Sunteți pe pagina 1din 28

DOCUMENTE

DOCUMENTE DESPRE CUZEȘTI (I)

Costin CLIT

Împlinirea a două secole de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza


(20 martie 1820), ne-a îndemnat la inițierea unui proiect ce viza organizarea unui
Simpozion național la Huși și Bărboși, unde părinții viitorului domnitor își aveau
moșia și conacul boieresc. Această întreprindere s-a bucurat de susținerea
primarului Vasile Țabără, iar la Huși de a doamnei Cătălina Alexa, director al Casei
de Cultură „Alexandru Giugaru‖. Cu prilejul acestui eveniment se dorea și editarea
unui volum de studii și documente privitoare la familia Cuzeștilor. Înstituirea stării
de urgență de președintele României în martie 2020 a spulberat planurile noastre și
a oprit cercetările din Arhive, închise ca și celelalte instituții.
În momentul de față ne propunem publicarea unui set de documente ce
privesc Cuzeștii și proprietățile lor, cu predilecție din ținuturile Fălciu și Tutova
(mai ales Căbești și Fichitești) 1.
Urmașii căminarului Neculai Cuza sunt: Maria, căsătorită cu Dumitrachi
Bondrea, Gheorghe Cuza spătar, Ion Cuza postelnic, maica Axenia (Xenia) Cuza,
maica Eupraxia (Catinca) Cuza de la mănăstirea Văratec, arhiereul Varlaam Cuza
Sardeon, Grigore Cuza spătar și Zoița Cuza, măritată cu Panaite Docan 2.
Documentele de față aduc noi informații despre spătarul Gheorghe Cuza,
soția sa Anica, și fiii lor, Ioan și Costache, cu proprietăți în Bârlad, Căbești și
Fichitești 3 . Anica, o fiică a căminarului Gh. Șerban, s-a căsătorit cu spătarul
Gheorghe N. Cuza, înainte de 18154. După decesul căminarului Gheorghe Șerban
cele patru fiice orfane au rămas în casa cumnatului său, spătarul Ioan Jora, care pe
cea mai mare a „căsătorit-o după dum(nnea)l(u)i spat(a)r(ul) Gheorghii Cuza,
dându-i moșiia ace(a)sta Fichiteștii zăstre‖, amenajată ca o așezare boierească pe
care a stăpânit-o în pace timp de patru ani, pentru ca în timpul domnului Scarlat
Callimachi (1812 august 27-1819 iunie 20) să înceapă conflictul cu slugereasa
Maria Cananău, ce a fost pusă „în stăpâniri pi moșiia Fichiteștii, zâcând că-i zăstre

1
A se vedea Puiu Traian Hurjui, Biserica din satul Fichitești (Căbești) ridicată de Ioan și
Victoria Cuza în Bârladul odinioară și astăzi, III, sub redacția lui Romulus Boteanu, p. 104-
105; Costin Clit, Documente inedite despre comisul Ioan Cuza din Bârlad, în Unirea
Principatelor. Momente, fapte, protagoniști, volum editat de Dumitru Ivănescu, Iași, Editura
Junimea, 2005, p. 112-121; Mihai Dimitrie Sturdza (coordonator și coautor), Familiile
boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică și
biografică, vol. V, Ceaur – Cuza, București, Editura Corint Books, 2018, p. 567.
2
Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-române), Iași, Tipografia „Dacia‖ P.
& D Iliescu, 1912, vol. VII, p. CCXL-CCXLI.
3
A se vedea și Costin Clit, O legendă locală: Casa Cuza din Bârlad, în „Prutul‖ Revistă de
cultură, Huși, Serie nouă, Anul VIII (XVII), Nr. 2 (62)/2018, p. 253-260.
4
Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, VII, p. CCXLV-CCXLVI.

