secretar general, consilieri superiori, şefi de direcţii şi/sau departamente, etc.). Spre
exemplu, în primele luni ale anului 1948, ministrul aromân Florica Bagdasar era înconjurat la
Ministerul Sănătăţii de: secretarul general Ofelia Manole-Vinea (n. Zeitman), miniştrii adjuncţi L.
Grom şi Gh. Schmitzer, Natalia Scurtu (Koroţkova) – membru în Colegiul Ministerului, şefii de direcţii
(cu o singură excepţie, toate conduse de evrei) A. Şaim (direcţia T.B.C.), P. Pruteanu (Solomonovici)
(direcţia Policlinici şi Spitale), A. Barhad (direcţia Farmacii şi Medicamente), M. Franche (direcţia
Igienă şi Medicină Preventivă), Leon Panţer (şeful adjunct al Direcţiei Medicină Curativă), Leon
Solomon (adjunct al Direcţiei Igienă), inspectorii generali sanitari Mari Goldenstein, Luş Leibovici,
Ipolit Derevici, Gabriel Barbu (Feldman), Mauriciu Blechman şi Ilie Lazarovici, cărora li se adăuga
majoritatea evreiască a cadrelor didactice de la şcoala de admnistratori de spitale şi instituţii de ocrotire
de pe lângă minister (M. Carli, M. Custon, M. Vaisenberg, A. Gärtner), plus numeroşi alţi diverşi
funcţionari evrei la nivelurile ierarhice imediat inferioare ale centralei ministerului (A. Kreindler, S.
Hirsch, A. Brill, I. Bogdan (Solomon), S. Brill, Z. Metch, D. Salzberg, M. Pinsler, P. Zeck, O. Maller,
C. Solomon, G. Grosz, H. Dunăreanu (Mendelsohn), etc.).
În sfârşit, chiar şi în cazurile în care ocupanţii poziţiilor politico-administrative la vârf erau
români, proximitatea nepolitică a acestora era ocupată masiv de etnici evrei, de la şofer la frizer sau de
la medicul personal la garda de corp şi, spectaculos de frecvent chiar, de soţii, e.g.230: Elena (n. Hertha
Schwammen), soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu; Adela, soţia lui Gogu Petrescu (fratele Elenei Ceauşescu);
Iordana, soţia lui Valentin Ceauşescu; Alice (n. Aroneanu), soţia lui Traian Săvulescu, ministru al
Agriculturii (1946-1948) şi prim- şi respectiv al doilea vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1948,
1948-1949); Dorina (n. Rudich), soţia lui Gogu Rădulescu; Raia, soţia lui Ion Vidraşcu (Vania
Didenko); Sara, soţia ambasadorului Nicolae Guină; Melita (n. Scharf), soţia lui Gheorghe Apostol;
Ani, soţia lui Leontin Sălăjan (el însuşi posibil evreu); Ecaterina (n. Klein), soţia lui Stoica Chivu;

229
Prezenţa masivă a evreilor în aparatul de stat imediat după 23 august 1944 având potenţialul de a explica de ce în cadrul
manifestaţiei promonarhiste din 8 noiembrie 1945 s-au strecurat şi pancarte cu sloganuri precum „Jos guvernul jidovit!”,
„Jos jidanii”, etc., prilej pentru organizaţiile evreieşti şi presa aservită partidului comunist de a denunţa diversionist
caracterul „antisemit” al manifestării.
230
Într-o enumerare selectivă care nu include zecile de cupluri în care soţul deminat era, la rândul său, evreu.
166
Ileana (Ilonka Papp), soţia lui Grigore Răceanu; Ecaterina (n. Feher), soţia lui Grigore Preoteasa;
Constanţa (Helene), soţia lui Ion Vinţe; Martha (n. Cziko), soţia lui Alexandru Drăghici; Duţa (n.
Witner), soţia ambasadorului Mihail Roşianu; Betka (n. Brikner), soţia lui Gheorghe Vasilichi;
Sulamita, soţia lui Miron Constantinescu (el însuşi probabil evreu); Elza, soţia lui Vasile Vaida; soţia
lui Gheorghe C. Stere; Florica (n. Glanzstein), prima soţie a lui Emil Bodnăraş; Maria (Mira), soţia
colonelului V. Bucicov; soţiile generalilor Marin Florea Ionescu, Bulcan şi Jean Moldoveanu; Felicia
(n. Solomon), soţia generalului C-tin Antip; soţia ambasadorului Nicolae Cioroiu; Cecilia (n.
Wolfsohn), soţia ministrului Apărării Ion Ioniţă; Ana Toma (n. Grossman), soţia succesivă a lui Sorin
Toma, Gheorghe Pintilie şi respectiv Constantin Pârvulescu; Medi (n. Wechsler), soţia lui Gheorghe
Dinu (alias “Ştefan Roll”, secretarul Uniunii Ziariştilor între 1959 şi 1967); Elisabeta (n. Gall), soţia
colonelului de Securitate Pavel Aranici; Sarina (n. Samoilă), cumnata lui Teohari Georgescu), soţia lui
Paul Mitrache, prim secretar al Legaţiei României la Washington la începutul anilor ’50; soţia
generalului-maior Nicolae Cambrea (subşef al Statului Major în 1947); Tereza (Ungar), prima soţie a
lui George Macovescu (Solomovici 204: 506); Selina (n. Lupu), soţia ilegalistului şi ulterior
activistului Mihai-Bujor Sion (şeful sectorului Presă la secţia Propagandă şi Agitaţie în anii ‘50) (A.
Strihan în Solomovici 2004: 401); Sabina (n. Weissman), soţia colonelului M.A.I. Mihail Petruc;
Antoaneta (n. Burăh), soţia lui Gheorghe Pană (preşedinte al C.C. al U.G.S.R. în anii ’70), etc. O
asemenea serie halucinantă (având în vedere mărimea absolută a comunităţii evreieşti din Româniaşi
deci limitele obiective ale “plajei de selecţie” a unor soţii evreice) pare să confere substanţă tezei
fostului general de Securitate Neagu Cosma, în a cărui opinie, în deceniile postbelice ar fi existat chiar
un plan bine articulat al elitei politico-militare israeliene privind maximizarea influenţei asupra
României pe mai multe căi, între care şi “[r]ealizarea de căsătorii mixte cu activişti de partid consacraţi,
dar şi cu tineri care prezentau perspective de promovare” (Cosma 1994: 273).

Elocvent în acest sens şi totodată lăudabil ca sinceritate, până şi un autor evreu, Teşu
Solomovici, admite că:

“în primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti

ocupaseră fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale
administraţiei de stat […] Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul
Politic şi înaltul aparat de partid, […] în Armată, Securitate, Procuratură şi în
Miliţie, […] în organismele de stat, economice şi culturale […]” (Solomovici
2001 II: 42).

Subsecvent, o asemenea realitate cuantificabilă statistic generează următoarea pre-concluzie

de natură sociologică: din punct de vedere etnic, religios şi al opţiunilor politice, puterea
administrativ-politică instaurată parţial după 23 august 1944 şi complet din 1948 a fost
reprezentativă mai degrabă pentru minoritatea evreiască din România, suprareprezentată în
proporţii chiar de ordinul miilor la sută la vârful ierarhiei de stat, decât pentru majoritatea
română, care, prin contrast, a rămas suprareprezentată în rândurile deţinuţilor politici şi ale
rezistenţei anticomuniste din munţi. În multe sectoare de activitate ale aparatului politic şi de stat
comunist se remarcă o veritabilă stratificare etnică a personalului, cu evreii suprareprezentaţi de
zeci de ori faţă de ponderea minorităţii lor la nivel naţional şi chiar majoritari absolut, aidoma
unei “caste etnice” la vârful organizaţiei, unde românii reprezentau o minoritate statistică adesea
insignifiantă.

167
 APARATUL REPRESIV
(Securitate, Miliţie, Jandarmerie, etc.)

Într-o perspectivă de ansamblu asupra publicisticii în materie, fie aceasta academică sau
jurnalistică, analiza poziţiei şi rolului evreilor în Securitatea din România primilor ani de după război
pare chiar mai distorsiontă şi polarizată decât cercetările consacrate evreilor din aparatul politic-
administrativ al aceleiaşi perioade. Grosso modo, dincolo de rarisime exemple de cercetare ştiinţifică
obiectivă şi neutră231, fundamentată de principiul sine ira et studio, se disting două tendinţe şi “tabere”
asociate acestora:
“minimalistă” - grupând în majoritatea ei covârşitoare evrei (exemple marcante
politologul Vladimir Tismăneanu, publicistul Harry Kuller, fostul procuror Şlomo
Leibovici-Laiş sau jurnalistul Teşu Solomovici), dar nu numai (ex. Marius Oprea),
caracterizată de o tendinţă regretabilă de a minimaliza, bagateliza sau relativiza
contribuţia evreilor la instaurarea şi consolidarea aparatului represiv în România,
tendinţă tributară probabil unui subiectivism defensiv inerent în faţa acuzaţiilor
generalizante ale“taberei adverse”; şi respectiv
“maximalistă” – grupând autori ne-evrei (goim), în majoritatea lor insuficient instruiţi
în tehnici şi metode de cercetare, fie acestea de tip academic sau informativ, şi în
consecinţă cu o propensiune spre radicalizări şi generalizări lipsite de fundamentare.,
etichetaţi pe cât de frecvent, pe atât de expeditiv, ca “extremişti”, “antisemiţi”,
“ultranaţionalişti”, etc. Se cuvine precizat că acestei “tabere” îi este inclusă în bloc, de
către majoritatea “minimaliştilor”, şi memorialistica unor multipli foşti ofiţeri de
Securitate precum generalii Neagu Cosma şi Nicolae Pleşiţă, colonelul Gheorghe Raţiu
ş.a.
Prima facie, cvadruplu avantajată de
a.) pregătirea academică superioară a exponenţilor săi,
b.) reţeaua informaţională internă comunităţilor evreieşti din ţară232,
c.) remanenta penurie, precaritate şi obscuritate a surselor primare de cercetare accesibile public
(i.e. a documentelor oficiale interne ale Securităţii), şi
d.) relativismul uneori dificil surmontabil în literatura de specialitate al definirii operaţionale a
“evreităţii”,
tabăra “minimalistă” pare să se fi impus, cel puţin în mediul academic şi al cercetării universitare. În
esenţă, teza acesteia afirmă că în Securitatea anilor imediat postbelici, evreii din România ar fi fost
suprareprezentaţi doar într-o măsură nesemnificativă în raport cu ponderea lor în totalul populaţiei
statului din acea perioadă (adică aprox. 2,5% la recensământul naţional operat pentru momentul
ianuarie 1948). Practic, în sprijinul acestei teze se furnizează o singură informaţie de natură statistică
(şi aceasta de fapt eronată, v. infra), preluată în multiple lucrări – o comunicare făcută de către
directorul general al Direcţiei Generale a Securităţii poporului, Gheorghe Pintilie (el însuşi minoritar)

231
Grup minuscul căruia i s-ar putea subsuma spre exemplu Florin Constantiniu, sau Cristian Troncotă.
232
Argumentul riscă să pară frivol, dar poate fi fundamentat exemplificator în multiple instanţe; spre exemplu, în spaţiul
publicistic nu există o „probă” solidă a identităţii evreieşti fostului ofiţer de securitate (iar în viaţa publică profesor de
economie) Dorel Oprescu, însă un necrolog al acestuia din revista Realitatea Evreiască este suficient, el menţionând
inclusiv numele său de naştere (Edelstein) şi înmormântarea sa în cimitirul evreiesc „Filantropia” din Bucureşti (v.
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr237/pagina14.pdf) – aşadar proba, prin coroborare cu alte elemente de
identificare, a identităţii sale etnoreligioase.
168
în cadrul unei “şedinţe de analiză a muncii” din 11 februarie 1949, statistică indicând defalcat în funcţie
de organizarea Securităţii următoarea “componenţă naţională” a personalului de ofiţeri:
- D.G.S.P. - aparatul central233: 890 români (adică 85,3%), 127 evrei (12,2%), 7 maghiari (0,7%), 5
ruşi, 6 greci, 2 armeni şi 6 de alte naţionalităţi;
- D.R.S.P.-uri (cumulat): 1781 români (80,1%), 192 evrei (8,6%), 205 maghiari (9,2%), restul 15
ruşi, 12 iugoslavi, 5 cehi, 4 germani (la aproximativ aceeaşi pondere în populaţie cu cea a
minorităţii evreieşti), 3 bulgari, 3 greci şi 3 armeni;
- D.R.S.P. Bucureşti: 260 români (90,6%), 22 evrei (7,6%), restul 2 maghiari, 1 rus, 1 armean şi 1
polonez;
- Total D.G.S.P.: 3334 români (83,9%), 338 evrei (8,5%), 247 maghiari (6,2%), 24 ruşi (0,6%), 13
iugoslavi (0,3%) şi 17 alţii (0,4%) (v. Deletant 1995:63, Troncotă 1999:337, Solomovici 2001II:
44, etc., etc., etc.)
Invocând exclusiv această informaţie de natură statistică, “minimaliştii” formulează
corespunzător şi concluzii de tipul:

“Aşadar, a pune în sarcina diverşilor minoritari întreg cortegiul de orori săvârşite

de această instituţie este un fapt nu doar simplificator, ci chiar eronat, menit în fapt
sã protejeze imaginea securistului de etnie românã, care n-ar fi avut nimic de a
face cu teroarea dezlănţuită în acei ani.” (Nastasă şi Salat 2003: 21)

O atare construcţie argumentativă aminteşte involuntar de aforismul atribuit (mai ales) lui
Mark Twain - “Există trei tipuri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate, respectiv statistici” –
întrucât raţionamentul rămâne sever viciat de cel puţin trei probleme majore interrelaţionate:
a.) fiabilitate (i.e. reliability) redusă - dincolo chiar de identitatea minoritară a însuşi comunicatorului
cifrelor, Gheorghe Pintilie, născut Timofei “Pantiuşa” Bodnarenko234 (idee, e adevărat, susceptibilă
la eroarea de logică argumentum ad hominem circumstantiae), multe voci ale unor foşti angajaţi din
sistem afirmă în mod răspicat existenţa unor recomandări oficiale adresate în anii de după război
evreilor din partid, presă sau aparatul represiv de a-şi româniza numele, în scopul menţinerii măcar
a aparenţei de românitate a instituţiilor statului, aceasta dincolo de cazurile numeroase în care
“românizarea” numelor era făcută voluntar235. În plus, comunicarea internă în discuţie a avut loc cu

233
Fosta Siguranţa Statului (1944-1948) a fost transformată în Direcţia Generală a Securităţii Poporului (D.G.S.P.) prin
decretul-lege nr. 221 din 28/30 august 1948, absorbind şi fostul Serviciu Special de Informaţii (S.S.I.), cu atribuţii în
spionajul extern. Noua instituţie, subordonată Ministerului Afacerilor Interne, era organizată după un model matricial în 10
Direcţii Naţionale (centrale) după criteriul funcţional (specificul activităţilor) şi în 13 Direcţii Regionale ale Securităţii
Poporului (D.R.S.P.) după criteriul geografic-administrativ: Bucureşti, Braşov (cu servicii judeţene Făgăraş, Odorhei, Trei
Scaune, Ciuc), Cluj (Mureş, Turda, Năsăud şi Someş), Constanţa (cu servicii judeţene Ialomiţa şi Tulcea), Craiova (Vâlcea,
Gorj, Mehedinţi şi Romanaţi), Galaţi (Putna, Brăila, Râmnicu Sărat, Tecuci şi Tutova), Iaşi (Neamţ, Bacău, Fălciu şi
Vaslui), Oradea (Sălaj, Satu Mare şi Maramureş), Piteşti (Muscel, Olt, Dâmboviţa şi Teleorman), Ploieşti (Buzău şi Vlaşca),
Sibiu (Alba, Hunedoara, Târnava Mică şi Târnava Mare), Suceava (Baia, Botoşani, Câmpulung, Dorohoi şi Rădăuţi) şi
Timişoara (Arad, Severin şi Caraş). Prin decretul 50/30 martie 1951, D.G.S.P. s-a transformat în D.G.S.S. (Direcţia
Generală a Securităţii Statului). La 20 septembrie 1952 a luat fiinţă Ministerul Securităţii Statului (M.S.S.), care la 7
septembrie 1953 a fuzionat prin absorbţie în Ministerul de Interne. Cel din urmă a fost restructurat la 11 iulie 1956 şi divizat
în Departamentul Securităţii Statului , D.S.S. şi Departamentul Internelor (al Miliţiei). Preluând fidel structura fostei
D.G.S.S., D.S.S. era compusă la sfârşitul anilor ’50 din următoarele Direcţii Naţionale: I Informaţii Externe (celebra D.I.E.);
II Contraspionaj; III Informaţii Interne; IV Contrasabotaj; V Contraspionaj în Forţele Armate; VI Transport; VII Filaj; VIII
Cercetări Penale; IX Protecţia conducerii partidului. Acestora li se adăugau: Direcţia Cadre şi Învăţământ, Direcţia
Administraţie, Direcţia Secretariat, plus multiple departamente după specificul activităţilor informative (contrainformaţii
radio, arhive, interceptarea corespondenţei, cifru, etc.).
234
El însuşi evreu originar din Transnistria, potrivit fostului general de Securitate Neagu Cosma (1994: 32).
235
Vezi, inter alia, Pavel Câmpeanu (n. Benjamin Kaz), care statuează explicit în memoriile sale că nu a existat o
obligativitate a românizării numelor (Câmpeanu 2002: 182) şi insistă cu alt prilej că „schimbările de nume nu au fost
169
 4-5 luni înainte de decizia suplimentării personalului D.G.S.P. de la 4641 la 7252 persoane 236. Ba
mai mult, şi incomparabil mai grav, “statistica” în discuţie este frecvent citată eronat şi omisiv;
cercetări mai recente (şi totodată mai temeinice) indică drept corecte cifrele de
10% evrei în totalul personalului D.G.S.P. în febr. 1949, după criteriul originii etnice declarate;
15 evrei, adică 25% din totalul celor 60 ofiţeri superiori ai D.G.S.P. – i.e. o
suprareprezentare la vârful Securităţii de 900% (!) faţă de ponderea în totalul populaţiei
României (vezi, pentru detalii, Oprea 2002: 65-7, Troncotă 2006: 59-60, respectiv Catalan şi
Stănescu 2004: 42 şi n. 23, deşi – vezi infra – chiar şi aceste cifre sunt probabil
subestimări). În acest context, perpetuarea cu obstinaţie de către “minimalişti” a cifrelor
indicate în premieră în urmă cu 15 ani de către Denis Deletant este pe cât de regretabilă, pe atât
de suprinzătoare în cazul în care se asumă, totuşi, buna-credinţă a cercetărilor lor;
b.) inadecvare metodologică - cifrele avansate sunt, oricum, parte a unei comunicări interne
instituţiei, bazate în totalitate pe naţionalitatea declarată (mai exact “originea etnică”) a
respondenţilor, în contextul în care, aşa cum prefaţam introductiv, de-a lungul timpului s-au
consemnat multiple exemple, atât în PC(d)R, cât şi în securitate, ale unor evrei care se declarau din
punct de vedere etnic ruşi, maghiari, români, etc. în ciuda tuturor evidenţelor237 (vezi bunăoară
aceeaşi problemă în cazul statisticilor referitoare la membrii P.C.d.R. în perioada ilegalităţii, cu
mulţi evrei declarându-se maghiari, de la Alexandru Moghioroş la Ghizela Vass sau de la Nicolae
(Miklos) Goldberger la Alexandru Sencovici – o problemă de altfel caracteristică nu doar
comuniştilor, ci în genere evreilor maghiarofoni din Ardeal. Or, cu multipli ofiţeri de Securitate
evrei, dar autodeclaraţi ca de alte naţionalităţi, pentru atingerea unui grad minimal de rigurozitate
metodologică şi acurateţe a concluziilor, o cercetare a relaţiei evrei-Securitate în perioada post-
război ar reclama completarea informaţiilor obţinute pe baza autoidentificării etnice a subiecţilor
analizei, una prin definiţie relativ-subiectivă, cu alte date şi informaţii, dezirabil obiective (ex.
“religia părinţilor”, “religia mamei”, “religia respondentului”, “limba maternă”, “V-aţi convertit?”,
“familie mixtă?”, etc.), care să aproximeze concluziile cercetării cât mai aproape de realitatea
obiectivă supusă cercetării238;
c.) relevanţa redusă pentru înţelegere şi cunoaştere – cifrele în discuţie, chiar şi considerându-le,
arguendo, corecte, sunt menite a oferi doar o imagine holistă a structurii etnice declarate a
personalului militar superior al D.R.S.P. Aceste cifre:
- nu supun analizei cei 4 ani şi jumătate de după 23 august 1944 şi până la 11 februarie 1949 239,
nu mai puţin marcată de represiuni decât cea de după înfiinţarea formală a D.G.S.P.; nu se

obligatorii” (apud Badrus 2008: 258), în timp ce fostul demnitar Simion Ţaigăr nuanţează: „după 23 august 1944, un număr
de activişti comunişti evrei şi-au schimbat – din proprie iniţiativă – numele evreieşti în nume româneşti. Iniţiativa a fost
apreciată de către forurile de partid. În 1946-1947 au început să se facă recomandări în acest sens, recomandări ce aveau în
anumite cazuri caracter de presiune” (apud Fl. Banu 2008: 329).
236
V. Arhiva C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 2559, f. 11.
237
A se vedea de pildă, ca exemplu nesingular, declaraţia hilară prin ingenuitatea ei aparentă a lt.-mj Arnold Platman (fiul
lui Marcu) din autobiografia sa depusă la dosarul de la Securitate în 6 martie 1952: „În trecut am fost de naţionalitate evreu,
azi sînt de naţionalitate română. Nu posed nici un fel de avere de nici o natură. Nici părinţii (tatăl) nu are nici un fel de
avere. Nu am călătorit prin ţări străine. În trecut am fost de religie mozaică, fără a face parte dintr-o sectă religioasă. În
prezent sînt ateu. Nu m-am căsătorit în 1949 la biserică”. (A.S.R.I. d.p. nr. 4149/1952). Similar, în autobiografia de la
Securitate, Al. Nicolschi (Boris Grünberg) precizează: „naţionalitatea: ateu; religia: ateu” (apud Solomovici 2001II: 47).
238
Ilustrativ, până şi Teşu Solomovici (în Securitatea şi Evreii) admite că în multe cazuri, ofiţerii evrei din Securitate nu-şi
declarau corect naţionalitatea, întrebându-se subsecvent „Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi trebuit totuşi să-şi definească
naţionalitatea?” – întrebare la care însă autorul, citându-l pe Andrei Oişteanu într-o teoretizare a identităţii evreieşti, alunecă
într-un relativism teoretizant regretabil pentru demersul în sine al cercetării.
239
Spre exemplu, tabelul nominal al personalului Biroului Siguranţei din Iaşi începând cu 1 aprilie 1945 era următorul: 1.)
Felix Harman – comisar ; 2.) Iosif Hahanu – comisar; 3.) Ilie Polingher – comisar-ajutor; 4.) Marcel Segal - comisar-ajutor;
5.) Vladimir Ursu (în mod posibil român) - comisar-ajutor; 6.) Aron Ahailovici - comisar-ajutor; 7.) Marcu Leibovici -
comisar-ajutor; 8.) Iţic Marcus – agent; 9.) Max Marcu – agent; 10.) David Iosub – agent; 11.) Ştrul Sumer – agent; 12.)
170
 includ astfel în analiză sutele de inspectori generali, inspectori, inspectori adjuncţi, chestori-şef,
chestori, comisari-şefi, comisari, comisari-ajutor, agenţi de poliţie, gardieni publici şi numeroşi
alţi funcţionari civili şi angajaţi militari din variile componente instituţionale ale M.A.I. de
dinaintea înfiinţării prin reorganizare a Securităţii;
- nu includ în analiză funcţionarii civili ai Securităţii, între care zeci de evrei (de la cadre
didactice la profesori ai şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, etc.);
- nu iau în calcul celelalte componente ale aparatului represiv funcţionale la acea dată (Apărarea
Patriei, miliţie, gardieni publici, procuratura militară, jandarmerie, forţele armate, etc.);
- nu discută numărul şi identitatea tuturor informatorilor, respectiv ofiţerilor acoperiţi/conspiraţi
(incl. “rezidenţii”);
- nu diferenţiază după nivel şi natura de conducere a posturilor sau funcţiilor deţinute de evrei în
cadrul Securităţii.
Bunăoară, o coroborare a etnicităţii cu nivelul ierarhic al funcţiei oferă o imagine de
ansamblu radical diferită de cea propusă de “minimalişti”, ilustrând o suprareprezentare descriptibilă
eufemistic ca “majoră” la nivelurile ierarhice superioare ale Securităţii în etapa ei incipientă. Concret,
în M.A.I.-D.G.S.P., la momentul de referinţă ianuarie 1949, evreii ocupau următoarele posturi,
respectiv conduceau:

 ministrul Afacerilor Interne - Teohari Georgescu – cu probabilitate confortabilă, evreu (n.

Burăh Tescovici, v. supra);
 secretarul general al ministerului – George Silviu (n. Silviu Iancu Goliger);
 unul din cei doi directori generali adjuncţi ai D.G.S.P. (celălalt fiind rus) – Alexandru
Nicolschi (n. Boris Grünberg, v. infra);
 6 din cele 10 Direcţii Naţionale ale Securităţii (altfel spus, 60%!): I Informaţii Interne
(condusă de col. Gavrilă Birtaş, cu adjuncţii săi lt.-col. Andrei Gluvacov şi col. Gheorghe
Adorian), V Cercetări Penale (col. Mişu Dulgheru (Dulberger)), VII Tehnică (col. Szacsko
Şandor), VIII Cadre (col. Alexandru Demeter), X Administraţie (col. Ervin Holţier (Holzer)),
IV Contraspionaj în Forţele Armate (col Mihai Eugen Breban)240;
 cel puţin 9 din cele 13 Direcţii Regionale ale D.G.S.P. (adică 69,2%!): Bucureşti – lt.-col. T.
Sepeanu (avându-l ca adjunct pe maiorul Moise Senater); Braşov – col. Kalausek Iosif
(Koloman) (avându-l ca adjunct pe col. Adalbert Izsak); Cluj – col. Mihai Patriciu
(Grünsperger); Craiova – lt.-col. Eugen Vistig (Wisting); Galaţi – col. Mauriciu Ştrul (cu

Sender Holtzman – agent; 13.) Ilie Sapsa – agent; 14.) Constantin Armanu – agent; 15.) Rebeca Braverman – şefă de birou
şi 16.) Elvira Kohn – impiegată (aşadar, cu certitudine cel puţin 13 evrei, adică 81,25% evrei) (v. Arhiva C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65). Similar, peste 90% din angajaţii gradaţi ai Poliţiei oraşului Dorohoi
nou-numiţi în mai 1945 erau evrei: şeful Poliţiei Samuel Rohrlich, comisarii Elias Zeltler, Uşer Nadler, Avram Moscovici şi
Carol Segal, agenţii de poliţie clasa a III-a Elias Leibovici, Şloim Avram, Favid Schahter, şeful de secţie de gardieni publici
Moritz Cojocaru, şeful de birou Iancu Rozenblat, respectiv gardienii publici clasa a III-a Herşcu Naftule, Moise Bacalu,
Rubin Derji, Iţic Stern, Aron M. Haim, Ştrul Cojocaru, Gutman Meirovici şi Herşcu Formagiu (v. decizia nr. 3694 din 30
apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne (în M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049. În aceleaşi proporţii etnice,
fără a epuiza, fireşte, lista exemplelor, la Poliţia oraşului Botoşani erau numiţi începând cu 1 aprilie 1945: comisarii
Mauriciu Friedman, Sender Segal, Froim sin Iancu şi Mendel Schip, agenţii de poliţie clasa a III-a Marcel Hoffman, Zelig
Schahter, Iţic Haffner, Adolf Herşcovici şi Daniel Kleindberg, şeful de secţie de gardieni publici Iancu Nuţă, impiegaţii
Moritz Feller şi Bloida Blumenfeld, respectiv gardienii publici clasa a III-a Nuta Anbrecht, Zalman Bodroagă, Şloim
Cornester, Nathan Fischer, David Fucs, Gherşin Tenker, Samuel Wexler şi Carol Singer (v. decizia nr. 3697 din 30 aprilie
1945 a ministrului Afacerilor Interne (în M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049).
240
Pilduitor, chiar şi în 1956, aşadar la 4 ani după epurările pretins antisemite din 1952, în Direcţia a II-a a Securităţii, erau
în continuare evrei: şeful direcţiei (lt.-col. Szabo Eugen); unul din locţiitorii şefului de direcţie (lt.-col. Holingher Isidor) şi
cel puţin 4 din cei 12 şefi de servicii – lt. Col. Adam Mauriciu (şeful Serviciului III), mr. Zalman Marcu (Serviciul VII); cpt.
Cojocaru Iulian (Serviciul V) şi cpt. Hida Tiberiu (Serviciul XII), cărora li se adaugă probabil şi cpt. Sauciuc Bruno, şeful
Serviciului IX.
171
 adjunctul lt. C. Grimberg); Ploieşti – lt. col. Cîmpeanu Constantin; Oradea – col. Ludovic
Czeller (Zeller); Suceava – lt.-col. Ioan Popicu (Adalbert Poppig, secondat de adjunctul
Dumitru Bacal); Timişoara – Koloman Ambruş;
 cel puţin 12 din cele 44 Servicii Judeţene ale Securităţii Poporului (adică 27,2%!): Turda,
Ialomiţa, Râmnicu Sărat, Bacău, Satu Mare, Alba, Baia, Botoşani, Rădăuţi, Severin, Caraş,
Mureş;
 directorul Secretariatului D.G.S.P. – mr. Wilhelm Einhorn (avându-l ca adjunct pe Sharit I.
Bogdan);
 unul din cele două birouri din cadrul Secretariatului D.G.S.P., era condus de cpt. Emanoil
Schmerler (biroul Cifru);
 comandantul Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa – col. Ervin Voiculescu (n.
Weinberg), plus 5 din cei 7 şefi de catedră ai Instituţiei (Zissu S. Cohn, Raoul David
Demetrescu, List, Rigman, Leon Tokatlian, cel din urmă declarat armean, însă de origine
evreiască, venit în România via Bulgaria);
În cadrul întregului minister de Interne, ofiţerilor D.G.S.P. amintiţi li se adăgau, pe
poziţii omoloage:.
 şeful Direcţiei Generale a Miliţiei – Pavel Cristescu (Klei(n)man);
 locţiitorul politic al ministrului – Mihai (Michal) Boico;
 şeful Direcţiei Generale Politice a M.A.I. – Mihai Burcă (Michal Bursch);
 locţiitorul politic al Comandamentului Trupelor de Securitate – Iacob Bulan;
 şeful spitatului militar M.A.I. – Ernö Kahána (1945-1954, succedat de col. dr. Iancu
Herşcovici);
 directorul Casei de Cultură a M.A.I. – col. Beria Fuchs, etc.
Subsecvent unei asemenea stratificări etnice a personalului în particular al Securităţii şi în
ansamblu al M.A.I., cu evreii spectaculos suprareprezentaţi la nivelurile de conducere241, opozant
poziţiei minimaliştilor, par a descrie mult mai fidel realitatea urmărită aprecierile unor foşti ofiţeri
(români) de Securitate. Între aceştia se numără între cele mai sonor figuri fostul general Mihai
Caraman, a cărui percepţie este reprodusă textual de jurnalistul (evreu) Teşu Solomovici:
„[…] Mihai Caraman, unul din şefii serviciilor secrete în anii lui Ceausescu şi, apoi, în
anii post-revoluţionari... m-a întrebat daca voi scrie adevărul, adică despre năvala
comuniştilor evrei, imediat dupa 23 August 1944, în structurile Partidului şi în
organigramele serviciilor represive” (Solomovici 2005b, subl. n, nota I.A.).

Din aceeaşi direcţie, fostul şef al Direcţiei I, colonelul Gheorghe Raţiu, evoca modul în care
după război “Securitatea a fost dată pe mâna evreilor, ungurilor şi ruşilor, care, în aparatul central şi la
principalele unităţi teritoriale, ocupau funcţii de comandă” (Gh. Raţiu 1996: 280), în timp ce fostul
general Nicolae Pleşiţă exemplifică pentru Cluj: “Eu, când am fost numit comandant al Regionalei Cluj
[anii ’60, n.n.], am putut vedea că în Securitate nu erau decât unguri şi evrei. Ici-colo mai apărea şi câte
un român chior. Foarte greu mi-a fost să românizez aparatul din Cluj […]” (apud Troncotă 2003b: 52).
Iar din direcţia unui istoric al serviciilor secrete, concluzia reiterează tabloul unei structuri transparent
stratificate etnic: “[Î]n funcţiile ierarhiilor de vârf la nivel central şi teritorial au fost preferate de la
început persoane alogene, de origine evreiască, maghiară sau de alte naţionalităţi” (Troncotă 1999:
337).
241
Aceasta într-o „radiografie” la vârf a Securităţii care chestionează până şi statisticile mai recente, amendate; chiar
omiţând toate cazurile supuse mai mult sau mai puţin justificat controverselor, bilanţul de mai sus include prima facie, între
cazurile incontestabile: un director general adjunct al D.G.S.P. (Al. Nicolschi), cel puţin 6 şefi de direcţii naţionale şi 9 şefi
de direcţii regionale (toţi cu grad cel puţin de lt.-col.), plus colonelul Leibovici, şeful Serviciului Filaj şi Investigaţii, plus
colonelul Gheorghe Adorian, adjunctul de la Direcţia I Informaţii Externe, adică – 18 – deja cu trei mai mulţi decât numărul
de 15 ofiţeri superiori avansat de Oprea (2002) şi Catalan şi Stănescu (2004).
172
 În fundamentarea empirică a unei asemenea retrospective aparent pur perceptuale se poate
elabora o enumerare fără pretenţii de exhaustivitate a unor evrei activi în mod relevant în aparatul
represiv (în mod primar Securitate şi Poliţie/Miliţie, secundar Jandarmerie, Gardieni Publici şi Forţele
Armate, imediat după 23 august 1944) (cu numerotare curentă în continuarea celei precedente):

1504. ABRAHAM, Samoilă – din mai 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Bistriţa
(M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
1505. ABRAM, Herşcu – fost tinichigiu, locotenent de Securitate, emigrat în Israel în 1959 (Caţavencu
2007: 2; Solomovici 2004: 566);
1506. ABRAMESCU, Mircea – în 1946 şef de birou în centrala M.A.I., propus spre avansare la funcţia
de şef de secţie (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);
1507. ABRAMOVICI, Avram – numit în aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Fălticeni, din luna
noiembrie a aceluiaşi an reîncadrat ca agent de poliţie; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de
Siguranţă (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept.
1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 110 din 18
mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1508. ABRAMOVICI, Avram - între 1944 şi 1945 şimpiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 261
din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);
1509. ABRAMOVICI, Emilia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62, vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);
1510. ABRAMOVICI, Moise – după război şef de serviciu în administraţia centrală M.A.I., în ianuarie
1949 reîncadrat ca referent (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
1511. ABRAMOVICI, H. Moritz, zis “Mişa” (fiul lui Herşcu) – căpitan, iniţial inspector responsabil
cu propaganda în cadrul M.A.I., ulterior şef la Şcoala de Miliţie din Şoseaua Olteniţei până în anii
’60;
1512. ABRAMOVICI, Marcu – la sfârşitul anului 1947 încă agent, la începutul anului 1948 comisar la
Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman, apoi încadrat cu grad de sublocotenent la Biroul de
Securitate din Bacău (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; A.C.N.S.A.S, fond
Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p.
8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
1513. ABRAMOVICI, Marcu - locotenent de Securitate, anchetator al lotului Vasile Luca în 1952-
1954, apoi anchetator la penitenciarul Uranus din Bucureşti (Caţavencu 2007: 2; Solomovici
2004: 566; Jela 2001242);
1514. ABRAMOVICI, Mauriciu – în mai 1945 încadrat în funcţia de şef adjunct de birou în centrala
D.G.P.; în oct. 1945 promovat şef de birou (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718 şi
nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894);
1515. ABRAMOVICI, I. Niculae – în septembrie 1945 numit comisar-ajutor la Poliţia Turnu Severin
(M.Of. nr. 215 din 21 sept. 1945, partea I-a, p. 8199);
1516. ABRAMOVICI, Paul – în 1947 inspector general de poliţie în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 251 din
30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696);
1517. ABRAMOVICI, Renée – din mai 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la
Controlul Populaţiei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4518);
243
1518. ADAM, Mauriciu (n. Mauriţiu WEISZ ) (n. 21.VI.1909 Ludoşul de Mureş, MS) - membru de
partid şi căpitan de Securitate, încadrat în 1946 ca şef de birou în cadrul D.G.P., în 1947
promovat comisar şef, şeful Serviciului de Poştă Specială din M.A.I. (1947-1952), apoi, cu grad

242
Menţionat şi de Toma Roman Jr. în articolul „’Bancherii roşii’, victime colaterale” din Bucureştiul Cultural VI (100).
243
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 41731 din 29 apr. 1947 în M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3770.
173
 de lt.-col., şeful Serviciului III din Direţia a II-a a Securităţii; ulterior cercetat disciplinar pentru
că în timpul ilegalităţii, la arestare, a avut o purtare laşă, recunoscând legăturile sale în mişcarea
muncitorească şi divulgând pe un tovarăş (dosar disciplinar sub numele parţial eronat “Adrian
Mauriciu” la C.C.P. (nr. 51/111 din 27.I.1953), vezi pentru coroborare şi nume corect şi A.N.I.C.,
fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f.10; Caţavencu 2007:3; M.Of.
nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500; Dobre et al. 2006: 78; Solomovici 2001II: 43; Banu
2005; Deletant 1995b: 57; Cosma 1994: 68).
1519. ADAM, Iosif – (n. Iosif ADLER) (n. 1926) – membru U.T.C. din 1945, redactor la ziarul
Ifjumunkas, în 1951 locotenent de Securitate şi membru supleant al C.C. al U.T.M., în anii ’50 cu
grad de maior la Securitatea Bucureşti, în 1960 prezent ca şef al cabinetului de marxism-leninism
din M.A.I. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 105/1951, f.f. 7-8;
Caţavencu 2007: 3; Dobre et al. 2006: 216);
1520. ADAM, Zoltan - în iunie 1945 numit comisar la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22
iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1521. ADOCHIŢEI, Fany – angajată în 1945 telefonistă în centrala D.G.P., apoi dactilografă
principală, în 1948 şefă adjunctă de birou (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493);
1522. ADORIAN, Gheorghe (Konrad) – în mod eronat considerat român în multiple studii şi cercetări
despre Securitate; în fapt evreu maghiarofon originar din Arad, recunoscut ca evreu fost voluntar
în Spania244 (şi apoi chiar internat în lagărul de muncă de la Buchenwald în perioada 20 nov.
1943 - 11 apr. 1945) inclusiv de autorii evrei David Diamant (1979: 370) şi Martin Sugarman (f.a.
p. 108); ilegalist în Cluj la începutul anilor ’30, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 53); după război revenit în România,
iniţial în S.S.I., apoi colonel (în 1949) D.G.S.P. şi şef al Direcţiei I Informaţii Externe, uneori
menţionat şi ca şef al Direcţiei Politice a M.A.I. (v. Solomovici 2003: 88), probabil începând cu
1950; ulterior cadru didactic şi autor la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă
C.C. al P.C.R.; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de
maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov.
1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a; căsătorit cu Judith, fiica liderului comunist din Ardealul
de Nord Hillel Kohn, profesoară cu grad de conferenţiar la I.P.B. în anii ‘70; stabilit în anii ’80 în
Elveţia (via Israel), acolo unde locuia fiica sa, Ana [Cathy? n.n., I.A.] (v. şi I.R.I.R. şi Caţavencu
2004; Solomovici 2003: 88 şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506 n. 15, lucrări care îl
menţionează în mod corect ca evreu);
1523. AGHERŞTEIN, Isac (în unele documente “Argeştein”) – în 1946 era şef adjunct de birou în
cadrul Comisariatului de Poliţie al oraşului Bacău, în 1948 cu acelaşi grad la Chestura de Poliţie
Bacău (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948,
partea I-a, p. 706);
1524. AHAILOVICI, Aron - din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi
(Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
1525. ALBERTI, D. Iosif – ofiţer M.A.I., ulterior profesor la Şcoala de Miliţie până în 1962, când va fi
trecut în rezervă;
1526. ALBINI, Iancu (n. 1898 Bucureşti) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la
secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);
1527. ALBU, ? (n. Gyuszi WEISS) - şeful biroului Siguranţei Arad după 1944 (menţionat în
Solomovici 2001II: 56);

244
Coautor, alături de Mihai Burcă, Constantin Câmpeanu, Mihail Florescu, Stan Minea, Iosif Nedelcu şi Valter Roman, al
cărţii Voluntari români în Spania 1936 – 1939. Amintiri şi documente (Bucureşti: Ed. Politică, 1971).
174
1528. ALMALECH, Moise – în 1948 era lucrător calificat în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 164 din 19
iulie 1948, partea I-a, p. 5969);
1529. ALMALEK, Issim – după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la
Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
1530. ALTKOPF, Mendel – locotenent-major M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II)245;
1531. AMBRECHT, Huta - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1532. AMBRUŞ, B. Coloman (Francisc) (24.II.1907 Livada de Câmpie, Hunedoara – 8.IV.1987,
Braşov) (fiul lui Balint şi Ludovica) – colonel de Securitate, membru de partid din 1936; în
septembrie 1945 încadrat ca subinspector la Inspectoratul Regional de Poliţie Timişoara, din oct.
1947 însărcinat cu atribuţii în domeniul Siguranţei; ulterior şeful D.R.S.P/D.R.S.S. Banat-
Timişoara (1948-1951, cu grad de lt.-col.-), şeful D.R.S.S. Sibiu (1951-1952, cu grad de colonel),
respectiv şeful D.R.S.S. Braşov (1952-1954-?); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.
III-a, în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. II-a
(M.Of. nr. 213 din 19 sept. 1945, partea I-a, p. 8115 şi nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918;
I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27, 34, 43; Deletant 1995b: 62; Cosma 1994:
76; vezi şi dosarul de la C.C.P. nr. 412/1059 din 20.II.1952, respectiv dosar A/50 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”))246;
1533. AMBRUSTER, Emilia – din dec. 1944 impiegată la Poliţia Fălticeni, detaşată la Poliţia Deva,
iar ulterior transferată la Poliţia Târgovişte (M.Of. nr. 5 din 8 ian. 1945, partea I-a, p. 90);
1534. AMBRUŞ, Ecaterina – contabil-ajutor la Poliţia Focşani, în mai 1948 transferată la Poliţia
Miercurea Ciuc (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143);
1535. ANCEL, Coca – în iunie 1945 numit impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr.
144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
1536. ANCEL, Ioil – în aprilie 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Fălticeni, ulterior şeful
serviciului economic de la Miliţia Rădăuţi, ulterior de la Miliţia Suceava; din 1 dec. 1947 agent la
Poliţia Fălticeni; destituit în 1954 sub acuzaţia de sionism (dosar la C.C.P. nr. 475/745, întocmit
la data de 16.XI.1954; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr. 110 din 18
mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);
1537. ANDREESCU, Matusei (n. Matusei ARONOVICI, fiul lui Nathan şi Clara) (2.IX.1910 Panciu,
Vrancea – 5.VIII.1986 Bucureşti) – membru de partid din 1944, comisar-şef la Brigada Mobilă a
Siguranţei (1947-1948), în 1947 cu grad de comisar-şef în Direcţia Poliţiei de Siguranţă, apoi
căpitan la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1949-1951), apoi maior şi respectiv locotenent-
colonel, cu funcţia de şef de serviciu (II), şef de birou la Direcţia VIII Cercetări Penale a
D.G.S.S/D.S.S. (1951-1960-1962)247; unul din cei de care lt.-col. Tudor Dincă se plângea că “nu
cunosc ortografia şi scriu groaznic” (Banu 2001: 86.7); în 1971 funcţionar la ICECHIM
Bucureşti, decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4
mai 1971); căs. cu Maria (n. Polak) (1910-2000), stabilită ulterior în Israel, împreună cu care a
avut doi copii: Nanu Andreescu şi Riri (căs. Covu); (decizia ministrului Justiţiei nr. 85952 din 4
sept. 1947 în M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947, partea I-a, p. 9243; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947,
partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; Watts 2011: 196 n. 2;

245
V şi http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Arhiva-Adevarul-Biserica-Serviciul-Scanteii_0_48596174.html.
246
V. fişa sa sumară la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/AMBRUS_COLOMAN_FRANCISC.pdf. Vezi
şi Caţavencu 2007: 8.
247
V. fişa sa incompletă la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ANDREESCU_MATUSEI.pdf. Vezi şi
Caţavencu 2007:9 şi Solomovici 2001II: 43.
175
 Dobre et al. 2006: 80; C. Lupu 2011; Troncotă 2006: 63; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu
2006: 34; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 566; Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48, dosar
A/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”, A.NI.C.);
1538. ANTONIU, Samuel (n. Samuel AIZICOVICI) (n. 12.IV.1910 Piatra Neamţ, fiul lui Mateiaş şi
Betty; căs. cu Ella) – în februarie 1948 numit comisar-şef în cadrul centralei Siguranţei; după
reorganizarea Siguranţei în Securitate maior, şef de serviciu şi locţiitor al lui Dulgheru la
cabinetul ministrului de Interne (1948-1952), ulterior director adjunct la Direcţia VIII Cercetări
Penale a D.G.S.S. până în 1957, când a fost destituit şi exclus din partid, urmare a descoperirii
fostei sale apartenenţe la Partidului Radical Ţărănist în perioada interbelică; deţinut 3 ani248
pentru neglijenţă faţă de securitatea statului (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1519;
M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; C. Lupu 2011; Neştian 2010: 88; Kuller
2008c: 191; Caţavencu 2007: 12; Dobre et al. 2006: 185; Niculae 2004: 32; Deletant 1995b: 58;
Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48; v. şi dosarul său de la C.C.P. nr. 925/467 din 27.IV.1957);
1539. APOSTOLESCU, Otto (n. Issersohn?) – directorul casei de Cultură a M.A.I. (în cadrul Direcţiei
Generale Politice) timp de câteva luni în 1951249;
1540. APTER, P. Silvia - din 1947 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din
31 mai 1947, partea I-a, p. 4357);
1541. (?) ARANICI, Pavel (n. ARANYCS) – colonel la D.R.S.S. Braşov la jumătatea anilor ‘50, apoi
şeful Direcţiei a III-a a Securităţii; ajuns chiar secretar de stat în M.A.I. (1961-1963); cu dosar de
cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (2/1956) (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004;
Cosma 1994: 46, 75; Dobre et al. 2006: 78; C.P.A.D.C.R. 2006: 182);
1542. ARITONOVICI, Milu (Millo) – încadrat iniţial ca şef adjunct de birou în centrala D.G.P. în
septembrie 1945 (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774); în 1947-1948 comisar în
cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of.
nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);
1543. ARON, Mauriciu - după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi; în 1947 însărcinat cu
atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8318);
1544. ARON, Zanben – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni
(M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1545. (?) ARONESCU, ? – anchetator şi locţiiitor al comandantului Securităţii din Oradea în 1948
(Solomovici 2004: 566); posibilă identitate cu colonelul Constantin Aronescu, menţionat de
multiple surse ca prezent încă la serviciul judeţean Bihor în 1981;
1546. AUBERT, Henry - medic M.A.I. Timişoara, ulterior şeful catedrei de cardiologie UMF
Timişoara, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (68/1955);
1547. AUER, I. E. Geza – colonel, profesor la Şcoala de miliţie din Bucureşti până în 1965, ulterior şef
de serviciu în Inspectoratul General al Miliţiei (Cosma 1994: 44-83);
1548. AVERBUCH, Iţic (după unele surse fratele Vandei Nicolschi) – colonel, comandantul Securităţii
municipale Ploieşti în anii ‘50, avându-i ca adjuncţi pe Mauriciu Ştrul şi pe Şmilovici (Jela 2001;
Solomovici 2004: 567);
1549. AVERBUCH, Izu A. - ajutor de comandant la Raionul M.A.I. Codlea, apoi la raionul Făgăraş,
participant la reprimarea partizanilor din Făgăraş (cu dosar la C.C.P., nr. 1298/715 din
17.III.1960);
1550. AVRAM, Nusem - între 1944 şi 1945 şef adjunct de birou la Inspectoratul Regional de Poliţie al
Moldovei de Nord (M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);

248
V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-
+detinuti+politici\A\A+03.+Anghel+-+Ardeiu\Antoniu+Samuel+M/P1060208.JPG.
249
Vezi descrierea actualului centru cultural al Ministerului la http://www.cultura.mai.gov.ro/viewpage.php?page_id=88.
176
1551. AVRAM, Şloim – din aprilie 1945 agent la Poliţia Dorohoi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii
de Siguranţă; în 1949 sublocotenent la biroul V Anchete la Securitatea Dorohoi în cadrul
D.R.S.P. Suceava, implicat în lichidarea grupării anticomuniste Macoveiciuc, ulterior locotenent
major la Securitatea din Piatra Neamţ, emigrat în Israel în anii ‘80 (M.Of. nr. 208 din 10 sept.
1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 30 din 6
febr. 1948, partea I-a, p. 983; v. şi Caţavencu 2007: 15; Solomovici 2003: 207-8 şi 2004: 567, 600
– în fapt este vorba de aceeaşi persoană, n.n);
1552. AXELRAT, Sabina – din 1 aprilie 1948 agentă de poliţie la Direcţia Poliţiei de Siguranţă a
D.G.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
1553. BACALU, Dumitru (n. David) – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia
oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr.
110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din luna noiembrie a aceluiaşi an comisar-ajutor (M.Of.
nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093); ulterior locotenent-major (în 1950), locţiitor
director adjunct la D.R.S.P. Suceava în 1949-1950-?; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1982; (I.R.I.R. şi
Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 567; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 277);
1554. BACALU, Marcu – în iunie 1948 numit comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă; ulterior locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al
P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I) (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1555. BACALU, Moise - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
1556. BAKOS, Vencel - în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni
(M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)
1557. BANDER, Paul – în mai 1948 promovat comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144);
1558. BANK, Iosif – în 1953 locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş, iar în anii ’60-’70 era
menţionat ca maior la Securitatea din Sighet (v. Vischi şi Ivanciuc 2003);
250
1559. BANTEA, Eugen (n. Eugéne BEER, botezat “Mihail” ) (30.I.1921 Bârlad – 24.XI.1987
Bucureşti) – membru de partid din 1944 în anii ’60 şeful Editurii Militare, colonel, detaşat de la
M.A.I. la M.Ap.N. în anii ‘70 (cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R.
(9/1969), promovează treptat până la gradul de general-maior; director al Institutului de Studii de
Istorie Militară, în anii ’60-’70 autor al unor lucrări de istoria mişcării muncitoreşti şi istorie
militară română (v. şi Kuller 2008a: 51); fratele medicului Corneliu Bantea (Beer); căs. cu
Marcela, profesoară de limba engleză;
1560. BARATZ, Israel - după război şef de serviciu în administraţia centrală M.A.I., în ianuarie 1949
reîncadrat ca referent (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
1561. BARBU, Daniel (n. Barbu LENOBEL) – anchetator (1945-1950) în Brigada Mobilă a Direcţiei
Cercetări Penale, în 1953 locotenent la Direcţia VIII (fostă V) de Cercetări Penale a D.G.S.S.,
emigrat ulterior în Israel; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 38/1980 şi 9/1983; (C. Lupu 2011; I.R.I.R. &
Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 586; Niculae 2004: 32; Jela 2001);
1562. BARTFELD, Leon - în octombrie 1945 numit gardian public pe lângă Poliţia oraşului Piatra-
Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
1563. BĂDESCU, Marcel (n. Marcel BLECHER, fiul lui Lazăr, fratele scriitorului Max Blecher) –
originar din Botoşani, intrat în mişcarea comunistă în 1943, după 23 august 1944 iniţial activist de

250
Vezi pentru schimbarea numelui decizia nr. 114.242 din 13 nov. 1946, în M.Of. nr. 267 din 16 nov. 1946, partea I-a, p.
12.022.
177
 partid, apoi elev la Şcoala pentru ofiţeri M.A.I. (coleg cu Victor Ranga, Iulian Sorin, Pavel
Sterescu ş.a.), după absolvire ofiţer la Direcţia Contrainformaţii a Armatei, trecut în rezervă în
1960, ulterior student la Facultatea de Istorie, apoi funcţionar la O.N.T., apoi angajat al
comunităţii evreieşti, emigrat în Israel, întors în România după 1989 (M. Blecher-Bădescu în
Solomovici 2003: 119-122);
1564. BĂDĂU (? BĂDAN), Alexandru (n. Alexander BRAUNSTEIN) – după august 1944 şeful
Comisiei de Control al Străinilor din cadrul M.A.I., originar din Târgovişte;
1565. BĂLAN, Ştrul – după război agent de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie
Dărăbani, în martie 1948 transferat la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Săveni (M.Of.
nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1566. BĂLTEANU, M. Mihail (n. COLCHER) (n. la Lublin, U.R.S.S.) – locotenent-colonel, profesor
de ştiinţe sociale la Şcoala de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al
P.C.R. (nr. 32/1955), trecut în rezervă în 1962; ulterior autor al unor lucrări social-politice;
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; soţia
Ritta decedată în sept. 2005 (91 ani) (Cosma 1994, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, la intrarea “Boico
Mihail”);
1567. BĂRĂNESCU, E. (n. BARANY, Elemer) – evreu maghiarofon, sublocotenent (în 1949), ulterior
locotenent, şef de birou în cadrul D.R.S.P. / Raionala de Securitate Cluj (1948-1960) (C. Lupu
2011; I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Jela 2001; Vischi et al. 2005; Gavrilă-Ogoranu şi Baki Nicoară
1999: 180);
1568. BECHER, Mielu – maior de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C.
al P.C.R. (2/1979) – incertă activitatea sa în perioada urmărită (1945-1965);
1569. BEINER, Sigy (a nu se confunda cu omonimul) – în iulie 1948 angajat ca informator diurnist în
cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201);
1570. BENEDEK, Ernest – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1571. BENEDEK, Ştefan (n. 13.VIII.1910) – de profesie lăcătuş, membru P.C.d.R. din 1935; din 1
aprilie 1947 încadrat comisar-ajutor la Biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Baraolt
(M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629); căpitan M.A.I. (1952); propus pentru
decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
1572. BENIAMIN, Leon - în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
1573. BERCOVITZ, I. - din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr.
136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1574. BERCOVITZ, Zolman - în sept. 1946 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Sighet
(M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432);
1575. BERCU, Bruno - în octombrie 1945 numit impiegat în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ
(M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
1576. BERKOVICS, Ludovic - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe
postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-
a, p. 10416);
1577. BERARIU, Silviu (n. BERCOVICI) – din 1 aprilie 1945 secretar al Poliţiei oraşului Suceava
(decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049); în 1947 numit comisar-şef al Inspectoratului Regional de Poliţie
Suceava (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947,
partea I-a, p. 10923);

178
1578. BERCIU, Ştefan (13.VII.1928 Bucureşti - 13.I.2000 Bucureşti) – ofiţer la Miliţia Judiciară
Bucureşti, secţia Moravuri, între 1947 şi 1967, iar “în civil” autor de piese şi romane poliţiste
(Kuller 2008a: 63)251; incinerat la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;
1579. BERCOVICI, Burăh - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1580. BERCOVICI, Ionaş - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1581. BERCOVICI, Samuil – comisar la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (august 1944 – aprilie
1945, ulterior disponibilizat urmare a restructurării) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 99);
1582. BERCU, Iacob – în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
1583. BERCU, M. Leon (1907-1977) – membru de partid, medic la Prefectura Poliţiei Capitalei (1946-
1948), membru supleant al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii a II-a Militare Bucureşti
(1948-1952); membru al Sectorului Medical al C.C. al P.M.R., responsabil de nomenclaturiştii
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosif Chişinevschi, Al. Moghioroş, Leonte Răutu, Dumitru Petrescu şi
Ion Vinţe; conferenţiar la I.M.F. Bucureşti; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi în 1972
cu ordinul “Medicul Sanitar” cls. II-a (cf. Cioroianu 2005: 165 n. 209, ar fi fost de asemenea
medicul lui Petru Groza) (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1946, partea I-a, p. 8187; M.Of. nr. 165 din
20 iulie 1948, partea I-a, p. 6002; M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6097; Scurtu
1998: 41);
1584. BERDICEVSCHI, Sara (n. ROZENBLATT) – angajată în martie 1948 informator diurnist în
cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei din M.A.I., apoi tansferată la Spitalul M.A.I. (v. M.Of. nr. 62
din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2279; M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
1585. BEREŞ, Irma – în noiembrie 1945 încadrată în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul
de contabilă la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
1586. BERGHER, David – în nov. 1947 numit agent de poliţiei în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 271 din 22 nov. 1947, partea I-a, p. 10350);
1587. BERGHER, Haim – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei Câmpulung,
Bucovina (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1588. BERGHER, Moritz – angajat în aprilie 1948 ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);
1589. BERLINER, Adalbert – în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de
Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1590. BERMAN, Samuel – de formaţie farmacist, în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala
M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
1591. BICHEL, Ion (n. Ivan) (uneori ortografiat Bikel) (n. 1927 Arad) – din grupul lui Serghei
Niconov, încadrat ofiţer în S.S.I. după 1945 (după alte surse încadrat în M.A.I. abia în 1951), cu
misiuni sub acoperire în R.F. Germană, Austria, Olanda, Suedia, Polonia ş.a., în anii ’60 cu grad
de colonel, suspectat de spionaj în favoarea unor state occidentale (I.R.I.R. & Caţavencu 2004;
Solomovici 2003: 449-53; Ozon 2001; Cosma 1994: 44);
1592. BIRALY, Vencel - în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni
(M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1593. BIRTAŞ, Gavrilă (n. Janoş BIRTAS) (n. 12.X.1905 Baia Mare) – evreu maghiarofon; după
propriile declaraţii, membru de partid din 1922 (ar fi fost introdus în P.C.d.R. de către Berger
Aladar (v. Dobre et al. 2006: 75)); cu stagiul recunoscut oficial din 1948; fost luptător în Spania,
probabil agent N.K.V.D. în M.A.I. (Watts 2011: 196 n. 2; Cosma 1994: 34; Troncotă 2006: 63);
din 1946, ca şef al Siguranţei Oradea, în 1947 inspector general în cadrul Direcţiei Poliţiei de
251
V. şi http://www.crispedia.ro/Stefan_Berciu.
179
 Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919), după înfiinţarea Securităţii
colonel, şeful Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P. din 1948, destituit în 1952 în cadrul valului
de “epurări” şi încadrat ca director în Ministerul Gospodăriei Locale; decorat în 1947 de fostul
suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai
1947, partea I-a, p. 3871);
1594. BIRTAŞ, M. Eva (n. Eva ROTSCHILD252) (n. 4.IV.1916, Şimleul Silvaniei) – 24.III.1987
România) – soţia lui Gavrilă Birtaş; membru P.C.d.R. din 1933, referent şef la Serviciul Operativ
Securitatea Închisorilor (adjuncta lui Iosif Nemeş) (1949), referentă şi apoi şefă a Serviciului de
Cadre din Direcţia Generală a Penitenciarelor (1949-1950, 1950-1952) cu grad de lt.-maj.,
inspector-prim în Grupa Inspecţii a Direcţiei Lagăre şi Colonii de Muncă din Direcţia Generală a
Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă, cu gradul de căpitan (1954-1955), pensionată pe caz de
invaliditate în 1955; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls.
a III-a;
1595. BLANDER, Iosif (Herciu?) – în 1948 plutonier-major la D.R.S.P. Bucureşti, fost lăcătuş
(Solomovici 2004: 567);
1596. BLANK, Martin - în 1 aprilie 1947 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72
din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1597. BLAUMAN, Ladislau – medic, din iunie 1948 angajat la Spitalul M.A.I. Bucureşti (M.Of. nr.
151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
1598. BLAUSTEIN, Laurenţiu – în anii ’50 locotenent de Securitate participant la reprimarea
rezistenţei anticomuniste din munţi; menţionat în memoriile lui Ioan Gavrilă Ogoranu, care
reproduce o dare de seamă a Miliţiei Raionale Făgăraş din 14 august 1952, respectiv, sub numele
neplauzibil “Blaunstein”, de Solomovici, 2004: 567;
1599. BLĂNARU, Sofia – din 1 aprilie 1948 dactilografă stagiară la Inspectoratul Regional de Poliţie
Galaţi, Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2631);
1600. (?) BLEHAN, Octavian (după unele surse n. Osias BLECHER) – angajat comisar la
Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi după război (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar
nr. 2417, f. 219, v şi M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037), ulterior cu grad de
locotent, iar în 1953-1954 maior, anchetator la Suceava, menţionat ca torţionar în multiple
mărturii ale unor foşti deţinuţi politici şi în Raportul C.P.A.D.C.R. 82006: 182); în jurul anului
2004 identificat încă în viaţă la Craiova, pensionar;
1601. BLUM, Beatrice – în mai 1948 angajată agent principal de poliţie în cadrul D.P.S. (M.Of. nr.
115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4437);
1602. BLUM, Vasile – de formaţie şofer, în 1948 informator diurnist în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 116
din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495);
1603. BLUMENFELD, Bloida - din 1 aprilie 1945 impiegat în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
1604. BLUMENFELD, Leon - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1605. BLUMENFELD, Samuel – în 1948 lucrător calificat în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 190 din 18
august 1948, partea I-a, p. 6748);
1606. BLUMER, Sergiu – în august 1948 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. (M.Of. nr. 190 din 18
august 1948, partea I-a, p. 6747; menţionat şi în Solomovici (2004II: 567), potrivit căruia ar fi
fost inginer chimist, fiul fostului proprietar al magazinului “Luvru” din Bucureşti);
1607. (?) BOCSE, Iosif – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (23/1953);
252
V. şi biografia ei pe saitul I.I.C.C.M.E.R., la http://crimelecomunismului.ro/ro/biografiile_nomenklaturii/#Eva Birtaş.
180
1608. BODASCHER, Otto – după război iniţial funcţionar la Primăria Timişoara, în martie 1945
reîncadrat în Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului
pe motive rasiale (fost arhitect-şef al Timişoarei)) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp.
1654-5)
1609. BODNAR, M. Ervin (n. Solomon-Erwin BLUM253) (n. 25.VIII.1919 Braşov) (uneori cu nume
de serviciu BONDA)– fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, apoi în maquis; după
război încadrat iniţial în Securitate, unde, cf. I.R.R. şi Caţavencu (2004), a fost “utilizat în
exercitarea de presiuni asupra liderului sionist A.L. Zissu pentru deschiderea de negocieri
economice pentru liberalizarea emigrărilor în Palestina”; din 1949 inginer-şef al Direcţiei
Centrale Industriale a Chimiei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949,
partea I-a, p. 1213); ulterior (din 1958?) director general al IPROCHIM în anii ’50-’60; în 1947
încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate,
prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, alături de alţi “spanioli” (inclus şi în lista
lui Solomovici 2004: 136; v. şi 2003: 264);
1610. BODOAGĂ, Zalman - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1611. BOGDAN, I. Horia (Sharit) – în 1950 maior, director adjunct al Secretariatului D.G.S.P. la
înfiinţare (1948) (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Oprea 2002: 157);
1612. BOGDAN, Hary (n. Harry BERMAN254, fiul lui Philip şi Rosa (n. Stark)) (n. 6.XI.1917
Bucureşti) (uneori menţionat cu prenumele românizat Horia) – în 1957 colonel de Interne; şeful
Direcţiei Aprovizionare şi Gospodărie a M.A.I. (1955-1960), ulterior şeful direcţiei tehnic-
administrative, direcţia Spate din M.A.I.; fratele lui Jean Bogdan (v. supra); căs. cu Simona, cu
care a avut o fiică, Doina; (?) decorat în 1971 sub numele dactilografiat eronat “Corneliu Hari
[B]ogdan”, în calitate de şef de serviciu la M.A.I., cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a
(Dobre et al. 2006: 215; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Arachelian 2010; Goma 2007: 118; Pelin
2005; Cosma 1994: 50; Solomovici 2003: 198; Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 157 din
4 mai 1957; menţionat şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar 10.090, f. 18; Arhiva Operativă
M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2);
1613. BOGDAN, Nicolae (n. CNAPPE; fiul lui Carol) (n. 19.XI.1900 Bucureşti) – după război
inspector în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 cu ordinul „Coroana României în
grad de Cavaler (decizia nr. 19854 din 25 febr. 1946 în M.Of. nr. 72 din 26 martie 1946, partea I-
a, p. 2786; M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10158; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947,
partea I-a, p. 3871);
1614. BOICO, Mihail (n. Meier ROSNER, fiul lui Meyer (alias “Roman”) şi Fulie (alias “Elena”),
ambii imigraţi din Rusia; zis “Bibi”) (26.III.1912 Frasin, Suceava – 10.IV.1972 Bucureşti) –
ilegalist (membru de partid din 1931), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1954); voluntar în Spania (1936-1939), apoi înrolat ca ofiţer
al Armatei Roşii (1941-1944), după august 1944 maior, apoi în Brigada Mobilă a Siguranţei
Statului cu grad de lt.-col. (1946-1947); în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august
1945), ca locotenent-colonel de infanterie activ în Forţele Armate; transferat ca locţiitor politic la
Minister (dec. 1947 - 1950), avansat la gradul de general-maior în 1949, comandant al
Comandamentului Trupelor de Grăniceri (1950-1952), destituit şi trecut în rezervă în 1952,
anchetat, disculpat, apoi transferat secretar al “Agenţiei Economie Române” de la Moscova,
ulterior pentru scurt timp director adjunct al Uzinelor “23 August din Bucureşti; unchiul prin

253
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 125.093 din 11 dec. 1945, în M.Of. nr. partea I-a, p. 10926.
254
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 99243 din 4 oct. 1946 în M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10875.
181
 alianţă al lui Vladimir Tismăneanu (I.R.I.R. & Caţavencu 2004255 ş.a.); decorat în 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); a avut 3 fraţi - Avrum
(1905-1934), Alexandru (Leizer) (1906 – 1984 Ierusalim, Israel), Sali (Salomon) (1903-1945) şi o
soră - Pepi (căs.) Wasserman (1909 – d?);
1615. BOICULESI, Isidor (cunoscut mai degrabă cu prenumele prescurtat “Isou” din perioada
ulterioară de artist) (1925-2007) – în 1948 comisar de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al
Comisariatului de Poliţie Gura Humorului (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037);
1616. BOKOR, Ludovic (30.VII.1930 Braşov – 2000 Cluj, fiul lui Alexandru şi Berta) – evreu
maghiarofon, maior (la trecerea în rezervă) la Direcţia Regională / Inspectoratul Judeţean Cluj al
Securităţii între 1951 şi 1969; trecut în rezervă la 31.12.1969 cu grad de maior256;
1617. BONY, S. Samuel – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659); după război şeful
Biroului Cenzură din M.A.I., ulterior exclus din cauza rudelor sale emigrate în Israel (Neagoe
2001: 70);
1618. BOTOŞENEANU, H. Bernard – după război funcţionar la Subsecretariatul de Stat al Aerului de
pe lângă Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe
motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1619. BRAND, Bernard – în august 1945 sergent major la Legiunea de Jandarmi din Trei Scaune
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 175);
1620. BRATU, Ferentz – în sept. 1945 încadrat ca detectiv clasa II-a în D.G.P., în luan noiembrie
avansat la clasa I-a (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800; M.Of. nr. 215 din 21 sept.
1945, partea I-a, p. 8199);
1621. BRAUNSTEIN, Samoilă – după august 1944 agent de poliţie la Iaşi, de unde demisionează în
sept. 1946 (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);
1622. BRAVERMAN, Rebeca - şefă de birou (1945-1947), apoi comisar în cadrul Biroului de
Siguranţă Iaşi (1945-1948), (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.],
ff. 63-65 şi fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p.
8318);
1623. BREBAN, Iosif (n. Jozsef) (6.IV.1920 Balc, Bihor – 2003 Bucureşti) – evreu maghiarofon, cf.
fişei de la Securitate257; ilegalist (membru U:T.C. din 1935); muncitor necalificat, apoi zeţar la
Tipografia Oradea (1933-1937), apoi diverse alte munci până în 1941); deportat în batalioanele de
muncă obligatorie maghiare (1943-1944); după război activist la Sindicatele Unite şi la Comitetul
P.C.R. Marghita (1944-1946); secretar al Comitetului P.C.R. Sălard (1946), instructor al
Comitetului judeţean P.M.R. Oradea (ian. 1947 – sept. 1948); director al Direcţiei Judeţene
Agricole Oradea (sept. 1948-apr. 1949); membru al comisiei electorale interimare Bihor (1948);
studii de scurtă durată la Şcoala centrală de lectori de partid “A.A. Jdanov” (apr.-nov.1949); şef al
Sectorului Sfaturi Populare al C.C. al P.M.R. (dec. 1949 – mai 1959); adjunct al şefului Secţiei
Agrare a C.C. al P.M.R. şi deputat ăn Sfatul Popular Regional Oradea (mai 1950 – mai 1952);
apoi încadrat cu grad de maior în Securitate, locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a Contrasabotaj a
Securităţii (1952-1953) unde este avansat la gradul de lt.-col.; şeful Direcţiei a IV-a a Securităţii
(1956-1957); şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Cluj, cu grad de colonel (iul. 1957 – mart.
1961); trecut în rezervă la 17 martie 1961 cu grad de colonel (Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi
Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2; Pleşa 2010: 124-5; C. Lupu 2011; Dobre et al. 2006:

255
Vezi şi „Marioneta sovietică de la Frasin” în Monitorul de Suceava, 28 iunie 2007, precum şi menţiunea lui între
voluntarii evrei din războiul civil spaniol în Diamant 1979: 371 şi Sugarman f.a.: 108).
256
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/BOKOR_LUDOVIC.pdf
257
Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10, f. 93. De altfel, părinţii săi, doi fraţi, două surori şi un unchi au
decedat în timpul războiului în lagărele naziste de muncă obligatorie.
182
 78; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 363-71, n. 1; Levy 2002: 84,
204, 243 n. 54; Cosma 1994: 83)258;
1624. BREBAN, Mihai Eugen – fratele lui Iosif Breban; încadrat după război comisar-ajutor de poliţie
în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea, la Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 116 din 21
mai 1948, partea I-a, p. 4494); ulterior colonel, iniţial şeful direcţiei a IV-a Contraspionaj în
Forţele Armate a D.G.S.P., iar apoi locţiitor al comandantului Şcolii de ofiţeri de Securitate din
Băneasa, trecut în rezervă în 1961 (Pleşa 2010: 124-5; Cosma 1994: 46);
1625. BREINER, Gheorghe (n. Sigismund, zis “Szighi”) (mai rar menţionat şi ca “Beiner”) – originar
din Cernăuţi (n. 1921), implicat în atacurile asupra Armatei Române la retragerea din 28-29 iunie
1940, după iulie 1941 evacuat de sovietici în Asia Centrală, revenit în ţară în 1944; încadrat în
D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a în iunie 1945; în 1947 cu grad de comisar-ajutor la
Chestura de Poliţie Cluj, transferat în cadrul Serviciului de Siguranţă; după transformarea
Siguranţei în Securitate, locotenent-major, locţiitor al şefului serviciului Cercetări Penale la
serviciul judeţean Cluj al D.G.S.P. (1948-1959), ulterior şeful secţiei I de securitate regiunea
Hunedoara-Deva, emigrat în 1970 în Israel (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099;
M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a,
p. 10924; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Duţu et al. 2002: 12, Goma 2007: 178-9, Cosma 1994: 83;
menţionat pentru brutalitatea sa şi în memoriile lui Raoul Şorban, Raul Volcinschi şi Ovidiu
Vasilescu, fost deţinut la Gherla);
1626. BRILL, M. Iosef Şulam (zis “Şuli”; fiul lui Moise) (5.VIII.1910 – 27.XII.1978 România) –
ilegalist cunoscut, fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, trecut în rezervă la 15
august 1945, reactivat în august 1948 (M.Of. nr. 180 din 6 august 1948, partea I-a, p. 6491);
membru al diviziei “Tudor Vladimirescu”, claitate în care în martie 1946 este decorat de
autorităţile sovietice cu ordinul “Steaua Roşie”; ulterior colonel dr., membru al Sectorului
Medical al C.C. al P.M.R., responsabil medical de nomenclaturiştii Gheorghe Vasilichi, Chivu
Stoica, Alexandru Drăghici, Leontin Sălăjan, Gheorghe Florescu şi Constantin Pârvulescu;
decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; exclus din M.A.I. şi din partid în cadrul
epurărilor din 1952, ulterior reabilitat (1954?) a locuit împreună cu soţia Janeta şi copii Rodica şi
Vlad în Bucureşti, pe Aleea Alexandru nr. 9, la etajul clădirii ale cărei nivele inferioare erau
ocupate de Walter, Hortensia, Petre şi Carmela Roman; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 126/1970; decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
1627. BROITMAN, ? – locotenent major la Securitatea din Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; I.R.I.R.
& Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 43);
1628. BRUDER, Ecaterina - în martie 1948 numită agent de poliţie în cadrul centrala Direcţiei Poliţiei
de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913);
1629. BRUNER, Gh. Isidor (în alte documente “Brunner”) – după război agent principal de poliţie în
cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai
1948, partea I-a, p. 4313; comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie
1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6309);
1630. BRUTARU, Jacques – după august 1944 şi până în august 1945, când demisionează, şef de
birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);
1631. BUCHLER, Andrei - din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr.
136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);

258
Vezi şi fişa sa parţială de la C.N.S.A.S. la adresa
http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/BREBAN_IOSIF.pdf.
183
1632. BUCICOV, Maria (n. Mira) – ofiţer la Direcţia B Contraspionaj a Securităţii în 1951, soţia
colonelului de securitate Valeriu/Valerian Bucicov (Bucikov) (Jela 2001, Solomovici 2001II: 44;
Catalan 2001/4; Cosma 1994: 45, 70; Watts 2011: 197 n. 1);
1633. BUIUM, S. Buium – din 1 aprilie 1948 numit agent de poliţie în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 164
din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969);
1634. BULAN, Şt. Iacob (n. Iakov), - gen. mr. M.A.I., fost ofiţer sovietic, avansat la 23 august 1949
general, locţiitor politic al Comandamentului trupelor de Securitate (1945-1952), apoi comandant
al aviaţiei militare şi rector al Academiei Militare din Bucureşti; cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a CC al PCR (14/1955, 4/1956) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1957; decorat în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
1635. BURCĂ, Mihai (n. Michal Iurevici BURSCH) (25.IV.1914 Paşcani – 1994 Bucureşti) - de
formaţie tâmplar; ilegalist, membru P.C.d.R. din 1932, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 876 / 2407), voluntar în războiul civil din
Spania, avansat căpitan al Armatei Roşii în 1936, locţiitor politic al comandantului Regimentului
I Infanterie şi ulterior al Diviziei I Infanterie “Tudor Vladimirescu” (1943-1944), avansat
succesiv până la gradul de colonel (1947), şef al Direcţiei Generale Politice a M.A.I. (1947-1950),
comandant al trupelor M.A.I. (1950-1952), numit în sept 1952 ministru adjunct al Afacerilor
Interne (Decret nr. 327 din 19 sept. 1952); anchetat alături de alţi “spanioli” şi “francezi” în 1953,
apoi comandant al Comandamentului Forţelor Aeriene Militare (1953-1956), şef al Direcţiei
Superioare Politice a Armatei (1956-1964), ministru adjunct al forţelor armate (1956-1972),
comandant al Comandamentului Serviciilor Armatei (1972-1973), avansat gen.-col. în 1965,
preşedinte al Consiliului Central al Crucii Roşii (1972-1975), trecut în rezervă în 1977; decorat în
mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa III-a (Adorian et al. 1971: 210; Diamant 1979: 371;
Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 317));
1636. BUTNARU, Ferdinand – în 1948 definitivat în funcţia de agent de poliţie la Iaşi (M.Of. nr. 152
din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5627);
1637. BUTYKA, A. Francisc (n. Ferenc Butyka la 13.07.1920, Cluj-Napoca (fiul lui Andrei şi Sara) –
d. 1997, Bucureşti) – evreu maghiarofon, colonel de Securitate, fost activist C.C. al P.M.R. şi
ulterior membru al Comitetului de Partid din centrala Ministerului Securităţii Statului, şeful
sectorului de anchete şi cercetări de la Comisia Controlului de Partid (până în 1952), ulterior i-a
succedat lui Dulgheru la şefia Direcţiei Cercetări Penale a Securităţii, renumerotată Direcţia a
VIII-a în 1953 (1952 – locţiitor, 1953-1963 – şeful Direcţiei), trecut în rezervă în 1963 cu grad de
colonel; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955) (menţionat şi în
C.P.A.D.C.R. 2006: 183; Dobre et al. 2006: 79; Troncotă 2006: 123, 165; Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Solomovici 2003: 195; Wexler & Popov
2002 II: 825; Cosma 1994: 49, 75; v. şi fişa de la C.N.S.A.S., “Cadrele Securităţii”);
1638. CAFFE, Corina – în ianuarie 1948 numită comisar adjunct în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă a D.G.P. din M.A.I. (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 240);
1639. CALER, Emanoil – în 1947 era agent sanitar la Penitenciarul Sighet (M.Of. nr. 23 din 29 ian.
1947, partea I-a, p. 681);
1640. CANTEA, L. Henri - în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a
Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive
rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1641. CAPLAN, Teea (ortografiat şi Thea Kaplan) – ilegalistă, plutonier major şef (în 1949), după
război ocupând diverse funcţii, inclusiv membră a organizaţiei de bază a partidului din M.A.I.,
ulterior şef de serviciu la Ministerul Turismului (la începutul anilor ’70); decorată cu ordinul

184
 “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul prezidiului M.A.N. nr. 873 din 20 august 1949259)
şi respectiv cu ordinul “23 August” cls. a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); nepoata lui Iosif
Chişinevschi şi soţia lui Cornel Kaplan;
1642. CAS, B. Mihail - din 1 aprilie 1947 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72
din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1643. CASAPU, Iancu - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Comisariatului de
Poliţie Hârlău (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110
din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1644. CATZ, Clareta – în nov. 1945 încadrată ca şefă adjunctă de birou la Inspectoratul regional de
Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094);
1645. CĂLIN, Mihail (n. Michail M. GRIMBERG) (n. 7.I.1897 Corabia) – după război inspector la
Inspectoratul General de Jandarmi; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871; M.Of. nr.
88 din 18 apr. 1947, partea I-a, p. 3038; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918;
1646. CÂMPEANU, Mircea (n. FELDMAN) – fost lăcătuş, în 1948 plutonier major la D.R.S.P.
Bucureşti (Solomovici 2004: 567);
1647. CEASLAVSKI (cu varianta Ciaslavski) - şef de serviciu D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1953), fost
frizer al Anei Pauker (C. Lupu 2011; Goma 2007: 118, Jela 2001; Cosma 1994: 48);
1648. CERLINCĂ, Eugen (n. Cerlinca, fiul lui Maxim şi Michalina) (1.I.1933 – 1985; Suceava) –
ofiţer la Direcţia Regională, ulterior Inspectoratul Judeţean Suceava al Securităţii între 1956 şi
1983, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel260;
1649. CHELER, Paul (n. KELLER) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1968);
1650. CHELM, Petre - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie
Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1651. CHELMAN, Mayer - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la
Prefectura Poliţiei Capitalei, iar în nov. 1945 numit comisar-ajutor în centrala D.G.P. (M.Of. nr.
157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982 şi nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718);
1652. (?) CHIMION, Solomon – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of.
nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7743);
1653. CHIPER, Ion (n. Lary LEFERMAN; a folosit frecvent ca nume de serviciu şi varianta “Sava
Leferman”) – după război comisar-ajutor al Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi, apoi
încadrat ofiţer la D.R.S.P. Iaşi (la un moment dat cu gradul de locotenent-major), pensionat, trăia
încă în Iaşi în anii ’90 (referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 201/1975; Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417,
f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea
I-a, p. 10923; Ioniţoiu 2000: 204; Ioniţiu 2008:88; Neştian 2010: 88; I.R.I.R. & Caţavencu (2004)
îl menţionează ca sublocotenent la D.R.S.P. Galaţi în 1948)261;
1654. CHIPER, Surica – în dec. 1947 numită agent de poliţiei în cadrul D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 289
din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059);
1655. CHITNER, Tarna – după război impiegată la Poliţia oraşului Roman, din sept. 1947 însărcinată
cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);
1656. CHIVU, Milly – în 1948 încadrată ca dactilografă în D.P.S. (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948,
partea I-a, p. 5360 şi nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817);

259
V. http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26302.
260
V. fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/CERLINCA_EUGEN.pdf.
261
Vezi şi http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_no/no/dictionarno_2.html,
http://www.comunism.ro/fisiere/tortionari/cautt.php
185
1657. CHUSID, Dora (fiica lui Aizic) – cadru didactic civil la Şcoala de ofiţeri de securitate din
Băneasa până în 1959, când este trecută în rezervă (Cosma 1994);
1658. CIMPOIEŞU, George (cu variantele Ciompoieşu George şi Cimpoişu George) (n. 8.V.1937 la
Josenii Bârgăului, jud. BN (fiul lui Ioan şi Ghizela Vilhelmina) – d. 1997, Botoşani) – angajat în
1957 la Direcţia Regională Suceava, unde până în 1989 avansează până la gradul de lt.-col. în
cadrul Inspectoratului judeţean Suceava al Securităţii (funcţie de şef de colectiv), trecut în rezervă
la 17.I.1990262); căs. cu Petria, a avut doi fii: Dan şi Sorin;
1659. CIOBOTARU, Iancu - din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 14
Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
1660. CIORTAN, Gabriel (n. FELDMANN) (n. 15.V.1915 Bucureşti) – din 1947 comisar-ajutor în
cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; M.Of. nr.
232 din 11 oct. 1945, partea I-a, p. 8888);
1661. CITY, Mayer – după război şef adjunct de birou în cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei,
disponibilizat în 3 ianuarie 1948 pentru luare de mită (M.Of. nr. 16 din 20 ianuarie 1948, partea I-
a, p. 473);
1662. COCA, Ancel – demis în nov. 1945 din funcţia de impiegat la Serviciul Siguranţă al Prefecturii
Poliţiei Capitalei pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p.
10126);
1663. COHEN, N. Sever – în 1948 era comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a
D.G.P. (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea
I-a, p. 2604);
1664. COHN, Bernard – în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru
misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
1665. COHN, Lazăr – din iunie 1948 angajat în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948,
partea I-a, p. 5228);
1666. COHN, M. Harry – fost tinichigiu, în 1948 plutonier-major în D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici
2004: 569);
1667. COHN, Moses - în august 1948 şef de secţie în cadrul M.A.I., transferat temporar ca translator-
şef (v. M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6310);
1668. COHN, Zissu (fiul lui Şmil) – şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut
în rezervă în 1958 (Cosma 1994);
1669. CONICI RAITER, Iosif – în ianuarie 1948 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al
Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239);
1670. COJOCARU, Burah – în 1948 era comisar la Serviciul de Siguranţă Bacău (M.of. nr. 140 din
19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1948, partea I-a, p. 78);
1671. COJOCARU, Moritz - din aprilie 1945 şef de secţie de gardieni publici la Poliţia oraşului
Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1672. COJOCARU, F. Sandu (n. Ştrul) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 12/1954);
1673. COJOCARU, Ştrul – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049); demis în apr. 1946 “pentru greşeli grave în serviciu” (M.Of. nr. 92 din
17 apr. 1946, partea I-a, p. 3949);
1674. COJOCARU, Tobias - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

262
V. fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/CIMPOIESU_GEORGE.pdf.
186
1675. CONSTANTIN, Simion (n. COHN) – membru de partid; funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu
dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (61/1955); cu referat de cercetare la
fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 81/1970;
1676. CONSTANTINESCU, Ionel (alias) (n. 20.XII.1928, Brăila (fiul lui Samoil şi Tita) – d. 1993,
Suceava) – angajat în 1949 la D.R.S.P. Suceava, avansează în cadrul direcţiei regionale, ulterior
inspectoratului judeţean Suceava, până la gradul de colonel, cu care este trecut în rezervă la
21.IX.1981;
1677. COPER, Stefan – în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul
Chesturii de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1678. CORNĂŢEANU, Eugen (n. Jenö KRONSTEIN263) (2.XII.1907 Brezoiu, Vâlcea –
(22.VI.?)1953) - colonel de Securitate (în 1953); iniţial ofiţer la D.R.S.P. Oradea (1948-1950),
implicat în reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Maramureş, apoi prezent în Direcţia
Penitenciare, iniţial la penitenciarul Aiud, iar apoi comandant al lagărului de muncă Galeş,
sinucis în 1953;
1679. (?) CORNEANU, Ana – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în
cadrul Spitalului M.A.I. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
1680. CORNESTER, Şloim - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1681. COSMOVICI, Adrian – din noiembrie 1945 comisar la Poliţia oraşului Râmnicu-Vâlcea (M.Of.
nr. 260 din 13 noiembrie 1945, partea I-a, p. 9940);
1682. COSSLER, Gheorghe – din 1 aprilie 1947 încadrat în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din
26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1683. COSMA, Frederich – în 1947 era comisar-ajutor la Poliţia oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 176
din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6867);
1684. COSTEA, Haim Max (n. Max H. COPELOVICI264) (n. 23.V.1918 Bucureşti) – încadrat după
război în D.G.P., ulterior colonel M.A.I. (farmacist), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (1955), trecut în rezervă în 1982 (în dosarul 3/1982 ibid.);
1685. COSTIN, Valeriu (n. Nuţă AIZICOVICI) – încadrat în M.A.I. în iunie 1945 la Comisariatul de
Poliţie Bacău; în 1948 la Chestura de Poliţie Iaşi, cu grad de comisar; ulterior comisar de miliţie
până în 1950 (cu dosar disciplinar la C.C.P. nr. inv. 120/132 din 25.III.1951; M.Of. nr. 126 din 6
iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1516);
1686. CRACAOANU, Leon (n. KRAKAUER) – după război comisar la Chestura de Poliţia Iaşi; în
martie 1947 transferat la Poliţia Călăraşi (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896);
1687. CRISTEA, Ghedeion – în 1947 comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de
Poliţie Suceava (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
1688. CRISTESCU, Pavel (n. Fifca KLEINMAN) (18.VI.1913 – 26.V.1986) – ilegalist, cu stagiu
recunoscut din 1931; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2017, care indică numele “Faivel Kleiman”); după război
general, şeful Direcţiei Personal (1946-1948), respectiv şeful Direcţiei Generale a Miliţiei din
M.A.I. (1949-1952); apoi vreme de două decenii director general la Ministerul Industriei
Chimice; încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel,
în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1963 (printr-un

263
V. cererea de schimbare a numelui în M.Of. nr. 237 din 17 oct. 1945, partea I-a, p. 9071, respectiv decizia ministrului
Justiţiei nr. 1348 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 67 din 20 martie 1946, partea I-a, p. 2547.
264
V. M.Of. nr. 273 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10381 (pentru cerere) şi respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 9964
din 31 ian. 1946 din M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375 (pentru aprobare).
187
 decret individualizat) cu Ordinul Muncii cls. I iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a II.-a; (Jela
2001, Duţu et al. 2002: 52-3, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 299; Levy 2002: 104; menţionat
şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 662/637, 803; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 108; M.Of. nr. 21 din
26 ian. 1949, partea I-a, p. 833);
1689. CRISTESCU, Virgil (n. HAIDEN) (n. 21 ian. 1922 Tg. Neamţ) – după război şeful Direcţiei
Personal în centrala D.G.P.; decorat în 1947 cu ordinul „Coroana României” în grad de ofiţer
(M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9748; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p.
3871; M.Of. nr. 99 din 2 mai 1947, partea I-a, p. 3486; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p.
61);
1690. CRIŞAN, Alexandru (25.I.1933 Cucliu Mic, SM – 1997 Bucureşti) (fiul lui Petru şi Estera) –
ofiţer de Securitate la Direcţia a 4-a (1952-1954), apoi a 7-a (din 1955 cu grad de locotenent), di9
1963 la Direcţia T; trecut în rezervă în 1967 cu grad de căpitan265;
1691. CROITORU, Simion - din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 12
Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
1692. CSEN, Pavel (n. Pavel JÖSZEF) – medic la Securitatea din Cluj între 1948 şi 1958;
1693. CSIKI, Vilhelm - în iunie 1945 încadrat ca gradian public clasa a III-a pe lângă Poliţia oraşului
Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
1694. (?) CSIZER, Zoltan – medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al
P.C.R. (31/1953);
1695. CZELLER, Ludovic (n. Lajos, cu nume de familie ortografiat ocazional Zeller, respectiv
Cseller) (n. 24.VII.1896 Ciocaia, Bihor – d. 1953 Oradea) (fiul lui Alexandru şi Iuliana) – evreu
maghiarofon; după august 1944 comisar şef la Poliţia Sighet, în sept. 1946 transferat la Siguranţa
Oradea cu acelaşi grad (iunie 1946-1948), apoi locotenent-colonel, director al D.R.S.P. Oradea
din 1948, participant la reprimarea rezistenţei din Maramureş, ulterior încadrat inspector general
la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P.; trecut în rezervă în 1950; sinucis după epurarea Anei Pauker
(M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127 şi M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-
a, p. 10433; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec.
1947, partea I-a, p. 10925; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34, 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b:
25; Solomovici 2004: 569; Kovacs 2006; Budea 2005; Jela 2001; Cosma 1994: 76);
1696. DAN, Rozalia - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul
Spitalului M.A.I. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
1697. DANER, Rudolf Iosif – locotenent-colonel de Miliţie (în 1979), cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979);
1698. DANIELEVICI, Emil – după război agent de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi, din
1 dec. 1947 transferat intern la Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p.
12);
1699. DASCĂLU, Aurel - în nov. 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Dorohoi (M.Of. nr.
259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926);
1700. DASCĂLU, Elizar (n. Elizare M. FRIEDMAN) (n. 3.VI.1912 Sinaia; locuia pe str. Mîntuleasa
nr. 22, îbn acelaşi bloc cu L. Pătrăşcanu) – în iunie 1945 numit comisar-şef în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5466; decizia M.J. nr. 126.933
din 15 dec. 1945 în M.Of. nr. 295 din 28 dec. 1945, partea I-a, p. 11177; M.Of. nr. 209 din 14
sept. 1945, partea I-a, p. 8050);
1701. DASCĂLU / DASZKEL, Eugen (n. DAVIDOVICI la 01.08.1910, Turda, fiul lui Ignaţ şi Pepi) -
şeful Siguranţei Satu Mare (1944-1948), posibil agent sovietic, apoi şeful Serviciului Judeţean
Mureş al D.R.S.P. Cluj, ulterior şef de serviciu la Regionala Cluj a D.G.S.S. (Jela 2001, Goma
2007: 118; Cosma 1994: 52, 76, 83);
265
V. şi fişa sa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/CRISAN%20ALEXANDRU.pdf.
188
1702. DAVID, Isidor – în anii ’50 locotenent de Securitate la Iaşi (unul din anchetatorii lui Octav
Bjoza, preşedintele A.F.D.P.R.), emigrat în Israel (Solomovici 2004: 570);
1703. DAVID, Leibu - în 1947 comisar în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10
dec. 1947, partea I-a, p. 10921);
1704. DAVIDENKO, ? – în 1949 maior N.K.V.D., şeful trupelor de securitate din Maramureş (Vischi
şi Ivanciuc 2003);
1705. DAVIDESCU, Leon – din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122
din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);
1706. DAVIDESCU, Sache – după război chestor la Prefectura Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de
fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16
mai 1947, partea I-a, p. 3871);
1707. DAVIDOVICI, Angela – după război impiegată stagiară de arhivă în D.G.P., post din care
demisionează în iunie 1948 (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1708. DAVIDOVICI, Iosif - la sfârşitul anului 1947 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă
Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319); după înfiinţarea D.G.S.P.,
sublocotenent (în 1949), apoi locotenent, şeful biroului 1 Informaţii la Securitatea din Roman, în
cadrul D.R.S.P. Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319), respectiv la Biroul
municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258;
I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Jela 2001, Ioniţoiu 2006: 44; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea
I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
1709. DAVIDOVICI, O. Gheorghe – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);
1710. DAVIDOVICI, A. Martin – începând cu 1 februarie 1948 agent de poliţie la Arad (M.Of. nr. 43
din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515);
1711. DAVIDSOHN, Avram (fiul lui Şaim) – şeful biroului Planificare Învăţământ la Şcoala de ofiţeri
de Miliţie, trecut în rezervă în 1960;
1712. DĂIANU, Pavel (fiul lui Avram) – locotenent-colonel MAI, cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (8/1961 şi 12/1965);
1713. DEBELKA, Emeric (fiul lui Carol) – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (14/1955); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1957;
1714. DEITEL, Ernest (n. 30.IV.1927 Usgorod, U.R.S.S.) (fiul lui Eugen Iakov şi Ella) – a avansat
treptat de la gradul de căpitan la cel de locotenent-colonel (în 1958), şeful serviciului 2 la Direcţia
Regională Braşov a Securităţii în anii ’50, implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti din
Munţii Făgăraş; “defectează în 1975, se stabileşte în S.U.A.266 (deconspirat de către C.N.S.A.S. –
v. Monitorul Oficial nr. 548 din 16 octombrie 2003, partea III, v. şi Banu 2005);
1715. DELEANU, Carol (n. FICHLER) (n. 1.VI.1919 Bucureşti) – după război comisar-şef în cadrul
Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul
credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 255 din 2
nov. 1946, partea I-a, p. 11625);
1716. DELEANU, Liuba - în noiembrie 1945 încadrat ca şefă de birou la Inspectoratul regional de
Poliţie Sibiu (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800);
1717. DEMETER, C. Adalbert – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a
C.C. al P.C.R. (32/1955);
1718. DEMETER, Alexandru (n. Sandor Demeter) (n. 22.VIII.1920 Budapesta) - evreu maghiarofon,
de profesie lăcătuş, ilegalist (membru de partid din 1938, deţinut în penitenciarele Jilava, Lugoj şi
Caransebeş); activist de partid (1945-1947); responsabil de partid cu munca de cadre la Odorhei
266
V. şi fişa sa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/DEITEL%20ERNEST.pdf.
189
 şi Ciuc (1947-1950); şef adjunct al secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.M.R. (1950-1952);
numit şef al Direcţiei cadre a D.G.S.P. cu grad de colonel în 1952, funcţie din care va fi demis în
1957; curs de perfecţionare în U.R.S.S. (1957-1958); şef al Serviciului Inspecţii al M.A.I. (1958-
1968), apoi, pentru câteva luni, inspector în Corpul de Consilieri şi inspectori ai preşedintelui
Consiliului Securităţii Statului; trecut în rezervă la 6.V.1968 cu grad de general-maior; dosar de
cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Pentru
servicii deosebite în apărarea orânduirii sociale şi de stat” cls. II.-a (v. şi N. Ioniţă 2010: 29 n.16;
Troncotă 2006: 64; Solomovici 2003: 195; Cosma 1994: 49);
1719. DEMETRESCU, Raoul (fiul lui David) – maior, şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate
din Băneasa până în 1961 (Cosma 1994: 65, 66, 70);
1720. DERFLER, ? – locotenent de Securitate la Iaşi, emigrat ulterior în Israel (Jela 2001; Solomovici
2004: 570);
1721. DERJI, Rubin - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia
nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4049);
1722. DEUTSCHI, Alexandru – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1723. DEUTSCH, Emeric - din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din
19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1724. DEUTSCH, Ladislau – în iunie 1945 încadrat comisar-şef în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din
6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708), la doar o lună distanţă demis şi deferit Justiţiei pentru fapte
penale (M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5833);
1725. DINHOFER, Friedrich – fost funcţionar, încadrat în D.R.S.P. Bucureşti cu grad de locotenent,
ocupând funcţia de şef probleme (Jela 2001; Solomovici 570);
1726. DINU, Lomy – şeful arestului M.A.I. în anii ’50, anchetator brutal, inter alios, al lui Emil
Calmanovici (Solomovici 2003: 228, 2004: 570; Jela 2001; Wexler & Popov 2002 II: 825);
1727. DOBROTĂ, Frenchel – locotenent de Securitate la Rădăuţi în 1949-1950-?267, la un moment dat
concediat pentru escrocherie;
1728. DRIMER, Zoltan - în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul
Chesturii de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1729. DRUCKER, Samoilă – după război agent de poliţie în cadrul Biroului de Siguranţă al
Comisariatului de Poliţie Reşiţa, ulterior şeful serviciul 2 Contrainformaţii la Direcţia Regională
Banat a Securităţii la sfârşitul anilor ’50268 (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2414);
269
1730. DULGHERU, “Mihail” (n. Mişu DULBERGER ) (16.I.1909 Tecuci – 2002 Canada) (fiul lui
Sache şi Olga (n. Marghebus)) – colonel de Securitate; fost funcţionar bancar şi contabil în
perioada interbelică la Bacău; căs cu Liza Marcusohn (1938); angajat al reprezentanţei comerciale
a U.R.S.S. la Bucureşti (1940-1941), împreună cu soţia sa; ilegalist, în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941,
partea I-a, p. 4200); deţinut la Târgu Jiu (1941-1944); după august 1944 inspectpr adjunct (1945)
şi apoi inspector (1946) în cadrul Siguranţei; în 1947 detaşat ca membru al Misiunii de repatriere
de la Berlin; membru al Direcţiei Organizatorice a C.C. (1949-1952), iar în paralel şeful Direcţiei
V (Cercetări Penale) a D.G.S.P. şi şeful cabinetului ministrului de Interne Teohari Georgescu
între 1948 şi octombrie 1952 (avansat la gradul de general în 1951), când va fi destituit împreună

267
V. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rrevolte/docs/revoltetaranesti5.pdf, coroborat cu
intrarea “Frenchel” din Jela 2001 şi, preluat, Solomovici 2004: 579.
268
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/DRUCKER%20SAMUIL%C4%82.pdf.
269
V. dosarul cererii de schimbare a numelui nr. 5/1.684/1946 de la Direcţia Judiciară a Ministrului Justiţiţiei şi publicarea
cererii în M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1946, partea I-a, p. 7472.
190
 cu şeful său, arestat şi deţinut timp de peste 2 ani; ulterior reabilitat şi angajat la Sfatul Popular
Bucureşti; a emigrat la începutul anilor ’80 mai întâi în Israel, unde locuia una din fiice, iar
ulterior, la jumătatea anilor ’90, în Canada, la cealaltă fiică (cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 14/1959 şi
30/1980; A.S.R.I., fond “D”, dosar nr. 10985, f. 99; C.P.A.D.C.R. 2006: 122, 256, 268; M.Of. nr.
15 din 18 ian. 1947, partea I-a, p. 426; M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800; Banu
2008: 325; Dobre et al. 2006: 12, 181; Deletant 1995b: 57; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Troncotă
2006: 63, 123, 127; Kuller 2008a: 127; Goma 2007: 118; Jela 2001: 106-8; Deletant 1999:190;
Solomovici 2004: 574 ş.u. 603, 2001II: 43 şi 2003: 211-224; Cosma 1994: 48);
1731. (?) DURAND, Paul – după război şef de secţie în administraţia centrală a M.A.I., în februarie
1948 promovat şef de serviciu (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a, p. 1337);
1732. DUŞESCU, Louis – comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945)
(M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
1733. EBNER, Silvia (după alte surse Elemer) – emigrată în perioada interbelică în Palestina, în timpul
războiului înrolată într-un detaşament local al armatei britanice, ulterior membru Irgun luptând
împotriva britanicilor în Palestina preisraeliană, revenită în România în 1949, ocupând funcţia de
şef de birou/serviciu la Direcţia a II-a Contrasabotaj în D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 25, 44,
45, 69, 271; Goma 2007: 118);
1734. EDELSTEIN, B. Samuel (6.X.1920 Bucureşti – 1987 Bucureşti) (fiul lui Bercu şi Fanny) –
locotenent-major la Direcţia Regională de Securitate Bucureşti (unde este inclusiv şef de grupă),
trecut în rezervă la 1 martie 1960 cu grad de căpitan270;
1735. (?) EGRI, Eugen - din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136
din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127)
1736. EINHORN, Wilhelm (după unele surse cu prenumele maghiarizat Vilmos) (n. 2.III.1911
Cojocna, Cluj - ?, Israel) (fiul lui Victor şi Rozalia) – evreu maghiarofon, de formaţie tâmplar
(meserie pe care a practicat-o între 1929 şi 1933 la Budapesta şi Paris); ilegalist (membru de
partid din 1933) cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1781); combatant în Spania (1936-1938), unde obţine şi calitatea de
membru al Partidului Comunist Spaniol; prezent în Franţa, membru al Partidului Comunist
Francez (1939-1941), internat într-un detaşament de muncă obligatorie în Baia-Mare (1941-
1944); instalat comisar şef la Chestura Poliţiei Cluj în iunie 1945, apoi şeful serviciului cadre la
Inspectoratul Regional Cluj al Siguranţei ( oct. 1945 - 1948); în 1947 încadrat prin decret regal,
pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov.
1947, partea I-a, p. 9763); cu grad de maior, locţiitor al şefului Direcţiei Secretariat a D.G.S.P.
(1948-1950); locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a a Securităţii (1950-1953); ales membru al
comitetului de partid al M.A.I. (1952); avansat la gradul de lt.-colonel, şeful Serviciului Dislocări
şi Domicilii Obligatorii (S.D.D.O.) al M.A.I. (1953-1956) (participant la anchetarea membrilor
guvernului maghiar în dosarul “revoluţiei” de la Budapesta din 1956); şeful Serviciului “c” al
M.A.I. (1956-1957); transferat ca director adjunct la Direcţia I Informaţii Externe a Securităţii şi
detaşat secretar I la Ambasada României la Budapesta (1957-1959); şeful Serviciului Inspecţii al
Direcţiei Generale a Miliţiei (1959-1960); trecut în rezervă cu grad de colonel la 31 mai 1960;
controlor de calitate la Oficiul de Control al Mărfurilor din Cluj (1960-1967), apoi pensionat;
emigrat la 21 oct. 1974 în Israel271, unde lucrează în domeniul tâmplăriei până în 1976, când se
pensionează definitiv; decorat de-a lungul timpului cu Ordinul Apărarea Patriei, cl. III-a; Ordinul
Steaua RSR cl. V-a, Ordinul Meritul Militar cl. III-a, Medalia 10 ani de la înfiinţarea primelor

270
V. fişa sa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/EDELSTEIN%20SAMUIL.pdf.
271
Citându-l pe Mihai Pacepa, Teşu Solomovici susţine că Einhorn ar fi fost de fapt reactivat după pensionare ca agentul
“X-34” şi trimis în Israel în misiune, sub acoperirea de emigrant (ole hadaş) în Israel (2003: 209-10 şi 2001 II: 43, 45).
191
 unităţi române, Medalia Meritul Militar, cl. II-a, Medalia Pentru servicii deosebite aduse în
apărarea orânduirii sociale şi de stat (v. fişa întocmită de U719/004 din M.A.I. în 1974 urmare a
cererii sale de a emigra în Israel în Ionescu-Gură 2010: 97-98 şi 100-102; v. şi Watts 2011: 196;
Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 486, n. 1; C.P.A.D.C.R. 2006: 280, 290, 297, 632, 647; Dobre
et al. 2006: 81; Troncotă 2006: 53, 165, 256; Catalan 2001/4; Solomovici 2004: 27 şi 2003: 208-
10; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Deletant 1995b: 57; Adorian et al. 1971: 210; Sugarman f.a.: 108;
M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5098 şi nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p.
9218; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925);
1737. ELBIM, Miriam – în naugust 1945 angajată impiegată la Serviciul Poliţiei Administrative din
cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 194 din 28 august 1945, partea I-a, p. 7579);
1738. ELEKEŞ, Toma – după război comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de
Poliţie Oradea; după reorganizarea în forma Securităţii căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea
în 1948 (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948,
partea I-a, p. 982; Kovacs 2006; Budea 2005);
1739. ELEPHANT, Iosif - în iunie 1945 numit comisar la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr.
139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247; M.Of. nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p. 9870);
1740. ELGES, Eliodor (13.II.1931 Mediaş – 2001 Braşov) (fiul lui Carol şi Ecaterina) – locotenent,
apoi maior, ulterior lt.-col la Securitatea din Braşov în anii ’50-‘80272 (Bjoza 2006);
1741. (?) ELIAN, Gheorghe – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955);
1742. ELIAS, Iţic – locotenent (în 1948) la Securitatea din Focşani (1948, 1949, când întocmeşte
rapoarte despre organizaţia sionistă locală273);
1743. ENESCU, Solomon – în iulie 1948 numit comisar de poliţie (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948,
partea I-a, p. 5817);
1744. ENGLERT, Norbert - în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ
(M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
1745. EÖTVÖS, Ladislau (fiul lui Adalbert) – căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a CC al PCR (1/1953);
1746. EPEL, Elena – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.M.R. (3/1952 vol. I)
1747. EPSTEIN, ? – şeful securităţii Caransebeş după război, implicat în reprimarea rezistenţei
anticomuniste în zona Caraş (Solomovici 2001II: 43; Ioniţoiu 2006: 27);
1748. ERDELYI, Elemer (n. 23.VII.1928, Ghelniţa, jud. CV (fiul lui Ladislau şi Ida) – d. 2007,
Oradea) – evreu maghiar, locotenent(-major) la Regionala Braşov a Securităţii (1952-1956),
maior şi apoi lt.-col., şef de serviciu în cadrul Direcţiilor II şi III (1964-1967), respectiv şeful
Inspectoratului Judeţean Harghita al Securităţii (1970-1981), trecut în rezervă în 1981 cu gradul
de general-maior274;
1749. ERDÖS, Rudolf (12.V.1929 Petroşani – 2006 Deva) (fiul lui Ioan şi Irma) – locotenent major
(1955-1966) şi locotenent-colonel la Direcţia Regională / Inspectoratul Judeţean de Securitate
Hunedoara275;
1750. ERSEC, Adalbert (fiul lui Martin) – locotenent-major, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.M.R. (1/1954) şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1956;

272
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ELGES%20ELIODOR.pdf.
273
V. numărul 6 din iunie 2010 al revistei Menora ed. C.E. Focşani, p. 18.
274
V. şi fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ERDELYI_ELEMER.pdf.
275
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ERDOS%20RUDOLF.pdf.
192
1751. EŞANU, Eugen – în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
1752. EŞANU, Liviu – după război comisar la Chestura de Poliţie Iaşi, în iunie 1948 transferat la
Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 133 din 11 iunie 1948, partea I-a, p. 5032);
1753. FAIBIŞ, Beniamin – fost funcţionar, apoi plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (din 1948),
anchetator, avansat sublocotenent în 1950, ulterior vânzător de stofe într-un magazin din
Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 576);
1754. FAIBIŞ, Sami / Saie – din 1 aprilie 1945 comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Hârlău
(decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049); din 1 aprilie 1948 agent de poliţie la Biroul de Siguranţă al Poliţiei
Dărăbani (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);
1755. FAIER, Iancu – în 1948 menţionat ca lucrător calificat în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă
din cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1518);
1756. FANDEL, Constantin – după război comisar în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi,
detaşat pentru câteva luni în 1947 la Poliţia Sighişoara, din 1 dec. 1947 la Serviciul de Siguranţă
din acelaşi oraş, ulterior ocupând funcţia de şef al Biroului pentru controlul paşapoartelor şi
strănilor din cadrul Serviciului de Siguranţă Vaslui (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p.
12; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3504);
1757. FARAGO, Anton (n. 26.II.1922, Ploieşti (fiul lui Calman şi Marta) – d. 2000, Ploieşti) – evreu
maghiarofon, sublocotenent (1948-1950), respectiv locotenent (1950-1952) la Direcţia Regională
Prahova/Ploieşti, locotenent la Direcţia Regonală Dobrogea (1952-1953), căpitan (din 1963
maior) şi în diverse perioade şef de birou la Direcţia Regională Prahova (1953-1968), iar între
1968 şi 1970 la Direcţia IV, biroul de contrainformaţii, trecut în rezervă în 1970 cu gradul de
locotenent-colonel276;
1758. FARCAŞ, Rozina – după război gardiană la penitenciarul Câmpulung-Muscel, demisă în august
1948 pentru “grave abateri în serviciu” (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7074);
1759. FARK, ? – colonel, torţionar la penitenciarele Bacău şi Stoeneşti (“Lista neagră – colaboraţionişti
şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
1760. FARKAŞ, Nandor (alte surse Şandor) - şef de serviciu în cadrul D.G.S.P. cu atribuţii în
contraspionaj, ulterior emigrat în Israel (Cosma 1994: 45, 68, 70, 259; Şinca 2006, cap.I, n. 162,
pp. 142-4);
1761. FEIER, Andrei – în febr. 1945 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu
Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349);
1762. FAYER, Iacob (în alte documente ortografiat “Feier”) - în august 1948 era agent de poliţie în
cadrul Direcţiei Poliţiei Siguranţei (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6937; M.Of.
nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969);
1763. FEIER, Petru - în 1948 era contabil la Serviciul Judeţean de Siguranţă Maramureş (M.of. nr. 140
din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);
1764. FEIERSTEIN, Marcu – după război agent de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi;
din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p.
2037; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319);
1765. FEIGEL, Stefan (uneori ortografiat “Feigl”) – după război agent de poliţia, în 1945 la
Inspectoratul Regional de Poliţie Mureş (M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10205),
apoi la Poliţia Sfântu Gheorghe; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208
din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319);
1766. FEIGEL, Vlad – căpitan de Securitate la Cluj în anii ’50 (Jela 2001: 114; Solomovici 2004:
577);
276
V. şi fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/FARAGO_ANTON.pdf.
193
1767. FEIGHENBAUM, Solo (uneori ortografiat şi “Feichenbaum”) – după război agent de poliţie la
Comisariatul de Poliţie Adjud, de unde în mai 1948 este transferat la Comisariatul Focşani,
prezent ulterior în cadrul Securităţii locale cu grad de plutonier (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948,
partea I-a, p. 4143; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5998; Jela 2001; Solomovici
2004: 577);
1768. FEINGHERS, Martha – în iunie 1948 numită agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of.
nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p. 5180);
1769. FEINSTEIN, Herman – în sept. 1948 era comisar de poliţie în D.G.P. (M.Of. nr. 203 din 2 sept.
1948, partea I-a, p. 7304);
1770. FELDBLUM, Emilian – în martie 1948 angajat ca informator diurnist în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2147);
1771. FELDMAN, Gabriel - în mai 1945 încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr.
118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); în noiembrie 1945 avansat la clasa I-a (în noiembrie
1945 încadrat ca detectiv clasa I-a în D.G.P. (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800);
1772. FELDSTEIN, F. Manase (fiul lui Filip şi Ety (n. Şerper)) – în 1952 funcţionar civil în cadrul
M.A.I., cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. 62, vol. I şi III, v. şi
u.a. 3/1952, vol. I şi respectiv II);
1773. FELLER, Aizic-Moriţ (n. 30.I.1925, Botoşani (fiul lui Aron şi Haia) – d. 2009, Botoşani) –
încadrat la 1 aprilie 1945 ca impiegat la Poliţia oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr.
1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);;
ulterior promovat agent de poliţie, iar din sept. 1947 cu atribuţii de Siguranţă; în 1948 preluat în
D.R.S.P. Suceava (în 1958 ajunsese căpitan), din 1958 locţiitor de şef de secţie în cadrul secţiei
VIII Cercetări Penale a Regionalei de Securitate Suceava, până în 1960, când este trecut în
rezervă cu gradul de maior277 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184; v şi M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8320);
1774. FENY [Remy?, n.n.], Alois – în 1945, ca detectiv clasa a II-a, era transferat de la D.G.P. la
Brigada a III-a a D.P.S. (M.Of. nr. 168 din 27 iulie 1945, partea I-a, p. 6412);
1775. FERARU, Ionel (n. Izi FINKELSTEIN) (n. Galaţi) – angajat în M.A.I. în 1950, promovat şef al
serviciului de control economic la Miliţia raională Galaţi, un fanatic al sistemului (Solomovici
2004: 578; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 497-8);
1776. FEYER, Andrei – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu fişă de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1777. FEYER, Stefan – în febr. 1948 angajat agent de poliţie la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 31
din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1008); omonomie cu cel care în 1956, cu grad de căpitan, ocupa
funcţia de şef al cabinetului ministrului M.A.I. în cadrul Direcţiei Secretariat (Dobre et al. 2006:
80);
1778. FICHLER, Carol - din mai 1945 comisar-şef în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
1779. FICHMAN, Lipa - din aprilie 1945 comisar la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18
mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1780. FIDLER, Alexandru – după război angajat impiegat în cadrul Primăriei Bucureşti; în nov. 1947
transferat pe aceeaşi funcţie în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p.
10483);
1781. FILIP, V. Aurel (n. GLANZSTEIN) – general M.A.I., originar din Iaşi, cumnatul lui Emil
Bodnăraş, în anii ’50 comandantul Miliţiei Capitalei (Solomovici 2001II: 17, 42 şi 112; 2005a);
membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 85/1955, 4/1957 şi 4/1959;
277
V. şi fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/FELLER_AIZIC-MORITZ.pdf.
194
1782. FILKER, Elisabeta – din aprilie 1948 impiegată de arhivă în cadrul Biroului Siguranţă al
Comisariatului de Poliţie Baia Mare, ulterior transferată la Serviciul de Siguranţă al
Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2631;
M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
1783. FILLER, Ion - în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne şofer în cadrul Chesturii de
Poliţie Galaţi (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1784. FINKELSTEIN, Herman – după august 1944 gardian public la Comisariatul de Poliţie Vatra
Dornei; în sept. 1945 suspendat şi deferit Justiţiei (M.Of. nr. 198 din 1 sept. 1945, partea I-a, p.
7711);
1785. FINKELSTEIN, Uşer Rubinovici – evreu basarabean, fost voluntar în Spania, împreună cu
fratele său Albert, care a murit în luptă (Sugarman f.a.: 109); cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2099); în 1947 încadrat prin
decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr.
253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764); în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar de poliţie
în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
căpitan (în 1949), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cl. III-a (intervievat şi de Levy
2002: 314);
1786. FISCHEL, Simion (frecvent cu varianta eronată FISCHER) (n. 17.IV.1903, Botoşani) - fost
frizer şi ilegalist, membru de partid din nov. 1944, după război numit comisar şef de poliţie şi şef
de birou în cadrul Siguranţei, apoi subaltern al lui Dulgheru la Direcţia V Cercetări Penale a
D.G.S.P. (1948-1952); unul din cei de care lt.-col. Tudor Dincă se plângea că “nu cunosc
ortografia şi scriu groaznic” (Banu 2001: 86-7) (Jela 2001, Solomovici 2004: 578 şi 2001II: 43,
Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48)278 (v. şi M.Of. nr 201 din 31 august 1948,
partea I-a, p. 7261, dosar F/55 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1787. FISCHER, Nathan - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1788. FISCHMAN, Alexandru – în 1945 era comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Şimleul
Silvaniei; demis “pentru grave greşeli în serviciu” (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p.
9546);
1789. FLORIAN, Ioan (fiul lui Iancu) – locotenent-major, profesor de Filaj şi Investigaţii la Şcoala de
ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1958;
1790. FLORIAN, Iosef – în 1945 comisar-şef la Poliţia Câmpulung-Muscel (M.Of. nr. 131 din 12 iunie
1945, partea I-a, p. 4922);
1791. FOCŞENEANU, Alexandru – dupăp război agent de poliţie la Poliţia Tg. Mureş. Din mai 1947
transferat la Poliţia Tecuci (M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3505);
1792. FOCŞENEANU, Ştefan – în 1941 radiat, alături de alţi evrei, din registrele de rezervişti ai
Forţelor Armate, reîncadrat în 1945; după august 1944 comisar-ajutor la Poliţia Focşani, din 1947
transferat intern la Serviciul de Siguranţă, iar în martie 1948 transferat la Biroul Siguranţă al
Comisariatului de Poliţie Odobeşti, Vrancea (M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5122;
M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059; M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p.
1911);
1793. FOLDENBERG, ? – în iulie 1949 locotenent major de Securitate, implicat în supravegherea
mişcărilor sioniste (v. Kuller 2008c: 189);
1794. FONEA, Sandu – în sept. 1945 încadrat comisar-şef la Brigada Specială Economică din cadrul
Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7742);

278
Un Simion Fischel din Botoşani este menţionat şi la
http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_31.html
195
1795. FORMAGIU, Herşcu - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
1796. FRANCO, Sandu (n. Samuel) – supravieţuitor al Holocaustului cf. registrului Benjamin and
Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial
Museum (2000 III: 57), după război anchetator în Direcţia V/VIII Cercetări Penale a
D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1956), ulterior emigrat în Israel (Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);
1797. FRÂNCU, Nică (n. Mişu FROIM) – după război angajat la Direcţia Poliţiei Judiciare a D.G.P.,
suspendat din funcşie în februarie 1948 (M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1948, partea I-a, p. 13529;
1798. FRÂNCU, Raşela – din octombrie 1947 informatoare diurnistă la Prefectura Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 247 din 25 oct. 1947, partea I-a, p. 9562);
1799. FREIBERG, Isac – în februarie 1948 numit agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă; în luna martie 1948 considerat demisionat, pentru neprezentare la serviciu (M.Of. nr.
55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);
1800. FREIBERGER, Dănilă - din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea
(M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1801. FRENKEL, Iosif David – în 1948 comisar ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Rădăuţi
(M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
1802. FRENKLER, Klara (uneori ortografiat “Clara”) – în aprilie 1945 numită impiegată în cadrul
Poliţiei oraşului Rădăuţi, îndepărtată din serviciu în iunie acelaşi an pentru “grave abateri” (M.Of.
nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
1803. FRIDMAN, Harry (fiul lui Marcu) – profesor civil de limba ebraică la Şcoala de ofiţeri de
securitate din Băneasa până în 1959;
1804. FRIDMAN, Iosif – din mai 1947 agent la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 182 din 11
august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 61 din 14 martie 1947, partea I-a, p. 1917);
1805. FRIDMAN, Naty – secretarul Poliţiei Huşi (1945-1946) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a:
130);
1806. FRIDMAN, Vladimir – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1/1975);
1807. FRIEDMAN, Alexandru – în iunie 1945 încadrat comisar în cadrul Comisariatului de Poliţie
Reghin; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul regional de
Poliţie Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128 şi M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10926);
1808. FRIEDMAN, Mauriciu - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia
nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4049);
1809. FRIEDMAN, Raluca – în febr. 1948 era agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă;
1810. FRIED, Ladislau - din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr.
136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1811. FRIEDLANDER, Erwin-Max (fiul lui Eugen, v. infra) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu
dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1976) (inclus şi în Kuller 208:
439);
1812. FRIEDLÄNDER, Eugen (între amici “Fritzi”) – fost deportat în lagărul de muncă pentru evreii
comunişti de la Vapniarka; după război încadrat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; din 1948
în Securitate, unde avansează succesiv până la gradul de maior; conform unei surse evreieşti, “s-a
numărat printre personajele pline de cruzime ale acestei organizaţii” şi “i-a bătut şi torturat cu
mult mai rău decât ‘securiştii’ români [pe doi evrei implicaţi în procesul de spionaj din Comerţul
Exterior, 1961, n.n.]” (Kornis 2009: 237-8; v. şi Solomovici 2003: 198, care îl citează pe
196
 generalul Neagu Cosma; M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537); emigrează în
Israel după 1989;
1813. FRINDT, Iuliu (uneori ortografiat Frind) (n. 12.V.1935 în U.R.S.S., fiul lui Iosif şi Maria) –
între 1955 şi 1980 (trecut în rezervă) ofiţer în cadrul Direcţiei Regionale Maramureş, unde
avansează până la gradul de maior (Vischi şi Ivanciuc 2003; I.R.I.R. & Caţavencu 2004)279 – încă
în viaţă în 2009 în Baia Mare;
1814. FRISCH, Iancsi – anchetator brutal al Securităţii Satu Mare, emigrat în Israel în anii ’60 (Ioniţiu
2008:88; Sdolomovici 2004: 578-9); posibilă identitate cu Teodor Friş, care în sept. 1946 era
încadrat ca şef de secţie în Corpul gardienilor publici Satu-Mare (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946,
partea I-a, p. 10432);
1815. FRISCHER, Paul - din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr.
136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1816. FRONESCU, Edgar – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (70/1955);
1817. FROST, ? – căpitan în 1945, ulterior şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la
Băneasa;
1818. FROST, ? – căpitan la Securitatea Iaşi, ulterior demis şi angajat la Combinatul de Utilaj Greu
Iaşi, de unde s-a şi pensionat (I.R.I.R. & Caţavencu 004; Troncotă 2006: 70; Solomovici 2004:
579);
1819. FRUCHTMAN, Rebeca – numită în iunie 1948 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1820. FRUNZĂ, Sali – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a CC al PCR (1955);
1821. FUCHS, Benjamin - responsabil în cadrul Direcţiei Personal a D.G.S.P. (1948-1951);
1822. FUCHS, Iacob (uneori menţionat cu prenumele “Iani”, respectiv cu numele “Fux” sau “Fucs”) –
din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Fălticeni, din sept. 1947 însărcinat cu
atribuţii de Siguranţă; comandantul biroului Fălticeni la Serviciul Judeţean Baia al D.R.S.P.
Suceava în 1948, cu grad de maior (după alte surse ar fi fost chiar şeful Serviciului Judeţean),
conform unor surse ar fi fost transferat la Bucureşti la sfârşitul anului 1948 (M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; I.R.I.R. &
Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 579, 2003: 207 şi 2001II: 43; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 44;
menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184);
1823. FUCHS, ? - fost cârciumar în Gherla, ulterior maior la colonia de muncă de la Cernavodă în
perioada Canalului (1950-1953) (Solomovici 2004: 579; Jela 2001);
1824. FUCS, David - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
1825. FUCS, Sigismund - în iunie 1945 încadrat comisar la Chestura de Poliţie Timişoara (M.Of. nr.
126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707);
1826. FUNARIU, Ella – din 1948 dactilografă în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948,
partea I-a, p. 4743);
1827. FUX, M. Beria (în unele documente ale Securităţii ortografiat şi “Fucks”, respectiv, germanofon,
“Fuchs”, şi cu variantele de prenume “Behr”, respectiv “Beriş”) – colonel, directorul Casei de
Cultură a Ministerului de Interne (1949 – anii ‘60) (Solomovici 2004: 579 şi 2003: 207; Dobre et
al. 2006: 216; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 50); posibilă
identitate cu “Fuchs Bereş” (n. 1918, Botoşani), aflat în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
279
V. şi fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/FRIND%20IULIU.pdf.
197
1828. FUX, H. Iacob – între august 1944 şi august 1945, când demisionează, gardian public la Poliţia
Botoşani (M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);
1829. FÜLLOP, Elemer (fiul lui Dionisie) – locotenent-major M.A.I. (la trecerea în rezervă în 1982),
cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (6/1982);
1830. FÜLLOP, Martin – gardian la penitenciarul Gherla în perioada reeducării;
1831. FÜRSZT, Samuilă – în august 1945 comisar ajutor la Chestura Poliţiei din Dej (Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003b: 156-7);
1832. GABAY, Marcu - în martie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945, partea I-a, p. 2334);
1833. GABOR, “Orest” (n. Conrad GABOR) – din 1 aprilie 1945 şeful poliţiei oraşului Suceava
(decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049) şi activist P.M.R, responsabil cu evidenţa în cadrul comitetului regional
de partid (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 229; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 269);
1834. GAL, Francisc - în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni
(M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)
1835. GALL, Andrei – în febr. 1946 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu
Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349);
1836. GALL, Wilhelm - în febr. 1946 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu
Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945,
partea I-a, p. 5246);
1837. GALLOVITZ, Alexandru - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P.,
pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea
I-a, p. 10416);
1838. GEDO, Andrei (n. 9.III.1913, Ungaria (fiul lui Viliam Marcu şi Şarlota) – d. 1997, Bucureşti) –
lt.-mj. şi apoi căpitan la Direcţia Regională Banat/Timişoara (1950-1954-?), în 1960 trecut în
rezervă cu gradul de maior de la Direcţia Cadre a D.S.S.280;
1839. GENSER, Gerschon – în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei
Rădăuţi (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9880);
1840. (?) GEORGESCU, ? – fratele lui Teohari Georgescu; şeful secţiei 31 Poliţie Bucureşti în 1947
(Deletant 2001: 34-5, n. 22 şi 1999: 23, n.2; Buzatu 2008: 407);
1841. GERSHON, Clara - anchetator la Direcţia V/VIII Cercetări Penale a Securităţii (C. Lupu 2011;
Niculae 2004: 32, Cosma 1994); (?) n. Nuremburg, fiica lui David şi Bella;
1842. GHERŞIN, M. Gherşin (n. 16 aug. 1911) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1935, ajutor de
primar în oraşul Bârlad din 26 august 1944 până în iunie 1948, ulterior funcţionar în M.A.I. (v.
arhiva secţiei Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. dosar 3/1952 vol. I),
respectiv Zahariuc 2009: 210, 216, 27, 31, 233, 237 şi Ion N. Oprea 2007: 96) (dosar G/80
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1843. GHERŞIN, Reghina – în 1952 sergent-major în cadrul M.A.I., cu fişă la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II);
1844. GHERTNER, Smaranda [probabil Gärtner, n.n] – după război dactilografă la Comisariatul de
Poliţie Cisnădie, în mai 1948 transferată la Comisariatul de Poliţie Călimăneşti (M.Of. nr. 108 din
12 mai 1948, partea I-a, p. 4266);
1845. GHINTER, Mina – angajat în febr. 1945 arhivar ajutor la Poliţia Deja, apoi transferat arhivar-
ajutor la Inspectoratul Regtional de Poliţie Craiova (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a,
p. 7086; M.Of. nr. 48 din 28 febr. 1945, partea I-a, p. 1521);
1846. GHIPS, Marcel - la sfârşitul anilor ’40 coleg la Şcoala de Ofiţeri M.A.I. cu Marcel Blecher-
Bădescu, Iulian Sorin, Paul Sterescu-Sternshein ş.a. (Solomovici 2003: 121);
280
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GEDO_ANDREI.pdf.
198
1847. GIMPEL, Iosif - din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din
29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
1848. GLAS, Petru - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1849. GLASSER, Harry - după august 1944 comisar şef în cadrul D.G.P.; transferat la 1 iulie 1945 la
Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
1850. GLIECK (GLÜCK), ? – ofiţer de securitate la Baia Mare în anii ’50, cf. memorialisticii unor
foşti deţinuţi politici (v. şi Jela 2001: 125); probabil Mihail Gluk, comisar-ajutor transferat în
sept. 1946 de la Poliţia Satu-Mare la Comisariatul de Poliţie Salonta, Bihor (v. M.Of. nr. 222 din
25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);
1851. GLUCKMANN, Filip (uneori ortografiat eronat şi “Gluxman”) - din 1 aprilie 1945 comisar în
cadrul Comisariatului de Poliţie al oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a
ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr.
163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);
1852. (?) GLUVACOV, T. Andrei (26.V.1914, Arad – 3.V.1986) – fost funcţionar C.F.R., ilegalist
(din 1932), arestat şi eliberat în august 1944, după război comisar la Siguranţa Braşov (unde e
avansat chestor în 1947), apoi Târgu Mureş (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p.
10924), locotenent-colonel la înfiinţarea D.G.S.P., adjunct al directorului Direcţiei I Informaţii
Interne a D.G.S.P., apoi şef adjunct al Direcţiei IV a D.G.S.P./D.G.S.S. în anii ’50 (Dobre et al.
2006: 79; Cosma 1994: 47); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea
Patriei” clasa a III-a (dosar G/103 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1853. GOLD, Maximilian – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a; în 1947
cu grad de comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj, transferat la Inspectoratul Regional de
Poliţie din acelaşi oraş (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 182 din 11
august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924);
1854. GOLDBERGER, Simion Eugen – căpitan medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (30/1954);
1855. GOLDEMBERG, Bernath – în 1956, cu grad de maior, ocupa funcţia de şef al Serviciului V din
cadrul Direcţiei a IV-a a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 79);
1856. GOLDENBERG, Ilie – din dec. 1947 şofer în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948,
partea I-a, p. 3081);
1857. GOLDENBERG, Michel – în mai 1948 promovat comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei
Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1858. GOLDENBERG, Pincu - din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr.
277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);
1859. GOLDENBERG, ? – meţionat între torţionarii penitenciarului din Constanţa în “Lista neagră –
colaboraţionişti şi schingiuitori” (Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
1860. GOLDENTHAL, Francisc - angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului
Siguranţă al Poliţiei Zalău (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911; M.Of. nr. 162 din
16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933); ulterior menţionat în memorialistica unor foşti deţinuţi politici
ca ofiţer la biroul din Aleşd (Bihor) al Securităţii la începutul anilor ’50;
1861. GOLDHAAR, Iosef – în oct. 1947 angajat ca informator diurnist la prefectura Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9596);
1862. GOLDSTEIN, Ana – la sfârşitul anului 1947 dactilografă principală la Inspectoratul Regional de
Siguranţă Iaşi, ulterior avansată la funcţia de impiegată (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ,
dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 267 din 18 nov. 1947, partea I-a, p. 10197);
1863. GOLDSTEIN, Isac – din 1946 comisar-şef la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru
misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086; M.Of. nr. 286 din 10
dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4146);
199
1864. GOLDSTEIN, Ladislau (n. 4.IV.1924, Căpâlna, Bihor (fiul lui Carol şi Malvina) – d. 2009,
Bucureşti) – între 1954 şi 1961 (trecut în rezervă) lt.-maj. şi respectiv căpitan în cadrul Direcţiei a
II-a, serviciile 3 şi 2281;
1865. GOLDŞTEIN, Samuel - numit în iunie 1948 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1866. GOLSTEIN, Samuel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1867. GOTTLIEB, Madeleine – în dec. 1947 numită comisar-ajutor în Direcţia Poliţiei de Siguranţă
(M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059), demisă însă după o lună pentru
neprezentare la post (M.Of. nr. 12 din 15 ian. 1948, partea I-a, p. 350);
1868. GOTVALD, Nicolae (n. 21.II.1928, Turnu Măgurele (fiul lui Carol şi Anica) – d. 1987, Piteşti) –
între 1949 şi 1968 locotenent-major la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, apoi căpitan la
Inspecotratul Judeţean Olt al Securităţii (1968-1972), respectiv maior la Inspectoratul Judeţean
Argeş până la trecerea în rezervă la 31.I.1973282;
1869. GRAD, Tiberiu (n. Tibor GUTTMAN283) (n. 4.XI.1921 Salonta, Bihor) – căpitan, şef de sector
la D.R.S.P. Oradea (Kovacs 2006; Ioniţoiu 1982, XVIII);
1870. (?) GRAMA, Ioan (fiul lui Moise) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.M.R. (13/1953);
1871. GRANK, S. Reiza – locotenent major, originar din Rusia, iniţial translator pentru personalul
militar sovietic prezent în România după război, iar între 1956 şi 1958 ofiţer la secretariatul Şcolii
de Ofiţeri de Miliţie (Cosma 1994);
1872. GRIMBERG, C. – locotenent de Securitate, din noiembrie 1948 adjunctul lt.-col. Mauriciu Ştrul
la conducerea D.R.S.P. Galaţi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar Timişoara, dosar nr. 25
(cota S.R.I.), vol. 6, f. 35);
1873. GROPPER, Bernard – între toamna lui 1944 şi noiembrie 1945, când demisionează, şef de
birou în cadrul Inspectoratului regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 256 din 8 nov.
1945, partea I-a, p. 9838);
1874. GROS, Marcu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1875. GROSMAN, I. Iosub – din toamna lui 1944 şi până în octombrie 1945 comisar la Poliţia
oraşului Vaslui, ulterior transferat la Poliţia oraşului Bistriţa; în noiembrie 1947 suspendat din
funcţie şi deferit Justiţiei (M.Of. nr. 206 din 11 sept. 1945, partea I-a, p. 7957; M.Of. nr. 256 din 5
nov. 1947, partea I-a, p. 9851);
1876. GROSSFELD, Moshe – fost şef la miliţia judiciară regională, adjunctul colonelului Alexandru
Ioanid [v. supra] (Solomovici 2005, Goma 2005: 6); probabilă identitate cu Moise Grossfeld,
numit la 1 febr. 1948 comisar la Poliţia Sighet (v. M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p.
1515; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);
1877. GROSSMAN, Selma - în mai 1948 promovată comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei
Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1878. GROSSMAN, Şmil – încadrat în D.G.P. ca şef de birou în iunie 1945, în februarie 1948 ajunsese
comisar; în 1952 cu grad de căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a
C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II) (v. şi M.Of. nr.
136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 982);

281
V şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GOLDSTEIN_LADISLAU.pdf.
282
V şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GOTVALD_NICOLAE.pdf.
283
V. citarea dosarulului de solicitare a schimbării numelui în M.Of. nr. 265 din 14 nov. 1946, partea I-a, p. 11964.
200
1879. GRÖM, Lazăr – din toamna lui 1944 şi până în noiembrie 1945, comisar-ajutor în cadrul
Serviciului Rechiziţii al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 270 din 24 nov. 1945, partea I-a,
p. 10273);
1880. GRÖNBAUM, Bela - din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr.
119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
1881. GRUBER, Alexandru – în iulie 1948 definitivat în funcţia de impiegat în cadrul Chesturii de
Poliţie Cluj (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967); rudă cu Vasile Grunea?;
1882. GRUIA, Leonard (n. Leo GUTTMAN) (n. 18.XI.1912 Bucureşti) - din 1947 comisar-ajutor în
cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557; pentru
nume vezi M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1947, partea I-a, p. 318);
1883. GRUIA, Manea (n. Marcel GRÜNBERG) (fiul lui Ilie şi Luiza; n. 26.X.1924, Dorohoi) – din
1947 comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău, apoi ofiţer de Securitate (iniţial
sublocotenent) la Serviciul Judeţean Bacău (1.IX.1947-1951), ulterior căpitan şi şef al biroului
Cercetări Penale la Regionala Cluj a Securităţii (1951-1961, după alte surse 1952-1962), exclus
din Securitate (trecut în rezervă la 30 iunie 1962) şi anchetat pentru deturnare de fonduri
(A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-
a, p. 10239 – când încă nu îşi românizase numele; C. Lupu 2011; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Jela
2001; Solomovici 2004: 581; C.N.S.A.S. 2009; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 82)284;
1884. GRUMBERG, Şaicu – în iunie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de
Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
1885. GRÜMBERG, Matilda - din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of.
nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
1886. GRÜMBERG, Maximilian – în 1956 cu grad de căpitan, şeful Serviciului V din cadrul Direcţiei
a IX-a Cercetări penale a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 80);
1887. GRÜMBERGER, Margareta – în iulie 1948 era dactilografă stagiară la Biroul de Siguranţă al
Comisriatului de Poliţie Reşiţa (M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5558);
1888. GRÜN, Iosif – încadrat în noiembrie 1945 ca agent de poliţie la Poliţia oraşului Blaj (M.Of. nr.
267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10172; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247);
1889. GRÜNBERG, Matias – din iulie 1948 comisar-ajutor de poliţie (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948,
partea I-a, p. 6201);
1890. GRÜNBERG, Titu – anchetator la Baia Mare în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 581);
1891. GRÜNŞTEIN, Adolf – din 1947 agent principal de poliţie în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 172
din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
1892. GUSMAN, Elisabeta – în 1948 şefă de birou la Pentineciarul Cluj Minore, transferată la
Penitenciarul de femei Ilfov (M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 709);
1893. GUTMAN, Frieder - în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul
Poliţiei oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1894. (?) GUTMAN, Heinz/Haim - şef al Serviciului Secret Civil al R.P.R. (puţin plauzibil, singura
menţiune în sursele antisemite Pinay 1962 şi Niculae 2004: 33);
1895. GUTMAN, Leonard - din mai 1945 comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of.
nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
1896. GUTMAN, Mendel – începând cu 1 aprilie 1945 comisar-şef la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of.
nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 126 din 6 iun. 1945, partea I-a, p. 4706);
1897. GUTMAN, Mendel - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1898. GUTMAN, Tiberiu – în 1947 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 182 din 11
august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925); în 1950
284
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GRUIA%20MANEA.pdf.
201
 locotenent, angajat la Securitatea din Oradea, menţionat pentru scurt timp şi ca adjunct al
comandantului închisorii Jilava (Kovacs 2006; Solomovici 2004: 581; Ioniţoiu 1982: XVIII);
1899. GURCSANYI, Ervin – comandant de penitenciar la Cluj la începutul anilor ‘50;
1900. GUROVICI, Sofia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);
1901. GYORGY, Ludovic (n. 2.I.1937, Cluj (fiul lui Ludovic şi Vilhelmina) – d. 1996, Cluj-Napoca) –
între 1956 şi 1968 la Direcţia Regională Cluj, serviciul raional Dej (cu grad de lt.-maj., apoi
căpitan), iar din 1968 până la trecerea în rezervă în 1988 maior şi respectiv lt.-col. la Inspectoratul
Judeţean al securităţii Bistriţa-Năsăud285;
1902. HABER, David – în 1948 era agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului
Regional de Poliţie Galaţi (.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);
1903. HABER, F. Estera286 (n. 2.II.1897 jud. Botoşani) – după 1945 angajată dactilografă în centrala
D.G.P.; ulterior şefă de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952), apoi arestată
şi condamnată pentru trădare, graţiată în 1955, emigrată în Israel (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948,
partea I-a, p. 4493; C. Lupu 2011; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 581; Jela 2001: 134);
1904. HABER, Ladislau – între nov. 1944 şi oct. 1945, când este disponibilizat, informator şi apoi
agent de poliţie la Circa 25 Bucureşti (M.Of. nr. 227 din 5 oct. 1945, partea I-a, p. 8658; M.Of.
nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467));
1905. HABOT, Marin (fiul lui Mendel) (n. 1.II.1923) – maior de Interne în 1966, încadrat în M.A.I. în
1950, funcţionar la serviciul cadre din “Sovromnavigaţie” Constanţa a M.A.I (1950), şeful secţiei
de cadre la întreprindereas ministerului “Munca exterioară” (1950-1951), apoi diverse funcţii de
conducere la coloniile de muncă Poarta Albă, Culmea, Năvodari şi Peninsula (1952-1955),
ulterior locţiitor de comandant şi chiar comandant deplin al Penitenciarului Constanţa (1961-
1963), trecut în rezervă în 1966;
1906. HAFFNER, Iţic - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1907. HAHAMU, Iosif (uneori ortografiat “Hahanu”, alteori, eronat, “Hahone”) – fost student la Drept
la Universitatea din Iaşi287, din 1945 comisar la Biroul de Siguranţă Iaşi, unde ocupă funcţia de
şef al Biroului Circulaţie; apoi transferat la Poliţia Oraviţa (martie 1947), pentru scurt timp în
toamna lui 1947 prezent la Comisariatul de Poliţie Anina, cu atribuţii de Siguranţă; din sept.
1948, cu grad de locotenent, şeful Biroului de Securitate Oraviţa din cadrul Serviciului Judeţean
Caraş al D.R.S.P. Timişoara (cu grad de căpitan în martie 1950); (Arhiva C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; idem, fond Documentar Timişoara, dosar nr.
22, cota S.R.I., vol. 6, f. 268; M.Of. nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8917; M.Of. nr. 238 din
14 oct. 1946, partea I-a, p. 11053; M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr.
286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10926; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2001II: 43;
Deletant 1995b: 62);
1908. HAIDUCU, Ludovic (n. HIRSCH) – fiul colonelului Hirsch de la Direcţia VII Tehnică D.G.S.P.;
maior, şeful Serviciului tehnic “E” al DGSP288 (A.M.I., fd. D.M.R.U, doas nr. 12, nr. inv. 7364,
ff. 695-9; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 50, citat şi de
Solomovici 2004: 582);

285
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GYORGY_LUDOVIC.pdf.
286
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/H/H%2001.%20Haag%20-%20Hexan/Haber%20Estera%20F/index.php.
287
http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_27.html.
288
alias Matei Pavel (Moţu) Haiduc, ulterior defector în Franţa, după 1990 cu identitatea Mathieu Forestierre, om de
afaceri.
202
1909. HAIM, M. Aron - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
1910. HAIMOVICI, Haim – (d. IV.2005, Bucureşti289) – după 1945 angajat comisar-ajutor de poliţie
în D.P.S.; ulterior transformării Siguranţei în Securitate prezent cu gradul de căpitan la şcoala de
ofiţeri de securitate de la Băneasa, apoi secretar al Direcţiei Administrative şi Gospodărie a
M.S.S./M.A.I. în prima jumătate a anilor ’50, cu grad de maior (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948,
partea I-a, p. 4493; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
1911. HAIMOVICI, Surica – în 1947-1948 dactilografă în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă
Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231);
1912. HALTENWAGNER, “Lenin” Lazăr (a folosit ocazional numele de serviciu “Militaru”) (n.
1926?) – ilegalist, în atenţia Siguranţei în 1941 (cu prenumele “Lazăr”); în acelaşi pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941,
partea I-a, p. 3660); încadrat în D.P.S. în iunie 1948 cu grad de comisar-ajutor (M.Of. nr. 136 din
15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133); ulterior căpitan la Serviciul Judeţean Maramureş al D.G.S.P.
(1948-1952), ulterior colonel, transferat şef al inspectoratului judeţean de pompieri Maramureş
(1954-1955), în anii ‘2000 încă în viaţă în Bucureşti;
1913. HAMEL, T. Ioan – comandantul Legiunii de Jandarmi Râmnicu Sărat în 1947 (Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 355);
1914. HANFRECHT, Iancu - în septembrie 1945 numit şofer în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 200 din 4
sept. 1945, partea I-a, p. 7774)
1915. HARMAN, Felix – comisar la Birul de Siguranţă Iaşi din 1945 (Arhiva C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
1916. HARTZ, P. Petre – fost strungar, angajat în iulie 1948 în D.S.P. ca informator diurnist (M.Of.
nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201); apoi în D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Jela 2001),
decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii deosebite aduse in apararea orinduirii sociale si de
stat” clasa a III-a;
1917. HAUPT, Otto Mircea (n. Moises HAUPT, fiul lui Frideric) (7.IV.1899 - 7.XI.1981) - gen.-mr.
(TC), locţiitor al comandantului infamei divizii “Tudor Vladimirescu” după capturarea sa în
URSS, calitate în care în martie 1946, având grad de colonel, este decorat de autorităţile sovietice
cu ordinul “Aleksandr Neski” şi cu ordinul “Steagul Roşu”; după război comandant militar al
capitalei şi subinspector general al Armatei pentru Educaţie Cultural-Politică (1947-1948),
ordonator primar în administrarea Inspectoratului General al Armatei, apoi şef al Spatelui
Armatei (1949); comandant al Corpului 38 Armată (1953-1955) şi al Regiunii II Militare (1955-
1959), trecut în rezervă 1959 cu gradul general-colonel, deputat M.A.N. (1957-1961) (fişă de
cadre în dosarul 13/1953 la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R.); decorat în 1947 de
fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16
mai 1947, partea I-a, p. 3863); decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949, iar în 1979
(la pensionare, Cluj) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a (Decretul prezidenţial nr. 262 din 21
august 1979);
1918. HÂNCU, ? (alias) – din 1948 în conducerea D.R.S.P. Bucureşti (Cosma 1994: 51);
1919. HEBERT, Estera - anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii la începutul anilor
‘50;
1920. HEIM, Iosif – numit la începutul anului 1948 comisar ajutor de poliţie în cadrul Serviciului de
Siguranţă al Inspectoratului de Poliţie Cluj (v. M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239

289
Vezi anunţul decesului în nr. 29-230 din Realitatea Evreiască la adresa
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr229_230/pagina14.pdf.
203
 şi M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a,
p. 10925);
1921. HELERU, Nicolae (n. HELLER) - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1
iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
1922. HELMAN, Herşcu – în iulie 1948 angajat agent principal de poliţie la Serviciul de Siguranţă al
Poliţiei Fălticeni (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5932);
1923. HENTZEL, Andrei - în iulie 1948 definitivat ca agent de poliţie în cadrul Chesturii de Poliţie
Cluj (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967)
1924. HERESCU, Avram (n. HERŞCOVICI) – în 1945 comisar în cadrul Poliţiei Câmpulung
Modlovenesc (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
1925. HERESCU, Leibu (n. HERŞCU) – fost frizer, plutonier la D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952) (Jela
2001: 134; Solomovici 2004: 582);
1926. HERESCU, Mihai (n. HERŞCU) – funcţionar civil al M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
1927. HERESCU, D. Mircea – din 1946 cu grad de inspector general de Jandarmi; profesor de
legislaţie specială la Şcoala de Ofiţeri Jandarmi Bucureşti; decorat în 1947 de fostul suveran
Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea
I-a, p. 3871; M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3947 şi nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-
a, p. 1636);
1928. HERESCU, Petruţa – din iunie 1945 informatoare la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizată
pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7087; M.Of. nr. 144
din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467));
1929. HERESCU, Solomon – în 1948 agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al poliţiei Focşani (M.Of.
nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
1930. HERIŞANU, Janette - din 1 aprilie 1948 telefonistă în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a
D.G.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080)
1931. HERMAN, Florian – după august 1944 şeful serviciului economic al Miliţiei din Oradea,
ulterior secretar de partid la Inspectoratul de Miliţie Bihor (Kovacs 2006);
1932. HERŞCOVICI, Adolf - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); posibilă identitate cu omonimul aflat în aprilie 1941 pe lista
comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol
existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
1933. HERŞCOVICI, Alfred – angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I.
(M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);
1934. HERŞCOVICI, Blum (“Puiu”) – în martie 1948 era comisar la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei
Vaslui (M.Of. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2412);
1935. HERŞCOVICI, Iancu (n. Endre Herskovits, la Braşov) – colonel doctor, directorul Spitalului
Militar al Ministerului de Interne (din 1954), tatăl scriitorului Alain Paruit (Şinca 2006, cap.I, n.
162, p. 142-4; Cosma 1994: 50); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al
P.M.R. (dosare anexe, nr. 60/1955);
1936. HERŞCOVICI, Izu - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de
Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
1937. HERŞCOVICI, Maier – angajat în 1947 ca şofer la Serviciul Siguranţă al Poliţiei Dorohoi
(M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-a, p. 10116);
1938. HERŞCOVICI, ? - colonel, torţionar la penitenciarul din Bacău (“Lista neagră – colaboraţionişti
şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);

204
1939. HERŞCU, Marcus – după război ajutor contabil la Întreprinderea administrării muncii penale de
pe lângă Penitenciarul Văcăreşti; în august 1948 delegat şef al Depozitului Central A.E.M.P.
(M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7074);
1940. HIDA, Tibor/Tiberiu (n. Mayer HIRSCH, a folosit ulterior numele de serviciu “Haiducu”) – fost
ilegalist, coleg de rezistenţă cu Egon Balaş-Blatt, în 1948 maior, apoi avansat colonel, locţiitor al
şefului Direcţiei VII Tehnică a D.G.S.P. din 1948, devenit şef deplin la începutul anilor ’50, la
jumătatea anilor ’50 şeful Serviciului XII din cadrul Direcţiei a II-a; ulterior eliberat din
Securitate şi angajat economist la Uzinele “Autobuzul din Bucureşti”; decorat prin Decretul nr.
157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a; (Balaş 2008: 252-3; Goma 2007: 118;
Dobre et al. 2006: 78; Cosma 1994: 45, 50, 68, 70; menţiunea “Hida” şi în A.S.R.I., fond
documentar, dosar nr. 4638, ff. 110-5);
1941. HIRSCH, Zoltan (3.III.1913 Şmig, jud. Târnava) (fiul lui Samoil şi Reghina) – sionist, stabilit
în 1944 la Bucureşti, în 1948 angajat al Legaţiei Israelului la Bucureşti, arestat de Securitate în
iunie 1949, recrutat informator şi eliberat în febr. 1950, continuând să spioneze în Legaţia
israeliană sub numărul de cod “LT9” (Solomovici 2003: 256-267; R. Ioanid 2005: 82);
1942. HIRSCH, A. Judita – din decembrie 1947 dactilografă stagiară la Poliţia Tg. Mureş (M.Of. nr.
2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024);
1943. HIRSCH, Martin – în iunie 1945 încadrat ca gardian public clasa a III-a pe lângă Poliţia oraşului
Tg. Mureş, demis însă după o lună (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128 şi nr. 161
din 19 iulie 1945, partea I-a, p. 6163);
1944. HOFFENBERG, Ben - din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni
(M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1945. HOFMAN, Constatin – după război agent de poliţie la Chestura Poliţiei Iaşi; pensionat pe limită
de vârstă în 1947 (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696; M.Of. nr. 171 din 29 iulie
1947, partea I-a, p. 6673);
1946. HOFFMAN, Marcel - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1947. HOFMAN, Marcel – în perioada 1949-1950-? ofiţer în centrala Serviciului Operativ la Direcţia
Penitenciare a D.G.S.P. (M. Stănescu 2008: 189 n. 10, 191 şu.);
1948. HOLBAN, Boris (n. Baruh Abramovici BRUCHMAN) (1908-2004 Paris) – evreu basarabean,
ilegalist cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 2010), ofiţer în cadrul Rezistenţei Franceze (şeful reţelei FPT-MOI, calitate în care a
organizat peste 100 de atentate împotrica administraţiei germane); în 1947 încadrat pentru merite
de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin
Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
reactivat în iulie 1948 (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6243); ulterior colonel, şeful
Regionalei Bucureşti a Siguranţei (sept.1944-1948); pentru câteva luni în 1948 încadrat în
centrala M.A.E. cu rang de prim consilier de legaţie (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a,
p. 2145); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, apoi şeful serviciului de cadre al
M.Ap.N. (1949-1950); ar fi fost responsabil cu supravegherea lui Gheorghiu-Dej la ordinele
sovieticilor (Watts 2011: 231 n. 2); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar în
1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a (Rozei 2007, M.Ap.N. 2009); stabilit în 1984 în
Franţa, unde, în 1989, publică Testament (Paris: Calmann-Levy);
1949. HOLBAN, Octav (n. Otto Octavian HECHT) (n. 28.I.1907 Cernăuţi)) – maior, director adjunct
la Direcţia de Control al Străinilor şi Paşapoartelor din M.A.I. în anii ’50 (Levy 2002: 67; M.Of.
nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 308);
1950. HOLBAN, Eufrosina – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (u.a.3/1952, vol. I);
205
1951. HOLLINGER, Isidor (zis “Izu”; fiul lui Mendel şi Etka (n. Bessler)) (frecvent ortografiat şi
românizat “Holingher”) (n. 1.XII.1920 Suceava – d. 1985, Bucureşti) – fiul unui fost industriaş
din domeniul petrolului; cu stagiu de partid recunoscut din 1939; după război maior la Direcţia I a
Securităţii (1952-1953), până la trecerea în rezervă din 1960 avansează progresiv în grad de la
maior la colonel ocupând funcţia de locţiitor şef de direcţie în cadrul Direcţiei a II-a
Contraspionaj a D.G.S.S.(D.S.S. (pe care o şi conduce între 1957 şi 1960), ulterior şef de catedră
la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1968290 (cu referat de cercetare la fd. C.C.
al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1978; Dobre et
al. 2006: 78; Jela 2001; Troncotă 2006: 134; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 45, 69, 74); a avut
două surori - două surori, Hela Mitoşeru (1923-1992, Bucureşti) şi Rica Meerovici (în viaţă în
2010 la Carmiel, Israel); a fost căs. cu Margareta, fiica lor, Irina (căs. Isacu) fiind în prezent
conferenţiar dr. la Institutul Oncologic din Bucureşti);
1952. HOLTZER, Partenie – după război comisar-ajutor de poliţie în cadrul Siguranţei; demis în iulie
1948 (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea
I-a, p. 2630);
1953. HOLTZMAN, Sender (n.18 aug. 1913) – ilegalist (stagiu recunoscut din 1936), din aprilie 1945
agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048
[cota S.R.I.], ff. 63-65; fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; dosar H/100 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”; M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
1954. HOLŢIER Ervin (n. HOLZER) – colonel (la trecerea în rezervă la sfârşitul anilor ’60), şeful
Direcţiei a X-a Administraţie a D.G.S.P. (1948-1952), ulterior artist plastic;
1955. HOLICI, Adelina (n. HORN) - şefă de serviciu la Direcţia II Contrasabotaj în cadrul D.G.S.P.,
ulterior emigrată în Israel291 (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 45, 70, 84);
1956. HOROVITZ, Elena (n. Ellen) – din 1 aprilie 1945 era impiegată la Poliţia oraşului Suceava, încă
prezentă pe acelaşi post în 1947 (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor
Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947,
partea I-a, p. 7083);
1957. HOROVITZ, Sacher – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1958. HORVATH, Edmond - în iunie 1945 impiegat la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr.
139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)
1959. HOSU, Estera - anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (C. Lupu 2011; Niculae
2004: 32);
292
1960. HUDESCU, I. Carol (n. Carol SEGAL ) (n. 8.X.1921 Hudeşti, Dorohoi) – din aprilie 1945
agent la Poliţia oraşului Dorohoi, în acelaşi an avansat comisar; în 1947 însărcinat cu atribuţii de
Siguranţă; locotenent la Securitatea din Rădăuţi în anii 1948-‘50, participant la reprimarea
violentă a revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării293 (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-
a, p. 4049; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947,
partea I-a, p. 10928; Ioniţiu 2008: 88 şi 2006: 43, 44; Solomovici 2004: 598; Jela 2001);
1961. HUTIRA, “Iosif” Dezsö (n. 29.III.1915) – colonel (în 1960); de profesie strungar, ilegalist (din
1933); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,

290
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/HOLLINGER_ISIDOR.pdf. V. şi Solomovici 2001II: 43.
291
Menţionată şi într-un interviu luat lui Corneliu Leu de către Florian Bichir pentru revista Agero (v. http://www.agero-
stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Corneliu%20Leu%20de%20Florian%20Bichir.htm).
292
V. dosarul de schimbare a numelui de la Ministerul Justiţiei nr. 5/500/947.
293
Amintit de foşti luptători anticomunişti precum Gheorghe Dubiţ (v. http://www.jurnalulliterar.ro/articole/Scrieri-
documentare/Gheorghe-Dubit/459/21), Pintilie Iacob
(http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/piacob/surghiun/docs/cap12.htm) sau Constantin
Teodoriu (http://www.bzi.ro/dizidentii-victimele-innascute-ale-societatii-9776). .
206
 dosar nr. 2274); numit în 1946 secretar al comitetului local Baia Mare al P.C.d.R., în anii ’50
director adjunct la Direcţia Economică din cadrul Direcţiei Generale a Miliţiei, ulterior şeful
Direcţiei Regionale de Miliţie Cluj (până la sfârşitul anilor ’60) (Andreescu, Nastasă, Varga
2003a: 363, 371, 662); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1956;
1962. IACOB, Ion – căpitan, şeful Serviciului Judeţean Ialomiţa al D.R.S.P. Constanţa;
1963. IACOB, V. Auraş – locotenent-colonel - cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a
C.C. al P.C.R. (3/1954);
1964. IACOB, Edmund – între toamna lui 1944 şi iulie 1945 agent de poliţie la Chestura Cluj (M.Of.
nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6352);
1965. IACOB, Malvina - numită în nov. 1945 şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 265
din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094);
1966. IACOB, Martin – angajat în august 1948 comisar-şef de poliţie (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948,
partea I-a, p. 6710); în 1956 cu grad de maior, iniţial şeful Serviciului VI al Direcţiei a III-a
(Dobre et al. 2006: 78), apoi şeful Serviciului III al Direcţiei Regionale de Securitate Cluj (1956-
1958); avansat în 1957 la gradul de lt.-col.;
1967. IACOB, Osias - din mai 1945 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 11
Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
1968. IACOB, S. Tudor (fiul lui Sava) – în 1954 locotenent major M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (12/1954); membru de partid; cu referat de cercetare la
Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr.
47/1956, 90/1956; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
1969. IACOB(ESCU), Ion (n. 1931 Băiţa, Bihor) – în 1951 sublocotenent M.A.I. la Timişoara, cu
stagiu de instrucţie în U.R.S.S. (1954-1955), în 1960 transferat în cadrul D.I.E., detaşat sub
acoperire la Ambasada României de la Paris (adjunct al lui M. Caraman), din 1966 funcţionar
internaţional la UNESCO (Deletant 1995b: 55; Watts 2011: 506); dezertează la 25 iulie 1969;
condamnat la moarte în contumacie în 1970; după unele surse, s-ar fi stabilit în S.U.A. (indicat ca
evreu de Solomovici, pp. 447-9);
1970. IACOBESCU, Simion – funcţionar civil în cadrul MAI, cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955); membru de partid; cu referat de cercetare la
fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1956;
1971. IACOVICI, Alexandru (fiul lui Mercurie) – căpitan de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979);
1972. IAKAB, Arpad Andrei – colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (1979), trecut în rezervă în 1982 (5/1982);
1973. IAKAB, Edmund - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr.
135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
1974. IANCHELEVICI, Silviu – în 1952 sublocotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1975. IANCOVICI, I. – şeful Biroului pentru Străini în cadrul Siguranţei Huşi după august 1944
(Zahariuc 2009: 193, 198);
1976. IANCOVICI, Paula - în mai 1948 promovată comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei
Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1977. IANCU, Mişu - în mai 1948 promovat comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă
din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1978. IANCU, Moritz – originar din Tg. Neamţ; deportat în Transnistria; în octombrie 1945 numit
comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p.
8800); în 1947 comisar şef la serviciul Judeţean Neamţ din cadrul Inspectoratului regional de
Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
207
1979. IANCU IFILOVICI, Janetta – ilegalistă originară din Basarabia; după război şefă de birou cu o
gradaţie la Subsecretariatul de Stat al Aerului din cadrul Ministerului de Război (M.Of. nr. 172
din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8009);
1980. IANOVICI, Adolf – după august 1944 comisar în centrala D.G.P., în iunie 1945 transferat la
Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
1981. IANŢO, Petru (după unele surse IAŢKO) (n. 15.IX.1931, com. Balint, jud. TM (fiul lui Petru şi
Estera) – d. 1991 Orţişora, TM) – angajat al Direcţiei Regonale Banat/Timişoara, ulterior
Inpectoratul Judeţean Timiş al Securităţii între 1950 şi 1987, când este trecut în rezervă cu gradul
de locotenent-colonel294;
1982. ILIE, Natan – poliţist în Cetatea Moldovei, Maramureş, implicat în lichidarea rezistenţei
anticomuniste (Ioniţoiu 2006: 48);
1983. ILIESCU, Iancu - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie
Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
1984. IOANID, Alexandru (f. Herman LEIBOVICI, fiul lui Iosif şi Paulina)295 (17.XI.1920 Brăila -
18.II.1960 Jilava) – coordonatorului celebrului jaf armat asupra unei maşini a Băncii de Stat a
R.P.R. în 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război membru de partid, lt.-col. de Interne şi şeful
Direcţiei Miliţiei Judiciare la nivel naţional (căsătorit un timp cu sora soţiei lui Alexandru
Drăghici), la momentul arestării funcţionar la Ministerul Comerţului, executat la 18 febr. 1960296
(v. şi Solomovici 2001II: 111);
1985. (?) IORDANOV, Ştefan - maior, ofiţer politic al Diviziei “Tudor Vladimirescu”, formată în
1943 prin recrutări din rândurile soldaţilor români prizonieri în URSS, a fost apoi avansat colonel
şi a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;
1986. IOSIPOVICI, Ernestina – din 1948 dactilografă în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 154 din 7 iulie
1948, partea I-a, p. 5679);
1987. IOSUB, David - din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S.,
fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
1988. IOSUB, Max – în 1948 era comisar de poliţie la detaşamentul Dărăbani (M.Of. nr. 134 din 12
iunie 1948, partea I-a, p. 5075);
1989. IRIMESCU (căs.), Suzana - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă
(M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);
1990. IŢESCU, Max – fost vânzător; în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat
pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086); sublocotent
la D.R.S.P. Bucureşti în anii ’50; în 1955 menţionat în documentele interne ale M.A.I. ca şef al
comandaturii comunei de deportaţi Olaru din Bărăgan (Jela 2001; Solomovici 2004: 582;
Ionescu-Gură 2010: 88);
1991. IŢICOVICI, Bercu – după război comisar la Chesturile de Poliţie Iaşi şi Deva (M.Of. nr. 60 din
13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9849);
1992. IZRAIL, Zoltan – căpitan, apoi ofiţer superior la Securitatea, respectiv penitenciarul din Sighet
în anii ’60-’70 (Solomovici 2004: 609; Vischi şi Ivanciuc 2003297; Solomovici 1982 XVIII);
1993. IZSAK, Adalbert Bella (cu variantele “Ijak”, “Iszaek”) – încadrat în 1945 la Serviciul de
Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Braşov; ulterior la Serviciul de Siguranţă al
Poliţiei Tg. Mureş; în 1948 comisar, transferat la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Miercurea
Ciuc; după înfiinţarea Securităţii maior, în a doua jumătate a anilor ’50 colonel, director al
294
V. şi fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/IANTO_PETRU.pdf.
295
Pentru schimbarea numelui, vezi dosarul 5-2.205-945 de la Ministerul Justiţiei.
296
Vezi fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici%20executati/I/Ioanid%20Alexandru/index.php.
297
V. şi http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte3/docs/morminte3p_5.asp.htm.
208
 D.R.S.P. Braşov, apoi al doilea adjunct al şefului Direcţiei I Informaţii Externe (D.I.E.) a
Securităţii (celălalt fiind W. Einhorn), ulterior şeful Direcţiei Regionale de Securitate Galaţi, unde
i-a succedat în funcţie lui Wisting (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1518; în nov.
1947 numit agent de poliţiei în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 271 din
22 nov. 1947, partea I-a, p. 10351; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2604; Watts
2011: 196; Troncotă 2006: 54; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 582 şi 2001II: 43; Deletant
1995b: 58; Cosma 1994: 45);
1994. IZSAK, Alexandru (uneori scris şi “Ijak”) – în 1948 agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al
Comisariatului de Poliţie Marghita, Bihor (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4494),
ulterior menţionat ca şef al serviciului Filaj şi Investigaţii la Securitatea Oradea (v. ex. col. (r.)
Tatar Zoltan), încă în viaţă în 2007 în acelaşi oraş;
1995. JAKAB, Alexandru - în iunie 1945 numit şef de secţie gardieni publici la Poliţia oraşului
Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1996. JAKAB, Francisc - în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Odorhei
(M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1997. JAKAB, I. Iosif – în 1968 ajunsese şef adjunct de serviciu şi şef de birou I la Serviciul I
Informaţii Interne al Consiliului Securităţii Statului (v. A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. Nr. 7388, dosar
nr. 3, f. 137; M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);
1998. JEKAB, Coloman – în iulie 1945 numit impiegat în cadrul Poliţiei Odorhei (M.Of. nr. 162 din
20 iulie 1945, partea I-a, p. 6191);
1999. JUCLEA, I. Avram (n. 16.I.1917 Dărăbani, Botoşani) (fiul lui Iţic şi Malca) (în unele
documente “IUCLEA”) – din 1 aprilie 1947 comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă
Neamţ, la înfiinţarea D.G.S.P. şeful biroului Anchete Penale cu grad de locotenent la Biroul de
Securitate din Huşi, până în 1950, când este descoperit, judecat şi condamnata pentru crime
împotriva umanităţii comise în Transnistria împotriva coreligionarilor săi evrei (Arhiva
C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea
I-a, p. 2630; menţionat şi în Neştian 2010: 87 şi 2008: 7)298;
2000. JUCLEA, Iancu – la sfârşitul anului 1947 agent în cadrul Inpectoratului Regional de Siguranţă
Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);
2001. JUNGER, Tiberiu (uneori ortografiat şi “Yungher”) – din 1945 comisar-ajutor la Poliţia oraşului
Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10205), ulterior comisar la Poliţia
Târgu Săcuesc în cadrul I.R.P. Braşov; din oct. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of.
nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3506);
2002. JURĂU, Moise – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a CC al PCR (24/1954; 60/1955);
2003. JURESCU, H. Leo (n. ROSENBERG) (n. 1.V.1903 Focşani) - din 1947 comisar în cadrul
Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354; pentru nume v.
şi M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945, partea I-a, p. 10351, respectiv M.Of. nr. 235 din 15 oct. 1945,
partea I-a, p. 9003);
2004. KAHÁNA, Ernö (n. Ernest; fiul lui Mendel şi Gizella; uneori cu numele ortografiat Kahane)
(2.XII.1890 Cheile Bicazului, Neamţ – 28.IV.1972 Bucureşti) – medic cardiolog, ilegalist (din
perioada 1920-1922 petrecută la Viena), stabilit în România în 1922; profesând medicina la
Braşov (1925-1940), apoi stabilit în Bucureşti, membru activ de partid din 1928; după război
director al Spitalului Militar M.A.I. (1945-1954) şi în paralel membru al Sectorului Medical al
C.C. al P.M.R., responsabil medical de nomenclaturiştii Vasile Luca, Vasile Vaida, Emil
Bodnăraş, Lothar Rădăceanu, Petre Borilă şi Constantin Pârvulescu (Scurtu 1998: 41); ulterior

298
V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/I/I%2005.%20Isa%20-%20Izvoranu/Iuclea%20Avram/index.php.
209
 medic la Spitalul Elias (1954-1972, pensionat); decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a; autor
al cărţilor de propagandă A szociáldemokrácia és a dialektika (Oradea, 1932), aparută în română
sub titlul Socialdemocraţia în lumina materialismului dialectic (Cluj, 1932) şi Democraţia
(Bucureşti, 1945); incinerat la crematoriul “Cenuşa” ( dosar K/7 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2005. KAHAN(E), Moise (n. 10 sept. 1903) – fost ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1944, maior şi
medic legist M.A.I. la Penitenciarul Jilava în anii ’50, a asistat la 17 aprilie 1954 la execuţia lui
Pătrăşcanu, constantându-i decesul; a nu se confunda cu publicistul Mózes Kahána (v. infra),
fratele doctorului Ernö Kahána (v. supra);
2006. KAHANE, Hună – în oct. 1945 demisionează din postul de comisar la Poliţia oraşului Bârlad
(M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9218);
2007. KALOUSEK, Iosif (n. Karoly, după alte surse Koloman Kalousek) – în mai 1945 numit
subinspector de poliţie la Inspectoratul regional de Poliţie Târgu Mureş; ulterior colonel de
Securitate, din 1948 şeful D.R.S.P, apoi D.R.S.S. Braşov, apoi la regionala de Securitate Craiova,
demis în anii ‘60 după descoperirea colaboraţionismului său cu fosta Siguranţă (M.Of. nr. 119 din
29 mai 1945, partea I-a, p. 4426; Ioniţiu 2008:88; Dobre et al. 2006: 12; I.R.I.R. & Caţavencu
2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 76);
2008. KANTOR, Andrei - în febr. 1948 angajat comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Tg. Mureş
(M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1009); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
2009. KAPPEL, Zoltan (n. 9.III.1924 Cluj (fiul lui Mauriţiu şi Doris) – 2008 Cluj-Napoca) – după
război comisar ajutor în cadrul Siguranţei din Cluj, apoi ofiţer la Securitatea din acelaşi oraş între
1948 şi 1959, cu grad de sublocotenent în 1953, respectiv locotenent-major la trecerea în rezervă
în 1959299 (v. şi M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a);
2010. KATONA, Stefan – în 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 265 din
19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093);
2011. KATZ, Avram – în febr. 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1638);
2012. KATZ, Petru - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de
gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p.
10416);
2013. KATZ, Saul - în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2014. KATZ, Stefan – în 1947 angajat informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei, Serviciul
Poliţie Socială (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696; M.Of. nr. 278 din 1 dec. 1947,
partea I-a);
2015. KATZ, ? (zis Pubi) – angajat al Direcţiei Regionale Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50,
ulterior transferat secretar III la Ambasada României de la Viena;
2016. KAUDERS, Zotan – în 1948 agent de poliţie în cadrul Serviciului Siguranţă al Poliţiei Tg.
Mureş (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
2017. KAUFMAN, Emerich – din 1 mai 1945 comisar la Poliţia oraşului Sighet (decizia M.A.I. nr.
11080 din 30 iunie 1945, M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2018. KAUFMAN, Lică (n. Adalbert KAUFMAN) – iniţial comisar-ajutor în cadrul Biroului de
Siguranţă Bivolari (1947-1948), după înfiinţarea D.G.S.P. cu grad de locotenent la biroul de
securitate Caransebeş (în nov. 1949), apoi detaşat cu grad de locotenent de Securitate la
Regionala Baia Mare în anii ’50 (şeful Biroului de Securitate din Sighetu Marmaţiei), ulterior
emigrat în Israel (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038; Arhiva C.N.S.A.S., fond

299
Vezi fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/KAPPEL_ZOLTAN.pdf.
210
 Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; Fl. Banu 2008: 327; Ioniţiu 2008:88; Jela 2001;
Solomovici 2004: 582; Neştian 2010: 88; Vischi şi Ivanciuc 2003);
2019. KEISCH, Elias - în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
2020. KEMTER, Helene - în 1945, ca detectiv clasa a II-a, era transferată de la D.G.P. la Brigada a III-
a a D.P.S. (M.Of. nr. 168 din 27 iulie 1945, partea I-a, p. 6412);
2021. KENDLER, Paul – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie
Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2022. KENDLER, S. – lt.-maj., comandantul Miliţiei Huşi în 1949 (Neştian 2010: 87);
2023. KERESZTESI, Edith - în febr. 1948 angajată comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of.
nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1008);
2024. KERTESZ, Andrei-Francisc – locotenent major, şef de birou Filaj-Investigaţii la Şcoala de
ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994: 44-83);
2025. KESERU, Carol – maior la Securitatea din Braşov (1969-1973) (Bjoza 2006);
2026. KESSLER, ? – agent în cadrul serviciului de Control Economic la Miliţia Raională Galaţi în anii
’50 (coleg cu Izi Finkelstein, alias Ionel Feraru) (Solomovici 2004: 578; Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003a: 578);
2027. KESLER, Heinrich - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar-ajutor la Comisariatul
de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2028. KINTZBRUNER, Michel (fiul lui Moise) - locotenent-colonel, profesor la Şcoala de ofiţeri de
Miliţie, trecut în rezervă în 1960;
2029. KISS, Ernest – medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R.
(30/1954);
2030. KLAIN, Nicolae - în febr. 1948 avansat de la agent de poliţie la comisar-ajutor în cadrul D.G.P.
(M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1010); posibilă idenitate cu omonimul cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1337);
2031. KLAMER, Norbert – după război agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei;
disponibilizat în dec. 1947 (M.Of. nr. 290 din 15 dec. 1947, partea I-a, p. 11089; M.Of. nr. 189
din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2032. KLANGER, Emil - în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
2033. KLEINDBERG, Daniel - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei
oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr.
110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2034. KLEIMAN, Vasile – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Cluj, în ian. 1948
transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie cu sediul în acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie
1948, partea I-a, p. 13);
2035. KLEIMANN, Iosif - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr.
135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
2036. KLEIN, ? – locotenent la D.R.S.P. Timişoara, implicat în reprimarea revoltelor ţărăneşti
împotriva colectivizării (Jela 2001, Solomovici 2004: 583) – probabil una şi aceeaşi peroană cu
colonelul Clain (trupele de grăniceri) menţionată în Ioniţoiu 2006: 43;
2037. KLEIN, Augustin - din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie
Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2038. KLEIN, Dezideriu – după război iniţial agent de poliţie la Poliţia oraşului Odorhei; apoi agent de
poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de poliţie din Sovata, în dec. 1947 transferat la
Siguranţa Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11155 şi M.Of. nr.
208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246;
M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4772);
211
2039. KLEIN, M. Iosif (fiul lui Mauriţiu) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie până în 1962, apoi
şef de cadre la Comandamentul Servicii şi Înzestrări din cadrul M.A.I.; decorat prin Decretul nr.
157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
2040. KLEIN, Mihai – în anii ’60 şeful Serviciului VI din Direcţia Cadre a Securităţii (Dobre et al.
2006: 214);
2041. KLEINBERG, David – după război agent de poliţie la Poliţia Botoşani, din 1 dec. 1947 în
cadrul Serviciului Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2042. KLEINBERG, Lucia - numită în iunie 1948 agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
2043. KLEINERMANN, Lazăr (1911 Iaşi – 1988 Israel) – cu studii la Moscova (1953), medic M.A.I.
în anii ’50-‘70, ulterior trecut în rezervă, şeful clinicii de cardiologie “C.C. Iliescu” din Bucureşti
şi predând la I.M.F. (la sfârşitul anilor ’70 cu grad de conf. univ.), cu dosar la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (30/1954); a locuit în cartierul Primăverii; emigrat după
pensionare în Israel;
2044. KLEISCH, Ecaterina - după război femeie de serviciu în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în
mai 1948 avansată curier (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4314);
2045. KLING, Zoltan – după război comisar şef şi secretar la Chestura de Poliţie Lugoj; din sept. 1947
însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; în octombrie 1947 şeful Serviciului municipal de Siguranţă
Lugoj, apoi al Severin; din 1948 maior, şeful Serviciului Judeţean Severin al D.R.S.P. Timişoara,
ulterior revine în funcţia de comandant al biroului municipal Lugoj, participant la reprimarea
rezistenţei anti-comuniste din Banat (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of.
nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p.
10924; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Deletant 1995b: 62;
Solomovici 2001II: 43, care îl ortografiază Klink, menţionat pe baza Arhivei C.N.S.A.S. şi în
Caietele CNSAS nr. 2/2008, pp. 87 şi 146);
2046. KLIPA, Arcadie – după război inspector de poliţie la Inspectoratul Regional Craiova, în
noiembrie 1947 transferat la Inspectoratul regional de Poliţie Piteşti (M.Of. nr. 256 din 5 nov.
1947, partea I-a, p. 9850);
2047. KOFFLER, Eva - după august 1944 impiegată în cadrul Poliţiei Rădăuţi, îndepărtată din serviciu
în iunie 1945 pentru “grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
2048. KOFFLER, Leiba (probabil soţul Eevei, v. supra) - din aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului
Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2049. KOHN, Arcadie – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (60/1955);
2050. KOHN, Aron – după război agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă;
disponibilizat în aprilie 1948 (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);
2051. KOHN, Bernard – din 1948 ofiţer şi şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti (Şinca 2006, cap.I, n.
162, pp. 142-4; Cosma 1994: 51); ortografiat de către Solomovici (2004: 569) “Cohn”;
2052. KOHN, Dezideriu - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul
de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p.
10416);
2053. KOHN, Elvira - din aprilie 1945 impiegată în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva
C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2054. KOHN, Maximilian – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Serviciului Siguranţă al
Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1912;
M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2055. KOHNER, Adolf – în iunie 1945 angajat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a, iniţial
repartizat la Chestura de Poliţie Alba-Iulia; din 1948 şef de serviciu în cadrul D.G.S.P., ulterior

212
 emigrat în Israel (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; Cosma 1994: 45, Şinca
2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118);
2056. KOLLAR, ? – inginer, şeful serviciului tehnic la Direcţia Regională Banat a Securităţii la
jumătatea anilor ’50;
2057. KOLLER, I. Ştefan (n. István Koller, la 2.VIII.1916, Huedin; fiul lui Iosif) – de formaţie
tinichigiu, fost luptător în Spania; după război şeful Circumscripţiei Suburbane “Tudor
Vladimirescu” a Apărării Patriotice (1944); membru P.C.R. din 1944; secretar al organizaţiei
Frontului Plugarilor din plasa Cehul Silvaniei şi secretar F.N.D. Sălaj (1945); responsabil de
cadre în Biroul Judeţenei PCR Sălaj (1945-1949); angajat din 1952 în M.A.I. (la Direcţia
Generală a Lagărelor), locotenent-colonel de Securitate (în 1955), comandantul închisorii Aiud
(1953-1958) şi apoi al închisorii Văcăreşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a
C.C. al P.C.R. (32/1955) (v. şi I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88, Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003b: 25, 256-7);
2058. KOLER, Adolf – ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. (1948-?);
2059. KOVACS, Mihail (Pius, după alte surse Miklos) – şeful Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P.
Cluj din 1948 (Deletant 1995b, Duţu et al. 2002: 12 I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Cosma 1994: 48,
74; C. Lupu 2011; menţionat şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 4638, ff. 110-5);
2060. KRAL, Carol - în iunie 1945 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Odorhei
(M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
2061. KRAUSZ, ? – în 1948 lt. la Securitatea din Tg. Mureş300;
2062. KUN, Andrei – după război agent de poliţie la Poliţia Satu Mare, în sept. 1946 transferat la
Comisariatul de Poliţie Beiuş (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433), iar în luna
decembrie a aceluiaşi an la Chestura de Poliţie Oradea, după ce în sept. 1947 fusese însărcinat cu
atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12860; M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 267 din
21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171); menţionat ulterior şi ca ofiţer de securitate la Baia Mare
(1948-1950) (Ioniţiu 2008:88);
2063. KUN, Stefan – angajat în 1947 ca agent de poliţie cu atribuţii în domeniul Siguranţei la Poliţia
Carei (M.Of. nr. 215 din 18 sept. 1947, partea I-a, p. 8446);
2064. KUPFER, Iosif – în 1947 comisar la Chestura de Poliţie Oradea, apoi la Serviciul Judeţean de
Siguranţă; preluat şi după reorganizarea Siguranţei în Securitate (M.Of. nr. 182 din 11 august
1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; v. şi “Lista neagră
– colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
2065. KWEILER, Avram – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în
1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 110 din 16
mai 1947, partea I-a, p. 3871)
2066. LAITNER, Alexandru – comandant-adjunct al biroului Securităţii din Carei în perioada 1948-
1949, ulterior emigrat în Israel (Jela 2001; Solomovici 2004: 583);
2067. LANDAU, Solomon - din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 15
Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
2068. LANDESMAN, Wolf – din 10 martie 1948 agent de poliţie în cadrul Siguranţei (M.Of. nr. 144
din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2069. LAUFMAN, Iosef - din aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18
mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2070. LAZAROVICI, Ştefan, zis şi “Fănel” – încadrat după război comisar de poliţie la Inspectoratul
Regional de Poliţie Suceava, în martie 1948 transferat la Comisariatul de poliţie al oraşului

300
V. nr. Din 5 sept. 2011 al Ziarului de Mureş, autor Nicolae Balint, la adresa http://www.ziaruldemures.ro/pagini/detalii-
stire/inapoi/prima-pagina/articol/oamenii-partidului-din-justitia-mureseana-i.html.
213
 Paşcani, în anii ’50 menţionat ca maior de Securitate în Bucureşti, iar în 1956 locţiitor şef de
direcţie la Direcţia a IV-a a Securităţii; ulterior avansat colonel (M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948,
partea I-a, p. 2278; Dobre et al. 2006: 78; Jela 2001, respectiv Solomovici 2004: 583 şi 2001II:
43);
2071. LAZAROVICI, Frederich (1.IX.1925 Botoşani (fiul lui Solomon şi Sabina)) – 1998 Bucureşti)
– din 1951 căpitan la Direcţia a II-a a Securităţii, în 1959 la Direcţia a IV-a, trecut în rezervă în
1960 cu grad de locotenent-colonel301;
2072. LAZAROVICI, Ilarion – după război şef de secţie la Poliţia Giurgiu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie
1947, partea I-a, p. 6672);
2073. LAZĂR, Albert – în sept. 1946 încadrat detectiv clasa a III-a la Poliţia Satu-Mare (M.Of. nr. 222
din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432); în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea
temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2074. LAZĂR, Iosif – în 1945 era şef de secţie la Poliţia oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie
1945, partea I-a, p. 5673);
2075. LAZĂR, Iosif – fost vopsitor, angajat cu grad de căpitan ca şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti în
1948 (Solomovici 2004: 583);
2076. LAZĂR, “Puiu” – în nov. 1945 numit comisar în cadrul Chesturii de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 259
din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926), în martie 1947 transferat la Poliţia oraşului Turda (M.Of.
nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896);
2077. LAZĂR, Tiberiu (Tibor) – comandantul penitenciarului Făgăraş la începutul anilor ’50; părinţii
săi fuseseră deportaţi din Ardealul de Nord în timpul ocupaţiei maghiare în lagăre de muncă;
2078. LĂZĂRESCU, Mimi - în iunie 1945 încadrată şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of.
nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);
2079. LEFCOVICI, Andrei (n. LEFKOVITS) - în iunie 1945 încadrat agent de poliţie în cadrul
Comisariatului de Poliţie Reghin (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128); din luna
iulie a aceluiaşi an impiegat în cadrul Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 162 din 20 iulie 1945, partea
I-a, p. 6191 şi nr. 161 din 19 iulie 1945, partea I-a, p. 6163), demis din serviciu în ianuarie 1948
pentru luare de mită (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 106);
2080. LEIB, Avram – în august 1945 încadrat comisar în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of.
nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2081. LEIBA, Avram - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie
Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895), la 1 decembrie transferat la
Biroul de Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2082. LEIBA, Iancu – în mai 1945 încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 118 din
28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); în iulie 1945 transferat cu acelaşi grad în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2083. LEIBI, Ion - din iunie 1945 impiegat în cadrul poliţiei Satu-Mare (M.Of. nr. 136 din 19 iunie
1945, partea I-a, p. 5127);
2084. LEIBOVICI, ? – colonel, şeful Serviciului Filaj Investigaţii în D.G.S.P. (Troncotă 1999, Şinca
2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4);
2085. LEIBOVICI, Albert - în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei
oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2086. LEIBOVICI, Avram - în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2087. LEIBOVICI, Baruch – între sept. 1944 şi sept. 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei
Capitalei; destituit din funcţie prin decizia nr. 6554 din 30 august 1945 pentru “grave abateri

301
V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/LAZAROVICI_FREDERICH.pdf.
214
 săvârşite repetat în serviciu, lipsă de tact şi incorectitudine” (M.Of. nr. 216 din 22 sept. 1945,
partea I-a, p. 8233);
2088. LEIBOVICI, Elias – în aprilie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a II-a la Poliţia oraşului
Dorohoi; în nov. 1945 numit impiegat, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (decizia
nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094; M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8320);
2089. LEIBOVICI, Gheorghe – în martie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945, partea I-a, p. 2334);
2090. LEIBOVICI, Herman - în iunie 1945 încadrat ca impiegat la Comisariatul de Poliţie al oraşului
Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2091. LEIBOVICI, Iancu-Avram (20.8.1926-2000 Iaşi, fiul lui Herşcu şi Roza) – încadrat ca
sublocotenent la Direcţia Regională a Securităţii Iaşi în 1953, de unde va fi trecut în rezervă în
1959 cu gradul de căpitan, după ce ocupase funcţia de locţiitor de şef de secţie302;
2092. LEIBOVICI, Lazăr – după război agent de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie
Iaşi, demis la 1 febr. 1948 (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1010);
2093. LEIBOVICI, Melania - după război dactilografă stagiară în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei;
în mai 1948 avansată dactilografă administrativă (M.Of. nr. 66 din 20 martie 1947, partea I-a, p.
2085 şi nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4314);
2094. LEIBOVICI, Marcel – în iulie 1948 încadrat ca maistru ajutor în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 159
din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817);
2095. LEIBOVICI, Marcu - din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi
(Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), în 1947 transferat,
în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, Serviciul Siguranţă (Arhiva C.N.S.A.S., fond
Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 211 din 13 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr.
286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923), probabil încadrat în D.R.S.P. Iaşi cu grad de ofiţer;
2096. LEIBOVICI, Marcu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2097. LEIBOVICI, M. Nisim – în 1948 încadrat agent de poliţie la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr.
31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2098. LEIBU, David - din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2099. LEIBU, Moise – în mai 1948 angajat ca om de serviciu în centrala D.P.S., după o lună considerat
demisionat pentru neprezentare la post (M.Of. nr.115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4439; M.Of.
nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
2100. LEIBU, Oliver – în iulie 1948 definitivat în funcţia de comisar ajutor în cadrul Chesturii Poliţiei
Brăila (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5789);
2101. LEITNER, Alexandru – din 1947 comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Sălaj
(M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10239);
2102. LEIZER, David – fost fotograf; iniţial numit informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei în
iunie 1947 (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335); ulterior plutonier major la
D.R.S.P. Bucureşti la începutul anilor ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 586);
2103. LEIZER, Ghidale (fiul lui Moise) – în 1949 era şeful Serviciului Ordonanţare din centrala
M.A.I. (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
2104. LEON, Simca - angajată în mai 1945 ca informatoare diurnistă în cadrul Comisariatului de
Poliţie Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

302
V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/LEIBOVICI%20IANCU%20AVRAM.pdf.
215
2105. LERESCU, ? (n. SOMER) - medic M.A.I. încadrat la Direcţia Penitenciare, evocat de fostul
deţinut Belu Zilber (v. Solomovici 2004: 208-9);
2106. LERESCU, Paul (n. Penchas LEIBOVICI303) (n. 25 nov. 1920 Galaţi) – medic; după război
medic în centrala S.S.I.; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul
Credincios” clasa I-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862);
2107. LEVENSON, Claude (fiul lui Cazimir) – evreu născut în Franţa, profesor civil de limba franceză
la Şcoala de Securitate de la Băneasa până în 1958;
2108. LEVENSOHN, Iosif – în martie 1948 comisar ajutor de Siguranţă la Poliţia Bacău (M.Of. nr. 55
din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
2109. LEVY, Alexandru Alfred – în iunie 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335);
2110. LICHT, ? – implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti de pe versantul nordic al masivului
Făgăraş (vezi memoriile lui Ion Gavrilă Ogoranu);
2111. LIST, ? - şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);
2112. LITMAN, Iosif - din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of.
nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2113. LITMAN, Roza – angajată iniţial ca dactilografă la Serviciul Siguranţă al Poliţiei Bacău, la
sfârşitul anului 1947 impiegat arhivă în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman
(A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-
a, p. 10116);
2114. LITVIN, Florian – membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid
din 1946), colonel de securitate în Oradea, implicat în reprimarea revoltelor împotriva
colectivizării; fişă de cadre la cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(1951) (v. şi A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48,
apud Ţârău 2002: 182; menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43 şi 1982, XVIII, şi Kovacs 2006);
2115. LIVADĂ, Paul (n. Paul VIZENFELD la 7 iulie 1924, Iaşi) – din febr. 1948 impiegat stagiar de
contabilitate la D.G.P., Serviciul Contabilitate (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
în martie acelaşi an numit comisar ajutor la Direcţia Poliţiei de Siguranţă (v. M.Of. nr. 60 din 12
martie 1948, partea I-a, p. 2179, iar pentru românizarea numelui în baza deciziei ministrului
Justiţiei v. M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4861);
304
2116. LIVEZEANU, Nicolae (fiul lui Nat(h)an şi Beti LEIBOVICI, 31.X.1919 Iaşi – 2000 Ploieşti )
– între 1948 şi 1951 ofiţer în cadrul D.R.S.P. Iaşi, din 1951 şi până la trecerea în rezervă în 1960
la Direcţia Regională Ploieşti/Prahova, unde avansează până la gradul de maior şi ocupă inclusiv
funcţia de şef de serviciu305; un anumit “Livezeanu (n. Levenson)” este menţionat şi ca torţionar
la începutul anilor ’50 la penitenciarul din Bacău în “Lista neagră – colaboraţionişti şi
schingiuitori” (în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
2117. LOBEL, Edgar(d) (n. 1927) (n. Löbel?) – activist de partid şi ofiţer M.A.I., în 1963 menţionat ca
locţiitor politic la D.P.C.I. Bucureşti, încă activ în 1970 (Solomovici 2004: 586, 587);
2118. LOBL, Mor – iniţial şef de secţie în cadrul C.C. al U.T.M. Târgu Mureş, ulterior încadrat local în
Securitate (Fl. Banu 2008: 324);
2119. LOTE, Andrei (cf. altor surse LOTHE) – locotenent, şef adjunct al Serviciului Judeţean Năsăud
al D.R.S.P. Cluj (1948-1952) (Deletant 1995b: 59, Cosma 1994);

303
M.Of. nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p. 5190 (solicitarea), respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 77344 din 12
august 1948 în M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7241. Practic a adoptat numele de serviciu din S.S.I.
304
Îngropat la 6 iulie 2000 în cimitirul evreiesc din Ploieşti, v. http://www.iajgsjewishcemeteryproject.org/romania/ploiesti-
prahova-judet-wallachia-region.html.
305
V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/LIVEZEANU%20NICOLAE.pdf.
216
2120. LÖB, Eugen - din 1 aprilie 1948 lucrătir calificat la Direcţia Poliţiei de Siguranţă a D.G.P.
(M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
2121. LÖBL, Adolf – în august 1948 comisar ajutor pus de către M.A.I. la dispoziţia Serviciului
Siguranţă din cadrul Inspectoratului regional de Poliţie Cluj (v. şi M.Of. nr. 189 din 17 august
1948, partea I-a);
2122. LÖWUI, Elemer – după război pretor la Inspectoratul Gneral Administrativ M.A.I. Oradea, în
ianuarie 1949 avansat prim-pretor (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
2123. LÖWINGER, Adalbert – în martie 1946 comisar ajutor la Chestura Poliţiei municipiului Cluj
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 210);
2124. LÖWY, Francisc – originar din Năsăud, şeful Siguranţei Bistriţa între 1945 şi 1946 (Cosma
1994: 81; Goma 2007: 118);
2125. LUCA, Z. Levu – după august 1944 inspector de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional
Constanţa, apoi Galaţi, iar apoi transferat în centrala D.G.P.; pensionat pe caz de boală în
octombrie 1947 (M.Of. nr. 230 din 6 oct. 1947, partea I-a, p. 8987; M.Of. nr. 293 din 18 dec.
1944, partea I-a, p. 8202);
2126. LUNGU, Iosif (n. LUDESCHER) (n. 4.XII.1910 Iaşi, după alte surse 1919) – medic M.A.I.,
secretar al organizaţiei de bază P.C.R. la spitalul din Sighet, din 1950 medic la penitenciarul din
oraş, trecut în rezervă în 1955 (Fürtös 2007: 413-414 şi n. 60; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009:
510-511, n. 3; C.P.A.D.C.R. 2006: 237, n. 19);
2127. LUNGU, Mihail (n. Mişa Vechter, uneori ortografiat şi Wehter, respectiv “Wächter”) – ilegalist,
voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania (1936-1939) (Adorian et al. 1971: 210; Diamant
1979: 371; Sugarman f.a.: 109, care îi indică şi numele nativ, la fel ca şi în autobiografia lui Gr.
Cotovschi din 1955), apoi în U.R.S.S. (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1732 alias “Victor Ţiganul”); revenit în ţară în august
1944 ca maior al Armatei Roşii; în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945),
ca locotenent-colonel de artilerie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947); decorat
în 1949 (când încă nu îşi schimbase numele) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. A III-a; în 1949 cu
grad de locotenent-colonel de armată;
2128. LUPAŞCU, Hoisie - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de
Poliţie Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2129. LUPOVICI, Jak – medic încadrat la Spitalul Militar M.A.I în 1948; în iulie 1948 încadrat şef
adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2130. LUPU, David – subofiţer la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 83);
2131. LUPU, Theia (verişoara lui Iosif Chişinevschi) – ilegalistă, după război angajată ca agent
principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă, în august 1948 transferată la
Inspectoratul Regional de Poliţie Braşov, la Serviciul de Siguranţă (M.Of. nr. 201 din 31 august
1948, partea I-a, p. 7261; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
2132. LUSTGARTEN, David - în septembrie 1945 numit comisar la Chestura 2 Poliţie din cadrul
prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774);
2133. LUSTIG, Avram – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei Brăila
(M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2134. LUSTIG, Iacob (uneori ortografiat şi “Lusztig”) - din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de
Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), în decembrie 1946 transferat
la Detaşamentul de Poliţie Episcopia Bihorului (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p.
12860);
2135. LUSTIG, Iosif – în august 1948 era curier în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 193
din 21 august 1948, partea I-a, p. 6937; M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
2136. MAER, H. Iancu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
217
2137. MAHLER, Maxim – în 1947 comisar în cadrul centralei D.P.S., demis din funcţie la 1 febr.
1948 (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947,
partea I-a, p. 10483; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495);
2138. MAHLER, William, anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii (1953-1956),
emigrat în Israel (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
2139. MAIER, B. Avram - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2140. MAIER, Lazăr (11.III.1919 Arad – 1967 Bucureşti) – încadrat cu grad de comisar la Chestura de
Poliţie Arad în iunie 1945; în 1946 prezent ca agent în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie
Cluj, unde ocupă funcţia de şef de birou; transferat în 1947 la Poliţia Orşova, iar în mai 1948 la
Serviciul de Siguranţă al Chesturii de Poliţie Arad; după transformarea Siguranţei în Securitate
lt.-maj. la Direcţia Regională Timişoara (1948-1952), apoi D.R.S.S. Arad (1952-1955), cu un
intermezzo ca director al M.S.S. Piteşti în 1953, iar apoi, până la trecerea în rezervă în 1965 cu
gradul de colonel, la Direcţia Regională Stalin/Braşov (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a,
p. 4706 şi M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7490; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947,
partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143; arhiva C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 97, fila 19; Bjoza 2006; Solomovici 2004: 588)306;
2141. MANAŞCU, Marcu - în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei
oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2142. MANDEL, Alexandru - pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru
muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 27], listă transmisă de
sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud
Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); din 1947 profesor de limba rusă la Şcoala de Ofiţeri
Jandarmi (M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2038);
2143. MANDEL, David – după război maistru autor în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948,
partea I-a, p. 2605);
2144. MANDEL, Paula – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2145. MANDEL, Wilhelm – în iunie 1945 numit comisar în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 135 din 18 iunie
1945, partea I-a, p. 5098), ulterior transferat la Comisariatul de Poliţie Huedin, desituit în dec.
1946 pentru motive disciplinare (M.Of. nr. 291 din 16 dec. 1946, partea I-a, p. 12942);
2146. MANDELBAUM, Iancu – în 1947 agent, în 1948 era agent principal de poliţie în cadrul
Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4312;
M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
2147. MANEA, Dorel [alias]- ilegalist; membru al Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din
Spania; încadrat în 1947 prin decret regal ca sublocotenent în rezervă în Forţele Armate pentru
merite antifasciste; din mai 1945 comisar-şef în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763);
2148. MANEA, Roland Emil (n. SCHNEIDER) (n. 30 nov. 1924 Chişinău) - din 1947 comisar-ajutor
în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; pentru
schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 1371 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 92 din
17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977);
2149. MARCOVICI, Andrei – în 1946 numit comisar-ajutor la Chestura Poliţiei Timişoara (M.Of. nr.
96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4147);
2150. MARCOVICI, Carol – în 1952 locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);
306
V. şi fişa sa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/MAIER%20LAZAR.pdf.
218
2151. MARCOVICI, Herşcu – numit în mai 1945 detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr.
108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957);
2152. MARCOVICI, Matei – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC
al PCR (1979);
2153. MARCOVITZ, I. Stefan – în 1948 era comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr.
43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1516);
2154. MARCU, B. Froim - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2155. MARCU, Haim – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2156. MARCU, Max – angajat în aprilie 1945 ca agent de poliţie în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi,
destituit însă după doar două luni “pentru abateri de la îndatoririle profesionale (Arhiva
C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; M.Of. nr. 135 din 18 iunie
1945, partea I-a, p. 5099);
2157. MARCU, Stela - din mai 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 7 Poliţie
(M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4518);
2158. MARCUS, Iţic - din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S.,
fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2159. MARCUS, S. – angajat al Securităţii din Huşi la sfârşitul anilor ’40 (Neştian 2010: 87);
2160. MARGULIS, Leon – din iunie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Bârlad (M.Of. nr. 136
din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2161. MARINA, Ion (n. IŢICOVICI) – ofiţer politic la penitenciarul Piteşti în timpul “reeducării”,
ulterior transferat la penitenciarul Braşov, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(nr. inv. 539, dosare anexe, u.a. 411/1952) (v. şi Solomovici 2004: 588);
2162. MARGULIUS, R. – în septembrie 1945 angajată informatoare diurnistă dactilografă la Brigada
Specială Economică a Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 206 din 11 sept. 1945, partea I-a, p.
7957);
2163. MARKOSI, Ion Carolu – locotenent-colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);
2164. MARX, Antal - din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr. 119
din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
2165. MASSLER, Iuliu (n. 30.VII.1913) – fost comerciant de stofe, şeful Regionalei Bistriţa Năsăud a
Siguranţei (1946-1947); căs. cu Elza; emigrat în Israel; fiica sa, Aviva Enav, a solicitat şi
reobţinut cetăţeania română (M.Of. nr. 710/20.10.2008) (v. şi Jela 2001, Cosma 1994: 81;
Solomovici 2004: 588; Goma 2007: 118);
2166. MATEESCU, Ella (n. Etla Basea) (1918 – III.2011 Paris) – anchetator la Direcţia V Cercetări
Penale a D.G.S.P. (1948-? (probabil 1956)), ulterior emigrată în Israel, iar apoi stabilită în Franţa;
căsătorită cu Şiche (Shiki) Mateescu (d. 2010), a avut o soră, Hava (Tzirola) (căs. Brucăr) şi un
fiu, Alexandru (“Saşa”) Mateescu, care locuieşte la Paris;
2167. MATHIAS, Jack (în unele documente ortografiat “Mattes Jack”) – comisar-ajutor la Serviciul de
Siguranţă Bârlad/Vaslui după august 1944 (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2178;
M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5998; Zahariuc 2009: 185 şi 2010 II);
2168. MATIAS, Bernard - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la
Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5983);
2169. MAYER, Sandu - după război agent principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în
mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);
2170. MAYER, Nussem – în martie 1948 numit comisar şef de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2179);

219
2171. MĂNESCU, ? (alias) – în subordinea colonelului Grigore Naum la Direcţia IV Contrainformaţii
Militare a D.G.S.P. în 1948 (Cosma 1994: 47);
2172. MĂRCULESCU, Mihail (n. Michail MARCUS) (n. 14.XII.1917 Bucureşti) – după război
comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, din 1947 detaşat la cabinetul ministrului
Afacerilor Interne (M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6867; decizia nr. 122.717 din 4
dec. 1945 în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10927; cerere în M.Of. nr. 226 din 4
oct. 1945, partea I-a, p. 8649;
2173. MEDLER, Iosif – în 1947 agent la Poliţia Suceava (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a,
p. 7083);
2174. MEDVEDOVICI, Titu Laurian – colonel, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a
C.C. al P.C.R. (1953); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 116/1965
2175. MEER, L. David – în 1948 încadrat comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 31 din 7
febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2176. MEEROVICI, Iosif - din aprilie 1945 secretar al Poliţiei oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18
mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2177. ME(I)EROVICI, Ferdinand (1906 – 1974 Focşani) – medic, locotenent-colonel, încadrat la
sfârşitul anilor ’40 la Spitalul Militar Focşani (C.E. Focşani, Menora, nr 7 (iulie 2010), p. 19 şi
“Figuri evreieşti din Focşani”);
2178. MEIROVICI, Gutman - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
2179. MEISTER, Herman Naftali – din 1948 lucrător calificat în centrala D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr.
61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2241);
2180. MENDELOVICI, Iancu – din 1 aprilie 1948 contabil-ajutor la Serviciul de Siguranţă Tecuci
(M.of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a,
p. 11025);
2181. MENDELOVITS, Eugen – din 1 mai 1945 comisar la Poliţia oraşului Sighet (M.Of. nr. 150 din
6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2182. MENDELSOHN, Paul - numit în iunie 1948 maistru în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă
(M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
2183. MERDLER, Iosif - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava
(decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
2184. MERLING, Rene - din 1 aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din
30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p.
4049);
2185. MESINGER, ? – medic, şef-adjunct al dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii
’50;
2186. MEŢIANU, Verner - război comisar la Chestura de Poliţie Timişoara, în iunie 1948 transferat la
Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 133 din 11 iunie 1948, partea I-a, p. 5032);
2187. MEYER, Silviu – de profesie arhitect, în iunie 1948 încdrat referent şef în centrala M.A.I. în
iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea
I-a, p. 5603);
2188. MICHEL, Willy - în sept. 1945 încadrat comisar la Direcţia Siguranţă a Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7742);
2189. MICHELZON, Albert – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913); în 1952 locotenent

220
 M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v.
u.a. 3/1952 vol. I);
2190. MICLE, Teodor Ioan (n. MARCOVICI, nume românizat prin Decizia nr. 92780 a Ministerului
Justiţiei din 8 oct. 1947; zis “Tedy”) (n. 18.VII.1923 Bucureşti – XII.2006307) – activist la comisia
de presă a Comitetului judeţean Ilfov al PCR (1944-1945), activist în secţia de cadre a sectorului
M.A.I. şi în secţia de cadre a comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. (1946-1947); şef al
serviciului de anchete şi cercetări în sectorul ministerial al P.C.R. şi şef al serviciului de cadre în
centrala Ministerului Industriei Hârtiei (1948); director de cadre la Editura Partidului Comunist
Român (1949); încadrat în 1950 în S.S.I., în 1951 transferat la Direcţia V Cercetări Penale,
locotenent major în 1952, decorat cu ordinul Steaua R.P.R. clasa IV-a, trecut în rezervă la 5 oct.
1967, cu toate distincţiile retrase în 1968 (fusese implicat în torturarea unor persoane din “lotul
Pătrăscanu”308) (A.S.R.I., dosar nr. 40002, vol. 203, ff. 1-19; M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947,
partea I-a, p. 9243; C. Lupu 2011; Pelin 2008; Levy 2002: 123; Wexler & Popov 2002 II: 825;
Solomovici 2004: 217, 223, 589 şi 2003: 167, 226 ş.u.);
2191. MICU, Andrei (n. Adolf KLEIN, la 24 iulie 1912, fiul lui Avram Ludovic şi al Margaretei (n.
Isac)) – ilegalist (membru de partid din 1927), voluntar în Spania (Sugarman f.a.: 109; Zbăganu
2001), după război şeful Direcţiei Cadre a Ministerului de Interne între 1949 şi 1954 cu grad de
maior, trecut în rezervă şi transferat la Ministerul Chimiei, de unde se va pensiona în 1972 ca
director adjunct ICECHIM;
2192. (?) MICU, Iacob (n. KLEIN?) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2193. MIHAIL, David (n. WEISSBUCH, fiul lui Moshe şi Haia Feiga (n. Verner)) (1908-1995) –
ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1378)), fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război ofiţer în S.S.I.,
apoi D.G.S.P., până în 1950 (Levy 2002: 207; Sugarman f.a.: 110), ulterior cu evoluţie
necunoscută, probabil emigrat în Israel; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca
rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947
(M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); căs. cu Emilia (1917-2000), tatăl Mioarei
(1949-1965);
2194. MIHAILOVICI, Moise Aron – în martie 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2147);
2195. MINTICI, Oto – în 1948 era şef de birou în centrala D.G.P., la Serviciul Personal (M.Of. nr. 108
din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);
2196. MIRESCU, Leon (n. Leon DAVIDOVICI) (a mai folosit şi numele de serviciu “Mureşan”) – şef
de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1958); emigrat în SUA (Jela 2001: 41;
Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 570); C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
2197. MIROIU, Sara (n. ELIAS) - în iunie 1945 încadrată şefă de birou la Inspectoratul Regional de
Poliţie Piteşti, în august 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 126 din 6 iunie
1945, partea I-a, p. 4708; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086), după
roeorganizarea Siguranţei în Securitate locotenent la D.R.S.P. Piteşti (A.M.I., fd. D.M.R.U., inv.
nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16);
309
2198. MIRONESCU, Mircea (n. Mircea MEEROVICI ) (20.V.1913 Podul Iloaiei, Iaşi) – angajat
subinspector de poliţie în cadrul Inspectoratului regional Iaşi în mai 1945, încă în funcţie la

307
V. rubrica „Decese” din Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr266_267/pagina22.pdf.
308
V. http://www.viorelarion.ro/viorel/sblog/index.php?entry=entry070726-085833, Recurs – fila 9. Vezi şi Teodor Wexler,
“Procesul sioniştilor”, la http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=419.
309
Pentru schimbarea numelui, v. M.Of. nr. 151 din 7 iulie 1945, partea I-a, p. 5784.
221
 sfârşitul anilor ’40 (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894; v. şi Andreescu, Nastasă
şi Varga 2003a: 248);
2199. MOISESCU, I. - colonel, şeful direcţiei Secretariat din cadrul M.Ap.N. la începutul anilor ‘50
(redactor al unor documente oficiale reproduse în Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a şi Duţu et
al. 2002);
2200. (?) MOISESCU, P. Ilie – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC
al PCR (1953);
2201. MOISESCU, Jaques - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în
cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2202. MONDROHOVITZ, Betty – în 1948 era agentă principală de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei
de Siguranţă (M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1389);
2203. MOSCOVICI, Avram – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049); în februarie 1947 numit comisar la Comisariatul de Poliţie Săveni
(M.Of. nr. 41 din 9 febr. 1947, partea I-a, p. 1270);
2204. MOSCOVICI, Hortense - în febr. 1948 angajată informatoare diurnist în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1637);
2205. MOSCOVICI, Lazăr - în iulie 1948 angajat comisar-ajutor de poliţie la Serviciul de Siguranţă al
Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933), evocat şi de foşti deţinuţi
politici (ex. Nicolae Burlui) ca torţionar în cadrul Securităţii locale;
2206. MOSKOVICS, Artur-Karoly (n. 18.VIII.1927) – în anii ’50 torţionar al Securităţii Târgu-
Mureş, implicat în anchetele din 1956, succesive evenimentelor din Ungaria; după 1989 încadrat,
în ciuda protestelor fostelor sale victime ca avocat al baroului local (Bottoni 2010: 170;
Solomovici 2004: 589, respectiv Ioniţiu 2008:88, ortografiat Moscovici Artur-Karol);
2207. MOSKOVITS, Francisc - angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă
al Comisariatului de Poliţie Jibou, Sălaj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910);
2208. MOZES, Ioan - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286
din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10921);
2209. MUND, Aura - din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144
din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2210. MUNIU, Reinholt – din aprilie 1945 secretarul Poliţiei oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18
mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2211. NADLER, Arnold - în iunie 1945 numit comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of.
nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2212. NADLER, Iulius - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2213. NADLER, Uşer – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049); numit în 1947 comisar la Comisariatul de Poliţie Mihăileni, biroul de
Siguranţă (M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394);
2214. NAFTULE, Herşcu zis “Wolf” - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului
Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2215. NATANSOHN, Adela – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922); ulterior funcţionară la Direcţia
VIII Cadre a D.G.S.P. (Cosma 1994) (v. şi M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969 şi
respectiv M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594, unde numele îi este ortografiat
eronat “Natanscha”);

222
2216. NAUM, M. Grigore (n. Naum Menaşevici ROTHSTEIN; zis “Grişa”) (n. 1911, Bălţi) – ilegalist,
în 1941 în atenţia Siguranţei pentru activităţi comuniste (v. lista în Mâţă 2007, poziţia 353), cu
dosar la Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2012); refugiat în
U.R.S.S., paraşutat în România în 1944; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 10); în 1947 încadrat pentru merite de
voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr.
2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); în sept. 1947 numit de
ministrul Justiţiei secretar general al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii P.C.R.
(M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019)din 1948 general-maior de Securitate, şeful
Direcţiei IV Contrainformaţii Militare, iar în anii ’50 al Direcţiei a V-a Cercetări Penale a
D.G.S.P., iar la un moment dat director al Editurii P.M.R., decorat în 1948 cu ordinul “Steaua
R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a, iar în 1971 cu ordinul
“Apărarea Patriei” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R.
(1954); emigrat în anii ’70 (după fiicele sale) în Israel, stabilit iniţial în Tel Aviv; cf. Berindei,
Dobrincu şi Goşu (2009: 160, n. 8), în anii ’90 trăia în Statele Unite, la San Francisco (v. şi Watts
2011: 196 n. 2; Dobre et al. 2006: 79; Troncotă 2006: 63, 201; Banu 2008: 325; Goma 2007: 118;
C.P.A.D.C.R. 2006: 44, 633, 662; Solomovici 2003: 120-1; Cosma 1994: 47, 75);
2217. NAVROŢCHI, Mihail (n. Mikhail Iosifovici Navroţki) – evreu basarabean, din Soroca, ilegalist
(inclus în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (v. infra); după război agent de
poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p.
6307);
2218. NĂVODARU, Luiza (n. Amalia Luiza FISCHER, căs. ELMAN, fiica lui Avram) (d. 2000) –
ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. până în 1952, când este destituită şi anchetată
alături, inter alia, de fratele ei, Petre Năvodaru, în dosarul “dosarul Pătrăşcanu”, ulterior
exonerată, devine şef de catedră (limbi străine) la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa
(oficial “Şcoala de Ofiţeri M.A.I. nr. 3”) (1953-1958), apoi transferată la Direcţia “F” a
Ministerului de Interne, calitate în care este decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a; după trecerea în rezervă traducătoare la diverse edituri, în anii
‘90 pensionară M.A.I.; soacra lui Paul Goma (Balaş 2008: 413; Dobre et al. 2006: 82; Rosek
2006: 101; Cosma 1994: 45; 70; Deletant 1999: 332; Goma 2007: 118);
2219. NEDELCU, Iordan (25.I.1935 Alexandria – 1995 Slobozia, fiul lui Florian şi Eliza) – între 1956
şi 1967 avansează până la gradul de căpitan în cadrul Direcţiei Regionale Bucureşti, secţia
raională Urziceni; din 1969 până la trecerea în rezervă în 1981 până la gradul de lt.-col. în cadrul
Inspectoratului Judeţean Teleorman310;
2220. NERIŞANU, Alexandru (n. GALL (fiul lui Iosif şi Iulişca) 29.VIII.1928 Otopeni – 2001 Cluj-
Napoca) – angajat în 1958 la Direcţia a V-a a Securităţii Statului, iar din 1967 până la trecerea în
rezervă în 1985 (cu grad de colonel) ofiţer şi şef de serviciu în cadrul Direcţiei a IV-a (în Cluj-
Napoca şi, intermitent, Oradea)311;
2221. NEGREA, Jean Pierre - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of.
nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);
2222. NEGREA, Pavel (alias) (n. 13.I.1933 Coteşti, Vrancea (fiul lui Ignaţ şi Aneta) – d. 1993, Bacău)
– angajat al Direcţiei Regionale, ulterior Inpectoratului Judeţean Bacău între 1962 şi 1988, când
este trecut în rezervă cu gradul de maior312;
2223. NEGRU, Nicu (n. SCHWARTZ) - anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii în
anii ’50 (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);

310
V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/NEDELCU_IORDAN.pdf.
311
V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/NERISANU%20ALEXANDRU.pdf.
312
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/NEGREA_PAVEL.pdf
223
2224. NEGRU, (Litman) Nelu – maior, profesor la catedra de drept a Şcolii de ofiţeri de Securitate din
Băneasa până în 1961;
2225. NEIDMAN, Gheorghe (n. Gherşon, rar menţionat şi în varianta “Gingol”) – încadrat comisar-şef
de poliţie în cadrul centralei Siguranţei; consilier în M.A.I.-D.G.S.P. (1947-1953), căpitan la
D.R.S.P. Suceava (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 215-6), ulterior profesor la Şcoala de
Securitate din Băneasa, emigrat ulterior în SUA (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p.
2632; C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32; Ioniţiu 2008: 88-93);
2226. NEUMANN, Retta – medic, în 1948 încadrată la Spitalul Militar M.A.I. în iulie 1948 încadrat
şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2227. (?) NICOLAU, Sergiu (n. Serghei NIKONOV) (1905, Basarabia – 1999, Bucureşti) – general-
locotenent; condamnat pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică; după război
infiltrat de sovietici iniţial director general al Inspectoratului General de Contro (1945), apoi în
funcţia de director al S.S.I. (1947-1951) director al Direcţiei A/I Informaţii Externe a
D.G.S.S./M.S.S. (1951-1954), ulterior, până la trecerea în rezervă în 1960, şeful biroului II
(Contrainformaţii) din cadrul Marelui Stat Major al Armatei; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de
Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862), iar prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a ; N.B. de regulă considerat etnic rus,
singura sursă care îl include unei liste de ofiţeri de securitate “cu toţii evrei basarabeni” fiind
Troncotă (2006: 63), preluat şi în Corvin Lupu (2011);
2228. NICOLAU, Victor (n. Iacob (Iakov) Calica, zis “Saşa”) (.XI.1903 Orhei, Basarabia – XII.1987)
– evreu basarabean, ofiţer N.K.V.D.; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă; după război infiltrat în Siguranţă; în august 1945 numit inspector şi delegat cu
conducerea Chesturii de Poliţie Iaşi; ulterior în D.G.S.P.,cu stagiu de partid recunoscut din 1940
(M.Of. nr. 174 din 3 august 1945, partea I-a, p. 6703; Watts 2011: 196 n. 2; Buzatu & Cîrstea
2010: 286 n. 158; Troncotă 2006: 63; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 25, 30, 68), ulterior activist
al secţiei Organizatorice a C.C.; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua
României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862); cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 173/1952, 111/1955 şi 57/1956);
2229. NICOLSCHI, Alexandru (n. Boris Aleksandrovici GRÜNBERG; fiul lui Alexandru şi Rozalia)
(2.VI.1915 Lăpuşna, Chişinău – 16.IV.1992 Bucureşti) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 1); în noiembrie
1945 încadrat ca inspector adjunct de poliţie în D.G.P.; după înfiinţarea Securităţii general maior
(la înfiinţarea D.G.S.P.), ulterior general-locotenent de Securitate (la momentul trecerii în
rezervă); ilegalist (nume conspiratriv “Vasea”), vorbitor de limbă rusă: comisar-şef şi ajutor al
şefului Corpului Detectivilor din cadrul D.G.P. (1945-1946); inspector general în cadrul D.G.P. şi
şef al Corpului Detectivilor (1946-1947), inspector general în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă (1947-1948); subdirector general (locţiitor al directorului general) al
D.G.S.P./M.S.S./D.G.S.S. (1948-1953); adjunctul lui Drăghici şi secretar general al M.A.I. (1953-
1961); trecut în rezervă la 31 ian. 1961 cu gradul de gen.-lt.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”
(A.S.R.I. fond “D”, dosar nr. 10985, f. 79; Dobre et al. 2006: 12; M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945,
partea I-a, p. 9800; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 126-36 şi 2001 II: 43, 47-8;
Ioniţoiu 2006: 26, 34; Troncotă 2006: 23, 41-2, 47-9, 52-3; Goma 2007: 118; Catalan 2001/4;
Cosma 1994: 30, 44, Marius Oprea f.a.313);

313
La http://www.tiuk.reea.net/1/31.html.
224
2230. NICOLSCHI, Iozefina (n. MARCOVICI) – ilegalistă, a doua soţie a lui Nicolschi, angajată în
Direcţia Generală a Miliţiei cu grad de maior (în anii ’50) şi funcţia de şef de birou, încă în viaţă
în 1992 (Arachelian 2010; Solomovici 2003: 133 şi 2004: 217; Jela 2001: 199-202314);
2231. NOVE, Hofman – din 1945 comisar la Poliţia Satu-Mare (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946,
partea I-a, p. 4144);
2232. NUHĂM, Iosub - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2233. NUSEM FISCH(L)ER, Reghina – concubina lui Zoltan Hirsch (v. supra), angajată a Legaţiei
Israelului la Bucureşti şi informatoare a Securităţii (Solomovici 2003: 266; R. Ioanid 2005: 82);
2234. NUŞEM, Avram – încadrat în nov. 1945 în funcţia de comisar la Inspectoratul Regional de
Poliţie al Moldovei de Nord; la sfârşitul anului 1947 comisar în cadrul Inspectoratului Regional
de Siguranţă Iaşi (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093; M.Of. nr. 286 din 10 dec.
1947, partea I-a, p. 10924); Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr.
208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319), apoi locotenent în cadrul D.R.S.P. Iaşi (Lista lui Secu
2007, poziţia 110);
2235. NUŢĂ, Iancu - din 1 aprilie 1945 şeful secţiei gardieni publici din cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2236. OPREA, R. Eugen (n. 14.II.1927 Bucureşti) (fiul lui Rudolf şi Elena) – membru de partid din
1945, angajat funcţionar în administrarea societăţii Astra Română, recrutat ca activist de partid în
1946, ocupă diverse funcţii până în 1948, când urmează Şcoala de ofiţeri politici M.A.I.
(abslovită în 1949), înaintat la grad de locotenent şi ofiţer activ al M.A.I. până în 1964
(Solomovici 2004: 586-7);
2237. OPRESCU, Dorel (n. EDELSTEIN315) (14.XII.1921 Bârlad - 25.IX.1990 Bucureşti) – ofiţer în
conducerea D.R.S.P. Bucureşti începând cu 1948, ulterior profesor de economie internaţională la
ASE (Şinca 2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 44 corob. 51); fiica sa, Franca
Oprescu-Aronovici, este membru al C.E. Bucureşti, căsătorită cu ing. Nilu Aronovici; interesant,
în aceeaşi perioadă de început al anilor ’50, tatăl primarului Sorin Opescu, Mircea (pensionat
general), era lt.-col. în cadrul Brigăzii Mobile de anchetă, sub conducerea lui Al. Nicolschi; în
plus, un Ilie Oprescu, fiul lui Nusem-David, era decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III.a.
2238. OPRESCU, Rita – soţia lui Dorel Oprescu, angajată la rândul ei în D.G.S.P. din 1948 (Cosma
1994: 44);
2239. ORENŞTEIN, BERL (uneori ortografiat şi “Barel”) – după război comisar la Serviciul Judeţean
Tecuci al Siguranţei; din 1948 locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Râmnicu Sărat
al D.R.S.P. Galaţi (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; Deletant 1995b: 60);
2240. ORNESCU, Alexandru (n. Beri ORNSTEIN, fiul lui Gherşin şi Beti) (17.XII.1921 Tecuci,
Galaţi – III.2008, Cluj) – în 1947 propagandist la grupul întreprinderilor de gospodărie comunală
şi locativă a judeţului Cluj, în 1948 încadrat la D.R.S.P. Galaţi; între 1951 şi 1952 la D.R.S.P.
Rodna, din 1952 la Regionala Cluj (avansat la grad de maior în 1957), unde din 1955 ocupă
funcţia de locţiitor al şefului direcţiei regionale; demis la 3 ian. 1961 pentru sionism, pensionat ca
şef al consiliului administrativ judeţean Cluj (Jela 2001, Cosma 1994: 81 şi 1996: 78; Pleşca
2010)316;

314
Vezi şi materialul despre Al. Nicolschi semnat de Marius Oprea, la adresa sus-menţionată.
315
V. decizia nr. 37805 din 9 apr. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977.
316
Vezi şi necrologul său în nr. 294-295/008 din Realitatea Evreiască la adresa
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr294_295/pagina22.pdf, precum şi ziarul Făclia din Cluj (la adresa
http://www.ziarulfaclia.ro/DECESE-COMEMORARI+7451). Pentru fişa sa de cadre v.
http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ORNESCU%20ALEXANDRU.pdf.
225
2241. ORSTEIN, Iacob - din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din
29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
2242. OSIAS, Iacob - în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni
de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
2243. OZIAS, Marcel Iţic – la sfârşitul anului 1947 agent al Biroului de Siguranţă din Târgu Neamţ
(A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a,
p. 983);
2244. OSTROWSCHI; Eduard - din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr.
122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);
2245. PACHER, Francisc (n. 29.VI.1921 la Năsăud, fiul lui Mor şi Regina) - de profesie ceaprazar,
şeful Serviciul judeţean Năsăud al Siguranţei (1945-1947) (Jela 2001, Cosma 1994: 80;
Solomovici 2004: 590; Goma 2007: 118);
2246. PALKOVICS, Iosif – din 1945 comisar-ajutor la Inspectoratul Regional de Poliţie Oradea,
Poliţia Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, pp. 5672, 5673);
2247. PANĂ, Saşa (n. Alexandru BINDER317, fiul lui David N. şi Stela (n. Iancovici)) (8.VIII.1902
Bucureşti – 22.VIII.1981 Bucureşti) – membru de partid din 1942, general medic M.A.I., iar în
viaţa “publică” scriitor; redactor la Orizont (1944-1948) şi Educaţia artistică (1948-1952);
decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler II
(Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a (dosar
S/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2248. (?) PAPP, Matilda – după război impiegată adinistrativă la Prefectura Poliţiei Capitalei până în
sept. 1947, când demisionează (M.Of. nr. 211 din 13 sept. 1947, partea I-a, p. 8318);
2249. PASCAL, Beniamin - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în
cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2250. PASCAL, Iosif - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul
D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2251. PASCAL, Lupu - în iunie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de
Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2252. PATRICIU, N. Mihail (n. Mihály GRÜNSPERGER (după alte surse WEISS), fiul lui Nathan)
(19.IX.1909 Brusturi, Bihor – 1996 Cluj) – de profesie muncitor matriţer; ilegalist (membru
P.C.d.R. din 1938), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1770); luptător în Spania, apoi în Rezistenţa Franceză; în 1947 încadrat pentru
merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul
regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); apropiat al lui
Teohari Georgescu; şeful Inspectoratului Regional de Poliţie Alba Iulia (15-24 aug. 1945);
inspector general al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (aug. 1945 – aug. 1948); şeful
D.R.S.P. Cluj (aug. 1948 – ian. 1951); şeful D.R.S.S. Braşov (ian. 1951 – iul. 1952); epurat în
1952 în “lotul Teohari Georgescu”; directorul Combinatului Metalurgic Reşiţa (1955-1961);
decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler
(M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871), în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a
IV-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1961 cu medalia “a 40-a aniversare a
PCR”, iar în 1979 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947,
partea I-a, p. 10919; Pleşca 2010: 120-1; Banu et al. 2006: 12; I.R.I.R. & Caţavencu 2004;
Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Jela 2001: 213;
Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 80-1);

317
Pentru schimbarea numelui v. decizia nr. 122689 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 290 din 18 dec. 1945, partea I-a, p. 11025.
226
2253. PAUKER, Vladimir (fiul lui Vlad) – membru al infamei divizii “Tudor Vladimirescu”, calitate
în care în martie 1946, având grad de locotenent, este decorat de autorităţile sovietice cu ordinul
“Steaua Roşie” (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 2989);
2254. (?) PAVLOVICI, Iosif – angajat al Securităţii Satu Mare după război;
2255. PAVLOVSCHI, Boris – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);
2256. PESCARU FISCHENSOHN, Harry – angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la
Spitalul M.A.I. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);
2257. PERECZ, Paul Fr. – în noiembrie 1945 numit impiegat în cadrul Inspectoratului regional de
Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171);
2258. PERL, Alexandru - din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19
iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2259. PERLMUTTER, Eugen – fost funcţionar, angajat în iulie 1948 agent de poliţie la Serviciul de
Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Sibiu (în iulie 1948 angajat agent principal de
poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Fălticeni (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p.
5933; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4742); probabilă identitate cu omonimul
angajat la D.R.S.P. Bucureşti în 1948, cu grad de sublocotenent (Jela 2001; Solomovici 2004:
590);
2260. PERLMUTTER, Mihai - în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat
pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
2261. PINTER, Andrei - din iunie 1945 agent de poliţie în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 136 din 19 iunie
1945, partea I-a, p. 5127);
2262. PLATMAN, Arnold (n. 26.X.1902, Bucureşti, fiul lui Marcu) - instructor şi responsabil cadre în
comitetul de Partid al Circumscripţiei 18 Bucureşti (1945-1946); instructor şi şef al Secţiei
Cartiere din Comitetul U.T.C. al Sectorului II Negru (1946-1947); comisar-ajutor şi responsabil
agitprop în biroul organizatoric P.C.R. din Serviciul controlul străinilor - Direcţia Poliţiei de
Siguranţă (1947-1948); secretar al organizaţiei de partid şi membru (responsabil agitprop) în
biroul organizatoric de partid din Şcoala MAI nr. 1 Băneasa (1948-1951), unde îndeplineşte şi
diverse funcţii didactice (1948-1955); profesor-şef la Şcoala militară de ofiţeri MAI nr. 4 din
Bucureşti (1955-1956); în 1956 trecut în rezervă cu grad de căpitan; reîncadrat ca funcţionar civil
M.A.I - lucrător principal evidenţă deţinuţi în Serviciul evidenţă deţinuţi, contabil revizor în
Secţia control spate (1956-1957), şef al Secţiei AGT - Auto din Serviciul aprovizionare
gospodărire/ Serviciul spate din DGPCM (1957-1966); şeful biroului organizarea muncii la Periş
(196-1967), apoi responsabil de popotă, şef evidenţă bază la Sectorul AFV, contabil principal şi
şef al Sectorului AFV la Penitenciarul Jilava (1 aug. 1967 - 1977); decorat cu medalia “Pentru
servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” (1954), medalia “Meritul
Militar”, clasa a II-a (1954), medalia “A 50-a aniversare a înfiinţării PCR” (1971), medalia “30 de
ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascist” (1974) (A.S.R.I. d.p. nr. 4149) (M.Of. nr.
272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394; M.Of. nr. 52 din 3 martie 1948, partea I-a, p. 1934);
2263. PLOŞNER, Frederic – după 1946 şef de birou în cadrul Chesturii Poliţiei Iaşi (M.Of. nr. 163 din
17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr.
134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075; M.Of. nr. 170 din 28 iulie 1947, partea I-a, p. 6640);
2264. POLINGHER, Ilie – după august 1944 secretar al celulei de partid de la Chestura Poliţiei
municipiului Iaşi (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 247-8), în 1945 încadrat comisar-ajutor în
cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota
S.R.I.], ff. 63-65);
2265. POLINGHER, Malvius - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în
cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);

227
2266. POL(L)AK, Stefan (10.III.1929 Soveja, VN – 1993 Oneşti BC) – subofiţer de Securitate la
Regionala Braşov/Stalin între 1949 şi 1956, când este trecut în rezervă cu grad de locotenent 318;
2267. POMERANTZ, Manfred – de formaţie inginer, în 1948 încadrat şef adjunct de serviciu în
centrala M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3
iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2268. POPIC(U), Ioan / Isac (n. Adalbert POPPIG) – după război încadrat şef de poliţie la
Inspectoratul Regional de Poliţie Suceava, la Serviciul Siguranţă, cu grad de chestor M.Of. nr.
286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923); ulterior locotenent-colonel, şeful D.R.S.P. Suceava
(1948-1950), ulterior deconspirat ca fost colaborator al Siguranţei şi condamnat la închisoare
(M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; A.S.R.I., fd. Documentar, dosar nr. 1098, f.
384; A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16; I.R.I.R. & Caţavencu 2004,
Solomovici 2004: 590; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52);
2269. POPLICHER, Wolf - în mai 1948 promovat comisar-şef de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
2270. PREISZLER, Simion (n. 03.08.1922 Gălăuţaş; fiul lui Samuilă şi Rozalia) – anchetator la
Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. Cluj, ulterior ofiţer la Securitatea din Arad, emigrat în
Israel în 1970; fiul său Jacob (n. 3 iunie 1956) a obţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul nr.
2573/2008 al Ministerului Justiţiei) (Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 591; Cosma 1994: 83);
2271. PROCA, Anton (1927 – 11.I.2010 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – în 1952 lt. maj. ing. în cadrul
M.A.I. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosare anexe, nr. 3/1952, vol.
I); căs. cu Lya;
2272. (?) PROTOPOPOV, Mihai (fiul lui Ivan şi Maria; a.k.a. “Mişa”) (3.XI.1903 Cetatea Albă –
29.IV.1981) – evreu rusofon, ilegalist în Basarabia, infiltrat după august 1944 în conducerea
S.S.I. de către N.K.V.D. (Cosma 1994: 30, 44); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
2273. RAFF, Leiba - în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei oraşului
Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800), în iulie 1946 ocupa funcţia de
şef adjunct de birou (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 170 din 28
iulie 1947, partea I-a, p. 6642);
2274. RANGA, Victor (n. Avram RABINOVICI, (?) rudă cu Ana Pauker) - ar fi plecat la 17 ani în
U.R.S.S., fiind recrutat de N.K.V.D., revenit în România în 1944, ofiţer (ajuns via S.S.I.) la
Direcţia IV Contrainformaţii Militare în D.G.S.P./D.G.S.S. (adjunct al lui Grigore Naum), ulterior
director comercial la I.C.R.A. Bucureşti, iar din 1967 director coordonator al Agenţiei de Import
Bucureşti (Cosma 1994: 47, respectiv Gheorghe-Ilie Florescu, în cartea sa de memorialistică
Confesiunile unui cafegiu, Bucureşti: Humanitas, 2008, vezi şi Mihăilescu 2008:8);
2275. RAPAPORT, Puiu – (4.XII.1928 - 1999, Israel) – ofiţer M.A.I., preşedintele Comitetului pentru
Cultură Fizică şi Sport Bacău (1947-1952), ulterior la clubul sportiv Dinamo (1953-1962),
respectiv preşedinte al clubului “Dinamo”/”F.C. Argeş” din Piteşti (1963-1974), emigrat în Israel
în 1976, unde a continuat să activeze în managementul sportiv;
2276. RĂZVAN, Sergiu (n. Sergiu FAHRER319) (n. 13.IV.1914 Bucureşti) – de formaţie avocat; după
război director în administraţia centrală a C.A.S.B.I. (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a,
p. 4968), ulterior locţiitor de şef de serviciu la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. la începutul
anilor ‘50, ulterior emigrat în Israel; a mai avut un frate, Julian, la rândul său avocat (C. Lupu
2011; Niculae 2004: 32; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48);

318
V. la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/POLAK%20STEFAN.pdf.
319
V. dosarul de schimbare a numelui nr. 5/1.454/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei, citat şi în M.Of. nr.
237 din 17 oct. 1945, partea I-a, p. 9071.
228
2277. RECK, Ştefan (n. Ludovic) – membru al echipei de reeducatori a lui Ţurcanu la Piteşti, apoi la
penitenciarul Gherla în anii ’50;
2278. REGENSTEIN, Avram – după august 1944 comisar-şef la Poliţia Turda, în iulie 1947 transferat
la Chestura de Poliţie Galaţi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6672);
2279. REGENTRAICH, Lazăr (probabil “Regenstreich”) – în 1956, cu grad de lt.-col., şeful
Serviciului III din Direcţia Cadre a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 80);
2280. REIBER, Paula - din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144
din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2281. REIGLER, Romanţă - în 1946 şefă de birou în centrala M.A.I., propusă spre avansare la funcţia
de şef de secţie (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);
2282. REITER, I. Mauriciu – în 1947 încadrat ca informator, apoi promovat rapid, în mai 1948
definitivat în funcţia de comisar de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110
din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315; M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);
2283. RETY, Vili (în alte documente ortografiat “Retti Willi) – iniţial încadrat ca gardian public în
toamna lui 1944, în sept. 1945 reîncadrat ca frizer la Inspectoratul de Gardieni Publici Bucureşti,
din 1947 maistru-ajutor în cadrul centralei D.G.P., promovat maistru în mai 1948 (M.Of. nr. 209
din 14 spt. 1945, partea I-a, p. 8019 şi nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313) şi transferat la
D.P.S. (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024; comisar-ajutor în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
2284. REUSCH, Iosif – după august 1944 comisar-ajutor de poliţie în cadrul D.P.S., în mai 1948
avansat comisar (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);
2285. REUŞ, Nicolae - din aprilie 1945 şef de secţie de gardieni publici la Poliţia oraşului Rădăuţi
(M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2286. REY, Valentin – în 1947 numit prin decizie ministerială profesor de topografie la Şcoala de
ofiţeri Jandarmi Bucureşti (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. în 1950 membru în
Comandamentul trupelor M.A.I. (Duţu et al. 2002: 52-3); în 1950 lt.-col. în cadrul
Comandamentului Trupelor M.A.I. (v. A.S.R.I., fd. documentar, dosar 10.090, f. 18); probabilă
identitate cu “Brey.”, menţionat în Steinhardt (2005: 409) ca maior de Securitate (căs. cu Felicia
(fiica unui bancher din Bucureşti în perioada interbelică, ar fi avut doi copii: Vladimir şi Lenina);
2287. RICHTER, Anatolie – agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie
1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
2288. RIEBER, Ionică - în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei Brăila
(M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707);
2289. RIEBER, Oscar – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Comisariatului de Poliţie
Siret (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2290. RIEGLER, Corneliu – în 1946 arhivar-ajutor în centrala M.A.I., propus spre avansare la funcţia
de arhivar (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429); în mai 1947 şef de secţie
(M.Of. nr. 99 din 2 mai 1947, partea I-a); în 1952 funcţionar M.A.I., cu fişă la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2291. RIGMAN, ? - şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006:
70);
2292. RITNER, Toni - din 1 aprilie 1945 dactilograf a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din
30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p.
4049);
2293. ROHRLICH, Samuel – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi
(decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);

229
 320
2294. ROMAN, A. Mihail (n. Mihel REISMAN , fiul lui Avram) (n. 1.III.1913 Roman) – de
formaţie contabil, membru al Uniunii Patriotice (1944-1945), membru de partid din 1945,
încadrat în D.G.S.P. în 1948, cursant al Universităţii Serale de Marxism-Leninism (1949-1951),
ajuns colonel la sfârşitul anilor ’50 (d.p. nr. 1322);
2295. RODELSTEIN, ? - angajat al Securităţii Bucureşti în anii ’50 (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp.
142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 5);
2296. RONAY, Ladislau – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.M.R. (1962);
2297. RONI, N. Stela – impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945)
(M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
2298. ROSEMBAUM, Ana - în nov. 1945 numită impiegată în cadrul Chesturii de Poliţie Iaşi (M.Of.
nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926);
2299. ROSEMBERG, Aron – medic, în 1948 încadrat la Spitalul Militar M.A.I. în iulie 1948 încadrat
şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2300. ROSEMBERG, Noe (n. 1 dec. 1893) – membru de partid din 1945 (dosar R/80 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”), an în care este şi încadrat ca agent de poliţie în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 136
din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), ulterior transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie
Oradea, iar în oct. 1946 la Detaşamentul de Poliţie Borş, Bihor (M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946,
partea I-a, p. 10815);
2301. ROSEMBERG, Salo - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava
(decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai
1945, partea I-a, p. 4049);
2302. ROSEMBLAT, Iancu – după război şef de birou la Poliţia Dorohoi; din sept. 1947 însărcinat cu
atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a,
p. 8320; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);
2303. ROSENBERG, Emanoil - din mai 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Turda
(M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
2304. ROSENBLUM, Emeric - din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie
Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2305. ROSENBLUTH, Andrei - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P.,
pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea
I-a, p. 10416);
2306. ROSENFELD, Tereza – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2307. ROSENFELD, Zoltan (alias “Zoltan Toma”) (n. 13.IX.1900 Oradea) – angajat în martie 1948 ca
agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Episcopia Bihorului
(M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910; M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p.
3943), ulterior menţionat de multiple surse şi ca ofiţer operativ al Securităţii Oradea în anii ‘50;
2308. ROSENSVEIG, Estera – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
2309. ROSMAN, Liviu (n. Adalbert Rosman) (d. 1.II.2001) – locotenent la Securitatea din Bihor la
începutul anilor ’50 (Kovacs 2006);
2310. ROŞCU, Edgard – în 1947 încadrat ca inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din
14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); ulterior transferat ca funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu
referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

320
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 6686 din 28 ian. 1947 în M.Of. nr. 36 din 13 febr. 1947, partea I-a, p.1133.
230
2311. ROT, Francisc (n. ROTH, la 03.06.1904, Oradea, fiul lui Sigismund şi Maria) - anchetator al
Securităţii activ la Oradea, Suceava, Turda şi Cluj între 1945 şi 1954 (Ioniţiu 2008:88; Kovacs
2006, Solomovici 2004: 594; Cosma 1994: 82);
2312. ROTENSTEIN, Avram – în 1948 agent la Chestura de Poliţie Galaţi; în 1952 căpitan, director
adjunct operativ al Direcţiei Regionale Galaţi a Miliţiei (M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea
I-a, p. 5075; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372);
2313. ROTENSTEIN, Avram – după război comisar-şef la Poliţia oraşului Vaslui; din 1 martie 1947
transferat la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896), iar din
1 dec. 1947 cu aceeaşi funcţie la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a,
p. 3077);
2314. ROTENSTEIN, David (d. 30.IV.2010 Iaşi) – după august 1944 încadrat comisar-ajutor la
Chestura Poliţiei Iaşi; în 1947 transferat la Serviciul Siguranţă al Inspectoratului Regional de
Poliţie Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 211 din 13
sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923), ulterior cu
grad de ofiţer în D.R.S.P. Iaşi; după terecerea în rezervă membru activ şi salariat al Comunităţii
evreieşti Iaşi;
2315. ROTENSTEIN, Moly (15.III.1916 – 15.X.1985) – membră departid din 1944, după război
comisar, şefă de birou în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău (A.N.I.C., fond
Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);
2316. ROTENSTEIN, Nathan (fiul lui Leon şi Eti) (8.XII.1915 Tg. Ocna, Bacău – 1999 Bucureşti) –
după război agent la Poliţia oraşului Bacău, promovat succesiv până la grad de comisar-ajutor în
cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman; în 1948 încadrat la D.R.S.P. Iaşi, în 1951
avansat locotenent; între 1952 şi 1958 cu grad de căpitan în cadrul regionalei Bucureşti, serviciul
raional Stalin; în 1958 transferat la regionala Argeş/Piteşti, unde în 1959 este avansat la grad de
maior; trecut în rezervă la 31.I.1961 cu grad de maior (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar,
dosar nr. 1701 (cota S.R.I.), ff. 99, 122 şi A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231;
M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p.
983); fraţi: Baruh, Haim şi Toni;
2317. ROTH, Andrei – după război numit notar prin decizia ministrului Afacerilor Interne, iar din
decembrie 1947 comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947,
partea I-a, p. 11024);
2318. ROTH, Armin (Harmin) – din 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Sighet (M.Of. nr. 222
din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2319. ROTH, Elisabeta – în 1945-1947-? impiegată la Chestura Poliţiei Oradea (M.Of. nr. 182 din 11
august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171);
2320. ROTHMAN, Ioan – după război detectiv în centrala D.G.P., din 1 iulie la Prefectura Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2321. ROTMAN, Arnold - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr.
286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);
2322. ROTMAN, Aron – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2323. ROTMAN, M. Aurel – numit în martie 1948 comisar ajutor de poliţie la Poliţia Fălciu prin
decizie a ministrului Afacerilor Interne (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278);
2324. ROTMAN, Bella – între toamna lui 1944 şi august 1945 impiegată în cadrul Serviciului
Controlului Străinilor din M.A.I. (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2325. ROTTERBERG, Constanţa – între 1945 şi 1947 dactilografă la Serviciul Poliţie Socială al
Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 869);
2326. ROZEMBAU, Roza – din 15 ian. 1948 dactilografă stagiară la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of.
nr. 21 din 27 ian. 1948, partea I-a, p. 592);
231
2327. ROZEN, Chelly – angajată în martie 1948 ca informator diurnist în cadrul Direcţiei Generale a
Poliţiei (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2279);
2328. ROZENBAUM, Elisabeta – din dec. 1947 agentă de poliţie la Serviciul de Siguranţă al
Inspectoratului regional de Poliţie Braşov (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);
2329. ROZENBLAT, Iancu - din aprilie 1945 şef de birou în cadrul Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia
nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4049);
2330. ROZENSWEIG, Stela – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, pare în acelaşi
dosar şi sub numele Estera Rosensveig);
2331. RUBINSTEIN, Moise – medic; în 1947 încadrat ca gardian cu atribuţii de medic la Penitenciarul
Văcăreşti (M.Of. nr. 194 din 25 august 1947, partea I-a, p. 7681);
2332. RUBINSTEIN, Paul - din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din
19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2333. RUBINSTEIN, M. Uşer – în 1948 încadrat comisar la Comisariatul de Poliţie Fălciu (M.Of. nr.
31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2334. RUCKERSTEIN, Israil (uneori ortografiat RU(C)KENSTEIN) – angajat în 1945 comisar la
Poliţia oraşului Botoşani, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi promovat comisar-
şef la conducerea Serviciului Judeţean de Siguranţă Baia; după reorganizarea Securităţii cu grad
de căpitan, şeful Serviciului Judeţean Botoşani al Securităţii Suceava în perioada ’40-’50 (M.Of.
nr. 164 din 23 iulie 1945, partea I-a, p. 6260; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320;
M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Deletant 1995b:
62; Solomovici 2004: 594, 2003: 208 şi 2001II: 43; deductibil în Ioniţoiu 2006: 44));
2335. RUFF, Wilhelm [RAFF?] - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în
cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2336. RUJAN, Gheorghe (n. Gyuri REISZ, fiul lui Bela şi Erzsi321) (15.VIII.1917 Budapesta, Ungaria
- 1990) – în 1948 angajat în cadrul Societăţii Româno-Export (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948,
partea I-a, p. 4813), ulterior anchetator în cadrul Securităţii, în 1952 cu grad de lt.-maj., în 1958
prezent cu grad de căpitan în funcţia de şef de birou în cadrul Direcţiei I-a a Securităţii; anchetat
în 1968 alături de alţi foşti torţionari în cadrul reabilitărilor (A.C.N.S.A.S., fd. S.I.E., dosar nr.
101, vol. I., f. 6)322; căs. cu Jutka, a avut doi copii: Pal şi Vera (căs. Pagani);
2337. RUSU, Mircea anchetator al Securităţii (1947-1956(-1962?)), emigrat în SUA (după unele surse
Los Angeles) via Israel (C. Lupu 2011; Cosma 1994) (?);
323
2338. SABĂU “SZABO”, Eugen (n. E. SALCZBERGER ) (n. 12.III.1923 Oradea) – evreu
maghiarofon, în 1945 (când încă nu-şi schimbase numele) înregistrat ca membru al U.T.C.
Oradea, ulterior locotenent-colonel de Contrainformaţii în cadrul Securităţii (iniţial şef al
serviciului Inspecţii după 1946, apoi, cu grad de colonel, şef al Direcţiei a II-a la jumătatea anilor
‘50), apoi membru în Colegiul M.A.I., apoi director la Ministerul Agriculturii, la un moment dat
detaşat sub acoperire la Ambasada României la Paris; emigrat la sfârşitul anilor ’60 şi decedat în
2009 în Israel (C. Crăciun 2009: 305; F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 40;
Dobre et al. 2006: 78; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 210; Goma 2007: 118; Levy
2002: 124, 209; Cosma 1994: 49, 75); intervievat de R. Levy în Israel în 1991; în 1992, în revista

321
Românizarea numelui în baza deciziei nr. 66255 din 10 iulie 1948 a ministrului Justiţiei (dosarul 5/209/948) (publicată în
M.Of. nr. 208 din 8 sept. 1948,. Partea I-a, p. 7424).
322
V. http://www.iiccr.ro/pdf/ro/sesizare_penala_gheorghe_enoiu.pdf, p. 6.
323
În 1948 şi-a românizat numele în „Eugen Sabău”; v. dosarul de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei nr 5/80/948,
citat în M.Of. nr. 34 din 11 febr. 1948, partea I-a, p. 1128, respectiv încuviinţarea schimbării numelui la decizia ministrului
Justiţiei nr. 39.907 din 28 aprilie 1048, în M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4510.
232
 Minimum din Israel (nr. 60 din martie 1992), acelaşi “Eugen Szabo” clama un caracter antisemit
al acţiunii organelor de anchetă în dosarul “bandei lui Ioanid”;
2339. SAIDER, Sofi Alice (SEIDER) – în 1947 numită impiegată stagiară mai întâi în centrala D.G.P.,
apoi în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500;
M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9849);
2340. SAMOILOV (/Samuel), ? – în timpul războiului colonel în Direcţia Politică a Armatei Roşii,
colaborator apropiat al Anei Pauker şi al lui Vasile Luca (l-ar fi recrutat pe Luca în 1940), epurat
în 1952 sub acuzaţia de spionaj (Solomovici 2004: 31-2); probabil basarabeanul Samuil
Isaakovici Samoilov, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
2341. SAMSON, Şerban (n. Samson SCHWARTZENBERG324) (n. 2.XII.1912 Galaţi) – colonel de
Miliţie, subdirector al Miliţiei Judiciare la nivel naţional la începutul anilor ’50 (adjunctul lui Al.
Ioanid), ulterior jurist325;
2342. SAMSON, Valentina – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
2343. SAMUEL, Francisc (zis Öcsi) (n. 1914) – colonel de Securitate, fost ilegalist, trimis în 1958 în
misiune în Israel de către Securitate sub acoperirea de imigrant (împreună cu familia), demascat
de serviciile israeliene în 1965, repatriat (după o tentativă de recrutare a sa în favoarea
israelienilor) şi continuându-şi activitate în Securitate (Solomovici 2004: 594-5; 2003: 487 ş.u.;
R. Ioanid 2005: 125);
2344. SAMUEL, Geza – încadrat în iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie
Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), din noiembrie 1945 detaşat ca
administrator la Serviciul Lagăre, lagărul de la Oradea; din nov. 1947 pe postul de contabil la
Inspectoratul de Siguranţă Oradea (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr.
270 din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10314; M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
2345. SAMUELI, Ana – agent al M.A.I în străinătate (Solomovici 2004: 61);
2346. SANDBERG, Goldiana – absolventă a Facultăţii de Drept din Iaşi, ulterior angajată comisar-
ajutor în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ,
dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2347. SANDOVICI, Mihail (Mişa) – originar din Basarabia, desantat de sovietici în zona Galaţi înainte
de august 1944, şeful corpului de translatori din direcţia Contraspionaj a D.G.S.P., în 1951 maior
la Direcţia a II-a Contraspionaj a D.G.S.P./M.S.S.; după trecerea în rezervă membru de partid; cu
referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la
dosarul nr. 62/1978; (Troncotă 2006: 54-5; Cosma 1994: 38, 45, 70; C. Lupu 2011; Goma 2007:
118 – cei din urmă ortografiindu-l în mod eronat “Sadovici”);
2348. (?) SAUCIUC, Bruno – în 1956 ocupa funcţia de şef al Serviciului IX din cadrul Direcţiei a II-a
a Securităţii (Dobre et al. 2006: 78);
2349. SAVIN, Teodor (n. Teodor Herbert STERN326) (n. iulie 1910 Stanislawow, Polonia) – în 1948
era agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948,
partea I-a, p. 2038);
2350. SCHACHTER, David – în 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţeii Capitalei
(M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500);

324
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 97.247 din 30 sept. 1946 în M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1947, partea I-a, p. 808.
325
Menţionat frecvent în dosarul jafului maşinii Băncii de Stat a R.P.R. /(ex. http://www.jurnalul.ro/special/special/jaful-
secolului-de-la-banca-nationala-70393.html).
326
V. M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200; aprobare prin decizia nr. 10127 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 39
din 15 febr. 1946, partea I-a, p. 1240;
233
2351. SCHACHTER, David – din aprilie 1945 agent de poliţie la Poliţia Dorohoi (decizia nr. 3694 din
30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p.
4049; M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10151), iar din 1 dec. 1947 cu atribuţii de
Siguranţă (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2352. SCHACHTER, Otto – din 1 aprilie 1945 subinspector de poliţie la Inspectoratul Regional de
Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957); probabilă identitate cu Otto
Schechter, ofiţer M.A.I., directorul penitenciarului Iaşi, ulterior profesor universitar la Iaşi327
(Ursache f.a. b);
2353. SCHAFFER, Zissu – la sfârşitul anilor ’40 gradat la Securitatea din Huşi (Neştian 2010: 87);
2354. SCHAHTER, Zelig - din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2355. SCHATER, Moise - în 1947 chestor la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de
Poliţie Sibiu (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924);
2356. SCHAER, Sabeş [?] - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Rădăuţi
(M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2357. SCHILERU, Dincă – în iulie 1948 angajat chestor de poliţie la Direţia Studii şi Planificare a
D.G.P. (M.Of. nr. 155 din 8 iulie 1948, partea I-a, p. 5708);
2358. SCHILLER, ? – şeful Securităţii Târgu Neamţ în 1949 - anii’50 (Berindei, Dobrincu şi Goşu
2009: 255-6; Duţu et al. 2002: 342-3);
2359. SCHILLER Mina (fiica lui Matiaş) – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul
Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594); ulterior
locotenent-major, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma
1994);
2360. SCHIP, Mendel - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697
din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p.
4049);
2361. SCHLESINGER, Erwin – în 1953 membru U.T.M., propus pentru încadrare în Direcţia VIII a
M.S.S. într-un referat din 5 august 1953 (Datcu 2009; Goma 2007: 118; Duică 2001: 54);
2362. SCHLESINGER, Paul – ofiţer încadrat în D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (Cosma 1994: 44);
2363. SCHMERLER, Emanoil (în unele acte oficiale eronat transcris “Smenler Manoil”) – după
august 1944 încadrat comisar în cadrul centralei D.G.P.; în iulie 1945 transferat de la D.G.P. la
D.P.S., brigada a III-a; ulterior comisar-şef de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în
ianuarie 1948 înapoiat în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P.; după înfiinţarea
D.G.S.P. căpitan, unul din cei doi şefi de birou ai secretariatului D.G.S.P. (şeful Serviciului “H”
Cifru), funcţie în care este avansat la grad de lt.-col; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a
C.C. al P.C.R. (u.a. 198/1951) (v. M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239 şi nr. 168
din 27 iulie 1945, partea I-a, p. 6412; Dobre et al. 2006: 81; Solomovici 2004: 595 şi 2001II: 43;
Deletant 1995b: 57; Jela 2001; Cosma 1994: 50, 75);
2364. SCHMERLER, Rachmil – în iunie 1948 definitivat în funcţia de comisar-şef la Chestura de
Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5359);
2365. SCHMERGER, Roger – între 1947 şi 1948 informator diurnist în cadrul Prefcturii Poliţiei
Capitalei, la Direcţia Siguranţă (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 240; M.Of. nr.
182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7087);
2366. SCHNAPP, Darius – din iunie 1945 agent (din 1947) principal de poliţie în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a,
p. 4313; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
327
V. http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=print&sid=252
234
2367. SCHNEIDER, Anuţa – în 1947 angajată ca telefonistă în centrala Siguranţei, în 1948 încadrată
cu grad de plutonier şi funcţie operativă în D.G.S.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p.
3080; Jela 2001; Solomovici 2004: 595);
2368. SCHOR, Iosif (n. 1923 Iaşi) – după 23 august 1944 ziarist în cadrul Armatei, apoi angajat
căpitan de Miliţie la Direcţia Paşapoarte în 1946-1947, detaşat cu misiuni în Germania şi
U.R.S.S., avansat maior de Securitate în 1960, pensionat pe caz de boală în acelaşi an
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 63, 81, 651-2, 678; Solomovici 2004: 595);
2369. SCHÖNBERGER, Francisc (fiul lui Alexandru) – locotenent-major, profesor la Şcoala de
ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994);
2370. SCHRAFT, Simion – fost muncitor, plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001;
Solomovici 2004: 597);
2371. SCHREINER, Ludovic – din mai 1945 agent de poliţie la Poliţia oraşului Sighet (M.Of. nr. 150
din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2372. SCHULLER, Lucian – în 1948 menţionat ca agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144);
2373. SCHULMAN, ? – locotenent, anchetator al Securităţii din Focşani în anii ’50 (Jela 2001;
Solomovici 2004: 597;
2374. SCHVARTZ, Vera - în 1946 impiegată în centrala M.A.I., propusă spre avansare la funcţia de
şef de birou (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);
2375. SCHWARTZ, Ana - în mai 1948 definitivată în funcţia de dactilografă şefă în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
2376. SCHWARTZ, Andrei – la 1 aprilie 1948 angajat comisar ajutor de poliţie la Biroul Siguranţă al
Comisariatului de Poliţie Războieni (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);
2377. SCHWARTZ, Ilie - din mai 1945 agent în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 17 Poliţie
(M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
2378. SCHWARTZ, Mauriciu - fost croitor, după august 1944 încadrat la Chestura de Poliţie
Timişoara ca agent, până în 1946 (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12859; M.Of. nr.
41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349); menţionat ulterior ca plutonier major al D.R.S.P.
Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 597);
2379. SCHWARTZ, Mendel - în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei
Tulcea (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9880);
2380. SCHWARTZ BERCOVICI, Ghizela – după război impiegată la Direcţia Penitenciare a M.A.I.,
în sept. 1946 transferată la Penitenciarul Braşov (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p.
10433);
2381. SEGAL, Bubi – anchetator al Securităţii din Dorohoi (Jela 2001; Solomovici 2004: 598);
2382. SEGAL, Ilie – angajat în august 1948 comisar-ajutor de poliţie, clasa a 4-a de salarizare (M.Of.
nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710);
2383. SEGAL, Iosif – din 1 aprilie 1948 comisar-ajutor de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din
26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2384. SEGAL, Luiza - şefă de birou în D.G.S.P. de la înfiinţare (1948) şi anchetator la Direcţia V
Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952) (C. Lupu 2011; Jela 2001; Solomovici 2004: 599;
Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);
2385. SEGAL, Marcel – între aprilie 1945 şi septembrie 1946 comisar-ajutor în cadrul Biroului de
Siguranţă Iaşi (în M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433;Arhiva C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), după alte surse prezent şi în iulie 1946 la
Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (Solomovici 2003: 31);
2386. SEGAL, Nathan (uneori ortografiat şi “Segall”) – din 1 aprilie 1945 comisar-ajutor al Poliţiei
oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr.
110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); între 1946 şi 1 dec. 1947 cu acelaşi grad la Serviciul de
235
 Siguranţă al Inspectoratului Regional de poliţie Suceava (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea
I-a, p. 11158; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 286 din 10 dec.
1947, partea I-a, p. 10923);
2387. SEGAL, Şandor (n. Sender SEGAL) – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă în cadrul
Serviciului Judeţean Botoşani (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286
din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927); posibilă identitate cu “Sendor (Aleks.)” cu fişă personală
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 895);
2388. SEGAL, Sigmund – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Buzău
(M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);
2389. SEGALL, Ionaş - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2390. SEGALL, I. L. Iulius – numit în martie 1948 comisar ajutor la Poliţia oraşului Botoşani prin
decizie a ministrului Afacerilor Interne (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278),
în luna mai a aceluiaşi an transferat la Poliţia Dorohoi (M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a,
p. 4358);
2391. SEIDMAN, Mandi - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul
D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2392. SEMAN, Iosif – după război comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Brad, în mai 1948
transferat la Poliţia Bistriţa (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4266);
2393. SENATER, Moise - din 1 aprilie 1945 şef de poliţie la Inspectoratul de Poliţie Suceava, câteva
luni mai târziu detaşat secretar al Chesturii de Poliţie Iaşi, în 1946 comisar-ajutor în cadrul
Serviciului de Siguranţă al Poliţiei Dorohoi, apoi promovat chestor şi transferat la Inspectoratul
Regional de Poliţie Sibiu (martie 1947); în ianuarie 1948 transferat la Comisariatul de Poliţie
Săveni, la Biroul Siguranţă; ulterior maior, director adjunct al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952); în
1959 locotenent-colonel, şef adjunct al Direcţiei Regionale M.A.I. Bucureşti (decizia nr. 3700 din
30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p.
4049; M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 238 din 14 oct. 1946,
partea I-a, p. 11082; M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239 şi nr. 66 din 19 martie
1948, partea I-a, p. 2412; Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol
I., f. 2; A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16; Banu 2008: 325; Deletant
1995b: 58; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 599 şi 2003: 207);
2394. (?) SEP, Martin - între 1945 şi 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa
26 Poliţie (M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 869)
2395. SEPEANU, Nina – din 1 oct. 1945 şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 253 din 5
nov. 1945, partea I-a, p. 9718);
2396. SEPEANU, Teodor Alexandru (n. 23.10.1914 la Bucureşti, fiul lui Vasile (Basil) şi Frida –
1985 Bucureşti) – locotenent-colonel de Armată, ofiţer de carieră (demis în 1941, după ce s-a
descoperit ajutorul pe care îl acordase unor evrei), după război şef de poliţie în Corpul
Detectivilor, transferat de la D.G.P. la D.P.S., apoi ofiţer în S.S.I. până în 1948; ulterior director
al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1950), şeful serviciului Inspecţii în Direcţia Generală a
Penitenciarelor din M.A.I. pentru câteva luni în 1950, apoi exclus din partid, demis şi chiar
degradat, angajat ulterior la Ministerul Energiei Electrice, condamnat în 1953 în cadrul proceselor
unor torţionari din pentitenciarele epocii staliniste, eliberat în 1957, semnatar în 1971 al unei
cereri de reabilitare, ulterior cu evoluţie necunoscută; potrivit caracterizării secţiei de cadre a
D.G.S.P din 19 aprilie 1948, “a avut în trecut înclinaţii spre afaceri. Îi plăceau chefurile şi
femeile, pe care numai în parte a izbutit să le lichideze” (ASRI, fond “P”, dosar nr. 26979, vol.
23, ff. 242-248 şi fond “D”, dosar nr. 10985, f. 157); decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu
236
 Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p.
3871) (M.Of. nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4242; vol. 24, f. 119; ACNSAS, fond D, dosar
19, vol. 1, f. 127 şi vol. 2, f. 44-49, 62, apud C.P.A.D.C.R. 2006: 268 (n.33); Banu 2008: 325;
Deletant 1995b: 58; Solomovici 2004: 138-9, 597 şi 2003: 180, 207, 250-4)328;
2397. SERCUS, David – sublt. (r) de artilerie, radiat din registrele de rezervişti pe motive rasiale în
1941, reîncadrat în 1945; în 1947 era chestor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 155
din 10 iulie 1947, partea I-a, p. 5807; M.Of. nr. 249 din 28 oct. 1947, partea I-a, p. 9614; M.Of.
nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5122);
2398. SEVIANU, Igor (n. Igor HERŞCOVICI, fiul lui Mihai şi Pierette, zis “Gugu”) (31.X.1924-
18.II.1960) - membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie
1959; membru P.C.R./P.M.R., locotenent de miliţie (1948-1951, exclus pe motive disciplinare), la
momentul arestării inginer la o întreprindere de stat, condamnat, executat la 18.II.1960
(Solomovici 2005 şi 2001II: 111; Goma 2005: 4, 5)329;
2399. (?) SEVICI, Sava – încadrat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a în iunie 1945 (M.Of. nr.
126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2400. SFAB, Vasile – fost şofer, plutonier operativ la DRSP Bucureşti;
2401. SICHERMAN, Iosif (n. 20.II.1914, Slatina, U.R.S.S.) – locotenent, activist al comitetului
judeţean P.M.R. Maramureş (din 1949) comandant al penitenciarului Sighet (febr. 1949 – mai
1950), apoi locţiitor al comandantului penitenciarului Gherla între august 1952 şi 30 noiembrie
1958 (Fürtös 2007: 404 n. 14; Jela 2001; Solomovici 2004: 599);
2402. SIEGLER, Simon (uneori ortografiat Zigler) - locotenent-major, fost avocat, şef de birou şi
referent la secţia Probleme Speciale a D.G.S.P. din 1948; anchetator a D.G.S.P. în procesul
“grupului Pătrăşcanu”330 din 1954 (Jela 2001; Solomovici 2004: 599; Ioniţoiu 2006: 34; Goma
2007: 118; Cosma 1994: 48)331;
2403. SIGNER, Alfred – încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. în mai 1945 (M.Of. nr. 118
din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); transferat începând cu 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2404. SILER, Nina - în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din
10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);
2405. SIMION, Ionel (n. ISAC) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1952);
2406. SIMON, Jean - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie
Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2407. SIMON, Jack – în anii ’50 cu grad de maior, anchetatpr la Direcţia a III-a a Securităţii; implicat
în dosarul “Danga” de urmărire informativă a lui Aurel Decei şi în anchetarea lui Nicolae
Steinhardt (O. Ionel 2012: 156; Opriş 2006: 66);
2408. SIMON, Titu (n. 2.IV.1927 Braşov) – membru de partid din 1945, după absolvirea Şcolii de
Ofiţeri M.A.I. (1947-1949) încadrat ca ofiţer de armată în 1949, iniţial la diverse unităţi militare
din ţară (Craiova, Slatina, Caracal, Bucureşti, etc.) apoi recrutat în Direcţia de Informaţii a
Marelui Stat Major, secretar de partid al Direcţiei, detaşat la Agenţia Economică a României de la
Frankfurt am Main (1955-1960), trecut în rezervă în 1975 cu grad de colonel (şi urmărit

328
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SEPEANU%20TUDOR%20ALEXANDRU.pdf
329
Vezi fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici%20executati/S/Sevianu%20Igor/index.php.
330
În care au mai fost inculpaţi Harry Brauner, Herbert (Belu) Zilber, Lena Constante, Emil Calmanovici (toţi condamnaţi
pe viaţă, amnistiaţi în 1964 cu excepţia lui Calmanovici, care a murit în 1956 după 45 zile de greva foamei), Jacques
Berman şi Remus Koffler (executat, ca şi Pătrăşcanu, în aprilie 1954) (Levy 2002: 125)
331
Cu menţiune şi la http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=1359.
237
 informativ după suspiciunea că ar fi dorit să emigreze în Israel) (Solomovici 2004: 281 şi 599-600
şi 2001II: 43, 453-6, 464-85, respectiv Dan C. Mihăilescu 2008: 10); autor în 1992 al cărţii
Pacepa, quo vadis; evreu autodeclarat în interviul acordat cotidianului Ziua sub titlul articolului
“Faţa Nevăzută a lui Pacepa” din 23 noiembrie 2005332;
2409. SIMOVICI, ? – comandantul lagărului Salcia în anii ’60 (Jela 2001);
2410. SIN Aaron, ? – anchetator la Securitatea Suceava, emigrat în Israel în 1964 (Caţavencu 2007;
Solomovici 2004: 566);
2411. SIN HERŢEL, Iancu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2412. SIN IANCU, Froim zis “Finkelstein” - din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2413. SIN IOSUP, Leon - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2414. SIN REBECA, Sulim A. - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2415. SIN ŞMIL, Pincu H. - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2416. SINGER, Carol - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2417. SINGER, ? – medic, şeful dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii ’50;
2418. SINGHER, Carol – angajat în 1947 ca agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al Inspectoratului
Reginal de Poliţie Craiova (M.Of. nr. 233 din 9 oct. 1947, partea I-a, p. 9077);
2419. SLOCIVER, Avram – originar din Cernăuţi, după război avansat succesiv până la gradul de
comisar şef la Prefectura Poliţiei municipiului Bucureşti (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-
a, p. 4313), emigrat la sfârşitul anilor ’50 în Israel (v. şi Trebici 2011, care îi ortografiază numele
în forma “Zloczover”);
2420. SMIRNOV, Leon Constantin – general-maior M.A.I., evreu originar din U.R.S.S., cu dosar de
cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);
2421. SNITZER, N. Ioan - în 1947 comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de
Poliţie Suceava (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
2422. SPELMAN, Janos - în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul
D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2423. SZOBOVICS, Gabriela - în noiembrie 1945 numit impiegată în cadrul Inspectoratului regional
de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171)
2424. SOLOMON, Andrei Ioan – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a
CC al PCR (1953);
2425. SOLOMON, Aron - angajat în aprilie 1948 ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei
Capitalei (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);
2426. SOLOMON, Avram - fost contabil; în 1947 comisar-şef la Prefectura Poliţiei Capitalei,
repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
ulterior maior, şef de serviciu în cadrul D.R.S.P. Bucureşti (30 august 1948 - ?) (Deletant 1995b:
58; Solomovici 2004: 600);
2427. SOLOMON, Dezideriu (fiul lui Mozses-Zsigmond şi Reghina) (2.VI.1919 Sibiu – 1975 Braşov)
– între 1959 şi 1964 şef de serviciu în cadrul regionalei Braşov/Stalin (unde în 1959 este avansat

332
V. transcrierea la http://stiri.kappa.ro/actualitate/23-11-2005/fata-nevazuta-a-lui-pacepa-83291.html.
238
 la grad de maior, iar în 1961 locotenent-colonel); trecut în rezervă la 1.10.1964 cu grad de lt.-col
(v. dosarul său la CNSAS333);
2428. SOLOMON, Ghizela – în 1948 angajată definitiv ca impiegată la Poliţia Iaşi (M.Of. nr. 152 din
5 iulie 1948, partea I-a, p. 5627)
2429. SOLOMON, Ionel (n. Isac LEIBU (n. 20 febr. 1917 Bucureşti) – în 1952 funcţionar civil în
cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I,
v. u.a. 3/1952 vol. I);
2430. SOLOMON, Herşcu - din iunie 1945 agent de poliţie la Poliţia oraşului Focşani; în sept. 1947
însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr.
208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320);
2431. SOLOMON, Herşcu – după august 1944 comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei;
concediat în 1948 pentru “grave greşeli” (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1909;
M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4145);
2432. SOLOMON, Lupu - în iunie 1947 numit informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335);
2433. SOLOMON, Marcu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2434. SOLOMON, ? – căpitan, comandantul Inspectoratului de Miliţie din Roman;
2435. SOLOMON, ? – fost plutonier de jandarmi, brigadier la lagărele Peninsula şi Coasta Galeş în
1950-1953;
2436. SOLOMOVICI, Dolfi (fiul lui Herman şi Liza) (1.VI.1935 Ştefăneşti, Botoşani – 1990
Bucureşti) – între 1957 şi 1961 în cadrul regionalei Suceava – locotenent din 1959, lt.-major în
1961; trecut în rezervă la 31.1.1961334;
2437. SONN, Emeric – după război comisar la Poliţia oraşului Lugoj, în mai 1948 transferat la
Chestura de Poliţie Arad (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4265);
2438. SONCA, Ervin – în 1954 locotenent major de Securitate, co-autor al referatului din 1954
privindu-l pe Gheorghe Rădulescu (Arhivele Statului, fd. 95, Dosar 12402, apud Tănase 2010);
2439. SORIN, H. Iulian – (n. Iulius H. SILBERSTEIN335) (n. 13.III.1926, Galaţi) – autodeclarat
supravieţuitor al “rebeliunii legionare” din ian. 1941, după 23 august 1944 membru al Forţelor de
Luptă Patriotice, la sfârşitul anilor ’40 elev la Şcoala de Ofiţeri M.A.I., în 1958 maior, apoi
avansat colonel; încadrat iniţial la Direcţia I a Securităţii, şeful serviciului Învăţământ din direcţia
Cadre a M.A.I., ulterior infiltrat inspector general la Departamentul Cultelor timp de 25 ani
(Solomovici 2005b, 2003: 121, 122-4; vezi şi Mihăilescu 2008:10, respectiv Niculae 2004: 33336),
pensionat în 1986, ulterior “plasat” lângă fostul rabin-şef Moses Rosen, iar din 1997 până în
2006, secretar general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ba chiar şi
preşedinte interimar F.C.E.R. în vara lui 2005; decorat în 2009 de către preşedintele
Băsescu cu Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter (!);
2440. SORIN, Sira - Sara (soţia lui Iulian Sorin) (d. 2003) – secretara organizaţiei de partid la
Securitatea Bucureşti în anii ’50 (neplauzibil, “cafegiul” Gheorghe Florescu (în Mihăilescu 2008:

333
La http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SOLOMON%20DEZIDERIU.pdf
334
V. http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SOLOMOVICI%20DOLFI.pdf
335
Românizarea numelui în baza deciziei nr. 127.590 a ministrului Justiţiei din 20 dec. 1946 (v. M.Of. nr. 3 din 3 ianuarie
1947, partea I-a, p. 54.
336
Vezi şi inventarul de resort la Arhivele Naţionale, la
http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Culte%20final.pdf, p.3.
239
 10) menţionează numele Gisela Iulian ca soţie a lui Iulian Sorin, discordant faţă de surse evreieşti
precum necrologul din Realitatea Evreiască337);
2441. SOROCEANU, Isidor – după augusat 1944 încadrat ca prim-gardian la Penitenciarul Doftana, în
oct. 1945 transferat la Penitenciarul Suceava (M.Of. nr. 243 din 24 oct. 1945, partea I-a, p. 9340);
2442. SPAZIERER, Alfons – în 1948 numit informator în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of.
nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1863);
2443. SPITZER, Clara (n. 1918 Timişoara) – după război şefă de atelier în centrala Ministerului
Artelor (şi Informaţiilor), la Direcţia Administrativă (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p.
1123); din 1949 pe aceeaşi funcţie în centrala M.A.I., ulterior fotografă la Decorativa, Casa
Scânteii, etc. (v. M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6310);
2444. STAB, Iacob - între 1945 şi 1947 informator al Prefecturii Poliţiei Capitalei, repartizat la Oficiul
de Control al Pâinii (M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 869)
2445. STAERMAN, N. – în 1949 locotenent la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond
Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258);
2446. STARK, Desideriu – în nov. 1949 sublocotenent la biroul de Securitate din Caransebeş (Fl. Banu
2008: 327);
2447. STARK, Emeric - din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar D.G.P. (M.Of. nr. 126 din
6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2448. STAUBER, Leopold - din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie
Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2449. STĂNESCU, Heinz (n. Heintz ROTTENBERG338) (19.IX.1921 Viena – 13.V.1994 Franţa) –
simpatizant al sioniştilor în perioada interbelică, în timpul războiului deţinut în mai multe
pennitenciare şi lagăre de muncă; după 23 august 1944 angajat comisar la Chestura Poliţiei
Brăila, biroul Siguranţă ca şef al birourilor locale Speculă şi Sabotaj, cu grad de comisar (1945-
1947); transferat la Bucureşti, avansat comisar-şef şi încadrat la Direcţia Generală a Poliţiei –
Corpul Detectivilor ( aprilie 1947 - 1948); căpitan (iar din 1950 maior), şef al serviciului Culte
din Direcţia I Informaţii externe a D.G.S.P. (1948-1952); demis disciplinar pentru hărţuire
homosexuală în 1952 şi trimis pentru 12 luni normator la colonia de muncă Bicaz, eliberat în
1953 şi menţinut ca informator, apoi angajat asistent la catedra de limbă şi literatură germană a
Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1953-1976), unde promovează succesiv şi obţine titlul de
doctor în 1969; în aceeaşi perioadă critic literar la Neuer Weg; refugiat în Germania în 1976339;
2450. STEIER, Iosif (cu variantele Ştaer, Stayer) – iniţial brigadier la torţionar la Piteşti în timpul
reeducării (Jela 2001; Solomovici 2004: 600);
2451. STEIMBERG, Solomon – în iunie 1945 încadrat ca şef de secţie în centrala D.G.P.; în 1952
maior M.A.I., la un moment dat chiar şef-adjunct al Direcţiei a X-a Administraţie şi Contabilitate,
cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv
III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II; v. şi M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707;
Solomovici 2004: 600);
2452. STEIN, Ladislau (1925-2009) – ofiţer al Securităţii Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; Jela 2001;
Solomovici 2004: 600);
2453. STEIN, Pavel – între 1945 şi 1946 gardian publşic la Chestura de Poliţie Timişoara (ulterior
pensionar) (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7491);

337
Ex. http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr266_267/pagina22.pdf, sau
http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE330-331.pdf (p.21), sau
http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE352-353.pdf (p.6) .
338
V. decizia Ministrului Justiţiei nr. 102.370 din 18 nov. 1947 în M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10338.
339
Dosarul ACNSAS, P 013978; R 48661, vol. 1-4; I 210846, vol. 1-4; D 013381, vol. 1-13, 23-36, apud Totok şi Binder
2010. Vezi şi Deletant 1995b: 57, iar pentru o descriere amănunţită Petcu şi Bodeanu 2010: 56ş.u.
240
2454. STEIN, Zoltan – în iunie 1948 angajat agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tg.
Mureş (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);
2455. STEI(N)FELD, Adalbert - începând cu 1 februarie 1948 comisar-ajutor la Poliţia Sighet (M.Of.
nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515);
2456. STEIBERG, David - după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la
Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2457. STEINBERG, ? – comandant militar al oraşului Bacău după 23 august 1944 (A.N.I.C. inventar
3059, secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 6 din 5 sept. 1944, p. 15 în
inventarul online);
2458. STEINBACH, Jean – în oct. 1947 angajat ca informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 247 din 25 oct. 1947, partea I-a, p. 9563);
2459. STEINBERG, Aurică – după război încadrat comisar-ajutor la Direcţia Poliţie Administrativă
(M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4357), în 1948 era comisar-ajutor D.G.P. la
Predeal, este detaşat de la Direcţia Siguranţă la Direcţia Poliţiei Administrative, iar ulterior
transferat la Casa de Credit şi Ajutor a M.A.I. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p.
1911; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5228);
2460. STEINBERG, David – după război agent de poliţie, în mai 1948 promovat comisar-ajutor de
poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-
a, p. 4142);
2461. STEINBERG, Samy – numit în mai 1945 detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P., ulterior avansat
agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, unde în mai 1948 este avansat ca agent
principal de poliţie (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957; M.Of. nr. 110 din 14 mai
1948, partea I-a, p. 4313);
2462. STEINBERG, Soomon – în 1947 era inspector administrativ delegat la D.P.S. (M.Of. nr. 270
din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10314);
2463. STEINER, Tiberiu – în 1948 era comisar-şef de poliţie la Serviciul de Siguranţă al
Inspectoratului regional de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p.
2632);
2464. STEINER, ? – anchetator al Securităţii din Satu-Mare în 1948-1950 (Jela 2001);
2465. STERESCU, Pavel (n. Paul STERNSTEIN, după alte surse Sternshein) – originar din Timişoara,
după război elev la şcoala de ofiţeri a M.A.I. (coleg cu Iulian Sorin, Victor Ranga ş.a.), după
absolvire locotenent major (1950), şeful serviciului 1 Contrainformaţii Interne la Direcţia
Regională Banat a Securităţii; propus la 30 ian. 1951 în funcţia de locţiitor politic al D.R.S.S.
Timişoara; trecut în rezervă în anii ’60 cu grad de colonel; (A.N.I.C., fd. C.C al P.C.R., secţia
Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f. 10; Solomovici 2003: 121);
2466. STERN, Adalbert - subdirector al Biroului de Securitate Baia Mare în prima jumătate a anilor
’50, ulterior, cu grad de lt.-col., locţiitor al şefului Direcţiei Regionale M.A.I. Regiunea
Autonomă Maghiară (Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f.
3; Ioniţiu 2008:88, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 509, n.4, Solomovici 2004: 600 şi
Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24)
2467. STERN, Beni – angajat la 1 aprilie 1948 comisar la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Sighet
(M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9595), unde a activat şi după reorganizarea
D.G.S.P., menţionat cu grad de căpitan (Vischi şi Ivanciuc 2003);
2468. STERN, Eugen – locotenent şi locţiitor al şefului Serviciului judeţean Someş al D.R.S.P (în anii
’50), apoi maior (1953), ulterior transferat la Regionala Maramureş a Securităţii (Ioniţiu 2008:88,
Solomovici 2004: 601; Duţu et al. 2002: 12; Kovacs 2006; Cosma 1994: 83, 180, 185);
2469. STERN, Iţic - din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr.
3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-
a, p. 4049);
241
2470. STERN, Ladislau Vasile (fiul lui Samuel şi Sara) (4.VIII.1914 Diosig, Bihor – 1985 Cluj) – în
1947 comisar ajutor la biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie din Episcopia Bihorului; în
1948 încadrat în cadrul D.R.S.P. Oradea Mare, în 1949 cu grad de locotenent, în cadrul biroului
raional Carei; în 1950 transferat la D.R.S.P. Cluj, unde este avansat la grad de lt.-maj. în 1952 şi
respectiv căpitan în 1954; trecut în rezervă la 30 septembrie 1954340 (v. şi M.Of. nr. 292 din 17
dec. 1947, partea I-a, p. 11158, respectiv M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933);
2471. STERNBERG, Sidonia – în 1946 numită gardian la Penitenciarul Constanţa (M.Of. nr. 158 din
11 iulie 1946, partea I-a, p. 7238);
2472. STERNBERG, Valeria - între toamna lui 1944 şi august 1945 informatoare în cadrul Serviciului
Controlului Străinilor din M.A.I. (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2473. (?) STOIANOVICI, Sofia Alexandra – profesoară civilă la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la
Băneasa până în 1960;
2474. SBICIUC, Ioan (fiul lui Simion şi Rosalia) (15.XII C-lung Moldovenesc, SV – 2006 Suceava) –
între 1955 şi 1968 în cadrul regionalei Suceava, în 1966 avansat la gradul de lt.-maj.; trcut în
rezervă la 1.10.1964341;
2475. STOKKER, Andrei – în 1955 locotenent-major la D.P.L.C., prezent în anii ’50 la Penitenciarul
din Sighetu Marmaţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);
2476. STOLCZ, Mihail - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr.
135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099); în iulie 1948 definitivat în funcţie (M.Of. nr. 164 din
19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967);
2477. STRAUBER, Malca (fiica lui Bernard) – locotenent, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate
din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);
2478. STRAUSS, Francisc – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a CC al PCR (1955, 1962);
2479. STRAUT, Alexandru – din 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Chestura de Poliţie Arad (M.Of.
nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2480. STREISFELD, Bercu – după război comisar la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr. 134 din 12
iunie 1948, partea I-a, p. 5076; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);
2481. STREITMAN, David – numit în mai 1945 şef de serviciu în centrala D.G.P (M.Of. nr. 108 din
16 mai 1945, partea I-a, p. 3957), ulterior menţionat ca director al Direcţiei Poliţiei
Administrative M.A.I.;
2482. STROESCU, Ion (n. Isidor SELINGER) (uneori cu numele de serviciu “Mircea Zelea”) (1913-
1995) – venit din serviciul de informaţii al partidului în conducerea S.S.I. în 1945 (şeful Direcţiei
Coordonare), apoi în D.G.S.P.; din a doua jumătate a anilor ‘50 activist de partid; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
103/1956; (C. Lupu 2011; Ioniţoiu 2006: 44; Banu 2007: 18 ed. electronică; Şinca 2006);
2483. (?) STUPINEANU, Lucian (n. STAPPNAU, după alte surse Stapman(n)342; ocazional cu nume
de serviciu “Stănescu”) (fiul lui Teodor şi Maria) (19.II.1914 Olteniţa – 21.IV.1953 Văcăreşti) –
fost avocat originar din Olteniţa, colonel, organizator al Forţelor de Luptă Patriotice după 1944,
director general al Serviciului Special de Informaţii (instituţia precursoare a viitoarei D.I.E.)
(1945-1947); secretar general la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (sfârşit 1946 - ianuarie 1948);
arestat în martie 1948 suspect de spionaj în favoarea Occidentului, decedat în penitenciar în 1953
(Banu 2007: n. 59; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 341 şi 342 n.1; M.Of. nr. 40 din 18 febr.
1948, partea I-a, p. 1381);

340
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/STERN%20VASILE.pdf
341
V. http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SBICIUC%20IOAN.pdf
342
Pintilie (2003: 416) menţionează că mama lui Stupineanu ar fi fost armeancă.
242
2484. SUFRIN, C. Alexandru - din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2485. SULARIU, Vasile Simion – locotenent-colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);
2486. SUMER, Ştrul - din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S.,
fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2487. SUSTER, F. Dumitru - în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei
Botoşani (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9881);
2488. SZACSKO, Alexandru (n. Şandor) – locotenent-colonel, şeful Direcţiei VII Tehnică a DGSP
(1948-1951), ulterior cu funcţie necunoscută în cadrul Securităţii (v. fişa sa de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 2/1956);
2489. SZASZ, Adalbert (fiul lui Gergely şi Vilma) (10.II.1920 Praid, Mureş – 1980 Tg. Mureş) – în
1952 sublocotenent de securitate în cadrul regionalei Braşov, în 1954 locotenent, din 1962 căpitan
în cadrul direcţiei regionale Mureş / Regiunea Autonomă Maghiară, unde ocupă funcţia de şef de
secţie (1962-1963) şi locţiitor de şef secţie (în 1963); trecut în rezervă la 31 iulie 1963343;
2490. (?) SZEKELY, Iuliu – locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a
C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2491. SZEKELY, Sara (13.XII.1930 Hodosa, Ciuc - 26.XI.2011 Cluj) – plutonier, translatoare de
limbă rusă la Securitatea din Cluj între 1953 şi 1960; mama ziaristei Andrea Ghiţă;
2492. (?) SZINTE, Iosif (fiul lui Ioan şi Irma (20.IV.1925 Braşov – 2009 Braşov) ofiţer în cadrul
relgionalei de securitate Braşov/Stalin între 1950 şi 1964 (avansat maior în 1964); trecut în
rezervă la 30 sept. 1964344;
2493. ŞEHTER, Emil (n. SECHTER) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la
secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2494. ŞERBAN, Carol - în iunie 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Miercurea Ciuc (M.Of.
nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
2495. ŞILING, ? – locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş în 1958 (Vischi şi Ivanciuc 2003);
2496. ŞINŞINOVICI, Alexandru - în febr. 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1638);
2497. ŞIPOŞ, Emeric – şeful Inspectoratului de Miliţie Bihor (1950-1951) (Kovacs 2006);
2498. ŞIŞMAN, Afanasie – ilegalist, coleg de detenţie cu Al. Nicolschi, aflat pe lista transmistă de
către sovietici lui Emil Bodnăraş în 1945-1946, a “cetăţenilor sovietici reţinuţi pentru muncă în
diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”; în anii ’50 ofiţer de Securitate la Galaţi
(A.M.R., fond 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea 2010: 286, n. 158; Burcea & Stan
f.a., p.8; Solomovici 2003: 128);
2499. ŞMILOVICI, Herman (1919-2005) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la
secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955), a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos.
Olteniţei nr. 55, înmormântat în sept. 2005 într-un cimitir evreiesc din Bucureşti;
2500. ŞMIL, M. Moise – în 1948 era comisar ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a
D.G.P., de unde demisionează în luna iunie a aceluiaşi an (M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea
I-a, p. 1388; M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);
2501. ŞMILOVICI, L. – în 1949 sublocotenent la Biroul de Securitate din Piatra Neamţ (la Biroul
municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258)
2502. ŞMILOVICI, ? – ofiţer D.R.S.P. Oradea, participant la eradicarea rezistenţei anticomuniste din
Munţii Bihorului (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; un anchetator Şmilovici este menţionat şi în
Ioniţoiu 2006: 43; Solomovici 2004: 601);

343
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SZASZ%20ADALBERT.pdf
344
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SZINTE%20IOSIF.pdf
243
2503. ŞMILOVICI, M. Severin – în 1948 încadrat agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Fălciu
(M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011), o lună mai târziu transferat la Chestura
Poliţiei Iaşi (v. M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1860);
2504. (?) ŞTEŢCOVICI, Grigore – căpitan, şeful serviciului Contrasabotaj la Direcţia V Cercetări
Penale a D.R.S.P. (1948-1952);
2505. ŞTRUL, A. Mauriciu (n. Mór ŞTRUL, fiul lui Saul şi Toni) (uneori cu numele de serviciu
“Stroe”) (14.IV.1911, Sărmaş, Mureş - ?) – de formaţie jurist; în 1942 internat într-un detaşament
de muncă obligatorie pentru evrei345; membru de partid din toamna lui 1944; judecător de
contravenţie şi şef al Biroului Judiciar al Poliţiei Populare Târgu Mureş (nov. 1944 – mai 1945);
subinspector de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Tg. Mureş (1945-1946); prim-chestor
al Serviciului Judeţean Mureş al Siguranţei (1946-1948); după reorganizarea Siguranţei în
Securitate, locotenent-colonel şi şef al D.R.S.P. Galaţi (1948-1951); şef al D.R.S.S. Ploieşti
(1951-1956, din 1954 cu grad de colonel), ulterior al raionalei Vrancea; în 1959 propuse spre
avansarea la grad de general-maior; unul din cei mai notorii torţionari securişti din perioada
stalinistă (cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexele la dosarele nr. 6/1957 şi 47/1961, vol. I; A.S.R.I., fond “D”, dosar 10985, f. 411;
Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 3; M.Of. nr. 136 din
19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127 şi nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4147; M.Of. nr. 208 din
10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; N. Ioniţă
2010: 48-51; Dobre et al. 2006: 219; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 32, 34;
Jela 2001: 275; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 601 şi 2001II: 43 şi 2003: 207, 208 ş.u.;
Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 505; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51; menţionat şi în
C.P.A.D.C.R. 2006: 186);
2506. ŞTRULOVICI, Arthur – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la Secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2507. ŞULEA, Alexandru (7.IX.1933 Bucureşti – 2009 Bucureşti) (fiul lui Ioan şi Sara, ilegalistă, v.
infra); între 1956 şi 1958 la Direcţia de Securitate Bucureşti; între 1958 şi 1985 succesiv la
Direcţiile de Securitate 9, 12, 6, 11 şi 5; între 1985 şi 1989, cu grad de colonel, şef de serviciu la
Securitatea Municipiului Bucueşti; trecut în rezervă la 8 mai 1989 cu grad de colonel 346;
2508. ŞVEŢ (SCHWETZ), Ovsei / Avsic (fiul lui Naum) – ilegalist basarabean, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1356); voluntar în
Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania (Sugarman f.a., p. 110); după război încadrat
începând cu 1945 ca locotenent-colonel activ în Forţele Armate (Decretul Regal nr. 2067 din 20
oct. 1947 în M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); chestor de poliţie în cadrul
Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (până în 1948) (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a,
p. 4744;
2509. TAILLER, Dan (n. Teiler?) – în 1955 căpitan la D.P.L.C., prezent la pentitenciarul din Sighetu
Marmaţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);
2510. TANENŢAP, Gavrilă (Tannenzapf?, n.n.) - din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă
al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2511. TANNER, Emil – în 1947 numit comisar la Poliţia Zalău, din luna septembrie a aceluiaşi an
însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Sălaj; în dec. 1947 transferat la
Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei, în mai 1948 la Comisariatul de Poliţie Baia Mare, în
iunie 1948 fiind comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă Fălciu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947,
partea I-a, p. 6671; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec.

345
Părinţii, soţia şi cei doi copii ai săi au murit în lagărul de muncă obligatorie de la Auschwitz (N. Ioniţă 2010: 49, n. 115).
346
V. fişa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SULEA%20ALEXANDRU.pdf.
244
 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144; M.Of. nr. 140 din 19
iunie 1948, partea I-a, p. 5227);
2512. TĂSLĂOANU, Iancu – după război încadrat la Poliţia oraşului Huşi; în sept. 1947, cu grad de
comisar-ajutor, însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Huşi (M.Of. nr. 208 din
10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927);
2513. TEIŞANU, Eugen (n. TAIS, uneori ortografiat şi Theis) – după unele surse de formaţie medic
ORL-ist (tatăl său ar fi fost proprietarul fabricii de produse chimice “Carniol” din Bucureşti),
încadrat în Siguranţă cu grad de comisar la 1 august 1947, preluat ca şef de birou în D.G.S.P.
(1948-?), în 1949 cu grad de locotenent, la un moment dat menţionat şi la Şcoala de ofiţeri de
Securitate de la Băneasa, apoi ca medic la Policlinica Vitan347, Bucureşti, iar în anii ’70 angajat la
Staţia de Verificare şi Întreţinere a Aparaturii Medicale din Bucureşti (M.Of. nr. 184 din 13
august 1947, partea I-a, p. 7226; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; Kuller
2008c: 191; Jela 2001, Solomovici 2004: 602; Wexler & Popov 2002II: 825; Cosma 1994: 45, 67,
70, 122);
2514. TENKER, Gherşin - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2515. TEPFENHARDT, Antoniu - din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);
2516. TERDIMAN, Alfons – în octombrie 1945 numit secretar al Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of.
nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2517. TESLER, Ladislau (uneori ortografiat TESSLER) (fiul lui Simion) (n. 4.X.1919 Făgăraş) – alt
evreu maghiarofon care în actele oficiale se declara “de origine etnică maghiară”, deşi în
adolescenţă fusese sionist şi chiar cursant horticultor la ferma “Hercules” a comunităţii evreieşti
din Timişoara (1935-1937); după război ofiţer de securitate cu grad de locotenent-colonel în
1956, apoi colonel în 1967; membru al comitetului orăşenesc de partid Făgăraş (1946-1949) şi
activist al secţiei organizatorice a comitetului judeţean de partid Făgăraş (1948-1949), secretar şi
respectiv preşedinte al comisiei de verificare a membrilor de partid la judeţeana Dorohoi (1949-
1950), membru al comitetului regional de partid Hunedoara (1956-1958) şi al comitetului raional
Brad (1959-1960), şeful biroului cadre la D.R.S.P./D.R.S.S. Timişoara cu grad de lt.-maj. (1950-
1952), locţiitor al şefului Direcţiei XI Administrativă a D.G.S.S. (apr.-sept. 1952), şefrul
serviciului Construcţii şi locţiitorul şefului Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S.,
ulterior a M.A.I. (1952-1953, 1953-1955), ulterior director al Trustului Aurului Gura Barza / Brad
(1955-1960), anchetat disciplinar în 1960, apoi locţiitor de şef de serviciu în Direcţia Economică
a D.G.P.C.M. (apr.-nov. 1960); locţiitor al comandantului pentru probleme de spate la
Penitenciarul Văcăreşti (1960-1968). (A.S.R.I. d.p. nr. 1862; Arachelian 2010; Banu & Banu
2008: 207, n. 44; Solomovici 2004: 602-3; Pelin 2005, menţionat şi ca Tessler în Jela 2001)
2518. TOKATLIAN, Leon (fiul lui Garabet) – evreu armean născut în Bulgaria, şeful catedrei de limbi
străine la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa în anii ’50 (Cosma 1994: 45);
2519. TOMESCU, Cecilia (f. FROIMOVICI348) (n. 20 ian. 1924 Bucureşti) – în iunie 1947 numită
informatoare în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a,
p. 5335, când încă nu îşi schimbase numele);
2520. TOMESCU, Mauriciu (n. FROIMOVICI, fiul lui Nathan, care îşi românizează în aceeaşi formă
numele în 1947) (n. 19.VIII.1921 Bucureşti) - în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar-ajutor

347
V. http://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.../19740018482_1974018482.pdf, respectiv
http://www.freepatentsonline.com/4234794.html.
348
V. M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7250, respectiv decizia M.J. nr. 91.793 din 20 ian. 1947 în M.Of. nr.
242 din 20 oct. 1947, partea I-a, p. 9415.
245
 de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p.
4315; M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247);
2521. (?) TUCŞEK, Coloman – din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136
din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2522. TURKIS(C)HER, Marcel (fiul lui Iancu şi Sofia) - şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a
D.G.S.P. (1948-) (Goma 2007: 109, 118; Solomovici 2004: 603; Cosma 1994: 48); fiul său,
Vladimir (n. 1952, Bucureşti), a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr.
907 din 16 martie 2009, publicat în M.Of. nr. 192 din 27 martie 2009); căs. cu Anita, tatăl lui
Vladimir şi Claudia Semo;
2523. ŢANDĂRĂ, Franţ (n. 1930) - fost infractor de drept comun, ulterior brigadier la Canal, apoi
torţionar la M.I. în anii ’50349 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 186);
2524. UNTERFORT, Iacob (n. 1913 Rădăuţi) – ilegalist, aflat pe lista cominiştilor categoria “A” a
Siguranţei în 1941; din aprilie 1945 comisar-ajutor de poliţie la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of.
nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048); îndepărtat din serviciu după doar două luni pentru
“grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
2525. UNTERFORT, Mozes - din aprilie 1945 agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Siret (M.Of.
nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2526. URSEANU LINDENBERG, Dolfy – după august 1944 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei, post din care deisionează în ianuarie 1948 (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948,
partea I-a, p. 536);
2527. VAGNER, Irina – după război impiegată la Poliţia Zalău, cu atribuţii de Siguranţă din 1 dec.
1947 (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2528. VARDAN, Maximilian (n. Maximilian-Erich WEICHHERZ350, uneori transcris şi “Weischertz”)
(25.II.1919 Lugoj – 14.VIII.1987) – evreu germanofon, membru de partid din 1943; în iunie
1945, când încă nu îşi românizase numele, încadrat comisar-şef la Inspectoratul Regional de
Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie
1946, partea I-a, p. 4145); în 1948 maior de Securitate, şeful serviciului Contrasabotaj în cadrul
Direcţiei II, menţionat şi în memorialistica dedicată Canalului (dosar V/15 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
2529. VECSLER, Lupu - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2530. VEINBERG, David – după august 1944 impiegat la Poliţia Huşi până în sept. 1945, când
demisionează (M.Of. nr. 198 din 1 sept. 1945, partea I-a, p. 7712);
2531. VEINER, Ana – după război impiegată la Poliţia oraşului Roman; din sept. 1947 însărcinată cu
atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);
2532. VEIS, N. Petre - în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2533. VIENER, Arcadius (uneori ortografiat, eronat, “Biener”) - comisar de poliţie la Poliţia oraşului
Rădăuţi (1945-1946), apoi şef de serviciu la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorat în 1947
de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Coroanei” clasa I-a (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4048; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862);
2534. VISTIG, P. Eugen (n. WISTING) (fiul lui Petre şi Ioana) (12.VIII.1913 Sascut, Bacău – 1998
Buhuşi, Bacău) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 5); după război încadrat cu grad de comisar şef la
Chestura Poliţiei Constanţa, Biroul de Siguranţă, la 1 aprilie 1945; în 1947 chestor la conducerea

349
Pe baza unui megainterviu cu el, Doina Jela a scris cartea Drumul Damascului (1999, Humanitas).
350
V. dosarul nr. 5/607/947 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei şi solicitarea de schimbare a numelui în M.Of.
nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3516.
246
 Serviciului Judeţean de Siguranţă Tulcea; după transformarea D.P.S. în D.G.S.P. directorul
D.R.S.P. Craiova cu grad de maior (1948-1951); locţiitor de şef de direcţie în cadrul regionalei
Sibiu (1951-1952) şi apoi Argeş (1952-1953); ulterior şeful regionalei Argeş, cu grad de lt.-col.
(1953-1956); stagiu de perfecţionare în U.R.S.S. (1956-1957); apoi revenit la regionala Argeş şi
respectiv şeful Regionalei Galaţi a Securităţii (avansat la grad de colonel în 1958), unde i-a
succedat în funcţie lui Mauriciu Ştrul; trecut în rezeră la 31.10.1969; cu dosar de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 98/1956 şi 39/1957;
(M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4379;
M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; v. şi Dobre et al. 2006: 218; I.R.I.R. &
Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51)351;
2535. VOICULESCU, Ervin (n. Erwin WEINBERG(ER) (după alte surse, inclusiv documente
oficiale, WOLOCH352), fiul lui Franz) – în august 1945 încadrat comisar-şef la Direcţia Poliţiei
de Siguranţă, apoi avansat chestor; ulterior colonel (în anii ’50) şi şef al Direcţiei Controlului
Străinilor şi Paşapoartelor în cadrul Comandamentului General al Miliţiei (până în 1952),
comandant al Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa (oficial “Şcoala de Ofiţeri M.A.I. nr.
2”) (1948-1960), apoi critic cinematografic, ulterior emigrat în SUA via Israel (I.R.I.R. &
Caţavencu 2004; Goma 2007: 118; Troncotă 2006: 70; Dobre et al. 2006: 82; Banu 2007: 13 în
versiunea online; Niculae 2004: 34; Solomovici 2003: 120, 196; Oprea 2002: 178, n. 233; Levy
2002: 147; Cosma 1994: 50, 76; M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 277, M.Of. nr. 286
din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350; etc.);
2536. VOICULESCU WOLOCH, I. Pepi – în septembrie 1945 numit şef adjunct de birou în centrala
D.G.P. (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774); probabil rudă a mai celebrului
colonel (v. supra);
2537. VOINOVSCHI, Adalbert – din 1945 şef de secţie gardieni publici la Poliţia Satu Mare (M.Of.
nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5672);
2538. VOLF, Mihai (n. 21.I.1937 Voineşti, Iaşi) – din 1964 cu grad de lt.-maj. în cadrul regionalei
Bacău, în 1988 încă cu grad de colonel şi ocupând funcţia de şef grupă în cadrul Inspectoratului
Judeţean de Securitate Iaşi, încă în viaţă în oraşul Iaşi în 2010353;
2539. WAISS, Gabriela (WEISS) – în 1952 sergent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);
2540. WALDMAN, Sarina – lucrătoare supraveghere operativă la Direcţia a VII-a a Securităţii,
ulterior exclusp din cauza rudelor emigrate (Neagoe 2001: 70)
2541. WALTER, Alexandru (n. Samoil) – după război încadratca agent de poliţie clasa a III-a la
Chestura de Poliţie Cluj; în 1947, cu grad de agent, transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie
Cluj (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea
I-a, p. 983; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171); ulterior şef de serviciu la
D.R.S.P / raionala de Securitate Cluj (1949-1961);
2542. WALTER, Magda - în 1947 era şefă de birou în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr.
155 din 10 iulie 1947, partea I-a, p. 5807);
2543. WALTER, Paul (fiul lui Ichil) - (Cosma 1994: 44-83)
2544. WEBER, Emeric – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al
P.C.R. (1979);
2545. WEBER, ? – şeful Securităţii din localitatea Făget (jud. Timiş) în anii ’50;
2546. WECHTER, Daisy – în 1948 era impiegată în cadrul D.P.S. din D.G.P.

351
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/VISTIG%20EUGEN.pdf
352
V. de ex. M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350.
353
V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/VOLF%20MIHAI.pdf
247
2547. WEIGNER, Jacob - locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj
începând cu 1948;
2548. WEIHEIM, Ioan – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, apare în aceklaşi
dosar şi sub numele “Weinhein”);
2549. WEINER, Capel – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi; în 1947 însărcinat cu
atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10485);
2550. WEINFELD, Arnold - în iunie 1945 numit comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2551. WEINSTEIN, Marcella - în febr. 1948 angajată informatoare diurnistă în cadrul Prefecturii
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1637);
2552. WEINTRAUB, Julieta – din 1 aprilie 1948 încadrată ca agent de poliţie în centrala Direcţiei
Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594), considerată însă
demisionată pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);
2553. WEISS, G. Eugen - angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I. (M.Of. nr.
158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);
2554. WEISS, Eugen - încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135
din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
2555. WEISS, Gheorghe - în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Serviciului Siguranţă al
Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1912);
2556. WEISS, E. Hertz - din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni
(M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2557. WEISS, Iacob – comisar la judeţeana Bârlad a Siguranţei (1945-1948), apoi locotenent în cadrul
aceluiaşi serviciului judeţean al D.G.S.P. (Zahariuc 2009: 158, 164, 167);
2558. WEISS, Iosif - în 1945 era gardian public la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei; demis
“pentru grave greşeli în serviciu” (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9546);
2559. WEISS, Isidor (în unele documente oficiale ortografiat şi VAIS, repsectiv VEISS) (n.
16.III.1910 Moineşti, jud. Bacău, fiul lui Iţic-Haim şi Estera) – angajat în iunie 1945 cu grad de
comisar la Poliţia oraşului Bârlad; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; între 1948 şi
1951 în cadrul Serviciului Judeţean Vaslui al D.R.S.P. Iaşi, între 1951 şi 1953 căpitan în cadrul
secţiei raionale Călăraşi, D.R.S.S. Ialomiţa, între 1953 şi 1957 maior în cadrul D.R.S. Bucureşti,
apoi transferat la direcţia regională Bacău (secţia tehnic-operativă), unde este trecut în rezervă în
1959 cu grad de lt.-col ofiţer; emigrat în Israel (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p.
5127; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; Banu 2009: 419, n.5; Cosma 1994:
51354);
2560. WEISS, Leib – în 1947 lucrător calificat în D.G.P., repartizat la D.P.S. (M.Of. nr. 267 din 18
nov. 1947, partea I-a, p. 10197);
2561. WEISS, Ludovic Andrei (n. Ladislau WEISZ; fiul lui Mauriciu) (în alte documente ortografiat
WEISZ) (n. 1912) – membru P.C.R. din 1945, an în care este încadrat comisar-ajutor la Poliţia
Satu Mare (1 mai 1945); directorul Regionalei / Serviciului Judeţean Satu Mare a(l)
Siguranţei/Securităţii (1946-1950), apoi, cu grad de locotenent-colonel, transferat la Direcţia V
Anchete Penale; anchetator al lotului Pătrăşcanu în 1954 (când era încă maior); ulterior funcţionar
în cadrul Ministerului Comerţului Exterior; decorat în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. IV-a; după
reabilitarea post mortem a lui Părăşcanu în 1968, ar fi emigrat în Israel, după alte surse ar fi trăit
până în anii ’80 la Cluj (A.S.R.I., fond “P”, dosar 40002, vol. 203, ff. 101-2; M.Of. nr. 208 din 10
sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673; M.Of. nr. 286
354
V. şi fişa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/VAIS%20ISIDOR.pdf
248
 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; Jela 2001: 306-7; Solomovici 2004: 52, 217, 606-8, 2003:
254-5 şi 2001II: 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Budea 2005; Ioniţiu 2008:88;
Kovacs 2006);
2562. WEISS, Vintilă (în unele documente românizat “VAIS”) – originar din Bacău, după august 1944
chestor de poliţie la serviciul Control Paşapoarte, demis la 1 aprilie 1948, arestat în 1950 într-un
scandal de spionaj; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în
grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 286 din 10 dec.
1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495; Pelin 2008, 2006b;
Solomovici 2004: 603-6; Rădulescu 2010, Troncotă 2006: 174);
2563. WEISSBLATT, Bernard – în sept. 1948 era agent de poliţie în cadrul Direcţiei Siguranţă a
Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7303);
2564. WEISSMAN, Paula – în martie 1948 era dactilografă în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă
(M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2414);
2565. WELTMAN(N), ? – evreu originar din Caransebeş, după război ajunge ofiţer de miliţie la
Bucureşti (I. Lungu 2009: 252);
2566. WESTFRIED, Stela – numită la 15 febr. 1948 dactilografă în cadrul Direcţiei Poliţiei de
Siguranţă (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1863);
2567. WEXLER, Ana - după război şefă de birou cu o gradaţie la Subsecretariatul de Stat al Aerului
din cadrul Ministerului de Război (M.Of. nr. 172 din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8009);
2568. WEXLER, Betti - în iunie 1945 încadrată şefă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6
iunie 1945, partea I-a, p. 4708);
2569. WEXLER, Samuel - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului
Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din
18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2570. WIDONI, Alfred – locotenent-colonel de Securitate în anii ’60-’70, cunoscut pentru rolul său în
dosarul Paul Goma (Jela 2001355);
2571. WIEGNER, Ebner Iacob – din 1948 comisar de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei
Turda (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
2572. WILDER, Heinrich - în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei
Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706), demis însă o lună mai târziu (M.Of.
nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6352);
2573. WILHELM, Iulius (n. Julius) (ortografiat în alte documente şi “WILIAN” / “VILIAN” /
“VILIAM” – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 16); voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul
din Spania (1936-1939); după război încadrat iniţial în noiembrie 1945 ca agent de poliţie clasa a
III-a la Poliţia oraşului Dej; în 1947 menţionat în documente oficiale cu grad de comisar ajutor de
poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Piatra-Neamţ; în 1948 plutonier major la Serviciul
judeţean Someş al D.R.S.P. Cluj, menţionat de alte surse şi la Serviciul judeţean Someş al
D.G.S.P.; în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent,
în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763; M.Of. nr. 176 din 2 august
1948, partea I-a, p. 6308; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 267 din
21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170; Sugarman f.a.: 111; Cosma 1994: 83; Solomovici 2004: 582);
2574. WINCLER, Viorica - anchetator la Direcţia Cercetări Penale a Securităţii (C. Lupu 2011;
Niculae 2004: 32);
2575. WINKLER, Avram (fiul lui Elias) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa
până în 1959 (Cosma 1994);

355
V. Şi memoriile lui Goma, http://www.romanimea.com/pdf/PaulGoma/LRP_Culoarea_si_Barbosul.pdf, p. 243.
249
2576. WINOGOŢKI, Gusti - din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr.
277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
2577. WITZLING, Isac – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa )
Poliţie; destituit pentru lare de mită în aprilie 1948 (M.Of. nr. 101 din 19 apr. 1948, partea I-a, p.
3994; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2578. WITZMAN, Leon – în noiembrie 1945 demis din funcţia de comisar-ajutor din cadrul
Comisariatului Special de pe lângă Societatea Română de Radiodifuziune pentru neprezentare la
post (M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9630);
2579. WITZMAN, Mendel – fost frizer, angajat al D.R.S.P. Bucureşti ca lucrător calificat încă de la
înfiinţare (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495; Jela 2001; Solomovici 2004: 608);
2580. WOHL, Kain – funcţionar în cadrul Inpectoratului de Poliţie Bistriţa în 1948 (Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 399);
2581. WOHL, Zoltan – la 1 mai 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului
Sighet; în noiembrie 1945 numit comisar la Detaşamentul de Poliţie Valea Vişeului (M.Of. nr.
259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926), în sept. 1946 încadrat comisar la Poliţia oraşului Zalău
(M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a,
p. 5673);
2582. WOLF, Iacob – între 1944 şi noiembrie 1945, când este destituit pentru “abuz de putere”,
comisar în cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 270 din 24 nov. 1945, partea I-a, p.
10273);
2583. WOLFF, Aurel – angajat în august 1948 comisar-ajutor de poliţie, clasa a 4-a de salarizare
(M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710);
2584. WUMBRAND, Moses – din aprilie 1948 comisar-ajutor în cadrul Siguranţei (M.Of. nr. 72 din
26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2585. ZAHARIA, Mihai (fiul lui Mendel) – căpitan, admis în D.G.S.P. în 1949, ulterior profesor la
Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până la trecerea în rezervă în 1960;
2586. ZAKAR, Iosif - din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea
(M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2587. ZALMAN, Marcu – în 1948 căpitan, şef de birou la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P., iar
de la jumătatea anilor ’50 şeful Serviciului VII din cadrul Direcţiei a II-a a Seurităţii; co-autor al
referatului Securităţii din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu, ulterior emigrat în Israel
(Tănase 2010: 91, 94; Dobre et al. 2006: 78; Cosma 1994: 45, 68; Goma 2007: 118);
2588. ZALMAN ANTON, Maria – angajată în martie 1948 gardiană la Penitenciarul Caransebeş
(M.Of. nr 56 din 8 martie 1948, partea I-a, p. 2062;
2589. ZALMANOVICI, Moise – în august 1948 comisar în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 190 din 18
august 1948, partea I-a, p. 6747);
2590. ZAMEL, Aron – în 1947 comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă Baia, apoi transferat
la Comisariatul de Poliţie Paşcani, iar în iulie 1948 la Biroul de Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of.
nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p.
5999);
2591. ZAMFIR-VIANU, Laurian (n. Laurian RECHLER) (n. 23 martie 1915) – originar din Brăila,
membru de partid din 1943, după război încadrat iniţial în Siguranţă, în 1945 director M.A.I., în
1947 inspector general D.P.S., în 1949 avansat lt.-col, apoi, succesiv, până la general-colonel,
numit în 1952 şeful Direcţiei de Control al Străinilor şi Paşapoartelor (D.C.S.P.) din cadrul
Comandamentului General al Miliţiei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul
“Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872;
M.Of. nr. 135 din 17 iunie 1947, partea I-a, p. 4880 şi M.Of. nr. 249 din 28 oct. 1947, partea I-a
p. 9614; M.Of. nr. 211 din 17 sept. 1945, partea I-a, p. 8078; M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949,

250
 partea I-a, p. 1185; Levy 2002: 147, 149, 151-4, 283n77; Niculae 2004: 34; Solomovici 2004: 54,
55; dosar Z/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2592. ZAMŞA, Boris – evreu originar din Basarabia, ofiţer al Securităţii din Oradeala sfârşitul anilor
’50 – anii ‘60, după unele surse ofiţer KGB infiltrat, ulterior profesor de matematică la Liceul
Mihai Eminescu” din Oradea (Jela 2001; Kovacs 2006);
2593. (?) ZDRAVCOVICI, (I.Gh.) Marcel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la
secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2594. ZEBACENSCI, Leopold – în febr. 1948 încadrat agent de poliţie la Poliţia Roman (M.Of. nr. 31
din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2595. ZEIDMAN, Adela – în 1948 dactilografă în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948,
partea I-a, p. 4493);
2596. ZEIDMAN, Solomon - în martie 1948 numit agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei
de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913);
2597. ZEILICOVICI, Iancu - în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-
Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2598. ZEITLER, Paul – în dec. 1946 încadrat ca informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei
(M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12861);
2599. ZELNESCU, Silvia – fostă funcţionară, plutonier-major la D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001);
2600. ZELTZER, Elias – din 1945 comisar la Poliţia oraşului Dorohoi, prezent în acelaşi post şi în
1948, foarte probabil preluat în D.R.S.P. (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489;
M.Of. nr. 170 din 28 iulie 1947, partea I-a, p. 6640; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a,
p. 707; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2601. ZELŢER, Paul – originar din Dorohoi, încadrat iniţial cu grad de comisar la Poliţia oraşului
Dorohoi în aprilie 1945; ulterior comisar-şef al Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău, din 1948
locotenent şi şeful Serviciului Judeţean Bacău al D.R.S.P. Iaşi, din 1949 cu grad de căpitan,
transferat la Biroul din Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; A.C.N.S.A.S,
fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a,
p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948,
partea I-a, p. 5076; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 366, I.R.I.R. & Caţavencu 2004,
Solomovici 2004: 608 şi 2001II: 43);
2602. ZETTEL, Ilie - din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia
nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
partea I-a, p. 4049);
2603. ZIEGLER, Iosif – după război comisar-ajutor la Poliţia Baia-Mare, din 1 dec. 1947 la Biroul
Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12; M.Of. nr. 134 din 12
iunie 1948, partea I-a, p. 5076);
2604. ZIGLER, Ştefan Alexandru – căpitan de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-
Politică a C.C. al PCR (1979);
2605. ZIGLER, Iosif – în 1947 era comisar ajutor la Comisariatul de Poliţie din Baia Mare (M.Of. nr.
245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9502; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 706);
2606. ZILBERMAN, Iulita – după război şefă de birou la Poliţia oraşului Bacău, pensionată pe caz de
boală în aprilie 1946 (nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4242);
2607. ZILBERMAN, Uşer – în 1947 era gardian la Penitenciarul Craiova (M.Of. nr. 34 din 11 febr.
1947, partea I-a, p. 1052);
2608. ZILBERSTEIN, Monel – angajat în iulie 1945 ca agent de poliţie la Chestura II Poliţie de pe
lângă Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 171 din 31 iulie 1945, partea I-a, p. 6539);
2609. ZOLER, Avram - angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);

251
2610. ZOMER, Hedviga – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia
Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2611. ZSIGMEN, Stefan - din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr.
119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
2612. (?) ZSIGMOND, Iosif – În 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu
Gheorghe; din 1947 comisar la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-
a, p. 3077; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
2613. ZUH, Carol - în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de
gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p.
10416);

252
 MASS MEDIA & SISTEMUL EDITORIAL-
TIPOGRAFIC

2614. ABEL, Nathan (1930-2010) – director general adjunct la sectorul Radio din cadrul Ministerului
Poştelor şi Telecomunicaţiilor în anii ’50, ulterior şef de direcţie în cadrul Comitetului pentru
Radiodifuziune şi Televiziune (anii ’60);
2615. ALBALA, Radu (fiul lui Iacob şi Ana-Erna (n. Teodoru)) (20.II.1924 Bucureşti – 10.V.1994
Bucureşti ) – publicist, scriitor, traducător; avocat (1947-1949), redactor la Ed. C.C. al U.T.M. /
Tineretului (1949-1951), redactor şi traducător la E.S.P.L.A. şi C.L.D.C. (1951-1959, exclus),
redactor la Ed. Litera (1963 – anii ’80); căs. cu Mia, sora Lidiei Iliesiu;
2616. ALBULESCU, Horia (n. Alfred HOFFMAN) (1929-1995) – redactor muzical la Radiodifuziune
(1950-1960), ulterior cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române
(1960-1975) şi la Opera Română (1975-1984) (Kuller 2008a: 200);
2617. ALMULY, Nora – redactor şef al ziarului Muncitoarea după 1944, decorată în 1949 cu ordinul
“Steaua R.P.R. 1949” cls. IV-a;
2618. ALPERIN, Samuel (n. HALPERN) – şeful secţiei crainici la Societatea Română de
Radiodifuziune după război, ulterior în cadrul Direcţiei Cinematografie din Ministerul
Informaţiilor (v. M.Of. nr. 160 din 16 iulie 1947, partea I-a, p. 6098; M.Of. nr. 290 din 14 dec.
1946, partea I-a, p. 12912) ;
2619. ANDRONIC, H. Iosif (n. BERCOVICI) (1897 Dorohoi – 1991 Bucureşti) – publicist, redactor la
Flacăra, Viaţa Românească şi alte reviste în anii ’50-’70 (YIVO f.a.); incinerat la crematoriul
“Cenuşa”;
2620. ANTIP, Felicia (n. Felicia Rene SOLOMON, fiica lui Moriţ (alias Moise) şi Clara (n. Revici));
căs. Lazarovici, iar din 1954 Antip) (28.I.1927 la Focşani – 16.II.2013 Bucureşti) - soţia
generalului (ziarist militar) Constantin Antip (1925-2011, cu care are doi copii: Florin şi Igor
Antip); redactor la Agerpres (1950-1963), la revista Lumea (1963-1971) şi la Radio (“Tribuna
României”) (1971-1984); decorată în 1964 cu Medalia Muncii; a locuit până la sfârşitul vieţii în
Bucureşti, pe str. Londra;
2621. APOSTOL, Melita (în documentele P.C.R. frecvent ortografiat şi Melitta) (n. SCHÄRF, soţia lui
Gheorghe Apostol până la începutul anilor ’60, când au divorţat) - fostă ilegalistă, după război pe
un post de conducere în M.A.E. (1947-1952), şefa secţiei Cadre de Partid din Exterior (1952-
1954), director general al Direcţiei Generale a Radiodifuziunii din cadrul Consiliului de Miniştri
(1954-1958), ulterior ziaristă, decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948, cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al M.A.N. din 20 august 1949),
respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
fiica sa şi a lui Gheorghe, Sanda (n. 30.VII.1952, Bucureşti), a emigrat în timpul regimului
comunist şi trăieşte în oraşul Holon, în Israel;
2622. ARBORE, N. Hantz (n. STERNSCHUSS356) (18.XI.1912 Focşani – 5.IX.1988 România) – în
tinereţe sionist, apoi ilegalist comunist, voluntar în războiul civil din Spania şi membru al P.C.S.
(exclus în 1939 pentru necinste), după război angajat la Editura P.C.R., exclus din partid în 1947
pe motive disciplinare, reprimit în 1957 (dosar C.C.P. nr. 1013/1068 din 27.V.1947; dosar A/91

356
V. citarea dosarului său nr. 5/821/046 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei în M.Of. nr. 185 din 12 aug. 1946,
partea I-a, p. 8703.
253
 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) (Sugarman f.a.: 108); în 2004 încă în viaţă în Bucureşti, locuind pe
str. Anghel Saligny;
2623. ARDELEANU, Ştefan (n. SALZBERGER) (n. 1925) – ziarist comunist la Dobrogea Nouă
(Constanţa, 1949-1953), apoi la Înainte şi Cuvântul Libertăţii (Craiova), cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954), începând cu 1996 vicepreşedintele Comunităţii
Evreilor din Craiova;
2624. ARNO, Ed (n. 1916, Cernăuţi) – grafician, fost deportat în Transnistria (1942-1944), autor de
caricaturi politice la Scânteia (1945-1948), redactor-şef al revistei pentru copii Licurici (1948-
1951); colaborator al publicaţiilor Scânteia Tineretului, România Liberă, Magazin, Urzica,
Scânteia pionierului, ş.a. (D. Niţă & Al. Ciubotariu, Istoria benzii desenate româneşti, cap.
„Socialism şi BD (1948-1989)” (Bucureşti: Vellant, 2010); v. şi H. Kuller 2008a: 39-40 şi 432,
unde apare ca “B. Arno”);
2625. ARSENE MARIA, Artur (n. Arthur LEIBOVICI357, pseudonimul fiind preluat de la soţia sa,
Maria Arsene) (18.X.1907 Bucureşti - 1975) - publicist, ilegalist, în perioada interbelică
funcţionar comercial şi apoi lucrător în portul Constanţa, după război redactor la România Liberă
(1944-1947), Frontul Plugarilor (1947-1952) şi Flacăra (1952-1967) (v. dosarul său de la
C.C.P., nr. 1181/862 din 5.IX.1957);
2626. ASZODY, Ion (n. László ASZÓDY) (16.X.1908 Arad – 24.XI.1976) – scriitor şi publicist,
membru de partid, între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale
comuniste” (Vágó 1981: 123, n.26); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al
Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor din România (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea
I-a, p. 8019); director adjunct al S.C.S. “Editura de Stat” (1948-1950), în perioada 1950-1951
director adjunct în cadrul Editurii pentru Literatură (viitoarea E.S.P.L.A.) (Pienescu 2008: 156),
redactor la Flacăra (1952-1969) şi Korunk (1957-1969) şi autor la Editurile Ştiinţifică şi Politică;
incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2627. BACIU, Camil(lo) (n. Camillo KAUFMAN) (1926 Galaţi – 2005 Paris) – de profesie inginer; a
activat ca scriitor şi redactor la Flacăra în anii ’50-’60; stabilit în Franţa în 1967, un timp prezent
în Israel, publicist;
2628. BANTEA, Marcela (soţia generalului Eugen Bantea) – profesoară de limba engleză şi redactor la
Editura Ştiinţifică în anii ’60;
2629. BARBIERI, G. Lucian – redactor la ziarul Munca, decorat cu ordinul Medalia Muncii prin
decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 757 din 7 dec. 1964;
2630. BARBU, Morel (n. Jules Morel BURĂCH358) (n. 6.VII.1921 Iaşi) – după război “lector” (i.e.
cenzor) în cadrul comisiei de cenzură instituite în cadrul Ministerului Propagandei / Informaţiilor
/ Artelor şi Informaţiilor (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379), iar între iunie 1948 şi
februarie 1949 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148
din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5463; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
2631. BART, Raul – după august 1944 crainic la secţia sportivă a Radiodifuziunii, rămas în Australia
în 1956, după Olimpiada de la Melbourne (Solomovici 2001I: 391, 207);
2632. BECEANU, Barbu (n. Baruch CALMANOVICI) (17.II.1910 Piatra Neamţ – 3.III.1989
Ierusalim) – după război ziarist în presa comunistă din Bucureşti, în anii ’50 angajat al Uniunii
Scriitorilor; cumnatul lui Radu Mănescu (căs. cu sora acestuia, Lili (1920 Focşani – 2011 Kiriat
Nordau, Israel), ulterior recăsătorit cu Coca şi emigrat în Israel);

357
V. decizia ministrului Justiţiei de schimbare a numelui nr. 13196 din 13 febr. 1947 în M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947,
partea I-a, p. 1842.
358
Pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 103.728 din 10 oct. 1945 în M.Of. nr. 255 din 7 nov.
1945, partea I-a, p. 9828.
254
2633. BEER, Harry – după război redactor la ziarul local Zori noi din Suceava, ulterior în presa
comunistă din Bucureşti (În slujba patriei, Viaţa capitalei ş.a.) până în 1969; emigrat în Israel,
stabilit în Toronto, Canada, unde a continuat activitatea jurnalistică în publicaţia de limbă română
Observator sub pseudonimul “Horia Ursu”, în prezent cu numele său real (Zăicescu 2011: 7;
Cernica 2007);
2634. BENEŞ, Lazăr – originar din Bârlad, ilegalist, deţinut la penitenciarul Târgu Jiu, în perioada
interbelică la Jurnalul de dimineaţă, după război în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în
vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012); director al revistei bilunare
Lumina din Bârlad (ian. 1945 – aug. 1947), apoi la Steagul Roşu din acelaşi oraş, ulterior
colaborator la diverse publicaţii comuniste şi corespondent la Iaşi al Scânteii (I.N. Oprea 2007:
141 ş.u., 178, 179; Levant 2006c; Hangiu 1996: 278);
2635. BERAM, Elena (n. Hellene MARCOVICI) (1922 – 15.VIII.2012 Bucureşti) – redactor la mai
multe edituri de stat în deceniile postbelice; îngropată la Cimitirul Giurgiului;
2636. BERNSTEIN, Elvin (pseudonim publicistic “B. Elvin”; fiul lui Herman (proprietarul unei
rafinării de ţiţei) şi Rela (n. Braunstein)) (24.VIII.1927 Moineşti – IX.2011 Bucureşti, cimitir
Giurgiului) – debutează în presă la Ecoul în sept. 1944, în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A. şi
colaborator al revistei Teatrul; ulterior, până în 1989, redactor la Editura Tineretului, Editura de
Stat pentru Literatură şi Artă, secretar literar al Teatrului de Comedie din Bucureşti (anii ’60),
respectiv editor al revistei Caietul Teatrului Naţional (1969-1989); după 1989 co-editor al
revistelor Arc şi Litere şi redactor-şef al ediţiei de limbă română a Lettre internationale;
2637. BINES, Carol (n. 9.VI.1931, Ştefăneşti, Botoşani) – sociolog, redactor la Contemporanul între
1955 şi 1971, când emigrează în Israel; fiica sa (şi a Reizlei Bines), Miriam Aharonov (n.
5.XII.1958, Bucureşti), a reobţinut cetăţeania română în 2009 (ordinul M.J. nr. 2457/11.09.2009;
M.Of. nr. 642 din 30.09.2009);
2638. BRATIN, Titu (n. BRAUNSTEIN) – director de programe al Societăţii Române de
Radiodifuziune în 1945;
2639. BĂLEANU, Avram Andrei (n. 13.I.1931 Bucureşti) (fiul lui Ion (român) şi Ileana) – redactor-
şef la Tânărul leninist (1951-1954), doctorat în Filosofie la Leningrad (1956), şef de secţie la
Scânteia (1956-1969), unde, în ediţia din 24 mai 1964 vitupera de pildă “Cine sut rinocerii?
Fasciştii şi Garda de Fier!”, ulterior director adjunct la Teatrul de Comedie din Bucureşti (1969-
1984), respectiv director adjunct al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (1984-1985), autor
ocazional la Ed. pentru Literatură Universală şi la revistele Gazeta literară şi Teatrul, emigrat în
Germania via Israel359 (Solomovici 2004: 565; Kuller 2008a: 433);
2640. BĂLUŞ, Laurian (n. 1924, zis “Luci”, n. SEGAL) – după război cu atribuţii în domeniul
cenzurii (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379), între aprilie 1948 şi februarie 1949, în
timpul studenţiei, consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor (la Direcţia presă), apoi
a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of.
nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123); după absolvirea facultăţii medic dermatolog în
Bucureşti, emigrat la sfârşitul anilor ’60 în Israel, apoi stabilit la Roma, consacrat ca medic
dermatolog; sora sa, Angela, a fost căsătorită cu inginerul Theodore Yaron (n. 1924 Sibiu),
stabilit în S.U.A.;
2641. BÂRLĂDEANU, Daniel (1926 – XI.2009 Bucureşti, cimitirul sefard) – în anii ’50 colaborator la
mai multe cotidiane, apoi consacrat la Flacăra, unde a fost inclusiv secretar de redacţie (‘60’-
’80), după Revoluţie autor al mai multor cărţi360; posibilă relaţie de rudenie cu Victor Bârlădeanu;

359
V. şi http://www.bebra-wissenschaft.de/autoren-und-herausgeber/autor/428-Avram_Andrei_Baleanu.html.
360
Menţionat şi de către Adrian Păunescu ca fost coleg la Flacăra (la http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/odihneste-te-
dan-barladeanu-528780.html), respectiv Solomovici (2003: 329).
255
2642. BÂRLĂDEANU, Victor (17.XII.1928 Bucureşti – 5.I.2007 Bucureşti) – corector la Graiul nou
(ziarul de limbă română al trupelor sovietice din Bucureşti) (1946-1947), redactor la secţia
culturală a ziarului Scânteia (1947-1949), corespondent al ziarului la Moscova (1949-1955),
începând cu anii ’60 activ mai ales ca criitor (membru U.S.R. din 1949), după 1989 membru
fondator şi secretar general al Asociaţiei Culturale de Prietenie România-Israel; fii săi au emigrat
în Israel în anii ’80;
2643. BERNSTEIN, Paul (1928 Cernăuţi - 2003) – absolvent de medicină, stabilit în Bucureşti în
1946, a lucrat “mai bine de 50 de ani” în cadrul “oficiului de relaţii internaţionale” al
Radiodifuziunii (Kuller 2008a: 68)361 (N.B. nu figurează în Dicţionarul Editurii Casa Radio din
2009);
2644. BIANU, Gheorghe (n. BERGMAN) – fost membru P.S.D., după 1945 funcţionar în sistemul
editorial-tipografic, în anii ’60-’70 traducător, al diverse edituri (Ed. Ştiinţifică, Dacia, Minerva,
etc.), alături de soţia sa Rozalia; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(dosar 137/1955);
2645. BLAZIAN, Henri Paul (n. Herşcu ISRĂILOVICI, fiul lui Martin şi Clara (n. Blasbalg))
(15.III.1902 Bucureşti – 20.X.1962 Bucureşti) – în perioada interbelică redactor la România
literară, Rampa, Curierul artelor, Dreptatea, Năzuinţa, Progresul literar, etc., membru al primei
redacţii la Societatea Română de Radiodifuziune în anii ’30; după război reâncadrat la S.R.R.
(sept. 1944 – iunie 1945), publicist la E.S.P.L.A., colaborator aproape zilnic la Era nouă (1944-
1947), apoi inspector general-şef, iar ulterior reîncadrat consilier tehnic la Ministerul Artelor (şi
Informaţiilor) (1947-1952); în ian. 1947 numit membru în Consiliul Superior al Muzeelor de pe
lângă Ministerul Artelor; cu fişă sub numele “Henry Blejan” la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C.
al P.C.R. (ff. 11-12, dosar 64/1954);
2646. BLUMENFELD, Marcel – membru P.S.D., ulterior P.M.R.; în 1945 numit de ministrul Muncii
consilier biblioteci la Oficiul “Muncă şi Lumină” (M.Of. nr. 11 din 15 ian. 1945, partea I-a, p.
276); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului Director al Asociaţiei
Editorilor din România, din partea Editurii P.S.D.; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 8/1964, vol. II; (M.Of. nr. 202
din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019);
2647. BOZ, Lucian (fiul lui Mendel şi Clara (n. Sapina)) (9.IX.1908 Hârlău, Iaşi – 14.III.2003 Sydney,
Australia) – critic literar şi publicist, activ mai ales în perioada interbelică (redactor şi
colaborator, inter alia, la Ulise, Facla, Contemporanul, Zodiac, Discobolul, Jurnalul, Viaţa
românească, Adevărul, Dimineaţa); membru al Rezistenţei Franceze (arestat şi deţinut la Drancy
între 1939 şi 1944), revenit în ţară, redactor şi traducător la A.R.L.U.S. (1945) (L. Constantin
2009: 17), apoi corespondent al Jurnalului de dimineaţă la Paris, unde va fi şi române în 1947;
continuă să activeze ca ziarist, membru al diasporei anticomunist, stabilit definitiv în Australia;
căs. cu Cora (n. Costiner, 1914-2005);
2648. BRATEŞ, Teodor (n. FÄRBER?) – redactor la Radiodifuziune (1949-1958), realizator TVR
(1960-1990), redactor adjunct al departamentului de ştiri, rămas în memoria colectivă prin
intoxicările şi diversiunile propagate în timpul “Revoluţiei” din decembrie 1989, o “trompetă-
mitralieră a Revoluţiei”362; în prezent redactor cu rubrică permanentă pe teme economice la
revista Realitatea Evreiască;
2649. BRĂNIŞTEANU, Bucur (n. BRAUNSTEIN) – fiul mai celebrului ziarist interbelic B.(eno)
Brănişteanu-Braunstein (1874-1947); după 1944 membru de partid, redactor la Cotidianul
(suplimentul de prânz al României Libere), în octombrie 1947 angajat secretar onorific al
Biroului de Presă al Prefecturii Poliţiei Capitalei; în anii ’50-‘60 redactor la Scânteia Tineretului,

361
Menţionat şi la http://www.artline.ro/Suspiciuni-la-adresa-Radioului-public-3925-1-n.html.
362
Etichetă atribuită de jurnalistul Grigore Cartianu în volumul Crimele Revoluţiei (2010).
256
 respectiv redactor şef la Steagul Roşu, ulterior emigrat în Israel şi stabilit definitiv în S.U.A., la
New York; căs. cu Beatrice (n. Kertesz), tatăl Lianei Bradin; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959
2650. BRĂTESCU, I. Florin (n. Fredrich BERGHER) (n. 28.V.1904 Mălin, Suceava) – primul crainic
al Televiziunii Române (începând cu 1957), ulterior realizator în cadrul aceleiaşi instituţii (1960-
1992), iar apoi, ca gest de recunoştinţă pentru adăpostirea lui Dan Voiculescu în timpul
evenimentelor din decembrie 1989, numit primul director al postului TV Antena 1; decorat cu
Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2651. BRUCĂR, O. Milu – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6
noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a;
2652. BRUMARU, Zamfir (n. BRUMMER, fiul lui Samoilă) – unul din principalii cenzori în literatura
românească de după război, cadru didactic la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Litere
din Bucureşti în anii ’40-’50, ulterior director general adjunct al Agerpres în anii ’60; decorat în
1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
2653. “BRUNEA-Fox, F.” (n. Filip BRAUNER, zis “Fifi”) (18.I.1898 Roman, Neamţ – 12.VI.1977
Bucureşti) - în perioada interbelică, folosind pseudonimele “Filip Brunea”, “Fox”, “Felix”,
“Mac”, “Polomac”, “Pan”, etc., redactor la Dimineaţa (1925-1937), Adevărul (1932-1937) şi
colaborator la Clopotul, Adam, Zodiac, Cuvântul Liber, Jurnalul, Reporter, Curierul Israelit şi
Torţa; după 1944 traducător şi colaborator la: România liberă, Scânteia, Viaţa Românească,
Flacăra, Magazinul, Viaţa militară, Contemporanul, Unirea / Revista cultului mozaic;
2654. BURLACU, Emil (n. 18.VII.1934, Osoi, Iaşi) – absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din
Bucureşti (1959), ziarist la Agerpres (1959-1965), respectiv redactor la Radiodifuziune (1965-
1991); ulterior traducător de limba rusă şi participant la reuniuni literare organizate sub egida
Realităţii Evreieşti;
2655. CANARACHE, Ana (n. Ana BRAUER, zisă “Nica”; sora lui Alexandru Graur) (n. 1900) –
filolog, traducător la diverse edituri în anii ’60-’70, coautoare a unor dicţionare, autoare a unor
articole în Limba română (revista condusă de fratele ei) (Kuller 2008a: 435; Groza/Graur 2009:
7);
2656. CASSVAN, Lazăr (Eliezer) (fiul Sarinei-Sara, ilegalistă) – în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A.,
ulterior publicist, critic literar şi cinematografic (e.g. Mituri şi legende din lumea filmului (Ed.
Eminescu, 1976), O lume de celuloid (1979), Unora le place filmul (Ed. Eminescu, 1981), etc.);
2657. CÂMPEANU, Roger (15.XI.1929 - 4.II2000) – jurnalist şi prozator; secretar general de redacţie
la, succesiv, Contemporanul, Lumea şi România Literară;
2658. CELARU, Anton (n. Iosif FAIERSTEIN) (1919 Huşi – 29.VII.2010 Israel) – cunoscut ca
scriitor şi traducător idiş, dar şi fost redactor şi chiar redactor şef la cotidianul C.D.E. Unirea
(ulterior Viaţa nouă);
2659. CERBU, Traian (n. HIRSCH?) - în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului
Director al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii “Cartea Rusă”; în 1949 revenise
în centrala inisterului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019;
M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1949, partea I-a, p. 1359);
2660. CERNEA, Aurel [alias] (1915-1987) – ziarist la România Liberă, menţionat şi în presa
craioveană363 (Kuller 2008a: 435; Solomovici 2003: 329); incinerat;
2661. COJOCARU, Iacob – redactor la România Liberă în anii ’50-’60, decorat cu Medalia Muncii
prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2662. COLIN, Vladimir (n. Jean, fiul lui Lazăr, care îşi schimbase numele COHN în Colin, şi al Ellei
(n. Pauker)) (1.V.1921 Bucureşti - 6.XII.1991 Bucureşti) – activist al C.C. al U.T.C. şi editor al
publicaţiilor comitetului la Editura C.C. al U.T.C. (1945-1946), redactor la Radiodifuziune (1946-
363
V. http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_07.html.
257
 1947), apoi la Revista Literară (1947-1948), secretar general de redacţie la Flacăra (1948-1950),
autor de poezie proletcultistă364, câţiva ani autor de literatură SF, pentru a reveni în presă în 1958
ca simplu redactor (1958-1990), iar apoi secretar general de redacţie (1970-1990) la Viaţa
Românească; premiat în 1949 de către Ministerul Artelor şi Informaţiilor pentru una din cele mai
bune traduceri din limba rusă ale anului; menţionat de Raportul Final al C.P.A.D.C.R. ca făcând
parte din activiştii de partid responsabili cu cenzura în presă” (p. 491);
2663. COMŞA, Ioan (fiul lui Aron Comşa şi Otilia (n. Garfunkel)) (26.XI.1912 Bucureşti – 2006
Bucureşti) – jurist şi publicist; avocat pledant la Institutul Central de Statistică (1944-1947) iar în
paralel redactor al publicaţiilor Rumanian Press Review pentru Misiunea Militară (1944-1945) şi
Politică Americană la Bucureşti (1945-1947), apoi documentarist la Biblioteca Americană din
Bucureşti (1947-1950), planificator şi muncitor la Cooperativa “Micii muncitori meşteşugăreşti”
(1952-1953), ulterior redactor la editurile Medicală (1956-1973), E.S.P.L.A. (1957-1961), pentru
Literatură Universală (1961-1970) şi Minerva (1970-1973), după 1989 secretar al Asociaţiei
“Amicii Statelor Unite” (Istrate 2006; Kuller 2008a: 436);
2664. CORBU, Nicolae [alias] – membru de partid, de la sfârşitul anilor ‘40 redactor la Scânteia, în
anii ’60-’70 redactor-şef adjunct al ziarului, autor ocazional la Contemporanul şi Lumea; a locuit
pe str. Londra nr. 15; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2590); încă în viaţă în 1996 în Bucureşti, angajat într-o dispută
cu Ion Coja pe tema Holocaustului în Dilema şi Vremea; emigrat în Israel, unde în anii ’90 i se
menţionează câteva articole în publicaţia de limbă română Ultima oră (Buzatu, Cheptea şi Cîrstea
2011: 409 n. 17; Kuller 2008a: 436; C.P.A.D.C.R. 2006: 633, 664; Niculescu-Mizil 2003: 10, 11,
81; Solomovici 2003: 329); fiica sa, Irina, de formaţie psiholog, este angajată a TVR, în 2011 şefa
Direcţiei Relaţii Publice;
2665. CORNESCU, N. Alexandru (n. Alfredo HIRSCHFELD365, ulterior ebraizat COREN, publicând
după 1990 cu numele Cornescu-Coren) (6.VIII.1920 Galaţi - 2009) – după august 1944 redactor
la Veac Nou (ziarul A.R.L.U.S.), apoi redactor şi chiar secretar general de redacţie la România
Liberă timp de aproape două decenii (împreună cu soţia sa, Gina), după 1990 profesor la
Universitatea “Valahia” din Târgovişte, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al
P.C.R. (1955); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973)
2666. COSAŞU, Radu (n. Oscar RÖHRLICH, fiul lui Isac şi al Melaniei (n. Wasserman)) (n.
29.X.1930, Bacău) – redactor la Scânteia Tineretului (1948-1950), militar în termen (1950-1952),
dar continuând să publice atât la cotidianul menţionat (v. articolul din 3 ian. 1952 “Noi, ostaşii,
iubim cartea”, în care declamă: “De când am început citi ‘Aşa s-a călit oţelul’ nu mă mai pot
despărţi de cărţile sovietice. Ele mă învaţă cum să trăiesc.”), cât şi la Ziarul de Armă al unităţii
sale militare, revenit la Scânteia Tineretului şi totodată membru al C.C. al U.T.M. între 1953 şi
1958366, când va fi simultan demis de la redacţie şi exclus din C.C. urmare a susţinerii tezei sale
privind “adevărul integral”, ulterior redactor la revista Cinema (1968-1988) şi colaborator al
revistei Teatrul; debut literar în 1952 cu volumul “Servim Republica Populară Română”; după
1989 co-fondator şi redactor la Dilema (1993-2004);

364
V. de ex. textul cântecului „În noaptea lui august” (pe muzică de Dumitru Bughici) – „Poporul gemea şi-n vremea
restriştii / Visând roşii sori luptasu comuniştii / Şi-n august cu cei din soare-răsare / Pornirăm cântând la lupta cea mare...”
(apud P. Brâncuşi 2005: 105-6).
365
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 106069 din 17 oct. 1945 în M.Of. nr. 258 din 10 nov. 1945, partea I-a şi în M.Of. nr.
251 din 2 nov. 1945, partea I-a, p. 9686.
366
Şi nu 1956 (aşa cum apare în multiple menţiuni, chiar şi în unele documente ale Securităţii), în cadrul aceleiaşi şedinţe a
Comitetului în care au fost sancţionaţi Ion Brad, Fred Mahler, Domokos Geza, Camenco Petrovici, Dumitru Popescu,
Asztalis Ostvan şi Ion Farcaş. Pentru detalii, v. Fondul C.C. al U.T.C., Secţia Organizatorică, dosarele nr. 7/1958 (ff. 39-61,
84-87, 95-257) şi nr. 8/1958 (ff. 40-87 şi 33-137).
258
2667. CROITORU, Avram (fiul Bertei, n Löbel) (n. 23.VII.1930) – ziarist la Scânteia (1949-1956), iar
din 1956 până la pensionare la revista Albina (ed. de Ministerul Culturii); ulterior redactor la
Realitatea Evreiască (2002-2009);
2668. CUNEA, Sorin (n. Paul COHN (cf. fişei de la Securitate), respectiv Şaul-Sorin Cunea (cf.
propriilor declaraţii) (8.X.1927 Bacău – 27.VII.2007 München, Germania) – redactor la Viaţa
capitalei, Steagul roşu, apoi la TVR (1956-1964), emigrat în Israel în decembrie 1965, secretar de
redacţie la revista de limbă română Lumea Magazin din Israel (1966-1968), apoi stabilit în
Germania, unde îşi dobândeşte notorietatea prin emisiunea sa “Radio Magazin” de la postul de
radio Europa Liberă (1968-1992); căs. cu Draga Creţer, cu un fiu – Gadi Cunea; cf. fostului
general Nicolae Pleşiţă, ar fi fost recrutat de Securitate;
2669. DAMIAN, Liviu – în anii ’50-‘60 lector de carte [i.e. cenzor] la Ed. Ştiinţifică; ulterior emigrat
în Israel (M. Stănesu 2011; Kuller 2008a: 436); a nu se confunda cu poetul omonim din R.
Moldova;
2670. DAVID, Naftuli (alias N. David) – începând cu 1949 cadru didactic (ajunge conferenţiar) la
Facultatea de Filologie din Bucureşti (din grupul impus de comunişti care a înlocuit toată echipa
lui George Călinescu) şi respectiv şeful secţiei/redacţiei culturale a Radiodifuziunii în anii ’50
(coordonator al teatrului radiofonic);
2671. DAVIDESCU, E. Elena - în anii ’60 merceolog la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii
Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2672. DEZSU, Malvina – în anii ’60-‘70 corespondent Scânteia la Berlin;
2673. DEZSU, Stefan – în anii ’60-‘70 corespondent Agerpres la Berlin; fiul său şi al Malvinei, Andrei
(n. 25.VIII.1953, cetăţean israelian), a reobţinut cetăţenia română în 2008 (Ordinul Ministrului
Justiţiei nr. 2573/07.10.2008; M.Of. nr. 710 din 20.10.2008);
2674. DOLGU, Gabriela – în anii ’60 redactor la secţia Externe de la Contemporanul, ulterior
emigrată în Israel (menţionată ca evreică de Kuller 2010: 191 şi Solomovici 2003: 329);
2675. DONA, Henri (n. Henric NATANSOHN367, fiul lui Nathan şi Pesia; căs. cu Rozalia; fiică: Irina
Zamfir) (n. 21 febr. 1921 Botoşani) – redactor-şef adjunct la România Liberă începând cu 1946,
şeful catedrei de Ziaristică de la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, la jumătatea
anilor ’50 director general adjunct al Radiodifuziunii, apoi redactor-şef la Flacăra din anii ’60
până în 1973 (când va fi înlocuit de Adrian Păunescu), apoi la Arhiva Naţională de Filme (ultima
menţiune în 1977); în 1953 menţionat în documentele partidului ca director general adjunct al
Radiodifuziunii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în
1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
368
2676. DORIAN, Emil (n. Isidor LUSTIG, fiul lui Herman şi Ernestina) (16.II.1892 -1957), medic şi
poet – după război membru fondator (are cuvântul de deschidere al congresului de constituire al
organizaţiei naţionale) şi secretar general al C.D.E. Bucureşti, redactor la Unirea (1945-1947,
responsabil al secţiei culturale); autor al poeziei omagiale “Închinare lui Stalin” (v. textul
reprodus integral în Negrici 1996: 28-9) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 93-34);
2677. DRĂGUŞANU, Sidonia (fiica generalului Leon Drăguşeanu şi a Matildăi (n. Demetrescu (1886-
1974)); zisă “Sidi”) (4.VIII.1908 Bucureşti – 3.V.1977 Bucureşti) – un timp soţia lui Miron Radu
Paraschivescu; prozatoare, redactor-şef la Femeia şi Căminul (1945-1949), redactor la România
liberă (1948-1959), apoi redactor şi redactor-şef la E.S.P.L.A. (1951-1955), colaboratoare la
diverse publicaţii sub multiple pseudonime;

367
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 79902 din 13 august 1946 în M.Of. nr. 244 din 21 oct. 1946, partea I-a, p. 11288.
368
Cf. unor documente din perioada războiului, data naşterii ar fi 3 febr. 1891 (v. Kuller 2008a: 23).
259
 369
2678. DUMBRĂVEANU, Aurel (n. Avram BERMAN ) (n. 23.VI.1901, Burdujeni, SV) –
colaborator al mai multor publicaţii în perioada interbelică (Adevărul literar şi artistic, Lupta,
Dreptatea, Timpul, Capitala, Cuvântul, etc.), după august 1944 membru de partid, angajat pentru
câţiva ani la cotidianul România Liberă;
2679. DUMITRACHE, Florin (n. Zalman) (n. Galaţi - d. 2009) – tehnoredactor şi redactor la
Contemporanul, apoi în presa din Ialomiţa, iar ulterior la Revista cultului mozaic370; cunoscut şi
sub pseudonimul “Florin Z. Florin” (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008: 439 şi Solomovici 2003:
329);
2680. DUMITRESCU, Beno (n. DOLLINGER) – în anii ’50 activist U.T.M. şi redactor la Scânteia
Tineretului (coleg de redacţie cu Teşu Solomovici, Mihail Lupu, etc.), ulterior emigrat în Israel;
2681. ESCHENAZY, Z. Ilie (n. Iţic ESCHENAZY, fiul lui Iosif, la 23 ian. 1907, Craiova) – ilegalist
(membru P.C.d.R. din 1926), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2007); după război redactor la ziarul Amicii URSS,
apoi angajat la institutul de istorie a partidului până la pensionare, în 1961; decorat în 1971 cu
ordinul “Steaua R.S.R.”, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
2682. ESCHENAZY, Victor (1928, Craiova – IV.2010, Bucureşti) – ziarist la Scânteia pentru câteva
luni (1949-1950)371 (inclus şi în Kuller 2008a: 438);
2683. EŞANU, Vl. Eugen – angajat al Televiziunii, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin
Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2684. FAUR, Dan (n. Avram Alfred FECHNER, fiul lui Iacob şi Ernestina (n. Iacobsohn)) (8.I.1911
Calafat – 20.V.1961 Bucureşti) – publicist şi traducător, după august 1944 membru de partid,
redator la Editura Tineretului (din subordinea C.C. al U.T.C.) (1945-1946), ulterior
redactor/colaborator la Viaţa românească, România liberă, Tribuna poporului, Victoria, Înainte,
Frontul Plugarilor, etc., , autor al unor poezii vădit proletcultiste şi elogioase la adresa
sovieticilor precum “Tatar Bunar”, “Povestea unui bob de lacrimă”, sau “Turbina vie”, ulterior
consacrat ca autor de literatură pentru copii;
2685. FAUR, Sanda (n. FAERŞTEIN, orig. din Huşi) (sora scriitorului Anton Celaru) – după război
membru P.C.R. şi C.D.R., redactor şi şefa secţiei culturale la ziarul Unirea, din anii ’60 redactor
la Flacăra, publicistă la diverse edituri, după 1989 redactor la revista Realitatea Evreiască;
2686. FAERSTEIN, B. Iosif – menţionat la începutul anilor ’60 ca redactor la cotidianul Informaţia
Bucureştiului, decorat cu ordinul Muncii clasa III-a prin Decretul nr. 478 din 12 aug. 1963;
2687. FĂRCĂŞAN, Sergiu (n. Sergiu FINKELSTEIN) (n. 23.X.1924 Bucureşti, fiul lui Meyer şi Elisa
(n. Schapp)) – după august 1944 se înscrie în partid şi debutează în presa timişoreană, colaborator
la Studentul Român (1945-1947), apoi, timp de două decenii, redactor la Scânteia, unde se
consacră ca un veritabil “cerber” al dogmaticii staliniste în literatură, un “ideolog comunist
intratabil” (Ştefănescu 2005); ulterior se consacră în suplimentul cotidianului Scânteia ca scriitor
de gen SF; emigrat la începutul anilor ’70 în Israel, stabilit din 1973 în Saskatoon, Canada (v. şi
C.P.A.D.C.R. 2006: 491, 664);
2688. FÂNTÂNARU, Ion (n. Jacques GOLDENBERG, fiul lui Moritz) – originar din Brezoi, ziarist la
Graiul nou (oficiosul de limbă română al trupelor sovietice din România la acea vreme) (1946-
1958) şi apoi la Scânteia, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; ulterior ziarist local la
Craiova;
2689. FELEA, Ion (n. Iancu (după alte surse Israel) FELER372, fiul lui Leon; uneori menţionat cu
prenumele Iosif) (n. 28.I.1900, Paşcani – 23.III.1989 România) – fost ziarist interbelic la Lupta,

369
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 103.196 din 8 oct. 1945 în M.Of. nr. 251 din 2 nov. 1945, partea I-a, p. 9686, respectiv
înregistrarea de la C.R.P.Z.
370
V. şi necrologul săi la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE326-327.pdf, p. 20.
371
V. http://varstapatru.blogspot.com/2009/11/victor-eschenazy.html
260
 după august 1944 la Libertatea, membru P.S.D. până în 1948 (în facţiunea “unionistă”,
procomunistă), apoi P.M.R.; şef de birou în Oficiul de Studii al Ministerului Muncii (1945-1948);
redactor la Contemporanul, deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952); ulterior angajat la
Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.M.R şi redactor la revista
Presa noastră în anii ’50; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul
Tudor Vladimirescu cls. I-a;
2690. FELEA, ? – fiul lui Ion Felea; membru de partid şi redactor la Agerpres; exclus şi demis pentru
sionism (v. Solomovici 2003: 276);
2691. FINŢEANU, Iuliu (n. Iulius FICHMAN) (1876-1979!) – cunoscut librar interbelic din Bucureşti,
după război la librăria Cioflec, după august 1944 director tehnic al librăriei Editurii “Cartea
Rusă”, apoi responsabil al Librăriei Ştiinţifico-Medicale, emigrat în anii ’60 în Israel;
2692. FISCHMAN, A. Solly – redactor la Televiziune încă de la înfiinţare, decorat cu Medalia Muncii
prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2693. FLOREA, Z. (n. Zanel FRÜHMAN) – redactor al secţiei culturale la România Liberă după
război, apoi funcţionar la Ed. pentru Literatură Universală, emigrat în Israel şi stabilit definitiv în
Germania (Solomovici 2004: 399; Marinescu 2010);
2694. FLORESCU, Titu (n. BLUMENFELD) – secretar general la ziarul Universul (1948-1953);
2695. FOCŞA, Madu [alias] – în anii ’50 ziarist la România Liberă, coleg cu Sonia Palty (care îl
menţionează în memorii) şi Catrinel Oproiu;
2696. FRIEDBERG VĂLUREANU, Ulrich (fiul lui Moritz) (zis “Uli”) – redactor la România Liberă
începând cu anii ’50 şi până după 1989, apoi stabilit în Israel, redactor-şef al ISRO-Press; decorat
cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2697. FRIMU, ? – ziarist la România Liberă în cadrul secţiei culturale la începutul anilor ’50, ulterior
emigrat în Israel (Solomovici 2004: 399);
2698. FRUNZĂ, Eugen (fiul lui Alexandru şi Susana (n. Rosenkranz)) (21.VIII.1917 Mährisch
Schönberg, Austria) – scriitor, publicist, traducător, colaborator în timpul războiului la ziarul
Bucovina din Cernăuţi (1941-1944), în septembrie 1944 instalat de sovietici prefect al judeţului
Rădăuţi (1944-1946), director al cotidianului Lupta poporului din Suceava (1946-1947), şeful
secţiei agrare la Scânteia, editor al suplimentului Scânteia satelor (1947-1950), apoi redactor-şef
la Albina, respectiv redactor la Flacăra şi Contemporanul (1950-1955) şi secretar al Uniunii
Scriitorilor (1953-1955), membru al comitetului de redacţie la Tânărul scriitor (1955-1957),
colaborator la Gazeta literară, Iaşul literar, Luceafărul, Munca, Scânteia Tineretului, Viaţa
militară, Viaţa românească, etc.; autor de literatură proletcultistă stridentă – v. volumele Sub
steagul vieţii (1950), Zile slăvite (1951), 600 de milioane de oameni liberi (1955), Liberi şi
stăpâni (1956), Ţară minunată (1956) ş.a.;
2699. FRUNZĂ, Mihail (n. FRUCHTMAN) (12.VIII.1914 – 1.XII.1975) – membru de partid din
1944, din 1948 şeful sectorului Ştiinţă în secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., detaşat
pentru studii la Moscova, apoi redactor şef adjunct la Lupta de Clasă în anii ‘50, ulterior director
în cadrul Editurii Politice, la începutul anilor ’70 consilier juridic la Ministerul Justiţiei; decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (dosar F/117 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
2700. GALL, Matei (n. Mátiás GÁL, fiul lui Adalbert şi Ana) (n. 8.I.1920, Deva) – evreu maghiarofon,
ilegalist, deportat pentru activitate comunistă la Vapniarka şi Râbniţa în timpul războiului,
ulterior redactor la Zori noi (Deva, sept. 1944 – 1945), activist de partid şi apoi funcţionar în
Prefectura Cluj (1945-1949), funcţionar M.A.E. (1949-1955), redactor la Agerpres (1955-1965),
colaborator la Lumea, Neuer Weg, Flacăra şi alte publicaţii, emigrat în 1969 în Israel (părinţii lui