253
a dum(i)sali‖. Prin jalba din 11 iunie 1820, spătarul Ioan Jora cerea împlinirea
sumei de 3000 de lei de la Maria Cananău „după anafuraoa di giudecată di la
(1)815‖5.
Prea puține urme ale spătarului pot fi găsite prin documentele azi accesibile 6.
Astfel, îi vedem numele când semnează ca martor, la 29 martie 1821, cu prilejul
vânzării a doi stânjeni de loc bisericii Vovidenia din Bârlad de către Costantin,
feciorul Mitului7, iar la 20 octombrie 1821, ca postelnic și membru al Divanului
Moldovei, alături de Meletie Episcopul Hușilor, logofătul Ioan Sturza, vel vistierul
Costachi Mavrocordat și vornicul Andronachi Donici8. Catalogul documentelor din
23 ianaurie 1853 face referire la casele din mahalalele bârlădene Munteni și Podeni.
Documentele de față conțin informații și despre Anica Cuza. În 1835 sau
1836, conform mărturiei spătarului Alecu Sturza din 5 februarie 1838, după
pagubele provocate în țarină, serdarul Gheorghe Gociul reține „toți caii și (i)epile‖
Anicăi Cuza, care va obține porunca departamentului în urmă căreia este mediat
conflictul de numitul spătar prin împărțirea „vitelor‖ între părțile implicate.
Cabalinele Anicăi Cuza, întreținute cu fânul lui Enachi Frunzeti, vor fi vândute de
cei doi doctorului Lafari9.
De un interes aparte se bucură corespondența dintre Costache Cuza, aflat la
Paris, și spătarul Grigore Cuza (10 martie 1841), privitoare la Panaite Docan, sau
dintre Grigore Cuza și Ioan Jora (16 aprilie 1828), un personaj cheie în înțelegerea
legăturilor dintre Cuzeștii fălcieni și cei tutoveni. Zoița Cuza, fiica căminarului
Neculai Cuza, a fost căsătorită cu căminarul Panaite Docan, fiul lui Ioan Docan și al
Bălașei (fiica lui Antohi Strătilă), nepotul lui Chiriac Docan și al Todosicăi Stârcea
(a se vedea documentul din 18 decembrie 1843) 10. Panaite Docan a fost căsătorit
prima oară cu fiica vornicului Liga de la Horincea 11.
Seria documentelor de față se încheie prin anunțul decesului domnitorului
Alexandru Ioan Cuza din 2 mai 1873 (Heidelberg) și informațiile culese de Gh. D.
Rânzescu, omul Siguranței, privitoare la atmosfera din societate în momentul
dezvelirii monumentului de la Iași și a slujbei religioase de la Ruginoasa.

5
ANI, Colecția Documente, 770/22.
6
Unele documente lipsesc, deși sunt înregistrate în inventarele arhivistice; a se vedea ANI,
Colecția Documente, 613/72.
7
Preotul Ioan Antonovici, Documente bârlădene, Bârlad, Tipografia Neculai P. Peiu, 1911,
vol. I, p. 97-98, nr. XXXII.
8
Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, București, Editura
Ministeriului de Instrucție Publică, vol. XXI, Documente interne, p. 361-362 (la 24
octombrie 1821).
9
ANI, Colecția Documente, 719/11.
10
Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească (1866-1900), București, Editura
ALL,1998, p. 69.
11
Costandin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii
moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea
Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva,
1973, p. 71.

254
DOCUMENTE

1. 1816 august 15

1816 avg(u)st 15
Arătari după cum s-au înpărțăt toati baștinili ci au avut Ștefan Coroi întru
acesti moșăi, adică Căbeștii i Mileștii i Micneștii i Găuriana i Grigoreștii de la
țăn(u)t(u)l Tutovii la Pereschiv, giumătati di Plăcințăni în țăn(u)t(ul) Tecuciului pe
Zeletin, bez giumătati a lui Ioniță Coroi, fratili său, cari fiind stărp prin diiată din
7249/1741 mart(ie) o lasă lui Antohi Coroiu.

Stănjăni Palmi Parmaci Stănjăni Palmi Parmaci Aceia ci au avut Ștefan


Coroi în hotarăli arătati.
527 7 1¼ I s-au ales giumătati acesti hotară driaptă parte(a) sa,
însă:
103 6 - În Căbești
123 5 - În Milești
15 4 - În Micnești
8 6 5½ În Găuriana
22 1 4 În Grigorești
254 - - În Plăcințăni la Tecuci
527 7 1¼
Cât să înparti la 5 ficiori i feti a lui Ștefan Coroi acesti băștiniri în fiișticari hotar,
anumi:
105 4 ¼ Antohi Coroi bez danii de la Ioniță, însă:
20 6 - În Căbești
24 5 6 În Milești
3 - 6 În Micnești
1 6 1 În Găuriana
4 3 4 În Grigorești
50 6 3 În Plăcințăni
105 4 4
105 4 4 Sanda, fata lui Ștefan Coroi, însă:
20 6 - În Căbești
24 5 6 În Milești
3 - 6 În Micnești
1 6 1 În Găuriana
4 3 4 În Grigorești
50 6 3 În Plăcințăni
105 4 4
105 4 4 Nastasăia Hușănița, fata lui Ștefan Coroi, însă:
20 6 - În Căbești
24 5 6 În Milești
3 - 6 În Micnești

255
1 6 1 În Găuriana
4 3 4 În Grigorești
50 6 3 În Plăcințăni
105 4 4
316 5 4
Tot cum să înparti ficiorilor fii(c)ili lui Ștefan Coroi moșăiia rămasă
316 5 4 Suma din urmă
105 4 4 Costandin Coroi, însă:
20 6 - În Căbești
24 5 6 În Milești
3 - 6 În Micnești
1 6 1 În Găuriana
4 3 4 În Grigorești
50 6 3 În Plăcințăni
105 4 4 Manolachi Coroi, însă:
20 6 - În Căbești
24 5 6 În Milești
3 - 6 În Micnești
1 6 1 În Găuriana
4 3 4 În Grigorești
50 6 3 În Plăcințăni
105 4 4
527 6 4 Înpărțitori
5½ N-au încăput a se pute(a) înpărți
527 7 1½
Să mai înpart fii lui Costandin Coroi
50 6 2 Ili(n)ca, fiica lui Costandin Coroi, însă:
10 3 - În Căbești
12 2 7 În Milești
1 4 3 În Micnești
- 7 ½ În Găuriana
2 1 6 În Grigorești
25 3 1½ În Plăcințăni
56 6 2
50 6 2 Ioniț(ă) Coroi post(e)l(ni)ce(l), fiiul lui Costandin
Coroi, însă:
10 3 - În Căbești
12 2 7 În Milești
1 4 3 În Micnești
- 7 ½ În Găuriana
2 1 6 În Grigorești
25 3 1½ În Plăcințăni
56 6 2
105 4 4

256
Deci după aciastă socoteală ari să-ș(i) stăpâniască fiișticari parte(a) sa cum să
arată anumi.
<Urmează șase iscălituri>.
Din luminată poronca pre înălțatului nostru domn măriia sa Scarlat Alexandru
Calimah v(oie)vod, fiind noi rănduiț(i) ca să hotărâm toati acesti moșăi mai sus
arătati, cărora moșăi făcându-să hotărâtură, însuș dumn(e)alor înpărțitorii ce sănt
mai sus iscăliț(i), arătându-să mulțămiț(i) și priimiț(i) întru acesti înpărțări și
hlizături ci s-au făcut, cum pre largul arată, s-au încredințat și de cătră noi.
1816 av(gu)st 23
<ss> Ioan Jora spat(ar).
<ss> Ioan Iamandi ban.

Biblioteca Națională a României, Arhiva Istorică Kogălniceanu, dosar 479


(cota veche XXVII/42), f.1-2, original.

2. 1820 iunie 11

Pre înălțati doamne


D(umnea)lui spat(a)r(ul) Enăcachi Milu vănzănd di veci moșiia Fichiteștii și
cu alti hotară di p(r)en pregiur di la țăn(u)t(ul) Tutovei răposat(u)lui spăt(a)r(u)lui
Iordachi Crupenschi, și în urmă di la spat(arul) Iordachi Crupenschi o cumpără
dum(nea)l(ui) spat(a)r(ul) Andrii Milu, și dum(nea)lui spat(arul) Andrii Milu o faci
schimbu cu cumnatul meu răposat(ul) cam(i)n(a)r Gheorghii Șărban, dănd
dum(nea)lui spat(a)r(ul) moșiia Fichiteștii și luându dinpotrivă moșiia Muncelu di la
țăn(u)t(ul) Roman(u)lui. Și întămplăndu-s(e) săvârșire(a) cumnat(u)lui meu, i-au
rămas patru copii fi(i)ci în casa me, și viind ce(a) mai mare în vărstă am căsătorit-o
după dum(nnea)l(u)i spat(a)r(ul) Gheorghii Cuza, dăndu-i moșiia ace(a)sta
Fichiteștii zăstre, pi cari luându-o în stăpânire ș-au săvărșit celi trebuincios(e) pi
dănsa ca pentru o așăzari bo(i)eriască, stăpănindu-o patru ani și mai bini fără nici o
supărari. Și după trecirea atâta vremi umblând din mână în mână pără când au vinit
la ginereli meu spat(arul) Gheorghii Cuza. Ci pricini or fi urmat întri dum(nealo)r
bo(i)erii Milești, nu știu, căci în zilili domn(u)lui Scarlat Alixandru Calimah
v(oie)v(o)d ni-am trezit diodată cu dum(nea)ei slugerias(a) Mariia Cananoai, soacra
dum(i)sali spat(arului) Enăcachi Milu aducându-o bumbaș(a)r domnesc și puindu-o
în stăpâniri pi moșiia Fichiteștii, zăcănd că-i zăstre a dum(i)sali, au făcut și zapt1 tot
venitu(l), păni, fânu și altile ci au mai fost pi dânsa. Din cari nu puțină păg(u)bire i
s-au pricinuit rămâind toati vitili fără di făn în vremi di iarnă, și viind aici și dând
jalobă mării sali, cu giudecată au dat hotărâre ca schimbul ci s-au făcut cu
dum(nea)lui spat(arul) Andriiu Milu fiind trecut la al șăs(ă)le să rămâi statornic. Și
dum(nea)ei slugeriasa să-ș(i) cauti cu ginerili dum(i)sali și cu casa răposat(u)lui
spat(a)r(u)lui Iordachi Cruprenschi, și pi noi pentru a fi în păgubiri(a) ci ni s-au
făcut ni-au mai sâlit di am împrumutat-o cu trii mii di lei, pi cari hotărându-o să
plătească și dobândă câti cinci lei la pungă pi lună în vade di un anu di zili, și acum
sânt trecuți patru ani și mai bini și nici o îngrijâre di a ni plăti banii nu ari. Pentru
care ne rugăm înălțimii tali ca di la ci ni să va socoti să ni să înpliniască banii cu

257
dobânda lor, după anafuraoa di giudecată di la (1)815 și alti păgubiri ci ni s-au mai
întâmplat din pricina nestatornicitiilor urmări a dum(ilo)rsali bo(i)erilor Milești,
căci noi nici cu un chip nu ne cunoaștim învinovățiți a rămâne păgubași de acești
bani în vremi când schimbul nostru n-au (i)eșit nici cu o pricină și va rămâne
înălțimii tali veșnică pominere.
La mila înălțimii tale pre plecat slugă.
Ioan Jora spat(ar).