372
V. şi M.Of. nr. 156 din 9 iulie 1946, partea I-a, p. 7172.
261
 încă din 1949), apoi, după o perioadă în Italia, stabilit în Germania, la Frankfurt am Main373
(Vago 1981: 123);
2701. (?) GALLOTSIK, W. Vilhelm - în anii ’60 şef de birou la Editura Politică; decorat cu Medalia
Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2702. GELLES, Emil374 – de formaţie inginer, director general al Societăţii Române de Radiodifuziune
(martie – iulie 1945), apoi redactor la Ed. Cartea Românească (e.g. autorul cărţii Energetica
Atomică, din 1946); emigrat în Israel la o dată necunoscută, ulterior stabilit în S.U.A., unde în
anii ’60-’70 a activat ca traducător;
2703. GEORGESCU, Victor (n. Sandu VAISMAN, 1919, fiul lui Haim şi Raşela) – redactor la
Frontul Plugarilor (1946-1953), ulterior reporter 1, redactor, şef de secţie, secretar general de
redacţie şi chiar redactor-şef la revista Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, în prezent
internat la căminul comunităţii evreieşti din Bucureşti şi blogger amator sub pseudonimul
“Pompiliu Sterian”;
2704. GIOSANU, Pasana (n. Frinna-Pesia AVERBUCH; căs. cu Traian Giosanu) (17.I.1907 Rusia –
27.IX.1981) – scriitoare; ilegalistă, în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă; după război membră P.C.R. şi U.F.D.R., cu articole în Scânteia şi Drumul Femeii;
2705. GHIMEŞAN, Ion – menţionat ca redactor şef al variantei franceze Roumanie nouvelle a
publicaţiei tetralingve pentru străinătate în anii ’50 (Solomovici 2003: 88, unde e indicat ca
evreu), ulterior director în cadrul Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea,
respectiv autor publicat la Ed. Tineretului şi E.S.P.L.A.;
2706. GIROVEANU, S. Irma - în anii ’60 redactor principal la Editura Politică; decorat cu Medalia
Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2707. GOLDSTEIN, Ţicu (n. 7.X.1929 Bucureşti, fiul lui Lazăr şi Surica (n. Tobias)) – redactor la
Radiodifuziune (1955-1973), apoi, până în 1989, sociolog la Institutul de Igienă din Bucureşti, iar
ulterior redactor la Realitatea Evreiască, traducător şi publicist; căs. cu Velea (n. König),
cercetător la Institutul de Geriatrie “Ana Aslan”;
2708. GRUMBERG, R. - între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian
2004);
2709. GRÜNFELD, M. Andrei - în anii ’60 şef de birou la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii
Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2710. GURIAN, Sorana (n. Sara GURFINCHEL, fiica lui Isac şi Ghitlea) (18.XI.1913 Comrat,
Tighina – 10.VI.1956 Paris) – în perioada interbelică stabilită la Iaşi, colaboratoare la Adevărul
literar şi artistic, Rampa şi Revista Fundatiilor Regale, în 1938 prezentă în Franţa, apoi revenită
în România, cochetează cu cinematografia, convertită la creştinism sub influenţa monseniorului
Vladimir Ghika, devine simpatizant al mişcării comuniste, urmărită de Gestapo în timpul
războiului, după august 1944 numită de Comisia Aliată de Control la conducerea ziarului
Universul, în paralel translatoare de limbă rusă pentru Comisie şi colaboratoare la
Radiodifuziune, membru de partid, se stabileşte în Italia în 1949 urmare a căsătoriei cu un
cetăţean italian, de care divorţează, ulterior încearcă să se stabilească în Israel, dar după câteva
luni pleacă şi rămâne definitiv în Franţa (D.G.L.R.; Durnea 2002; Solomovici 2003: 315-8);
2711. HALMOŞ, Ştefan – în anii ’50 redactor la Scânteia Tineretului (menţionat între publiciştii evrei
în Kuller 2010: 191 şi 2008: 442; Solomovici 2003: 328-9);

373
V. stenograma interviului luat de Toma Roman Jr. La http://tismaneanu.wordpress.com/2009/05/29/infrangerea-unui-
idealist-matei-gall-si-secta-comunista/. Pentru o mărturie a sa despre deportare, vezi http://www.inshr-
ew.ro/marturii/gall.html.
374
V.
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Index:Conducerea_Societ%C4%83%C5%A3ii_Rom%C3%A2ne_de_Radiodifuziune.
262
2712. HERA, Florin (fiul lui Saul) (n. 22.VI.1925, Roman) – în anii ’50 încadrat în aparatul
diplomatic, apoi transferat la Radio ca redactor-şef adjunct al redacţiei emisiunilor pentru
străinătate (’60-’70), autor ocazional la Lumea, Magazin istoric şi Contemporanul în anii ’70-’80,
decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
2713. HERVIAN, Dinu (n. Duţu HERŞCOVICI375) (13.XII.1913 Moineşti – 15.III.1974) – editor la
ziarul local Cuvântul nostru din Moineşti, apoi membru P.C.R. şi în conducerea C.D.E., redactor
şef la Frontul Plugarilor (1944-1948), inspector la Direcţia Litere a Ministerului Artelor (1946-
1948), director general adjunct la Agerpres (1948-1956), corespondent Agerpres în China (1956-
1958), secretar general al Asociaţiei Ziariştilor Români (1958-1964)376; cu referat de cercetare la
Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1956;
2714. HIRSCH, Suzi – redactor la E.S.P.L.A. la sfârşitul anilor ’50, ulterior traducătoare la diverse
edituri de stat (Ştiinţifică – 1961, pentru Literatură Universală – 1965, 1966, 1969, Minerva -
1977, Univers – 1978, Eminescu – 1981, 1983, etc.);
2715. HOLBAN, Sorin (fiul lui David şi Lia) (n. 6.II.1933 Iaşi – 11.I.2004) – din 1950 redactor la
Informaţia Bucureştiului, apoi redactor-şef la Jurnalul de umor şi divertisment, iar din 1966
director la Jurnalul de Bucureşti (D.G.L.R., Kuller 2010: 191 şi 2008: 443; Solomovici 2003:
329); consacrat mai ales ca publicist;
2716. IACOBOVICI, Rozalia – membru de partid, în anii ’50 şefa redacţiei de limbă maghiară a Ed.
Didactice şi Pedagogice (v. Nastasă, Varga şi Andreescu 2003b: 436, 439 şi 440);
2717. IAROVICI, Eugen – în 1945 membru al subsecţiei Foto a secţiei Propagandă şi Artă a
A.R.L.U.S., ulterior, până în anii ’70, fotograf la mai multe periodice centrale, membru al
Comitetului de Conducere al Asociaţiei Artiştilor Fotografi (Catalan 2009: 87-8;
C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 443; Solomovici 2003: 329);
2718. IONESCU, I. Mia-Blanche – redactor TVR, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul
Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2719. IONESCU-FAVIER, Suzanne – traducător şi redactor la diverse edituri în anii ’60-’80
(Meridiane, Sport-Turism ş.a.);
2720. IOSEFOVICI, Isidor (fiul lui Isac) – redactor la România Liberă în anii ’50-‘60, decorat cu
Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2721. IOSUB, L. David – redactor la ziarul Munca, decorat cu ordinul Medalia Muncii prin decretul
Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 757 din 7 dec. 1964;
2722. IOSUB, “Gică” Gheorghe (d. 2005 Israel) – după august 1944 redactor la cotidianul local din
Iaşi, Opinia, apoi transferat la România Liberă, unde devine şef al secţiei de probleme externe
(Solomovici 2004: 398-9; Kuller 2010: 191, 2008a: 443 şi 2008b: 33)377;
2723. IRŞAI, Emeric C. – angajat al Televiziunii, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului
de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2724. IRŞAI, Elvira – soţia lui Emeric, redactor la Televiziune în anii ’60;
2725. IUREŞ, Ştefan (fiul lui Ichil Juster şi Netta (n. Lupu), n. 7.V.1931 Iaşi) – poet reprezentant al
realismului socialist şi publicist (v. volumele Cuvânt despre tinereţe, Urmaşii lui Roaită, sau În
preajma lui Lenin), corespondent special al Scânteii Tineretului (1949-1966), redactor la
Amfiteatru (1966-1974) şi Viaţa studenţească (1974-1976), din 2002 în redacţia Ed. Hasefer iar
din 2006 chiar director al editurii;

375
V. şi revendicarea sa de către comunitatea evreiască locală la http://romanianjewish.org/ro/?page_id=729.
376
V. Şi http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_11.html,
http://en.wikipedia.org/wiki/Dinu_Hervian
377
Menţionat şi în presa online din Israel, v. http://www.isro-
press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=625%3Abd-454&Itemid=59.
263
2726. IUSTER, I. Herman – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6
noiembrie 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a;
2727. JIANU, Ionel (n. Ionel STARK, fiul lui Leon) (23.X.1905 Bucureşti – 18.III.1993 Paris) –
publicist şi traducător; după război director al revistei Lumină şi coloare (1945-1947), inspector
în cadrul Direcţiei Generale a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (ian. – oct.
1950), şeful secţiei de artă plastică a E.S.P.L.A. (1951-1958), responsabil în cadrul Editurii
Meridiane (1958-1960) şi profesor la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu”(1954-1961);
emigrat în iulie 1961, stabilit la Paris, unde înfiinţează şi conduce editura de artă ArtEd; fratele lui
Virgil Stark şi al arhitectei Leta Stark (D.G.L.R., Kuller 2008a: 216, Simuţ 2008b: 13; M. Popa
2003; Eliade 1990: 219);
2728. JURIST, Eduard (fiul lui Mozes şi Isabela) (22.II.1928 Chişinău – d. Bucureşti) – redactor la
Editura de Stat (1947-1948), la 1 dec. 1947 încadrat cenzor la Serviciul cenzurii Presei din
Direcţia Presă a Ministerului Informaţiei (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029),
apoi şef de secţie la emisiunile pentru copii şi tineret la Radiodifuziune;
2729. JUSTER, Solo (Solomon) (n. 1922) – redactor la Narodnaia Rumania (redacţia publicaţiilor
pentru străinătate) între 1952 şi 1957, când demisionează (inclusiv din partid); emigrat în Israel
împreună cu soţia sa, Mariana, în 1960, activând ca publicist;
2730. KAMERLING, Paul (n. Pinkas Kamerling) – director de personal la Societatea Română de
Radiodifuziune după război (menţionat şi de Nicolae Steinhardt);
2731. KATZ, Iosif – directorul adjunct al E.S.P.L.A. în prima jumătate a anilor ’50 (v. Pienescu 2008:
156, 158, inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 445), ulterior publicist şi traducător la diverse
edituri;
2732. KIRSCHEN, Leonard (n. 5.IX.1908, Brăila, fiul lui Petre Eduard şi Mina, d. 1983) – ziarist, în
1941 refugiat la Ankara, după 1944 corespondent la Bucureşti al Associated Press, arestat şi
condamnat în 1950 pentru înaltă trădare, apoi în mod suprinzător eliberat şi emigrat în Anglia în
1960, într-un probabil schimb de spioni, ulterior reangajat corespondent al Associated Press la
Geneva (v. pentru detalii legate de legăturile sale cu lumea activităţii de informaţii Pelin 2006;
Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 592-3; Solomovici 2003: 434; Cosma 1994: 104; Adrian
Niculescu, f.a.378);
2733. LANDES, G. Hugo – în mai 1947 numit de ministrul Comunicaţiilor membru al Comisiei
Permanente de Radio (M.Of. nr. 104 din 8 mai 1947, partea I-a, p. 3660; pentru evreitate v. M.Of.
nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123);
2734. LAZAROV, Valeriu (fiul lui Avram Lazarov (fiul lui Leon şi Rebecca) şi Elza (n. Lessner))
(20.XII.1935 Bârlad379 – 11.VIII.2009 Madrid) – angajat încă din 1956, ca operator, la
Televiziune, unde promovează treptat până la funcţia de director de film, emigrează în 1970, apoi
producător TV în Spania;
2735. LEIBOVICI, Braha (zisă “Beatrice”) (1928 Moineşti – 2008 Bucureşti) – ziaristă în perioada
comunistă la diverse cotidiane, după 1989 colaboratoare la Realitatea Evreiască (inclusă în
C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 446);
2736. LEIBOVICI, Sabina – în anii ’50 tehniciană la Agerpres (Antip 2012);
2737. LEIBOVICI, L. Samoil – angajat al Televiziunii, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul
Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2738. LEMNARU, Oscar (n. Oscar HOLTZMAN, fiul lui Solomon, orig. din Brăila) (1.II.1907
Bucureşti - 17.V.1968 Bucureşti) – ziarist încă din perioada interbelică la Curierul şi apoi la
Dreptatea, unde deţinea rubrica “Perna cu ace” (1944-1947), lansat imediat după 23 august 1944

378
http://www.scribd.com/doc/24747926/Romani-Si-Evrei-in-Exilul-Romanesc-Adrian-Niculescu
379
Revendicat însă şi de comunitatea evreilor din Piatra Neamţ, v.
http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_08.html.
264
 într-o violentă campanie de “demascări” ale unor “duşmani ai poporului” precum: Mircea
Eliade380, Emil Cioran, Paul Sterian, sau Horia Stamatu; căs cu Rozita (“Zita”) Filderman,
originară din Focşani;
2739. LEREA, Haralambie [alias] (1920 – 1.IX.2005 Bucureşti, cimitirul sefard) – ziarist timp de
decenii, în presa comunistă centrală (în anii ’60-’70 la revista Cutezătorii, în anii ’80 la
Săptămâna), după 1989 colaborator la Curierul Naţional şi al Muzeului Naţional al Petrolului din
Ploieşti, ş.a. (Kuller 2008a: 446; Deleanu 2005: 14); căs. cu Fanţi (n. Moscovici) (1918-2003);
2740. LEWIN, ? - maior, fost ofiţer în Armata Roşie, şef cenzură pentru presă în 1944-1945 (comanda
de facto comisia instituită pe lângă Ministerul Propagandei)381;
2741. LIMAN, Horia (n., cf. actelor oficiale, Herman LEIBELSOHN382, după alte surse LEHMAN)
(22.X.1912 Bucureşti – 22.VII.2002 Elveţia) – în perioada interbelică redactor la Zodiac,
Discobolul, Vremea şi Lumea Românească, după august 1944 redactor la Revista Muncii (1944-
1945), redactor şef adjunct la Scânteia (1945-1946) şi apoi redactor şef la Contemporanul (1946-
1957), apoi din nou redactor la Scânteia, iar ulterior corespondent Agerpres la Geneva, unde
“defectează”, solicitând şi obţinând azil politic (1965/1970), ulterior activând ca publicist; fiul
său, jurnalistul şi publicistul Adrian Mac Liman383 (n. 12.VIII.1944), stabilit la Madrid, este
Marele Maestru al Marii Loji Confederale a Spaniei şi preşedinte al Centrului Iberic pentru Studii
Masonice (C.I.E.M.) din Madrid384;
2742. LITTMAN, I - între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian 2004);
2743. LIVIANU, Dorel (10.X.1907 Bucureşti – 2.IV.1997 S.U.A.) – cântăreţ de muzică uşoară,
deportat pentru scurt timp în timpul războiului într-un lagăr de muncă din Transnistria, angajat al
teatrului Baraşeum din Bucureşti (1939-1945), emigrează în Israel în 1945, se întoarce în
România în 1947, este angajat în cadrul Radiodifuziunii, emigrează definitiv în 1967, ulterior
stabilit în SUA; căs. cu Mella Silberstein (1939), tatăl pianistului David B.(ogdan) Livianu; după
unele surse ar fi fost spion al Securităţii în perioada petrecută în Israel (v. Solomovici 2004: 64-66
şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a:581);
2744. LOVINESCU, Maria Hermina (zisă “Mia”, n. STRUMSCHI, fiica lui Pincas şi Clara (n.
Gewelb); recăs. Grimberg) (10.V.1916 Constanţa – 2.II.1999 Ierusalim) – redactor în cadrul
Radiodifuziunii (29 mai 1945 – 26 sept. 1960), emigrată în Israel la 24 aprilie 1962; a fost prima
soţie a dramaturgului Horia Lovinescu385 (între 1946 şi 1955, împreună cu care a avut o fiică, Ana
Maria, apelată „Anca” (n. 1952, în prezent sub numele Anat Epstein în Israel)) şi s-a recăsătorit în
1958 cu Mihai Ghimpu (Moisă Grimberg, v. infra);

380
A se vedea de pildă articolul „Se reîntoarce în ţară” din 11 octombrie 1944, în care Lemnaru declamă: „Mircea Eliade
vrea sa se intoarca in tara. Fireste ca noi nu-l putem opri, dar nici «bine ai venit» nu-i putem spune, pentru o mie de
binecuvantate motive: 1) A reprezentat in Criterion (societate culturala din Romania interbelica – n.n.) huliganismul,
orientand prin scris si prin scris si prin viu grai lumea spre obscurantism. 2) A reprezentat in strainatate hitlerismul
romanesc. (…) Poate ar fi mai bine sa plece in India. Ne miram, de altfel, ca, obisnuit cu tehnica fachirica, n-a intrat inca
in pamant de rusine”
381
Un oarecare Lewin, profesor de ebraică, este menţionat şi de A.L. Zissu în declaraţia în faţa organelor de anchetă din 4
ian. 1952 (v. Solomovici 2001II: 104).
382
V. pentru românizarea numelui, decizia nr. 87535 din 20 sept. 1948 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 224 din 27 sept.
1948, partea I-a, p. 7850);
383
V. http://www.romanianvip.com/2008/11/un-roman-universal/ şi http://www.adevarul.ro/exclusiv_adevarul/Dosarul-
ultrasecret-defectorilor-Scanteia_0_44996573.html
384
V.
http://www.google.ro/#sclient=psy&hl=ro&lr=lang_ro&tbs=lr:lang_1ro&q=adrian+liman%2C+mason&aq=f&aqi=&aql=&
oq=&gs_rfai=&pbx=1&fp=92e9dcaadb7149b1
385
Acesta s-a recăsătorit ulterior cu Dana (n. Crivăţ), prima din cele trei soţii ale lui Radu Beligan şi a adoptat-o pe fiica
acesteia, Anamaria Beligan.
265
2745. LOVINESCU, Tania (n. Aneta Tiana GOLDENBERG, fiica lui Herman şi Rebeca (n.
FELDMAN)) (9.XII.1924 Ploieşti) – publicistă, poetă şi prozatoare; angajată a Radiodifuziunii
(1949-1953), funcţionară în cadrul Institutului Român de Relaţii Culturale cu Străinătatea (1953-
1955), apoi în cadrul Consiliului Naţional al Femeilor din R.P.R./R.S.R. (1955-1967), respectiv
redactor la revista Agricultura socialistă (ulterior Satul socialist) (1967-1975); colaboratoare la
România liberă, Albina, Contemporanul, Magazin, România literară, etc.; emigrată în 1989 în
Israel, ulterior revenită în România; căs cu Sergiu Lovinescu (n. Laufer), decedat;
2746. LUPAŞCU, Paul (LUPOVICI) – ziarist la Scânteia (coleg de redacţie cu Alexandru Ioanid) în
anii ’50, ulterior emigrat în Israel, colaborator la Viaţa noastră, se pare încă în viaţă în 2001
(Solomovici 2001II: 116);
2747. LUPU, Mihail – menţionat de Solomovici ca fost U.T.M.-ist şi redactor la Scânteia Tineretului
în anii ’50; în prezent încă în viaţă, în Minneapolis, S.U.A.;
2748. LUPU, Natan “Naţi” – în anii ’50 redactor la România Liberă (Antip 2012);
2749. LUPU, Riana (soţia lui Natan Lupu, v. supra) – în anii ’50 redactor la secţia ştiri externe a
Agerpres (Antip 2012);
2750. LUSTIG, Oliveriu (cunoscut ca Oliver Lustig, fost deţinut în lagăr şi autor de literatură pe tema
Holocaustului) (fiul lui Edmund şi Iolanda (n. Herman)) (n. 4.XI.1926 Şoimeni, Cluj) – în prezent
g-ral maior (r), fost jurnalist militar, redactor-şef adjunct al revistei M.Ap.N. Apărarea Patriei
(1956-1986), decorat în 2007 cu ordinul naţional “Steaua României” în grad de cavaler, dar şi în
1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; tatăl lui Adrian Lustig şi socrul realizatoarei TVR Eugenia
Vodă;
2751. MAJTENY, Erick (n. Erick MANN) (19.IX.1922 Timişoara – 22.VI.1982 Bucureşti) (tată
german, mamă evreică) – “jurnalist semievreu de limbă maghiară” cf. fostului său amic şi coleg
evreu Ioan Gärtner386; ilegalist, în 1942 internat în lagărul de la Târgu Jiu; după război membru
de partid, ziarist în Timişoara, la Drapelul Roşu (1946-1948), transferat la Bucureşti, redactor la
revista Ifjumunkas (1949-1954), la Ed. Tineretului (1952-1953) şi la ziarul Elore (1953-1954,
1964-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1955-1956), ulterior colabortor al
revistelor Igaz Szo (1957), Muvelodes (1958-1959) şi Utunk (1963); cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 133/1955);
2752. MALCAŞ, Sorina – în perioada comunistă angajată la Ed. Politică (Solomovici 2001I: 239), în
prezent în Israel, membră a Cercului Cultural [al vorbitorilor de limbă română] din Haifa387;
2753. MARCOVICI, Aron (zis “Relu”) – redactor la România Liberă până în anii ’60, decorat cu
ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963; eigrat ulterior în Israel, unde
şi-a ebraizat numele în forma Doron Midroni;
2754. MARCUSON, Gavril (fiul lui Leibiş şi Eveline (n. Weisselberg)) (1913 – IV.2008 Bucureşti) –
absolvent al liceului “Spiru Haret” din capitală (1931), simpatizant comunist, după război activist
de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al
P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121),
apoi activist în cadrul secţiei Istorie; ulterior angajat în învăţământ, respectiv, timp de decenii,
redactor succesiv la editurile Pentru Literatură, Univers şi Ştiinţifică şi Enciclopedică până la
sfârşitul regimului comunist; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea
Patriei” clasa a III-a (v. şi Goldstein 2008: 18; Kuller 2008a: 448);
2755. MARIAN, B. Eugen (n. 21.VI.1921) (fiul ziaristului interbelic Barbu Marian (n. Burăh
Grossman) şi al Charlottei, n. LÖBEL) – redactor la Tribuna Poporului (1944-1946), apoi la
Timpul şi Rampa, o scurtă perioadă redactor la studiourile “Alexandru Sahia”, iar ulterior redactor

386
V. http://www.bjt2006.org/jour_ig.html.
387
V. şi http://www.isro-press.net/Portal/index.php?view=article&catid=78%3Abuna-dimineata-israel&id=246%3Abuna-
208&tmpl=component&print=1&page=&option=com_content&Itemid=59.
266
 la redacţia emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii (1954-1989) (v. şi Solomovici 2001II:
6);
2756. MAXIM, Mihail (n. Mauriciu STAHL388; în alte documente ale partidului Mihaiu Maxim)
(15.IV.1923 Bucureşti - 1981) – din 1946 director al Editurii Tineretului (a C.C. al U.T.C. /
U.T.M.) până la sfârşitul anilor ’50, ulterior director în cadrul Ministerului Culturii, respectiv al
Fondului de Stat al Cărţii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (89,
respectiv 83/1956) (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110; Kuller 2008a: 257, 448);
2757. MAXY, Liana (11.II.1923 Charlottenburg, Germania – 25.II.2002 Tel Aviv, Israel) – fiica lui
M.H. Maxy (v. infra) şi a Mellei; absolventă a Facultăţii de Teatrologie a I.A.T.C., colaborator la
România Liberă (1945-1971) şi la Unirea; în 1947 numită membru al Comitetului de Lectură de
pe lângă Direcţia Generală a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor (M.Of. nr. 295 din 20 dec.
1947, partea I-a, p. 11281); între aprilie 1948 şi februarie 1949 secretar de presă (cenzor) în
centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din
13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134); ulterior
secretar de redacţie la Secolul 20, şef de rubrică la Cultura Poporului / Îndrumătorul cultural,
redactor la E.S.P.L.A., emigrată în Israel în 1971, unde continuă să colaboreze cu multiple
publicaţii de limbă română; decorată cu ordinul Meritul Cultural clasa I-a prin decretul nr. 1078
din 22 noiembrie 1967;
2758. MIHAILOVICI, Emanuel (1928 Suceava – 2000) – “după război a lucrat la Radio aproape trei
decenii” (Kuller 2008a: 265), din 1983 angajat al T.E.S. din Bucureşti;
2759. MIHĂILEANU, Ion (n. Mordha “Marcu” BUCHMAN) (n. 1.VII.1921 Iaşi) – membru U.T.C.
din 1945 şi P.C.R din 1946; după august 1944 redactor responsabil la Tânărul muncitor, membru
al activului central al C.C. al U.T.M. (din 1948); asistent la catedra de limbă română a Facultăţii
de Fiklosofie a Universităţii Bucureşti (din anul universitar 1948/1949); din 1951 redactor
responsabil adjunct la Scânteia Tineretului, ulterior redactor şef adjunct la Contemporanul timp
de două deceni (’50-’70), ocazional scenarist şi traducător; tatăl regizorului Radu Mihăileanu,
stabilit în 1980 în Franţa (via Israel); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 44/1956 (inclus şi în
C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 449; pentru schimbarea numelui v. decizia M.J. nr. 39.605 din 15 apr.
1946 în M.Of. nr. 95 din 24 apr. 1946, partea I-a, p. 4119);
2760. MIHĂILEANU, Veronica – soţia lui Ion Mihăileanu [v. supra] – în conducerea Editurii
Tineretului în anii ’50-’60, ulterior publicistă şi traducătoare alături de soţul ei, împreună cu care
emigrează în Franţa via Israel (v. şi Solomovici 2001I: 239);
2761. MIRCU, Marius (n. Israil MARCUS; fiul lui Alter Gherşin Marcus (croitor) şi Simelia (n.
Herşcovici, după alte surse Herşcu); fratele lui Solomon Marcus, Olga Isser şi Moritz Marcus,
alias Marcel Marcian) (9.VI.1909 Bacău – 4.IX.2008 Israel) – publicist, în perioada interbelică
ziarist şi membru P.C.d.R., în timpul războiului funcţionar la Centrala Evreilor, după 23 august
1944 angajat în biroul lui Dej de la partid, apoi în redacţia revistei Licurici (1947-1949), redactor
la Viaţa capitalei (1949-1951), marginalizat, ulterior angajat la Şcoala Tehnică de Librari (1952-
1956), redactor la revista Filatelia (1956-1969), respectiv director al Muzeului de Istorie a
Evreilor din Bucureşti (1982-1987); emigrat în 1987 în Israel, unde a activat ca publicist (în 1989
a publicat la Bat Yam cartea Ana Pauker şi alţii);
2762. MIRODAN, Alexandru (n. Alexandru Zissu SALŢMAN, fiul lui Herman şi Netty (n. Thierer))
(5.V.1927 Budeasa, Argeş – 10.III.2010 Tel Aviv, Israel) – absolvent al cursurilor în regim seral
ale Universităţii de marxism-leninism din Bucureşti (1946), cu diverse articole publicate la
Tinereţea, Tânărul Muncitor, Scânteia Tineretului, România Liberă, Scânteia, Contemporanul,
secretar de redacţie la Gazeta literară (1954-1956), redactor la Scânteia (1956-1957) şi la Teatrul
388
V. decizia nr. 69618 din 8 iulie 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 236 din 13 oct. 1947, partea I-a, p. 9206.
267
 (1957-1959), secretar literar al Teatrului de Comedie Bucureşti din 1961; “un alintat al regimului
comunist” cf. Solomovici 2004: 440; emigrat în 1977 în Israel, unde a activat ca muzeograf şi
publicist (directorul revistei Minimum); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 163/1972;
2763. MLADOVEANU, Sorin (n. Sorin REMY, fiul lui Şimon) – critic literar, co-autor al Problemele
literaturii noi din R.P.R. (1952), redactor, cronicar cinematografic şi chiar secretar general de
redacţie la Scânteia în anii ’50-’60, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, emigrat în
anii ’70 şi stabilit la Paris;
2764. MOGLESCU, V. (Willy) (1924-1998) – publicist, critic teatral; secretar de presă şi apoi
inspector al Direcţiei Teatrelor, apoi la cea Literară din cadrul Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (1948-1949-1952), apoi transferat ca redactor la E.S.P.L.A. (1952-1957), ulterior
dedicându-se publicisticii (Kuller 2008a: 269-70);
2765. MOHR, Felicia (n. Finca BANDEL) (n. 14.II.1930) – după război reporter şi crainic al
Radiodifuziunii (v. B. Marian(-Mehr) 2005: 15), în prezent membră a C.E. Bucureşti, poetă şi
scriitoare, membră a “salonului literar” al comunităţii;
2766. MOLHO, Eva (n. Eva ROSENBERG, fiica Anuţei) – soţia medicului Morico Molho, ziaristă la
România Liberă după război; emigrată în Israel alături de soţul ei (Solomovici 2004: 400); sora
lui Teodor Coman (n. Rosenberg), căs. cu Lidia Alcalay;
2767. MOLLING, V. Ernest - în anii ’60 redactor la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii
Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2768. MONTAUREANU, Virgil (n. 1902) – înainte şi inclusiv după război directoul Editurii Cultura
Poporului (Solomovici 2001 I: 239, menţiune şi în Sebastian 1996: 33, n. 22; Kuller 2008a: 449);
în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor
din România, din partea Socec (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019); căs. în 1931
cu Maria Schein; emigrat în anii ’60 în Israel, unde îşi continuă activitatea publicistică;
2769. NĂMOLARU, Victor (n. Aron ZALMAN389) (d. 2009) – redactor la Flacăra – Piatra Neamţ,
apoi la Scânteia în anii ’60 şi respectiv, timp de 27 de ani, redactor şef adjunct la Redacţia
Publicaţiilor pentru Străinătate (în subordinea Ministerului Culturii) (1972-1989); în 1984
menţionat într-o notă internă a Securităţii ca informator390 (ceea ce ar putea explica emigrarea sa
pripită din 1990, imediat după schimbarea regimului în România); redactor şef al ziarului local
israelian Ecoul Nahariei (1993-1998), apoi corespondent la Bună dimineaţa, Israel;
2770. NĂVODARU, Petre (n. Peter Avram FISCHER, la 21.III.1913, d. nov. 1988) (socrul lui Paul
Goma) – ilegalist (membru de partid din 1933), cu dosar personal la Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1891); după august 1944 redactor la cotidianul pro-
comunist Era Nouă şi la Scânteia391, în 1946-1947 redactor la ziarul Universul, respectiv director
adjunct al editurii omonime; în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei în funcţia de vicepreşedinte
al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii de Stat (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947,
partea I-a, p. 8019); în 1948 iniţial numit consilier de legaţie M.A.E. la Legaţia R.P.R. din Oslo şi
Helsinki (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 532), iar din iunie director general adjunct
al Editurii de Stat (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142); apoi exclus din partid
urmare a implicării sale în “dosarul Pătrăşcanu”, după 1957 director adjunct la Direcţia Centrală
de Statistică (şeful departamentului Studii Demografice) şi ulterior publicist la diverse edituri; în
1961 propus pentru decorare într-un raport al Direcţiei Treburilor Cancelariei P.M.R. (Goma
2007; Balaş 2008: 413, 424; Solomovici 2004: 184; Tismăneanu 1991: 141);

389
Singura menţiune disponibilă pe un website evreiesc la http://www.alpas.net/Uli_Old/Massmed/Namolaru.htm
390
V. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1161307-dosarul-presa.htm
391
A se vedea spre exemplu articolul său din 1 nov. 1947, „Naţionalizarea băncilor – condiţie a construirii României
democratice”.
268
2771. NEGREA, Henriette (1922-2005, Bucureşti) – funcţionară la E.S.P.L.A. la începutul anilor ’50;
2772. NEUMANN, Carol [a nu se confunda cu “spaniolul” omonim, inginer, v. supra] – conform
propriilor memorii, în 1945 angajat la Agerpres, ulterior la comisia de cenzură instituită în cadrul
Ministerului Propagandei; din iunie 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4);în anii
’50 se reînscrie la Facultatea de Medicină, profesând ulterior ca medic (apud Solomovici 2003:
379, 380-1);
2773. NIŢESCU, Lionel – ziarist începând cu anii ’50, timp de două decenii în redacţia Flacăra, unde
contribuie la dezvoltarea cultului personalităţii lui Ceauşescu prin articole precum “Patria, cabinet
de lucru al preşedintelui” (1981); inclus între divrşi publicişti evrei de H. Kuller (2010: 191;
2008: 450);
2774. OBREA, Eugen(iu) (n. Edgar OBERST) (d. 2002 Tel Aviv, Israel) – ziarist, membru de partid,
după război redactor la organul de presă a C.D.E., Unirea, unde înfiera zelos sionismul, în anii
’60 publicist la diverse edituri comuniste şi la revista Lumea, emigrat (probabil în anii ’80) în
Israel, unde, sub pseudonimul Eugeniu Obrea, a scris la periodicele Ultima oră, respectiv Orient
Expres şi Tribuna Magazin din Tel Aviv392 (Kuller 2010: 191; Solomovici, 2004: 135, 139 şi
2003: 329; Ioniţoiu 2006);
2775. OIŞTEANU, Valeriu “Valery” (n. OIGENSTEIN) (n. 3.IX.1943 Karaganda, Kazahstan) – fiul
lui Mihail Oişteanu (Oigenstein) şi al Bellei, nepotul lui Leonte Răutu şi fratele lui Andrei
Oişteanu; publicist; redactor la Radiodifuziune între 1967 şi 1972, când rămâne în străinătate - în
1974 inclus într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în
străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
2776. OLARU, Tudor (n. Iosif GERBER, fiul lui Adolf şi Alice (n. Einhorn, 1897-1980)) (1920 –
2008 Canada) - fost ilegalist, un timp coleg de celulă cu Nicolae Ceauşescu, concomitent însă
informator al Siguranţei (motiv de excludere din partid în timpul detenţiei, ulterior reprimit),
membru al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al U.T.C. şi şef al secţiei Propagandă la ziarul
Scânteia (1945-1948), în anii ’50 adjunctul lui Al. Drăghici la D.G.S.S., în anii ’70 reangajat ca
şef de secţie la Scânteia, decorat cu Ordinul Muncii cls. III-a şi ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a
în 1964, respectiv cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971; căs. cu Sonia, tatăl lui
Gheorghe şi Donca;
2777. OLLERER, I. Iosif – angajat al Televizunii în anii ’60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul
Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2778. OPREA, I. Armand – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorat cu ordinul
“Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
2779. OPRESCU, Adolf – din 1956 angajat al Televiziunii, din 1965 corealizator al
“Teleenciclopediei” (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 450);
2780. ORNEA, Zigu (n. Zigu ORENSTEIN, fiul lui Marcu şi Şeila (n. Mendelovici)) (27.VIII.1930
Frumuşica, Botoşani - 14.XI.2001 Bucureşti) – funcţionar administrativ la Botoşani (1949-1951),
redactor la E.S.P.L.A. (1955-1959), îndrumător la Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii (1959-
1962), secretar şi bibliograf principal la Institutul de Ştiinte Economice (1963-1966), în anul 1960
menţionat ca redactor la redacţia de critică a E.S.P.L.A., apoi redactor la Editura Meridiane
(1966-1969) si redactor-şef la Editura Minerva (1969-1989); după 1990 director al Editurii
Meridiane, director al Ed. Hasefer, consilier la Fundaţia Culturală Română, membru fondator şi
redactor la Dilema;

392
V. şi anunţul morţii sale din presa electronică din Israel la adresa http://www.isro-
press.net/Portal/index.php?view=article&catid=78%3Abuna-dimineata-israel&id=269%3Abuna-
231&tmpl=component&print=1&page=&option=com_content&Itemid=59.
269
2781. PALTY, Sonia (n. FOLLENDER, căs. PARASCHIV, nume ulterior ebraizat în Israel; fiica lui
Alfred (cineast) şi Czika (n. Schulman)) (n. 11.VI.1928, Bucureşti) – fostă deportată în
Transnistria, din 1947 ziaristă la România Liberă (sub pseudonimul “Stela Gheorghiu”)şi
Universul (sub pseudonimul “Adina Bontaş”), în anii ’50 în conducerea Federaţiei Naţionale a
Tineretului Democrat din România (F.N.T.D.R.) şi activistă a C.C. al U.T.M., exclusă în 1951,
apoi încadrată la Ministerul Industriei Chimice şi şefă planificare la şantierul Popeşti-Leordeni;
emigrată în Israel în 1961, ulterior publicistă;
2782. PANCU-IAŞI, Octav (14.IV.1929 Iaşi – 16.IV.1975 Bucureşti) (fiul lui Vasile Pancu şi Raşela
(n. Marcu)) – imediat după absolvirea liceului redactor la Radiodifuziune (1947-1958), redactor
în domeniul cinematografic (1952-1962), apoi autor de literatură pentru copii, iar ulterior redactor
la revista Cutezătorii (1967-1969) (D.G.L.R.; Kuller 2008a: 288; O. Sava 2009: 14; Casa Radio
2009: 232); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2783. PECHER, Iacob (5.XI.1908 – 30.XII.1983) – ilegalist, membru de partid din 1932; în decembrie
1947 numit director al agenţiei RADOR (Agerpres 2008: 114, Anexa 2) (dosar P/49 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
2784. PELTZ, Isac (12.II.1899 Bucureşti – 19.VIII.1980 Bucureşti) (fiul lui Natan şi Estera (n.
Rotenberg)) – în perioada interbelică scriitor şi ziarist, după război (în afara intervalului 1951-
1954, când a fost deţinut pe colaboraţionism şi crime împotriva umanităţii393) redactor la
Drapelul (1944-1948) şi la Era nouă (1946-1948), respectiv colaborator la România literară
(1957-1963), Steagul roşu, Informaţia Bucureştiului, Munca, Gazeta literară, Flacăra, Revista
cultului mozaic ş.a.; politicianul postdecembrist Radu F. (Feldman) Alexandru afirmă că ar fi
nepotul (dinspre tată) al lui I. Peltz (v. Solomovici 2003: 97);
2785. PETRUŞA, V. Erika – regizor TVR în anii ’50-’70, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul
Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2786. PHOEBUS, Al. Eugen – după război redactor al secţiei culturale la România Liberă, apoi la
Editura Politică, autor al unor lucări pe teme de politică internaţională; decorat cu ordinul Muncii
clasa a III-a prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2787. POPPER, Armand (d. 1976) – de profesie medic; ilegalist, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 29); după august
1944 asistentul lui L. Pătrăşcanu la Ministerul Justiţiei [exact perioada românizării a zeci de mii
de nume alogene prin decizie ministerială, n.n.], membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, apoi
directorul editurii “Cartea Rusă” în anii ’50, ulterior autor la Editura Didactică şi Pedagogică
(inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 451);
2788. PREDA, Eugen (“Mister Radio”, n. E. GLOTTER) (29.XI.1929 Bacău – 27.VII.2000 Bucureşti,
“Filantropia”) - redactor (1950-1953), redactor-şef adjunct la redacţia de actualităţi politice
(1953-1957), şeful secţiei emisiuni pentru străinătate (1958-1965), redactor-şef adjunct la redacţia
emisiunilor politice interne a Radioului (1965-1969), redactor-şef al redacţiei de actualităţi a TVR
(1969-1973), după 1989 Director General al Radiodifuziunii (1990-1994), ulterior, până la deces,
directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania (CSIER); înmormântat la
cimitiru evreiesc “Filantropia” din Bucureşti;
2789. RADIAN, S. Mînzu – publicist şi jurnalist, autor al lucrării Itinerar coreean (1958), în anii ’60
redactor la revista Magazin, în anii ’70 publicist comentator pentru România Liberă, decorat cu
ordinul “Steaua R.S.R.” (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973) (Kuller 2010: 191; Solomovici 2003:
329);

393
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/P/P%2005.%20Pavelca%20-%20Petcut/Peltz%20Isac/index.php.
270
2790. RADNEV, Manase (1931 – 2009 Bucureşti, Cimitirul Giurgiului) – regizor; în anii ’50 redactor
la Contemporanul şi Informaţia Bucureştiului, din 1958 redactor de emisiuni de teatru la TVR, iar
din 1968 realizator al unor emisiuni publicistice; colaborator al revistei Magazin Istoric; după
1990 realizator al unor emisiuni şi filme documentare despre Holocaust;
2791. RALIAN, Antoaneta (n. Antoinette STEIN, fiica lui Leon (director de bancă) şi Peppy (n.
Rosenblatt)) (n. 24.V.1924 Bucureşti394) – coordonatoare a traducerilor din limbi străine în cadrul
Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de
Miniştri (1950-1961), ulterior redactor în cadrul Editurii pentru Literatură Universală
(transformată în Ed. Univers) (1961-1982, pensionată);
2792. RATEŞ, Nestor (n. Nathan STESSEL, ulterior Rothenstein, 7.IV.1933, Moineşti) – redactor
Constructorul (câteva luni în 1958), apoi la Agerpres (1958-1971), angajat al F.C.E.R. (1971-
1973), apoi emigrat în Israel, ajuns în SUA în 1976, unde se angajează corespondent al postului
de radio Europa Liberă, ulterior unul din cei mai cunoscuţi crainici ai postului, ajuns chiar
director al Serviciului românesc la München şi Praga (1989; 1994-2002);
2793. RAŢIU, B. Ludovic (n. ROTH) (n. 14.IX.1915), de profesie medic, membru P.C.d.R. din 1937,
după august 1944 angajat la Radio, unde ocupă inclusiv postul de director al studioului Regie al
Radiodifuziunii (1952 – anii ’60);
2794. RAUSSER, M. Mircea (frecvent ortografiat şi RAUSER) – absolvent al liceului “Laurian”, fost
deportat la Moghilev (unde i-au murit ambii părinţi); director tehnic în TVR încă de la înfiinţare
(1956); decorat cu Medalia Muncii în 1964, respectiv cu cu ordinul Muncii clasa a III-a prin
Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967; căs. cu Lia; fratele lui Vasile
Rausser; aparent încă în viaţă;
2795. RĂDUCANU, Corneliu (n. Cornel ROSENSTEIN395, fiul lui Isidor şi Flora) (n. 27.VIII.1923
Brăila) – de la sfârşitul anilor ’40 activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (fişă
în dosarul 103/1953), redactor la mai multe publicaţii comuniste (1947-1957), redactor la
Agerpres (1957-1963), apoi la Lumea (1963 - anii ‘80), unde ocupă un timp chiar postul de
redactor-şef); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; soţul regizoarei şi coregrafei
Miriam Răducanu (n. Tausinger, şefa primei şcoli de coreografie din România, în 1949-1950);
2796. REDLINGHER, Ladislau (soţul artistei Alma Redlingher, n. Polak; fiul lui Oscar Redlingher;
pentru scurt timp, se pare, socrul lui Dinu Patriciu) – ilegalist, în anii ’50 lector la Şcoala
Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”, iar până în anii ’70, redactor la Ed. Enciclopedică;
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
2797. REICH, ? – inginer, directorul tehnic al Societăţii Române de Radiodifuziune în 1945;
2798. ROBOTOS, Imre (Emeric) (18.X.1911 Nyirmártonfalva, Austro-Ungaria – 13.X.2001
Budapesta, Ungaria) – în perioada interbelică jurnalist la Oradea, în timpul războiului internat
într-un lagăr de muncă obligatorie, după 1945 membru de partid, între “evreii maghiari” din
“prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123 n.26); absolvent al
Academiei “Ştefan Gheorghiu” (1953), redactor responsabil 81947-1951) şi apoi redactor-şef
(1951-1956) al principalului cotidian de limbă maghiară din România, Romániai Magyar Szó
[trad. “Cuvântul maghiar din România”, redenumit Elöre (trad. “Înainte”) din 1953], profesor de
marxism-leninism la Universitatea “Bolyai” din Vluj (1948-1953), responsabil cu publicaţiile de
limbă maghiară în cadrul E.S.P.L.A. (1956-1958), apoi revenit în Oradea ca funcţionar şi scriitor,
pensionat în 1968, emigrat şi stabilit în Ungaria în 1996; ROBOTOŞ, Emeric - cu fişă de cadre la
secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (1953) (Györffi 2010; Andreescu, Nastasă şi Varga
2003b: 51, 56, 71, 83, 126-128, 171);

394
Revendicată şi de comunitatea evreilor din Roman (v.
http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_03.html#i29).
395
V. dosarul de schimbare a numelui nr. 5/1917/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei.
271
2799. ROMAN, Carol (n. ROSENTHAL) (n. 23.II.1932 Bucureşti) – din 1950 angajat la Scânteia
Tineretului şi în paralel student al Facultăţii de Ziaristică la Ascademia “Ştefan Gheorghiu”, apoi
redactor la acelaşi ziar, ulterior redactor la Revista femeilor şi Informaţia (în anii ’80), publicist,
încă în viaţă în 2011 şi considera cel mai longeviv ziarist în viaţă din România;
2800. ROSMAN, Marcel – angajat al Radiodifuziunii (critic muzical) până în 1952, ulterior arestat
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 591-2);
2801. ROTHENARI, K. - între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian
2004);
2802. RUDICH, Maier (fiul lui Şrul (alias Israel) şi Roza) (7.VI.1913 Buzău - 1991 Israel) – publicist;
în perioada interbelică redactor, sub pseudonimul “Mircea Radu”, la Zorile, Timpul, Semnalul,
etc., după război secretar de presă la Ministerul (Artelor şi) Informaţiilor, în cenzură şi redactor la
Agerpres, până în 1951, când este arestat şi condamnat pentru sionism; eliberat în 1954, emigra în
Israel în 1959, unde activează ca poet şi publicist; căs. cu Silvia, n. Heller (Kuller 2008a: 328;
Solomovici 2003: 331 şi 2001II: 101; YIVO f.a., “Romanian Literature”);
2803. RUNCAN, “Julieta” Agneta (n. Agneta ROSENBERG, căs. Szekely) (15.VII.1920 –
30.XI.1980) – fostă ilegalistă (din 1939) şi secretară particulară a lui Ştefan Foriş, după război
responsabila secţiei Reţeaua Locală la Scânteia, din sept. 1944 până în 1958, când este demisă, cf.
referatului orgnizaţiei de bază de partid a ziarului, pentru “comportament antipartinic atunci când
din însărcinarea partidului însoţea un element revizionist din strănătate” (v. Levant, 2006);
2804. RUPEA, Radu – publicist, în 1970 menţionat la Săptămâna (Solomovici 2003: 329; Kuller
2008a: 453);
2805. RUSSU, E. Gheorghe (d. nov. 2008, Israel) – ziarist la România Liberă timp de decenii începând
cu sfârşitul anilor ’40, un timp şeful secţiei Sport, apoi secretar general adjunct al redacţiei,
ulterior emigrat în Israel396 (v. şi Solomovici 2004: 399); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa
a V-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973); fiul său, Victor, a lucrat mult timp la o televiziune din
Tel Aviv;
2806. RUSU, I. Hareta – în anii ’60 şefă de secţie la Editura Politică; decorată cu Ordinul “Muncii”
clasa a III-a prin decretul nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2807. RUSU, Victor (n. 30.VI.1922 Botoşani – 17.VIII.2011 Bat Yam, Israel) – redactor la ziarul local
Clopotul din Botoşani (1944-1946), apoi la Scânteia (îl “perie” pe Stoica Chivu într-un articol din
21 oct. 1946, v. Solomovici 2003: 202) şi respectiv Veac Nou (ziarul A.R.L.U.S) în anii ’50,
redactor-şef la Revista Cultului Mozaic (1964-1978), emigrat în 1978 în Israel, unde colaborează
cu revista Minimum, dar şi, cvasipermanent, cu revista din România a F.C.E.R., Realitatea
Evreiască (unde semna de pildă seria “Amintiri de la ‘Revista cultului mozaic’”);
2808. SAMOILĂ, ? (n. Samuel RUBENSTEIN ?397) – fratele Elenei şi cumnatul lui Teohari
Georgescu; director administrativ la Scânteia (1944-1945), respectiv purtător de cuvânt la
Tribunalul Poporului în timpul proceselor de război (Buzatu 2008: 407; Deletant, 2001: 34-5, n.
22; 1999:23, n. 2);
2809. SAMSON, A. P. (n. Samson P. ABRAMOVICI) (n. Tecuci, sept.1907) - fost ziarist interbelic la
Lumea, Lupta, Jurnalul; membru fondator al Uniunii Ziariştilor Profesionişti în 1919; după război
secretar general de redacţie la Momentul şi respectiv Cotidianul (1944-1947) (inventariat în
Kuller 2008a: 454);

396
V. http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=625%3Abd-454&Itemid=59. V.
De asemenea anunţul decesului său la http://www.isro-press.net/Portal/index.php?view=article&catid=116%3Abd-2009-
2009&id=758%3Abd-463&tmpl=component&print=1&page=&option=com_content&Itemid=59.
397
Puţin credibil, numele indicat ca de naştere Rubenstein (în Pinay 1962, poziţia 32 la secţiunea “D Rumania”) nu poate fi
admis decât în ipoteza în care întreaga familie Rubinstein şi-ar fi schimbat numele în Samoilă la un moment premergător
căsătoriei Elenei cu Teohari Georgescu.
272
2810. SANIELEVICI, S. – din 1945 unul din traducătorii de la Ed. Cartea Rusă-A.R.L.U.S. (L.
Constantin 2009: 18 n. 27), în 2003 încă în viaţă, traducător la diverse alte edituri;
2811. SANDU, R.M. August - menţionat la începutul anilor ’60 ca redactor la cotidianul Informaţia
Bucureştiului, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 478 din 12 aug. 1963;
2812. “SAVIN, Tudor” (n. Hirsch ŞMIL398, fiul lui Lazăr şi Eti; în acte “Semilian”) (n. 29.VIII.1904
Brăila) – originar din Brăila, debutează în presă în 1940, remarcat prin diatribele împotriva lui
Iuliu Maniu din Scânteia399 (1945-1948), cotidian la care conduce secţia economică; membru
U.T.M., autor al mai multor publicaţii la editura “Cartea Rusă”; arestat şi condamnat pentru
spionaj, ulterior emigrat în Israel, unde va publica Bezna, apărută la ed. Minimum în 1990
(Rădulescu-Zoner et al. 1995: 117, 129, 247; Kuller 2010: 191, 2008: 454; Solomovici 2003:
202, 329 şi 2004: 560; Leibovici-Laiş 2003: 10); fratele ziaristului şi scriitorului S. Semilian (v.
infra);
2813. SAVIN, “V.” (n. Villy AUCHBERG400) (n. 16 sept. 1920 Târgovişte) – membru U.T.C. în
ilegalitate; după război translator la Direcţia Radio a Ministerului Informaţiilor (1947-1949),
secretar responsabil de redacţie la ziarul Unirea / [din 1951] Viaţa nouă al C.C. al C.D.E.
(Solomovici 2003: 178, 329), apoi redactor la mai multe publicaţii comuniste (Kuller 2010: 191);
conform dosarului său de la C.C.P., “întrucât a avut purtare proastă la cădere, C.C.P. i-a
recomandat să muncească serios pentru a putea fi primit în partid. Întrucât avea şi slăbiciuni
burgheze (mahalagisme, preocupări materiale exagerate), în 1951 hotărârea a fost reconfirmată”
(dos. nr. 1274, deschis 18 iunie 1948);
2814. SĂVEANU, I. Roza – corector-şef la România Liberă, decorată în 1973 cu ordinul Muncii clasa
a III-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973); soţia publicistului Simion Săveanu?;
2815. SĂRĂŢEANU, Leon (zis Leonaş, n. ZELŢER401) (22.XI.1919 Bucureşti - 2001) – membru
fondator al C.D.E. în iunie 1945, director la Momentul şi Cotidianul (1944-1947), apoi timp de
câţiva ani redactor la România Liberă, ulterior şef de secţie şi redactor şef adjunct al redacţiei
emisiunilor pentru străinătate (R.E.P.S.) în cadrul Radiodifuziunii, corespondent special la
Geneva, Paris, Londra (1953-1978);
2816. SCHARFSTEIN, Jacob – fost secretar contabil la C.E. Bucureşti, după război funcţionar la
Editura “Cartea Rusă” la sfârşitul anilor ’40402;
2817. SCHÄFFER, Flaviu - funcţionar al Direcţiunii Culturale, apoi al celei a Presei (organul de
cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (la Direcţia Literară), apoi al D.G.P.T.
(1948-1950-?), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948,
partea I-a, p. 5463-4; fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b);
2818. SCHINDERMAN, Lazăr – fotograf al AGERPRES în anii ‘50, ulterior redactor în presa
craioveană (Duţu et al. 2002: 337; FEDROM f.a.);
2819. SCHNAPP, Saul (fiul lui Oliem) – inginer, după august 1944 director guvernator (i.e.
administrator) al ziarului România Liberă şi membru în conducerea Uniunii Evreilor Români din
Vechiul Regat; membru al Oficiului Industrial al Geamului (1947-1948) (M.Of. nr. 232 din 8 oct.
1947, partea I-a, p. 9058), apoi director al Centralei Industriale a Sticlei şi Ceramicii Fine (1948-
1949) (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6629); ulterior director al Societăţii “Slova”
(care se ocupa de topirea tipăriturilor cenzurate în Bucureşti); decorat în 1964 cu ordinul “23
August” cls. V-a; emigrat la sfârşitul anilor ’70 în Israel;
398
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 22767 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 286 din 13 dec. 1945, partea I-a, p. 10901.
399
Spre exemplu, în articolul „Istoria unei figuri ‚istorice’ (28 nov. 1945), Savin îl acuză pe Maniu drept „complice cu
imperiul habsburgic, cu Hitler şi Antonescu, având intenţia de vânzare a Ardealului”.
400
Vezi decizia nr. 79460 din 12 aug. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 193 din 21 aug. 1946, partea I-a, p. 9138.
401
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 95883 din 19 sept. 1945 în M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200.
402
Menţionat în autobiografia înaintată de scriitorul Isac Peltz organelor comuniste, v.
http://talusa1946.forumculture.net/t1477-peltzv.
273
2820. SCHWARTZ, Ida - membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din
cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945 (încadrată în luna mai ca şefă de birou),
subordonată direct Comisiei Aliate de Control (1944-1946) (Corobca 2008: 15, n.7; 2008b, n. 6;
M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), în dec. 1947 promovată şefă de secţie la
Direcţia Presă (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029; M.Of. nr. 33 din 10 febr.
1948, partea I-a, p. 1088); ulterior menţionată cu prenumele “Irina” şi în calitate de director al
şcolii în care erau instruiţi “lectorii” cenzori (Lupu Mindirigiu 1999, apud Solomovici 2003: 379,
381);
2821. SEMILIAN, Solomon (n. Solomon ŞMIL403, fiul lui Lazăr şi Eti) (2.IX.1902 Brăila –
12.XII.1968 Bucureşti) – ziarist în perioada interbelică în Brăila, apoi în Bucureşti; după război
iniţial secretar de redacţie la cotidianul Voinţa Poporului din Băila, ulterior funcţionar în
Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) până în 1950, când este arestat şi condamnat pentru spionaj în
favoarea Marii Britanii şi S.U.A.404; îşi ispăşeşte pedeapsa la Penitenciarul Jilava (1952-1964);
2822. SERAFIN, George - din anii ’50 ziarist, membru al Uniunii Ziariştilor, din 1966 până în anii ’80
redactor-şef adjunct la revista Lumea (v. şi Solomovici 2003: 329, pentru menţiunea identităţii);
2823. SEVER, Alexandru (n. Solomon ZILBERMAN, fiul lui Natan şi Maria (n. Leibu)) (22.I.1921
Moineşti, Bacău – 13.V.2010 Beer Sheva, Israel) – redactor la Editura P.M.R. (1949-1950), apoi
la E.S.P.L.A. (1950-1958), concediat, ulterior publicist, dramaturg, emigrat în Israel în 1990;
triplu distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1976, 1982 şi 1986);
2824. SEVIANU, Monica (n. ALFANDARI, numită ABRAHAM după primul soţ) (1923-1977) - fostă
ilegalistă, soţia lui Igor Sevianu [v. infra], aflată în Palestina între 1946 şi 1948 (după unele surse
militar în Irgun), apoi revenită în România, ziaristă în presa comunistă, membră a celebrului grup
de evrei care la 28 iulie 1959 a jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R., iniţial condamnată la
muncă silnică pe viaţă, ulterior cu pedeapsa comutată la 25 ani muncă silnică, graţiată în cadrul
amnistiei generale din 1964, apoi emigrată în Israel, unde a murit în 1977; bunica maternă a
regizoarei Irene Lusztig (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4);
2825. SILVESTRU, Leonte (1925-1987) – ziarist, redactor şef la De strajă patriei (1952-1954);
incinerat la Crematoriul “Cenuşa”;
2826. SIMION, Ernest – în 1946 era director tehnic al Societăţii Naţionale de Editură şi Arte Grafice
“Dacia Traiană” (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10575);
2827. SLOCEVER, Mayer - membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură
din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945, subordonată direct Comisiei Aliate de
Control (1944-1946) (Corobca 2008: 15, n.7; 2008b, n. 6), ulterior menţionată cu prenumele
“Irina” şi în calitate de director al şcolii în care erau instruiţi “lectorii” cenzori (Lupu Mindirigiu
1999, apud Solomovici 2003: 379, 381);
2828. SOARE, Iulia (n. Lilly SONNENFELD, fiica lui Adolf şi Iulia Sofia (n. Laki)) (5.VII.1920
Galaţi – 23.VII.1971 Bucureşti) – prozatoare şi traducătoare; între 1946 şi 1954 redactor la Ed.
P.M.R. (viitoare Politică), E.S.P.L.A. şi Ed. Meridiane, pensionată pe caz de boală, ulterior
activând ca prozatoare
2829. SOCIANU, Horia (12.VI.1926 – 9.VIII.2009 Arlington, VA, S.U.A.) – în anii ’50 traducător în
cadrul Editurii Ştiinţifice, emigrat în anii ’60, stabilit în S.U.A., unde a colaborat la posturile de
radio Vocea Americii şi Europa Liberă, specializat în problematica României comuniste
(inventariat în Kuller 2008a: 456, Cajal & Kuller 2004);
2830. SOCOR, G. Emanoil (17.III.1881 Iaşi – 1951 Bucureşti, zis “Emil”) - agent Komintern, în
tinereţe ziarist local din Iaşi, tatăl lui Matei Socor (v. infra), după unele surse implicat în celebrul

403
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 108.934 din 25 oct. 1945 în M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9938.
404
V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/S/S%2005.%20Sciglie%20-%20Semo/Semilian%20Solomon%20I/index.php.
274
 atentat de la Senat din perioada interbelică, în anii ’30 director la cotidianul stângist Dimineaţa; în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; după august
1944 director la Curierul şi preşedinte al comisiei de epurare din cadrul Sindicatului Unic al
Ziariştilor, viitor U.S.A.S.Z., într-o campanie care a prefigurat “procesul ziariştilor” iniţiat în mai
1945; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2831. SOCOR, E. Matei (15.IX.1908 Iaşi – 30.V.1980 Bucureşti) – ilegalist cu stagiu recunoscut din
1934; în martie 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu;
unul din cele mai grăitoare exemplificări ale aserţiunii fostului profesor muzicolog Petre
Brâncuşi: “Cominterniştii […] pătrunseseră în mai toate posturile de conducere din instituţiile
muzicale, inclusiv din Radiodifuziunea Română, precum şi în serviciile de cadre, unde tăiau şi
spânzurau” (2006: 142); numit dirijor permanent al orchestrei Radiodifuziuni în sept. 1944; în
1945 numit de ministrul Muncii consilier pe probleme de muzică la Oficiul “Muncă şi Lumină”;
secretarul subsecţiei Radiofonie la înfiinţarea A.R.L.U.S. (1946); director general al Societăţii
Române de Radiodifuziune (1946-1949) şi respectiv preşedinte al Comitetului pentru Radioficare
şi Radiodifuziune (1949-1952)405, preşedinte al Uniunii Compozitorilor (1952), semnatar al unor
materiale pro-comuniste în revista Muzica406; autor al celor două imnuri naţionale ale R.P.R.
“Zdrobite Cătuşe” (1948-1953) şi “Te slăvim, Românie” (1953-1977) şi al unor multiple piese
omagiale dedicate lui Stalin, partidului comunist şi liderilor săi, ca de ex. “Viers pentru Stalin”,
“Salut Moscovei!”, “Cântarea României”, “Îţi mulţumim, partid iubit”, sau „Steagul partidului”
(P. Brâncuşi 2006: 122, 150, 166-7 şi 2005: 105, 111; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 7); fişă
de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în 1946 de către fostul
suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept.
1946), în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (decret nr. 873 din 20.VIII.1949), în 1971
cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1979 cu
ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); tatăl analistului politic Vladimir Socor
(Jamestown Foundation);
2832. SOLOMON, Petre (15.II.1923 Bucureşti – 15/28.X.1991, Bucureşti) (fiul lui Alexandru şi Zoe
(n. Grill)) – emigrat în Palestina în 1944, revenit în ţară în august 1946, redactor la ziarul C.D.E.,
Unirea (1946-1948), redactor şi traducător la Editura “Cartea Rusă” (1946-1948), apoi la
Agerpres (1948-1952), marginalizat în 1952, se dedică activităţii de poet şi traducător şi autor
ocazional la revista Teatrul; căs. cu artista plastică Yvonne Hasan; tatăl regizorului Alexandru
Solomon;
2833. SOLOMON, Ştefan (1908-1962, Bucureşti) – membru de partid, în ani ’50 directorul editurii
Scânteia, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955) şi referat de
cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 17/1956;
2834. SOLOMOVICI, Teşu (n. Herşcu SOLOMOVICI, fiul lui Iancu (zis “Bucureşteanu”) şi Fina) (n.
1.I.1934, Focşani) – activist U.T.M. şi redactor (sub pseudonimul “Teşu Milcoveanu”, ocazional

405
După august 1944, Societatea Română de Radiodifuziune (1936-1948) a parcurs din punct de vedere nominal şi
organizatoric următoarele forme: Societatea Română de Radiodifuziune Naţională (1948-1949); Comitetul pentru
Radioficare şi Radiodifuziune (1949-1953); Direcţia Generală Radio în cadrul Ministerului Culturii (1953-1954); Direcţia
Generală a Radiodifuziunii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1954-1958); Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune
(1958-1973), etc.
406
În primul număr al revistei Muzica din 1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, Matei Socor enunţa în “Cuvânt
înainte” că trebuie pornită o luptă deschisă împotriva influenţelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru
eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală”, idee reluată mecanic şi la fel de propagandistic şi în
nr.1/1953, unde Socor semnează articolul “În întâmpinarea Congresului”, care urma să se desfăşoare sib semnul “luptei
împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului, ploconirii în faţa
artei burgheze decadente” (apud P. Brâncuşi 2006: 115, 141).
275
 şi “Al. Nichita”) la Scânteia Tineretului (1953-1954), ulterior (cu o scurtă marginalizare după
evenimentele din 1956 din Ungaria) la Gazeta Literară (din 1957), Munca (şeful secţiei cultură,
numit în funcţie de Ecaterina Abraham-Borilă) şi Flacăra; emigrat în Israel în 1964; căs. cu
Marta; după decembrie 1989 redactor, şef de editură, publicist şi corespondent al mai multor ziare
din România;
2835. SPIEGEL, Eduard – redactor la Contemporanul, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin
Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;
2836. SPINA, G. (n. George SCHNEIDER) (n. 1896) – după august 1944 ziarist la Libertatea, autor de
versuri proletcultiste la Veac Nou, membru al facţiunii procomuniste din P.S.D.; membru al
Comisiei de Epurare a personalului Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945,
partea I-a, p. 2336); din 1945 în a prim-consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor,
ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 105
din 12 mai 1945, partea I-a, p. 3805); director general adjunct al director general al Direcţiei
Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri
(1950-1952), ulterior arestat; decorat în 1947 de către fostul rege Mihai cu Ordinul “Meritul
“Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543) (Carol
Neumann apud Solomovici 2003: 380, 248; L. Constantin 2009b: 20; Kuller 2008a: 365-6);
2837. STARCK, Otto (fiul lui Jean şi Rebeca (n. Davidsohn)) (n. 11.XI.1930 Bucureşti) – redactor la
Ed. C.C. al U.T.M. / Tineretului (1950-1954), apoi la Radiofuziune, publicist, emigrat în Israel în
1984, membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;
2838. STEINBERG, Ada – după război, timp de două decenii, traducător al Ed. Cartea Rusă, “între cei
mai activi” (L. Constantin 2009: 17), cu titluri precum Muzica sovietică în plin avânt (1951),
Torentul de fier (1951), etc.
2839. STELEA, C. Beatrice - la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorată cu ordinul
Muncii clasa a II-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
2840. STIEBER, Cleo – iniţial crainică a Radiodifuziunii, începând cu 1958 crainica Televiziunii
Române alături de Florin Brătescu (i-a succedat la TVR Marianei Zaharescu, tot evreică) (inclusă
şi în Kuller 2008a: 458, cu numele “Stiber”);
2841. STARK, N. Alexandru (6.XII.1931 Târgovişte – 29.X.1992 Paris) – reporter al Radiodifuziunii
(1949-1959), transferat la TVR (1958-1960), în anii ’60 corespondent la Moscova, colaborator la
Flacăra, Scânteia, Scânteia Tineretului, România Liberă, în anii ’70-’80 realizator de emisiuni la
TVR, după 1989 angajat la MAE şi ulterior corespondent guvernamental la Paris; decorat cu
ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2842. STERNLIEB, Idel – în iulie 1945 numit de către ministrul propagandei membru al Consiliului
de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (M.Of. nr. 147 din 5 iulie 1945, partea
I-a, p. 5649);
2843. STILLER, A. Aristina (1915 – II.2009, cimitirul evreiesc Giurgiului Bucureşti) – redactor la
Contemporanul, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549
din 6 iunie 1967;
2844. STRUJAN, Sorin Paul (n. WEINSTAIN, fiul Reginei)407 (1923 Piatra Neamţ – 6.X.2011
Bucureşti) – jurnalist; redactor Agerpres până la sfârşitul anilor ’60, apoi la Lupta de clasă
(articole în 1971), ulterior redactor la Ed. Politică; soţul activistei Fani Strujan;
2845. STUTMAN, N. Idel – în anii ’60 redactor principal la Editura Politică; decorat cu Medalia
Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2846. SUHAIA, S. Sara – ilegalistă (membru de partid din anii ’30), cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1251), după război activistă
de partid, în anii ’50 redactor la Editura de Stat pentru Literatură Politică şi doctorandă la una din
407
V. şi http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_08.html.
276
 şcolile superioare de partid (C. Lupu 2011; Opriş 2004), ulterior şefă de secţie la Editura Politică;
decorată cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a IV-a prin decretul nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2847. SZABO, Eva (soţia colonelului de Securitate Eugen Szabo) – redactor la Scânteia în anii ’50-’60;
2848. SZEKELY, Sara (n. Charlotta Szekely Iacobovici, la 3.XI.1910; zisă “Şari”) – membru de partid
din 1935, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1947 încadrată prin decret regal, pentru
merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763); deputată supleantă de Braşov, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-
1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); instructor în cadrul sectorului Evidenţa
Carnetelor şi Documentare al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., apoi inspector de
cadre la Radiodifuziune în anii ’60; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; fişă
de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (11/1954);
2849. SZEJELY, Suzana – din 1948 consilier la Direcţia Administrativă a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6943);
2850. ŞELMARU, Florica (22.IV.1916 – 9.I.1982) – soţia lui Traian Şelmaru, după august 1944
membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), membru de partid din 1945, în luna mai a aceluiaşi
an (când încă mai purta numele “Florence Terner”408) încadrată ca şefă de secţie la Direcţia Presei
în Ministerul Propagandei, ulterior ziaristă la România Liberă (în echipa condusă de N. Bellu,
ocupând funcţia de redactor şef-adjunct) până în anii ’50, cu dosar de cadre la secţia Propagandă
şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1955), apoi corespondentul ziarului Scânteia la Moscova, ulterior
membru al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi traducătoare la diverse
edituri din ţară, în anii ’70 redactor la ziarul Munca; decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
cls. a IV-a iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; incinerată la crematoriul Cenuşa;
2851. ŞERBU, I.(gor) (n. Izu SCHECHTER, fiul lui Şaie şi Rebeca (n. Solomon)) (n. 1.X.1934,
Bârlad) – redactor la Contemporanul şi Viaţa studenţească (în perioada 1952-1958), emigrat în
Israel în 1966, unde îşi continuă activitatea jurnalistică la mai multe publicaţii de limbă română;
membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;
2852. ŞMILOVICI, Max – din 1 decembrie 1947 şef de birou în centrala Ministerului Informaţiilor,
ulterior al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029);
2853. ŞTEFAN, I.M. (n. Alexandru Sergiu ŞRAGHER, fiul lui Henri şi Iulia (n. Mandel)) (1.II.1922
Bucureşti – 22.X.1992 Bucureşti) – scriitor şi jurnalist; redactor la Jurnalul de dimineaţă (1946-
1947), secretar de redacţie la Studentul român (1947-1948), redactor la Agerpres (1948-1950), la
Editura Tehnică (1950-1951), şeful Serviciului Presă din Ministerul Construcţiilor (1951-1961),
funcţionar la Centrul de Documentare pentru Construcţii şi Arhitectură (1961-1969), redactor la
Magazin istoric (1969-1973);
2854. TACCIU, Elena-Esther (n. ROSENBERG, fiica lui Solomon şi Mera (n. Stashun) (6.XII.1933
Fălticeni) – scriitoare şi critic literar, după absolvirea liceului redactor la Editurile U.T.M. /
Tineretului şi pentru Literatură (1953-1955), apoi studentă, ulterior profesoară în învăşământul
liceal; membru al U.S.R. pensionară din 1982; emigrată în 1990 în Israel;
2855. THALER, Felicia - în 1949 referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public,
la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658); în anii ’50 redactor la secţia
(viitoarea redacţie) Buletin Special a Agerpres;
2856. (?) TITREA, I. Boris – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6
noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a;
2857. TOMA, A. Sidy (Sara) (24.II.1891 – 15.VI.1976 Bucureşti) – soţia lui Alexandru şi mama lui
Sorin Toma, membru de partid din 1945, redactor la Scânteia în anii ’40-’50, membru în C.C. al
U.F.D.R. (1948-?), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951) (dosar T/62
408
V. M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4461.
277
 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a; incinerată
la crematoriul Cenuşa”;
2858. VASERMAN, N. Henrieta (probabil Wasserman) - la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de
clasă, decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
2859. VERONA, Sergiu (fiul lui Haim) – în peroada războiului deportat în Transnistria, după război
activ în domeniul cenzurii presei (cf. fostului său coleg de birou, Carol Neumann, apud
Solomovici 2003: 379; 2004: 400), în anii ’50-‘60 redactor la Agerpres, cu facultatea absolvită la
Moscova şi doctorat la Academia “Ştefan Gheorghiu”, autor al unor articole şi cărţi pe probleme
de politică internaţională, în anii ’70 cadru didactic şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi
de Studiere a Problemei Naţionale din cadrul Academiei “Ştefan Gheorghiu” şi redactor la revista
Lumea, stabilit în 1986 în circumstanţe incomplet elucidate în S.U.A., unde a activat ca analist de
politică internaţională, specializat în spaţiul ex-sovietic;
2860. VITNER, Carol – încadrat iniţial în iunie 1948 ca translator interpret-şef la Direcţia Culturală,
dar transferat rapid ca lector la Direcţia Presă (organismul instituţional de cenzură) din cadrul
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), responsabil de controlul pe teren al cărţilor
(M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5463-4; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a,
p. 1134; A.N.I.C., fond D.G.P.T., dosar 7/1948, apud Corobca 2008b);
2861. UŞER, Mandi - membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din
cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945 (Corobca 2008: 15, n.7);
2862. VEITH, F. Iulia - în anii ’60 redactor la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul
Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2863. WALD, Elena I. – responsabilă montaj în TVR începând cu 1956, decorată cu Medalia Muncii
prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2864. WEISER, Mircea – regizor al Televiziunii încă de la înfiinţare (1956);
2865. WEISSGLAS, I. James Immanuel (14.III.1920 Cernăuţi – 28.V.1979 Bucureşti; fiul lui Isak) –
traducător şi poet germanofon, deportat în Transnistria (1942-1944), stabilit în Bucureşti în 1945,
secretar tehnic şi corector la editura Europolis (1945-1948), documentarist, apoi translator
principal la România Liberă, traducător de limbă germană la diverse edituri sub pseudonimul
“Ion Iordan” şi publicând poezii la revista de limbă germană Neue Literatur; decorat cu ordinul
Muncii clasa a III-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973) (v. şi Kuller 2008a: 416);
2866. WEISSMAN, Iancu – avocat, la sfârşitul anilor ’40-începutul anilor ‘50 la Editura de Stat pentru
Literatură şi Artă (în autobiografia de la Securitate a lui Isac Peltz409);
2867. WILNER, Carol – din 1947 şef de serviciu în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 134
din 16 iunie 1947, partea I-a, p. 4860);
2868. ZAICIK, Olga (căs. Spitzer) (fiica lui Manase Zayczyk şi Jona (n. Landau)); în numeroase
documente cu numele ortografiat românizat “Zaicic”) (n. 8.XI.1921 Łódź, Polonia) –
traducătoare, stabilită în România în 1927; după război redactor, succesiv, la Editura de Stat
(1948-1951), E.S.P.L.A. (din 1959 şef de secţie), Ed. pentru Literatură Universală (din 1965) şefa
secţiei de literaturi romanice) şi Ed. Univers (1970-1976, pensionată); colaboratoare la Secolul
20, România literară, Cahiers roumains d'etudes litteraires, etc.;
2869. ZALIS, Henri (n. 25.V.1932, Bucureşti) (fiul lui Iancu şi Sally (n. Rosman)) - cunoscut mai
degrabă ca istoric şi critic literar; fost redactor la ziarul sindicatelor, Munca (1949-1953), Viaţa
Militară (1953-1955, sub pseudonimul Horia Zamfir), redactor şi apoi corector la Gazeta literară
(1955-1958, 1959-1962), colaborator frecvent la revista Teatrul, unde semna articole precum
“Despre dogmatism în critica dramatică”410, “Cerinţele epocii şi eroul revoluţionar”411 sau

409
V. http://talusa1946.forumculture.net/t1477-peltzv.
410
V. Teatrul, an II, nr. 4 (aprilie), 1957, pp. 44-47.
411
V. Teatrul, an IV, nr. 3 (martie), 1959, pp. 21-24.
278
 “Valori realist-socialiste în dramă”412, apoi angajat al Bibliotecii Centrale Universitare din
Bucureşti, ca bibliotear (1963-1967), documentarist (1967-1972), redactor (1973-1979),
cercetător (1979-1987); semnatar al unor articole în Săptămâna, Tribuna, Cronica, suplimentul
literar-artistic al Scânteii Tineretului şi Ateneu (sub pseudonimele “Horia Zamfir, Radu Zamfir şi
Radu Rotaru); delatorul lui Paul Goma în scandalul pe marginea revistei Viaţa Românească a
U.S.R.; căs. cu Marilena (d. 2011), medic pediatru;
2870. ZINCĂ, Haralamb (n. Harry Isaac ZILBERMAN, fiul lui Iosif şi Carolina (n. Sielberman))
(4.VII.1923 Roman – 28.XII.2008 Bucureşti) – cunoscut publicului mai degrabă ca autor de
romane poliţiste şi de spionaj, în perioada sa publicistică de început în rândurile proletcultiştilor;
bibliotecar al A.R.L.U.S. (1945-1946), activist de partid responsabil în secţia Cultură şi Arte
(1946-1948), apoi activist sindical (1948-1950), apoi redactor-şef adjunct la Tânărul scriitor şi
Luceafărul, respectiv redactor la Viaţa Românească în anii ’50, secretar responsabil de redacţie la
Gazeta literară (1962-1967), ulterior directorul Casei Scriitorilor (din 1967); căs. cu Stela, tatăl
actorului şi regizorului Andrei (Abraham) Zincă;
Operate în profunzime şi în anvergură, asemenea contabilizări confirmă factual şi verificabil
percepţii prima facie subiective precum cea exprimată de Leonte Răutu (el însuşi evreu, de altfel) într-o
şedinţă din 1960 a B.P. al P.M.R.: “în sistemul editorial erau peste 40% evrei” (apud Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 644).
În fapt, aprecierea lui Răutu pare chiar o subestimare; în anii ‘50, în arhitectonica
instituţională a primilor ani de comunism în România, sectorul presă-tipărituri a fost unul din cele mai
aglomerate în evrei. Practic, toate editurile de acoperire naţională (de profil generalist) erau
conduse de evrei: Ed. P.M.R. (viitoare “pentru Literatură Politică”, ulterior “Politică”) – Barbu
Zaharescu, apoi Jack Podoleanu, din 1952 avându-l ca director adjunct pe Leonte Tismăneanu, iar din
1964 condusă de Valter Roman; Editura de Stat (1948) – Al. Toma (Moscovici), avându-i ca adjuncţi
pe Petre Năvodaru (Fischer) şi Ion Aszody; Cartea Rusă - Ilca Melinescu (ulterior directoare şi la Ed.
pentru Literatură Universală), iar apoi Armand Popper; Scînteia – ştefan Solomon; E.S.P.L.A. (fosta
Fundaţie Regală pentru Literatură şi Artă) – Al. Toma (secondat de Iosif Katz); Ed. Cultura Poporului
– Virgil Montaureanu; Editura Tineretului - Mihail Maxim (Stahl); Editura în limbi străine – Paul
Luchian (plus ambii directori adjuncţi Gh. Wolf(f) şi Gh. Fodor); Ed. Tehnică – Carol Neuman(n); Ed.
pentru Literatură – Radu Lupan (Leibovici), Ed. Academiei R.P.R. – Al. Graur (1955-1974); iar la
nivelurile ierarhice imediat inferioare, se regăseau în diverse funcţii: S. Iosifescu şi Vera Călin (Ed.
pentru Literatură), Veronica Mihăileanu (Ed. Tineretului), R. Albala, B. Elvin, L. Cassvan, D. Hîncu,
M. Aderca, Al. Sever, H. Negrea, I. Soare (Sonnenfeld), R. Joil, I. Weissman, I. Jianu (Stark), Z.
Ornea, S. Drăguşanu (toţi la E.S.P.L.A.), O. Zaicik (Ed. de Stat); L. Redlinger (Ed. Enciclopedică),
Sorina Malcaş, Ana Pauker (după 1956) la Ed. Politică), Beti Caragiale (Ed. Ion Creangă); Fl. Mugur
(Cartea Românească), P. Solomon (Cartea Rusă), etc.
Cvasiidentic, majoritatea covârşitoare a serviciilor/direcţiilor de presă din ministere era
condusă de evrei: R. Hillard (M.A.E.), L. Almosino (Poştă şi Telecomunicaţii), E. Boldan
(Învăţământ), Al. Buican (Arnoldi) (M.A.E.), C. Baltazar (Industrie Alimentară), L. Demetrius
(Informaţiilor), succedată de M. Rudich, I.M. Ştefan (Şragher) la Ministerul Construcţiilor, etc.
Chiar şi la jumătatea anilor ’50, aşadar după “epurările” din 1952, conducerea centrală a
organelor de cenzură era în continuare dominată autoritar de evrei: şeful D.G.P.T., directorul Iosif
Ardeleanu (Adler), ambii adjuncţi ai săi, Raia Vidraşcu şi Horia Panaitescu (Witzling), plus cel puţin 2
din cei 5 directori – Moise Rosenzweig şi Florentina Molho Moraru. Lor li se adaugă în primii zece ani
postbelici: Siegfried Alperin, Gherghina Ardeleanu (Adler), Paul Cornişteanu, (?) Gh. Gonda (Zsille),
Nicolae Hodoş, Alice Horovitz, Joseta Stănescu, Eugen Schileru şi Al. I. Ştefănescu – membri ai
Comisiei de Cenzură instituite la 2 mai 1945 în cadrul Ministerului Propagandei; Radu Mănescu
412
V. Teatrul, an III, nr. 6 (iunie), pp. 20-25.
279
(Mintzer, şeful Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii, 1950-1952) şi
adjunctul său, G. Spina (Schneider); Ana Naum (şefă adjunctă a E.P.D.); iniţial Petre Năvodaru
(Fischer), iar din august 1948 Andrei Lăzărescu (Lazarovici) (membru al Comitetului Director al
Editurii de Stat); M. Slocever, Ida Schwartz, L. Mindirigiu, Mandi Uşer, F. Schäffer, C. Vitner, M.
Cohn, Salvador Molho, Matei Wolf, Dolores Bancic, Carol Neumann, mr. Lewin, S. Schnapp, Vl.
Colin (Cohn), E. Stănescu (Fischel), I. Bercu, S. Verona, J.M. Baruch, L. Băluş, (?) C. Gutter, K.
Rothenari, R. Grumberg, H. Cajal, I. Littman, etc. – între zecile de cenzori din Ministerul Propagandei,
apoi Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), iar în final D.G.P.T.;
În aceeaşi primă decadă postbelică, Agerpres era condusă de facto de directoarea adjunctă
Stela Moghioroş, secondată de D. Hervian şi avea estimativ în redacţie de 2 ori mai mulţi evrei decât
români: P. Solomon, Y.N. Goldenberg, F. Antip (Solomon), Z. Brumaru, S. Strujan, R. Lupu, Stela
Ivănescu (Bally), Sabina Leibovici, F. Thaler, H. Liman, S. Verona, Felea, M. Rudich, N. Rateş, I.M.
Ştefan, L. Schinderman, etc.
În sectorul de presă propriu-zisă (domeniu predilect de suprareprezentare a evreilor
indiferent de ţară şi regim), în toate redacţiile principalelor ziare de tiraj naţional de profil social-
politic, majoritatea evreiască era covârşitoare. Astfel, în decada 1945-1954 activau de pildă (aproape
toţi semnând sub nume românizate, după cum se poate constata):
 la Scânteia (estimativ 90% evrei între redactori şi colaboratorii cvasipermanenţi pe perioada
analizată) – Miron Constantinescu ((?) M. Kohn, director 1945-1949), Sorin Toma (Moscovici,
redactor şef 1947-1960), S. Brucan (Bruckner), Şt. Voicu (Rotenberg) şi H. Liman (Lehman)
(redactori-şef adjuncţi), I. Ardeleanu (Adler), P. Cornea, S. Moghioroş (Radosoveţkaia), H.
Obedeanu (Lazarovici), L. Răutu (Oigenstein), T. Savin, V. Roman (Neuländer) (1946), Tr.
Şelmaru (Terner), V. Bârlădeanu, Al. Buican (Arnoldi), Paul Solomon, Avram Croitoru, E.
Frunză, V. Eschenazy, P. Lupaşcu, S. Mladoveanu (Remy), Tudor Olaru (Gerber), S. Fărcăşan
(Finkelstein), V. Russu, N. Corbu, Sidy Toma, etc.;413
 la Contemporanul (într-o proporţie identică celei de la Scânteia) – I.N. Bălănescu
(Rosenzweig), S. Alterescu (Ierusalim), S.R. Bratu (Barasch), I. Călugăru (Croitoru), M.
Cremene, D. Hîncu, R. Lupan (Leibovici), T.G. Maiorescu (Mayer), M. Marcian (Marcus), J.
Popper, E. Suter şi Ion Vitner, I. Ardeleanu (Adler) (după perioada de la Scânteia), N. Moraru
(Şafran), M. Cruceanu, V. Silvestru (Moscovici), E. Spiegel, I. Şerbu (Schechter), A. Stiller, Al.
Buican (E. Arnoldi), O. Crohmălniceanu (Cahn), I. Felea (Feller), M. Breazu (Mendelovici, v.
infra), H. Liman (Lehman) (din 1946), I. Mihăileanu (Buchman), etc.;
 la Scânteia Tineretului – practic întreaga redacţie – Milu Brucăr, I. Sava-Segal, B. Titrea,
Herman Juster, T. Solomovici, H. Zalis, R. Cosaşu (Röhrlich), George Radu Bogdan, B.
Dumitrescu (Dollinger), Şt. Iureş (Juster), C. Roman (Rosenthal), M. Breazu (Mendelovici), M.
Lupu, Şt. Halmoş, soţii Mihăileanu (Bruchman), Al. Mirodan (Salţman), etc.;
 la România Liberă (probabil peste 85%) – N. Bellu (Schor), S. Alterescu (Ierusalim), J. Popper,
E. Schileru, N. Moraru (Şafran), A. Arsene Maria (Leibovici), Al. Cornescu (Hirschfeld), H.
Dona (Natansohn), F. Şelmaru, Ani Stanciu, Frimu, Z. Florea (Frühman), S. Săveanu, V.
Silvestru (Moscovici), Gh. Rus(s)u, S. Palty, N. Lupu, L. Sărăţeanu (Zeltzer), S. Schnapp, Tr. şi
F. Şelmaru (Terner), A. Dumbrăveanu (Berman), I. Weissglas, E. Molho, E. Phoebus, A.
Marcovici, I. Cojocaru, U. Friedberg, I. Iosefovici, etc.
 în rest, deşi poate în proporţii poate nu atât de spectaculoase, evreii ocupau poziţii-cheie în
redacţiile Flacăra, Lupta de clasă, Frontul Plugarilor, Muncitoarea, Graiul Nou, Presa
Noastră, Era Nouă, Universul, Veac Nou, Munca, etc., ducând proporţia cumulată de evrei în
toate publicaţiile centrale de profil generalist ale statului comunist undeva în jurul a cel

413
Practic, exceptând cazul controversat al lui Miron Constantinescu, în redacţia Scânteii din primii ani postbelici cu greu
pot fi identificaţi doi români: Pavel Chirtoacă, respectiv Nestor Ignat.
280
 puţin 50%, adică fiecare al doilea redactor, aceasta în contextul – se cuvine repetat – al unei
ponderi a minorităţii evreieşti de doar 1% în populaţia României în prima jumătate a anilor ’50!
Şedinţa din 2 septembrie 1953 a conducerii secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.
cu redactorii-şefi ai ziarelor centrale oferă o altă mostră a “evreizării” covârşitoare a aparatului
propagandistic din perioada stalinistă: din cei 12 participanţi la întrunire, 10 erau evrei: L. Răutu, şeful
secţiei Propagandă şi Agitaţie; Ion Mihăileanu (Buchman) (Scânteia Tineretului), Silviu Brucan
(Scânteia); Horia Liman (Lehman) (Contemporanul); Marcel Breazu (Bresliska) (România liberă);
Henri Dona (Radiodifuziune); Ecaterina Borilă (Abraham) (Viaţa sindicală); Dinu Hervian (Agerpres),
Aurel Baranga (Urzica); Leon Sărăţeanu (R.E.P.S. din cadrul Radiodifuziunii) (v. stenograma în
A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 81/1953, ff. 1-4).
Cât priveşte radioul şi televiziunea, nivelul ierarhic al poziţiilor ocupate şi ponderea evreilor
în cele două instituţii în primii 10-15 ani postbelici doboară probabil orice record:
 toţi şefii sucesivi ai Radioului din primii zece ani postbelici – E. Gelles (1945), N. Moraru (de facto
între 1945 şi 1946), Matei Socor (1946-1952) respectiv Melita Apostol (ca director general al
direcţiei de resort din cadrul Consiliului de Miniştri în perioada 1954-1958);
 directorii generali adjuncţi Iosif Petre (1945-1946), Al. Graur (1949-1952) şi Laurenţiu Profeta
(1949-1953, v. infra),
 T. Bratin – director de programe, P. Kamerling – şeful direcţiei personal, Reich – directorul tehnic,
L. Raţiu – directorul studioului Regie, L. Sărăţeanu – redactorul-şef adjunct al R.E.P.S., N. David –
şeful secţiei culturale (din 1949, succedându-i lui Al. Graur),
 între redactori, crainici, consilieri şi reporteri ai radioului şi/sau televiziunii, respectiv funcţionari
din aparatul central de stat cu atribuţii în materie: Siegfried şi Samuel Alperin, H. Aramă, V.
Lazarov, T. Brateş, Vl. Colin, R. Bart, D. Livianu, A. Giroveanu (Engelberg, v. infra), Marcel
Rosman, R. Bart, Israil Bercovici, Paul Bernstein, Adolf Wald, Edith Silvian, Henrich Carasso,
Margit Rudich, Stefania Perlmutter, Melita Mayer, Marceal Holban, Igor Block, Bernard Bereanu,
Eugen Preda (în acea perioadă un simplu redactor), Idel Sternlieb, Cleo Stieber, Al. Stark, S. Cunea
(Cohn), Ernest Halpert, Hugo Landes, S. Alterescu, M. Florea (Forschmidt), Boris Marcu, N. Stroe
(Nacht)414, Octavian Sava, O. Pancu, H. Albulescu (Hoffman), Ada Brumaru, Alexandru Fermo,
Adolf Oprescu, Dusi Mura (v. infra), V. Porumbacu, Heinrich Carasso, E. Jurist, Fl. (Legrel)
Mugur, F. Mohr, A. Margul-Sperber, Maria Lovinescu (Strumschi/Grinberg), Tania Lovinescu
(Goldenberg), O. Starck, M. Petroveanu, Ţ. Goldstein, E. Mihailovici, H. Negrin, Willy Savin,
Albet Clain, M. Rausser, Andrei Brădeanu, Solly Fişman, E. Irsai, Mia-Blanche Ionescu, Samoil
Leibovici, I. Ollere, Carol Petala, Elena Wald, Erika Petruşa, etc., etc., etc.
În sfârşit, situaţia din presa centrală nu era nicidecum discordantă faţă de cea din presa
locală. La Iaşi spre exemplu, în 1948, angajaţii ziarului “democrat” Opinia erau în integralitate evrei:
Janeta Benditer (viitoarea profesoară universitară), A. Mircea (Meerovici), Sandu Zonenreich, Leonte
Zilberman, Jean Leibovici, Coca Orenstein, Sama Manas şi David Schwartz (v. Direcţia Judeţeană Iaşi
a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie, 1879-1950, dosar 628/1948, ff. 30-31); în
acelaşi an, al deplinei instaurări a comunismului în România, redacţia ziarului local Lupta Moldovei,
deţinut până atuncia, alături de tipografia aceluiaşi trust, de viitorii “culturnici” Mihail Novicov şi Ihil
Benditer, se compunea din Leonard Zăicescu (Zilberman), Levensohn, Iosif Nathansohn, Leon
Kleinstein, Leo Klep, Max Damscher, Bercu Croitoru şi Sache Braunstein (idem, ff. 34-35), plus Jacob
Popper (v. infra); iar din cele 7 tipografii care fiinţau în oraşul Iaşi la sfârşitului anului 1945, cel puţin 6
din ele erau conduse/deţinute de evrei: “Progresul” (Milca A. Grimberg), “Lucrătorii asociaţi” (Pincu
Herş, Simon Şmilovici, Michel Israel şi Leila Beila Schwartz), “Victoriei” (Segal Nisem, Iancu Braer şi
Marcu Solomon), “Moldova Liberă” (Mihail Novicov (Neuman) şi Ihil Benditer), “Manolos” (Isac

414
A continuat mulţi ani după 1944 emisiunea “Ora veselă” la Radio; decorat cu titlul de “Artist emerit al poporului” prin
Decretul nr. 508 din 1954 al Prezidiului M.A.N.
281
Weisbuch) şi “Munca grafică” (Leib Marcu), singura incertitudine remanentă fiind cea referitoare la
identitatea lui Alexandru Terek, proprietarul tipografiei de pe strada Mârzescu nr. 8 (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie, 1879-1950, dosar 470/1945, ff. 85,
139, 160 şi 173);
Concluziv şi oarecum redundant ca precizare, ponderea şi poziţia ierarhică a evreilor în
sistemul editorial-tipografic şi în mass media primilor ani de comunism, cei ai cruntei terori staliniste,
rivalizează şi, în mod posibil mai ales din perspectiva poziţiilor decizionale ocupate, pare chiar să
depăşească ponderea şi influenţa evreilor din aparatul administrativ-politic al aceleiaşi perioade.

EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
(sectoarele ideologizate)

2871. AGAGIAN, Hermina (1915 - XI.2009, Bucureşti, cimitirul sefard) – asistentă la catedra de
economie politică a I.P.B. (?-1953-1954-?);
2872. ALTERESCU, Sara (n. Sara Moiseevna FAINBOIM) – evreică basarabeancă, fostă spioană în
favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică (condamnată în instanţă), deţinută împreună cu Ana
Pauker, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 885); după război membru P.C.R./P.M.R. şi în anii ’50 şefă de lucrări (cumul) la catedra
de marxism-leninism, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti; decorată
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a; în viaţă în 1994,
intervievată fiind de Robert Levy (v. I.P.B. f.a., p. 45; Levy 2002: 51, 59, 203, 223, ş.a.; dosarul
de la C.C.P. nr. 380/1062 din 9.IV.1947);
415
2873. APOSTOL, Pavel (n. Pavel ERDÖS ) (n. 16.XI.1920 Arad) – evreu maghiarofon, instalat în
locul lui Lucian Blaga la Universitatea din Cluj, profesor de filosofie şi marxist dogmatic
(încadrat în 1949 ca profesor adjunct de materialism didactic şi istoric la Facultatea de M;uzică a
Institutului de Artă din Cluj), membru al Academiei “Ştefan Gheorghiu”, prorector al I.C.P.C.D.
şi director L.A.P.I.; turnător la Securitate, sub numele de cod “Şerban”, al lui Lucian Blaga şi al
ginerelui acestuia, Tudor Bugnariu (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 712; Tismăneanu
2011c; Kuller 2008a: 431; M. Roşca 2003: 151; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 403, 716,
719; Verdery 1995: 151-2);
2874. AUSCHI, Arthur – şef de lucrări la cabinetul de marxism-leninism al Institutului Politehnic
Bucureşti (1950-1951) (I.P.B. f.a. p. 41);
2875. AVRAM, L. (n. Leibu) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din
Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2876. BANU, Ion (n. Ionel BLAU416) (16.VI.1913 Bucureşti – 12.V.1993 Bucureşti); profesor de
istoria filosofiei la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti şi autor la Revista de filosofie;

415
V. M.Of. nr. 273 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10381.
416
Schimbarea numelui în baza deciziei nr. 97.246 din 30 sept. 1946 a ministrului Justiţiei (publicată în M.Of. nr. 234 din 9
oct. 1946, partea I-a, p. 10914).
282
 cf. Breviarului Bibliografic consacrat evreilor din România, “[î]n ultimii ani de viaţă s-a apropiat
de comunitatea evreiască, susţinând interesante prelegeri cu teme iudaice” (Kuller 2010: 190,
2008: 51-2 şi 2005: 10; FEDROM 2008: 86, poziţia 24); incinerat;
2877. BARATH, Eugen (n. BRATYNKA) – membru de partid; în febr. 1949 încadrat prin decizia
ministrului Învăţământului Public asistent de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe
Economico-Juridico-Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr.
1949, partea I-a, p. 1259); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1963;
2878. BARTFELD, Leo - în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public profesor
univ. de materialism didactic şi materialism istoric la Facultatea de Filosofie a Universităţii
“Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778);
2879. BĂLĂNESCU, N. Ion (n. Marcu ROSENZWEIG) – cf. unor surse nepot de unchi al lui Mihail
Roller (v. Slama Cazacu 2005-2006: 23), după război membru de partid, profesor la Universitatea
Bucureşti (C.I. Parhon), implicat în epurările din 1948-1949, şi publicist la Contemporanul417; în
anii ’50 – ’60 profesor cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei R.P.R. şi autor al unor
articole în Revista de psihologie; emigrat în Israel în 1969, ulterior în Marea Britanie, împreună
cu fiul său, violonistul Alexander Bălănescu;
2880. BÁNYAI, László “Ladislau” (n. BAUMGARTEN) (17.XI.1907 Baia de Criş – 3.VI.1981
Bucureşti) – evreu maghiarofon; ilegalist; profesor la Facultatea de istorie (1946-1957) şi chiar
rector al Universităţii din Cluj (1952-1956), apoi profesor de istorie la Universitatea Bucureşti
(1957-1958), colaborator la Era Socialistă, Lupta de clasă, Korunk, director adjunct al Institului
de Istorie “Nicolae Iorga” (1958-1967); autor al unor lucrări precum “Lupta mişcării muncitoreşti
transilvănene pentru făurirea statului naţional unitar” (Lupta de clasă, 1968), “Contribuţia
maselor populare din Transilvania la eliberarea ţării de sub jugul fascist [23 August 1944 – 25
octombrie 1944]” (Cumidava, 1969); “Partidul Comunist Român în fruntea luptei comune a
oamenilor muncii români şi maghiari împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropirii
horthyste. MADOSZ-ul în anii 1940-1944” (An. Ist., 1971) “Lupta comună a oamenilor muncii
români şi maghiari împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropirii horthiste (1940-1944)”
(Împotriva fascismului, 1971), etc.; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1959, respectiv fiţă de cadre la secţia
Propagandă şi Agitaţie, dosare anexe nr. 136/1955 şi 139/1955;
2881. BELLU, Elena (n. Helena LÖWY, fiica lui Eugen şi Johana) – originară din Ardeal, ilegalistă,
condamnată pentru activităţi comuniste în perioada interbelică, după război profesor de filozofie
la Universitatea Bucureşti, din 1974 la Institutul Politehnic Bucureşti, cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955), profesoară de marxism-leninism, apoi de
materialism dialectic la Facultatea de Chimie din Bucureşti în anii ’60, autoare a unor articole de
filosofie politică marxistă în Revista de filozofie; soţia lui Nicolae Bellu (v. supra), cu care va
avut doi copii: Ioana şi Andrei; încă în viaţă în Bucureşti în primăvara lui 2011, locuind în
continuare în locuinţa de pe str. Crângului;
2882. BENARI, Lenormanda (zisă “Alice”; uneori cu numele de familie ortografiat şi “Benary”)
(15.VIII.1903 – 4.IV.1987 România) – în timpul războiului profesoară la liceul patricular pentru
fete (evreice; înfiinţat alături de soţia savantului Kreindler) şi la Şcoala de Arte pentru evrei din
Bucureşti (1942-1944), membru de partid cu stagiu recunoscut din 1942, după război membru în
conducerea Uniunii Patrioţilor şi a U.F.A.R., membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948),
activistă P.C.R./P.M.R., în anii ’50 şef de Direcţie în cadrul Ministerului Învăţământului Public şi
profesor universitar; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a (Kuller 2008a: 433;

417
V. inter alia art. “Problema frumosului în artă: Răspuns la ‘Datoria criticii’ (art. d-lui prof. G. Călinescu)”,
Contemporanul, nr. 108, 8 oct. 1948,.
283
 Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 151, 154, 157, 166, 477; Solomovici 2001I: 390 şi 2003: 55;
Miliţia Spirituală 2011; Ioniţoiu 2006:141; Goma 2008:162; Şt. Mihăilescu 2006: 380; Slama-
Cazacu 2005-2006: 23; Hasan 2010: 1; dosar B/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2883. BENDITER, Ichil (fiul lui Efraim şi Haia Perla (n. SCHWEMER)) (n. 20 iunie 1919) – fost
ilegalist, internat în lagărul de muncă de la Vapniarka, după august 1944 co-proprietar (alături de
Mihail Novicov) al tipografiei “Moldova liberă” din Iaşi şi funcţionar al Comisiei Interimare din
cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, membru de partid din 1945, ulterior profesor de
marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii Iaşi (actuala U.A.I.C. Iaşi) (1948-
1949), apoi profesor (inclusiv decan) la Facultatea de Ştiinţe Juridice (ulterior de Drept) (1955-
1982); emigrat în 1983 în Israel; încă în viaţă, autor, sub nume ebraizat Yehiel Benditer, al cărţii
Vapniarca, memorială a deportării din timpul războiului;
2884. BENDITER, Janeta (n. ORNSTEIN)418 (12.III.1917-1980) – soţia lui Ichil Benditer [v. supra],
fostă deportată în Transnistria, după august 1944 redactor la ziarul “democrat” Opinia din Iaşi;
membră de partid din 1944, profesoară la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Ştiinţe
Juridice a Universităţii Iaşi (actuala U.A.I.C. Iaşi) (1948-1951, în 1949 cu grad de conferenţiar),
apoi obţinând titlul doctoral la şcoala de partid de la Bucureşti, ulterior profesor de istorie (cu
grad de prof. univ. în 1978) la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii Iaşi (1954-1979) şi
redactor la revista filialei Iaşi a Academiei, Studii şi cercetări ştiinţifice; decorată în 1971 cu
ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
2885. BENJAMIN, Lya (n. 16.V.1931, Târnăveni) (fiica lui Alexandru; căs. cu Harry KULLER) –
cunoscută publicului larg doar ca figură venerabilă a comunităţii evreieşti din România după 1990
(implicată în proiecte comunitare precum C.S.I.E.R., editura Hasefer, “comisia” Wiesel”, etc.),
partea din viaţă de dinainte de 1989 cvasideplin obscurată: absolventă a facultăţii de istorie a
Universităţii de Stat a Uralului “A.M. Gorky” din Sverdlovsk (în prezent Ekaterinburg) în anii
’50, ulterior istoric marxist la, inter alia, “Academia ‘Ştefan Gheorghiu’”, (co-)autoare a unor
lucrări precum “Biblioteci muncitoreşti în perioada interbelică” (în Revista bibliotecilor, 1971)
sau Imagini ale unui trecut glorios. Din istoria mişcării muncitoreşti a P.C.R. (Ed. Didactică şi
Pedagogică, 1974), decorată chiar în 1964 cu Ordinul Muncii” cls. III-a.
2886. BENKO, Samuilă - în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public
preparator de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Bolyai” din Cluj
(M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1260);
2887. (?) BERCEANU, Vera (n. 1925) – soţia inginerului specialist în aeronautică Lucian Berceanu şi
mama lui Radu Berceanu – asistentă la cabinetul/catedra de bazele marxism-leninismului,
Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1954), ulterior cu câteva
traduceri la diverse edituri;
2888. BEREANU, Bernard (Moise) (n. 1924) – oficial simplu profesor universitar de matematică, dar
prezent cu dosar de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1947), urmare a
încadrării sale în 1946 ca translator la Direcţia Radio a Ministerului Informaţiilor (v. Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 137/1953 şi M.Of. nr.
289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 495); tatăl lui Vladimir Bereanu, realizator TV la
Sofia;
2889. BICHMAN, A. Eliza – cercetător la Institutul de Ştiinţe Pedagogice Bucureşti, calitate în care
publica articole precum “Educarea dragostei şi a devotamentului faţă de claaa muncitoare şi faţă
de partid în cadrul predării istoriei” (coautor C-tin Dinu, Revista de Pedagogie X:4:63-76, 1961)
sau “Educaţia ateist-ştiinfifică în cadrul predării istoriei in şcoală” (Studii. Revista de Istorie, sub
egida Institutului de Istorie li Filozofie al Academiei R.P.R. (1961); din anii ’70 până după 1990
418
V. http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_30.html.
284
 autoare a unor lucrări în domeniul istoriei; decorată în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu
Medalia Muncii;
2890. BIER, H. – menţionat într-un grup de cadre didactice şi studenţi ai Şcolii Superioare de Ştiinţe
Sociale “A.A. Jdanov” în 1949 de către istoricul G. Catalan (2007);
2891. BORGEANU, Alexandru (n. Berl (zis Bernard) LÖWINSOHN, fiul lui Ştrul şi Hene)
(15.VIII.1922 – 3.I.2006 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – mai puţin cunoscut comparativ cu frate
său, Constantin; cadru didactic universitar, autor în anii ’60-’80 al unor articole şi studii în
Analele Universităţii Bucureşti, seria Filozofie, precum “Modelul marxist-leninist al claselor
sociale şi realitatea contemporană a socialismului” (1983),
2892. BORGEANU, Constantin (n. Iţic (zis Izu) LÖWINSOHN, fiul lui Ştrul şi Hene) (d. 2006) -
profesor de filosofie (conferenţiar în 1953, şeful catedrei de filozofie în 1973) şi membru titular şi
chiar prorector al Academiei “Ştefan Gheorghiu” în anii ’60-‘80; fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953); decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii
deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a III-a;
2893. BERCOVICI, Levin (var. Lewin Bercovich) - profesor, venit, ca atâţia alţii, din URSS în 1944,
şef de cadre la Universitatea Bucureşti (singura sursă C.D. Niculae 2004: 34);
2894. BOLDAN, V. Emil (n. Emil BERENŞTEIN419, fiul lui Vili şi Paulina (n. Lebeanu)) (15.I.1909
Focşani – 1997) – preşedintele Casei de Credit a profesorilor, scriitorilor şi artiştilor evrei din
România (1945-1948), redactor-şef al revistei Gazeta Învăţământului (1948-1953), decanul
Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1953-1954), rectorul Institutului de Limbi
Străine din Bucureşti (1954-1955), secretar general al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice
(1960-1968)420; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct.
1964
2895. BRILL, Janeta (n. IANCU) (soţia medicului Şuli Brill) - fostă ilegalistă; cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1509); după război
membru de partid, cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al
P.M.R./P.C.R., profesor de istoria mişcării muncitoreşti la “Academia Ştefan Gheorghiu” şi
autoare de studii social-politice apărute la Ed. Politică în anii ’50-’70 (pensionată cu grad de
conferenţiar); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1957; emigrată în anii ’80 în Israel; intervievată de Robert Levy
în 1991;
2896. BURSTEIN, I. (Israel) – membru de partid, în anii ’50-’70 şef de departament în cadrul
Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R./R.S.R., profesor la Academia de Ştiinţe
Economice, respectiv autor al unor articole în revista Probleme Economice;
2897. BYCK, F. Jacques (19.X.1897 – 10.X.1964 Bucureşti; cimitirul “Filantropia”) – filolog şi
lingvist, membru de partid, din 1945 profesor la catedra de limbă română la Universitatea
Bucureşti / C.I. Parhon, în paralel membru al Consiliului Director al Universităţii Muncitoreşti
din Bucureşti (M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1235); decorat cu ordinul Muncii
Clasa a III-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964;
2898. CAMPUS, Eliza (n. Elsa EŞCHENAZI) (1908-2004) – evreică sefardă, fosă studentă a lui
Nicolae Iorga, încadrată în 1949 ca şef de lucrări, predând istorie contemporană universală, la
Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, din 1951 cu grad de conferenţiar; din 1959 până la
pensionare, la sfârşitul anilor ’70, cercetător la Institutul de istorie “Nicolae Iorga” al Academiei
R.P.R.;

419
Românizarea numelui în baza deciziei nr. 17090 din 26 febr. 1947 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 51 din 3 martie
1947, partea I-a, p. 1622).
420
Pentru modul în care superviza conformarea la “canonul literar proletcultist”, v. Simuţ 2008: 13
285
 421
2899. CÂMPEANU, Pavel (n. Benjamin KATZ ) (29.II.1920 Bucureşti – 18.XI.2003 Bucureşti) –
fost ilegalist (membru U.T.C. din 1935), fost coleg de celulă cu N. Ceauşescu (în 1941 la Jilava,
din 1942 la Caransebeş), amic al lui Silviu Brucan; după război activist al secţiei Relaţii Externe a
C.C. al P.M.R. şi conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti
(1950-1955), doctor în ştiinţe sociale (titlul obţinut la “A.A. Jdanov”), coordonator al teatrului
radiofonic (1960-1967), apoi şef al Oficiului de studii şi sondaje al Radioteleviziunii (1967-
1980), până când cade în dizgraţia regimului urmare a emigrării fiului său, Gheorghe Florescu
(stabilit la New York, apoi la Washington, via Israel), şi este pensionat; consecutiv, în anii ’80 îşi
dezvoltă o reputaţie de critic al regimului422; se deplasează în S.U.A. pentru o intervenţie
chirurgicală, dar revine în ţară; după 1989 profesor de jurnalism şi ştiinţe politice, analist şi
publicist şi, fireşte, membru G.D.S.; decorat, inter alia, prin Decretul nr. 380 din 1967 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a II-a, iar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. a III-a (?); fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. (dosare anexe nr.
11/1954, nr. inv. 43); după Revoluţie publicist (în special memorialistică) şi membru fondator al
G.D.S.; fiul său, Gheorghe, s-a căsătorit cu Olga Bogdan (fostă Bănulescu-Bogdan, fiica
ambasadorului Corneliu Bogdan şi a Emiliei, n. Milco), ambii locuind în S.U.A., Gheorghe fiind
unul din cei care în 2010 i-au acuzat prompt de antisemitism pe Ion Cristoiu şi Eugenia Vodă;
fiica sa, Vera Câmpeanu (căs. cu artistul plastic şi profesorul Nicolae Şaptefrati de la
Universitatea Naţională de Arte, împreună cu care are o fiică, Nadia, căs. Mekina), este membru
în conducerea Fundaţiei Accept şi militantă a drepturilor homosexualilor;
2900. CÂMPINA, T. Barbu (n. FRI(E)DMAN) (1923-1959 Bucureşti) – ilegalist, absolvent al
“Colegiului pentru studenţii evrei” din Bucureşti, în 1946 membru fondator A.R.L.U.S. (subsecţia
Învăţământ Superior); în octombrie 1948 numit şefă de secţie în cadrul Direcţiei Interioară a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214) apoi
istoric medievist care spre exemplu îl ipostazia pe Vlad Ţepeş în conflictul său cu boierii ca pe un
precursor al marxismului423, cu grad de conferenţiar din 1950, şef de secţie (1952-1955) şi
director adjunct (1956-1959) la Institutul de Istorie al Academiei Române şi redactor responsabil
al revistei Studii şi materiale de istorie medie (1956-1959), articolul său “Cercetări cu privire la
baza socială a puterii lui Ştefan cel Mare (în vol. Studii cu privire la Ştefan cel Mare, 1956, pp.
11-111) obţinând Premiul de Stat al R.P.R. (Kuller 2008a: 100; Solomovici 2004: 567, Pleşa
2006: 165-6, n.5, etc.);
2901. CERNEA, Mihail (n. Moshe CATZ, fiul lui Marcu-Leib şi Seindel (n. Faerstein)) (n. 14.X.1931
Iaşi) – sociolog, membru de partid, cadru didactic la “Academia ‘Ştefan Gheorghiu’” în anii ’60,
membru al Comitetului Naţional de Sociologie, cercetător şi şef de sector (1962-1973) în cadrul
Institutului de Filozofie al Academiei R.S.R., angajat în 1974 de Banca Mondială (probabil după
emigrarea via Israel); membru corespondent al Academiei Române (din 1991); autor şi coautor al
lucrărilor Lupta dintre materialism şi idealism în istoria filozofiei din România: activitatea
P.M.R. de răspândire a filozofiei marxist-leniniste în ţara noastră (1963), Despre dialectica
construirii socialismului (1964), Socialismul şi progresul (1967), Contribuţii la sociologia
culturii de masă (1970), etc., autor de articole în Revista română de sociologie, Cercetări
filozofice, Revista de filozofie ş.a.; activ în S.U.A. ca sociolog şi antropolog, sub numele “Michael
M. Cernea”;

421
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 44016 din 6 mai 1947 în M.Of. nr. 149 din 3 iulie 1947, partea I-a, p. 5611.
422
Scrie sub pseudonim lucrările The Syncretic Society, The Origins of Stalinism şi The Genesis of the Stalinist Order,
difuzate în S.U.A, ş ii se deschide un dosar de urmărire informative cu numele de obiectiv “Pavo”.
423
V. Kurt W. Treptow, Vlad III. Dracula: The Life and Times of The Historical Dracula, Bucureşti: Portland, Oregon:
Center of Romanian Studies, 2000, pp. 18 ş.u., 44.
286
2902. CERNEA, Stela (n. Stela JAVETZ, fiica Evei) (23.XII.1933 Bucureşti – 1968 Bucureşti) – soţia
(prima a) lui Mihail Cernea, la rândul ei sociolog; membru U.T.M. din timpul liceului şi de partid
din 1956; autoare a cărţilor Sociologia burgheză contemporană şi problema claselor (1962) şi
Structuralismul funcţionalist în sociologia americană (1970, postum) şi a unor articole în Revista
de filozofie;
2903. CLARIAN, Marc (n. Marcu GRÜNBERG) (n. 28.I.1913 jud. Neamţ) – absolvent de medicină şi
drept, angajat în anii ’50-’80 la Editura Academiei R.P.R./R.S.R., unde publică diverse materiale
în domeniul ştiinţelor juridice (pentru nume, v. decizia nr. 108.946 din 25 oct. 1945 ăn M.Of. nr.
252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9713);
2904. COTER, Carol – asistent la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (1950-?) (I.P.B. f.a., p. 45);
2905. CRIŞAN, Ionel (n. Ionel KIRSCHEN424) (7.I.1911 Brăila – 20.XI.1988 România) – membru de
partid din 1944, fost şofer al Anei Pauker (cf. memoriilor fostului activist P. Ţugui (2004: 272)),
în ianuarie 1948 încadrat în centrala M.A.E. cu rang de consilier de legaţie, ulterior instalat de
Mihail Roller director adjunct al Bibliotecii Academiei R.P.R.; adjunctul lui Barbu Lăzăreanu,
împreună cu care editează Glose şi comentarii de istoriografie literară (Bucureşti, Ed.
Academiei R.P.R., 1958); co-autor (alături de Ion Barbosa) al lucrării Marx şi Engels in limba
romînă: 1871 – 1944 (idem, 1956); emigrat în Israel, ulterior stabilit în Brazilia; recunoscut ca
evreu în Kuller 2010: 190; probabilă identitate cu a.) “Ionel Crişan” - condamnat pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 februarie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8) şi respectiv b.) “Ion Crişan” – inclus între rusofilii asimilaţi din Basarabia în Watts 2011: 196
n. 2) (v. şi C. Lupu 2011);
2906. CSEHI, Iuliu (n. Gyula KLEIN) (26.XI.1910 Satu Mare – 21.VI.1976 Cluj) – maghiarofon, fost
deportat într-un lagăr de muncă obligatorie (1943-1944), membru de partid din 1945, profesor la
Oradea (toamna 1944 – 1945), redactor la diverse publicaţii din Oradea (1945-1947), director de
studii la Universitatea Bolyai din Cluj (1947-1952), profesor de liceu la Aiud (1952-1954), apoi
revenit ca profesor de literatură şi estetică la Universitatea Babeş-Bolyai până la pensionare; între
“evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123,
n.26); membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; autor al lucrărilor Clasa muncitoare şi
literatura în 1963, respectiv Studii (1973), dedicată originilor literaturii socialiste în România (H.
Kuller 2008a: 115-6; T. Mózes 1997: 156; Vágó 1981: 123, n.26)425;
2907. CUŞNIR MIHAILOVICI, E. Clara-Claudia (15.V.1903 - ?) – originară din Basarabia; veche
ilegalistă, membru P.C.d.R. din 1923, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 82); director (1951-1953) şi apoi director adjunct (1953-
1955) pentru muncă ştiinţifică la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.C.R.,
ulterior director al Muzeului de Istorie al Partidului până la pensionare în 1965; decorată în 1949
cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1953 cu Ordinul Muncii cls. I-a, în 1963 prin decret
individual (nr. 385 din 26 iun. 1963) cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, iar în 1979 cu
ordinul “Steaua R.S.R.” cls. I-a (Decret nr. 38/27.I.1979);
2908. DAN, Clara (n. Clara Agneta HERTZ) (1924 Cluj – 2007) – soţia lui Pavel Dan (Davidovics, v.
supra); activistă de partid, cercetătoare la Institutul de Filozofie al Academiei Române şi autoare
în revista Cercetări filozofice (v. e.g. art. “Despre dialectica generalului şi a individualului” (nr.
4/1955)); autoare în volumul Dialectica materialistă. Metodologia generală a ştiinţelor
particulare (coordonat de C.I. Gulian sub egida Institutului de Filozofie în 1963) şi a capitolului
“Empirisme et realisme de Marx a Piaget” (în Epistemologie et marxisme, Paris, 1972); emigrată
în 1975 în Israel-S.U.A. împreună cu fiul său, Peter (n. 1947, Cluj) (şi probabil şi fiica, Marika),

424
V. decizia nr. 79.458 din 12 aug. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 191 din 19 aug. 1946, partea I-a, p. 9027.
425
Asumat şi de Comunitatea Evreilor din Satu Mare, v. http://www.jewishcomunity.ro/index.php?page=content&p=2.
287
 care între timp s-a stabilit la New York (P. Dan 2011, Fred Simescu 2011; comunicare personală
P. Dan, dec. 2011);
2909. DAVID, Ludovic (n. Ludwig) – ilegalist, după război activist de partid, conferenţiar la catedra de
marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti în prima jumătate a anilor ’50; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 113);
2910. DAVIDSOHN, Isac “Jan” (25.XI.1907 Sireţel, Iaşi – 24.XI.1984 Iaşi) – ilegalist, dar cu stagiu
recunoscut doar din 1947; din 1948 profesor de materialism didactic şi istoric la Facultatea de
Filosofie a Universităţii din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778), unde a ocupat
timp de trei decenii funcţia de şef de catedră; în paralel predând aceeaşi discplină la Facultatea de
Ştiinţe Juridice; decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
2911. DEUTSCH, Robert (n. 1934) – fiul activistei Olga Deutsch de la secţia Relaţii Externe a C.C. al
P.C.R. (’50), reprezentant al valului de istorici marxişti din deceniile consecutive războiului,
student la Moscova (coleg cu Ion Iliescu), unde absolvă în 1957 Universitatea Lomonosov
(1957), cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R.,
consilier la Ministerul Învăţământului în anii ’60 (consilierul lui Mircea Maliţa), din 1967
redactor la Magazin Istoric şi profesor la Universitatea din Craiova, în 1972 rămas în R.F.G. unde
fusese trimis ca bursier, după 1989 implicat în celebrul scandal “Megapower”;
2912. DUNĂREANU, Isabela (uneori ortografiat Izabella) – activistă de partid, cadru didactic la
catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti în anii ’50; în anii ’60 funcţionară
la secretariatul general al Consiliului de Miniştri; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al
PCR (1952); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls.
a III-a;
2913. ECKSTEIN SZEPSI, Tiberiu - în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului
Public preparator de Drept Internaţional la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-
Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p.
1259);
2914. EŞANU, Leon (30.VI.1935 Iaşi - 21.XII.2009; Iaşi), istoric cercetător la Institutul de Studii
Istorice şi Social Politice (sub tutela C.C. al P.M.R./P.C.R.) (1956-1990), soţul jurnalistei Martha
Eşanu (n. Faibiş);
2915. FEUERŞTEIN, Iosif – ilegalist, lector la catedra de bazele marxism-leninismului, Facultatea de
Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1954);
2916. FALCON, Herman (n. Herman FRAIER426, zis “Hempi”) (fiul lui Ianoş) (20.IV.1923 Piatra
Neamţ - 22.VIII.1995) – evreu maghiarofon, activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de
Partid “Ştefan Gheorghiu” în anii ’50-’70 (promovează până la gradul de prof. dr.); cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
100/1956; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
2917. FELEKI, Carol (n. FELDMAN) (n. 6.XI.1907) – ilegalist, la începutul anilor ’50 şeful
sectorului Ştiinţă şi Învăţământ Superior la Universitatea “Bolyai” din Cluj şi redactor-şef la
ziarul Făclia din Oradea, ulterior responsabil al Institutului de Istoria Partidului, filiala Cuj
(Solomovici 2004: 577; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a) (dosar F/36 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);’;
2918. FERENBAC, Iosif (uneori ortografiat şi “Ferenbach”) – membru de partid din 1945; după război
încadrat controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p.
7537); în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public, cu grad de conferenţiar,
profesor de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”
din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778); în anii ’50-’60 funcţionar la Direcţia
426
V. M.Of. nr. 36 din 13 febr. 1947, partea I-a, p. 1132.
288
 centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri, cadru didactiv (din 1952) la Institutul de
Ştiinţe Statistice şi redactor şef al revistei Revista de statistică, autor al mai multor publicaţii în
domeniu;
2919. FISCHBEIN, Efraim (20.I.1920 Bucureşti – 22.VII.1998 Tel Aviv, Israel) – din 1949 lector la
catedra de psihologie educaţională în cadrul Universităţii Bucureşti (şef de catedră între 1959 şi
1975), în paralel şef de departament în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei (echipa lui
R. Floru), iar apoi Şeful departamentului de psihologie educaţională din cadrul Ministerului
Învăţământului; emigrat în Israel, unde a continuat să predea la Universitatea din Tel Aviv;
2920. FISCHER, Iancu – din 1949 numit asistent la catedra de filologie modernă a Facultăţii de
Filologie din cadrul noului institut “C.I. Parhon” (M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p.
1019);
2921. FLODA, Liviu (n. Adolf I. LEIBOVICI427) (16.VIII.1913 Brăila – 1997 Bucureşti) – după război
membru de partid, ziarist (1945-1947), conferenţiar suplinitor la Academia Comercială din
Bucureşti şi profesor de istoria formelor sociale la Şcoala Superioară de Muzeografie din
Bucureşti (1947-1948), iar în paralel inspector general în centrala Ministerului Artelor / şi
Informaţiilor; ulterior pe diverse posturi administrative al mai multe întreprinderi din Bucureşti,
semnatar al unor articole la Jurnalul de dimineaţă şi Libertatea; doctor în economie (1946) cu
teza “Bugetul de stat în economia socialistă a Uniunii Sovietice); emigrat în Israel, apoi stabilit în
S.U.A. în 1963, din 1964 colaborator şi corespondent al postului de radio Europa Liberă, cu
pseudonimul “Andrei Brânduş” (Kuller 2008a: 148); decorat în 1947 de către fostul rege Mihai
cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p.
7543);
2922. FLOREA, Z. (n. Zanel FRÜHMAN) - cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-
Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2923. FLORIAN, Radu-Henri (1927-1997) – conform propiilor declaraţii supravieţuitor al
pogromului din Iaşi, după război membru de partid şi comunist convins, din 1949 până în 1990
cadru didactic de marxism-leninism şi apoi socialism ştiinţific la Facultatea de Istorie a
Universităţii Bucureşti, autor la Lupta de clasă (ulterior Era socialistă, unde îl înfiera de pildă pe
C. Noica) şi Revista de filozofie, autor al mai multor cărţi de teorie politică marxistă, după
schimbarea de regim director al Institutului de Teorie Socială al Academiei Române, redactor-şef
la Societate şi cultură şi holocaustolog; până şi un biograf evreu admite, că “[a] plătit totuşi, în
unele probleme, tribut dogmatismului” (Kuller 2008a: 149); potrivit altui autor evreu, V.
Tismăneanu, Florian nu l-ar fi acceptat ca doctorand, ba mai mult, “nu ştiu ce l-a apucat, […] a
devenit subit agitat, a început să se răstească furios, să-mi reproşeze că în bibliografie aveam
nume de gânditori burghezi, toţi aceşti Aroni, Berlini şi alţii ca ei…”428;
2924. FLORU, Robert (n. Robert M. FAIER429) (n. 27.V.1922 Bucureşti) – de la sfârşitul anilor ’50
director al Institutului de Psihologie al Academiei R.P.R.; emigrat în anii ’70, stabilit în Franţa,
continuând să activeze în domeniul psihologiei; menţionat ca evreu de Kuller (2010: 190; 2008:
439) şi Solomovici (2003: 88));
2925. FONI, Iancu – în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public, cu grad de
conferenţiar, profesor de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru
Ioan Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778);

427
V. M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 750 şi M.Of. nr. 77 din 3 aprilie 1945, partea I-a, p. 2748 şi respectiv
decizia nr. 106.064 din 17 oct. 1945 în M.Of. nr. 248 din 30 oct. 1945, partea I-a, p. 9592;
428
V. http://www.contributors.ro/cultura/politologie-si-conformism-in-%E2%80%9Eepoca-de-aur%E2%80%9D-cazul-
ovidiu-trasnea/.
429
V. decizia nr. 91985 a ministrului Justiţiei din 16 sept. 1946 în M.Of. nr. 217 din 19 sept. 1946, partea I-a, p. 10230.
289
2926. FUCHS, Simon (1907 Tg. Mureş – 1972) – evreu maghiarofon, de profesie mecanic, membru al
comitetului judeţean Mureş al P.C.R. în 1945, absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii
“Bolyai” din Cluj şi în paralel ziarist în presa comunistă locală din Târgu Mureş şi Cluj, ulterior
istoric de partid scriind în limba maghiară, specializat în mişcarea muncitorească din perioada
interbelică (v. cărţile Dobrogeanu-Gherea, a marxi eszmék hazai úttörője (1970), A kommunista
párthoz vezető úton (1957), Lenin művei Erdélyben a két világháború között (1970), Marx művei
Erdélyben (1968), etc.) (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 811; Kuller 2008a: 158);
2927. GÁLL, E. Ernö (în unele documente de partid cu prenume românizat “Ernest”) (4.IV.1917
Oradea – 17.V.2000 Cluj) – membru P.C.d.R. din 1938, profesor şi scriitor, între “evreii
maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123, n.26), fost
deportat în lagărul de muncă de la Buchenwald (familia sa ar fi murit la Auschwitz), din 1948
conferenţiar (filosofie marxistă, ulterior sociologie) şi prorector al universităţii “Bolyai” din Cluj,
în anii ’50 între redactorii publicaţiei de limbă maghiară Korunk, autor ocazional la Lupta de
clasă; membru în prezidiul Academiei “Ştefan Gheorghiu” din 1970; membru corespondent al
Academiei din 1974; propus pentru decorare într-un raport al Direcţiei Treburilor a Cancelariei
C.C. al P.M.R. în 1961 (Opriş 2005); coordonatorul tezei de doctorat a lui Virgil Ioanid (Kuller
2008a: 440; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 816 ş.a.; Solomovici 2004: 344; Mozes 1997:
156; Vágó 1981: 123, n.26);
2928. GERARD, Adina – cadru didactic la catedra de economie politică a I.P.B. între 1950 şi 1955,
ulterior traducătoare la diverse edituri;
2929. GERO, Estera – din anul universitar 1948-1949 asistentă de marxism-leninism la Facultatea de
Filosofie a Universităţii “Babeş” din Cluj (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 779);
2930. GLASER, Edwin (fiul lui Karol) – jurist (drept internaţional), în mai 1948 prezent cu rang de
consilier de legaţie în centrala M.A.E. (v. M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 112); în
anii ’50-’60 redactor la revista Studii şi Cercetări Juridice, apoi consilier în cadrul M.A.E.,
ulterior cadru didactic la Facultatea de Drept până în anii ‘80, cu fişă de cadre la secţia Relaţii
Externe a C.C. al P.M.R. (29/1957); autor şi coautor al unor articole în Lupta de clasă şi Magazin
istoric în anii ’60-’70; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi în 1971 cu ordinul “Steaua
R.S.R.” clasa a IV-a (inclus şi în Kuller 2008a: 440);
2931. GOLDBERGER, Max – asistent la catedra de economie politică a I.P.B. condusă de Valter
Roman (1950-?) (I.P.B. f.a. p. 45);
2932. GORUN, Jeana (n. Ida GOLDENBERG) (1914 - V.2007 Bucureşti) - cadru didactic la
Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionată în memoriile lui Aurel
Sergiu Marinescu (2010);
2933. GRAUR, Alexandru (n. Alter BRAUER-ROSENFELD430) (9.VII.1900 – 10.VII.1988
Bucureşti) – ilegalist, membru de partid din 1938, în timpul războiului membru fondator şi
director al Liceului Evreiesc din Bucureşti); după război membru fondator al A.R.L.U.S. în 1944
(şi totodată secretarul subsecţiei istorie-filologie), profesor la Liceul “Gheorghe Lazăr” din
Bucureşti (sept. 1944 – dec. 1945), membru al Comisiei de Epurare a salariaţilor Societăţii

430
Fratele său, Constantin Graur, n. Abraham Brauer Rosenfeld (1880-1940), a fost membru fondator al Uniunii Ziariştilor
Profesionişti din România în 1919, iar între 1930 şi 1936 director de redacţie la ziarele Adevărul şi Dimineaţa (avându-l ca
director administrativ pe Emil (Şmil) Pauker, ceea ce ar putea explica circumstanţial poziţia ambelor ziare faţă de procesul
comuniştilor de la Craiova, din 1936), ambele deţinute de bancherul evreu Aristide Blank prin intermediul Societăţii de
Editură “Cultura Naţională”. N.B. Parantetic se cuvine poate menţionat că în perioada interbelică, redacţiile cotidianelor
Adevărul (tiraj mediu 140.000 exemplare) şi Dimineaţa (250.000) erau compuse în cvasi-totalitate din evrei cu vădite şi
adesea radicale simpatii stângiste, ambele fiind suspendate în 1937 de guvernul Goga-Cuza ca “ziare jidovite”. O
contribuţie majoră a avut-o indubitabil articolul “Cine sunt?” apărut în ziarul competitor Universul din 6 ianuarie 1937 (an
LIV, nr. 5, p. 7), care inventaria câteva zeci de ziarişti ai celor două cotidiane amintite, cu pseudonimele sub care semnau,
juxtapuse numelor lor native.
290
 Române de Radiodifuziune (1945-1946), şeful secţiei culturale (1947-1949) şi apoi director
general adjunct în cadrul Comitetului pentru Radioficare şi Radiodifuziune (adjunctul lui Matei
Socor) (1949-1952), profesor (din 1946) şi şeful catedrei de filologie clasică a Facultăţii de
Filosofie şi Litere în cadrul la Universitatea Bucureşti (1952-1964), apoi şeful catedrei de
lingvistică generală (1964-1970), decan al Facultăţii de Filologie (1954-1956), director al Editurii
Academiei R.S.R. (1955-1974, apoi pensionat), preşedinte al Societăţii de Studii Clasice (1958-
1988), preşedintele secţiei de Ştiinţe Filologice, Litere şi Arte a Academiei (1974-1988); cu fişă
de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (din 1955); membru corespondent (din
1948) şi apoi titular (din 1955) al Academiei R.P.R.; tatăl jurnalistului sportiv Dumitru Graur,
respectiv soţul Neagăi Graur (soţia activistului Mihai-Bujor Sion, decedat într-un accident de
avion); decorat la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R. cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
2934. GRINDEA, Dan (n. Daniel GRÜNBERG431, fiul lui Sami şi Liza (n. Kaufman)) (23.II.1924
Galaţi – 27.XII.2004 New York) – debut în presă în Tribuna poporului cu articolul-interviu “Ne
vorbeşte o artistă a Uniunii Patrioţilor – Dina Cocea” (nr. 53, 6 nov. 1946), ulterior economist,
profesor de economie politică la Academia “Ştefan Gheorghiu în anii ’50-’60, cercetător la
Institutul de Finanţe, apoi la Institutul Agronomic “N. Bălcescu”, remarcat prin studiul Venitul
naţional în Republica Socialistă România (1967), stabilit în 1975 în S.U.A. (probabil via Israel),
în 1990 numit de M. Isărescu consilier al guvernatorului B.N.R.;
2935. GROSU, Mitu (n. M. GROSMAN) – de profesie tehnician dentar, impus în 1949 la catedra de
istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie (în echipa lui Ion Vitner, care îi înlocuieşte pe
toţi colaboratorii lui George Călinescu) (v. M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1019),
avansează până la gradul de lector în 1956, când este transferat ca director în cadrul E.S.P.L.A.;
emigrat în Israel în anii ’70, încă în viaţă, la Ierusalim, eseist;
2936. GROSU, Petre (n. Salman GRÜMBERG, 18.II.1900 - 1.III.1980 Bucureşti) – ilegalist (cu stagiu
recunoscut din 1920, deţinut la Doftana), apoi activist al secţiei de Propagandă şi Agitaţie a C.C.
al P.M.R., ulterior director adjunct la Institutul de Istorie al Partidului (1952-1954), responsabil
pentru problemele muzeului “Lenin-Stalin” (1954-1962) şi lector nesalarizat al C.C. al P.M.R; în
1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele
Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a,
p. 9763); (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – secţia Prpagandă şi Agitaţie, dosar nr. 66/1953, f. 1;
Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 422; fd. I.S.I.S.P., inventar 1889-1956, nr. inv. 3231; dosar
G/154 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); incinerat;
2937. GRÜN, Ana – asistentă la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (1953-?);
2938. GRÜNBERG, Ludwig (12.XI.1933 Buzău – 8.I.1995 Bucureşti) – profesor, timp de câteva
decenii, de marxism, ulterior filosofie, la A.S.E. Bucureşti432 (I.I.C.C.M.E.R. 2011; Solomovici
2003: 390);
2939. GRÜNWALD GRANCEA, Petre – asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului
Politehnic Bucureşti (1950-1953);
2940. HAIMOVICI, D. Mendel (1906-1973) - în viaţa publică profesor universitar de matematică la
Iaşi şi membru titular al Academiei Române; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C.
al P.C.R. (1955); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a;
2941. HARTSTEIN, Dan - în anii ’50 lector cumul la catedra de Economie Politică din cadrul I.P.B.
(I.P.B., f.a., p. 57);
2942. HAUPT, Gheorghe Carol (cu prenumele nativ “Georges”; fiul lui Mathe) (n. 1928) – absolvent
al Facultăţii de Istorie de la Leningrad la începutul anilor ’50, apoi cooptat cercetător în echipa lui

431
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 72.980 din 23 iulie 1946 în M.Of. nr. 172 din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8014.
432
V. şi http://www.romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Ludwig_Gr%C3%BCnberg.
291
 M. Roller la Institutul de Istorie a Partidului, responsabil cu începuturile mişcării muncitoreşti-
socialiste (1880-1920); rămâne în Franţa în 1958 şi ulterior emigrează în Israel; cu fişă de cadre la
secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosarele 30/1947 şi 137/1955) (v. şi Kuller 2008a:
195);
2943. HERŞCOVICI, Bradu – funcţionar în Ministerul Învăţământului şi/sau în învăţământul superior
în anii ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 477);
2944. HESCHER, Sorana – asistentă la catedra de economie politică a I.P.B.(1950-1954-?, posibilă
schimbare de nume consecutivă căsătoriei) (I.P.B. f.a. pp. 41, 52);
2945. HUTIRA, Ervin (fiul lui Eugen) – membru de partid; în febr. 1949 încadrat prin decizia
ministrului Învăţământului Public preparator de economie politică la Facultatea de Filosofie a
Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259); ulterior jurist
(drept comercial), redactor la Lupta de Clasă în anii ’60, prorector al Academiei Ştefan
Gheorghiu în anii ’70; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954) şi cu
referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la
dosarul nr. 44/1957; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
2946. IOANID, Virgil (n. Virgiliu N. IŢICOVICI433) (17.XII.1927 Bucureşti - 2002) – membru U.T.C.
din 1942 şi P.C.R. din 1945; în 1948 secretar al C.C. al Uniunii Naţionale a Studenţilor din
România; în 1951 şef adjunct al Secţiei Învăţământ Superior a C.C. al U.T.M.; şef de lucrări la
catedra de marxism-leninism (ulterior socialism ştiinţific) a Institutului Politehnic Bucureşti
(1950-1957); redactor-şef la revista Ştiinţă şi Tehnică în anii ’50-’60; funcţionar superior la
Ministerul Învăţământului şi Culturii (1957-1962); ulterior cadru didactic la Institutul de
Construcţii Bucureşti; după decembrie 1989 secretar de stat la Ministerul Protecţiei Mediului în
guvernul Petre Roman; ulterior şef al unui departament de studii sociale al administraţiei
prezidenţiale în primul mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu, iar între 2001 şi 2002 preşedinte al
Fondului Român de Dezvoltare Socială (numit tot de către Iliescu); tatăl lui Radu Ioanid434,
muzeolog la Muzeul Holocaustului din Washington D.C. (1990-2000) şi autor al multiple lucrări
despre Holocaust, emigrat în SUA în 1987 împreună cu soţia sa Anca Manuela;
2947. IONESCU-GULIAN, Constantin Henri (22.IV.1914 Bucureşti – 21.VIII.2011, cimitir
Filantropia) – numit, elocvent, “un Roller al filosofiei” de către V. Tismăneanu435; profesor
universitar (la Universitatea Bucureşti) de filosofie marxistă începând cu 1948 (şeful catedrei de
Istoria Filosofiei între 1953 şi 1975), director al Institutului de Filosofie al Academiei
R.P.R./R.S.R. (1954-1967), preşedintele secţiei Filozofie – Psihologie – Drept a Academiei
Române (1967-1992), membru titular al Academiei R.P.R. din 1955, din 1970 membru în
prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice “Ştefan Gheorghiu”, decorat (individual, prin
Decretul nr. 320/25 iulie 1964) în 1964 cu Ordinul Muncii cls. II-a, autor al unor lucrări precum
Introducere în etica nouă (1946), Marxism şi structuralism (1976), etc.436;
2948. GULIAN, Edith (n. 7.IX.1922 Bucureşti) – soţia filosofului marxist Ionescu-Gulian; psiholog,
angajată în acelaşi institut al Academiei R.P.R. cu soţul său şi redactor la revista Probleme de
Psihologie, rămasă în Occident (Marea Britanie) în 1977;
2949. IONIŢĂ, Cecilia (n. WOLFSOHN) – soţia fostului general Ion Ioniţă (1924-1987), ministru al
forţelor armate şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; ilegalistă la Iaşi, arestată în 1940,
după august 1944 activist în cadrul judeţenei de partid Ilfov, apoi redactor la Editura Ştiinţifică

433
V. decizia nr. 84.712 din 29 august 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 203 din 3 sept. 1946, partea I-a, p. 9699).
434
V. http://www.newspad.ro/Elena-Ceausescu-la-proba-metroului-Sic-ca-nu-merge,315485.html.
435
V. http://tismaneanu.wordpress.com/2010/09/15/un-roller-al-filosofiei-c-ionescu-gulian/.
436
V. menţiunea sa şi în revista comunităţii evreieşti din România, la adresa
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr231_232/pagina10-11.pdf. , sau pe situl F.C.E.R., la
http://www.romanianjewish.org/ro/realitatea_evreiasca_04_02.html.
292
 timp, iar ulterior, în anii ’70-’80, istoric la Institutul “Nicolae Iorga” şi respectiv; decorată prin
decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
2950. IOSIFESCU, P. Silvian (n. Samson JOSIFOVICI, în actul de identitate schimbat “Sylvain
Iosifescu”; fiul lui Pincu şi Tonia) (21.I.1917 – V.2006, Cimitirul Sefard Bucureşti) – fost
ilegalist, după război critic literar, redactor la Scânteia (până în 1949), E.S.P.L.A şi profesor la
Facultatea de Litere (ulterior Filologie) a Universităţii Bucureşti (iniţial conferenţiar la catedra de
istoria literaturii române, apoi profesor şi şeful catedrei de Teoria Literaturii) în anii ‘50, cel care
i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Cârlova şi Vlahuţă de toate pasajele care nu concordau cu
doctrina comunistă; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul nr. 635 din 13
oct. 1964;
2951. JÄGER, Leon – originar din Rădăuţi, în anii ’50 redactor la revista Probleme Economice
(condusă de Mircea Oprişan) (Trebici 2011); menţionat cu numele “Iegher” şi de Solomovici
(2001II: 17) într-un “grup de tovarăşe şi tovarăşi evrei” precum Simion şi Ina [de fapt Ana, n.n.]
Bughici, Nicolae şi Fanny Goldberger, Ida Felix, etc.; probabil aceeaşi persoană cu “Yager”,
menţionat de Moses Rosen (1990: 87) ca membru în conducerea F.C.E.R la începutul anilor ’50;
2952. KANDEL, Mauriciu (în actele militare “Candel”) – în perioada interbelică profesor de
geografie, în timpul războiului cadru didactic la liceul “Cultura B”, după război profesor
universitar de istorie la Universitatea Bucureşti până în anii ’70 (în 1977 cu grad de conferenţiar)
(Kuller 2008a: 444; Cajal & Kuller 2004: 643);
2953. KALLÓS, Nicolae (n. 11.XI.1926 Oradea) – fost internat în lagărele de la Auschwitz şi
Buchenwald în timpul războiului; după revenirea în ţară profesor de materialism istoric şi şeful
catedrei de Filosofie de la facultatea de Filosofie a Universităţii (Babeş-)Bolyai din Cluj-Napoca
(încadrat în febr.. 1949 cu grade de preparator începând cu anul universitar 1948/1949), autor al
unor cărţi precum Sociologie, politică, ideologie (1975), Mică enciclopedie de politologie
(coautor Ovidiu Trăsnea, 1977), sau Măiestria politică a Partidului Muncitoresc Român (1964,
coautor Trofin T. Hăgaz); după 1989 a ocupat inclusiv funcţia de preşedinte al comunităţii
evreieşti din Cluj;
2954. KATZ, Ana – cadru didactic la I.P.B. în anii ’60-’70, predând materialism dialectic, apoi
Filozofie, cu grad de lector în 1962, respectiv conferenţiar în 1974 (I.P.B., f.a., pp. 70, 96);
2955. KATZ, Sim(i)on – în 1948 director al Centralei Industriale a Zahărului şi Produselor Zaharoase
(M.Of. nr. 170 din 26 iulie 1948, partea I-a, p. 6167); în anii ’50 funcţionar în cadrul C.S.P.,
respectiv conferenţiar la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B.;
2956. KRAFT, Vladimir – încadrat în 1950 cu grad de asistent la catedra de organizarea şi planificarea
întreprinderilor din cadrul I.P.B., iniţial cu normă de bază, ulterior pentru scurte perioade cu
normă cumul, partajată cu activitatea de funcţionar în cadrul C.S.P, promovează în cadrul catedrei
la grad de şef de lucrări în 1958 şi de conferenţiar în 1972;
2957. LAUFER, Matias – în 1950 şef de lucrări la catedra de marxism-leninism din cadrul I.P.B.
(I.P.B. f.a. p. 45);
2958. LÁNYI, Gabriel – evreu maghiarofon, membru de partid, în anii ’50 redactor-şef adjunct al
revistei Probleme economice, emigrat în Israel la începutul anilor ’60, unde activează ca redactor
la Revista Familiei, periodic de limbă română din Tel Aviv (Trebici 2011; Tandet-Ron 2002:7);
437
2959. LĂZĂREANU, Barbu (n. Baruch (după alte surse Bernard ) LEIZEROVICI, zis “Bubi”; fiul
lui Herşcu şi Eti-Ita) (5.X.1881 Botoşani - 19.I.1957 Bucureşti) - istoric literar şi publicist, în
perioada interbelică şi a războiului redactor la principalele periodice comuniste (România
Muncitoare, Socialismul) sau de orientare nedisimulat stângistă (Adevărul şi Dimineaţa); cu dosar
de cadre în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857,

437
V. de ex. dosarul său depus în 1943 şi inventariată la Casa de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor, sau: http://www.jewish-
romania.ro/media/personalitati-9-6.pdf ;
293
 doc. 23); salvat de la internarea într-un lagăr de muncă (în calitate de comunist) de către regina-
mamă Elena, după război co-fondator (alături de I.C. Frimu) şi prim rector al Universităţii P.C.R.
(viitoarea “Academie”) “Ştefan Gheorghiu” (1946-), membru în prezidiul şi director al Bibliotecii
Academiei R.P.R. (1948-1957); decorat în 1946 şi încă o dată în 1947 de către fostul suveran
Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” (în grad de Cavaler II, respectiv I); înmormântat în fostul
complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din
actualul Parc “Carol” din Bucureşti;
2960. LĂZĂRESCU, Laetiţia – în 1948 numită şefa secţiei de Istorie Naţională din cadrul Institutului
de Istorie al R.P.R. (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7470);
2961. LEB, E. - menţionat într-un grup de cadre didactice şi studenţi ai Şcolii Superioare de Ştiinţe
Sociale “A.A. Jdanov” în 1949 de către istoricul G. Catalan (2007);
2962. LEHR, Lia – istoric, asistentă la Universitatea Bucureşti /Institutul “C.I. Parhon” (din anii ’50),
redactor la Studii şi materiale de istorie medie, ulterior angajată a Institutulu de Istorie al
Academiei R.P.R./R.S.R. şi autoare la revista Studii. Revista de Istorie; se pare încă în viaţă în
Bucureşti (inclusă în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 446);
2963. LERN, Ghizela (LEIBOVICI) 18.V.1924 – 27.III.1989) – ilegalistă; în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941,
partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3317); membră de partid formal
din 2 august 1945 (dosar L/39 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); profesor la Academia de învăţământ
social-politic “Ştefan Gheorghiu”, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a;
2964. LEUCHTER, Gavril - în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public
asistent de economie politică la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a
Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2965. LIVADĂ, Marcela (fiica lui Beni şi Estera) – membru P.M.R. Bucureşti, absolventă I.S.E.P., în
septembrie 1949 menţionată într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi
şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu,
2009: 200), ulterior profesoară de economie, timp de decenii, la A.S.E. Bucureşti;
2966. LIVEANU, Vasile (n. Izidor OLIVENBAUM) (21.IV.1928-1987) – originar din Iaşi, istoric
marxist specializat în istoria mişcării muncitoreşti, iniţial la Universitatea Bucureşti (cu grad de
asistent în 1949-1952, când încă nu-şi românizase numele), apoi angajat la Institutul de Istorie a
P.M.R., ulterior la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei (v. şi Kuller 2008a: 240),
pensionat în anii ‘80; între lucrări: “Din lupta Partidului Comunist Romîn pentru unitatea clasei
muncitoare” (Studii. Revista de Istorie 12(4), 1959), Din Istoria Luptelor Revoluţionare din
Romînia (1960), Relaţii agrare şi mişcările ţărăneşti în România, 1908-1921 (1967);
2967. LÖRENCZ, Ernest - în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public
preparator de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a
Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2968. LUPU, Z. Nathan (fiul lui Zisu şi Dora-Hava (n. Dobriş)) (1921-1983, Bucureşti) – istoric, din
grupul de istorici marxişti impuşi după război la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti,
pensionat în anii ’70 cu grad de conferenţiar; căs. cu Roza (n. David; sora lui Iancu David şi Fani
Strujan), tatăl lui Ilie Lupu (S.U.A.) şi Rodica Kishinevski (Hadera, Israel, văduva lui Gheorghe
Chişinevschi);
2969. MANHEIM, Gheorghe (n. 9.IX.1924, Poeni, Cluj) (fiul lui Anton şi Malvina) – şef de lucrări la
catedra de marxism-leninism la începutul anilor ’50, ulterior funcţionar la Întreprinderea
“Romîno-Export”, în 1959 exclus din partid, arestat, condamnat pentru subminarea economiei
naţionale (în 1965 încă deţinut la penitenciarul Jilava);

294
 438
2970. MANU, Cornel (n. Herman KATZ ) (n. 14.I.1920 Bucureşti) – activist de partid, lector la
catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti în
anii ‘50, cu fişă de cadre la secţiile Organizatorică şi Propagandă-Agitaţie ale C.C. al P.C.R.
(1954);
2971. MARCOVICI, Alfred – în anii ’50-’60 activist de partid în cadrul Expoziţiei Permanente
(dedicate iniţial lui Stalin) sub egida Institutului de Istorie a Partidului, ulterior I.S.I.S.P.;
2972. MARCU, Iancu – în perioada 1953-1955 conferenţiar la catedra de economie politică a I.P.B.
(I.P.B. f.a., pp. 53, 55);
2973. (?) MARIAN, Maria (fiica lui Iosif şi Elisabeta (n. Solomon)) (n. 24.III.1930 Câmpulung
Muscel) – promovează până la gradul de conferenţiar la catedra de ştiinţe sociale a Şcolii
Superioare de Partid şi la Facultăţile de Medicină şi Construcţii din Bucureşti (1953-1981),
ulterior, urmare a emigrării fiului, bibliotecară (1981-1985); din 1992 directoare a editurii
Universal Dalsi, în paralel prozatoare;
2974. MINEI, Nicolae (n. Norbert Nori GLÜCKLICH, uneori cu prenumele Marbert, cf. fişei de cadre,
cu varianta Aurel GLÜCKNER cf. jewish.ro) (1922-2000) – istoric-activist la I.S.I.S.P. şi
redactor şef al revistei Magazin Istoric (1969 – anii ’80) cu fişă de cadre la secţia Propagandă-
Agitaţie a C.C. al P.C.R. (întocmită 1956, unde i se ortografiază eronat numele) (inclus şi în
Kuller 2008a: 449);
2975. MORGENSTERN, Ernest (zis “Titi”) - cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-
Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2976. MOSCOVICI, Laura – în iunie 1948 numită de ministrul Învăţământului Public secretar al
comisiei de disciplină pentru personalul administrativ, tehnic şi de serviciu la Universitatea
Bucureşti (M.Of. nr. 129 din 5 iunie 1948, partea I-a, p. 4907);
2977. MUNTEANU, Nora Zizi (13.XI.1919 – I.1989) – membră de partid din 1944, redactor la Viaţa
Românească în anii ’50, co-autoare a studiului Imagini ale unui trecut glorios. Din istoria
mişcării muncitoreşti a PCR (1974) şi a unor articole de istorie marxistă în revista Magazin
istoric, decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; ulterior emigrată în Irael; cf. unor surse,
aflată lângă Nicolae Labiş la momentul accidentului fatal al acestuia;
2978. MURA, Dusi (27.IX.1914 Timişoara – 19.XII.2009 Santa Monica, CA, S.U.A.; căs cu Jani Mura
(d. 1954)) – pianistă şi muzicolog, potrivit lui D. Popovici (2010), “dintre cei mai duri muzicieni
stalinişti” (2010: 262); după război consilier muzical la Radiodifuziune şi profesor la Academia
de Muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti; emigrată în 1970 în Israel, unde predă la
Academia de Muzică din Ierusalim; recăsătorită cu Jack Mirovitz şi stabilită în S.U.A.439;
2979. MUŞAT, Saşa (n. Abraşa-Saşa GLANZSTEIN, fiul lui Iosif (“Ioji”) Glanzstein şi Florica (n.
Iacobovici)) (26.VIII.1924 - 18.II.1960 Jilava) - văr primar cu Florica Bodnăraş (tatăl acesteia,
Leon, era fratele lui Ioji, tatăl lui Saşa Muşat); membru P.C.R./P.M.R., activist al comitetului
orăşenesc Bucureşti al partidului, asistent la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (la
momentul arestării), membru al grupului de evrei care au jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R.
la 28 iulie 1959, condamnat şi executat în 1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4,
Tismăneanu 2003: 92, n. 11); potrivit Mirei Moscovici (fiica lui Ilie Moscovici), Muşat ar fi fost
de fapt implicat în asasinarea lui Mihail Sebastian (v. Solomovici 2003: 315440);
2980. NATANSOHN, Iosif (fiul lui Nathan şi Pesia; fratele lui Henri Dona) – fost ilegalist, arestat în
anii ’30 (Solomovici 2001 I: 194-5), după război profesor de marxism-leninism, respectiv

438
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 51642 din 29 mai 1947 în M.Of. nr. 181 din 9 aug. 1947, partea I-a, p. 7074.
439
V. şi necrologul din Los Angeles Times, la adresa http://www.legacy.com/obituaries/latimes/obituary.aspx?n=dusi-
mura&pid=137720662.
440
V. şi http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-10-19/cateva-intrebari-despre-evreul-interzis.html.
295
 materialism didactic la Facultatea de (Istorie şi) Filosofie a Universităţii din Iaşi 441; autor al unor
articole în Revista de filozofie, respectiv al volumului Sociologie (Iaşi, 1974); căs. cu Nuţa;
2981. NĂDEJDE, Lila – nepoata pictorului Francisc Şirato, pentru care a fost de câteva ori şi model;
membru de partid şi membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (v. Şt. Mihăilescu 2006: 378,
380); funcţionară la Direcţia Teatrelor din Ministerul Culturii, ulterior cercetător la Institutul de
Istoria Artei al Academiei R.P.R.; autoare a câtorva articole în revista Studii şi cercetări de istoria
artei (v. de ex. art. “Teatrul popular de păpuşi în secolul al XIX-lea”, an VII, 1960, pp. 202-203,
respectiv “Tema haiducească în teatrul popular”, ibid., an VI, nr 2, 1959, pp. 195-209);
2982. NEGREA, Arnold (n. Arnold LÖBL) (d. 1996 Ierusalim) – originar din Făgăraş, în anii ’30,
după absolvirea studiilor universitare la Berlin şi Basel, devine membru al reţelei Ajutorul Roşu,
iar din 1941 secretarul organizaţiei de partid Turda; la sfârşitul lui 1944 numit secretar al
organizaţiei P.C.R. Turda, din 1946 până în 1962 profesor de economie politică la Universitatea
Bolyai (până în 1959), apoi la universitatea unificată Babeş-Bolyai, şeful catedrei de economie
politică (1956-1959), ocupând şi funcţia de director de studii al Universităţii, ulterior, până la
sfârşitul anilor ’60, decan al Facultăţii de Istorie şi Filologie; recenzor al cărţii lui Pavel Dan,
Despre limitele şi contradicţiile utilizării tehnicii în capitalism (în Korunk, sub titlul “Könyv a
technikai fejlődés korlátairól a kapitalizmusban”, 1958) respectiv director al întreprinderii de
comerţ exterior din Cluj; emigrat după pensionare în Israel împreună cu soţia sa, Zita (n.
Weinberger);
2983. NEMENS, Beatrice - asistentă la catedra de marxism-leninism al Institutului Politehnic
Bucureşti (1953-1955?);
2984. NEUMAN, Charlotte – asistentă la cabinetul de marxism-leninism al Institutului Politehnic
Bucureşti (1950-1951) (I.P.B. f.a. p. 41);
2985. ONESCU, I. Marcu (n. ORNSTEIN (cf. rabinului Al. Şafran, “Oxenberg”)) (n. 1903) – în
timpul războiului (1941-1944) unul din conducătorii Colegiului pentru studenţii evrei din
Bucureşti (informal, liceul se numea chiar “Colegiul Onescu”), la sfârşitul anilor ’40 adjunct al
lui Mihai Roller la secţia Istorie a C.C. al P.M.R., iar între 1948 şi 1960 profesor la Facultatea de
Ştiinţe Juridice din Bucureşti (a locuit pe str. Plevnei nr. 1);
2986. ORDENTLICH, Carol - în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public
asistent de Ştiinţe Penale la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a
Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2987. ÖSTREICHER, Clara - asistentă la catedra de marxism-leninism al Institutului Politehnic
Bucureşti (1950-1955, apoi transferată la “altă unitate socialistă” cf. broşurii istorice a
Institutului);
2988. PUNI, Simion – din anii ’50 activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar
11/1954), profesor de filosofie marxistă, respectiv autor de cărţi şi articole în materie în anii ’60-
’70442;
2989. RACHMUTH, “Ion” (n. Israel Rachmuth, fiul lui Leiser) (9.I.1911 Bazane, Suceava –
30.IX.1990 Bucureşti) - economist, traducătorul primei ediţii în Limba română a Capitalului (lui
Marx), membru corespondent al Academiei Române (1955), profesor la Academia Ştefan
Gheorghiu, apoi director prim-adjunct la Institutul de Cercetări Economice al Academiei R.P.R.
(din 1958) şi redactor-şef al revistei Revue roumanine des sciences sociales. Série sciences
économiques; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a
441
V. fişa sa personală pe saitul Universităţii la adresa http://iec.psih.uaic.ro/anuare/aratafisatest.php?letter=N&id=7547.
442
V. de exemplu, Unitatea socialistă a poporului român (Ed. Academiei R.S.R., 1968), Bazele materiale şi spirituale ale
unităţii socialiste a naţiunii române (Ed. Politică, 1969), “Aspecte ale procesului de omogenizare a societăţii noastre
socialiste” (Revista de filosofie nr. 7/1970, pp. 753-63), Forţele motrice ale dezvoltării noastre (Ed. Politică, 1974), sau
“Schimbări esenţiale în structura de clasă a societăţii noastre în ultimele trei decenii” (Revista de filosofie marxistă nr.
3/1974, pp. 405-19).
296
 C.C. al P.C.R. (1954, 1955); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;
2990. RADIAN, Mircea – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A.
Jdanov” în anii ’50 (Inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 451);
2991. RADIAN, Sanda (n. Rica BRALOVER, fiica lui Solomon şi Ernestina (n. Şmilovici))
(13.XII.1929 Bucureşti – 13.VII.1991 Bucureşti) – filolog, critic şi istoric literar, lector la catedra
de istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1955-1961) şi autor ocazional
la revista Teatrul, în anii ’60-’70 redactor la editurile E.S.P.L.A., Tineretului şi Albatros;
colaboratoare la Viaţa românească, Gazeta literară, Limbă şi literatură, România literară, etc.;
verişoară primară a Ninei Cassian (mamele lor, Ernestina şi Jana Şmilovici, fiind surori);
2992. RAUSSER, Vasile Luş (6.VI.1924 Burdujeni, Suceava – 16.IX.1989 Bucureşti) (uneori
ortografiat şi “Rauser”) – în anii ’50-’70 profesor de economie marxistă la A.S.E. şi redactor, iar
apoi chiar redactor-şef al revistei Probleme economice; fratele lui Mircea Rausser (v. supra)
(inclus şi în Kuller 2008a: 452)443;
2993. RAUSSER, Ira – soţia lui Vasile, la rândul ei redactor la revista Probleme economice în anii ’50
(Trebici 2011);
2994. RIZESCU, M. Ion(el) (n. RIESENBERG) (n. 1919 Galaţi) – lingvist şi filolog, profesor la
Institutul de Lingvistică, autor de articole în revista Limba Română în anii ’60; coautor al ediţiei
1982 a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române; cu fişă de cadre la secţia
Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 35/1963) (menţionat ca evreu în Kuller
2010: 190, 2008: 452 şi C.E. Galaţi444);
2995. ROLLER, Mihail445 (Şapse) (6.V.1908 Buhuşi – 1958 Bucureşti) – ilegalist (membru P.C.d.R.
din 1936, după ce, pe parcursul studiilor în occident, devenise membru al partidelor comuniste
German (1926) şi Francez (1928); relativ necunoscut înainte de întoarcerea sa în România din
Uniunea Sovietică446, unde se refugiase în anii ’40; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 83); după război vicepreşedinte al
Academiei Române devenite în 1948 Academia R.P.R., şef-adjunct al secţiei Propagandă şi
Agitaţie a C.C. (1945-1955), director în cadrul Institutului de Studii Româno-Sovietice (1948-
21.VI.1955), profesor şi şef al catedrei de Istoria României la Academia Militară (1948-1955),
director-adjunct al Intitutului de Istorie a Patridului (viitorul I.S.I.S.P.) (1955-1958), deputat
M.A.N. (1948-1952-1957); în calitate de preşedinte al Comisiei de Învăţământ din cadrul secţiei
Propagandă şi Agitaţie, însărciantă cu redactarea manualelor unice, a coordonat elaborarea
infamului “Manual unic de istorie a R.P.R.”, o istorie grosolan falsificată a românilor în 1948,
repudiată oficial după doar câţiva ani; a murit, în circumstanţe incomplet accidentate (unele voci
susţin teoria sinuciderii, altele pe cea a unui atac cerebral); iniţial înmormântat în fostul complex
“Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul
Parc Carol din Bucureşti, apoi deshumat şi incinerat la crematoriul “Cenuşa”; decorat în 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
447
2996. ROMAN, Aurel (n. ROSMAN ) (n. 2.VIII.1919 Bucureşti) – profesor de istorie la şcoala de
partid “A.A. Jdanov”, ulterior director adjunct şi apoi director (cu grad de conferenţiar) al

443
V. şi necrologul său la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE326-327.pdf, p. 20.
444
La http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_04.html.
445
Fiul rabinului din Buhuşi (cf. memoriilor lui Moses Rosen, 1990: 93) şi totodată cel “datorită” căruia cuvântul “român” a
devenit peste noapte “romîn”.
446
Singura menţiune notabilă aparţinând Poliţiei, care l-a reţinut alături de alţi 20 de ilegalişti (între care şi Nicolae
Ceauşescu, Matei Socor şi Scarlat Callimachi) în cadrul unei descinderi din seara de 20 sept. 1934 în locuinţa lui Petre
Enache de pe str. Foişor nr. 9 din Bucureşti (v. E. Nicolae 2011: 156). După alte surse, ar mai fi fost reţinut de două ori,
eliberat însă de fiecare dată din lipsă de probe.
447
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 13197 din 13 febr. 1947 în M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1242.
297
 Institutului de Istorie din Bucureşti afiliat Academiei R.P.R., unde predă istorie contemporană
(1949-1956, 1956-1957), redactor responsabil al revistei Studii a Institutului până în 1956, când,
în contextul demascării abuzurilor lui M. Roller, îşi pierde funcţia urmare a denunţării sale ca
plagiator (v. L. Pleşa 2006: 174); consacrat prin lucrări precum Din istoria luptelor revoluţionare
ale muncitorilor textilişti de la fabrica de postav “Buhuşi” (1917-1944) (Ed. Ştiinţifică, 1959)
(menţionat ca evreu în Kuller 2010: 190);
2997. ROSENZWEIG, D. (Didi) (fiul lui Herş şi Rifca) - istoric, specializat în Revoluţia Franceză şi
perioda napoleonică, respectiv istoria Angliei, parte a grupului de istorici marxişti impuşi după
război în învăţământul universitare de specialitate din Bucureşti; asistent (1949-1955) şi apoi letor
la Facultatea de Filologie din Bucureşti; emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Elise (n.
Davidsohn, 1924-1978), recăsătorit cu Dorina, încă în viaţă la Ierusalim, în vara lui 2011;
2998. ROTH, Andrei (n. 1927) – din anul universitar 1948-1949 preparator de materialism didactic şi
istoric la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Babeş” din Cluj (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949,
partea I-a, p. 779); în anii ’50 secretarul organizaţiei de bază a partidului din cadrul catedrei de
filosofie-istorie a acelaşi universităţi;
2999. RUSSU, Valter (n. RABINOVICI448) (n. 30 mai 1912 Piatra Neamţ) - în 1949 în Ministerul
Învăţământului Public, delegat cu conducerea Direcţiei I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949,
partea I-a, p. 658 – când încă nu îşi românizase numele); în 1950 conferenţiar la catedra de
economie politică a I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 41);
3000. SABĂU, Oliver – conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti
(1950-1953), apoi şeful Direcţiei Propagandă din Ministerul Agriculturii, cu fişă de cadre la
secţiile Relaţii Externe (1954), respectiv Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955);
3001. SALZBERGER, Oscar – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul
Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
ulterior şef de lucrări la catedra de economie politică a I.P.B. (1950-?);
3002. SĂVULESCU, Alice (n. ARONEANU) (29.X.1905 Olteniţa – 1.II.1970 Bucureşti) – directoare
adjunctă şi apoi directoare a Institului de Biologie Bucureşti, soţia fitopatologului Traian
Săvulescu; comunistă convinsă (la sfârşitul anilor ’30 i se refuzase postul de ministru al Sănătăţii
din cauza originii etnice), membru în conducerea U.F.A.R. (1944-1948), decorată cu “Ordinul
Muncii” cls. III-a în 1951; fişă de cadre la secţiile Propagandă-Agitaţie (1955), respectiv Relaţii
Externe ale C.C. al P.C.R. (4/1952);
3003. SCHATTELES, Tiberiu (n. Tibor Schatteles) – evreu maghiarofon din Timişoara, absolvent al
Liceului Izraelit din localitate, de la sfârşitul anilor ’40 funcţionar superior în cadrul Camerei de
Comerţ Exterior, unde ocupă inclusiv funcţia de şef de sector (agricultură), apoi transferat la
Institutul de Cercetări Economice din Bucureşti; rămas în Occident în 1973, trece prin Italia şi
Marea Britanie şi se stabileşte definitiv în Canada, continuând să publice în domeniul teoriei
economice; căs. cu Agnes (n. Borgida), stabilită în Ottawa, Ontario, Canada;
3004. SCHECHTER, Felix – profesor la catedra de economie politică a I.P.B. (1953-?) (I.P.B. f.a., p.
52);
3005. SCHLESINGER, Ernest – în a doua jumătate a anilor ’50 lector cumul la catedra de organizarea
şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B., probabil cu jumătate de normă la C.S.P. (I.P.B.
f.a., p. 57, 62);
3006. SCHMIDT, Bernard - din anul universitar 1948-1949 profesor de economie politică la
Facultatea de Filosofie a Universităţii “Babeş” din Cluj (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a,
p. 779);
3007. SCHOR, Felix – în 1953 membru de partid şi profesor de istorie a artelor la şcoala medie din
Iaşi; conform unui referat de partid, “studiază material sovietic recent şi se străduieşt să
448
V. cererea sa de schimbare a numelui menţionată în M.Of. nr. 48 din 26 febr. 1949, partea I-a, p. 1463.
298
 interpreteze ştiinţific problema artei” (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie,
dosar nr. 42/1953, ff. 29-33);
3008. SCHREIBER, Albert (d. 1973, Bucureşti) – avocat originar din Iaşi, simpatizant comunist încă
din perioada studenţiei; după război acuzator în cadrul Tribunalului Poporului Iaşi (M. Carp 1948
IIA: 122, 127); ulterior consilier al Anei Pauker; din 1948 membru al Comisiei Superioare de
Coordonare Legislativă a Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p.
5687; M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2416); în anii ’50 profesor de Teoria Statului
şi Dreptului la Facultatea de Drept din Bucureşti, fondator şi autor la revista Justiţia Nouă;
incinerat;
3009. SCHWEFELBERG, W. Anatol (uneori redactat Anton) – cadru didactic la Institutul Politehnic
Bucureşti în anii ’50, ulterior director în cadrul Ministerului Energiei Electrice (’50-’70), cu dosar
la secţia Economică a C.C. al P.M.R. (întocmit 1955); decorat în 1972 cu ordinul “Steaua R.S.R.”
cls. II-a;
3010. SILVESTRU, Alice – soţia lui Valentin Silvestru; asistentă la catedra de marxism-leninism a
Institutului Politehnic Bucureşti la începutul anilor ’50 (I.P.B. f.a. p. 41);
3011. SOSNER, Coman - în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public, cu grad de
conferenţiar, profesor economie politică la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778);
3012. STANCIU, Ilie (n. Ilie ŞAPIRA) – din 1948 instructor al sectorului Învăţământ Public din cadrul
secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 conferenţiar la catedra de istoria
literaturii române (condusă de Ion Vitner) a Facultăţii de Filologie Bucureşti;
3013. ŞERBĂNESCU, Ioan (uneori ortografiat “Ion”) (n. Iosif C. BERCU, zis “Şeri”; şi-a românizat
numele abia spre sfârşitul anilor ‘50) (29.X.1923 – 26.V.2010, Bucureşti, cimitirul sefard) – după
război cenzor al presei scrise (v. memoriile colegului său de birou, apud Solomovici 2003: 379),
din iunie 1948 secretar de presă la Direcţia presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, membru
în C.D.E. şi în conducerea redacţiei bisăptămânalului Unirea, autor în 1950 al broşurii sub egida
C.D.E. “Sionismul. Ideologia burgheziei evreeşti, armă otrăvită a imperialismului”; în anii ’50
redactor-şef la Lupta de clasă şi profesor de marxism-leninism, ulterior de socialism ştiinţific la
Institutul Politehnic Bucureşti (1956-1978); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 35/1979; după 1989 colaborator al
C.S.I.E.R şi autor al unor studii pe tema everilor din România şi a Holocaustului; decorat cu
ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
3014. ŞTEFANIU, Alfred (uneori ortografiat şi Sztefaniu) (n. 21 aug. 1917) – membru de partid din
sept. 1944, şef de lucrări / lector (cumul) la catedra de economie politică a I.P.B. începând cu
1950 (I.P.B. f.a. p. 41, 52) (dosar Ş/25 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3015. ŞTIRBU, Solomon (n. STERNBERG449) (n. 2.VI.1920 Oradea) – fost comerciant de produse
agricole, după 1946 profesor şi şeful catedrei de istorie la Institutul de Ştiinţe Sociale “A.A.
Jdanov” în anii ’50; se remarcă printr-un studiu care susţine “uneltirile agenţilor burgheziei
engleze împotriva răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu”;
3016. ŞUGAR-KOVACS, Elisabeta – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe
Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50 (C. Lupu 2011; Opriş 2004, corob. cu Catalan 2007);
3017. THALER, Iacob (n. 1909, Rădăuţi – 1955 Bucureşti) – fost ilegalist (“comunist categoria A” pe
lista Siguranţei în 1941), asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic
Bucureşti (1950-1953); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, iar în 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3018. TERTULIAN, Nicolae (n. Nathan WEINSTEIN, fiul lui Marcu şi Clara) (n. 12.III.1929, Iaşi) –
eseist şi critic literar; cf. C.P.A.D.C.R. (care, precum în mai toate cazurile, nu-i menţionează nici
449
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 8534 din 1 febr. 1947 în M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 894.
299
 lui numele real), unul din “intelectualii desemnaţi de partid să supravegheze ‘frontul ideologic’”
(p. 75), cel care îl ataca drept “reacţionar” pe profesorul Vianu în chiar timpul cursului (Vianu
avea să fie eliminat de la catedra de Estetică a Facultăţii de Litere în 1947, fiind reintegrat în
mediul universitar în 1955); coordonator al secţiilor ideologice la Contemporanul (1948-1954),
redactor şef de secţie la Viaţa românească (1954-1969), cadru didactic la catedra de Estetică a
Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1969-1977), cercetător la Institutul de Istoria
Artei (1977-1980); autor în revistele stabilit din 1982 în Franţa, via Israel;
3019. TRUTZER, Tiberius (27.VIII.1921 Beliu, Arad - 18.IX.2009 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – în
1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D.
(M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658); în anii ’50 profesor la Facultatea de Pedagogie
a Universităţii Bucureşti, din 1960 şef de secţie la Institutul de Ştiinţe Pedagogice al Ministerului
Învăţământului; soţia sa, Paraschiva (n. Rosner, d. dec. 2008) fusese ziaristă în Cluj până în 1949,
ulterior transferată la Bucureşti;
3020. USCHERSOHN, Heinrich (în actul de identitate de fapt Hainerich, zis si “Henri” şi respectiv
“Puiu”, fiul lui Isidor) (6.II.1912 Buzău – 27.II.2009 Bucureşti, Cimitirul Evreiesc Giurgiului) –
imediat după război profesor de marxism, apoi materialism didactic, mai întâi la Facultatea de
Filosofie a Universităţii Bucureşti / “C.I. Parhon” până în 1966, apoi la Institutul Politehnic
Bucureşti, până la pensionare (1975); soţia sa, Sabina (n. Calman, 17.VI.1912, Craiova) (zisă şi
“Suzana”) a decedat la Bucureşti, la 14.XII.2006;
3021. VAIDA, Aurel (n. Avram GOLDEMBERG, a.k.a. sub pseudonimul literar Goldemberg-Vaida)
(30.I.1910 Iaşi – 17.XII.1965 Bucureşti) - ilegalist şi atentator în perioada interbelică; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1190);
în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255
din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); decorat de M.A.N. în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei”
cls. III-a, după război secretar economic al Ministerului Industriei şi Comerţului (din febr. 1948),
ulterior director de muzeu la Institutul de Istorie al Partidului, semnatar al unor articole la
Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Steaua, Viaţa românească, Veac nou, etc., scriitor
proletcultist incurabil450 (ca membru al U.S.R. a participat activ la excluderea unor scriitori în
1955) şi ocupând diverse funcţii de conducere la mai multe edituri comuniste;
3022. VAIMBERG, Solomon (20.X.1930 Galaţi - 5.X.2000 Bucureşti) – din anii ’50 până în anii ’90
profesor de limba rusă la catedra/facultatea de profil a Universităţii Bucureşti (actuala Catedră de
Filologie Rusă); căs. cu Irina, tatăl Liviei, soţia fostului şef-rabin (2007-2011) al României,
Shlomo Sorin Rosen;
3023. VAGO, Bela - în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public asistent de
istorie modernă şi contemporană la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii “Bolyai” din
Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1261);
3024. VEINER, Pascu (WEINER) – activist de partid, implicat în denunţarea şi recunoaşterea
manifestanţilor anti-comunişti din 8 noiembrie 1945 (v. memorialistica unor multipli
participanţi), în 1948 numit de căre Ministerul Comerţului director al întreprinderii naţionalizate
“Industria Fierului”, apoi şef de lucrări la catedra de economie politică a I.P.B. (1950-1953),
ulterior angajat al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R./R.S.R, coautor, alături
de Ion Iliescu şi Petre Rotaru, al volumului Eficienţa economică a investiţiilor şi a tehnicii noi din
1972; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293,
anexa la dosarul nr.29/1959, vol. I; inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 460;

450
V. lucrările sale Aviva, fiica ghetoului (1947), Prăbuşirea Doftanei (1947), Micul patriot (1950), Şcolarul roşu (1950),
În ţara constructorilor comunismului (1953), etc.
300
 451
3025. VIANU, “Alexandru” Sami (n. Samy MOSCOVICI ) (19.III.1916 Iaşi - 1993) – simpatizant
comunist în ilegalitate, după război istoric marxist, cu doctorat în URSS, la Iaşi (i-a predat de
exemplu şi istoricului Ioan Scurtu), ulterior şi la Bucureşti; co-fondator al C.S.I.E.R. în anii ’70;
3026. WALD, Henri (în unele documente “Heinrich”) (31.X.1920 – 10.VII.2002) – ilegalist (membru
de partid din 1943), redactor la Tribuna Poporului (1944), licenţiat în Filosofie la Universitatea
Bucureşti cu dizertaţia “Mentalitatea mic burgheză”; inspector la serviciul de studii al Direcţiei
Evidenţă din cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri
(1947-1948); profesor de gândire politică marxistă la Universitatea Bucureşti (1948-1962),
redactor şef la Analele Româno-Sovietice (1948-1952), şeful secţiei de economie la Tânărul
Leninist (1952-1954), şeful catedrei de logică a Institutului de Filosofie al Academiei (1954-
1972), înmormântat la cimitirul evreiesc “Filantropia” din Bucureşti;
3027. WALD, B. Lucia (n. 1.X.1923, Iaşi) – lingvistă452, cadru didactic la Universitatea Bucureşti
(încadrată în 1949 ca asistentă la cateda de filologie modernă, v. M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949,
partea I-a, p. 1019); decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3028. WEIGEL, Egon (fiul lui Arthur şi Emma; frecvent ortografiat şi “Weigl”) (n. 18.IV.1901
Hamburg – 4.VI.1979 Hamburg) - neurolog, refugiat în 1933 în România din Germania, cabinetul
său fiind una din casele conspirative ale comuniştilor; după război, instalat profesor, coordona
direct operaţiunea de epurare a studenţilor anticomunişti din Universitatea Bucureşti; martor al
acuzării în procesul lui Belu Zilber; sora sa, Helena, fusese soţia scriitorului Bertold Brecht; căs.
cu Lili Eleonora Revesz (v. infra), apoi recăsătorit cu Irina Herşcovici; a avut doi copii, Sanda şi
Vladimir; emigrat/repatriat împreună cu familia în Berlinul de Est în 1961, apoi stabilit în oraşul
natal, Hamburg; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 92/1970;
3029. WEISZ, Tiberiu – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public
preparator de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Bolyai” din Cluj
(M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1260); la sfârşitul anilor ’50 conferenţiar la catedra
de marxism-leninism a Universităţii Babeş din Cluj;
3030. ZAHARESCU, Vladimir (fiul lui Barbu şi Betty Zaharescu) – istoric la I.S.P.S.P. (de pe lângă
C.C. al P.C.R.), publicist la Editurile Politică şi respectiv Militară în anii ’60-’70, ulterior emigrat
în Israel împreună cu soţia şi fiica sa Zoya, în prezent research fellow la Universitatea Ebraică din
Ierusalim;

Similar celorlalte inventarieri, nici cea de mai sus nu îşi propune, fireşte, un caracter
exhaustiv. Scopul ei rămâne unul pur orientativ pentru suprareprezentarea majoră a evreilor în
domeniul educaţional al României de după război, în special în sectorul ştiinţelor social-umaniste,
considerat vector-cheie de acţiune în modificarea mentalităţilor colective prin îndoctrinare asiduă, într-
un efect concertat cu cel al propagandei din palierele mediatic şi social-cultural. Trei cazuri, altele
decât notoriile instituţii “Ştefan Gheorghiu şi A.A. Jdanov”, a căror menţiune pare superfluă, se

451
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 4048 din 20 ian. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1947, partea I-
a, p. 1031. Pentru surse evreieşti v http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr240/pagina14.pdf, p. 14, respectiv
http://www.acum.tv/articol/50260.
452
Între materialele ei publicate în revista Cum vorbim, articolul “Să învăţăm de la Lenin” postulează: “Să studiem si să
ne însuşim marxism-leninismul, materialismul dialectic şi istoric […] Să studiem principalele opere ale lingviştilor
sovietici, în primul rând ale lui N. I. Marr şi I. I. Mescianinov […] fundamentul filozofic al lingvisticei sovietice, ca şi al
celorlalte ramuri de cercetări, îl constituie conceptia marxist-leninistă. Aportul lui Lenin în acest domeniu, ca
continuator al lui Marx si Engels, e dintre cele mai importante.” [subl. n. în text] (Cum vorbim, an I, nr. 5, august 1949, p.
13.
301
conturează ca reprezentative din această perspectivă, constituindu-se în posibile puncte de pornire ale
unor studii de caz:
 catedra de istorie a literaturii române din cadrul Facultăţii de Filologie (fostă Litere) a Universităţii
Bucureşti: în 1949, după eliminarea profesorului George Călinescu, noua echipă didactică impusă
de comunişti conţinea, dintr-un total de 15 cadre didactice, cel puţin 10 (adică 2/3) evrei - I.
Vitner (şeful catedrei), Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, S. Iosifescu, Vera Călin, Savin Bratu,
E. Boldan, M. Cruceanu, Naftuli David şi Vicu Mândra453; la 6 ani distanţă, în anul universitar
1955-1956, ponderea se păstrase aproape intactă, cu cel puţin 8 din cele 14 cadre didactice de grad
superior (i.e. profesori, conferenţiari şi lectori) evrei: prof. I. Vitner, conferenţiarii Ov. S.
Crohmălniceanu, Paul Cornea, S. Iosifescu, Ilie Stanciu (Ilie Şapira), respectiv lectorii Mitu Grosu
(Grossman), Vicu Mândra (Mendelovici) şi Sanda Radian (Bralover);
 la catedra de marxism-leninism din cadrul Institututului Politehnic Bucureşti (institut în cadrul
căruia examenul de admitere consta în acei ani din trei probe – limba rusă; marxism-leninism;
proba de specialitate), în anii 1950-1955, peste 85% din cadrele didactice erau evrei: profesorul
Paul Luchian (şeful catedrei între 1953 şi 1954), conferenţiarii Alexandra Sidorovici-Brucan (şefă
adjunctă a catedrei), fostul croitor Bercu Feldman, Pavel Câmpeanu (B. Katz), Paul Cornea,
Ludovic David, Oliver Sabău şi Ion Şerbănescu (Iosif Bercu), lectorii / şefii de lucrări Sara
Alterescu, Arthur Auschi, Iosif Feuerstein, Virgil Ioanid, Cornel Manu (Katz) şi Gh. Manheim,
asistenţii Septimiu Ijacu, Vera Berceanu, Carol Coter, Isabela Dunăreanu, Ana Grün, Petre Grancea
(Grünwald), Beatrice Nemens, Charlotte Neuman, Clara Östreicher, Alice Silvestru, Iacob Thaler,
etc.;
 la simpla lectură a principalelor nume implicate în materie şi a tezelor susţinute de acestea,
ansamblul multiplelor instituţii de educaţie şi cercetare istorică454 (cu istoria componentă crucială în
definirea şi modelarea identităţii colective a unei naţiuni) risca să fie considerat din greşeală ca
aparţinând altei ţări decât România; scrierea istoriei în acei ani, în fapt rescrierea şi mutilarea ei în
cheie marxist-leninistă, devenise monopolul unor persoane şi personaje precum Barbu Zaharescu
(Zuckerman, director I.S.I.S.P. 1954-1955), N. Goldberger (director I.S.I.S.P. 1958-1970), Mihai
Roller (cu al său Manual de Istorie pe cât de fantasmagoric în falsificări, pe atât de grobian în
manipulare), Ivan Rab, I. Rachmuth, S. Muşat (Glanzstein), L. Banyai (Baumgarten), M. Oişteanu
(Oigenstein), Clara Cuşnir-Mihailovici, Gh. Haupt, A. Rosen, M. Constantinescu (Kohn), A. Vianu
(Moscovici), Aurel Roman, Leon Eşanu, S. Fuchs, N. Minei (Gluecklich), Solomon Ştirbu, D.
Rosenzweig, Zizi Munteanu, Nathan Z. Lupu, Lia Lehr, Janeta Brill, B. Câmpina (Friedman), E.
Bantea, Mauriciu Kandel, E. Stănescu (A. Fischel), Vlad Zaharescu (Zuckerman), Lya Benjamin, I.
Felea (Feller), E. Campus, etc.
Spicuind aleator printr-o multitudine de organigrame, state de plată şi diverse alte liste
oficiale subsumate ca domeniu de activitate sau referinţă sferei educaţiei-cercetare în “epoca
Gheorghiu-Dej”, concluziile generalizează cifrele menţionate în cele 3 exemple sus-expuse; exemplu
posibil al diferenţierii etnice a înclinaţiei spre a studia în U.R.S.S., într-un referat al Ministerului
Învăţământ din septembrie 1949, cuprinzând datele unor studenşi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care
urmau să plece la studii în U.R.S.S., din cele 27 persoane înscrise, cel puţin 13 (adică aproape
jumătate) erau evrei (pentru detalii, v. Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 199-201), iar exemplele, şa
cum menţionam, pot fi extinse asupra întregului sector educaţie-cercetare în primele două decenii de
comunism.