No. 9135.
Dumn(ealu)i vel vornic de aprozi să înfățoșăză pricina aceasta înaintea
dum(nea)l(o)r bo(i)erilor velițî ca să cerceteze.
1820 iunie 11
<ss>

ANI, Colecția Documente, 770/22, original.


_________________________
1 Confiscare, jaf.

3. 1822 octombrie 28

L
ei
7 Adică șapte sute cinzăci lei am cumpărat slujba căldărăritului de la
50 dumi(sale) vornicu(l) Gheorghe Cuza în an(ul) acesta, ținut(ul) Eșii și
Cârligătura, pi cari bani avem a-i răspundi dumi(sali) la sfârșât(ul) lunii
lui no(i)emvr(ie), iară când noi următori nu vom fi după cuprindire(a)
zapisului di mai sus și va intra dumi(sale) în vreo cheltuială sau altă
supărari, atunci noi să fim răspunzător(i). Și pentru credința urmează a
noastră is(călitură).

1822 oct(om)v(rie) 28
Și sântem unul pentru alt(ul).
<ss>
Enuță Pară.
Lupul Gordulul.

Trei suti lei au dat.


<ss> Nec(u)laiu Idricean.

<Pe verso>: Nicolai Idricean cu Grigoraș Pară i alții pentru 300 lei, iar 150 lei
rămân în socoteala fratelui jăl(uito)r(u)lui din satul Curtenii, țin(u)t(ul) Fălciiului.
Plata 300 lei, încă și rămânu numai 150. Săpt(emv)r(ie) pe 3.

ANI, Colecția Documente, 830/28, original.

4. <după 1822>

258
Actu di învoială
Prin care mai gios iscăliții și prin punire(a) degitilor, răzăși(i) di moșiia
Căbeștii, facem știut prin acesta ci-l dăm d(umnealui) comisului Ioan Cuza, că
avănd d(umnealui) legiuiti cumpărături și schimburi prin toate hotarăle moșiilor
noastre Căbeștii somă de noozăci stă(n)jen(i), doo palme, 6 parmace, pămănt
cumpărat di veci cu formalnice zapisă, di pi la uniia din răzăși și rudeniile noastre în
hotarele Grigoreștii, Căbeștii, prin seliște(a) satului în trunchiul întăi și al 2le în
Mileștii di Susu și Mileștii di Gios, în Ruseni, cuprinsă prin doozăcișișasă zapisă,
care zapisă cu soma stă(n)jănilor fiind presăraț(i) pintri părțile no(a)stre și parti pi
supt așăzările no(a)stri, casă și vii i liveză, care prin urmare stăpănirii d(umnealui)
comisului în viitorime ne-ar fi pricinuit tulburare liniștii. Pentru care sfătuindu-ne
cu toată obștiia răzeșilor și sinpartași în aceste hotare spre așezare(a) liniștii
clironomilor noștrii să dăm toate cumpărăturili la o parti, am stat cătră d(umnealui)
com(i)sul și ne-am învoit în chipul următori, adică noi răzășii am dat d(umnealui)
com(isu)lui capătul moșii noastre numit Rusănii, pi doi bătrâni numiț(i) trușan și
Olan, în lungime din apa părăului numit Pereschiv și spre răsărit pănă în zare(a)
dealului, unde se lovești cu moșiia dum(i)sale Fiticheștii 1 și în curmezășul pi doi
bătrin(i), Trușan și Olan, adică din p(i)etrili hotare dispărțitoare pi margini di sus și
în gios pănă în bătrănul Crăciunu, care bătrăn esti tot a dumisali cumpărat cu
diosăbite zapisă, și dum(nea)lui comisul ne-(a)u dat noo soma stă(n)jinilor numiț(i)
mai sus di prin toate hotarăle, atât di prin cămpu, cât și din prin săliști(a) satului,
odată și cu toati zapisăli di cuprindiri stă(n)jinilor ce s-au pus di cumpărături și
schimbu; Și pentru ca să stăpânim amândoo părțile pacinic în veci, noi și urmașii
noștri, potrivit cuprindirii acestii, s-au făcut doo asămine, aceasta din parte(a)
noastră cătră dum(nea)lui comis(ul) și alta din partiia dum(i)sale cătră noi, pentru
care am adiverit cu ali noastre iscălituri.
<ss> Dimitrii Glod preot.
Eu Andriiu Boghi.
Ion Negruț.
Eu Toadir Agachi.
Eu Ilii Costandin.
Eu Neculaiu Bogza.
Eu Gheorghii săn (…).
Eu Ianachi Agachi.
Eu Andreiu (…).
<ss> Ion Zota isprăvn(i)cel.
<ss> Iordachi Grumeza.
<ss> Pre(o)t Dămi(a)n Glod.