453
Alături de – probabil – românii D. Nanu, Zoe Dumitrescu (-Buşulenga), Paul Georgescu, G.C. Nicolescu şi respectiv
Viorica Huber (căs. cu Adrian Rogoz (n. Sommer), redactorul-şef al suplimentului „Colecţie de poveşti ştiinţifico-
fantastice” între 1955 şi 1974).
454
Institutul de Istorie a Partidului (din 1966 I.S.I.S.P), Institutul de Istorie al Academiei R.P.R., facultăţile de istorie ale
universităţilor din ţară, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Instititul de Istorie Militară, etc.
302
 În esenţă, asemenea potenţiale studii de caz confirmă empiric multiple opinii aparent
subiective care de-a lungul timpului au reclamat suprapo(pu)luarea sistemului educaţional la vârf cu
evrei, precum un raport oficial din arhiva Cancelariei P.C.R “privind acţiunea antireligioasă a
membrilor corpului didactic din Ministerul Învăţământului Public, datat 1950, care menţionează de
pildă “mulţimea directorilor şi directoarelor de la şcolile primare şi secundare, de naţionalitate
evreiască, cât şi mulţimea funcţionarilor, copleşitoare, de la Ministerul Învăţământului, cu atitudini
provocatoare la adresa corpului didactic de naţionalitate română […]” (apud Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003a: 477). Mai grav însă, şi regretabil totodată, reflexe bine deprinse şi fixate în acea perioadă
neagră, concertate cu acelaşi gen proxim de presiune politică, fie el şi de o anumită diferenţă specifică,
par să se manifeste până şi în istoriografia timpului prezent, mai ales când obiectul cercetării acoperă,
exclusiv sau marginal, istoria comunităţii evreieşti din România.

CULTURĂ ŞI ARTĂ

Vectorul cel mai insidios şi totodată eficace prin profunzimea şi durabilitatea efectelor
scontate în modelarea acceptanţei civice a noului sistem social-politic, cultura a reprezentat o sferă
predilectă de preocupare a autorităţilor staliniste şi, conex, de suprareprezentare spectaculoasă a
evreilor. În anii ’50, între aceştia, ocupând poziţii privilegiate de autoritate şi influenţă şi constituindu-
se în vectori ai proletcultismului – realismului socialist, se idientifică:
 în zona instituţională decizională în materie (Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), apoi Comitetul
pentru Artă, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, iar ulterior Direcţia Generală a Artelor din
Ministerul Culturii) - Ion Pas (Schritter, ministru), E. Mezincescu (n. Mesinger, preşedintele
Comitetului pentru Artă 1950-1952), Paul Cornea (şeful direcţiei generale Arte din Ministerul
Culturii, 1953-1965), E. Luca (Birman), Şt. Gruia (Goldberger), I. Ianoşi (Steinberger), (?) P. Pojar
(Glauber), E. Rodan (Rosenblatt), V. Silvestru (Moscovici), etc.;
 în teatre, la conducere – A. Baranga, Al. Finţi, B. Fredanov, I. Massoff, H. Deleanu, L. Demetrius,
B. Lebli, J. Taub, R. Negreanu, T. Steriade, W. Siegfried, E. Luca (Leibovici) etc.;
 în cinematografie, sectorul producţiei a sute de filme propagandistice, de la conducerea O.N.C.,
apoi Direcţiei de specialitate din Ministerul Artelor şi Informaţiilor, apoi Direcţiei Generale, iar
ulterior Comitetului de Stat pentru Cinematografie (N. Bellu (Schor) – preşedinte (1950-1953), E.
Luca (Birman) – în conducere (1950-1952), M. Novicov (Neuman) – vicepreşedinte (1953-1954))
la cele câteva zeci de directori, diverşi funcţionari şi regizori de filme în favoarea regimului (V.
Silvestru (Moscovici) – T. Posmantir (Cohn) – directorul adjunct al O.N.C. (1945-1949), regizorii
Jean Mihail (Mihailovici), Mirel Ilieşiu, M. Săucan, Ion Barna, Doru Segal, Gabriel Barta, Nina
Behar, A. Blaier, Al. Boiangiu, Pavel Constantinescu, Emanuel Cerbu, A. Feher, L. Bratu
(Bergman), Dinu Negreanu şi funcţionarii şi criticii E. Suter (Witner), E. Voiculescu (Weinberger),
Ernestine Pascal, L. Cassvan, Dolores Bancic, Lia Carabăţ, Maximilian Krauss, Wilmos Weber,

303
 Isidor Simsa, Marcu Simionovici, Ernest Brecher, Tiberiu Kramer, Heinrich Kleinberger, Heinrich
Kraid, Miki Oprescu, Edgard Elian, Arnold Grünberg, etc.455;
 în artele plastice, de la “icoane” pentru preaslăvirea principalilor lideri comunişti ai perioadei la
înfierarea duşmanilor poporului în caricaturi – M. Breazu, I. Iser, M.H.Maxy, J. Perahim, R.
Bogdan, E. Taru (Starck), P. Feier, Gh. Glauber, T. Krausz, etc.;
 în sculptură, între autorii de statui ale lui Stalin şi alte opere dedicate stalinismului şi liderilor săi –
Elly Hette, E. Kaznovschi, Dorio Lazăr, Lelia Zuaf, Oscar Han, etc.;
 în muzică, în contextul în care “[d]ogmatismul comunist nu s-a mulţumit […] numai cu formulele
realismului socialist [, ci a solicitat] aplicarea marxismului şi lingvisticii staliniste la creaţia
muzicală” (Brâncuşi 2006: 134), între zeci de rapsozi neobosiţi care preaslăveau comunismul, pe
Stalin şi pe Gheorghiu-Dej – M. Socor, Alfred Mendelsohn, M. Florea (Forschmidt), O. Varga
(Wechsler), Th. Fuchs, L. Profeta, Anatol Vieru, Mauriciu Vescan (Wechsler), E. Cosma
(Zwiebel), D. Bughici, Boris Marcu, Sergiu Natra, Adalbert Winkler, Hilda Jerea, E. Teger, Elly
Roman (Goldberg), etc.;
 în învăţământul cultural-artistic – M. Novicov (Neuman), E. Schileru, Al. Finţi, M. Breazu, M.
Breslaşu (Breslau), I. Ianoşi (Steinberger), George Rafael, B. Fredanov-Ghelerter, E. Negreanu
(Grünberg), V. Kazar (Katz), T.G. Maiorescu (Mayer), etc.
 în literatură - de la activiştii de prim rang ai Uniunii Scriitorilor (Al. Toma (Moscovici), M.
Breslaşu (Breslau), I. Călugăru (Croitoru), M. Davidoglu (Davidsohn), M. Marcian (Marcus), la
proletcultişti exaltaţi şi apologeţi fanatici ai stalinismului (Maria Banuş, N. Cassian, Al. Jar, S.
Bratu, I. Ludo, S. Fărcăşan, etc.) – aceasta în condiţiile în care în rândurile majorităţii române, cu
greu pot fi identificate câteva nume (e.g. Mihai Beniuc) care să rivalizeze această pleiadă în
osanalele închinate regimului.
Pilduitor, din cele 24 de nume avansate [extrem de selectiv de altfel, n.n., I.A.] de
C.P.A.D.C.R. ca “armată de experţi în subtilităţi dogmatice [care] pândea orice şovăire ideologică”
(C.P.A.D.C.R. 2006: 491), nu mai puţin de 16 (adică 62,5%) sunt cu certitudine evrei: 1.) Horia
Bratu, 2.) J. Popper, 3.) Al. I. Ştefănescu, 4.) S. Damian, 5.) Savin Bratu, 6.) Sergiu Fărcăşan, 7.)
Traian Şelmaru, 8.) Mihai Novicov, 9.) Eugen Campus, 10.) Ov. S. Crohmălniceanu, 11.). Ion Vitner,
12.) Sorin Toma, 13.) Vicu Mândra, 14.) Vladimir Colin, respectiv 15.) Eugen Luca [v. toţi listaţi supra
sau infra]. Ca observaţie primară se cuvine precizat că raportul omite să precizeze identitatea acestora
sau numele lor nativ şi, în plus, ignoră alţi câţiva “cerberi” ideologici de notorietate şi importanţă egale
cu numele inventariate în documentul comisiei, cum ar fi de pildă V. Silvestru (Moscovici, ale cărui
funcţii de-a lungul timpului îl fac mai important în domeniu decât oricare din numele menţinate de
Tismăneanu et co.), Paul Cornea, Simion Alterescu, Eduard Mezincescu, Ion Ianoşi (Steinberger),
Beate Fredanov-Ghelerter, etc.
O enumerare selectivă, dar mai extinsă şi riguroasă a celor mai notorii nume de astfel de
evrei îi cuprinde pe:

3031. ADANIA, Alfons (fiul lui Samuel şi Frederica) (6.VI.1913 Bucureşti – 25.III.1979 Bucureşti) –
publicist şi traducător; colaborator la Contemporanul, Gazeta literară, Magazin şi România
liberă, cu comentarii, cf. D.G.L.R., “făcute după criterii ideologice, într-un stil mai apropiat de
polemica politică, de unde o imagine oarecum deformată, tendenţioasă a realităţii artistice
occidentale”; condamnat în martie 1953 la 5 ani închisoare pentru “legături în străinătate”,

455
Lista filmelor care rulau în cinematografele din Bucureşti în martie 1949 este pilduitoare pentru importanţa acordată de
autorităţile comuniste cinematografiei ca vector propagandistic: la cinematograful „Fantasio” – Pirogorov; „F. Sârbu” –
Matrosov; „Lia”, „Unirea”, „Mioriţa” şi „Milano” – Balada Siberiei; „Apolo”, „Triumf” – Cravata roşie; „Avrig” –
Crucişătorul Vartag; „Vergu” şi „Odeon” – URSS de azi (v. B.I.R.E., nr 3 din 15 martie 1949, p. 4).
304
 eliberat însă în iunie 1954456; se întoarce în ţară după o călătorie în S.U.A. în anii ’70 (Kuller
2008a: 30);
3032. AGRICOLA, Lidia (WEITH) (9.VII.1914 Baia Mare – 22.IV.1994 Baia Mare) – pictoriţă
inclusă celor care după război “vor constitui nucelul dur al realismului socialist” (Şuşară 2006 şi
2008: 12), din cercul lui Vida Gheza, autoare a unor lucrări cu caracter strident propagandistic
precum “Portretul Mariei Zidaru”, “V.I. Lenin la al VII-lea Congres al P.C.U.S.” (v. catalogul
Expoziţia anuală de stat a Artelor Plastice, ed. de Ministerul Culturii, 1953, E.S.P.L.A.) ş.a. (Cr.
Vasile 2008: 270; L. Robu 2008: 249);
3033. ALESSANDRESCU, Alfred (2.VIII.1893 Bucureşti – 18.II.1959 Bucureşti) – director adjunct
(1926-1937) şi dirijor (1926-1940, când este marginalizat pentru motive rasiale) al Filarmonicii
Bucureşti, după război membru de partid (din 1945), vicepreşedinte al Societăţii Compozitorilor,
director muzical al Radiodifuziunii (1945-1947) şi dirijor permanent al Orchestrei Simfonice de
Radio Bucureşti (până la deces); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 31/1956; pentru evreitatea sa, v. Realitatea
Evreiască, nr. 282-283, sept.-oct. 2007, p. 12;
3034. ALTERESCU, A. Simion (n. Simon IERUSALIM, fiul lui Aron şi Clara) (3.V.1921 Constanţa –
1995 Israel) – teatrolog; redactor la România Liberă (1944-1946), secretar de redacţie la revista
Lumea (1945-1946) şi la Radiodifuziune (1946-1947), redactor responsabil la Rampa (1946-
1948), membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (din iunie 1948); inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia
Generală a Teatrelor (1948-1951); prim-redactor la Contemporanul (1948-1952); apoi la revista
Teatrul în anii ‘50, responsabil ca reprezentant al partidului cu impunerea liniei dogmatice la
revistă, profesor şi şef de catedră la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale" (1949-1964), critic
(cercetător ştiinţific) la Institutul de Istoria Artei, secţia de teatru-cinematografie (din 1951),
exclus din partid în 1962 urmare a decoperirii legăturilor sale cu grupului implicat în jaful asupra
maşinii Băncii de Stat a R.P.R. din 1959 (v. dosarul de la C.C.P. nr. 381/671 din 9.XI.1962);
emigrat în Israel în 1987, unde a publicat ocazional sub semnătura “Simion Alterescu-Ieruşalmi”;
3035. ARAMĂ, Horia457 (4.XI.1930 Iaşi – 22.X.2007 Bucureşti) (fiul lui Iancu şi Roxana (n. Goldu),
funcţionari) – absolvent al Şcolii de Literatură “Mihai Eminescu” din Bucureşti (1954), redactor
la Radiodifuziunea Română (1950-1952) şi revistele Luminiţa şi Cutezătorii (1954-1967),
colaborator la Viaţa românească, România literară, Contemporanul, Echinox, Luminiţa,
Cutezătorii, etc., “convertit” treptat în scriitor de genul science fiction şi de literatură pentru copii;
3036. ARISTIDE, Mircea (n. Aristide Mircea Aime KLECKNER, fiul lui Heinrich) (31.V.1927
Bucureşti – 17.X.2002 Israel) – poet, prozator şi textier de muzică uşoară, angajat timp de decenii
la Radiodifuziune, unde îndeplineşte inclusiv funcţia de secretar al studioului Umor între 1974 şi
1985, când se pensionează; căs. cu Constanţa; emigrat în Israel în 1987; implicat după 1989 în
revendicarea clădirii în care fiinţează primăria Pancota, jud. Arad;
3037. ARGHIR, Sorin (n. Iancu ARONSOHN, Iaşi) (d. 2006 Israel) – publicist şi critic literar, după
unele surse fost sionist; redactor la Viaţa Românească în anii ’50, apoi cenzor la E.S.P.L.A.,
emigrat în Israel;
3038. AUERBACH, Franz Iosif (5.III.1915 - 2002) – scenarist, regizor dramaturg; după august 1944
membru de partid, director succesiv al Teatrului de Operetă, Teatrul Poporului şi Teatrului din
Ploieşti, ulterior al Teatrului Evreiesc de Stat (1955-1987), în anii ’50 cercetat disciplinar de

456
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-
%20detinuti%20politici/A/A%2001.%20Ababei%20-%20Alexoaie/Adania%20Alfons/index.php.
457
V. http://www.jewish-romania.ro/media/personalitati-8-2.pdf şi
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr306_307/pagina25.pdf
305
 C.C.P. (dosar nr. 1275/788 din 10.VIII.1954); decorat în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” cls.
IV-a;
3039. AUERBACH, Vily (1929 – II.2011 Bucureşti) – în perioada comunistă inspector principal pentru
biblioteci în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, apoi producător în cadrul
studiourilor cinematografice Bucureşti (inclusiv în anii ’90), în ultimii ani aio vieţii redactor la
Ed. Hasefer; socrul regizorului Tudopr Ţepeneag (fiul scriitorului Dumitru Tepeneag);
3040. BANCIC, Dolores (n. 1939, Franţa) – fiica lui Alexandru Jar şi Olga (Golda) Bancic, crescută
practic în familia lui Gheorghiu-Dej, în anii ’50 cenzor al D.G.P.T., în anii ’60-’70 funcţionar în
industria cinematografică, emigrată în Israel la începutul anilor ’80 (Solomovici 2003: 376, 379;
Lustiger 1994: 466); încă în viaţă în toamna lui 2011, la Ramat Aviv;
3041. BANUŞ, Maria Edel (28.III./10.IV.1914 Bucureşti – 14.VII.1999) (fiica lui Max Banuş (fost
director la Banca Marmorosch-Blank, d. 1923) şi Anetta (n. Marcus)) – ilegalistă, consacrată ca
poetă vector al realismului socialist de sorginte jdanoviană, membru al Uniunii Scriitorilor şi al
Uniunii Femeilor Democrate din România, decorată inter alia cu Premiul de Stat (1951) şi
Ordinul Muncii cls. I (1964), colaboratoare a revistei Drumul femeii (1945-1946), autoare a
volumelor proletcultiste Despre pământ (1954), Se-arată lumea (1956), Torentul (1957), Poezii
(1957), a versurilor “Cantatei lui Stalin” (versuri Mihail Andricu), precum şi a piesei de teatru
Ziua cea mare (1951), un elogiu al colectivizării satelor din România; pilduitor pentru
oportunismul ei camuflat în patos proletar, la începutul anilor ’50 Maria Banuş avea să schimbe
replica “Trăiască Regele!” din primele acte din Hamlet cu... “Trăiască Republica!”
(Paraschivescu 1994: 396);
3042. BARNA, Ion – regizor şi critic cinematografic; regizor al peliculelor La tribunal (1962), Unchiul
Vanea (1968), Ziariştii (1969), Oameni sărmani (1969), etc., autor al monografiei dedicate lui
Serghei Eisenstein (1966) (indicat ca evreu în Kuller 2008a: 432; Geo Şerban 2005: 11);
3043. BARTA, Dora (probabil soţia lui Gabiel Barta, v. infra) – cineastă, între evreii care au făcut
“mici concesii” proletcultiste regimului comunist (Kuller 2010: 191, Solomovici 2003: 328);
3044. BARTA, Gabriel (n. BARTEL) (22.X.1923 Cluj – 28.IV.1972 Petroşani) – regizor de filme (mai
ales) documentare puse în slujba regimului comunist, între care Pământ, oameni şi apă (1954),
Ceferiştii (1954), Gara (1965), Pâinea noastră (1968), etc. (indicat ca evreu în Kuller 2010: 191
şi Solomovici 2003: 328);
3045. BEHAR, Nina (d. 2003, Israel) - între cineaştii evrei “cu mici concesii” făcute regimului
comunist (Kuller 2010: 191, Solomovici 2003: 328);
3046. BENIUC, Emma (n. Emma-Silvia FRIEDMAN) (24.IV.1917 – 1979 Bucureşti) – soţia originară
din Basarabia a poetului proletcultist Mihai Beniuc (după precedentul mariaj cu Marcel Breslaşu
[v. supra]), după unele surse agent G.R.U. încă din timpul războiului, arestată în aprilie 1944
pentru propagandă comunistă; după 1944 traducătoare de limba rusă la diverse instituţii şi
publicaţii (iniţial la Ed. Cartea Rusă – A.R.L.U.S.), lector universitar la Iaşi (1946-1948), apoi
împreună cu soţul ei la Ambasada R.P.R. de la Moscova; revenită în ţară şi exclusă din P.M.R.
pentru comportament necorespunzător pe perioada detenţiei ilegaliste; reprimită în partid în 1957;
ulterior profesoară de literatură rusă la facultatea de filologie din Bucureşti; sinucisă, incinerată;
3047. BERCOVICI, Israil (zis “Asra”) (1921 Botoşani – 1988 Bucureşti) – ilegalist; în 1941 pe listele
de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august
1941, partea I-a, p. 4946); în aprilie 1944, în Botoşaniul sub ocupaţie sovietică (cu primarul Carol
Artbergher, alias Emil Ardeleanu, proclamând întregul judeţ “Republica Socialistă Sovietică
Botoşani”, v. infra), angajat în administraţia locală, din 1945 prezent în Bucureşti, comunist
convins, membru C.D.E.şi în conducerea organizaţiei Yidischer Kulturferband (IKUF), de limbă
idiş şi orientare procomunistă, antisionistă (v. Kuller, 2008: 64), redactor (1946-1949) şi apoi
redactor-şef al oficiosului organizaţiei amintite, IKUF-Bleter (1949-1953), redactor-şef al
redacţiei de limbă idiş la Radiodifuziune (1953-1956), treptat distanţându-se de orientarea
306
 comunistă, secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (1955-1982), respectiv
redactor la Revista cultului mozaic (1969-1972);
3048. BERG, Lotte (n. Lucia BACINSKI, îşi schimbase deja numele în “Stephanovici” înaintea
căsătoriei cu Gheorghe Flondor) (5.XII.1907 Cernăuţi – 12.IX.1981 Bucureşti) – evreică
germanofonă, poetă şi traducătoare, stabilită în 1944 la Bucureşti; autoare proletcultistă în anii
’50-’60, un timp corector la Kultureller Wegweiser, versiunea în limba germană a Îndrumătorului
cultural, ulterior dedicându-se traducerilor din şi în limba germană (Kuller 2008a: 433);
3049. BLAIER, Andrei (15.V.1933 Bucureşti – 1.XII.2011) – regizor şi scenarist, informator al
Securităţii sub numele de cod “Brateş”; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al
P.C.R. (întocmită în 1980!);
3050. BOGDAN, George Radu (11.III.1920 Galaţi – 12.VIII.2011 Bucureşti) – critic şi istoric de artă
marxist, redactor la Ecoul (1944-1945), apoi la Scânteia tineretului (1945-1948), inspector şef în
Ministerul Artelor şi Informaţiilor (1948-1950), conferenţiar la Catedra de Istoria Artei - Institutul
de Arte Plastice "N. Grigorescu" (din 1951), şef de secţie la Muzeul Naţional de Artă, iar în anii
’60 cercetător principal şi şeful sectorului artă modernă şi contemporană la Institutul de Istoria
Artei al Academiei Române, iar în anii ’70 ministru adjuct al Educaţiei şi Învăţământului (eliberat
din fucnţie în 1977); verişorul lui Vladimir Colin;
3051. BOIANGIU, Alexandru (soţul Magdalenei Boiangiu) (10.8.1932 – 2008 Bucureşti) – regizor de
filme la studiul cinematografic Sahia, autorul unor filme precum “Cetăţi ale industriei socialiste”
(1960) sau “Puterea pâinii” (1961), după 1989 traducător al unor cărţi la Ed. Hasefer; incinerat la
crematoriul “Cenuşa”;
3052. BRATU, Lucian (n. Lucian-Fred BERGMAN, fiul lui Mircea şi Erna (n. Simon)) (n.
14.VII.1924) – regizor de film, absolvent al Institutului Unional de Artă Cinematografică din
Moscova (1955); autor de multiple producţii cinematografice propagandistice; cu fişă de cadre la
secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1980);
3053. BRATU, Horia [alias] – critic literar şi teatral, portavoce a realismului socialist, membru de
partid şi U.S.R., cu doctorat la Moscova, în anii ’50-’60 colaborator cvasipermanent la revista
Teatrul, cu articole publicate şi în Contemporanul, Viaţa românească ş.a.; emigrat în Israel, după
unele surse stabilitîn anii ’70 la New York (între evrei în Kuller 2008a: 434);
3054. BRATU, Savin (n. Raul BARAŞ, fiul lui Filip şi Perla) (15.V.1925 Roman, Neamţ – 4.III.1977
Bucureşti) - scriitor şi teoretician literar apologet al stalinismului, identificat de C.P.A.D.C.R. ca
reprezentant al cenzurii spaţiului publicistic, profesor la Facultatea de Filologie din Bucureşti,
impus în 1950, în echipa lui Ion Vitner, colaborator succesiv la revistele Moldova Liberă (din
Iaşi, 1945) Naţiunea, Revista literară, Gazeta literară, Tânărul scriitor, Viaţa românească,
Contemporanul, debutant editorial cu broşura “Cum participă tineretul la întrecerile socialiste”
(1949); între lucrările sale, volumul Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani (1955) „îşi
propune să discute, în lumina experienţei adânci, dezvăluite în dezbaterile Congresului
Scriitorilor Sovietici, unele probleme ale creării eroilor pozitivi" şi postulează: “pentru scriitor,
reflectarea forţelor organizatorice transformatoare ale partidului nu e numai firească, ci şi
obligatorie”; căs. cu Bianca (n. Abramovici, 1923-1977);
3055. BRAUNER, Harry (1908 Piatra Neamţ – 1988 Bucureşti) – recunoscut ca folclorist marcant;
după august 1944, până la arestarea sa din 1950 în cadrul “lotului Pătrăşcanu”, secretarul
organizaţiei de partid de la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), directorul Institutului de Folclor
(Decretul nr. 136 din 5/6 aprilie 1949) şi şef de catedră la Facultatea de Muzică a Institutul de
Artă Bucureşti (Conservatorul); reabilitat în 1968; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968; (M.Of. nr. 17 din 21
ian. 1949, partea I-a, p. 710; Kuller 2008a: 79; Solomovici 2004: 256);

307
 458
3056. BREAZU, Marcel (n. Marcel HERŞCOVICI-BREAZU ) (25.V.1912 Bucureşti – 3.VII.1994
Bucureşti) – membru de partid din 1942, redactor-şef la Tânărul Muncitor după august 1944,
menţionat şi în conducerea publicaţiilor Naţiunea, Scânteia Tineretului şi Contemporanul (Kuller
2008a: 82), responsabil cu cenzura în literatură şi alte arte, din 1948, cadru didactic la catedra de
materialism dialectic şi istoric a Facultăţii de Filosofie din Bucureşti; cercetător şi apoi director
adjunct al Institutului de Filozofie al Academiei R.P.R. (1955-1966), ulterior profesor de estetică
în cadrul Institutului de Arte Plastice, publicist la Contemporanul (v. art. “Impasul artei
dezumanizate” din 14 iunie 1957); fratele lui Vicu Mândra (v. infra);
3057. BRECHER, Ernest – din iulie 1948 funcţionar în cadrul Societăţii Comerciale de Stat
“Cinexfilm” (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3058. BRESLAŞU, Marcel (n. Mark BRESLISKA, după alte surse BRESLAU459) (6/20.IX.1903
Bucureşti - 20.IX.1966 Bucureşti) – membru de partid din 1942; în 1945, ca membru în
conducerea C.G.M., numit membru al Comisiei de control şi cenzură a filmelor cinematografice
înfiinţate sub umbrela Direcţiei Cinematografie a Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 112 din 21
mai 1945, partea I-a, p. 4198), respectiv emmbru al Comitetului de Lectură al Operei de Stat
Bucureşti (din august 1947); ulterior şef al Departamentului Pedagogic (1948-1949) şi respectiv
director general al Departamentului Învăţământ Artistic (1949-1950) din cadrul Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, membru în colegiul de redacţie la Gazeta literară, revista Uniunii
Scriitorilor (din 1954), secretar al organizaţiei de partid a Uniunii Scriitorilor (1953-anii ’60),
profesor la catedra de istorie a literaturii dramatice la Conservatorul de Stat Bucureşti (1948),
profesor la Institutul de Artă (viitorul IATC) (1949-1960), apoi rectorul aceleiaşi instituţii (1961-
1966), redactor-şef al revistei Secolul 20 (1961-1966), decorat cu Premiul de Stat în 1957 şi 1962
şi cu “Ordinul Muncii” cls. I în 1963 (cu prilejul împlinirii a 50 ani); incinerat la crematoriul
“Cenuşa”;
3059. BRUCKSTEIN, Ludovic (Arie Joseph-Leib) (27.VII.1920 Lucăceni, Satu Mare – 4.VIII.1988
Tel Aviv) – publicist şi scriitor; în anii ’50 în Sighetu-Marmaţiei, profesor de liceu, în anii ’60
secretar literar în cadrul secţiei de dramaturgie “de pe lângă Ministerul Culturii” (Laczko 2010:4),
semnatar de articole la Viaţa Românească, Tribuna şi alte reviste, emigrat în 1972 în Israel; între
creatorii evrei “cu mici concesii” în perioada proletcultistă (cf. Kuller 2010: 191, menţionat şi în
Solomovici 2003: 328);
3060. BUGHICI, Dumitru (fiul lui Avram) (14.XI.1921 Iaşi – 12.VI.2008 Tel Aviv, Israel) – fratele
violonistului Avram Bughici, membri ai unei cunoscute formaţii de familie de muzică “Klezmer”;
studii la Conservatorul “Rimski-Korsakov” din Leningrad (1950-1955), apoi profesor la
U.N.M.B., în anii ’70 angajat al T.E.S. din Bucureşti; emigrat în 1985 în Israel; inclus de
muzicologul Petre Brâncuşi între autorii de cântec de masă “compus în ritm de marş” în perioada
stalinistă; autor, inter alia, al compoziţiilor proletcultiste “Poem eroic în memoria lui Filmon
Sârbu”460, “În noaptea de august” (versuri Vladimir Colin) şi “Evocare – Donca Simo”461 (P.
Brâncuşi 2006: 166-7 şi 2005: 105, 105-6, 111; Strom 2002: 104 ş.u.);
3061. CAJAL, Mălina (n. Simelinne) (12.IX.1908 – 1989) – originară din Bacău, mătuşa prin alianţă a
acad. Nicolae Cajal; poetă consacrată prin poezii pentru copii, dar simultan membră de partid şi
autoare de literatură propagandistică (ex. co-autoare a versurilor pentru lucrarea vocal-simfonică
Din lupta partidului (1951));
458
V. decizia nr. 108.937 din 25 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9665).
459
V. http://www.jewish-romania.ro/media/personalitati-8-8.pdf , identic în Sandache 2006: 12. În fapt, ambele nume sunt
doar versiuni diferite – primul german, al doilea ceh - ale aceluiaşi toponim al oraşului polonez Wrocław, de la care este
derivat şi numele românizat Breslaşu.
460
Filimon Sârbu (1916-1941) – ilegalist, executat la 19 iulie 1941 pentru sabotaj şi transformat postbelic în istoriografia
comunistă în martir al mişcării muncitoreşti.
461
Altă „martiră” a mişcării comuniste, care în perioada postbelică a dat numele a sute de cinematografe, şcoli şi grădiniţe.
308
3062. CAMPUS, Iosif-Eugen (n. 5.II.1915 - încă în viaţă în 2008, la Haifa), redactor la Viaţa
Românească şi alte reviste, unul din criticii de partid din presă şi literatură identificaţi de raportul
final al C.P.A.D.C.R., la un moment dat director al Şcolii Spaniole din Bucureşti; fiul său,
Emanuel, a reobţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul M.J. nr. 1731/2008);
3063. CARABĂŢ, Lia (1933 – X.2009 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – soţia scenaristului şi
profesorului Dumitru Carabăţ; în anii ’60-’80 redactoare la studioul cinematografic Animafilm;
3064. CARAGIALE, I. Betti (n. Betty ZILBERMAN, zisă “Biţi”) – originară din Roman, publicistă,
redactor la Cravata roşie în anii ’60, ulterior redactor-şef în cadrul Editurii “Ion Creangă”;
decorată cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a V-a prin Decretul nr. 394 din 27 aprilie 1967;
emigrată în Israel, activă în Centrul Cultural (de limbă română) din Haifa şi invitată
cvasipermanentă a unor evenimente organizate de I.C.R. Tel Aviv; sora lui Haralamb Zincă
(Hari-Isaac Zilberman);
3065. CARANFIL, Tudor (n. Martin KLARENFELD) (n. 14.IX.1931 Galaţi) – spre sfârşitul anilor
’50 redactor-şef la Informaţia Bucureştiului, de la sfârşitul anilor ’60 critic cinematografic,
responsabil în cadrul televiziunii din 1971; tatăl regizorului Nae Caranfil (C.E. Galaţi f.a.;
Solomovici 2003: 329; Kuller 2008a: 435);
3066. CASSIAN, Nina (n. Renée-Annie KATZ, fiica lui Iosef (n. Katz462, fiul lui Samuel şi Fany
(Seidner)) şi Jana (n. Şmilovici)) (n. 27.IX.1924, Galaţi) - înscrisă în P.C.d.R. la 16 ani (1940),
debutează în presă la Ecoul (oct. 1944, sub pseudonomul “Maria Venjamin”), scrie la România
Liberă (1945-1947) şi la Rampa (1947-1948, sub multiple pseudonime), membru al Comitetului
de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948),
apoi redactor-şef adjunct la Urzica şi laboratoare a Radiodifuziunii; exponentă emblematică a
servilismului voluntar şi zelos faţă de regimul de teroare stalinistă, poetă proletcultistă notabilă a
primei jumătăţi a anilor ’50463; căsătorită până în 1948 cu Vladimir Colin, ulterior cu ideologul
cultural Al. I. Ştefănescu [v. infra]; rămasă în 1985 în SUA464;
3067. CĂLIN, Vera (n. KRANZDORF (a.k.a. Clejan), căs. RUSSO; fiica lui Herman) (n. 17.II.1921) –
fostă ilegalistă (legătura de partid a lui L. Pătrăşcanu între 1943 şi 1944), impusă la Facultatea de
Filologie (fostă Litere) în 1949, alături de Ion Vitner, Ovid. S. Crohmălniceanu, N. Tertulian ş.a.
în locul colegilor lui G. Călinescu, într-un efort imbecilizant de ideologizare în cheie marxistă a
întregii literaturii române, promovată până la gradul de profesor (1970); în paralel, redactor la
Editura pentru Literatură şi colaboratoare ocazională la revista Teatrul; decorată în 1951 cu
Medalia Muncii, emigrată în Israel în 1976, ulterior stabilită în S.U.A.;
3068. CĂLUGĂRU, Ion (n. Buium sin Ştrul Leiba CROITORU, fiul lui Ştrul sin Leiba Croitoru şi
Ţipa) (14.II.1902 Dorohoi – 22.V.1956 Bucureşti) - ziarist asumat marxist în perioada interbelică
(publicând, inter alia, la Vremea şi Cuvântul465), membru de partid cu stagiu recunoscut din 1942;
după război membru fondator al sindicatului scriitorilor evrei (alături de Emil Dorian şi Ury

462
V. cererea sa de schimbare a numelui în M.Of. nr. 169 din 28 iulie 1945, partea I-a, p. 1484 şi decizia M.J. de aprobare
nr. 102.732 din 6 oct. 1945 în M.Of. nr. 233 din 12 oct. 1945, partea I-a, p. 8921.
463
Vezi spre exemplu poezia ei Ţara noastră-n sărbătoare: “Dîrz ostaşul sovietic/ Ne-a adus lumina/ Azi
muncesc cu drag şi spor/ Cîmpuri şi uzina./ Ţara noastră-n sărbătoare/ Steaguri mari desface/ Ţie
ţi le dăruim/ Stalin, steag de pace./ Stalin, ţara te slăveşte/ Marele tău nume/ Străluceşte neînvins/ Soare peste lume.” (apud
http://www.roliteratura.ro/text/Mastile-ridicolului-II.html). Aceeaşi Nina Cassian a compus chiar şi cântecul “Horă pentru
Stalin” (v. Ursache f.a.)
464
Deşi la 13 martie 1981 „liriza” în faţa lui Ceauşescu: „Tovarăşe secretar general, vă rog să-mi permiteţi să încep cu o
mărturisire personală. Nu am făcut niciodată şi nu fac parte din nici un grup. Cum spuneam într-o poezie: «Aparţin
comunismului cu tot ce am mai bun în mine,/ cu cele mai tinere idei ale mele,/ cu dragostea mea cea mai întemeiată,/ cu
actele mele cele mai fecunde»” (v. http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/nina-cassian-catre-ceausescu-apartin-
comunismului-cu-tot-ce-am-mai-bun-in-mine-cu-dragostea-mea-cea-mai-intemeiata-vezi/sumar-articol/2641415/#lifr)
465
Vezi dările anuale de seamă aşe Casei de Pensii şi Retrageri a Ziariştilor din perioada interbelică, acolo unde pare şi
numele lui de naştere, confirmat şi de Solomovici I: 252.
309
 Benador); în 1945 numit de ministrul Muncii consilier pentru presă şi revistă la Oficiul “Muncă şi
Lumină”; redactor la diverse ziare controlate de comunişti (Scânteia, Contemporanul, Viaţa
Românească), în iunie 1948, membru în comitetul director al nou înfiinţatei reviste Viaţa
Românească; considerat autoritate ideologică în domeniu, ales autor de prefeţe la cărţile Editurii
“Cartea Rusă”, autorul nuvelei Oţel şi Pâine – o apologie a industrializării comuniste, considerat
de istoricul literar Ana Stelejan ca fiind unul din primii agitatori propagandişti din Români şi
pilon al “noii ordini din literatură”; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul
“Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar apoi, de mai multe
ori, de autorităţile comuniste;
3069. CĂLUGĂRU-CĂPITĂNEANU, Titina (fiica lui Ştrul sin Leiba CROITORU şi Ţipa, sora lui
Ion Călugăru; căs. Căpităneanu) (8.I.1911 Dorohoi - 1973 Bucureşti) – nume sonor în seria
exponenţilor realismului socialist în artele plastice; membru de partid din 30 martie 1945, pictor,
după august 1944 colaboratoare la Scânteia (cvasipermanent), Contemporanul, Gazeta literară,
Informaţia, Arta plastică, din 1949 conferenţiar la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu din
Bucureşti”, din 1950 membru în conducerea Uniunii Artelor Plastice, co-autoare a cărţii Grafica
sovietică (1950), un veritabil ghid normativ-prescriptiv al realismului socialist pentru graficienii
şi pictorii români, în care artista decretează: “trebuie să ştim a învăţa de la artiştii sovietici cum să
facem din arta noastră o artă activă, de luptă, cum să fim fermi pe poziţia luptei împotriva
cosmopolitismului şi formalismului în artă”466; decorată de autorităţile comuniste cu premiul “Ion
Andreescu” al Academiei R.P.R. în 1949, ordinul Muncii clasa a II-a în 1949, medialia “Cinci ani
de la eliberarea de sub jugul fascist” în 1952 şi ordinul “23 August”; incinerată la crematoriul
“Cenuşa” (Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-
1944, dosar nr. 488/1943; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 711; Kuller 2008a: 100; S.
Ştefănescu 2009; Mândrescu 2004: 20-21; J.G.S.I.G.R. 1993: 11);
3070. CERBU, L. Emanuel (n. HIRSCH467) – de formaţie ziarist, din mai 1945 inspector în centrala
Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p.
3904), ulterior director administrativ adjunct al Direcţiei Cinematografie în centrala Ministerului
Informaţiilor, apoi Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255 şi
nr. 292 din 17 dec. 1946, partea I-a, p. 12979); din 1947 membru al comisiei ministeriale pentru
cenzura filmelor (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1947, partea I-a, p. 574);
468
3071. CONSTANTINESCU, Pavel (n. Paul IOSEFZON , la 10.IV.1922, Odobeşti, Vrancea) –
comandant pe şantierul Bumbeşti Livezeni (1944-1948), apoi cineast, aservit şi propagandist al
regimului (v. spre exemplu articolul “O trecere în revistă a cinematografiei mondiale progresiste”
din nr. 5 (iulie 1951) al revistei Cinema), ulterior emigrat în Israel, unde îşi ebraizează numele în
forma “Paul ben Josef” (Solomovici 2001I: 409 şi II: 40, 42 şi 2003: 328; Kuller 2010: 191; ISRO
nr. 275, 18 mai 2003)469;
3072. CORBU, Colette - în anii ’50-’70 regizor teatral şi redactor la Contemporanul; ulterior emigrată
în Israel (Solomovici 2003: 329 ş.a.) (soţia lui Nicolae Corbu?);
3073. (?) CORNESCU, Traian – în 1945 numit director tehnic al Teatrului Naţional Bucureşti (M.Of.
nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4523; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61);
3074. COSAŞU, Marga (n. Roza LEIBU) (n. 11.I.1916 Bucureşti) – după război, timp de decenii,
traducător şi redactor la diverse edituri de stat (pentru nume vezi decizia M.J. nr. 95962 din 26
sept. 1946 în M.Of. nr. 236 din 11 oct. 1946, partea I-a, p. 10979);
466
T. Călugăru, „Figuri de mari graficieni sovietici” în E. Mezincescu, M.T. Vlad, T. Călugăru şi Gh. Şaru, Grafica
sovietică (Bucureşti: Cartea Rusă, 1950), p. 89, apud Gh. Mândrescu 2004: 20, 21 n.5).
467
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 109035 din 25 oct. 1945 în M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9978.
468
V. decizia nr. 89.533 din 9 sept. 1946 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 221 din 24 sept. 1946, partea I-a, p. 10416).
469
În nr. 7 („Cărbunele şi drumurile sale de fier”) al revistei Caietele Petro-Aqua (Petroşani 2009), autorul Tiberiu Svoboda
îl menţionează drept comandant de brigadă pe Pavel Constantin (pp. 41, 42).
310
 470
3075. COSMA, Edgar (n. Edgar-Aron ZWIEBEL , fiul lui Clémance) (n. 2.III.1925 Bucureşti) –
dirijor şi compozitor aservit regimului; şeful Orchestrei Cinematografice Bucureşti (1951-1959);
compozitor al Cantatei anilor lumină (1960, pe versuri de Nina Cassian) şi al coloanei sonore a
producţiilor cinematografice de propagandă Alarmă în munţi (1955, regie Dinu Negreanu),
Dincolo de brazi (1957, regie M. Drăgan), Pasărea furtunii (1957, regie Dinu Negreanu) ş.a.;
emigrat în 1960, stabilit la Paris, a continuat să profeseze ca dirijor şi compozitor în mai multe
ţări vest-europene; unchiul compozitorului parizian Vladimir Cosma (fratele tatălui acestuia,
Theodor);
3076. COSTIN, Jacques (n. J. GOLDSCHLÄGER, fiul lui David şi Rebeca) (13.IV.1895 Bucureşti –
22.XII.1971 Paris) – prozator avangardist, colaborator la Contimporanul în perioada interbelică,
după război membru de partid, “demascat” alături de Dora Massini, Mihail Andricu, Miliţa
Pătraşcu ş.a. în şedinţa publică din 7 aprilie 1959 (unul din “acuzatori” fiind compozitorul Alfred
Mendelsohn), emigrează câteva luni mai târziu, stabilindu-se definitiv la Paris;
3077. CREMENE, Mioara (n. 6.IX.1923 Bucureşti) (n. Maria Elena Gorea, tatăl fiind român, iar
mama, Erna Braunstein, fiica ziaristului interbelic B. Brănişteanu-Braunstein) – publicistă,
scenaristă, redactor la Contemporanul (1947-1950), publicând şi la Ecoul (ulterior Tribuna
Poporului) şi Rampa, ulterior redactor-şef adjunct la redacţia revistelor pentru preşcolari (ţinând
de Ministerul Învăţământului), semnând ocazional articole şi la revista Teatrul, rămasă în timpul
unor filmări de film în Germania în 1969, redactor la Gazeta literară (din 1964); ulterior rezidentă
în Franţa şi respectiv Israel (1978), revenită în ţară după 1989, încă în viaţă în 2009 (Croitoru
2005:6; Muşat & Un 2009); căs. cu cineastul Sergiu Huzum, apoi cu Leon Cremene (n. Kramer);
3078. CROHMĂLNICEANU, Ovid S. (n. Moise CAHN, fiul lui Lazăr şi Esthera (n. Leibovici))
(16.VIII.1921 Galaţi – 30.IV.2000 Berlin) – exponent al realismului socialist impus în literatura
română postbelică, menţionat de raportul final al C.P.A.D.C.R. ca făcând parte din “adevărata
armată de experţi în subtilităţi dogmatice [care] pândea orice şovăire ideologică” în literatură
(2006: 491); de formaţie inginer; redactor la Ecoul şi la Revista Literară (1944-1946),
Contemporanul (1947-1951), redactor-şef adjunct la Editura Didactică şi Pedagogică (1951-
1953), apoi redactor (1953-1956) şi respectiv redactor-şef (1956-1962) la Viaţa Românească,
perioadă în care publică şi volumul său Pentru realismul socialist; ulterior, ca redactor-şef
adjunct la Gazeta Literară (1963-1966); profesor universitar de limba şi literatura română la
Facultatea (astăzi) de Litere din Bucureşti (1948-1991, pensionat); sesizează şi urmează
oportunist schimbarea „liniei de partid” şi devine un treptat critic al formalismului dogmatic în
literatură; emigrat în Germania în 1992, stabilit la Berlin;
3079. CRUCEANU, Mihail (fiul lui Mihail şi Ecaterina (n. Petroveanu)) (13.XII.1887 Iaşi –
7.VII.1988 Bucureşti) – poet şi prozator; înaintea primului război mondial profesează ca avocat şi
profesor la Târgu Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea şi Alexandria; participant la instaurarea
autorităţilor bolşevice în Odessa, în 1917; ilegalist, casier general al Partidului Comunist în 1921,
şi responsabil al ziarului Socialismul; arestat şi deţinut pentru activitate comunistă la Miercurea
Ciuc, Caracal şi Târgu Jiu; după război (din sept. 1944) inspector general în Ministerul
Învăţământului şi ocupând diverse alte funcţii în ierarhia comunistă; cadru didactic la catedrei de
literatură română modernă la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti după instalarea lui Ion
Vitner în locul lui George Călinescu (1949-1957, pensionat); colaborator la Tânărul scriitor,
Contemporanul, Gazeta literară, Viaţa românească ş.a. (inclus între mai mulţi autori evrei în
F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 175, 187); decorat în 1946 de către fostul
suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept.
1946);

470
V. decizia nr. 34357 din 9 aprilie 1947 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 91 din 22 aprilie 1947, partea I-a, p. 3165).
311
3080. DAMIAN, S. (n. Sami Druckmann, fiul lui Carol (etnic german) şi Pessia (n. Abraham)) (n.
18.VII.1930, Alba Iulia) – critic şi istoric literar, identificat de Raportul Final al C.P.A.D.C.R.
între paznicii dogmei în literatură, redator la Contemporanul (1951-1954), Gazeta literară (1954-
1968), România literară (1968-1973), redactor-şef la Luceafărul (1973-1974), emigrat în
Germania (1976) via Israel, unde va conduce catedra de limba şi literatura română a Seminarului
de Romanistică de la Universitatea Heidelberg (1976-1995), în prezent pensionar publicist;
3081. DAN, Tudor (n. Paul LEIBOVICI) – ilegalist, soţul Ecaterinei Dan (n. Finca Davidovici); din
1945 şeful subsecţiei Cinema a secţiei Propagandă a A.R.L.U.S.;
3082. DAVIDESCU, Jean (n. Jean DAVIDOVICI, fiul lui Haim şi Cerna (n. Alterescu)) (1917 –
VIII.2007 Bucureşti) – funcţionar în industria cinematografică în periada comunistă (e.g.
producător al filmului Două lumi şi o dragoste, 1947);
3083. DAVIDOGLU, Mihail (n. Moisă DAVIDZON471, fiul lui Mihail şi Clara (n. Kochen))
(11.XI.1910 Hârlău, Botoşani – 17.VIII.1987 Bucureşti) – promotor notabil al realismului
socialist în dramaturgie472, membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948), membru în conducerea Uniunii Scriitorilor
în mandatul lui M. Beniuc, director la Ministerul Artelor (şi Informaţilor) (1945-1948), apoi
preşedinte al comitetului pentru cultură din cadrul comitetului de partid al sectorului 1 Bucureşti;
în anii ’50 prezent şi în colegiul de redacţie al revistei Teatrul;
3084. DELEANU, Harry-Horia (25.XII.1919-1998) (fiul lui Arnold şi Malvina (n. Feller)) – teatrolog,
membru de partid, profesor la I.A.T.C. (’50-’70), redactor la revista A.R.L.U.S. Veac Nou (1945-
1953), membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (din iunie 1948), redactor şef al revistei Teatru (1956-1958); autor în anii ’50 al
unor varii lucrări de sorginte proletcultistă473; a continuat să publice şi după 1990, la Ed. Hasefer;
fiul său, Radu (n. 26 ian. 1952 Bucureşti), care şi-a ebraizat numele în Israel în forma Delano, a
solicitat şi reobţinut cetăeania română în 1009 (ordinul MJ nr. 407/30.01.2009; M.Of. nr. 70 din 5
febr. 2009);
3085. DEMETRIUS, Lucia (16.II.1910 Bucureşti - 29.VII.1992 Bucureşti) (fiica lui Demetrius Vasile
(n. Ogea) şi Antigona (n. Rabinovici)) – fostă funcţionară la Uzinele Malaxa (1936-1938), după
august 1944 traducător al Editurii Cartea Rusă, profesoară la Conservatorul Muncitoresc (1944-
1949), apoi membru în noua conducere a Societăţii Scriitorilor din România, în iunie 1945
angajată ca funcţionară diurnistă la Serviciul de Presă al Ministerului Justiţiei (1945-1946),
ulterior secretar cultural şi apoi prim-secretar de presă la Ministerul Informaţiilor / Artelor şi
Informaţiilor (1946-1950), profesoară de artă dramatică la Conservatorul de artă dramatică (1944-
1949), regizor de teatru exponent al realismului socialist la teatre din Sibiu, Braşov şi Bacău
(1950-1952), colaboratoare la Scânteia, Cuvântul femeilor şi Contemporanul, respectiv la revista
Teatrul în anii ’50-’60, etc.;
3086. DORIAN, Dorel (n. IANCOVICI474, fiul lui Mendel şi Tonia Margareta) (n. 6.V.1930, Piatra
Neamţ) – dramaturg şi publicist; stabilit în 1945 (în timpul liceului) la Bucureşti; redactor al mai
multor articole la presa comunistă centrală (Tinereţea – cu red. şef Paul Cornea, Revista elevilor,
Tânărul muncitor, Scânteia tineretului) (1945-19489; student la Institutul Politehnic din Kiev, în
U.R.S.S. (1948-1953); inginer pe şantierul termocentralei Paroşeni şi la Trustul Electromontaj
Bucureşti (1953-1956); dramaturg proletcultist chiar şi în faza de declin a curentului (v. criticii şi
471
V. decizia nr. 61003 din 19 iunie 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 140 din 23 iunie 1947, partea I-a, p. 5107.
472
V. spre exemplu piesele sale Omul din Ceatal (1948, premiată de statul comunist), Minerii (1949), sau Cetatea de Foc
(1950).
473
E.g. debutează în 1948 cu volumul Impresii literare sovietice, continuă cu Problemele realismului critic în literatură
(1951), etc.
474
Şi-a românizat numele în baza deciziei nr. 45945 din 18 mai 1948 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 116 din 21 mai
1948, partea I-a, p. 4510).
312
 istoricii literari Ion Simuţ, Alexandra Andrei, Cornel Robu, Cosmin Ciotloş, etc.); redactor la
Viaţa Studenţească (1956-1959, în perioada înfierării evenimentelor de la Budapesta); redactor la
Ştiinţă şi Tehnică, apoi la Tehnium (1959-1974), iar ulterior la Magazin (1974-1990); cu referat
de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 51/1974; după 1989 membru marcant al comunităţii evreieşti din România, redactor şef al
revistei Realitatea Evreiască (1995-1996), respectiv deputat reprezentant al comunităţii în
parlament (1996-2000, 2000-2004);
3087. DRAGU, Victoria (n. Davidovici, căs. Dimitriu; fiica lui Paul Davidovici (v. supra) şi Etti (n.
Benchas)) (n. 27.I.1944 Bucureşti) – poetă şi prozatoare; debut în 1960 în Scînteia tineretului;
colaboratoare la Viaţa studenţească, Amfiteatru, România literară, Luceafărul, Viaţa
românească; laureată a premiului pentru reportaj al revistei Viaţa studenţească (1961) şi Scînteia
tineretului (1963);
3088. DUDA, Virgil (n. LEIBOVICI, fiul lui Carol şi Uca (n. Solomon); fratele lui Lucian Raicu) (n.
25.II.1939 Bârlad) – scriitor; jurist la Baia Mare şi Ploieşti (1961-1970), ulterior redactor şi
producător la Studioul Cinematografic Bucureşti şi la casa de Filme 1 (1970-1987); emigrat în
Israel în 1988, unde activează ca bibliotecar şi redactor la publicaţiile de limbă română Ultima
oră şi Viaţa noastră;
3089. EISIKOVITS, Max (Mihály) (8.X.1908 Blaj – 12.I.1983 Cluj) – evreu maghiarofon, în perioada
interbelică co-fondator (alături de Zeno Vancea) al “Conservatorului Muncitoresc” la Timişoara,
apoi profesor la cel municipal, postbelic membru de partid şi comunist zelos, “dintre cei mai duri
muzicieni stalinişti” (D. Popovici), director al Operei maghiare din Cluj (1948-1952), profesor de
compoziţie (din 1946) şi rector al Academiei de Muzică din Cluj (1950-1953; l-a exmatriculat pe
studentul anticomunist Mircea Istrate); autor al pieselor “Noi şi pâmântul”, “Balada tractorului”,
“Salut Revoluţiei”, “Ne conduce partidul” (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 711; D.
Popovici 2010: 262; Kuller 2008a: 131; P. Brâncuşi 2006: 122, 147, 150; O.L. Cosma 2006; L.G.
Bratu 2008: 433 n. 12);
3090. ELIAN, Edgard – în iunie 1948 numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor în conducerea
Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5342);
475
3091. ELIAD, Sandu (n. Solomon BERCOVICI ) (9.VI.1899 Botoşani – 1979 Bucureşti) – regizor şi
respectiv ziarist în presa sub control evreiesc în perioada interbelică; în 1944 membru fondator
A.R.L.U.S. şi bibliotecar al secţiei Propagandă şi Artă; din 1945 funcţionar la Confederaţia
Generală a Muncii (M.Of. nr. 68 din 22 martie 1947, partea I-a, p. 2148); numit în 1948 director
al Teatrului Confederaţiei Generale a Muncii, ulterior director şi regizor al teatrului Evreiesc de
Stat din Iaşi şi colaborator ocazional la revista Teatrul din Bucureşti; decorat în 1946 de către
fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16
sept. 1946) şi în acelaşi an cu cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192
din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543); tatăl poetului şi scriitorului Tudor Eliad, stabilit la Paris
(inclus în Kuller 2008a: 437);
3092. FEHER, Andrei (25.V.1916 România – 28.IV.2003 California) – operator de imagine, regizor şi
scenarist, participant la realizarea peliculelor propagandistice Directorul nostru (1955), Pasărea
furtunii (1957), Dincolo de brazi (1957), emigrat la sfârşitul anilor ’60 în israel (unde regizează
producţia Războiul de 6 zile, stabilit via Italia în Suedia în anii ‘70, unde regizează şi produce
multiple producţii pornografice sub pseudonimele “Andrew Whyte” / “Andrea Bianchi” (e.g.
Mémoires d’un pervers (1983), The Porno Race (1985), Hetaste liggen (1983) etc.);476

475
V. decizia nr. 37799 din 9 apr. 1946 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977.
476
V. ISRO Press la http://www.isro-press.net/BDIsr!/277.htm (rubrica “Decese”) şi biografia sa în directorul IMDb (la
http://www.imdb.com/name/nm0270413/).
313
3093. FEIER, Petru (1912-1986) – pictor arădean, din “nucleul dur” al realismului socialist (Şuşară
2006, 2008: 12);
3094. FELDMAN, Ludovic (25.V.1893 Galaţi – 11.IX.1987 Bucureşti) – violonist şi compozitor; în
perioada războiului în cadrul orchestrei simfonice a teatrului evreiesc din Bucureşti, ulterior
concert-maestru în orchestra Filarmonicii “G. Enescu” din Bucureşti (1945-1953, pensionat);
inclus între cei “care preluau cu zel indicaţiile culturnicilor Iosif Kişinevski, Leonte Răutu,
Edouard Mezincescu” (S.D. Pop 2007: 3), apologet al “deceniului glorios” (1944-1954) în revista
Muzica (nr.7-8(iul.-aug)/1954), autor al pieselor “Cântec pentru Stalin”, “Mi-e gândul la Stalin”
şi al altor cântece de masă “compuse în ritm de marş”; unul din compozitorii favoriţi ai
autorităţilor în perioada stalinistă, decorat cu Menţiunea I-a (1945), Premiul III de compoziţie
“George Enescu” (1946), Premiul de Stat (1952), ordinul Muncii clasa a III-a (1954), etc. (P.
Brâncuşi 2006: 147, 166-7; O.L. Cosma 2006; Kuller 2008a: 139-40; Oprea, Petrulia şi Hîncu
1973: 103-4);
3095. FELEA, Aurel (n. Aurel H. FELDSTEIN477) (n. 18.X.1920 Bucureşti) – cf. unor coreligionari,
plasat între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191, 438,
Solomovici 2001II: 54, 2001I: 176, şi 2003: 328); între acestea probabil şi cenzura practicată în
calitate de membru al Comisiei pentru verificarea pieselor de muzică uşoară de pe lângă
Ministerul Artelor şi Informaţiilor (v. M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136);
3096. FINŢI, Alexandru (4.XII.1901 Giurgiu – 8.IX.1972; Bucureşti) – actor, regizor; între 1942 şi
1944 cadru didactic la Şcoala de Arte pentru Evrei şi regizor la teatrul “Baraşeum” din Bucureşti,
apoi membru de partid (din 1945), consilier în centrala Ministerului Artelor (1947-1948), director
al Teatrului Armatei (1948-1950, detaşat practic de la Teatrul Naţional), ulterior profesor la
I.A.T.C. până la sfârşitul anilor ‘60; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu medalia
“Meritul Cultural” clasa I-a (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, p. 10655 ş.u.); decorat în
1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. II-a; (Kuller 2008a: 146; Solomovici 2001I: 337 şi II: 51,
105, Miliţia Spirituală 2011; Yad Vashem f.a.:12; YIVO f.a. “Romanian Theater”);
3097. FIREA, Fred (1921 – 22.VI.2010 Bucureşti) - între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute
regimului comunist (Kuller 2010: 191, 439; Solomovici 2003: 328), scenarist timp îndelungat
pentru Teatrul Naţional Radiofonic;
478
3098. FLOREA, Marcel (n. FORSCHMIDT ) (10.VI.1923 Câmpina, Prahova - 4.II.2002, Israel) –
muzicolog, angajat al Radiodifuziunii, autor, inter alia, al omagialelor de la începutul anilor ’50
“Stalin” şi “Cântecul de copii pentru tovarăşul Stalin); emigrat în Israel, redactor la cotidianul de
limbă română Viaţa Noastră din Tel Aviv;
3099. FÖLDES, László (n. FISCHER) (26.VI.1922 Arad – 10.I.1973 Cluj) – publicist şi scriitor, fost
deportat sub ocupaţia maghiară din Ardealul de Nord, după război membru de partid în Cluj, cu
articole procomuniste la Korunk, profesor de estetică la Academia de Muzică din Cluj şi la
Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, se
debareasează pe parcursul anilor ’60 de dogmatismul care l-a caracterizat în anii ’50 (Kuller
2008a: 150; Balas 2008: 149; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 171, 173);
3100. FREDANOV-GELEHRTER, B. Beate (n. Beate FRIEDMAN479, slavizat Fredanov, căs.
Gelehrter) (11.V.1913 Cernăuţi - 13.III.1997) – actriţă de teatru, în timoul războiului profesoară
la Şcoala de Arte pentru Evrei din Bucureşti (1942-1944), căsătorită cu doctorul Iuliu Ghelerter,
împreună cu care forma, potrivit memoriilor fostului lor cumnat, criticul literar Matei Călinescu,
“un cuplu de comunişti convinşi, rigid dogmatici chiar şi în intimitate” (Călinescu 2005);

477
V. decizia nr. 109.054 din 25 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9666).
478
V. decizia ministrului Justiţiei care aprobă schimbarea numelui nr. 13199 din 13 febr. 1947, în M.Of. nr. 39 din 17 febr.
1947, partea I-a, p. 1239.
479
V. decizia nr. 92304 din 10 sept. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 208 din 13 sept. 1945, partea I-a, p. 8007.
314
 secretară a subsecţiei Teatru (secţia Artă) a A.R.L.U.S. încă de la înfiinţare (1944), membru al
C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), membru al Secţiei de Producţie Artistică (i.e. organul cenzurii
în domeniu) din cadrul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti la sfârşitul anilor ’40;
co-director al Teatrului Naţional; profesor de artă dramatică la Conservator şi la I.A.T.C. (din
1948 până în anii ’70; în paralel, între 1957 şi 1959 profesoară la studioul T.E.S. Bucureşti
(menţionată şi în Kuller 2008a: 153; Sebastian 1996: 448; Solomovici 2001 I: 210; Catalan 2009:
188, 191; Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul
“Meritul Cultural” în grad de Cavaler (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în 1967 cu ordinul
Meritul Cultural cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a;
3101. FRISCHER, I. – muzicolog, apare pe lista din 2006 a lui Octavian Lazăr Cosma, a
compozitorilor de cântece dedicate lui Stalin, cu “Slavă lui Stalin”;
3102. FRODA, Scarlat (n. Solomon WEITZENDORF) (12.II.1899 Bucureşti – 1964) – publicist,
dramaturg şi traducător; în perioada interbelică ziarist sub pseudonimele “Scarlad Froda”, “Ion
Dacu”, “Lazăr Cosma” ş.a., director la Rampa (1927-1938); în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p.
4946); după război membru de partid; fondator şi director al Teatrului Victoriei (1944-1946);
contributor la sovietizarea culturii postbelice prin traducerile la Ed. Cartea Rusă ale cărţilor Aşa s-
a călit oţelul (ed. a VI-a, 1952) şi Gorki în amintirea contemporanilor (1957); fratele
matematicianului Alexandru Froda; căsătorit timp de aproape patru decenii cu actriţa Leny Caler;
3103. FUCHS, Theodor (1878-1953) – pianist şi compozitor, autor, la sfârşitul anilor ’40, al
compoziţiei omagiale “Scrisoare pentru Stalin” (O.L. Cosma 2006; Kuller 2008a: 158);
3104. FULDA, Emil (n. Bernhardt D. WEISSBERG480) – originar din Brăila481, în perioada interbelică
jurnalist (inter alia la Cuvântul Sportului), dupăaugust 1944 editor la Ed. Cartea Rusă, încadrat în
mai 1945 ca secretar principal de presă în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din
15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), ulterior editor şi traducător la Editura de Stat pentru Cultură şi
Artă (în prima jumătate a anilor ’50), traducător de-a lungul timpului al unor multiple lucrări
sovietice proletcultiste;
3105. GARCIA, Leon – unul din arhitecţii preferaţi ai regimului stalinist, coautor al Casei
Radiodifuziunii (1949-1952) şi al seriei de imobile plurifamiliale de pe Şos. Kiseleff (1956-1959)
(indicat ca evreu de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
3106. GHIMPU, Mihai (n. Moisă GRIMBERG, fiul lui Iancu şi Sali, zis “Miky”) (16.II.1919 Lespezi,
Iaşi – 10.IX.1991 Haifa, Israel) – membru de partid, medic psihiatru şi critic teatral482; a locuit în
Bucureşti pe Calea Victoriei nr. 101; emigrat în Israel la 24.I.1961;
483
3107. GIROVEANU, Aurel (n. Aurel ENGELBERG, fiul lui Luţă) (24.IX.1916 Girov, Neamţ –
31.III.2001 Bucureşti) – pianist şi compozitor, redactor al Radiodifuziunii în perioada 1949-1950;
autor inter alia al compoziţiilor “Slavă lui Stalin” şi “Stalin e lumina” la sfârşitul anilor ’40;
ulterior compozitor de muzică uşoară şi coloană sonoră (Kuller 2008a: 169; Storin 2006: 23; P.
Brâncuşi 2006: 122; O.L. Cosma 2006);
3108. GLAUBER, Gheorghe (n. Gyuri Glauber, la 6.I.1921) – alt pictor membru al “nucleului dur al
realismului socialist” (Şuşară 2006; 2008: 12), promovat de partid în anii ’50-’60, rezident în
Baia Mare, ulterior emigrat în Israel alături de soţia sa Paraschiva;

480
V. M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945, partea I-a, p. 4206 şi M.Of. nr. 66 din 21 martie 1945, partea I-a, p. 2138, respectiv
aprobarea cererii prin decizia nr. 118.035 din 23 nov. 1945 în M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10642..
481
V. şi asumarea sa de către comunitatea evreiască locală la http://romanianjewish.org/ro/?page_id=735.
482
V. de ex. articlele “Impresii despre teatrul indian” în Teatrul, nr. 5(mai)/1957, p. 69-72 sau “Virtuţile unei echipe tinere”,
idem, nr. 7(iulie)/1957, p. 6-8.
483
V. http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_08.html#i21, respectiv
http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr259_260/pagina20.pdf.
315
 484
3109. GRUIA, Ştefan (n. GOLDBERGER ) (4.XII.1912 Oradea – 13.IX.1965 Bucureşti) – soţul
Charlottei Gruia (de la Comisia de Control a Partidului), ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1931),
după război funcţionar de rang superior la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă în anii ’50-’60,
ulterior şeful Direcţiei Biblioteci din cadrul Ministerului Învăţământului; cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1955); incinerat; (inclus şi în Kuller 2008a: 441) (dosar
G/161 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3110. GRÜNBERG, Arnold - în iunie 1948 numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor în conducerea
Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5342);
3111. HASAN, Yvonne (n. 12.I.1925 Bucureşti) – artist plastic aservit regimului în perioada stalinistă,
doctor în filosofie, lector universitar de Istoria Artei la Institutul de Arte Plastice “Nicolae
Grigorescu” din Bucureşti între 1956 şi 1982;
3112. HETTE, Elisabeta (zisă “Elly”) (n. 9.VII.1905, Chişinău) – soţia sculptorului Richard Hette,
originar din Piatra Neamţ; sculptoriţă proletcultistă dintre favoriţii regimului stalinist, din
“nucleul dur al realismului socialist” (P. Şuşară 2006), profesoară la Institutul de Arte Plastice în
anii ’50, cu expoziţie la Moscova (1949), autoare a unor sculpturi precum “În faţa tribunei, la 23
august” sau macheta momumentului “Suhorov” (menţionată şi în Cr. Vasile 2008: 270, etc.);
3113. HÎNCU, Dumitru (fiul lui Avram şi Perla) (n. 5.V.1922, Botoşani) – translator şi critic literar;
după război activist al U.T.M. Botoşani, debutează în presă la Apărarea (1946), ulterior redactor
la Contemporanul (sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ‘50) şi numeroase alte reviste, în anii ’50
redactor la E.S.P.L.A., după 1989 inclusiv director adjunct al C.S.I.E.R.; decorat în 1964 cu
Ordinul Muncii cls. III-a;
3114. HOLBAN, Suzana (n. HAIM) (n. 29.IX.1921 Bucureşti) – actriţă de teatru şi film, protagonistă
în multiple piese proletcultiste, precum „Nepoţii Gornistului” (M. Novicov, 1953), „Poemul lui
Octombrie” (Maiakovski, 1947) sau filmul „Brigada lui Ionuţ” (Jean Mihail, 1954) (pentru nume
vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 111.638 din 15 dec. 1947 în M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1948,
partea I-a, p. 657);
3115. HONIGSBERG, M. – muzicolog, autorul “Cantatei pentru Stalin” (O.L. Cosma 2006);
3116. IACOB, Eugen (1940-1921) – în anii ’60 corector la Editura Politică, apoi angajat al Serviciului
de Expoziţii al Ministerului Culturii, ulterior transferat la Muzeul Satului; emigrat în 1987 în
Israel (Kuller 2008a: 202; Solomovici 2003: 329);
3117. IACOBUŢĂ, Alfred (n. Alfred IACOBITZ (uneori ortografiat şi slavizat IAKUBIEC), fiul lui
Johannes şi Eugenia (Botez)) (20.X.1926 Iaşi) – membru de partid, din 1953 redactor responsabil
adjunct al Almanahului literar Iaşul nou (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi
Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33) (anterior fusese la Bacău), ulterior redactor şi şef de secţie
la Cronica, secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Iaşi, director al Ed. Cariatide, colaborator la
Gazeta literară, Flacăra Iaşului, Luceafărul, Contemporanul, România literară, etc.; membru al
filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor; cunoscut şi sub pseudonimul frecvent utilizat “Al. I. Friduş”,
după 1989 semnând “Iacobitz-Friduş”;
3118. IAMPOLSCHI, Leopold – după război inspector general al cinematografelor în Ministerul
Artelor (M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10241; M.Of. nr. 63 din 15 martie 1946,
partea I-a, p. 2355);
3119. IANOŞI, Ion (n. Janos Maximilian STEINBERGER, zis şi “Jancsi”, fiul lui Iuliu Steinberger şi
Ana Lato (n. Leitner)) (n. 1 mai 1928, Braşov) – scriitor, eseist, traducător; membru U.T.C. din
1945, student la filosofie la Universitatea Jdanov din (pe atunci) Leningrad (1949-1954), unde
obţine şi titlul de doctor (1955); după revenirea în ţară ziarist la Elore (1955-1956), activist şi
instructor al C.C. la sectorul de Artă al secţiei Ştiinţă şi Cultură a C.C. al P.M.R. (1956-1965),

484
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 102.330 din 17 nov. 1947 în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 994.
316
 profesor la I.A.T.C.485 (1955-1958), ulterior scriitor şi profesor timp de decenii (din 1976 şeful
catedrei de estetică) la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti; membru de onoare al
Academiei Române (2001);
3120. ILIEŞIU, Mirel (n. Marcu IOSIPOVICI, fiul lui Haim şi Zina) (18.X.1923 Bucureşti –
23.III.1985 Târgu Mureş) – membru de partid din 1945, ziarist (1945-1951), apoi regizor
responsabil al filmărilor lui Gheorghiu-Dej şi al altor multiple materiale de propagandă în anii
‘50, angajat regizor al studioului cinematografic “Alexandru Sahia” până în 1985 şi colaborator al
F.C.E.R.; regizor inter alia al documentarelor O zi pe lacul Razelm (1956), Furnalul (1968),
Bicaz: cota 563 (1959), Tăbăcarii (1963), Sub steagul partidului (1971), Un măreţ program de
propăşire economică (1969), etc.486 – “dispărute” din mai toate biografiile oficiale; soţia sa Lidia
(n. Zilberman, d. 2000) şi fiica, Doina Ilieşiu Denes [căs. cu fiul lui Ivan Alexandru Denes?], s-au
stabilit în statul Delaware (S.U.A.), fiica recăsătorindu-se cu Horia Vais;
3121. IOSIF, Mira – soţia diplomatului Petre Iosif (n. Leon Brauchfeld), critic literar şi teatral,
redactor la revista Teatrul din 1956 până la începutul anilor ‘80, la pensionare (buni prieteni de
familie cu Alexandru şi Neaga Graur);
3122. ISER, Iosif (n. Iosif SCHWARTZ, fiul lui Iser şi Leia) (21.V.1881 Bucureşti - 25.IV.1958
Bucureşti) – pictor, fost ilegalist, după război vicepreşedinte al subsecţiei Arte Plastice (secţia
Artă) în cadrul A.R.L.U.S., reprezentant al realismului socialist în pictură, abordând în special
portrete de muncitori, cu tablouri precum “Gheorghiu-Dej la Tribună”, “Tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej”, “Portretul muncitorului Lăzărescu”, “Maica Bucurea toarce”, sau “Ţărănci
torcând”;
3123. IZSAK, Martin (d. 2003) – sculptor din Tg. Mureş, fost director al Liceului de Artă din oraş
(anii ’60-’80), după 1898 preşedinte al filialei Mureş a Uniunii Artiştilor Plastici, co-autor (alături
de Şt. Csorvassy) al fostului monument “I.V. Stalin” din Tg. Mureş (dezvelit 1954) şi al altor
lucrări deservind propaganda comunistă; autor al monumentului Holocaustului din acelaşi oraş;
3124. JAR, Alexandru (n., cf. membrilor de familie, Şlomo IACOB, după alte surse (care îl citează pe
Gheorghiu-Dej) Abraham PAŞCHELA) (fiul lui Avram şi Sura Bella) (21.IX.1911 Iaşi -
10.XI.1988 Bucureşti) – de profesie tapiţer, fost voluntar în Spania şi apoi în Rezistenţa Franceză;
după război secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948),
colaborator la Şantier, Cuvântul liber, Tinereţea, Flacăra, Vremea, în colegiul de redacţie la
Gazeta literară (din 1954), “unul din campionii proletcultismului”487, transformat în 1956 în
critic al stalinismului; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad
de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din
1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul
“Meritul Cultural” în grad de Cavaler II (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); decorat în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); şi-a vizitat fiica
Dolores în Israel, în anii ’80, dar s-a întors în România; soţul Olgăi Bancic, tatăl lui Dolores
Bancic;
3125. JEREA, Hilda (n. JEKER) (17.III.1916 Iaşi – 14.V.1980 Bucureşti) – pianistă şi compozitoare,
inclusă în memoria unor muzicologi din perioada respectivă între “cei mai duri muzicieni
stalinişti” (D. Popovici 2010: 262); în timpul războiului cadru didactic la Şcoala de Arte pentru
Evrei din Bucureşti; după august 1944 membru de partid, cadru didactic la Conservatorul
Bucureşti (1948-1949 cu grad de profesor adjunct, 1969-1972), secretară a Uniunii

485
Acolo unde „vorbea [studenţilor] despre lupta de clasă şi contradicţii“ şi „descria incapacitatea burgheziei de a crea“), de
„şcoala sovietică de film“ (v. Dan C. Mihăilescu, 2010)
486
V. http://www.cinemarx.ro/filme/regizate-de-Mirel-Iliesiu-862089/.
487
Ase vedea lucrările sale Sânge şi vis (1946), Poemul marii deşteptări (1946), Sfârşitul jalbelor (1950) sau Marea
Deşteptare (1952), ultimele două reprezentând părţi ale unei trilogii nefinalizate dedicate Griviţei.
317
 Compozitorilor (1949-1952), între cei care în revista Muzica a anilor ’50 “critica fără cruţare
formalismul”, “calea preferată de pătrundere a cosmopolitismului şi mai ales a
impresionismului”, autoare a compoziţiilor “Slavă lui Stalin”, “Sub soarele deşteptării” (1951),
“Sub soarele păcii” (1952, versuri Dan Deşliu), “Odă legii staliniene”, “Patria, culorile”, “Salutul
cravatelor roşii”, “Cântec pentru prietenia româno-sovietică” (1954) şi coautoare a culegerii
Cântăm Partidul: Cântece de masă (1961); bună prietentă (suprinzător?!) a Ninei Cassian;
recompensată pentru servilismul ei cu Premiul de Stat şi Ordinul Muncii; soţia lui Dinu
Negreanu, cu care a avut o fiică, Dana (căs. George), aflată în prezent în S.U.A. (D. Popovici
2010: 262; P. Brâncuşi 2006: 122, 134, 166-7; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 4, 7; respectiv
FEDROM 2008: 92 şi Kuller (2008: 216), care însă escamotează complet din biografia Hildei
Jerea - ca în multiple alte cazuri, de altfel - partea de militantism procomunist);
3126. JUSTER, Vily (n. Willy IUSTER) (n. 4.I.1924, Iaşi – 2001 Canada) – membru de partid, arhitect
al unor multiple construcţii între 1949 şi 1973, inclusiv al complexurilor sportive “23 August” şi
“Floreasca” din Bucureşti; emigrează în 1974 în Israel, apoi la Paris, stabilindu-se definitiv în
Canada, unde continuă să profeseze ca arhitect;
3127. KAHANE, Eduard – după război director al contabilităţii Operei de Stat, iar din oct. 1948, prin
decizia ministrului Artelor şi Informaţiilor, secretar al Consiliului Director al operei (M.Of. nr.
239 din 14 oct. 1948, partea I-a, p. 8194-5);
3128. KATZ, Mîndru (n. Mandy Katz) (1925-1978) – membru de partid, pianist, care, cf. Solomovici
(2004: 51), “când a împlinit 27 de ani a fost făcut artist emerit al R.P.R. şi a primit o casă
splendidă”, adaugându-se în nuanţare că “[e]ra însă straşnic supravegheat de agenţii Securităţii”
(Solomovici 2004: 51); emigrat în Israel în 1958; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a
C.C. al P.C.R. (136/1955) (v. şi Kuller 2008a: 222);
3129. KAHÁNA, Mózes (26.XI.1897 Cheile Bicazului, Neamţ – 11.IV.1974 Budapesta) – fratele lui
Ernö; participant la Revoluţia bolşevică din Ungaria (1919), apoi stabilit în Târgu Mureş;
ilegalist, agitator comunist (nume conspirativ “Mozi”, cu fişă de urmărire la Siguranţă); pleacă în
U.R.S.S., unde în 1936 devine preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.A.S.S. Moldovenească; în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109
din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564); după război comisar-şef D.P.S. (1945-1948), apoi medic-şef
al spitalului M.A.I. (1948-1954); poet avangardist; publicist (pseudonime literare: “Gyergyai
Zoltán”, “Joel Béla”, “Köves Miklós”); autor al câtorva romane, se stabileşte în 1972 la
Budapesta, unde se sinucide în 1974;
3130. KARDOŞ, Stefan (11.XII.1908 Oradea – 1993 Cluj) – compozitor şi instrumentist, autorul
pieselor omagiale “Cântec pentru Stalin” şi “Viers pentru tovarăşul Stalin” (Kuller 2008a: 222;
O.L. Cosma 2006);
3131. KAZAR, Vasile (n. KATZ) (30.VII.1913 Sighet – 21.III.1998 Bucureşti) – fost deportat la
Auschwitz, grafician, membru de partid, colaborator în perioada interbelică la ziarele stângiste
Cuvânt liber şi Stânga, după război cadru didactic (promovează până la gradul de profesor univ.)
la catedra de grafică a Institutului “N. Grigorescu” din Bucureşti (1950-1976); elogiat de
publicaţiile de parid Munca, Arta Plastică, etc. în anii ’50-‘60; distins în 1963 cu titlul “Artist
emerit al poporului”;
3132. KITTNER, Alfred (24.XI.1906 Cernăuţi – 14.VIII.1991 Düsseldorf, Germania) – poet evreu
germanofon488, în perioada interbelică funcţionar bancar şi publicist la ziarul de limbă germană
Der Tag din Cernăuţi, deportat în mai multe lagăre din Transnistria (1942-1944), în 1945 stabilit
la Bucureşti, bibliotecar-şef la A.R.L.U.S. (1945-1950), în anii ’50 director adjunct al bibliotecii
Institutului pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1950-1958) şi colaborator al emisiunii de

488
Coleg, la Cercul Cultural al scriitorilor evrei de limbă germană din Cernăuţi, cu Paul Celan, Rose Ausländer, Moses
Rosenkranz, Alfred Margul-Sperber, Zelma Meerbaum, David Goldfeld ş.a.
318
 limbă germană a Radiodifuziunii, iar din 1958 până în 1979 informator al Securităţii sub numele
conspirative “Leopold Ludwig”, “Lalu”, “Karol” şi “Karol Andrei”; emigrat în anii ’80 şi stabilit
definitiv în Germania; decorat cu ordinul “Meritul Cultural” clasa I-a prin decretul nr. 10 din 10
febr. 1977 (Totok 2011; Totok şi Binder 2010b; Tartler 2009; Kuller 2008a: 224);
3133. KLEINBERGER, Heinrich - din iulie 1948 funcţionar în cadrul Societăţii Comerciale de Stat
“Cinexfilm” (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3134. KLEPPER, I. – compozitor aservit regimului bolşevic; în august 1947 numit membru în
comitetul de lectură (i.e. cenzură) de pe lângă Opera de Stat Bucureşti (M.Of. nr. 194 din 25
august 1947, partea I-a, p. 7689); în ian. 1949 numit de ministrul Învăţământului Public profesor
adjunct la Facultatea de Muzică a Institutului de Artă Bucureşti (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949,
partea I-a, p. 710);
3135. KOFFLER, Eugen (4.X.1908 Galaţi – 1989 Israel) – muzicolog, în timpul războiului angajat al
Teatrului “Baraşeum” din Bucureşti, ulterior (co-)autor al compoziţiilor omagiale “Cântec pentru
Stalin” şi “Scrisoare pentru tovarăşul Stalin” la sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ’50 (Kuller
2008a: 225; O.L. Cosma 2006);
3136. KRAMER, Tiberiu - din iulie 1948 funcţionar în cadrul Societăţii Comerciale de Stat
“Cinexfilm” (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3137. KRAUSS, Maximilian – încadrat în mai 1945 ca dactilograf, ulterior promovat secretar, iar din
1947 prim-secretar de presă al Ministerului Artelor (Direcţia Regionalelor), apoi al Artelor şi
Informaţiilor şi membru în conducerea oficiului Naţional Cinematografic de pe lângă minister
(M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4822; M.Of. nr. 87 din 13 aprilie 1948, partea I-a,
p. 3371; M.Of. nr. 141 din 24 iunie 1947, partea I-a, p. 5140; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945,
partea I-a, p. 3905);
3138. KRAUSZ, Tiberiu (1919-2010) – pictor aparţinând “nucelului dur” al realismului socialist în
artele grafice de după război, profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti în anii ’60 (Cr.
Vasile 2008: 270; Şuşară 2006; 2008: 12);
3139. KROHMALNIK, V. – arhitect, coautor al clădirii fabricii APACA din Bucureşti în 1947;
3140. LANGFELDER, Paul (pseud.; Peter Redleff (31.V.1910 Hlohovec (atunci Austro-Ungaria) –
26.IV.1974 Bucureşti)489) – evreu originar din Germania, fost membru al Partidului Comunist
German, stabilit în 1946 în România, subaltern al lui Răutu la C.C. al P.C.R., ulterior consacrat ca
germanist şi critic literar, în anii ’50 semnatar al unor articole în revista Teatrul;
3141. LARIAN, Sonia (n. Ariane LEWENSTEIN, fiica lui Mordco şi Antonia (n. Reissman)) (n. 15
mai 1931 Bucureşti) – scriitoare şi publicistă; în timpul liceului redactor la Revista elevilor
(1947-1950), apoi redactor la Viaţa românească (1950-1958), Contemporanul şi România
literară şi colaboratoare la alte publicaţii; emigrată în prima jumătate a anilor ’80 alături de soţul
ei, criticul Lucian Raicu (v. infra) şi stabilită la Paris;
3142. LAZĂR, Dorio (n. Dorio-Isacco GHELMAN490, fiul lui Lazăr) (20.IV.1922 San Remo, Italia –
2004, Germania) – sculptor aservit regimului stalinist, din “nucleul dur al realismului socialist”
(Şuşară 2006, 2008: 12, v. şi L. Robu 2008: 249), autorul unor sculpturi precum “Griviţa Roşie”
(1947), “Maria Cinca”, bustul din gips al lui I.V. Stalin (v. catalogul Expoziţia anuală de stat a
Artelor Plastice, Ministerul Culturii, E.S.P.L.A., 1953, p. 28) sau statuia lui Stalin din oraşul
Braşov (dezvelită la 6 nov. 1951); până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Arte
Plastice a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
în anii ’50 redactor şef al revistei Arta Plastică;

489
V. menţiunea sa în listele unor germanişti, la http://www.rambow.de/download/DBE-Buchstabe-L.pdf., respectiv în
Christoph König şi Birgit Wägenbaur (2003) Internazionales Germanistenlexikon: 1800-1950 (R-Z, vol. 3), p. 1058.
490
V. decizia nr. 95232 din 18 oct. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1947, partea I-a, p. 10810.
319
3143. LEBLI, Bernard (d. 1966) – fost ilegalist comunist, arestat chiar în anii ’30 (cf. Solomovici
2001I: 194-5), după război membru în conducerea C.D.E. şi director al T.E.S. (1948-1954)
(Kuller 2008a: 446; M.Of. nr. 219 din 21 sept. 1948, partea I-a, p. 7913);
3144. (?) LEVESCU, Constantin – la sfârşitul anilor ’40 şef de secţie în centrala Ministerului Artelor
şi Informaţiilor (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908)
3145. LITANI, Dora (n. LITTMAN) – după război colaboratoare activă a ziarului Unirea al C.D.E.
(Solomovici 2003: 319) şi cadru didactic la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti (cf.
Mioara Cremene în Croitoru 2005:6), în anii ’60 autoare a unor lucrări publicate la Editura
Cultura, ulterior stabilită în Israel, unde şi-a continuat activitatea publicistica (posibil aceeaşi
persoană cu cea din Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 175) (v. şi Solomovici 2001 II: 105;
Kuller 2008a: 447);
3146. LOCAR, Marcel (1902 Roman – 1983 Bucureşti)491 – arhitect în stil “deco” în perioada
interbelică, după război membru de partid, unul din arhitecţii favoriţi ai regimului stalinist,
coautor al Casei Scânteii, profesor la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” şi delegat în Comitetul
pentru Locuinţe al O.N.U. (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
3147. LÖVITH, Egon Marc (21.V.1923 Cluj – 31.VIII.2009, cimitirul neolog, Cluj) – pictor şi
sculptor, deportat la Dachau în timpul războiului, în anii ’50 exponent al realismului socialist,
cadru didactic la institutul de Arte Plastice din Cluj492 (A. Ghiţă 2009);
3148. LUCA, Eugen (n. Jean LEIBOVICI, fiul lui Iţic şi Rebeca493) (21.VI.1923 Iaşi – 13.VII.1997
Haifa, Israel) – critic şi istoric literar marxist, publicând după război la Opinia şi Lupta Moldovei
în Iaşi, apoi la Contemporanul, Luceafărul şi Viaţa românească, în anii ’50 semnatar al unor
articole precum “Umanism şi patos revoluţionar” în revista Teatrul sau “Lirism şi prejudecăţi
poetice” în Tânărul scriitor (nr. din aprilie 1957), în care deplânge faptul că unii poeţi şi-au
pierdut încrederea în posibilităţile oferite de poezia militantă social; emigrat în anii ’70 în Israel,
unde colaborează la diverse publicaţii de limbă română; căs. cu Tamara Haifa (n. Rabotnic, fica
lui Gerş şi Golda);
3149. LUDO, I. Isac. (n. Isac IACOBITZ494) (10.IX.1894 Iaşi – 23.V.1973 Bucureşti) – scriitor şi
publicist procomunist, activ mai ales în perioada interbelică; după război redactor-şef la Unirea
(Solomovici 2003: 319); se alătură zelos atacurilor din anii ’40 împotriva lui George Călinescu,
acuzându-l că nu ar fi eliminat din a sa Istorie a Literaturii Române scriitorii cu convingeri de
dreapta, cel despre care fostul şef rabin Alexandru Şafran, dezavuându-i apologia regimului
stalinist, avea să afirme în anii ’60: “A ajuns Ludo un antisemit al propriului sau neam, mai
ordinar decat un A. C. Cuza”495;
496
3150. LUPAN, Radu (n. Raimond LEIBOVICI , fiul lui Josef şi Estera (n. Vigder)) (n. 23.III.1920,
Galaţi) – încadrat în mai 1945 ca impiegat în centrala Ministerului Propagandei, ulterior
promovat succesiv secretar cultural principal, respectiv prim-secretar de presă în centrala
Ministerului Informaţiilor (1946-1947-1948), redactor-şef la Editura pentru Literatură şi şef al
departamentului extern al săptămânalului Contemporanul (1948-1952), şef de secţie la Uniunea
Scriitorilor (1959-1983, pensionat), redactor la E.S.P.L.A. pe parcursul anilor ’50, lector la
catedra de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti, autor ocazional la Gazeta literară
(unde spre exemplu denunţa tendinţele morbide din poezia baudeleriană şi acuza că
subiectivismul lui Proust, care ar împiedica omul în înţelegerea problemelor esenţiale ale

491
V. http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_03.html.
492
V. şi necrologul spu la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE324-325.pdf, p. 16.
493
Sora lui Eugen/Jean, Beatrice, a fost soţia poetului Mircea (Leib) Moise.
494
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 69.497 din 13 iulie 1946 în M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1946, partea I-a, p. 7785.
495
V. http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=891
496
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 120.521 din 20 nov. 1946 în M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12.927.
320
 realităţii) şi la Teatrul497, ulterior traducător la diverse edituri; decorat în 1964 (Decretul nr. 500
din 10 august), sub numele Raimond Iosif Lupan, cu Medalia Muncii;
3151. MAHLER, Fred (1928-1989) – sociolog, activist de partid, membru supleant al C.C. al U.T.M.
în anii ’50, prieten cu Ion Iliescu (potrivit mărturisirii acestuia), scriitor şi critic literar, funcţionar
în cadrul Centrului de Cercetări pentru Probleme Tineretului în anii ‘80; cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (5/1955);
3152. MAHLER-BEILIS, Rola – traducătoare la diverse edituri şi redactoare la revista Teatrul în anii
’50-’80, după 1989 traducătoare la Ed. Hasefer, încă în viaţă în febr. 2011 (parte civilă într-un
proces);
3153. MAIORESCU, Toma George (n. Gyuri MAYER, fiul lui Ştefan şi Borişka (n. Marosy)) (n.
8.XII.1928, Reşiţa) – absolvent al Liceului Israelit din Timişoara în 1947, apoi tânăr membru
C.D.E.; după studii universitare la Cluj (1947-1948) şi Bucureşti (1948-1949) studiază la
Institutul de Literatură “Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954); ulterior întoarcerii în ţară
profesor la Institutul de literatură şi critică literară “Mihai Eminescu” (unul din profesorii cu care
Paul Goma intră în conflict deschis, fiind exmatriculat), redactor la Contemporanul (1954-1971)
şi redactor-şef adjunct la România pitorească (1971-1982); după dec. 1989, ecologist, publicist şi
membru onorabil al Comunităţii Evreilor Bucureşti;
3154. MANDY, Alexandru (n. Armand Abram PENCHAS, fiul lui Aron şi Rosa) (9.VIII.1914
Craiova – 9.X.2005 Jimbolia; cimitirul sefard Bucureşti) – compozitor, director de studii al
Institutului de Teatru şi Film “I.L. Caragiale” din Bucureşti (1950-1952); căs. cu Erica (n. Roll,
originară din Danzig/Gdansk), cu care a avut un fiu, Sergio Avraham Penchas-Roll (n. 1949), în
viaţă în Toronto, ON, Canada;
3155. MANEA-MANOLIU, Ion (după căsătorie şi-a completat alias-ul cu “Manoliu”, după soţie)
(1925 Galaţi – 1995 New York) – ziarist la Scânteia în anii ’60, iar apoi secretar general şi
redactor adjunct al Agerpres în anii ’70, rămas în SUA printr-o stratagemă498 şi transformat în
anii ’80 în critic al regimului la postul de radio Europa Liberă (Kuller 2010: 191 şi 2008: 447;
Solomovici 2003: 328-9);
3156. MARCIAN, Marcel (n. Moritz MARCUS, fratele acad. Solomon Marcus; fiul lui Alter Gherşin
şi Simelia (n. Herşcovici)) (25.IX.1914 Bacău – 9.V.2007 Bucureşti) – publicist; între 1930 şi
1945 contabil la o moară din Bacău, apoi bibliotecar al comunităţii evreilor din Bucureşti şi
colaborator la Contemporanul (1946-1949), ulterior funcţionar şi respectiv secretar literar la
Uniunea Scriitorilor (1949-1973, 1950-1970); colaborator la Flacăra, Viaţa românească, Gazeta
literară, Luceafărul, Steaua, Tribuna, Literatorul ş.a.;
3157. MARCU, Boris – muzicolog, redactor al Radiodifuziunii după război şi compozitor al unor piese
omagiale precum “Spune doină lui Stalin” sau “Cântec pentru Stalin”;
3158. MARGUL-SPERBER, Alfred (n. Alfred Sperber, cu pseudonim derivat din prenumele mamei,
Margula) (23.X.1898 Storojineţ – 3.I.1967 Bucureşti) – evreu germanofon, în prmiul război
mondial înrolat în armata austro-ungară pe frontul de Est, unde fraternizează cu bolşevicii şi aderă
la Marea Revoluţie, în perioada interbelică funcţionar, redactor la Czernowitzer Morgenblatt şi
membru al Cercului Cultural al scriitorilor evrei de limbă germană din Cernăuţi, în timpul
războiului stabilit la Bucureşti pentru a evita deportarea, după august 1944 poet procomunist,
“unul din pilonii principali ai realismului socialist din România” (Totok 2011), autor a zeci de
poezii elogioase la adresa partidului (v. de ex. poezia “Partidul ţi-a dat vlagă”, întreg volumul
Versuri pentru tineret, din 1959 şi multe altele), redactor la Radiodifuziune şi în presa de limbă
germană din România (1948-1952), după care se dedică exclusiv scrisului şi traducerilor; decorat
în 1954 cu Premiul de Stat clasa I-a (Kuller 2008a: 364-5);

497
V. de exemplu articolul „Antiteatrul lui Eugen Ionescu”, Teatrul, nr. 9 (septembrie), an III, 1958, pp. 67-72.
498
A obţinut aprobarea deplasării în SUA în scopul tratării fiului său bolnav.
321
3159. MARIAN, B. Paul (3.V.1906 Bucureşti – 8.II.1997) ((fiul ziaristului interbelic Barbu Marian (n.
Burăh Grossman) şi al Charlottei (n. Löbel)) – fratele lui Eugen B. Marian (v. supra); debutează
în presă în perioada interbelică (când foloseşte mai ales pseudonimul Ion Albotă); după război
traducător şi redactor, timp de decenii, la Amfiteatru, Ateneu, Colocvii, Cronica, Lumea, Magazin
istoric, Gazeta literară, Viaţa românească, etc.;
3160. MASSINI, Dora (d. 1996, cimitirul “Filantropia” Bucureşti) (căs. cu dirijorul şi muzicologul
Egizio Massini) – soprană, după război membră fondatoare şi membră a comitetului de conducere
al U.F.A.R. în aprilie 1945, secretar al subsecţiei Muzică a secţiei Propagandă a A.R.L.U.S.,
membră de partid, căzută în dizgraţia regimului în aprilie 1959 (Catalan 2009: 188;
C.S.I.E.R./Kuller 208: 448; Şt. Mihăilescu 2006: 330; Cioroianu 2005: 138; 139 n. 175;
Solomovici 2004: 396);
3161. MASSOFF, Ioan (4/17.VI.1904 Bucureşti – 27.IV.1985 Bucureşti) (nume complet: Henry Ionel
Ioseph MASSOF; fiul lui Henry şi Raşela (n. Adania); probabil botezat romano-catolic) – în
perioada interbelică ziarist, secretar literar al Teatrului Naţional (demis în 1938 urmare a aplicării
legislaţiei rasiale, v. şi Sebastian 1996: 146); după război inspector general al Teatrelor în calitate
de consilier la Ministerul Artelor şi simultan membru al comitetului de conducere la revista
Rampa (1946-48), respectiv secretar literar al Teatrului Naţional Bucureşti (1934 până în 1964);
decorat în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. IV-a;
3162. MAXY, M. H. (n. Maximilian Herman) (n. Macs HERMAN499) (26.X.1895 Brăila – 19.VII.1971
Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) - pictor, membru de partid din nov. 1944, după război membru
fondator şi în conducerea C.D.E. (practic primul secretar general al Comitetului, pentru câteva
zile în iunie 1945, înlocuit de Bercu Feldman); membru al Comisiei de Epurare a personalului la
Conservatorul de Muzică, la cel de Artă Dramatică şi la Şcolile Superioare de Arte Frumoase din
Bucureşti (1945-1946); secretar general al Sindicatului Artelor Frumoase (1945-1946); membru
al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1946-1947); consilier în centrala
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1947-1949); director al Galeriilor Naţionale / Muzeului
Naţional de Artă al R.P.R. (numit în 1949); profesor la Facultatea de Arte Frumoase Bucureşti şi
preşedintele sindicatului acestei instituţii (până în 1951); membru în Comisia Superioară de
Epuraţie de pe lângă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România; decorat în 1946
de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790
din 16 sept. 1946), iar în în 1964 cu Medalia Muncii cls. II-a;
3163. MĂLINEANU, Henry (n. LAZAROVICI500) (25.III.1920 Bucureşti – 2000) (ocazional cu
pseudonimul “M. Ciru”) – alt dirijor şi compozitor (de muzică uşoară) semnatar al “pactului cu
diavolul”; membru de partid, membru în Biroul Uniunii Compozitorilor în anii ’50, director
muzical şi dirijor la Teatrul de Revistă Bucureşti (1950-1953), colaborator la Muzica, Scânteia,
Informaţia Bucureştiului, România liberă; compozitor, inter alia, al compoziţiei filosovietice
“Prietenul Vanicica” şi al mai celebrului şlagăr “Cincinal în patru ani şi jumătate” (pe versuri de
Harry Negrin), multiplu decorat de autorităţile comuniste (Kuller 2008a: 259-60; P. Brâncuşi
2006: 150; O.L. Cosma 2006);
3164. MÂNDRA, Vicu (n. Levys MENDELOVICI501) (5.V.1927 Bucureşti – febr. 2010), ziarist şi
scriitor – activist de partid instrumentalizat în impunerea noii linii doctrinare în literatura română,
unul din “judecătorii” publici ai lui George Călinescu la sfârşitul anilor ‘40, redactor succesiv la
revistele Tinereţea, Revista Literară şi Gazeta Literară, cadru didactic în anii ’50 la Facultatea de
Filologie din Bucureşti (catedra de istoria literaturii române, condusă de Ion Vitner) şi redactor

499
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 69622 din 8 iulie 1947 în M.Of. nr. 161 din 17 iulie 1947, partea I-a, p. 6194.
500
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 118.502 din 27 nov. 1946 în M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12883.
501
V. decizia nr. 101.913 din 4 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 232 din 11 oct. 1945, partea I-a, p. 8890).
322
 ocazional la revista Teatrul; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R.
(1954);
3165. MEDILANSKI, Nicolae (Leopold) – arhitect, membru de partid, coautor al complexului sportiv
“Dinamo” (M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
3166. MEIROVICI, Beno (d. 1978, incinerat la Bucureşti) – membru de partid, scenarist (Calea
Victoriei sau cheia visurilor (1965), Când primăvara e fierbinte (1961), Ediţie Specială (1978) şi
producător cinematografic (Un comisar acuză (1974), Cântecele mării (ro.-sov., 1971, etc.));
3167. MENDELSOHN, Alfred (fiul lui Leon; 4/17.II.1910 Bucureşti – 9.V.1966 Bucureşti, cimitirul
“Filantropia”) – în cvasitotalitatea biografiilor întocmite de autori evrei i se menţionează exclusiv
opera muzicală; compozitor; membru de partid din 1945; redactor muzical la Scânteia (1945-
1946); secretarul subsecţiei (1946-50), respectiv preşedintele secţiei Muzică a A.R.L.U.S. (1950-
?); responsabil muzical la postul de radio România liberă (1946-1947); membru al Comitetului
pentru Arte din cadrul Direcţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1946-1948); din februarie 1949
membru al Comisiei de triere şi verificare a materialelor de muzică simfonică de pe lângă
Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136); profesor la
Institutul de Artă / Conservatorul Bucureşti şi membru al Consiliului Director al Operei de Stat
(din 1948); inspector general în cadrul Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor (1947-1948);
deputat în Sfatul Popular Bucureşti (1948-1952); secretar al celulei de partid (1946-1948),
secretar (1947-1948), membru al Biroului (1946-1956) şi secretar al Societăţii/Uniunii
Compozitorilor (1956-1966), calitate în care în 1956 de pildă declama: “Uniunea Compozitorilor
[…] desfiinţează din rădăcini caracterul mercanil al vechii Societăţi […] şi orientează eforturile
creatorilor şi ale muzicologilor spre o concepţie nouă spre crearea unor opere importante, legate
de viaţa şi aspiraţiile poporului nostru, creatorul socialismului” (revista Muzica, nr. 3/1956, apud
P. Brâncuşi 2006: 163-4); redactor la revista Muzica, unde opinează că “în artă se duce o bătălie
aprigă între nou şi vechi”, acuză “tendinţele retrograde, reacţionare, care vor să izoleze arta de
popor” şi preaslăveşte “marea lumină care a răsărit în octombrie 1917” (idem); autor prolific de
compoziţii omagiale la adresa liderilor, partidului şi ideologiei comuniste, între care “Simfonia a
III-a, Reconstrucţia” (1949), simfonia cu cor “Sub cerul de vară” (versuri Maria Banuş),
“Simfonia a IV-a, Apelul Păcii”, oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbuşirea
Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie [româno-
sovietică, n.n., I.A.]”, cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ş.a.; multiplşu decorat de autorităţile
statului comunist, dar şi de către fostul suveran Mihai, în 1946, cu ordinul “Meritul Cultural” în
grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946) (Kuller 2008a: 261-2; P. Brâncuşi 2006: 122,
147, 162, 163-4, 166-7 şi 2005: 104-5, 111; S.D. Pop 2007: 3, 9; O.L. Cosma 2006: Miliţia
Spirituală 2011; Catalan 2009: 188);
3168. MIHAIL, Jean (n. Jean MIHAILOVICI) (5.VII.1896 Hălăuceşti, Roman – 12.III.1963
Bucureşti) – regizor încă din perioada interbelică, după august 1944 şeful de facto al industriei
cinematografice române după naţionalizarea din 2 nov. 1948; profesor la viitorul I.A.T.C. din
Bucureşti (1950-1952); regizorul a câteva zeci de filme de propagandă în prima decadă
postbelică, între care Un an de activitate ARLUS (1945), Reforma agrară (1945), De vorbă cu
fraţii plugari (1945), Cântecul brazdei (1945), Ţara la datorie (1946), Poporul român în lupta
pentru democraţie (1946), Copiii noştri (1946), Republica Populară Română în preajma
alegerilor (1948), Naţionalizarea (1948), Al dolea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii
(1948) Cupa tineretului muncitor (1949), Aniversarea lui Puşkin (1950), Brigada lui Ionuţ
(1954), etc. (eronat menţionat ca “Michael Jakob”, alias “Mihai Jehan” în multiple lucrări
antisemite, toate plagiind de fapt din M. Pinay 1962: 21 / 1967: 76) (v. şi Kuller 2008a: 265;
Cajal şi Kuller 2004: 554; Solomovici 2003: 328-9);

323
3169. MILETINEANU, Grete (d. 1975 Bucureşti) – pianistă, profesoară de pian la Conservatorul din
Bucureşti în anii ’50-’70; cf. D. Popovici (2010: 247), “dintre cei mai duri muzicieni stalinişti”;
incinerată la crematoriul “Cenuşa”);
3170. MILLITZ, Charlotte – cercetătoare la Institutul de Ceretări a Dialectelor şi Folclorului
Bucureşti şi redactor la Îndrumătorul cultural, decorată cu ordinul “Meritul Cultural” clasa I-a
prin decretul nr. 1078 din 22 noiembrie 1967;
3171. MILETINEANU, Gheorghe – regizor şi critic teatral, în anii ’50-’80 colaborator frecvent al
revistei Teatrul (iar după 1989, Teatrul azi) (Kuller 2008a: 449);
3172. MILORIAN, Sergiu (n. Sigismund ZWIEBEL, în alte surse Schwiebel502) (6/19.IX.1901 –
16.XII.1969, Bucureşti) – în perioada interbelică ziarist publicând în Socialismul, Mişcarea,
Facla, Zorile, Gazeta, după 1944 colaborator la Fapta şi L’Independence Roumaine, consilier în
Ministerul Artelor (1947-1948) (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908), ulterior cu
articole publicate în Revista română, concentrându-se asupra activităţii de regizor şi traducător;
decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler
(M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543)
3173. MOVILĂ, Sanda (n. Măria Ionescu, zisă “Puica”; căs. Aderca) (15.XII.1900 Cerbu, Argeş –
14.IX.1970 Bucureşti) – mult timp soţia (a doua a) lui Felix Aderca, cu care a avut o fiică, Doina;
poetă, după o faza proletcultistă la început “s-a dat întrucâtva deoparte”, cf. Solomovici (2003:
328), care o şi indică drept evreică, la fel Kuller 2008a: 449 şi F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul
“Elie Wiesel” 2008: 176); autoare a “Cântecului pionierilor” şi altor opere proletcultiste;
3174. MUGUR, Florin (n. Legrel MUGUR, fiul lui Leon şi Roza (n. Thau)) (7.II.1934 Bucureşti –
9.II.1991 Bucureşti) – membru U.T.C. din timpul liceului (exclus în 1956), întrerupt doi ani
pentru a lucra la Radio şi în presa scrisă; debut în 1948 cu versuri dedicate muncitorimii în
Brigadierul (suplimentul ziarului Tânărul muncitor); redactor la Ed. Tineretului (1950-1960),
paralel cu studiile; profesor de liceu în jud. Argeş (1960-1966) apoi în Bucureşti (1966-1969);
redactor-şef adjunct la revista Argeş (1969-1973); lector-cenzor la Ed. Cartea Românească (1973
–1989);
3175. MUNTEANU, Eva (căs. SCHÖN) – conform fostei sale colege de la “Şcoala lui Maxy”,
“începuse în anii 50 o carieră de graficiană recunoscută, marcată puternic de amprenta
“realismului socialist”. De prin anii 60 a trecut la alte activităţi” (Hasan 2010: 12) (menţionată ca
evreică şi în I. Deleanu 2006: 14);
3176. NASTOVICI, N. Petre (1926 - 1990 Bucureşti) – după august 1944 responsabil organizatoric al
F.N.D.R., apoi activist U.T.M. şi P.M.R., în anii ’60 director al Baletului Folcloric, apoi, cu grad
de colonel, director al casei de Cultură a M.A.I. (1971-1972);
3177. NATRA, Sergiu (n. S. NADLER, fiul lui Benjamin şi Nora) (n. 12.IV.1924 Braşov,) –
compozitor şi muzicolog, membru de partid şi menestrel al regimului în anii postbelici, în
conducerea Uniunii Compozitorilor în anii ’50, unul din “cei mai duri muzicieni stalinişti”,
compozitor prolific de muzică omagială “în ritm de marş” – v. piesele “Ogoare noi în lunca
Prutului”; căsătorit cu Sonya-Coralia (n. Rosen, sculptoriţă), împreună cu care (alături de fiul
Daniel) a emigrat în 1961 în Israel, unde a continuat să activeze şi să predea la Tel Aviv,
abandonând, fireşte, orientarea sa comunistă de odionioară; (D. Popovici 2010: 247, 262; Al.
George 2010: 10; P. Brâncuşi 2006: 116, 166-167); în 2004 a solicitat redobândirea cetăţeaniei
române (v. M.O.R. nr. 1050 din 12 nov. 2004);

502
Cf. “Dare de seamă a Organelor de Conducere şi Control ale Casei de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor”. Anuarul
membrilor casei de retrageri şi pensiuni a ziariştilor – cu membrii înscrişi de la 1 aprilie 1943, până la 31 decembrie 1943;
apud Botez 2010. Pentru varianta “Zwiebel” veti decizia de schimbare a numelui nr. 26848 din 14 martie 1946 a ministrului
Justiţiei în M.Of. nr. 67 din 20 martie 1946, partea I-a, p. 2547.
324
3178. NEGREANU, Dinu (fiul lui Lascăr Levy (al cărui tată, Yosef, îşi românizase numele din
“Schwartz”) şi Jeaneta) (1916-?) – regizor, scenarist şi profesor I.A.T.C.; în perioda războiului
regizor la Teatrul Evreiesc “Baraşeum” din Bucureşti şi profesor la Şcoala de Arte pentru evrei
(1942-1944); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1135); după război angajat în primăvara lui 1945 şef de serviciu în centrala
Ministerului Propagandei; detaşat la Moscova, de unde se întoarce în 1948 şi este numit membru
al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor şi
respectiv vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Cinematografiei, post pe care îl părăseşte în
1952 pentru a deveni unul din principalii vectori ai propagandei mediate cinematografic, prin
filme precum Nepoţii gornistului (1953), Pasărea furtunii (1954) sau Răsare soarele (1954);
emigrat în Israel la sfârşitul anilor ’70, ulterior stabilit în SUA, unde a şi decedat;
3179. NEGREANU, Elena (n. Erna Grünberg, zisă “Nuţa”) (n. 13.II.1918 Iaşi) – stabilită în Bucureşti
în 1926; actriţă la Teatrul Naţional (1944-1945, 1947-1955) şi la Teatrul Poporului (1945-1947);
asistentă de regie a lui Liviu Ciulei, cadru didactic la I.A.T.C. (1947-1956); din 1956 regizor
artistic în cadrul Radiodifuziunii; soţia (din 1938) lui muzicologului Radu Negreanu (v. infra),
mama Lilianei (căs. Moraru); aparent încă în viaţă în Bucureşti, pe str. Eforiei (v. un interviu cu
ea în I. Deleanu 2010: 7);
3180. NEGREANU, Radu ((fiul lui Lascăr Levy (al cărui tată, Yosef, îşi românizase numele din
“Schwartz”) şi Jeaneta) (9.X.1913 Bucureşti - 2003) – fratele lui Dinu Negreanu; compozitor,
muzicolog; în timpul războiului profesor la Şcoala de Arte pentru Evrei, în 1948 în conducerea
Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (Vasile 2010: 43); din 1958 profesor la
Conservatorul din Bucureşti (Kuller 2008a: 277); căs. cu Elena (n. Erna Grünberg, v. supra);
decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu medalia “Meritul Cultural” clasa I-a (M.Of. nr.
52 din 4 martie 1945, partea I-a, p. 10655 ş.u.);
3181. NEGRIN, Harry (n. Harry SCHWARTZ503) (5.XII.1914 Bucureşti - 1995) – scriitor, muzicolog,
textier de muzică uşoară, membru de partid, după unele surse instrument al cenzurii la radio la
sfârşitul anilor ’40, textier al celebrului şlagăr “Cincinal în patru ani şi jumătate” (pe muzica lui
Henry Mălineanu) (O.L. Cosma 2006) (inclus şi în Kuller 2008a: 450);
3182. NOVICOV, Mihail (n. NEUMAN, fiul lui Maximilian şi Varvara (n. Dox)) (27.VIII.1914
Odessa – 9.IX.1992 Bucureşti) – alt propagandist de prim rang al sistemului comunist; ilegalist
încă din timpul studenţiei la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, de unde este exmatriculat în 1933
pentru activitate comunistă; încarcerat între 1933 şi 1944; cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1515); imediat după august
1944 director şi proprietar al ziarului şi tipografiei “Moldova liberă” din Iaşi (1944-1947), apoi
redactor-şef la România Liberă, şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului judeţean de
partid Iaşi (1945-1946), din 1945 membru al Secţiei cenzoriale de Producţie Artistică a
U.S.A.S.Z., critic literar promotor al realismului socialist504; inspector general (1948) şi apoi
director administrativ al Direcţiei Literară în cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-
1949), membru al Consiliului de îndrumare a Teatrului Poporului (din 1948), secretar al Uniunii
Scriitorilor (1949-1953), redactor-şef al revistei Flacăra şi director al Şcolii de Literatură Mihai
Eminescu” din Bucureşti (1950-1951), vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Cinematografiei
(1953-1954), profesor la Institutul de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu” (unul din cei
cu care studentul Paul Goma intrase într-un conflict deschis), iniţial la catedra de Teoria

503
V. decizia nr. 95828 din 95828 din 19 sept. 1945 a ministrului Justiţiei, partea I-a, p. 8442.
504
V. panseul său din Flacăra (9 mai 1948): „Daca arta este ideologie, iar artistul îşi proclamă hotărîrea de a se încadra în
eforturile maselor populare conduse de clasa muncitoare şi partidul ei, atunci este evident că niciodată el nu va putea
răspunde acestei sarcini, fără să pătrundă adînc în ideologia clasei muncitoare, fără să-şi însuşească principiile teoretice care
călăuzesc clasa muncitoare în munca şi activitatea ei de zi cu zi.”
325
 Literaturii (1952-1953), apoi şeful catedrei de literatură rusă şi sovietică (1954-19788), rector al
Institutului “Maxim Gorki” (1949-1962, rector între 1958 şi 1962), preşedintele Asociaţiei
Slaviştilor din România (1976-1990); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;
3183. OPRESCU, “Miki” – în conducerea U.F.D.R. la sfârşitul anilor ’40, ulterior director în cadrul
Comitetului de Stat pentru Cinematografie (menţionată în Deleanu 2005: 161) – în mod posibil
Margareta Oprescu (n. Ottenbreit) (n. 3 sept. 1915 Telega, Prahova), care în 1947 locuia în
Bucureşti pe str. Orlando nr. 12;
3184. PERAHIM, Jules (n. Iuliş (Jules) BLUMENFELD505) (24.V.1914 Bucureşti – 2.III.2008 Paris)
– pictor, refugiat după anexarea B.B.N.H. în U.R.S.S., revenit în România în 1944 pe poziţia de
“comisar artistic”, iniţial redactor la Veac Nou (ziarul de limbă română al Armatei Roşii), devine
unul din exponenţi marcanţi ai realismului socialist în pictură (v. de pildă tabloul “Luptăm pentru
pace”, centrat pe chipul lui Stalin), profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, şeful
Uniunii Artiştilor Plastici şi director al revistei Arta Plastică (1956-1964), emigrat în Israel în
1968 împreună cu soţia sa, actriţa Agnia Bogoslava, ulterior stabilit la Paris;
3185. PETROVEANU, Mihail (28.X.1923 Bucureşti – 4.III.1977) (fiul lui Jean şi Maria (n. Algazi))
(între amici “Milo”) – jurnalist, critic şi istoric literar aservit regimului comunist; absolvent al
Facultăţii de Litere din Bucureşti (1947), redactor la Studentul român (1946-1947), apoi redactor
la Contemporanul (1947-1948) şi Radiodifuziune (1948-1952), apoi redactor-şef adjunct
E.S.P.L.A. (1952-1955), redactor la Viaţa românească (1955-1956), redactor-şef adjunct la
Gazeta literară (1956-1961), respectiv redactor principal al publicaţiei Redacţiei Publicaţiilor
pentru Străinătate (1962-1977); căs. cu Veronica Porumbacu, ambii decedaţi la cutremurul din
1977 (Zalis 2011: 20, D.G.L.R., Kuller 2010: 191 şi 2008: 295-6; Solomovici 2003: 328; G.
Şerban 2005: 12; YIVO f.a. “Romanian Literature”);
3186. (?) POJAR, Paraschiva (n. POZSAR, căs. GLAUBER, fiica lui Andrei) – directoare în
Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în anii ’70 funcţionar superior în cadrul Consiliului
Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R.
(1954); decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; soţia lui Gheorghe Glauber; emigrată în
Israel, încă în viaţă;
3187. POPPER, Jacob “Jean” (31.V.1921 Bucureşti – 5.II.1996 Roma, Italia) – absolvent de Litere la
Iaşi în 1946 (când se înscrie şi în P.C.R.), redactor la ziarele locale din Iaşi Moldova şi Lupta
Moldovei (1945-1947), apoi critic literar instrumentalizat în impunerea dogmatismului
realismului socialist în literatură în anii ’40-’50; secretar de presă în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor până în 1949; unul din “acuzatorii” lui G. Călinescu; redactor
la Flacăra, România Liberă, Contemporanul (1948-1951), apoi la E.S.P.L.A., emigrat în 1964,
stabilit la München, unde ajunge chiar responsabil de o emisiune culturală la postul de radio
Europa Liberă (1965-1980); căs. cu Any (n. Magder), alias “Anişoara Negulescu” la Europa
Liberă;
3188. POSMANTIR, Tudor (4.VII.1893 – 1982 Bucureşti) (fiul lui Josef, n. COHN (fiul Berthei),
procurist la începutul secolului la banca Marmorosch Blank & Co.) – în perioada interbelică
operator şi regizor de film, figură relativ controversată (potrivit lui C. Argetoianu şi altor surse, ar
fi intermediat relaţia dintre Carol al II-lea şi Elena Lupescu), după august 1944 instalat de
comunişti director adjunct al Oficiului Naţional Cinematografic de pe lângă Ministerul
Propagandei / Informaţiilor / Artelor şi Informaţiilor (1945-1949) (v. M.Of. nr. 119 din 28 mai
1947, partea I-a, p. 4251), apoi responsabil cu proiectarea complexului cinematografic Buftea

505
Numele ales „Perahim” traducându-se din ebraică prin „flori”, o trimitere la numele său de naştere germanofon
Blumenfeld „câmp de flori”). Schimbarea numelui s-a operat în baza deciziei ministrului Justiţiei nr. 369 din 17 ian. 1948,
publicată în M.Of. nr. 30 din 5 febr. 1949, partea I-a, p. 1976.
326
 (1949-1956), ulterior operator la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R. (Kuller
2008a: 302-3; Domenico 2005: 51-2);
3189. PORUMBACU, Veronica (n. SCHWEFELBERG506, fiica lui Arnold (avocat507) şi Betty (n.
Grünbaum)) (24.X.1921 Bucureşti - 4.III.1977 Bucureşti) – membră de partid din 1945, poetă
proletcultistă, ilegalistă (membru U.T.C. din 1941), redactor la emisiunea pentru străinătate a
Radiodifuziunii (1945-1949), redactor la Contemporanul (1946-1949), redactor, apoi redactor-şef
adjunct la Viaţa Românească (1949-1953), iar apoi redactor-şef adjunct la Gazeta literară (1953-
1956), şef de secţie la Uniunea Scriitorilor (1956-1963) şi continuând să publice la Gazeta
literară; profesor la cercul literar al Palatului Pionierilor din Bucureşti (1970-1977); distinsă cu
Medalia Muncii (1949), Premiul de Stat (1953), Ordinul Muncii (1954), Premiul Ministerului
Artelor (1957), Premiul Învăţământului şi Culturii (1958), ordinul Meritul Cultural (1969),
premiul Uniunii Scriitorilor (1971); căsătorită cu criticul literar Mihail Petroveanu (v. supra);
3190. PROFETA, Laurenţiu (12.I.1925 Bucureşti – 20.VIII.2006) – membru şi compozitor devotat
partidului, enumerat de muzicologul P. Brâncuşi între autorii de “cântec de masă conceput în ritm
de marş”, director adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune (1949-1953), şeful Direcţiei
Muzică din cadrul Ministerului Culturii (1953-1955, 1959-1961), cu studii de perfecţionare la
Conservatorul din Moscova (1945-1959), secretar general al U.C.M.R. (1968-1989); după 1989
compozitor pentru Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti; autor, inter alia, al compoziţiilor
muzicale “Pentru August 23”, “Luminile roşului Octombrie”, “Cantata patriei”; decorat de statul
comunist cu ordinul Muncii clasa a III-a (1959), ordinul “Meritul Cultural” (1969), cu Premiul
U.C.M.R. (1968, 1969, 1977, 1984), etc. (Kuller 2008a: 304; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007:
7; P. Brâncuşi 2006: 166-7 şi 2005: 104; A. Brumaru 2006: 17, 21; YIVO Institute..., f.a.);
3191. RAFAEL, George – actor, regizor, cadru didactic la I.A.T.C. în anii ’50-60 (în 1963 cu grad de
asist. univ.) şi autor ocazional în revista Teatrul (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 452);
3192. RAICU, Lucian (n. LEIBOVICI, fiul lui Carol şi Uca (n. Solomon)) (12.V.1934 Iaşi –
22.XI.2006 Paris) – critic literar şi publicist; din 1952 redactor la Viaţa românească, ulterior la
Gazeta literară şi România literară; emigrat în prima jumătate a anilor ’80 împreună cu soţia sa,
scriitoarea Sonia Larian, stabilit în Franţa în 1986;
3193. RAPPAPORT, Otto (1921 Arad – 1993 Israel) – în timpul războiului deportat la muncă
obligatorie în Transnistria, după război membru de partid, redactor la cotidianul de limbă
maghiară Égyseg şi regizor şi director al Teatrului de Stat Arad, respectiv regizor colaborator la
teatrele din Timişoara, Satu Mare, Oradea, Târgu Mureş, apoi pe post de conducere la teatrul
maghiar de Stat dn Cluj; emigrat în 1974 în Israel, unde a continuat să predea teatrologie (Kuller
2008a: 308-9, v. şi revista Teatrul nr. 4 (aprilie) din 1957, p. 13); decorat cu ordinul “Meritul
Cultural” clasa a IV-a (Decretul nr. 1016 din 6 noiembrie 1967);
3194. RĂDUCANU, Miriam (n. TAUSINGER) - până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei
Învăţământ Artistic a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-
a, p. 1134); din 1949 şfă de lucrări la Facultatea de Coregrafie a Institutului de Artă Bucureşti
(M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 711);
3195. RÎPEANU, T.(udor) Bujor (ROSENBERG) – activist U.T.M. în anii ’50, exclus în 1959
(A.N.I.C. fd. C.C. al U.T.C. dosar nr. 22/1959, ff. 120-1 şi 140-1); ulterior redactor la Arhiva
Naţională de Filme (1966-1970, 1973-1980), cercetător la Institutul de Istorie a Artei de pe lângă
Academia Română (1969-1972); critic şi istoric cinematografic, cu activitate publicistică la
Teatrul, Cinema, Film, Contemporanul, Astra, Flacăra, etc. (v. şi Solomovici 2003: 329 şi Kuller
2010: 191); după 1989 director al Editurii Video a Ministerului Culturii (1991-1998), director
general al Arhivei Naţionale de Filme (1999-2001);

506
V. decizia nr. 710 din 5 febr. 1049 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1272.
507
Preşedinte al secţiei juridice a Partidului Evreiesc (condus de A.L. Zissu), reconstituit în toamna lui 1944.
327
 508
3196. RODAN, Eugen (n. E. ROSENBLATT ) (n. 2.XII.1909 Sângeorgiul Nou, Năsăud) – membru
de partid din 1945, redactor la revista Lupta de clasă până în 1950, apoi vicepreşedinte al
Comitetului de Stat pentru Artă (1950-1952) şi secretar al Consiliului general al A.R.L.U.S.,
ulterior director în cadrul Ministerului Culturii, respectiv director adjunct al Institutului de
Filozofie al Academiei (v. Kuller 2010: 190; 2008: 452); fişă de cadre la secţia Propagandă-
Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954, 1955); referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955;
3197. ROMAN, Elly (n. Elie S. GOLDŞTEIN509) (7.V.1905 Bucureşti - 1996) – muzicolog,
instrumentalizat în impunerea dogmatismului marxist şi în muzică; responsabil, în calitatea sa de
membru al Comisiei pentru verificarea pieselor de muzică uşoară a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136); pentru modificarea brutală a
textelor unor melodii populare, romanţe şi alte cântece din perioada pre-comunistă şi includerea
între partiturile aprobate de materiale dedicate “fabricilor”, “tractoarelor”, “cooperativelor
agricole”, etc.; director al teatrului “Constantin Tănase” din Bucureşti (1948-1952); autor al
pieselor “Mulţumim din inimă partidului” şi “Cantata Armatei Sovietice” şi co-autor al odei
“Cântec pentru Stalin”510 (P. Brâncuşi 2006: 140, 149; O.L. Cosma 2006);
3198. ROZEANU, Dora – în toamna lui 1944 numită dactilografă-şefă la Subsecretariatul de Stat al
naţioalităţilor de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, iar în martie 1945 promovată
arhivar-registrator, ulterior transferată la Direcţia Personal, secretariat şi Administraţie (M.Of. nr.
71 din 27 martie 1945, partea I-a, p. 2300; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
3199. RUDAŞCU, Lelia (d. 1955?) – artist plastic, scenarist (ex. filmul “Căminele de zi ale Apărării
Patriotice”, 1945), redactoare la E.S.P.L.A., incinerată la crematoriul “Cenuşa” (v. şi Solomovici
2001 II: 42);
3200. RUDEANU, Sadi (n. Ozias Rubin) (1921 Focşani – 1993 Israel) – umorist, satirist, între scriitorii
evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191, 2008: 453, Solomovici
2003: 328); emigrat în 1973 în Israel; căs. cu Vera (n. Zalţinger);
3201. SALAMON, László (11.VII.1891 Oradea – 29.X.1983 Cluj, cimitirul evreiesc) – poet, comunist
convins, fost ilegalist, participant chiar la “Revoluţia” bolşevică din Budapesta în 1919, deportat
la Dachau în timpul războiului, după 1944 între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale
şi intelectuale comuniste”; fost membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; căs. cu Ella (n.
Kahana), sora activistei Rozalia (căs. Cheresteşiu) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 419, 710;
Vágó 1981: 123, n.26);
3202. SAMSON, Aurel (n. Aurel MANDELBROD511) (n. 4.IX.1924 Bucureşti) – operator imagine în
domeniul cinematografic, colaborator, inter alia, la peliculele propagandistice Cântecul brazdei
(1945), Un an de activitate ARLUS (1945), Procesul criminalilor de război din fostul Guvern
Antonescu şi execuţia condamnaţilor la moarte (1946), Cum e Sfatul e şi satul (1948), etc.; inclus
şi în Kuller 2010: 191 şi 2008: 454; Solomovici 2003: 328);
3203. SAVA, Iosif (n. Iosif SEGAL, fiul lui Bernard) (15.II.1933, Iaşi – 18.VIII.1998, Bucureşti) –
cunoscut publicului larg ca muzicolog; fost redactor la ziarul local din Iaşi, Opinia (1949-1951),
apoi la secţia cultură şi ştiinţă a Scânteii Tineretului (1951-1969), calitate în care este chiar
decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a; apoi
redactor-realizator pe teme muzicale la Radiodifuziune (1969-1990), iar ulterior la TVR; căs. cu
Margit;
508
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 114850 din 14 nov. 1945 în M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200.
509
V. decizia nr. 109053 din 25 oct. 1945 a ministrului Justiţiei, în M.Of.nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9666.
510
Paznic vigilent al respectării jdanovismului în muzică, Elly Roman constata în revista Muzica din 1953: “Deşi creatorii
au renunţat în mare parte la intonaţiile morbide, deprimante, mai persistă încă în muzica noastră uşoară de dans elemente
cosmopolite, nesănătoase” (apud Brâncuşi 2006: 149).
511
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 12621 din 3 ian. 1949 în M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1949, partea I-a, p. 548.
328
3204. SAVA, Octavian (n. 1.II.1928 Bucureşti) – fost elev al lui Mihail Sebastian la Liceul “Cultura B”
în timpul războiului, colaborator (1947-1949), apoi redactor şi respectiv redactor-şef adjunct al
redacţiei Culturale a Radiodifuziunii (1949-1964), transferat la TVR, unde activează ca redactor-
şef adjunct şi apoi plin la diverse emisiuni de varietăţi şi teatru; între scriitorii evrei “cu mici
concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191); stabilit în Israel; colaborator la
Realitatea evreiască; (Solomovici 2003: 328 şi 2001 II: 54, 217; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 454;
TVR: “Top personalităţi – TVR 50”);
3205. SĂUCAN, Mircea (fiul lui Alexandru şi Tereza (n. Solomon)) (5.IV.1928 Paris, Franţa –
13.IV.2003 Ierusalim, Israel) – ajuns cu părinţii în România în 1934, student la Institutul Unional
de Cinematografie din Moscova (1948-1952), apoi regizor instrumentalizat propagandistic de
regimul comunist în primii săi ani de carieră (v. producţia Pe drumul libertăţii din 1954); emigrat
în 1987 în Israel; căs. cu Susana; fiul său Emil (n. 21.IV.1961) a reobţinut cetăţenia română în
2009 (ordinul Ministrului Justiţiei nr. 407/30.01.2009; M.Of. nr. 70 din 05.02.2009);
3206. SCHILERU, Eugen (13.IX.1916 Brăila - 10.VIII.1968 Bucureşti) (fiul lui Henri şi Maria (n.
Demetrescu)) – membru U.T.C. de la sfârşitul anilor ’30; după război redactor la România Liberă
şi membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite
prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dosar
nr. 1027, Corobca 2008: 15, n.6), apoi cenzor la Cenzura Presei Străine din Ministerul
Informaţiilor, respectiv membru al Comisiei de Control şi Cenzură a Filmelor Cinematografice
(M.Of. nr. 53 din 5 martie 1947, partea I-a, p. 1708; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p.
501); în 1948 numit secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor; ulterior
director în cadrul Bibliotecii Academiei R.P.R. (1948-1951), profesor de Istoria Esteticii la
Institutul de Arte Plastice din Bucureşti (1949-1968), membru în conducerea Artiştilor Plastici
din R.P.R. până în 1952, când va fi demis, spre sfârşitul anilor ’50 cooptat redactor la
Contemporanul;
3207. SCHWARTZMANN, Haim Hary (1897 - 1982) - alt compozitor rapsod al comunismului (v.
Donca (1950), Loveşte-n uzine ciocanul sau Veşnica prietenie [româno-sovietică]); dirijor la
T.E.S. Bucureşti (1948-1968), ulterior emigrat în Israel (Kuller 2008a: 352-3; P. Brâncuşi 2006:
122, 150; O.L. Cosma 2006; Solomovici 2001I: 411; YIVO f.a.);
3208. SEBASTIAN, LASCĂR (n. Sebastian SALMEN, fiul lui Leonard şi Sofia) (14.X.1908
Bucureşti – 9.X.1976 Bucureşti) – ziarist (încă din perioada interbelică), traducător, publicist
/debut în revista Cultura proletară, în 1927); refugiat în U.R.S.S., alături de alte câteva mii de
evrei, în timpul războiului, revenit în ţară în 1946; responsabil al secţiei culturale la Tribuna
Româneasă (1946-1947), redactor la teatrele din Arad, Braşov, Brăila, Reşiţa (1947-1955);
redactor şi şef de secţie la Flacăra şi colaborator la Tribuna, Contemporanul şi Gazeta literară
(1955-1968); redactor la România literară (1968-1972);
3209. SEGAL, Doru (20.VI.1930 - 2011) – operator şi regizor de film documentar (v., inter alia,
filmele documentare Pretutindeni oamenii muncesc (1963), Un măreţ program de propăşire
economică (1969), sau Sub steagul partidului (1971) – coregizor Mirel Ilieşiu); căs. cu Paula,
activă la rândul ei în cinematografie;
3210. SERGHI, Cella (n. Cella MARCOFF, fiica lui Avram şi Carlina (n. Golestan)) (22.X.1907
Constanţa – 19.IX.1992 Bucureşti) – absolventă de Drept, publicistă (uneori cu pseudonimul
“Cella Marin”) la Universul, Viaţa românescă, Femeia, Femeia şi căminul, iar după război la
Frontul plugarilor, Dobrogea nouă, Gazeta literară, Flacăra ş.a.; prozatoare raliată curentului
realismului socialist, autoare spre exemplu a romanelor Cântecul uzinei (1950) şi Cantemiriştii
(1954) şi a nuvelelor S-a dumirit şi Moş Ilie (1951) şi Surorile (1951); inclusă de Solomovici
(2003: 325) celor care “participă cu sârg la construcţia ‘culturii socialiste’”;

329
 512
3211. SIEGFRIED, W. (n. Siegfried T. VOLFINGER ; uneori semna artistic şi în forma “Wladimir
Siegfrid”) – originar din Bârlad, regizor, membru de partid, director de scenă la Teatrul Naţional
şi membru al redacţiei revistei Teatrul în anii ’50; potrivit lui Solomovici (2003: 37), ar fi lucrat
şi în industria cinematografică; cu prilejul unei deplasări la Paris, cere cu succes azil politic la 20
mai 1958; decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa I-a (Decret nr. 74 din 19 apr. 1952);
3212. SIMIONOVICI, Marcu (pseudonim literar “Marc Simion”) (n. 1935, Bucureşti) – din 1959 şi
până în 1980, când emigrează în Israel (stbilit în Rosh Haayin), angajat al studioului
cinematografic Sahia, unde ocupă funcţia de director de film, secţia Creaţie Film Documentar;
3213. SIMŞA, Isidor – în iunie 1948 numit prin decizia ministrului Artelor şi Informaţiilor gestionar al
Oficiului Naţional Cinematografic la laboratoarele de pe strada Scaune din Bucureşti (M.Of. nr.
126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4822);
3214. SILVESTRU, I. Valentin (n. Marcel MOSCOVICI, fiul lui Isac şi Sura) (20.X.1924, Rebricea,
Vaslui – 27.XI.1996, Bucureşti) – scriitor, istoric şi critic teatral şi cinematografic; reporter la
Victoria (sept. 1944-1946), România liberă (1946-1947), colaborator la Contemporanul şi Lumea
(1946-1947), reporter la Rampa (1947-1948) şi Flacăra (1948-1950), director al Studioului
Cinematografic Bucureşti (1950-1951), redactor-şef al revistei Probleme de cinematografie
(1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru Bucureşti (1953-1959), şeful secţiei Artă
la Contemporanul (1954-1969), şeful secţiei cornică dramatică la România literară (1969-1992,
unde, cf. colegului de redacţie Şt. Agopian, “îşi ascundea cu mare grijă originea” 513) (ambele
funcţii ocupate ca demnitar în Ministerul Culturii), colaborator la Radiodofuziune şi la Gazeta
literară, Teatrul514, Tribuna României., după dec. 1989 preşedintele Asociaţiei Criticilor Teatrali
şi al Asociaţiei Umoriştilor; decorat cu ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a prin Decretul
Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;
3215. SIMION, Alexandru – fost ilegalist, evreu originar din Bacău cf. Andrei Strihan (apud
Solomovici 2004: 403), instructor în cadrul secţiei Literatură a C.C. al P.M.R. în anii ’50;
3216. SOLOMON, Dumitru (n. Adolf Solomon, 14.XII.1932 Galaţi – 10.II.2003 Bucureşti) (fiul lui
Iacob şi Estera) – redactor la Gazeta Literară (1955-1962), apoi şef de secţie la Luceafărul (1962-
1964), redactor al publicaţiei Teatrul (devenită apoi Teatrul azi), profesor la ATF şi director
artistic al unui studio cinematografic (1964-1972), ulterior lector de scenarii (1972-1989), din
1990 redactor-şef al revistei Teatrul azi, conferenţiar la Academia Naţională de Teatru şi Film şi
publicist la Gazeta Literară, Viaţa românească, Contemporanul, Dilema, etc.;
3217. SOLOMON-CALLIMACHI, Dida (soţia “prinţului roşu” Scarlat Callimachi) (15.II.1898
Bucureşti – 1974 Bucureşti) – actriţă de teatru şi ilegalistă în perioada interbelică, în dec. 1944
membru fondator şi vicepreşedinte al subsecţiei Teatru (secţia Artă) a A.R.L.U.S., membru în
conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (v. şi Kuller 2008a: 362-3);
3218. SOMMER, Radu (n. Rudolf SOMMER) (1916-2001) – critic literar, eseist, după război redactor
la un ziar din Craiova, apoi coordonator al unor volume lexicografice şi al unor lucrări precum
Autonomie şi responsabilitate în artă (Ed. Politică, 1969), Teoria înstrăinării omului (colecţia
Prelegeri de marxism-leninism, Ed. Politică, 1972), etc. (v. şi Kuller 2008a: 363; FEDROM f.a.);
3219. SORBUL, Mihail (n. M. SMOLSKY, fiul lui Anton (polonez, 1845-1910) şi Maria (n.
Moscovici, 1860-1915)) (16.X.1885 Botoşani – 20.XII.1956 Bucureşti) – prozator şi publicist în
prima jumătate a secolului, după al doilea război mondial colaborator la Scânteia, România
liberă, Gazeta literară, Luceafărul, etc. (D.G.L.R., Kuller 2008a: 456);

512
V. şi M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5124, în care este radiat pe motive rasiale din registrele de rezervişti ai
Forţelor Armate (avea să fie reîncadrat în 1945).
513
Şt. Agopian, „La România literară (XII)” în Caţavencu, 8 iulie 2009.
514
Unde semna articole precum „Coordonate ale interpretării realist-socialiste” (nr. 10-11(oct.-nov.), pp. 57-62.
330
3220. SPIEGELBLATT, Alexander (n. 20 aug. 1927 C-lung Moldovenesc, fiul lui Şmuel) – deportat
la muncă obligatorie în Transnistria în timpul războiului, ulterior membru UTM, şi apoi P.M.R.;
conferenţiar la catedra de limbă rusă a Institutului C.I. Parhon şi la Şcoala de literatură „Mihai
Eminescu” din Bucureşti (1954-1958), membru în comitetul de redacţie al revistei pro-comuniste
Ikuf Bletter şi colaborator la Revista Cultului Mozaic, emigrat în 1964 în Israel şi stabilit la Petah
Tikva;
3221. STĂNESCU, Radu – între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller
2010: 191 şi 2008: 456, Solomovici 2003: 328);
3222. STERIADE, Tudor [probabil alias] (n. 15.XII.1926 Bucureşti) – în timpul războiului elev la
liceul evreiesc “Cultura A”, iar după absolvirea Facultăţii de Filologie, timp de aproape trei
decenii (până la pensionare, în 1987), secretar literar al teatrului “Lucia Sturdza Bulandra”; încă
în viaţă în Bucureşti (Croitoru 2006: 7)515;
3223. STERN, Harry (Herman) – arhitect, membru de partid, coautor al clădirii fabricii APACA în
1947, al Pavilionului expoziţional “H” de pe malul lacului Herăstrău (1949-1953) şi al
complexului sportiv “Dinamo” din Bucureşti (1948) (menţionat şi de M. Caffe în N. Burcă 2007:
7 şi inventariat în Kuller 2008a: 457);
3224. STERNBERG, I. – autor al compoziţiei muzicale “Imn pentru Stalin” (figurează în lista
întocmită de Octavian Lazăr Cosma în 2006);
3225. STOIAN, Mihai (n. Mişu Beniamin FREIBERG516, fiul lui Heinrich şi Paula (n. Schwarzwald))
(25.XII.1927 Galaţi – 13.IX.2005 Bucureşti) – debutează în presă, în ziarul Victoria, în 1946, cu
o satiră la adresa lui Iuliu Maniu (articolul “Scenariu pentru un film care nu va fi turnat
niciodata”); redactor, încă din timpul studenţiei la Facultatea de Pishologie şi Pedagogie a
Universităţii Bucureşti (1948-1951), la reviste pentru copii, apoi redactor şi colaborator la
publicaţiile Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna, România Literară; după 1989, autor al unor
materiale la Ed. Hasefer;
3226. STRIHAN, Andrei (n. Osias STRICH517, fiul lui Isac şi Neta) (n. 13.IV.1924, Roman) – critic de
teatru, membru de partid; absolvent al şcolii “Jdanov” în 1949, iniţial cadru didactic cu jumătate
de normă la catedra de estetică a I.A.T.C., paralel cu funcţia de instructor în cadrul sectorului
Literatură şi Artă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1950-1968), apoi încadrat cu
funcţia de bază la catedra de Estetică (până în 1976); cronicar teatral la Contemporanul (1964-
1976), colaborator al Radioteleviziunii Române (1964-1977); cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (12/1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls.
V-a; emigrat în 1977 în Israel, unde predă Teoria Teatrului la Facultatea de Arte a Universităţii
din Tel Aviv;
3227. SUTER, Emil (n. Witner, fratele lui Ion Vitner) – critic literar şi cinematografic, funcţionar în
cadrul Direcţiei Generale a Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri (ulterior Comitetul
de Stat al Cinematografiei), publicând în anii ’40-’50 în Viaţa Sindicală, Contemporanul şi
Gazeta literară; emigrat în Israel (Solomovici 2001 II: 243); căs. cu Margrit;
3228. SZEKLER, Erwin – regizor de filme documentare la studioul Sahia în anii ’50-’70 (în mod
posibil rudă cu Mauriciu Sekler (1901-1981), actor şi regizor la T.E.S. Bucureşti);
3229. ŞARAGA, Lascăr (1892 Iaşi – 5.VII.1968 Israel) (cunoscut mai ales sub pseudonimul literar
“Samson Lazăr”) - de formaţie avocat, menţionat drept comunist radical în multiple memorii ale
unor autori evrei; în perioada interbelică ziarist la săptămânalul stângist Egalitatea şi avocat al
inculpaţilor comunişti ilegalişti, în 1941 aflat în atenţia Siguranţei ca activist comunist categoria

515
V. şi http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_04_01.html
516
Şi-a schimbat numele în baza deciziei nr. 91790 din 25 dec. 1947 a ministrului Justiţiei 8v. M.Of. nr. 258 din 7 nov.
1947, partea I-a, p. 9930).
517
V. M.Of. nr. 160 din 13 iulie 1946, partea I-a, p. 7354.
331
 A (în 1940 urma să fie internat în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc; în 1941 pe
listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu); după război secretar
general simultan al Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (U.C.E.R.V.) şi al
Federaţiei Uniunii de Comunităţi Evreieşti din România (F.U.C.E.); din 1945 membru în C.C. al
organizaţiei procomuniste I.K.U.F. (a evreilor vorbitori de idiş) şi membru în conducerea C.D.E.;
membru al comisiei interimare a Uniunii Colegiilor de Avocaţi din România (1946-1948); în ian.
1948 numit preşedinte al Comisiei Interimare a Casei Centrale de Asigurări a Avocaţilor din
România (v. M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 683); poet, nuvelist şi publicist până în
1957, când a emigrat în Israel, unde a activat ca publicist sub pseudonimul amintit; cf.
Solomovici (2003: 185), în Israel, Şaraga “bombarda” redacţia ziarului comunist de limbă română
Glasul Poporului cu “poezii patriotice şi imnuri închinate păcii. Erau aceleaşi poeme pe care le
publicase în presa comunistă din Româniam cuvântul partid dispăruse în favoarea Sionului”;
3230. ŞARAGA, Sami – fostă figură notorie a lumii interlope bucureştene şi susţinător al reţelei
“Ajutorul Roşu” în perioada interbelică; după război activist comunist, instalat de Gheorghiu-Dej
director în cadrul Ministerului Industriei Uşoare (Solomovici 2003: 185-6);
3231. ŞARAGA-MAXY, Hermina Nina (zisă “Mimi”) (29.XII.1923 – II.2011 Paris) – pictoriţă şi
sculptoriţă raliată realismului socialist (v. compoziţia “Mama prizonierului” sau statuia minerului
din parcul Carol Schretter din Petroşani); fiica lui Lascăr Şaraga, eleva şi mai apoi soţia lui M.H.
Maxy; emigrează în Israel în 1982, iar în 1995 se stabileşte la Paris (menţionată şi în Hasan 2010:
10);
3232. ŞELMARU, Traian (n. Selmar TERNER518) (n. 12.01.1914 Bucureşti – 15.XI.1999 Bucureşti) –
critic literar reprezentant al realismului socialist, redactor (iniţial scria şi pentru România Liberă)
şi secretar general de redacţie la Scânteia (sept. 1944 - 1946); consilier de presă în centrala
Ministerului Propagandei (din mai 1945); în 1947 numit membru al Comitetului de Lectură de pe
lângă Direcţia Generală a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor (M.Of. nr. 295 din 20 dec.
1947, partea I-a, p. 11281); redactor-şef adjunct la Scânteia (1946-1950, 1956-1957); secretar
general al Uniunii Scriitorilor (1951-1956); consilier cultural la Ambasada României la Moscova
(1957-1959); redactor şi respectiv redactor-şef la revista Teatrul (1959-1969), respectiv redactor
principal şi cronicar teatral la Informaţia Bucureştiului (1969-1979, pensionat); instrument de
încredere al lui Leonte Răutu, fiind cel care de pildă declama: “lozinca e un lucru sfânt, ordinul de
luptă al Partidului nostru, iar scriitorii sunt propagandişti şi trebuie să înveţe a utiliza cu mândrie
şi cu măiestrie lozincile”519; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a;
3233. ŞERBU, Ieronim (n. Afon Herz ERICK, fiul lui Avram Moise şi Frieda Ruhla (n. Sigal)
(1.XII.1911 Botoşani – 8.XII.1972 Bucureşti) – publicist în perioada interbelică la Discobolul,
după război membru C.D.E. membru de partid, colaborator la Unirea (ziarul C.D.E.), Gazeta
literară, Dreptatea nouă, Contemporanul, Veac nou (al A.R.L.U.S.) ş.a.; instrumentalizat de
propaganda comunistă, autor prolific în canoanele realismului socialist, v. de ex. lucrările Viţelul
de aur (1949), Izgonirea din rai 81956), Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupţia
(1951), etc.;
3234. ŞRULOVICI, Leon – unul din arhitecţii agreaţi de regimul perioadei staliniste, coautor al
Pavilionului expoziţional “H” de lângă lacul Herăstrău (1948) (inventariat şi de C.S.I.E.R. în
Kuller 2008a: 456);
3235. ŞTEFĂNESCU, Al. I. (Alexandru Iancu) (fiul lui Iancu Z. Ştefănescu şi Iosefina (n. Katz))
(21.VI.1915 Bucureşti – 20.VII.1984 Bucureşti) – “kulturnik” de prim rang al regimului
comunist, membru al Comisiei Mixte de Cenzură de pe lângă Ministerul Propagandei în 1945
(numit prin Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) şi angajat cenzor în minister în acelaşi an, apoi

518
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 77298 din 12 august 1948 în M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6702.
519
V. http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=4012
332
 redactor la Contemporanul şi în paralel secretar de presă la Direcţia Literară a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor (1947-1949), director adjunct al E.S.P.L.A. (1951-1957), director al
Editurii Tineretului (1957-1960), redactor-şef adjunct la Luceafărul (1961-1962), redactor la
Gazeta literară (1962-1964), redactor-şef adjunct al periodicelor pentru străinătate (1967-1979,
pensionat);
3236. TAIŞLER, Saul (2.I.1925 Iaşi - 1993) – din 1950, timp de patru decenii decenii actor şi regizor
la Teatrul Naţional Iaşi, caracterizat într-un referat din 1953 al secţiei Propagandă şi Agitaţie a
comitetului regional de partid Iaşi ca “tovarăş bun, cu nivel ideologic ridicat” (A.N.I.C., fd. C.C.
al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33); decorat în 1967 cu ordinul
“Meriul Cultural” (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 1015 din 6 noiembrie 1967);
3237. TAUB, János (14.V.1927 Halmeu, Satu Mare – 4.II.2010 Budapesta) - evreu maghiarofon,
director şi prim regizor al Teatrului Maghiar de Stat din Timişoara (1954-1962), apoi prim regizor
al celui din Cluj-Napoca (1962-1971), membru în conducerea Teatrului Bulandra din Bucureşti şi
profesor la Academia de Teatru şi Flm (1971-1981), emigrat în 1981 în Israel, apoi stabilit în
1986 în Ungaria; fratele Gabrielei Taub Darvash, balerină, fondatoare în 1975 a studioului
“Darvash ballet” din New York;
3238. TARU, Eugen (n. E. STARCK) (22.IV.1913 Craiova – 5.VI.1991 Bucureşti) – grafician, după
război cu desene publicate în Scânteia, Tânărul muncitor, Scânteia Tineretului, România liberă,
etc., din 1951 membru al Uniunii Artiştilor Plastici (echipa lui M.H. Maxy), instrument al
propagandei regimului comunist, autor, mai ales în revista Urzica (până în anii ’70) al unor satire
politice în formă grafică, precum caricaturziarea grotescă a lui Tito ca pe un măcelar cu secure
(după conflictul Tito-Stalin), a bancherilor de pe Wall Street ca simbol al capitalismului decadent,
acuarela Demascarea chiaburului, etc.; sinucis îbn 1991 împreună cu soţia sa, Iosefina (Kuller
2008a: 366, Prelipceanu 2007: 238; Şuşară 2006 şi 2008: 12, aman.ro, f.a., “Un dicţionar al
personalităţilor din Dolj”, etc.);
3239. TEGER, Eugen – compozitor şi membru al Uniunii Compozitorilor din R.P.R., autorul, inter
alia, al compoziţiei Inima lui Stalin, decorat pentru meritele sale în apologia pe cale muzicală a
regimului atât în 1953 cu Ordinul Muncii cls. II-a, cât şi în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural”
cls. IV-a;
3240. TITA, Ştefan (n. Teodor SOLOMON) (14.VIII.1905 Bucureşti – 1.IX.1977 Bucureşti) – scriitor
şi jurnalist; de-a lungul carierei redactor-şef la Aurora, secretar de redacţie la Adevărul literar şi
artistic; în mai 1945 angajat secretar de presă principal la Ministerul Propagandei, ulterior
transferat şi promovat secretar general al Ministerului Artelor (1946-1948); colaborator la Urzica,
Contemporanul, Teatrul, Almanahul literar, România literară, etc.; reprezentant al realismului
socialist, v. volumele de versuri Cântece de suferinţă şi biruinţă (1946), Mai multă omenie
(1947), Ale noastre, ale voastre (1948), etc., sau piesa de teatru Intr-o seară de toamnă (1963),
elogiu adus unei tinere ilegaliste; indicat ca evreu de Harry Kuller (2010: 191; 2008: 395), de
Solomovici (2003: 328) şi de The Jewish Quarterly, vol. XXV-XXVI (Jewish Literary Trust,
London, 1977), p.17;
3241. TOMA, Alexandru (n. Solomon MOSCOVICI, fiul lui Leibu şi Zalia) (11.II.1875 Urziceni –
15.VIII.1954 Bucureşti) (tatăl lui Sorin Toma), în perioada interbelică semnând articole în
Adevărul şi Dimineaţa cu numele Alexandru S. Toma, membru de partid din 1933, după război
editor la Scânteia şi director general al Societăţii Comerciale de Stat “Editura de Stat”, apoi
preşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar ulterior, până la deces, director general al Editurii de Stat
Pentru Literatură şi Artă, membru titular al Academiei Române; procalamat de comunişti “poet
naţional”, autor al unui număr impresionant de poezii eligioase la adresa lui Stalin şi a altor
demnitari comunişti şi a sistemului în ansamblu520, a beneficiat de funeralii naţionale; multiplu
520
Pentru multiple extrase din opera proletcultistă a lui Al. Toma, vezi Sandache 2006: 17-36.
333
 decorat de statul comunist cu ordinul Steaua R.P.R., ordinul Muncii, medalia “Eliberarea de sub
jugul fascist”, etc., dar şi de către fostul suveran Mihai, în 1946, cu ordinul “Meritul Cultural” în
grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946);
3242. TUDOR, Andrei (n. Isac ROSENZWEIG, fiul lui Moise (Mayer) şi Tony) (31.VIII.1907 Brăila
– 18.VI.1959 Bucureşti) – după august 1944 membru de partid şi publicist procomunist la Unirea
(cotidianul C.D.E.), Victoria, Veac nou (A.R.L.U.S.), Tribuna poporului, Viaţa capitalei, etc.,
redactor-şef la Muzica (1951-1952), apoi simplu redactor şi semnatar al unor multiple articole
propagandistice procomuniste, profesor la Conservator (1950-1959), la Institutul de Teatru (1951-
1956) şi şef de sector la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. (1951-1959); între cărţile
publicate se numără şi Moscova (Reportaj despre metropola lumii noi) (1948); sora sa, Coca
Rosenzweig, s-a căsătorit cu Mihai Vieru (Veinberg), fratele Sandei Rangheţ, cu care a avut un
copil (Michael Vieru);
3243. UNGUREANU, Sofia (n. RAPAPORT, căs Marcovici) (n. 27.III.1917 Bucureşti) – membră de
partid, arhitectă la I.C.P.T. după război, coautoare a complexului sportiv “Floreasca” din
Bucureşti (inventariată şi în Kuller 2008a: 459; pentru schimbarea numelui vezi decizia
ministrului Justiţiei nr. 1295 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 21 din 25 ian. 1946, partea I-a, p. 542,
respectiv solicitarea în M.Of. nr. 223 din 1 oct. 1945, partea I-a, p. 8522);
3244. VARGA, Ovidiu (n. WECHSLER, fiul lui Isuhar şi Sofia) (5.X.1913 Iaşi – 15.VII.1993) –
compozitor proletcultist, instalat în perioada stalinistă în conducerea breslei muzicologilor, inclus
de Dinu Popovici între “din cei mai duri muzicieni stalinişti” (2010: 247, 262); timp de peste
două decenii şef al Conservatorului din Bucureşti, unde a predat istoria muzicii, autor al unor
compoziţii precum “Cântec pentru Stalin” sau “Pentru voi fraţi iubiţi sovietici” (O.L. Cosma);
spre începutul anilor ’60 şeful secţiei Muzică a Radiodifuziunii (indicat ca evreu de C.S.I.E.R. în
Kuller 2008a: 459 şi E. Elenescu 2000 şi indirect de Dan. C. Mihăilescu (2005), care precizează
că este fratele lui Mauriciu Vescan [v. infra]);
3245. VESCAN, Mauriciu (n. WECHSLER, fiul lui Isuhar şi Sofia521) (n. 4.III.1916 Bucureşti) –
compozitor şi muzicolog rapsod al stalinismului, între “cei mai duri muzicieni stalinişti” (D.
Popovici 2010: 262), fost voluntar în Spania, după război membru al Secţiei de Producţie
Artistică (i.e. organul de cenzură în domeniu în perioada 1945-1947) al U.S.A.S.Z., compozitor
proletcultist (autor, inter alia, al celebrului imn devenit sintagmă-clişeu “Hei-rup!”, compus chiar
pe şantierul Bumbeşti-Livezeni, şi al compoziţiilor omagiale “Cântec despre Stalin”, “Dar lui
Stalin”, “Ţara noastră-n sărbătoare” şi “Lenin e cu noi”), în anii ’50 director muzical în cadrul
Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă de pe lângă Ministerul Culturii, membru în conducerea
Uniunii Compozitorilor, ulterior director şi dirijor al Teatrului Muzical din Braşov (în acea
perioadă “oraşul Stalin); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu medalia “Meritul
Cultural” clasa I-a (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, p. 10655 ş.u.); în 1992 încă în
viaţă, domiciliat în Austria, Bad Schallerbach, Grieskirchen (D. Popovici 2010: 262; P. Brâncuşi
2006: 166-7; O.L. Cosma 2006; Adorian et al. 1971: 210; Mihăilescu 2005; Sugarman f.a.: V.
Cosma 2006: 205 ş.u.);
3246. VIANU, Tudor (27.XII.1897 Giurgiu – 21.V.1964 Bucureşti) (fiul lui Adolf M. Weinberg
(medic, n. 1856) şi Roza Leibovici, ambii convertiţi la creştinism în 1880, devenind Alexandru şi
Florica Vianu522) – poet, critic şi istoric literar; după război membru al Consiliului de
521
V. H.G. nr. 136 din 19.III.1992, în baza căreia i se aprobă renunţarea la cetăţenia română la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=74118, poziţia 37
522
V. Dicţionarul General al Literaturii Române, precum şi Solomovici (2001I: 139), Călinescu (2005), Nastasă (2011: 47)
şi V. Lungu (1997: 89, unde se reproduce o notă a legionarilor care susţineau că mama lui T. Vianu ar fi fost de fapt Fani
Zelinger, botezată Florica Vianu). Canonul religios mozaic care nu recunoaşte convertirea la alte religii explică de ce, deşi
botezat creştin după naştere, Tudor Vianu (îngropat de altfel la cimitirul Bellu) este asumat, aidoma tatălui său, cafigură
marcantă a istoriei comunităţii evreieşti din România în tr-un document oficial al F.C.E.R. (Seventy Years of Existence,
334
 Administraţie al Oficiului Naţional Cinematografic de pe lângă (la acel moment) Ministerul
Afacerilor Străine; director al Teatrului Naţional Bucureşti (1945); ambasador la Belgrad (1945 –
1. Dec. 1947), apoi revenit în funcţia de director al Teatrului Naţional Bucureşti, profesor la
catedra de Estetică a Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, “epurat” la sfârşitul anilor ’40,
cercetător la Institutul de Lingvistică, reîncadrat în mediul universitar în 1955 (anul întocmirii
fişei sale de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R.);
3247. VIERU, Anatol (“Tolea”) (8.VI.1926 Iaşi – 8/9.X.1998 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – alt
exemplu în care autorii evrei tind să omită părţi întregi din biografie, în speţă cele de activism
procomunist; din februarie 1949 membru al Comisiei de triere şi verificare a materialelor de
muzică simfonică de pe lângă Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949,
partea I-a, p. 1136); membru al Societăţii, ulterior Uniunii Compozitorilor (din 1948, respectiv
1954), cu studii la Conservatorul de Stat “Ceaikovski” din Moscova (1951-1954), profesor la
Academia de Muzică (din 1959); enumerat de muzicologul P. Brâncuşi între cei care compuneau
cântece de masă “în ritm de marş”, autor al unor scrieri elogioase la adresa regimului şi
compozitor, inter alia, al lucrărilor “Cântec pentru Stalin” (Premiul de Stat în 1951), “Cântec
despre Stalin” (1954), “Solii păcii” şi “Moscova, tu, luminoasă!”, din anii ’60 desprinzându-se de
compoziţiile cu iz politic (H. Kuller 2008a: 407-8; P. Brâncuşi 2006: 121, 122, 141, 147, 166-7;
O.L. Cosma 2006);
3248. VIDA, Gheza (28.II.1913-11.V.1980, Baia Mare, fiul lui Iosif şi Rozalia) – evreu maghiarofon
cunoscut publicului larg mai degrabă în calitate de sculptor; ilegalist (cu dosar personal în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2413)); voluntar în
războiul civil din Spania (1937-1939), concentrat în lagăre din Franţa, apoi Germania, de unde
evadează (1940-1941), stabilit la Budapesta în 1942, redeportat într-un lagăr la Seini, apoi la
Köbánya; repatriat în 1945, autor, în paralel cu sculpturile, al unor articole apologete ale
orânduirii comuniste timp de decenii523 (Marinescu & Brezezovski 2003: 6 ş.u.; Sugarman f.a.:
25; Adorian et al. 1971: 210; Zbăganu 2001);
3249. VITNER, Ion (n. Jakob WINTER, fiul lui Leon şi Ghizela (n. Zoller)) (19.VIII.1914 Bucureşti -
12.IV.1991 Bucureşti) – fost deportat în Transnistria, apoi redactor la Scânteia (1944-1946) şi
Orizont (1944-1947), redactor-şef la Contemporanul (1947-1949), apoi redactor-şef adjunct la
Flacăra (1949-1950), colaborator la Gazeta Literară, Contemporanul, Tribuna şi Viaţa
Românească, unde publică seria de articole intitulată “Pe drumul realismului socialist”; consacrat
ca al doilea critic literar marxist al României524 şi scriitor proletcultist rebarbativ, numit în 1948
(deşi stomatolog de profesie) şef adjunct al catedrei de literatură română modernă la Facultatea de
Litere/Filologie din Bucureşti, parte a înlocuirii tuturor apropiaţilor lui George Călinescu (căruia
îi ia de altfel locul în 1950) la catedră cu oameni aserviţi regimului; va conduce caterda până în
1970, când se pensionează; membru în conducerea Societăţii, apoi Uniunii Scriitorilor (1948-
1960), decorat cu Premiul de Stat (1949 şi 1955) şi Premiul Academiei R.P.R. (1954);

2008, v. http://www.jewishfed.ro/fcer/public_html/downloads/carti/FEDROM.pdf); aceeaşi regulă şi în cazul pastorului

Richard Wurmbrand (convertit 1936), etc. (v. Kuller 2008a: 406-7, 429).
523
V., inter alia, articolele „Sarcinea de onoare a artiştilor” (Pentru socialism 3(225), 19 noiembrie 1952, p.1) „Noi credem
în triumful păcii” (Pentru socialism, nr. 1409, 22 iulie 1958, p. 1), „Marele mesaj al artei noastre populare” (România
liberă, 25(7009), 30 aprilie 1967, p.2), „În spiritul înaltelor principii ale marxism-leninismului” (Pentru socialism,
19(4783), 11 iunie 1969, p.1), etc., ultimul fiind în mod posibil „23 August în conştiinţa cărturarilor români”
(Contemporanul nr. 34, 20 august 1982, p.8).
524
În opinia sa, exprimată în Contemporanul (nr. 40, 27 ulie 1947), Eminescu fusese „nebun”, “exponent al marii boierimi
şi a tendinţelor ei retrograde” [dezacordul în original, n.n.], “un caz tipic de intelectual în derută, care în ura sa împotriva
burgheziei, în loc să utilizeze armele claselor de jos, utilizează armele marii latifundii”
335
 525
3250. VRANCEA, H. Ileana (n. Heda KATZ, căs. POPPER , cu nume românizat în 1958) (n.
19.IV.1929, Bârlad, fiica lui Matei şi Hanca (n. Liebman)) – critic literar, membru de partid in
1950, în anii ’60 o “înflăcărată UTC-istă” (Schafir 2000:38), şefa secţiei culturale la Scânteia
(1950-1955), şefa secţiei de literatură şi artă la Lupta de clasă / Era socialistă (1955-1971),
calitate în care este decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul 550 din 9 sept.
1963; emigrată în Israel în 1983;
3251. WEBER, Wilmos - în iunie 1948 numit prin decizia ministrului Artelor şi Informaţiilor gestionar
al Oficiului Naţional Cinematografic la laboratoarele Mogoşoaia (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948,
partea I-a, p. 4822);
3252. WEXLER, Etta (Etela) – ilegalistă (soţia lui Paul Wexler), după război activist de partid,
traducător, critic literar, prima soţie a scriitorului Marin Preda, ulterior emigrată în Franţa; martor
al acuzării în procesul lui Belu Zilber din 1954; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (101/1955);
3253. WINKLER, Adalbert (4.IV.1930 – 28.VI.1992) – unul din cei care compuneau muzică de masă
“în ritm de marş” în perioada comunistă (cf. P. Brâncuşi 2006: 167); unchiul politicianului
U.D.M.R., Iuliu Winkler (fost ministru al Comunicaţiilor);
3254. ZUAF, Lelia (n. Lelia DAVID) (n. 1923, Bucureşti) – sculptoriţă din “nucleul dur al realismului
socialist”, autoare a operelor “Femeia sudor”, “1907”, “Primăvara vieţii şi a păcii” (v. vol. 33 de
reproduceri mari – scupltură) ş.a., cadru didactic la Academia de Arte Frumoase (1948-1956),
laureată a Premiuluui de Stat (1952), emigrată în Israel în 1972 (Hasan 2010: 9; Cr. Vasile 2008:
277; Şuşară 2006)

525
Soţul său, Milan Popper (fiul lui Iulius şi Charlotte) şi-a românizat numele în forma „Milan Sergiu”.
336
 ALŢII
(cu funcţii la nivel regional sau local, membri P.C.R./P.M.R., decoraţi de statul
comunist526, membri în conducerea centrală sau locală a C.D.E., alţi
privilegiaţi/beneficiari ai sistemului)

Acapararea funcţiilor de conducere în ierarhia administrativ-politică şi social-economică de

după război, în plină fază de instaurare brutală a comunismului, s-a replicat fidel şi la nivel local şi
regional, într-un fenomen a cărui cuantificare exactă şi reproducere exhaustivă rămân, evident,
imposibile.
Alegând ca exemplu aleator oraşul Suceava, o sinteză contrainformativă întocmită în
martie 1946 de către biroul de Contrainformaţii al Marelui Stat Major (reprodusă în Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 229, corob. cu Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 267-9) indică practic un
monopol cvasi-absolut al minorităţii evreieşti supra principalelor funcţii de conducere la nivelul
municipiului şi judeţului Suceava:
 inspectorul general administrativ (dr. Kesller),
 primarul municipiului Suceava (L. Rozkopf),
 şeful poliţiei Suceava (Conrad Gabor),
 directorul spitalului municipal (dr. Scharp),
 şeful serviciului veterinar (dr. Heitell),
 preşedintele Camerei de Muncă (T. Hilsenrad),
 directorul cooperativei “Solidaritatea” (P. Reiner);
 şeful secţiei Administrativ-Politice a comitetului local de partid (Schapira); plus
 judecătorul David Geller,
 funcţionarii Administraţiei Financiare Judeţene Friedrich Bogen, Camila Davidovici şi
Moise A. Raff,
 acestora li se adăugau în cadrul Poliţiei şi Siguranţei locale (ulterior serviciul judeţean al
D.R.S.P. Suceava) secretarul poliţiei locale Silviu Berariu, comisarul Filip Gluxman,
comisarul-ajutor Nathan Segall, agenţii de poliţie Iosif Merdler, David Bacal şi Salo
Rosemberg, impiegaţii Ellen Horovitz şi Rene Merling, dactilografa Toni Ritner, gardianul
public Ilie Zettel, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Moise Senater, listă completată
ulterior Ioil Ancel, locotenenţii Dumitru Bacal, I. Davidovici, Aizic-Moritz Feller, Aaron
Sin şi locotenent-colonelul Ion/Isac Popicu (Adalbert Poppig), şeful Direcţiei Regionale a
Securităţii, etc.;
 în 1948, filiala locală (numită oficial “secţiune judeţeană”) a Colegiului Farmaciştilor era
condusă de Ernest Otto Brilliant, ceilalţi doi membri fiind Fina Korner şi Ziegfried Schaffer;
etc., etc., etc.;
 din 1945, între angajaţii permanenţi ai Oficiului Economic Judeţean Suceava se regăseau:
şefii de birou Paula Schmeltzer, Friederica Strominger şi Luiza Fayer şi impiegata Herta
Anscher (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487).

526
În contextul în care în statul comunist, dincolo de simbolistică, orice decorare prin decret de stat implica o reducere cu
50% a cuantumului impozitelor.
337
 În aceeaşi perioadă imediat sucesivă lui 23 august 1944, distribuţia principalelor funcţii
locale în oraşul Bârlad, la acel moment încă reşedinţă a judeţului Tutova, cuprinde, inter alia: Henry
Goldenstein – subprefect; Nisen Herşcovici – ajutor de primar; Iulius Simovici, Gherşin M. Gherşin,
Beca Finchelştain, Gustav Finkelstein ş.a. – funcţionari ai primăriei; Jack Mathias, Iacob Weiss – în
(noua) Siguranţă a oraşului; David Chaim, B. Goldsfarb şi Hary Zupperman – în conducerea filialei
locale A.R.L.U.S.; M. Grimberg, Nicu Herşcovici-Nican şi I Kahaner – în conducerea filialelor locale
ale noilor sindicate controlate de comunişti; Marcu Negreanu (Schwartz), I Kreinfeld ş.a. – în presa
locală; Sicky Marcovici, Nina Dumbravă (Şragher), Iancu Iţicovici, Herşcu Grimberg, Eusebiu Stark,
David Muzicantu, Iancu Sârbu, Ilie Zilberman, Lazăr Solomon, Wolf şi Leizer Harabagiu, Morell
Herşcovici, Ancel Marcovici, Froim Bachman, Moisă Moscovici, B. Glasberg, C. Iacomi, I. Zeilig,
Stella Rabinovici, Marcu Schwartz – membri (peste 1/2 evrei) ai comitetului municipal P.C.R.; Zalman
Heinris, Marcu Schvarz şi Marcel Iţicovici – membri ai organului local de control cetăţenesc; etc.

Cvasi-identic, în judeţul Iaşi527, în aceeaşi perioadă, următoarele posturi-cheie erau ocupate

de evrei: ajutorul de primar (Lazăr Weisselberg), şeful Serviciului Financiar al Primăriei Iaşi (Iosef
Weiss), şeful serviciului administrativ al prefecturii (Neculai Iosub), şeful serviciului sanitar al
judeţului (dr. I. Bressner) şi cel al oraşului (dr. I. Schwartz) (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor
Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 456/1944, ff. 107-108),
directoarea Bibliotecii regionale “Ion Creangă” (actuala Gh. Asachi) (Rodica Langmantel, 1945-1956),
iar în filiala locală a Colegiului Farmaciştilor preşedintele şi unul din cei doi membri – Simion
Caufman, respectiv Henriette Haimovici; comitetul judeţean Iaşi al Tineretului Progresist îi avea ca
vicepreşedinţi pe un oarecare Minter (Minţer) şi Liza Mândru.
În aparatul represiv, din cei 16 angajaţi militari ai Biroului municipal de Siguranţă Iaşi, 13
erau evrei: comisarii Felix Harman şi Iosif Hahamu, comisarii-ajutor Marcel Segal, Aron Ahailovici,
Ilie Pol(l)ingher (detaşat de la Poliţia muncipală, unde era secretar de celulă de partid, v. Andreescu,
Nastasă, Varga 2003a: 247-8), Marcu Leibovici, Max Marcu, Iţic Marcus, David Iosub, Ştrul Sumer,
Sender Holtzman, Rebeca Braverman şi Elvira Kohn. Acestora li se adăugau subinspectorul regionalei
de poliţie (Moritz Meerovici, alias Mircea Mironescu); în Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi
comisarii Octavian Blehan şi Avram Nuşem, comisarii-ajutor L. Leferman, David Rotenştein şi
Goldina Sandeberg, agentul Iancu Juclea, dactilografa Ana Goldstein, şa.; comisarul Chesturii Poliţiei
municipale Iaşi (Samoil Bercovici), medicul M.A.I. Barhat Bernard, iar în comisarul de poliţie Samuil
Bercovici şi secretarul Naty Fridman, iar mai apoi locotenentul Isidor David, căpitanul Frost, şeful de
birou I. Iancovici, etc. (Arhiva C.N.S.A.S., fondurile Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219 şi Documentar,
dosar nr. 4048 (cota S.R.I.), ff. 63-65). Acestora li se adăugau ca membri ai organului local de control
cetăţenesc, numiţi de ministrul Afacerilor Interne: Herman Apotheker, Moise Faibiş, Emil Albert, Sami
Schwartz, Ira Abramovici, Leib Zimler, Marcel Braunştein, Gilda Polingher, Froim Rothernberg,
Solomon Haiberg, Ştrul Solomon, Haim Haimovici, Leizer Bercovici, H.S. Feldman, Isac Rivenson,
Pincu Haimovici, Marcu Zilberman şi Aron Froim (v. M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p.
7829);
În învăţământul ideologizat, în 1949, responsabili cu remodelarea mentalităţilor studenţilor
Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” erau în primele rânduri: conf. Janeta Benditer şi conf. Iancu Foni
(marxism-leninism), conf. Coman Sosner şi conf. Iosif Ferenbach (economie politică), prof. Leo
Bartfeld şi prof. suplinitor Jan Davidson (materialism didactic) (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-
a, p. 778).

527
Demn de menţionat, în 1952, după crearea Regiunii Autonome Maghiare, fostul profesor universitar Goldştein se
informa oficial în cadrul partidului asupra posibilităţii de a înfiinţa şi o regiune autonomă evreiască care să fi cuprins
judeţele Iaşi – Botoşani – Dorohoi (din A.N.I.C., apud Bottoni 2010: 111, n. 242 şi 243).
338
 În alt palier al societăţii, nu mai puţin elocventă este sonoritatea numelor angajaţilor
magazinului de stat “Iaşul” în iulie 1949 conform înregistrărilor de la Camera de Comerţ şi Industrie
(C.C.I.): Solo Amp(l)el, Haia Clingman şi Calman Cups – şefi de secţie, Samy Haimovici – statistician,
Avram Leibovici şi David Eşanu – contabili, Miriam Feldsohn – responsabil state de salarii, respectiv
Adolf Grimberg şi Amalia Goldstein – şefi de secţie (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale,
fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, iulie 1949, ff. 5, 16,
63, 65);
În paralel, la Casa municipală de Asigurări Sociale erau angajaţi: şefii de serviciu Daniel
Samoil, Godel Schäffer şi Paula Feldman, şeful de birou Naftule Iţicovici, impiegaţii Paula Avram,
Fanny Bertfeld, Malvina Rosen, Maria Segall, plus omul de serviciu Herş Zeilig; simultan, la Oficiul
Economic Judeţean Iaşi, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, respectiv ministrul Industriei şi
Comerţului îi angajaseră pe: directorul Oficiului, S. Davidovici, şeful de serviciu Matias Schönfeld,
şefii de birou Ana Rozenbaum, Maria Leibovici şi Lozneanu Sifra, dactilografa Saly Moscovici,
impiegatul Ilie Nehmue şi pe contabilul Osias Weisman (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p.
7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536, 9540 şi 9544), la fel cum între administratorii
de supraveghere numiţi de C.A.S.B.I. şi mai apoi de ministrul Industriei şi Comerţului la diverse unităţi
economice din oraş şi judeţ se regăseau Oscar Fundoianu, Rubin Mendel, M. Şmilovici, etc.
Tabelul angajaţilor Administraţiei Financiare Locale, numiţi în 1945 prin decizie a
ministrului de Finanţe, indică aceeaşi structură etno-religioasă: Rubin Michel, Boz Pincu, Sulim
Bercovici, Ema Ita Rubin, Aron Steckelman, Avram Toni, David Zissu, Lipa Leizer Wolff, Iancu
Avram, Iţic Leibovici, Isac Seriţeanu, Sofica Herşcu, Emil Iuster, Moise Marcovici, Bercu Goldfein,
Ştrul Segal, Ely Herşcovici, Mendel Climer, Aba Alter, Iancu Clicger, Leo Leibovici, Marcu
Marcovici, Lupu Grossman, Avram Herşcu, David Avram, David Landau, Liuba Bercovici, Iosif Altăr,
Ilie Veisbuch, Iancu David, Luis Hellman, Avram Goldstein, Sigra Faerstein, Bela Dorneanu, Meer
Sneer, Savel Davidovici, Sulim Schvartz şi Simha Bercovici. Acestora li se adăugau controlorii fiscali
numiţi de ministrul de Finanţe: Haim Cohn, Solomon Blumenfeld, Aneta Fruchtman, etc.
Noii membrii ai comisiei interimare a Baroului Iaşi, numiţi în 1945 de ministrul Justiţiei,
erau: M. Moscovici, L. Bartfeld, W. Finkelstein, I. Spodheim şi P. Bercovici. La Oficiul Economic
Judeţean, lista numirilor operate de ministrul Industriei şi Comerţului îi cuprindea pe: Maria Leibovici,
Martin Graur, Saia Faibiş şi Saly Moscovici.
În acelaşi oraş Iaşi, în perioada 1945-1949528, examinarea însuşi cazului C.C.I. evidenţiază
la rândul ei o suprareprezentare halucinantă a evreilor în mod aparent paradoxal pentru o comunitate
profund răvăşită de Holocaust;
 funcţionarii C.C.I. Iaşi erau: Saie Iuster (în unele documente ortografiat Juster) – şef de birou şi
apoi de secţie; Bernard Triester – secretar controlor, Iacob Haber - membru de partid, şef de
birou în cadrul secţiei administrative şi preşedinte al sidicatului C.C.I. Iaşi; Ghenea Fichman –
dactilografă; Etty Schreibman – impiegată; Betty Isac – membru de partid, impiegată şi membru
al sindicatului C.C.I. (ibid., dosar nr. 532/1946, ff. 6-7; dosar nr. 492/1945-1946, ff. 55, 97 şi
150; dosar nr. 613/1947-1948, ff. 24-25, 99-115; dosar nr. 610/1947-1948, ff. 18, 22, 29, 38, 41
şi 62; dosar nr. 661/1948, ff. 14-15; dosar 631/1948, ff. 2, 18, 19, 26); Sandu Mateş (ibid., dosar
nr. 492/1945-1946, f. 28); av. Ilie Caner (dosar nr. 492/1945-1946, f. 34), Solomon Ampel,
Leiba Auerbach, av. Moses Kahane, Bella Luftac, Marcu Crieghel (uneori ortografiat Crichel),
David Goldfainer, N. Finchelstein – secretar controlor, Riven Leibovici – secretar controlor Soil
Făltiniceanu – secretar controlor (ibid., dosar nr. 473/1945, f. 36; dosar nr. 492/1945-1946, ff.
55, 97 şi 150; dosar nr. 597/1947-1948, ff. 10, 16, 28, 30), Vilhelm Bergher, membru în
conducerea Camerei (ibid., dosar nr. 496/1945-1946, f. 4), cărora în 1949 li se adaugă ca
angajaţi ai secţiei comerciale a comitetului provizoriu al C.C.I. Iaşi subinspectorul Lazăr
528
Camerele locale de Comerţ şi Industrie aveau să fie desfiinţate prin Decretul nr. 74 din 25 febr. 1949.
339
 Mişcovici şi referenţii Samoil Lus(t)garten şi Buium Hascalovici (ibid., dosar nr. 689/1949,
ff.1-2), iar ca angajaţi ai Şcolii Tehnice de Administraţie Economică Idel Finchelstein, Heinrich
Wexler, Sofia Klepper şi Ruhla Senker (ibid., ff. 11, 74 şi 76);
 cei 6 membri ai Comisiei de Arbitraj erau Victor Goldstein, Şmil Moisă, F. Chiselovici, Isac
Zalman, N. Weissman şi Moise Herşcu (ibid., dosar nr. 499/1945-1946, f. 4);
 membrii Comisiei Interimare (organ de conducere în cadrul C.C.I.) erau Samoil Löbel
(vicepreşedinte), Vigdor Goldstein (vicepreşedinte) – înlocuit apoi în funcţie de Iosef David,
Berhard Marcus, C. Singer, Isac Zalman, Iacob Horn, Mathes Rosenberg, Şloim Waldman,
Moise Şmil, Moritz Iosipovici, Iosef Wexler, Lazăr (Lary) Lazarovici, Ihil Benditer (v. supra),
Willy Goldstein şi Leon Croitoru ca membri – aşadar toţi evrei (ibid., dosar nr. 491/1945-1946,
ff. 1, 10, 11 şi 18; dosar nr. 20 din 13 mai 1946, ff. 12 şi 29)529;
 cei 8 membri ai Comisiei de Arbitraj a Bursei de Mărfuri Iaşi erau M.N. Schönfeld, M.
Medovar, Louis Horovitz, Simon Almer, Aron Siegler, Bercu Bercovici, Şmil Kaufman şi
Marcu Grosu) (ibid., dosar nr. 530/1946 (document 653/13.06.1946, f.4);

În judeţul Neamţ, o radiogramă transmisă la 1 august 1946 de secţia de poliţie din Piatra
Neamţ Inspectoratului Judeţean de Poliţie face, dincolo de erorile de punctuaţie şi de anacoluturile
stridente, orice comentariu superfluu:
“[…] s-a constatat că între membrii de partid creştini şi evrei există o ură de rasă
contra celor din urmă pe motivul că toate posturile de răspundere sunt ocupate de
evrei, atât în partid, sindicat, comitet de fabrică, economate, etc. care văzându-se pe
aceste demnităţi se cred că ei sunt mai puternici, sfidând astfel legile, populaţia
românească pe care o crede sclavă.” (A.N.I.C., fond D.G.P., Partidele politice PNŢ-
PNL, dosar 115/1946, f. 376)

În Cluj, oraş a cărui comunitate evreiască fusese expusă in corpore deportării de către
autorităţile maghiare de ocupaţie în 1944, o radiografie a poziţiilor de autoritate şi influenţă din ierarhia
locală a primilor ani postbelici îi decelează de pildă pe [v. toate numele supra şi infra]:
 în organele represive – şeful D.R.S.P. Cluj, col. Mihail Patriciu (Grünsperger), iar în biroul
municipal de Securitate şefii de birou E. Băcănescu (Elemer Baranyi) şi Manea Gruia (Marcel
Grimberg), şefii de serviciu Gheorghe (Sigismund) Beiner şi Alexandru Walter, maiorii
Ludovic Bokor şi Martin Iacob, medicul M.A.I. Pavel Csen (Jöszef), cpt. Vlad Feigel, lt. Jakob
Weigner, sublt. Zoltan Kappel; şeful Inspectoratului Regional de Siguranţă W. Einhorn (până în
1948), comisarul-ajutor de la Chestura Poliţiei Adalbert Löwinger, comandantul penitenciarului
Erwin Gyürcsanyi; preşedintele Tribunalului Poporului Adalbert Harap (Charap), procurorul
Spitzer, acuzatorul public A.Pollak, etc.;
 între activiştii de partid – prim secretarul Comitetului Regional Cluj (1944-1947) Al. Iacob
(viitor ministru adjunct de Finanţe), secretarul general al Comitetului Judeţean Hillel Kohn,
Olga Abraham, Otto Eckstein, Pavel Dan (Davidovics), Clara Dan (Hertz), Irma Keller, Carol
Moskovits, Elisabeta Müller, Vasile şi Erna Wasserstrom, Moise Szekely, Fania Szmuk (Klein),

529
În alte oraşe ale acelei perioade, componenţa Comisiilor Interimare consemna de pildă: la Buzău – Leon Berenstein
(vicepreşedinte); la Galaţi – Maurice Schwartz (vicepreşedinte), Adolf Zonenfeld, Sigmund Reingheburtz şi Adolf Gropper
(membri); la Craiova – Mişu Esckenazy (membru); la Botoşani – Adolf Moscovici şi Max Spodheim (vicepreşedinţi),
respectiv A.M. Steinfeld, Albert Schiller şi Moritz Fischel (membri); la Bacău – Jean Singher (vicepreşedinte), Nathan
Davidovici, Josef Goldenberg, Aurel Abramovici, Carol Iosef, Isidor Edelstein şi Solomon Herţ (membri); la Vaslui – Micu
Steinberg (preşedinte), Mendel Zingher (vicepreşedinte), Leon Schachter, Sami Haberman, Solomon Sneer şi Ilie Haimovici
(membri); la Oradea – Maximilian Braun (preşedinte), Iancu Maiersohn (membru); etc. (ibid., dosar nr. 500/1945-1946, ff.
7, 9, 22, 24, 27 şi 35).
340
 Elya Vaida Katz, Suzana Reich, Eugen Neuman, Matei Gall, Ferencz Bruder, Margareta Simon
Kahana, Jenö Neumann, Iosif König, etc.;
 în învăţământul universitar ideologizat (bazele marxism-leninismului, economie politică,
istorie, materialism didactic şi istoric, “arte”, etc.) – Nicolae Kállos (şeful catedrei de marxism-
leninism la “Bolyai”), Istvan Borghida, directorul de studii Gyula Csehi (Klein), Margaret
Deheleanu (şefa catedrei de marxism-leninism la “Babeş”), şeful de sector Carol Feleki
(Feldman) (la “Bolyai”), prorectorul Universităţii “Bolyai” Ernö Gáll, rectorul Universităţii
unificate (1952-1956) - istoricul Ladislau Banyai (Baumgarten), Estera Gero, Bernard Schmidt,
Andrei Roth, Gavril Leuchter, Eugen Barath, Ernest Lörencz, Carol Ordentlich, Tiberiu
Eckstein Szepsi, Samuilă Benko, Tiberiu Weisz, Bela Vago, Ervin Hutira, Gavril Gaal, Stefan
Löwy, Francisc (Ferenc) Heves, Tiberiu Weisz, Arnold Negrea (Löbl), Carol Molter, Biro
Venczel, Iosif Venczel, etc.;
 ziariştii instrumentalizaţi ai partidului Simon Fuchs, Beri Ornstein (viitor ofiţer de Securitate),
Paraschiva Rosner (căs. Trutzer), Al. Wolff, Iosif Ziman, Ileana Papp, Vasile Grunea (Gruber),
Rozsa György, Erwin Miko Klein, David Martin, Sándor Neumann, St. Schönberger Hegyi,
Sándor Neumann ş.a.;
 funcţionarii economici Berta Csernay, Irma Grunczel, Rozalia Weintraub, etc,
 propagandiştii culturali Max Eisikowits, László Salamon, Stefan Kardos, etc.
Practic, din cei 900 de locuitori evrei ai oraşului Cluj din 1945, 189 (adică 21% din totalul
comunităţii) erau membri ai P.C.R. (Nagy şi Vincz 2008: 75, 96).
Similar, în judeţul vecin Sălaj, la rândul său supus Holocaustului sub ocupaţia maghiară a
Ardealului de Nord, un raport din 1946 al Comandamentului Legiunii de Jandarmi Sălaj înaintat
Inpectoratului General al Jandarmeriei semnala faptul că “la conducerea întreprinderilor C.A.S.B.I.
sunt 15 evrei, 1 român şi 2 unguri” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 188).
Practic, această stratificare etnică a piramidei politico-administrative, cu evrei poziţionaţi
cvasi-monopolistic la vârful ei, a caracterizat întreaga ţară în primii 10-15 ani succesivi războiului,
adică perioada-cheie a instaurării violente a comunismului în România, cu ponderi şi marje
condiţionate de mărimea obiectivă a comunităţii evreieşti locale. Într-o enumerare extrem de selectivă,
limitată ca atare în primul rând de disponibilitatea surselor de cercetare, în cele ce urmează sunt
menţionaţi diverşi evrei cetăţeni români, alţii decât cei deja nominalizaţi deja mai sus, care au ocupat
funcţii de conducere la nivel regional sau local şi/sau ale căror merite au fost recunoscute de statul
comunist prin acordarea de ordine şi decoraţii.

3255. ABELES, Jean – din noiembrie 1944 procuror la Parchetul Tribunalului Covurlui (M.Of. nr. 253
din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
3256. ABELES, Marcela (soţia lui Sergiu Alexandrescu-Abeles) - decorată în 1949 cu ordinul “Steaua
R.P.R” cls. V-a;
3257. ABELES, Margareta - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
3258. ABRAHAM, B. - din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru
reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604);
3259. ABERMAN, Dan – exclus din partid în 1949 pentru “afaceri şi speculaţii” (dosar disciplinar la
C.C.P., nr. inv. 5/1110 din 1.VII.1949);
3260. ABRAHAM, Dorel – în anii ’70-’80 şeful laboratorului de sociologie al I.P.C.T. şi, cf. Virgil
Ioanid, informator al Securităţii (v. Solomovici 2004: 344);
3261. ABRAHAM (Moskovits), Elisabeta (n. 3 dec. 1904) - membru de partid din 1924 (dosar A/1
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

341
3262. ABRAHAM, I. Eugen – funcţionar în Ministerul Industriei Uşoare, decorat în 1964 cu Medalia
Muncii (Decretul nr. 804 din 21 dec. 1964);
3263. ABRAHAM, Ferenc – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Oradea (C.
Crăciun 2007: 179-80);
3264. ABRAHAM, Gligor Ştefan - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
3265. ABRAHAM, Iuliu - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3266. ABRAHAM, Martin (11.IX.1904 – 1.XII.1977, Bucureşti) – ilegalist, membru de partid in 1935
(dosar A/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3267. ABRAHAM, Olga (căs. ROSEMBERG) (n.17 martie 1923) – membră de partid din 1946 (dosar
R/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în nov. 1949 membru al comitetului judeţean Cluj al P.M.R.
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 664-5);
3268. ABRAHAM, Sonia Grigorevna – soţia lui Bernad Abraham; ilegalistă basarabeancă, membru de
partid din 1923; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1206); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău); a locuit pe str. Londra nr. 15 din Bucureşti (Levant 2006c; v. şi arhiva I.S.I.S.P., fd.
VII, dosar 2301);
3269. ABRAHAM, M. Şura Haia (n. GOLDENBERG) (n. (1.XI.1904 – 2.VIII.1984 România) –
ilegalistă, membru de partid din 1923; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); la
aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R., decorată (ca pensionară) prin Decretul nr. 157
din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a (dosar A/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3270. ABRAHAM, ? – în 1950 activist de partid în judeţul Covasna, propus pentru funcţia de secretar
de plasă, implicat şi în anchetarea violentă a ţăranilor care se opuneau colectivizării (A.N.I.C.,
fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 60/1950, ff. 45-46; Jela 2001);
3271. ABRAMESCU, Idiş – cetăţean sovietic, ajuns în România după august 1944; în 1947 solicita
încadrarea în P.C.R. (dosar la C.C.P., 7/1095 din 22.XII.1947);
3272. ABRAMIAN, Eduard – administrator în cadrul secţiei Gospodărie de Partid Ilfov, cercetat
disciplinar la C.C.P. pentru “necinste şi ilegalităţi” (dosar nr. inv. 23/1972 din 24.IV.1972);
3273. ABRAMOVICI, Adolf – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3274. ABRAMOVICI, Bercu (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a – posibilă
identitate cu omonimul (n. 12 mai 1912), membru de partid din 1945 (dosar A/5 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”)
3275. ABRAMOVICI, Bercu – în anii ’60 directorul Întreprinderii de Stat pentru Textile-Încălţăminte
din Sibiu;
3276. ABRAMOVICI, Bercu - numit, după naţionalizare, director al fabricii de Vată “Progresul” din
Bârlad”, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17
sept. 1948, partea I B, p. 7344);
3277. ABRAMOVICI, Carol – membru în conducerea C.D.E. Vaslui în 1946 (Zahariuc 2010 III);
3278. ABRAMOVICI, Herş - condamnat pentru activitate comunistă în 1939, în sept. 1942 se afla
deţinut la penitenciarul din Caransebeş, pedeapsa expirând la 12 mai 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59,
ff. 297-8);
3279. ABRAMOVICI, Froim – în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);
3280. ABRAMOVICI, Iancu - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a,
p. 8007), iar apoi director al S.C.S. “Jijia” din Botoşani (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948,
partea I-a, p. 7238);
342
3281. ABRAMOVICI, Iosif – numit în 1945 de către ministrul de Interne subprefect al judeţului
Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128); un omonim era în 1948 consilier
cultural judeţean (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3282. ABRAMOVICI, Ira – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3283. ABRAMOVICI, I. Malvina (n. 7.VI.1926) - şefa secţiei Agitaţie şi Propagandă a comitetului
regional U.T.M. Suceava (1953-1954);
3284. ABRAMOVICI, Marcu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Safim” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7346);
3285. ABRAMOVICI, Mayer - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Gallia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7346);
3286. ABRAMOVICI, Moise – de formaţie avocat, în 1945 secretar al secţiei Propagandă, responsabil
cu presa, din cadrul comitetului judeţean P.C.R. Vaslui în 1945 în conducerea celulei din Cotu
Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui,
dosarele 2-6/1945); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Vaslui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
menţionat şi ca şef al secţiei (oficial “resortului”) culturale a C.D.E. Vaslui în 1946, într-o listă
de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început şi fără niciun
pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I; );
3287. ABRAMOVICI, Leopold (fiul lui Michel) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3288. ABRAMOVICI, Raşela - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
3289. ABRAMOVICI, Retti – angajată în martie 1948 ca dactilografă şefă în centrala MAE, apoi
detaşată în cadrul ambasadei R.P.R. de la Moscova (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a,
p. 2180);
3290. ABRAMOVICI, Rubin – membru în conducerea C.D.E. Vaslui din 1946, cu responsabilităţi în
domeniul asistenţă şi restratificare (Zahariuc 2010 II; 2012) (identitate cu Kuller 2008a: 431?);
din iunie 1945 angajat al Oficiului Economic Judeţean Vaslui, în 1947 ocupând funcţia de şef de
serviciu (M.Of. nr. 140 din 28 iunie 1945, partea I-a, p. 5291; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947,
partea I-a, p. 6697; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3291. ABRAMOVICI, Sali - decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a
3292. ABRAMOVICI, Sandu (fiul lui Herş) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3293. ABRAMOVICI, Sara (fiica lui Solomon) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3294. ACHERMAN, Gheorghe - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3295. ACHIM (n. WEISS), Olivia (9.I.1911 – 26.IX.1980) – membru de partid din 15 august 1945
(dosar A/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3296. ACHIREI, Meier (în alte documente oficiale ortografiat Mayer Achiri) – în anii ’70 pensionar,
decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August”
cls.III-a;
3297. ACLIPEI, Leon - din 1945 contabil la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247 din 29
oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
3298. ACS, Alter - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic la
întreprinderea “Stăruinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
3299. ACS, Ion (Ioină) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 34/1956
3300. ACSELRAT, Simion (probabil Axelrad, n.n., I.A.) – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.”
cls. V-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
343
3301. ACZEL, Ferencz (fiul lui Geza) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3302. ADALBERG, Boris (fiul lui Isac) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3303. ADAM, Ernst (n. Ernö) (n. 26 frebr. 1903), membru de partid din 1945 (dosar A/1o Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3304. ADAM, Maiorel (n. BIRBRAER) (n. 21 aprilie 1919 Bucureşti) - în 1949 responsabil al
serviciului Contabilitate la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură” (M.Of. nr. 38 din 15
febr. 1949, partea a II-a, p. 432; M.Of. nr. 97 din 26 aprilie 1948, partea I-a, p. 3793);
3305. ADELMAN, (H)Edwiga / Edviga - director de imagine în TVR începând cu 1959; aparent
emigrată în California, S.U.A.;
3306. ADLER, Andrei - după august 1944 în conducerea locală P.C.R. Timişoara, implicat în formarea
organizaţiei locale a C.D.E. (Glass 2002: 146-7);
3307. ADLER, Jose-Max (fiul lui Albert) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a)
3308. ADLER, Solomon - director al departamentului Aprovizionare al Armatei din Timişoara, exclus
în 1954 pentru neglijenţă în muncă, ulterior emigrat în Israel;
3309. (?) ADONYI, Szelma (9 febr.1905 – 22 apr. 1979) – membru de partid din 1945 (dosar A/17
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3310. AIZIC, Avram (Ţicu) - membru de partid exclus în 1957 pentru că a fost afacerist şi sionist
(dosar la C.C.P., nr. 113/126 din 29.V.1957).
3311. AIZIC, Calman S. (Lică) - membru de partid exclus în 1960 pentru că a fost condamnat la şase
luni închisoare pentru delapidare (pedeapsă amnistiată) şi depravare (decizie C.C.P. reconfirmată
în 1961);
3312. AIZIC, Isidor M. - exclus din PCR în 1955 pentru sionism (dosar la C.C.P.);
3313. AIZIC, Leon - membru de partid exclus în 1966 (decizie reconfirmată în 1970) întrucât a fost
condamnat penal pentru complicitate la delapidare (dosar de cercetare la C.C.P.);
3314. AIZIC, Rubin - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul
Economic judeţean Covurlui (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487); ăn 1947 un
omonim este delegat al ministerului Industriei şi Comerţului la Oficiul Economic Judeţean
Brăila (M.Of. nr. 90 din 21 aprilie 1947, partea I-a, p. 3104; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945,
partea I-a, p. 9539);
3315. AIZIC, Solomon I. - membru de partid exclus în 1963 pentru activitate sionistă şi nesinceritate
(dosar de cercetare la C.C.P.);
3316. AIZIC, Zailic (Zeilic) - membru de partid exclus în 1951 pentru că avea actele aprobate pentru
emigrarea în Israel şi alte abateri (dosar de cercetare la C.C.P.);
3317. AIZICOVICI, Maur – după naţionalizare, numit de ministrul Industriei iniţial în 1948 contabil-
şef al Fabricii “Partizanul” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340), iar în
1949 contabil-şef la întreprinderea “11 Iunie” din R.-Vâlcea (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949,
partea I-a, p. 1267);
3318. AIZICOVICI, Sali (soţia comisarului de poliţie Valeriu Costin) – cu dosar la Colegiul Central al
partidului (exclusă din P.M.R. în 1950);
3319. AKERFELD, Victoria – în oct. 1948 numită arhivar la Direcţia Personal/Cadre din centrala
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214; M.Of.
nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845);
3320. AKERMAN, Paula - din 1948 dactilografă în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei
(M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
3321. ALĂMARU, Pascal (fiul lui Ioil şi Betty) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii; fraţi: Milu şi
Simon; soră: Sarina Schwartz;
3322. ALĂMAR(I)U, Rubin - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a.
25/1954); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 u ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a
III-a;
344
3323. ALĂMARU, Liza – în mai 1945 încadrată ca laborant în centrala Ministerului Propagandei
(M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3906);
3324. ALĂMARU, Mihai (Milu?) (25.X.1912 – 26.I.1985) – membru de partid din 1944 (dosar A/25
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3325. ALĂMARU, Şmil – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
3326. ALBERT, Emil - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3327. ALBERT, V. Gizela (n. 1951) - contabilă principală la Complexul turistic pentru tineret Izvorul
Mureşului în anii ’80 – dosar la C.C. al U.T.C.;
3328. ALBERT, Iuliana A. (n. PÀLL) (n. 16.III.1931) - secretară a Comitetului U.T.M. Regiunea
Autonomă Maghiară (1953);
3329. ALBERT, Sara (10.V.1900 – 20.II.1984) – membru de partid din 1946 (dosar A/27 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3330. (?) ALBICI, Ecaterina - în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
3331. ALBIN, Moritz – în aprilie 1948 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru al Comitetului
Central de Asistenţă Studenţească Iaşi, ca delegat al U.N.S.R. pentru Politehnică (M.Of. nr. 89
din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3436);
3332. ALBON, S. Berta (n. Barra) – membru de partid exclus în 1957 (C.C.P. nr. 143/224 din
12.IX.1957);
3333. ALBU, Anton (n. WEISS) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 65/1956;
3334. (?) ALBU, David - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979;
3335. ALBU, Ion (n. Nathan WEISMAN) – fost ilegalist, cu dosarul personal la Colegiul Central al
partidului, exclus din PMR în 1953;
3336. ALDEANU, Lilly (f. LEIBOVICI) (n. 7.IX.1910 Bacău) – referentă în centrala C.A.S.B.I.
(1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785; pentru nume, v. M.Of. nr. 203
din 7 sept. 1945, partea I-a, p. 7873);
3337. ALEXANDRESCU, Sergiu (n. Sergiu ABELES530, fiul lui Albert) (n. 11.III.1925 Bucureşti) -
cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus din P.M.R. în 1951 pentru sionism,
reprimit în 1960;
3338. ALEXEEV, Iacob (n. Cetatea Albă, 1908) – fost spion în favorea U.R.S.S. în România în
perioada interbelică, în URSS în timpul războiului, aflat apoi pe lista celor 79 agenţi de influenţă
şi control transmisă de sovietici lui Bodnăraş în 1945-1946, ulterior acuzat că ar fi trădat în
cadrul anchetării de către Siguranţă, primit în P.M.R. în 1956, ulterior exclus urmare a unei
condamnări penale pentru viol (dosar C.C.P. nr. 318/289 din 3.V.1949) (v. şi Buzatu & Cîrstea
2010: 286, n.158; Pavel Câmpeanu 2003: 158);
3339. ALEXIU, Clara - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
662);
3340. ALEXIU, Mircea (n. ABRAMOVICI, fiul lui Zigmund şi Lora) (1922-1980) – membru de
partid exclus în 1953 din partid pentru promovarea unor “elemente duşmănoase şi divulgarea de
secrete de stat” (dosar C.C.P. nr. 332/154 din 30.X.1953); căs. succesiv cu Elsa Blum, Marina şi
Ecaterina Debu;
530
V. şi decizia nr. 91.250 din 13 sept. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 242 din 18 oct. 1946, partea I-a, p. 11212.
345
3341. ALFATER, Zoltan (fiul lui Anton) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3342. ALFRED, Kamil - după război, până în febr. 1949, angajat a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor, profesor la Şcoala de Stenodactilografie (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a,
p. 1123);
3343. ALHASID, Dora - din 1948 ajutor-contabil în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului
(M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
3344. ALMOSNINO, Emeric – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la
S.A.R. “Fabrica de conserve de carne” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-
a, p. 2615);
3345. ALMULY, Jacques – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la S.C. “Phönix Hungaria” din
Bucureşti (M.Of. nr. 94 din 21 aprilie 1948, partea I-a, p. 3662);
3346. ALMULY, Max M. – membru de partid; în 1948 director adjunct al Centralei Industriale
Electrotehnice, ulterior transferat la Centrala Energiei Electrice (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948,
partea I-a, p. 7339); cu dosar personal la Colegiul Central al Partidului;
3347. ALPERN, Adolf – şef de serviciul la Oficiul Economic judeţean Fălciu (1947-1948), ulterior
consilier cultural al Ministerului Artelor şi Informaţiilor în jud. Fălciu (M.Of. nr. 152 din 5 iulie
1948, partea I-a, p. 5665; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 224 din
27 sept. 1948, partea I-a, p. 7844);
3348. ALPERN, Bernard - în 1948 membru al filialei judeţene Rădăuţi a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3349. ALPERN, Michel – decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul
nr. 157 din 4 mai 1971); probabil ilegalist;
3350. ALPERN, Niculae – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
3351. ALSCHECK, Iosif (fiul lui Henry) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3352. ALTĂR, Aba - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3353. ALTĂR, Iosif - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3354. ALTARAS, ? [probabil ALTĂRAŞ] – în 1952 în centrala M.A.E. (v. stenogramele reproduse în
Fl. Constantiniu 2003: 92);
3355. ALTAROVICI, Isidor – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. de pe
lângă Prefectura judeţului Putna (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7741);
3356. ALTBUCH, Leonard (14.I.1911 – 25.IV.1977 Bucureşti) – membru de partid din 1947,
traducător în anii ’60-’70 la Ed. Politică (dosar A/47 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3357. ALTER, Aizic Segal – directorul fabricii de biscuiţi “1 Mai” Bucureşti în anii ’50, exclus din
partid în 1957 pentru legături imorale cu unele angajate ale fabricii; cu dosarul personal la
Colegiul Central al partidului (dosar la C.C.P. nr. inv. 376 (nou)/669 (vechi) din 1.II.1957;
3358. ALTER, Matilda – ilegalistă, cu dosarul personal la C.C.P. şi cu referat de cercetare la fd. C.C.
al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
3359. ALTER, Oişie - cu dosarul personal la C.C.P., exclus din partid în 1957 pentru sionism;
3360. ALTERESCU, Stela – fostă ilegalistă, cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 381/1117 din
15.V.1947);
3361. ALTERSOHN, Zola - cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 383/641 din 15.I.1952);
3362. ALTESCU, Eugen J. (1929 – 1984 SUA) – medic bacteriolog, cu dosarul personal la C.C.P.,
exclus din partid în 1958 pentru sionism;
3363. ALTMAN, Andrei – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Ardeleana” din Arad (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548;

346
 membru de partid, inginer, cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 385/673 din 17.X.1959) (Kuller
2008a: 431);
3364. ALTMAN, David - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt “Suceviţa” din Suceava (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
3365. ALTMAN, Elena (n. IEREMIAS MRAZ Ileana) (20.XII.1907 – 27.VI.1982 România) - membră
de partid din 1945, cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului şi respectiv dosar A/48
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3366. (?) AMBRU, Teodora (n. 1926) – cu dosar de la Comisia Controlului de Partid;
3367. AMBRUŞ, Attila (fiul lui Lazăr) - decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I;
3368. AMBRUŞ, ELENA (n.8.IX.1901) – membru de partid din 23 august 1944 (dosar A/51 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”)
3369. AMBRUŞ, Gyorgy – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(1955);
3370. AMBRUŞ, Iosif A. (din Borsec) - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3371. AMBRUŞ, Ludovic - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3372. AMPLEL, Solo – în 1949 şef de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949,
nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
3373. ANASTASIU, Henrieta (n. STURMAN?) – membru de partid, încadrată în aparatul diplomatic;
cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 11/1954, nr. inv. 43),
respectiv cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 125/1954;
3374. ANCA, Ileana (n. AMKRAUT) (10.VIII.1914 – 21.VII.1977) – ilegalistă, membră de partid din
1938 (dosar A/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3375. ANCA, Paula - cu dosarul personal la C.C.P., exclusă din partid în 1952 pentru sionism (dosar
472/731 din 23.X.1952);
3376. ANCAN, Suzana (n.17.II.1895),membă de partid din 1945 (dosar A/58 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3377. ANCEL, G(h)erber (n. 7 mai 1892) – membru de partid din 1944 (dosar A/59 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3378. ANCEL, Michel - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului (nr. 476/744 din
7.IX.1951);
3379. ANCEL, Moise - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus în 1955;
3380. ANCHIEVICI, Reveica (n. MARCIUC) – membru al comitetului de conducere al U.F.D.R. Iaşi
în anii ’50, cu dosarul personal la Colegiul Central al Partidului;
3381. ANDERKO, Susana (n. 8 sept. 1893) – membră de partid din 1945 (dosar A/60 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3382. ANDOK, Elisabeta – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1950);
3383. ANDREI, Lazăr (n. ŞMILOVICI) - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3384. ANGHEL, I. Haralambie [alias] (n. 12 sept. 1904) – “spaniol”; membru de partid din 1933
(dosar A/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 6); în 1947 încadrat prin decret regal,
pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov.
1947, partea I-a, p. 9763); membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.19/1960; decorat cu ordinul
“Apărarea Patriei” clasa a III-a în mai 1949 (când avea grad de căpitan);
3385. ANGHEL, Mihail (n. Michel BERNSTEIN) - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956;
3386. ANGHEL, Samoilă (f. Wilhelm) - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
347
3387. ANGHERT, Iacob (n. 1 aug. 1908 Odessa) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
naturalizat de autorităţile comuniste în 1947 (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p.
10558);
3388. (?) ANKER, Emeric (n. 26 mai 1913), membru de partid din 1913 (dosar A/77 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3389. ANSCHER, Herta - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la Oficiul
Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
3390. ANTHALTZER, Iosif – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
3391. ANTIM, Petre (n. Benjamin KAHANE531) (n. 26.VII.1901 Bacău) - cu dosarul personal la
Colegiul Central al partidului, exclus din partid în 1958;
3392. ANTLER, Milu (n. Uşer RACHMIL) - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3393. ANTLER HERŢIG, Etty - în 1948 numită de ministrul Justiţiei impiegată la Judecătoria Hârlău
(M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3034);
3394. ANTON, Emilian (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3395. ANTONIU, Iosif M. (n. ANTONIER) – după propria declaraţie la dosar fost ilegalist; exclus în
1960 pentru sionism, reprimit în 1970 (dosar C.C.P. nr. 923/465 din 4.III.1960); membru de
partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
3396. ANTONIU, Rebeca (n. COHN) (13.XII.1908 – 1988 România) – membră de partid din 1946
(dosar A/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3397. APEL, Iosif - cu dosarul personal la C.C.P.;
3398. APFEL, Eugen - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la
Fabrica de Produse Refractare “Refractara” din Aleşd, Bihor (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948,
partea I-a, p. 7351);
3399. APFELBAUM, Samoil (n. 1915)- cu dosarul personal la C.C.P.;
3400. APPEL, Adolf - cu dosarul personal la C.C.P.;
3401. APPEL, Dezideriu – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la “Prima Fabrică” (de mobilă)
din Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
3402. APOSTOL, Ada E. (n. IACOBOVICI) (n. 13.XI.-1929) – activistă în cadrul secţiei Relaţii cu
Străinătatea a C.C. al U.T.M. (din 1953);
3403. APOSTOL, Leon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei registrator-şef la Tribunalul Botoşani
(M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3034);
3404. (?) APOSTOL POPA, Ervin - în 1946 numit de ministrul Economiei Naţionalei membru al
Comisiei Industriale (M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 1614);
3405. APOTHEKER, Herman - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3406. APRILENCO, Samuil - pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru
muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 38], listă transmisă de
sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud
Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare
ulterioară a numelui);
3407. APPTER, Moise R. (n. 1933) - student la Facultatea de electrotehnică Timişoara, jucător de
fotbal la colectivul sportiv „Ştiinţa” (1956), fişă personală la arhiva C.C. al U.T.C.

531
Pentru schimbarea numelui, vezi decizia nr. 102237 din 5 oct. 1945 a inistrului Justiţiei, în M.Of. nr. 232 din 11 oct.
1945, partea I-a, p. 8889.
348
3408. APTER, Feivisch A. - cu dosar la Colegiul Central al partidului, excus din partid în 1960 pentru
sionism;
3409. APTER, Raşim - cu dosar la Colegiul Central al partidului;
3410. ARDELEANU, Constantin (n. Francisc GOLDSTEIN) - cu fişă de cadre la secţia Economică a
C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3411. ARDELEANU, Emil (n. Carol ARTBERGHER) (n. 1912) – instalat de trupele sovietice în 1944
primar al Botoşaniului, la 7 aprilie 1944 proclama unilateral întregul judeţ “Republica Socialistă
Sovietică Botoşani”; preşedinte al Camerei de Muncă a judeţului Botoşani (30 iulie – 11 nov.
1944), redactor la ziarul Clopotul, ulterior activist la Comitetul Judeţean P.C.R. Botoşani şi
respectiv transferat ca responsabil raional de partid la Alba Iulia; cu varii alte funcţii în
administraţia locală pâmă în 1989; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1985; (cu dosarul personal la Colegiul
Central al partidului, nr. 1056/1402 din 28.VI.1985);
3412. ARDELEANU, Iosif (n. ROTH) (10.VII.1908 – 4.IV.1982 România) – membru de partid din
1945 (dosar A/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3413. ARENSTEIN, Martin (n. 15 iulie 1905) – membru de partid din 1945 (dosar A/96 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3414. ARGEŞANU, Henri – în 1953 membru al Comitetului Regional Iaşi al P.M.R. şi directorul
întreprinderii regionale cinematografice din Iaşi (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia
Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33);
3415. ARION, Alfred-Mozes - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3416. ARM, Ghizela (n. ALPER Ghisa) (n. 21.V.1917) - bibliotecară la C.C. al U.T.M. (1949-1950)
(cu dosar de cadre în arhiva C.C. al U.T.C.);
3417. ARNĂUTU, Martha (n. ARONOVICI) (n. 5 sept. 1912 Bucureşti) – după război controloare, iar
din 1048 mânuitor de materiale publice pentru cabinetul medical al administraţiei centrale a
D.G.C.E.) (decizia nr. 79.521 din 5 august 1947 în M.Of. nr. 180 din 8 august 1947, partea I-a,
p. 7043 M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5626);
3418. (?) ARON, Alexandru – preşedintele gospodăriei agricole colective din Laşlea, Sighişoara în anii
’50, decorat în 1953 cu Ordinul Muncii cls. I;
3419. ARON, Ana (n. LEIDERZNAIDER) (probabil Lederschneider, n.n., I.A.) – fostă membră a
Partidului Comunist Francez, ulterior activistă a partidului, cu dosarul personal la C.C.P. (nr.
1164/528 din 29.VI.1951) şi la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 118/1951);
3420. ARON, Carol (n. HAIM) (n. 21 iulie 1907) – membru de partid din 1941 (dosar A/101 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3421. ARON, Froim - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3422. ARON, Marcel (fiul lui Mendel) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3423. ARON, Zisu – în 1959 membru al comitetului raional P.M.R. Potcoava, regiunea Piteşti
(D.T.I.C. 1959: 16);
3424. (?) ARONEANU, Vadim - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3425. ARONESCU, Ana (n. WEISSMANN, fiica lui Meir şi Miriam) - redactor responsabil al revistei
Licurici (1950-1951);
3426. ARONOV, A. – de profesie farmacist, din 1945 colaborator la publicaţia procomunistă din
Bârlad, Păreri tutovene (I.N. Oprea 2007: 141);
3427. ARONOVICI, Bernard - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al Fabricii de Ciment “Viitorul” din Comarnic (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7351);
3428. ARONOVICI, Isac S. - cu dosarul personal la C.C.P.;

349
3429. ARONOVICI, Leiba H. (Aron) - cu dosarul personal la C.C.P., exclus din partid în 1957 sub
acuzaţia de contrabandă cu ulei;
3430. ARONOVICI, Moise - cu dosarul personal la C.C.P. (1178/1129 din 12.XI.1949);
3431. ARONOVICI, Moritz – secretar al primăriei Săveni după război, cu dosarul personal la C.C.P.;
3432. ARONOVICI, Rafael – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou
la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3433. ARONOVICI, Sonia - în sept. 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de
serviciu la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876;
M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3434. ARPAD, Iacov - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3435. ASANACHE, Marieta - cu dosarul personal la C.C.P., exclusă din partid în 1952 pentru sionism;
3436. ASCHENDORF, H. – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
3437. AŞCHENAZI, Elena (din Reşiţa) - cu dosarul personal la C.C.P.;
3438. ASSAEL, Iacob I. - cu dosarul personal la C.C.P., exclus din PMR în 1960;
3439. ASSAN, Thereza - cu dosarul personal la C.C.P.;
3440. AŞCHENAZI, Marcu - cu dosarul personal la C.C.P.;
3441. ATMAN, Sergiu - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Uzinelor Bucovăţ (M.Of. nr. 205
din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
3442. AUER, Petru (fiul lui Mihai) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3443. AUER, Tiberiu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 159/1972;
3444. AUERBACH, Leo – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3445. AUERHAHN, Desideriu (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3446. AURESCU, Iosif I. (n. GOLDEMBERG) - cu dosarul disciplinar la C.C.P. (posibil celebrul
ziarist, ulterior emigrat în Israel);
3447. AUSLÄNDER, Haim - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Kamgarn” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
3448. AUSLÄNDER, Maximilian - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Turda (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
3449. AUSTER, Max - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3450. AUSTERLITZ, Elisabeta (n. IOSEPOVICI) (n. 3 dec. 1913) – membră de partid din 1945 (dosar
A/107 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3451. AUSTERMAN, Max (fiul lui Bercu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3452. AVĂDANEI, Stela (n. Raşela ŞAPIRA) (soţia lui Tudor Avădanei, v. supra) – ilegalistă, cu
dosarul personal la C.C.P.;
3453. AVERBUCH, Ihil (15.V.1909 – 2.XII.1980) – membru de partid din 1943 - cu dosarul personal
la C.C.P.; v.şi dosar A/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”;
3454. AVERBUH, I. Vladimir – angajat al Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60, ulterior
emigrat în SUA; decorat cu Medalia Muncii (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8
dec. 1966);
3455. AVRAM, Aizic Iancu (Sin) - cu dosarul personal la C.C.P., exclus în 1954 din partid sub
acuzaţia de speculă;
3456. AVRAM, Iancu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
3457. AVRAM, Carol – în conducerea Ministerului Sănătăţii în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 71);
350
3458. AVRAM, David - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3459. AVRAM, Estera – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizată în oct. 1948 la
Administraţia Financiară judeţeană Bacău (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
3460. AVRAM, Gherş – în 1947 ziarist procomunist (Solomovici 2003: 161);
3461. AVRAM, Iacob (26.VII.1906 – 27.X.1985) – membru de partid din 1945 (dosar A/1985
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3462. AVRAM, Ilie (fiul lui Samoilă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3463. AVRAM, Paula – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3464. AVRAM, Riven (n. 18.I.1908, fiul lui Ştrul) – medic; ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti
cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a,
p. 3660); şeful Apărării Locale Antiaeriene din Iaşi (anii ’50), membru P.C.R. din 1944, în anii
’60-’70 director adjunct al Policlinicii Municipale din Iaşi; propus pentru decorare în 1961 într-
un raport al Cancelariei P.M.R., decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. a II-a, iar
1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a (v. şi dosar A/111 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3465. AVRAM, Rudolf – în mai 1945 încadrat ca fotograf principal în centrala Ministerului
Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
3466. AVRAM, Toni - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3467. (?) AVRAMESCU, Aurel - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1956;
3468. AVRAMESCU, David (30.X.1897 – 1961 România) – vechi ilegalist (nume conspirativ
“Stejaru”), cu stagiu recunoscut din 1945 şi kominternist (cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 982); deţinut 3 ani pentru
activităţi comuniste în anii ’30, aflat în 1941 pe lista de “comunişti categoria A” a Siguranţei;
activist de partid după august 1944, încadrat în centrala Ministerului Propagandei în aprilie 1945
(M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a); apoi exclus din P.M.R. în 1948, reprimit în 1957; cu
referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la
dosarul nr. 30/1957; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3469. AVRAMESCU, Ida (n. BIRMAN) (20.XII.1909 – 2.IV.1980) – ilegalistă, membră de partid din
1933, rămasă în Basarabia după iunie 1940, recomandată de către P.C.R. pentru calitatea de
membru al Partidului Comunist din U.R.S.S., revenită în România în 1944 ca funcţionar
sovietic;
3470. AVRAMESCU, Ilie – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
3471. AVRAMOVICI, Gabriel – avocat, în 1945 membru al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
3472. AVRAMOVICI, Silviu (fiul lui Froim) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; emigrat în
Israel, în viaţă la Holon);
3473. AXEL, Richard (fiul lui Epsil) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3474. AXELRAD, Iosif - cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus din P.M.R. în
1959 pentru sionism;
3475. AXELRAD, V. Summer – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
în 1948 în 1948 membru al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I
B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3476. BABENCO, Trudi Gertruda (n. REDLINGER) (n. 19.III.1925 Timişoara) – fiica lui Oscar
Redlinger (v. supra) şi soţia lui Simion Babenco; membră de partid; în anii ’50 directoarea
Creşei de copii de pe lângă C.C. al P.M.R.; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1978;
351
3477. (?) BABUCI, Sanda – în 1952 în centrala M.A.E. (v stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu
2003, pp. 133-5); soţia lui Pavel Babuci?
3478. BACAL, Ethel (n. 26 sept. 1904) – membră de partid din 1947 (dosar B/4 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3479. BACAL, Moritz Abraham (n. 25 mai 1908) – membru de partid din 1945 (dosar B/5 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3480. BACALU, Paul – inginer, în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S.
(M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009); în 1952 cu fişă de cadre la secţia Economică
a C.C. al P.C.R., dosare anexe, u.a. 249/1952; căs cu Erica;
3481. BACALU, Paula – martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211);
3482. BACALU, Titi – în 1986 cu referat trimis de C.C.P. Cancelariei C.C. în vederea excluderii; fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 60/1986;
3483. BACCELA, Ulian - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3484. BACHELA, Solomon - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ciment Gura Văii, Mehedinţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3485. BACHMAN, Froim – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
3486. BAILLI, Henri [probabil Bally, n.n.] – în sept. 1948 numit de ministrul Învăţământului şef de
serviciu la Biblioteca Universitară din Iaşi (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7469);
3487. (?) BAKI, I. Elisabeta - decorată ca pensionară în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a
(Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3488. BAKONYI, Coloman (1887-1970), profesor Institutul Politehnic Timişoara, decorat în 1964 cu
Ordinul Muncii cls. III-a;
3489. BALABAN, Borislav (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3490. BALASZ, Lilla (n. CSISER) (n. 20 ian. 1914) – membră de partid din 1932 (dosar B/21 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”)
3491. BALASZ, Rudolf (n. REZSO) - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(1954);
3492. BALLY, Louis – în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de
Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p.
1841);
3493. BALLY, Renee Jaques (fiul lui Leon şi Duda) – membru P.M.R. Bucureşti, inginer, în
septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi
şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi
Goşu, 2009: 200), ulterior cu multiple lucrări publicate în Romînia în domeniul hidrotehnic
(Kuller 2008a: 432); căs. cu Maria (d. 2011)
3494. BALMUS, Elvira – fondatoare şi membru în conducerea U.F.A.R. din 1945 (Şt. Mihăilescu
2006: 378, 380); ulterior traducătoare la mai multe edituri;
3495. BALTEI, Isidor (fiul lui Petre, lt.-col. de Securitate în anii ‘70) – avocat, în anii ’60 diplomat în
cadrul Ambasadei României la Montevideo, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; încă în
viaţă la sfârşitul anilor ’90, profesând avocatura într-un cabinet particular;
3496. BALTER, Alexandru (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3497. BALTER, Sara (fiica lui Silvio – probabil avocatul) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3498. BALTZER, Ştefan - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 83/1985;
3499. BALTI, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1947);
3500. BALTUCH, S. Isaia Iosef - decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a
(Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3501. (?) BANAY, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954);
352
3502. BANDEL, Leon - în 1949 responsabil al serviciului Distribuiri la S.C.S. “Romcereal”, cu drept
de semnătură” (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
3503. BANDY, Bela - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
3504. BARANETCHI, Chiril (fiul lui Leon) - director al Spitalului TBC Galaţi, decorat în 1964 cu
Ordinul Muncii cls. III-a);
3505. BARANGA, Henry - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de
persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973,
care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
3506. BARANYAI, Elemer (n. Eremia ŞPIRER, după alte surse “Spieler”) – ilegalist; în 1941 pe
listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18
iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război activist de partid, cu dosar de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
3507. BARASCH, Athanase - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3508. BARASCH, Leon (fiul lui Iancu) (1924 Bacău – 1991 Tel Aviv) – medic, decorat în 1964 cu
Medalia Muncii;
3509. BARASCH, Lică (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3510. BARAŞ, Albert – din nov. 1944 judecător de şedinţă şa Tribunalul Tulcea (M.Of. nr. 253 din 1
nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
3511. BARAŞ, Clara - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Olt (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3512. BARAT, Solomon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3513. BARATZ, Louis – în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului Administrator la
“Bumbăcăria Românească Jilava” (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688);
3514. BARBU MILENTE, Oscar (fiul lui Andrei) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3515. BARBU, Peretz – din august 1945 ajutor de primar la Tecuci, iar în nov. 194d promovat prin
decizie a ministrului de Interne primar titular (M.Of. nr. 78 din 3 aprilie 1947, partea I-a, p.
2696);
3516. BAREMBERG, Nic. – în 1948, după naţionalizare, numit de Ministerul Industriei şi Comerţului
administrator la întreprinderea de mecanică fină “Triumf” (B.I.R.E. 10 (12. Apr. 1948): 6);
3517. BARTALIS, Ignat (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3518. BARTEL, Gyorgy (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3519. BARTFELD, Leon - farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
3520. BARTFELD, L. – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului
de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696), în 1948 reconfirmat în
funcşie (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3521. BARUCH, Aurel – după război membru al subsecţiei Foto din cadrul secţiei Popagandă şi Artă a
A.R.L.U.S. (Cioroianu 2005: 138; Catalan 2009: 187-8);
3522. BARUCH, Atanase - în 1949 responsabil al serviciului Producţie, Mori şi Fabrici la S.C.S.
“Romcereal”, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
3523. BARUCH, Franz (Francisc) - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(1972);
3524. BASCH, Golda - în 1948 numitî de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R.
“Maco” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
3525. (?) BASCH, Francisc - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3526. BATERNAY, Tiberiu - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954)
(posibil ortografiat eronat în Duţu et al. 2002: 13-5);
353
3527. BAUM, Alexandru – responsabil administrativ al C.D.E. Oradea la începutul anilor ’50 (v.
Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 450);
3528. BAUM, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (1955);
3529. BAYER, Aizic - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Roman (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3530. BAYER, Ernestina - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
3531. BAYER, Michel - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3532. BAYER, Mircea (Marcu) – din 1948 membru în Consiliul de Administraţie al Institutului
General de Asigurare, Economie, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici
(M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7381; Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M,
Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 418/1943);
3533. BĂHNĂREANU, S. – membru în conducerea C.D.E. Vaslui după război, inclus într-o listă de
“câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august
1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I, IV);
3534. BĂLAN, S. Serufima - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
3535. BĂLĂCEANU, Ioana Maria (n. MARCOVICI) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C.
al P.M.R. (dosare anexe 189 şi 249/1952);
3536. BĂLEANU, Lazăr (n. BERCOVICI) (15.V.1907 Bucureşti – 16.VI.1987) – membru de partid
din 1947 (dosar B/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; pentru nume v. şi M.Of. nr. 297 din 23 dec.
1947, partea I-a, p. 11343, unde numele este ortografiat “Bernovici”):
3537. BĂLEANU, Neti (n. ROTTEMBERG) (17.I.1911 – 15.II.1987 România) – membră de partid
din 1945 (dosar B/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3538. BÂRLĂDEANU, L. Horia - funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin
Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
3539. (?) BEDO, Emeric - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3540. BEER, Beno – după război secretar general al societăţii carbonifere din Petroşani, arestat şi
condamnat pentru sabotaj la începutul anului 1949 (B.I.R.E. 2 (15 febr. 1949): 7);
3541. BEER, Nicolae - în 1948 membru al filialei judeţene Mureş a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3542. BEK, Fritz – funcţionar la Serviciul Planificare din Centrala Gostat în 1950 (Duţu et al. 2002:
91);
3543. BEKER, Arnold - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Amero” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
3544. BELLANGER, Minder – din mai 1945 stenodactilografă în centrala Ministerului Afacerilor
Străine / Externe (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709);
3545. BELLU, S. Isidor - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3546. BELLU, Suzana – în aprilie 1948 angajată la Institutul Central de Statistică (M.Of. nr. 98 din 27
apr. 1948, partea I-a, p. 3815);
3547. (?) BELYUNG, Iosif Vilhelm - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.27/1966;
3548. BENADO, Mihail (n. 1920) – matematician; în cursul războiului elev la liceul evreiesc din
capitală; cercetător la Institutul de Materiale din Bucureşti până în 1962; membru de partid, cu
referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la
dosarul nr. 67/1955;
3549. BENCO, Rosalia - din 1948 membru al C.C. al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
3550. BENARY, Solo – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere şa mai multe firme
din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8613);
354
3551. BENDORFEAN, N. Maximilian – directorul Institutului de Perfecţionare a Cadrelor Didactice
din Cluj, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu ordinul Meritul Cultural clasa a V-a;
3552. BENEŞ, Sami – între 1947 şi 1948 director al întreprinderilor “Bumbacul Ţărănesc” şi “Carmel”
din Galaţi (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a)
3553. BENGLAS OXLER, Roza (sau Benglas Oller) – în aparatul economico-financiar al statului
comunist în anii ’50; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 189 şi
249/1952);
3554. BENEDEK, Ludovic – colectivist la gospodăria agricolă colectivă Aita Mare / raion Sf.
Gheorghe, Reg. Autonomă Maghiară), decoart în 1953 cu “Medalia Muncii”;
3555. BENEDEK, Rozalia (soţia lui Gavrilă) (4.V.1905 – 14.VIII.1978) – membră de partid din 1946
(dosar B/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3556. BENEŞ, Sami - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării
C.D.E. Bârlad, iar apoi membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ
(U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012);
3557. (?) BENOFSCHY, M. Iosif – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
3558. BENŢION, Meyer - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al fabricii de tricotaje “Flacăra” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7348);
3559. BERAM, Carol – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1957;
3560. BERARIU, Mircea (fiul lui Lazăr şi Gisela) (1917-X.2009, Bucureşti, Cimitirul Giurgiului) – în
anii ’50-’60 funcţionar în cadrul Ministerului Energiei Electrice, decorat în 1967 cu ordinul
Muncii cls. III-a;
3561. BERARIU, Sofia - în 1948 membru al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3562. BERCOV, Aurelia – până în februarie 1949 angajată a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca
asistentă la Şcoala de Educaţie Muzicală pentru Copii (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a,
p. 1134);
3563. BERCOVICI, Adolf - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
3564. BERCOVICI, Adolf - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare
a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
3565. BERCOVICI, Bernard - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Ideal” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3566. BERCOVICI, Burăh (fiul lui Haim) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3567. BERCOVICI, Burăh (fiul lui Lupu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3568. BERCOVICI, Iosif (Jan) (n. 27 iulie 1896) – membru de partid din 1945 (dosar B/123 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3569. BERCOVICI, Izidor (n. 1911, Bucureşti) - în 1941 funcţionar (locuia în Bucureşti, str. Foişor
nr. 13), inclus în lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; n.n. decorat în 1964 cu
Ordinul Pentru servicii deosebite aduse in apararea orinduirii sociale si de stat clasa a III-a;
3570. BERCOVICI, Haim-Herş (3.IV.1915 – 3.V.1979) – membru de partid din 1945 (dosar B/124
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3571. BERCOVICI, Herş-Ber (n. 15dec. 1914) – membru de partid din 1934 (dosar B/125 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3572. BERCOVICI, Leizer - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3573. BERCOVICI, Liuba - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
355
3574. BERCOVICI, Martin (1902-1971) – de formaţie inginer; membru de partid din 1945; funcţionar
în cadrul C.S.P. (1948-1949; director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (1949-
1952), director general în cadrul Ministerului Energiei Electrice (1952-1957) şi respectiv
director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice în anii ‘50; cu referat de cercetare la Fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 12/1956;
decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3575. BERCOVICI, Max – în 1948 membru al C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
3576. BERCOVICI, Mircea (fiul lui Isidor şi Sofia) (1923-1999) – arhitect, decorat în 1964 cu Ordinul
Muncii cls. III-a; posibilă identitate cu omonimul secretar de presă, până în febr. 1949, la
Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p.
1123);
3577. BERCOVICI, P. - în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului
de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
3578. BERCOVICI, Rebeca (n. MARCUS) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 93/1979, idem
10/1980;
3579. BERCOVICI, Simha - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3580. BERCOVICI, Şulim - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3581. BERCOVICI, Ştrul (12.II.1907) – membru de partid din 1944; în 1948 numit de ministrul
Comerţului director al S.C.S. “Moldova” din Iaşi (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a,
p. 7238); decorat ca pensionar din Iaşi în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a II-a (Decretul
nr. 157 din 4 mai 1971);
3582. BERCOVICS, Marcu – de profesie tâmplar; în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne
membru al O.C.C. în oraşul Caransebeş (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10616);
3583. BERCU, Ana - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi
Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
3584. BERCU, Miţa (n. LABĂ) (n. 1922) – referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
3585. BERDICH, Antoniu Iosif (n. 13.VI.1884) – decorat ca pensionar în 1979 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. II-a (dosar B/127 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3586. BERGER, Eugen - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de
Spirt Satu Mare (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3430);
3587. BERGER, Ignat (n. 23.III.1897) – membru de partid din 1945 (dosar B/129 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3588. BERGER, Martin - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
3589. BERGER, Teodor - în 1948 membru al filialei judeţene Cluj a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3590. BERGER, Victor (n. 10 aprilie 1903) – ilegalist, membru de partid din 1938 (dosar B/5 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 11);
3591. BERGFELD, Samoilă – în 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a
Baroului de Avocaţi Hunedoara (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3747);
3592. (?) BERGHEANU, Arald - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3593. BERGHER, Mauriţiu – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Seini (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845);
3594. BERGNER, Zoltan – din 1948 contabil-şef al întreprinderii de stat “Ianoş Herbac” din Cluj
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
356
3595. BERKES, Sari – din 1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380);
3596. BERKOVITZ, Arthur - în 1948 membru al filialei judeţene Satu Mare a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3597. BERKOWITZ, A. – în febr. 1945 numit membru al comisiei de pe lângă M.A.E. pentru
distribuirea permiselor de liberă călătorie pe C.F.R. a ziariştilor (m.Of. nr. 45 din 24 febr. 1945,
partea I-a, p. 1438);
3598. BERLIN, Carolla – din 1949 stenodactilografă în centrala Ministerului Comerţului Exterior
(M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
3599. BERMAN, Avram - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. Focşani de pe
lângă Prefectura judeţului Putna (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7741);
3600. BERMAN, Iosif – din febr. 1949 administrator unic la tipografiile naţionalizate “Argus”, “B.
Seidman”, Herşcu Braunstein” şi “Marcel Braustein” din Botoşani (M.Of. nr. 38 din 15 febr.
1949, partea I-a, p. 1279);
3601. BERMAN, Iosif - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Ţesătoriile Reunite 2” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7347);
3602. BERNAT, Ernö – în febr. 1945 membru de partid şi editor de presă în Târgu Mureş, respectiv
membru al comisiei juridice a F.N.D. din Transilvania de Nord (Nagy şi Vinze 2008: 180);
3603. BERNER, Sumer - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Apretura de Mătase” nr. 2 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-
a, p. 7348);
3604. BERNESCU, Mondi (fiul lui lui Mişu şi Regina) (18.IV.1919 – 10.VII.1983 România) –
membru de partid din 1947 (dosar B/131 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3605. BERNSTEIN, Alfred (fiul lui Solomon) – membru în conducerea comitetului P.M.R. Suceava în
anii ’50-’60, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3606. BERNSTEIN, David - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
3607. BERNSTEIN, Moise - în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegat la
Oficiul Economic judeţean Brăila (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7877);
3608. BERSTEIN, Leon - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei interimare
a camerei de Comerţ şi Industrie Buzău (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
3609. BERTFELD, Fanny - în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3610. BERNTHAL, Iosif – după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe
lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
3611. BERZESCU, Petre (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3612. BEXA, Izidor - cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (1955);
3613. BEZY, Rozalia – colectivistă la gospodăria agricolă colectivă Cristuru Săcuesc (raion Tg.
Mureş, RAM), decorată în 1953 cu “Medalia Muncii”;
3614. BIBESCU, Iosif Rozin - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Timiş-Torontal a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp.
5283-4);
3615. BIDERMAN, Emeric (ortografiat alternativ şi “Bierderman”, respectiv “Bederman”) – ilegalist,
voluntar în Brigăzile Internaţionale (Sugarman, f.a., p. 6), cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1712) şi cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 19/1969;
3616. BIEDERMAN, Laura (2.I.1904 – 14.V.1978) – membră de partid din 1946 (dosar B/135
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
357
3617. BIELER, Josef – membru C.D.E. Lugoj după război;
3618. BIENER, David (18.I.1911 – 23.IV.1977) – membru de partid din 1945 (dosar B/142 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3619. BINDER, Valeria - în 1949 era laborantă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Hârtiei şi
Celulozei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
3620. BIRĂNŞTEIN, Bety (Bir(e)nstein?) – membu în comitetul de conducere al C.D.E. Vaslui în
1947 (Zahariuc 2010 III);
3621. BIRMAN, A. – în 1946 numit de ministrul Economiei Naţionalei membru al Comisiei
Industriale (M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 1614);
3622. BIRO, Adalbert (fiul lui Francisc) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3623. BIRO, Eva (n. 26 iulie 1924) – membră de partid din 1945 (dosar B/142 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”)
3624. BIRO, I. Matilda – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls.
a V-a; în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3625. BITTEL, Moisă - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 61/1981;
3626. BLAREMBERG, M. – în 1948 era şef de serviciu în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr.
243 din 19 oct. 1948, partea I-a, p. 8350);
3627. BLASCH, Ludovic (fiul lui Teodor) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3628. BLASCH, Magdalena – în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului impiegată la
Oficiul Economic Judeţean Maramureş (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
3629. BLASZBERG, Ştrul - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3630. BLAU, Henrich (fiul lui Izidor) – evreu din Ardealul de Nord, care, cf. memoriilor rabinului
Moses Rosen, s-ar fi convertit la creştinism pentru a evita deportarea, după război membru
P.C.R. şi în conducerea C.D.E. (Rosen 1990: 87-8); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3631. BLAUSTEIN, Benedict – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la fabrica de cauciuc
“Cordatie” din Braşov (M.Of. nr. 244 din 21 oct. 1946, partea I-a, p. 11284);
3632. BLĂNARU, Alexandru (n. Samy) - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare
anexe u.a. 24/1954);
3633. BLĂNARU, Fred (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3634. BLĂNARU, Ştefan (n. 1921) - membru P.C.R. din 1944, de profesie croitor, directorul şcolii de
partid regiunea Suceava în anii ’50, în anii ’60 directorul Centrului de librării şi difuzarea cărţii
Suceava, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R., respectiv decorat
în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3635. BLECHNER, Leon (fiul lui Meer) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
3636. BLECHNER KATZ, Rica - în 1948 membru al filialei judeţene Câmpulung a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp.
5713-4);
3637. BLEIER, Mauriţiu (n. 10 mai 1899) – membru de partid din 1945 (dosar B/153 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3638. BLENESI, Ernest – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(1957);
3639. BLENESI, Vilmos (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3640. BLOCH, Ladislau (n. 18.VIII.1924 Timişoara) – membru de partid din 1945, director al
tăbăcăriei naţionalizate din Lugoj (1948-1949), responsabil judeţean Severin cu colectarea lânii,
apoi şeful Direcţiei Judeţene Severin a Achiziţiei şi Colectării (1949-1950), ulterior şeful
serviciului municipal Caransebeş al aceleiaşi Direcţii (Vultur 2002);

358
3641. BLOMSTEIN, Ervin-Emeric (fiul lui Emeric) (n. 08.09.1929) – din Baia Mare, decorat în 1964
cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3642. BLUM, Casian (fiul lui Iţic) (din Galaţi) (13.XI.1894 – 14.I.1974) – membru de partid din 1945,
decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu”
cls. III-a (dosar B/156 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3643. BLUM, Emil (fiul lui Zalman), din Bucureşti, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3644. BLUM, Anuţa – în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania
electorală naţională (Zahariuc 2012);
3645. BLUMBERG, Penchas – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei şi Comerţului
administrator la S.A.R. “Uzinele Textile Române Trebisch” din Bucureşti (M.Of. nr. 5 din 7 ian.
1948, partea I-a, p. 110);
3646. BLUMENFELD, Avram - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
3647. BLUMENFELD, David - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Prejmer” din Braşov (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7343);
3648. BLUMENFELD, Iosif (n. 23 iunie 1922) – membru de partid din 1939 (dosar B/156 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3649. BLUMENFELD, Leon (fiul lui Şulim) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3650. BLUMENFELD, Mihail – în 1948 numit de ministrul Comerţului membru în conducerea
Magazinului de Stat “Bucureşti”, filiala Nuzău (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p.
5368);
3651. BLUMENFELD, Solomon - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la
Administraţia Financiară judeţeană Iaşi (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3652. BLUMER, Leon - în 1948 membru al filialei judeţene Constanţa a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3653. BLUMMER, Solomon – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef
al Fabricii de Zahăr “Chitila” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7546);
3654. BOTTMAN, Magdalena - în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
3655. BÖHMER, Ervin – în 1945 numit impiegat la Administraţia Financiară Odorhei (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9551);
3656. BRAHAM, Dumitru - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3657. BRAND, Herman - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Fălciu a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3658. BRAIO, Sali - în sept. 1945 numită de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Rădăuţi
(M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
3659. BRILL, ? – doctoriţă, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
3660. BRUDER, Margareta - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
3661. BOBIŢAN, Izidor (fiul lui Izidor) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3662. BOCK, Alfred - după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Oradea (C. Crăciun
2007: 179-80);
3663. BOCSKJAY, Iosif – evreu maghiarofon, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al
P.C.R. (12/1954);
3664. BOCZ, Carol – angajat ca referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;

359
3665. BOGANOV, Gherş - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Tulcea a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4; v. şi
M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5126);
3666. BOGDAN, Alexandru (n. Jack LAM) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 70/1956, 90/1956;
3667. BOGDAN, Elisabeta (n. SALAMON) (22.VIII.1910 – 25.III.1978) – membră de partid din 1932
(dosar B/180 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3668. BOGDAN, Paulina (f. MĂNESCU) (4.VIII.1908 – 9.XI.1980) – membră de partid din 1945
(dosar B/179 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3669. BOGEN, Friedrich - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Suceava (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3670. BOIANGIU, Şmerl Ebion (n. 1910) – ilegalist; pe lista comuniştilor categoria A întocmită de
Siguranţă în 1941; după război membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
3671. BOJAN, S. “Sofia” Agneta (n. ROTH) – ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabileau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p.
6598); după război activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(1951); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a
III-a;
3672. BOLOMEY, Louis - în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de
Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p.
1841);
3673. BOLOT, Aron (fiul lui Sabin) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3674. BONY, Iacob - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);
3675. BORCEA, Leon – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator al S.A.R.
“Industria Fierului” Bucureşti (M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2318);
3676. BORGHIDA, Istvan (8.III.1918 Satu Mare – 13.XII.1982 Cluj) – istoric şi critic de artă, membru
de partid, după 1948 profesor de istoria artei la Institutul “Ion Andreescu” din Cluj; menţionat ca
evreu de H. Kuller (2008: 76, 434) şi Eva Laczko (2010: 4);
3677. BORIT, A. Maximilian - decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a
(Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3678. BOROŞ, Eduard – după august 1944 în conducerea locală P.C.R. Timişoara, implicat în
formarea organizaţiei locale a C.D.E. (Glass 2002: 146-7);
3679. BORŞ, Anuţa (n. FĂINARU) - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (1953);
3680. BORŞ, Etelca – gospodăria agricolă colectivă Buduşlău (raion Marghita, Reg. Autonomă
Maghiară), decorată în 1953 cu “Medalia Muncii”;
3681. BOSON, Elena Margarit - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3682. BOTEZATU, Mircea - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegat în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3683. BOTHA, Stefan - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept.
1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
3684. BOTNER, Dumitru - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3685. BOUR, N. Leon – din Gura Humorului, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu titlul
“Învăţător emerit al R.S.R.”;
3686. BRASAI, Coloman (fiul lui Alexandru) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
360
3687. BRASSAI, Iuditha - în iunie 1945 încadrată ca dactilografă la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of.
nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
3688. BRATEŞ, Mirel (n. 29.VIII.1936 Galaţi) – ofiţer de Marină, inginer constructor (până în 1969),
jurnalist şi scenarist, debut literar în 1957, emigrat în nov. 1988 în Israel, unde până în 2000
lucrează la primăria din Haifa, ulterior dedicându-se activităţii publicistice (v. între altele Kuller
2008c: 33, C.E. Galaţi532);
3689. BRATU, Vasile Colman (n. Herman BRUDER) (17.I.1916 – 27.III.1987) – membru de partid
din 1930 (dosar B/207 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3690. BRAUN, H. Marcel - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
3691. BRAUNER, Adela (n. 22 dec. 1924) - membră de partid cu încadrarea în 1938 (dosar B/225
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3692. BRAUNER, Edy (Eduard) – în 1945 conducerea comitetului judeţean Iaşi al Tineretului
Progresist;
3693. BRAUNSTEIN, “Adela” (n. Etla Reiza B. Braunstein) (2.III.1900 – 8.VI.1985) – ilegalistă cu
stagiu recunoscut din 1927 (dosar B/226 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorată ca pensionară
în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); probablă identitate
cu DAVIDOVICI, Etla-Adela – membră de partid din 1921 (dosar D/32 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3694. BRAUNSTEIN, Berthold – după război judecător cauze penale la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 61
din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2218);
3695. BRAUNSTEIN, Ferdinand – funcţionar în aparatul economico-financiar al sistemului comunist,
cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 5/1951 şi 380/1952);
3696. BRAUNSTEIN, Harry - în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic al S.A.R.
“Carpatia” din Bucureşti (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5141);
3697. BRAUNSTEIN, Iancu - în martie 1948 membru al secţiei organizatorice a CDE Bârlad
campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
3698. BRAUNSTEIN, Iluţa – în 1948 numită de ministrul de Finanţe agent administrativ la
Administraţia Financiară Bacău (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6694);
3699. BRAUNSTEIN, Malvy- în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul
Casei de Asigurări Sociale a oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a,
p. 5109);
3700. BRAUNSTEIN, Marcel - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3701. BRAUNSTEIN, Sache - redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar
nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948) – posibilă identitate cu persoana omonimă
funcţionar în Industria laptelui (v. supra);
3702. BRAUSTEIN, Berthold – după război numit judecător la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 101 din 5
mai 1947, partea I-a, p. 3536);
3703. BRĂDESCU, Alice (BRAUCHFELD) – după război angajată dactilografă în centrala
Ministerului Afacerilor Străine, în iulie 1947 detaşată la Legaţia României de la Paris (M.Of. nr.
169 din 26 iulie 1947, partea I-a, p. 6590); soţia lui Jean?
3704. (?) BRĂSLAŞU, Pascale - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1979;
3705. BREIER, Arnold (fiul lui Rudolf) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;

532
La http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_04.html.
361
3706. BREINER, Lajos (n. 5 febr. 1902) – membru de partid din 1946 (dosar B/237 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3707. BREITMAN, S. – după august 1944 responsabil cu agitaţia al secţiei Propagandă a Comitetului
Judeţean P.C.R. Vaslui (până în 1945) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.
Vaslui, dosarele 2-6/1945, v. şi Zahariuc 2010 I);
3708. BRESSNER, I. – după august 1944 şeful Serviciului Sanitar Judeţean Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.456/1944,
ff.107-8);
3709. BRETER, Tiberiu (24.IV.1900 – 1977 România) – membru de partid din 1945 (dosar B/239
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3710. BRIL(L), Bernard - în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic al societăţilor
Sapex, Chiajna, Oratex şi Agrotex (M.Of. nr. 181 din 9 august 1947, partea I-a, p. 7070; B.I.R.E.
16 (25 mai 1948): 1);
3711. BRILL, Moritz – în 1948 era impiegat al Direcţiei Comerciale judeţene Bacău (M.Of. nr. 234
din 8 oct. 1948, partea I-a, p. 8068);
3712. BRILLIANT, Ernest Otto - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Suceava a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp.
5713-4);
3713. BRODER, Bella (n. 7 dec. 1894) – membră de partid din 1928 (dosar B/246 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3714. BROMBLICH, Francisc Iosif - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1980;
3715. BRON, Jaques - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (1958);
3716. BRUCKER, Aurica – în 1948 era dactilografă şefă în centrala Ministerului Afacerilor Externe
(M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4375);
3717. BRUCKMAN, Henrik – din febr. 1950 preşedintele C.D.E. Alba Iulia (Gyémánt 2002: 400-4, n.
31);
3718. BRUCKMAYER, Z. - în 1948 membru al filialei judeţene Roman a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3719. BRUDEA, Felicia - din 1945 funcţionară în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor
(M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a);
3720. BRUDER, Bela - în ian. 1949 angajat diurnist de Ministerul de Finanţe (M.Of. nr. 22 din 27 ian.
1949, partea I-a, p. 853);
3721. BRUMARU, Clara (n. BRUMMER) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(dosare anexe, u.a. 249/1952);
3722. BRUMMER, J. (Jackie?) – tânăr membru C.D.E., participant în vara lui 1947 la Universitatea de
Vară organizată de Comitet la Oradea;
3723. BRUNSTEIN, W. Şulim Mendelovici (12.VI.1905 – 11.XI.1981 România) – evreu basarabean,
ilegalist, membru de partid din 1931; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1931); decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a
(Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) (dosar B/249 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3724. BRÜCKER, Carol – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Proletarul” din Bacău, reconfirmat în funcţie în 1949 (M.Of. nr. 49 din 28 febr.
1949, partea I-a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
3725. BRÜCKER, Leon - numit, după naţionalizare, conductor tehnic al întreprinderii “Bacăul” din
Bacău, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept.
1948, partea I B, p. 7344), până în 1949, când este înlocuit (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949,
partea I-a, p. 1473);

362
3726. BRÜLL, Isac - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
manufacturii de porţelan Turda (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7350);
3727. BRÜLL, Mircea (10.V.1911 – 29.I.1986 România) – membru de partid din 1945 (dosar B/251
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3728. BRÜLL, Rozalia (n. 6 martie 1895) – membră de partid din 1948 (dosar B/252 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3729. BUCHMAN, A. Antal – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 716 din 21 iulie
1967;
3730. BUCŞTEIN, Aron (fiul lui Ozias) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3731. BUDORIŞAN, Carol - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3732. BUICAN, Erich - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3733. BUICAN, “Tanţi” – soţia lui Alexandru Buican (v. supra);
3734. BUIUM, Florica - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1980;
3735. BUIUM, I. (pseudonim) – din 1945 semnatar al unor articole în oficiosul C.D.E., Unirea, între
care, de pildă, “Kibuţul, unealtă diversionistă a burgheziei sioniste”, în nr. 307.
3736. BUNEA, Elias - în 1948 membru al filialei judeţene Dolj a Colegiului Farmaciştilor (ordinul
ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3737. BUNESCU, Isidor - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director de
contabilitate la fabrica “Izolatorul” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7349);
3738. BURAH BUIUM, Leizer (n. 22 nov. 1909) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1930 (dosar
B/275 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3739. BURĂH, I. Burăh - în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabil la
Oficiul Economic judeţean Vaslui, în 1948 şef de birou (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-
a, p. 7877; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947,
partea I-a, p. 6290);
3740. BURAH, Hana - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
3741. BURCĂ, Galia (n. Galina SINGER Abramovna) (20.I.1912 Basarabia – 24.I.1979 România) –
evreică basarabeancă, soţia generalului Mihai Burcă; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2275, plus dosarul “nume
adiţionale”, p. 2); infirmieră de partea Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din Spania; după
1944 funcţii modeste în ierarhia comunistă de stat; încă în viaţă în 2000, locuind pe str. Ion
Brezoianu din Bucureşti;
3742. BURGHER, Samoil – în 1949 inspector la Direcţia Comercială Someş a Ministerului de Finanţe
(M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 323);
3743. BURICOVICI, Marcel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “I.G.T.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7349); posibilă identitate cu:
3744. BURIHOVICI, Marcu (n. 14 august 1912) – membru de partid din 1945 (dosar B/280 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3745. BURIHOVICI, Libe - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979;
3746. BURY, Silvestru - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3747. BUTUCARU, Iancu (fiul lui Grigore) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii
3748. BUTNARIU, Ioină - în 1948 era consilier cultural al Ministerului Artelor şi Informaţiilor în jud.
Severin (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5666);
3749. BUZAC, Elena Lucreţia (fiica lui Bernard) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
363
3750. BUZINCU, Şmil (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I;
3751. BÜCHLER, Frederic - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr.
189 şi 249/1952);
3752. BÜCHLER, Solomon (fiul lui Şmil) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
3753. CABA, Isidor – după război magazioner la Direcţia Personal, Secretariat şi Administraţie a
Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2943);
3754. CAHANA, D. – avocat, membru în conducerea C.D.E. Vaslui în 1947, responsabil de secţia
financiară (Zahariuc 2010 II);
3755. CAHANER, L. Iacob - decorat în 1971 (ca pensionar, în Bucureşti) cu ordinul “23 August” cls.
a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3756. CAIZĂR, I. Iosif - decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al
R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
3757. CAIZERMAN, Herman (fiul lui Simha) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3758. CAJAL, H. [Mălina?] – între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian
2004);
3759. CALAFETEANU-SCHLANGER, A. David (n. 3 august 1893) – membru de partid din 1945
decorat ca pensionar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a
III-a (dosar C/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3760. CALMAN, Leiba (n. 23 oct. 1902) – membru de partid din 1946 (dosar C/4 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3761. CALMANOVICI, Bruno – vicepreşedinte Camera de Comerţ Bacău după război, cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951)
3762. CALMANOVICI, Cecilia (n. MENDELSOHN, zisă “Coca”, fiica lui Ilie, preşedintele
comunităţii evreieşti din Iaşi, şi Amalia) (1907-1995) – soţia lui Emil Calmanovici; membru de
partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 18/1968, când iese din dizgraţia conducerii partidului; decorată în
1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
3763. CALMANOVICI, Devy (n. 1905, Galaţi) – în perioada interbelică ziarist (înscris la C.R.P.Z. în
1931); în febr. 1945 numit membru al comisiei de pe lângă M.A.E. pentru distribuirea
permiselor de liberă călătorie pe C.F.R. a ziariştilor (m.Of. nr. 45 din 24 febr. 1945, partea I-a, p.
1438);
3764. CALMANOVICI, Elias - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3765. CALMANOVICI, Gad - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 201/1975;
3766. CALMI, Moscu - în februarie 1945 numit de ministrul Economiei Naţionale administrator de
supraveghere la fabrica “Eugen Augerbauer” din Timişoara (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945,
partea I-a, p. 952);
3767. CANA, Sami - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Postăvăria Română” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7345);
3768. CANDEL, Gheorghe - din Bârlad, în 1948 membru în prezidiul conferinţei de constituire a
Partidului Unit Muncitoresc (I.N. Oprea 2007: 86);
3769. CANDEL, Moritz - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “I.G.T.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3770. CANDREA, Max (n. Max COHN) (1913-2008) – cu fişă de cadre la secţia economică a fd. C.C.
al P.C.R. (dosare anexe nr. 383/1952, nr. inv. 537), menţionat şi în Solomovici (2001: 217) şi
Kuller (2008: 436); căs. cu Sonia (n. Silberstein), tatăl Adinei Candrea, căs. cu Cornel Moisescu;
3771. CANT, Amalia - decorată în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. V-a;
364
3772. CAPELOVICI, Aba Hertz – avocat, în 1945 vicepreşedinte al comitetului de iniţiativă în vederea
înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012); în 1948 numit de ministrul Justiţiei
membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tutova (M.Of. nr. 24 din
30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3773. CAPPEL, Paul - numit, după naţionalizare, conductor tehnic la întreprinderea “Noua Fabrică de
Postav ‘Azuga’” din Azuga, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of.
nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
3774. CARAŞ, Iosep Mendel (8.III.1911 – 16.VI.1987) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1932
(dosar J/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3775. CARAŞ, Şaie – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1964), încadrat în 1947 prin decret regal, pentru merite
antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea
I-a, p. 9763);
3776. CARDOŞ / KARDOS, Magdalena (30.X.1900 – 20.X.1977) – membră de partid din 1945 (dosar
C/11 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3777. CARLI, Marcu - din 1948 profesor la Şcoala specială de administratori de spitale şi instituţii de
ocrotire de pe lângă Ministerul Sănătăţii (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I A) nr.
144 din 25 iunie 1948, pp. 5355-7; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
3778. CARNIOL, Herş - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Fălciu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3779. CARP, Avram (n. Leiba) (n. 27 dec. 1902) – membru de partid din 1945 (dosar C/12 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3780. CARP, Lisetta (24.X.1921 – 4.III.1977) – membră de partid din 1944 (dosar C/13 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3781. CARTIANU, Numa – după război judecător la tribunalul Vlaşca (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947,
partea I-a, p. 3534);
3782. CASERU, Rene Odette – angajată ca dactilografă principală în centrala M.A.E. în 1948 şi
transferată la Legaţia României de la Vatican (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p.
1869)
3783. CAS(S)TER, Moise (6.I.1903 – 28.VIII.1976) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1940, cu fişă
de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539) (dosar
C/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3784. CATZ / KATZ, Alexandru (n. 11 ian. 1911) – membru de partid din 1945 (dosar C/19 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3785. CATZ / KATZ, Leon – în ianuarie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne al doilea
ajutor de primar al oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 24 din 31 ianuarie 1945, partea I-a, p. 630);
3786. CATZ / KATZ, Leopold (n. 2 dec. 1916) - membru de partid din 1945 (dosar C/20 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3787. CAUFMAN (Kaufman), Moritz - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al
O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3788. CAUFMAN (Kaufman), Simion - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Iaşi a Colegiului
Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3789. CAZACU, Leon - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1980;
3790. (?) CAZIRSCHI, Constantin (fiul lui Ferdinand) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3791. (?) CĂLIN, Coralia – colaboratoare la Drumul femeii (1945-1946), din 1948 membră a C.C. al
U.F.D.R.;
3792. CÂMPEANU, Janina – în mai 1948 angajată stenodactiografă şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr.
108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);
365
3793. CÂMPEANU, Nicolae (n. EHRENFELD) (n. 25.VI.1914 Arad) – fost deportat la Vapniarka (i.e.
acuzat de activitate comunistă), după război redactor la ziarul Clopotul din Botoşani, apoi la
Luptătorul bănăţean din Timişoara, apoi pentru un an şi jumătate în presa locală din Reşiţa,
ulterior întors la Luptătorul bănăţean în postura de redactor-şef (Vultur 2002);
3794. CÂMPEANU, Petre (n. Moritz KATZ533) (13.VI.1914 Bucureşti – 8.XII.1986 România) –
membru de partid cu stagiu recunoscut din 1940 (dosar C/39 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
fratele mai celebrului Pavel Câmpeanu/Katz (v. supra);
3795. CÂRDEI, Isidor – judecător la Suceava în 1950 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);
3796. CEAUŞU, Herman - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
3797. CERBU, Alexandru (n. HIRSCH, fiul lui Solomon) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3798. CERBU, Marcel (n. SCHAPIRA) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979, idem la
21/1980;
3799. CERNEA, Eugenia (n. Janeta COHN) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1979;
3800. CERNOVITZ, Alexa - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
3801. CETĂŢEANU, Iuliu - până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, ca secretar presă al Serviciul Judeţean Satu Mare (M.Of. nr. 32 din 8
febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
3802. CHELEMEN, Iolanda (28.V.1910 – XI.1982) – membră de partid din 1945 (dosar C/57 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3803. CHERPEL, Lari (fiul lui Haim) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3804. CHESLER, Iuliu(s) (din Galaţi) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, iar în 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3805. CHIDU, Valer (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3806. CHIMEL, Nuham Nathan – în anii ’50 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor, cu dosar la
secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
3807. CHISINGHER, Petru (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3808. CHIŞ, Adolf (n. KLEIN) – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (162/1952);
3809. CHIŞ, Erzsebet (fiica lui Ignaţ) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3810. CHITLARU, David (n. Şlomo-David Chitlaru, fiul lui Burah şi Haike) (1925-1999) – după
naţionalizare şi până în febr. 1949, numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor, administrator unic
la tipografiile “Argus”, “B. Seidman”, “Munca”, “Concurenţa”, Herşcu Braunstein” şi “Marcel
Braustein” din Botoşani (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea I-a, p. 1279); în anii ’60 redactor
la Revista Cultului Mozaic, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3811. CINCU, Emanoil (n. GRÜN) (n. 10 nov.1919) – membru de partid din 1945 (dosar G/169
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3812. CIOARĂ, I. Iancu – magistrat; în noiembrie 1944 numit judecător la Judecătoria III urbană
Bucureşti; în anii ’50-‘60 arbitru de stat, coautor al cărţii Culegere de instrucţiuni date de Primul
Arbitru de Stat (Ed. Ştiinţifică, 1963, 1966) (Kuller 2008a: 435 pentru indicarea evreităţii; M.Of.
nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
3813. CIOBANU, Irina (n. Sabina ADLERSBERG) (n. 1908, Cernăuţi) – ilegalistă, arestată în anii ’30
(Solomovici 2001 I: 195), cu informaţii suplimentare în fondul Colegiului Central de Partid

533
V. M.Of. nr. 51 din 3 martie 1947, partea I-a, p. 1622.
366
 (1958) – posibilă identitate cu ADLER, Sabina (n. 8 sept. 1908), membru de partid din 1933
(dosar A/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3814. CIOBANU, Mihai (fiul lui Isidor) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3815. CIOBOTARU COSTEA, Leon (n. 13 aug. 1922) – membru de partid din 1945 (dosar C/87
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 72/1956;
3816. CIOLAN, Corina (n. RICHTER) - din mai 1945 dactilografă în centrala Ministerului
Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
3817. CIONOF, Matilda - în 1948 membru al filialei judeţene Romanaţi a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3818. CIUBOTARU, Avram (fiul lui Moise) – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p.
3660); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3819. CIUTACU, Ecaterina – muncitoare textilistă în 1950, ulterior cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
3820. CIZMĂRESCU, Ana Netta - în 1948 membru al filialei judeţene Ialomiţa a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp.
5713-4);
3821. CLAIN, Albert – din martie 1947 translator la Direcţia Radio a Ministerului Informaţiilor (M.Of.
nr. 53 din 5 martie 1947, partea I-a, p. 1708);
3822. CLAIN, A. Ion - în 1948 numit de ministrul Justiţiei prim-grefier la Tribunalul Botoşani (M.Of.
nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3033);
3823. CLAINBERG, Hana - în 1945 numitî de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3824. CLEIMAN, Vera (n. 26 dec. 1907) – membră de partid din 1945 (dosar C/109 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3825. CLEIN, Ernest - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de Bere “Munca” din Oradea (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3826. CLEIN, Eva (n. 10 oct. 1917) (dosar C/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3827. CLEJA, Aurel – în 1971 conferenţiar la Institutul de Construcţii din Bucureşti, decorat cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3828. CLEJA, F. Moise (n. FINCHELSTEIN) (n. 28 martie 1899 Cleja, Bacău) – ilegalist; decorat cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); (M.Of. nr. 291 din 19 dec.
1945, partea I-a, p. 11055);
3829. CLEJA, Ştefan - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 101/1956;
3830. CLIGER, Iancu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3831. CLIMER, Haim (n. 10.I.1919) – membru de partid din 1945 (dosar C/111 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3832. CLIMER, Mendel - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); în 1948 cu funcţie
de controlor fiscal (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3833. CLINGMAN, Haia – în 1949 şefă de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.
693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
3834. COGUT, Carol (în unele documente “Kogut”) - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 31/1958, 126/1970 şi
2/1959;
367
3835. COHELA, Alexandru - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Sarfil” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3836. COHEN, Alexandru - după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri în judeţul Dolj (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
3837. COHEN, Gabriel – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
3838. COHEN, Isaia – în 1948 numit de ministrul Comerţului în conducerea S.C.S. “Dobrogea” din
Constanţa (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
3839. COHN, Armand Herman (13.XI.1904 – XII.1975 România) – ilegalist; membru de partid din
1934 (dosar C/120 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1965, v. şi nr. 2302, doc. 2); în 1947
încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate
(M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
3840. COHN, Aurel - din 1948 medic în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95
din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
3841. COHN, Bernard - numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei
Ştefăneşti, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
3842. COHN, David - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Baia (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3843. COHN, Ecaterina (8.XI.1904 – 1978 România) – membră de partid din 1945 (dosar C/121
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3844. COHN, Gheorghe – în 1947-1948(-?) funcţionar la Inspectoratul Judeţean al Muncii Iaşi
(A.N.R.-direcţia judeţeană Iaşi, dosar 598/1947-1948, f. 154);
3845. COHN, Haim - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3846. COHN, B. Haim - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832), în 1948 controlor
fiscal (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3847. COHN, Hascal - funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (1945-1948) (M.Of.
nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832; M.Of. nr. 146 din 28 iunie 1948, partea I-a, p. 5418;
M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1948, partea I-a, p. 5954);
3848. COHN, P. Herş - în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău,
Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);
3849. COHN, Iacob - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
3850. COHN, Iosif – în anii ’50-’60 lector al D.G.P.T., responsabil cu cenzura în Botoşani;
3851. COHN, Iosif – din 1945 funcţionar la Oficiul Economic judeţean Tecuci (M.Of. nr. 148 din 4
iulie 1945, partea I-a, p. 5606);
3852. COHN, Liza (n. 12.II.1918) – membră de partid din 1945 (dosar C/122 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3853. COHN, Marcu (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3854. COHN, Melic – în ianuarie 1949 numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor contabil-şef al
tipografiei “Maxim Gorki” din Brăila (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 660);
3855. COHN, Moritz - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832), în 1948 cu
funcţia de controlor fiscal (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3856. COHN, Şprinţa Sanda (n. 2.VII.1904) – membră de partid din 1946 (dosar C/136 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3857. COHN, Zissu - în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău,
Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);
368
3858. COHN-COSTIN, R. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Texocom” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
3859. COJAN, Ehea Silvia - în 1948 membru al filialei judeţene Vâlcea a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3860. COJOCARU, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei grefier la Tribunalul Botoşani (M.Of.
nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3032);
3861. COJOCARU, Rosen - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR;
3862. COJOCARU, Zitta - funcţionară a Băncii de Stat a R.P.R., decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
3863. COLCER, Aron - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956;
3864. COLCERU, Aron - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959
3865. COLIN, Dumitru - în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945) colonel de
infanterie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947);
3866. COLOMAN, Lajos - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la
întreprinderea “Chiajna” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
3867. COMAN, Horia (fiul lui Solomon) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3868. COMAN, Manole (n. Iakov KAUFMAN) (alias “Pavel Koifman”, “Ghiţă Kaufman”, etc. (n. 27
apr. 1905) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1923 (dosar C/136 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1503);
3869. COMISIONERU, Bernard (fiul lui Leon) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3870. CONSTANTINOF, Desideriu (fiul lui Velcu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3871. COPELOVICI, Julius (1897-1983) – din toamna anului 1944 până în 1946 preşedinte al comisiei
interimare a Baroului din Piatra Neamţ (Kuller 2008a: 111-2);
3872. COPETIN, Gheza – miner, membru în Consiliul Central al Frontului Democrat Popular (1946-
1948), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952);
3873. CORBEANU, Vilma (n. SIMON) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1978;
3874. CORDAŞEVSCHI, Cornelia - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3875. (?) CORIN, Eugen - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
3876. CORIN, Marga (n. KORN) - din 1948 prim stenograf revizor în centrala Ministerului Industriei
şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
3877. CORNEA, Iacob – în mai 1945 era contabil-ajutor în centrala Ministerului Propagandei (M.Of.
nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3909);
3878. CORNESCU, Stelian (n. Israel COHEN) (12.IV.1912 – 1.XI.1979 România) – membru de
partid din 1945 (dosar C/168 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3879. CORNESCU, Victor - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Intessa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
3880. CORODI, Ghizi [probabil Ghizela/Gisela Korodi, n.n., I.A.] – de formaţie asistent social, din
1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380);
3881. COSASU, Carol (fiul lui Solomon) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3882. COSMESCU, Marian - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3883. COSMIN, Frederica - decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din
4 mai 1971);

369
3884. COSMOVICI, Alexandru – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegat la
Oficiul Economic judeţean Roman (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of.
nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
3885. COSOREANU, Sandu – în ian. 1949 era şeful de cabinet al ministrului adjunct al industriei, Ion
Vidraşcu (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
3886. COSTIN, Dorian – traducător la diverse edituri (v. de ex. trad. Film şi creaţie. În căutarea une
structuri şi a unui limbaj al audiovizualului (Bucureşti, Meridiane, 1968)) (Kuller 2008a: 436);
3887. COSTIN, G. Jacques – în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la Banca Comercială Italiană din Bucureşti (M.Of. nr. 203 din 3 sept. 1946, partea
I-a, p. 9692);
3888. COSTIN, Richard (n. CHESTEMBAUM) (1896-1960) – medic; militant comunist; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 9/1959; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3889. COSTIN, Sebastian (11.IX.1939 Galaţi – 30.XI.1997 Tel Aviv, Israel) – la începutul anilor ’60
metodist la casa Creaţiei Populare şi secretar al Teatrului de Stat din Galaţi, din 1967 redactor la
Scânteia Tineretului, apoi redactor la secţia de scenarii a Studioului Cinematografic din
Bucureşti (până în 1971), emigrat în Israel în 1973, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă
Română din Israel (1991-1994) (D.G.L.R. f.a., Kuller 2008a: 112 şi 2008c: 33);
3890. COSTINER, Max - numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei
Botoşani, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128)
3891. COŞER, Ana – în august 1944 încadrată telefonistă la Comisariatul de Poliţie Paşcani, în dec.
transferată la Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1944, partea I-a, p. 8202);
3892. COŞERU, Ioana Zoe Dahlia (n. MARCU, 5.VI.1937 - 2004 Bucureşti) – membru supleant al
C.C. al P.C.R. (1979-1984), inginer la Centrala industriei bumbacului (1981-1984);
3893. COTTER, Moise - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3894. COTZUR, Frederic - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3895. COVALSCHI, Iosif (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3896. COVETE, Sara-Lucreţia (n. AVRAM) (15.VII.1918 – 26.VI.1985) – ilegalistă, cu stagiu
recunoscut din 1938, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. a III-a (dosar C Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3897. COZMA, Vasile (n. ROSENFELD) (14.XI.1904 – 2.I.1983) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din
1933 (dosar C/193 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3898. CRAINIC, Mihai (fiul lui Max şi Etti) (n. 16.V.1904 Bucureşti) – reprezentant comercial în
domeniul Comerţului Exterior, condamnat în 1962 pentru trădare, eliberat în 1965534;
3899. CRAIŞ, Solomon (fiul lui Zigmund) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3900. CRAMER, Clarisa – după război stenodactilografă în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of.
nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2283);
3901. CRANER, B. - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);
3902. CRAUSS, Petre (fiul lui Carol) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
3903. CREMER, Doru (fiul lui Isidor) – în 1945 secretarul secţiei Propagandă a Comitetului Judeţean
P.C.R. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
3904. CREMER, Iancu – membru de partid şi totodată responsabil al resortului organizatoric al C.D.E.
Bârlad în iulie 1948 (Zahariuc 2012);

534
V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-
+detinuti+politici%5CC%5CC+08.+Cot+-+Crissoghelos%5CCrainic+Mihai+M%2FP1270008.JPG.
370
3905. CREMER, Isidor (în alte documente oficiale Kremer, Iulius) – ilegalist, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1128); după august
1944 proprietar şi director al ziarului Vreme Nouă, organul Frontului Naţional Democrat din
Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945); ? s-a
stabilit în Bucureşti (Bd. Ferdinand nr. 10) şi şi-a românizat numele în “Comşa” (n. 25 iulie
1898 Tg. Ocna) în 1946 (v. M.Of. nr. 95 din 24 aprilie 1946, partea I-a, p. 4118?;
3906. CREMER, Leia - pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în
diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 72], listă transmisă de sovietici
lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu &
Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare ulterioară a
numelui);
3907. CREŢEANU, Anatol (n. Adolf KRITZMAN) (20.III.1897 – 27.X.1981 România) – ilegalist,
condamnat, de profesie pălărier, cu stagiu recunoscut din 1945; decorat în 1978 cu ordinul “23
August” cls.II-a (dosar C/201 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3908. CREŢU, Leib - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
411/1952, nr. inv. 539);
3909. CREŢU, Leon (31.V.1906 – 1988 România) – cu stagiu de partid recunoscut din 1939 (dosar
C/203 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3910. CRISTEA, Sara - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 99/1978, idem 17/1980;
3911. CRISTESCU, Gizela (fiica lui Carol) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a
3912. CRISTESCU, Miltred (n. Medy SZENTES) (n. 16.12.1926) – secretar tehnic al Comisiei
Controlului de Partid în anii ’50, ulterior psiholog (în anii ’60 activa la Institutul de Medicină
Legală);
3913. CRIŞAN, David - membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1955;
3914. CRIŞAN, Isidor – din 1949 şofer la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 31 din 7 febr.
1949, partea I-a, p. 1089);
3915. CRIŞAN, Mihail (n. Mişu SORGHER (în alte dosar SFIGHER, respectiv SPIGLER)) – membru
de partid; cu fişă de cadre la secţia Economică a CC al PCR în anii ’50, respectiv referat de
cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 55/1956
3916. (?) CRÎŞMARU, Ioan (fiul lui Samson) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3917. CROITORU, Bercu - redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948,
ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
3918. CRUC, Samuel – în 1955 repartizat în centrala Ministerului Comerţului Interior (Dobre et al.
2006: 71);
3919. CSALNER, Erwin - în 1945 numit de ministrul Muncii consilier pe probleme de sport la Oficiul
“Muncă şi Lumină” (M.Of. nr. 11 din 15 ian. 1945, partea I-a, p. 276);
3920. CSERNAY, Berta – din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr. 171 din 29
iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
3921. CSERNOWITZ, Sámuel – în anii ’50 ziarist în presa comunistă din Târgu Mureş (Bottoni 2010:
172);
3922. CSUCSUJ, Paraschiva Elisabeta (n. FÖLDER) (n. 2.XI.1945 Oradea) – membru supleant al C.C.
al P.C.R. (1984-1989), şef al sectorului presă şi tipărituri în cadrul comitetului judeţean de partid
Bihor (1980-1984), membru al Comisiei Naţionale de Demografie;
3923. CSUTAK, Sara (fiica lui Ernest) – din Odorheiu Secuiesc, decorată în 1964 cu Ordinul Muncii
cls. III-a;
371
3924. CUCINSCHI, Herman (fiul lui Dominic) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3925. CUPS, Calman – în 1949 şef de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949,
nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
3926. CUSTON, Maurice – din 1949 cadru didactic la Şcoala specială de administratori de spitale şi
instituţii de ocrotire de pe lânfă Ministerul Sănătăţii (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p.
1123; Bărbulescu et al. 2009: 216);
3927. CUŞMARU, Herş - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al
Fabricii de Ulei “Plugarul” din Bacău (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3928. CZELLNER, B. - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de spirt din beiuş, Bihor(M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3929. CZEKE, David – preşedintele Colegiului de Partid regiunea Bihor în anii ’50;
3930. CZIMENT, Elisabeta (n. 24 mai 1896) – membră de partid din 1945 (dosar C/274 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3931. CZIMENT, Herman (n. 3 iunie 1897) – membru de partid cu stagiu recunoscut din 1930 (dosar
C/275 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3932. CZITRON, Ladislau (în unele documente Czitrom”) – ilegalist, combatant în războiul civil din
Spania, sub porecla “Mexic” (Sugarman, f.a., p. 108); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 10); în 1945 era director al
Băncii Generale de Credit din Bucureşti (v. M.Of. nr. 154 din 11 iulie 1945, partea a II-a, p.
4640); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în
Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763);
3933. DAIA, Rozalia - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1974);
3934. DALBERG, Solo - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a.
307/1952, nr. inv. 533);
3935. DAMACHINER, Leon - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Diana” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
3936. DAMSCHER, Max - redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948,
ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
3937. DAN, Francisca (n. Fany) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.36/1959;
3938. DANENBERG, ? – în sept. 1945 membru al Grupării Democrate Evreieşti din Oradea şi al
organizaţiei locale a Uniunii Patriotice (C. Crăciun 2009: 307);
3939. (?) DASCĂLU, Coman - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3940. DASCĂLU, Iancu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Kamgarn” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
3941. DAVID, Alexandru – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
la întreprinderea “Donca Simo” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p.
1058);
3942. DAVID, Carol - condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia
Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând
la 10 iunie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
3943. DAVID, Chaim – în conducerea A.R.L.U.S. Bârlad în 1945 (Ion N. Oprea 2007: 30);
3944. DAVID, Dan – fotograf în presă (la Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate) (1953-1958),
demis, emigrat în Israel (Solomovici 2003: 336-7);
3945. DAVID, Iancu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
372
3946. DAVID, Iosif (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3947. DAVID, Iosif (n. 28 mai 1935, Botoşani, fiul lui David şi Paula) – membru de partid din 1954,
informator al Securităţii535, după 1989 şeful C.E. Botoşani;
3948. DAVID, Iuliu - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 149/1956
3949. DAVID, Marcela – din febr. 1948 membru al C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R. (Şt.
Mihăilescu 2006: 427, 429-30);
3950. (?) DAVID (FLESAR) Maria – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 235/1975;
3951. DAVID, Rozalia – în 1947 era dactilografă la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr.
228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918);
3952. DAVID, Samoil (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3953. DAVID, A. Sara - decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a
IV-a;
3954. DAVID, Simion - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1953);
3955. DAVID, Viorica - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955);
3956. DAVIDEANU, Alexandru (fiul lui Aurel) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3957. DAVIDESCU, David – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1956, idem 13/1966;
3958. DAVIDESCU, Horia – fost director al Teatrului de Păpuşi din Craiova (anii ’60-’70), decorat în
1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3959. DAVIDKIEVICI, Gligor - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3960. DAVIDOVICI, Andrei – conferenţiar la Institutul Politehnic Bucureşti, cu dosar de cadre la
secţiile Economică (“dosare anexe” u.a. 25/1953, nr. inv. 63 şi 23/1954, nr. inv. 69) şi respectiv
Organizatorică ale C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3961. DAVIDOVICI, Camila - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionară în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Suceava (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3962. DAVIDOVICI, Ecaterina – din Arad, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“23 August” cls. a IV-a;
3963. DAVIDOVICI, Etty (n. SENDER) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978, idem
21/1980;
3964. DAVIDOVICI, Iancu (fiul lui Israel) (n. 3 mai 1923) – în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p.
4200); membru de partid din 1945, decorat în 1964 cu Medalia Muncii (dosar D/33 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3965. DAVIDOVICI, Iancu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3966. DAVIDOVICI, Leopold – în ianuarie 1949 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei
director adjunct al Magazinului de Stat “Oradea”, filiala Baia Mare (M.Of. nr. 13 din 17 ian.
1949, partea I-a, p. 602);
3967. DAVIDOVICI, Savel - în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3968. DAVIDOVICI, S. - din 1945 director al Oficiului Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 247 din 29
oct. 1945, partea I-a, p. 9544);

535
V. şi scanarea unei note informative privindu-l pe Mihai Diaconu la http://www.botosaneanul.ro/ancheta-
saptamanii/remember-securitatea-pe-urmele-muzicantului/
373
3969. DAVIDOVICS, Elisabeta (n. 1 aug. 1912) – ilegalistăcu stagiu recunoscut din 1934 (dosar D/35
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3970. DAVIDOVITS, Lazăr - membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955;
3971. DAVIDOVITZ, Ecaterina (n. 22 martie 1897) – membră de partid din 1946 (dosar D/36 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3972. DAVIDSOHN, Avram - în anii ’60 în centrala Ministerului Energiei Electrice;
3973. DAVIDSOHN, Iosif – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
3974. DAVIDSOHN, Herman – în 1948 angajat de ministrul Comerţului ca impiegat al Direcţiei
Comerciale Judeţene Neamţ (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 171
din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
3975. DĂNESCU, David - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3976. DEAK, P. Etelka (n. 5.XI.1905) - pensionară AFDA, membru de partid din 1938, propusă pentru
decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei PMR;
3977. DEAK, Helena (n. 26 mai 1910) – membră de partid dinn 1946 (dosar D/45 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
3978. (?) DEAK, Ludovic - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954);
3979. DEBRECZENY, Valer (fiul lui Ignaţ) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3980. DEBRECZI, Beile (fiica lui Arpad) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3981. DEHELEANU, Margareta (18.IX.1900 – 25.III.1977 Cluj) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din
1925, după război şefa catedrei de bazele marxism-leninismului la Universitatea “Babeş” din
Cluj în anii ’50 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 583 ş.u., 586 n.2) (dosar D/54 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
3982. (?) DELEANU, Gabriela – în 1948 era funcţionată în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, numită
reprezentant în Consiliul Director al Filarmonicii de Stat Bucureşti (M.Of. nr. 137 din 16 iunie
1948, partea I-a, p. 5160);
3983. DELEANU, Liviu (n. Lipa Cligman) (8.II.1911 Iaşi – 12.V.1967 Chişinău) – fugit în U.R.S.S. în
1940, după război rapsod proletcultist al noului regim prin volume precum Krasnodon (1950),
Vremuri noi (1952) ş.a.;
3984. DEMENYI, Ileana (fiica lui Francisc) - decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
3985. DEMENYI, Iosif (fiul lui Maior) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3986. DEMETER, Reghina - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 93/1979;
3987. DEMETER, Tereza – decorată în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din
27.I.1979);
3988. DENGEL, Carol - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt “Almaşul Mare” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3989. DENSCHY, Eva (14.IX.1912 – 22.VII.1980) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1941 (dosar
D/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3990. DERENEŢCHI, Hermina - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(1955);
3991. DERER, Herma (fiica lui Mihai) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3992. DEREVICI, I. Haia – decorată ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971, cu ordinul
“Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
3993. DERFLER, Iosif – membru în conducerea C.D.E. Vaslui la înfiinţare (1946), cu responsabilităţi
în domeniul cultural (Zahariuc 2010 II);
3994. DERFLER, Tina – în 1945 responsabilă cu ziarele de perete şi de stradă în cadrul secţiei
Propagandă a Cmitetului Judeţean Vaslui al P.C.R. (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean
P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
374
3995. DERMER, Fedora - în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3996. DERSZI, Zoltan - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Bihor (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3997. DEUTSCH, Adalbert - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (110/1955);
3998. DEUTSCH, Alfred - după război preşedinte al C.D.E. Oradea - Bihor (C. Crăciun 2007: 179-
80);
3999. DEUTSCH, Ella (fiica lui Izidor) (n. 6 sept. 1906) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1942,
decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV- (dosar D/69 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4000. DEUTSCH, Emeric - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “1 Mai”
Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4001. DEUTSCH, Ghizela (1882-1969) – militantă comunistă; incinerată la crematoriul “Cenuşa” din
Bucureşti (Bezviconi 1972: 112);
4002. DEUTSCH, Ignaţie (n. 8 iunie 1903) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1939 (dosar D/67
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4003. DEUTSCH, Imre – absolvent al Liceului Izraelit din Timişoara în 1947, apoi membru C.D.E.,
participant în vara lui 1947 la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea;
4004. DEUTSCH, I. Iosif (n. 1902) - membru P.C.R. din 1932, responsabil de revistă (1956), propus
pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R., decorat în 1978 cu ordinul “Steaua
R.S.R.” cls. IV-a; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1980;
4005. DEUTSCH, Martin (fiul lui Alexandru) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4006. DEUTSCH, Matei (15 febr. 1897) – membru de partid din 1945 (dosar D/70 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4007. DEUTSCH, Olga – ilegalistă (membru de partid din 1923), după război activistă a secţiei Relaţii
Externe a C.C. al P.M.R., subordonată Ghizelei Vass (dosare anexe, dosar nr. 45/1955);
4008. DEUTSCH, Rozalia (1 mai 1907) – membră de partid din 30 apr. 1945 (dosar D/71 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4009. DEUTSCH, Tiberiu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Ady” din Cluj-NapocaBucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea
I-a, p. 7349);
4010. DEUTSCH VARADI, Iosif – în 1974 inclus într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de
stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în
ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
27/1974)
4011. DEZIDERIU, V. - în conducerea C.D.E. Sibiu după război (Strătuţiu 2005: 13);
4012. DIACONESCU, L. Livia (n. FILDERMAN) (n. 1928 Focşani) – fiica lui Lazăr Filderman,
preşedintele C.D.E. Focşani în 1945; în anii ’50 cercetătoare la laboratorul spitalului “Vasile
Roaită”, apoi, până în 1979, la Institutul de Cercetări Alimentare, iar ulterior, până la
pensionarea din 1986, la Institutul pentru cultivarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr din Bucureşti;
în anii 2000 cercetătoare la C.S.I.E.R.; verişoară a mai celebrului Liviu Librescu (n. Lieber), fost
profesor universitar, asasinat în aprilie 2007 în S.U.A.;
4013. DIAMANTSTEIN, Dezideriu - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la
Fabrica de Cherestea “Eser şi Kessel”din Ierniţeni, Mureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea
I-a, p. 3431);
4014. DICHTER, Herman - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Secerătoarea” din Baloteşti, Ilfov (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7347);

375
4015. DI(C)K, Oszkar (n.16 iunie 1894) – din jud. Caraş-Severin, membru de partid din 1944, decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4016. DIKER MAIROVICI, Serena (n. 17 oct. 1903) – membră de partid din 1949 (dosar D/81
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4017. DINGHER, Alexandru – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. în anii ’50; referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr.188/1965;
4018. DIRŢU, Rozalia (fiica lui Aurel) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4019. DOBOŞ, Ghizela (n. 7 martie 1903) – membră de partid din 1945 (dosar D/98 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4020. DOBRESCU, Savian (fiul lui Emil) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4021. DOBROVICI, Simion - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1953), prim
secretar Vrancea în anii ’70; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
4022. DOKA, Rveca (fiica lui Pavel Jozsef) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4023. DOL(L)INGER, Marcel (17.IX.1911 – 28.III.1983) – membru de partid din 1944 (dosar D/108
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4024. DOMBI, Iosif - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4025. DONNER, P. Alexandru – lt.-col. în 1985 (la deces), decorat în 1964 cu decorat în 1964 cu
ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a; fiul
ilegalistului Paul Donner, prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
4026. DONENFELD, Isidor - în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou
la Oficiul Economic judeţean Brăila (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7877);
4027. DORNEANU, Bela - în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4028. DORNEANU, Vera – în ian. 1949 era stenodactilografă la cabinetul ministrului Industriei
(M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
4029. DOZSA, Sara (n. MARTIN) (n. 9 ian. 1905) – membră de partid din 1947 (dosar D/112 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4030. DRACH, Isidor – în 1948 numit delegat al Ministerului Industriei în conducerea
Comandamentului Neamţ-Bacău-Baia de exploatare a lemnului (M.Of. nr. 140 din 19 iunie
1948, partea I-a, p. 5234);
4031. (?) DRAPPEL, Ioan - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1953);
4032. DRAT, Jack - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director adjunct la
întreprinderea “Societatea Română pentru Industria de Bumbac” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din
4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
4033. DRĂGULINESCU, Mihai (n. SCHMIDT) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd.
C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
4034. DRECSLER, Ana - decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a
IV-a;
4035. DREXLER, Pavel - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 95/1956;
4036. DREGUS, Ernest - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1958);
4037. DROLL, O. Iosif - decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea
orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a;
4038. DROSU, Leon (12.VIII.1907 – IV.1982) – membru de partid din 1945 (dosar D/134 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4039. DRUCHS, Leon - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductăro tehnic
al Fabricii de Ulei “Brăila” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
376
4040. DRUCKER, Adolf (fiul lui Marcus) – membru în conducerea U.D.R. din Reşiţa după 1948,
decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4041. DRUCKMAN, Sami Constantin (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4042. DRUL, Iosub - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1979;
4043. DRUL, Şmil - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
4044. DUKASZ SCHWARTZ, Ladislau - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4045. DUMA, Mircea (fiul lui Samoilă) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4046. DUBOVITS, I. – secretar general al organizaţiei procomuniste a evreilor de limbă idiş IKUF în
1946 (Solomovici 2003: 45); membru în conducerea centrală a C.D.E. în 1948 (Zahariuc 2010
V);
4047. DULBERGHER, ? – doctor, responsabil C.D.E. Roman în 1946 (Andreescu, Nastasă şi Varga
2003a: 261);
4048. DULMAN, Gustav - în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de
semnătură pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
4049. DUMBRAVĂ, Artur (n. MENDELOVICI536) (6.III.1914 Bucureşti – 22.IX.1983) – ilegalist, cu
stagiu recunoscut din 1932; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă
(dosar D/146 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4050. DUMITRAŞCU, Iosif (n. KRAMER) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 56/1967;
4051. DUMITRESCU, Liuba (1917 – IV.2006, Bucureşti537) – ilegalistă din “vechea gardă”, arestată
în lotul de la Craiova (1936); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. a III-a (Levy 2002: 205);
4052. DUNCAN, Iacob (n. ARONSOHN) (fiul lui Aron) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii (M.Of.
nr. 46 din 26 febr. 1945, partea I-a, p. 1484; M.Of. nr. 96 din 26 aprilie 1945, partea I-a, p.
3437);
4053. (?) ECHENREITER, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1961, vol. I;
4054. ECKSTEIN, Otto (n. 3.XI.1928) – în 1947 membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din cadrul
Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657-8);
4055. EDELSTEIN, Avram - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 48/1983;
4056. EDELSTEIN, Iosef - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4057. EDELSTEIN, Levy – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1948, după
naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Intessa” din Bucureşti
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4058. EFUND KATZER, Clara - în 1946 numită de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la
fabrica de carton “Grün Zoltan şi Alexandru” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-
a, p. 10582);
4059. EHRENFELD, D. Margareta – din jud. Timiş, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a V-a;
4060. EHRENKRANTZ, Iosif (1903-1958) – medic, militant al mişcării comuniste, incinerat la
crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 121);

536
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 95.961 din 12 oct. 1948 în M.Of. nr. 246 din 22 octombrie 1948, partea I-a, p. 8480.
537
V. şi anunţul decesului la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr252_253/pagina18.pdf.
377
4061. EICHINGER, Desideriu – în 1948 repartizat de ministrul de Interne la dispoziţia Prefecturii
judeţului Alba (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1618);
4062. EIDLITZ, Miklos Nicolae (10.VI.1908-1971) – [foarte probabil fratele lui Zoltan Eidlitz, v.
supra, n.n.] militant al mişcării comuniste, membru de partid din 1945, incinerat la crematoriul
“Cenuşa” (Bezviconi 1972: 121) (dosar E/5 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4063. EILEN, Z. Leonard – decorat în 1973 cu Medalia Muncii în calitate de corespondent local al
ziarului România Liberă (Decretul nr. 33 din 27 ian. 19739;
4064. EINHORN, Schmerl (fiul lui Aron) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4065. EINTSCHENK, Ignatz - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Păianjen” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7347);
4066. EISENKRAFT, Moses – în 1948 numit de ministrul de Interne notar stagiar la dispoziţia
Prefecturii jud. Buzău (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
4067. EISINGHER, Harry - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegat în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4068. EISIKOWITZ, Dezideriu - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4069. EIZIKOVITS, Alexandru – membru de partid; în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne
membru al O.C.C. în oraşul Oradea; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978; (M.Of. nr. 279 din 5 dec.
1945, partea I-a, p. 10617);
4070. ECKSTEIN, M. Moise (19.XI.1899 – 18.IV.1986) – membru de partid din 1945, decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar E/2 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4071. EH(R)LING, Ecaterina (n. 24 nov. 1906) – ilegalistă, cu stagiu recunoscut din 1926 (dosar E/4
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4072. EISELE, Ernestin - după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri în judeţul Satu-Mare (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p.
5786);
4073. EISIG, Benjamin (alias “Vasile Dinu”) – membru de partid; în februarie 1945 numit de ministrul
Economiei Naţionale administrator de supraveghere la fabrica “Britania Kurzweil Clotilda” din
Timişoara (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 953); ulterior direcot al Uzinelor
Dermata din Cluj, iar din 1949 director comercial al S.C.S. “Romcereal”; cu referat de cercetare
la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1957;
4074. ELEFANT, Rozalia (n.Rozsa KATZ, fiica lui Samuel şi Zseni (n. Weinberger)) (2.XI.1919 Satu-
Mare – 5.V.2001 Tel Aviv, Israel) – membră de partid din 1945 (dosar E/8 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4075. ELENBERG, Isac - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Suceviţa” din Suceava (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4076. ELENBOGEN, Aron - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al întreprinderii “Partizanul”
din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4077. ELIAN, M. – arhitect al cartierului Steagul Roşu din Braşov, în acel timp “oraşul Stalin”;
4078. ELIAN, George - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr.114/1966;
4079. ELIAN, Gheorghe – în 1947 numit de ministrul Justiţiei judecător de şedinţă la Tribunalul
Rădăuţi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6677);
4080. ELIAS, Alexandru (n. 1925) – în prezent medic pensionar şi membru marcant al F.C.E.R., dar şi
lt.-col. (r.), fost ilegalist şi membru P.C.R., decorat aniversar în 1971 prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a, iar în 2009 de către preşedintele Băsescu în
calitate de membru al “comisiei Elie Wiesel”;
378
4081. ELIAS, E. - în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii naţionalizate
“Carpatina” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7); posibilă identitate cu:
4082. ELIAS, D. Elias – în 1946 era funcţionar la Confederaţia Generală a Muncii (M.Of. nr. 196 din
26 aug. 1946, partea I-a, p. 9267);
4083. ELIAS, Isac (1892 Călăraşi – 1990 Israel) – fost negustor de cereale în perioada interbelică,
după război membru de partid şi inspector de calitate în cadrul ROMCEREAL, mai întâi în
Călăraşi (până în 1952), apoi la Timişoara; emigrat în 1987 în Israel, alături de fiul său, dr. Mişu
Elias (v. infra);
4084. ELIAS, Iosif - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Argeş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4085. ELIAS, Iosub - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la
întreprinderea “Tir” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058); posibilă
identitate cu omonimul care în 1948, după naţionalizare, este numit de ministrul Industriei
conducător tehnic al întreprinderii “Amero” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea
I-a, p. 7347);
4086. ELIAS, I. Mişu (3.IV.1922 Călăraşi – 2006 Israel) – înscris în partid la sfârşitul lui 1944, ulterior
medic şi cadru didactic la I.M.F. Timişoara, emigrat în Israel în 1987 (M. Elias 2009: 253-73); îi
recomanda în 1967 pe atunci încă studentului Stefan (“Pişti”) Israel (astăzi medic pensionar în
israel) să-şi românizeze numele538;
4087. ELIAS, Victor - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R.
“Industria Fierului” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
4088. ELIZER, I. Sandy - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr.
802 din 21 dec. 1964;
4089. ENCIU, Abram (ENCEL) – după epurarea aparatului judiciar local, numit arhivar la tribunalul
Cluj (M.Of. nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);
4090. ENCIU, Ştefan (ANCEL) – membru P.C.R. după război, vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui din
aprilie 1947, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul
comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc
2010 I, IV), ulterior membru în Consiliul General Provizoriu al Asigurărilor Sociale (din 1949)
(M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619; B.I.R.E. 1 (31 ian. 1949): 7);
4091. ENCSEL, Geza (ENCEL) (18.X.1904 – 1.II.1977) - membru de partid din 1945 (dosar E/14
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4092. ENGEL, A. - în 1948 numit cenzor al Consiliului de Administzraţie la “Imprimeriile
Independenţa” (M.Of. nr. 32 din 9 febr. 1948, partea I-a, p. 1051)
4093. ENGEL, S. Ernö – din Bihor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a;
4094. ENGHEL, Emanuel (fiul lui Rudolf) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4095. EPSTAIN, I. Leib-Gheorghe - decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a;
4096. EPSTEIN, Iosif – după război numit membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi
Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012)
4097. EPSTEIN, Samy / Sami – membru (fondator al) C.D.E. Bârlad după război; în 1948 delegat al
Comitetului în consiliul judeţean al F.D.P. (Zahariuc 2012);
4098. ERLICHMAN, Milu – în 1948 ajutor de primar la Primăria Vaslui (Zahariuc 2010 V);
4099. ERLICHMAN, Tina – secretarul secţiei Femei din cadrul C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010
IV);

538
V. memoriile celui din urmă pe pagina web a comunităţii evreieşti din Timişoara la adresa
http://www.bjt2006.org/Pisti.pdf.
379
4100. (?) ERDEI, Suzana- în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului impiegată la Oficiul
Economic Judeţean Satu-Mare (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4101. ERNSTER, Bela (zis şi “Adalbert”; în unele documente “Ernester”) – vechi ilegalist şi
kominternist (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1700 şi 1786); voluntar în
Brigăzile Internţionale din Spania (Adorian et al. (1971: 404), Martin Sugarman (f.a.: 108) şi
David Diamant (1979: 371)); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu
grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764); cu
evoluţie ulterioară necunoscută;
4102. ERŞEC, Elisabeta (n. 30 nov. 1891) – membră de partid din 1945 (dosar E/27 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4103. ESCHENAZI, Marcel – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a
Baroului Dolj, reconfirmat în funcţie în 1948 (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1945, partea I-a, p. 384; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a,
p. 5232);
4104. ESCHENAZY, Emanuel – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S.
“Jiul” din Slatina (M.Of. nr. 249 din 26 oct. 1948, partea I-a, p. 8533);
4105. ESCHENAZY, Manea - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
4106. ESCU, Alfred (fiul lui Robert) – din Galaţi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4107. EŞANU, David – în 1949 contabil la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a
Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt.
30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4108. EŞANU, Iosif (fiul lui Moise) – directorul Spitalului Unificat din Petroşani, decorat în 1964 cu
Medalia Muncii, iar în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a IV-a;
4109. ETINGER, Solomon - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Texo” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4110. EZRI, Irina – de profesie magistrat, în 1950 numită secretar al comisiei electorale a regiunii
Bihor (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
4111. FADELMAN, Herman - în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în
campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
4112. FABIAN, Gheorghe (n. FRIEDMAN) - din 1948 contabil-şef la D.G.C.E. a M.I.C. M.Of. nr. 95
din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
4113. FAERSTEIN, Sigra - în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4114. FAIBIŞ, Herşcu - din iunie 1945 angajat al Oficiului Economic Judeţean Vaslui (M.Of. nr. 140
din 28 iunie 1945, partea I-a, p. 5291; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
4115. FAIBIŞ, Jean - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Fălciu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4116. FAIBIŞ, Moise - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4117. FAIERSTEIN, Iacob – ilegalist, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1911,
sub numele “Iakov Faerstein”);
4118. FAIERŞTAIN, Moisă – în martie 1945 numit de către ministrul Justiţiei judecător de şedinţă la
Tribunalul Baia (M.Of. nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2262);
4119. FAIMAN, Tiberiu - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Severin (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4120. FAINBLATT, Baruh - în aprilie 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
a Baroului Tulcea (M.Of. nr. 96 din 26 ar. 1945, partea I-a, p. 3424);
380
4121. FAINBLATT, Haim – în aprilie 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
a Baroului Tulcea (M.Of. nr. 96 din 26 ar. 1945, partea I-a, p. 3424);
4122. FAIVEL, Moritz (n. 3.IV.1913) – membru de partid din 1945 (dosar F/1 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4123. FALICOVITS, Etelca (n. 26 mai 1907) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1932, decorată în
1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a (dosar F/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4124. FALIKOVITS, Moricz (uneori transcris şi Mauriciu Falicovits) (n. 2 sept.1908) – ilegalist cu
stagiu recunoscut din 1927, decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (Decret
nr. 38 din 27.I.1979) (dosar F/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4125. FALL, Iuliu - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
4126. FANKOVITS, Emilian - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617);
4127. FANCSALI, Adalbert (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4128. FARCHY, Maurel (n. 23 martie 1900) – comunist, membru de partid din noiembrie 1944,
preşedinte şi respectiv vicepreşedinte al comunităţii evreieşti din Bucureşti în anii ’50 (Rosen
1990: 87) (dosar F/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4129. FARCHY, Renée (1904-1957) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”
(Bezviconi 1972: 126);
4130. FARKAS, Carol (fiul lui Martin) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4131. FARKAS, Erna (fiica lui Petru) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4132. FARKAS, Mauriţiu (fiul lui Samoilă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4133. FARR, Iacob (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4134. FAULHABER, Oscar - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
4135. FAY, Luiza – în iunie 1945 încadrată ca dactilografă la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr.
136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
4136. FAYER, Luisa - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul
Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
4137. FAZEKAS, Irina (fiica lui Emeric) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4138. FAZEKAS, Suzana (f. Margit ROZEMBERG) (10.IV.1902 – 12.XII.1984 România) – ilegalistă
cu stagiu recunoscut din 1931 (dosar F/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4139. FĂINARU, Lupu – cu fiţă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
307/1952, nr. inv. 533);
4140. FĂINARU, Sandu - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Bacău a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4141. (?) FEHER, Adalbert - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 72/1956;
4142. (?) FEHERVARI, Dezideriu - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1954);
4143. FEIERSTEIN, Moise – judecător, în 1947 era desemnat de ministrul de Finanţe membru al
Comisiei de Apel Fiscale de pe lângă Administraţia Financiară Baia (M.Of. nr. 101 din 5 mai
1947, partea I-a, p. 3533);
4144. FEIGA, Bercu – croitor; în august 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Huşi (M.Of. nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6949);
4145. FEIGL, Megik-Margareta (n. 22 iulie 1911) – membră de partid din 1946 (dosar F/28 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4146. FEIL, Lucian (fiul lui Matei) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4147. FEIMER, Matei - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
381
4148. FEITH, F. Eric - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802
din 21 dec. 1964;
4149. FEJER, A. Ladislau - în 1972 corespondent local în judeţul Sălaj al ziarului în limba maghiară
Elore, decorată cu Ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr.
337 din 4 sept. 1972;
4150. FELD, Adalbert - în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale
Lugoj de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p.
7082);
4151. FELD, Moze - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de spirt “Nicolina” din Iaşi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4152. FELDMAN, H.S. - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4153. FELDMAN, Izu (n. 20 apr. 1912) – membru de partid din 7 nov. 1944, decorat în 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (dosar F/33 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4154. FELDMAN, Mihai Francisc - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (4/1953);
4155. FELDMAN, Paula - în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe şefă de serviciu în cadrul Casei
de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4156. FELDMAN, Saie - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
4157. FELDMAN, Ştefan (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4158. FELDMAN, Teodor (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4159. FELDMAN, Victor – cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar
30/1947);
4160. FELDSOHN, Miriam – în 1949 responsabilă cu statul de salarii la magazinul de stat “Iaşul” din
Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-
1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4161. FELEA, A. Emil - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 58/1979;
4162. FELEA, Iosif (n. FELLER, fiul lui Leon şi Debora) (12.I.1909 – VII.1985) – membru de partid
din 1944 (dosar F/35 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); căs. cu Clara;
4163. FELIX, Bercu Riven (n. 14 martie 1906) – membru de partid din 1947 (dosar F/37 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4164. FELKER, Victor - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de de Drojdie comprimată din Seini, Satu-Mare (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea
I-a, p. 7548);
4165. FELSNER, Roza (n. 14 iulie 1907) – membru de partid din 1945 (dosar F/38 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4166. FELTER, Boris – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, probabil ilegalist;
4167. FERARU, Litman - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
Întreprinderii “Zimbrul” din Roman (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4168. FERARU, Sami (în alte documente FIERARU, zis şi Samy, Milu, Miluţ, fiul lui Ştrul) (1924-
2007) (a locuit în P-ţa Romană nr. 9 din Bucureşti) – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951), decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4169. FERARU, Ţili – fiica lui Ianoş; decorată în 1964 cu Ordinul Muncii” cls. III-a;
4170. FERCH, Gh. Oscar - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr.
802 din 21 dec. 1964;
4171. FERENCZY, Vilma (n. 17 febr. 1899) – membră de partid din 1947 (dosar F/45 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);

382
4172. FEŞTILA, Aurel S. (fiul lui Isidor) – etnolog, filatelist din Baia Mare, decorat în 1964 cu
Ordinul Muncii cls. III-a;
4173. FEUERSTEIN, Maximilian – membru de partid, şeful Serviciului Muncă şi Salarii la
Întreprinderile Grafice Timişoara în anii ’50 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 615);
4174. FEYNS, Marcel – în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de semnătură
pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
4175. FEYNS, Silvia - după război, până în iunie 1948, dactilografă principală în centrala Ministerului
Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi la Regia
Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din
15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
4176. FICLIS, Mihai - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (1952);
4177. FIDLER, Emilian - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (53/1954);
4178. FII, Carol (fiul lui Ioja) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4179. FILDERMAN, A. Lazăr (n. 8.IV.1890) – farmacist, în 1945 preşedinte al C.D.E. Focşani
(Dogaru 2010: 71);
4180. FILDERMAN, A. Lupu - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
4181. (?) FILIP, Egon – după război desenator-şef la Direcţia Culturală a Ministerului Informaţiilor
(M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3758);
4182. FILIPOVICI, Alexandru (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4183. FILISTER, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951);
4184. FINCHELESCU, Leiba - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Vaslui (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
4185. FINCHELSTEIN, B. Isac - în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
4186. FINCHELSTEIN, Froim (3.V.1915 – 2.X.1978 Bucureşti) – ilegalist cu stagiu recunoscut din
1935 (dosar F/50 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4187. FINCHELŞTEIN, Froichi - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a,
p. 8008);
4188. FINCHELSTEIN, Wiliam - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Iaşi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
4189. FINCHELŞTAIN, Beca – funcţionară la primăria Bârlad după 1944 (Zahariuc 2009: 215);
4190. FINKELSTEIN, Beniamin (n. 6 apr. 1897) – membru de partid din 1944 (dosar F/51 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4191. FINKELSTEIN, Aneta - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (6/1957);
4192. FINKELSTEIN, Gustav (n. 1889) – după 1944 funcţionar în administraţia locală a oraşului
Bârlad;
4193. FINKELSTEIN, Horea – în 1971 şef de secţie la Cooperativa “Chimica” din Bucureşti; decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4194. FINKELSTEIN, B. Isac - angajat al Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60; decorat cu
Medalia Muncii (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
4195. FINKELSTEIN, Isidor - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4196. FINKELSTEIN, Louis – în aprilie 1945 îi înceta detaşarea de la I.C.S. la Subsecretariatul
Organizării Statului, al Statisticii şi Inventarului (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p.
2944);
4197. FINKELSTEIN, W. - în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a
Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
383
4198. FINŢI, Iudith “Dita” (n. FRUCHTER) – membră de partid; artist plastic; referat de cercetare la
fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
4199. FIROIU, Vasile (n. Willi FAINŞTEIN) (27.XII.1911 Brăila – 1975 Bucureşti) – în perioada
interbelică ziarist la Zorile, Gazeta, Personal, Curentul (unde a fost chiar şeful de cabinet al
directorului Pamfil Şeicaru), după război ziarist (revista Argeş) şi publicist în Piteşti (Kuller
2008a: 146; Solomovici 2003: 161); incinerat;
4200. FIRU, Jean – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1964, vol. II;
4201. FISCHBACH, Ionas Herman (n. 26 oct. 1896) – membru de partid din 1946 (dosar F/54
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4202. FISCHEL, Heinek Haim (n. 10 febr. 1896)
4203. FISCHER, Adalbert (22.I.1904 – 20.II.1982 România) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1932,
(dosar F/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4204. FISCHER, Alexandru - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la
Oficiul Economic judeţean Hunedoara (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487;
M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
4205. FISCHER, Alexandru - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului director al Oficiului
Economic Judeţean Satu-Mare (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4206. FISCHER, Carol (fiul lui Riven) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4207. FISCHER, Ernestina (n. 21 apr. 1913) – membră de partid din 1945 (dosar F/58 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4208. FISCHER, Ervin - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei administrator al
S.A.R. “Bohn” şi respectiv director al întreprinderii “Union” din Jimbolia, Timiş (M.Of. nr. 205
din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
4209. FISCHER, Eugen (7.VII.1902 – VII.1984 România) – membru de partid din 1945 (dosar F/59
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4210. FISCHER, Leon (n. 5 nov. 1914) – membru de partid din 1944 (dosar F/60 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4211. FISCHER, Paul (n. 25 martie 1908) – membru de partid din 29 aprilie 1945 (dosar F/61 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4212. FISCHER, Ştefan - cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR în anii ’50;
4213. FISCHER, ? – participant la şedinţa plenară a organizaţiei de partid a M.A.E. în 1952 (v.
stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003: 178);
4214. FISCH(H)OFF, Irina (n. Iren) (1914-2005) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (84/1953); a locuit până la sfârşitul vieţii în Bucureşti, Bd.
Kiseleff nr. 14;
4215. FIŞMAN, Eidia – în 1955-1956 asistent de bază de limbă rusă la I.P.B. Bucureşti (I.P.B. f.a., p.
56);
4216. FISCHMAN, Hanta Elena (n. 2 apr. 1923) – membră de partid din 1945 (dosar F/62 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4217. FISCHMAN, Hugo (n. 2 nov. 1919) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1936 (dosar F/63
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4218. FISCHMAN, Mendel – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 11/1976, 9/1983, 21/1980 şi
14/1988;
4219. FISCHMAN, Moise – în iulie 1945 numit funcţionar al primăriei Briceni, Hotin (M.Of. nr. 153
din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5832);
4220. FISCHMAN, Viorel Mircea (26.IV.1917 – 13.I.1981) – membru de partid din 1945 (dosar F/65
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
384
4221. FIŞER, Friderich – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului
de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945,
partea I-a, p. 6127);
4222. FIŞER, Simion – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei”
clasa a III-a;
4223. FITZIG, Iulian (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4224. FLACHS, Nicolae - în 1948 membru al filialei judeţene Covurlui a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4225. FLAGEL, Isidor – aprod la Tribunalul Suceava (M.Of. nr. 63 din 15 martie 1946, partea I-a, p.
2316);
4226. FLECHTENMACHER, Alexandru – din 1945 supraveghetor lucrări la Direcţia Dunării
maritime a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4786);
4227. FLECHTENMACHER, Richard - după război numit judecător la Tribunalul Constanţa (M.Of.
nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3534);
4228. FLINKER, Ernest Maria – în 1948 era controlor administrativ la Inspectoratul Muncii R.-Sărat
(M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6009);
4229. FLISS, Isac - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei şi Comerţului preşedinte
al C.A. al S.A.R. “Uzinele Textile Române Trebisch” din Bucureşti (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948,
partea I-a, p. 110);
4230. (?) FLORESCU, Aurel - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.
189/1952, nr. inv. 527);
4231. FLORESCU, Iosif (fiul lui Frantz) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4232. FLORESCU, Isabela (fiica lui Heinrich) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4233. FLORESCU, Nely (Germaine) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
4234. (?) FLORESCU, H. Nicolae – funcţionar C.S.P., decorat prin Decretul nr. 423 din 15 iulie 1963
cu Medalia Muncii;
4235. FLORIAN, Aurel (fiul lui Ludvig) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4236. FLORIAN, Sergiu – din 1946 responsabil presă şi propagandă în cadrul C.D.E. Vaslui (Zahariuc
2010 II); probabil Sergiu Florian (n. Rosenberg, fiul lui Avraham şi Clara) (1918 – 1985
Herzlya, Israel);
4237. FLORISI, August (fiul lui Rudolf) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4238. (?) FOCHT, Iuliu (n. 7.II.1910), membru de partid din nov. 1944 (dosar F/83 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4239. FOGEL, Adolf - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
4240. FONEA, Evelin (1931 Dorohoi - 2004 Bucureşti) – responsabil de presă în cadrul Ministerului
Culturii în anii ’60 (co-editor al anuarului Călăuza Bibliotecarului), biblioteconomist la
Biblioteca Centrală de Stat, publicist, după 1990 redactor la Realitatea Evreiască; soţia lui Max
Fonea;
4241. FONI, Iancu (fiul lui Failişi (Faibiş?, n.n.) şi Janeta) – medic, membru P.M.R. Iaşi, în septembrie
1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi
(i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009:
200); în 1966 publica lucrarea “Imponderabilitatea”;
4242. FONSTEIN, Rozi – în 1948 numită stenodactilografă-şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 164 din
19 iulie 1948, partea I-a, p. 5970);
4243. FORIŞ, Rudolf - în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);

385
4244. FORSCHMIDT, Osias - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Încălţăminte nr. 6 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4245. FOTO, I. Iosu – din jud. Prahova, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
4246. FRANCHE, Oscar (fiul lui Adolf) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 144/1956; decorat în
1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4247. FRANCISCOVICI, Oscar – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
4248. FRANCIUC, (Leon) Ştefan - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4249. FRANK, I. Bela - decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a
III-a;
4250. FRANK, Tiberiu (fiul lui Dezideriu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4251. FRATER, Iosif – şef de birou în cadrul Primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul
jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
4252. FRATER, G. Ida – din Oradea, decorată în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu titlul “Învăţător
emerit al R.S.R.
4253. FREIFELD, Emil (1926 – 8.VI.2008, Bucureşti) – de la sfârşitul anilor ’50 procuror la Parchetul
General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (Cajal şi Kuller 2004: 333, etc.);
4254. FRENKEL, ? [Fränkel?] – fostă sionistă, după august 1944 militantă comunistă şi şefa cadrelor
la C.D.E. Bucureşti în prima jumătate a anilor ’50; emigrată în Israel (Rosen 1990: 82 corob. cu
97; preluat şi în Solomovici 2003: 175-6); probabilă identitate cu ilegalista Itta Frenkel
menţionată de Solomovici (2001 I: 195);
4255. FRENKEL, ? – şef de birou cu grad de căpitan în cadrul Direcţiei de Informaţii a Armatei,
menţionat în memoriile lui Titu Simon (v. Solomovici 2003: 472, 473);
4256. FRENKEL, Aurel - numit, după naţionalizare, director al Ţesătoriei “Bistriţa” din Bacău, prin
decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea
I B, p. 7344), până în februarie 1949 (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473);
4257. FRENKEL, Desideriu (n. 16.X.1878) – ilegalist, decedat în 1945 (dosar F/108 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4258. FRENKEL, Paula - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la
Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of.
nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
4259. FRENTZ, Gheorghe - croitor; în august 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Huşi (M.Of. nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6949);
4260. FREUND, Henrich (n. 13.X.1922) – membru de partid din 1946 (dosar F/109 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4261. FREVELINC, Iosif - condamnat la 3 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 noiembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4262. FRIDENTAL, Şlomo (n. Şlioma) (13.XI.1907 Zguriţa, Soroca – 14.VIII.1999 Iaşi) – prozator
instrumentalizat de regimul comunist;
4263. FRIDMAN, Bernard - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare
a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
4264. FRIDMAN, Cecilia - în iulie 1945 numită prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a,
p. 6127);

386
4265. FRIDMAN, Ita - în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei directoare a
întreprinderii “Arly” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4266. FRIDMAN, Jean – din 1947 farmacist la Direcţia Dunării Maritime a Ministerului
Comuncaţiilor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4786);
4267. FRIDMAN, Salamon – din jud. Bihor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
4268. FRIED, David (fiul lui Martin) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4269. FRIED, Samoilă (n. 7 iulie 1908) – membru de partid din 1945) (dosar F/110 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4270. FRIEDLER, Zoltan (n. 10 ian. 1911) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1936, (dosar F/111
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4271. FRIEDMAN, Alexandru - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la
fabrica de ciorapi “Standard” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p.
2615);
4272. FRIEDMAN, Dezideriu - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1966;
4273. FRIEDMAN, Eugen (fiul lui Ilie) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4274. FRIEDMAN, Gh. Elisabeta - decorată în 1967 cu ordinul Medalia Muncii;
4275. FRIEDMAN, Ghitla (n. STERN) (n. 9 sept. 1919) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1939
(dosar F/112 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4276. FRIEDMAN, Herman - în 1949 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul
Constanţa (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 323);
4277. FRIEDMAN, Iuliu (26.VII.1906 – 15.XI.1980) – membru de partid din 1945 (dosar F/113
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4278. FRIEDMAN, Marcel – secretarul general al Federaţiei Române de Baschet între 1950 şi 1958539;
4279. FRIEDMAN, Maria (fiica lui Ignaţiu) (30.X.1904 – 18.XI.1985) – membră de partid din 1945,
decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a (dosar F/114 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4280. FRIEDMAN, Nandor - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Flacăra” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4281. FRIEDMAN, Nicolae - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor
tehnic al Fabricii de spirt “Moldova”, jud. Baia (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7548);
4282. FRIEDMAN, Şmil Solomon (n.13dec. 1900) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1925 (dosar
F/115 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 15);
4283. FRIEDMAN, Ştefan - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la fabrica de
bere “Dreher Hagenmacher” din Oradea (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
4284. FRIEDMANN, Alexandru - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei
conductor tehnic al Fabricii de spirt “Recea Criştur” din jud. Someş (M.Of. nr. 211 din 11 sept.
1948, partea I-a, p. 7548);
4285. FRISCHER, Paul – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(123/1951);
4286. FRIZE, Versavia - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4287. FRODA, M. Alexandru (n. WEITZENDORF) (1894-1973) – inginer, matematician, membru de
partid, cadru didactic la Universitatea Bucureşti; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin
Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964 (v. şi Kuller 2008a: 156-7);

539
V. http://www.frbaschet.ro/federatie/despre-federatie/istoric-secretari.
387
4288. FROIMOVICI, Ernestina - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la
Oficiul Economic judeţean Roman, în 1947 reconfirmată în funcţie de ministrul Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947,
partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
4289. FROIMOVICI, Isac “Ion” - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la
Oficiul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
4290. FRONESCU, Octavian (FROIMOVICI) – după război şef de birou la Monetăria Naţională
(M.Of. nr. 161 din 15 iulie 1948, partea I-a, p. 5902);
4291. FROST, Ozias – în 1950 funcţionar în Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice (Duţi et al.
2002: 90);
4292. FRÖHLICH, Haralambie (fiul lui Gerşon) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4293. FRÖHLICH, Maria Reghina (fiica lui Vilhelm) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4294. FRÖHLICH , Max - în conducerea C.D.E. Sibiu după război (Strătuţiu 2005: 13); în 1948 numit
de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Sibiu
(M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4295. FROIM, Iosif (probabil topică inversată) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosare anexe, u.a. 307/1952);
4296. FRUCHLING, Aron – în 1948 membru C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4297. FRUCHTER, Mihai - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
4298. FRUCHTER, Moritz (fiul lui Iosif şi Regina) – inginer, membru P.M.R. Bucureşti, în 1950-1952
asistent la Facultatea de Metalurgie a I.P.B., în septembrie 1949 era menţionat sub numele eronat
dactilografiat “Meritz Fruhter” într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de
studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei,
Dobrincu şi Goşu, 2009: 200); ulterior emigrat în Israel;
4299. FRUCHTMAN, Aneta - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizată în oct. 1948 la
Administraţia Financiară judeţeană Iaşi (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4300. FUCHS, Betty (fiica lui Saia) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4301. FUCHS, Dezideriu - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de
Cherestea “Fuchs Herman” din Moineriu, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a,
p. 3431);
4302. FUCHS, German - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de
Cărămizi “Fuchs David” din Sighetu Marmaţiei (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p.
3431);
4303. FUCHS, Sebastian – până în august 1948, când este suspendat din funcţie, agent administrativ la
Administraţia Financiară TimişTorontal (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7075);
4304. FUCHS, Ştefan - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4305. FUHRMANN; Mozes - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al
Fabricii de spirt “Suceviţa” din Suceava (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4306. FUNDOIANU, Oscar – în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la vopselăria “Cămila” din Iaşi (M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p.
10866);
4307. FURMAN, Adolf - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului
de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945,
partea I-a, p. 6127);
4308. FURMAN, Teofil - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului
de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945,
partea I-a, p. 6127);
388
4309. FÜLÖP, Ernst (fiul lui Sigismund) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4310. FÜLÖP, Ester (fiica lui Carol) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4311. FÜLÖP, Suzana (16.IV.1909 – 10.III.1980) - (dosare F Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4312. GAAL, Gavril – membru de partid; în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei
Naţionale profesor suplinitor la Facultatea de Filosofie şi Sociologie a Universităţii de Stat cu
predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p.
11192); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 172/1956;
4313. GABE, Herbert Davidovici (alias “Carles”) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1749); în 1947 încadrat pentru merite de
voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr.
2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4314. GABOR, Iosif (n. GALANDAUER) - cu dosar de cadre la secţiile Economică (dosare anexe,
u.a. 25/1953, nr. inv. 63), respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. în anii ’50;
4315. GAL, Margareta (fiica lui Iuliu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4316. GAL, Moise - condamnat la 3 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat
de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş,
pedeapsa expirând la 8 dec. 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4317. GAL, Ştefan - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
4318. GALL, Andrei (n.15 nov. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar G/18 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4319. GALL, Coloman (n. 14nov. 1899) – membru de partid din 1944 (dosar G/19 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4320. GALL, Emeric (n. 9 iul. 1897) – membru de partid din 1945 (dosar G/20 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4321. GALL, Iosif - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a; cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); posibilă identitate cu “Gall Iosif Ivanovici”, cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 692);
4322. GALL, F. Iuliu(s) – de la începutul anilor ’50 în aparatul economico-financiar al sistemului
comunist, în anii ’60 şef serviciu în centrala Ministerului Energiei Electrice; cu dosar la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 16/1951);
4323. GALL, Mihai – la sfârşitul anilor ’60 activist al comitetului judeţean Covasna al P.C.R., decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
4324. GALL, Stefan - după epurarea aparatului judiciar local, prim grefier la Tribunalul Cluj (M.Of.
nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);
4325. GALL, Ştefan (fiul lui Samoilă) (15.II.1911 – 6.X.1982) – membru de partid din 1945, decorat
în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a) (dosar G/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 67/1961;
4326. GALL, Stefania - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 29/1966;
4327. GALOTI-PAUKER, Henriette - referentă în centrala C.A.S.B.I. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din
13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785);
4328. GALPAL, Susana (fiica lui Iosif) - decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4329. GAMŞIEVICI, Idel - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Prutul” din Galaţi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
4330. GANCZ, Terezia(14.IV.1903) – membră de partid din 1945 (dosar G/27 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);

389
4331. GANDELMAN, Faivel - în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou
la Oficiul Economic judeţean Timiş-Torontal (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p.
7876; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
4332. GANDELMAN, Roza – din 1953 asistent limba rusă la I.P.B., după 1955 probabil transferată, în
1966 reîncadrată pe acelaşi post, pensionată în 1970 cu grad de lector (I.P.B. f.a., pp. 53, 57, 62,
76, 85);
4333. GANE, Horia (n. Herman ROŞU-GUTMAN, fiul lui Şmuel (alias Samoil) şi Fani) (10.IV.1936
Scăieni, Prahova – 6.VII.2004 Bucureşti) – membru de partid, absolvent al Universităţii
Muncitoreşti din Bucureşti (1958), apoi bibliotecar la Şantierul naval din Olteniţa, director al
Bibliotecii Raionale din Urziceni, activist cultural la Bacău şi corector la revista Ateneu, ulterior
funcţionar al F.C.E.R. (1976-1981); colaborator la Luceafărul, Ateneu, Steaua, Tribuna,
Contemporanul, România literară, etc.
4334. GANEA, Tudor (n. GOLDENBERG) (1922 Bucureşti – 1971 S.U.A.) – matematician; membru
de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 67/1955; emigrat la începutul anilor ’60, stabilit în S.U.A.;
4335. GANTZ, Bernat (n. 27 martie 1908) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1932 (dosar G/29
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4336. GANTZ, Tereza (n. KARPELES, 14.IV.1903 Lunca Bradului, Mureş) – ilegalistă, membru de
partid din 1939, după război activistă de partid în judeţul Harghita;
4337. GARCEA, Alexandru (n. GOLDENBERG) – în perioada comunistă funcţionar în cadrul
oficiului juridic al Academiei R.P.R. (Cajal & Kuller 2004; Kuller 2008a: 440);
4338. GASTNER, Alexandru – în 1948 era impiegat la Administraţia Financiară Bucureşti, sectorul II
Negru (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4339. GAZDOVITZ, Nicolae - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor
tehnic al Fabricii de drojdie comprimată din Seini, Satu-Mare (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948,
partea I-a, p. 7548);
4340. GÂTLAN, Isidor – în 1948 numit membru al conducerii nou-înfiinţatei cooperative agricole “30
Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
4341. GEBER, Arthur - în 1948 membru al filialei judeţene Rădăuţi a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4342. GECZO, Iosif – activist local de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(1951);
4343. GEDEON, Marga - în 1948 era dactilografă principală în centrala Ministerului Comerţului
(M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696);
4344. GEICA, Ludmila (fiica lui Elizei) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4345. GELBERG, Desideriu – în nov. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Oradea (M.Of. nr. 262 din 15 nov. 1945, partea I-a, p. 9981);
4346. (?) GEIER, Alfred - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de
persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973,
care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
4347. GEIGER, I. Erna-Marie – decorată în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a V-a;
4348. GELES, Radu – referent titular în centrala C.A.S.B.I. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie
1947, partea I-a, p. 4785);
4349. GELLER, David - din nov. 1944 judecător la Judecătoria mixtă Suceava (M.Of. nr. 253 din 1
nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
4350. GELLER, Hirşin (fiul lui Aron) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4351. GELIUC, Adolf (n. 24 aug. 1902) – membru de partid din 1945 (dosar G/44 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
390
4352. GELLISZ, Sandor - după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Oradea (C.
Crăciun 2007: 179-80);
4353. GEORGESCU, Emilia Alice - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1956;
4354. GENADT, David - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1966;
4355. GENADT, Martin (n. 2 iunie 1909) – membru de partid din 1946 (dosar G/46 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4356. GEORGESCU, Julieta în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
4357. GEORGESCU, Matilda (12.XI.1900 – 30.VI.1989 România) (n. ALTAR? v. supra) – ilegalistă
cu stagiu recunoscut din 1929 (dosar G/55 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4358. (?) GERE, Iosif - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4359. GERE, I. Rozalia (11 febr. 1894) - din Timişoara, membră de partid din 29 martie 1945,
decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a V-a (dosar G/61
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4360. GERŞL, Mauriţiu - după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri în judeţul Arad (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
4361. GIDOFALVI, Maria (fiica lui Samoilă) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4362. (?) GIROVEANU, Andrei (1919-1971) – ziarist, incinerat la crematoriul “Cenuşa”; fratele
compozitorului Aurel Giroveanu (Engelberg)?;
4363. GHEDEON, Iosif (GEDEON) – activist de partid, deputat de Arad, din partea Uniunii Populare
Maghiare (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); în anii ’50 şefului
filialei Timiş a C.C.S., cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954);
4364. GHELBERG, Lora - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR;
4365. GHELBERG, Wilhelm - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Baia a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4366. GHELBERG, Burah (n. 27 aug. 1916) – membru de partid din 1944 (dosar G/67 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4367. GHELBERG, Sora (n. 24 ian. 1888) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1936 (dosar G/68
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4368. GHELERTER, Regina – ilegalistă; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 213/1975; decorată aniversar prin decretul nr.
157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
4369. GHELFAN, Rozalia (n. 30 ian. 1903) – membră de partid din 1941 (dosar G/69 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4370. GHEMENT, Odin – şef de serviciu la uzina mecanică de utilaje chimice “Griviţa” din Bucureşti,
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4371. GHEORGHIU, Iosif (n. BESEADOVSCHI; fiul lui Marc) – membru de partid; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 9/1967; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4372. GHERAR, Moscu – până în 1950 în conducerea societăţii “Alimentara” (Duţu et al. 2002: 95);
4373. GHERŞIN, Gheorghe - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4374. GHERSEN, Ghersen – în iunie 1948 numit inspector administrativ la Inspectoratul general
Administrativ al Circumscripţiei Iaşi (M.Of. nr. 135 din 14 iunie 1948, partea I-a, p. 5095);
4375. GHE(R)ŢLER, Victor – instalat de sovietici primar al oraşului Vaslui (29 august – 17 sept.
1944) (Zahariuc 2010 I şi 2009: 27);

391
4376. GHIDALY, Emil – din sept. 1948 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul
Someş (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a,
p. 7438);
4377. (?) GHILEZAN, Zini - în 1948 membru al filialei judeţene Turda a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4378. GHIMBERG, Ilie (n. 4 dec. 1891) – membru de partid din 1945 (dosar G/92 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4379. GHIMBERG, Nathan (n. 18 aug. 1883) – membru de partid din 1947 (dosar G/83 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4380. GHIMIRIGIU, David – după război şef adjunct de birou la Administraţia Financiară a sectorului
I Galben din Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4381. GHITIŞ, Aron - condamnat la 6 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
eliberat după 23 august 1944;
4382. GHIULA, Aurel (fiul lui Isidor) – agronom, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4383. GHIZIC, Alex. – până în 1952 redactor responsabil al almanahului literar Iaşul nou (înlocuit din
motive medicale)540;
4384. GIDALI, Olga (n. 27 apr. 1905) – membră de partid din 1932 (dosar G/91 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4385. GIDALI, Wilhelm (n. 4 sept.1904) – ilegalistcu stagiu recunoscut din 1931 (dosar G/92 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4386. GILBERT, I. Adalbert – inginer, după război membru al grupării revizioniste Bethar
(Solomovici 2003: 182); director al Direcţiei Lucrări Speciale C.F.R. din cadrul Ministerului
Transporturilor, apoi, timp de peste două decenii, director general al Întreprinderii
Energoconstrucţia din subordinea Ministerului Energiei Electrice, ulterior Întreprinderea de
Construcţii Hidroenergetice Bucuresti (viitorul I.S.P.H.), iar la sfârşitul anilor ’50 şeful
şantierului la Lacul Bicaz; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a, în 1966 cu ordinul
“Steaua R.S.R.” clasa a II-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr.
157 din 4 mai 1971) şi în 1972 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I; cu dosar la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 25/1953);
4387. GIORMĂNEANU, Silvia (n. ŢUPERMAN) - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosare anexe u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
4388. GIPS, Ghizi (probabil soţia ilegalistului Leonid Leiba Gips, v. infra) – din 1945 în conducerea
U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380);
4389. GIPS, Leiba Leonid Şimovici zis “Leon” (n. 10 ian. 1894) - ilegalist (cu stagiu recunoscut din
1938); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1925); aflat şi pe lista Siguranţei în 1941 (v. intrarea “Cips Leon, Cavafii Vechi nr. 11);
internat în 1940 în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc (A.N.I.C., fd. D.G.P., dosar nr.
104/1940, ff. 10-11); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa
a III-a (dosar G/9; Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1948, după naţionalizare, numit
administrator unic la “Venus” Bucureşti (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1874);
4390. GLASBERG, B. – în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J.
Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945); probabilă
identitate cu “Berman Glasberg”, prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)

540
Probabil acelaşi cu omonimul menţionat la
http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_24.html.
392
4391. GLASBERG, Marcel – în febr. 1949 era membru în conducerea Oficiului Consiliului Tehnic
Superior al Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 30 din 5 febr. 1949, partea I-a, p. 1076);
4392. GLASER, Samuel - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Rădăuţi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4393. GLASMAN, Buium – în 1945 numit de ministrul Muncii preşedinte al comisiei interimare a
Oficiului judeţean de Muncă Neamţ (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1945, partea I-a, p. 384);
4394. GLASTHAL, Leo – în 1946 era şef de birou la Prefectura judeţului Tutova (M.Of. nr. 167 din 26
iulie 1946, partea I-a, p. 6381);
4395. GLAUBER, Iolanda (19.I.1909 – 21.V.1984 România) – membră de partid din 1945 - (dosar
G/97 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4396. GLAUBER, Leo (7.IX.1903 – 22.X.1977) – membru de partid din 1945 (dosar G/98 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4397. GLICMAN, Moise - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4398. GLINERT, Iulius (fiul lui Isidor) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4399. GLUKMAN, L. Moris - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R.
nr. 802 din 21 dec. 1964;
4400. GLÜKMAN, Moise – în 1948 era controlor în cadrul Administraţiei Financiare Vaslui (M.Of.
nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5634);
4401. GLÜCK, Andrei - în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale
Satu Mare de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-
a, p. 7082);
4402. GODEL, Meer - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii
de spirt “Moldova” din jud. Baia (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4403. GOLD, Elias – membru în coducerea C.D.E. Vaslui din 1946, responsabil de secţia/resortul
juridic(ă) (Zahariuc 2010 II, V);
4404. GOLD, Iacob - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Apretura” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4405. GOLD, Wolf (fiul lui Solomon) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4406. GOLDAN, Dan – în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de
Administraţie al Băncii Generale de Economii Sibiu (M.Of. nr. 160 din 16 iulie 1947, partea I-a,
p. 6119);
4407. GOLDĂNBERG, Aron - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4408. GOLDĂNBERG, Wyly - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
u.a. 411/1952, nr. inv. 539);
4409. GOLDBERG, Isac Vladimirovici - în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. membru al Consiliului
de Administraţie la fabrica de cauciuc “Cordatie” din Braşov (M.Of. nr. 244 din 21 oct. 1946,
partea I-a, p. 11284);
4410. GOLDBERGER, I. Adalbert (n. Albert Goldberger; 1910, Zalău; fiul lui Wolf (Lupu) şi
Reghina) – fratele demnitarului comunist Nicolae/Miklos Goldberger (v. supra); în 1941 croitor,
ilegalist, aflat pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; decorat prin Decretul
nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a];
4411. GOLDBERGER, Adolf – în mai 1946 preşedintele C.D.E. din plasa Cehul Silvaniei541;
4412. GOLDBERGER, Bela – în 1948 numit profesor de Educaţie Cetăţenească la Şcoala Juridică
Populară de pe lângă Tribunalul Sălaj (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);

541
http://www.survivors-romania.org/text_doc/salaj_simleu.htm.
393
4413. GOLDBERGER, Ernest (n. 23 iun. 1913) – membru de partid din 1945 (dosar G/105 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4414. GOLDBERGER, Fane – ilegalist, fost şef al serviciului tehnic al C.C. al U.T.C. în anii ’30,
respectiv membru al organizaţiei de partid Braşov în timpul războiului, ulterior activist local de
partid;
4415. GOLDBERGHER, Wilhelm - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei
conductor tehnic al Fabricii de Ulei “Roman” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948,
partea I-a, p. 7546);
4416. GOLDEMBERG, Adela (n. Finchelstein-Rabinovici) (12.V.1909 – 20.XI.1985 România) –
membră de partid din 1945 (dosar G/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4417. GOLDEMBERG, Avram (n. 30.I.1910) – membru P.C.R. din 1930, funcţionar, decorat în 1949
cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a; propus pentru decorare în 1961 într-un raport al
Cancelariei P.M.R. (dosar G/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4418. GOLDEMBERG, Ernest (fiul lui Ernest) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4419. GOLDENBERG, Aron – casier general al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
4420. GOLDEMBERG, Aurel - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a,
p. 8008);
4421. GOLDENBERG, Arthur - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al fabricii “Forţa”
(Rova)ovăţ (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4422. GOLDENBERG, D. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Fortex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
4423. GOLDENBERG, Enta - în 1948 membru al filialei judeţene Vaslui a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4)
(inclusă în Kuller 2008a: 440);
4424. GOLDENBERG, Ernestina - până în februarie 1949 angajată a administraţiei exterioare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca dactilografă a Serviciul Judeţean Botoşani (M.Of. nr. 32
din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
4425. GOLDENBERG, Izu – în iulie 1948 membru P.M.R. şi responsabil al resortului organizatoric al
C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4426. GOLDENBERG, Lazăr - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Teleorman
(M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
4427. GOLDENBERG, Lola - din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Brăila (M.Of. nr. 171
din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
4428. GOLDENBERG, Lupu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al filaturii “Olga Bancic” din Zărăfoaia (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4429. GOLDENBERG, Maer – în conducerea C.D.E. Vaslui din 1946, cu responsabilităţi
organizatorice (Zahariuc 2010 II);
4430. GOLDENBERG, Marcu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
la “Apretura de Mătase Nr. 1” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4431. GOLDENBERG, Mayer - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Gallia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4432. GOLDENBERG, Rebeca - din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr.
171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
4433. GOLDENBERG, Sarah – în 1948 angajată stenodactilografă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 208
din 8 sept. 1948, partea I-a, p. 2332);
4434. GOLDENBERG, Ţivia/Ţilly (28.XI.1905 – 24.V.1976 România) – membră de partid din 1945
(dosar G/109 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

394
4435. GOLDENBERG, Valentina – doctoriţă, martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954
(Solomovici 2004: 211; Kuller 2008a: 440);
4436. GOLDENBERG, ? – magistrat din Iaşi inclus în “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori”
(în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
4437. GOLDENBERG-Şerban, Niuma (d. 2002) – inginer, şef de secţie la ICECHIM în anii ’60,
decorat cu Premiul de Stat;
4438. GOLDENSTEIN, Avram - în 1948 numit cenzor supleant în conducerea nou-înfiinţatei
cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012)
4439. GOLDENSTEIN, Clara - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
4440. GOLDENSTEIN, Henry – subprefect de Bârlad după 23 august 1944 (A.N.I.C. inventar 3059,
secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 14/1944, p. 16 în inventarul online);
4441. GOLDENSTEIN, A. Simon - farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent
(r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p.
4138);
4442. GOLDFADEN, Benjamin - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor
tehnic al Fabricii de spirt din Târgovişte (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4443. GOLDFARB, Valentin - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la
Administraţia Financiară a sectorului II Negru Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-
a, p. 7928);
4444. GOLDFEIN, Bercu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4445. GOLDHAMER, M. – în 1948 membru al C.C. al C.D.E. (Zahariuc 2012);
4446. GOLDHAMER, Arnold - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al
Fabricii de Spirt din Beiuş, Bihor (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4447. GOLDHAMMER, Eduard (fiul lui Arpad) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4448. GOLDHIRSCH, Samoil - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
4449. GOLDMAN, Isabella – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a.
307/1952, nr. inv. 533);
4450. GOLDNER, Alexandru - în 1948 membru al filialei judeţene Timiş-Torontal a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp.
5283-4) (acelaşi în Kuller 2008a: 440?);
4451. GOLDNER, Carol-Andrei (n. 8 febr. 1917) – membru de partid din 1945 (dosar G/113 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4452. GOLDNER, Charlotte – în 1948 membru al secţiei judeţene Arad a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4)
(aceeaşi în Kuller 2008a: 440?);
4453. GOLDNER, Elisabeta (n. 26 dec. 1908) – membră de partid din 1945 (dosar G/113 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4454. GOLDNER, Irina (n. 23 sept. 1916) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1937 (dosar G/111
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4455. GOLDSCHMIDT, Maria (fiica lui Iosif) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4456. GOLDSFARB, B. – în 1945 membru al secţiei litere-filosofie a A.R.L.U.S. Bârlad (Ion N.
Oprea 2007: 30);
4457. GOLDSFARB, Milian (fiul lui Zalic) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4458. GOLDSTEIN, Amalia – în 1949 şefă de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.
693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);

395
4459. GOLDSTEIN, Avram - în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4460. GOLDSTEIN, Bernard (n. 21 martie 1875) – membru de partid din 1945 (dosar G/119 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4461. GOLDSTEIN, Beti (n. 11 iunie 1906) – membră de partid din 1947 (dosar G/120 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4462. GOLDSTEIN, David - până în februarie 1949 angajat al administraţiei exterioare a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, ca maistru atelier al Serviciul Judeţean Covurlui (M.Of. nr. 32 din 8
febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
4463. GOLDŞTEIN, David – din noiembrie 1946 electrician în centrala Ministerului Informaţiilor
(M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1946, partea I-a, p. 12086);
4464. GOLDSTEIN, Emil - în 1948 membru al filialei judeţene Tutova a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4465. GOLDSTEIN, Eugen - decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls.
a IV-a;
4466. GOLDSTEIN, Gertrude – în mai 1945 angajată ca stenodactilografă translatoare în centrala
Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
4467. GOLDSTEIN, Hany – medic la Spitalul nr. 12 Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4468. GOLDSTEIN, Hascal (fiul lui Froim) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4469. GOLDŞTEIN, Heim - în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad
de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253
din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4470. GOLDSTEIN, Henry (2.VI.1912 – 23.VIII.1984) – membru de partid din 1944 (dosar G/116
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4471. GOLDSTEIN, Isidor (fiul lui Isac) (n.13nov. 1912) - membru de partid din 1946, decorat în
1964 cu Medalia Muncii (dosar G/117 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4472. GOLDSTEIN, Iţic Iosif (n. 2 oct. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar G/121 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4473. GOLDSTEIN, Iţic - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe ajutor contabil în cadrul Casei
de Asigurări Sociale a oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4474. GOLDSTEIN, Liba Ruhla(n. 3 sept. 1909), membru de partid după război;
4475. GOLDSTEIN, Lică - în 1948 numit membru al conducerii nou-înfiinţatei cooperative agricole
“30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012)
4476. GOLDSTEIN, Lupu (1899-1955) – fratele notoriului terorist Max Goldstein (atentatul asupra
Senatului), la rândul său militant comunist, privilegiat al sistemului după august 1944; incinerat
la crematoriul “Cenuşa”;
4477. GOLDSTEIN, Marcel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al Fabricii de Tricotaje din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4478. GOLDSTEIN, Marcu – din 1948 om de serviciu la Direcţia Administrativă a Ministerului
Industriei şi Comeţului (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1874);
4479. GOLSTEIN, Mendel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Sapitex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4480. GOLDSTEIN, Mircea (Moritz) (18.II.1917 – 1987) – ilegalist (dosar G/115 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4481. GOLDSTEIN, Osias – în ian. 1949 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al I.P.E.I.L.
Buzău (M.Of. nr. 12 din 15 ian. 1949, partea I-a, p. 567);

396
4482. GOLDŞTEIN, Paul - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948,
partea I-a, p. 7346);
4483. GOLDSTEIN, Solomon Sandu (n. 5 martie 1905) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1926
(dosar G/118 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4484. GOLDSTEIN HOLLO, Veronica – în ani ’50-’60 redactor al ziarul Banyavideki Faklya din
regiunea Baia Mare;
4485. GOLDŞTAIN, Mendel - în 1948 membru al C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
4486. GOLSTIAN, M. Solomon - decorat prin Decretul nr. 15 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August”
cls. a IV-a;
4487. GOMBOŞ, Moise Mihai (n. 1914) – preşedintele colegiului P.M.R. pe Regiunea Autonomă
Maghiară (1958-1968), membru P.C.R. din 1941, propus pentru decorare în 1961 într-un raport
al Cancelariei P.M.R.;
4488. GONDA, Roza - stenodactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C.,
fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21) – soţia lui
Gheorghe Gonda (căreia Andrei Strihan îi evocă prenumele Ani);
4489. GORNIC, Sever (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4490. GOTESMAN, Ladislau - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Odorhei (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
4491. GOTTLIEB, Avram (n. 25 apr. 1907) – membru de partid din 1944 (dosar G/129 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4492. GOTTLIEB, Erzsebet (fiica lui Petru) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4493. GOTTLIEB, Paul - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Păianjen” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4494. GRANER, Francisc (n. 18 sept. 1907) – membru de partid din 1945 (dosar G/131 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4495. GRAUR, Martin - din 1947 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 171 din 29
iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 286 din 13 dec. 1945, partea I-a, p. 10878);
4496. GRAUR, ? – doctor, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4497. GRÂNARU, Marcel - în 1948 membru al filialei judeţene Brăila a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4498. GRILL, Petre - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de
Zahăr “Desrobirea” din Braşov (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
4499. GRIM, Carol (n. 19 oct. 1896) – membru de partid din 14 dec. 1944 (dosar G/147 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4500. GRIMBERG, Adolf – în 1949 şef de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.
693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4501. GRIMBERG, Antoaneta - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4502. GRIMBERG, Herşcu - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
4503. GRIMBERG, Arion - în 1945 numit de ministrul Finanţelor agent administrativ stagiar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Tutova (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4504. GRIMBERG, Moisă – în septembrie 1944 în conducerea organizaţiei locale Bârlad a
sindicatelor, respectiv membru al organizaţie locale Bârlad a P.C.R. (D.J. Vaslui A.N.R., fond

397
 Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945); (menţionat şi cu iniţiala M. A
prenumelui în Ion N. Oprea 2007: 23);
4505. GRIMBERGER, Tiberiu - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “1 Mai” Oradea
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4506. GRINBERG, D. Gherşin - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 30 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
4507. GRINBERG, Haim – în martie 1945 numit procuror pe lângă Tribunalul Baia (M.Of. nr. 66 din
21 martie 1945, partea I-a, p. 2111);
4508. GRINTFELD, Iosif (fiul lui Mihai) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4509. GRUESCU, Solomon (n. GRÜN) (n. Iaşi?) - cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al
P.M.R. (11/1954);
4510. GROBNIC, Isidor - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
la fabrica de ciment “Ideal” din Cernavodă (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7351);
4511. GRONER, M.G. – din ianuarie 1945 dactilograf în centrala Ministerului Afacerilor Străine /
Externe (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709);
4512. GROPARU, Aurel (n. GROPPER, 1917) - în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist
ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947
(M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4513. GROPER, Amalia – în conducerea U.F.D.R. Vaslui în 1948 (Zahariuc 2010: II);
4514. GROPNER, Rubin - numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei
Bucecea, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128)
4515. GROS, Iudith – în 1949 dactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C.,
fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
4516. GROSMAN, Margareta (6.XI.1899 – 25.VII.1976) – membră de partid din 1940 (dosar G/151
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4517. GROSMAN, I. Selma - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4518. GROSS, Fridric - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (63/1955);
4519. GROSS, Jean – în sept. 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al Magazinului de
Stat “Craiova”, filiala Caracal (M.Of. nr. 206 din 6 sept. 1948, partea I-a, pp. 7366-7); probabilă
identitate cu:
4520. GROSS, Jean - în 1948 era consilier cultural al Ministerului Artelor şi Informaţiilor în jud.
Romanaţi (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5666; M.Of. nr. 224 din 27 sept. 1948,
partea I-a, p. 7844);
4521. GROSS, Nichita - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
411/1952, nr. inv. 539);
4522. GROSS, Paul - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);
4523. GROSS, Reghina - în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei contabilă-şefă a
Fabricii “Trainica” din Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4524. GROSS, Simion - în 1948 membru al filialei judeţene Vlaşca a Colegiului Farmaciştilor (ordinul
ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4525. GROSSBERG, Emanuel (n. 22 iul. 1903) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1936, secretar al
Colegiului Medicilor Braşov în 1948, numit prin ordin al Ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009:
59) (dosar G/150 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4526. GROSSMAN, Lupu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4527. GROSSMANN, Odon - după vicepreşedinte al C.D.E. Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
4528. GROSSU, Coralia (n. Frima GROSMAN) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosare anexe, u.a. 77/1952 şi 249/1952);

398
4529. GROSSU, Rudolf - numit, după naţionalizare, conductor tehnic la Filatura de Lână
“Musceleana” din Cetăţenii – Vale Muscel, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului
Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
4530. GROSU, M. Reg(h)ina (n.RIESEL) (9.V.1907 – 21.V.1985) – membră de partid din 1947,
decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. IV-a, iar în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls.
IV-a (dosar G/152 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4531. GROSU, Ţili (23.VII.1920 – 16.VII.1985) – membră de partid din 1944 (dosar G/155 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4532. GROSZ, Francisc (n. 15oct. 1902) – membru de partid din 1944 (dosar G/156 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4533. GROSZ, Gheza - în 1948 membru al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Miniterului
Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162);
4534. GROSZ, Iosif (10 oct.1906 – nov.1982) – membru de partid din 1945 (dosar G/159 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4535. GROSZ, Leopold - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Almaşul Mare” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7547);
4536. GROSZ, Samuil (n.16 iulie 1907) – membru de partid din 1945 (dosar G/159 Colecţia “ilegalişti
4537. decedaţi”);
4538. GROZA, Laurian (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4539. GRUIA, Martzella Suzana (n.18 oct. 1898) – membră de partid din 1945, decorată ca pensionară
din jud. Timiş în 1971 cu ordinul Muncii cls. III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) (dosar
G/163 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4540. GRUNEA, Jean - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Ţesătoria Mecanică” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7342);
4541. GRUNEA, Vasile (n. László GRUBER, fiul lui Emanuel) (1926 Braşov – VI.2009 Cluj) – după
război membru P.C.R. şi A.R.L.U.S. (părinţii emigraseră în Israel), redactor la cotidianul
comunist Lupta Ardealului (1948-1952), la Viaţa Nouă Câmpeni (1952), apoi redactor şef
adjunct la studioul teritorial Radio Cluj (1953-1959), iar ulterior, până în 1990, secretar general
de redacţie la Tribuna; după 1989 membru onorabil al comunităţii evreieşti din Cluj; tatăl lui
Vasile Gheorghe Grunea, vicepreşedintele Judecătoriei din Cluj;
4542. GRUNTZER, Victoria - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
4543. GRUMBERG, Avram (fiul lui Mer) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4544. GRÜMBERG, Antoaneta - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizată în oct. 1948 la
Administraţia Financiară judeţeană Bacău (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
4545. GRÜMBERG, M. Ilie (n. 1891) – învăţător, membru PCR din 1945, propus pentru decorare în
1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
4546. GRUMBERG, Marcel – între 1945 şi 1947 şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Tutova
(M.Of. nr. 62 din 15 martie 1947, partea I-a, p. 1952; M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a,
p. 7877; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
4547. GRÜMBERG, Marcu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Record” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4548. GRÜMBERG, Rally - din 1948 (după naţionalizare) inginer-şef al Fabricii “Tungsram” din
Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
4549. GRUMBERG, Zaharia - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă,
în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din

399
 penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 15 iulie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
probabil între deţinuţii eliberaţi la 23 august 1944;
4550. GRÜMBERGER, Iosif - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S.
“Crişul” din Oradea (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
4551. GRUMBERGHER, Iosif - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
4552. GRÜN, Bernard - după război şeful serviciului aprovizionare în cadrul societăţii carbonifere din
Petroşani, arestat şi condamnat pentru sabotaj la începutul anului 1949 (B.I.R.E. 2 (15 febr.
1949): 7);
4553. GRÜN, Carol - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1961, vol. I;
4554. GRÜN, Francisc - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (27/1957);
4555. GRÜN, Gheza - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Târnava Mică (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
4556. GRÜNBERG, Avram - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 58/1979;
4557. GRÜNBERG, George – între 1948 şi 1949, numit de ministrul Industriei,conductor tehnic al
Întreprinderii de Stat “Proletarul” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473;
M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4558. GRÜNBERG, Haim – în 1948 era judecător pentru cauze penale la Tribunalul Tutova, Bacău
(M.Of. nr. 93 din 20 aprilie 1948, partea I-a, p. 3629); un omonim este numit în aprilie 1946
procuror la Tribunalul Baia (M.Of. nr. 99 din 28 aprilie 1946, partea I-a, p. 8762);
4559. GRÜNBERG, Ion - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt din Târgovişte (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4560. GRÜNBERG, Isac - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie
1945, partea I-a, p. 6127)
4561. GRÜNBERG, Samoil - în 1948 membru al filialei judeţene Ialomiţa a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4562. GRÜNBERG, Ura – din Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat
pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de
ezitare.” (Zahariuc 2010 I);
4563. GRÜNBERGER, Nandor (n. 13 iunie 1914) – membru din 1945 (dosar G/164 şi G/160 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4564. GRÜNFELD, Elisabeta (n. 4 aug. 1897) – membră de partid din 1945 (dosar G/166 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4565. GRÜNFELD, Gizela (2.VII.1905 – 30.IV.1977) – membră de partid din 1940 (dosar G/167
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4566. GRÜNFELD, Lazăr - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei directoral
Fabricii de Ulei “Flacăra” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4567. GRÜNSPAN, Mihail - din 1948 medic în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
4568. GRÜNWALD, Adalbert (n. 4 oct. 1915) – membru de partid din 1945 (dosar G/168 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4569. GRÜNWALD, Aurel Ion (n. 1899) - croitor, membru de partid din 1929, propus pentru decorare
în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
4570. GRÜNWALD, Mihail - în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
400
4571. GRÜNWALD, Moritz - în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabil la
Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876);
4572. GRUSMAN, Maria – din 1947 conductor ordinar clasa a 3-a la Direcţia Arte a Ministerului
Artelor (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 764);
4573. GUNCZEL, Irma - din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr. 171 din 29
iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
4574. GUSTAV, Maria - din 1948 registrator în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
4575. GUSTAV, Titel - în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic la fabrica de
săpun Braşov (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1);
4576. GUTENMACHER, Wolco - numit, după naţionalizare, conductor tehnic al Fabricii de Vată
“Progresul” din Bârlad, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr.
205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
4577. (?) GUTTER, C - între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian
2004);
4578. GUTMAN, Herman – între 1944 şi 1945 funcţionar la Oficiul Economic judeţean Tecuci (M.Of.
nr. 148 din 4 iulie 1945, partea I-a, p. 5606);
4579. GUTMAN, Isac (26.IX.1909 – 1978) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1928 (dosar G/175
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4580. GUTTMANN, Isac - în 1948 membru al filialei judeţene Râmnicu Sărat a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp.
5283-4);
4581. GUTTMAN, Maximilian - martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici
2004: 211);
4582. GYORFI, Etelca (fiica lui Mihai) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4583. GYÖRGY, Rozsa – din oct. 1946 redactor-şef al organului de presă C.D.E. Cluj Egység (trad.
“Unitatea”), redenumit în 1950 Új Út (trad. “Drumul nostru”);
4584. HABERLER, Margareta – în nov. 1945 numită dactilografă în cadrul Poliţiei Constanţa (M.Of.
nr. 252 din 3 martie 1945, partea I-a, p. 9693);
4585. HABERMAN, Leontina – din ianuarie 1948 angajată stenodactilografă şefă în centrala
Ministerului Afacerior Străine/Externe (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536; M.Of.
nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
4586. HABERMAN, Schmidt - în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii
locale Fălticeni de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948,
partea I-a, p. 7082);
4587. HABOT, Iolanda (n. IACOBOVICI) (3.IV.1900 – 29.III.1984) – membră de partid din 1946
(dosar H/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4588. HAFNER, Isac (fiul lui Ştrul) – vechi membru de partid; cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a
C.C. al P.M.R. (8/1954) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1988; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls.
IV-a;
4589. HAIBERG, Solomon - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4590. HAIER, Eugen – şef de secţie la Centrala Paroşeni în anii ’50, decorat cu Medalia Muncii în
1950;
4591. HAIM, Marcu - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Paşcani (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);