<Și alți martori>.

Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 426/30, originar.


_______________________
1
Fichitești.

259
5. 1828 aprilie 16

Cătră cin(st)ita camara g(os)p(o)d.


În pricina ci neguțitoriul Vărtan Antonaș au făcut arătari că are cu casa
cam(i)n(ăresei) Saftei Cuzoaei și este chemat fiiul d(umneae)i Alecu spre înfățoșare.
Fiind că această pricină să atingi de mini, poftesc pe cin(st)ita camară să-s(e)
pue soroc păn(ă) la sfârșitul curgătoarei luni aceștie apr(ilie), când mă voi afla și eu
la Iaș(i), și să va înfățoșa pricina în cercetare, fiindu eu epitrop aceștii cas(e) a
Cuzoai.
1828 apr(ilie) 16.
<ss> Balș log(o)f(ă)t.

Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 150/82, original.

6. 1833 august 5

Sărut mâna unchiule


Pentru Greci dindată atunce am pus făcânduli-să chemari, dar n-au urmat a
vini. Astăz(i) li s-au însămnat cu al doile vade și dacă nici la aciasta nu vor fi
următori, să vor aduci cu eczecuții. Fii liniștit unchiule că cățiva au porni de
giudecătorii să va întrebuința lucrari. Bucurându-mă de întregime(a) sănătățăi
dumi(ta)le mă însămnezu cu toată supunire(a).
(1)833 av(gus)t 5
A dumi(ta)le plecat fiiu, slug(ă).
<ss> Grigori Cuza.

Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 574/55, f. 1, original.


_________________________
1
Așa în text.

7. 1838 februarie 5

Mărturie
Gios iscălitul, spat(a)r(ul) Alecu Sturza, fac știut că în anul (1)835 sau
(1)836, nu țân bini minti, d(umnea)e(i) sard(arul)r Gheorghi Gociul luând toți caii și
(i)epile ci li-au avut d(umneae)i c(u)c(oana) Anica Cuza supt cuvânt că iar fi făcut
stricăciune în țarină și pentru o socoteală di bani din vânzare(a) unor pop(u)șoi, și
d(umneae)i c(u)c(oana) aducând poronca dipart(amentului) cătră cătră

260
isprăv(ni)ci(e) ca să i să întoarcă înnapoi supt cuvânt di zăstri. În sfârșit am stătut eu
și i-am învoit priimind d(umnea)l(ui) Gociul în giumătate aceli vite, iar giumătate
au rămas a dum(i)s(ale) c(u)c(oa)ne(i) Anica, și tot într-acel iarna am dat eu
dum(i)s(ale) Enachi Frunzăti niște fân di au dat la vitile ci i-au rămas, care fân n-au
fost de preț mai mult decât 240, mult doauă sute opt zăci lei, înprotivva căriea am
luoat doi giugani roibi, iar celilanti vite d(umneae)i c(u)c(oa)na Anica înpreună cu
Frunzăti li-au vândut d(u)m(nealui) doftorul Lafari în aceiaș(i) iarnă, dar cu ci
anume preț nu-m(i) pot aduce aminte. Pentru care di știința ci am precum mai sus
arăt, dau aci(a)sta încredințată cu a me iscălitură.
1838 fevr(uarie) 5
<ss> A(lecu) Sturz(a) spat(a)r

ANI, Colecția Documente, 719/11, original.

8. 1839 septembrie 11

Costin Popa postelnicel înpreună cu soțiia sa Elenca ci au făcut schimbu cu


părțile lor ci au avut ei aice înpreună cu Vasile Goranda, care pentru părțile lor di
aice din țin(u)t(u)l Vasluiului au luoat înprotivă alte părți di moșiie în țin(u)t(ul)
Tutovvii din sat Căbeștii, precum să mărturisești prin documenturili ci s-au luoat la
mână întărite pi toată foarma, luând și 3000 mii di lei bani di însuș(i) Vasile
Goranda. Și acești bani au fost să să dea în doo(uă) părți, una lui Vasile Goranda și
una lui Costin Popa, iară nedând bani(i), înprotiva acestor bani să dei 10 stânjini
moșiie din Găureana, precum că au fost așa alcătuire(a) lor la schimbu(l) ci am făcut
eu cu dânșii, așa știu și așa mărturisescu.
1839 sep(tem)v(rie) 11
<ss> Vasilii Dimitriu clucer.