401
4592. HAIMOVICI, Carol - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
4593. HAIMOVICI, Haim (n. 14aug. 1899) – ilegalist, membru de partid din 1924 (dosar H/7 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4594. HAIMOVICI, Haim - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4595. HAIMOVICIO, Heinrich - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Alfa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
4596. HAIMOVICI, Henriette - în 1948 membru al filialei judeţene Iaşi a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (inclusă şi în Kuller 2008a: 442);
4597. HAIMOVICI, Herschu - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Amerom”
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
4598. HAIMOVICI, Pincu - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4599. HAIMOVICI, Surica – angajată în 1947 ca dactilografă stagiară la Serviciul de Siguranţă al
Poliţiei Bacău (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11155);
4600. HALASZ, Elena (n. WERTHEIMER) (n. 19 dec. 1897) – membră de partid din 1947 (dosar
H/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4601. HALASZ, Leopold (n. 26ian. 1908) – membru de partid din 30 ian. 1947 (dosar H/18 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4602. HALCIUC, Iacob (fiul lui Parfene) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(42/1954); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4603. HALENDA, Irma(n. 23 iul. 1894) – membră de partid din 1946 (dosar H/19 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4604. HALFIN, Sima S. (fiica lui Israel şi Hanna) (16.II.1906 – 17.VI.1985) – ilegalistă (cu stagiu
recunoscut din 1928), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 629); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a şi cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (decretele nr. 267 şi 873/1949) (dosar H/20 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4605. HALFON, Lucian - în 1949 responsabil al serviciului Financiar la S.C.S. “Romcereal”, cu drept
de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432; pentru evreitate v. M.Of. nr.
206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5127);
4606. HALLER, Ladislau (fiul lui Anton) - decorat în 1964 cu Medalia “Virtutea Ostăşească” cls. I.;
4607. HALLER, Soli - în 1948 numit de ministrul de Finanţe impiegat administrativ la Administraţia
Financiară Dorohoi (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6695);
4608. HALPERN, Iancu - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Tecuci (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4609. HALPERT, Eric (11.I.1920 – III:1988) – membru departid după război;
4610. HALPERT, ? – rabin în Vaslui după război, vicepreşedinte al C.D.E. local din 1947, menţionat
într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început
[23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I);
4611. HALTRICH, Samuilă – în 1948 confirmat de C.A.S.B.I. în funcţia de administrator de control la
două tăbăcării din Reghin (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5814; M.Of. nr. 89 din
15 apr. 1948, partea I-a, p. 3430);
4612. HALUNGA, Emil (n. HERŞCOVICI) - cu dosar de cadre la secţiile Economică (63/1955),
respectiv Organizatorică (61/1954) ale C.C. al P.C.R.;
4613. HAMBURG, Peter - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (1947);
4614. HAMMER, Aron - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Alfa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
402
4615. HANCHIEVICI, Eugen - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Producţia Textilă Română” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea
I-a, p. 7345);
4616. HANES, Sigmund (n. HAIMSOHN) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1985;
4617. HANUSI, Hermina (n. 29 sept. 1899) – membră de partid din 1946 (dosar H/23 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4618. HAPOIANU, D. Şloim – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“23 August” cls. a IV-a;
4619. HARABAGIU, Leizer - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4620. HARABAGIU, Wolf - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4621. HARDSTEIN, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4622. HARDT, Dorian – arhitect-şef la I.P.C.T., conferenţiar la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu”
în anii ’50-’70, decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a (inclus în Kuller 2008a: 442);
4623. HARRY, R. – după război membru al noului sindicat al ziariştilor (Solomovici 2003: 249);
4624. HARSTEIN, Eugen – în sept. 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S.
“Ardealul” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 207 din 7 sept. 1948, partea I-a, p. 7398);
4625. HARTH, Carol - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Columbia
Graphophone” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
4626. HARTMAN, Gheorghe - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei
conductor tehnic la întreprinderea “Flandria” din Galaţi (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-
a, p. 1058);
4627. (?) HARTMAN, Ioan (fiul lui Toma) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4628. HARTNER, Mihail – în 1946 era controlor în cadrul Primăriei Bucureşti (M.Of. nr. 157 din 10
iulie 1946, partea I-a, p. 7205);
4629. HASCAL, Solomon – numit, după naţionalizare, contabil şef la întreprinderea “Aurora” din
Ploieşti, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept.
1948, partea I B, p. 7344);
4630. HASCAL, Zoy-Ku. - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 14/1988;
4631. HASS, Iţic (fiul lui Haim) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4632. HAUSWATER, Louis - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (126/1952);
4633. HAZU, Haim (fiul lui Şaim) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4634. HÂRSU, Josetta - până în februarie 1949 angajată a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca
asistentă la Şcoala de Educaţie Muzicală pentru Copii (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a,
p. 1134);
4635. HEBERLING, Ion (fiul lui Max) – din Iaşi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4636. HECHT, I. Iulius - după război judecător la Judecătoria Mixtă Săveni (M.Of. nr. 61 din 13
martie 1948, partea I-a, p. 2215);
4637. (?) HEGHEDUŞ, Emeric – de profesie zincograf, membru U.T.C. din 1945, după război fusese
responsabil al unei organizaţii judeţene de partid, în 1951 era membru al C.C. al U.T.M şi maior
de Miliţie (A.N.I.C. fd. C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 105/1951, poziţia 23);
4638. HEIFLER, Fanny - în 1948 membru al filialei judeţene Dorohoi a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (inclusă şi în Kuller 2008a: 442);
4639. HEIM, Tibor Gyula (10.VII.1908 – 24.VIII.1979) – membru de partid din 1945 (dosar H/44
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
403
4640. HEINRIS, Zalman - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
4641. HEKMAN, Lidia (fiica lui Francisc) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4642. HELD, Iosif - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615), iar ulterior din 1945 şef de birou la
Oficiul Economic judeţean Bihor (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
4643. HELD, Moişe Lvovici (n. 1901 Iaşi) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 452); după război membru de partid,
ziarist şi publicist în idiş; decorat aniversar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a (v. şi
Kuller 2008a: 196) (v. şi M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5124);
4644. HELICH, Ferdinand (11 sept. 1912) – membru de partid din 1941 (dosar H/46 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4645. HELIN, Abraham - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4646. HELLE, Nicolae (fiul lui Avram) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4647. HELLER, Isac - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
411/1952, nr. inv. 539);
4648. HELLER, Jetti - în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului dactilografă la Oficiul
Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4649. HELLMAN, Luis - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833)
4650. HELMAN, Lupu – secretar de şedinţă la C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
4651. HELMAN, Ştefan (n. 10 dec. 1905) – membru de partid din 1933 (dosar H/47 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); posibilă identitate cu
4652. HELMAN, Stefan – în 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei interimare a
Oficiului judeţean de Muncă Roman (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5270);
4653. HELMER, Iolanda (n. 28 sept. 1905) – membră de partid din 1946 (dosar H/48 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4654. HENKEL, Tiberiu (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4655. HENNING, Iosif – şeful economatului primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul
jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
4656. HENT(Z)EL, Andrei (n. 17aug. 1914) – membru de partid din 1945 (dosar H/50 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4657. HERĂSCU, Dumitru Emil - membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexe la dosarele nr. 33/1955, 95/1956
4658. HERCZ / HERER, Nicolae (12.VIII.1921 – 7.XI.1953)- membru de partid din 1946 (dosar H/52
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4659. HERESCU, Carmen – în mai 1945 încadrată ca dactilografă principală la Direcţia Propagandă a
Ministerului propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3907);
4660. HERMAN, David (18.V.1908 – 8.XI.1981) – membru de partid din 1945 (dosar H/59 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4661. HERMAN, David - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Texo” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4662. HERMAN, Ludovic – în septembrie 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei
director adjunct administrativ al Societăţii Regionale de Electricitate Cluj (M.Of. nr. 214 din 15
sept. 1948, partea I-a, p. 7622);
4663. HERMAN(N), Roza(lia) (1.II.1910-1971) – militantă comunistă (Bezviconi 1972: 153),membră
de partid din 11 aprilie 1945 (dosar H/59 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
404
4664. HERSKOVITS, Elisabeta Melita (6.VI.1902 – 25.VII.1984) – membră de partid din 1945 (dosar
H/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4665. HERSKOVITS, Lajos – după război în conducerea C.D.E. în Ardealul de Nord (Bottoni 2010:
76);
4666. HERŞCOVICI, Aron – până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al
Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
4667. HERŞCOVICI, Dezideriu (n. 21 martie 1911) – ilegalist (din 1937), condamnat la 2 ani
închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a
Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 3
decembrie 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8) (dosar H/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4668. HERŞCOVICI, D. - în 1948 numit profesor de Educaţie Cetăţenească la Şcoala Juridică
Populară de pe lângă Tribunalul Covurlui (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);
4669. HERŞCOVICI, Efrem - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Covurlui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
4670. HERŞCOVICI, Ely - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833)
4671. HERŞCOVICI, Fany - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4672. HERŞCOVICI, Ilie - după război funcţionar la Oficiul Economic municipal Bucureşti, până în
iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
4673. HERŞCOVICI, Iosef – membru P.M.R. din Focşani, exclus la sfârşitul anilor ’40 pentru sionism
(era şi secretar de tineret în cadrul filialei locale a organizaţiei Poale Sion;
4674. HERŞCOVICI, Isidor – secretarul P.C.R. al plăşii Târgu Frumos la sfârşitul anilor ’40;
4675. HERŞCOVICI, Isidor (1.V.1912 – 1.VII.1983) – membru de partid din 12 iunie 1945 (dosar
H/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4676. HERŞCOVICI, Iulius - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
4677. HERŞCOVICI, Leibu - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
4678. HERŞCOVICI, Ludovic – în iunie 1945 numit de ministrul Agriculturii şi Domeniilor preşedinte
al Comisiei de plasă pentru reforma agraraă în plasa Halmeu, Satu-Mare (M.Of. nr. 132 din 13
iunie 1945, partea I-a, p. 5008);
4679. HERŞCOVICI, Mendel - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4680. HERŞCOVICI, Moise - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4681. HERŞCOVICI, Morell - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4682. HERŞCOVICI, Nisen – în 1948 numit ajutor de primar în oraşul Bârlad (M.Of. nr. 239 din 14
oct. 1948, partea I-a, p. 8184);
4683. HERŞCOVICI, Nusem - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
4684. HERŞCOVICI, Samuel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Prahova (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
4685. HERŞCOVICI, Saul - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Roman (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4686. HERŞCOVICI, Sender – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1754); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar
405
 antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din
20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4687. HERŞCOVICI, Solomon - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef birou la
Oficiul Economic judeţean Neamţ, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 192 din 25 aug.
1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din
29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
4688. HERŞCOVICI-NICAN, Nicu – din 1946 vicepreşedinte al sindicatului local Bârlad al artiştilor,
scriitorilor şi ziariştilor, afiliat Uniunii Scriitorilor (Ion N. Oprea 2007: 59);
4689. HERŞCOVITZ, Eugen (n. 12.II.1901) – membru de partid din 1945 (dosar H/66 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4690. HERMAN, Carol - cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (28/1956);
4691. HERSCH, Mayer (alias Max Fisher) - cu fişă la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe,
u.a. 189/1952 şi 249/1952);
4692. HERŞCU, Avram - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4693. HERŞCU, David - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Răsăritul” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4694. HERŞCU, Iancu (n. 7 nov. 1909) – membru de partid din 1945, apoi activist, cu fişă de cadre la
secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1954);
4695. HERŞCU, Simon - în 1948 numit de ministrul Industriei director al Întreprinderii locale Bacău
de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
4696. HERŞCU, Sofica - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4697. HERTZ, Haim - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Străduinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4698. HERTZBERG, frieda - din 1945 impiegată la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
4699. HERTZLINGER, Eugen (fiul lui Adolf) (9.X.1900 – 4.VIII.1978) – ilegalist cu stagiu
recunoscut din 1929 (dosar H/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorat în 1964 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4700. HERŢL, Carol (fiul lui Carol) – din Cluj, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4701. HERZBERGER, Andrei (12.XII.1920 – 20.I.1989) – membru de partid din 1940 (dosar H/67
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4702. HESCHIA, David - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Salit” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4703. HICKEL Rudolf (şi Berta) (n. 23 ian.1905) – membru de partid din 1945 (dosar H/71 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 8);
4704. HIELSENRAD, Topias - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Străduinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4705. HILD, Alexandru – după război administrator general şi director delegat, în 1948 propus chiar
director titular al Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 204 din 3 sept. 1948, partea I-a, p.
7330);
4706. HILDEGRABER, Paulina - în 1948 numită de ministrul Justiţiei ajutor arhivar la Tribunalul C-
lung Muscel (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3036);
4707. HILGERT, Carol (n. 23 ian.1905) – membru de partid din 1945 (dosar H/72 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4708. HILLERIN, Iuliu - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1985;
406
4709. HILLINGER, Ladislau (n. 24 nov. 1910) – ilegalistcu stagiu recunoscut din 1931 (dosar H/73
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4710. HILMAN, Alexandru - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617);
4711. HIMLER, Iosif (n. 12 febr. 1892) – după război membru de partid; în 1946 numit membru al
organului de control cetăţenesc Râmnicu Vâlcea (M.Of. nr. 167 din 26 iul 1946, partea I-a, p.
6381), iar în nov. 1947 numit de către ministrul Afacerilor Interne primar al oraşului (M.Of. nr.
274 din 26 nov. 1947, partea I-a, p. 10448);
4712. HINGHER, Perlina (fiica lui Isidor) - decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4713. HINKES, Alfred – după război contabil la Primăria municipiului Bucureşti; în iulie 1948
transferat pe acelaşi post la Casa de Credit şi Ajutor (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a,
p. 5603);
4714. HIRSCH, Charlotte (n. HELLER) (10.IV.1914 – 26.XII.1983) – membră de partid din 1945
(dosar H/75 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4715. HIRSCH, Desideriu (23.IV.1902 – 31.V.1980) – membru de partid din 1945 (dosar H/76
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4716. HIRSCH, Ernest (fratele informatorului Zoltan Hirsch, v. infra) – fost sionist, apoi membru de
partid şi redactor la cotidianul local Vocea poporului (Solomovici 2003: 262);
4717. HIRSCH, Ervin - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de Ulei “Flacăra” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4718. HIRSCH, L. Florica - în sept. 1948 promovată dactilografă principală la Direcţia Cinematografie
a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7620);
4719. HIRSCH, Frida (n. MARTAN) (n. 2 aug. 1921) – membră de partid din 1945 (dosar H/77
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4720. HIRSCH, Heinrich - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al întreprinderii
“Partizanul” Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4721. HIRSCH, Ida (n. 17 iulie 1913) – membră de partid din 1945 (dosar H/78 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4722. HIRSCH, Ioan (n. 14 mai 1896) – membru de partid din 1945 (dosar H/79 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4723. HIRSCH, Pepi (1.XI.1896 – 13.IV.1975) – membru de partid din 1945 (dosar H/80 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4724. HIRSCH, Teodor - în 1948 membru al filialei judeţene Prahova a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4725. HIRSCHBORN, Ladislau (n. 17 ian. 1913) – membru de partid din 1944 (dosar H/81 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4726. HIRSCHEL, Avram (fiul lui Friederich) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4727. HITZIG, Ida (n. 15 nov. 1899) - membră de partid din 12 oct.1945 (dosar H/82 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4728. HÎNCU, Iosif (n. HAIMOVICI) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 86/1956
4729. HOCHBERG, Lajos Ludovic (20.II.1909 – 21.XI.1977) – membru de partid din 1932 (dosar
H/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4730. HOCHFELNER, Alexandru (n. 1 martie 1919) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935 (dosar
H/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4731. HOFFBAUER, Aurelia (fiica lui Moise) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4732. HOFFMAN, Gavril (29.XI.1923 – 15.IV.1972) – membru de partid din 1945 (dosar H/90
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

407
4733. HOFFMAN, Rudolf (4.VIII.1901 – 22.V.1981) – membru de partid din 1946 (dosar H/91
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4734. HOFFMAN, Varvara (n. 30 sept. 1908) – ilegalistăcu stagiu recunoscut din 1935 (dosar H/92
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4735. HOFLER, Victor (n. 23 dec. 1983) – membru de partid din 1946 (dosar H/93 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4736. HOFMAN, Ernestina – în 1946 numită de ministrul Finanţelor dactilografă la Administraţia
Financiară judeţeană Vaslui (M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7808);
4737. HOFMAN, Valerian (fiul lui Radu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4738. HOFNER, Matei – în 1948 în conducerea S.C.S. “Romlacta” (M.Of. nr. 78 din 2 aprilie 1948,
partea I-a, p. 2932);
4739. HOIMAN, Clemente (Kliment) (9.V.1903 – 15.XII.1976) – ilegalist,cu stagiu recunoscut din
1928, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a
IV-a (dosar H/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4740. (?) HOLBAN, Alexandru - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4741. HOLBAN, Iosif - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei şi Comerţului cenzor
supleant la S.A.R. “Uzinele Textile Române Trebisch” din Bucureşti (M.Of. nr. 5 din 7 ian.
1948, partea I-a, p. 110);
4742. HOLDEVICI, Alice Irina - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 9/1983 şi 49/1985;
4743. HOLINGER, Iacob - până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, ca dactilograf al Serviciul Judeţean Buzău (M.Of. nr. 32 din 8 febr.
1949, partea I-a, p. 1134);
4744. HOLLANDUS, Samuel (20.X.1908) – ilegalist,cu stagiu de partid recunoscut din 1932 (dosar
H/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4745. HOLSZKI, Gavril (fiul lui Coloman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4746. HOLTISCH, Dezideriu - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
14/1951);
4747. HOLŢ / HOLTZ, Dumitru - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.188/1965;
4748. HOLŢ / HOLTZ, Ecaterina – după război angajată redactor statistic-şef, secretară la Institutul
Central de Statistică (M.Of. nr. 115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4444);
4749. HOLŢMAN / HOLTZMAN, Raşela (n.LEIBOVICI) (n. 21mai 1920) – membră de partid din
1945 (dosar H/99 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4750. HONIG, Irina (8.III.1898 – 5.IV.1980) – membră de partid din 15 martie 1947 (dosar H/115
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4751. HORENŞTEIN, David - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Încălţăminte nr. 5 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341)
4752. HORNŞTEIN, Otto – în 1948 era controlor administrativ fiscal în sectorul III Albastru Bucureşti
(M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
4753. HORODNICEANU, Florian Leonard Anibal (fiul lui Tobias-Meir şi Iulia (n. Weiss); zis
“Nardi”) (12.IV.1925 Ploieşti – 2000 Franţa) – virusolog; membru de partid, cu referat personal
la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
67/1955; emigrat în Israel în 1972, ulterior stabilit în Franţa, unde îşi autohtonizează numele în
forma “Horaud”;
4754. HORODNICEANU, Ilie - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);

408
4755. HORODNICEANU, Sandu - în aprilie 1948 angajat la Institutul Central de Statistică (M.Of. nr.
98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3815);
4756. HOROVITZ, Aron - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la
Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of.
nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
4757. HOROVITZ, N. Avram – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
(M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138); posibilă identitate cu omonimul prezent în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199
din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
4758. HOROVITZ, Emeric Aurel (fiul lui Lazăr) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4759. HOROVITZ, Filip – conferenţiar de istorie veche la Universitatea din Iaşi după război şi director
al Muzeului local de Antichităţi, viitorul muzeu de istorie (C.S.I.E.R. ( Kuller 2008a: 443);
4760. HOROVITZ, Iosif - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Roman a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4761. HOROVITZ, Marcel (fiul lui Natan) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii; posibilă identitate cu:
4762. HOROVITZ, Marcel - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la
“Danugran” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
4763. HORVAT, Lili (n. SMUK) (Schmuck?) (18 apr. 1898 – apr. 1981) – ilegalistă (cu stagiu
recunoscut din 1932) (dosar H/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4764. HORVATH, Vilmos Emil (n. 19 mai 1902) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1921, decorat în
1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a (dosar H/103 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 295);
4765. HORVATH, Margit (n. GAL) (18.V.1897 – 2.IV.1985) – membră de partid din 1945 (dosar
H/106 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4766. HOENIG, Alexandru - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 50/1981;
4767. HUBER, Ecaterina – din 1945 dactilografă la Direcţia Migraţiuni a Ministerului Muncii (M.Of.
nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4540);
4768. HUBER, Rozalia (fiica lui Iuliu) - cu dosar de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al
P.M.R. (103/1953); decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4769. HUSZ, A. Abraham – din Cluj, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a;
4770. HUTIRA BARRA, Maria - decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
4771. IACABOVICI, Eugen (JAKABOVITS) (n. 22 martie 1922 – membru de partid din 1945 (dosar
J/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4772. IACOB, Dezideriu - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1953);
4773. IACOB, Elena - dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (10/1954);
4774. IACOB, Ilie (fiul lui Lazăr) - decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I
4775. IACOB, Iosif - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
4776. IACOB, Ladislau - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (28/1959 vol. II);
4777. IACOB, Lazăr - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
4778. IACOB, Leon - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al fabricii
de cărămidă “Ghiriş Arieş”, Turda (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4779. IACOB, Lisette - după război, până în febr. 1949, angajată a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor, bibliotecară la Şcoala de Stenodactilografie (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea
I-a, p. 1123);
4780. IACOB, Solo (fiul lui Leon) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4781. IACOB, Solomon - din 1947 impiegat la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 171 din
29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697);
409
4782. IACOB, Tiberiu (fiul lui Samoilă) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4783. IACOB, Toma (n. 20.06.1913) – referent la referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
4784. IACOB IBI, Elvira (1917-1970) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”
(Bezviconi 1972: 156);
4785. IACOBEANU, Eliad (fiul lui Isac, n. HAHAM) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
în anii ‘2000 consilier al Comunităţii Evreilor din Bucureşti;
4786. IACOBESCU (IACOB), Ion - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1968;
4787. IACOBESCU, Mihai - în 1948 numit de ministrul Industriei director al Întreprinderii locale
Fălticeni de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a,
p. 7082);
4788. IACOBOVICI, Adalbert - în ianuarie 1949 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei
contabil-şef al Fabricii de Bomboane “Radu” din Arad (M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a,
p. 602);
4789. IACOBOVICI, Rozalia (n. MOZES) (11.V.1909 – 22.VII.1985)- după război membră de partid;
4790. IACOBOVICI, Wilhelm – angajat al Direcţiei Generale de Construcţii – Montaj Bucureşti,
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
4791. IACOBOVICI SACAGIU, Mimi – decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
4792. IACOBSOHN, David Jean (fiul lui Mauriciu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4793. IACOBSOHN, Leon – avocat, după război membru fondator al C.D.E. Bârlad şi colaborator la
publicaţia procomunistă locală, Păreri tutovene, repectiv membru în conducerea Uniunii
Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012; I.N. Oprea 2007:
141 ş.u.); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul
judeţean al Avocaţilor Tutova (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4794. IACOMI, C. – în 1945 în conducerea celulei P.C.R. din Cotu Negru (jud. Tutova) (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945); un omonim era în nov.
1946 director adjunct în centrala Ministerului Muncii (v. M.Of. nr. 259 din 7 nov. 1946, partea I-
a, p. 11723);
4795. IACOMI, Radu (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4796. IACOVICI, Alexandru (fiul lui Mercuri) – decorat în 1963 cu Ordinul Muncii clasa a III-a;
4797. IACOVLOV, ? - în 1948 numit de ministrul Justiţiei preşedinte al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4798. IACUBOVICI, Isack - în 1948 membru al C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
4799. IACUBOVICI, de Barlo El – din mai 1945 interpret în centrala Ministerului Afacerilor Străine /
Externe (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709);
4800. IAGER, Marian (n. JÄGER) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 127/1956;
4801. IAKAB, Mihai – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(9/1958);
4802. IAKAB, Sofia (fiica lui Heinrich) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4803. IAKABOVITS, Beniamin - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Seini (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845);
4804. IAKOB, Gavril (n. IAKAB) - membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 136/1954;
4805. IAKOB, Stefan - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 52/1956 şi 31/1959;
4806. IANCOVICI, Cecilia - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi
Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);

410
4807. IANCOVICI, Faibiş - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4808. IANCOVICI, Hună (n. 31.XII.1904), din Vrancea, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971
cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4809. IANCOVICI, Iosif - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Atlantic” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4810. IANCOVICI, L. – în 1946 director al Contabilităţii Monitorului Oficial (M.Of. nr. 167 din 26
iulie 1946, partea I-a, p. 6386);
4811. IANCOVICI, Mendel (fiul lui Moise) – contabil, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
tatăl lui Dorel Dorian, viitor preşedinte al F.C.R.R. în anii ’90;
4812. IANCOVICI, Victor - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);
4813. IANCU, Aurel - după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe lângă
Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
4814. IANCU, David - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Agrotex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4815. IANCU, Ioil - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);
4816. IANCU, Jean - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Constanţa (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
4817. IANCU, Marcu – în 1948 numit prin decizia ministrului Industriei consilier la Centrala
Industrială a Industriei Siderurgice (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658);
posibilă identitate cu omonimul numit în 1949 membru al Comisiei pentru verificarea pieselor de
muzică uşoară de pe lângă Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949,
partea I-a, p. 1136);
4818. IANCU, Mişu - în aprilie 1945 îi înceta detaşarea de la I.C.S. la Subsecretariatul Organizării
Statului, al Statisticii şi Inventarului (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2944);
4819. (?) IANCU, Radu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1957
4820. IANCU, Ruhla (n. 15 iunie 1908) – membră de partid din 1945 (dosar J/13 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4821. IANCU, Ze(i)lig – în 1948 membru şi responsabil al secţiei organizatorice Biroului Electoral al
C.D.E. Bârlad şi co-responsabil al secţiei organizatorice; din acelaşi an director al Cooperativei
Agricole “30 Decembrie” (Zahariuc 2012);
4822. IANCU, Zinel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul Avocaţilor Dolj (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5232);
4823. IANCULESCU, Mariette - în 1948 membru al filialei judeţene Fălciu a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4824. IANCULESCU, Teodor - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Covurlui a Colegiului
Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4825. IANKOLOVICS, Henrich (fiul lui Leiba) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4826. IANOVICI, Aurel (n. ŞTRUL, fiul lui Moise şi Fani) (n. 26.VII.1926 Târgu Neamţ) – în prezent
colonel (retr.)., multiplu decorat de statul comunist, cu studii la Moscova, cercetat în perioada
comunistă într-un complot împotriva lui Ceauşescu; astăzi pensionar şi membru activ al
comunităţii evreilor Bucureşti (v. şi Boris Marian, “Povestiri de la cititori”, în Realitatea
evreiască nr. 372-3 (1172-3), nov. 2011, p. 5);
4827. IANOVICI, Elisabeta - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;

411
4828. IANUŞ, Iojă - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 65/1983;
4829. ICHIL, Iosif - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii
de Ulei “Brăila” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
4830. ICHIL, Moise - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4831. IDELOVICI, Ja(c)k – de profesie farmacist; în 1945 vicepreşedinte al C.D.E. Focşani (Dogaru
2010: 71); decedat 1986 la Focşani;
4832. IDELOVICI, Moise - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “F.R.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4833. (?) IELCEANU, M. Sabin – maior la Direcţia Miliţiei Regionale Cluj în anii ’60; decorat în
1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls.
III-a;
4834. IJAC, Bella - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
4835. IJAC, Desideriu – din 1948 director coordonator al Magazinului de Stat “Valea Jiului”, filiala
Deva (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6684);
4836. IJAK, Iuliu – în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la filatura “Paulini
George” din Cisnădie (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
4837. ILIE, Isac (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4838. ILIESCU, Ghitla - decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a
III-a;
4839. ILIESCU, N. Boris – angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
4840. ILIESCU, Iancu – ilegalist, aflat pe lista comuniştilor categoria A întocmită de Siguranţă în
1941; membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
4841. INCZEY, Carol - în 1948 membru al filialei judeţene Turda a Colegiului Farmaciştilor (ordinul
ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4842. INSPERGER, Mihai Paul (29.VII.1914 – XI.1986) – membru de partid din 1945 (dosar J/41
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4843. IOINOVICI, Serena - decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4844. IONAŞCU, Iosub - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.14/1966;
4845. IONESCU KANETTY, Lucia - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
4846. IOSEPOVICI, S. - în 1948 membru al filialei judeţene Roman a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4847. IOSIF, N. Alic (Hunedoara) - decorat în 1979 cu ordinul “23 August” clasa I;
4848. IOSIF, Sebastian (fiul lui Lazăr) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4849. IOSIPOVICI, Isidor (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4850. IOSIPOVICI, Iosif (25.V.1909 – 20.VII.1977) – membru de partid din 1942 (dosar J/87 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4851. IOSIPOVICI, Jacques (14.I.1898 – 1.V.1976) – membru de partid din 1945 (dosar J/86 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4852. IOSIPOVICI, Sofia - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.19/1960;
4853. IOSUB, Blanşa (21.IV.1910 – 15.VII.1987) – membru de partid din 1945 (dosar J/90 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);

412
4854. IOSUB, Ilie (3.III.1909 – 1986)membru de partid din 1945 (dosar J/89 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4855. IOSUB, Neculai – şeful Serviciului Administrativ al Prefecturii Iaşi după război (?-1946-?);
4856. (?) IOSUB, Rodica Nicoleta - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1982;
4857. IOSUB-Caraş, Avram (1902-1990) (fiul lui Iosef şi Malke) - decorat prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4858. IOSUBZON, David (n. IOSEFSOHN) (n.2 iulie 1890) – ilegalist (A.N.I.C., dosar J/84 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); în 1942 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu, întrucât încercase să treacă ilegal în U.R.S.S. (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942,
partea I-a, p. 2200); în 1971 pensionar în Bucureşti, decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971
cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
4859. IOV, Willi - din 1946 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 171 din 29
iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7805);
4860. IS(S)ER, Eli - după război judecător la Judecătoria Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea
I-a, p. 2218)
4861. ISOVEANU, Alecu - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
4862. ISRAILOVICI, Wolf - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Constanţa (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
4863. ISTODOR, Viorica - în 1948 membru al filialei judeţene Constanţa a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4864. ISAK, Arpad - după război membru de partid; în nov. 1947 numit de către ministrul Afacerilor
Interne ajutor de primar al oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 274 din 26 nov. 1947, partea I-a,
p. 10448);
4865. ITEANU, Martin (fiul lui Adolf) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4866. IŢICOVICI, Haim (n. 8 febr. 1903) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de
partid din 1944 (dosar I/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4867. IŢICOVICI, Iancu - în 1945 membru fondator şi secretar general al comitetului de iniţiativă în
vederea înfiinţării C.D.E. Bârlad şi membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4868. IŢICOVICI, Marcel - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
4869. IŢICOVICI, Naftule - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe şef de birou în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4870. IUDOVICI, Ernest - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bihor (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
4871. IUHASZ, Carol - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (75/1953);
4872. IUSCO, Ilie - în 1948 numit de ministrul Justiţiei preşedinte al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
4873. IUSTER, Emil - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4874. IVAN WOLF, Gheorghe - din 1947 şef serviciu la Oficiul Economic judeţean Arad (M.Of. nr.
171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
4875. IVANIER, Iudita – în 1949 ghid al Expoziţiei Permanente “I.V. Stalin” (sub organizarea secţiei
Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi
Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21); probabil sora ilegalistului Ştrul Ivan(i)er Haber;
413
4876. IVĂNESCU, Stela (n. BALLY) – în anii ’50 dactilografă la Agerpres; soţia poetului ţi
scriitorului Mircea Ivănescu;
4877. IVĂCEANU, Paula Marcela - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4878. IVORNICIUC, Olga (n. ABRAHAM) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(109/1955);
4879. IZSAK, Dezideriu (28.II.1910 – 1978) membru de partid din 1945 (dosar I/109 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4880. IZSAK, Martin (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4881. IZSAK, Samuel (Samuil) (21.XII.1915 Tg. Mureş – 4.IX.2007 Cluj-Napoca) – membru de
partid, istoric al medicinei şi farmaciei;
4882. IZSAK, Ştefan (fiul lui Bela) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4883. JACOB, Jozefina (n.31 martie 1899) – membră de partid din 1945 (dosar J/1 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4884. JAK, Eva - din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
4885. JAKAB, Ana (n. 30 iul. 1902) – membră de partid din 1945 (dosar J/3 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4886. JAKAB, Andrei - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (79/1953);
4887. JAKAB, Dezideriu - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (111/1955);
4888. JAKAB, Iuliu (fiul lui Ştefan) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4889. JAKAB, Margareta (n.1.I.1918) – membră de partid din 1945 (dosar J/4 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4890. JAKAB, Octavian – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978;
4891. IACOBOVICI, Arnold (n. Arnold JAKABOVICS) (n. 5 dec. 1902) – ilegalist, membru al
comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1932, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 19);
(A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău
2002: 182; dosar J/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru
merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947,
partea I-a, p. 9763);
4892. JÄGENDORF, Siegfried (n. Schmiel Jägendorf, îşi germanizează prenumele în timpul studenţiei
la Dresda) (1885 Bucovina – 1970 S.U.A.) – fost student la electrotehnică în Dresda, în anii ’20-
’30 director al reprezentanţei Siemens din Cernăuţi, ulterior stabilit în Viena, refugiat în
România în 1938-1939, deportat în Transnistria (1941-martie 1944, este ales preşedinte al
comitetului evreilor din Moghilev), instalat primar al oraşului Rădăuţi de autorităţile comuniste,
emigrează în S.U.A. în 1946; manuscrisul său despre perioada deportării a fost publicat în 1991
la New York (versiunea în română, cu titlul Minunea de la Moghilev. Memorii 1941-1944, a
apărut la Ed. Hasefer în 1997);
4893. JÄGER, Iosif Iacob (21.VI.1907 – 8.I.1987) – membru de partid din 4 nov.1946 (dosar J/2
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4894. JELESCU, Benedict – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 99/1970;
4895. JONAS, Desideriu – în sept. 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Comerţului director
adjunct al Magazinului de Stat “Secera” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea
I-a, p. 7622);
4896. JUNG, Lola - până în febr. 1949 dactilografă principală la Direcţia Teatre a Ministerului Artelor
şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);

414
4897. JUSTER, Edmond - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a,
p. 6127);
4898. JUSTER, Saia – în 1945 era secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi (M.Of. nr. 23 din 30
ian. 1945, partea I-a, p. 593);
4899. KACZ, Emil (fiul lui Emil) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4900. KAHAN SEGAL, Rachela - în 1948 membru al filialei judeţene Vaslui a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp.
5283-4);
4901. KAHANA, Gizela - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979;
4902. KAHANA, Margareta (n. SIMON) (n. 23 martie 1901) – membră de partid din 1946, cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951), directoare a Bibliotecii centrale din
Cluj (1953-1955) (dosar S/123 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); (menţionată şi în Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 411-4);
4903. KAHANA, Samuel (19 nov. 1902) – membru de partid din 1944 (dosar K/8 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4904. KAHANE, Aron – decorat ca pensionar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. II-a;
4905. KAHANE, Iosub – fost ilegalist, deţinut în diverse închisori, ucis la Constanţa în noiembrie
1944 la instalarea noului prefect comunist (o stradă din Constanţa a purtat numele său până în
1990);
4906. KAHANER, I. – în septembrie 1944 în conducerea Sindicatului Tipografilor din Bârlad (Ion N.
Oprea 2007: 22);
4907. KAHN, Samuel – inginer, în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic la
societatea “Atlantica” din Galaţi (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1) (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948,
partea I-a, p. 7342);
4908. KAIN, Ferdinand - în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
4909. KAISERMAN, Herman - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Botoşani (M.Of.
nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
4910. KAJLIK, Rozalia (n. 25.IX.1906) – membră de partid din 1945 (dosar K/10 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4911. KALAKA, Rebeca - decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a IV-a;
4912. KALAMAR, Lajos (fiul lui Felix) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4913. KALLOS, Iosif - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
4914. KALMAN, Dionisie - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1957;
4915. KALMAN, Fr. Iulius - în 1972 corespondent local în judeţul Harghita al ziarului în limba
maghiară Elore, decorat cu medalia Meritul Cultural prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de
Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
4916. KALMAN, Leontina (n. 27 febr. 1894) – membră de partid din 1947 (dosar K/17 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4917. KALMAN NOVACOVICI, Leiba - în perioada comunistă angajat al Direcţiei Studii a
Ministerului Justiţiei (Cajal & Kuller 2004; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
4918. KALMAR, Alexandru (n. 8 dec. 1894) – membru de partid din 1946 (dosar K/19 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);

415
4919. KALMAR, Eugen - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
4920. KALMINO, Irina - în 1949 era dactilografă poliglotă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
4921. KAMENIŢCHI / Kaminer, Saşa (n. 1913, Soroca) – studentă (M. Vodă nr. 20) ; în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Cameniţchi”);
4922. KAMINER, Raşela (n. HAIM) (n. 12.VI.1919) – membră de partid din 1945, din Iaşi, decorată
prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “23 August” cls. a V-a (dosar K/20 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4923. KAN(N)ER, Jana Maria – ilegalistă (locuia pe str. Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Cane Jana Maria”);
4924. KANNER, Froim - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad şi membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ
(U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012);
4925. KANNER, Israel - în 1948 membru al filialei judeţene Buzău a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4926. KANTON, Paula (n. MENDELOVICI) (20.I.1896 – 12.X.1981) – membră de partid din 1946
(dosar K/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4927. KANTZ, Elsa - din 1948 (după naţionalizare) contabilă-şefă a Fabricii “Elefant” din Sibiu
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4928. KAPLAN BANU, Ileana (zisă “Iluş”) – medic, ilegalistă; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1955; decorată în
1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
4929. KAPPEL, Leo - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Dorobanţul” din Ploieşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
4930. KAPRALIK, Edgar - în aprilie 1945 îi înceta detaşarea de la I.C.S. la Subsecretariatul
Organizării Statului, al Statisticii şi Inventarului (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p.
2944);
4931. KAPUSI, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (117/1951);
4932. KARDOŞ, Mihail - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Ştefan Plavăţ”
din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4933. KASTNER, ? – în 1948 era membru al Comisiei Centrale a Timbrului din Ministerul Finanţelor
(M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5357);
4934. KATONA, P. Paul (n. 12 sept. 1894) – din Harghita, ilegalist, membru formal de partid după
război, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4935. KATZ, Arpad - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Industria Textilă Ardeleană” din Satu Mare (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948,
partea I-a, p. 7342);
4936. KATZ, Desideriu (n. 6 sept. 1912) – membru de partid din 1946 (dosar K/27 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4937. KATZ, Emil (n. 22 iun. 1913) – membru de partid din 1931 (dosar K/28 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2303, doc. 13); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu
grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764);
4938. KATZ, Ferdinand Nandor (n. 2 aug. 1906) – membru de partid din 1945 (dosar K/29 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4939. KATZ, Ferdinand – pentru câteva luni în 1945 directorul Oficiului Economic Judeţean
Maramureş (M.Of. nr. 219 din 26 sept. 1945, partea I-a, p. 8318);
416
4940. KATZ, Iosef – în nov. 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul
Economic Judeţean Rădăuţi; î 1948 ajunsese şef de serviciu (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945
partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4941. KATZ, Leiba - în 1948 numit profesor de Procedură Penală la Şcoala Juridică Populară de pe
lângă Tribunalul Neamţ (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955); în acelaşi an numit
de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor
Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4942. KATZ, Lupu (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4943. KATZ, Matei - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării
C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4944. KATZ, Moses - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Filatura Naţională” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7342);
4945. KATZ, Rachela - în nov. 1945 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la Oficiul
Economic Judeţean Rădăuţi, în 1948 reconfirmată în funcţie (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945
partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4946. KATZER, Bela - în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca gardian public (M.Of. nr. 135 din 18 iunie
1945, partea I-a, p. 5099);
4947. KAUFMAN, Adolf - în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la fabrica de
jucării “Judovici Lazăr” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582)
4948. KAUFMANN, Bella - în 1947 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la “S.O.L.E.X.” Bucureşti (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10173
4949. KAUFMAN, Gustav (n. 9 iunie 1909) – membru de partid din 1940 (dosar K/32 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4950. KAUFMAN, Ioan – în 1948 era şofer la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
4951. KAUFMAN, Marcel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Nehoiaşi” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7348);
4952. KAUFMAN, Sabena (1891-1968) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”
(Bezviconi 1972: 166);
4953. KAUFMANN, Mihail - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef
al Fabricii de spirt “Recea Criştur” din jud. Someş (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a,
p. 7548);
4954. KEHLMANN, Lilly – până în 1948 şefă de birou la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale (M.Of.
nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2258);
4955. KEINTZEL, Iosif (4.II.1907 – 1955) – membru de partid din 1945 (dosar K/37 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4956. KEKSKEMETI, Andor – după război vicepreşedinte al C.D.E. Bihor-Oradea (C. Crăciun 2007:
179-80);
4957. KELEMEN, Margareta (fiica lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4958. KELEMEN, ? – în 1952 la Direcţia Tratate a M.A.E. (v. stenogramele reproduse în Constantiniu
2003: 122);
4959. KELETI, Ladislau – în aprilie 1945 în conducerea Uniunii Evreilor Democraţi Oradea (absorbită
două uni mai târziu în C.D.E.) (C. Crăciun 2009: 305);
4960. KELER (CHELER), Iancu (4.XII.1903 – 15.VI.1988) – ilegalist, membru de partid din 1931
(dosar K/38 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4961. KELLER, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (83/1953);

417
4962. KELLER, Irma - în 1947 membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din cadrul Facultăţii de drept
a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657-8);
4963. KELLER, R. Robert - angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu
Medalia Muncii prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
4964. KELNER, Filip - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Ţesătoriile Reunite” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7346);
4965. KELNER, S. Mozes - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 30 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
4966. KELSON, David – lector de limbă rusă la I.P.B. între 1952 şi 1963 (I.P.B., f.a., pp. 53, 56, 63);
4967. KEP, Leo - redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a
Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-
35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
4968. KERI, Adalbert – membru al Colegiului Medicilor Braşov în 1948, numit prin ordin al
Ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 59)
4969. KERNVEISZ, Frantz (fiul lui Matei) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4970. KERTES, Alice – în 1948 membru al Comisiei Electorale Interimare a judeţului Bihor (M.Of.
nr. 69 din 23 martie 1948, partea I-a, p. 2536);
4971. KERTESZ, Samoil (n. 20 mai 1890) – membru de partid din aprilie 1945 (dosar K/51 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
4972. KESLER, Maria - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
4973. KESLER, Conrad - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4974. KESSLER, Iulius Karlovici (n. 5 aug. 1904) - după război membru P.S.D., în facţiunea pro-
comunistă la Congresul de unificare din octombrie 1947 (Solomovici 2001I: 195) (dosar K/155
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 570);
4975. KETNER, Aron - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
4976. KICZAK, Wenzel (n. 6 ian. 1898) – membru de partid din 1945 (dosar K/157 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4977. KILLNER, Béla - în sept. 1947 consilier în cadrul comisiei de epurare a Baroului Oradea
(A.N.R., serviciul judeţean Bihor, fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr.
92, ff. 31-2);
4978. KIMBERG, Gherşon - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor
tehnic la întreprinderea “Marinarul” din Galaţi (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p.
1058);
4979. KIMEL, Beniamin – fost membru P.S.D., rămâne în P.M.R. până în 1950, când este exclus
pentru sionism (Menora, nr. 8/august 2010, p. 19)
4980. KIŞ, Ladislau - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept.
1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4981. KISIL, Iancu - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (41/1954);
4982. KISIL, Janeta – în octombrie 1945 numită de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Fălticeni (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9443); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (41/1954);
4983. KISNER, Beri - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
4984. KISS, Adalbert - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (74/1953);
4985. KISS, Adolf (n. KLEIN) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (60/1954);

418
4986. KISS KLEIN Gheza (n. 19.II.1918) – membru de partid din 1938 (dosar K/70 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4987. (?) KISS, Ileana (fiica lui Dezideriu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4988. KISS, Vilma Elisabeta (n. BURGER) (22.III.1897 – 8.VI.1981) – membră de partid din 1945
(dosar K/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4989. KLAIN, Petre - în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
4990. KLEIN, Aladar - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (5/1953);
4991. KLEIN, Alexandru (fiul lui Moise) (n. 28.VIII.1908) – membru de partid din 1947, decorat în
1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a (dosar K/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4992. KLEIN, Andor Andrei (24 apr. 1914) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru de
partid din 1944 (dosar K/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4993. KLEIN, Anton (1martie 1909), membru de partid din 1945 (dosar K/81 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
4994. KLEIN, Avram – după război responsabil administrativ al C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003a: 463);
4995. KLEIN, Bernard - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Bacău (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4996. KLEIN, Bucă - în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de
sublocotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253
din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763)
4997. KLEIN, Clara - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
4998. KLEIN, David – în 1948 membru P.M.R. şi totodată membru C.D.E. Bârlad şi co-responsabil al
secţiei financiare (Zahariuc 2012);
4999. KLEIN, Edmund – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); decorat în 1978 cu
ordinul “23 August” cls.III-a;
5000. KLEIN, Eva (n. BLEIER) (n. 11.II.1917) – ilegalistă, cu stagiu recunoscut din 1937, din jud.
Satu-Mare, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a
(dosar K/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5001. KLEIN, Herman (n. 25 martie 1911) – membru de partid din 1945 (dosar K/82 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5002. KLEIN, Ileana (n. Ilka) (n. 20.XII.1905) – membră de partid din 1945 (dosar K/78 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5003. KLEIN, Iosif (14nov. 1894) – membru de partid din oct. 1944 (dosar K/84 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5004. KLEIN, Iosif - după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului
de Miniştri în judeţul Bihor (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
5005. KLEIN, Istvan (23.VII.1914 – 14.XI.1986) – membru de partid din 1932 (dosar K/85 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5006. KLEIN, Janeta (căs. SCHVARTZ) (7.XII.1920 – 25.II.1978) – membră de partid din 1936/1945
(dosare K/86 şi S/72 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5007. KLEIN, Margareta (26.XII.1900) – membră de partid din 26 aug. 1945 (dosar K/87 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5008. KLEIN, Mese (n. 22 aprilie 1918) – membru de partid din 1935 (dosar K/89 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);

419
5009. KLEIN, Oscar / Oskar- în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617; M.Of. nr. 214 din 20 sept.
1945, partea I-a, p. 8158);
5010. KLEIN, Robert - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la S.C.
“Silvicultura Ardeleană” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 94 din 21 aprilie 1948, partea I-a, p. 3662);
5011. KLEIN, Sara/Sarolta (n. 21 aprilie 1908) – membră de partid din 1945 (dosar K/92 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5012. KLEINERMAN, Eva (fiica lui Moise) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5013. KLEINHEMPER, Clara - după epurarea aparatului judiciar, angajată impiegată la Judecătoria
Mixtă Cluj, în 1948 promovată arhivar-ajutor (M.Of. nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);
5014. KLEINSTEIN, Leon – în 1948 redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar
nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
5015. KLEMER, Ghidale - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al întreprinderii “Muncitorul Liber” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7341);
5016. KLEMER, Iacob - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef serviciu la Oficiul
Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
5017. KLEPNER, Paul - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (28/1957);
5018. KLEPNER, Samoilă (uneori transcris “Kleppner”) - funcţionar la Oficiul Industrial al
Bumbacului, Inului şi Cânepei (1946-1948), până în iunie 1947 cu atribuţii de control; în 1947
şef al Inspectoratului Regional Sibiu al Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5
dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534); în iunie
1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al întreprinderii
“Areca” Sibiu (M.Of. nr. 135 din 14 iunie 1948, partea I-a, p. 5095);
5019. KLEPŞ, Keran - în nov. 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei paritare de pe
lângă Inspectoratul Regional al Muncii Galaţi (M.Of. nr. 263 din 16 nov. 1945, partea I-a, p.
10033);
5020. KLINGER, Estera Coca – dactilografă şefă, respectiv controloare în centrala M.I.C., iar după
reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948,
partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
5021. KNOBLICH, Şarolta - în 1948 numită de ministrul de Finanţe agent administrativ stagiar la
Administraţia Financiară Satu-Mare (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6695);
5022. KNOLL, Bernard – în 1948 era director adjunct al Magazinului de Stat “Bacăul”, filiala Roman
(M.Of. nr. 234 din 8 oct. 1948, partea I-a, p. 8069);
5023. KNOP, Eugen - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de Bere “Delta” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5024. KOCH, A. Hans - decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa
a IV-a;
5025. KOCH, A. Gyorgy (n.18 sept. 1901) – membru de partid din 1945, decorat prin Decretul nr. 157
din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar K/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5026. KOFFLER, Remus (d. 1954) – ilegalist, fost secretar al lui Ştefan Foriş, şeful Comisiei
Financiare Centrale a P.C.R. între 1937 şi 1944 executat pentru spionaj şi trădare în lotul
Pătrăşcanu în 1954;
5027. KOHLER, Károly – în 1953 menţionat ca director al Agenţiei de Servicii Municipale din Târgu
Mureş (Bottoni 2010: 128);
5028. KOHN, Elemer – în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca gardian public (M.Of. nr. 135 din 18 iunie
1945, partea I-a, p. 5099);
420
5029. KOHN, Ecaterina – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a;
5030. KOHN, Geza - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Munca Textilă” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7345);
5031. KOHN, H. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii
“S.R.I.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5032. KOHN, Herman - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Tricoza” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5033. KOHN, Juliu (n. 26 mai 1893) – membru de partid din 1930 (dosar K/98 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5034. KOHN, Ladislau (21.IV.1913 – 15.X.1987) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile
le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru
de partid din 1946 (Colecţia “Ilegalişti decedaţi”);
5035. KOHN, Max - din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru
reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604);
5036. KOHN, Solomon - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (13/1952);
5037. KOHN, Ştefan (fiul lui Anton) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5038. KOMAN, Artur - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de
“Perl & Ganz” din Borşa, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
5039. KOMUVES, Geza (n. BAUMAN) (24.X.1902 – 7.III.1983) – membru de partid din 1945 (dosar
K/104 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5040. (?) KONCZ, Francisc - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Mureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5041. KONTZ, Arcadie - în 1948 numit de ministrul de Finanţe şef adjunct de birou la Administraţia
Financiară Satu-Mare (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6694);
5042. KOPF, Antonia - decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a
5043. (?) KOPF, Martin (n. 1906) – membru P.C.R. din 1932, controlor de stat, cu fişă de cadre la
secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951), în anii ’60-’70 şef contabil la Centrocoop;
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5044. KOPF, Rozalia (n. 1 iulie 1913) – membră de partid din 1946 (dosar K/130 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5045. KOENIG, Victor - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
5046. (?) KÖPPICH, Carol - din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Bumbacului, Inului
şi Cânepei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p.
1213)cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
5047. KORNER, Fina - în 1948 membru al filialei judeţene Suceava a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5048. KORPER, Elemir - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (419/1952);
5049. KOSAK, Eduard – preşedintele Colegiului de Partid – regiunea Severin în anii ’50;
5050. KOSTENC(Z)YK, Măndica - cu dosar de cadre la secţiile Economică, respectiv Organizatorică
ale C.C. al P.C.R. în anii ’50;
5051. KOSTYAL, Carol - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (28/1959, vol. I);
5052. KOTHA, Rozalia (17 ian.1906) – membră de partid din 1928 (dosar K/120 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5053. KOTTIG, Damian - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Reunion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);

421
5054. KOTTLAR, Adolf - din 1948 referent tehnic la D.C.I. Siderurgică din cadrul Ministerului
Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
5055. KOTTLAR, Artur - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al întreprinderii “Apretura” din Popeşti-Leordeni (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7346);
5056. KOVACS, Amalia(n. SCHEIMAN) (n.17 martie 1909) – membră de partid in 1945 (dosar
K/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5057. KOVACS, Andraş (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5058. KOVACS, Izidor – din Timişoara, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a IV-a;
5059. KOVER, Desideriu - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
5060. KOZIK, Alfred (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5061. KÖNIG, Elisabeta - în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei directoare a
întreprinderii “Cafro” din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5062. KÖNIG, Friederich – după război funcţionar la Primăria Suceava; în martie 1945 reîncadrat ca
şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese
exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp.
1654-5);
5063. KÖNIG, Iosif – secretar al C.D.E. Cluj la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga
2003a: 458);
5064. KÖNIG, I. Niculae (n. Miklos) (26.XII.1914 – 4.III.1981) – membru de partid din 1945,
profesor la Institutul Agronomic din Cluj, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar K/136 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5065. KÖRNER, Emil – în 1946 era procuror la Tribunalul Suceava (M.Of. nr. 18 din 21 ian. 1946,
partea I-a, p. 247);
5066. KÖRPER, Elemer - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
419/1952, nr. inv. 540) (v. şi Solomovici 2001: 217, respectiv Kuller 2008a: 445);
5067. KRAFT, Iacob (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5068. KRAFT, D. Misu – în anii ’60 director tehnic în Centrala industrială de producere a energiei
electrice şi termice; decorat prin Decretul nr. 1967 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
5069. KRAKAUER, Bernard - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Munca Textilă” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7345);
5070. KRANTZ, Isidor - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Colentina” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7547);
5071. KRANZDORF, Henry (4.VII.1926 – VI.1968) – membru de partid din 11 dec. 1945 (dosar
K/144 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5072. KRANTZDORF, Simon - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei
contabil-şef la întreprinderea “Olga Bancic” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea
I-a, p. 1058);
5073. KRAUS, Emeric - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “F.R.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5074. KRAUS, E. Marton – din Maramureş, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“23 August” cls. a IV-a;
5075. KRAUSS, ? – ing., membru în Comitetele cetăţeneşti Cernăuţi după 23 august 1944 (A.N.I.C.
inventar 3059, secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 5 din 7 aprilie 1945, p.
29 în inventarul online);
422
5076. KRAUSZ, Aladar - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 58/1980;
5077. KRAUSZ, Eva (fiica lui Ernest) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5078. KRAUSZ, Ludovic (n.26 dec. 1898) – membru de partid din 1945 (dosar K/145 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5079. KRAUSZ, Martin (13 iulie 1906) – membru de partid din 1932 (dosar K/146 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5080. KRAUSZ, Pavel (n. 12 aprilie 1924) – membru de partid cu stagiul recunoscut din 1940 (dosar
K/147 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5081. KRAUSZ, Stefan - după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la
întreprinderea “Românofir” din Arad (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1266);
5082. KRAUTHAMMER, Iosif - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Kamgarn” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7345);
5083. (?) KRECH, Susana - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
5084. KREINDLER, Ana - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
5085. KREINER, Maria - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 7/1985;
5086. KREUTER, Ecaterina - decorată în 1964 cu Medalia Muncii
5087. KRIEGSMAN, Samuel (fiul lui Leib) – din Suceava, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
cls. IV-a;
5088. KROMBERGER, S. Ludovic - funcţionar la Banca de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Ordinul
Muncii cls. III.-a (decret nr. 793 din 31 decembrie 1963);
5089. KRUMHOLZ, Marcel - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Hidrocaloria”
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
5090. KUHN, Iosif (n. 25 X. 1898) – membru de partid din 1944, apoi activist, cu fişă de cadre la
secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (35/1959);
5091. KUMMER, Max - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şefal
Fabricii de Bere “Bucureşti” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5092. KUN, A. Adam – funcţionar la Banca de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls.
III.-a;
5093. KUN, Alexandru (n. 20 nov. 1908) – membru de partid din 1945.decorat în 1979 cu ordinul
“Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar K/152 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);;
5094. KUN, Ioan - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1954) - probabil
administrator delegat al Oficiului Bumbacului, Inului şi Cânepei după război) (dosare anexe
secţia Economică a CC al PCR, nr. crt. 58/1945);
5095. KUN, Irina - din 1945 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Odorhei (M.Of. nr. 247 din 29
oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5096. KUN, Veronica (19 aprilie 1918 – 4 sept.1983) – membră de partid din 8 martie 1945 (dosar
K/153 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
5097. KUN, Suzi – ilegalistă, din 1948 membru al C.C. al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211); probabil fosta Zuzi
Leibovici, aflată în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
423
5098. KUPFERMAN, Samuel - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor
tehnic al Fabricii de spirt “Gorunul” din Orăştie (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7547);
5099. KURCZVEIL, Ioan (fiul lui Martin) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5100. KUTNY, Solvia – la sfârşitul anilor ’40 dactilografă, iar din 1948 dactilografă principală în
centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p.
3909; M.Of. nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845);
5101. LACNER (Lakner), Dezideriu - în 1959 prim secretar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Satu
Mare (D.T.I.C. 1959: 10); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (53/1954);
5102. LAHNY, Carol - în 1948 membru al filialei judeţene Alba a Colegiului Farmaciştilor (ordinul
ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5103. LAIG, Stanislav - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5104. LANCZET, Berco - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (160/1952);
5105. LANDAU, David - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5106. LANG, Laszlo (n. 22 aprilie 1913) – membru de partid din 15 aprilie 1945 (dosar L/10 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1978;
5107. LANG, Nicolae - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
5108. LANG, Radu - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
5109. LANG, Şmil - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Năvodul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
5110. LANGMANTEL, Rodica – prima directoare a Bibliotecii regionale “Ion Creangă” din Iaşi
(actuala Gh. Asachi) în perioada postbelică542 (1945-1956);
5111. LANI, Ladislau (n. LINDENFELD) - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în
oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Bihor (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a,
p. 7927);
5112. (?) LANZINGER, Anton (n. 24 martie 1897) – membru de partid din august 1944 (dosar L/11
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5113. LAURENŢIU, Alexandru (n. Şmil DAVID543) (n. 28.VI.1910 Piatra-Neamţ) – ilegalist,
combatant în Brigăzile Internaţionale din Spania, inclus în lista voluntarilor evrei de către
Diamant (1979: 371) şi Sugarman (f.a.: 109); decorat împreună cu alţi “spanioli” cu ordinul
“Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (intrarea “Laurenţiu Sandu”) (Decretul nr. 873 din 20 august
1949);
5114. LAURENŢIU, Emerica Pavel (fiul lui Quint) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5115. LAURENŢIU, Osias (n. LEIBUŞOR) (n. 10.I.1923 Piatra Neamţ) – simpatizant ilegalist; după
război membru de partid, funcţionar la Combinatul pentru industrie alimentară din judeţul Ilfov,
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (pentru
nume v. decizia M.J. nr. 37825 din 21 aprilie 1948 în M.Of. nr. 98 din 27 aprilie 1948, partea I-
a, p. 3824);
5116. LAUTMAN, R. Rene (n. 1905) - membru P.C.R. din 1936, croitoreasă, pensionară A.F.D.A.,
propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
5117. LAX, F.M. – în 1946 preşedintele organizaţiei procomuniste a evreilor de limbă idiş IKUF
(Solomovici 2003: 45);

542
V.
http://www.culturainiasi.ro/institutii/7/12/+Biblioteca+Jude%C5%A3ean%C4%83+%E2%80%9EGh.+Asachi%E2%80%9
D+Ia%C5%9Fi.html
543
V. decizia nr. 800 din 17 febr. 1949 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 45 din 23 febr. 1949, partea I-a, p. 1424.
424
5118. LAZAREV, Zalman (n. 20.XII.1888, fiul lui Moise) - medic, membru de partid din 1941;
decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a
III-a şi în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a; la începutul anilor ’70 locuia ca pensionar în
Bacău (dosar L/21 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5119. LAZAROVICI, A. Alexandru - angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat
cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5120. LAZAROVICI, Iancu (31.VIII.1909 – 11.XII.1987) – membru de partid din 1941 (dosar L/22
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5121. LAZAROVICI, Iosif - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Raza” din Botoşani (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5122. LAZAROVICI, Leizer - farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5123. LAZAROVICI, Marcel - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
5124. LAZAROVICI, Max – membru C.D.E. Bucureşti (?), informator al Siguranţei, apoi D.G.S.P.
(Solomovici 2003: 155);
5125. LAZAROVICI, Meer - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Roman (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
5126. LAZAROVICI, Saul – din sept. 1948 controlor-revizor principal al Ministerului de Finanţe în
judeţul Roman (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948,
partea I-a, p. 7438);
5127. LAZAROVICI, Surica - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei
de Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5128. LAZAROVICI; Tony – din 1945 impiegată la Oficiul Economic Judeţean Dorohoi (M.Of. nr.
286 din 13 dec. 1945, partea I-a, p. 10878);
5129. LAZAROVICI, Tuţa – membru CDE după război;
5130. LAZĂR, David (fiul lui Stelian) – prim secretar al comitetului orăşenesc de partid Petroşani la
sfârşitul anilor ’50 - începutul anilor ’60; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (1960); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 40/1956; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5131. LAZĂR, A. Edit - în 1972 redactor principal al ziarului în limba maghiară Elore, decorată cu
medalia Meritul Cultural prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
5132. LAZĂR, Elvira – membru al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare (1954-1958-?)
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 764);
5133. LAZĂR, Eţia – până în 1957 lector de limbă rusă la I.P.B. (I.P.B., f.a., pp. 56, 62);
5134. LAZĂR, Iacob (fiul lui Serghei) (14.IX.1907 – 17.X.1984) - membru de partid cu stagiu
recunoscut din 1927 (dosar L/23 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1945-1946 pe lista din 1945-
1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să
rămână în România” [poziţia 54], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333
(“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158); decorat
prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
5135. LAZĂR, Melhior – după război responsabil cultural al C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003a: 463);
5136. LAZĂR, Ossy (în acte aparent Ozi) (fiul lui Phoebus) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls.
III-a; până în 2009, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti;
5137. LAZĂR, Samoil - în 1945 secretar al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
5138. LAZĂR, Sigismund (17.II.1900 – 18.VI.1978) – membru de partid din 1946 (dosar L/26
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
425
5139. LAZĂR, S. Simon – decorat în 1967 cu Medalia Muncii;
5140. LAZĂR, Vilhelm - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei “Covasna” din Covasna (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5141. LĂUNEANU, Hermina (n. KREMER) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965; încă în
viaţă în 2009, parte civilă într-un proces de revendicare imobiliară la ÎCCJ;
5142. LĂZĂRESCU, I. Gheorghe (n. ORIŢA) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
5143. LĂZĂRESCU, Lupu - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe
126/1952);
5144. LEB, Alexandru (n. 15IX.1913)- membru de partid din 1945 (dosar L/31 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5145. LEB, Edmund Odon (n. 30 iun. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar L/32 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5146. LEB, Ioan (n. 24 sept1909) – după război membru de partid;
5147. LEBI, Margit Ilonka (14 oct.1919) – membră de partid din 1937 (dosar L/34 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1587, doc. 13);
5148. LEBI, Zoltan (n. 17 iunie 1918) – membru de partid din 1946 (dosar L/35 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5149. LEBU, Aurel (n. 13 martie 1910) – membru de partid din 1946 (dosar L/36 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5150. LEDER, David-Dinu (n. 20 mai 1905) – membru de partid din 8 sept. 1947 (dosar L/37 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5151. LEDERER, Ludovic - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (12/1952);
5152. LEEB, Ludovic - din febr. 1950 vicepreşedinte al C.D.E. Alba Iulia (Gyémánt 2002: 400-4, n.
31);
5153. LEHOCZI, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
5154. LEHRER, D. Heinrich - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5155. LEHRER, Heinrich - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la
Administraţia Financiară a sectorului II Negru Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-
a, p. 7928);
5156. LEHRER, Sami (a.k.a. Samuil David) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1772); în 1947 încadrat prin decret
regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din
1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5157. LEIBA, Emil - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de Ulei “Răsăritul” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5158. LEIBNER, Haim - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5159. LEIBOVICI, Adela (n. MOISE) (1908-2005, Bucureşti) - cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (90/1951);
5160. LEIBOVICI, Avram – în 1949 contabil la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949,
nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
5161. LEIBOVICI, Avram - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
426
5162. LEIBOVICI, Cela - în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei contabilă-şefă a
întreprinderii “Globul” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5163. LEIBOVICI, Constantin (fiul lui Mendel) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5164. LEIBOVICI, Haim - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Bere “Delta” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5165. LEIBOVICI, Heinrich - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
fabricii de sticlă “Vitrometan” Mediaş (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7350);
5166. LEIBOVICI, Iancu (n. 18 sept. 1897) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); membru de
partid din 1945 (dosar L/43 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5167. LEIBOVICI, Idel – magistrat, în 1950 numit secretar al comisiei electorale a regiunii Putna
(H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
5168. LEIBOVICI, Iţic - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5169. LEIBOVICI, Iuliu - în 1948 membru al filialei judeţene Baia a Colegiului Farmaciştilor (ordinul
ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5170. LEIBOVICI, Iulius - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Phoenix” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340)
5171. LEIBOVICI, Jean – în 1948 redactor la ziarul Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a
Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-
31);
5172. LEIBOVICI, Lazăr - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5173. LEIBOVICI, Leo - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5174. LEIBOVICI, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Covurlui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5175. LEIBOVICI, Luiza (n. HUBER) (n. 24 iun. 1914) – ilegalistă (din 1932) (dosar L/38 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 5);
5176. LEIBOVICI, Maier (fiul lui Ştrul) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5177. LEIBOVICI, Maria – încadrată ca dactilografă la Prefectura Poliţiei Capitalei în martie 1947
(M.Of. nr. 66 din 20 martie 1947, partea I-a, p. 2085);
5178. LEIBOVICI, Maria - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabilă la Oficiul
Economic judeţean Iaşi, în 1947 promovată şefă de birou (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea
I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945,
partea I-a, p. 9536);
5179. LEIBOVICI, Mina - din 1948 (după naţionalizare) contabilă-şefă a Tăbăcăriei Naţionale
Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5180. LEIBOVICI, Mişu – în 1948 membru P.M.R. şi membru al C.D.E. Bârlad, responsabil al
resortului cultural al Comitetului (Zahariuc 2012);
5181. LEIBOVICI, Paul - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Flandria” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5182. LEIBOVICI, Otilia - în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei
de Asigurări Sociale a oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p.
5109);
5183. LEIBOVICI, Şechter – în 1950 elev, membru al “cenaclului literar progresist” din Bârlad
(Zahariuc 2011);

427
5184. LEIBOVICI, Zalman - în 1945 numit de ministrul Finanţelor agent administrativ stagiar în
cadrul Administraţiei Financiare judeţene Baia (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p.
7833);
5185. LEIBOVICI, Zeilic (fiul lui Şloim) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5186. LEIBOVICS, Alexandru (8.VIII.1913 – II.1978) – membru de partid din 1945 (dosar L/43
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5187. LEIBU, Idel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Texo” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5188. LEIBU, Matilda - din 1945 impiegată la Oficiul Economic judeţean Bacău, în 1946 promovată
şefă de birou (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538; M.Of. nr. 254 din 1 nov. 1946,
partea I-a, p. 11590);
5189. LEIHER, Gheza (fiul lui Nicolae) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5190. LEIKMAN, Roman – din 1947 consilier la Direcţia Dunării Maritime a Ministerului
Comunicaţiilor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785);
5191. LEI(N)WAND, I. Wolf-Marcus (6.XII.1901 – 29.I.1976) – originar din Cernăuţi, ilegalist, cu
stagiul recunoscut din 1927, fost deţinut în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc (1940-?) din
Bucureşti; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Leivan
Marcus”); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar
L/46 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1412);
5192. LEITGEB, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (16/1953);
5193. LEITNER, Carol – subnotar în cadrul Primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul
jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
5194. LEITNER, Elisabeta (n. Erszebet) (12.XII.1903 – 19.XII.1977) – membră de partid din 1947
(dosar L/44 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5195. LEITNER, Iozefina (14 mai 1997)-membră de partid din 1946 (dosar L/45 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5196. LEIZEROVICI, Falic - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5197. LEIZEROVICI, Ţalic – în iulie 1948 numit de ministrul de Interne pretor al plasei lespezi, jud.
Baia (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6250);
5198. LEIZEROVICI, M. Milca – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5199. LENARD, Lazăr (fiul lui Lajos) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5200. LEONESCU, “Gabriela” Ella (n. Löwy, fiica lui Bela şi Leontina) (28.X.1912-1970) – membră
de partid din 17 oct. 1947, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 172) (dosar L/49
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); soţia lui Mihail Leonescu (Landau), cu care a avut o fiică, Liani,
căs. Ţuţea;
5201. LEONESCU, B. Mihail (n. Moses Leib LANDAU, zis “Mişu”) (n. 1916 Botoşani – d. Bucureşti,
post-1990) – medic, ilegalist (voluntar în Brigăzile Internaţionale în Spania, 1936-1938); în
aprilie 1941 considerat “comunist categoria A” (Lista Siguranţei, poziţiile 242 şi 290); în acelaşi
an pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun
în pericol existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862);
după război membru de partid, şef de lucrări la Spitalul de contagioşi nr. 1 Bucureşti, decorat
prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a; în iul. 1990 în
viaţă în Bucureşti, intervievat de Mitchell Cohen (1994);
5202. LEONTE, Dumitru (n. LEIBOVICI) – lider sindical în anii ’50 în Iaşi, reprezentant în C.C.S.,
decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

428
5203. LEONTE, Maria (n. Malca ŞTRUL) (n. 17 august 1924) – ilegalistă, cu stagiul recunoscut din
1939, după război activistă cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
ulterior angajată la Fabrica de Tricotaje Iaşi; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul
“23 August” cls. a V-a (dosar L/51 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5204. LEOPOLD, Adalbert - în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
5205. LEOPOLD, Hilda - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979;
5206. LERNER, Paul – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 113/1970;
5207. LERER, B. Saul – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al
R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964; căs. cu Fanţi (n. Moscovici, 1918-2003);
5208. LERNER, Sigismund (n. 2 nov. 1898) – membru de partid din nov. 1944, numit în vara lui 1948
de către Ministerul Industriilor membru al Comitetului Director al Camerei de Comerţ şi
Industrie Bucureşti (B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3) (dosar L/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5209. LERNER, Sigmund - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Cehoslovaca” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5210. (?) LEROY, Romelia – în 1950 prezentă la Direcţia Planificare a Băncii de Stat a R.P.R. (Duţu
et al. 2002: 91);
5211. LESNER, Lery (uneori ortografiat Lerri) – activist de partid, membru al Biroului Regional Iaşi
al P.M.R. în anii ’50, şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului regional de partid şi
responsabil cu supravegherea presei din judeţ (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi
Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(112/1955); emigrat la începutul anilor ’60 în Israel (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 412,
Ursache f.a.);
5212. LESPEZEANU, I. – istoric, coautor, alături de L. Marcu, al monografiilor 47 de ani glorioşi
(1959) şi Ioan Corvin de Hunedoara (1957) (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 446);
5213. LEV, David - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al
Fabricii de spirt din banoviţa, Mehedinţi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
5214. LEV, Miţa - cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe, 14/1951);
5215. LEVAI, “Vasile” Ladislau – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2070); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar
antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20
oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763)
5216. LEVENDEL, Eva - dactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd.
C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
5217. LEVENSON, Claudia - cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (35/1963);
5218. LEVENSOHN, ? - redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948,
ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
5219. LEVI, Eugen (3.XII.1913 – 6.II.1987) – membru de partid din 1945 (dosar L/60 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5220. LEVY, Leon – în 1946 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri director al Oficiului
Economic judeţean Ialomiţa (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1946, partea I-a, p. 7742);
5221. LEWENSOHN, Moise (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5222. LEWY, Robert - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Dunarex” din
Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
5223. LIBAL, Vilian (n.16 dec. 1910) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1928 (dosar L/62 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
429
5224. LIBERMAN, Lupu - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Dolj (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5225. LIBERMAN, Mauriţiu (n. 12 febr. 1908) – membru din 1945 (dosar L/63 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5226. LICHTIG, Samuiel - cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.
(102/1953);
5227. LICHTSHEIN, Adolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1978;
5228. LIEBERMAN, Ihil - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Renida” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5229. LIEBLICH, Adalbert (n. 8 iun. 1890) – membru de partid ilegalist (din 1934) - (dosar L/65
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5230. LIEBLICH, Tania (n. Tauba ŞERMAN) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 99/1978, idem
21/1980;
5231. LIFSCHITZ, Mendel Manole (n. 24 dec. 1894) – membru de partid din 1945 (dosar L/67
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5232. LIKER, Iosif - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 10/1984, idem 27/1985;
5233. (?) LILIN, Erzsebet (GABOR) - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979;
5234. LILLIN, Mihai (n.6 oct. 1918) – membru de partid din 1945 (dosar L/68 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5235. LINDERMAX, Paul - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Ideal” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5236. LINDNER, Dezideriu (n. 22 sept. 1904)- membru de partid din 1935 (dosar L/69 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5237. LISZTIG, Francisc - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5238. LITINER, Burach (n. 9 iul. 1895) – membru de partid din 1945 (dosar L/70 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5239. LITMAN, Carol (fiul lui Moise şi Lora; fratele lui Leon Naş, v. supra) – medic la Spitalul
“Alexandru Sahia” din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” cls. a III-a; căs. cu Paula, cu care a avut doi copii: Irin Litman şi Silviu Litman;
5240. LIŢEANU, Florea - membru de partid; cu referat de cercetare în vederea excluderii din partid la
fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 78/1986;
5241. (?) LIVADIDI, Cornel - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(103/1953);
5242. LIVĂNESCU, I. – în perioada comunistă angajat al Direcţiei Studii a Ministerului Justiţiei
(Cajal & Kuller 2004; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
5243. LIVEANU, Moise (fiul lui Leon) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5244. LIVIANU, H. Sahna (n. Sahna LEVI, fiul Mariei) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
cls. III-a; căs. cu Ester (n. Buium); rudă îndepărtată cu Silviu Brucan: fiul său, Erwin (d. 2011), a
fost căsătorit cu Adriana Livianu (n. Bogdan/Berman), fiica Tonyiei Bogdan, sora lui Brucan;
5245. LIVIU, Sofia (fiica lui Jac Ion) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5246. (?) LODESCU, Alexandru - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.29/1959, vol. II;
5247. (?) LONGHIN, Gruia - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Putna (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);

430
5248. LOSNER, Bianca (13.XII.1909 – 7.VIII.1978) – membră de partid din 29 nov.1945 (dosar L/78
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5249. LOZNEANU, Bercu – în nov. 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei paritare de
pe lângă Inspectoratul Regional al Muncii Galaţi (M.Of. nr. 263 din 16 nov. 1945, partea I-a, p.
10033); posibilă identitate cu “Bercu Loznianu” (n. 5.III.1903) – ilegalist, membru de partid din
1935 (dosar L/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 7);
5250. LOZNEANU, Leon - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Fălticeni (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9443)
5251. LOZNEANU, Peter (fiul lui Isidor (Ştrul) şi Amalia (n. Lustgarten)) (11.XI.1911 Liteni,
Suceava – 1993 Petah Tikva, Israel) – jurist, membru de partid, implicat în epurările postbelice
din Dorohoi; între 1972 şi 1987 preşedintele C.E. Dorohoi; emigrat în Israel în 1988;
5252. LOZNEANU, Sifra - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la
Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486);
5253. LÖB, Teodor - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
307/1952); - în mod posibil cel propus a fi detaşat la lucrările de la Canalul Dunăre – Marea
Neagră (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 176);
5254. LÖB, Eugen (n. 4 dec.1916) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1935 (dosar L/83 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5255. LÖBEL, Francisc - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Aiud” din jud. Alba (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5256. LÖBEL, Hugo - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Silkoza” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5257. LÖBEL, Iulius - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Fusul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5258. LÖBEL, Moritz - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
5259. LÖBEL, Simion - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Colorator” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5260. LÖBELSOHN, Etty (9.IV.1901 – 11.VII.1986) – membră de partid din 21 sept. 1945 (dosar
L/74 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5261. LÖBENSOHN, Iancu - numit, după naţionalizare, contabil şef la Fabrica de Vată “Progresul”
din Bârlad, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17
sept. 1948, partea I B, p. 7344);
5262. LÖBL, Andro (n. 22 iulie 1912) – membru de partid din 18 dec. 1945 (dosar L/84 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5263. LÖBL, Maria (n.25 dec.1910) – membră de partid din 1930 (dosar L/85 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5264. LÖBL, Martin (n. 21 sept. 1909) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1933, decorat în 1949 cu
ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a (dosar L/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); posibilă identitate
cu:
5265. LÖBL, Márton – de profesie tinichigiu, în 1945 membru de partid şi membru al comisiei juridice
a F.N.D. din Transilvania de Nord (Nagy şi Vinze 2008: 180);
5266. LOBSTEIN, Emeric (12.X.1895 – 20.VII.1979) – membru de partid din 1945;
5267. LÖRINCZ, Berta - din 1945 contabilă la Oficiul Economic judeţean Odorhei (M.Of. nr. 247 din
29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5268. LÖRINCZ, Carol - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (86/1953);

431
5269. LÖRINCZ, Eugen - în 1947 numit de ministrul Justiţiei prodecan al comisiei interimare a
Baroului de Avocaţi Hunedoara (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3747)
5270. LONVY, Bertalan - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (63/1955);
5271. LOV / LÖW, Margareta (n. 13 aug. 1923) – membră departid din 1946 (dosar L/80 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5272. LÖW, Paul (n. 12 ian. 1918) - membru de partid din 1939 (dosar L/88 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5273. LÖWENBERG, Mauriciu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-
şef al întreprinderii “Postăvăria Română” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-
a, p. 7345);
5274. LÖWENFELD, Emil - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la
S.A.R. “Industria de in şi cânepă” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p.
2615);
5275. LÖVENSON, Jaques Avram - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei
interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea
I-a, pp. 712 ş.u.);
5276. LÖVINGER, Alexandru - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1978, idem 21/1980;
5277. LÖWINGER, Serena - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5278. LOVINSON, Ghitla - în 1948 membru al filialei judeţene Râmnicu Sărat a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp.
5283-4) (inclusă şi în C.S.I.E.R. (Kuller 2008a: 447);
5279. LÖWY, Alfred – dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (4/1952);
5280. LÖVY, Ladislau - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “I.T.B.” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5281. LÖWY, Stefan – profesor la catedra de istorie-filosofie a UB Cluj în anii ’50 şi director cu
delegaţie al Bibliotecii Centrale din Cluj (1955-1956);
5282. LÖVY, Wilhelm (n. 24 aprilie 1915) – ilegalist; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă; în 1971 directorul Topitoriei Dumbrăveni din jud. Sibiu, decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
5283. LUCA, Paul (n. Favel/Pavel LEIBOVICI) (n. 17 mai 1909) – membru de partid din 1945 (dosar
L/40 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5284. LUCACESCU, Herman - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al
Fabricii de Ulei “13 decembrie” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7546);
5285. LUCACI, Alexandru (n. LÖWY544) (n. 11 martie 1909 Timişoara) – membru de partid din 28
iunie 1945 (dosar L/95 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5286. LUCESCU, Albina - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5287. LUCESCU, Mendel (n. BRÜLL545) (n. 19 aug. 1900 Bacău) – în 1948 numit de ministrul
Industriei şi Comerţului contabil-şef al întreprinderii “Flexode” din Bucureşti (M.Of. nr. 214 din
15 sept. 1948, partea I-a, p. 7620);
5288. LUCHIAN, Mihai - din 1947 director al Oficiului Economic judeţean Vaslui (M.Of. nr. 171 din
29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);

544
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 55.215 din 6 iunie 1947 în M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4719,
respectiv cererea în M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4379.
545
V. M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4379 (cererea de schimbare a numelui).
432
5289. LUCHIAN, Savu (n. Saul LAZAROVICI) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosarele 77 şi 249/1952 (când încă nu-şi românizase numele), respectiv 63/1955 şi
3/1957);
5290. LUCIAN, Ernestina (13.IX.1890 – 1.XI.1976) – membră de partid din 28 dec. 1945) (dosar L/98
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5291. LUDOR, Ladislau (fiul lui Samoilă) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5292. (?) LUFTSCHÜTZ, Carol - în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii
locale Satu Mare de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948,
partea I-a, p. 7082);
5293. LUNT, Erica – până în aprilie 1947 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Buzău (M.Of. nr.
90 din 21 aprilie 1947, partea I-a, p. 3104);
5294. LUK, Francisc - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955);
5295. LUPAN, Chivu (n. Kivu LINDENBERG546) (n. 21 ian. 1915 Bucureşti) - cu dosar de cadre la
secţiile Economică (28/1956), respectiv Organizatorică (137/1952) ale C.C. al P.C.R.;
5296. LUPAN, Lizica – ziaristă în presa craioveană în perioada comunistă (Kuller 2008a: 447;
FEDROM f.a.);
5297. LUPU, Alexandru (fiul lui Şmil şi Dina) – politehnist, membru P.M.R. Bucureşti, în septembrie
1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi
(i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009:
200);
5298. LUPU, Dorina (fiica lui Ferdinand) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5299. LUPU, Heinrich – membru de partid după război; cu diverse funcţii în aparatul economic de stat;
cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956) şi referat de cercetare la Fd. C.C.
al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1956;
5300. LUPU, Ilie - în 1948 numit de ministrul Comerţului director al S.C.S. “Someşul” din Cluj-
Napoca (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
5301. LUPU, Moise – după război încadrat expert contabil în centrala Ministerului Finanţelor; în 1948
numit membru în conducerea Societăţii de Stat pentru aprovizionarea Capitalei, ca reprezentant
al ministerului (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438); cu fişă personală la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 30/1950, nr. inv. 74);
5302. LUPU, Nicolai (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5303. LUPU, Rubin - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane
“cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au
refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293,
anexa la dosarul nr. 27/1974);
5304. LUPU, Solomon - în 1948 era şofer la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813; după război
controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
5305. (?) LUPULESCU, B. Mircea - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 115/1956;
5306. LUSTGARTEN, Emil (n. 1928) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare
anexe, 126/1952);
5307. LUSTGARTEN, Laurian - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5308. LUSTGARTEN, Mili - din aprilie 1948 translatoare-şefă în centrala Ministerului Informaţiilor,
apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372);

546
Şi-a schimbat numele în baza deciziei ministrului Justiţiei nr. 7596 din 2 febr. 1948, în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948,
partea I-a, p. 994.
433
5309. LUSTIG, Adolf - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei “Fabrica de Pălării” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5310. LUSTIG, Emilian (1928 - iunie 2010 Bucureşti, cimitir Giurgiului) (fiul lui Edmund şi Iolanda
(n. Herman)) (fratele lui Oliver şi nepotul lui Carol Lustig) – cu fişă de cadre la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 24/1954) şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 31/1958;
5311. LUSTIG, I. Zoltan – şef de serviciu la Uzina Textilă Covasna, decorat prin Decretul nr. 157 din
4 mai cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a V-a;
5312. LUSZTIG, Iacob (n. 5.X.1911) – membru de partid din 1931 (dosar L/113 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5313. LUSZTIH, I. – în 1945 membru al Uniunii Patriotice Oradea (C. Crăciun 2009: 304); probabilă
identitate cu “Lusztig”, după război comisar în Oradea (Kuller 2008c: 185);
5314. LYCHIARDOPOL, Sara – arhitectă, autoare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi
(menţionată ca evreică de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
5315. MACADZIOB, Emil (fiul lui Herş) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5316. MACOVEI, Maria (fiica lui Iosif) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5317. MACOVSCHI, Eugen – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(137/1955);
5318. MADRER, Adolf (n. 21 nov. 1897) – membru de partid din 25 febr. 1946 (dosar M/6 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5319. MADRER, Sofia - până în februarie 1949 stenodactilografă şefă în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
5320. MADUŢĂ, Jean (fiul lui Carol) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5321. MAER, William - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.
189/1952);
5322. MAEROVICI, Moise – în 1948 numit membru în conducerea Societăţii “Rompescaria” ca
reprezentant al Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
5323. MAHLER, Siegemondo - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la
“Dunarex” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
5324. MAIER, Ana (n. SCHACHTER) (n. 21martie 1912) – membră de partid din mai 1945 (dosar
M/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5325. MAIER, Andrei - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (86/1953);
5326. MAIER, Gigel - în 1948 membru al C.D.E. Focşani (Zahariuc 2012);
5327. MAIER, Liviu (fiul lui Liviu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5328. MAIER, Marcel - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
5329. MAIER, Maria (fiica lui Zalman) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5330. MAIER, Silvia - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei
Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
5331. MAIERBERG, Mauriţiu (n.18 iulie 1907) – membru de partid din 1945 (dosar M/11 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5332. (?) MAIER, Nicolae - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.
189/1952, nr. inv. 527);
5333. MAIEROVICI, Lazăr - în 1948 era şofer la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
5334. MALLER, Frantz - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (160/1952);
5335. MALLER, O. – în 1948 membru al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Miniterului
Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162);

434
5336. MANAS, Sama - în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi
a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff.
30-31);
5337. MANASE, Albert - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei inginer-şef al
Fabricii de Ulei “Biruinţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
5338. MANDEL, Lenke - cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (12/1961);
5339. MANDEL, A. Lenke – în 1972 stenodactilografă principală la ziarul în limba maghiară Elore,
decorată cu Ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din
4 sept. 1972;
5340. MANDEL, Leon - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef la “Grupul Industriilor Electrice”
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5341. MANEA, I. Iancu - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5342. (?) MANIAS, Carol - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt “Clujana” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5343. MANIOV, Rafaela – directoare “I.T.” Timişoara după război, decorată cu “Ordinul Muncii” cls.
III-a în 1951;
5344. MANOLE, H. Manole (n. 1901 Bălăneşti, Roman) – unul din cele mai misterioase personaje din
istoria comunismului românesc; fost voluntar în războiul civil din Spania (menţionat în Diamant
1979: 371 şi Sugarman f.a.: 109) (unde aparent suferă o depresie, motiv de reproş ulterior din
partea tovarăşilor colegi), primul soţ al Ofeliei Manole (recăsătorit ulterior cu Dori Munte
(Berg)); aflat în 1941 în atenţia Siguranţei pentru activităţi comuniste, în timpul celui de-al
doilea război mondial la U.R.S.S., considerat suficient de important de către sovietici pentru a fi
plasat în troika Biroului Politic al P.C.R. de la Moscova, alături de A. Pauker şi V. Luca, ulterior
efectiv “dispărut” din orice documente oficiale, foarte probabil rămas în U.R.S.S. (Tismăneanu
2003: 79, 1991: 169, n. 74, Levy 2002: 62);
5345. MANU, Sabina – preşedinta comitetului central al Crucii Roşii România (1955-1961); cu fişă de
cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539); soţia lui
Cornel Manu (Katz);
5346. MARBE, Max A. (1884-1959) - medic bacteriolog, membru fondator al ARLUS, membru de
partid, încadrat la catedra de igienă industrială şi prevenirea accidentelor de muncă a Institutului
Politehnic Bucureşti în 1948 prin decizia Ministerului Industriei – direcţia Cadre;
5347. MARCHIEVICI, Emil - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5348. MARCOVICI, Alexandru (fiul lui Alfred) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5349. MARCOVICI, Ancel - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5350. MARCOVICI, Aron - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt din Banoviţa, Mehedinţi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
5351. MARCOVICI, Beniamin - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
126/1952);
5352. MARCOVICI, Beno - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea
I-a, p. 8007);
5353. (?) MARCOVICI (ALMAŞI), Cătălina - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
5354. MARCOVICI, Duţă – după război membru fondator al C.D.E. Bârlad, în 1948 numit preşedinte
al nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” şi respectiv membru în conducerea
Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012);

435
5355. MARCOVICI, Ernest - în 1948 numit profesor de Organizarea Statului şi Organizare
Judecătorească la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Sălaj (M.Of. nr. 79 din 3
aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);
5356. MARCOVICI, Ioan Iordan (1905-1970) - inginer chimist, directorul Institutului Petrochimic din
Ploieşti în anii ’50-’60, membru P.C.R. din 1936, propus pentru decorare în 1961 într-un raport
al Cancelariei PMR; dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1950);
5357. MARCOVICI, Isidor (Izrael) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1985, idem 96/1978,
idem 30/1980;
5358. MARCOVICI, I. Hascal (n. 10 febr. 1899) - croitor, membru P.C.R. din 1930, propus pentru
decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005) (dosar M/23 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5359. MARCOVICI, Maier (n. 2 nov.1906) – membru de partid din 1945 (dosar M/24 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5360. MARCOVICI, Marcel – în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director al
Magazinului de Stat “Delta Dunării” din Tulcea (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p.
8218);
5361. MARCOVICI, Marcu - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5362. MARCOVICI, Martin - în aprilie 1948 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru al
Comitetului Central de Asistenţă Studenţească Iaşi, ca delegat al Secţiei de asistenţă a U.N.S.R.
(M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3436);
5363. MARCOVICI, Moise - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); posibilă identitate
cu omonimul prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
5364. MARCOVICI, Neuman (n. 3 febr.1917) – membru de partid din 1945 (dosar M/25 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5365. MARCOVICI, Sicky - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5366. MARCOVICI, sin Nuhăm - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5367. MARCOVICI, Sofia - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976
5368. MARCOVICI, Solomon - după război şef de secţie la Prefectura judeţului Fălciu (M.Of. nr. 151
din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
5369. MARCOVICI, Tobias - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tulcea (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
5370. MARCOVICI ALMAŞ, M. Katalina – pensionară Prahova, decorată prin Decretul nr. 157 din 4
mai 1971 cu ordinul Muncii clasa a III-a;
5371. MARCU, Carli (n. 21 iunie 1914, d.1977 România) – membru de partid din 1944 (dosar M/26
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5372. MARCU, Edith - cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe, 14/1951);
5373. MARCU, Elisabeta - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1951);
5374. MARCU, Octavian (fiul lui Avram) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5375. MARCU, Simion - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5376. MARCU, H. Ştrul - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr.
802 din 21 dec. 1964;
436
5377. MARCU, Zeno – în 1948 membru în filialal judeţeană Braşov a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5378. MARCUS, Ana - dactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd.
C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
5379. MARCUS, Andrei – după război numit de ministrul Sănătăţii medic-şef al oraşului Sighet
(M.Of. nr. 236 din 16 oct. 1945, partea I-a, p. 9032);
5380. MARCUS, Beno (fiul lui Solomon) – jurist, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5381. MARCUS, David - în 1948 membru al filialei judeţene Tecuci a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5382. MARCUS, Idel - din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
5383. MARCUS, Ilie – în 1949 numit de către ministrul Comerţului şi Alimentaţiei directior al S.C.S.
“Bistriţa” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1484);
5384. MARCUS, Iosef - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5385. MARCUS, Stroinel - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1983;
5386. MARCUSOHN, M. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Fortex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
5387. MARCUŞ, Paula – funcţionară în Centrala Industriei Lemnului în 1950 (Duţu et al. 2002: 90);
5388. MARGULIES, M. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Sarcit” (Delea Veche) din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7342);
5389. MARGULIUS, Sandu - în 1947 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la “Rizeria Berceanu” Bucureşti (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p.
10173);
5390. MARIN, Mauriciu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Industria Lânei” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7343);
5391. MARIŢAN, Gizela (fiica lui Gavril) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5392. MARKOŞ, Haralambie - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5393. MARKSTEIN, V. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
la fabrica de ciment Turda (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7351);
5394. MARKOVITS, Adalbert – după război responsabil evidenţă în cadrul C.D.E. Gherla
(Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 463);
5395. MARKOVITS, Ernest - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Sălaj (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
5396. MARTEŞ, Ecaterina - dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1950, 62/1955);
5397. MARTIN, Coloman - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5398. MARTIN, David – fost croitor, în 1953 redactor la cotidianul local din Cluj Igazság, ulterior se
pare emigrat în Israel (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 774);
5399. MARTON, Francisc - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5400. MARTON, Iosif (fiul Rafaelei) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5401. (?) MARTON, Ladislau - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (126/1952);
5402. (?) MARTON, Ştefan - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (12/1952);
5403. MARVAN, Saul – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului director adjunct al S.C.S.
“Alimentara” (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6259);

437
5404. MARX, N. Albert - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr.
802 din 21 dec. 1964;
5405. MAUTNER, Kornelia (n. MANGELUS, fiica lui Benjamin) (n. II.1920, Timişoara) – fostă
deportată în Transnistria, după război angajată la Direcţia Regională Timişoara a
Radiodifuziunii, apoi transferată la Consiliul Popular, responsabilă “pe linia arte”; ulterior
emigrată în Israel (Vultur 2002);
5406. MATAIS, Ilona - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951);
5407. MATAIS, Peter – din jud. Mureş, decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în
1978 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
5408. (?) MATE, Imre (fiul lui Ignaţ) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5409. MATEAŞ, Jean (fiul lui Herman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5410. MATHE, Carol – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(56/1954);
5411. MATHÉ, Ernest – ilegalist, s-ar fi convertit la creştinism (Solomovici 2004: 107), după război
activist de partid, epurat în 1958 în lotul “fracţioniştilor”;
5412. MATIAŞ, Iosef - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Albion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
5413. MATYAS, Elena (n. NAJOVITS) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(57/1956);
5414. MATYAS, Mauriciu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei directoral
întreprinderii “Berna” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5415. MAXIM, Vlada - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (111/1951);
5416. MAXIMENKO, Etelka – de la sfârşitul anilor ’40 fotografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a
C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff.
115-21);
5417. MAYER, Antal – pensionar din Timişoara în 1971, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971
cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
5418. MAYER, Baruch - în 1948 membru al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5419. MAYER, Irina - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1983;
5420. MAYER, S. Simca – funcţionară la Banca de Stat a R.P.R., decorată în 1963 cu Ordinul Muncii
cls. III-a;
5421. MAYER, E. William – funcţionar al Băncii de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Medalia Muncii;
5422. MAYERSOHN, L. Dan - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 31 mai 1938 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5423. MĂGURĂ, Iacob (n. LEIBOVICI) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1956;
5424. MĂRCULESCU, N. Nicolae (MARCOVICI) (1921-1994) – în anii ’60-’70 director general al
Centralei Industriale pentru prelucrarea ţiţeiului, iar ulterior, timp de 15 ani, director general al
Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Rafinării şi Petrochimie şi profesor la Universitatea
de Petrol şi Gaze din Ploieşti (cu fişă biografică în Kuller 2008a: 261);
5425. MÂNDRU, Eliza – din 1945 vicepreşedinte al comitetului judeţean Iaşi al Tineretului Progresist,
cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (30/1947);
5426. MEDIANU, Avram - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite II” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948,
partea I-a, p. 7347);
5427. MEDOVAR, Moise - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S.
“Moldova” din Iaşi (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7238);
438
5428. MEER, Iosif (fiul lui Herş) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5429. MEER, Rosa(n. 16 sept. 1922) – membră departid din 1945 (dosar M/110 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5430. MEEROVICI, Simon - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5431. MEHLMAN, Carol – conductor tehnic al Întreprinderii de Stat “Bistriţa” din Bacău (1948-
1949), numit de ministrul Industriei după naţionalizare (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-
a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344);
5432. MEIROVICI, M. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
fabricii de tricotaje “Drapelul Roşu” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7341);
5433. MEISTER, ? – membru de partid şi şef de cadre la Federaţia Comunităţilor Evreieşti la începutul
anilor ’50 (menţionat în Rosen 1990: 82, 87, 97, preluat şi în Solomovici 2003: 175);
5434. MELASZ, Ida (n. 3 august 1895) – membră de partid din 1945 (dosar M/115 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5435. MELCHER, Francisc - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (162/1952);
5436. MELEG, Francisc (fiul lui Samuilă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5437. MELICSOHN, Melchior – după război judecător de şedinţă la Tribunalul Vaslui; în 1947
delegat cu atribuţii de control la Serviciul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie
1947, partea I-a, p. 6677);
5438. MELTZER, Arthur - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la Filatura de
Bumbac “Ing. Casanovici” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
5439. MENDEL, Adolf (n. 23 ian.1909) – ilegalist, membru de partid din 1932 (dosar M/118 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5440. MENDEL, Bernard - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Postav Buhuşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344);
5441. MENDEL, Estera (fiica lui Gyorgy) (n. 1929) – din Cluj-Napoca, decorată în 1964 cu Ordinul
Muncii cls. III-a);
5442. MENDEL, Eugen - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Târnava Mare (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
5443. MENDEL, Isidor – în 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al S.C.S. “Sibiul”
(M.Of. nr. 243 din 19 oct. 1948, partea I-a, p. 8350);
5444. MENDEL, Iţic (n. 5oct. 1906) – membru de partid din 1924 (dosar M/120 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5445. MENDEL, Ladislau - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Făgăraş (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
5446. MENDEL, Lupu - în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania
electorală naţională (Zahariuc 2012);
5447. MENDEL, Rubin - în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la “Industria Textilă” din Iaşi (M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10866);
5448. MENDELSOHN, Fişel – inginer chimist (absolvent facultate promoţia 1936) – funcţie de
conducere la Rafinăria “Muntenia” din Râmnicu Sărat, decorat în 1949 cu Ordinul Muncii cls.
III-a;
5449. MENDELSOHN, Iosif – în 1945 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru în conducerea
Federaţiei Române de Şah (M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 742);
5450. MENDELSOHN, ? - în 1945 membru al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
5451. MENDELSON, Adela (12.XII.1911 – 26.XI.1980) – membră de partid din 24 ian. 1946 (dosar
M/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

439
5452. MENDELSON, Avram – membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 137/1953;
5453. MENDELSON, Leib - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Arad (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5454. MENDRINO, Dima - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1983;
5455. MENTZER, Ernest - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Banatim” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5456. MERA, Ştefan (n. Isaac MEI(E)ROVICI) (n. 22 oct. 1906 (după alte surse 15 martie 1909))-
ilegalist (membru de partid din 1932), “spaniol” (plecat în 1937 student fiind, cade prizonier,
deţinut până în 1943); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad
de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253
din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763) (dosar M/122 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) (Diamantstein
f.a.);
5457. MERDINEANU, Nana Zoe - din 1948 şefă de birou la D.G.C.E. a M.I.C. M.Of. nr. 95 din 22
aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
5458. MERINEANU, Gusta (n. MEEROVICI547, fiica lui Meir şi Liba) (16.XII.1920 Fălticeni – 2010
Haifa) – cf. C.E. Fălticeni, “a lucrat în domeniul editorial”548; emigrată în Israel în 1989;
5459. MERTZ, I. Emil - în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5460. MESSER, Rozalia - în 1948 numită de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la cofetăria
“City” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3430);
5461. METZ, A. Ştefan “Ion” – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1892); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “Muncii clasa a III-a;
5462. METZINGER, Ioan (21.X.1896 – 22.IV.1981) – membru de partid din 1945 (dosar M/130
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5463. MEXI, N. Valentin - în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5464. MEZEI, A. Iosif - în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5465. MEZEI, I. Iosif - în 1972 şef de rubrică la ziarul în limba maghiară Elore, decorat cu medalia
Meritul Cultural prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
5466. MEZEI, Ludovic (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5467. MICHEL, Adolf - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Vlaşca (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5468. MICHEL, “Rudy” Israel (n. 23 iulie 1907) – membru de partid din dec. 1944 (dosar M/136
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5469. MICLESCU, Iancu (n. KLEIN) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(59/1954);
5470. (?) MICU, Marin - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5471. MIHĂILESCU, Pincu Ionel (fiul lui Samuel) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5472. MIHAIL, Hugo - în a doua jumătate a anilor ’40 şofer în centrala Ministerului Informaţiilor,
ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
5473. MIHAIL, Ludmila - până în februarie 1949 translator interpret-şef în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
5474. MIHAILOVICI, Aizic - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5475. MIHAILOVICI, Buium “Beniamin” (n. 1902 Galaţi) – ilegalist, aflat în 1941 pe lista Siguranţei
(v. infra); în 1948 numit de ministrul Comerţului membru al Consiliului Director al S.C.S.

547
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 70.968 din 11 iulie 1947 în M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247.
548
V. http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_06.html
440
 “Centrocom-Textil” din Bucureşti (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5141); cu
referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele
la dosarele nr. 6/1957, 19/1960;
5476. MIHAILOVICI, A. Leonid (15.XI.1908 – 22.IX.1975) – membru de partid din 1937 (dosar
M/143 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 11/1958 şi 31/1959;
5477. MIHAILOVICI, Milu – membru de partid, în 1948 numit cenzor supleant al nou-înfiinţatei
cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
5478. MIHAILOVICI, Simion (n. 10 mai 1879) – membru de partid din 1945 (dosar M/144 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5479. MIHAILOVICI, Simon (28.X.1910 – 1.VII.1975) membru de partid din 1934 (dosar M/145
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5480. MIHALOVICI, Carol - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
5481. MIHALY, David (6.VII.1901 – 1975) membru de partid din 1945 (dosar M/150 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5482. MIHALY, Simion (22.VIII.1913 – 10.VI.1985) – membru de partid din 1935 (dosar M/151
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5483. MIHALY Rosa (n. 15 martie 1908) – membră de partid din 1934 (dosar M/152 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5484. MIHALY, Samuil(n. 16 dec. 1905) – membru de partid din 1945 (dosar M/153 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5485. MIHALY, Serena (9 iun. 1914) – membră de partid din 1945 (dosar M/54 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5486. MIHĂESC, Adolf (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5487. MIKÓ, Ervin (n. Erwin KLEIN, fiul lui Iuliu) (28.VIII.1919 Valea Vinului, Maramureş –
23.VIII.1997 Cluj) – redactor al ziarului Igazság din Cluj (1945-1952), apoi în redacţia revistei
Utunk până în anii ’70 (Kuller 2008a: 266; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 774); decorat în
1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a549;
5488. MILLO, Marieta (NEGREANU) - membră de partid; din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt.
Mihăilescu 2006: 429-30); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
5489. MILLO, I. Millo (n. SAFIR) (n. 14 dec. 1901 Botoşani) - membru de partid; în 1948 numit de
ministrul Industriei administrator unic la S.A.R. “Fichet” din Bucureşti (M.Of. nr. 125 din 1
iunie 1948, partea I-a, p. 4798); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979; M.Of. nr. 234 din 13 oct. 1945, partea
I-a, p. 8959;
5490. MILSTEIN, Albert (8.VII.1899 – 28.I.1984) – membru de partid din 1946 (dosar M/177
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5491. MIRCEA, A. – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a
Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-
31);
5492. MIRCEA, Estera Rachel (25.IV.1918 – 27.V.1985) – membră de partid din 1945 (dosar M/183
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5493. MIROIU, I. Margareta (Margit) (n. 1 sept. 1910) (dosar M/184 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

549
V. şi http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii_membrii_639_-MIKO-Ervin-.html.
441
5494. (?) MIRON, Laurenţiu - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1985;
5495. MIRON, Horia (n. MOSCOVICI) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 90/1975, 8/1983,
24/1985 şi 17/1980;
5496. MIRON, Lazăr (n. 13 febr. 1910) – ilegalist, membru de partid din 1939 (dosar L/26 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 5); în 1947 încadrat prin decret regal ca voluntar
antifascist cu grad de sublocotenent (r.) în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea
I-a, p. 9763);
5497. MIRONESCU, Sofia - în 1948 numită stenodactilografă-şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 164
din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5970; nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401);
5498. (?) MIRONESCU, Valeriu – în 1948 membru al activului central şi secretar general al U.N.S.R.
(Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 115);
5499. MIROSNUC, Herman - condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă,
în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8); probabil între comuniştii elivberaţi la 23 august 1944;
5500. MIŞCOVICI, Lazăr (din Iaşi) - decorat în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a V-a
(Decretul nr. 1015 din 6 noiembrie 1967);
5501. MITRACHE, Sarina (n. Sarina SAMOILĂ, fiica lui Leon; sora Elenei Samoilă şi cumnata lui
Teohari Georgescu) (n. cca. 1910) – soţia lui Paul Mitrache, din 1949 prim secretar al Legaţiei
României la Washington, responsabil cu afacerile consulare; decorată în 1964 cu Medalia
“Eliberarea de sub jugul fascist” (cu prenumele românizat “Sorina”);
5502. MITTELMAN, Alexandru - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la
“OrTex”, Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5503. MITTELMAN, Isidor - din aprilie 1948 desenator grafic la Direcţia Publicaţii şi Manifestări
artistice a Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87
din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372);
5504. MITTELMAN, Paul - după război contabil la Primăria municipiului Bucureşti; în iulie 1948
transferat pe acelaşi post la Casa de Credit şi Ajutor (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a,
p. 5603; pentru evreitate v. şi M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5125);
5505. MOISE, Alexandru (fiul lui Simu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5506. MOISE, Iancu - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (73/1951);
5507. MOISE, Lupu - în 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei interimare a Oficiului
judeţean de Muncă Roman (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5270);
5508. MOISESCU, Boris - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la
Administraţia Financiară a sectorului I Galben Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-
a, p. 7928);
5509. MOISESCU, Viorica - decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
5510. MOISI, Avram - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (23/1954);
5511. MOLDOVANU, Ioan (fiul lui Naftali) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5512. MOLDOVEANU, Horia (n. Harry LAZAROVICI550) (16.III.1898 Botoşani – 1964 Bucureşti) –
comandant al companiei “Griviţa” în cadrul Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din
Spania, decorat în 1949, alături de mulţi alţi “spanioli”, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a
(Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 110, Andrei Micu în Zbăganu 2001, care îl rememorează

550
Vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 118.518 din 27 nov. 1946 în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1946, partea I-a, p. 12626.
442
 eronat ca Horia Moldovan) (dosar M/206 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); incinerat la crematoriul
“Cenuşa”;
5513. MOLDOVEANU, Jean (n. HILGART) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 113/1969;
5514. MOLNAR, Irma - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5515. MOLNAR, Isidor - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Clujana” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
5516. MOLNAR, Lucian (n. MARCOVICI) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 98/1988;
5517. MOLNÁR, E. Tiberiu (n. Tibor MANDEL551, fiul lui Eduard şi Anna (n. Felter)) (n. Sibiu,
14.XII.1911 – d. 1998), până în 1940 redactor la Aradi Közlöny, după război redactor în presa
locală din Arad şi Timişoara;
5518. MOLTER, Carol - în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale decan al
Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of.
nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11191);
5519. MOMEU, Samoilă - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (79/1953), decorat
în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5520. MOMLEIFER, Stefan - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica
“Borbai Banivallalat” din Borşa, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
5521. MORARIU, Titu (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5522. MORITZ, Stefania - din mai 1945 dactilografă şefă în centrala Ministerului Propagandei (v.,
inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
5523. MOSCOVICI, Adalbert - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(11/1954);
5524. MOSCOVICI, Adolf – în aprilie 1946 redactor la ziarul procomunist Moldova liberă din Iaşi
(Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr.
76/1945, n.n.); posibilă identitate cu omonimul ilegalist, fiul lui Nuhăm, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 615);
5525. MOSCOVICI, Avram - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
5526. MOSCOVICI, Avram - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Vestitorul”
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
5527. MOSCOVICI, Carol – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 37/1978, idem la nr. 17/1980;
5528. MOSCOVICI, Carola - fondatoare şi membru în conducerea U.F.A.R. din 1945 (Şt. Mihăilescu
2006: 378, 380);
5529. MOSCOVICI, David – în febr. 1948 numit de ministrul Comerţului administrator unic la S.A.R.
“Gallia” din Bucureşti (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
5530. MOSCOVICI, Heinrich - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
5531. MOSCOVICI, Herman – între 1945 şi 1949 notar-şef, numit de ministrul de Interne, al plasei
Dărăbani (M.Of. nr. 161 din 15 iulie 1948, partea I-a, p. 5899);
5532. MOSCOVICI, Iancu Ştrul – membru P.M.R, procuror la parchetul tribunalului Câmpulung
(Moldovenesc) în 1949, evidenţiat într-un raport al secţiei administrativ-locale a comitetului

551
V. M.Of. nr. 203 din 7 sept. 1945, partea I-a, p. 7872.
443
 regional de partid între cei contribuind la “schimbarea vechii mentalităţi din Justiţie” (v. raportul
în Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 270, 272);
5533. MOSCOVICI, Lazăr - membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ
(U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012)
5534. MOSCOVICI, Mariem (n. 7 aprilie 1910) – membră de partid din 1945 (dosar M/224 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5535. MOSCOVICI, Mira (fiica lui Ilie Moscovici) – redactor la centrul de documentare al
Ministerului Muncii, după 1989 co-fondatoare a P.S.D. condus de Sergiu Cunescu; decorată prin
Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul 2Steaua R.S.R.” cls. a V-a;
5536. MOSCOVICI, Moisă - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5537. MOSCOVICI, Moritz - în 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei interimare a
Oficiului judeţean de Muncă Roman (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5270);
5538. MOSCOVICI, M. - în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a
Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
5539. MOSCOVICI, Natalia - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 213/1975;
5540. MOSCOVICI, Rudolf (fiul lui Rudolf) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5541. MOSCOVICI, Sabina (Sonia) (n. KOHN) – ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, întrucât încercase să treacă ilegal în U.R.S.S.
(M.Of. nr. 70 din 24 martie 1941, partea I-a, p. 1450); decorastă în 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a III-a;
5542. MOSCOVICI, Saly - din 1945 dactilografă la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 171 din
29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536);
5543. MOSCOVICI, Sura – în 1945 numită şefă adjunctă de birou la Serviciul Sanitar judeţean
Dorohoi (M.Of. nr. 141 din 26 iunie 1945, partea I-a, p. 5320);
5544. MOSCOVICI, Şoil (n. 4 sept. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar M/227 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5545. MOSCOVICI, Tiga (n. IŢICOVICI, fiica lui Şmil Wolf şi Ita Riva) – activistă la comitetul
municipal Bucureşti al P.C.R. în 1971, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a; în viaţă în 2010, în Ashdod, Israel;
5546. MOSCU, V. Liviu - angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia
Muncii prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5547. MOSCUNA, Curt-Cristin (n. RABINOVICI) (n. 28 ian. 1925 Cernăuţi) – inginer, după război
director al societăţii naţionaizate “Indumin” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7) (M.Of. nr. 231 din 5
oct. 1946, partea I-a, p. 10795;
5548. MOSES, Samuel – în ian. 1947 angajat mecanic în centrala Ministerului Informaţiilor, la
Direcţia Radio (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 642);
5549. MOSKOVITS, Carol (n. 18.VIII.1927) - în 1947 membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din
cadrul Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b:
657-8);
5550. MOSTICI, Anton – în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5551. MOZES, Clara (n. 4 sept. 1901) – membră de partid din 1945 (dosar M/227 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5552. MOZES, Iancu - în 1949 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul Baia (M.Of.
nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
5553. MOZES, Iuliana (n. ARPAD) (n. 22.11.1922) – dactilografă la Comisia Controlului de Partid în
anii ’50;

444
5554. MOZEZ, Henric - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 18 decembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);;
5555. MRAZ, F. Layos – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
5556. MULES, Iacob – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
5557. MUNCELEANU, Haralambie – după război repartizat de ministerul de Interne norat la
dispoziţia Prefecturii Dolj (pentru evreitate vezi Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M,
Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 841/1943; M.Of. nr. 284 din 7 dec.
1944, partea I-a, p. 7975;
5558. MUNKACI, Iosif - decorat în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a;
5559. MUNTE, H. Reghina - decorată cu ordinul “23 August” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai
1971); probabil fosta Reghina Schor, ilegalistă, în aprilie 1941 aflată pe lista comuniştilor cărora
li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi
interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
5560. MUNTEANU, Ionel (n. Iancu GOLDSTEIN) (fiul lui Alter) – fost voluntar în Spania (Sugarman
f.a.: 110) decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar
antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20
oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5561. MUNTEANU, Ioseph (fiul lui Zisu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5562. MUNTEANU, Mihail (n. Michel GRUMBERG) - membru de partid; cu referat de cercetare la
Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 34/1956;
5563. MUNTEANU, Octavian (n. GOLDENBERG) (11.VII.1911 – 6.XII.1982) – membru de partid
după război (dosar M/242 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5564. MUNTEANU, Rudolf - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 139/1956, vol. II;
5565. MUREŞAN, Gavrilă (n. HIRSCH) (n.16 mai 1909) – membru de partid din 1946, cu dosar de
cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955) (dosar M/247 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”) şi cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexele la dosarele nr. 65/1955, 127/1956;
5566. MUZICANTU, David - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5567. MÜLLER, S. Constantin - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
5568. MÜLLER, Felix - din 1945 funcţionar la Oficiul Economic judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 148 din
4 iulie 1945, partea I-a, p. 5606);
5569. MÜLLER, Elisabeta (n. 5.XI.1908) - în 1947 funcţionară, membru al organizaţiei de bază a
P.M.R. din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003b: 657-8);
5570. MÜLLER, Silvia - în 1949 era stenodactilografă poliglotă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
5571. MÜLLER, Vili - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1980;
5572. NACHMANOVICI, C. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Agrotex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5573. NACHT, Elie - în 1949 responsabil al serviciului Utilaj şi Materiale Tehnice la S.C.S.
“Romcereal”, cu drept de semnătură” (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);

445
5574. NACHT, Hugo - inginer, în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S.
(M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009);
5575. NADAI, Istvan – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Bihor-Oradea (C.
Crăciun 2007: 179-80)
5576. NADHAZI, Ilona (fiica lui Carol) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5577. NADLER, S. I. Manole (18.V.1895 – 15.IV.1955 Focşani) – “fost luptător antifascist” conform
pietrei tombale gravate cu secera şi ciocanul, din cimitirul evreiesc Focşani552;
5578. NADLER, S. Sura Rifca (“Sali”) (13.IX.1895 – 10.IV.1965 Focşani) – ilegalistă, membru de
partid, de profesie medic; decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a553;
5579. NAFTALIS, S. – doctor, în 1945 preşedinte al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012); în 1948 membru P.M.R. şi co-responsabil al secţiei
organizatorice a biroului electoral al C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
5580. NAFTULI, Osias – în 1948 membru P.M.R. şi membru C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
5581. (?) NAGHI, Alexandru - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Dâmboviţa a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp.
5713-4);
5582. NAGLER, Lorenz - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (14/1951);
5583. NAGY, Alexandru (n. FRISCHMAN) (n. 21 martie 1920) - membru de partid din 1945 (dosar
F/116 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5584. NAGY, Irma - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5585. NAGY, Elisabeta (n. Józsa) – bibliotecar, membru de partid după 23 august 1944, bibliotecar şef
la Biblioteca Centrală din Cluj (1949 - 1951);
5586. NAHMAN, Pepi - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul
Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
5587. NAHMUE, Ilie - din 1945 impiegat la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 247 din 29 oct.
1945, partea I-a, p. 9540);
5588. NAIZER, Iulius (n. 25 sept. 1884) – membru de partid din 1945 (dosar N/27 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5589. NAPU, Betty (n. ABRAMOVICI) (29.VIII.1894 – 23.XII.1986), membru de partid din 1946
(dosar A/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 55/1976, 33/1985 şi 21/1980;
5590. NASCH, Emil – secretar al C.D.E. Dej la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga
2003a: 445; posibilă relaţie de identitate cu Arthur Nasch, ilegalist comunist din Dej, arestat în
anii ’30, v. Solomovici 2001 I: 194-5);
5591. NASCH, Ernest – după naţionalizare administrator al întreprinderii Metalfin, până în aprilie
1949, când este arestat şi condamnat pentru sabotaj (B.I.R.E. 6 (15 apr. 1949));
5592. NASS, Andrei (2.VI.1897 – 10.IV.1989) – stomatolog şi profesor, membru de partid din 1945,
decorat în 1978 cu Ordinul Muncii cls. I-a, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (118/1951) (dosar N/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5593. NAŞ, Margareta (n. ERNSTER) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a
C.C. al P.C.R. (118/1951);
5594. NATASHON, Iosif (probabil NATANSOHN, n.n, I.A.) - membru de partid; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr.29/1959, vol. I.;

552
V. http://www.jew-focsani.com/ro/showme.php?file=3025&name=Nadler%20Manole&extra=.
553
V. şi piatra ei funerara gravată cu secera şi ciocanul şi textul „activistă a mişcării muncitoreşti” la adresa http://www.jew-
focsani.com/ro/showme.php?file=3024&name=Lazarovici%20Ozias%20&extra=Medic%20pediatru.
446
5595. NAUM, Florea (2.III.1897 – IX.1984) – membru de partid din 1945 (dosar N/31 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5596. NAUM, ? – preşedintele comisiei Constanţa de verificare a P.M.R. în 1950 (Duţu et al. 2002:
15)
5597. NAVON, Isac - în 1949 responsabil al secţiei Export la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de
semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432); fratele lui Alexandru Vona?;
5598. NĂSTASE, Raşela (fiica lui Gheorghe) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5599. NECULAU, V.E. - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Vaslui a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5600. NEDEIANU, Janeta – în 1947 era şefă de serviciu la Direcţia Contabilitate a Ministerului
Cultelor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4783);
5601. NEEZER, Iulius (1884-1959) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi
1972: 198);
5602. NEGESC, Aurel (fiul lui Simion) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5603. NEGREA, Martin (n. SCHWARTZ) - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei
interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Bihor (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-
a, pp. 712 ş.u.);
5604. NEGREA RÂMNICEANU, Marcel - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Râmnicu Sărat a
Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie
1948, pp. 5283-4; pentru evreitate v. şi M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5126);
5605. NEGREANU, Alfred - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5606. NEGREANU, Dinu (a nu se confunda cu regizorul şi scenaristul omonim) - după război
desenator şef în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Culturală, până în
iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie
1947, partea I-a, p. 4707);
5607. NEGREANU, Marcu (n. SCHWARTZ) – din septembrie 1944 proprietar şi director al ziarului
din Bârlad Păreri tutovene (1944-1946), ulterior secretar al sindicatului local al artiştilor,
scriitorilor şi ziariştilor, afiliat Uniunii Scriitorilor (Ion N. Costea 2007: 21, 23, 24, 59, 61);
5608. NEGREANU, S. Radu - în august 1948 era medic consultant în centrala Ministerului Comerţului
(M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313);
5609. NEGRIN, Irel – membru în conducerea C.D.E. şi a C.E.B. la sfârşitul anilor ’40 (v. Rosen 1990:
160);
5610. NEIMAN, Avram (fiul lui Ovsie) – jurist, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5611. NEMET, Ernestina (18.VIII.1907 – VII.1988) – membră de partid din 1947 (dosar N/68 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5612. (?) NEMETH, Adalbert - decorat în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a;
5613. NEMETH, Vilma (n. STERN) (11.VII.1904 – XII.1973) – membră de partid din 1945 (dosar
N/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5614. NETZ, Alfred – în 1948 numit membru al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii a I-a
Militare Timişoara (M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6001);
5615. NEUMAN, Arthur - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al întreprinderii “Reunion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5616. NEUMAN, Eugen – preşedinte C.D.E. Cluj, membru P.M.R. la începutul anilor ’50 (v.
Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 458);
5617. NEUMAN, Henry - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe
77/1952, nr. inv. 517, şi 249/1952, nr. inv. 529);
5618. NEUMAN, Iosef - în nov. 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la
Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 272 din 27 nov.
1945 partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
447
5619. NEUMAN, Iosif (n. 8 mai 1908) – membru de partid din 1925 (dosar N/73 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5620. NEUMAN, Rozalia (29.I.1912 – IV.1976) – membră departid cu stagiulrecunoscut din 1935
(dosar N/174 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5621. NEUMANN, Enrest - în nov. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Oradea (M.Of. nr. 262 din 15 nov. 1945, partea I-a, p. 9981);
5622. NEUMANN, Ernst - după august 1944 în conducerea locală P.C.R. Timişoara, implicat în
formarea organizaţiei locale a C.D.E. (Glass 2002: 146-7);
5623. NEUMANN, Sándor – după război redactor şef al ziarului C:D.E. Cluj, Egység (trad.
“Unitatea”);
5624. NEUMAN, Solomon - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
249/1952);
5625. NEUMAN, Suhar - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Textila” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
5626. NEUMANN, Jenö (n. Jozsef) – după intrarea trupelor sovietice în Cluj-Napoca numit membru al
Comitetului Executiv al Frontului Naţional Democrat din Transilvania de Nord şi şef al
resortului juridic; membru P.S.D. şi membru în conducerea Alianţei Populare Democrate
Evreieşti din Cluj, apoi membru P.C.R., în 1945 membru al Comisiei de Apel pentru Epurări în
oraş (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 53; Nagy şi Vincze 2008: 82, 135, 180, 196);
5627. NEUMOV / NAUMOV, Iosif (n. 24 dec. 1886) – membru de partid din 1945 (dosar N/76
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5628. NEUSTAD, Tiberiu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Tricotaje Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5629. NICOLAE, Emilia (n. SCHREINER) (29.XII.1911 – 4.I.1979) – membră de partid din 1945
(dosar N/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5630. NICOLAE NADU Fani (18.I.1904 – 24.VIII.1977) – membră de partid din 14 iulie 1945 (dosar
N/88 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5631. NICOLAU, Suzana Beatrice - în aprilie 1948 angajată la Institutul Central de Statistică (M.Of.
nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3815);
5632. NICOLAU, Ghizela (n.16 nov. 1916) – membră de partid din 1945 (dosar N/94 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5633. NIDERMAYER, I. Leon (probabil Bi(e)dermayer, n.n., I.A.) – din Arad, decorat prin Decretul
nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
5634. NOE, Oscar - în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Galaţi de
exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
5635. NOHAMOVICI, Haim (10.V.1914 – 3.XII.1987) – membru de partid din 9 august 1945 (dosar
N/124 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5636. NOVI, Rudolf - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
5637. NUSSBAUM, Artur - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
5638. NUSSE, Mauriciu (n. Moritz) - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la
firma “Mărăşeşti” din Bucureşti; din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.
(M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p.
6781);
5639. NUSZBAUM, Nicolae - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Hunedoara a Colegiului
Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5640. NUŢĂ, Alexandru (n. HAIMSOHN) - martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954
(Solomovici 2004: 211); fiica sa, Noemi Sofia Miller (n. 31 oct. 1946), a reobţinut cetăţenia
448
 română în 2006 (H.G. nr.906/12.07.2006; M.Of. nr. 619 din 18.07.2006)554; posibilă idenitate cu
omonimul care în 1946 era prim procuror la Tribunalul Prahova (v. M.Of. nr. 231 din 5 oct.
1946, partea I-a, p. 10796);
5641. NÜRENBERG, Oscar - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 10 mai 1941 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5642. OANCEA, Haia Ruhla (n. ROSENBERG) (n.18 iulie 1907) – ilegalistă, membră departid din
1931 (dosar O/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1472);
5643. OCHSENBERG, L. Renee – din Iaşi, angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei,
decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5644. OCHIŞ, Oscar - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5645. OCUNSCHI, Sidor (n. 4 febr. 1907) – membru de partid din 2 dec.1945 (dosar O/3 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5646. OERIU, I. Ghizela - în 1946 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri funcţionar în cadrul
Oficiului Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1946, partea I-a, p. 7742);
5647. OFENBERG, Hary – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 18/1973;
5648. OFFNER, Tincuţa - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5649. OHBLAUM, Alexandru - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Someş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
5650. OLARU, Elisabeta (fiica lui Samoil) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5651. OLARU, Emil (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5652. OLASZ, Klara (fiica lui Iosif) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5653. OLASZ, Rozalia - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
5654. ONCIU, Lionel (n. Leonel KAHAN) (n. 14.V.1915 Bucureşti555) – în domeniul industriei
metalurgice, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 307/1952,
nr. inv. 533);
5655. ONOFREI, Valeriu (fiul lui Leon) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5656. OPRESCU, Ilie (fiul lui Nusem-David) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5657. OPRESCU, Stelia-Florian - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 50/1982;
5658. (?) ORBAN, Emeric - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5659. ORDENTLICH, Ghizela (12.III.1920 – I.1988) – membră de partid din 1939 (dosar O/26
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); soţia lui Carol?
5660. ORENSTEIN, Alexandru (n. 16 dec.1907) – membru de partid din 1945 (dosar O/28 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5661. ORENSTEIN, Coca - în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948,
ff. 30-31);
5662. ORENSTEIN, ? – din Bârlad, după război membru P.C.R. (Zahariuc 2012);
5663. ORINGHER, Ricu (Oringer) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2305, doc. 1); în 1947 încadrat pentru merite de

554
Documentul Demnitate în vremuri de restrişte, editate de F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” (Bucureşti:
Hasefer, 2008, p. 172), menţionează un “Nuţă (Nathansohn), Alexandru”, comunist, apropiat de L.Pătrăşcanu.
555
V. decizia nr. 63790 din 25 iun. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 148 din 2 iulie 1947.
449
 voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr.
2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5664. (?) ORLEANU, Ludmila – la sfârşitul anilor ’40 şefă de birou în centrala Ministerului Artelor (şi
Informaţiilor) (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908);
5665. ORNSTEIN, Aron - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil al
Fabricii de spirt din beiuş, Bihor (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5666. ORTENBERG, Grigore - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Renida” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5667. OSIAS, Saul (5.V.1900 – 27.IV.1984) – membru de partid din 1921 (dosar O/32 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); complice al lui Max Goldstein în atentatul cu Bombă asupra Senatului din
1920; incinerat la Bucureşti; a folosit şi pseudonimul “Oznaş”; cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1348);
5668. (?) OSMAN, Tinca (10.IV.1919 – 7.X.1978) – membră de partid din 21 sept. 1945 (dosar O/33
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5669. ÖSTERREICHER, Adolf - în 1945 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru în
conducerea Federaţiei Române de Şah (M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 742);
5670. OSTERREICHER, Ecaterina (FUNARIU) (14.XI.1896 – 29.V.1985) – membrăde partid din
1931 (dosar O/37 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5671. OSTREICHER, Moses – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1787, sub numele “Estreich Moizes”); după
război funcţionar în aparatul economico-financiar al sistemului comunist, cu dosar de cadre la
secţia Economică a C.C. al P.C.R. (u.a. 14/1951);
5672. OSZTREICHER, Ernest (n.15 sept. 1910) – membru din 1944, apoi activist de partid, cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (53/1954, 111/1955) (dosar O/35 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5673. OVICI, Ştrul – membru de partid al organizaţiei de bază din Sfârnaş (Bihor), exclus în 1952 sub
acuzaţia de a fi chiabur;
5674. PAIUC, Isidor – în 1945, pentru câteva luni, agent administrativ la Agenţia Financiară judeţeană
Romanaţi (M.Of. nr. 96 din 26 ar. 1945, partea I-a, p. 3423);
5675. PAKKER, Izidor (n. 31 mai 1914) – membru de partid din 1945 (dosar P/3 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5676. PALL, Iosif - dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a CC al PMR (1/1953);
5677. PALMOR, Eliezer (ebraizat; n. Israel Pollak, la Craidovăţ, Satu Mare) – studii de filologie şi
cultură rusă la Universitatea Bolyai din Cluj (1952-1956), ulterior cercetător la filiala Cluj a
Institutului de Istorie al Academiei R.P.R., emigrat în 1960 în Israel, unde va urma o carieră
diplomatică;
5678. PANĂ, Magda (n. ADORIAN) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a
C.C. al P.C.R. (59/1954);
5679. PAPP, Iacob - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 55/1954);
5680. PAPP, Ileana - în 1953 redactor la cotidianul local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi
Varga 2003b: 741-4)
5681. PAPP, Iosif (fiul lui Iosif) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2252); dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(30/1950); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5682. PARASCHIVESCU, Mircea (n. Mayer STEINBERG) (n. 10 febr. 1915) – membru de partid din
1947 (Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
5683. PARIS, Vilhelm – şeful contenciosului Primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul
jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);

450
5684. PASCAL, Sabina - din 1945 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Roman (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5685. PASCAL, Fischel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Ţesătoriile Reunite II” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7347);
5686. PASCAL, Ştrul (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5687. PASZTOR, Iosif (fiul lui Coloman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5688. PATAKI, Herman – după război responsabil organizatoric în cadrul C.D.E. Gherla (Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 463);
5689. PAUL, Andrei (n. POLAK) – prim procuror după război la Oradea (v. Ioaniţiu, “Mărturii” în
“Procesul comunismului”, calupul “Revolte ţărăneşti” (partea 3), pp. 1-2);
5690. PAUKER, Vlad (n. 1926), fiul lui Marcel şi Ana Pauker – decorat în 1949 cu ordinul Apărarea
Patriei cls. III-a; începând cu 1950 cadru didactic (ajunsese şef de lucrări în 1958) la Facultatea
de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti, exclus din partid şi de la catedră în 1958,
reabilitat împreună cu mama sa 10 ani mai târziu, emigrat într-un anonimat desăvârşit în anii ’70
în Israel, ajuns în anii ’80 în SUA, unde a activat ca inventator şi cercetător;
5691. PEISIC, Iancu – din Botoşani, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
5692. PELE, Mara (fiica lui Benţion) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5693. PELTZ, Ana - decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
5694. PELTZ, B. Mara (n. IŢKIS) – din Bucureşti, profesoară; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2052); decorată prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5695. PELTZER, Iacob - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Năsăud (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5696. PENCHAS, Armand - în 1948 membru al filialei judeţene Dolj a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5697. PER, I. Samu – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
5698. PERETZ, M. sin Herş - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Matador” din Ploieşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5699. PERITZ, Fani - în 1948 membră a C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
5700. PERL, Irina (fiica lui Zsigmond) - decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5701. PERL, Naftule (fiul lui S. Moise), profsor universitar ştiinţe tehnice, decorat în 1964 cu Ordinul
Muncii cls. III-a;
5702. PERL, Samuel - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5703. PERLGRUND, Carol - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
5704. PERLMAN, Ety – din 1948 şefă de birou la Direcţia Judeţeană Baia a Ministerului Comerţului
(M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6629);
5705. PERLMAN, Henri (fiul lui Haim) (n.9 ian. 1915) – membru de partid din 1945, inginer-şef,
decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi apoi încă o dată cu ordinul Muncii clasa a II-a, iar
în 1964 cu Medalia Muncii (dosar P/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5706. PERLMUTTER, Ludovic (fiul lui Carol) (4.XI.1895 – 25.I.1985) – membru de partid din 29
martie 1945, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; (legătură cu Andrei Codrescu?)
(dosar P/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5707. PERLMUTTER, Mircea – de profesie farmacist; în 1948 membru şi co-responsabil al secţiei
financiare a biroului electoral al C.D.E. Bârlad; preşedinte al filialei judeţene Tutova a
Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie
1948, pp. 5283-4) (Zahariuc 2012);
451
5708. PERLZWEIG, Leon (fiul lui Penchas) (14.VIII.1900 – 2.X.1980)– ilegalist; în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941,
partea I-a, p. 3660); membru de partid din 1945 (dosar P/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5709. PEST, Francisc - în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Piatra
Neamţ de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p.
7082);
5710. PETERFI, Rozalia - din Arad, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5711. PETRAN, Iosif - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de
persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973,
care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
5712. PETREANU, Alfred - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 72/1956
5713. PETREANU, Antonina - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5714. PETREANU, Belina (11.VI.1906 – 31.XII.1982) – membră de partid din 1944 (dosar P/68
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5715. PETROIANU, I. – la începutul anilor ’60 director general adjunct al întreprinderii de comerţ
exterior “Maşinimport” din subordinea M.C.E. (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 451);
5716. PETROVER, Iacob (orig. din Cernăuţi) – în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A” a
Siguranţei; în acelaşi an autorităţile îi stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23
august 1941, partea I-a, p. 4946); după război pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni
sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”
[poziţia 64], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil
Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior
necunoscut (posibilă românizare ulterioară a numelui);
5717. PELTZ, N. Iacob - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv,
cu începere de la 10 mai 1941 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5718. PETZ, Lajos Ludovic (19.VIII.1902 – 9.III.1980) – din Timişoara, ilegalist (membru din 1929);
în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Texta” din
Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343); decorat prin Decretul nr. 157 din
4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a
(dosar P/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5719. PENCIULESCU, Dorina (PINCOVICI) – din 1947 factilografă stagiară la Direcţia Generală a
Poliţiei din M.A.I. (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4770);
5720. PFEIFFER, Ana - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980, idem 54/1979;
5721. (?) PFLEGER, Carol (fiul lui Carol) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5722. PHILIPP, Ernest (19.VII.1901 – 7.XI.1980) – membru de partid din 1940 (dosar P/85 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5723. PHILIPP, Estera (n. 26 martie 1906)-membră de partid din 1945 (dosar P/86 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5724. PHILIPP, Ferdinand (n.29 mai 1899) –membru de partiddin 1925 (dosar P/87 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5725. (?) PILNER, Alexandru – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5726. PIKLER, ? - în 1950 activist de partid în judeţul Covasna, propus pentru funcţia de secretar de
plasă (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 60/1950, ff. 45-46);

452
5727. PINCAS, Solomon - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare
a camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5728. PINCU, Boz - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5729. PINCU, Leopold - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “C. Iodănescu” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341)
5730. PINCU, A. Maria - decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” cls. a III-a;
5731. PINCU, L. Pincu – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
5732. PINCU, A. Matias – director adjunct al Trustului de Panificaţie Iaşi, decorat prin Decretul nr.
157 din 4 mai cu ordinul 2Steaua R.S.R.” cls. a V-a;
5733. PINCUS, Arnold - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor
tehnic la întreprinderea “S.R.I.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p.
1058);
5734. PISTINER, Adolf - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Câmpulung Moldovenesc (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
5735. PISTINER VAISBER, Rita - angajată în martie 1948 ca dactilografă şefă în centrala MAE, apoi
detaşată în cadrul Legaţiei R.P.R. de la Sofia (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p.
2180);
5736. PITTNER, Oliver (3 iul. 1911 Lupeni – 1971 Tg. Mureş) – membru de partid din 1945, numit
redactor responsabil al cotidianului Szabad Szó din Târgu Mureş, ulterior activ ca pictor (dosar
P/96 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; v. şi Bagy şi Vincze 2008: 124-6 n. 2);
5737. PÎRVU, Margarit (fiica lui Dumitru) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5738. POLAK, Samoil (17.I.1906 – 7.IV.1980) – membru de partid din 1926 (dosar P/108 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5739. POLAK, Tiberiu - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Bega” din
Timişoara (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
5740. POLINGHER, Gilda - în septembrie 1945 numită de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
5741. POMERANTZ, Remy Ruhla - în sept. 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă
de şef de birou la Oficiul Economic judeţean Baia, în 1947 reconfirmată în funcţie (M.Of. nr.
204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695;
M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
5742. POP, Etela - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955); posibilă idenitate
cu Pop Eta Şmilevna, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2045);
5743. POP, Sarah Edith - membru de partid; cu referat de cercetare în vederea excluderii din partid la
fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1986;
5744. (?) POPA, Angela (fiica lui Iacob) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5745. POPER, L. Eugen – din Hunedoara, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
5746. POPESCU, D. Leon - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 78/1980;
5747. POPESCU, Vilma (n. BARCO) - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1977;
5748. POPLICHER, Clara - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5749. POPLINGHER, Mayer - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
453
5750. POPOVICI, Cecilia (n. Ţili Maria) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 35/1979;
5751. POPOVICI, Irina (n. STEINER) – în anii ’50 directoarea Bibliotecii Muzeului de Artă din
Bucureşti (Solomovici 2001 I: 286);
5752. POPOVICI, Matilda – din 1948 dactilografă şefă la D.G.C.E. a M.I.C. M.Of. nr. 95 din 22
aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
5753. (?) POPOVICI, Lazăr - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5754. POPOVICI, Petre (fiul lui Alfred) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5755. POSMANTIR, Ella - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a
Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5756. POSMANTIRER, Jaques - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Silkoza” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5757. PREDOREANU, Eduard - în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
5758. PREISZ, Lajos (a.k.a. Ludovic) (n. 3 iulie 1901) – membru de partid din 1945 (dosar P/156
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5759. PRINZ, Katicza Iren - decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
5760. PROFETA, Aurelia556 – din ianuarie 1948 dactilografă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29
dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
5761. PROP(P)ER, Ernest (fiul lui Ignaţie) (n. 27 iulie 1907) – membru de partid din 3 oct. 1945,
decorat în 1964 cu Medalia Muncii (dosar P/164 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5762. PUŞCARCIUC, C. Ţilia (1919-2008, Bucureşti) - decorată cu ordinul “Virtutea ostăşească” cls.
II-a în 1964;
5763. (?) PUWAK, I. Janos-Jozsef (în unele documente românizat în forma Ianoş-Iosif Puvak) - cu
dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1954), membru în conducerea U.D.R.
imediat după naţionalizare, în anii ’60 directorul Uzinelor “Griviţa” din Bucureşti; decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
5764. QUTSCHER, Max - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al întreprinderii “Munca Textilă” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7345);
5765. RAB, Eva (f. Eva Isaakovna OIGENSTEIN, căs. Rab-Iaroslavskaia) (1907 Basarabia – 1950
Bucureşti) - soţia generalului Ioan Rab şi sora lui Leonte Răutu; ilegalistă; cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1352); decorată în
1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
5766. RAB, Ludovic - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956;
5767. RAB, S. Ştefan (n. 27 dec. 1904) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1932, decorat prin Decretul
nr. 380 din 1967 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa I-a;
5768. RABINOVICI, Aizic (n. 24 sept. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar R/2 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5769. RABINOVICI, Avram - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Forţa” (Rova)
(M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5770. RABINOVICI, Heinrich – în sept. 1948 încadrat ca arhitect la Comandamentul Trupelor de
Grăniceri al M.A.I. (M.Of. nr. 226 din 29 sept. 1948, partea I-a, p. 7885);

556
Pentru idenitatea evreiască, vezi ISRO Press, la http://www.isro-
press.net/Portal/index.php/index.php?option=com_content&view=article&id=1522%3AEvocari+-+Dr.+Campus+Josef+-
+Scolile++spaniole+din+Bucure%C5%9Fti&Itemid=159.
454
5771. RABINOVICI, Maria – după război translator în centrala Ministerului Propagandei /
Informaţiilor, la Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea, până în ianuarie 1948, când
demisionează (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 319);
5772. RABINOVICI, Maria - din 1945 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
5773. RABINOVICI, Mira – după război, până în febr. 1949, angajată a Ministerului Artelor şi
Informaţiilor, profesoară la Şcoala de Stenodactilografie (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-
a, p. 1123);
5774. RABINOVICI, Moritz - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a,
p. 8008);
5775. RABINOVICI, Rubin - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Mioara” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5776. RABINOVICI, Stella - în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova)
(D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5777. RACZ, Edmund (fiul lui Isofi) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5778. RADIAN, Alexandru (fiul lui David) (n. 1929 (?), d. iul. 2010, cimitir Giurgiului) - decorat în
1964 cu Medalia Muncii;
5779. RADIAN, Roza (fiica lui Herşcu) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5780. RADO, Koloman (fiul Amaliei) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5781. RADO, Coloman (fiul lui Adalbert) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5782. RADOVAN, Marilena (fiica lui Iancu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5783. RADOVICI, Barbu (n. Beniamin RABINOVICI) (n. 3.II.1923 Buzău) – membru de partid, şef
de catedră şi apoi decan al Facultăţii de Instalaţii (anii ’50-’70); cu dosar de cadre la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956) (pentru nume, v. M.Of. nr. 227 din 5 oct. 1945, partea I-a,
p. 8680);
5784. RADOVICI, P. Eugen – în 1947 prim-procuror la Tribunalul Ilfov, în 1948 numit preşedinte al
Curţii de Justiţie Craiova (M.Of. nr. 106 din 12 mai 1947, partea I-a, p. 3704; M.Of. nr. 217 din
18 sept. 1948, partea I-a, p. 7683;);
5785. RADOVICI, Marcel (n. HAIMOVICI, fiul lui Herman557) (n. 21.XII.1906 Bucureşti) - decorat
în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5786. RADU, Ana (n. REICHENBERG) - dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(30/1950);
5787. RADU, Mircea (fiul lui Calman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5788. RADU, Simion (n. Hary SIMON) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr.52/1956, nr.
40/1956;
5789. (?) RADULY, Iosif (fiul lui Andrei) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5790. RAFAIL, B. Isac “Saul” - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5791. RAFF, A. Moise - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Suceava (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5792. RAICU, Ecaterina – în ianuarie 1948 angajată dactilografă la M.A.E. şi detaşată la Legaţia
R.P.R. de la Praga (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 537; M.Of. nr. 23 din 29 ian.
1948, partea I-a, p. 680);
5793. RAITER, Amalia - în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în vederea
campaniei electorale (Zahariuc 2012);
557
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 10.104 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 33 din 8 febr. 1946, partea I-a, p. 982.
455
5794. RAPAPORT, N. Abraham - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5795. RAPAPORT, Coloman - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Hunedoara (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
5796. RAPAPORT, Fany - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
5797. RADIAN, M. Nathan (n. RAPAPORT558) (n. 20 sept. 1900 Buzău) - funcţionar al Băncii de
Investiţii, decorat în 1963 cu Medalia Muncii (Decretul nr. 564 din 27 sept. 1963)
5798. RAPP, Carol - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5799. RAPPAPORT, I. – în perioada comunistă funcţionar la CENTROCOOP (Cajal & Kuller 2004;
Kuller 2008a: 452);
5800. RATZ, Ştefan (fiul lui Adolf) - decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I;
5801. RAUCHWERGER, Şmil – angajat în 1948 şofer în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 149 din 1 iulie
1948, partea I-a, p. 5559);
5802. RAUSSER, Solo (fiul lui Marcel şi Silvia) – membru de partid, absolvent I.S.E.P., în septembrie
1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi
(i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009:
200);
5803. RAVNER, Moritz (23.II.1898 – 7.VII.1977) – membru de partid din dec.1944, (dosar R/24
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5804. RĂDUCANU, Ilie (n. Ilie S. RABINOVICI559) (n. 11.V.1908 Parincea, Bacău) – membru de
partid din 1945 (dosar R/31 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5805. RĂDULESCU, Armand (n. GOLDSCHLÄGER) (n. 1 apr. / 19 martie 1918 Botoşani) – ilegalist
cu stagiu recunoscut din 1936 (dosar G/116 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) (pentru nume, vezi
decizia M.J. nr. 2230 din 14 ian. 1948 în M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2644;
5806. (?) RĂDULESCU, Ernest - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1979;
5807. (?) RĂUTU, Dan – în 1971 redactor la Ed. Politică, decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu”
clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
5808. RĂUTU, Sandu (fiul lui Richard şi Clara) – inginer, membru P.M.R. Bucureşti, în septembrie
1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi
(i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009:
200), în anii ’60-’70 conferenţiar universitar la I.P.B., specializat în construcţii, în anii ’80
emigrat în Israel, unde a activat în cadrul Universităţii Ben Gurion din Beer Sheva;
5809. RÂMUREANU, Virgil - din nov. 1944 reîncadrat judecător la Judecătoria urbană II Bucureşti
(de unde fusese exclus din motive rasiale în 1940) (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p.
7026);
5810. (?) RĂZVAN, Andrei Simion - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 44/1957;
5811. RÂMNICEANU, Emil-Ioan - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
5812. REBITCHI, Vladimir (n. 22 aprilie 1903)- membru de partid din 20 dec.1944 (dosar R/46
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5813. RECEVSCHI, Iacob – în ani ’50 lector de limba rusă la I.P.B. (I.P.B. f.a., pp. 53, 56, 62);

558
V. M.Of. nr. 132 din 7 iunie 1948, partea I-a, p. 5009, respectiv încuviinţarea schimbării num,elui prin decizia
ministrului Justiţiei nr. 79425 din 20 aug. 1948 în M.Of. nr. 208 din 8 sept. 1948, partea I-a, p. 7424.
559
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 6685 din 28 ian. 1947 în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918.
456
5814. REDER, Aurelia - angajată a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca
dactilografă al Serviciul Judeţean R. Sărat (1948-1949) (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a,
p. 1134; M.Of. nr. 249 din 26 oct. 1948, partea I-a,a p. 8531);
5815. REDER, Gustav (16.III.1897 – 9.V.1979) – membru de partid din 31 oct. 1945) (dosar R/47
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5816. REDLINGER, Paula (6.IV.1897 – 10.V.1978) – soţia lui Oscar Redlinger; membră de partid din
1945, decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a (dosar R/49 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5817. REGHENŞTRAIF, Ludovic (fiul lui Ira) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5818. REICH, Rozalia – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
5819. REICH, Susana – membru la Colegiului de partid Cluj în anii ’50;
5820. REICHBUCH, Solo - în 1948 numit membru cenzor titular în cadrul conducerii nou-înfiinţatei
cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
5821. REICHMAN, Ludovic - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al întreprinderii “Sapitex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7349);
5822. REICHMAN-ŞOMUZ, I. – după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul
de unificare din octombrie 1947; emigrat în Israel, unde în 1947 semnează un articol în Toladot
(Solomovici 2001I: 195; Ion N. Oprea 2007: 32);
5823. REIDEL, Maria (1884-1971) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”; probabil
Reidel Rina, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 964);
5824. REINGEWÜRTZ, Sigismund - în 1948 membru al filialei judeţene Covurlui a Colegiului
Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5825. REISCHER, Leon - în 1948 numit de ministrul Comerţului director al S.C.S. “Jijia” din
Botoşani (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7237);
5826. REISMAN, Hana Rozalia (6.VIII.1898) – membră departid din 1945 (dosar R/50 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5827. REISZ, Cătălina (fiica lui Vilmoş) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5828. RENY-ARAD, Tiberiu - fost bancher în perioada interbelică, după război “convertit” în
comunist, în conducerea F.U.C.E./F.C.E.R. la începutul anilor ’50) (Rosen 1990: 87, 88);
5829. RETI, Elisabeta (n.11 martie 1908) – membrăde partid din 1948 (dosar R/48 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5830. REVESZ, Lili Eleonora (prima soţie a lui Egon Weigel, v. supra) - profesoară de pian, ilegalistă
(fusese “tehnica” lui Ştefan Foriş în timpul războiului); cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
5831. REVESZ, Estera - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
5832. REVI, Elena (1912-1966) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi
1972: 236);
5833. REY-CANTEMIR, Gh. Arcadie (n. REY) (n. 30 martie 1908 Cernăuţi)– după aug. 1944 numit
de ministrul de Interne pretor principal la Prefectura jud. Roman, în iulie 1945 transferat la plasa
Secuieni (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5674; pentru schimbarea numelui vezi
M.Of. nr. 13 din 15 ian. 1946, partea I-a, p. 286);
5834. REY, Dimitrie - după război funcţionar la Inspectoratul Comercial al Ministerului Industriei şi
Comerţului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a,
p. 4534);

457
5835. REY, Silvia - în 1946 numită de ministrul Finanţelor dactilografă la Administraţia Financiară
judeţeană Rădăuţi (M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7808)
5836. RICHTER, Iosif (fiul lui Antoniu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5837. RICZI, Rozalia (n. 11 iulie 1889) – membră de partid din 13 nov.1945 (dosar R/56 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5838. RIEGER,Iosif (n. 3 iunie 1896) – ilegalistcu stagiu recunoscut din 1929 (dosar R/57 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5839. RIESEL, Reghina (GROSSU) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(123/1951);
5840. RIFFLOD, M. - în 1945 membru al Uniunii Patriotice Oradea (C. Crăciun 2009: 304);
5841. RIGO, Mihail - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la
întreprinderea “S.R.I.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
5842. RIKMAN, Maria - în 1948 membru al filialei judeţene Romnaţi a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5843. RINGLER, Carol Bela - după război judecător la judecătoria rurală Dobr, Hunedoara (M.Of. nr.
61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2217);
5844. RINTZLER, Pincu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Doamna” din Piatra Neamţ (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5845. RINZLER, L. - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);
5846. RITTBERG, Max (fiul lui Meier) - decorat în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”;
5847. RIVEN, Ruben – vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
5848. RIVENSOHN, Isac - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
5849. RIVENSOHN, Samy - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegat la Oficiul
Economic judeţean Roman, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945,
partea I-a, p. 7487; din M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29
oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5850. RODAN, Marta - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979, idem 17/1980;
5851. RODEVALD, Maria - din 1945 contabilă la Oficiul Economic judeţean Tulcea (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
5852. RODNA, Nicolae (fiul lui Leopold) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5853. ROIMIŞER, ? – în 1950 membru al “cenaclului literar progresist” din Bârlad (Zahariuc 2011);
5854. ROISMAN, Nina (n.18 sept. 1916) – membră de partid din 1935 (dosar R/63 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5855. ROITMAN, David (22.XII.1894 – 5.VIII.1978) – membru de partid din 25 nov.1947 (dosar
R/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5856. ROITMAN, Rozalia – în perioada 1945-1949 medic în administraţia centrală a Ministerului
Artelor / şi Informaţiilor, fiind detaşată de la Ministerul Muncii (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947,
partea I-a, p. 3908; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4523);
5857. ROLINGER, Sigmund - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie
1945, partea I-a, p. 6127)
5858. (?) ROMAN, Aurel – în 1971 economist la Banca Naţională a R.S.R., decorat cu ordinul “Tudor
Vladimirescu” clasa a IV-a;
5859. ROMAN, Carol (fiul lui Mişu) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5860. ROMAN, Delu David (fiul lui Carol) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
458
5861. ROMAN, Lupu (n. Lupu Baruhovici ROSMAN) (10.VII.1909 Basarabia – 1957 Bucureşti) –
ilegalist (din 1934) şi militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972:
237) (dosar R/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2082);
5862. ROMAN, Micu – funcţionar în industria cinematografică, tatăl poetului şi traducătorului Andrei
Roman; căs. cu Eliza (n. Marcu);
5863. ROMAN, Raveca (n. 15 sept.1896) – membră de partid din 1946 (dosar R/69 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5864. ROMAN, Alexandru (n. Al. EINHORN560, zis “Sandu” (n. 26.VI.1902 Satu Mare) – vs
ROMAN, Sandu (n. Şloim ŞMIL561) (n. 7 dec. 1904 Roman) din dec. 1944 director adjunct al
Societăţii Comerciale de Stat de Asigurări (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1944, partea I-a, p. 775);
din 1949 membri al Consiliului General provizoriu al Asigurărilor Sociale de Stat (M.Of. nr. 14
din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619);
5865. ROMANCA, Mihai (fiul lui Izidor) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5866. ROMANESCU, Petru (fiul lui Leon) - decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I-a;
5867. ROMANO, Harry (n. FISCHGOLD) (n. 25 aprilie 1921 Bucureşti) - în 1949 era impiegat în
cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian.
1949, partea I-a, p. 643; M.Of. nr. 69 din 22 martie 1946, partea I-a, p. 2650);
5868. RONAY, Francisc - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (95/1950);
5869. RONY, T. Eugen - funcţionar la Banca de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls.
III.-a;
5870. RORER, Rahil – la începutul anilor ’50 lector de limba rusă la I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 43);
5871. ROSEMBERG, H. Aranca – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5872. ROSEMBERG, Mendel - în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director al
Magazinului de Stat “Bacăul” din Bacău (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8217);
5873. ROSEMBERG, Paula n. 3 nov. 1893) – membră de partid din 18 iulie 1945 (dosar R/81 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5874. ROSEMBERG, Tiberius (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5875. ROSEN (ROZEN), Avram (fiul lui Mendel) – cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie
“A.D. Xenopol” din Iaşi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5876. ROSEN, Malvina - în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5877. ROSEN, Zica – în 1948 secretara politică din partea P.M.R. a C.D.E. Bârlad şi totodată
preşedinta secţiei femei a Comitetului, respectiv delegata C.D.E. în Consiliul Judeţean al F.D.P.
(Zahariuc 2012);
5878. ROSENBAUM, Ana - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la
Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
5879. ROSENBAUM, Ida (n. 14.I.1897) – membră de partid din dec. 1944 (dosar R/78 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5880. ROSENBERG, Aurelia (n. Aranka) (21.IX.1897 – 4.II.1977) – membră de partid din 10
sept.1945 (dosar R/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5881. ROSENBERG, Bety - în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei
de Asigurări Sociale a oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5882. ROSENBERG, Dezideriu (n. 19.05.1909) – referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
560
V. decizia ministrului Justiţiei nr. 79540 din 6 august 1947 în M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247.
561
V. decizia M.J. nr. 113.452 din 10 nov. 1945 în M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10160.
459
5883. ROSENBERG, Eugen - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Prahova a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp.
5283-4);
5884. ROSENBERG, Max – contabil-şef al Întreprinderii de Stat “Bacăul” din Bacău (1948-1949),
numit de ministrul Industriei după naţionalizare (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p.
1473)
5885. ROSENBERG; Sami - în 1945 casier al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
5886. ROSENBERG, Z. – evreu din Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au
militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic
de ezitare.” (Zahariuc 2010 I)
5887. ROSENBLAT, Anna - în 1948 membru al filialei judeţene Buzău a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5888. ROSENBLATT, ? – zis “Roth Milu”, numit prin ordinul nr. 26781/1945 în “echipa de menţinere
a ordinii la spectacolele Teatrului Naţional” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor
Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr. 121/1945 („ieşiri”), n.n.);
5889. ROSENFELD, Andrei - în sept. 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Comerţului
director al Magazinelor de Stat “Secera” şi “Fierul Cluj” (filiala locală) din Tg. Mureş (M.Of. nr.
214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7622; M.Of. nr. 206 din 6 sept. 1948, partea I-a, pp. 7366-7);
5890. ROSENFELD, David - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Paitra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
5891. ROSENFELD, Eugen (n. 17.X.1906) - membru P.C.R. din 1935, pensionar A.F.D.A., propus
pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (dosar R/84 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5892. ROSENFELD, Fried - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt “Nicolina” din Iaşi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5893. ROSENFELD, Irma (n. SZAKACS) (n.9 oct. 1911) – membră de partid din 1933 (dosar R/83
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5894. ROSENSTEIN, ? – medic; în 1948 numit membru al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii
a I-a Militare Timişoara (M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6002);
5895. ROSENTAL, Leon - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al întreprinderii “Dobrogeana” din Constanţa (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7348);
5896. ROSENTHAL, Ludovic - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Maramureş a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp.
5713-4);
5897. ROSENTHAL, Solomon - după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă
Preşedinţia Consiliului de Miniştri, detaşat în teritoriu în judeţul Argeş (M.Of. nr. 158 din 12
iulie 1948, partea I-a, p. 5785decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5898. ROSENZWEIG, Avram – în ian. 1949 angajat de Comisia de Standardizare (M.Of. nr. 22 din 27
ian. 1949, partea I-a, p. 850);
5899. ROSENZWEIG, Marcel – fost sionist, după august 1944 activist P.C.R. şi C.D.E. (Rosen 1990:
66);
5900. ROSENZWEIG, N. – avocat, în 1948 responsabil în cadrul Centralei C.D.E. cu judeţul Tutova
(Zahariuc 2012);
5901. ROSIN, Harry - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Frânghierii Asociaţi” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7348); probabilă identitate cu ROSSIN, Harry - în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi
Comerţului administrator delegat la fabrica de industrie textilă “Dacia” (M.Of. nr. 23 din 29 ian.
1948, partea I-a, p. 688);
460
5902. ROSINGHER / ROSINGER, Elemer – procuror, preşedintele Tribunalului Botoşani în 1950,
unul din cei care condamnau chiaburii în anii ’50, elogiat ca atare de organele locale de partid (v.
(Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271, 272);
5903. ROSLER, Robert - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului
de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
5904. ROSMAN, Abel - după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia
Consiliului de Miniştri în judeţul Bihor (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
5905. ROSMAN, Iacob (fiul lui Avram) – după război angajat în centrala Ministerului Industriei şi
Comerţului (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290); decorat în 1964 cu Ordinul
Muncii cls. III-a;
5906. ROSNER, Avram - în 1948 membru al filialei judeţene Bacău a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5907. ROSSIN, Eugen (n. ROSINGER) - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 70/1956;
5908. ROSSLER, Francisc - în 1948 membru al filialei judeţene Maramureş a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4) (inclus şi
în Kuller 2008a: 453);
5909. ROSZI, Adalbert - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
5910. ROŞESCU, Emilian (fiul lui Adalbert) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5911. ROŞIANU, Alexandru Paul (n. LEHRER) (n. 20 oct. 1925 Piteşti) – în 1949 era membru al
comisiei de triere şi selecţionare a materialelor de muzică simfonică institutită pe lângă Direcţia
Muzică a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136;
M.Of. nr. 285 din 9 dec. 1946, partea I-a, p. 12692);
5912. ROŞIANU, Duţa (n. Witner, fiica lui Leon şi Estera (n. Marcusohn)) – soţia ambasadorului şi
demnitarului comunist Mihail Roşianu;
5913. ROŞU, Haim - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Dorohoi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5914. ROŞU, H. Idăl – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
5915. ROTARU, Hilda – şefa organizaţiei locale Rădăuţi a U.F.D.R. la începutul anilor ’50;
5916. ROTENBERG, Fiamette - în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5917. ROTENSTREICH, Iancu - în 1948 numit membru al conducerii nou-înfiinţatei cooperative
agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
5918. ROTH, Eva - în iunie 1945 angajată în D.G.P. a M.A.I. ca dactilografă (M.Of. nr. 135 din 18
iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4146);
5919. ROTH, Iosif - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959;
5920. ROTH, Herman (n.8 febr. 1898) – membru de partid din 1946 (dosar R/91 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5921. ROTH, Simion (fiul lui Martin) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5922. ROTHENBERG, Samoil - în 1948 membru al filialei judeţene Dâmboviţa a Colegiului
Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp.
5713-4);
5923. ROTHENBURG, Froim - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);

461
5924. ROTHKOPE, Eisig (15.V.1875 – I.1972) – membru de partid din 1945 (dosar R/95 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5925. ROTMAN, Bissi - membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 89/1955
5926. ROTMAN, M. Hary – din Bacău, decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5927. ROTSTEIN, Lilli - în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei directoare a
întreprinderii “Tricotajul Bănăţean” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7349);
5928. ROTTEMBERG, Rubin - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5929. ROTTER, Eugen - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Alfa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5930. ROTTMAN, Filip - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5931. ROZEMBAUM, Fany (n. 26 febr. 1906) (dosar R/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5932. ROZEMBAUM, Mihai (10.III.1904 – 15.IV.1980) – membru de partid din 1945 (dosar R/95
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5933. ROZEMBERG, Dezideriu – în 1960 menţionat ca instructor de partid în cadrul Secţiei Agrare a
C.C. al P.M.R.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (112/1955);
5934. ROZEMBERG, Martin - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei
interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p.
8007);
5935. ROZEMBERG, Moise (27.XI.1894 – 17.III.1978) – ilegalist (din 1929) (dosar R/96 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5936. ROZEN, Bernard (n. 18 febr. 1904) – membru de partid din 1945 (dosar R/97 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5937. ROZENBERG, Isidor - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie
1945, partea I-a, p. 6127);
5938. ROZENBERG, Max - numit, după naţionalizare, contabil şef la întreprinderea “Bacăul” din
Bacău, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept.
1948, partea I B, p. 7344);
5939. ROZENBERG, Mozes – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1978;
5940. ROZENTHAL, Iacob (4.VII.1909 – XI.1985) – membru de partid din 1931 (dosar R/99 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5941. ROZENFELD, Andrei - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Satu-Mare (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
5942. ROZENFELD, A. Eugen (n. 17.X.1906) - muncitor, pensionar A.F.D.A., membru de partid din
1936, propus pentru decorare într-un raport din 1961 al Direcţiei Treburilor a C.C. al P.M.R.;
5943. ROZENFELD, Nicolae – redactor în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM f.a.);
5944. ROZENSTEIN, Avram – redactor în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM, f.a.);
5945. ROZENTHAL, Haim - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
5946. ROZINGER, Eugen - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Apretura” din Popeşti Leordeni (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7346);
5947. ROZKOPF, L. – primar al Sucevei după război (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 29);
462
5948. RÖGER, Izidor - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegat în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5949. RUBEN, Rudolf - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la fabrica
industrială Poieni, Trei Scaune (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
5950. RUBIN, Ema Ita - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5951. RUBIN, Lupu - din 1947 impiegat la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 171 din 29
iulie 1947, partea I-a, p. 6697);
5952. RUBIN, Michel - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5953. RUBIN, Ida (fiica lui David şi Rachela) – membru P.M.R. Bucureşti, inginer, în septembrie
1949 menţionată într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi
(i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009:
200);
5954. RUBINSTEIN, Gicu - după război medic în centrala Ministerului Muncii; decorat în 1947 de
către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din
28 mai 1947, partea I-a, p. 4252);
5955. RUBINSTEIN, Naty - membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ
(U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012);
5956. RUCH(N(STEIN, Mişu - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp.
712 ş.u.);
5957. (?) RUDENCO, Ivanca (n. Pehlivanov) (soţia lui Rudenko) – de profesie ţesătoare, membru de
partid din 1933, în anii ’60 activistă a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R.; cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1956); în 1961 propusă pentru decorare într-
un raport al Direcţiei Treburilor a Cancelariei C.C. al P.M.R.;
5958. RUDICH, Herman - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
la întreprinderea “Flandria” din Galaţi (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
5959. RUDICH, Leopold - până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, ca dactilograf al Serviciul Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 32 din 8 febr.
1949, partea I-a, p. 1134);
5960. RUDNER, Tatiana – între 1953 şi 1973 cadru didactic predând limba rusă la I.P.B. Bucureşti
(I.P.B., f.a., pp. 53, 57, 62, 93);
5961. RUKENSTEIN, I. Mişu – funcţionar al Băncii de Investiţii, decorat în 1963 cu ordinul Muncii
clasa a III-a (Decretul nr. 564 din 27 sept. 1963);
5962. RUPRICH, Vilhelmina - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1985;
5963. RUSCAL, Emerich (n. 15 oct. 1907) – membru de partid din 1945 (dosar R/105 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5964. RUSINDELARU, Adolf - în 1948 numit de ministrul Justiţiei grefier la Tribunalul Rădăuţi
(M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3038);
5965. RUSU, Rahila - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 10/1984;
5966. RUSU, Walter (fiul lui Hilel) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5967. RUSU ŞARAGA, Raimond - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5968. SABĂU, Pavel (n. SOLOMON) (17.X.1902 – 19.VIII.1976)- membru de partid din 1946 (dosar
S/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5969. SABETAY, Antoaneta (n.24 sept.1884) – membră de partid din 1945 (dosar S/2 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
463
5970. SABO, Rubin (fiul lui Dumitru) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5971. SACHELARIE, Ion (n. Nathan SCHENKER, fiul lui Leon) – fiul fostului primar de Bacău,
Leon Sachelarie (1922-1926); fost voluntar în Spania; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1962); în oct. 1947 reîncadrat
(retroactiv, începând cu 15 august 1945), ca locotenent activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067
din 20 oct. 1947, sub numele “Senche Natan Osias); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea
Patriei” cls. III-a (Decretul P.-M.A.N. nr. 873 din 20 august 1949) (Adorian et al. 1971: 210;
Sugarman f.a.: 110);
5972. SACHS, Zisu – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5973. SADOVA, Marieta – director de scenă la Teatrul Municipal Bucureşti în anii ’40-’50, decorată
cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1951;
5974. SAFCENCU, Isidor (fiul lui Ifrim) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5975. SAFIR, Heinrich (n. 23oct. 1890) – membru de partid din oct. 1947 (dosar H/45 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5976. SAIA, Faibiş - din 1947 impiegat la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie
1947, partea I-a, p. 6696);
5977. SAIER, H. Abraham (n. 1909), şef de sector la comitetul regional Suceava al P.M.R. în anii ’50,
propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
5978. SAINSTEIN, Iahuda (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5979. SALAMON, Abraham Isac (17.XII.1900 – 24.IV.1982) – membru de partid din 1946 (dosar
S/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5980. SALAMON, Andrei - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor
tehnic al Fabricii de spirt “InterIndustrial” din Oradea (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-
a, p. 7547);
5981. SALAMON, Ermina (n. 12 oct. 1908) – membră de partid din 6 dec. 1945 (dosar S/11 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5982. SALAMON, Ernest (n. 13 oct. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar S/12 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5983. SALAMON, Eugen (n. 25 sept. 1923) – membru de partid din 1945 (dosar S/8 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5984. SALAMON, Ladislau - din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Prima Banat” din
Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5985. SALAMON, Nicolae (n. 18 iul. 1900) – membru de partid din 1945 (dosar S/13 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5986. SALAMON, Tereza (n. 8 nov. 1909) – mebră de partid din 1941 (dosar S/14 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5987. SALAMON; Zoltan - în 1948 era om de serviciu la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment)
Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
5988. SALAVEŢ, Eugen - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955);
5989. SALLA, E. Melita – funcţionară a Băncii de Stat a R.P.R., decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
5990. (?) SALLAI, Sigismund-Gyula Elemir (n. 6 aug. 1905) – membru de partid din 1945 (dosar S/15
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5991. SALM, Iacob (n. 28 dec. 1891) – membru de partid din 9 mai 1945 (dosar S/16 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5992. SALMAN, Carol (fiul lui Carol) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5993. SALMEN, D. Daniel - angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul
Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;

464
5994. SALZBERG, David - după război membru de partid, medic în centrala Ministerului Sănătăţii;
decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler
(M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4254); şeful misiunii României în războiul din
Coreea, ulterior revenit în ţară, cu funcţii de conducere în Ministerul Sănătăţii;
5995. SALZER, Alexandru - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la
“Prima fabrică bănăţeană de mănuşi” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a,
p. 2616);
5996. SAMOILĂ, Emanoil (9.III.1907 – 14.V.1978) – membru de partid din 1946 (dosar S/9 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
5997. (?) SAMOILENCO, Alexandru Matveevici – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 657); după război membru de partid,
numit în sept. 1952 ministru adjunct al Transporturilor; cu dosar de cadre la secţia Economică a
C.C. al P.C.R. (62/1955) şi cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 38/1956, 26/1957;
5998. SAMSON, Andrei (n. 10 ian. 1910) – membru de partid din 1945 (dosar S/17 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
5999. SAMSON, Lalia - în oct. 1948 numită de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Buzău (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6000. SAMSON, Mişu (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6001. SAMUEL, Lazăr - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6002. SAMUEL, Margareta (n. 4 febr. 1918) – membră de partid din 1945 (dosar S/18 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6003. SAMUEL, Mauriţiu (n. 26 febr. 1912) – membru de partid şi activist din iunie 1945, cu fişă de
cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (112/1955) (dosar S/19 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);;
6004. SANDAU, Haim (fiul lui Isidor) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6005. SANDBRAND, S. Iancu - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
6006. SANDELEVICI (Sanielevici?), Henric - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6007. SANDI, Siegfried - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic
al Fabricii de spirt “Gherla Mare” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6008. SANDU (n. Bercu), Maria - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
6009. SANFT, Jules - în 1949 responsabil al Secretariatului S.C.S. “Romcereal”, cu drept de
semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
6010. SANFT, Lazăr – în 1948 numit de ministrul Comerţului membru al Camerei de Comerţ şi
Industrie Craiova (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6715);
6011. SANIELEVICI, Alexandru – fizician, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al
P.C.R. (136/1955);
6012. SAPHIER, Ignat Radu (fiul lui Joseph) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6013. SAPNER, Matei - în 1949 era maistru ajutor în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi
Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
6014. SAPOŞNICOV, Haim - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor-
tehnic al Fabricii de Ulei “Raza” din Botoşani (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7547);
6015. SAPUŞNIC, Herman - în 1948 membru al filialei judeţene Tulcea a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6016. SASU, Vasile (n. STERN) (4.VIII.1914 – IV.1985) – membru de partid din 1945 (dosar S/28
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
465
6017. SAŞEC (SCHASCHEK), Iacob (1894-1970) – ilegalist, v. Fototeca I.S.I.S.P.;
6018. SASSON Lazăr - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Dobrogea”
din Constanţa (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6019. SAUBER, Bernad (ortografiat uneori şi Bernat, respectiv Bernard) (19.XI.1920 Tg. Lăpuş –
IX.2005 Tg. Mureş) – înainte de război muncitor necalificat, după 1944 membru de partid şi de
sindicat, respectiv procuror timp de aproape patru decenii la Parchetul Tribunalului Mureş până
în 1982, când se pensionează; ulterior preşedinte al comunităţii evreieşti din Tg. Mureş
(menţionat şi în Kuller 2008a: 337-8)562;
6020. SAVIN, Andrei (n. ŞMIL) (n. 23 febr. 1923) – membru de partid din 1945 (dosar S/29 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6021. SAVIN, Gheorghe (n. ŞULIMOVICI) – membru de partid, ocupând diverse funcţii în aparatul
economic de stat; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1956 şi fişă la secţia Economică, dosare anexe, dosar nr.
62/1955;
6022. SAVU, Agnes (n. 3 apr. 1895) – membră de partid din 15 ian. 1945 (dosar S/36 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6023. SAYAM, Samuel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Victoria” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6024. (?) SĂNDESCU, Aurel – angajat în 1947 în centrala M.A.E., transferat în 1948 cu grad de
consul general la Legaţia R.P.R. din Berna (M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5559);
6025. SĂPUNARU, Marcel (fiul lui Mendel) (n. SEIFERT) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls.
III-a;
6026. SĂRĂŢEANU, Simion (n. Simon ZELTZER) – din 1949 preparator de marxism-leninism la
Universitatea “Bbeş” din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 40 din 17 febr. 1949, partea I-a, p. 1321);
6027. SĂPUNARU, Moscu - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6028. SÂRBU, Emilia - până în februarie 1949 dactilografă şefă în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6029. (?) SÂRBU, Iancu - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6030. SCHACHTER, Alfred (fiul lui Ghidale) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6031. SCHAF, David - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Salit” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6032. SCHAEFER, Paul - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei “Elena Pavel” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6033. SCHAEFLER, Carol - după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe
lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6034. SCHAEFLER, Israel - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la farmacia
“Iosif Becker” din Bilet, jud. Timiş-Torontal (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6035. SCHAFLER, Israel - în 1948 membru al filialei judeţene Tecuci a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6036. SCHAFFER, Gheorghe (!) – secretar al secţiei asistenţă şi restratificare în cadrul C.D.E. Vaslui
în 1947 (Zahariuc 2010 IV) – posibilă identitate cu viitorul ministru al Transporturilor,
Gheorghe D. Safer (v. supra);
6037. SCHAEFFER, Godel - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe şef de serviciu în cadrul
Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6038. SCHAFFER, Ziegfried - în 1948 membru al filialei judeţene Suceava a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
562
V. şi necrologul din Realitatea evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr238_239/pagina18.pdf.
466
6039. SCHALERGER, Carol (fiul lui Ion) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6040. SCHAPIRA, Cecilia (n. 8 febr. 1910) – membră de partid din 1947 (dosar S/52 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6041. SCHAPIRA, Marcu – în 1948 numit de ministrul Comerţului director coordonator al S.C.S.
“Plafar” (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6753);
6042. SCHAPIRA, A. Moritz (n. 1907), lector la Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti,
membru P.C.R. din 1937, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564); propus pentru decorare în 1961
într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
6043. SCHAPIRA, ? – în 1949 şeful secţiei Administrativ-Politice a Comitetului Regional P.M.R.
Suceava (responsabil de M.A.I şi Armată) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 268-9);
6044. SCHARF, Iuliu - din 1948 (după naţionalizare) inginer-şef al Fabricii “Rates” (M.Of. nr. 205 din
4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6045. SCHÄFFER, Manea – avocat, membru P.C.R./P.M.R., subprefect de Vaslui (1945-1946), din
1945 membru al C.D.E. şi al comisiei electorale a comitetului, din 1947 secretar general al
C.D.E. Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul
comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc
2010 I şi II, 2009: 122); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Vaslui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
6046. SCHÄRF, Lupu – în 1948 şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Botoşani (M.Of. nr. 63 din
16 martie 1948, partea I-a, p. 2318);
6047. SCHEBESCH, Emilia (fiica lui August) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6048. SCHECHTER, B – farmacist, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării
şi organizării C.D.E. Bârlad şi membru P.C.R. (Zahariuc 2012);
6049. SCHECHTER, Leon – secretarul secţiei culturale a C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6050. SCHECHTER, Marcu - din 1947 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr.
171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6051. SCHEER, Emanoil Nicolae (n. 10 iunie 1904) – membru de partid din 1945 (dosar S/55 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6052. SCHEER, Iosif - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6053. SCHEER, Maximilian – din mai 1945 şofer-şef la Direcţia Personal, Secretariat şi Administraţie
a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
6054. SCHEIER, Abraham (în alte doscumente “Schaier”) – membru de partid; în 1948 era secretar de
presă la Serviciul Cultural judeţean C-lung, Bucovina (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-
a, p. 6682); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 52/1956;
6055. SCHEINER, Constantin (fiul lui Friederich) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6056. SCHEINER, Frederic (n. Friederich, 04.10.1924) – referent la referent la Comisia Controlului de
Partid în anii ’50;
6057. SCHERER, Victor (fiul lui Petre) - în 1948 numit de ministrul de Finanţe impiegat administrativ
stagiar la Administraţia Financiară Sălaj (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6696);
decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6058. SCHERMAN, Raia - pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru
muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 15], listă transmisă de
sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud
Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare
ulterioară a numelui);