ANI, Colecția Documente, 720/18, original.

9. 1841 martie 10, Paris

Parisul
10 martie 1841

Sărut mâna moșule.

Scrisoarea d(umita)le din 26 a trecutei luni ghenar priimindu-o, din numărul


punturilor însămnate prin în ea, ceea ci m-au fraparisit mai mult este aceala prin cari
îmi însămnezi că în pricina banilor de la casa Docăneștilor m-aș fi întins și a-ș fi
apostrofarisit cu întrebări. Aceasta fiind așa din partea mea, eu însumi îți dau
dreptate a te paraponisi și a-mi răspunde nu cu delicateție precum te-ai întrebuințat,
ce așa precum trebué un om ci ș-au (i)eșit afară din datoriile sale obrăznicindu-să.
Eu înse iau martur conștiința me și te încredințăzu că de ț(i)-am făcut acele întrebări
nu au fost cu cuget a mă obrăznici, ci așa precum am fost fraparisit, pe de o parte de

261
căpcana în cari căzusă Docan, iar pe de alta de nenorocita poziție în cari să găsăsc și
astăzi unii din compatrioții și prietenii mei; cum îmi zugrăveam în minte și pentru
mine tot aceeași soartă, am vrut cum s-ar zice a-ți zugrăvi disperația în cari mă
găseam și cari mi să pricinuea din previderea ci avem pentru viitorime. Și în adivăr
că doresc mai degrabă, nu zic a muri, ci nu socotesc drept nimic, ce a nu mă mai
învrednici a-mi mai vide(a) încă odată patria pe cari o doresc mult, decât să ajung a
mă face obiect unor asămine sine. Eu neîndestulându-mă însă a-ți mărturisi numai
nevinovăția me și plecarea ci am a nu mă abate de la răspectul cu cari pără la
sfârșitul vieței meli îți sint datoriu, pentru a-ți da dovadă de curățănia inimei mele,
protest(i)esc în însuși numile nenumăratilor faciri de bine și părinteasca îngrijire cu
cari mai combiarisit din fragida me copilărie. Și zic că acele adânc fiind tipărite în
toate simțirile mele și din urmare de-a purure în mintea și înnainte(a) ochilor mei,
nu mă pot permetarisi a-ți mulțămi cu așa nevrednic chip. Încredințazi-te dar
moșule și iarăș zic te încredințază, că chiar de într-(a) lipsi alte simțâri am
recunoștință și ținut de aceasta nu mă voiu abate de la a me în adivăr sfântă datorie.
Eu dar pătruns de adivărul ci-ți mărturisesc mă măgulesc că vei trece cu nebăgare
samă orici supsoluri ce debitația mea acea dictarisită de disperație, cari pe cât se
vede trebu(i)e a să numi enconsecvenție ar fi putut retrisi în inima d(umita)le, căci
vremea în cari înpreună am petrecut și prilejurile ci mi s-au înfățoșat mă
a(u)torizarisesc a nădăjdui.
Pentru banii de la casa Docăneștilor, deși din cea întâi scrisoare am prepus
scoposul d(umita)le, totuș(i) mă îndo(i)esc că ar fi gândind că ar fi vreo altă pricină
cari te oprea a mi-i slobozi, acum înse simțind adivăratul și folositoriul scopos,
contenesc a-i ceri și las rezervă la d(umnea)ta pără când va veni vremea acea
cuviincioasă a mă întrebuința de dânșii. Te rog înse ca se mi-i siguripsești atât
dispre frati-meu, cât și dispre casă, întru așa chip ca la vreme de trebuință să mă pot
sluji de ii fără a mai ave(ă) nevo(i)e a ave(a) discurcăturăcu vreuna din aceste părți.
Asupra reclemației frățini-meu că adecă me-ar fi numărat dobânda pe un an
înainte, răspund că declarația sa nu este decât foarte adivărată, fiind aceasta
cuprinsă și în sinetul ci am de la el; În privirea înse aceștei materie cunosc de
trebuință a-ți vesti mai întâi că din suma de 264 galbini dobândă și 24 ci se
îndatorește a-mi da pe fieștecari an, me-au mai rămas datoriu încă cu unsprezăci #
pe cari nu știu dacă i-au înpărțit precum i-am prescris plecând; Al doile(a), că din
banii aciștia în număr de 277 # precum dovidești adiverința ci am dat moșului Ioan,
de la cari i-am și priimit și din acii ci am luat de la moșul lui Torsi am întimpinat
cheltu(i)elile ci-ți voiu arăta mai jos, adecă 25 # ci am dat lui Zagură cătră cari știi
că mă îndatorisem pentru pricina mezatului moșiei, 50, poate și mai bine ci au
cuprins cheltuiala vuiajului, viețuirea de șasă luni în Paris, piste profesorului câte
120 lei pe lună, 200 franci ci m-au costisit boalele ci nu m-au părăsit în ceastă iarnă,
precum și ceea ci am cheltuit în Moldova pără a nu porni. Vestindu-mi dispre
sacrifiția ci au făcut frati-meu, adică de a-ți număra mai înainte de termin sumă de
150 # în socoteala dobânzei m-am bucurat, înse așa precum mă tem ca bucuria se nu
se schimbe în mâhniciune socot de cuviință a te ruga ca se faci în chip ca așa
precum în sinet se cuprinde că pe viitorime se-mi răspundă dobânda tot înplinirea de
6 luni, adiverințele ce-i vei slobozi se nu le socotească scăzătoare din capite ca nu
cumva cu această nădejde fiind ei si mă trezesc cu reclamație din partei că adecă nu