467
6059. SCHEVFELD, Gheza - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a,
p. 6127)
6060. SCHIEBER, Beno – în august 1947 numit de către ministrul de Interne ajutor de primar la
Câmpulung(-Moldovenesc) (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7225);
6061. SCHIFTER, Nel(u) (n. 24 sept. 1919) – medic igienolog din Timişoara, membru de partid din
1934 (dosar S/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6062. SCHILCU, Grigore (fiul lui Emil) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6063. SCHILERU, Grigore - în 1946 numit de ministrul Economiei Naţionalei membru al Comisiei
Industriale (M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 1614);
6064. SCHILLER, Albert - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare
a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
6065. SCHILLER, Isac - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6066. SCHLESINGER, Alexandru - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6067. SCHLESINGER, Benţin - din 1945 contabil la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6068. SCHLESINGER, David (19.XII.1910 – 17.VII.1974) – membru de partid din 1944 (dosar S/58
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6069. SCHLESINGER, Elisabeta (n. 29 martie 1915) – membru de partid din 1945 (dosar S/57
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6070. SCHLESINGER, Marcel - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6071. SCHLETT, Andrei - după război şef adjunct de birou, în 1948 propus ca şef de birou în cadrul
Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 204 din 3 sept. 1948, partea I-a, p. 7330);
6072. SCHMELTZER, Paula - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la
Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7488; M.Of.
nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
6073. SCHMELTZER, ? - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Kabe” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6074. SCHMIDT, Alexandru - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor
tehnic al Fabricii de Bere “Bucureşti” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a,
p. 7547);
6075. SCHMILOVICI, Mendel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Secerătoarea” din Baloteşti, Ilfov (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7348);
6076. SCHMILOVICI, Mihail - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la
Administraţia Financiară judeţeană Dorohoi (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
6077. SCHMIT, Frida - decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a
III-a;
6078. SCHMILSOHN, Şaia - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
6079. SCHMITZER, Martin - din 1947 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Mureş (M.Of. nr.
171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
6080. SCHNAPP, Serafina - în nov. 1945 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la
Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10333);
6081. SCHNEER, Aurel - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
6082. SCHNEIDER, M. Adolf - medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 30 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
468
6083. SCHNEIDER, P. Augustin – decorat cu Medalia Muncii (Decretul 380/1967);
6084. SCHNEIDER, Solomon Alexandru (n. 26 iunie 1906) – membru de partid din 1930 (dosar S/62
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6085. SCHNEIDER, Solomon - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului şef de birou la
Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6086. SCHNEIER, Antonier (16.XII.1894 – 1975 România) – membru de partid din 1sept. 1945 (dosar
A/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
6087. SCHNIERER, Herşcu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Oltenia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
6088. SCHOBEL, V. Victor - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6089. SCHOICHER, Lora - din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 171
din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6090. SCHONVENTTER, Leon (n. 4 iulie 1904) – membru de partid din 15 sept. 1945 (dosar S/63
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6091. SCHOR, Carol F. - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
62/1955);
6092. SCHOR, David - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor
tehnic la uzina Lupeni-Prahova (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
6093. SCHOR, Mina (n. 27 febr. 1889) – membru de partid din 1945 (dosar S/64 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6094. SCHORN, Iulius - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Suceava (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6095. SCHÖN, Alexandru (28.I.1891 – 1944) (dosar S/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6096. SCHÖN, Eugen – secretar al C.D.E. Oradea la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi
Varga, 2003a: 450);
6097. SCHÖN, Ludovic (n. 25 august 1907) – membru de partid din 1945, cu fişă de cadre la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951) (dosar S/66 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
6098. SCHÖNBERG, Agi – după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară
organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6099. SCHÖNBERGER HEGYI, Ştefan - în 1953 (în vârstă de 32 ani) secretar adjunct de redacţie la
cotidianul local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 741-4)
6100. SCHÖNBERGER, Izidor Leopold (n. 1896) - lăcătuş, membru de partid din 1940, propus pentru
decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
6101. SCHÖNBERGER, Menasse - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6102. SCHÖNBERGER, Vasile - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955);
6103. SCHÖNFELD, Matias - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de serviciu la
Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr.
247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
6104. SCHÖTTEK, Martin (d. 2002 Bucureşti) – procuror comunist, timp de decenii, la Parchetul
General, Bucureşti; soţul Idei, cumnatul Taniei Lovinescu;
6105. SCHRAER, R. Iosif - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
6106. SCHRAM, Maria (fiica lui Alexandru) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6107. SCHREIBER, Beno - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Câmpulung Moldovenesc (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea
I-a, pp. 712 ş.u.);
6108. SCHREIBER, Iosefina (15.XII.1909 – VIII.1987) – membru de partid din 1945 (dosar S/68
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

469
6109. SCHREIBER, Simion (14.III.1909 – 16.I.1980) – membru de partid din 1941 (dosar S/69
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6110. SCHULDMAN, Solomon - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6111. SCHULERI, Oscar - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt “Gorunul” din Orăştie (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6112. SCHULIMSOHN, Elias – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); secretarul primăriei
oraşului Vaslui după 23 august 1944 (Zahariuc 2009: 44; 2010 V);
6113. SCHULIMSOHN, Rubin – în 1945 responsabil cu munca cultural-artistică în cadrul secţiei
Propagandă a Comitetului Judeţean P.C.R. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean
P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
6114. SCHUSSLER, Carol – de profesie tipograf, în 1945 membru al comitetului judeţean PCR
Mureş;
6115. SCHUSTER, Artur Andrei - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
6116. SCHUSTER, Mihai (10.X.1911 – 4.III.1984) – membru de partid din 1935 (dosar S/70 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6117. SCHUSTER, Mihai (n. 20.III./2 aprilie 1912) – membru de partid din 1948 (dosar S/71 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6118. SCHUSTER, M. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Dâmboviţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6119. SCHUSTER, Paul August - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă
de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-
1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe,
nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
6120. SCHUTBERGER, M. Vilma – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6121. SCHVARCZ, Ilona – decorată ca pensionară în jud. Bihor în 1971 cu ordinul Muncii cls. III-a
(Decret nr. 157 din 4 mai 1971);
6122. SCHVARTZ, David - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6123. SCHVARTZ, Emil - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6124. SCHVARTZ, Iulian - în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al
organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a,
p. 6127);
6125. SCHVARTZ, Marcu - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
6126. SCHVARTZ, Şulim - în 1945 numit de ministrul Finanţelor agent administrativ în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6127. SCHVARTZ, Valeria - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
6128. SCHVARTZBERG, Iancu (fiul lui Herman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6129. SCHVARTZBERG, Mihai – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al
P.C.R. (1955);
6130. SCHWAITZER (GOLDEMBERG), Marieta (n. 7 ian. 1929) – membră de partid din 1945 (dosar
S/73 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6131. SCHWARTZ, Alexandru – în 1949 membru al Comitetului orăşenesc P.M.R. Baia Mare
(D.T.I.C. 1959: 11);
470
6132. SCHWARTZ, Alexandru - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne
membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Zalău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945,
partea I-a, p. 9444);
6133. SCHWARTZ, Biţa - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Policom” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
6134. SCHWARTZ, David - în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948,
ff. 30-31);
6135. SCHWARTZ, Elemer - după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe
lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6136. SCHWARTZ, Lazăr - în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la S.I.N.C.
“Dumbrava” din Sibiu (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
6137. SCHWARTZ, Marcu – preşedintele C.D.E. Galaţi până în 1952 (Andreescu, Nastasă şi Varga
2003a: 510);
6138. SCHWARTZ, Marcu - în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova)
(D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6139. SCHWART, David - în 1946 numit de ministrul Finanţelor dactilograf la Administraţia
Financiară judeţeană Vaslui (M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7808)
6140. SCHWARTZ, Dezideriu (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6141. SCHWARTZ, Dezideriu (n. 9 iulie 1913) – membru de partid din 1947 (dosar S/74 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6142. SCHWARTZ, Emanoil (n. 10 nov. 1902) – membru de partid din 27 febr. 1946 (dosar S/75
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6143. SCHWARTZ, Emil – în 1948 numit de ministrul Comerţului director al Magazinului de Stat
“Pescarul” din Tulcea (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032);
6144. SCHWARTZ, Ernest - în 1948 membru al Comisiei Electorale Interimare a judeţului Bihor
(M.Of. nr. 69 din 23 martie 1948, partea I-a, p. 2536);
6145. SCHWARTZ, Ernest - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Bega”
din Timişoara (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6947);
6146. SCHWARTZ, Fany - în 1949 era stanodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
6147. SCHWARTZ, Herman – din Bârlad, în 1948 membru în prezidiul conferinţei de constituire a
Partidului Unit Muncitoresc (I.N. Oprea 2007: 86);
6148. SCHWARTZ, Iancu - în 1948 membru al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6149. SCHWARTZ, Ileana (n. 25 seopt. 1912) – membru de partid din 1945 (dosar S/76 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6150. SCHWARTZ, Iosif (n. 19 martie 1890) – membru de partid din 1 oct. 1945 (dosar S/77 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 125/1976;
6151. SCHWARTZ, Irina - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1978;
6152. SCHWARTZ, I. – după august 1944 şeful Serviciului Sanitar Orăşenesc Iaşi (Direcţia Judeţeană
Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.456/1944,
ff.107-8);
6153. SCHWARTZ, Ludovic (n. 20 iulie 1896) – membru de partid din aprilie 1945 (dosar S/78
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

471
6154. SCHWARTZ, Marcu – în 1948 responsabil al secţiei propagandă a C.D.E. Bârlad şi membru
P.C.R./P.M.R. (Zahariuc 2012);
6155. SCHWARTZ, Marcu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei “Jandera” din Orşova (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
6156. SCHWARTZ, Martin – după război secretar al C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi Varga
2003a: 463);
6157. SCHWARTZ, Mauriţiu - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Mediaşul Aurit (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
6158. SCHWARTZ, Mendel - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al
Fabricii de Ulei “Înfrăţirea” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6159. SCHWARTZ, Sami - după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la fabrica de
mucava “Stăruinţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1265);
6160. SCHWARTZ, Sami / Samy - în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Buzău (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845); în oct. 1948 numit de
ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani
(M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6161. SCHWARTZ, Sami - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6162. SCHWARTZ, Sami – până în oct. 1945 şef de serviciul la Oficiul Economic judeţean Constanţa
(M.Of. nr. 229 din 8 oct. 1945, partea I-a, p. 8718);
6163. SCHWARTZ, Serena (n. 6 iunie 1896) – membră de partid din 1938 (dosar S/79 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6164. SCHWARTZ, Simion (n. 3 dec. 1913) – membru de partid din 1932 (dosar S/81 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6165. SCHWARTZ, Ştefan - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
12/1952);
6166. SCHWARTZ, Teodora - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6167. SCHWARTZ, Vasile - după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe
lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6168. SCHWARTZ, Wilhelm (23.VIII.1911 – 8.X.1980) – membru de partid din 1945 (dosar S/82
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6169. SCHWARTZ, Willy - din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Acco” (M.Of.
nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6170. SCHWARTZ, Zaharia – în 1948 în conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (M.Of.
nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7083);
6171. SCHWARZ, Martin - în sept. 1947 prodecan şi totodată preşedinte al comisiei de epurare a
Baroului Oradea (A.N.R., serviciul judeţean Bihor, fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv.
524, dosar nr. 92, ff. 31-2);
6172. SCHWARZ, Sami - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de serviciu la
Oficiul Economic judeţean Constanţa (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487);
6173. SCHWEFEL, Leo Aronovici - pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi
pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 74], listă
transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff.
141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă
românizare ulterioară a numelui);
6174. SCHWEFELBERG, Wilhelm - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;

472
6175. SCHWEIGER, M. Eugen (6.III.1912 – 31.VIII.1984) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1928,
din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a
(dosar S/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6176. SCHWEIGER, Ignat (24.VI.1902 – 6.III.1980) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1922 (dosar
S/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6177. SCHWEIGER, Ludovic (6.III.1910 – 1.I.1982) – membru de partid din 1945 (dosar S/86
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6178. SCHWEITZER / ŞVAIŢER, Moise (13.III.1897 – 22.VII.1987) – ilegalist cu stagiu recunoscut
din 1922 (dosar S/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6179. SCHWEFFELBERG, Maria – în mai 1945 încadrată ca desenatoare principală în centrala
Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
6180. SCHWELLER, Gheorghe - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 162/1968;
6181. SCHWEM(M)ER, Şulim - în 1948 responsabil al secţiei organizatorice a C.D.E. Bârlad,
respectiv membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din acelaşi
oraş (Zahariuc 2012) (Zahariuc 2012);
6182. SCHWIMMER, Ladislau – de formaţie medic; ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 11); voluntar în Brigăzile
Internaţionale din Spania (Sugarman f.a., p. 110); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru
merite antifasciste, ca maior medic (r.), în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea
I-a, p. 9764);
6183. SCURT, Isidor (fiul lui Dumitru) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6184. SCUTARU, Iacob - în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la
Bumbăcăria Româneasca Jilava (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688); ulterior
activist, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (30/1947);
6185. SEBASTIAN, Isy (Izi) (n. GOLDSTEIN) (n. 28 apr. 1924 Bucureşti) - membru de partid; cu
referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la
dosarul nr. 120/1976 (pentru schimbarea numelui, vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 111645
din 15 dec. 1947 în M.Of. nr. 296 din 22 dec. 1947, partea I-a, p. 11324;
6186. SEBESTYEN, Karoly - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (55/1954);
6187. SEBESYEN, L. Liviu Ludovic - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6188. SEBESTYEN, Victor – arhitect, autorul proiectului de reconstrucţie şi sistematizare a oraşului
Galaţi în anii ’60 (inclus între arhitecţi evrei de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
6189. SECTER, Pincu - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6190. SECHTER, Felix – în 1947 numit de ministrul Justiţiei judecător la Judecătoria Mixtă Tg.
Neamţ (M.Of. nr. 187 din 16 aug. 1947, partea I-a, p. 7373);
6191. SEEWALDT, Reinhold - după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la fabrica
de ceramică din Colentina (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1265);
6192. SEGAL, Bernard (fiul lui Pincu) (d. 2011 Bucureşti?) - în 1948, după naţionalizare, numit de
ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Încălţăminte Nr. 10 din Bucureşti (M.Of. nr. 205
din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6193. SEGAL, Daniel - până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului
Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
6194. SEGAL, Frida (n. RABINOVICI) - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
6195. SEGAL, Herman - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247
din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);

473
6196. SEGAL, Ionaş - după război judecător la Judecătoria Mixtă Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie
1948, partea I-a, p. 2218);
6197. SEGAL, Jak – farmacist, preşedintele secţiei financiare a C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010
IV);
6198. SEGAL, Leiba (n. 29 dec. 1918) – membru de partid din 1935 (dosar S/99 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6199. SEGAL, Leo – ocupant al unor diverse funcţii în sectorul economico-financiar în perioada
stalinistă; în 1948 era numit director al societăţii naţionalizate “Lutetia” (v. B.I.R.E. 20 (5 iulie
1948): 7); cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 116/1952,
189/1952 şi 154/1952);
6200. SEGAL, Lică – în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic la societatea
“Industria Jutei” (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1);
6201. SEGAL, Matei - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil şef al fabricii
de tricotaje “Flacăra” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6202. SEGAL, Marcu - după război funcţionar la Oficiul Economic municipal Bucureşti, până în iunie
1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
6203. SEGAL, Mauriciu (fiul lui David şi Stela) – grafician la revista Era Socialistă, decorat în 1964
cu Medalia Muncii – posibil aceeaşi persoană cu cea menţionată între evreii din România
combatanţi în Spania de către Diamant (1979) şi Sugarman f.a.: 110); în 2007 încă în viaţă, la
Petah Tikva, Israel;
6204. SEGAL, Moritz - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Berna” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6205. SEGAL, Raşela – preşedinta secţiei Femei a C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6206. SEGAL, Sandu - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
6207. SEGAL, Ştrul - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833)
6208. SEGAL, Uşer – membru de partid, după război menţionat şi ca medic al lui Petru Groza; decorat
în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”;
6209. SEGALL; Beno - în 1948 responsabil al secţiei culturale a C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6210. SEGALL, David (13.XII.1905 – IV.1972) – membru de partid din 1945 (dosar S/100 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6211. SEGALL, Hari - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Renida” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6212. SEGALL, Heinrich (fiul lui Iosif şi Adela) – absolvent Politehnică, membru P.M.R. Bucureşti,
în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de
studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei,
Dobrincu şi Goşu, 2009: 200);
6213. SEGALL, Herman - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul
Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486);
6214. SEGALL, Magdalena - în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
6215. SEGALL, Maria - în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6216. SEGALL, Martin (fiul lui Carol) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6217. SEGALLER, Samuel - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei “Dorobanţul” din Ploieşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);cu dosar
de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 77 şi 249/1952);
6218. SEIBEL, Adolf - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 57/1981;
474
6219. SEIDLER, Augustin - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 7/1985;
6220. SEIDMANN, Nandor – după război membru în comitetul de conducere al al C.D.E. Bihor-
Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
6221. SEIFERT, Siegmund (fiul lui Francisc) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6222. SEINFURT, Petre - în 1948 repartizat de ministrul de Interne la dispoziţia Prefecturii judeţului
Dâmboviţa (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1618);
6223. SEINSTEIN, Iehuda (n. 5 aug. 1913) – membru de partid din 10 febr. 1945 (dosar S/101
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6224. SEINSTEIN, Malca (n. 17.III.1917) – membră de partid din 1936 (dosar S/102 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6225. SELINGER, Zoltan (n. 13 mai 1905) – membru de partid din 1945 (dosar S/105 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6226. SEMIANU, Solomon (fiul lui Haim) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6227. SENKER, Teodor - numit, după naţionalizare, conductor tehnic la Fabrica de Postav “Oltenia”
din Craiova, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17
sept. 1948, partea I B, p. 7344);
6228. SERĂŢEANU, M. - în 1948, după naţionalizare, numit de Ministerul Industriei şi Comerţului
administrator la întreprinderea ICAT Bucureşti (B.I.R.E. 10 (12. Apr. 1948): 6);
6229. SERIŢEANU, Isac - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6230. (?) SEVERIN, Sabin – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1957;
6231. SEVIAN, Zelig – cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 307/1952, nr.
inv. 533);
6232. SHWARZYNSCHI, Miron - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6233. SIBER, Iosif - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Rădăuţi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6234. SICHERMAN(N), Iosif – (26.IV.1897-1956) – militant comunist (distinct de comandantul
penitenciarului Sighet); incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 249);
6235. SIEGLER, Pincu – contabil-şef al Întreprinderii de Stat “Bistriţa” din Bacău (1948-1949), numit
de ministrul Industriei după naţionalizare (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473;
M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344);
6236. SIELECKI, Bogdan-August (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6237. SIGLER, Baruch (n. 11 aprilie 1900) (dosar S/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6238. SIGRIG, Magi – ziaristă la nivel local, semna poezia “De ziua Scânteii” în nr. 25 din sept. 1949
al publicaţiei procomuniste din Bârlad Păreri tutovene (I.N. Oprea 2007: 133);
6239. SILBERBERG, Desideriu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-
şef al ţesătoriei “Progres” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
6240. SILBERG, Emanoil - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6241. SILBERMAN, Ida – din 1947 impiegată la Casa Asigurărilor Sociale Cluj (M.Of. nr. 26 din 1
febr. 1947, partea I-a, p. 770);
6242. SILBERMAN, Martin – din 1948 director adjunct al Magazinului de Stat “Pescarul” din Tulcea
(M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032);
6243. SILBERMAN, Sandu - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Lupeni” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6244. SILEA, Matilda - în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice
a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)

475
6245. SIMKA, Mihai (n. 27 aug. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar S/121 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6246. SISTAROVICI, E. Iosif (n. 1903), membru P.C.R. din 1942, propus pentru decorare în 1961
într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
6247. SIMINOV, Mercurie - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al
Fabricii de Ulei “Băila” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
6248. SIMION, Dezideriu Andrei – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959;
6249. (?) SIMION, Iosef - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1985;
6250. SIMION, Lazăr Andrei - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 6/1957;
6251. SIMION, Paul - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie
– dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976;
6252. SIMION, Simion (n. PENCHAS) – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a
CC al PCR (dosare anexe, u.a. 62/1955); referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
6253. SIMIONESCU, Adam (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6254. SIMIONESCU, Simicel - în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
6255. SIMO, I. Iosif - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
6256. SIMO, L. Josef - decorat cu ordinul Muncii cls. III-a prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
6257. SIMON, Avram (n. 18 sept. 1882) – membru de partid din 1946 (dosar S/124 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6258. SIMON, S. Ernest - decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a
IV-a;
6259. SIMON, Harry - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. pentru
valorificarea animalelor, cărnii şi derivatelor (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p.
6752);
6260. SIMON, Ionaş – după război la Serviciul Tehnic al Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr.
282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
6261. SIMON, Iosif (n. 16 martie 1894) – membru de partid din 1945 (dosar S/125 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6262. SIMON, Klara/Clara (TEGLOS) (28.III.1899 – XI.1981) – membră de partid din 1932 (dosar
S/126 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6263. SIMON, Dănilă Emil - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6264. SIMON, Iacob - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Ţara Bârsei”
din Braşov (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6265. SIMON, Nean - din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 247 din 29
oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6266. SIMON, Ştefan (fiul lui Roza) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6267. SIMON, B. Simon - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);
6268. SIMON, Solomon - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (11/1954);
6269. (?) SIMOVICI, Lia - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;

476
6270. SIMŞENSOHN, Dorothea – după război supleantă la Tribunalul Bacău, în aprilie 1948
transferată ca ajutor de judecător la Judecătoria Mixtă Câmpulung Mold, (M.Of. nr. 98 din 27
apr. 1948, partea I-a, p. 3809);
6271. SINBERGER, Eugen - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Tricotajul Bănăţean” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7349);
6272. SINGER, Emanoil - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la S.C. “Phönix Hungaria” din
Bucureşti (M.Of. nr. 94 din 21 aprilie 1948, partea I-a, p. 3662);
6273. SINGER, Henriette Erika (18.VI.1911 – 1.VII.1979) – membră de partid din 1945,
stenodactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R.
secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21) (dosar S/129 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);;
6274. SINGER, M. Iacob - funcţionar al Băncii de Investiţii, decorat în 1963 cu Medalia Muncii
(Decretul nr. 564 din 27 sept. 1963);
6275. SINGER, Ludovic - în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Tg.
Mureş de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p.
7082);
6276. SINGER, Reghina - în nov. 1945 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabilă la
Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi; în 1948 era şefă de birou (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945
partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6277. SINNREICH, Nathan (1903, Rădăuţi – 1987, Maryland, SUA) – inginer, director la IPROMET
la începutul anilor ’50, decorat cu Medalia Muncii în 1952, ulterior emigrat în S.U.A. via Israel;
6278. SISKOVICS, Coloman – decorat în 1971 ca pensionar în jud. Arad cu ordinul Muncii cls. III-a;
6279. SMUK, Isidor (var. Szmuk, Schmuck) (1903-1954) - militant comunist; în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941,
partea I-a, p. 4200); incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 252);
6280. SNARCH, Albin - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Câmpulung a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
6281. SNEER, Meer - în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6282. SOBEL, Nicolae (fiul lui Samuilă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6283. SOBEL, Zoltan (fiul lui Samuilă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6284. SOBER, Leibu Solomon – în mai 1945 angajat şofer în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 107 din 15
mai 1945, partea I-a, p. 3894);
6285. (?) SOFIAN CARALE, Alexandrina - în 1948 membru al filialei judeţene Botoşani a Colegiului
Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6286. SOFRONIEVICI, Emilia – după război directoare la Întreprinderea Chimică “Spic” din
Bucureşti, decorată cu “Ordinul Muncii” cls. III-a în 1951;
6287. SOIMBERG, Saul - condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 nov. 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între
comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
6288. SOLO, Iosif – numit în vara lui 1948 de către Ministerul Industriilor membru al Comitetului
Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);
6289. SOLOMON, Avram Maier (5.XI.1908 – 20.XI.1983) – membru de partid din 1936 (dosar S/143
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6290. SOLOMON, B. - în 1948 membru al filialei judeţene Dorohoi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);

477
6291. SOLOMON, Bercu - în ian. 1949 numit de ministrul Industriei contabil-şef al I.P.E.I.L.
Bucureşti (M.Of. nr. 12 din 15 ian. 1949, partea I-a, p. 567)
6292. SOLOMON, Blima (1910-1967) – militantă a mişcării comuniste din România, incinerată
(Bezviconi 1972: 69, care îi inversează probabil topica nume-prenume);
6293. SOLOMON, C. - în 1948 membru al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Miniterului
Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162);
6294. SOLOMON, Dezideriu (n. 2 iulie 1919) – membru de partid din sept. 1938 (dosar S/144
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6295. SOLOMON, Dezideriu (n. 29 nov. 1906) – membru de partid din 1935 (dosar S/145 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6296. SOLOMON, Elena - în octombrie 1948 numită arhivar-ajutor în Direcţia Contabilitate a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214);
6297. SOLOMON, Emeric - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (60/1954);
6298. SOLOMON, Emil (fiul lui Gavrilă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6299. SOLOMON, Emilia – după război imiegată stagiară în centrala Ministerului Artelor, din nov.
1947 arhivar-registrator, ulterior şefă de birou Registratură (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947,
partea I-a, p. 10284; M.Of. nr. 174 din 1 august 1947, partea I-a, p. 6808);
6300. SOLOMON, A. Eugen - decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 716 din 21 iulie
1967;
6301. SOLOMON, Ferdinand (n. 10 iunie 1911) – membru de partid din 4 septembrie 1944, şef de
serviciu la Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti; decorat prin Decretul nr. 157 din
4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a (dosar S/146 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6302. SOLOMON, Hariei - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1980;
6303. SOLOMON, I. – în conducerea C.D.E. Bârlad în 1950 (Zahariuc 2011);
6304. SOLOMON, Iacob - din 1945 impiegat la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 247 din
29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
6305. SOLOMON; Iacob - în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la Ţesătoria
“Pelikan Ema” din Sibiu (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
6306. SOLOMON, Ianca - decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, în 1971 (Decretul
nr. 157 din 4 mai 1971) cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; iar în 1978 cu ordinul “23
August” cls.III-a;
6307. SOLOMON, Iosif (fiul lui Gabriel) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
6308. SOLOMON, Iosif - în 1949 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul Tutova
(M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
6309. SOLOMON, Iosif- în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor
tehnic la întreprinderea “Donca Simo” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p.
1058); posibilă identitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 13);
6310. SOLOMON, Iosif - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
6311. SOLOMON, Iţic – între 1948 şi 1949, după naţionalizare, contabil-şef la întreprinderea Lupeni-
Prahova (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
6312. SOLOMON, Lazăr - în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6313. SOLOMON, Lupu (fiul lui Simşa) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6314. SOLOMON, Marta – din febr. 1948 membru în C.C. al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
6315. SOLOMON, Moisă – avocat, secretarul secţiei financiare a C.D.E. Vaslui în 1947;

478
6316. SOLOMON, Ozias (fiul lui Leibu şi Frima) – inginer, în septembrie 1949 menţionat într-un
referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care
urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200); după unele surse,
unul din adevăraţii autori ai lucrărilor publicate sub numele Elenei Ceauşescu;
6317. SOLOMON, Paul - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Bates” din
Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6318. SOLOMON, Pincu – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6319. SOLOMON, Rozalia (n. 27 ian. 1907) – membră de partid din 24 ian. 1946 (dosar S/148
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6320. SOLOMON, R. - până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, ca secretar presă al Serviciul Judeţean Neamţ (M.Of. nr. 32 din 8 febr.
1949, partea I-a, p. 1134);
6321. SOLOMON, Sabin - în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la “Banca de
Credit Comercial” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582)
6322. SOLOMON, Silviu – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(28/1956) şi ‘ referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv.
3293, anexa la dosarul nr. 65/1956
6323. SOLOMON, Solomon - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6324. SOLOMON, I. Sigismund – dispecer la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare,
Silviculturii şi Apelor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August”
clasa a IV-a;
6325. SOLOMON, Ştrul - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6326. SOLOMON, Zalman (fiul lui Sulim) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6327. SOLOMONESCU, Şerban - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o
listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în
1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare
anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
6328. SOLOMOVICI, Avram - condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă,
în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 4 august 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
posibilă identitate cu:
6329. SOLOMOVICI, Avram - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Safim” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
6330. SOLOMOVICI, Iacob (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6331. SOLOMOVICI, Ionel (n. Isac Solomovici) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al
P.C.R. (dosare anexe, 77/1952, nr. inv. 517 şi 249/1952, nr. inv. 529);
6332. SOLOMONOVICI, Ştrul - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad şi membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ
(U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012);
6333. SOLOMOVICI, Herman (Brana) - după război funcţionar la Oficiul Economic municipal
Bucureşti, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a,
p. 4534);
6334. SOLYOM, Mozes – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.65/1965;
6335. SOMLYO, Stefan (n. Izrael SOLOMON) (10.XI.1895 – 7.I.1967) – membru de partid din 1945
(dosar S/150 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6336. SOMMER, Paul – în aprilie 1948 numit administrator al Teatrului Naţional Craiova (M.Of. nr.
86 din 12 aprilie 1948, partea I-a, p. 3285);
479
6337. SONNENFELD, Adolf - în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director adjunct
al Magazinului de Stat “Tractorul” din Galaţi (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p.
8218);
6338. SONNTAG, Adalbert – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1961, Vol. I.;
6339. SONTAG, Albert – din Timiş, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua
R.S.R.” clasa a IV-a;
6340. (?) SOOS, Iosif - decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a
6341. SOPOREANU, Alexandru - membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 88/1956;
6342. SOPOREANU, Vasile (n. Vasile SPIELMAN563) (n. 16.07.1920 Zaul de Câmpie, Turda) –
instructor referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50 (documente interne C.C.P., nr.-
inv. 72);
6343. (?) SOREA, Tudor – deputat M.A.N. (1948-1952), delegat al P.M.R. în iunie 1948 la congresul
Partidului Comunist Belgian de la Bruxelles (B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 2);
6344. SOREAN, Leon - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1982;
6345. SOREANU, Sami - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic
al ţesătoriei “Elena Pavel” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6346. SOROCA, H. - până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului
Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
6347. SORU, Rose (d. 1982, Bucureşti, incinerată) – ilegalistă, voluntară în Brigăzile Internaţionale în
războiul civil din Spania;
6348. SOS, Adalbert - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (80/1953);
6349. SOOS, Rudolf (fiul lui Ghedeon) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6350. (?) SORESCU, Iulian – în 1950 căpitan magistrat, la secţia a II-a a Tribunalului Militar
Bucureşti (A.S.R.I., fond “P”, dosar nr. 1339, vol. 2, ff. 52-4);
6351. SPÂNU, Isidor – după război judecător la Tribunalul C-lung Moldovenesc (M.Of. nr. 101 din 5
mai 1947, partea I-a, p. 3533);
6352. SPECHT, Ernestina (fiica lui Anton) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6353. SPIEGEL, Berta-Rozalia - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 57/1981, idem 24/1985;
6354. SPIELMANN, József (n. 9 mai 1917) – membru de partid din 1945, în anii ’50 profesor la
catedra de marxism-leninism a I.M.F. Târgu Mureş (Bottoni 2010: 171) (dosar S/156 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6355. SPIELMANN, Rachel (n. 19 oct. 1920) – membră de partid din 1947 (dosar S/157 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6356. SPINA, Natalia (n. SCHRIEBER) – în mai 1945 încadrată ca translator-şef în centrala
Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3906);
6357. SPINDLER, Anton (n. 13 nov. 1894) – membru de partid din 1 oct. 1945 (dosar S/159 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6358. SPIRER, Margareta (18.IV.1913 – I.1975) – membră de partid din 1945 (dosar S/160 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6359. SPIRESCU, Barbu (n. 3 nov. 1888) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1921 (dosar S/161
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6360. (?) SPIRO, Margareta (n. 17 aprilie 1901) – membru de partid din 1945 (dosar S/163 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
563
V. decizia nr. 90295 din 11 sept. 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 264 din 13 nov. 1946, partea I-a, p. 11915).
480
6361. SPIRU, Basil (n. Erich HUTSCHNECKER) (27.XI.1898 Basarabia – 15.IX.1969 Lepizig,
R.D.G.) – evreu germanofon, ilegalist, mebru al tineretului socialist din Austria în 1916, ulterior
implicat în Revoluţia Bolşevică din Ungaria din 1919; membru fondator al P.C.d.R. în 1921, din
1927 stabilit în U.R.S.S. unde predă istorie la Universitatea Lomonosov; în 1954 se stabileşte în
R.D.G. unde din 1958 va preda la Universitatea “Karl Marx” din Leipzig (v. inter alia
Tismăneanu 2003: 74)564;
6362. SPITZ, Ana (10.I.1911 – 5.XI.1979) – membră de partid din 1932 (dosar S/164 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6363. SPITZ, Martin (n. 25 febr. 1894) membru de partid din 1945 (dosar S/165 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6364. SPITZER, Adalbert - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S.
“Someşul” din Cluj-Napoca (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6365. SPITZER, Carol (n. 26 ian. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar S/167 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6366. SPITZER, Izu – în 1945 responsabil cu propaganda în cadrul comitetului local P.C.R. al plăşii
negreşti din jud. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-
6/1945);
6367. SPITZER, Herman (n. 25 dec. 1901) – membru de partid din 1946 (dosar S/168 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6368. SPITZER, Pavel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Mureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
posibilă identitate cu:
6369. SPITZER, ? – după război procuror în oraşul Cluj (Kuller 2008c: 185);
6370. SPORN, Alfred (fiul lui Berl) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6371. SPODHEIM, I. - în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului
de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
6372. SPODHEIM, Mauriciu B. (16.I.1899 Leorda – 1984) – absolvent al Colegiului “Laurian” din
Botoşani, instalat de sovietici preşedinte al tribunalului Botoşani la 8 mai 1944; judecător la
Suceava în 1950 (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3533; Berindei, Dobrincu şi Goşu
2009: 271);
6373. SPONDER, Berthold - în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la
Oficiul Economic judeţean Câmpulung Bucovina, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 204
din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
6374. SPOTHEIM, Constantin Teodor – judecător la Suceava în 1950 (Berindei, Dobrincu şi Goşu
2009: 271);
6375. STACHLOVICI, Netty – la începutul anilor ’50 dactilografă la secţia Relaţii Externe a C.C. al
P.M.R. (cu fişă personală la aceeaşi secţie, dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43), soţia
ilegalistului Adam Feuerştein (Iacob) (Levy 2002: 298 n. 86);
6376. STANCU, David - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
6377. STARCK, Eusebie - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al Fabricii de Ulei “Republica” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7547);
6378. STARCK, Mauriciu - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de spirt Câmpia Libertăţii din jud. Târnava Mică (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948,
partea I-a, p. 7547);

564
V şi fişa sa de cadru didatic de la universitate la http://uni-
leipzig.de/unigeschichte/professorenkatalog/leipzig/Spiru_1151/
481
6379. STARK, Iulian - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Palma Cauciuc”
din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6380. STARK, Stanislav - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (77/1952);
6381. STAUB, Şandor (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”;
probabilă identitate cu “Alexandru Staub”, considerat demisionat de M.A.I. în iulie 1945 din
postul de şofer la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6353) şi
respectiv cu dosarul nominal “Staub” din Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1065);
6382. STAUMB, Stefan - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul
Tulcea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
6383. STĂNESCU, Janette – până în febr. 1949 telefonistă în centrala Ministerului Artelor şi
Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
6384. STĂNESCU, Stela - până în februarie 1949 arhivar principal în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6385. (?) STĂNESCU, Stelian Spirea - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 43/1957;
6386. STĂNESCU, Volf (fiul lui Lupu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6387. STECHER, Fridrich - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Suceava (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6388. STECKELMAN, Aron - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6389. STEHLE, Iacob – decorat în 1979 cu ordinul “23 August” cls. III-a (Decret nr. 38 din
27.I.1979);
6390. STEIBERGHER, Adolf - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6391. STEIMBERG, Calman – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. III-a (Decret nr. 38 din
27.I.1979);
6392. STEIMBERG, Amalia - dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1/1953),
respectiv, cu numele STEINBERG, la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (5/1955);
6393. STEIMBERG, Lupu - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Plugarul” din Bacău (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6394. STEIN, Elia / Ely (n. 5 ian. 1920) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru de partid
din 1949 (dosar S/205 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6395. STEIN, Gizela (n. MÜLLER) (n. 30 iunie 1898) – membră de partid din 1938 (dosar S/204
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6396. STEIN, Marcel - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra
Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6397. STEINBAUM, Iacob (n. 4 iunie 1916) – membru de partid din 1944 (dosar S/206 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6398. STEINBERG, Hera – ziaristă în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM f.a.);
6399. STEINBACH, Carol - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
6400. STEINBACH, Malvin – funcţionar la Întreprinderea de prospecţiuni geologice Bucureşti,
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6401. STEINBERG, Herman – între 1948 şi 1949, numit de ministrul Industriei, contabil-şef al
Întreprinderii de Stat (ţesătoria) “Proletarul” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-
a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
6402. STEINBERG – în 1948 era preşedintele Sindicatului Comrcianţilor şi Depozitarilor de Petrol
(M.Of. nr. 14 din 17 ian. 1948, partea I-a, p. 417);

482
6403. STEINBERGER, Alexandru - după război director de vânzări în cadrul societăţii carbonifere din
Petroşani, arestat şi condamnat pentru sabotaj la începutul anului 1949 (B.I.R.E. 2 (15 febr.
1949): 7);
6404. STEINBERGER, Alexandru Martin (n. 1909) - croitor, membru P.C.R. din 1943, propus pentru
decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005); decorat în 1964 cu ordinul
“Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6405. STEINBERGER, David (n. 14 iunie 1912) – membru de partid din 1945 (dosar S/207 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6406. STEINBERGER, Ion - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (18/1956);
6407. STEINBERGER, Milu – în 1945 referent tehnic în cadrul secţiei Propagandă a Comitetului
Judeţean P.C.R. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-
6/1945);
6408. STEINBERGER, Irina (n. Irma) (n. 14 iunie 1912) – membră de partid din 1945 (dosar S/208
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6409. STEINBERGER, Marton / Martin (n. 12 sept. 1909) – membru de partid din 1928 (dosar S/209
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6410. STEINBERGHER, Ernest – în 1959 membru al comitetului orăşenesc P.M.R. Satu Mare
((D.T.I.C. 1959: 11);
6411. STEINER, Berhard - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Străduinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6412. STEINER, Lici - după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară
organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6413. STEINER, Ninette – din 1948 stenodactiografă în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 211
din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7554);
6414. (?) STEINER, Ştefan Teodor (n. 27 sept. 1885) – membru de partid din 28 febr. 1945 (dosar
S/210 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6415. STEINFELD, Adalbert (n. 6 mai 1914) – membru de partid din oct. 1946 (dosar S/211 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6416. STEINFELD, Luiza (n. 5 dec. 1908) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1927, cu fişă personală
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1365), decorată
în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar S/212 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6417. STEINHOHL, Helias – după război funcţionar cu atribuţii de control înn cadrul O.R.A.P. de pe
lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6418. STELIAN, Mircea (n. Herman HIRSCH) (n. 9 iulie 1919 Bucureşti) - în 1947 încadrat pentru
merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin
Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763;
M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10234);
6419. STEMER, Iosif - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (27/1957);
6420. STENDLER, Osias – din judeţul Suceava, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” cls. a V-a;
6421. STERE, ? - soţia lui Gheorghe C. Stere, secretarul prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-
1952);
6422. STERESCU, Marcel (n. 3.X.1930, fiul lui Moritz şi Malvina) – din 1963 revizor contabil la
Central Uleiuri şi Centrala Cărnii, respectiv în Direcţia de Control a Ministerului Industriei
Alimentare; din 1995 revizor contabil în cadrul F.C.E.R.;
6423. STERIAN, Adela - până în februarie 1949 translator interpret-şef în cadrul Direcţiei Literare a
Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);

483
6424. STERIAN, Nelu (n. Nathan SCHECHTER, fiul lui Pepi) (1926/1927 - V.2005, Bucureşti) –
activist de partid cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 68/1954); căs.
cu Elena; a avut un frate, Dodu Sterian (Schechter), inginer de drumuri şi poduri;
6425. STERLITZ, Eemeric - în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în
oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
6426. STERN, Ana - în 1948 numită dactilografă principală în centrala M.A.E. şi transferată la
Legaţia României din Buenos Aires (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p. 2723);
6427. STERN, Eugen – din ianuarie 1949 şef de serviciu la Direcţia Comercială Judeţeană Someş a
Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1949, partea I-a, p. 546);
6428. STERN, Gabriela (n. 14 iulie 1916) – membră de partid din 1946 (dosar S/216 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6429. STERN, Ghizela (n. 12 aprilie 1911) – membră de partid din 1946 (dosar S/217 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6430. STERN, Heinrich - în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale
Tg. Mureş de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a,
p. 7082);
6431. STERN, Henric (7.II.1903 – 1984) – membru de partid din 1930 (dosar S/218 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6432. STERN, Herman - în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Transmare”
din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6433. STERN, Iosefina Lulu (n. 19 dec. 1909) – membră de partid din 19 aprilie 1945 (dosar S/220
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6434. STERN, E. Iosif (n. 10 iulie 1916) - membru P.C.d.R. din 1940 (după alte surse 1933), în prima
jumătate a anilor ’50 maistru la Uzinele “Steagul Roşu”; directorul I.G.O. Braşov (începând cu
1958); delator al lui Gavriliuc Mihai în 1956 (Dobre et al. 2006: 199); propus pentru decorare în
1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005) (dosar S/221 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6435. STERN, Janeta - în 1948 membru al filialei judeţene Maramureş a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
6436. STERN, Koman - în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la întreprinderea
forestieră “Fraţii Groedel” din Vişeul de Sus, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea
I-a, p. 3431);
6437. STERN, I. Leibu – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
6438. STERN, Leon - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor (ordinul
ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6439. STERN, Leon (4.I.1893 – 4.VI.1981) – membru de partid din 1945 (dosar S/226 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); în conducerea centrală a C.D.E. şi preşedinte al comunităţii evreilor din
Bucureşti la începutul anilor ’50; fratele sionistului dr. Stern-Kochavi (Rosen 1990: 87, 123;
Solomovici 2003: 185);
6440. STERN, Ludovic - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
primei fabrici de sticlă cu gaz metan din Mediaş (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7350);
6441. STERN, Margareta (n. 22 nov. 1899) (dosar S/222 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6442. STERN, Maria – în 1950 asistent limba rusă în cadrul I.P.B. (I.P.B. f.a., p. 45);
6443. STERN, Maria (n. 21 aprilie 1900) – membru de partid din 1945 (dosar S/213 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6444. STERN, Ocar (fiul lui Mauriciu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;

484
6445. STERN, Zoltan (n. 12 oct. 1903) – membru de partid din 1945 (dosar S/225 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6446. STERNBERG, Ioan - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei “Parotex” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6447. STERNBERG, Meir – membru al organizaţiei procomuniste “Ikuf” (a evreilor de limbă idiş)
(menţionat în declaraţia lui A.L. Zisu acordată organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud
Solomovici 2001II: 104);
6448. STEUERMAN, Gheorghe (n. 24 mai 1906) – membru de partid din 1932 (dosar S/213 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6449. STIBER, Ioan - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
6450. STIERS, Nadia (n. REZNIK) (1903 Hânceşti, Basarabia – 1983 Bucureşti) – sora Nataliei
Scurtu-Koroţkov, ilegalistă, după război ocupând diverse funcţii în cadrul apartului comunist de
stat; incinerată;
6451. STIERS, Roza Claire-Janne - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1959;
6452. STOIAN, Avram (n. SCHEFLER) (n. 1 mai 1903 Moineşti BC - membru de partid; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la
dosarele nr. 9/1983 şi 24/1985 (v. şi decizia ministrului Justiţiei nr. 71420 din 12 iulie 1947 în
M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6899);
6453. STOIAN, Barbu (fiul lui Copel) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6454. STOIAN, Charlotte (fiica lui Moisă) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6455. STOIAN, Fina (n. Enta BRONSTEIN) – ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2161, idem “dosare adiţionale”, p. 1),
voluntară ca medic în războiul civil din Spania, soţia ministrului Cultelor din anii ’50, Stanciu
Stoian (?) (Adorian et al. 1971: 395 corob. cu Sugarman f.a.: 108);
6456. STOICA, Eugenia (n. HERŞCOVICI) – soţia lui Moscu Cohn, alias Gheorghe Stoica (v. supra)
în perioada interbelică;
6457. STOICA, Iancu (fiul lui Iancu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6458. STOICA, Valter - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6459. (?) STOLERU, Ilie (fiul lui Isac) – în anii ’80 colonel la comandamentul Armatei I; decorat în
1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; după Revoluţie trecut în rezervă, dar avansat treptat până
la gradul de general de brigadă; în 2010 decorat cu ordinul “Virtutea Militară” în grad de
cavaler;
6460. STOPLER, Marcel - în 1948 membru al C.D.E. Tecuci (Zahariuc 2012); în acelaşi an numit de
ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie
Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6461. STORIŞTEANU, Marcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al Fabricii “Mistreţul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6462. STÖFFEL, Ferdinand (7.III.1910 – 26.IX.1975) – ilegalist, membru de partid din 1929 (dosar
S/230 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6463. STOFFEL, Magdalena - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
6464. STRAMA, P. Adalbert - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R.
nr. 802 din 21 dec. 1964;
6465. STRAUB, Ambrozie - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6466. STRAUB, Rozalia – în 1947 era dactilografă principală la Direcţia Personal Central a
Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-a, p. 10131);
485
6467. STRAUS, Hugo (20.I.1922 – I.1987) – membru de partid din 1945 (dosar S/247 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6468. STRAUSCHI, Elisabeta - din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
6469. STRAUSSER, Jean (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6470. STRAUSSMAN, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978;
6471. STRAUSSMANN, Andrei - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director
al Fabricii de spirt “Crişul Alb” din jud. Sălaj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7548);
6472. STREISSFELD, ? – avocat, în 1948 membru al C.C. al C.D.E. (Zahariuc 2012);
6473. STREIT, Victor (fiul lui Ignaţ) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6474. STREJA, Aristide I. (n. Wechsler, 19.XII.1922 Bucureşti565) (fiul lui Iuliu (n. Haim Maier
Wechsler) şi Estera (n. Letzler)) – membru de partid, arhitect în cadrul U.F.D.R. (1947-1948),
apoi şef de atelier la I.P.C.T., colaborator al Centrocoop, cu stagii la Moscova şi Leningrad,
marxist declarat chiar şi în 2003;
6475. STRICKER, Vladimir – în anii ’50 cadru didactic predând limba rusă la I.P.B. (până în 1957)
(I.P.B. f.a., pp. 57, 62, 63);
6476. STRIKBERGER, Eugen (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6477. STROESCU, Sofia - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 50/1982;
6478. STROMINGER, Friederica - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de
birou la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7488;
M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
6479. STROMPEL, Andrei (fiul lui Ştefan) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6480. STRUMSCHI; Pincas - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Venus” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6481. STUMER, B. – dentist, în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în
vederea campaniei electorale;
6482. STUMER, Natan - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6483. STUPINEAN(U), Iacob (în unele documente “Stupeanu”) (14.IV.1895 – 1977) – membru de
partid din 1945, activist U.T.M. în jurul anului 1950, decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii
deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a şi cu Medalia “Eliberarea de
sub jugul fascist”, respectiv cu ordinul “23 August” cls. IV-a în 1971;
6484. SUCANOV, Ecaterina - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (154/1952);
6485. SUCEVEANU, Raveica (fiica lui Athanase) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6486. SUCHER, Iosif (n. 19 martie 1914) – membru de partid din 1945 (dosar S/254 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6487. SUFRIM, Puppy – în ian. 1949 era dactilografă la cabinetul ministrului adjunct al Industriei, ion
Vidraşcu (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
6488. SUHANE, Lucreţia Rozalia - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
6489. SURANY, Erwin - în 1948 preşedinte al filialei judeţene Bihor a Colegiului Farmaciştilor
(M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6490. SZABO, Albert - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (256/1952);
6491. SZABO, Etel – referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50, decorată în 1979 cu ordinul
“23 August” cls. II-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
6492. SZABO, Erzsebet (fiica lui Adolf) - decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
565
Cf. deciziei nr. 111630 din 15 dec. 1947 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 9 din 12 ian. 1948, p. 260).
486
6493. SZALMAN, Lorant (fiul lui Dominic) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6494. SZALZER, Alexandru - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii “Ştefan Plavăţ” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6495. SZANTO, Edmund - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (55/1954);
6496. SZEIFERT, Maria (n. 26 aug. 1893) – membră de partid din 1893) (dosar S/296 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6497. SZEKELY, Moise – în 1949 activist al P.M.R. Cluj şi membru al comisiei de verificare a
partidului (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657);
6498. SZILARD, Pavel (n. SCHÄCHTER) (n. 10 iulie 1910) – membru de partid din 1945 (dosar
S/323 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 21/1956, 27/1958
şi 22/1967;
6499. SZILVASZY, Adalbert - în 1948 membru al filialei judeţene Hunedoara a Colegiului
Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6500. SZITLER, Ghizela (n. 21 nov. 1894) – membră de partid din 13 dec. 1944 (dosar S/324 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6501. SZMUCK, carol - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Zahăr “Desrobirea” din Braşov (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
6502. SZMUK, Adolf (n. 19 nov. 1893) – membru de partid din 1945 (dosar S/326 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6503. SZMUK, Fania (n. KLEIN) (n. 18.IX.1903, Bistriţa) – după război activistă P.M.R. Cluj, cel. V,
sectorul II la Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 411-4);
6504. SZMUK, Irina (n. 20 dec. 1901) – membră de partid din 1945 (dosar S/327 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6505. SZOTYORI, Ernest (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6506. SZÖCS, Adalbert (fiul lui Martin) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6507. SZUCHER / SUCHER, Bernard (24.III.1918 – 11.V.1989) – membru de partid din 1945 (dosar
S/337 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6508. SZUHANEK, Eugen (fiul lui Adalbert) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6509. (?) ŞAI, Elena - din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
6510. ŞAIOVICI, Luiza - până în aprilie 1947 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi
(M.Of. nr. 90 din 21 aprilie 1947, partea I-a, p. 3104);
6511. ŞAIMOVICI, Michel - după război numit judecător la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 101 din 5 mai
1947, partea I-a, p. 3536);
6512. ŞAIMOVICI, Milu - până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al
Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
6513. ŞANDOR, Iuliu (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6514. ŞAPIR, Alexandru - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Filaret” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6515. ŞAPIRA, B. – inspector al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale în 1948 (Bărbulescu et al. 2009:
126);
6516. ŞAPIRA, Florentina – în 1948 angajată impiegată administrativă la Oficiul Planurilor al
Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);
6517. ŞAPIRA / SCHAPIRA, Marcu Izu / Iso (23.II.1903 – IV.1981) – membru de partid din 1945,
după război activist de partid la Iaşi, din 1949 director al Teatrului Evreiesc din oraş (v.
A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, f. 29; Berindei,
Dobrincu şi Goşu 2009: 412; Opriş 2005) (dosar S/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);

487
6518. ŞARAGA, Herman - din 1947 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr.
171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6519. ŞAPIRA, Jolan “Iolanda” - membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976; încă în viaţă în
Bucureşti în 2010;
6520. ŞARAGA, Lazăr (6.VI.1915 – 25.V.1983) – membru de partid din 1945 (dosar Ş/5 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6521. ŞARAGEA, Marcel (n. ŞRAGHER) (n. 21 apr. 1914 R.-Sărat) - membru de partid, cu referat
personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 66/1954 (pentru românizarea numelui vezi şi M.Of. nr. 296 din 22 dec. 1947, partea I-a, p.
11324 şi decizia M.J. nr. 32.877 din 9 apr. 1948 în M.Of. nr. 96 din 23 aprilie 1948, partea I-a, p.
5738);
6522. ŞELEANU, Wily (fiul lui Calman) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6523. ŞERB, Vasile (fiul lui Amoş) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6524. (?) ŞERBAN, Carol - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
6525. ŞERBAN, Lucia – numită în 1948 dactilografă în centrala M.A.E. şi transferată şa Legaţia
României din Berna (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p. 2723);
6526. ŞERBAN, Cristina Elena (n. STERNBACH) (3.IV.1897 – 22.VII.1987) – membră de partid din
1945 (dosar Ş/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6527. ŞERBAN, Mihai (n. Fatel GRÜNBERG) - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al
P.C.R. (8/1954);
6528. ŞERBAN, Sergiu Andrei - cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie –
dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 13/1956;
6529. ŞERBU, Saul Zoltan (n. 20 sept. 1902) – membru de partid din 1945 (dosar S/110 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6530. ŞERER, David - membru de partid şi al C.C. al C.D.E. (1945-1953), în noiembrie 1945 secretar
general adjunct al Comitetului (Levy 2002: 209; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 173 şi
172);
6531. ŞESTAC, Eugen (fiul lui Anton) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6532. ŞILLER, Ludovic – decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6533. ŞIMANDAN, Avel (12.XI.1909 – 6.V.1985) membru de partid din 1945 (dosar Ş/16 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6534. ŞIMŞENSOHN, Gherşon - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (63/1955);
6535. (?) ŞIPERCO, Alexandru (1920 Tatar Bunar, Basarabia – 1998) – ilegalist (membru U.T.C.d.R.
din 1939 şi P.C.d.R. din 1942), vicepreşedinte C.E.F.S. (1948-1953), preşedinte şi apoi
vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (1953-1959, 1959-1998), cu fişă de cadre la secţia
Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 12/1954), redactor-şef la Ed. Politică în
anii ’60, reprezentantul României la Comitetul Internaţional Olimpic (1955-1998) şi chiar
vicepreşedinte al C.I.O. (1982-1986); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;
6536. ŞIPOŞ, Leopold (fiul lui Leopold) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6537. ŞIROTA, Avram - condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 iulie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
6538. ŞISCOVITS, Coloman (18.V.1910 – 1985) membru de partid din 1945 (dosar Ş/18 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6539. ŞMELŢ / SCHMEL(T)Z, Ana (fiica lui Alexandru) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.”
cls. V-a;
488
6540. ŞMIGELSCHI, Septimiu – în 1947 era inginer-şef, mandatar la Serviciul Apelor Bucureşti din
subordinea Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p.
4792);
6541. ŞMIL, Eduard - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de
Ulei “Zimbrul” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546); în acelaşi an
numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie
Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6542. ŞMILOVICI, Calman – din 1945 directorul Oficiului Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr.
194 din 22 aug. 1946, partea I-a, p. 9161; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
6543. ŞMILOVICI, Herman (n. 29 dec. 1896) – membru de partid din 1945 (dosar S/137 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”); posibilă identitate cu
6544. ŞMILOVICI, Herman – din 1948 director al casei Asigurărilor Sociale Piatrea-Neamţ (M.Of. nr.
183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6634);
6545. ŞMILOVICI, Hoişie – de formaţia frizer, deportat la Tiraspol în timpul războiului, în perioada
comunistă administratorul spitalului din Dorohoi;
6546. ŞMILOVICI, M. - în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de
supraveghere la ţesătoria Fabrica din Iaşi (M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10866);
6547. ŞMILOVICI, Simion - în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6548. ŞMILOVICI, S. - în 1948 membru al filialei judeţene Fălciu a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6549. ŞNABEL, ? - membru al organizaţiei procomuniste “IKUF” (a evreilor de limbă idiş) (menţionat
în declaraţia lui A.L. Zisu acordată organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud Solomovici
2001II: 104);
6550. ŞNAIDER, N. Anatol (SCHNEIDER) - decorat cu Medalia Muncii (Decretul 380/1967);
6551. ŞOIL, Max - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
6552. ŞORA (Sora?), Viorel (fiul lui Adolf) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6553. ŞRAER, Moritz (fiul lui Gherman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6554. ŞRAITER, Moise (fiul lui Leib) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6555. ŞTEFAN, Emil (n. Ernest Breitenstein) (23.III.1923 – 1.XI.1983) – membru de partid din 1941
(dosar Ş/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6556. ŞTEFAN, Hună - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1985;
6557. ŞTEFĂNESCU, Nathan - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
u.a. 495/1952, nr.inv. 541);
6558. ŞTIRBU, Jean (1924-1998), avocat, fost ilegalist; în anii ’50 căpitan la Direcţia a IX-a a
Securităţii?
6559. ŞTIRU, Jac (fiul lui Saia) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6560. ŞTRUL, Beno - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la
Administraţia Financiară judeţeană Baia (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
6561. ŞTRUL, P. – din jud. Tutova / Vaslui, în 1950 corespondent al săptămânalului Steagul Roşu din
Bârlad (Zahariuc 2011);
6562. ŞTRUL, Rubin - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Moldoveanca” din Vaslui (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6563. ŞTRULOVICI, Tilly - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
ţesătoriei de bumbac “Marinarul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6564. ŞULEA, L. Sara – ilegalistă, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu
ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6565. ŞULMAN, Avram (fiul lui Mendel) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
489
6566. ŞUŞNEA, Raul - în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director adjunct al
Magazinului de Stat “Tractorul” din Galaţi (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8218);
6567. ŞUVEŢIU, I. Elisabeta Rozalia - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6568. ŞVAIŢER, Lică (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6569. ŞVAIŢER, Moise - decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1978 cu
ordinul “23 August” cls.II-a;
6570. ŞVEMER, S. – din Bârlad, în 1949 scria la cotidianul local procomunist Păreri tutovene (I.N.
Oprea 2007: 126);
6571. TABACOVICI, Vera – după război translatoare de limba rusă la Preşedinţia Consiliului de
Miniştri (M.Of. nr. 88 din 16 aprilie 1945, partea I-a, p. 3120);
6572. TAMBULA, Adolphus (fiul lui Adam) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6573. TARDEN, Mina – în perioada 1950-1956 asistent de limba rusă la I.P.B. (I.P.B., f.a., pp. 43, 53,
56, 58);
6574. TAUB, Gabi - după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară organizată
de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6575. TAUFER, Iosefina - în 1949 era stenodatilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei
şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
6576. TAUSINGER, Artur (6.I.1893 – 1968) – membru de partid din 1947 (dosar T/17 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6577. TAUSINGER, Etel (20.I.1893 – 18.IV.1976) – membru de partid din 1941 (dosar T/18 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6578. TAUSZK, Heinzi - după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară
organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6579. (?) TĂBĂCARU, Sava – în anii ’50 reprezentant al sindicatelor din Bacău în C.C.S.;
6580. (?) TECLU, Tatiana – soţia generalului Iacob Teclu; din 1948 membră a C.C. şi al Comitetului
Executiv al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 426-7; 429-30);
6581. TECUCEANU, Avram - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Silvia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6582. TEICHMAN, Ana (30.VI.1899 – 1.III.1980) – membru de partid din 1944 (dosar T/28 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6583. TEICHMAN, Ioan (26 ian. 1898 – 28 apr. 1978) – membru de partid din 1944, decorat în 1978
cu ordinul “23 August” cls. II-a (dosar T/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6584. TENALIA, Henrietta - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la
Oficiul Economic judeţean Covurlui (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487);
6585. TENDLER, Josse (fiul Hugo) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6586. TENENŢAP, Bernard - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator delegat
6587. al S.A.R. “Industria Fierului” Bucureşti (M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2318);
6588. TENŢ, ? – în 1952 în centrala M.A.E. (v stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003; p.
149);
6589. TEODORESCU, Tereza (fiica lui Lazăr) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6590. TEODOROVITS, Valentin - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6591. (?) TEODORU, Samoil – după august 1944 directorul Băncii de Credit Român din Bucureşti,
până în iunie 1948, când este arestat pentru speculă valutară (B.I.R.E. 18 (14 iunie 1948): 2);
6592. TERDIMAN, Naty – în 1945 secretara comitetului municipal Huşi al P.C.R. (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Fălciu, dosarele nr. 2,3 şi 4/1945 şi 8/1944-1947, v. şi
Neştian 2010: 83);
6593. TERNER, Leo - în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator delegat la
firma “Solex” (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688);
6594. TERSANSCHI, Anton (fiul lui Lazăr) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
490
6595. TERCLER, Ghidale (fiul lui Servah) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6596. TERCZLINGER, Pavel Asndras (n. 15.III.1902) – membru de partid din 1939 (dosar T/32
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6597. TERNER, Carolina (n. 20.VI.1916) membru de partid din 1947 (dosar T/44 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6598. TESLER, Iosif - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii
de spirt Aiud din jud. Alba (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
6599. THALER, I. Leib (fiul ilegalistului Iacob Thaler) – activist de partid, cu fişă la secţia
Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 32/1957);
6600. THALLER, ? – profesor, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6601. THEILER, George – în ian. 1949 numit membru al Consiliului General Provizoriu al
Asigurărilor Sociale (B.I.R.E. 1 (31 ian. 1949): 7);
6602. THEISS, Mihail - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 201/1975 şi 41/1980; probabilă
idenitate cu “Tais Mihail”, prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1147, doc. 1);
6603. THEODORU; Vera (GOLDSTEIN) – după război funcţionară în Ministerul Artelor, cu
responsabilităţi în domeniul cinematografiei (M.Of. nr. 63 din 15 martie 1946, partea I-a, p.
2355);
6604. TICU, Simion – din decembrie 1944 înalt funcţionar la Confederaţia Generală a Muncii; cu fişă
de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 16/1953, 5/1955);
6605. TIEGERMAN, Tiberiu - cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (14/1955);
6606. TILICH, Valentina (12.II.1906) – membră de partid din 31 oct. 1946 (dosar T/47 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6607. TILLER, Sandu – la sfârşitul anilor ’40 activist al secţiei cadre a C.D.E. (Solomovici 2003: 171);
6608. TIMEN, Iosif (fiul lui Efraim) - decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6609. TINA, Ţalic - în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al
organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p.
9444);
6610. TIPRIS, Arthur - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul
Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din
29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
6611. TIRMAHN-SPAN, Jozef Laszlo Tibor – în 1948 numit director tehnic al S.C.S.
“Alimentexport” (sub numele “Tiberiu Span” în M.Of. nr. 246 din 22 octombrie 1948, partea I-a,
p. 8478); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6612. TISCHER, Arpad (fiul lui Rudolf) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6613. TOBER, Sami - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a.
328/1952, nr. inv. 536);
6614. TOIVE, Sali - decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6615. TOMA, V. Katalin-Sarolta (n. ERNYEI, 2.V.1914, Germania) – soţia (a doua a) lui Sorin Toma-
Moscovici (căs. 1948), chimist, cercetător ştiinţific principal, decorat în 1971 cu ordinul Meritul
Ştiinţific;
6616. TOPCIU, Artur (fiul lui Avram) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6617. TORESCU, Mihail - în 1949 responsabil al Serviciului Personal la S.C.S. “Romcereal”, cu drept
de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
6618. TOTH, Jozsef - decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6619. TOTORCEA, Elena (n. LIEB) – membră de partid; membru de partid; cu referat de cercetare la
fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1975;
491
6620. TRAPEL DÂRLOMAN, Victoria - din 1947 dactilografă la Oficiul Economic judeţean Neamţ
(M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
6621. TRAUBKATZ, Samuil (13.II.1910 – 31.III.1983), membru de partid din 1940 (dosar T/98
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6622. TREML, Emeric - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (115/1952);
6623. TREDNER, I. Heni – din jud. Bacău, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul
“23 August” clasa a IV-a;
6624. TREPNER, B. Iosif (Henri Abramovici) (3.XI.1910 – 29.XII.1982) – ilegalist, membru de partid
din 1929, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August”
clasa a IV-a (dosar T/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6625. TRINER, Carmen - dactilografă în centrala D.G.P. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie
1947, partea I-a, p. 4771);
6626. TRONER, Iosif (n. 18 nov. 1900), membru de partid din 1944 (dosar T/102 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6627. TRONIER, Filip (n. 10 aprilie 1894) – membru de partid din 1945 (dosar T/103 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6628. TUDOR, Suzana - din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
6629. TURNINI, Iacob (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6630. TUSINSCHI, Arnold (n. 14 aprilie 1910) – membru de partid din 1945 (dosar T/123 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6631. TUTMAN, Manase/Manaşcă (n. 13 iunie 1915) – membru de partid din 1945 (dosar T/125
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6632. TUTOVEANU, Beico (n. GOLDBERG) (24.IX.1897 – 16.XII.1978) – ilegalist cu stagiu
recunoscut din 1928 (dosar T/126 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6633. TWEREŞ, Albert - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Rădăuţi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6634. TZVILER, Pavel – brigadier la gospodăria agricolă colectivă Ghilad (raion Deta) în anii ’50,
decorat în 1953 cu ordinul “Medalia Muncii”;
6635. ŢALIC, I. – din Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru
partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.”
(Zahariuc 2010 I)
6636. ŢALIC, Mărcuţ - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6637. ŢALIC, I. Mina – din jud. Bacău, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23
August” clasa a IV-a;
6638. ŢIMERMAN, Vasile (fiul lui Dumitru) (Zimmerman(n)) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6639. ŢITCOVSCHI, Alexandru-Adolf - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 98/1981, idem
53/1985;
6640. ŢUCHERMAN, I.D. (în alte documente ortografiat ZUKERMAN) – preşedinte al C.D.E. Vaslui
de la înfiinţare (1946) până la dizolvare (953), inclus într-o listă de “câteva nume de evrei care
au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun
pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I, III, IV)
6641. ŢUCMAN, Martin – decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
6642. UGLAR, Francisc - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (dosarele 77/1953,
28/1957);
6643. UNGUREANU, Dumitra (n. ZEIDES) (n. 11.08.1927) – membru al aparatului tehnic al
Comisiei Controlului de Partid în anii ’50;
492
6644. UNGVARI, Alfred - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6645. UNTERSTEIN, Ana (n. 1 iunie 1898) – membru de partid din 1944 (dosar U/8 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6646. URSEANU, Theodor (fiul lui Solomon) – şahist (?) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-
a;
6647. URSU, Marcu (n. BERL) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (37/1952);
6648. UŞER, Haim – în sept. 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la
Atelierele de Confecţii “Gheorghe Gheorghiu-Dej” (viitoare A.P.A.C.A.) (M.Of. nr. 215 din 16
sept. 1948, partea I-a, p. 7647=;
6649. VÁCZY, Lenca (n. ZAKARIAS) – după război bibliotecar-ajutor, din 1948 bibliotecar al
Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 204 din 3 sept. 1948, partea I-a, p. 7330);
6650. VADASZ, Pal – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Bihor-Oradea (C.
Crăciun 2007: 179-80);
6651. VAIDA, I. Bela - decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1978 cu ordinul
“23 August” cls.III-a;
6652. VAIDA, Elza (n. KATZ) – fostă deportată în Transnistria, soţia lui Vasile Vaida, membru C.C.
al P.C.R. (1945-1979), ministru al Agriculturii (1948-1952) şi prim secretar al Comitetului
Regional Cluj în mai multe rânduri (Balaş 2008: 228);
6653. VAINER, S. - din 1948 referent tehnic la D.C.I. Siderurgică din cadrul Ministerului Industriei
(M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
6654. VAIS, Laizer (fiul lui David) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6655. VAISENBERG, Mauriciu – din 1948 profesor la Şcoala specială de administratori de spitale şi
instituţii de ocrotire de pe lângă Ministerul Sănătăţii (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of.
(partea I A) nr. 144 din 25 iunie 1948, pp. 5355-7);
6656. VAISLER, Velvel (n. 10 iulie 1906) – membru de partid din ian. 1945 (dosar V/7 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6657. VAISMAN, H. Filip - farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
6658. VAISMAN, ? – în 1958 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor (Solomovici 2004: 112);
6659. (?) VALERIU, Emanuel (n. 18.IV.1925 – 18.IV.2012) (WEINSTEIN?) – ziarist sportiv, apoi
realizator TV, informator constatat de C.N.S.A.S. al Securităţii (1967-1989) în cadrul
operaţiunilor de penetrare a “Europei Libere”, după Revoluţie director general al TVR (1990-
1992), apoi membru C.N.A.; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(38/1967);
6660. VALTER, Iosif - referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1966;
6661. VALTER, Ştefan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 115/1956;
6662. VARADI, Maximilian Micşa (n. KÖNIG) (1.IX.1919 – 29.V.1985) – membru de partid din
1946 (dosar K/107 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1945 încadrat ca locotenent activ în Forţele
Armate, alături de alţi evrei voluntari antifascişti (Decretul regal nr. 2067 din 20 oct. 1947 în
M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764);
6663. VARGA, Aldar (fiul lui Iuliu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6664. VARGA, Susana – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 6761978;
6665. VARLAM, Teodor - cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1954);
6666. VASADI, Iosif (n. WAXENEKER) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;

493
6667. VASILESCU, Albu (n. Isac WEISBUCH) (27.X.1896 – 13.IV.1989) – membru de partid din
1921 (dosar V/33 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6668. VASILESCU, Maria (n. SILBERMAN) - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(19/1959);
6669. VASILIU, Florin (fiul lui Leon) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6670. VASS, Andrei - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (56/1954);
6671. VASS, Rozalia (n. 13.IV.1891 – d. 1971, Bucureşti) – mama lui Ladislau Vass; militantă
comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”) (dosar V/42 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6672. VAXMAN, Samuilă (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6673. VEBER, Eduard (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6674. VECSEI, Carol - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 111/1955,
57/1956);
6675. VECSLER, R. Solomon - farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r)
retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
6676. VECSLER, Şmil (n. 29 oct. 1907) – membru de partid din 1945 (dosar V/59 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6677. (?) VE(I)GH, Sigismund (16.IV.1977 – 10.X.1972) – membru de partid din 1945;
6678. VEINDER, N. (în alte documente ortografiat şi Vainder, respectiv Weinder) – membru în
conducerea C.D.E. Vaslui încă de la înfiinţare (1946), iniţial cu responsabilităţi în probleme
comunitare, ulterior (din 1947) preşedinte al secţiei culturale (Zahariuc 2010 II, IV, V);
6679. VELEA, Mişu – în 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Craiova
(M.Of. nr. 214 din 20 sept. 1945, partea I-a, p. 8158);
6680. VELIC, Mauriţiu - în iunie 1945 angajat ca gardian public la Comisariatul de Poliţie Aiud
(M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
6681. VENCZEL, Biro - în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale prodecan al
Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of.
nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11191);
6682. VENCZEL, Iosif - în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale prodecan al
Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of.
nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11191);
6683. VENDEL, Magdalena - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6684. VENKERT, Koloman - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului şef de birou la
Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6685. VENTEL, Vladimir - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6686. VENŢEL, Adalbert - în 1950 numit membru al comisiei electorale a regiunii Mureş (H.C.M. nr.
1058/3.3.1950);
6687. VEREŞ, Estera – membră de partid, cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1978;
6688. VERMES, Hugo - din nov. 1944 judecător la Judecătoria Târnăveni (M.Of. nr. 253 din 1 nov.
1944, partea I-a, p. 7026)
6689. (?) VERNER, Ştefan (fiul lui Ludovic) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6690. VERT, Otilia - în 1947 era dactilografă în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of.
nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257);
6691. VEXMER (Vexler?), Vili - condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 iulie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
6692. VIANU, Alice - în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a
Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p.
663);
494
6693. VIANU, Beatrice Louise (n. STEINER) – redactor în sistemul editorial-tipografic în perioada
comunistă; soţia lui Theodor (medic) şi mama publicistei şi traducătoarei Lidia Vianu;
6694. VICTOR, Michel - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Ulei “Republica” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6695. VIGDOROVITS, Martin (uneori orografiat şi Vigdarovic) (n. 24 iulie 1919) – ilegalist cu stagiu
recunoscut din 1939, cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (14/1955) (dosar
V/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6696. VILMOS, Sara - în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la fabrica de postav
“Fraţii Zimmermann” din Sighişoara (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
6697. VIMAN, Iosif – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(24/1957);
6698. VIRAG, Venczel - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980, idem 99/1978;
6699. VIZAUER, Clara - în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului impiegată la Oficiul
Economic Judeţean Maramureş (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6700. VONICA, Georgeta (n. SOLOMON) – membră de partid; membru de partid; cu referat de
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
nr. 90/1975
6701. WAGNER, Iosif (n. 8 iulie 1905) – membru de partid din 1945 (dosar W/1 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6702. WAIMBLAD / WEINBLATT, Iosub (fiul lui Moisă) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6703. WAINBLAT / WEINBLATT, M. Iosub – decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a
(Decretul nr. 380/1967);
6704. WAISBRUN, Ladislau (Weiszbrunn) (1.IX.1907 – 30.XI.1978) - cu dosar de cadre la secţia
Economică a C.C. al P.C.R. (77/1952, nr. inv. 517 şi 249/1952, nr. inv. 529);
6705. WAIS(S)MAN, M. Adolf (1902 – 1971, Bucureşti) – fost ilegalist, din Bucureşti, decorat prin
Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; incinerat la crematoriul
“Cenuşa”;
6706. WAISMAN, Aron – în mai 1947 detaşat oficiant sanitar la Penitenciarul Vaslui Pincipal (M.Of.
nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3506);
6707. WAISMAN, Maria - în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
6708. WALD, Şmil - numit, după naţionalizare, contabil şef la Fabrica de Vată “Bârlad” din Bârlad,
prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948,
partea I B, p. 7344);
6709. WALDMAN, Ana (n. 1 oct. 1920) (dosar W/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6710. WALDMAN, Aron - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe ajutor contabil în cadrul Casei
de Asigurări Sociale a oraşului Galaţi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6711. WALDMAN, Ema (24.X.1908 – 20.III.1986) – membră de partid din 1945 (dosar V/8 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6712. WALDMAN, Ladislau (fiul lui Ormal) (n. 22.XII.1908) - directorul Bibliotecii Regiunii Crişana
în 1960, propus pentru decorare într-un raport din 1961 al Direcţiei Treburilor a C.C. al P.M.R.;
probabilă identitate cu:
6713. WALDMANN, Ladislau - membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de
partid din 1934), în sept. 1947 consilier în cadrul comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.-
D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002:
182, respectiv fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);
6714. WALDMAN / VALDMAN, Lazăr (n. 13 oct. 1921) – membru de partid din 1945 (dosar W/3
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
495
6715. WALDMAN, Pavel - în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de
Administraţie al Băncii Generale de Economii Sibiu (M.Of. nr. 160 din 16 iulie 1947, partea I-a,
p. 6119);
6716. WALDNER, Herman – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1956;
6717. WALTER, I. Iosif – decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (Decretul 380/1967);
6718. WALTER, Rebeca Magda (18.III.1909 – 29.I.1982) – membru de partid din 1944 (dosar W/4
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6719. WANZBERG, Pax (fiica lui Marcu) - decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
6720. WASSERMAN, ? – activist P.M.R. Buzău în 1950, responsabil cu agitaţia-propaganda
(A.N.I.C., fd C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 3/1950, ff. 2-7, Duţu et al. 2002: 13-5);
posibilă legătură cu:
6721. WASSERMAN, Aron (n. 26 nov. 1904) – membru de partid din 1944 (dosar W/6 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6722. WASSERMAN, H. - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Buzău (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6723. WASSERMAN, Sinaia - în 1948 numită de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei directoare
adjunctă a Magazinului de Stat “Bacăul” din Bacău (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a,
p. 8218);
6724. WASSERSTROM, Erna (n. FEUERSTEIN) – originară din Cluj, activistă P.M.R. Cluj (1948-
1950), apoi şef de laborator la Institutul Politehnic Bucureşti în anii ‘60;
6725. WASSERSTROM, Vasile (n. 1913, Cluj, fiul lui Adolf) – medicul Judeţenei P.C.R./P.M.R. Cluj
(1946-1950), ulterior şeful secţiei de radiologie la Policlinica Garnizoanei Bucureşti a M.Ap.N.,
avansat colonel (1954 – anii ’60), decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6726. WAYARD, Erich (n. 28 febr. 1925) – membru de partid din 7 nov. 1944 (dosar W/6 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6727. WEBER, Ioan şi Mariana Elena - cu fişe de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R.
(24/1980);
6728. WEBER, Iosif - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R.
“Texta” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
6729. WEBER, Marx (fiul lui Asriel) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6730. WEBER, Moritz – până în 1949 era funcţionar al Ministerului de Finanţe la Administraţia
Financiară Rădăuţi (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 317);
6731. WECHSLER, G. - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Ţesătoria Mecanică” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p.
7342);
6732. WECHSLER, Max - în 1945 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru în conducerea
Federaţiei Române de Şah (M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 742);
6733. WECHSLER (Moisie), Oscar (n. 11 nov. 1916) – membru de partid din 1945 (dosar W/7
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6734. WECHSLER, Roza - cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (45/1955);
6735. WEGENER, Nicolae Eugeniu (fiul lui Jacques) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6736. WEICH, David – între toamna lui 1944 şi sept. 1945 impiegat la Oficiul Economic judeţean
Rădăuţi (M.Of. nr. 276 din 1 dec. 1945, partea I-a, p. 10479; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945,
partea I-a, p. 9536);
6737. WEIDLE, Estera – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1978;
6738. WEIDLE, Iacob (19.I.1912 – 20.VII.1983) – membru de partid din 1947 (dosar W/8 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
496
6739. WEIL, Paul - în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca şef de detaşament gardieni publici (M.Of. nr.
135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
6740. WEINBERG, Leo – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
249/1952);
6741. WEINBERG, Mordco - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef
al Fabricii de Ulei “Biruinţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7546);
6742. WEINBERG, Solomon - în 1948 încadrat ca voluntar antifascist cu grad de sublocotenent (r) în
Forţele Armate (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6248);
6743. WEIMBERG, Paul (fiul lui Maier) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii; probabilă identitate cu
VEINBERG / WEINBERG, Paul – membru UTM, în 1950 numit membru al comisiei electorale
a regiunii Bârlad (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950)
6744. WEINBERGER, Alexandru – în 1946 numit prin Decret regal ajutor de primar în oraşul Brăila
(M.Of. nr. 70 din 23 martie 1946, partea I-a, p. 2665);
6745. WEINBERGER, Alexandru – (14.XI.1904 – 12.VII.1984) membru de partid din 1928 (dosar
W/25 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război şef de sector la Trustul 1 Construcţii Bucureşti,
decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6746. WEINBERGER, Emanuel - în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la
“Industriile de Petrol I. Friedman” din Dej (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p.
10581);
6747. WEINBERGER, Eugen – în 1946 numit membru al comisiei interimare a Baroului Avocaţilor
Turda (M.Of. nr. 188 din 15 august 1946);
6748. WEINBERGER, Mor (28.I.1913) – membru de partid din 1945 (dosar W/10 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6749. WEINBERGER, Vasile - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
6750. WEINDEL, ? – doctor, în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în
campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
6751. WEINER, Clara - între toamna lui 1944 şi sept. 1945 impiegată la Oficiul Economic judeţean
Rădăuţi (M.Of. nr. 276 din 1 dec. 1945, partea I-a, p. 10479; din M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945,
partea I-a, p. 9536);
6752. WEINER, Eva (20.XII.1906 – 23.I.1989) – membru de partid din 1945 (dosar W/10 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6753. WEINER, Rudolf (n. 23 mai 1903) – membru de partid din 1941 (dosar W/11 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6754. WEINERT, Severin - din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru
reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604);
6755. WEINFELD, I. (pseudonim publicistic: Ion Palodă) (d. martie 1947) – fost gazetar interbelic,
după septembrie 1944 redactor în Bârlad, la ziarul Păreri tutovene (Ion N. Oprea 2007: 30 ş.u);
6756. VEINFELD / WEINFELD – doctor, în 1945 preşedinte de onoare al comitetului de iniţiativă în
vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6757. WEINGARTNER, Andrei Ioan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 51/1966, 61/1971;
6758. WEINREICH, Leon - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la
S.A.R. “Texta” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
6759. WEINSTEIN, Abraham Beer - în 1948 încadrat ca voluntar antifascist cu grad de sergent major
(r) în Forţele Armate (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6290;
6760. WEINSTEIN, S. Adolf - decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R.
nr. 802 din 21 dec. 1964;

497
6761. WEINSTEIN, Alexandru - numit, după naţionalizare, director la întreprinderea “Flora” din
Oradea, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept.
1948, partea I B, p. 7344);
6762. VEINSTEIN / WEINSTEIN, Avram (n. 21 nov. 1920) /cu varianta “Weisstein”) – membru de
partid din 1939 (dosar V/61 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p.
3660);
6763. WEINSTEIN, M. Baruch – în 1948 încadrat ca voluntar antifascist cu grad de sergent major (r)
în Forţele Armate (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6290;
6764. WEINSTEIN, Iosif – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.
(dosare anexe, u.a. 189 şi 233/1952); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 235/1975;
6765. WEINSTEIN, Iosif – în 1948 numit membru al C.A. al uzinei metalurgice “schram Muttl &
Schmidt” din Topleţ, Severin (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2256);
6766. VEINSTEIN / WEINSTEIN, Nathan (fiul lui Marcu) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6767. WEINTRAUB, Eduard - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Policom” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
6768. VEINTRAUB / WEINTRAUB, Hermes - controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat
în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Baia (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-
a, p. 7927);
6769. VEINTRAUB / WEINTRAUB, Ida – membră U.F.D.R., în 1950 numită membru al comisiei
electorale a regiunii Botoşani (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
6770. VEINTRAUB / WEINTRAUB, Lora - în 1945 membră a comitetului de iniţiativă în vederea
înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6771. WEINTRAUB, Margareta (n. 3 aug. 1914) - membru de partid din 1937 (dosar W/12 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6772. WEINTRAUB, Pincu – la sfârşitul anilor ’40 membru al comitetului filialei Bucureşti a
Asociaţiei “Turismul Popular” (fostul O.N.T.);
6773. WEINTRAUB, Rozalia - în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri dactilografă la
Oficiul Economic judeţean Cluj, în 1947 reconfirmată în funcţie (M.Of. nr. 192 din 25 aug.
1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din
29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
6774. WEIS, Francisc - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Someş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6775. WEISBERG, Leo – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.
249/1952, nr. inv. 529);
6776. VEISBUCH / WEIS(S)BUCH, Ilie - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6777. WEISER, Leon - cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (30/1947);
6778. WEISSENBERG, Mauriciu – funcţionar în Direcţia Arhitectură a Administraţiei Generale a
Casei Sănătăţii în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 163; M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p.
1060);
6779. WEISMAN, Avram – din dec. 1945 medic-şef al judeţului Dorohoi (M.Of. nr. 278 din 4 dec.
1945, partea I-a, p. 10593);
6780. WEISMAN, Moise Adolf (24 martie 1902) – membru de partid din 1945 (dosar W/13 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6781. WEISMAN, Ana – în 1945 înregistrată în documentele partidului ca membru al Apărării
Patriotice din Brăila (A.N.I.C., fond I.S.I.S.P., “fototeca”, nr. inv. 3231);

498
6782. WEISMAN, Iosif - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Munca” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340)
6783. WEISNER, Iosefina- în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale
Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643) ;
6784. WEISMAN, Osias - în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabil la Oficiul
Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487);
6785. WEISS, Aureliu – decorat cu ordinul “Meritul Cultural” clasa I-a în 1967;
6786. WEISS, David - în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a
camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6787. WEISS, Ernö – responsabil cadre al Comitetului raional P.C.R. Baia Mare în 1947 (Andreescu,
Nastasă şi Varga 2003a: 389-9);
6788. WEISS, Ernest (n. 28 oct. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar W/14 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6789. (?) WEISS, Filip (fiul lui Herman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6790. WEISS, Frieda (n. 24 febr. 1908) – membră de partid din 1947 (dosar W/15 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6791. WEISS, Iacob Francisc (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6792. (?) WEISS, Ioan – între funcţionarii Ministerului de Finanţe epuraţi în 1952 în cadrul “Lotului
Vasile Luca” (Buzatu şi Chiriţoiu 1998: 61);
6793. WEISS, Iosef – şeful Serviciului Financiar la Primăriei Iaşi după război (?-1946-?);
6794. WEISS, Iosif - în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Satu
Mare de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p.
7082);
6795. WEISS, Iuliu - în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de semnătură
pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
6796. WEISS, Ludovic – în conducerea C.D.E. Sibiu după război (Strătuţiu 2005: 13)
6797. WEISS, Samuil - în 1948 membru al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6798. WEISS, Tiberiu - în 1948 membru al filialei judeţene Timiş-Torontal a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6799. WEISS, Yvonne – până în 1950 dactilografă la comisia de arbitraj a preşedinţiei Consiliului de
Miniştri, sora chestorului de poliţie Vintilă Weiss, arestată împreună cu acesta într-un scandal de
spionaj (Pelin 2006b; Ilinca şi Bejenaru 2005: 11 ed. online);
6800. VEISBERGHER, Marcel (WEISSBERGER?, n.n.) – membru de partid; cu referat de cercetare
la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
40/1956;
6801. WEISSBUCH, Isidor – avocat; în ianuarie 1947 este numit consilier juridic onorific la
Ambasada României de la Moscova, însă decizia este revocată câteva zile mai târziu (M.Of. nr.
22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 639);
6802. WEISSELBERG, Lazăr – în februarie 1948 numit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale ajutor
de primar la Iaşi (M.Of. nr. 41 din 19 febr. 1948, partea I-a, p. 1428);
6803. WEISSMAN, Hilel - cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe,
110/1952 şi 380/1952); posibilă identitate cu ing. Weissman, numit în iulie 1948 director al
comandamentului general al recensământului şi inginerilor, iar ulterior numit de către Ministerul
Comerţului director al societăţii naţionalizate “Bod” (B.I.R.E. 21 (20 iulie 1948): 8);
6804. WEISSMAN, Sima – lector de limba rusă la I.P.B. (în cadrul Facultăţii de Ingineri Economişti)
între 1950 şi 1952 (I.P.B. f.a., pp. 44, 47);
6805. WEISSMAN, Simion – membru de partid, lector şi şeful catedrei de limba rusă a Facultăţii de
Electrotehnică din cadrul I.P.B. între 1956 şi 1957 (I.P.B., f.a., p. 56, 62);
499
6806. WEISSMANN, Alexandru - membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru
de partid din 1946) (A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-
1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182);
6807. WEISMANN, Beniamin - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-
şef al Fabricii de Ulei “Zimbrul” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p.
7546);
6808. WEISZ, Arpad – din jud. Mureş, decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.YS.R.” cls. IV-a, iar în
1978 cu ordinul “23 August” cls. I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
6809. WEISZ, Edit (n. 27 iun. 1919) – membru din 1945 (dosar W/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6810. WEISZ, Francisc – decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (Decret nr. 38 din
27.I.1979);
6811. WEISZ, Francisc - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Crişul” din
Oradea (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6812. WEISZ, Iosif (n. 19 aug. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar W/17 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6813. WEISZ, Isidor (n. 3 sept. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar W/18 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6814. WEISZ, Ludovic (fiul lui Mauriciu!) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6815. WEISZ, Mauriţiu (n. 18 iulie 1922) – membru de partid din 1946 (dosar W/19 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6816. WEISZ, Olga (n. 11 dec. 1897) – membru de partid din 1945 (dosar W/20 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6817. WEISZ, Paraschiva Roza (n. 20 martie 1902) – membru de partid din 1946 (dosar W/24 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6818. WEISZ, Paul (n. 26 aug. 1898) (dosar W/21 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6819. WEISZ, Rozalia (n. 6 aug. 1911) – membru de partid din 1946 (dosar W/22 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6820. WEISZBLUM, Zoltan - după război judecător cauze penale la Tribunalul Maramureş (M.Of. nr.
61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2219);
6821. WELT, Albert (fiul lui Isidor) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6822. WENGER, Iahuda (fiul lui Mayer) (n. 1921, Rădăuţi) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls.
III-a;
6823. WENCZEL, Simion - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al fabricii textile “Avântul” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
6824. WESTLER, Ghidale - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al
întreprinderii “Textila” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6825. WETENSTEIN, Ella (22 dec. 1906 – III.1988) - membru de partid din 1945 (dosar W/27
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6826. WEXLER, Iosif – (1912-1957) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa”
(Bezviconi 1972: 281); fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe
30/1950);
6827. WEXLER, Silvia - în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6828. WEXLER, Vily - în 1948 numit de ministrul de Finanţe agent administrativ stagiar la
Administraţia Financiară Botoşani (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6696);
6829. WIDDER, Andrei - în 1948 membru al filialei judeţene Mureş a Colegiului Farmaciştilor (M.Of.
(partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6830. WIDER, Iacob (n. 8 martie 1898) – membru de partid din 1946 (dosar W/26 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
500
6831. WIDER (n. ŞMIL), Margareta (n. 10 iunie 1912) membru de partid din 1945 (dosar W/27
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6832. WIEDER, Mihai - în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la firma “Texta”
din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582);
6833. WILDERMAN, Rozalia (n. Rublea) (26.XI.1892 – 15.V.1979) – membră de partid din 10 ian.
1946 (dosar W/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6834. WILDERMAN, Isac – membru de partid, între 1950 şi 1957 lector de limbă rusă la I.P.B. (I.P.B.
f.a. pp. 43, 53, 57, 62);
6835. WIENNER, Eugen - în 1948, după naţionalizare, numit administrator de supraveghere la S.A.R.
“Dâmboviţa” Bucureşti (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1874)
6836. WILHELM, Rozalia (n. 18 martie 1910) – membră de partid din 1941 (dosar W/31 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6837. WILLINGER, ? - în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii
naţionalizate “Lomas” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7);
6838. (?) WINCLER, Gustav - cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1/1955);
6839. WINKLER, Emeric - în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R.
“Industria de in şi cânepă” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
6840. WINKLER, Ernest (fiul lui Iosif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6841. WIRTH, Flavian – în martie 1945 era şef de poliţie (M.Of. nr. 17 martie 1945, partea I-a);
6842. WIRTH, Matei - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al
întreprinderii “Filaret” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6843. WITTMAN, Reghina - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionară în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Rădăuţi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6844. WITZEL, Emil – în 1945 numit inspector onorific la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor
(M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2948);
6845. WITZMAN, Bruha (n. BERCOVICI) (1914-2004) – soţia lui Marcu “Marian” Witzman (v.
supra); ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
6846. WITZMAN, Mendel (23.II.1915 – 19.IV.1982) – în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p.
3660); membru de partid în mod formal din 28 nov. 1945 (dosar W/34 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6847. WOLF, Hildegard - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6848. WOLF, Iacob (n. 21 ian. 1910) – membru de partid din 1945 (dosar W/35 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6849. VOLF / WOLF(F), Ileana - decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6850. WOLF, Iosif - în 1948 era om de serviciu la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia
Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
6851. WOLF, Roza Silvia (15.XI.1908 – 19.XII.1982) – membră de partid din 1945 (dosar W/36
Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6852. WOLFF, Alexandru (n. Sándor) – în 1945 numit membru al Comisiei de Apel pentru Epurări în
Cluj-Napoca, membru al facţiunii pro-comuniste a P.C.R. (membru al secretariatului organizaţiei
locale), în 1946 redactor la ziarul clujean Erdély (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 259-60;
Nagy şi Vincze 2008: 135, 196);
6853. WOLFF, Lipa Leizer - în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi, în 1948 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-
a, p. 7832; M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6681);
6854. WUNSCH, Simion - în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de
semnătură pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
501
6855. ZACMAN, Ştefan (fiul lui Ernest) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii
6856. ZAGAN, Atanase (fiul lui Moise) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6857. ZAGHER, Nathan - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conducător
tehnic al Fabricii de Ulei “Hărnicia” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a,
p. 7546);
6858. ZAH, Samson (Zaharia) (n. 08.11.1903) – activist la referent la Comisia Controlului de Partid în
anii ’50;
6859. ZAHARESCU, Iancu (n. 20.II.1894) – membru de partid din 1944 (dosar Z/1 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6860. ZAHARESCU, Lulu - în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de
persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973,
care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr.
inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
6861. ZAHARIA, Iancu (n. ROZENTAL) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 8/1964, vol. II;
6862. ZAHARIA, Jac (Iancu) (n. Iancu ZILBERMAN) (n. 31.I.1907 Nicoreşti, Tecuci) – în 1946 era
numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la Forestiera din Nord, S.A.R.
Bucureşti (M.Of. nr. 185 din 12 august 1946, partea I-a, p. 8693; Arhiva U.S.H.M.M., colecţia
RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 545/1943-1944);
6863. ZAHARIA, Lucian (fiul lui Osias) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a (pentru
evreitate, v. M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123);
6864. ZAHARIA, Samoilă - cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a.
411/1952, nr. inv. 539);
6865. ZAHAROVICS, Carol (fiul lui Nandor) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6866. ZAIDER, Avram - în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor
tehnic la întreprinderea “Oltenia” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p.
1058);
6867. ZAI(D)MAN, Haim - după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al
Fabricii de Zahăr “Senagra” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
6868. ZAIDMAN, Mişu – în 1948 membru P.M.R. şi al C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6869. ZAKARIAS, Eugen - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru
Colegiul judeţean al Avocaţilor Ciuc (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6870. ZALMAN, Isac - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Minerva” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6871. ZALMANOVICI, Bernard - în 1948 membru al filialei judeţene Baia a Colegiului Farmaciştilor
(ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6872. ZALMANOVICI, fatel - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul
Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
6873. ZALMANOVICI, Isidor (fiul lui Herman) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6874. ZALMANOVICI, Max - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Sarfil” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6875. ZALMANOVICI, S. Zalman - în anii ’60 în centrala Ministerului Energiei Electrice, decorat în
1966 cu Medalia Muncii;
6876. ZALŢBERG, David (uneori ortografiat şi neromânizat “Salzberg”) (22.VII.1906 – IV.1989) –
ilegalist, membru de partid din 1933 (dosar Z/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); deportat în
Transnistria în 1942, în 1944 numit medic-şef al judeţului Botoşani; căsătorit cu Raşela Bacal în
1940 (S.J.A.N. Botoşani; fond Poliţia oraşului Botoşani, dosar nr. 35/1942, f. 7); probabilă
idenitate cu cvasi-omonimul ilegalist cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 428);
502
6877. ZALUPCA, Octavian (fiul lui Rudolf) – militar, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-
a; după 2000 ajuns locotenent-colonel şi redactor la revista Gândirea Militară Românească;
6878. ZAMBILOVICI, Moise – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef
al întreprinderii “Albion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
decorat cu ordinul Muncii clasa a II-a prin Decretul nr. 63 din 20 febr. 1964 (cu dosar la secţia
Gospodărie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe nr. 8/1954); ;
6879. ZAMBILOVICI, Zaharia (fiul Devorei) – medic pediatru, originar din Huşi; din 1953 medic-şef
al capitalei, api directorul spitalului de copii Cotroceni, ulterior emigrat în Israel, unde a continut
să profeseze până la pensionare566;
6880. ZARA, Bela (n. SINGER) (n. 5 dec. 1898) – emmbru de partid din 1945 (dosar Z/6 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6881. ZAVONICU, Sarina – ziaristă în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM f.a.);
6882. ZĂICESCU, Leonard (n. ZILBERMAN) – supravieţuitor al pogromului din 1941 de la Iaşi şi al
“trenului morţii”, după război redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar
nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948); încă în viaţă în iunie 2011, la Iaşi;
6883. ZDRENŢU, Magdalena (GROSZ) (2.VI.1923 – 6.IV.1984) – membru de partid din 1944 (dosar
Z/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6884. ZEIGER, Noe Volvofici (n. 14.III.1913 Chişinău) – fratele lui Simion Zeigher (v. supra);
ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 2130); în 1949 îşi românizează numele în forma “Noe Zega” (decizia ministrului
Justiţiei nr. 690 din 4 febr. 1949 în M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1140 şi M.Of. nr.
41 din 18 febr. 1949, partea I-a, p. 1343);
6885. ZEILIG, Edit (n. 19 iunie 1903) – membră de partid din 1945 (dosar Z/22 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6886. ZEILIG, Herş - în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe om de serviciu în cadrul Casei de
Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6887. ZEILIG, I. - în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui
A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6888. ZELENAK, Carol (fiul lui Isoif) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6889. ZELINKA, Ferencz (fiul lui Ignacz) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6890. ZENKER, Adolf - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
6891. (?) ZIDVEANU, Valer – absolvent de Drept la Cluj (promoţia 1936), avocat, după război
procuror în cadrul Ministerului Public, Bucureşti, secţia I Penală (M. Carp 1948: 157); dosar la
arhiva secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr. 14/1958;
6892. ZIEGLER, Solomon în 1949 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii de Stat
“Proletarul” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473);
6893. ZIGMAN, Emil – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6894. ZIGMUND, Gyulai - după război judecător la judecătoria mixtă Tg. Mureş (M.Of. nr. 61 din 13
martie 1948, partea I-a, p. 2221)
6895. ZILBERMAN, ? – între comuniştii din România care în 29-30 august au întâmpinat în Bucureşti
Armata Roşie567; posibilă identitate cu Iancu Zilberman, ilegalist şi combatant în Spania şi
Franţa, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1952);

566
V. http://www.husi.ro/ro/evrei.htm.
567
V. http://fototeca.iiccr.ro/picdetails.php?picid=31946X17X47.
503
6896. ZLBERMAN, Ana - în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în
campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
6897. ZILBERMAN, Anghel - în 1948 numit de ministrul Justiţiei impiegat la Judecătoria Ştefăneşti,
Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3033);
6898. ZILBERMAN, Iosif (1887-1957) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa”
(Bezviconi 1972: 289);
6899. ZILBERMAN, Ilie - în 1945 în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi
organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012) şi membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad
(D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6900. ZILBERMAN, Leonte - în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia
Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar
nr.628/1948, ff. 30-31);
6901. ZILBERMAN, Lupu (MANAŞ) (n. 6 martie 1921) (dosar Z/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6902. ZILBERMAN, Marcu - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al
oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6903. ZILBERMAN, Rene – în 1948 numită dactilografă la Inspectoratul Şcolar Fălciu, neprezentată
însă la post (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1949, partea I-a, p. 13429;
6904. ZILBERMAN, Saul (Ştrul) - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R.,
secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1957;
6905. ZILBERMAN, Şmil - după război judecător de şedinţă la Tribunalul Vaslui; în 1947 delegat cu
atribuţii de control la Serviciul Economic judeţean Vaslui (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947,
partea I-a, p. 6677);
6906. ZILBERMANN, Maria – între 1952 şi 1956 lector la catedra de limbă rusă a I.P.B. (I.P.B., f.a.,
pp. 53, 57 şi 58);
6907. ZILLER, Suzi (n. 4 ian. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar Z/27 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6908. ZILLMAN, Albert (fiul lui Bela) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6909. ZIMAN, Iosif - în 1953 (în vârstă de 47 ani) redactor şi şeful secţiei Viaţa de Partid la cotidianul
local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 741-4)
6910. ZIMBRAN, Petre (fiul lui Iacob) - decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6911. ZIMBREA, M. Lupu - decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6912. ZIMELL, Estera – din 1948 funcţionară la Direcţia Comercială a municipiului Bucureşti
arondată Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8033);
6913. ZIMLER, Leib - în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului
Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6914. ZIMMET, Wolf - membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia
Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
6915. ZINGHER / SINGER, Bercu – vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6916. ZINGHER / SINGER, Leon - în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare
pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712
ş.u.);
6917. ZINGHER / SINGER, Margarit (fiica lui Sterian şi Margarit) - decorată în 1964 cu Ordinul
Muncii cls. III-a şi cu Medalia Muncii;
6918. ZIPPEL, Ilie – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(59/1954);
6919. ZISU, M. Ancel (n. 17.IX.1899) - muncitor necalificat, membru P.C.R. din 1945, propus pentru
decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
6920. ZISU, David - în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei
Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
504
6921. ZISU, D. Stelian – după război subprefect al judeţului R.-Sărat, din 1947 al judeţului Suceava
(M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);
6922. ZISSU, Nahman - în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al
întreprinderii “Muncitorul Liber” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340)
6923. ZISSU, Puiu - în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării
C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6924. ZOLD, Alexandru (fiul lui Samuilă) - decorat în 1964 cu Medalia Muncii – probabilă identitate
cu Sándor ZÖLD, tipograf, din Sfântu Gheorghe, membru de partid, în 1945 membru al comisiei
juridice a F.N.D. din Transilvania de Nord (Nagy şi Vinze 2008: 180);
6925. ZOLDI, Coloman (n. 1 oct. 1887) – membru de partid din 1945 (dosar Z/30 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6926. ZOLLER, Iuliu - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 28/1959 vol.
I, 52/1954, 50/1962);
6927. ZOLTAN, Israel - până în februarie 1949 angajat al administraţiei exterioare a Ministerului
Artelor şi Informaţiilor, ca secretar presă al Serviciul Judeţean Satu Mare (M.Of. nr. 32 din 8
febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6928. ZONENREICH / Sonn(en)reich, Sandu - în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi
(Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950,
dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
6929. ZONIŞ, Rozalia – în anii ’50 (până în 1956) asistent la catedra de limbă rusă în cadrul I.P.B.
(I.P.B. f.a., pp. 45, 53, 56, 58);
6930. ZONNER, C. / SONNER – în mai 1948 era controlor în cadrul Ministerului Comerţului (M.Of.
nr. 106 din 10 mai 1948, partea I-a, p. 4205);
6931. ZSARKO, Edmund – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din
27.I.1979);
6932. ZSIDO, Eszter/Estera (n. 23 martie 1900) – membră de partid din 1936 (dosar Z/34 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6933. (?) ZSOK, Ludovic - cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR(77/1952);
6934. ZSORI, Iosif (fiul lui Francisc) - cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.
(111/1955); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6935. ZUCHER, Elena (n. 7 iunie 1908) – membră de partid din 1947 (dosar Z/36 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6936. ZUCHERMAN, Alexandrina - în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale
Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
6937. ZUCKER, Nathan - în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al Direcţiei S.C.S.
pentru exploatarea de restaurante şi hoteluri (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6753)
6938. ZUCMAN, Julius (3.VIII.1916 – 5.XII.1975) – membru de partid din 1947 (dosar Z/36 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);
6939. (?) ZUGRAV, Silvia (fiica lui Iosif) - decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6940. ZUGRAVU, “Mişu” Mihai (n. 1914, Iaşi) – ilegalist; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă; după război membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al
P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
6941. ZUMER, Simion (n. 1 aug. 1887) - membru de partid din 1944 (dosar Z/38 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”);
6942. ZUPPERMAN, Hary – în 1945 membru al secţiei litere-filosofie a A.R.L.U.S. Bârlad (Ion N.
Oprea 2007: 30);
6943. ZWECHER, Sonia (8.II.1908 – 23.X.1882) – membră de partid din 1935 (dosar Z/39 Colecţia
“ilegalişti decedaţi”);

505
6944. ZWECKER, I. Iulius - decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al
R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;

ALŢI ILEGALIŞTI
a căror activitate după august 1944 nu a putut fi stabilită prin actuala cecetare

Evident, la momentul 23 august 1944, comunismul nu ar fi putut fi instaurat ex nihilo într-o

formă pur exogenă şi doar cu alogeni de import sovietic. Completând lotul “moscoviţilor”, în ţară, de-a
lungul anilor ’30 şi pe parcursul celui de-al doilea război mondial, câteva mii de evrei au activat în
România, în spatele frontului, pregătind prin diverse operaţiuni de sabotaj şi subminare preluarea
puterii după 1944. Elocvent pentru descrierea acestei “coloane a cincea”, demersul de faţă poate fi
continuat prin analiza în principal a patru alte surse majore de documente:

A.) Lista comuniştilor de “categoria A” [cei mai periculoşi, n.n.] redactată de Siguranţa Statului
în 1941, inventariată arhivistic în fondul Direcţia Generală a Poliţiei, dosarul 80/1941 şi preluată în
Mâţă (2007: 237-58)568. Lista, care a stat în bună măsură la baza lichidării din 1943 a organizaţiei
P.C.d.R. Bucureşti (soldată cu 143 arestări), cuprinde un număr de 759 persoane distincte569 din
Bucureşti, fiind structurată etnic după cum urmează: evrei – cca. 64%, români – cca. 26%, restul
maghiari, ruşi, ruteni şi ucrainieni, bulgari, polonezi, armeni şi un grec. În raport cu demersul de
faţă, tabelul întocmit de agenţii Siguranţei cuprinde:
 demnitari comunişti evrei cu funcţii importante după 1944, care au fost deja menţionaţi
mai sus (în listă nu sunt incluşi evreii comunişti aflaţi în URSS în timpul războiului, v.
setul următor de nume): Ştefan Voicu (Aurel Rotemberg, nr.crt. 91), Teohari Georgescu
(110 şi 723), Nicolae (Miklos) Goldberger, Sandu Lieblich, Ida Felix (164, 379 şi 634),
Stela Moghioroş (Estera Radosoveţkaia, 30), Ofelia Manole (Zeitman) (25 şi 734), Luca
Laszlo (Vasile Luca), Matei Socor (202), Andrei Iacobovici (671), Ipolit Derevici (466),
Alexandru Moghioroş (476), Moscu Cohn (viitorul Gheorghe Stoica, 69), Iacob

568
Cezar Mâţă, “Comunişti în atenţia organelor puterii: anul 1941”. Revista istorică, vol. XVIII, nr. 3-4, 2007: 237-258. Ed.
Academiei Române).
569
Din totalul de 793 persoane inventariate, 18 sunt menţionate de câte două ori, ceea ce înseamnă un număr de 758
persoane distincte. Se cuvine remarcat că lista Siguranţei, vizând comuniştii din Bucureşti, ar acoperi nu mai puţin de 75%
din numărul de 1000 de membri P.C.d.R. estimat pentru anii ‘40 în literatura de specialitate, ceea ce: a.) îi accentuează
importanţa extremă pentru cercetarea de faţă; b.) eclerează caracterul alogen al mişcării comuniste din România de dinainte
de 1944, în condiţiile în care procentul românilor cifrează aprox. 25-30%, în contrast izbitor cu cei 60-65% evrei (fluctuaţie
în funcţie de criterul încadrării – naţionalitate (limbă) sau religie; Diferenţele faţă de procentele avansate de C. Mâţă (i.e.
creşterea procentului de evrei, mai ales pe seama descreşterii procentului de români) rezidă în amendarea cifrelor originale,
bazate exclusiv pe informaţiile remarcabile, dar totuşi incomplete, ale Siguranţei, prin coroborare cu alte surse de
identificare a celor înscrişi în listă (ex. Băetu Sami, considerat iniţial român, este de fapt evreu, născut Samuel Jung, sau
Alexandru Moghioroş – identificat în original ca maghiar, este de fapt vorbitor de limbă maghiară, dar genetic evreu, chiar
dacă ateu, etc.);
506
 Farladanschi (9); Vilma (Drăgan) Cajesco (484), Lascăr Şaraga, Anghel Schor (560),
Iosif (733) şi Liuba (580) Chişinevschi, Gherghina Ardeleanu (Adler, 641), Sabina
Adlersberg (alias Irina Ciobanu, 601), Erna Rosman (alias Eugenia Roman, 655), Iacob
T(h)aler (632), David Rotman (606), Al. Buican (figurând parţial corect pe lista
Siguranţei sub numele Aron Lazăr Arneldi, 43), Grigore Naum (Naum Rotstein, 353),
Sandu Lieblich (228), Beniamin Vilner (148), Simion Fischel (155); Pavel Câmpeanu
(la intrarea “Katz Beniamin”); Andrei Gluvacov (223), Tatiana Leapis-Bulan (583),
Tudor (Saul) Avădanei (Şapira) (686); Berna(r)d Abraham (578); ziaristul Ilie
Eschenazy (3); tipograful Isac Cogan, viitorul director al întreprinderii poligrafice
Bucureştii Noi (173); Zucherman Bernard, alias Barbu Zaharescu, viitorul ambasador al
statului comunist (47); Doici Emeric (în fapt Deutsch Emeric, poziţia 229); Lazăr
(Lenin) Haltenvagner (176), Iacob Petrover (187), Nesia Rabinovici, viitoarea Nesia
Lupu (557); David Avramescu (v. supra), Andrei Löb, viitorul membru C.C. (1945-
1948), alias Andrei Pătraşcu (228); medicul Landau Moses Leib, alias Mihail Leonescu
(242 şi 290) Rozalia Kahane, viitoare Cheresteşiu (194); Zoe Dlugaci (menţionată cu
prenumele “Eva”), viitoare activistă U.F.A.R./U.F.D.R. (302); Ernestina Or(e)nstein
(“Ornestein”, poziţia 463), viitoare activistă a partidului; sau de mai mică importanţă,
precum Buium Mihailovici, Artur Mendelovici (viitor Dumbravă), Leiba Leonid Gips,
Janeta Blum-Schwartzkopf, Faibil Finchelstein, Acaţiu Rufel, Walter Isac, Iacob
Unterfort, Bercovici Isidor, etc.
 alte figuri politice importante după 1944, ne-evrei: ex. Gheorghe Gheorghiu (-Dej) (nr.
crt. 62), Nicolae Ceauşescu (111), Alexandru Drăghici (479), Boris Ştefanov, Scarlat
Calimachi (139), Lucreţiu Pătrăşcanu (695), Grig(ore) Preoteasa (465), Alexandru
Iliescu (tatăl probabil al lui Ion Iliescu) (297), Nicolae Guină, Chivu Stoica (54), Vasile
Vâlcu (476), Olga Pintilie (407), Alexandru Orban, Ovidiu Şandru, etc.;
 persoane decedate înainte de 1944, precum Olga Bancic, Adalbert Kornhauser, Iancsi
herbak, etc.;
 alţi evrei, inventariate mai jos;

B.) Corespondenţa din 1940 dintre P.C.R. şi Partidul Comunist Bolşevic din U.R.S.S. care
reglementează situaţia unor comunişti rămaşi în zona B.B.N.H. după anexarea sovietică din
1940; inserarea unor evidenţe ale evreilor comunişti din aceste zone ni se pare cu atât mai utilă cu
cât ea poate explica în mod colateral tratamentul surprinzător de diferit aplicat de guvernul
antonescian evreilor basarabeni comparativ cu cel de care au beneficiat evreii din Vechiul Regat).
Corespondenţa cuprinde 4 tabele, reproduse în Paul Goma (2002: 102-8):
b.1.) membrii P.C.d.R. din zonele B.B.N.H. recomandaţi de C.C.-P.C.d.R. după 28 iunie 1940
în vederea acordării calităţii de membru al Partidului Comunist bolşevic al URSS;
b.2.) membri P.C.d.R. din zonele B.B.N.H. a caror apartenenţă de partid este necesar a fi
înregistrată la locul actual de muncă.
b.3.) membri P.C.d.R. care “trebuie să fie lăsaţi cu dreptul de membri ai partidelor
comuniste frăţeşti şi să fie obţinute informaţii suplimentare despre activitatea lor în
P.C.d.R.:
b.4.) membri P.C.d.R., basarabeni si bucovineni, sosiţi în U.R.S.S. în calitate de emigranţi
politici (foşti voluntari ai Armatei Republicane în Spania ş.a.), pe care C.C. al P.C.d.R.
îi recomandă pentru a fi transferati în Partidul Comunist al bolşevicilor din toată Rusia.

C.) Arhivele Comintern cuprinzând dosarele unor comunişti din România (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225), ale căror inventare, disponibile în format electronic pe situl Librăriei

507
 Congresului S.U.A, cuprind deopotrivă evrei deja inventariaţi mai sus şi unii cu evoluţie postbelică
imposibil de stabilit în cercetarea noastră.

D.) Seria Monitoarelor Oficiale din anul 1941 cuprinzând liste de comunişti cărora autorităţile le
fixau domiciliu obligatoriu, ţinându-i sub supraveghere.

6945. ABEKOV, Ilarion Davidovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 212);
6946. ABRAHAM, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1702);
6947. ABRAHAM, Stefan Ivanovici – basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 714);
6948. (?) ABRAHAM, Victor Pavlovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 882);
6949. ABRAMOVICI, Abram - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
6950. ABRAMOVICI, I. Gheorghe - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
6951. ABRAMOVICI, Iancu (n. 3 martie 1912) – ilegalist, membru de partid din 1941 (dosar A/6
Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în aprilie 1941 se afla pe lista comuniştilor cărora li se fixa
domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele
Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
6952. ABRAMOVICI, Iosif – condamnat pentru activitate comunistă în 1941, în sept. 1942 se afla
deţinut la penitenciarul din Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ian. 1947 (A.C.N.S.A.S.vol.
59, ff. 297-8); probabil eliberat la 23 august 1944;
6953. ABRAMOVICI, Isai (Saila) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1694);
6954. ABRAMOVICI, Iucal - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
6955. ABRAMOVICI, Mircea - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
6956. ABRAMOVICI, Sami - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1950);
6957. ADAM, Simion - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1900, doc. 1);
6958. ADELSTEIN; Dorel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6959. ADELSTEIN, L. Louis (n. 17 iulie 1904 Bucureşti) - în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p.
4946); îşi românizează numele în 1945 în “Luis Aldan” (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea
I-a, p. 10121);
6960. ADLER, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1205);
508
6961. ADLER, A.P. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 155);
6962. ADLER, Bernard - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 23);
6963. AIZICOVICI, Alexandru - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1343);
6964. AKERMAN, Froim (Akkerman / Ackerman ? n.n.) – orig. din Moldova, comerciant de
“coloniale”; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
6965. AKKERMAN, Leib Iankelevici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Soroca); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1643);
6966. AKSELROD, David N. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 901);
6967. AKSLER, Gavril - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1703);
6968. ALDJENOV, Isidor - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
6969. ALETRINO, Luis - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
6970. ALEXANDRU, Lazăr - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1692);
6971. ALLERHAND, B. - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
6972. ALTENLIU, Teodor - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3316);
6973. ALTERESCU, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6974. ALTERMAN, I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 337);
6975. ALTERMAN, Iakov - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 626, doc. 4);
6976. ANENSCHI, Moisei Samuilovici – basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 335);
6977. AP(P)ELBAUM; Boris - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1784);
6978. AP(P)ELBAUM, Izrael - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1785);
6979. APOTECHER / Apoteker / Apotheker Petre - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 9);
6980. ARADI, Victor Victorovici (n. 1883) - croitor (Pâncota Arad); fost angajat al MAE ungar în
mandatul Bela Kuhn, spion sovietic, executat în 1940 în URSS în cadrul unei campanii de
epurare (chiar dacă figurează încă în 1941 pe lista Siguranţei); cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,”dosare adiţionale”; în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
6981. ARCO / ARKO, Leo - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2277);
6982. (?) ARHIP, Jean - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);

509
6983. ARNOLD / Aron, Gustav (n. 1876, Germania) - comerciant (Carol nr. 60); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă şi simultan pe listele celor cărora autorităţile
le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6984. ARON, Leon (n. 1906, Bârlad) – dentist (Vulturi 47); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria
A” întocmită de Siguranţă;
6985. ARONOVICI, Bujor Iosif ; prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
6986. ARONOVICI, Gerş - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 2);
6987. ARONOVICI, Iacob Beer (n. 1908, Cahul) – ţesător (Negru Vodă nr. 32); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; probabil aceeaşi persoană cu cea menţionată
între voluntarii români de origine evreiască voluntari în Spania de către D. Diamant (1979) şi
M. Sugarman (f.a.: 108), respectiv cu “Aronovici Iacob Lvovici”, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1983);
6988. ARONOVICI, Iosif (n. 1920, Iaşi) – ţesător; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A”
întocmită de Siguranţă;
6989. ARONOVICI, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
6990. AUERBACH, Arnold (fiul lui Baruh) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 212);
6991. AUERBACH, Sura / Suia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 212); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1375);
6992. AURALOVICI, Iuhasz Iosif, alias “Lazăr Ödön” (n. 1901, Tg Mureş) - în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Edon Lazăr”); omul de legătură
dintre redacţia ziarului local din Tg Mureş A Vilag şi Elek Koblos, scretarul general P.C.d.R.,
cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar
nr. 861);
6993. AVERBUCH, Basea Livovna (căs. Ţivnik) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (jud. Orhei);
6994. AVERBUCH, Benţoiu - condamnat la 8 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă,
în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 10 ian. 1949 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
probabil între deţinuţii eliberaţi la 23 august 1944;
6995. AVERBUCH, Jena Livovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1204); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Orhei)
6996. AVERBUCH, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
6997. AVERBUSCH, Roza (n. 1912, Chişinău) – croitoreasă; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria
A” întocmită de Siguranţă [n.n. probabil AVERBUCH, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1926)];
6998. AVERBUCH, Sima - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1933);
6999. AVRAM, Aron - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7000. AVRAM, Iosub Nusem - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7001. AVRAM, Michel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
510
7002. AVRAM; Şaia - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7003. AZRIEL, Adolf - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 55);
7004. AZRIL, Herman (n. 1918, Putna) - contabil (Azriel?); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria
A” întocmită de Siguranţă;
(?) BABINETKI, Ivan Pavlov - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7005. BACALU, Dan (n. 1920, Bucureşti) – pictor (Wilson nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă [în mod posibil viitorul arhitect omonim, autor al
ansamblurilor de locuinţe şi al cinematografului “Înfrăţirea între popoare” (actual Teatru
Masca”) în cartierul Bucureştii Noi”)];
7006. BADINTE, Metsch (n. 1912, Chişinău) – strungar (Log. Tăutu nr. 31); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7007. BADIŞ, Francisc (n. 1913, Bihor) – tâmplar; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A”
întocmită de Siguranţă
7008. BAIUCHANER, Pincus Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 883);
7009. (?) BALANSCHI, Stanislav (N. Filipescu nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7010. BALOSZ, Antal (probabil “Bálasz, n.n., I.A.) (n. 1912, Odorhei) – pantofar (Th. Speranţă nr.
98); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7011. BALOGH, Francisc (n. Cluj) (Antim nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7012. BARAŞ / BARASCH, Molka Meerovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.451, doc. 24);
7013. BARASCH, Hain M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr.1139);
7014. BARBALAT, Abram Aronovici – basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 8);
7015. BARENBOI(M), Abram - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7016. BARENBOIM, Iosef Iankelevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
7017. BARENBOIM, Moise Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 1);
7018. BARIMBOI [M?], Valco (n. Bălţi) - ţesător (At. Ionescu nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7019. BARIMBOI [M?], Moise (n. Bălţi) - ţesător (At. Ionescu nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7020. BRINBOIM, Monea Nutuvici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7021. BIRINBOIM, Zolea Nutoviei - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7022. BARKERI, Isidor - condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia
Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând
la 26 mai 1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat după 23 august 1944; posibilă
identitate cu BARKOVI Isidor (n. 14 martie 1916 – d. 2 august 1985) – membru de partid din
1945 (dosar B/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
(?) BARLAM (probabil “Varlam”) – funcţionar, în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită
de Siguranţă;
511
7023. BARON, Samuel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1709);
7024. BARON, Şulim Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr.1896);
7025. BARON, Paulina - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7026. BARSCHIU, I. Aron (n. 1910, Ismail) – funcţionar (Intr. Zalomit nr. 10); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; [probabil Arnold Barschi, cu fişă personală
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 344)];
7027. BARTEL, Albert - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1723);
7028. BARUCH, Maer - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1805);
7029. BARUCH(A), Adalberg - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 3405);
7030. BATUSHANSKI, Abram Itskovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1311); Botoschanski?
7031. (?) BAZAROV, Dmitrii - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender);
7032. BĂETU, Sami (n. Samuel JUNG) (n. 1905), originar din Bălţi; în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7033. BĂLAN, Isake - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7034. BEBRICH, Lui (Ludwig) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 348);
7035. BECHBUCH, Moise (n. Fălciu) – farmacist; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7036. BEIDA, Herş (n. 1910, Soroca) – dentist (Traian nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7037. BELORUSKAIA, Anna Abramovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 652);
7038. BELOTERKOVICI, V.S. - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău
7039. BENDERSCHI, Iosif (n. 1915, Bălţi) – ţesător (D. Florica nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă 8intrarea “Banderschi”);
7040. BENDERSCHI, Rita Efimovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1522);
7041. BENERDT, Aron - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7042. BERCH, Iancher (Bercu?, n.n.) - ziarist; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7043. BEREKOVICI, Adela Isaakovna (probabil Bercovici, n.n.) - în tabelul 3 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7044. BERCOVICI, Berl - condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Mărgineni , pedeapsa expirând la 7 martie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7045. BERCOVICI, Herş Ber - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
512
7046. BERCOVICI, Honţa (n. 1921, Bacău) - croitoreasă (Griviţei nr. 83); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7047. BERCU, Carolina zisă “Pesa” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7048. BERCU, Naftulea Natan - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200; M.Of. nr. 109 din 10
mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7049. BEREKHLIS, Meer Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1133);
7050. BEREŞ, Suzana (n. 1897, Târnava Mică) – casnică (Bld. Mărăşeşti nr. 24); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7051. BERGFELD, Simon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1721);
7052. BERKMAN, M.C. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 350);
7053. BERLANSCHI, Iosef - ţesător (Ştefăneşti, Lăpuşna, Parîng nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7054. BERNARD, Andrei (n. 1908, Târnava Mică) – tâmplar (str. N. Filipescu); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; condamnat la 9 ani şi 11 luni închisoare plus
5.000 lei amendă pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a
Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 3 febr.
1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8)
7055. BERNFELD, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1433);
7056. BERNSTEIN, Burăh (n. 1906) - croitor ; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7057. BERNSTEIN, David (n. 1904, Brăila) – comerciant (Făinari nr. 72); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă [fiica sa, Roza David, a solicitat şi reobţinut
cetăţenia română în 2009, v. ordinul MJ nr. 1236/2009];
7058. BERNSTEIN, Marcel (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7059. BERNSTEIN, Iţic - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1710);
7060. BERNSTEIN, Serghei - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 6);
7061. BER(N)STEIN, Simha Pinkusovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
7062. BERNSTEIN, Simion (n. 1910, Bacău) – ţesător (Adrian nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7063. (?) BERNHARDT, Ludwig - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1085);
7064. BERSTLING, Filip Nuhimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 789);
7065. BESNER, Mihail Iacob - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7066. BEZBEDA, ? - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7067. BIBER Calman Frantzevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 353);

513
7068. BICHMAN, Avram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 976);
7069. BICIUŢCHI, Mendel Şlemovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1386);
7070. BIHOVSKI, Vasilii Abramovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7071. BINDSTEIN, Rubin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 17);
7072. BILIC, Franţ Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 18);
7073. BILKIS, Ilia Isaakovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7074. BINDER, Mihail - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1147, doc. 2);
7075. BIRIMBERG, Frida (n. 1913, Storojineţ) – croitoreasă (Vitejescu nr. 5); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7076. BIRMAN - avocat – în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
probabil Şulim Idelevici Birman, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1929);
7077. BIRNBAUM, Iacob - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 977);
7078. BIRNBAUM, Salo - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1489);
7079. BIRNSTEIN, Alex (Rondă nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7080. BIRO, Deneş (1915, Odorhei) – cofetar (Rahovei nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) BITAI, Ştefan (n. 1901, Braşov) – dulgher (Iancovescu nr. 112); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7081. BITLER, Ilie Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 274);
7082. BLANC / BLANK, Feiga Iosifovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1578);
7083. BLANC / BLANK, Gustav - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2166);
7084. BLECHER, Iakov Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1947); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (oraşul Chişinău)
7085. BLECHER, Lev Meerovici (Blecher?, n.n.) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (oraşul Chişinău)
7086. BLECHER, Liuba - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 355)
7087. BLEICH, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 975);
7088. BLITZSTEIN, Alex (n. 1912, Odessa) - student (Moşilor nr. 122); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7089. BLOTSKER, Moişe - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1]);
7090. BLUM, Clara Iosifovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2091);
514
7091. BLUM-SCHWARTZKOPF, “Geny” Janeta Isaakovna (n. 10 mai 1906 Suceava) – medic;
ilegalistă basarabeancă, cu stagiu recunoscut din 1933 (dosar S/83 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr.1935);
7092. BLUMENFELD, C. Cernila - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7093. BOBROV-Kighel Solomon Iţicovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279);
7094. BOCHER, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2171);
7095. BODEAN / Bodian, Nat(h)an - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1720);
7096. BOGOPOLSCHI, Haim Benţionovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2249);
7097. BOGOPOLSCHI, Niunea - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 311);
7098. BOGUSLAVSKI, Aron (fiul lui Tova) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2234);
7099. BOGUSLAVSKI, Iakov (fiul lui Tova) - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-
P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1207);
7100. BOGUSLAVSKI, Leonid - în conducerea comitetului judeţean de partid Chişinău în perioada
interbelică (menţionat în autobiografia de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud
Solomovici 2001II: 47);
7101. BOGUSLAVSKAIA, Polea Iakovlevna - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-
P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1209);
7102. BOIARSCHI, Roza Iankelevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 21);
7103. BOIKO, Ivan Makarovici (Boico?)
7104. BOLTIS, Ruvin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 20);
7105. BONGZOS, Ştefan (n. 1912, Bihor) - zidar (Silvestru nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7106. BONI, Aristotel – din 1948 inspector general adjunct la D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 95 din 22
aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
7107. BONI, Estera - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7108. BONAR, Raisa Naumovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 360);
7109. (?) BOREDENIUK, Mihail Vasilevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca);
7110. BORISOVA, Zinaida Ivanovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
7111. BORIVCHER, Hana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 790);
7112. BOŞLER, Manea - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 3);

515
7113. BOTNIC, Mendel Bercovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 365);
7114. BOTOŞANSKI, Avram Itkovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Hotin);
7115. BRAER, David Froimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 294);
7116. BRAHAR, Dimitrie - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7117. BRAIMAN, Albert - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1716);
7118. BRANOVER, Isac Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 931);
7119. BRANOVER, Sara Lvovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 711);
7120. BRATSLAVSCHI, Iosif Marcovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 946);
7121. BRAUMAN, Aron Iankelevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1326);
7122. BRAUN, David - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
7123. BRAUN, Irina - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2170);
7124. BRAUN, Nicolae (n. 1914, Satu Mare) – croitor (Griviţei nr. 118); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7125. BRODSKAIA, Dora Zaharovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bender);
7126. BRODSKAIA, Janna Zaharovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bender)
7127. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, Ada - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 367);
7128. BRAUNSTEIN, David (n. 1906, Bihor) – croitor (Apolodor nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7129. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, David Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 705);
7130. BRAUNSTEIN, Enta - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1920);
7131. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, Leo - născut la Tiraspol, absolvent de liceu la Hotin, la
jumătatea anilor ’30 student la Facultatea de ştiinţe Naturale (cehă) din Praga, unde se afla pe
lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste
(Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr.
600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
7132. BRAUNSTEIN, Şulim (n. 1905, Rădăuţi) – funcţionar (Labirint nr. 117); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7133. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, Ghenia / Jenea - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 513);
7134. BRAUTMAN, Moisei Marcovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 20);

516
7135. BRAVER, Liuba S. – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1210);
7136. BRAVER, Munia / Monia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 368);
7137. BRAVERMAN, Iancu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7138. BRE, Freda - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1717);
7139. BRENDER, Iuliu - născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la
Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi
evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti,
Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4,
apud Nastasă 2011: 582);
7140. BRENDER, Maria - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1928);
7141. BRETTER, Emanoil – în anii ’30 student la Cluj, aflat în atenţia Biroului Local al poliţiei de
Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7142. BREZMAN, Cearma Aronovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1794); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Orhei);
7143. BREZMAN, Ecaterina Aronovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
7144. BRILL, Zulli (Iulia) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1718);
7145. BRINGER, I. Berta - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7146. BRINGER, I. Gilda - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7147. BRITVA, Liuba Aronovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 260);
7148. BROCHMAN, Avram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 16);
7149. BRODER, Locizer, din Chişinău, cel care l-a recomandat pe Nicolschi pentru admiterea în
U.T.C. (Solomovici 2001II: 47);
7150. BROITMAN, Gherş (n. 1914, Orhei) – croitor (Popa Farcaş nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7151. BRUCĂR, Iancu (Bacău); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7152. BRUCHMAN, Lazăr Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1686); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca)
7153. (?) BRUMA Semion - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7154. BRUMFELD, Iţig - condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia
Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând
la 9 iulie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7155. BRUSSON, Riva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 6);

517
7156. BRÜLL, Salo – de profesie fotograf, instalat comisar al poporului la Cernăuţi în iulie 1940,
după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff.
162-172 şi 174-178, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171 şi 180);
7157. BRÜMMER, Eremia - condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de
Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa
expirând la 27 noiembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7158. BUBIS, Isaak Markovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 13); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (oraşul Chişinău)
7159. BUBNOVSCHI, M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 618, doc. 5 şi 902, doc. 3);
7160. BUBNOVSCHI, Rahil Markovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 925);
7161. BUBNOVSCHI, Roza - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 618, doc. 6, dosar 902, doc. 4);
7162. BUBNOVSCHI, S.M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 372);
7163. BUCH BINDER – (n. 1915, Zastova) – tricoteuză (Ionescu Gion nr. 2); în 1941 pe lista
comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7164. BUCHMAN, Leizer - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 310);
7165. BUCO, Beno - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1713);
7166. BUCUR/BUKUR, Ghenea/Jenea Miniminovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7167. BUDESTSKAIA, Ester - prezentă în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7168. BUDIŞ, Huşer (n. 1905, Lăpuşna) – cizmar (M. Voevod nr. 70); în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă;
7169. BUGINSCHI, Francisco (n. 1905 în Galiţia, Polonia) – pictor (Z. Săvulescu nr. 28); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7170. BUJACHER, Sonia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1310);
7171. BUJOR, Tatiana Iakovlevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1930); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7172. (?) BUJOREANU, Lazăr - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7173. BUMBEŞI, Avram (n. 1910, Bălţi) - lucrător (Zamfir Anghel nr. 5); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7174. BURA, Ignaţ (n. 1914, Someş) - picol (Bateriilor nr. 21); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7175. BURĂH, Ileana (n. 1907, Iaşi) - croitoreasă (Mărăşeşti nr. 79); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7176. BURG, Veniamin Khunovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1355);
7177. BURIS, Sima - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7178. BURMAN, I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 371);

518
7179. BURSCHTEIN, Heinrich - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7180. BITNEROVICI, Alexandra - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7181. BUIUM, Titu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7182. BUTENCO, Ana (n. 1914, Reni) – servitoare (Parcul Rahova str. B.27); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7183. CAINARSCHI, Berta Lvovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 768);
7184. CALICA, Fania Abramovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 342);
(?) CAPELES / KAPELES, Marcus / Markus (funcţionar, Hotel Majestic); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7185. CAPLAN / KAPLAN, Simion - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7186. CARAŞ, Asriel (n. 1913, Iaşi) – funcţionar (Cornu Caprei nr. 61), în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; [nume complet “Asriel Iosub-Caraş”, d. 1997, fiul lui
Iosef şi Malka, n. Iosub, fratele lui Avram Iosub-Caraş, n.n.];
7187. CARIU, I. Margareta (n. 1913, Bucureşti) (Minotaur nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7188. CAROLIC, Abram – implicat în acţiuni antiromâneşti la Cetatea Albă după 28 iunie 1940
(Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3377, ff. 14-19, apud
Duţu & Botoran I 2003: 197);
7189. CARPATI, Bela - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 14);
7190. CASTIL, Iulia Frantsevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2294);
7191. CASSVAN IEŞEANU, Sarina (3.I.1894 Bacău – 8.I.1978 Bucureşti) – soţia lui Ion Pas;
prozatoare, traducătoare, publicistă; în perioada interbelică cu articole în Steagul, Socialismul,
Rampa, Cuvântul Liber, etc.; în 1941 i se fixează domiciliu obligatoriu “pentru legături cu
servicii informative străine”; din 1945 membru de partid şi al Societăţii Scriitorilor (Arhiva
U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr.
554/1943; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1720; CSIER/Kuller 2008: 98-9);
7192. CAUŞANSCHI, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1478, respectiv nr. 620, doc. 7);
7193. CAUŞANSCHI, Gdalia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 8);
7194. CEAICUL, Iacob Isaakovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1801);
7195. CEBOTARI, Peisih Haimovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7196. CEBOTARU, Moise Isaakovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 656);
7197. CEBOTARU, Şloim Ovseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2038);
7198. CEHOVER (TARASOV), Oba Rahimilovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (judeţul Soroca);

519
7199. CEMORTANU Matvei Grigorevici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Soroca);
7200. CERCASCHI, Gleb - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 403);
7201. CERKHEZ, Vsevolod Arkadievici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7202. CERNĂIANU / Cernea, Aleksandra Iakovlevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 922);
7203. CERNOV, Simion (n. 1908, Ismail) – zidar (Bl. Domniţa nr. 18); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7204. CHIPER, Milia Şulimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1458);
7205. CHIŞINEVSCHI, Anatole Markovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 3);
7206. CHIŞINEVSCHI, Maria - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 4);
7207. CIOBANU, Marcu - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7208. CIOBOTARU, Sara Iosifovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7209. CIOBOTARU, Sava - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7210. CIOCLER, Iakov Davidovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1670);
7211. CIOCLER / Cioklo, Murdco / Mordko - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1260); prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei
P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7212. CIOCLA (/CIOCLER?), Marta (n. 1907, Orhei) - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7213. CIORNAIA, Natasa (Burlacenko) - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Bender);
(?) CIPORNEAK, Haralamb - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
(?) CIPORNEAK, Vanea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7214. CIUHUDARU, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7215. CIUMAK, Mihail - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7216. CIUMAK, Semion - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7217. (?) CIURARU, Boza (“Cizraru”) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7218. CLAPAUCH, Avram - cizmar ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7219. CLAPCA, Arpad (n. 1893, Timişoara) – croitor (Blănari nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7220. CLIM / KLIM, Iosif - zidar (Hagi Ghiţă nr. 27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
(?) COBZEV, Alexei (n. 1909, Ismail) – srungar (Polonă nr. 75); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7221. COGAN, Abram (n. 1905, Chişinău) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
520
7222. COGAN / KOGAN, Beleamia Moiseevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Orhei);
7223. COGAN, Calman - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 4);
7224. COGAN, Gerş Şmulevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 471);
7225. COGAN, Iancu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 14); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7226. COGAN, Moritz - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 3);
7227. COGAN, Riva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 472);
7228. COGAN, Sara Anchelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1996);
7229. COGAN, Sima Alterovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2095);
7230. COGAN, Veniamin Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 9);
7231. COHAN, Roza - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1830, doc. 3);
7232. COHANA (Kahana), Burah - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1234); probabilă identitate cu “Burş Cahane”, (n. 1903,
Bârlad), funcţionar (P. Cercel nr. 3), inclus în 1941 în lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7233. COHEN, Iacob - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7234. COHEN ZEIDER - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 934);
7235. COHN, Adolf - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7236. COHN, Eti - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7237. COHN, Eugen (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7238. COHN, Friederich Bela - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7239. COHN, Gabriel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7240. COHN, Leiliz - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7241. COHN, Mişca (n. 1912, Botoşani) - croitoreasă (Rondă nr. 41); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7242. COHN, Rubens (n. 1914, Bucureşti) - funcţionar (Plantelor nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7243. COHN, Ştrul - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);

521
7244. COICEA, Vilma (!) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1410);
7245. COJOCARU, Andrei (fiul lui Lupu) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2093);
7246. COUSNEANU / KOJUSNEANU, Abram Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1613, sub numele “Cojusţeanu Avram
Iakovlevici); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
7247. COLPAKCI, Iakov Aronovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1271);
7248. CONDERO, Iosif Leibovici – evreu basarabean, voluntar al Brigăzilor Internaţionale în Spania,
unde este ucis în luptă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 138);
7249. CONITZ, Jak - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 246);
7250. COSMOVICI, Eugen - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 17 şi 3);
7251. COTELNIC, Leon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 29);
7252. COTOGARU, Iancu zis “Kuperman” (4 mai 1917 Bucureşti) - în 1941 pe listele de comunişti
cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p.
132); îşi românizează numele în “Manta” în 1948 (decizia MJ nr. 3138 din 19 ian. 1948 în
M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1948, partea I-a, p. 526);
7253. COVAL, Aleksei Iakovlevici – evreu basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 929);
7254. COVALCIUC, Haia Gerşhovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1796 şi 1468);
7255. COVALCIUC / KOVALCIUK, Vasili Mihailovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Hotin)
7256. COZLOVSCHI, Nata Karlovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 473);
7257. CRÂMSCHI, Adelia (n. 1912, Bălţi) – funcţionară (Principatele Unite nr. 2); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7258. CREMER, Frantz Ivanovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 8);
7259. CRICUNEŢ, Seiva (n. 1908, Chişinău) – croitoreasă (Minotaur nr. 48); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7260. CRISCOSCHI (Popa Tatu nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7261. CRIŞNER / KR(E)ISCHNER, Bartolomeu (n. 1914, Bihor) – blănar (Cameliei nr. 4); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7262. CSAZAR, Ana (n. 1907, Sălaj) – casnică (Liniştei nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7263. CSAZAR, Ştefan (n. 1899, Bihor) – mecanic (Liniştei nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7264. CROITOR, Veniamin Samoilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 799);
7265. CRUH, Carol - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 15 şi nr. 2303, doc. 5);

522
7266. (?) CRUPAN, David (Cruparu) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
7267. (?) CSISER, Nicolae - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 19);
7268. CUNEA, Polia Zalmanovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 485);
7269. CUŞNER (Cuşnir), Aleksei - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 26);
7270. KUSNIR (Cuşnir), Haia Eftimovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bălţi)
7271. CUŞNIR, Mindlia Iakovlevna – basarabeancă, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 799);
7272. CUŞNIR, Moisei - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 487);
7273. KUSNIR (Cuşnir), Semion Aronovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7274. CUŞNIR, Semion Ilici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1290)); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Hotin)
7275. CZEILER, Martin (n. 1911, Bihor) ((C)ZELLER?, n.n.) – (Frunzei nr. 31); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7276. (?) CZUPOR, Andrei - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863; M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p.
2565););
7277. DAISZ (WEISZ?, n.n.), Antoaneta - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7278. DALEOR, Malca (n. 1909, Soroca) – dentistă (Meşter Manole nr. 19); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7279. (?) DASCĂLU, Paul - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7280. DAVID, Elias - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7281. DAVID, Francisc (n. 1903, Derna Sus) – strungar (I.G. Duca, Băneasa); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7282. DAVID, Lazăr - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7283. DAVID, Roza - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 136 din 12 iunie
1941, partea I-a, p. 3317);
7284. DAVID, Sara Abramovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2281);
7285. DAVIDOVICI, Gherş - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu, întrucât încercase să treacă ilegal în U.R.S.S. (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942,
partea I-a, p. 2200);
7286. DAVIDOVICI, Lubov - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7287. DAVIDENCO, Vladimir - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);

523
7288. DAVIDOVICI, Nusem (n. 1918, Bacău) – în 1941 student în Bucureşti, pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; în acelaşi an prezent şi pe listele celor cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7289. DAVIDOVICI, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7290. DAVIDOVICI, Ţili - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7291. DAVIDOVICI, Zisu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7292. DAVIDOVICI, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1830, doc. 1);
7293. DAVIDSOHN, Jeni – croitoreasă (Plut. Tudor Ion nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7294. DEAUR, Dimitri - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7295. DECKER, Aleksandr Leopoldovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1102);
7296. DEMETER, Francisc (n. 1909, Trei Scaune) - croitor (Sf. Gheorghe Nou nr. 4); cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1775); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7297. DEMETER, Ludovic – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
prezent şi pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu în 1941
(M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7298. DERENBANDINER, Şeiva (n. 1917, Hotin) – croitoreasă (Aurora 52); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Derandiner Seivas”);
7299. DERJI, Moise zis “Mişu” (n. 1908) (n. DERZSI) - tipograf (Popa Farcaş nr. 44); cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1227); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7300. DERJI, Leibil Nahmanovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Bălţi);
7301. DERKAUTAN, Aizik - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7302. DJIGOLA, Leonte (n. 1906, Soroca) – lucrător; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
7303. DEUTSCH, Alexandru - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7304. DEUTSCH, Frieda - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2313, doc. 4);
7305. DEUTSCH, Gherş (n. 1911, Orhei) – textilist (Compănici nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Daici”);
7306. DEUTSCH, Ghitlea Slemovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei) (unde este eronat ortografiată “Daici”);
7307. DEUTSCH, Suzana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 413);
7308. DIAMANT, Iosif Izraelevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7309. DICHLER / DIKLER, Ester Volfovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1241); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)

524
7310. DINER, Eti (Etea) Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1225); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău); după preluarea controlului de către sovietici la sfârşitul lui Iunie 1940,
întocmea, alături de Carol Steinberg şi dr. Dorevici “listele de executări” (Arhiva M.Ap.N., fd.
948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);
7311. DIZINGOF, Naum Haimovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7312. DLUGACI, Bernard(o) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7313. DMITRIEVA, Seifa/Şeiva Iosifovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bender)
7314. DOGTENDORF, I. Niculae - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2374);
7315. DOKTOROVICI, Anna (Enea) - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Soroca);
7316. DOKTOROVICI, Matus - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7317. DOLEAR, Malea Ihilovna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
7318. DOZOFAN, Peretz - condamnat la 10 ani şi 6 luni închisoare pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 iunie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
(?) DRĂGHICI, Domocoş (n. 1898, Târnava Mică) - fierar (Ştirbei Vodă nr. 82); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7319. DRESDENER, Heinerich (Griviţei nr. 150); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7320. DRICHETER, Estera (n. 1904, Tighina) - Broscăriei nr. 2; în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7321. DUBOŞARSCHI, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 839);
7322. DUBOŞARSCHI, B.S. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 421);
7323. DUBOŞARSCHI, Leia Meerovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 3);
7324. DORFMAN, Feiga - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1228);
7325. DORFMAN, Mişa - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7326. DRASCOVSCHI, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7327. DROTZKY, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7328. DUKMAN, Abuş - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7329. DULBERGER, Liza (n. MARCUSOHN) – soţia mai cunoscutului viitor colonel de Securitate
Mişu Dulgheru (căs. 1938); ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
DUMBRAVĂ, Anatolii - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)

525
7330. DUNĂREANU, Mico (Feri) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 256);
7331. DVOIRITZ, Aron Matveevici – de fapt DVOIRIN, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1688);
7332. ECKERMAN, Jac - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 881);
7333. ECKERMAN, Jan - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2236);
7334. ECKSTEIN, B; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (ortografiat
“Cştein”);
7335. E(C)KSTEIN, Francisc – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (v.
M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862);
7336. ECKSTEIN, Wilhelm - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7337. EDELSTEIN, Levy (1919, Bîrlad) (Aleea Lessel nr. 11); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7338. EICHERT, Ion - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 25);
7339. EIDELSON, Ioan Mendeleevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2006);
7340. EILBERT, R. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7341. EISENBERG, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1843); posibilă identitate cu “EISEMBERG, Simion” (n. 1908, Chişinău) –
tipograf (B.27 Parcul Rahova), aflat în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă; în sept. 1942 era deţinut în penitenciarul Caransebeş pentru activităţi comuniste,
urmând a fi eliberat la 7 dec. 1942;
7342. EISENBERG, Diana - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7343. EISENBERGER, Eduard - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2477);
7344. EISENSTEIN, Elie - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7345. EIZIC, Solomon - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7346. EISIG, Sigle - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7347. ELIC, Abraham (Arztman) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1782);
7348. ELBERT, I.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 305);
7349. ELBERT, Rozalia (n. 1902, Lăpuşna) – casnică (Parfumului nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7350. ELEMBAGEN (Ellenbogen?, n.n.), Isidor - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru
activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între
deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând la 4 august 1944
(A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
526
7351. ELISEI, Haim Bercovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 761);
7352. ELSON, Izia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1071);
7353. EMANUIL, Moritz (topică posibil inversată, n.n.) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1783);
7354. ENBERG, Ian - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 121);
7355. ENCEL, Martin (n. 1895, Irisu, Bihor) - tinichigiu (Olteniţa nr. 72); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7356. ENCEL, Mauriciu (n. 1898), mecanic din Ziliş, jud. Bihor; în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; [n.n. delegat la Congresul al V-lea PCdR de la Gorikovo,
cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar
nr. 1677, doc. 1857, doc. 34)]
7357. ENCEL, P.L. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1389);
7358. ENGEL / ENCEL, Geza (n. 1904, Bihor) – şofer (V. Lascar nr. 47) (Encel?); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7359. ENGLENDER, F. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 399);
7360. EPSTEIN, Hari; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7361. EPSTEIN, Lev Isidorovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1695, doc. 12);
7362. EPSTEIN, Paula - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2335, doc. 6);
7363. EPSTEIN, Paula Elevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2335, doc. 24);
7364. ERDEI, V. Iosif (n. 1912, Bihor) (probabil Erdely, n.n.) – strungar (Brătianu nr. 24) (Erdely?);
în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7365. ERLICH, Amalia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1335);
7366. ERLI(S)CH, Gavrilă (n. 1913, Timişoara) – lăcătuş (Văcăreşti nr. 136) (Erlich); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7367. ERLICH, Mark Semionovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1677, doc. 25);
7368. ERNSTER, Samoil - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7369. ERSEC, Ghiula – Cluj (Nicolae Tei nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7370. ESKENAZI, Eduard - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7371. ETLIŞ, Frima Şmulevna (n. 1904, Tighina) – farmacistă (Aleea Cornelia nr. 26); cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582,
doc. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7372. EZERNITSCHI, Fir - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 6);
7373. FAERMAN, A.V. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1051);
527
7374. FAIBIŞ, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7375. FAIFMAN, Motel Şoilovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1917);
7376. FAL(L)ERSTEIN, Raia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1258); probabil FAIERSTEIN / FEIERSTEIN, Raia - prezentă
în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7377. FALIK, Adolf - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7378. FALIK, Şulim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7379. FALIK, Osias - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7380. FALIK, Abraham - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7381. FARKAŞ, Abra(ha)m - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 3);
7382. FARKAŞ, Tiberiu - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7383. FARLADANSCHI, Gherş – probabil fratele lui Iacob Farladanschi (v. supra); condamnat la 10
ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia
Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând
la 11 iunie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7384. FARLADANSCHI, Mihai Grigorevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1341);
7385. FAŢER, George - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 2);
7386. (?) FAUR, B - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 14);
7387. (?) FAUR, George - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 2);
7388. FAVERMAN, S.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 301);
7389. FĂINARU, S.T. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 19);
7390. FĂINARU, Izu - condamnat la 8 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 10 ian. 1949 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); după unele
surse transferat ulterior în lagărul de muncă de la Vapniarka;
7391. FĂLTICEANU, Gheorghe - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1421);
7392. FAERBER, Wilhelm - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7393. FEDER, Emil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2262, doc. 1); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7394. FEDER, Eva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2636);

528
7395. FEDER, Fri(e)da - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7396. FEHIDI, Iosif - condamnat la 5 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 5 august 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
eliberat după 23 august 1944;
7397. FEIERSTIN / FAERSTEIN, David Rafailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1915);
7398. FEIERSTEIN, Maier - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7399. FAIERSTEIN / FEIERSTEIN, Iancu Aronovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (Soroca)
7400. FEIEŞ, Iuliu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2577);
7401. FEIGEL, Gustav - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 1);
7402. FEINER, Kurt Ernstovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2039);
7403. FEINSTEIN, Simca - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7404. FELD, Herbert - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7405. FELDER, Sofia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 119);
7406. FELDMAN, Eugeniu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 9);
7407. FELDMAN, Isac - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7408. FELDMAN, Moja Khunova - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1052);
7409. FELDMAN, Riva Isakovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
7410. FELDMAN, Şulim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1053);
7411. FELDSTEIN, Isac - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7412. FEL(L)ER, Solman (n. 1915), avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7413. FEL(L)ERMAN, Dumitrian – avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7414. FENSTER, Apolo (n. 1893, Roman) – comerciant (Bd. Bibescu Vodă nr. 3); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; (fratele lui Orpheu S. Fenster?)
7415. FERNAGI, Samuel (var. “Fonargi”, “Fornagi”) – în 1940 domiciliat în Galaţi, str. Egalităţii nr.
11, apoi stabilit în Bucureşti, pe str. Izvor n.r 63; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranaţă; urmărea trecerea în Basarabia ocupată de sovietici (Arhiva M.Ap.N.,
fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177); în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august
1941, partea I-a, p. 4946);

529
7416. FESTO, Petre (n. 1918, Caraş) – funcţionar (Burebista nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7417. FESTO, Wilhem (n. 1913, Severin) – croitor (Sf. Apostoli nr. 69); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7418. FEUERSTEIN / FOERNSTEIN, Sabin (n. 1903, Mărculeşti) - student (Sf. Ion Nou nr. 35); în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7419. FILDERMAN, Willi (?!) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2212);
7420. FILTERSTEIN, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1046);
7421. FINCHEL / FINKEL, Buma - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2272);
7422. FINCHEL / FINKEL, David Manusovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 4);
7423. FICNHEL / FINKEL, Evghenia Manusevna (a.k.a. Vais Anna) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 1); în tabelul 2 al
corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
7424. FINCHEL / FINKEL, Ester Borisovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 2);
7425. FINCHEL / FINKEL, Feiga (n. 1916, Ismail) – lucrătoare (Oiţelor nr. 12); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7426. FINCHEL / FINKEL, Ita Henrikovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2173);
7427. FINCHEL / FINKEL, Manus Iankelevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 3);
7428. FINCHEL / FINKEL, Şaia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 860);
7429. FINCHEL / FINKEL, Şan - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 576);
7430. FINCHELMAN / FINKELMAN, Mordco Şmilovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1813);
7431. FINCHELSTEIN / FINKELSTEIN, Albert - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 1);
7432. FINCHELSTEIN / FINKELSTEIN, Ana - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7433. FINCHELSTEIN / FINKELSTEIN, Mişa - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 10);
7434. FINKELSTEIN, Moise (n. 1894, Bacău) - voiajor (Uranus nr. 93), în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7435. FIŞBACH, Pincas - condamnat la 5 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ian. 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
eliberat după 23 august 1944;
7436. FISCHER, F.B. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 899);
7437. FISCHER, Haia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2261, doc. 1);

530
7438. FISCHER, Lia Borisovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 898);
7439. FISCHER, Maria (n. KAHANA) (n. 17.III.1901) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1933
(dosar F/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 156);
7440. FISCHER, M. Marcu “Ernest” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); posibilă identitate
cu “Marcus Fişer”, prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565; M.Of. nr. 149 din 26
iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
7441. FISCHER, Moritz v- cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 267);
7442. FISCHER, Roza (n. 1916, Rădăuţi) – funcţionară (Vaselor nr. 42), în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1423);
7443. FISCHER, Salo - născut la Teodoreşti, absolvent de liceu la Suceava, la jumătatea anilor ’30
student la Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor
studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St.
Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff.
72-4, apud Nastasă 2011: 582);
7444. FISCHER, Sifra - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1517);
7445. FISCHER, Simon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7446. FISCHGOLD, Maia Lvovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 405);
7447. FISCHMAN, Cocs - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7448. FISCHMAN, Estera (Davidovna) (n. 1913, Orhei) - lucrătoare (Episcop Radu nr. 26); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2021); în tabelul 3 al
corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7449. FISCHMAN, Melic - condamnat la 5 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 iunie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
eliberat după 23 august 1944;
7450. FIŞMAN (Fischman), Rahil Davidovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Orhei);
7451. FISCHMAN, Riva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 193);
7452. FITMAN, Sofia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 4);
7453. FLEISCH / FLEŞ, A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 530);
7454. FLEISCH, Ioan Sfigel (Blănari nr. 9) - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă (intrarea “Fleaş”);
7455. FLEISCHLER, Grinşpun - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 907);

531
7456. FLEISCHMAN Iţic (alias Semenov) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 302);
7457. FLEXER, Michel - avocat evreu din Soroca, îl împuşcă pe comisarul Murafa imediat după
pătrunderea trupelor sovietice în oraş în 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941,
ff. 217-26, apud Duţu & Botoran I 2003: 154, v. şi pp. 158, 164; Buzatu 1995: 33);
7458. FLORESCU, Jan Mihailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 685);
7459. FOCŞANER, Otto Andrei - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7460. (?) FODOR, Ştefan (n. 1906, Câmpulung Muscel) - tîmplar (Colentina nr. 193); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7461. FONBOL; Tereza - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7462. FORIŞ, Ludovic - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7463. FRANCESCU, Eja - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2144);
7464. FRANK, Debora Davidovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 204);
7465. FRANK, Elhuna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 813);
7466. FRANTZISCOVICI, Petru - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 923);
7467. FREIFELD, Adalbert - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 13);
7468. FREN(C)KEL, Moise - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7469. FRENKEL, Rubin Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7470. FRENŢER, Gheorghe (n. 1904, Făurei, Brăila) – cizmar (Bl. Carol nr. 64); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7471. FREUD / FREND, Demostene (n. 1913 Cernăuţi) - student (Moşilor nr. 78); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7472. FRIED, Abram - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7473. FRIED, Dora (n. 1912 Miercurea Ciuc) – croitoreasă (Delea Veche nr. 5); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7474. FRIED, Elanca (n. 1915, Miercurea Ciuc) – dentistă (Delea Veche nr. 5); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7475. FRIED, Emanoil (n. 1914, Mureş) – funcţionar (Nicopol nr. 17); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7476. FRIEDER / FREIDER, Eugen (n. 1913, Cluj) – tâmplar (Doamnei nr. 3); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7477. FRIEDJUNG, Liva Tauba - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 578);
7478. FRIEDMAN, A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 222);
7479. FRIEDMAN, Brana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1044);
532
7480. FRIEDMAN, Dvoira - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
7481. FRIEDMAN, Ester Mendelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 935);
7482. FRIEDMAN, M.B. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 303);
7483. FRIEDMAN, Maximilian - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 20);
7484. FRIEDMAN, Moise - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7485. FRIEDSOHN, Boris Iakobovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2047);
7486. FRIMMERMAN, Haia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 261);
7487. FRIMTIS, Robert Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1512);
7488. FRISCHMAN, Edmund - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7489. FRITZMAN, Mordco Şmulevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2361, doc. 12);
7490. FRUCHTER, Nicolae - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în
atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7491. FRUCHTMAN, Fani – soţia mai cunoscutului ofiţer Isac Aronovici Fruchtman, alias Vasile
Frunză (v. supra); la rândul ei ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1257, doc. 2);
7492. FRUCHTMAN, Izu - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău);
7493. FRUCHTMAN, Mark - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1951);
7494. FUCHS, Andrei - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 628);
7495. FUCHS, Iosif Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 774);
7496. FUX, Naftul Abramovici (Fuchs) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bălţi)
7497. FUCHS, Şendel / Şendlea (n. 910, Tighina)- cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 635); în 1941 croitoreasă în Bucureşti
(str. Vitan nr. 77), aflată pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Fuş
Sandlea”);
7498. FUNK, Stefania - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 2);
7499. FU(H)RMAN, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 579);
7500. FUSMAN, Mozas - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7501. FÜRER, Abraham (n. 1907, Suceava) - dentist (Lînărici nr. 96); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
533
(?) GABDZEA, Feodosii - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7502. GADIAK, Anton Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1497); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Cernăuţi);
7503. GAISINER - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 392);
7504. GAISINER, Abram Lazarevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2059);
7505. GAISINSCHI, Maria Vladimirovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 871, doc. 2);
7506. GALZON, Petru (probabil GALSOHN; n.n.) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1747);
7507. GAMBURT, Raşela (n. 1919, Tighina) – profesoară (Victoriei nr. 2); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7508. GARBER, Sioma Ovsi Iankelevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bălţi)
7509. GARTENSTEIN, Sara - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1748);
7510. (?) GAZZI, Leonid - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7511. GEBOVETER, Riva Simonovna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Chişinău);
7512. GEIGER, Artur Irevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1496); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Cernăuţi);
7513. GEIGER, Lidia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1487);
7514. GELLER, Liuba - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 835);
7515. GELLERSTEIN, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1167); probabilă identitate cu “GELSTEIN”, inclus în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7516. GELLES, Liudmilla Mihailovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1312);
7517. GENOSCHY, Adalbert - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7518. GERBOVETSER, Riva Şimonovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1219);
7519. GERŞTEIN, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 394);
7520. GERŞTEIN, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 884);
7521. GHELMAN / HELLMAN, Ivte Itkovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7522. GHELMAN / HELLMAN, Riva Haskova - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Orhei);
7523. GHILMAN / HELLMAN, Froim Moiseevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (oraşul Chişinău)

534
7524. GHELMAN-VAITRAUB, Fanea Pinkrovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (jud. Bălţi)
7525. GHENAD, Samoilă - condamnat la 4 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 dec. 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7526. GHERENBURG Roza - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău):
7527. GHERMA(N), Canel Ilie (n. 1905, Botoşani) pictor (Raion 53); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7528. GHERSTEIN, Haim Şrulevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
7529. GHERSENZON, Sulea Moiseevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7530. GERŞ, Dafa Davidovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7531. GHERŞIN, Aizic (n. 1916, Iaşi) – funcţionar (Elena Doamna nr. 47 – P. Carp nr. 12); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7532. (G)HERŞONSKAIA, Etea Iosifovna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Chişinău) cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1627);
7533. GHEŞNIŢCHI, Natalia Lukianovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 663);
7534. GHEŞOVICI, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7535. GHEZBERG, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 591);
7536. GHEZBERG, Rivka (fiica lui Leib) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 10);
7537. GHIFESMAN, M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1571);
7538. GHINSBERG, Leizer – gardian public la poliţia din Soroca, “conducătorul acţiunii teroriste
locale” în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd.
948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);
7539. GHINZBURG, Lipa Tudicovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
7540. GHITHARŢ, Manea (n. 1906, Chişinău) - ţesătoare (G-l Moşoiu nr. 94, Bucureşti Noi); în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7541. GHITMAN, Segall (n. 1916, Hotin) – ţesător (Log. Tăutu nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7542. GIKEL / HICKEL, Rudolf - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2028);
7543. G(H)IT(T)EL, Leon A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 218 şi 266);
7544. GHIŢIŞ Rahil Şrulovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 8);
7545. GIJORFAS, Victor (n. 1908, Ungaria) – gravor (Artei nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7546. GILMAN, Froim Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2034);
535
7547. GILMAN, Iosif Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1955);
7548. GINSBERG, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7549. GINZBURG, Ilia (fiul lui Grigore) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 678);
7550. GIPS / GUFS, Leon (n. 1896, Polonia) – blănar (Moşilor 284) – probabil fratele mai
cunoscutului Leiba Leonid GIPS, v. supra; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7551. GIULZBERG / HULTZBERG, Mendel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 410);
7552. GLANZMAN, Iosif - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7553. GLARANSCH, Luis - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7554. GLAUBACH, ? – primarul oraşului Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către
trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran
2003 I: 171);
7555. GLICKSTERN, Ada - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1273);
7556. GLINBERG, Moise “Mihail” Grigorevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2031); în tabelul 3 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7557. GLUHOVSKI, Petr - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7558. GLUECKMAN / GLIKMAN, Gitlea - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Chişinău);
7559. GLUECKMAN / GLIKMAN, Isac - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7560. GLUEKMAN / GLIKMAN, Haim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7561. GOLD, Emma - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2203);
7562. GOLDBERG, Iosif Davidovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
7563. GOLDBERG, M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2242);
7564. GOLDBERG, Nicolae - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7565. GOLDEMBERG, Eliad – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliou obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7566. GOLDENBERG, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1407); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca);
7567. GOLDENBERG, Aron - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1985)
7568. GOLDENBERG, Fima - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2153);

536
7569. GOLDENBERG, G. (Saşa) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 803);
7570. GOLDENBERG, Gavrilă - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 18; v. şi “dosare adiţionale”, p. 5);
7571. GOLDENBERG, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 6);
7572. GOLDENBERG, Herman - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7573. GOLDENBERG / GOLDEMBERG, Izi (n. 1925, Bucureşti) – frizer (Griviţei nr. 318); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7574. GOLDENSTEIN, Aizic - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1762);
7575. GOLDENSTEIN, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1761);
7576. GOLDENSTEIN, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 4);
7577. GOLDENSTEIN, Malka - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 9);
7578. GOLDFARB, Abram Isaakovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1221)
7579. GOLDFARB, Zeilik Borisovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1220); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău);
7580. GOLDIN, Iacob - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2152);
7581. GOLDIŞ, Abram Isaakovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7582. GOLDMACHER, Samuil Khunovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2092);
7583. GOLDMAN, Bela (n. 1903, Bălţi) – farmacistă (Dristorului nr. 96); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1659); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
7584. GOLDMAN, Isaak Pavlovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7585. GOLDMAN, I.V. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1159);
7586. GOLDMAN, Polina Pavlovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7587. GOLDNĂR, Carol Ştefan (Popa Petre nr. 42) (Goldner); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7588. GOLDNER Moise (n. 1916, Cet. Albă), tâmplar (Agricultori); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7589. GOLDŞLAGER (GOLDSCHLÄGER), Felix (n. 1912, Câmpulung Moldovenesc) – funcţionar,
în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7590. GOLDSTEIN, Angel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1347);

537
7591. GOLDSTEIN, Boris Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 398);
7592. GOLDSTEIN, David şi Adela (n. ROSENGAFT) – în 1940 cereau să li se permită plecarea în
Basarabia sovietică; arestaţi în iulie 1942, după unele surse asasinaţi la Berezovka în sept. 1942;
7593. GOLDSTEIN, Dori - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 227);
7594. GOLDSTEIN, Ghizela - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1690);
7595. GOLDSTEIN, Iakov Smulevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
7596. GOLDSTEIN, Iosif (n. 1906, Bălţi) – (Bradului nr. 27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă; probabil GOLDSTEIN, Iosif Pinkusovici - cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1615); în tabelul 2
al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
7597. GOLDSTEIN, Iţic (n. 1910, Bârlad) – funcţionar (Dudeşti nr. 96); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7598. GOLDSTEIN, Iţic Ştrul (n. 1904, Iaşi) - contabil (Aurora nr. 50); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7599. GOLDSTEIN, Karl Bernardovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1431);
7600. GOLDSTEIN, Liza (Leo) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7601. GOLDSTEIN, Mali (n. 1908, Lăpuşna) – croitoreasă (Bradului nr. 27); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7602. GOLDSTEIN, Mauriciu (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7603. GOLDSTEIN, Mendel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7604. GOLDSTEIN, Moritz - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7605. GOLDSTEIN, Paul Alterovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2174);
7606. GOLDSTEIN, Pavel Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2089);
7607. GOLDSTEIN, Senta (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
7608. GOLDSTEIN, Simon Froimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 640);
7609. GOLDSTEIN, Şeiva (n. 1902, Orhei) – casnică; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7610. GOLDSTEIN, Ş. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1548);
7611. GOLDSTEIN, Wanda Fedorovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 801);
7612. GOLDSTERN, Sismon - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7613. GOLDŞNIG, Samuil (GOLDSCHMIED?, n.n.) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 540);
7614. GOLIK, Ivan Andronovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
538
7615. GOLOGORSKI, David - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7616. GOLOVATII, Ivan - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
7617. GOMENIUC, Ivan Eliseevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7618. GORESNIK, Itik Meerovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7619. GOTT, Elias - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 3);
7620. GOTTFRIED, Ianchel (Iasha, Saşa) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1764);
7621. GOTTLIEB, Lili - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7622. GORENBUCH, Hana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1924);
7623. GOVODI, Iosif (n. KALMAN) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 959);
7624. (?) GRASNOLEVSCHI, Pavel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
(?) GREKOV, Stepan Danilovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
7625. GRELMAN, Iuliu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 8);
7626. GRIMBERG, Lazăr - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7627. GRIMBERG, Simon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941,
partea I-a, p. 3678);
7628. GRIMBERG, Raşela - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7629. GRIVOKOPATEL, Haim Iosifovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
7630. GROBMAN, Gerş - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1327);
7631. GROBMAN, Mordco Leibovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1459);
7632. GROPPER, U. Evelina (n. 1913, Tg Neamţ) – servitoare (Moşilor nr. 95), în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Groper Lina”); în acelaşi an pe
listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23
august 1941, partea I-a, p. 4946);
7633. GROS, Herman - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7634. GROSS, I.F. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 211);
7635. GROSS, Iosif (n. 1911 Cluj) - tipograf (Foişor nr. 93); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7636. GROSS, Ignat S. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1683, doc. 9);
539
7637. GROSS, Leon (n. 1872, Roman) – desenator (Vitan nr. 81); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7638. GROSS, Mauriţiu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1766);
7639. GROSSMAN, Asia Pavlovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 951);
7640. GROSSMAN, Clara “Anostina” (n. 18.VI. Cernăuţi) - în 1936 între studenţii evrei de origine
română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând
activităţi comuniste; revenită în ţară, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660; Arh. St.
Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr.
620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
7641. GROSZ, Gheorghe (n. 1913, Hunedoara) – student (Poliţiei nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7642. GROSZ, Wilhelm (n. 1915, Sibiu) – student (Poliţiei nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7643. GRUBER, Bernard - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1767);
7644. GRUBERGER, Mihail (n. 18.I.1910 Brăila) - în 1936 între studenţii evrei de origine română de
la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi
comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului
Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578); cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 7);
7645. GRUMAN, Gr. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 535);
7646. GRUMAN, Moisei Grigorevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 850);
7647. GRUMAN / GRUENMAN, Nusem (n. 1903, Chişinău) – lăcătuş (Poet Cerna nr. 27); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7648. GRUMBERG / GRUENBERG, David (n. 1915, C. Vodă) – student (Văcăreşti nr. 96); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7649. GRUMBERG / GRUENBERG, Estera (n. 1914, Chişinău) – casnică (aleea Cornelia nr. 8; în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7650. GRUENBERG, Hava (n. 1893, Tighina) – profesoară (Dianei nr. 2); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7651. GRUMBERG, Iosif (n. Bacău) – avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7652. GRUMBERG, Iţic “Jaques” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7653. GRUZIN, Aleksandr - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
7654. GRÜM, Alexandru [Grün?] - condamnat la 7 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept.
1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 7 decembrie 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
eliberat la 23 august 1944;
7655. GRUEN, Efrem Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 5);

540
7656. GRUEN, Vasile - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 18);
7657. GRÜNBEIN / GRUMBEIN - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7658. GRINBERG, Fira Izrailevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1218); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7659. GRÜNBERG, Haim Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1993);
7660. GRÜNBERG, Ida Şrulovna (n. 1911, Chişinău) – studentă (Aleea Cornelia nr. 29) - cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1006); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7661. GRÜNBERG / GRINBERG, Ida Izrailevna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (judeţul Chişinău)
7662. GRÜNBERG, Izrail - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1485);
7663. GRÜNBERG, Lazăr - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1436); posibilă identitate cu GRUMBERG, Leizer (n. 1911,
Chişinău); [în alte documente Grimberg; lăcătuş mecanic, fusese condamnat în procesul de la
Craiova, în 1936]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7664. GRÜNBERG, Mişa Davidovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1818); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7665. GRÜNBERG, Paul - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1768);
7666. GRÜNBERG, Ruhlea Iserovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 20);
7667. GRÜNBERG, Sara Iosifovna (SCHEINDL) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1504);
7668. GRÜNBERG, Sigmund - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7669. GRÜNBERG, Ţeţilia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1990);
7670. GRÜNBERG, Ţirlia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 5);
7671. GUTZBERG, Moise - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7672. GRÜNBLATT, Iţic - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 241);
7673. GRÜNBLATT, Lia Abramovna- cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 298);
7674. GRÜNBLATT, Osia Izrailovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 404);
7675. GRÜNFELD, Mauriciu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1769);
7676. GRUÜNGLAS, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1222);
7677. GRÜNMAN, Iakov - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1357);

541
7678. GRINMAN, Isaak Iosifovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1505);
7679. GRÜNSPAN, I.A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1605);
7680. GRÜNSPAN, Petru Markovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 297);
7681. GRÜNSPAN, Uşer - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1765);
7682. GUDIS, Leo Şulimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1217); probabilă identitate cu “GUDIS, Lev Smulevici” din
tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7683. GUGENHEIM - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7684. GUNKO, Ioan Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 748);
7685. GUNKOV, Ivan Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 715);
7686. GUREVSCHI, Mişa (Migel) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1771);
7687. GUROV, Vera Kh. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 409);
7688. GURTOVOI, Luka Mironovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 741);
7689. GUŞEVA, Lidia Nesterovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 2311, doc. 9);
7690. GUSMAN, Ilza Ioanovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7691. GUTMAN, Paul (n. 1902, Bihor) – administrator (Scheiu de Jos nr. 21); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) GUTU, Pavel - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
(?) GUTUL, Constantin - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7692. GUVENIVICI, Roza (n. 1924, Soroca) – casnică (Dudeşti nr. 245); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7693. GYLIKA, Moisei Andreevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 747);
7694. HA(B)OT, Niusin Ghersovicii - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7695. HAHAM, Fira - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1179);
7696. HAHAM, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1179, doc. 1);
7697. HAHAM, Şulem - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1179, doc. 2);
7698. HAIFEŢ / HEIFETZ, Pinea Haimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 411);
7699. HAIKIM, Idel Gherskovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)

542
7700. HAIMOVICI, Avram - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7701. HAIMOVICI, Isak Izefovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 462);
7702. HAIMOVICI, Naftuli (n. 1913, Botoşani) - avocat (Măcelari nr. 25) [inclus şi în Solomovici
2001I: 195]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7703. HAIMSOHN, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7704. HAIMSCHI, Izrail - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2261, doc. 3);
7705. HAITEL / HEITEL, Jan; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7706. HAIUT(Z) / HOIUT, Iosif - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7707. HALER, Solo Gold; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7708. HALIAP, Samuil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 629);
7709. HALPERIN / GALPERIN - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 801);
7710. HALPERIN / GALPERIN, Z.G. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 393);
7711. HALPERN, Beniamin - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7712. HALTENWAGNER, Richard – fratele lui “Lenin” Lazăr; în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p.
3660);
7713. HALTER, Isidor - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7714. HANCHE, Bernhardt - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7715. (?) HANDIU, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7716. HANDELMAN; Gerş - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1325);
7717. HARAK, Polea Zelmovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7718. HARALAMB, Buhor (probabil Baruh / Burăh, n.n.) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (Soroca);
7719. HARKOVEI (Harkover?), Afanasii - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7720. HARKOVER, I.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 580);
7721. HARMI, Eva Iankelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1639); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Soroca);
7722. HARNŞTEIN, Samoilă - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în
atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7723. HARTMAN, Solo - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1557);
7724. HASCAL, Frenkel (n. 1902, Maramureş) – funcţionar (B. 7 Parc. Negroponte); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
543
7725. HAŞ, Teodor - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2372);
7726. HATMAN, Isac (n. 1901, Chişinău) – inginer (Popa Nan nr. 108); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7727. HAUSER, Edviga Margareta - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2580);
7728. HÂNCU, Teodor - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7729. HÄNDEL, Bernhardt - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7730. HÄNDEL; Georg - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1980);
7731. HÄNDEL, H.S. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1164);
7732. HAET, David Georgevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1524);
7733. HECHT, Andrei - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7734. HECHT, Filip - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1753);
7735. HECHT, Frantz Frantzevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2243);
7736. HECHT, Salo Frantzevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1756);
7737. HEER, Sofia (n. 1912, Dorohoi); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7738. HEIFERMAN, Solo - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7739. HEIGEL - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2314, doc. 953);
7740. HEINRICH, Alexandru - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2387);
7741. HERMAN, Ernst Gerşonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1903);
7742. HERMAN, Lazăr – medic; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7743. HERMAN, Max (n. 1897, Galaţi) – funcţionar (Profetului nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7744. HERRENBURG, Roza - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1617);
7745. HERŞ, Iancu (n. Iaşi) - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în
acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr.
199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7746. HERŞCOVICI, Eugen (fiul lui Zeidel) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1454);
7747. HERŞCOVICI, Fischel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 238);

544
7748. HERŞCOVICI, Haim (n. 1907, Bacău) – voijor (Mămulari nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7749. HERŞCOVICI, Kasril - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1570, doc. 1);
7750. HERŞCOVICI, Jenea (căs. Georgescu) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1570, doc. 2); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R.
– P.C.B. din 1940 (judeţul Ismail);
7751. HERŞCOVICI; O.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1992);
7752. HERŞCOVICI, Solomon (n. 1920, Storojineţ) – fermier (Dudeşti nr. 33); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7753. HERŞCOVICI, Silea - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Ismail);
7754. HERŞCOVICI, Şmila Zeidelevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 939);
7755. HERŞCOVICI, Sima (Nicu) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1223);
7756. HERŞCOVICI-ANGELEVICI, Vitia Angelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1483);
7757. HERŞCU, Calman Marcu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7758. HERTZ, Andrei (n. 1914, Someş) - chelner (Justiţei nr. 31); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7759. HERTZ, Arnold (str. Bateriilor); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7760. HERTZ, Ester Zelmanovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2287, doc. 2); probabilă identitate cu HERZ, Estera (n. 1905,
Chişinău) - casnică (Cazărmei nr. 63); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7761. HERTZ, Mark Naftulovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2287, doc. 1);
7762. HERTZBERG, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 802);
7763. HERŢBERG, Amika - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1829); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bender)
7764. HERTZBERG, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7765. HERTZER, Pavel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 9);
7766. HETRIC, Eduard (n. 1892, Timiş) – tapiţer (Crăsnaru nr. 36); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7767. HIRSCH, Edmond - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1760);
7768. HIRSCH, Hermann - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1759);
7769. HIRSCH, Ignaţ - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 7);

545
7770. HIRSCH, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1758);
7771. HIRSCHMAN, Azrail Haimovici (alias HERMAN) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1757);
7772. HIRSCHMAN, Şrul Beirelovici (Herman) - fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1651); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7773. HIRTZIG, Aleksei Ivanovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1393);
7774. HITZIG, ? – ajutor de primar la Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către
trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran
2003 I: 171); posibilă identitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7775. HLIAŢCHI, Frieda (n. 1909, Chişinău) (Dudeşti nr. 39); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7776. HOFFMAN, Mordko Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1393); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău);
7777. HOFFNER, Virgil - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7778. HOLICEK, Nelli - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 9276);
7779. (?) HOLZINGER, Frantz (n. 1914, Timiş) – cizmar (Griviţei nr. 232); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7780. HOPPE, Gustav - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 239, doc. 1);
7781. HOPPE, Iozef - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 239, doc. 2);
7782. HOREVICI, ? – în 1940 domiciliat în Galaţi, str. Pas Mercur, comunist care urmărea trecerea în
Basarabia ocupată de sovietici (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu
& Botoran 2003 I: 177);
7783. (?) HORNIC, A. - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7784. HOROVITZ, Adolf zis “Avram Rahmil” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3661);
7785. HOROVITZ, Efraim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7786. HOROVITZ, Iosef – comunist; în aprilie 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu “pentru
reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr.
1941, partea I-a, p. 1862);
7787. HOROVITZ, Mali (n. 1914, Storojineţ), textilistă (Carol nr. 13) – în 1941 pe lista comuniştilor
“categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 3);
7788. HORSCH / HIRSCH, Camilo Adolfovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2289);
7789. HOEFFNER, Alfons - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7790. HUMEL, Sanda - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1695, doc. 10);