262
s-ar fi cunoscut datoriu a-mi plăti dobânda mai înnainte de termin; nu-mi reproșarisi
dar această îngrijiri, căci deși poate nu ca mine, înse cunoști îndestul de ci schimbări
este vrednic.
Moșule! Cred că nu vei consevarisi vreo ră opinie de mine și nici mă vei
socoti atâta de inconsec(v)ent dacă mă voiu permitarisi a mă jălui dispre ticăloasa
stare a senătăței mele. Și pe lângă aceasta te voiu înștiința de hotărârea ce șirul
boalelor m-au pus în nevoință a lua. De la intrarea (i)ernei și încoace, negreșit din
pricina umezelei cei necontenite și după aceasta a frigului celui ud mi s-au stârnit pe
lângă hu(i)etul capului ci ave(a)m încă din Moldova, o durere de stomac regulată în
toate zilile, precum și o sfchiliatite, încât mă găsesc nevoit a vizitarisi (…)1 câte 7 și
8 ori pe zi; de do(u)ă ori pără acum am căzut la așternut, întâi pentru 15 zile și al
doile(a) pentru 8. Și cu toate că până acum de do(u)ă luni de zile și mai bine
necontenit eu doctorii, înse în zădar că nu pot veni în capăt, se pare că eli nu
compatisarisesc cu constituția me. Această nenorocire m-au făcut dar a dejnădăjdui
dispre a-mi mai pute(a) curând căpăta sănătatea și a hotărî ca se (i)es pentru câtăva
vreme din Franția, și după sfătuirile prietinilor cărora li este pe cât se vede milă de
suferirile mele, a mă duci în Svițera la Genova pentru a pitreci vara acolo. Drept
aceea dar cum vro(i)esc mai înnainte de mișcare a consultarisi și opine d(umita)le,
nu lipsesc a-ți face cunoscut și întrebare dacă te unești cu scoposul meu. Eu acolo
nu mă duc ca se gust plăcérea vuaiajului se-au se zedărnicesc în primblări, cu numai
ca se răsuflu aer cari precum toți me-(a)u încredințat îmi va fi folositoriu, când
totodată nu voiu lipsi a mă îndeletnici cu învățătura, în cari acum adese sint
interumpt din pricina neîndemânărei în cari mă pune neîntregirea sănătăței;
Ducându-mă acolo mă voiu îndeletnici mai cu samă de limba latinească și după 3
luni întorcându-mă în Paris, iarăș(i) voiu continuarisi și în cea franțuzască pe cât
muaenurile intelectuale mă vor ajuta. Drept aceea dar dacă consintarisești unindu-te
cu a me socotință, grăbește-te rog a-mi răspunde, precum și a-mi triimete suma ci
me-ai însemnat prin scrisoarea de pe urmă, nu uita înse acii 30 # ci am înprumutat
pe Ioan, 9 pentru un surtuc și un frac ci mi s-au răpit de autorul Panaite i un
dicsionerci i-am vândut. Și dacă socoți drept și 12 pentru pușca ci mi s-au luat de
cătră Docan mai înnainte de a porni din Moldova și pe cari nu me-au mai întors-o
vânzându-o, căci după înprejurările ci văd nu nădăjdu(i)esc a mă dispăgubi vreodată
de la el.
În sfârșit în ceea ci se atinge dispre Dimitrache, eu înțălegând din scrisoarea
d(umita)le și dintr-a moșului Ioan că v-ați fi zugrăvind un tablou dispre el un tablou
foarte nepriincios, răspund, mă voiu chibzui înse a răspunde tocmai în ființa
adivărului ci eu cunosc, că adecă el nu este un sholer dintre cii mai silitori, nici un
tânăr cari se urască cu totul primblările și amuzamenturile, ci este unul dintre acii
carii gândesc a învăța cu vreme(a) și a-și pricinui nu tocmai rar plăcerile și
distracțiile ci doresc mulți din tineri. Pără acum au urmat literature la profesorul ci
și eu urmez, pentru viitorime s-au propozarisit a începi matematicile, precum i s-au
poroncit. Din partea me pe cât puțin m-am priceput nu am contenit a mă sili ca se-l
țin în calea cea bună, și în sfârșit acum pentru a-i face să înțăleagă mai cu greutate
vroința d(umnea)v(oastră), i-am cetit și însuși cuprindirea scriso(a)rei d(umita)le în
ceea ci să atingea dispre dânsul; socot dar că fiind în îndestulă stare a judeca
viitorimea ce îl așteaptă, cari va fi potrivită cu purtarea sa, singur de sine va ave(a)