546
7791. HUNA, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 2);
7792. HUNA, Froim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 13);
7793. HUTNICKER, Liza (alias Deutsch Ana, Gorskaia E.) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1593);
7794. IACOB, Constantin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 19);
7795. IACOB, Solomon (n. 1911, Iaşi) - ţesător (Olteni nr. 41); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
7796. IACUBOVICI, Bela - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 265);
7797. IACUBOVICI, Jak - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7798. IAMPOLSKI, “Buka” Burih Davidovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1464); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
7799. IAMPOLSCHI, Leon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 18);
7800. IAMPOLSCHI; Tuva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 18);
7801. IANCHELEVICI, Haim (n. 1914, Chilia) – comerciant (Nouă Horia nr. 20); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7802. IANCU, Iancu – medic; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [n.n.
posibil Ionel Iancu, de formaţie dentist, viitor profesor de socialism ştiinţific la Universitatea
Bucureşti în anii ’70-’80; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)]
7803. IANCU, Menahem, zis Iancovici (n. 1921, Vaslui) - (Văcăreşti nr. 117); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7804. IANCU, M. Aron (Pr. Trinităţii (i) 10); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7805. IANKELEVICI, Iankel Ancelevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1803);
7806. IARUGA, Isaak Abramovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
7807. IAŞINSKI, Vasilii Ivanovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7808. IHILOVICI, Maier Marcel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1231); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău)
7809. ILCIUC, Tilda; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7810. ILKEVICI, Ioan Nikitici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 903, doc. 2);
7811. INGHIŞERŞ, Aron - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7812. INGHIŞERŞ, Piţa - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
547
7813. IONA, Moise(i) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 3);
7814. IOSIF, Marcu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7815. IPEN, Felix Wilhelmovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2020);
7816. ISAC, Beneş - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7817. ISAC, Elias - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7818. ISAC, Fany - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru
reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie
1941, partea I-a, p. 1862);
7819. ISAC, Otav - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru
reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie
1941, partea I-a, p. 1863);
7820. ISAR, Ovidiu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7821. (?) ISĂCEANU, Vasile - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7822. (?) ISĂCESCU, Petre, zis Ionescu (n. 1900, Covurlui) (A. Vîrtojanu nr. 7) [n.n. cumnatul lui
Gheorghiu-Dej (?)];în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7823. IZRAELSON - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1096);
7824. IŢ(I)COVICI; Marco - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1645);
7825. IŢIC BUIUM, Sara (Baum) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6597);
7826. IŢIC, Pincu - condamnat la 8 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat
de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş,
pedeapsa expirând la 10 ianuarie 1949 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat la 23
august 1944;
7827. IUTCOVICI, Mer Haim (n. 1906, Orhei) – vopsitor - în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p.
2564); în acelaşi an pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7828. JESELSOHN, Haim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7829. JOK, Anton Fantzevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1457);
7830. JOZSA, Bela - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1158);
7831. JUKOVSKII, Boris Iosifovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7832. JURGRAU, Bernard – născut şi absolvent de liceu la Câmpulung(-Moldovenesc), la jumătatea
anilor ’30 student la Şcoala Industrială de textile de Stat din Brno, unde se afla pe lista unor
studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St.
Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff.
72-4, apud Nastasă 2011: 582); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 12);
548
7833. JUSTER, Sebastian - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 15);
7834. JURIST, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7835. KAHAN, G.A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 661);
7836. KAHAN, Heinz - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 449);
7837. KAHANA, Iulia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1122);
7838. KAHANA, Sofia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 16);
7839. KAHANE, Adolf - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7840. KAHANE, Bernard - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7841. KALNER, Elias (n. 1914, Rădăuţi) - ţesătoare (Popa Nan nr. 168); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7842. KAHANE, Mareş (n. 1901, Iaşi) - medic (Alba Iulia nr. 30); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7843. KAMIL, Henry - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7844. KAIN, Eugen Pavel - condamnat la 3 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942
înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 decembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7845. KALMAN, Solomon - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă,
în 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Mărgineni, pedeapsa expirând la 29 august 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7846. KAN, Iszo - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7847. KAPLAN, Mioka - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7848. KAPLAN, Avoris - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca):
7849. KARPIS, Ivan - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7850. (?) KASELNIK, Ivan Ivanovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
7851. KATZ, Adolf Iosifovici, alias “Dolciu” (n. Botoşani), avocat - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1269); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7852. KATZ, Bernard - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 176);
7853. KATZ, Boba (n. 1911, Soroca) – ţesătoare (Micşunele nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7854. KATZ, Carol (n. 1912, Lugoj) – funcţionar (Crăsnaru nr. 15); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7855. KATZ, David (n. 24.XI.1911 Milice) - în 1936 între studenţii evrei de origine română de la
Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi
comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului
Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
7856. KATZ, Elisabeta Samoilovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2284);
549
7857. KATZ, Martin “Atila” (n. 20.XII.1910 Cernăuţi) – în 1936 între studenţii evrei de origine
română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând
activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia
Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578); cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2078;
“dosare adiţionale”, p. 4);
7858. KATZ, Marcus (n. Storojineţ) (Văcăreşti nr. 18); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7859. KATZ, Matias - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1908; “dosare adiţionale”, p. 4);
7860. KATZ, Nicolae Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1913);
7861. KAŢ (Katz), Oscar Gerş-Berovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bălţi)
7862. KATZ, Raia – arestată în ian. 1942 în Basarabia pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi
“exprimase în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare”
(apud M. Carp 1947: 218);
7863. KATZ, Sidi (n. 1914, S. Mare) Văcăreşti 136; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7864. KATZ, Richard (n. Storojineţ) – funcţionar (Norilor (sau Moşilor) nr. 88); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7865. KATZ, Vera - arestată în ian. 1942 în Basarabia pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi
“exprimase în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare”
(apud M. Carp 1947: 218);
7866. KATZ – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7867. KATZENBOGEN, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7868. KATZENSTEIN - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 19);
7869. KAUFMAN, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2074);
7870. KAUFMAN, Emanoil (2.VI.1892, Sălaj - 31.I.1981), lăcătuş (Ion Ţăranu nr. 18) – alias
“Mihali”, fusese condamnat în procesul de la Craiova, în 1936 (dosar K/31 Colecţia “ilegalişti
decedaţi”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă şi pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941,
partea I-a, p. 3494); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7871. KAUFMAN, Fanea Isidorovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
7872. KAUFMAN / KOFMAN, Fanea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bender);
7873. KOFMAN / KAUFMAN, Feiga (n. 1906, Tighina) (Rondă nr. 38) (Kaufman); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7874. KAUFMAN, Iakov - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
2072);
7875. KAUFMAN, Ioan (fiul lui Andrei) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 720);
7876. KAUFMAN, Israel (n. 1907, Brăila) – voiajor (Agricultori, 126); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
550
7877. KAUFMAN, Levi Leonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1581);
7878. KAUFMAN, Moisei - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4);
7879. KAUFMAN, Rebeca (n. MARCUS) (n. 1915, Galaţi) – casnică (Romană nr. 71) - în 1941 pe
listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25
iunie 1941, partea I-a, p. 3660 şi totodată pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7880. KAUFMAN, Samuil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 158);
7881. KAUFMAN Selman / Zalman Osipovici, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 479); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (jud. Bender)
7882. KAUFMAN, Wolf Linovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 212);
7883. KAUFMAN, S. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1555);
7884. KAUFMAN, Şurica (n. 1912, Dolj) – casnică (Văcăreşti, 126)¸ în 1941;
7885. KÄFERSCHMIDT, Iacob (n. 1907, Storojineţ) - chelner (Cezar Bolliac nr. 17); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7886. KELLER, Dumitru – în conducerea comitetului judeţean de partid Chişinău (menţionat în
autobiografia de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001II: 47);
7887. KELMENCIUK, Zinovii Ivanovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Bender)
7888. KELMER, Elias - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1939); în tabelul 4 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (unde este ortografiat eronat “Telmer”);
7889. KEMELMAHER, Bliuma Naumovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1623); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7890. KERESZTES, Iulia (Zoe Grand nr. 29) – probabil Gyula, n.n. - în 1941 pe listele de comunişti
cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a,
p. 3660); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7891. KERESZTES, Bela (Zoe Grand nr. 29) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7892. KESSELMANN, Jana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1115);
7893. KEVILEVIN, Ihil Moskovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
7894. KIGEL, Elie (n. 1912, Chişinău) - tipograf (Splaiul Unirii nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7895. KIGEL, Manea - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2261, doc. 2);
7896. KIGEL, Meer - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 308);
7897. KIGEL, Meera Benţionovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1114);

551
7898. KIGEL, Nahman - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 332);
7899. KIGEL, Sara - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 846);
7900. KILIMNIK, Regina Kopilevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1906);
7901. KIRMAYER, Adolf (1914 Cernăuţi – 1996 Ashdod, Israel) - în aprilie 1941 pe lista
comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol
existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863); probabil
fratele viitorului avocat Ionel Kirmaier;
7902. KIRMAYER, Severin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 3);
7903. KISELEVA, Şeiva Zisovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1429); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7904. KISLINGER, Samy - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7905. KISLOVSKAIA, Livsha - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 465);
7906. KISHLER, Pavel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2187);
7907. KLAR, Simon Isidorovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1486);
7908. KLEIMAN, Bronca - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 17);
7909. KLEIMAN, Moise Isaakovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi);
7910. KLEIMAN, Moisei Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 467); în tabelul 4 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940;
7911. KLEIN, Adolf - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 9);
7912. KLEIN, Gerş - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 8);
7913. KLEIN, Iancu (n. 1901, Bârlad) – avocat (P. Bordea nr. 16); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7914. KLEIN, Marcu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 2);
7915. KLEIN, Maximilian - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7916. KLEIN, Mihail (n. Arad) – desenator; ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
7917. KLEIN, Petru - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 20)
7918. KLEIN, Ştrul (n. 1902, Covurlui) – comerciant (Foişor nr. 104); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7919. KLEITMAN, Lev - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1116);

552
7920. KLIER, Herman (fiul lui Osias) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1994);
7921. KLIMOV, Ivan Ivanovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
7922. KLINGER, Etel Haimovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 412);
7923. KLINGER, O.G. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 3);
7924. KNAIBEL, Samoilă - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7925. KOHANOVSCHI, Leib Mihailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 481);
7926. KOHN, Luiza - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 136 din 12 iunie
1941, partea I-a, p. 3317);
7927. KOHN, Natan - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
(?) KOLESNIK, Afanasii Ivanovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
7928. KOLKER, Baruh - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
7929. KOLKER, Moisei Mihailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1944); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
7930. KOLOKOLNIKOV, Evgheni - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Soroca);
7931. KOLPAKCI, Iakov Aronovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940;
7932. KOMINGER, Israel (n. 1904, Bucureşti) – funcţionar (Cărămidari nr. 19); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7933. KORACH, Carol - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7934. KORACH, Ladislau - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7935. KORAH, Mauriciu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200; M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941,
partea I-a, p. 2564);
7936. KORDEBANOVSKI, Frantz Iosifovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca);
7937. KOROLI, Boris Iakovlevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
7938. KOROŢKOV, Iuri Aleksandrovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B.
din 1940;
7939. KOTLEAR, Lev - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi);
7940. KOTLEAR, Mendeii Iankelevici (probabil Kot(t)lar, n.n.) în tabelul 3 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7941. KOTLEAR ,Smerl Itkovici (probabil Kot(t)lar, n.n.) în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (Soroca)
7942. KOTLER, Hanakii Iankelevici (probabil Kot(t)lar, n.n.); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R.
– P.C.B. din 1940 (Soroca)
553
7943. KOTLIAROV, Boris Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1946, doc. 1);
7944. KOTLIAROV, Filip Filipovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 478);
7945. KOTLIAROVA-BRONSTEIN, Ţ.G. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1946, doc. 2);
7946. KOTOVSKAIA, Sima Iakovlevna (căs. BUBIS) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1393, vezi şi “dosare adiţionale”);
7947. KOTTIG / COTTIG, Ghenea / Jenea (n. 1907, Chişinău) - muncitoare (Log. Tăutu nr. 33); în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7948. KOVACS/COVACI, Domenico (n. 1911, Odorhei) – croitor (Lemencea nr. 28); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7949. KOVACS/COVACI, Rozalia (Belvedere nr. 25); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
(?) KOVTUNENKO, Ivan - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7950. KOZMAN, Timku - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
(?) Kravtov, Ivan
7951. KOENIG, Friedrich (fiul lui Wilhelm) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2077);
7952. KOENIG, Salia Şmilevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1998, doc. 2);
7953. KOENIG, Tonia Hermanovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1]998, doc. 1);
7954. KRACOVER, Iosef (Krakower? Krakauer?, n.n.) - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li
se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele
Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7955. KRAFT, Arnold - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
7956. KRAHTMANIKOV, Alexandru - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7957. KRAM, Şura - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7958. KRAMER, Mişu (n. 1912, Iaşi) (Foişor nr. 93); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
7959. KRAN(T)ZDORF, Ella - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7960. KRAN(T)ZDORF, Saul - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7961. KRASNOPOLSKI, Monea Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1612); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
7962. KRASNOV, Iakob Iţicovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1823);
7963. KRATZMAN, Raia – în 1940 dactilografă la biroul de presă „Luvru” din Bucureşti,
reprezentantul pentru România al publicaţiilor sovietice, originară din cetatea Albă, în 1940
urmărea trecerea în Basarabia sovietică (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172,
apud Duţu & Botoran 2003 I: 177) – posibilă identitate cu Raia Vidraşcu [v. supra]?
7964. KRAUZE, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1336);
554
7965. KREINDLER, Janeta (n. 1912, Bucovina) (Gh. Chiţu nr. 1) [n.n. Janeta Kreindler]; în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (ortografiat “Creindler”);
7966. KREISLER, Naftalii - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1500);
7967. KREISLER, Naftalii Userovici; în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Cernăuţi); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 8);
7968. KREMER, Iosif - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7969. KREMER, Şmil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1481);
7970. KREMER, Rebeca - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
7971. KRENG, M. Samuel CRÂNG, Samuel (n. 1909, Turda) – cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 9); în 1941
comerciant în Bucureşti (Rahovei nr. 20), aflat pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă (intrarea “Crâng Samuel”);
7972. KRENTZER, Arnold (Crentzer?) - condamnat la 6 ani închisoare pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 13 martie 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
7973. KRI(E)GER, Ianik - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7974. KRIEGER, Samuel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 911);
7975. KRISTIN / CHRISTIN, Adolf Ivanovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4);
7976. KRIVOI, Şulim Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1367);
7977. KRIVORUK, Haia Peisakhovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 30);
7978. KRIVORUK, Haia Gerşovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 19);
7979. KRUPNIK, Lev Şmulevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 483);
7980. KUNINSKA, Helena - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7981. KUNTZ, Jac - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 14);
7982. KUPCIK / CUPCIC, Gherş Leib (n. 1907, Imail) - avocat (Bl. Mărăşeşti nr. 42); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7983. KUPERMAN, Isaak Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1660); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău);
7984. KURTZ, Berl - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 4);
7985. KURTZMAN, Mozes Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1495); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Cernăuţi);
555
7986. KUZNEŢOV, Mihail Bercovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 791);
7987. LANDA, Tema - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 865);
7988. LANDAU, Abram Berlovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1816);
7989. LANDMAN, Hermine - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7990. LANG, Marţel Karlovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1804);
7991. LANGER, Solomon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 1);
7992. LAPSCHER, Moise (n. 1915, Bălţi) – frizer (N. Traian nr. 72); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
7993. LAZAROVICI, Gheorghe - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1963);
7994. LAZAROVICI, Iancu (n. 1906, Bucureşti) – croitor (Măcelari nr. 19); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7995. LAZĂR, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2532);
7996. LAZĂR, Frima Izrailevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1413);
7997. LAZĂR, Izabela Iosiifovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
7998. LAZĂR, Rudolf - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2105);
7999. LEAH, Ivan Zaharovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
8000. LEAHOVSKI, Mihail - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
8001. LEBEDEV, Isaak Ignatevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 7);
8002. LEBENZON, Lazăr (probabil LEBENSOHN, sau LOEBELSOHN) - cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2069);
8003. LEFTER, Roza Avseevna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8004. LEHR, Betea Iosifovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1675);
8005. LEIB, Isaak - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 247);
8006. LEIB, Ioan Ianoş - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8007. LEIB, Nahman (Noiman Leibovici) – coincidenţă nominală sau identitate cu Nahman A. Leib
(zis “Nathan Leibovici”) – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de partid, cu referat de cercetare
la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.
103/1956;decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
556
8008. LEIB-ARM, Augusta - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1910);
8009. LEIBA, Osie - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept.
1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
între comuniştii elivberaţi la 23 august 1944;
8010. LEIBNER, Bernat - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8011. LEIBOVICI, Alfons Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1907);
8012. LEIBOVICI, Artur - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8013. LEIBOVICI, Aurel Ionescu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 24);
8014. LEIBOVICI, Carol - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8015. LEIBOVICI, Clara - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8016. LEIBOVICI, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 1);
8017. LEIBOVICI, Estera - în aprilie 1941 pe lista c omuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8018. LEIBOVICI, Ezra (n. Iaşi); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8019. LEIBOVICI, Fani - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1987);
8020. LEIBOVICI, Hava (n. 1904, Tighina) – croitoreasă (Moşilor nr. 21); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8021. LEIBOVICI, Ionel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8022. LEIBOVICI, Iosif - condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând la 29 nov. 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8023. LEIBOVICI, Irn - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr.1087);
8024. LEIBOVICI, Leibu (zis “Herşcu”) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8025. LEIBOVICI, Mauriciu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8026. LEIBOVICI, Me(i)er - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 149 din 26 iunie
1941, partea I-a, p. 3678);
8027. LEIBOVICI, O. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 17); probabil LEIBOVICI, Oisie (n. 1907, Iaşi) - cizmar, în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;

557
8028. LEIBOVICI, Roza “Rozica” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); cu fişă personală
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 3);
8029. LEIBOVICI, Sigmund (Victor) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1594);
8030. LEIBOVICI, Samuil Iţicovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 15);
8031. LEIBOVICI, Ştrul (n. 1918, Chişinău) - ţesător (Aurora nr. 36); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; probabil LEIBOVICI, Ştrul Abramovici din tabelul nr. 1 al
corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
8032. LEI(N)WAND, M.N. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1682, doc. 1);
8033. LEI(W)AND, G. Kh. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1682, doc. 2);
8034. LEISTER, Paul - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 4);
8035. LEIZEROVICI; Zalman - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8036. LEMPERT, Fischel Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2032);
8037. LENER, Frima Iakovlevna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8038. (?) LENGHEL, Adalbert Bela - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8039. LEONARD, Sebastian Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2098);
8040. LEONEN, Marsel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1583);
8041. LERNER, Inda Faivişevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1378);
8042. LERNER, Ita Tuva (n. 1906, Hotin) – avocată (Victoriei nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă; [în 1940 internată în lagărul de muncă obligatorie de la
Miercurea Ciuc, v. A.N.I.C., fond D.G.P., dosar 104/1940, ff. 10/11; în 1941 prezentă pe listele
de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august
1941, partea I-a, p. 4946); soţia lui Athanase Joja, apoi a lui Alfons Nachtigal, Petre Pandrea
ortografiindu-i numele “Tuna Lermer”]
8043. LERNER, Leica Secăreanu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1282);
8044. LERNER, Lona Idelovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8045. LERNER, Mina (n. Hotin) - medic (Legislator nr. 5a); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8046. LERNER, Nizet - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1533);
8047. LERNER, Opsip Kipelovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8048. LERNER, Venea Markovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8049. LEVAI, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2068);
558
8050. LEVAI, Lajos (Ludovic) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2436);
8051. LE(V)COVIC(I), Francisc (n.1905, Ungaria) – croitor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8052. LEVI / LAVI, WILHELM (n. 1892, Arad) – mozaicar (Crişului nr. 8); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8053. LEVIN, Jakob Mihailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 659);
8054. LEVIN, Jan - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2267);
8055. LEVIN, Moise (n. Moisă Idăl Leib) (n. 7 martie 1899 Buhuşi) - în aprilie 1941 pe lista
comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol
existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862; M.Of. nr.
160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6142; M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9978);
8056. LEVINA-FILIPESCU, Riva Davidovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4);
8057. LEV(I)NER, Brana (n. 1895, Hotin) - soră caritate (C. Bălcescu nr. 22); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8058. LEVINSCHI, Adam - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 8);
8059. LEVY, Beno - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr.1900, doc. 4);
8060. LEVY, Eugen - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8061. LEVY, Gessa - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 19);
8062. LEVY, Leonid - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 637);
8063. LICVORNIC, Menaşe - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8064. LIEBLICH, Haim (n. 1909, Soroca) – croitor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă (intrarea “LIPLIŞ”),
8065. LIFSCHITZ, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1654);
8066. LIFSCHITZ, Isaak Efimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1425); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (oraşul Chişinău);
8067. LIFSCHITZ, S. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 5);
8068. LIFSCHITZ-BUTKOVA, Taube - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 11);
8069. LILLIN; Magdalena - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 10);
8070. LIMON, Ştrul Iţic Leibovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1506);
8071. LINKS, Wilhelm - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3316);

559
8072. LIPCAS / LIPKES, Noe - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 6);
8073. LIPES, Rivca - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 14);
8074. LITMAN, Nathan - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8075. LORBE(E)R, Z. Marius - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8076. LOŞAC, Iacob Froimovici (n. 1913, Orhei )- în 1941 funcţionar (Călăraşi nr. 187), aflat pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1519, doc. 2);
8077. LOŞAC, Matrena Pavlovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1519, doc. 3);
8078. LOSNER, Alexandru Karlovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2084);
8079. LOSNER, Isaak Moisevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1519, doc. 1);
8080. LÖBEL, Marcu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8081. LÖBEL, Sali (n. 1912, Cernăuţi) – croitoreasă (V. Branişte nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8082. LÖRENZ, Alexandru (n. 1910, Bucureşti) - electrician (Bd. Ghica Tei nr. 9); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8083. LÖWENSTEIN, Emma (căs. Radoshovetskaia-Schendl) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2271; “dosare adiţionale”,
p. 4);
8084. LÖVINGER, David (n. 1913, Ciuc) - textilist - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1674); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8085. LOZNEANU, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 20); probabil fratele lui Bercu Lozneanu, v. supra;
8086. LUPESCU, L. Aizic - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8087. LUNEVSCHI, Iulius Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1817);
8088. LUNEVSCHI, Şica - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 867);
8089. LUNGOR, Iakov Spiridonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 689);
8090. LUNGU, Ezra Abraovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 8);
8091. LUNGU, Suzi - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 18);
8092. LUPAN, Andrei Pavlovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1636);
8093. LUPESCU, Valentin (n. 1906, Germania) – funcţionar (Parfumului nr. 39); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;

560
8094. (?) LUPŞA, Ernest - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 207);
8095. LUSTGORDEI – probabil Mihai Lustgarten, cu dosar în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1086); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8096. LUŢCHER - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 819);
8097. LUTSCH - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 497);
8098. LUŢENCO, Moisei Davidovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 877);
8099. MAAS, Fred - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 13);
8100. MACLER / MAKLER, Cearna (Ceaca) Isaakovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1463); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8101. MADOVICI – învăţător; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8102. MADRIC, Blanca Her (n. 1880, Rădăuţi) – casnică (G. Assan nr. 3); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă
8103. MADRIC, Titus (n. 1908, Cernăuţi) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8104. MADRIC, Victor (n. 1904, Brăila) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8105. MAER, E. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2124);
8106. MAER, I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2314, doc. 17);
8107. MAGAZINIK, Riva - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8108. MAGAZINIK, Gherş Leibovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8109. MAGKOVSKI, Vasilii Onufrievici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Cernăuţi);
8110. MAHLER, Cherş/Gerş; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8111. MAHLIS, Leon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 290);
8112. MAIBERG, Dina Matusovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 888);
8113. MAIER, Aizic - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept.
1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil
între comuniştii elivberaţi la 23 august 1944;
8114. MAIER, Iosif Febusovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1400);
8115. MAIER, Marcu (n. 1914, Bacău) – ţesător (Gl. Leca nr. 145); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8116. MAIER, Meita Kiselevna (Mania) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1793);
8117. MAIKOVSKAIA, Elena - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2197);
561
8118. MAKOGON, Sonea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8119. MALCIK, Riva Favelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1662); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Bender)
8120. MALER, Manea K. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1236);
8121. MALERP, Maria Kisilevna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău);
8122. MALINA, Vera - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1095);
8123. MALIS, Motel Abramovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8124. MALY, Izidor (n. 1910, Cet. Albă) (Fd. Căţelu); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8125. MANDEL, Adalbert - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, 12);
8126. MANDEL, Moise - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 22 octombrie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff.
297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8127. MANDI, Mendel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 988);
8128. MANEVICI, Beni - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8129. MANU, Simon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2297, doc. 18);
8130. MARAMOVICI, Adela - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8131. MARAMOVICI, Leon - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8132. MARAMOVICI, Moise - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8133. MARAMOVICI, Şura - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8134. MARCOVICI, Alexandru Mihailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 21);
8135. MARCOVICI, B. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1500);
8136. MARCOVICI, Boris Aleksandrovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 22);
8137. MARCOVICI, Mihai (l) (n. 1902, Cluj) – lăcătuş (Sirenelor nr. 80); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8138. MARCOVICI, S.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2245);

562
8139. MARCOVICI, Şmil (n. 1893, Iaşi) – tîmplar [alias “Carol”, “Sami”, “Moraru”, “Schwartz
Gropel”, “Ilie”, inculpat în procesul de la Craiova, din 1936]; în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8140. MARCOVICI, Vitomir - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1094);
8141. MARCU, Aron (n. 1914, Bucureşti) – funcţionar (Bl. Maria nr. 35); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8142. MARCU, Bercu “Bernard” (n. 1910, Putna), coafor (Cuza Vodă nr. 44) - în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941,
partea I-a, p. 4200 şi simultan pe cea a comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
8143. MARCU, Leizer - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8144. MARGULIS, Aleksandr Zakharovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 941);
8145. MARGULIUS, Mihai - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8146. (?) MARKIEVICI, Vladimir - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8147. MARMOR, Adalbert “Buni” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8148. MASIS, Moisei Iosifovici (n. 1907, Bălţi) - inginer (Moşilor nr. 126); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8149. MAUR / MAUER, Mozes - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2200);
8150. MAYER, H. Clara (n. 1895, Polonia); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8151. MAYER, Etty (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8152. MEDILANSKI, Ilie / Ilya (Paul Karst) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1490);
8153. MEER/BEER – prefect de Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele
sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I:
171);
8154. MEER, Iacov (var. Boris Jan, Meyer Iacov, Meier Iacov) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1491);
8155. MEER, Leib - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1657); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
8156. MEILER, Boris Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1415);
8157. MEILER, Peisah Nakhimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 456);
8158. MEISTERMAN, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 891, doc. 1);

563
8159. MELBER, Natan - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 29 iulie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8160. MELCOV, Mihai Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 739);
8161. MELICHSOHN, Isidor - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2293);
8162. MELISEN, Ivan Nicolaevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8163. MELZER, Nathan - născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la
Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi
evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti,
Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4,
apud Nastasă 2011: 582);
8164. MENAŞCOVICI, Menaşe Vladimirovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1667);
8165. MENCHINA, Anuţa (Lusea Rabinovici) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1978);
8166. MENDELOVICI, Iancu - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 22 august 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff.
297-8);
8167. MENDELSOHN, Iosif (transcris, probabil eronat, Meldelshon) - condamnat la 5 ani închisoare
corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a
Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11
ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august
1944;
8168. MENDELSOHN, Solomon (n. 1917, Tîrgovişte) (Col. Papazoglu nr. 33); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8169. MERIME, Roza Shakhovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 901);
8170. MEROVICI, Iţic - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 18);
8171. MESINGER, Iosif (n. 1914, Bucureşti) – funcţionar (Sutaşului nr. 18); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8172. MESISEN, Vladimir Mihailovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8173. MESISEN, Nikolai Grigorevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8174. MISISIN, Alexander Antonovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8175. MICHEL, Rene - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 20);
8176. MICHELMAN, Jan - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 16);
8177. (?) MICULESCU, Emil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 3);
8178. MIHAI, Imre (n. 1914, Sălaj) – boiangiu (Duzilor nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
564
8179. MIHAILOVICI, Bela – fiica lui Aizic; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 854); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă
8180. MIHAILOVICI, Iden Leibovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2090);
8181. MIHAILOVICI, M.M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 612);
8182. MIHAILOVICI, Simon Azikovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1695, doc. 16);
8183. MIHAILOVICI, Ştrul – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8184. MIHALI, Leb - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 2);
8185. (?) MIHĂILESCU, G. (Max) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1669);
8186. MILEVICI, Boris; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8187. MILLER / MUELLER, Gilda - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 609);
8188. MILMAN / MUEHLMAN, Ilie Ionovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1820);
8189. MILMAN / MUEHLMAN, Moise - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8190. MILSTEIN, Ghemiş (n. 1913) – funcţionar (Sf. Nic. Tei nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8191. MINIUC, Haşca (1910 Lăpuşna Romană) – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8192. MINOR, Alexandru Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1977);
8193. MINOR, Ioif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 10);
8194. MINSBORG, T.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 207);
8195. MIRSCHI, Tuva Eu. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 147);
(?) MIRZA, Evghenia Borisovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
8196. (?) MITROFAN, Sidor - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8197. MOCINDCE, Vasilii Markovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8198. MOISE, Berl - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8199. MOISESCU, Şlima Haimovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1790);
8200. MOISESCU, Rahil Izrailovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2024);
8201. MOITLIS, Moisei Sumovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);

565
8202. MOLDAVSCHI, Hana Moiseevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1687);
8203. (?) MOLNAR, Frantz - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 1);
8204. MONDENACH, Bernard - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8205. MORGENSTERN, Bernhardt - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 15);
8206. MORGENSTERN, Ida - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 25);
8207. MORGENSTERN, Izrail Markovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B.
din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1188);
8208. MORGENSTERN, Lona Haimovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1791);
8209. MORGENSTERN, Niunea (maria) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1482);
8210. MORGUN, Pantelei Fedotovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8211. MOSCHEVICI, Mihail (n. 1885, Chişinău), tipograf (Moscovici); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8212. MOSCOVICI, Ana - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8213. MOSCOVICI, Elias “Ilie” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8214. MOSCOVICI, Fani Solomoovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1510);
8215. MOSCOVICI, Heinrich - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8216. MOSCOVICI, Iakov Semenovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 616, doc. 1);
8217. MOSCOVICI, Isidor - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 6);
8218. MOSCOVICI, Israel (n. 1911, Vaslui) – student (Al Vlahuţă nr. 13); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8219. MOSCOVICI, Leon (n. 1922, Bacău) – funcţionar (Foişor nr. 33) - în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941,
partea I-a, p. 3660) şi simultan pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8220. MOSCOVICI, Moritz - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8221. MOSCOVICI, Paul – avocat (str. Sf. Apostoli) - în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p.
3660);
8222. MOSCOV(ICI), Radian - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8223. MOSCUNOS, Nicola - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8224. MOTLIS, Moisei Şulimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1927);
566
8225. MOZES, Evghenii - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8226. MOZES, Francisc (n. 24.VI.1913 Satu Mare) - în 1936 între studenţii evrei de origine română
de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând
activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia
Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8227. MRAZ, P. Mihail (n. 1912, Oradea) – încadrator (Virginia nr. 43); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8228. MUDRIC, Mina Beniaminova - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 280);
8229. MUNDER, Lev Abramovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1611); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Bender)
8230. MUNDER, Manea - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 821);
8231. MÜLLER, Coloman - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 230);
8232. MÜLLER, Eugen (n. 1896, Bihor) – croitor (A. Pan nr. 2) – vechi ilegalist, cu fişă personală în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 221); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; condamnat la 7 ani închisoare
corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a
Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 iulie
1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8233. MÜLLER, Margarita (n. 1896, Ungaria) – richtuitoare (A. Pan nr. 2); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2139);
8234. MÜLLER, Vladimir (fiul lui Eugen) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 610);
8235. MUSAFIA, Maer - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8236. NADLER, Bernard - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8237. NADLER, Moise (n. 1915, Vaslui) – funcţionar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8238. NADLER, Sender - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1418);
8239. NAGEL, “Armin” Isidor (n. 1920, Braşov) – dentist (M. Vodă, 71) - în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941,
partea I-a, p. 3660); în acelaşi an pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8240. NAGY, D. Max - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8241. NAGY, Ştefan (n. 1906, Bihor) – strungar (C. Bunea 18) [fusese condamnat în procesul de la
Craiova, în 1936]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8242. NASOMET, Nuhăm - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8243. NATHAN, Mihail Davidovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 6);
8244. NATHAN, Simon - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
567
 penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 14 sept. 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
ulterior transferat la lagărul de muncă din Vapniarka, experienţă pe marginea căreia ulterior
publică în Germania cartea “... auf allen Vieren werdet ihr kriechen!”: ein Zeugenbericht aus
dem KZ Wapniarka (ed. 1994, Berlin: Institut Kirche und Judentum);
8245. NAUMOV, Alexei - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8246. (?) NAUMOV, N.M. (Kilimnik) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 297);
8247. NAVROŢKAIA, Anna Panteleevna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8248. NAVROŢKI, Andrei Iosifovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8249. NAVROŢKI, Piotr Filippovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8250. NAZAREVICI, Victor – inginer; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8251. NECHLER, Fischer (n. 1913, V. Dorni) – mecanic (M. Vodă nr. 51); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8252. NEMETI, Eugen (n. 1902, Oradea) – funcţionar (Sfinţilor nr. 9) - în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941,
partea I-a, p. 3660 sub numele “Nemety Eugen”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8253. NEUBAUER, Dora - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 18);
8254. NEUMAN, Bercu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8255. NEUMAN, Emanoil - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8256. NEUMAN, Francisc (n. 1910, Tg. Mureş) – vopsitor (Romulus nr. 22 / Griviţei nr. 88); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8257. NEUMAN, M.E. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 313, doc. 1);
8258. NEUMAN, Xenia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 313, doc. 2);
8259. NOVICOV, Isaak Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5);
8260. NOVICOV, Zina - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 168(!));
8261. NOVOSELETCHI, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 18);
8262. NEDEANU, G. (n. Gherşon NUDELMAN) (n. 2 oct. 1895 Chişinău) – ilegalist, cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 644)
(pentru nume vezi M.Of. nr. 201 din 31 august 1946, partea I-a, p. 9584);
8263. NUSSENBLATT / NISSENBLAT, Vitea “Victoria” Naumovna - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1789); în tabelul 3 al
corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău);
8264. OHMAN, F. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2262, doc. 2);
8265. OHSTAT, Ghenea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)

568
8266. OIGENSTEIN, David Kalmanovici – probabil verişorul fraţilor Leonte Răutu şi Mihail
Oişteanu (v. supra); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr.2131);
8267. OLŞANEVSCHI, Şmil - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8268. OIRIG / OIRIK, Avram Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8269. ORING(H)ER-ROTENBERG, Mina - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1492);
8270. ORTENBER(G), Grigore - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8271. OX / AUCHS, Rahil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 851);
8272. OXMAN, Abram Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 507);
8273. OZ, Ştefan (n. 1911, Ungaria) – tâmplar (Iancului nr. 185); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8274. PALADIUC, E. Utca (n. 1917, Soroca) - croitoreasă (Foişor nr. 39); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8275. PALATNIC, Golda (n. 1919, Soroca) - croitoreasă (Foişor nr. 39); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8276. PAMPU, Margareta (n. 1906, Bucureşti) – casnică (Precupeţii Vechi nr. 73); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8277. PANCHEVICI, Fedor Isaakovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 961);
8278. PANCIUC, Timofei Sidorovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 11);
8279. PARTIN, Iosif Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 511);
8280. PASCAL, Iancu Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2087);
8281. PASCAR, Lev - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1521);
8282. PASTIR, Zasea Leibov - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
probabilă identitate cu PASTOR, Zisia Leibovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1239);
8283. PATS, IOzefa - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 991);
8284. PAUKER, Işak - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8285. PĂLĂRIA, Riva Davidovna (n. KOLKER) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1630); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8286. PĂTRAŞCU, Malca (n. 1906, Ismail) – casnică (str. Drumul la Tei nr. 65); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8287. PĂTRĂŞCANU, Zahar Georgevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 13);

569
8288. PEC / PE(C)K, Samuil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 2);
8289. PEISACH, Schmuli - născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la
Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi
evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti,
Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4,
apud Nastasă 2011: 582);
8290. PELI, Arpad (n. 1911 Ciuc) - cizmar (N. Bălcescu nr. 44); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8291. PENCOVICI, Iancu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8292. (?) PERERA, Lizette - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8293. PERLMAN, Mişel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2276);
8294. PERLMUTTER, Iosif - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8295. PERLOVA – avocată; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8296. PERLZOENIG, Leon Iosif (n. 1909, Bucureşti) - cartonagiu (Dudeşti nr. 39): în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8297. PETROV, Mira Manuilovna (căs. Popescu) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1957);
8298. PINHUSOVICI, Bruchis (Kofman) Ştrul – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-
P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 223);
8299. PIZARECSKY, Alexandru – avocat evreu din Soroca, cf. unor surse îl execută pe avocatul
Stănescu imediat după pătrunderea trupelor sovietice în oraş în 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948,
secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 165);
8300. PLATZMAN, Gerşon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8301. PLATZMAN, Izsak - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8302. PLICH, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1446);
8303. PODBREZNIC, Mihail Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 33);
8304. POGORELOVSKII, Mihail Samuilovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
8305. POLGAS, Eugen - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8306. POLIACI, Maria - arestată în ian. 1942 pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi “exprimase
în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare” (apud M. Carp
1947: 218);
8307. POLISCIUC, Sosia Favelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 10);
8308. POLITIUK, Şişma - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8309. POLOVINCIC, Solomon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983);

570
8310. POLTISCH, Ruvin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2013);
8311. POPA, Vurumbrand (Costea) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 278);
8312. POPP, Zoltan Samuilovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1531);
8313. POPUSKU, Mira Mendelevna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8314. POSZISAR, Semoil (n. 1898 Braşov) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8315. POTOSMAN, Mauriciu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8316. PRAGER, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8317. PRESBAN, Lupu - condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 5 februarie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8);
8318. PRESLER, Solo - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 4);
8319. PRES(S)MAN, Mendel Froimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5);
8320. PRIMAC, Elka - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 582, doc. 7);
8321. PRINŢ, Tiberiu - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8322. PROFIS, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 523);
8323. PROKOPET, Moisei Iosifovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
8324. PRONOZA, Evghenii Ilici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
8325. PRUSIAN, Margarita Ikhlevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 969);
8326. PUNKO, Rahil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 524);
8327. PUPCU / PUPKO, Ţili - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 525);
8328. RAAB, Urban - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8329. RABENKO, Alexandr Israilevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1552); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
8330. RABINOVA, F.F. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 5);
8331. RABINOVICI, ? – de profesie medic, conducătorul sovietului local din Chilia Nouă în iulie
1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr.
155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171, 197, 222; Buzatu 1995: 37);

571
8332. RABINOVICI, ? – fratele medicului, primar al oraşului Chilia Nouă după instaurarea
controlului sovietic în iunie 1940 (Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV,
dosar nr. 3377, ff. 14-19, apud Duţu & Botoran I 2003: 197);
8333. RABINOVICI, Armand – funcţionar (Al. Russo nr. 7) - în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8334. RABINOVICI, Baruh Zulevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1584, doc. 1);
8335. RABINOVICI, Cogan - inginer, ilegalist la Chişinău (menţionat în autobiografia de la
Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001II: 47);
8336. RABINOVICI, Fanea Iakovlevna - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B.
din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1246);
8337. RABINOVICI, Faibiş - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8338. RABINOVICI, Iacob “Iţic” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8339. RABINOVICI, Manea (n. 1912, Tighina) – muncitoare (Filaret nr. 61); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8340. RABINOVICI, Mihail (1885, Chişinău) – tipograf, cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 527); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8341. RABINOVICI, Reveca - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2224);
8342. RABINOVICI, Rebecca - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 529);
8343. RABINOVICI, Şoilo Oizerovici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1247);
8344. RACH / RASC / RAK - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1979);
8345. RACHBUCH, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8346. RACHMUTH, Hami Iosef - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863;
(?) RADNEF, Gheorghe (n. 1901 Putna) – ajustor (Mitr. Iosif nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8347. RAEVA, Ţeţilia Iosifovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 312);
8348. RAFAILOVICI - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1014);
8349. RAP(P)APORT, N.Ş. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1002);
8350. RAP(P)APORT, Eli - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 15);
8351. RAPAPORT, Beeno Boris -- în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)

572
8352. RASCHEL, Marcu (1904, Brăila) - mecanic (D. Anghel nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8353. RATSEN, Motel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1012);
8354. RAUFERGER – avocat din Vijniţa, situat în fruntea grupului care jefuieşte perceputura locală
după 28 iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu &
Botoran I 2003: 168);
8355. REABOI, Andrei Anufrievici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
8356. REICH, Otto - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2226);
8357. REICHMAN, Iancu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8358. REICHMAN, Marius - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu
obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of.
nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8359. RE(I)CHMAN PERL, Pepi; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8360. REICHMAN, Perla (n. 1915, Cernăuţi) – croitoreasă (Traian nr. 71); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8361. REIDEL, Rahil (căs. Morgenstern) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1637); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8362. REIDENBAUM, Şmil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1195); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Bender)
8363. REIDENBAUM / REIDENBOIM, Rahil Isaakovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1461); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8364. REIDER, Moisei “Mihail” Lvovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2003); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8365. REIDMAN, Iosif Şlemovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 947);
8366. REINER / RAINER, Nathan Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2044);
8367. REINER / RAINER, Pepi - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1895);
8368. REINER / RAINER, Rachela Natanovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1498); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8369. REINISCH, Frida - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 856);
8370. REITER, Rudolf - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 17);
8371. REIZMAN, V.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1011);
8372. RENY, Michel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1567);
8373. RESCH, Adalbert – croitor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
573
8374. RESCH, Margareta (n. 1912, Oradea) – rihtuitoare (Sanatoriul nr. 43); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8375. RESEDNIK, Dionisii Ignat - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
(?) REVENEALÎ, Serghei - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8376. REVICI, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 270);
8377. REVICI, Iakov Moiseevici - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1245);
8378. REZINGOF, Sara Haimovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8379. REZNIC, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2263);
8380. REZNIC, Haia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 30);
8381. REZNIC, M.F. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 10);
8382. RICHKER, T.A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 370);
8383. RICHTER, Francisc - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 5);
8384. RICHTER, Mihail Haimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 8);
8385. RICHTER, Toni Aizicovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2043);
8386. RICOŞ, Moise - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8387. RIDER, Leiba Itskovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 890);
8388. RIESZMAN, Mendel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8389. RINZEL, Janeta (n. 1915, Cernăuţi) (S. Vodă nr. 157); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8390. RIUSINSCHI, St. (n. 1915, Bucureşti) – tipograf (V. 14 Parc Rahova); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8391. (?) RIVLINA, Eva Evseevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1574);
8392. ROISMAN, G.H. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 17);
8393. ROITBERG, Volf Gerşevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1788);
8394. ROITMAN, Azril - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 317);
8395. ROITMAN, Berko Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1618); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Bălţi) (intrarea “Voitman Berko Iakovlevici”)
8396. ROITMAN, Beti (n. 1913, Orhei) – ţesătoare (Foişor nr. 146); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8397. ROITMAN, Buzea - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1475);
574
8398. ROITMAN, Fanea Isaakovna - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1248);
8399. ROIZMAN, Noemi Borisovna (Roiţman) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bălţi)
8400. ROITMAN, Stella (a nu se confunda cu Stela Chişinevschi) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2223);
8401. ROITMAN, Theo Lupu (n. 1920, Putna) - maestru gimnastică (Lirei nr. 15); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8402. ROJANSCHI, Abram Lvovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1005);
8403. ROLL, Valter Livovici – de fapt Roll Walter Maierovici, cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1340); în tabelul 3 al
corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8404. ROLLER - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 145);
8405. ROLŞUD, Giza Abramaovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1800);
8406. ROSENBLATT / ROZENBLAT, Moise Lipov - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8407. ROZEMBERG, Alex(andru) (n. 1912, Sălaj) (uneori ortografiat şi Rosemberg) – internat în
1940 în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc, de profesie blănar (Spătarului nr.
95); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8408. ROSENBERG, Alfred - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 14 şi 19);
8409. ROZEMBERG, Iolanda (n. 1913, Sălaj) – croitoreasă (Rahovei nr. 32); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8410. ROZEMBERG, Isac (n. 1913, Storojineţ) – tipograf (Al. Vlahuţă nr. 14); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8411. ROSENBERG, Ladislau - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 12);
8412. ROZEMBERG, Margareta (n. 1902, Sălaj) – croitoreasă (Dr. Felix); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8413. ROSENBERG, Nathan Samoilovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 795);
8414. ROSEMBLUM, Enric (Popa Petre nr. 42) - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
8415. ROSEMBLUM, Isac (n. 1913, S. Mare) – strungar (Sebastian nr. 26); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8416. ROZENBLUM, Nicolae (n. 1915, Braşov) – tipograf (Col. Papazoglu nr. 51); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8417. ROSENBRANDT, Solomon Adolfovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 15);
8418. ROSENFELD, Cearna Iakovlevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 2);
8419. ROSENFELD, Elena (n. 1904, Oradea) – maseuză (Romană nr. 8); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8420. ROSENFELD, Eugen (n. 1906, Cluj) - croitor (Sf. Apostoli nr. 21); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
575
8421. ROZENFELD, Ilona (n. 1904, Oradea) – funcţionară (Romană nr. 8) – de fapt Rosenberg; în
1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199
din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
8422. ROSENFELD, Iakov Mihailovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 723);
8423. ROSENFELD, M.N. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 823);
8424. ROSENFELD, Ţilia Aizekovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 937);
8425. ROSENFELD, Pascu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8426. ROSENKRAFT, Fani - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8427. ROSENSTRAUCH, L.S. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1807);
8428. ROSENŢVERG, Burăch (Rosenzwerg?, n.n.) - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se
fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele
Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8429. ROSENZWEIG, David - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 12);
8430. ROZENVEIG, Ludovic - condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 3 dec. 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8);
8431. ROSKO (Raşcu?), Rahman Davidovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Bender)
8432. ROSLER, Herman - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8433. ROSMAN, Ghinea (n. 1907 Soroca) – funcţionar (Busuioc nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8434. ROSMAN, Lupu (n. 1909, Botoşani) – funcţionar (Busuioc nr. 13); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8435. ROSNER, Aladar - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 13);
8436. ROSNER, Aron - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
8437. ROSNER, Manfred - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8438. ROTARU, Ştefan (CLOTMAN) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 534);
8439. ROTENBERG-AUER(O) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 144);
8440. ROTH, Regina (n. 1916 Satu Mare) - ţesătoare (Aleea Suter nr. 65); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8441. ROTH, Tiberiu - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8442. ROTHMAN, Z.U. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 444);

576
8443. ROTŞTEIN, Irma (n. MIKO) (n. 1914, Bucovina) – studenţă (M. Kogălniceanu nr. 8) prima
soţie a lui Grigore Naum (Rotstein), apoi recăsătorită cu ilegalistul Iulian Botoş, stabilit în
Franţa (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 507 n. 20)]; în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8444. ROTSTEIN, Manu (n. 1911, Bălţi) - student (Sf. Ioan Nou 45); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8445. ROZEMBERG, Saul - condamnat la 5 ani şi 5 luni închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 26 mai 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8);
8446. ROZENBERG, Eugen - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8447. ROZENBERG, Haia - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8448. ROZENBLAT, Danil - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8449. ROZENBLAT, Elosa - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8450. ROZENFELD, Alexandru - condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 dec. 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8451. ROZENFELD, Tiberiu - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în
atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8452. ROZOV-ROSENBAUM, Naum Aleksandrovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1668);
8453. RUBIN, Şulim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8454. RUBINSTEIN, Aleksander - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1361); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău)
8455. RUBINSTEIN, Alice (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
8456. RUBINSTEIN, Berta Vladimirovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
8457. RUBINSTEIN, Fanea Gerşovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 728);
8458. RUBINSTEIN, Leopold - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 13);
8459. RUBINSTEIN, Margareta (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8460. RUBINSTEIN, Maria Hermanovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 727);
8461. RUBINSTEIN, Pascal - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132); cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1016);
8462. RUBINSTEIN, Sofia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 536);

577
8463. RUBŞEL, Mihil (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8464. RUCHENSTEIN, Carol - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8465. RUDIMA, Anton Gheorghevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
8466. RUHVARGEL, Gherş (n. 1909, Hotin) – funcţionar (A. Vlaicu nr. 68); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8467. RUSU, Şendel Borisovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 11);
8468. SANDERS, Mişu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
8469. SCHÄCHTER, Goldine (n. 8.XI.1913 Dorohoi) - în 1936 între studenţii evrei de origine
română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând
activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia
Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8470. SABETAY, Avram “Max” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8471. SABIN, Andrei - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Ismail);
8472. SAICOVICI, David (n. 1889, Cernăuţi) – medic; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8473. SAJO, Elisabeta (n. 1913, Ungaria) – casnică (Regală nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8474. SAJO, Ioan (n. 1906, Bihor) – frizer (Regală nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8475. (?) SAKARA, Evghenia Vasilevna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
8476. SALAMANDER, Izu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 147);
8477. SALCANI, Anton (n. 1897, Timiş) – mecanic (Alea Tonola nr. 19); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8478. SALKIND, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 620, doc. 1);
8479. SALO, Bim Haimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1298);
8480. SALOMON; G.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 17);
8481. SALŢMAN, Iacov Borisovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1375);
8482. SALŢANOVICI, Iacov Borisovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 896);
8483. SAMARSKAIA, Fira Isaakovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 1);
8484. SAMOILOV, Valentina (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8485. SAMUEL, Leon – ilegalist, deţinut la Caransebeş, după 23 august 1944 organizator al
comiteului local P.C.R. din Alba Iulie (menţionat în interviul lui Andrei Văleanu, v. I. Deleanu
2011: 119);

578
8486. SAPARINA, Pelagheia Isakovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
8487. SAPOŞNIC, Leib (n. 1907, Orhei) – frizer (Moruzi Voevod nr. 61); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8488. SAPOSNIK, Izrail Rubinovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
8489. SAROGRADSKI, David Sesomov – în tabelul nr. 3 al corespondenţei P.C.d.R. - P.C.B. din
1940 (Soroca);
8490. SATOVSKAIA, Roza - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1249);
8491. SĂUCA / SAVKA, Efim Dmitrevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8492. SCHWARTZ, Natan - condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă,
în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 martie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8493. SANDULOVICI, Moritz Israilevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.541);
8494. SAVENCU, Ilarion Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1250);
8495. SCHAFIR, Meer - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 594);
8496. SCHAPIRA, Haim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8497. SCHAPIRA, Izidor - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549); posibilă identitate cu omonimul
prezent cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1812) şi încadrat în 1947 prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de
sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
8498. SCHAPIRA, Maier Saul - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 15);
8499. SCHAPIRA, Maria - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 127 din 1 iunie
1941, partea I-a, p. 2983); posibilă identitate cu SCHAPIRA, Mora (n. 1919, Chişinău) –
funcţionară (Călăraşi nr. 90); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8500. SCHAPIRA, Moise G. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr.2622a, doc. 1);
8501. SCHAPIRA, Raşela (n. 1920, Piatra Neamţ) – croitoreasă (N. Traian nr. 82); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8502. SCHAPIRA, Samuil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8503. SCHAUER, Sabin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 4);
8504. SCHAUER, Sara - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 5);
8505. S(CHA)ECHTER, Adolf (n. 1896, Cernăuţi) – profesor (Romulus nr. 75); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă
8506. SCHÄCHTER, Alexandru - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
579
8507. SCHÄCHTER, Conrad Wolf - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr.1477);
8508. SCHÄCHTER, Daniel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 14);
8509. SCHÄCHTER, Iosif - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8510. SCHÄCHTER, L.A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 16);
8511. SCH(A)ECHTER, Roza Borisovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1265); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8512. S(CHA)ECHTER, Rubin (n. 1909, Storojineţ) – chelner (Dudeşti nr. 17); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8513. SCHÄFER, Vasile - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8514. SCHÄCHTMAN / SEHTMAN, Ţalik - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1063);
8515. SCHEER, Alexandru - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8516. SCHEIN, Ernest - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1427);
8517. SCHEIN, Markus - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1426);
8518. SCHEIN, Solomon (n. 1895, Bucureşti) – croitor (C. A. Rosetti nr. 10); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8519. SCHEIN, Şulim Haimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1401);
8520. SCHEINBERG, Anna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8521. SCHEINER, Leon - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8522. SCHENKER, Mani - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 597);
8523. SCHENCHER, Berl (n. 1914, Hotin) – student (Splaiul Unirii nr. 208); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8524. SCHERER, Martin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 20);
8525. SCHERKZER, Loty (n. 1903, Cernăuţi) (A. Vlaicu nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8526. SCHERMAN, Golda Froimovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 12);
8527. SCHERMAN, Iosif - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8528. SCHERMAN, Moise Beilovici (Scherman) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (jud. Bălţi)
8529. SCHER(T)ZER, Francois - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 3);

580
8530. SCHER(T)ZER, Moise Lazarevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1493);
8531. SCHESTER, Eigi (n. 1913, Zeleneşti, Odorhei) - vopsitor (M. Bravu nr. 133); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8532. SCHLEIZER, Zizel (n. 1911, Lăpuşna) – croitoreasă (M. Bravu nr. 60); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8533. SCHNEIDER, Leo – născut la Vicov, absolvent de liceu la Suceava, la jumătatea anilor ’30
student la Şcoala Superioară Tehnică Germană din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi
evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti,
Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4,
apud Nastasă 2011: 582);
8534. SCHIEBER, Abraham zis “Siber” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983);
8535. SCHILDKRO(E)T, V.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1941);
8536. SCHILDKRO(E)T, Bela Lvovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 17);
8537. SCHINKER, Galia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 17);
8538. SCHINTZES, Abram Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 488);
8539. SCHLACHTMAN / ŞLEACHTMAN – medic; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8540. SCHLOMIUK, Reia Aronovna (Shlomiuk?) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1499); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8541. SCHMELTZER, Similim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8542. SCHMIDT, K.K. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8543. SCHMIDT, Iosif; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8544. SCHMIDT, Rudolf ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8545. SCHMUCKER/ ŞMUCHER, Baruch (n. 1915, Soroca) – textilist (Viilor nr. 62); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8546. SCHMUCKLER, Ana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 25);
8547. SCHMUCKLER, Baruh - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 17);
8548. ŞMUKLER, Leib Borisovici (Schmuckler?) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (jud. Orhei);
8549. SCHNAP(P), Eli – comerciant (Calea Moşilor nr. 314); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8550. SCHNAPP, Max - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1484);
8551. SCHNECKER MENDELOVICI, E. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1377);
8552. SCHNEIDER, Grişa - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2008);

581
8553. SCHNEIDER, Mariana (n. 1909, Hotin) – moaşă (A. 37 Parc. Zamfirescu); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8554. SCHNEIDER, Samuil Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 655);
8555. SCHNEIDERMAN; Henri - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 17);
8556. SCHNEIDMAN, Misie (n. 1909, Soroca), croitor (Văcăreşti 103); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8557. SCHNEER, Jenia Leibovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1912); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Orhei) (intrarea “Şnir Ghenea Livovna”);
8558. SCHNELL, E. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 299);
8559. SCHNUESS, Berta Lazarevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 11);
8560. SCHOR, Beti Abramovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1187);
8561. SCHOR, Hava Ikhilevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1520);
8562. SCHOR, Lev Ilici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1658);
8563. SCHOR, Lola - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8564. SCHOR, Paul – născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la
Şcoala Superioară Tehnică Cehă din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine
română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul
Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă
2011: 582);
8565. SCHÖN, Avram (Dudeşti nr. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8566. SCHÖN, Ernest (n. 1913, Bihor) – tâmplar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă; (fusese condamnat în procesul de la Craiova, din 1936; în 1942 se afla deţinut la
penitenciarul Mărgineni, ispăşind o pedeapsă de 10 ani; probabil între comuniştii eliberaţi la 23
august 1944);
8567. SCHÖN, Hari (n. 1911, Hunedoara) (V. Ciocârlan nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8568. SCHÖNBLUM, Artur Jean - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8569. SCHÖNBLUM, Hugo - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8570. SCHÖFFEL, Haia (n. 1918, Tighina), croitoreasă (Văcăreşti nr. 77);; în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8571. SCHPANIER, L. IA. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 601);
8572. Schreiber-Crişan - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 141);

582
8573. SCHREIBMAN, Riva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8574. SCHREIBMAN, Ţipa - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 264);
8575. SCHTROCH, Mendel Leibovici (probabil STORCH, n.n.) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 18);
8576. SCHULER; Martin - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8577. SCHULMAN / ŞULMAN, Eli (n. 1915, Soroca) – funcţionar (Sf. Ioan Nou nr. 45)
(SCHULMAN); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8578. SCHULMAN, Efroim Borisovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2005, doc. 1);
8579. SCHULMAN, Ester - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1342, doc. 2);
8580. SCHUSTER, Alfred - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8581. SCHUSTER / ŞUSTER, Bluma (n. 1909, Telemeşti, Orhei) - lucrătoare (Filantropia nr. 150); în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [probabil aceeaşi persoană cu
B. Şuster, din conducerea comitetului judeţean de partid Chişinău (menţionată în autobiografia
de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001 II: 47), respectiv Brana
Şuster/Suşter, indicată ca născută în 1909 la Chişinău, ilegalistă, fostă deţinută la Dumbrăveni
în Arhiva I.S.I.S.P. (fototeca cu nr. inventar 3231]
8582. SCHUSTER, Dora Idelevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1366, doc. 2);
8583. SCHUSTER, Einig - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1342, doc. 1);
8584. SCHUSTER, Sebastian - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 15);
8585. SCHUT, Iakov Isaakovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 617);
8586. SCHUT, Lev Isaakovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 641);
8587. SCHUT, Riva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1066);
8588. SCHUTSBERGER, Olga (n. 1908, Oradea) – rihtuitoare (Fiscului nr. 84) (Schutzberger?); în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8589. SCHUTZBEGER, (în document “Şutzsbergher”), Magdalena (n. 1916, Bihor) – muncitor (V.
Bălescu nr. 34); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8590. SCHWARTZ, Adolf - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200; M.Of. nr. 149 din 26 iunie
1941, partea I-a, p. 3678);
8591. SCHWARTZ, Anghel “Aurel” - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8592. SCHWARTZ, Aron - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8593. SCHWARTZ, Haim Aronovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2291);
8594. SCHWARTZ, Iosif Alexandrovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 401);
583
8595. SCHWARTZ, Jica - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 286);
8596. SCHWARTZKOPF, Adolf Gerşovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1483);
8597. SCHWARTZMAN, Haim - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1665);
8598. SCHWARTZMAN, Hana (n. 1908, Chişinău) – casnică (Col. Popazoglu nr. 51); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8599. SCHWARTZMAN, Mendel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1398);
8600. SCHWARTZMAN / SVARTMAN (Schwartzman) - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8601. SCHWARTZSTEIN, E.Ş. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 595);
8602. SCHWEID, Leib - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 14);
8603. SCHWEIGER (în document “ŞWEIGER”), Zlota (n. 1916, Buhuşi) – ţesătoare (Blănari nr. 9);
în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8604. SCHWENICIKAR, Z.B. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1017);
8605. SCHWETLAR, Ian - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 2);
8606. SCHWETZ / ŞVEŢ, Dmitrii Mihailovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca)
8607. SCHWETSKAIA, - soţia lui Şveţ Ovsei (v. supra); cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1261);
8608. SCHWETZ, Petru Iosifovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1363);
8609. SCHWITSCHEI HAHAM, Riva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2319, doc. 16);
8610. SCORŢARU, Avram - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8611. SCVORŢOV, Mihail Iakovlevici - soţul Elvirei Gaisinschi (v. supra); prezent în tabelul nr. 1 al
corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 871, doc. 1);
8612. SEGAL, Aron - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8613. SEGAL, Gerş - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2127);
8614. SEGAL, Gitman (Monia) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1474);
8615. SEGAL, Mateas - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3661);
8616. SEGAL, Moritz - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1566);
8617. SEGAL, N.M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 13);
8618. SEGAL, Nachman (n. 1910, Hârlău) (Negoiu nr. 28); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
584
8619. SEGAL, Nuhăm “Nathan” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678); internat în lagărul
de muncă disciplinară de la Miercurea Ciuc (A.N.I.C., fd. D.G.P., dosar nr. 104/1940, ff. 10.-
11)]
8620. SEGALL, Fany - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8621. SEGALL, Iosif - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8622. SEIFER, Naum - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 12);
8623. SEMMEL, Jancel (n. 7.IX.1914 Cernăuţi) - în 1936 între studenţii evrei de origine română de la
Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi
comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului
Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8624. SENGLIJEN, Suzana (n. 1915, Someş) – chimistă (Gh. Chiţu nr. 1); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8625. SENIUC, Vasile (n. 1908, Storojineţ) - chelner (N. Anghel nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8626. SHCHEGELEVNA, Fania Mihailovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 12);
8627. SHITIKOVA, Lukeria Iosifovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 45);
8628. SICA, Lorenz (n. 1907, Bucureşti) – funcţionar (Episcop Radu nr. 43); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8629. SIDORENKO, I.P. (Herman A.P.) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1345);
8630. SI(E)GELBAUM / ZIGELBAUM, Abram - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-
P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1229, sub numele “Siegelbaum Abram”);
8631. SI(E)GELBAUM, Dvoira - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1642);
8632. SI(E)GELBAUM, Pinia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 804);
8633. SI(E)GELBAUM / ZIGELBAUM, Ştrul (n. 1908 Cofanca, Tighina) – ţesător (Trinităţii nr. 10)
(inventariat de două ori, vezi poziţiile 77 şi 296, intrările “Sigelbaum”, respectiv
“Zighelbaum”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; prezent în
tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
8634. SIEGLER, Alfred - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8635. SIEGLER, Zaharia - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8636. SILAGY, Eugen (n. Ungaria); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8637. SILBER, Iosif Lazarevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1488);
8638. SILBERBERG, Fania Iakovlevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2053);
8639. SILBERMAN, Klara - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 7);
585
8640. SILBERMAN / ZILBERMAN, Ascher - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8641. SILBERMAN / ZILBERMAN, Nuhim (n. 1916, Chişinău) – tâmplar (Tăierei nr. 15); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8642. SILBERBRUCK, Arnold - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 11);
8643. SILBERBUSCH, L.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 436);
8644. SILGHELEVA, Feiga (n. 1905, Cetatea Albă) – ţesătoare (Al. Moruzi Voievod nr. 14); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8645. SIM, Hanta Buchla (n. 1916, Botoşani) – croitoreasă (Brînduşi nr. 37); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8646. SIMERIC, Gabriel Artur ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8647. SIMION, Carol - condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 11 ian. 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
probabil între deţinuţii eliberaţi la 23 august 1944;
8648. SIMION, Emeric (n. Orhei) – rotar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8649. SIMION, Ştefan (n. 1916, Constanţa) - cizmar (M. Bravu); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8650. SIMIONESCU, Petr Isaakovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 39);
8651. SIMKOV, Ivan Fiodorovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Bender)
8652. SIMONOV-LEVIT, Mihail Emanuel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 544);
8653. SINITIVKER, Fritz - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1663); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău)
8654. SIN HANA, Bercu - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8655. SIN HANA, Jeac - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8656. SIN HANA, Roza - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8657. SIN MARTIN, Simca - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8658. SINDER, Ştefan - pedagog ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8659. SISIMOV, Mendel - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8660. SISMAN, Mendel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1634);
8661. SITICOV, Ilarion; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8662. SLAPAKOV (Slipakov?), Nikolai Abramovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (jud. Bender)

586
(?) SLAVIC, Ana (n. 1900, Lugoj) – casnică (Crăznaru nr. 30); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8663. SLEPENCIUC, Teodor (n. 1907, Chişinău) - mecanic (Abrud nr. 95); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8664. SOPLER (/ SCHOBLER), Leon Bercu (n. 1896, Tecuci) – croitor (Radu Vodă nr. 8); în 1941
pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8665. (?) SOCOL, Osip Stefanovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1219);
8666. SOLOMON, Alexandru - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8667. SOLOMON, Iancu (n. 1902, Dej) - ţesător (Glasului nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8668. SOLOMON, Iosif - în 1942 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu, fiind cercetat pentru spionaj (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2201);
8669. SOLOMON, Marian Iţic - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8670. SOLOMON, Mihai - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 7);
8671. SOLOMON, Simeon (n. 1908, Bacău) – medic (Rahovei nr. 74); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8672. SOLOMON-MENDELSOHN, Elena - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1376); în 1941 pe listele de comunişti cărora
autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p.
3660);
8673. SOLOMOVICI, Fanea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
8674. SOLOMOVICI, Raşela (n. 1915, Bacău) – lucrătoare – în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8675. SOMMER, Leopold (n. 1903, Cernăuţi) – funcţionar (Aleea Vasiliu nr. 1); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8676. SONNFELD, Moise (n. 1912, Bârlad) – funcţionar (Vulturi nr. 60); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8677. SONNREICH, Sigmund - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 8); - executat în lagărul de concentrare de la
Mauthausen la 11 oct. 1940;
8678. SOREANU, Maria (n. 1899, Buzău) – muncitoare (Th. Speranţă nr. 85); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8679. SOROKOVA, Zinaida Iakovlevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1811);
8680. SPAK / SPACU, Moisei Fedorovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 17);
8681. SPEKTOR, Ester Peisovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
8682. SPECTORMAN, Sonia (n. 1916, Orhei) – croitoreasă (Vilturi nr. 125); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8683. SPERBER, Mihai - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8684. SPIVAK, Galina Siliovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 891, doc. 2);
587
8685. SPIVAK, Slik - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8686. SPODHEIM, Marcu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1566);
8687. SPODHEIM, Rene (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8688. SPRINTEN, Fanea Lipovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
8689. SPRINZIU, Feiga (n. 1912, Orhei) – ţesătoare (Căp. Pr. Donescu nr. 11); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8690. SREFIUK, Evghen-Lev - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Cernăuţi);
8691. STADLER, Viktor Petrovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 16);
8692. STALEŞCHI, Vladimir – avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8693. STARCK, Mauriciu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8694. STARIS, Silvestru - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8695. STARKMAN, Antonina Abramovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 19);
8696. STEIBERG, Etea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8697. STEIGMAN, Euzie (n. 1920, Rădăuţi) (Văcăreşti nr. 76) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 17); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8698. STEIN, Anna Isaakovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 880); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8699. STEINBERG, Carol – avocat originar din Huşi, conducător al sovietului comunal din Chişinău
în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice, co-autor al listelor de
executări (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I:
171, 172);
8700. STEINBERG, Emil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 18);
8701. STEINBERG, Froim - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1263)
8702. STEINBERG, Grigore Şmulevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 3);
8703. STEINBERG, Grigore (VIZNER) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1988);
8704. STEINBERG, Şeiva Iţicovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1902);
8705. STEINBERG, D. Fania – funcţionară la biroul „Luvru” din Bucureşti la sfârşitul anilor ‘30, s-a
întors în Basarabia ocupată de sovietici după iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr.
155, ff. 162-172 şi 174-178, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177 şi 180);
8706. STEINBERG, Izo - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8707. STEINBERG / STERNBERG, Pincu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le
stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
588
8708. STEINBOCK / STEINBUK, Şmil - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8709. STEINBRIHEN, Iţic (n. 1913, Tulcea) - pictor (S. Vodă nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8710. STEINER, Andrei (n. 28.VII.1912 Oradea) - în 1936 între studenţii evrei de origine română de
la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi
comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului
Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8711. STEINER, Ladislau - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8712. STEINER, Wolff (n. 1914, Bistriţa) - ţesător (T. Vodă nr. 155); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8713. STEINHARDT, Gertrude (Popa Petre nr. 42) [n.n. verişoara primară a lui Nicolae Steinhardt,
căsătorită cu ziaristul E. Neuman]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8714. STELZER, Adolf - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8715. STEMBERG, Iancu - condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8716. STERN, N. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2241);
8717. STERN, Volf Solomonovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 18);
8718. STERNBERG, Henric Samoilovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2046);
8719. STERNBERG, Iacob – poet, traducător, regizor al ansamblului teatral “Sidy Thal” în perioada
interbelică, unul din cei care după 29 iunie 1940 au plecat în Basarabia Sovietică; rîmas în
U.R.S.S. după război;
8720. STERNBERG, S.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 234);
8721. STERNHAUS, Gache - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 8);
8722. STERNHERN; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8723. STIEGEL, Ioan; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8724. STIPTZER, Albert - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 7);
8725. STOLERU / STOLEAR, Hana Şrulovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1553); în tabelul 3 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8726. STOLERU, Iancu - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863); posibilă identitate cu omonimul care în 1959 era locţiitor al
şefului Direcţiei Spate la Regionala M.A.I. Constanţa);
8727. STRACHMAN, Kalman - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1109);
8728. STRACHMAN, Liuba D. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1596);

589
8729. STRACHMAN / STRAHMAN, Sunea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (Soroca)
8730. STRATIICIUK, Iakov Stepan - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
8731. STREINU, Feiga - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8732. STROMINGER - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 235);
8733. STUMAC, Ludmila Iosifovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 213);
8734. STURM, Albin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 602);
8735. STUTZER, Herman (Haintzer) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8736. SUESSMAN / ZISMAN, Veniamin Solomonovici (Severskii) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1535);
8737. SUHAIA, Tamara Davidovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2004);
8738. SURPER, Mihail - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8739. SU(E)S(S)ER, Ioşca (n. 1898, Storojineţ) – funcţionară (G. Florescu nr. 13); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8740. SUSERMAN, I. Teodor - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
8741. ŞABLI, F.K. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 649);
8742. ŞAFRAN, Sofia (în text transcris din fonetică rusă “ŞOFRAIM”) (n. 1905, SUA) - studentă
(Bucureşti, Romulus nr. 75) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1514);
8743. ŞAFRAN, Rali (în text transcris din fonetică rusă “ŞOFRAIN”) (n. 1907, SUA) - Romulus nr.
75); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 590); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8744. ŞAFRAN, Raisa Semionovna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(judeţul Chişinău)
8745. ŞAIOVICI, Bethi - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); posibilă idenitate cu
“Şaiovici”, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1061);
8746. ŞAIOVICI, Leib (n. 1915) - funcţionar (Moruzi Voievod nr. 13) - în 1941 pe listele de
comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941,
partea I-a, p. 3660) şi simultan pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8747. ŞALET, Betti - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8748. ŞAMBRANOVICI, A.O. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 943);
8749. ŞAMRAI, Feodosia Petrovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1428, doc. 1);

590
8750. ŞAMRAI, Iakov Ivanovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1428, doc. 2);
8751. ŞANDOR, Leia Ruvinovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1465);
8752. ŞANDROVSKAIA Ita Beniaminovna - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău);
8753. ŞAPIRA, Ianc - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8754. ŞAPIRIN, Naum - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 16);
8755. ŞAPIRIN, Polea (n. 1908, Orhei) – funcţionar (Bucur nr. 19) – de fapt Şapirin Polina Isaakovna
- cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar
nr. 2317, doc. 17); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8756. ŞATRAN (Şafran?) – primarul oraşului Vijniţa, în fruntea “comitetului” de primire a trupelor
sovietice în oraş în iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud
Duţu & Botoran I 2003: 168);
8757. ŞELIST, Andrei Dimitrovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1062);
8758. (?) ŞERBAN, Miron - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2340, doc. 3);
8759. ŞEVCENKO, Dănilă Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 991, doc. 1);
8760. ŞIHMONTE, Gavril (n. 1913, Soroca) – funcţionar (Sf. Ion Nou nr. 45); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8761. ŞIMAN, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 16);
8762. ŞIMO / ŞIMA, Geza - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 226);
8763. SISMAN, Frida [posibilă relaţie de rudenie cu Afanasie Şişman, fostul coleg de detenţie al lui
Al. Nicolschi, în anii ’50 ofiţer de Securitate la Galaţi, v. supra]; în tabelul 3 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8764. ŞITO, Copel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1916);
8765. ŞITO, Sura Markovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 930);
8766. ŞLEAHU, Samson (n. Samson ŞLEIZER, fiul lui Herşcu) (20.VII.1915 Călăraşi, Ungheni,
Basarabia – 27.III.1993 Chişinău) – ilegalist, în timpul războiului înrolat în Armata Roşie, din
1957 în redacţia revistei Dnester; prozator în canoanele realismului socialist (v. lucrările
Tovarăşul Manea (1956), După război (1957), Hăul (1968), etc.);
8767. ŞLEAP, Samuel (Hleap) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1060);
8768. ŞLOIM, Lupu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8769. ŞLOIM, Marcu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8770. ŞMIL, David Şloim - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8771. ŞMIL, Şmil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 2310, doc. 10);
591
8772. ŞMILOVICI, Avram (n. 1909, Bârlad) – funcţionar (Z. Olaru nr. 26); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8773. ŞMILOVICI, Dinu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1845);
8774. ŞMILOVICI, Isac - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8775. ŞMILOVICI, Ita-Brana - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 18);
8776. ŞMILOVICI, Marcu (n. 1911, Cahul) - ţesător (Viilor nr. 47) – probabl “Marcel Şmilovici”,
prezent în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8777. ŞMILOVICI, Moise (n. 1918, Roma) – dentist (At. Panu nr. 31); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8778. ŞMULEVICI, Liza Aronovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
8779. ŞOIMU, Ivan Samuilovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Soroca);
8780. ŞOIMU, Samuil - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
8781. SOSNA, Haim - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8782. SMUNIS, Itik - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8783. ŞPRINŢIP, Fania - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1272);
8784. ŞRULOVICI, Anna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 8);
8785. TABACINIC, Sara – evreică basarabeancă prezentă în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 814); foarte plauzibilă relaţie de rudenie cu Sunea
Tabacinic, viitorul Dan Saike, director general în Mossad;
8786. TABACINICOV, Roza - evreică basarabeancă prezentă în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1042);
8787. TABACMAN, D. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8788. TABACMAN, H. - prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv.
225, dosar nr. 1037, doc. 1);
8789. TABANOV, Elizer (Tabacov?) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bender)
8790. TALISMAN, Elias - născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la
Şcoala Superioară Tehnică Germană din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de
origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti,
Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4,
apud Nastasă 2011: 582);
8791. TAMLER, Victor (n. 1912 Brodi, Polonia) – ilegalist, în 1935 membru UTC în Bucureşti, aflat
în atenţia Siguranţei (UM 02600 Bucureşti, fond dosar 948/3, dosar nr. 93, ff. 9-10); prezent şi
în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2041);
8792. TANZER, Ştefan (n. 1907, Arad) – lăcătuş (Făt Frumos nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8793. TARANDAS, Malca - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
8794. TARLEV, Hana Iaakovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Orhei);
592
8795. TARTOVSKI, Solomon Moiseevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
8796. TATAR, Mihai (fiul lui Iosip) – evreu basarabean; prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 767);
8797. TCACIMAN Iosif Isaakovici - prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1956);
8798. TEICHNER, Artur - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8799. TELEFUS, Şulim croitor - în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582,
doc. 16);
8800. TEMPER, Moise - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8801. TENDLER, Arcadie Evseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 406);
8802. TENTIS, Pavel - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8803. TERZIMAN, Izidor – lăcătuş; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8804. TORZIMAN (Goma 2007 indică drept variantă corectă numele “Terziman”) – fost ziarist în
perioada interbelică, după iunie 1940 cu funcţie înaltă în ierarhia instaurată de sovietici în
Basarabia (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I:
171); în mod posibil identic cu TERZIMAN, Alexandru (n. Iţic (Iosif ALTERSOHN) (n.
Stănişeşti-Tecuci, 14.IX.1894 – 1943(?)) ziarist în perioada interbelică la Izbânda; (v. şi
Benjamin & Stanciu 1996: 23);
8805. TESELMAN, Leiba - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8806. TESELSCHI, Eduard - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8807. TESLER / TEZLER, Tiberiu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8808. TIDIUC, Dora (n. 1914, Cernăuţi) (Dr. Marinescu nr. I); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8809. TIHEL, Mendel - condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în
sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 7 febr. 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8810. TIMIRING, Malca (n. 1906, Bălţi) – ţesătoare (Florilor nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8811. TINMAN, Leib - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8812. TIPERFAL, Betty – născută la Romanovka, absolventă de liceu la Ismail, la jumătatea anilor
’30 studentă la Facultatea de medicină a Universităţii “Carol” din Praga, unde se afla pe lista
unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh.
St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr.
600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8813. TISMINEŢKI Buzea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8814. TIZENGEIZEN, E. P. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1041);
8815. TONCANOGHI, Gherş (n. 1910, Chişinău) – bijutier (Carol nr. 36); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
593
8816. TORBAN, Iosif Iakovlevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul
Chişinău)
8817. TOREK, Iosef (n. 1902, Bucureşti) - funcţionar comercial (la o altă intrare în tabel, zugrav)
(Pericle Gheorghiu nr. 31, Bucureşti); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8818. TORPER, Abraham (n. 1910, Cernăuţi) – contabil; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8819. TOTH, Anton (n. 1909, Trei Scaune) - cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8820. TOTH, Gh. Alex. (n. 1921, Bihor) - sudor (Bd. Grand nr. 23); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă
8821. TÖRÖK, Irina (n. 1916, Ungaria) - croitoreasă (Băncii nr. 55); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8822. TRACHTENBERG, Elik Moiseevici - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 894);
8823. TRAHTMAN, Idel (Trachtman?) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(Soroca)
8824. TRAIFLER, Norbert Abramovici - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 3);
8825. TRILER, Todis (Tobias?) (n. 1905, Hotin) – blănar (Orfeu nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8826. TUDOR, Iosif (n. 1904, Trei Scaune) - zidar (lt. Ghinescu Gh. nr. 23); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8827. TUŞINSCHI, Arnold - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1887);
8828. TUTELMAN, N. N. - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 12);
8829. TZAIZLER / CZEIZLER, Martin (fiul lui Farkaş) - cu dosar personal în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2079);
8830. TARAN, Iakov - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
(?) ZAVADA, Victor
8831. ŢIDULCO Vulf Haimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 587);
8832. ŢIHOŢKI Valentin - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8833. ŢIMAN, Leva - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 16);
8834. Ţivnik - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8835. ŢUCHERMAN / ZUCHERMAN, Sara - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8836. ŢUGHEL, David Abramovici [probabil Ziegel, n.n., I.A.] - cu dosar personal în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 17);
8837. TUPRIK, Aizea Davidovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
8838. UMANSCHI / UMANSKAIA, Hova Isaakovna (probabil soră cu Haia Umanschi, v. infra) - cu
fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1584, doc. 2);
8839. UMANSCHI, Haia (n. 1907, Tarutino, Cetatea Albă) - în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă; ţesător (Delea Veche nr. 17) - cu dosar personal în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1570, doc. 3);
594
8840. UNGAR, Dora - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8841. URIEVICI, Levit (n. 1915, Soroca), ţesător (Dudeşti nr. 245); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8842. VAGNER – “cunoscut comunist” din Cernăuţi în 1940 (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155,
ff. 321-32, apud Duţu & Botoran 2003 I: 205);
8843. VAIS / WEIS / WEISS, Iacob - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 11);
8844. VAITHMAN (Weitman?), Arie - condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Lugoj, pedeapsa expirând la 10 februarie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-
8);
8845. VALEŞIN, Ştrul (n. 1912, Bălţi), agent piată (Gemeni nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8846. VALOŞI, Moise (n. 1913, Soroca) – croitor (Prel. Trinităţii, Aleea B. nr. 6); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8847. VASILBERG / WASILBERG, Zigfrid (fiul lui Mihail) - cu fişă personală în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 6);
(?) VASILENKO, Vladimir Sergheevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(oraşul Chişinău)
8848. VASILKOVSKAIA, Golda - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 765; “dosare adiţionale”, p. 7);
8849. VASS, Rebeca - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu
(M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8850. VATMAN, Uşer (n. 1910, Soroca) – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8851. VEGH, Eugen (n. 1908, Ungaria) – caricaturist; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A”
întocmită de Siguranţă;
8852. VEISTS, Filip - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1736);
8853. VELSCHOR, Abram (n. 1913, Cetatea Albă) - muncitor (Iulia Hajdău nr. 2); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8854. VENCZEL, Anton - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8855. VENCZEL / VENŢE, Clein (n. 1901, Bocşa, Caraş) – tâmplar (Crăsnaru nr. 35); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8856. VENDER, Carol - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu, fiind cercetat pentru spionaj(M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2200);
8857. VEREŞ, B(l)um (fiul lui Moise) - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2134);
8858. VESA, D. Ioan (n. 1899, Bihor) - tâmplar ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită
de Siguranţă;
8859. VESNER (WIESNER?), Mihail (n. 1908, Cernăuţi) – lucrător; în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8860. VIDA, Ida (probabil soţia sculptorului Vida Geza) - cu dosar personal în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1835);
8861. VIGAND, Clara - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2160);

595
8862. VIHREV, Abram Naumovici - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1200); în tabelul 4 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940;
8863. VINDERMAN, Schiel (n. 1919 Huşi) – funcţionar (Log. Tăutu nr. 53); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8864. VIRAG, Vera - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 519);
8865. VIRANI, Carol (n. 1914, Bihor) – croitor (Latină nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8866. VIRANI, Gheorghe (n. 1909, Bihor) – industriaş (Latină nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8867. VISECAUTAN, Polea Efrimovna - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B.
din 1940;
8868. VISLIS, Volf Volfovici - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1689);
8869. VODOFIAN, Anton (n. Ucraina) - şofer (Răspîntii nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8870. VOGEL, Eugen - în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia
Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8871. VOGEL, Herşcu – (n. 1903, Botoşani) – avocat (Tache Ionescu nr. 23); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8872. VOGELFAENGER, Herman Arnoldovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 797);
8873. VOLOH, Abram [Woloch] - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din
1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,
dosar nr. 1508); după război stabilit în Bucureşti;
8874. VONBOR, L. Tereza – (n. 1905, Severin) – şezătoare (Văcăreşti nr. 211); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8875. VOVOŞNEŢ, Etibiţchi (n. 1889, Polonia) - bucătar (n. Th. Mazaric nr. 6); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8876. VULAVICI, Abram (n. 1907, Cetatea Albă) - ţesător (Cuza Vodă nr. 34); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8877. VULIH, Asia (fiica lui Solomon) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2083);
8878. VURENBRANDT - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 621, doc. 3); foarte posibil Richard Wurmbrandt, viitorul
pastor;
8879. VYŞOTSCHI, Lev Semenovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 937);
8880. WACHINGER / VASHINGER, Iosif (n. 1912, Bihor); în 1941 pe lista comuniştilor categoria
A” întocmită de Siguranţă;
8881. WASSERMAN, Emil (Şmil) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1727; “dosare adiţionale”, p. 6);
8882. WASSERMAN, Herman (n. 28.I.1913 Moldoviţa) - în 1936 între studenţii evrei de origine
română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând
activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia
Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8883. WASSERMAN, Moise (fiul lui Aizic) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1466);
596
8884. WASSERRMAN, Peisah Favelev - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1726);
8885. WAECHTER / VASCHTER, Gerş (n. 1901, Bălţi) – medic (Griviţei nr. 352); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8886. WECHSLER, Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 9);
8887. WECHSLER, Beno (fiul lui Moise) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 710);
8888. WECHSLER, Car(o)l - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 385; “dosare adiţionale”, p. 7);
8889. WECHSLER / VEXLER, Riven - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8890. WECHSLER / VEXLER, Şaia - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8891. WECHSLER, Clara - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8892. WECHSLER, I.N. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1923);
8893. WECHSLER, Ion - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1739);
8894. WECHSLER, Lupu - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8895. WECHSLER, Maier - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1741);
8896. WECHSLER, Martin - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1740);
8897. WECHSLER, S.O. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 383);
8898. WECHSLER, Ştrul (n. 1918, Soroca) - fotograf (Udricani nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8899. WEIDENFELD, Mordko - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1733);
8900. WEINBERG, Abram Hunovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 4);
8901. WEINBERG, Iancu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1153);
8902. WEINBERG / VINBERG, Isaak Leizerovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (oraşul Chişinău)
8903. WEINBERG, M.I. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1152);
8904. WEINBERG, Misha - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 1);
8905. WEINBERG, Niuka Marcovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1635); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Chişinău)
8906. WEINBERG, N. Sara - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1551);
8907. WEINBERG, Solomon - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1734);
597
8908. WEINSTOCK, Fima - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1387);
8909. WEINRACH, Hertzel - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8910. WEINREB, Ştefan - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 2); posibilă relaţie de rudenie cu Jean Văleanu (v.
supra);
8911. WEINSTEIN / VEINSTEIN, Moise ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8912. WEINSTEIN / VĂINŞTEIN, Nuhăm (n. 1909, Orhei) – funcţionar (Parcul Zamfirescu, nr. 22);
în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8913. WEINSTOCK / VAINŞTOC, Nuhin Rubinovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1387); în tabelul 2 al corespondenţei
P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender);
8914. WEINSTRAUB, Mihai(l) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 15);
8915. (?) WEISER, Erich Munishovich - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 376);
8916. WEISER / WEISLER, Lucien (Nuşon) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1728);
8917. WEISER / VAISER, Haia Iosifovna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940
(jud. Orhei);
8918. WEISFEL(D)ER I.K. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 887);
8919. WEISS, Emanoil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 3);
8920. WEISS / VEIS, Ladislau - condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate
comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei
din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 13 martie 1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff.
297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8921. WEISSBERG, Isac (fiul lui Mordko) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1554); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (Soroca)
8922. WEISSBERG, Simion (fiul lui Isac) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1897);
8923. WEIS(S)HAUS, Eugen - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8924. WEIS(S)MAN, Abraham - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1201);
8925. WEIS(S)MAN, Beti - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1201);
8926. WEIS(S)MAN, Carol (n. 1913, Cernăuţi) – ţesător (Parc Ludovic nr. 9); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8927. WEIS(S)MAN / VEISMAN, Emanuel ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
8928. WEISMAN, Fabian; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8929. WEIS(S)MAN, Gerş Nuhimovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 844);

598
8930. WEIS(S)MAN, Isak Ş. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 696);
8931. WEIS(S)MAN, Iulius - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8932. WEIS(S)MAN, Leonel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2113);
8933. WEIS(S)MAN, Piniu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 378);
8934. WEISMAN, Sara Iosifovna (n. Seindel) - prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-
P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 377)
8935. WEISMAN, Toivi Saevici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
8936. WEIS(S)MAN, T.O. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 827);
8937. WEIS(S)MAN-GRINBERG Ţirla Moiseevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 4);
8938. WEISSMÜLLER, Nicolae (fiul lui Nicolae) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 379);
8939. WEIS(S)TISCH / VASTISCH, Alex (n. 1904, Odorhei) – tipograf (Intr. Libertăţii nr. 12); în
1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8940. WENDER, Siegfried - născut la Jucica Nouă, absolvent de liceu la Viena, la jumătatea anilor
’30 student la Şcoala Superioară Tehnică Germană din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi
evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti,
Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4,
apud Nastasă 2011: 582);
8941. WENGER, Basia Gerşovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1467);
8942. WERNER, Mihai - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 276, doc. 2 şi nr. 2312, doc. 12);
8943. WERTMAN, Evgenia Lvovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 385);
8944. WERTMAN, Raul (n. 1911, Alba) - tapiţer (S. Ludescu nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8945. VIZEL (Wiesel?, n.n.) David Bernard (n. 1909, Borşa) – ţesător (Foişor nr. 49); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; – probabilă identitate cu omonimul cu fişă
personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.
1146);
8946. WIESENTHAL, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 729);
8947. WILICHER, Ghita - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 319);
8948. WINER – medic, şeful sanatoriului din Vijniţa; după 28 iunie 1940, împiedică refugierea
personalului român, rupe drapelul României, vituperând: “A sosit ceasul evreilor!” (Arhiva
M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 168);
8949. WINKLER, Iosif Semenovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 698);
8950. WINTER, Richard - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2414);
599
8951. WITTNER / VITTNER, Eva (Wittner?, n.n.) în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8952. WITTNER / VITTNER, Norbert Leonovici (Wittner?, n.n.) - cu dosar personal în Arhivele
Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1501); în tabelul 2 al
corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8953. WIT(T)ENBERG, Abram (fiul lui David) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 15);
8954. WOHLMAN, Iosif - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1540);
8955. WOLDMAN, Milia-Bronştein - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 150);
8956. WOLF, Ester - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 13);
8957. WOLF, FRANŢISCO - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1743);
8958. WOLLENBERG, Sofia - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1745);
8959. WOLF, Sigismund - în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu
“pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7
aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8960. WOLOCH / VOLOH, Samoil / Samuil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 673);
8961. WROBEL, Ernest - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8962. ZAHARIDES, Wilhelm - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8963. ZAHAROV, Tamara Sergeevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 171);
8964. ZALIC / ŢALIC, A. Abram - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 426);
8965. ZALIC / ŢALIC, Emma - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 189);
8966. ZALMANOVICI, Valerian (fiul lui Constantin) - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 538);
8967. ZALNIC, Carol (n. 1903, Oradea) - cismar (St. Mihăileanu nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8968. ZALTZER / SALZER, Moniu - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 433);
8969. ZALTZMAN / SALTZMAN, Golda (n. 1911, Hotin) (S. Vodă nr. 194); în 1941 pe lista
comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8970. ZAMISLOVSKAIA, Peloaghelia Moiseevna - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B.
din 1940 (jud. Orhei);
8971. ZAMMER, Leopold - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1336);
8972. ZARU, Ivan Ilici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8973. ZASLIS, Wolf Lvovici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 5);
8974. ZEIDER, Peperl (Edinger) - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc
domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
600
8975. ZEIDMAN / ZAIDMAN, Leib - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1648); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (judeţul Soroca);
8976. ZEILICOVICI, ? - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 841 probabil identic cu nr. 432);
8977. ZEILIUG / Zeilic?, Manea (n. 1906, Ungheni, Iaşi) – lucrător (Micşunele nr. 24); în 1941 pe
lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8978. ZEILIK, Zavod Leontevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2096);
8979. ZELENIN, George Iakovlevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 2);
8980. ZELGZER, Ruflea (n. 1914, Soroca) – croitoreasă (Oiţelor nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor
categoria A” întocmită de Siguranţă;
8981. ZELŢER, Aron (fiul lui Samoil) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 864);
8982. ZELŢER, Aron (fiul lui Şmu(e)l) - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1842);
8983. ZELŢER, Isac - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 863);
8984. ZELTER, Rahil Ihilovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1649);
8985. ZELTER, Zaiveid Leibovici (Zelţer / Zeltzer?) - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. –
P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8986. ZELŢER, Zolea - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8987. ZELŢERMAN, Elizaveta Grigorevna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1685);
8988. ZEMLER (ŢEMLER), Moriţ - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2015);
8989. ZEMTSMAN, Aron - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 435);
8990. ZEPLIHAL, Franz - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 14);
8991. ZERNOVOI, Ivan Ivanovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud.
Bălţi)
8992. ZHDANOV / JDANOV, Leonid Klimovich - cu fişă personală în Arhivele Comintern
(INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 424);
8993. ZILBERŞTEIN, Fany - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8994. ZILBERTR(A)UT, M. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 1091);
8995. ZIMCENKO – în 1940 domiciliat în Bucureşti, Calea Moşilor nr. 130, comunist care urmărea
trecerea în Basarabia ocupată de sovietici (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172,
apud Duţu & Botoran 2003 I: 177);
8996. ZING(H)ER / SINGER, Conrad - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond
495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 16);
8997. ZINREICH / SINNREICH, Gabriel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1471);
8998. ZISLIS, Sara Lvovna - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc.25);
601
8999. ZISLIS, Vonver Lvovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul
Chişinău)
9000. ZIŞLER / ZISCHLER, Iankel Ţalikovici - în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din
1940 (jud. Orhei);
9001. ZISMAN, Jac (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de
Siguranţă;
9002. ZISSER, Oskar - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 1379);
9003. ZISSER, I.A. - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 805);
9004. ZISTER, Pavel - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 10);
9005. ZOLTAN, Edith - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
9006. ZOLTAN, Samuil - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 15);
9007. ZONIŞ, Sima Moiseevici - cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
(“România”), inv. 225, dosar nr. 438);
9008. ZSIDO, Nicolae - în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu
obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
9009. ZUCHERMAN / ŢUCHERMAN, M. - cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA,
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 329); probabil ZUCKERMAN / ŢUKERMAN, Mark
Borisovici - în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); cu
dosar personal şi în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar
nr. 1621);
9010. ZUCHERMAN, Israel (n. 1904, Bârlad) - profesor (Brezoianu nr. 22); cu dosar personal şi în
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1536, sub numele
“Izrail Ţucherman”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;

602
 SURSE DOCUMENTARE

Documente oficiale (surse primare)

Colecţia Monitorul Oficial al României, 1940-1949

ARHIVELE Naţionale ale României (2010) – dosare sus-menţionate din colecţiile de fonduri ale C.C.
al P.C.R. deschise accesului public, v. pentru:
 Secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1921-1977) (inventar 3059) (v.
http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/Pdf-
uri/DANIC_Fonduri%20si%20colectii/Fond%20C.C.%20al%20P.C.R.%20Sectia%20Administ
rativ%20Politica.pdf).
 Secţia Administrativ-Politică a C.C. – “Dosare Anexe” (1952-1983) (v. inventarul dosarelor la
http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august%
202010/Administrativ%20politic%20anexe%20final.pdf);
 Secţia Agrară a C.C. – “Dosare Anexe”
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Inventar-Anexe-Agrara.pdf)
 C.C. al U.T.C. – secţia Cadre, litera “A” (1945-1989)
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Fond_CC_al_UTC_Sectia_Cadr
e_Alfabetic_Litera_A[1].pdf);
 Colegiul Central de Partid – Documente interne (1945-1989)
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august
%202010/CCP-Documente_Interne%20final.pdf);
 Secţia Economică a C.C. – “Dosare Anexe” (1950-1989)
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20iulie%2
02010/Economic%20Anexe%20combinat.pdf);
 Secţia Gospodăria de Partid – “Dosare Anexe”
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Inventar-Anexe-
Gospodaria.pdf);
 Secţia Organizatorică a C.C. – “Dosare Anexe”
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Inventar-Anexe-
Organizatorica.pdf);
 Secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. – “Dosare Anexe” (1947-1989)
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august
%202010/Propaganda%20si%20agitatie%20anexe%20final.pdf);
 Secţia Relaţii Externe a C.C. – “Dosare Anexe” (1950-1979)
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august
%202010/Relatii%20externe%20anexe%20final.pdf);
 Relaţii Externe (1958-1965)
(http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/CCPCR-
Relatii%20externe%201958-1965.pdf);
Consiliul de Stat al R.P.R. (1964) Decret nr. 804 din 21 decembrie 1964 pentru conferirea de ordine si
medalii unor muncitori, tehnicieni, ingineri si functionari din cadrul Ministerului Industriei
Usoare (disponibil la http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=20166)

603
------------ (1964) Decret nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine si medalii (disponibil
la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=20351)-
------------ (1963) Decret nr. 557 din 25 septembrie 1963 pentru conferirea “Ordinului Muncii” şi a
Medaliei Muncii” unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul Ministerului Industriei
Petrolului şi Chimiei (disponibil la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=24056)
------------ (1961) Decret nr. 61 din 25 februarie 1963 pentru conferirea de ordine şi medalii unor
redactori de la ziarul “România liberă” (disponibil la
http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00018525&Info=RG9jSWQ9MTY5OCZJbmRleD
1EJTNhJTJmJTVmY2FiaW5ldCUyZmxlZ2lzbGF0aWUlMmZpbmRleCZIaXRDb3VudD02JmhpdHM9OSti
K2UrOTUrOTcrOWEr).
Consiliul de Stat al R.S.R. (1973) Decret nr. 33 din 27 ianuarie 1973 privind conferirea de ordine şi
medaşii unor lucrători ai redacţiei ziarului ‘România liberă’ (disponibil la
http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25000)
------------ (1971) Decret nr. 157 din 4 mai 1971 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste
România (disponibil la http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=27604)
C.N.S.A.S. (f.a.) inventar „Cadrele securităţii” (http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html).
Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006) Raport final.
Bucureşti: Administraţia Prezidenţială (disponibil în format electronic la adresa
http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf).
D.T.I.C. (Defense Technical Information Center) (1959) “Summary of the Rumanian Provincial Press
(22-7 Dec. 1959)”. N.Y.: U.S. Joint Publications Research (disponibil şi la
http://www.dtic.mil/cgi-
bin/GetTRDoc?Location=U2&doc=GetTRDoc.pdf&AD=ADA333728).
International Labour Office (I.L.O.) (1960): “Minutes of the 146th Session of the Governing Body.
Geneva, 24 iunie 1960 (disponibil la
http://www.ilo.org/public/libdoc/ilo/P/09601/09601(1960-146).pdf).
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românescu (f.a.) – colecţia de
fişe matricole penale ale unor deţinuţi din perioada comunismului în România (disponibilă
la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/)
***** (2003) Monitorul oficial al României, partea a III-a “Publicaţii şi anunţuri”, an 171 (XIV), nr.
548, joi, 16 octombrie 2003.
Preşedintele R.S.R. (1981) Decret nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distinctii ale
Republicii Socialiste Romania (disponibil la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26125).
------------ (1979a) – Decretul nr. 38 din 27 ianuarie 1979 privind conferirea de ordine ale Republicii
Socialiste România (disponibil la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25429).
------------ (1979b) Decret nr. 262 din 21 august 1979 privind conferirea de distinctii ale Republicii
Socialiste Romania (disponibil la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26176).
------------ (1978) Decret nr. 7 din 23 ianuarie 1978 privind conferirea de ordine ale Republicii
Socialiste Romania (disponibil la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25996).
Prezidiul M.A.N. (1951) – Decretul nr. 59 din 8 martie 1951 privind acordarea decoratiilor “Ordinul
Muncii” (disponibil la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26668).
------------ (1949a) – Decretul nr. 873 din 20 august 1949 privind acordarea de decoraţii (la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26302)
604
------------ (1949b) – Decretul nr. 267 din 8 martie 1949 privind acordarea Ordinului “Steaua Republicii
Populare Romane” si a “Ordinului Muncii”
(http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25563).
Wolters Kluwer (f.a.) – baza de date “Free Lex” cuprinzând acte normative emise de autorităţile
române începând cu 1840 (disponibilă la
http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentBrowse.aspx?Select=Section&Section=0)

Cărţi de autor, volume

ADORIAN, Gheorghe et al. (1971) Voluntari români în Spania, 1936-1939: Amintiri şi documente.
I.S.I.S.P.; Bucureşti: Ed. Politică.
ANDREESCU, Andreea; Lucian Nastasă; Andrea Varga (2003a) Minorităţi etnoculturale. Mărturii
documentare. Evreii din România (1945-1965). Cluj-Napoca: Centrul de Resurse pentru
Diversitate Etnoculturală.
------------ (2003b) Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România (1956-
1968). Cluj-Napoca: 2003.
ANDREESCU, Gabriel (2003) Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de Resurse
pentru Diversitate Etnoculturală.
BĂRBULESCU, Elena (2009) coord. Documente privind politica sanitară în România (1948-1964).
Cluj-Napoca: Mega.
BALAŞ, Egon (2008) Will to Freedom: A Perilous Journey through Fascism and Communism. New
York: Syracuse University Press.
BEJENARU, Liviu & Florica Dobre et al. (2004) - (coord.) Membrii CC al PCR 1945-1989. Dicţionar.
Bucureşti: Ed. Enciclopedică
BENYAMIN, Lya & S. Stanciu (1996) Evreii din România între anii 1940-1844: Problema evreiască
în stenogramele Consiliului de Miniştri. Bucureşti: Hasefer; F.C.E.R.; C.S.I.E.R.
BERINDEI, Mihnea; Dorin Dobrincu şi Armand Goşu (2009) Istoria comunismului în România.
Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965). C.P.A.D.C.R. Bucureşti:
Humanitas.
BETEA, Lavinia (2001a) Maurer şi lumea de ieri. Cluj-Napoca: Dacia.
------------ (2001b) Lucreţiu Pătrăşcanu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucureşti, Editura
Humanitas, 2001
------------ (1997) Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu. Bucureşti: Evenimentul
Românesc.
BEZVICONI, G. (1972) Necropola capitalei. Bucureşti: Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”; Ed.
Academiei R.S.R.
BOLDUR-LĂŢESCU, Gheorghe (2004) The Communist Genocide in Romania. Happauge, New York:
Nova Science Publishers.
BOTTONI, Stefano (2010) Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944-1965.
Cluj: Ed. Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale & Ed. Kriterion.
BRAUŞTEIN, Iancu (2002/3): Întreprinzători evrei în Moldova, 1879-1950 vol. I (2003) & II (2004).
Iaşi: Junimea – un catalog al documentelor aflate în arhiva direcţiei judeţene Iaşi a
Arhivelor Naţionale, fd. Camerei de Comerţ şi Industrie (disponibil electronic şi la
http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_04.html).

605
----------- (2001/4) Evreii în prima universitate din România, 1860-1950 (vol.I & II.). Iaşi: Dan, Gr.T.
Popa. (disponibil electronic şi la
http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05.html).
BRUCAN, Silviu (1992) Generaţia irosită. Bucureşti: Editurile Univers şi Calistrat Hogaş.
BURCEA, Mihai; Marius Stan; Mihail Bumbeş (2009) Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai
Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Iaşi: Polirom.
BUTNARU, I.C. (1993) Waiting for Jerusalem. Surviving the Holocaust in Romania. Westport, CT:
Greenwood Press.
BUZATU, Gheorghe (2009) coord. România în ecuaţia războiului şi păcii (1939 – 1947) - Aspecte
controversate – (ed. a II-a). Bucureşti: Mica Valahie.
------------- (2008) Antonescu, Hitler, Stalin III. Un raport nefinal. Iaşi: Demiurg.
------------- (2003) România şi marile puteri, 1939-1947 Bucureşti: Ed. Enciclopedică.
------------- (1996) Românii în arhivele Kremlinului. Bucureşti: Univers Enciclopedic.
------------- (1995) Aşa a început Holocaustul împotriva poporului român. Bucureşti: Majadahonda.
BUZATU, Gheorghe & Corneliu Bichineţ (2005) coord. Arhive secrete. Secretele arhivelor (II).
Bucureşti: Mica Valahie.
BUZATU, Gheorghe & Marusia Cîrstea (2010) Europa în balanţa forţelor [vol III.: România şi proba
labirintului (1939-1989)]. Iaşi: TIPO Moldova.
BUZATU, Gheorghe & Mircea Chiriţoiu (1998) Agresiunea comunismului în România: documente din
arhivele secrete, 1944-1989 (vol. II). Bucureşti: Paideia.
BUZATU, Gheorghe; Stela Cheptea şi Marusia Cîrstea (2011) Istorie şi societate (Vol. III). Bucureşti:
Mica Valahie.
CAJAL, Nicolae & Harry Kuller (2004) Contribuţia evreilor din România la cultură şi civilizaţie.
Bucureşti: Hasefer.
CARMELLY (Steigman), Felicia (1997) (ed. engl.) Shattered! 50 Years of Silence. History and Voices
of the Tragedy in Romania and Transnistria. Toronto: Abbeyfield Publishers.
CARP, Matatias (1948) Cartea Neagră: suferinţele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste,
1940-1944. Vol. II-A: Pogromul de la Iaşi. Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi
Artă Grafică “Dacia Traiană”.
------------- (1947) Cartea Neagră: suferinţele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste, 1940-
1944. Vol. III: Transnistria. Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Artă Grafică
“Dacia Traiană”.
------------- (1946) Cartea Neagră: suferinţele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste, 1940-
1944. Vol. I.: Legionarii şi rebeliunea. Bucureşti: Atelierele Grafice Socec & Co., S.A.R.
CĂTĂNUŞ, Dan & Ioan Chiper (ed., et Gheorghe Neacşu) (1999) - Cazul Ştefan Foriş. Lupta pentru
putere în P.C.R. de la Gheorghiu-Dej la Ceauşescu. Documente (1940-1968). Bucureşti:
Vremea.
CÂMPEANU, Pavel (2002) Ceauşescu, anii numărătorii inverse. Iaşi: Polirom.
------------- (1990) Exit: toward post-Stalinism. Armonky; NY: M.E. Sharpe.
CIOBANU, Vasile & Sorin Radu (2008), coord. Partide politice şi minorităţi naţionale din România în
secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
CIORĂNESCU, George (1993) Bessarabia: Disputed Land between East and West. Bucureşti: Ed.
Fundaţiei Culturale Române.
CIOROIANU, Adrian (2005) Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc.
Bucureşti: Curtea Veche.
COHEN, Mitchell (1994) The Wager of Lucien Goldmann: Tragedy, Dialectics, and A Hidden God.
Princeton, NJ: Princeton University Press.
CONSTANTINIU, Florin (1999) O istorie sinceră a poporului român (ed. a 2-a). Bucureşti: Univers
Enciclopedic.
606
COSMA, Neagu (1994) Din culisele Securităţii (colecţia Cupola). Bucureşti: Globus.
COSMA, Viorel (2006) Muzicieni din România (vol. IX: Ş-Z). Bucureşti: Ed. Muzicală.
CUTIŞTEANU, Sorin & Gheorghe I. Ioniţă (1981) Electoratul din România în anii interbelici:
mişcarea muncitorească şi democratică în viaţa electorală din România. Cluj-Napoca:
Dacia.
DELEANU, Iulia (2005) Kadiş pentru mama mea. Cluj-Napoca: Kriterion.
DELETANT, Dennis (2001) Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc,
1948-1965. Iaşi: Polirom.
------------ (1999) Communist terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965.
London: C. Hurst & Co.
------------- (1995a) Ceauşescu şi securitatea. Bucureşti: Humanitas.
------------- (1995b) Ceauşescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989.
London: Hurst.
DIAMANT, David (1979) Combattants juifs dans l’armee républicaine espagnole, 1936-1939. Paris:
Renouveau.
DOBRE, Florica (coord.) et al. (2006) Securitatea. Structuri-cadre, obiective şi metode (1948-1967).
Bucureşti: C.N.S.A.S.
------------- (coord.) et al. (2004) Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Bucureşti: Ed. Enciclopedică.
DOBRINCU, Dorin & Constantin Iodachi, ed. Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a
agriculturii în România, 1949-1962. Iaşi: Polirom.
DUMITRESCU, Aurelian Titu (2005) Parada (Autobiograafie). Bucureşti: Semne
DUŢU, Alesandru et al. (2002) România: Viaţa politică în documente – 1950. Bucureşti: Arhivele
Naţionale (disponibil la
http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/1950/1950_pdf.pdf)
DUŢU, Alesandru şi Constantin Botoran (2003) coord. Situaţia evreilor din România (vol I, 1939-
1941). Bucureşti: Ed. Ţara Noatră.
ELIADE, Mircea (1990) Autobiography. Vol I.: 1907-1937, Journey East, Journey West. Chicago:
University of Chicago Press.
F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) (2008) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor
din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
FRUNZĂ, Victor (1990) Istoria stalinismului în România. Bucureşti: Humanitas.
GALLAGHER, Tom (2005) Theft of a Nation: Romania since Communism. London: Hurst & Co.
GAGYI, József (2004) A krízis éve a Székelyföldön, 1949. Miercurea Ciuc: Pro-Print Könyvkiadó.
GAVRILĂ-OGORANU, Ion şi Lucia Baki Nicoară (1999) Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc.Vol III.
Timişoara: Marineasa.
GEORGES-PICOT, Grégoire (2000) L'innocence et la ruse: des étrangers dans la Résistance en
Provence, 1940-1944. Paris: Tirésias.
GEORGESCU, Titu (1997) Istoria românilor. Bucureşti: Ed. Fundaţiei “România de Mâine”.
GEORGESCU, Vlad (1993) Istoria românilor de la origini până în zilele noastre (ed. a 3-a).
Humanitas: Bucureşti.
GERRITS, André (2009) The Myth of Jewish Communism. Brussels: Éditions scientifiques
internationales.
------------- (1991) Politică şi istorie. Cazul comuniştilor români. Bucureşti: Humanitas.
GLASS, Hildrun (2002) Minderheit zwischen zwei Diktaturen: zur Geschichte der Juden in Rumänien,
1944-1949. München: Oldenbourg.
GOMA, Paul (2008) Jurnal 2008 (disponibil la
http://www.romanimea.com/pdf/PaulGoma/LRP_JURNAL_2008.pdf)
------------ (2007) Săptămâna Roşie, varianta ian. 2007 (disponibilă la
http://paulgoma.free.fr/paulgoma_pdf/pdf/FRP_SAPTAMANA_ROSIE_ianuarie_2007.pdf)
607
------------ (1990) Gherla. Bucureşti: Humanitas.
HAGIU, I. (1996) Dicţionarul presei literare româneşti, 1790-1990. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale
Române.
HANSEN, Michael Ritivoi (2011) The Message. Bloomington, IN: Xlibris.
HILLGRUBER, Andreas (1994) Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu, Bucureşti: Humanitas
(traducerea ediţiei în limba germană din 1965, Wiesbaden: Fritz Steiner).
HEUMOS, Peter (2004) Europäischer Sozialismus im Kalten Krieg. Briefe und Berichte, 1944-1948.
Frankfurt am Main: Campus.
HODOŞ, George (1987) Show Trials. Stalinist Purges in Eastern Europe, 1948-1954. New York:
Praeger.
IERUNCA, Virgil (1990) Fenomenul Piteşti. Bucureşti: Humanitas.
IOANID, Radu (2005) Răscumpărarea evreilor. Iaşi: Polirom.
IONIŢOIU, Cicerone (2006) Genocidul din România. Repere în procesul comunismului, ed.
electronică, Apologeticum, disponibilă la https://www.semperfidelis.ro/request.php?49
------------ (2000) Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar (vol. I-
IX). Bucureşti: Ed. Maşina de scris (disponibil online la
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/)
------------ (1985) Morminte fără cruce. Contribuţii la cronica rezistenţei româneşti împotriva dictaturii
(vol.III) Freiburg: Coresi (disponibilă în format electronic şi la adresa
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte3/).
OPREA, Ion. N. (2007) Bârladul în presa vremurilor: de la revista “Păreri” la ziarul “Steagul Roşu”
– 1932-1949. Iaşi: Ed. P.I.M.
JELA, Doina (2001) Lexiconul negru: unelte ale represiunii comuniste, Bucureşti: Humanitas.
KULLER, Harry (2008a) coord. Evreii din România. Breviar bibliografic. Bucureşti: Hasefer.
KUNZE, Thomas (2009) Nicolae Ceauşescu. Eine Biographie (ed. a 3-a). Berlin: LVD GmbH.
LEVY, Robert (2002) Gloria şi decăderea Anei Pauker. Iaşi: Polirom.
LUNGU, Vasile (1997) Viaţa lui Tudor Vianu. Bucureşti: Minerva.
LUSTIGER, Arno (1994) Zum Kampf auf Leben und Tod! : das Buch vom Widerstand der Juden,
1933-1945. Köln: Kiepenheuer & Witsch.
MANU, George [Testis Dacicus] (2011) În spatele Cortinei de Fier: România sub ocupaţie rusească.
Bucureşti: Mica Valahie.
MARINESCU, Otilia & Ana-Maria Brezezovski (2003) Personalităţi maramureşene – aniversări: Vida
Gheza. Baia Mare: Biblioteca judeţeană “Petre Dulfu” (disponibil la
http://www.bibliotecamm.ro/caiete/gheza_vida.pdf).
MĂRGHITAN, Liviu & Ioan Mancaş (2008) Academicienii Iaşilor (secolele XIX-XX). Arad: Ramira.
MEYER, Peter et al. (1953) The Jews in the Soviet Satellites. New York: The American Jewish
Comittee
MIHĂILESCU, Ştefania (2006) Din istoria feminismului românesc: Studii şi antologie de texte (1929-
1948). Iaşi: Polirom.
MIRCU, Marius (1998) M-am născut reporter. Tel Aviv: Glob-Papyrus.
MOCANU, Marin Radu (2003) Literatura română şi cenzura comunistă (1960-1971). Bucureşti:
MÓZES, Tereza (1997) Evreii din Oradea. Buureşti: Hasefer.
MURGESCU, Bogdan (2001) coord. Istoria României în texte. Bucureşti: Corint.
NAGY, Mihály Zoltán & Gabór Vincze (2008) Autonomişti şi cebtralişti. Enigmele unor decizii
istorice: Transilvania de Nord din septembrie 1944 până în martie 1945. Cluj-Napoca:
Fundaţia C.R.D.E.
NASTASDĂ, Lucian (2011) ed. Antisemitismul universitar în România (1919-1939). Cluj: Ed.
Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

608
------------- & Levente Salat (2003) Maghiarii din România şi etica minoritară (1920-1940). Cluj-
Napoca: Ed. C.R.D.E.
NEGRICI, Eugen (1996) coord. Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă.
Bucureşti: PRO.
NICULAE, Cornel Dan (2004) Ofensiva iudaismului asupra României. Bucureşti: Carpathia Rex.
NICULESCU-MIZIL, Paul (2003) O istorie trăită. Memorii (Vol II.) Bucureşti, Moscova, Praga,
Bologna. Bucureşti: Democraţia.
NEUMANN, Victor (1996) Istoria evreilor din România. Timişoara: Amarcord.
OIŞTEANU, Andrei (2001) Imaginea evreului în cultura română. Bucureşti: Humanitas.
OLTEANU, Cristina Liana (2003) ed. Femeile în România comunistă, Bucureşti: Politeia-SNSPA.
OPREA, Ion N. (2007) Bârladul în presa vremurilor. Iaşi: P.I.M.
OPREA, Marius (2002) Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente, 1949-1989. Iaşi:
Polirom.
OPREA, Nedelcu; Ion Petrulia şi Gheorghe Hîncu (1973) Cultura, ştiinţa şi arta în judeţul Galaţi:
dicţionar bibliografic. Galaţi: Biblioteca “V.A. Urechia”.
PALTY, Sonia (1992) Evrei, treceti Nistrul! Bucureşti: Ministerul Informaţiilor Publice (v.
http://www.scribd.com/doc/41258979/evrei-treceti-nistrul).
PANDREA, Petre (2000) Memoriile mandarinului valah. Bucureşti: Albatros.
PARASCHIVESCU, Miron Radu (1994) Jurnalul unui cobai. Bucureşti: Dacia.
PINAY, Maurice (1967) The Plot Against the Church. Los Angeles: St. Anthony Press.
PINTILIE, F. (2003) Serviciul Special de Informaţii din România (1939-1947) (vol. I). Bucureşti: Ed.
Academiei Naţionale de Informaţii.
PRESTON, Paul, Michael Partridge şi Piers Ludlow (2005) British Documents on Foreign Affairs.
London, Foreign Office: LexisNexis.
RAŢIU, Gheorghe (1996) Raze de lumină pe cărări întunecate. Bucureşti: PACO.
RĂDULESCU-ZONER, Şerban; Daniela Buşe; Beatrice Marinescu (1995) Instaurarea totalitarismului
comunist în România. Bucureşti: Cavallioti.
ROMAN, Petre (2000) Libertatea ca datorie. Bucureşti: Paideia.
ROSEN, Moses (1990) Primejdii, încercări, miracole. Bucureşti: Hasefer.
ROTH, Andrei (1999) Naţionalism sau democratism?. Târgu Mureş: Pro Europa.
ROTMAN, Liviu (2004) Evreii din România în perioada comunistă, 1944-1965. Iaşi: Polirom.
ROZEN, Marcu (2006) The Holocaust under the Antonescu Government (ed. a IV-a). Bucureşti:
Hasefer, A.E.V.R.H. (disponibil la http://www.survivors-
romania.org/text_doc/the_holocaust_under_the_antonescu_government.htm)
SANDACHE, Cristian (2006) Literatură şi propagandă în România lui Gheorghiu-Dej. Bucureşti:
Mica Valahie.
SCURTU, Ioan (1982) Viaţa politică din România, 1918-1944. Bucureşti: Albatros.
------------ & BUZATU, Gheorghe (1999) Istoria românilor în secolul XX. Bucureşti: Paideia.
SEBASTIAN, Mihail (1996) Jurnal (1935-1944). Bucureşti: Humanitas.
SFETCU, Paul (2000) 13 ani în anticamera lui Dej. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române.
SOLOMON, Max (2004) La 90. Bucureşti: Liternet.
SOLOMOVICI, Teşu (2004) Securitatea şi evreii (I): Teroare, crime, turnători, colaboraţionişti.
Bucureşti: Ziua.
------------ (2003) Securitatea şi evreii (I): Despre călăi şi despre victime. Bucureşti: Ziua.
------------ (2001) România Judaica (vol. I şi II). Bucureşti: Ed. Teşu.
STĂNESCU, Mircea (2010) Reeducarea în România comunistă (1948-1952). Aiud, Suceava, Piteşti.
Iaşi: Polirom.
STROM, Yale (2002) The Book of Klezmer: The History, the Music, The Folklore. Chicago Review
Press.
609
ŞINCA, N. Florin (2006) Din istoria poliţiei române. Între onoare şi obedienţă. Bucureşti: RCR Print.
TĂNASE, Stelian (1998) Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej. Bucureşti: Humanitas.
TISMĂNEANU, Vladimir (2005) Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului
românesc. Iaşi:Polirom.
------------ (2003) Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism. Berkeley;
CA: University of California Press.
------------- (1998) Arheologia Terorii. Bucureşti: All.
------------- (1997a). Reinventarea Politicului. Iaşi: Polirom.
------------- (1997b) Mizeria utopiei: criza ideologiei în Europa Răsăriteană. Iaşi: Polirom.
------------- (1995) Fantoma lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bucureşti: Univers.
------------- & Cristian Vasile (20008) Perfectul acrobat Leonte Răutu. Măştile răului. Bucureşti:
Humanitas.
TRONCOTĂ, Cristian (2006) Torţionarii. Istoria instituţiei securităţii regimului comunist din
România, 1948-1964. Bucureşti: Elion.
------------- (2003) Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaţii şi Securitate ale regimului
comunist din România, 1965-1989. Bucureşti: Elion
------------- (2003b) Istoria Securităţii regimului comunist din România. 1948-1964. Bucureşti: Ed. Ion
Cristoiu.
------------- (1999). Istoria serviciilor secrete româneşti. De la Cuza la Ceauşescu. Bucureşti: Ed. “Ion
Cristoiu”.
TUDOR, Alina & Dan Cătănuş (2000) Amurgul ilegaliştilor. Plenara PMR din 9-13 iunie 1958.
Bucureşti: Vremea.
ŢUGUI, Gheorghe (1979) Evoluţia Partidului Social-Democrat din România de la frontul unic la
partidul unic (martie 1944 – februarie 1948). Bucureşti: Ed. Politică.
VAN DER LINDEN, Marcel (ed. 1992) Von der Oktoberrevolution zur Perestroika: Der westliche
Marxismus und die Sowjetunion. Dipa (disponibil la
http://www.kommunismus.narod.ru/knigi/pdf/Marcel_van_der_Linden_-
_Von_der_Oktoberrevolution_bis_zur_Perestroika_Teil_1.pdf).
VÁGÓ, Béla (1981) ed. Jewish Assimilation in Modern Times. Boulder, CO: Westview Press.
VASILE, Cristian (2010) Literatura şi artele în România comunistă. Bucureşti: Humanitas.
VERDERY, Katherine (1995) National Ideology under Socialism: Identity and Cultural Politics in
Ceasuşescu’s Romania. Berkeley, Los Angeles; CA: University of California Press.
------------ (1994) Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu. Bucureşti: Humanitas.
VIANU, Lidia (1998) Censorship in Romania. Budapest: Central European University Press.
VOICU, George (2000) Zeii cei răi. Cultura conspiraţiei în România postcomunistă. Iaşi: Polirom.
VULTUR, Smaranda & Adrian Onică (2009) eds. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de
Vest.
WASSERSTEIN, Bernard (2000) Dispariţia diasporei: evreii din Europa începând cu 1945. Iaşi:
Polirom.
WATTS, Larry (2011) Fereşte-mă, Doamne, de prieteni: Războiul clandestin al blocului sovietic cu
România. Bucureşti: RAO.
WEXLER, Teodor şi M. Popov (2002) Anchete şi procese uitate, 1945-1960: documente. Vol. II.
Bucureşti: Fundaţia W. Filderman.
ZAHARIUC, Paul (2009) Întâmplări din vremea Ciumei Roşii. Iaşi: PIM.

610
Capitole în volume
ANCEL, Jean (2005) “’The New Jewish Invasion’ – The Return of the Jews from Transnistria”, pp.
231-256 în David Bankier (ed.) The Jews are Coming Back : The Return of the Jews to their
Countries of Origin after WWII. Jerusalem: Yad Vashem.
BADRUS, Nadia (2008) “Identitate etnică, parcurs bibliografic şi opţiuni politice. Evreii din România
şi comunismul”, pp. 252-262 în Vasile Ciobanu & Sorin Radu, coord. Partide politice şi
minorităţi naţionale din România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
BANU, Florian (2009) “Securitatea şi arestarea ‘duşmanilor poporului’ (1948-1953)”, pp. 416-26 în
Stela Cheptea şi Gheorghe Buzatu (coord), Convergenţe istorice şi geopolitice. Omagiu
profesorului Horia Dumitrescu. Iaşi: Demiurg.
------------ (2008) “Prezenţa minoritarilor evrei în structurile Securităţii – între mit şi realitate”, pp. 320-
330 în Vasile Ciobanu & Sorin Radu, coord. Partide politice şi minorităţi naţionale din
România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
------------ (2007) “’Strămoşii’ Securităţii - structuri de poliţie politică din România în perioada 23
august 1944-30 august 1948”, pp. 456-484 în Aurel Pentelescu şi Gavril Preda (eds.) Clipe
de viaţă. Comandorul dr. Ilie Manole la 60 de ani, Ploieşti: Karta-Graphic.
BANU, Florian (2001) “Profilul angajatului Securităţii în anii ‘50”, pp. 81-88 în Gheorghe Onişoru,
coord. Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă. Bucureşti:
C.N.S.A.S.
BRATU, Lava G. (2008) “Momente din istoria învăţământului muzical interbelic reflectate în presa
timişoreană”, pp. 431-47 în Analele Banatului, S.N. Arheologie-Istorie, XVI (2008),;
Timişoara: Muzeul Banatului.
BRÂNCUŞI, Petre (2006) „Incursiune în istoria muzicii româneşti – partea I” [manuscris din 1995],
pp. 107-211 [cap. III] în Titu Pânişoară, (coord. vol.) Simpozionul Naţional “Prof. univ. dr.
muzicolog Petre Brâncuşi”, ediţia a IV-a, 4 iunie 2006, Târgu Jiu. Ed. Măiastra (disponibil
la http://www.petrebrancusi.ro/assets/pdf/vol4/cap3.pdf).
----------- (2005) “Din presa vremii (3 iulie 1959 – 1960)” [colecţie a unor articole semnat în perioada
delimitată de P. Brâncuşi], pp. 99-150 în Titu Pânişoară şi Ion Şoldea, (coord. vol.)
Simpozionul Naţional “Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi”, ediţia a III-a,5 iunie
2005, Târgu Jiu. Ed. Măiastra
(disponibil la http://www.petrebrancusi.ro/vol3.html).
DUICĂ, Camelia (2001) “Criterii de recrutare a cadrelor M.A.I., pp. 51-61 în Gheorghe Onişoru,
coord. Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă. Bucureşti:
C.N.S.A.S.
ELIAS, Mişu (2009) “Anul viitor ne întâlnim la Ierusalim”, pp. 253-73 în Smaranda Vultur & Adrian
Onică ed. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
KORNIS, Geza (2009) “Fragmente din memorie”, pp. 213-38 în Smaranda Vultur & Adrian Onică ed.
Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
ONIŞOR, Daniel (2009) “Diplomaţia României şi ecuaţia păcii”, pp. 193-310 în Gh. Buzatu (coord.)
România în ecuaţia războiului şi păcii (1939-1947) (ed. a II-a). Bucureşti: Mica Valahie.
OPRIŞ, Petre (2005) “Despre numărul membrilor Partidului Comunist din România, la 23 august
1944”, pp. 156-76 în Cornel Carp (coord) România în contextul internaţional la sfârşitul
celui de-al doilea război mondial. Studii şi comunicări. Bucureşti: Ed. centrului Tehnic-
Editorial al Armatei.
IACOB, Gheorghe (1996), “Structura etnică a României în secolul XX”, pp. 170-81 în Adrian Nicolau
şi Gilles Ferréol, Minoritari, marginali, excluşi, Iaşi: Polirom.

611
IONEL, Oana (2012) “Lotul ’24 februarie 1945’. Propagandă şi înscenare judiciare”, pp. 149-152 în
Caietele CNSAS, an III, 1(5): 2010 (publicat ca volum în 2012 la Ed. CNSAS, Bucureşti).
------------ (2001) “Secţia organelor conducătoare de partid, sindicale şi ale UTM a C.C. al PMR.
Aspecte privind evidenţa cadrelor (1952), pp. 251-70 în Gh. Onişoru, coord. Totalitarism şi
rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă. Bucureşti: CNSAS.
IONESCU-Gură (2010) “Serviciul Dislocări şi Domicilii Obligatorii (S.D.D.O.) din cadrul Ministerului
Afaceri Interne (1954-1956) pp. 87-102 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS anII: 1(3): 2009.
IONIŢĂ, Nicolae (2012) “Fişe biografice ale şefilor direcţiilor regionale de securitate de la sfârşitul
anilor ‘50”, pp. 7-60 în în Caietele CNSAS, an III, 1(5): 2010 (publicat ca volum în 2012 la
Ed. CNSAS, Bucureşti).
------------ (2010) “Politica de cadre în Securitate. Schimbarea cadrelor medii de conducere (1958-
1967)” pp. 23-53 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS anII: 1(3): 2009.
KULLER, Harry (2010) “Intelighenţia evreiască în anii comunismului local. Consideraţii preliminare şi
studiu de caz”, pp. 168-192 în Liviu Rotman (coord.), Camelia Crăciun şi Ana-Gabriela
Vasiliu, Noi perspective în istoriografia evreilor din România. Bucureşti: Hasefer.
------------ (2008b) “La a 60-a aniversare a statului Israel”, pp. 11-34 în F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H.
Kuller) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România. Bucureşti:
C.S.I.E.R.
------------- (2008c) “Documentar-anexă: Sioniştii sub ‘lupa’ Siguranţei şi Securităţii. 1925-1949”, pp.
135-208 în F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei
istorice a evreilor din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
LUNGU, Ivan (2009) “Slavă Domnului, nu ne-au luat”, pp. 239-52 în Smaranda Vultur & Adrian
Onică ed. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
MORARU, Pavel (2008) “Reflecţii ale istoriografiei ruse asupra contribuţiei evreilor la mişcarea
comunistă”, pp. 299-319 în în Vasile Ciobanu & Sorin Radu, coord. Partide politice şi
minorităţi naţionale din România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
NEAGOE, Elis (2001) “Trecerea în rezervă a cadrelor M.A.I. între uz şi abuz”, pp. 62-70 în Gheorghe
Onişoru, coord. Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă.
Bucureşti: C.N.S.A.S.
ORMENIŞAN, Teodora (2008) “Câteca consideraţii despre antisemitism şi comunism”, pp. 120-25 în
F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a
evreilor din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
PETCU, Adrian Nicolae & Denisa Bodeanu (2010) “Contribuţii la întocmirea unui dicţionar al
ofiţerilor de Securitate (problema culte-secte” pp. 55-69 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS
anII: 1(3): 2009.
PLEŞA, Liviu (2012) “Cadrele Securităţii în anul 1968”, pp. 61-82 în Caietele CNSAS, an III, 1(5):
2010 (publicat ca volum în 2012 la Ed. CNSAS, Bucureşti).
------------ (2010) “Cadrele de conducere din Direcţia Regională de Securitate Cluj. Date biografice
(I)”, pp. 119-132 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS an II: 1(3): 2009.
POPOVICI, Dinu (2010) “Un remarcabil volum de muzicologie: ‘George Breazul şi istoria nescrisă a
muzicii româneşti’ de Petre Brâncuşi”, pp. 244-318 în Titu Pânişoară şi Cristian Brâncuşi,
(coord. vol.) Simpozionul Naţional “Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi”, ediţia a
VIII-a, 22 mai 2010, Târgu Jiu. Târgu Jiu: Măiastra (disponibil la
http://www.petrebrancusi.ro/vol8.html).
ROŞCA, Mariana (2003) “Când şi de ce a apărut sintagma ‘Şcoala clujeană de psihologie’”, pp. 137-62
în Anuarul Institutului “George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom V.
ROTMAN, Liviu (1994) “Romanian Jewry: The First Decade after the Hoocaust”, pp. 287-8 în
Randolp L. Braham, ed. The Tragedy of Romanian Jewry (seria East European Monographs,

612
 nr. 404). New York: Rosenthal Institute for Holocaust Studies; Graduate Center / The City
University of New York.
TISMĂNEANU, Vladimir (1991) “The Tragicomedy of Romanian Communism” pp. 121-74 în Ferenc
Feher & Andrew Arato, ed. Crisis and Reform in Eastern Europe. New Brunswick, New
Jersey: Transaction Publishers.
------------- (1989b) “The Tragicomedy of Romanian Communism”, în forma unui raport de cercetare
sub egida National Council for Soviet nd East European Research, în beneficiul Foreign
Policy Research Institute (disponibil la http://www.ucis.pitt.edu/nceeer/1989-903-04-2-
Tismaneanu.pdf).
TRIŞCU, Aurelian (2002) “Constructori şi demolatori”, în Romulus Ruşan (2003), ed. Analele Sighet
10. Anii 1973-1989; Cronica unui sfârşit de sistem. Comunicări prezentate la Simpozionul
de la Memorialul Sighet (5-7 iulie 2002). Bucureşti: Ed. Academia Civică (disponibil la
http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=915%3Aa
nalele-sighet-10-anii-1973-1989-cronica-unui-sfarit-de-sistem-&catid=59%3Ao-carte-pe-
zi&Itemid=167&lang=ro)

Articole (reviste)

ADAMEŞTEANU, Gabriela (2006) “De ce noi? (II) Despre eroism, despre maniheism”. Observator
cultural nr.73 (329) (13-19 iulie) (disponibil la
http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=7237)
ARACHELIAN, Vartan (2010) “Operaţiunea ‘Îmbogăţirea’: ‘Reprezentanţii proletariatului victorios’
dau iama prin casele ‘exploatatorilor’”. Historia nr 108 (dec. 2010) (disponibil la
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/operatiunea-imbogatirea-reprezentantii-
proletariatului-victorios-dau-ia).
BANU, Florian (2005) “Adevăr şi ficţiune în documentele Securităţii”. Analele ştiinţifice ale
Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Istorie, tom LI, 375-392
------------- (1999) “Activitatea casei de administrare şi supraveghere a bunurilor inamice (1945-1947)”.
Xenopoliana VII (1-2): 45-66.
BANU, Luminiţa şi Florian Banu (2008) “Consilierii sovietici şi activitatea orgnelor represive ale
regimului comunist din România (1944-1964)”. Analele Universităţii “Dunărea de Jos” din
Galaţi, seria 19, tom VII, pp. 197-222.
BETEA, Lavinia (2005) “Glorie şi decădere. Ancheta soţiei ‘trădătorului’ Vasile Luca”. Jurnalul
Naţional. 17 mai 005 (disponibil la http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/glorie-
si-decadere-44881.html).
BRĂTESCU, Gheorghe (2007) “La centenarul conferenţiarului dr. Paul Pruteanu, eminent teoretician
şi organizator sanitar”. Revista medicală română 4(LIV): 251-3.
BRUMARU, Ada (2006) “Câteva gânduri despre Laurenţiu Profeta”. Realitatea evreiească nr. 268
(1058): 17; 25 august – 15 septembrie.
CATALAN, Gabriel (2009) “Teatrul şi muzica din România în primii ani de comunim (I)”, pp. 187-
202 în revista Revista Arhivelor nr. 1 (LXXXVI)/2009, editată de Arhivele Naţionale ale
României.
CATALAN, Gabriel şi Mircea Stănescu (2004) “Scurtă istorie a Securităţii”. Sfera politicii XII (109):
38-53.

613
CAZIMIR, Ştefan (2005) “De la A. Mirea la Maiakovski”. România literară nr. 29/2995 (disponibil la
http://www.romlit.ro/de_la_a._mirea_la_maiakovski)
CĂLINESCU, Matei (2005) “Dificultatea de a fi evreu român”. Contemporanul. Ideea Europeană nr
10 (accesibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=7418)
CONSTANTIN, Letiţia (2009) “Editura Cartea Rusă”. România literară, nr. 25 (26 iunie), pp. 16-8.
------------ (2009b) “Instrumente ale ‘agitaţiei culturale’ în perioada 1944-1954: Revista Veac Nou şi
scriitorii români”. România literară, nr. 19 (12 iunie), p. 20-21.
COROBCA, Liliana (2008) “Procesul de epurare a cărţilor”. Stare de urgenţă I (8) (decembrie 2008):
15.
------------ (2008b) “Poveste cu cenzori”. Observator cultural 405 (ian. 2008) (disponibil şi la
http://www.observatorcultural.ro/Poveste-cu-cenzori*articleID_18997-
articles_details.html).
------------ (2008c) “Culisele cenzurii comuniste”. Asymetria, martie 2008 (disponibil la
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=563).
CRĂCIUN, Corneliu (2009) “’Uniunea Patrioţilor’ în Bihor (1945)”. Crisia. An 2009, pp. 299-310.
Oradea: Muzeul Ţării Crişurilor.
------------ (2007) “Comitetul Democrat Evreiesc (Bihor-Oradea) – între promisiunea loialităţii şi
eşuarea în trădare”. Crisia, an 2007 (revistă anuală), pp. 173-91. Oradea: Muzeul Ţării
Crişurilor.
CRISTOIU, Ion (2011) “1945-1050: Paranoia arestării cărţilor”. Historia, iulie 2011 (disponibil la
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/1945-1950-paranoia-arestarii-cartilor).
DAN, Peter (2011) “Model, alternative şi narcisimul micilor diferenţe”. Observator cultural, nr. 573
(disponibil şi la
http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=25284&pageID=
1).
DATCU, Ioan Anton (2009) “Egalitatea demagogică”. Pagini româneşti, iunie 2009 (disponibil la
http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06094&searchstring=1).
------------ (2008) “Închisoarea Piteşti, demenţa bestialităţii”. Pagini româneşti, nr. 6/2008 (disponibil
la http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06081&searchstring=1)
DOGARU, Bogdan Constantin (2010) “Organizaţii evreieşti din Focşani sub lupa Siguranţei şi
Securităţii”. Milcovia, seria a III-a, an VI, nr. 10 (ian.-iun. 2010), pp. 71-85. Focşani: Terra.
DOMENICO, Viorel (2005) “Dicţionarul marilor cineaşti români: Posmantir, Tudor”. Viaţa militară
4(6) (dec. 2005): 51-2.
DORIAN, Dorel (2006) “In memoriam Sorin Cunea”. Realitatea evreiească 268 (1058): 17; 25 august
– 15 septembrie.
DURNRA, Victor (2002) “Misterioasa viaţă a Soranei Gurian”. România literară nr. 20 (21-27 mai
2002) (disponibil la http://www.romlit.ro/misterioasa_via_a_soranei_gurian).
FÜRTÖS, Andrea (2007) “Personalul administrativ al penitenciarului Sighet (1950-1955). Profiluri
umane”, pp. 401-32 în Anuarul Institutului de Istorie “G. Bariţiu” din Cluj-Napoca, tom.
XLVI.
GEORGE, Alexandru (2010) “Falsificaea prin documente”. România literară, nr. 42, 5 nov. 2010, p.
10.
GYÉMÁNT, Ladislau (2002) “Sub patru dictaturi. Zece ani din viaţa unei comunităţi evreieşti din
Transilvania. Alba Iulia 1940-1950”. Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”,
Series Historica (XLI): 393-404.
HÎNCU, Dumitru (2009) “Aţi auzit de Dangulov S.A.?”. România Literară nr. 23 (disponibil la
http://www.romlit.ro/ai_auzit_de_dangulov_s.a.).

614
HORASANGIAN, Bedros (2001) “Memoria lui Wiesel”. Observator cultural nr. 56 (martie 2001)
(disponibil la http://www.observatorcultural.ro/Memoria-lui-Wiesel*articleID_3234-
articles_details.html).
ILINCA, Alina & Liviu Marius Bejenaru (2005) “Aventurile unui ataşat militar francez în România
populară”. Studii şi materiale de istorie contemporană, IV, pp. 103-24 (disponibil la
http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/activitati_plan_intern/Ave
nturile%20unui%20atasat%20militar.pdf).
IOANID, Radu (2003), “Paul Goma – între Belleville şi Bucureşti” (la
http://www.observatorulcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=8772, 2003)
------------- (1997) Evreii din România sub Antonescu, Bucureşti: Hasefer.
IONIŢOIU, Cicerone (2008) “Corneliu Coposu după şase ani de speranţe (1989-1995) [Epilog]”. Vatra
nr. 10/2008, pp. 88-93 (disponibil la http://www.revistavatra.ro/pdf/vatra_10-2008.pdf)
ISTRATE, Gheorghe (2006) “In memorian Ioan Comşa”. România literară, nr. 51-52 (disponibil la
http://www.romlit.ro/ioan_coma).
LEIBOVICI-LAIŞ, Şlomo (2003) “Literatura de limbă română în Israel (II). Curierul Românesc 268-
270 (ian.-mart.2003): 10, 27. Skogǻs, Suedia.
LUPU, Corvin (2011) “Impactul problematicii Holoaustului asupra României contemporane (3)”. Art-
Emis, 10 dec. (disponibil la http://www.art-emis.ro/analize/749-impactul-problematicii-
holocaustului-asupra-romaniei-contemporane-3.html).
------------ (2007) “Gheto-uri, lagăre şi domicilii forţate în Transnistria celui de-al doilea război
mondial”. Revista Transilvania, centrul Cultural Interetnic Transilvania, nr. 3/2007, pp. 24-
41 (accesibil la http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2007/pdf/numarul3/art05.pdf)
MARIAN, Cristiana (2007) “Diplomaţia românească la începutul Războiului rece (II)”. Curierul
Armatei XI 7-11 (218-222) (pentru arhiva electornică a revistei v.
http://www.curierul.forter.ro)
MATEESCU, Constantin (2009) “Mama cenzura”. Acolada 10:7 (disponibil şi la
http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/10_2009.pdf).
MÂNDRESCU, Gheorghe (2004) “Grafica şi propaganda în primii anhi ai regimului comunist în
România”. Tribuna, nr. 48, 1-15 sept., pp. 20-21, Cluj.
MÂŢĂ, Cezar (2007) “Comunişti în atenţia organelor puterii: anul 1941”. Revista istorică 3-4 (XVII-
XVIII): 237-258. Ed. Academiei Române.
MIRCU, Marius (2007) “Cei 19 acuzaţi care au adus iadul”. Magazin M-R an XIII, 3(157): 4.
NEAGOE-PLEŞA, Elis (2006) “’Camarila’ lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Annales Universitatis
Apulensis, series Historica, I(10): 147-63.
NEŞTIAN, Valeriu (2010) “Acea parte ascunsă a istoriei huşene”. Lohanul an IV, nr.4 (14), oct. 2010,
pp. 83-9.
NICOLAE, Emil (2011) “Complicaţiile vieţii de artist”. Conta 7 (iulie-sept. 2011): 152-60. Neamţ:
Consiliul Judeţean; D.J. pentru Cultură şi Patromoniu Naţional Neamţ; Asociaţia Culturală
“Conta”.
NICULESCU, Adrian (2002) “Români şi evrei în exilul românesc”. Observator cultural nr. 133 (sept.)
(disponibil la http://www.observatorcultural.ro/Romani-si-evrei-in-exilul-
romanesc*articleID_4819-articles_details.html). .
OPREA, Marius (2002b) “Evreii din România: o minoritate care dispare”. Observator cultural nr. 101,
ian. 2002 (disponibil la http://www.observatorcultural.ro/Evreii-din-Romania-o-minoritate-
care-dispare*articleID_264-articles_details.html)
OPRIŞ, Ioan (2006) “Aurel Decei: contribuţii monografice”. Transilvania 1(2006): 62-8.
OPRIŞ, Petre (2004) “Tentativă de fraudă intelectuală la nivelul nomenclaturii dejiste. Doctori în
ştiinţe cu orice preţ”. Dosarele istoriei. an IX, nr. 12(100): 11-15.

615
OTU, Petre & Carme Rîjnoveanu (2007) “Presa românească despre Războiul de şase zile”. Revista de
Istorie Militară, nr. 3-4/2007, pp. 52-7. (disponibil la
http://www.mapn.ro/diepa/ispaim/files/rim_3-4_2007.pdf).
PIENESCU, G. (2008) “Cum am devenit cărţar (2)”. Viaţa românească, nr. 8-9/2008, pp. 150-9.
PLEŞA, Liviu (2006) “Mihai Roller şi ‘stalinizarea’ istoriografiei româneşti. Annales Universitatis
Apulensis, Series Historica 10 (I): 165-77. Alba-Iulia.
POHL, Klaus (2008) “Sie wollten doch nur ans Meer”. Cicero (disponibil la
http://www.cicero.de/97.php?ress_id=4&item=2692).
POPA, Mircea (2003) “Ionel Jianu, eseist”. România literară, nr. 38 (23-29 sept.) (disponibil la
http://www.romlit.ro/ionel_jianu_eseist).
PRELIPCEANU, Nicolae (2007) Cronică de teatru: ‘Jocul ielelor’ şi-al întâmplării. Viaţa Românească
(republ. Viaţa Culturală a I.C.R.), nr. 6-7, pp. 237-9 (disponibil şi la
http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/cronica%20prelipceanu%20VR%206-
7%202007.pdf).
ROBU, Lucian (2008) Reacţia de ‘nealiniere’ în pictură şi sculptură (1949-1962) în contextul
propagandei pentru colectivizarea agriculturii”. Studia Universitatis Cibiniensis, Series
Historica, tom 5/2008, pp. 243-54.
RUSNAC, Mircea (1997) “Procesul intentat liderilor sârbi ‘titoişti’ (1950) şi implicaţiile sale”. Analele
Banatului, Arheologie-Istorie, V, Muzeul Banatului: Timişoara (reprodus şi la
http://www.banaterra.eu/romana/files/rusnac_mircea_procesul_intentat_liderilor_sarbi_titoi
sti.pdf şi la http://istoriabanatului.wordpress.com/2009/06/17/mircea-rusnac-procesul-
intentat-liderilor-sarbi-titoisti-1950-si-implicatiile-sale/)
SĂNDULESCU, Al. (2006) “Istorie literară: între bunăcredinţă şi conformism (I)”. România literară
nr.6/2002 (disponibil la http://www.romlit.ro/ntre_buncredin_i_conformism_i2).
SCHAFIR, Michael (2000) “Paradigme, parademonstraţii, paratrăsnete (II)”. Sfera Politicii VIII (85):
32-42.
SCURTU, Ioan (1998) “Tovii vor fi controlaţi medical”. Dosarele istoriei, nr. 4/1998: 40-2.
SIMIONESCU, Maria (2005) “Ioneştii sub cenzură”. România literară nr. 12
(http://www.romlit.ro/ionetii_sub_cenzur).
SIMUŢ, Ion (2008) “Canonul literar proletcultist”. România literară nr. 27 (11 iulie).
------------ (2008b) “Cronologia exilului literar postbelic”. România literară, nr. 23 (13 iunie), p. 13.
------------ (2007) “Un comunist onest”. România literară nr. 36 (XXXIX) (disponibil la
http://www.romlit.ro/un_comunist_onest).
SLAMA-CAZACU, Tatiana (2005-2006) “Brief History of The Term Context and Its International
Success”, pp. 21-24 în ISAPL Bulletin, XIII (2/Sept. 2005) & XIV (1/Apr. 2006)
(dispobnibil la http://isapl.psycholing.org/request.php?7).
STĂNESCU, Mircea (2008) “La Securitate des prisons des camps en Roumanie communiste (1949-
1953)”. Revista Arhivelor, A.N.R., nr. 2/2008, pp. 187.207.
STRĂTUŢIU, Eugen (2005) “Scurte fragmente din istoria evreilor sibieni”. Transilvania, nr. 3/005, pp.
12-13.
ŞTEFĂNESCU, Alex (2005) “Literatura scrisă la comandă”. România literară nr. 27 (13-19 iulie)
(disponibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=7464).
ŞUŞARĂ, Pavel (2008) “Itinerarii plastice: Realismul socialist şi revigorarea limbajului”. Acolada 4
(ian. 2008): 12
------------ (2006) “Realismul socialist şi ‘revigorarea limbajului’”. România literară nr. 21 (mai-iunie)
(disponibil la http://www.romlit.ro/realismul_socialist_i_revigorarea_limbajului).

616
TARTLER, Grete (2009) “Poezia de limbă germană a evreilor din Bucovina”. România literară nr.
27/2009 (disponibil la
http://www.romlit.ro/poezia_de_limb_german_a_evreilor_din_bucovina).
TISMĂNEANU, Vladimir (1989) “The Tragicomedy of Romanian Communism”. Eastern European
Politics and Society vol. III, nr. 2, Spring 1989.
TĂNASE, Stelian (2010) “[seria Arhivele Sfera Politicii:] Gogu Rădulescu”. Sfera Politicii 8(150): 90-
4.
TOMASIC, D.A. (1961) “The Rumanian Communist Leadership”, în Slavic Review, vol. XX, nr. 3,
octombrie 1961.
TOTOK, William (2006) “Aspecte secundare ale procesului intentat ‘spionilor Vaticanului’ în 1951”.
Timpul VII (7-8, iulie-august): 14-6 (accesibil la
http://www.idee.ro/jewish_heritage/Timpul_iulie_august_2006.pdf)
ŢÂRĂU, Melania (2002) “Procesul de desfiinţare a Partidului Social-Democrat. Studiu de caz – judeţul
Bihor, pp. 171-182 în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, rubrica Istorie, nr. 8,
Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
ŢUGUI, Pavel (2004) “Ilie Torouţiu şi arhiva sa de istorie literară. Codrul Cosminului [Analele
Ştiinţifice ale Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, seria Istorie], nr. 10, 2004, pp.
271-4 (disponibil la http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC10/toroutiu.pdf).
ŢURLEA, Petre (010) „România sub stăpânirea camarile regale, 1930-1940 (I)”. Analele Universităţii
Creştine „Dimitrie Cantemir”, serie nouă I(2): 93-115 (disponibil la
http://istorie.ucdc.ro/7.%20Revista%20PDF%20files/AUCDCI%202%20Website/7_Turlea.
pdf).
URIAN, Tudorel (2004) “Foiletonişti de partid şi de stat”. România literară, nr. 9 (disponibil la
http://www.romlit.ro/foiletoniti_de_partid_i_de_stat).
URSACHE, Magda (f.a.) (a) “Fata cu zestre”. Convorbiri literare, disponibil la http://convorbiri-
literare.dntis.ro/MURSACHEian5.html
------------ (f.a.) (b) “Trecute vieţi de tovi şi toave”. Centrul Cultural Piteşti, disponibil la
http://www.centrul-cultural-
pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1835&Itemid=104
VASILE, Cristian (2008) “Câteva reflecţii privind evoluţia artelor în primul deceniu comunist, 1945-
1953”, în Revista Arhivelor ed. de Arhivele Naţionale ale României, nr. 1/2008, pp. 257-
282.

Articole (mass media, bloguri)

AIOANEI, Alexandru D. (f.a.) “Înfiinţarea şi organizarea filialei Iaşi a Tineretului Progresist – 1945”.
Asociaţia “Est-Democraţia” (disponibil la http://eastdemocracy.com/nfiinarea-i-
organizarea-filialei-iai-a-tineretului-progresist-1945.html).
ANGHEL, Petre (2010) “Cine s-a aruncat în braţele dictaturii”. Reţeaua Literară, 24 iulie 2010
(disponibil la http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cine-sa-aruncat-in-bratele).
ANTIP, Felicia (2012) “Portret Mircea Ivănescu – un eşec ireparabil”. Revista Cultura 2012
(http://revistacultura.ro/nou/2012/06/portret-mircea-ivanescu-un-esec-ireparabil/).
BANC, Andrei (2011) “Benone Constantin – o viaţă determinată de principii politice puternice”.
Realitatea evreiască, nr. 372-3 (1172-3), 1-30 nov., p. 15.
------------ (2006) “In memoriam Martin Bercovici”. Realitatea Evreiască 262-3 (1962-3): nov.-dec.
2006 (ed. specială), p.4.
617
BALINT, Nicolae (2011a) “Steaua lui Ady Ladislau în ascensiune vertiginoasă”. Ziarul de Mureş, 22
aug. (disponibil la http://www.ziaruldemures.ro/pagini/detalii-stire/inapoi/vanatoare-sau-
razboi/articol/steaua-lui-ady-ladislau-in-ascensiune-vertiginoasa.html).
BETEA, Lavinia (2007) “Şah-mat la Ceauşescu în fortul Jilava”, Adevărul, 15 aug. 2011 (disponibil în
format electronic la http://www.adevarul.ro/actualitate/adevaratul_ceausescu/Sah-
mat_la_Ceausescu_in_Fortul_Jilava_0_535746779.html).
BJOZA, Octav (2006) “Lista parţială a unor ofieţer de securitate şi informatori din Braşov”, publicată
în Monitorul Expres (Braşov), 19.X.2 006 (accesibil la
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=index&s_id=32006)
BOTEZ, Adrian (2010) “Cum poţi deveni antisemit... şi anticomunist!”. Jurnalul de Vrancea. 21 mai
(disponibil la http://www.jurnaluldevrancea.ro/opinii/adrian_botez/4333-
cum_poti_deveni_antisemit_si_anticomunist.html?p=2)
BRUCAN, Silviu (2002) “Am fost un complotist” [interviu realizat de Rodica Palade]. 22 nr. 18/2002
(6 mai): 4-6.
BUDEA, Florin (2005) “Călăii roşii”. Bihoreanul 16 mai (disponibil la
http://old.bihoreanul.ro/articol/ziar/oradea/cclcii-rocii/5729/).
BURCĂ, Nedeea (2007) “Medici evrei din România”. Realitatea evreiască 278-279 (1078-1079)
(iunie-iulie 2007), p. 13.
------------ (2007b) “Arhitecţi evrei din România”. Realitatea evreiască 275-276 (1075-1076) (1-31
mai), pp. 6-7.
C..., Diego Maricel (2011) “Din arhivele Partidului Comunist Român: Primul 23 August în judeţul
Vaslui”. Obiectiv de Vaslui, 23 aug. 2011 (disponibil la http://odv.ro/?q=node/21636).
CATALAN, Gabriel (2007) “Instituţii, practici şi personalităţi la începuturile sovietizării culturii şi
istoriografiei româneşti” (26 ian.) (disponibil la
http://gcatalan.blogspot.com/2007/01/institutii-practici-si-personalitati_26.html)
------------ (2001/2004) “Scurtă istorie a Securităţii” (2001, actualizat 2004) (disponibil la
http://gcatalan.blogspot.com/2006/09/scurta-istorie-securitatii.html).
C.E. Focşani (2010) „Organizaţiile evreieşti din Focşani sub lupa Siguranţei şi Securităţii (1946-1952).
Menora. I (6 (iunie)): 18-19 (disponibil şi la
http://www.focsani.jewish.ro/revista/iunie2010.pdf)
------------ (2007) “Figuri evreieşti din Focşani” (disponibil la http://www.jew-
focsani.com/ro/figuri_evreiesti2.htm).
CERNICA, Doina (2007) “Amintiri din vremea aceaa”. Crai nou, Suceava, 14 iulie (disponibil la
http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=11357).
CLEJ, Petru (2010) “Un evreu comunist deportat de Antonescu la Vapniarka se destăinuie”. Platforma
acum.tv, 29 aug. (disponibil la http://www.acum.tv/articol/17000/).
C.R.I. (China Radio Internaţional) “Doctorul român Bucur Clejan se odihneşte în vecie la Shanghai”,
27.XII.2008 (v. http://romanian.cri.cn/1/2008/12/27/1s90979.htm).
CORLĂŢAN, Mirela (2007) “Notele către Securitate ale disidentului Gheorghe Ursu”. Cotidianul, 10
iulie (disponibil la
http://old.cotidianul.ro/notele_catre_securitate_ale_disidentului_gheorghe_ursu-
29138.html).
COSMA, Octavian Lazăr (2006) “Lista celor care l-au cântat pe Stalin”, Realitatea.net, 13 octombrie
2006 (disponibil la http://www.realitatea.net/lista-celor-care-l-au-cantat-pe-
stalin_194347.html#ixzz1VmWK9W00).
COZONAC, Cornelia (2010) “Am plecat cu ultimul tren la Chişinău, după care graniţa s- închis”.
Timpul, Chişinău, 10 iunie (disponibil la http://www.timpul.md/articol/am-plecat-cu-
ultimul-tren-la-chisinau-dupa-care-granita-s-a-inchis%E2%80%A6-
11935.html?action=print).
618
CRISTACHE, Ion (1929) “Presa Capitalei”. Înfrăţirea Românească, V(22): 261-2 (disponibil la
http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/actiunearomaneasca/1928-
1929/BCUCLUJ_FP_279052_1929_005_022.pdf).
CROITORU, Avram (2007) “George Radu Bogdan: O pată de culoare pe tabloul unei epoci”.
Realitatea evreiască, nr. 270-271 (1070-1071), 26 febr. – 15 martie, pp. 8-9.
------------- (2006) “[Tudor Steriade 80] Teatrul ‘Bulandra’ mi-a dăruit cei mai frumoşi ani”. Realitatea
evreiască, nr. 264-5 (1064-5), 7-23 dec., p. 7.
------------- (2005) “Fonoteca: Mioara Cremene”. Realitatea Evreiască, nr. 242-3 (1042-3), dec. 2005,
p. 6.
DELEANU, Iulia (2011) “Confesiunile unui maestru bijutier: Andrei Văleanu”. Realitatea evreiască
nr. 354-5 (1154-5), 1-31 ian., p. 11.
------------- (2010) “’Să oferi, să rezişti, să nu ceri şi să ierţi’. Actriţa, regizoarea, pictoriţa Elena
Negreanu”. Realitatea evreiască nr. 350-1 (1150-1), 1-30 nov., p. 7.
------------- (2006) “Forţa regeneratoare a artei”. Realitatea evreiască, nr. 259-260 (1059-1060), 16
sept.-15 oct., p. 14.
------------- (2005) “O viaţă dăruită ziaristicii: Haralambie Lerea (z.l.)”. Realitatea evreiască nr. 236
(1036) (1-15 sept.), p. 14.
ELENESCU, Emanuel (2000) “La 89 de ani, pe podiumul de concert [interviu]”. Formula As, nr. 409
(http://www.formula-as.ro/2000/409/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-1362)
FRIEDBERG-VĂLUREANU, Uli (2004) “Medici evrei elogiaţi de preşedintele Chinei”. Bună
dimineaţa, Israel IV (33), 27 iulie 2004 (disponibil la http://www.isro-
press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=314:bd-
333&Itemid=59).
GHIŢĂ, Andrea (2009) “Moartea unui mare artist: Egon Marc Lövith”. Platforma acum.tv, 6 sept.
(disponibil la http://www.acum.tv/articol/10303/).
GIURGIU, Eugen (2002) “Amintiri despre Titus Popovici şi Victor Eftimiu”. Observator cultural, 2
sept. 2002, Toronto, Canada (disponibil online la
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=116).
GOLDSTEIN, Ţicu (2010) “Un mare pictor necunoscut: Leon Mişosniky (1921-2007)”. Realitatea
evreiască, nr. 344-5 (1144-5), 1-31 iulie, p. 18.
------------ (2008) “Un boier evreu: G. Marcuson”. Realitatea Evreiască, nr. 296-7 (1096-7), mai-iunie
2008, p. 18.
GOMA, Paul (2005) “Apărarea Teşu” (disponibil la www.paulgoma.com/2005/10/11/apararea-
tesu/?aid=480&pid=457)
GRAUR, Neaga (1976 - 1980) “Jurnal” (versiunea adaptată postată pe blogul personal de jurnalistul
Dumitru Graur (la adresa http://dumitrugraur.wordpress.com/neagagraur/)
Institutul Român de Istorie Recentă (I.R.I.R.) şi “Academia Caţavencu” (2004) “Lista lui Secu” –
publicată în foileton în săptămânal (inventar de nume preluat la adresa
http://militiaspirituala.ro/categorie/investigatii/lista-lui-secu/deconspirarea/)
HASAN, Yvonne (2010) “Şcoala lui Maxy” (disponibil la http://www.yvonnehasan.ro/).
KOVACS, Helga (2006) “Securiştii bihoreni”. Informaţia de Vest, preluat de Hotnews, 9.V.2006
(disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1721745-securistii-
bihoreni.htm)
KULLER, Harry (2005) “Contribuţia evreilor din România la cultură şi civilizaţie”. Realitatea
evreiască nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai – 10 iunie 2005, p. 10.
LACZKO, Eva (2010) “Evreii se reîntorc cu drag pe meleagurile sătmărene”. Informaţia de duminică
(Satu Mare), an VIII., nr. 413, p. 4.

619
LEVANT, Christian (2007) “Vizita la Moscova, ucigătoare şi pentru Leontin Sălăjan”. Adevărul, 13
oct. (disponibil şi la http://www.adevarul.ro/actualitate/Vizita-Moscova-ucigatoare-Leontin-
Salajan_0_35998448.html).
------------ (2006a) “Femeile Scânteii ilegale”. Adevărul (5 oct.) (disponibil la
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Femeile-Scanteii-ilegale_0_47396588.html)
------------ (2006b) “Dosarul ultrasecret al defectorilor de la Scânteia”. Adevărul, 9 dec.
(http://www.adevarul.ro/exclusiv_adevarul/Dosarul-ultrasecret-defectorilor-
Scanteia_0_44996573.html).
------------ (2006c) “Tov. Corbu: ‘Câinele nu latră’”. Adevărul, 16 sept.
(http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Tov-Corbu-Cainele-latra_0_47996689.html#)
MANDACHI, Ilarion (2010) “Personalităţi culturale dorohoiene”. Realitatea evreiască nr. 348-349
(1148-1149), p. 9.
MARIAN (-MEHR), Boris (2011) “Paul Cornea la 88 de ani”. Realitatea evreiască nr. 342-3 (1172-3),
1-30 nov. 2011, p. 10.
------------ (2006) “Scriitorii evrei de limbă română, de pretutindeni, merită un dicţionar” [interviu luat
lui Teşu Solomovici], în Realitatea Evreiască nr. 245 (1045) (16 ian. – 3 febr.), p 7.
------------ (2006b) “O personalitate puţin cunoscută – Sanda Radian”. Realitatea evreiască, nr. 246
(1046) (4-19 febr. 2006), p. 14.
------------ (2005) “Destinul liric al Feliciei Mohr”. Realitatea evreiască, nr. 238-9 (1038-9), 1-31
octombrie 2005, p. 15.
MARINESCU, Aurel Sergiu (2010) – “Prizonier în propria ţară”. Curentul (ed. internaţională), 18 ian.
(http://curentul.net/2010/01/18/prizonier-in-propria-tara-54/).
MIHAI, Florin (2009) “Gheorghe Pană, strungarul-ministru”. Jurnalul Naţional, 13 nov. (disponibil la
http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/gheorghe-pana-strungarul-ministru-
527063.html);
------------ (2008) “Troc cu emigranţi evrei”. Blog Istoria comunismului, 26 martie (disponibil şi la
http://istoriacomunismului.blogspot.com/2008_03_01_archive.html)
------------ (2008b) “PCR şi evreii din România”. Jurnalul Naţional, 25 martie 2008 (disoponibil la
http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/pcr-si-evreii-din-romania-120485.html).
MIHĂILESCU, Dan C. (2010) “Între Nae Ionescu şi Ion Ianoşi – via Stockholm”. Dilema Veche 356
(9-15 dec.): 8.
------------ (2008) “Ceauşismul la ibric”. Viaţa literară nr. 12(51): 7-10.
------------ (2005) “În ghearele realismului socialist”. România culturală nr. 49 (280), 9 decembrie 2005
(disponibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6786).
Miliţia Spirituală (2011) “Alfred Mendelsohn interpretând partitura ilegalităţii”, 13 iulie 2011
(disponibil la http://militiaspirituala.ro/cuvantul-militiei/mendelsohn-interpretand-partitura-
ilegalitatii/).
MUŞAT, Carmen şi Cristian Un (2009) “Am cunoscut multe vieţi şi mulţi oameni importanţi” (interviu
cu Mioara Cremene) în Observator cultural, nr. 232, 3-9 sept. 2009 (disponibil la
http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13169).
NEŞTIAN, Valeriu (2010) “Acea parte ascunsă a istoriei huşene”. Lohanul IV (4/14): 83-9.
------------ (2008) “O reconstituire necesară”. Lohanul, an II, nr. 3 (aprilie 2008), pp. 4-7.
NIKOLIĆ, Vasile (f.a.) “Industria laptelui în România: trecut, prezent şi viitor” (disponibil la
http://www.nikolicivasilie.ro/personale/Industria%20Laptelui%20in%20Romania.pdf)
OZON, Sorin “Soţia premierului, ‘asociată’ la APAPS”. Centrul Român pentru Jurnalism de
Investigaţie, 19 noiembrie (disponibil la http://www.crji.org/news.php?id=73&l=1).
PELIN, Mihai (2008) “Destine frânte de Securitate”, blog personal, 30 martie (disponibil la
http://mihaipelin.wordpress.com/2008/03/30/destine-frante-de-securitate/)

620
------------- (2006) “Reporteri fără frontiere (IV) – Jilava nu a fost dor pentru români”. Jurnalul
Naţional, 25 mai (disponibil la http://www.jurnalul.ro/special/special/reporteri-fara-
frontiere-4-jilava-nu-a-fost-doar-pentru-romani-print-20727.html).
------------- (2006b) “Finl fără glorie – Siguranţa şi Securitatea versus Legaţia Franţei” (II). Jurnalul
Naţional, 31 august (disponibil la http://www.jurnalul.ro/special/special/final-fara-glorie-
siguranta-si-securitatea-versus-legatia-frantei-2-13414.html).
------------- (2005) “Securiştii români nu au iertat nimic”. Jurnalul Naţional, 5 mai (disponibil la
http://www.jurnalul.ro/special/special/securistii-romani-nu-au-iertat-nimic-45648.html).
POPESCU, Ioan Johnny (2009) “Poetul, scriitorul şi publicistul Heves Ferenc s-a născut la Sighet”.
Informaţia zilei, 5 august (disponibilla http://www.informatia-zilei.ro/mm/cultura/poetul-
scriitorul-si-publicistul-heves-ferenc-s-a-nascut-la-sighet).
RĂDULESCU, George (2010) “Radu Ciuceanu: ‘Dacă Stalin mai trăia, poate scăpam de comunişti’”
[interviu]. Adevărul 28 ian. 2010 (disponibil la
http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Radu_Ciuceanu-Daca_Stalin_mai_traia-
poate_scapam_de_comunisti_0_197980692.html)
ROGOJAN, Aurel I. (2011) “Cine este Horia-Roman Patapievici? La conducerea ICR se află fiul unei
fantome NKVD”. Cotidianul, 7 iun. (disponibil la adresa http://www.cotidianul.ro/La-
conducerea-ICR-se-afla-fiul-unei-fantome-a-NKVD-148361/, preluat şi în New Zork
Magazin, nr. 724, 15 iunie 2011, pp. 10-11).
ROMEU ALFARO, Fernanda (2007) “Voluntarias de la Libertad: Mujeres en las Brigadas
Internacionales”. El Viejo Topo 234-5 (iulie-august): 64-76.
ROZEI, Adrian Irvin (2007) “Le morts ne vieillissen jamais”. Altermedia (România), 1 dec. 2007
(http://ro.altermedia.info/cultura/les-morts-ne-vieillissent-jamais_8088.html#comments)
SAVA, Octavian (2009) “Drumul spinos al iubirii”. Realitatea evreiască, nr. 310-311 (1110-1111), 22
dec.2008-31 ian. 2009, p. 14.
“SIMESCU, Fred” (2011) “Despre comunism şi aere de familie”, comentariu online la articolul
“Model, alternative şi narcisismul micilor diferenţe” al lui Peter Dan din Observatorul
cultural, nr. 573 (mai 2011) (vezi
http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=25284&pageID=
1).
SOLOMOVICI, Teşu (2005a) “Nemaipomenita poveste a ‘Marelui jaf sionist’”. Ziua, 8 oct. (disponibil
la http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-10-08/nemaipomenita-poveste-a-marelui-jaf-
sionist.html);
------------ (2005b) “Scandal cu securişti la comunitatea evreiască din România”. Ziua, 6 iunie
(disponibil la http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-06-06/scandal-cu-securisti-in-
comunitatea-evreiasca-din-romania.html)
STĂNESCU, Mircea (2011) “Savantul în cetate”[recenzie a cărţii Confuzii, greşeli, prostii şi răutăţi în
limba română, azi, de Tatiana Slama-Cazacu] (disponibil la http://mircea-
stanescu.blogspot.com/2011/04/savantul-in-cetate.html).
STORIN, Aurel (2011) “’Europa liberă’ – aliatul uitat”. Realitatea evreiască, nr. 356-7 (1156-7), 1-28
febr., p. 7.
------------ (2006) “Aurel Giroveanu”. Realitatea evreiască, nr. 275-276 (1075-1076), 1-31 mai 2007, p.
23).
SUGARMAN, Martin (f.a.) Against Fascism - Jews who served in The International Brigade in the
Spanish Civil War. AJEX Jewish Military Museum (disponibil la
http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/History/spanjews.pdf)
ŞERBAN, Geo (2005) “Elegie pentru Milo: acel Purim îndoliat întru eternitate”. Realitatea evreiască,
nr. 226 (1026), 1-21 martie 2005, p. 12.

621
------------ (2005b) “D.G.L.R. – siglă de patrimoniu (I)”. Realitatea evreiască, nr. 227 (1027), 22 martie
- 10 aprilie 2005, p. 11.
ŞOICA, Mihai (2009) “Interviu cu un securist: Reconstituirea unui asasinat”. Evenimentul Zilei, 30
aprilie (disponibil la http://www.evz.ro/detalii/stiri/interviu-cu-un-securist-reconstituirea-
unui-asasinat--849241.html).
ŞTEFĂNESCU, Speranţa (2009) “O după-amiază cu artista Mihaela Nica Crăciun”. Acropolis, nr. 14,
13 august (disponibil la http://www.fanart.ro/acropolis/350.html).
TANDET-RON, Sara (2002) “Vocaţia publicisticii”. Tribuna nr. 23 (16-31 oct. 2002), p. 7.
TISMĂNEANU, Vladimir (2011a) “Cine a fost Ghizela Vass. Despre dosare, intrigi şi anchete”,
Contributors.ro, 16 septembrie (disponibil la http://www.contributors.ro/politica-
doctrine/cine-a-fost-ghizela-vass-despre-dosare-intrigi-si-anchete/).
------------ (2011b)“Cine a fost Nicu Ceauşescu? Ispita comunismului dinastic (III)”, Contributors.ro,
27 august (disponibil la http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cine-a-fost-nicu-
ceausescu-ispita-comunismului-dinastic-iii/ şi respectiv pe situl ziarului Evenimentul Zilei,
la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-cine-a-fost-nicu-ceausescu-ispita-
comunismului-dinastic-vi-949307.html).
------------ (2011c) “Păpuşa păpuşarilor: Destinul întortocheat, straniu şi abject al lui Ivan Deneş (I)”,
Contributors.ro (disponibil la http://www.contributors.ro/societatelife/papusa-papusarilor-
destinul-intortocheat-straniu-si-nenorocit-al-lui-ivan-denes-i/).
------------ (2010a) “De unde vine minciuna ‘Teohari Georgescu = Burăh Tescovici’”. acum.tv, 19 sept.
2010 (accesibil la http://www.acum.tv/articol/17459).
------------ (2010b) “Deshumarea lui Ceauşescu, un pas spre adevăr”. Blog personal, versiune
actualizată la 21 iulie 2010 (disponibil la
http://tismaneanu.wordpress.com/2010/07/21/deshumarea-lui-ceausescu-un-pas-spre-
adevar/).
------------ (2010c) “Alter ego-ul lui Dej: Gheorghe Apostol şi destinul comunismului românesc”,
acum.tv, 29 august 2010 (disponibil la http://www.acum.tv/articol/16933).
TOTOK, William (2011) “Securitatea şi lumea scriitorilor din România”. R.F.I., 28 februarie
(disponibil la http://www.rfi.ro/articol/stiri/cultura/securitatea-lumea-scriitorilor-romania).
------------ & Rodica Binder (2010) “Freud – cu voie de la poliţia politică sau Rolul fostului ofiţer de
Securitate Heinz Stănescu”. Deutsche Welle, 21 dec. 2010. (disponibil la http://www.dw-
world.de/dw/article/0,,6363069,00.html).
------------ (2010b) “Drama scriitorului Alfred Kittner”. Deutsche Welle, 16 dec.2010 (disponibil la
http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6326385,00.html).
TREBICI, Vladimir (2011) “Eliberarea din lagăr” – seria Arhiva Bucovinei. Însemnări din memorie
(Memorii V) în Glasul Bucovinei, nr. 2, iunie 2011 (disponibil la
http://glasulbucovinei.ablog.ro/2011-06-14/arhiva-bucovinei-nsemn-ri-din-memorie-memorii-
v.html).
VISCHI, Cătălin şi Teofil Ivanciuc (2003) “Lăsata Secu-lui”. Gazeta de Maramureş (disponibil la
http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=742).
VISCHI, Cătălin et al. (2005) “La vânătoare de securişti”. Gazeta de Maramureş, 9 august 2005
(disponibil la http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=2417).
ZAHARIUC, Paul (2012) “Comitetul Democrat Evreisc din Bârlad” [5 părţi]. Obiectiv de Vaslui,
martie – aprilie (http://www.obiectivdevaslui.ro/node/30668).
------------ (2011) “Bârladul, sub asediul Steagului Roşu”. Obiectiv de Vaslui, 4 nov. 2011 (disponibil la
http://www.obiectivdevaslui.ro/?q=node/25208).
------------ (2010) “Evreii şi Vasluiul” – serial în cinci episoade (I – 24.VIII.; II – 25.VIII., III – 8.IX.,
IV – 22.IX şi V – 29.IX) în Obiectiv de Vaslui.

622
ZALIS, Henri (2011) “Gânduri despre uitatul Mihail Petroveanu”. Realitatea evreiască, nr. 370-371
(1170-1171), 1-31 oct. 2011, p. 20.
ZĂICESCU, L. (2011) “Lumea [văzută] prin ochiul acului”. Realitatea evreiască, nr. 356-7 (1156-7),
1-28 febr. 2011, p. 7.
ZBĂGANU, Gheorghiţă (2001) “Un luptător: interviu cu Andrei Micu”. Rezistenţa, 10 iunie 2001
(disponibil la http://www.marxist.com/rezistenta/andmicu.html)
***** (2010) “Mircea Toma în dosarul de la Securitate al lui Sorin Toma-Moscovici, şeful
Scînteii”. Ziarişti online, 3 dec. 2010 (http://www.ziaristionline.ro/2010/12/23/mircea-toma-
in-dosarul-de-la-securitate-al-lui-sorin-toma-moscovici-seful-scinteii/)

Altele
A.C.A.R. (Asociaţia Cremaţionistă Amurg din România) (actualizat 2011) “Români celebri care au fost
incineraţi” (listă disponibilă la http://www.incinerareamurg.ro/romani-celebri-care-au-fost-
incinerati).
Agerpres (2008) Raport de activitate (disponibil la
http://www.agerpres.ro/documents/raport2008-red.pdf).
BURCEA, Mihai & Marius Stan (f.a.) “Alexandru Nicolschi, ilegalist, spion sovietic, deţinut şi general
de Securitate”, pe situl I.I.C.M.E.R. (disponibil la adresa
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/alexandru_nicolschi.pdf).
B.I.R.E. (Bulletin d'informations pour les roumains de l'étranger) – colecţie a unor numere din 1948 şi
1949 disponibile în format digitalizat pe situl Bibliotecii Române din Freiburg im Breisgau,
la adresa http://www.xn--rumnische-bibliothek-dzb.de/digital.php)
Central European University (f.a.) – proiectul FRE/RL Research Reports (director disponibil la
http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/)
Centropa (f.a.) Jewish Witness to a Romanian Century: Pictures and Stories from the Centropa
Interviews. Târgu Mureş, Bucureşti (disponibil la http://www.survivors-
romania.org/pdf_doc/centropa_romanian.pdf).
C.E. Focşani (f.a.) “Figuri evreieşti din Focşani” (la http://www.jew-
focsani.com/ro/figuri_evreiesti.htm).
Editura “Casa Radio” (2009) “Dicţionar” [de personalităţi care au lucrat de-a lungul timpului în cadrul
Radiodifuziunii] (disponibil la http://www.edituracasaradio.ro/files/prod/prod-27-
dictionar_vijeu.pdf).
FEDROM (2008) Seventy years of existence (disponibil la
http://jewishfed.ro/fcer/public_html/downloads/carti/FEDROM.pdf)
------------- (f.a.) “Scurtă istorie a Comunităţii Evreilor din Craiova” (disponibil la
http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_07.html).
F.C.E.R. (2009) Holocaust, 1940-1945: Suferinţe, compasiune, solidaritate. Bucureşti: SCRIB.
F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” (2008) Demnitate în vremuri de restrişte. Bucureşti:
Hasefer.
----------- - colecţia Realitatea Evreiască ian. 2005 – decembrie 2011 (disponibilă la
http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/index.php?option=com_content&view=category
&id=87&Itemid=146 şi (pentru numere mai vechi) la
http://www.romanianjewish.org/ro/realitatea_evreiasca_01.html
GRAUR, Dumitru (2009) “Tatăl meu”, pp. 7-8 în Al. Graur (ed. îngrijită de Liviu Groza), Mic tratat de
ortografie. Bucureşti: Humanitas.

623
GYÖRFFY, Gábor (2010) “Istoria presei maghiare din România între 1944-1989”. Platforma
Enciclopedia maghiară din România, 17 nov. 2010 (disponibil la
http://enciclopedie.transindex.ro/mobil/articoletematice/articol.php?id=109).
I.I.C.C.M.E.R. (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)
(f.a.) – “Biografiile nomenklaturii” (disponibil la
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/biografiile_nomenklaturii/)
------------ (2011) “Microcosmul propagandei : Facultatea de Filosofie din Bucureşti sub zodia
controlului ideologic, 1948–1965: criterii de selecţie a profesorilor, sistem de admitere,
epurări şi demascări. Studii şi documente” (proiect de cercetare în derulare, v. prezentarea la
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/proiecte_de_cercetare/facultatea_de_filosofi
e_din_bucuresti_sub_zodia_controlului_ideologic)
Institutul Politehnic din Bucureşti (f.a.) – “Pagini de istorie din perioada 1948-1992” (colecţie de
informaţii disponibilă în format defalcat pe ani la
http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/, respectiv în format
integrat la http://universulenergiei.europartes.eu/articole/istorie/politehnica.pdf)
JEWISH Romania (f.a.) “Personalităţi” [ale istoriei comunităţii evreilor din România] (director
accesibil la http://www.jewish-romania.ro/personalitati.php/ro/)
J.G.S.I.G.R. (1993) ROM-SIG News, vol. II, nr. 1, toamna 1993, Longwood, FL., S.U.A. (disponibil la
http://www.jewishgen.org/romsig/Newsletters/2-1%20%20Autum%201993.pdf).
Library of the Congress & Russia State Archives for Social and Political History (RGASPI)
“Comintern Archives Project” (INCOMKA)
(http://www.loc.gov/rr/european/comintern/comintern-home.html)
M.Ap.N. (2009) Lista şefilor/directorilor structurii centrale de personal”, 1862-2009 (v.
http://dmru.mapn.ro/doc/lista.pdf);
O.N.C.E. (2010) “Medicii români David Iancu şi Bucur Clejan” (disponibil la
http://www.once.ro/eroi/China_Clejan%20Iancu.pdf).
OPREA, Marius (f.a.) - colecţie de biografii comentate ale nomenklaturiştilor, accesibilă la
http://www.tiuk.reea.net.
POP, Sergiu Dan (2007) “Petre Brâncuşi şi radiografierea proletcultismului cominternist din viaţa
muzicală românească”, recenzie a lucrării Incursiune în istoria muzicii româneşti
contemporane (partea I)” a lui Petre Brâncuşi, apărută în volumul Simpozionului Naţional
“Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi” ed. a IV-a, 4 iunie 2006, Târgu Jiu; 19 mai 2007
(text disponibil şi la adresa
http://www.petrebrancusi.ro/assets/pdf/vol5/recenzia.pdf).
United States Holocaust Memorial Museum (2000) Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish
Holocaust Survivors. Washington, D.C.
VULTUR, Smaranda (2002) Memoria salvată: Evreii din Banat, ieri şi azi. Iaşi: Polirom (colecţie de
interviuri transpuse online pe situl memoria.ro).
YIVO Institute for Jewish research (f.a.) YIVO Enciclopedia of Jews in Eastern Europe. “Romania”
(disponibil la http://www.yivoencyclopedia.org/article.aspx/Romania).
Yad Vashem (f.a.) “Solidaritate şi salvare. Români printre ‘cei drepţi între popoare’
(http://www1.yadvashem.org/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romanian/1.11_S
olidarity_and_Rescu_%20gina.pdf)
***** (2007) „Lista lui Secu. Litera A”. Caţavencu, suplimentul numărului din 6-12 iunie (disponibil
şi la http://militiaspirituala.ro/wp-content/uploads/2010/10/ListaLuSecu1.pdf).
Comunism.ro – baza de date “Torţionari”, reproducere şi adaptare online a Lexiconului Negru al
Doinei Jela, (accesibilă la http://www.comunism.ro/fisiere/tortionari/cautt.php, accesat ian.
2011).

624