263
plecare a să purta pe drumul acela ci-i va duci cătră fericirea sa; Iar eu potrivit cu
îndatorirea ci me-ați d(umnea)v(oastră) amândoi, mă voiu sârgui și pe viitorime a-l
sfătui, precum și a vă înștiința când îl voiu vide(a) abătându-să cătră vreo cale cari l-
ar duci cătră dărâmarea și nenorocirea sa. Cărțile ce me-ai poroncit se-ți triimit am
și cumpărat livrezoanile ci au (i)eșit până acum, și fii liniștit că întocmai după
povățuirea ce me-ai dat cât să va pute(a) mai în grabă le vei și ave(a). Așa precum
bunile mele rudenii binevo(i)escu a cerceta de mine, nu lipsesc a le prezentarisi și
eu respectul meu precum și prietenilor căzutele închinăciuni. Te sigajarisăsc a
mijloci cătră c(u)c(onul) Costache Cozadin a trage pe fiiul seu din soarta în cari se
găsăști și cari în adivăr ensitarisăști mila moldovenilor, carii nu sint în stare a-l
ajuta, cum mă enteresesc a ști despre sănătate(a) d(umita)le mă înștiințază, precum
și sfinții er. Mafteiu și Glifoi, cărora le triimăt frățăști închinăciuni. Despre Stana
numai cercetez, îl las să se odihnească în lăcașul seu supt roata morei.
A d(umitale) preaplecat ca un fiu i slugă.
<ss> Costache Cuza.

<Pe versoul filei a doua>: Monsieur / Monsieur le spathar Gregoire Cousa /


Moldaviae / aux soins de Mr. le comiss Nicolas Docan. / Iassyu. .

ANI, Colecția Documente, 773/ 18, original.


_______________________
1
Spațiu gol.

10. 1843 decembrie 18

No. 52
În numili preînălțatului domnu Mihai Grigoriul Sturza v(oie)vod, stăpânitoriu
Prințipatu(lui) Molldavii.

Anul una mii opt sute patruzăci și trii, luna dec(em)v(rie) în optsprezăce zâle.
Giud(e)c(ăto)r(ia) ținut(u)lui Tutovii tratarisând dellile supt No. 35, 36 și 39
pornite di Mariia, soț(ia) răp(o)s(atului) căp(i)t(an) Iordachi Smăd, celi de supt No.
35, 16, cu casa căm(ină)r(resei) Zoița Docan, născută Cuza, una pentru 300
stănj(eni) ci i-ar fi luoat din hotar Jorăștii și Romăneștii, propiéta a ei, supt chip di
învoială drept plata a 5000 lei cu cari s-au fost înprumutat de la d(umnea)ei. Iar altă
cerând venitul di pi aceștiia pi anul (1)831 și (1)832, și ce(a) de supt No. 39 cu
dum(nea)l(u)i pah(a)r(nicul) Iordachi Popa, stăpânitoriu ci în urmă țitațil(o)r
stănj(eni) cu zăstre, și sluger(ul) Ioan Caracaș, posăsorul acestuia, pentru patru boi
ce i-ar fi luoat samavolnic amândoi. Carili după poronca d(i)vanului Țării de Gios
din 4 no(i)emv(rie), No. 4453, s-au unit toate spre a le să da un cursu, fiind cu o față
și un fondos di pământ di pi care s-au scos și (...) venitului i luoarea boilor, și în
ființa jăluitoarei căp(i)tăne(a)săi Smăd, formalnic înputernicit(ă) di epitrop orfanilor
mortului d(umneae)i întâi bărbat Smădu, și dum(i)s(ale) spat(arului) Grigori Cuza.
Asăminea din partea casăi răp(o)s(atei) căm(ină)r(esei) Zoița, pah(a)r(nicului) Popa
și sluger(ului) Caracaș în persoană, cetindu-să tot hodul dellii s-au văzut că pe
ropisca aceasta s-au fost înjghébat mai înnainte, și în urmare(a) jalbii priimită de la

264
Toader Bodea, bărbatul din al doilea și vichil(ul) Smăduleasăi cu propunere că
drep(ul) datoriéi să să dei în stăpânire(a) creditoarei den tot fondosul ci are datornic
în arătatile hotară 300 stă(n)ji(ni) pământu înpeétru(i)ț(i), priimită atât creditoare cât
și di datornica jăluitoare pren răspunsurile den dellă, aflate la filele 5 și 6 după
întrebările făcute cu No. 1333 și 1334 s-au anistojât rap(o)rtindu-să și d(i)vanului
giud(e)c(ă)toresc. Dar după di iznoavă jăluire iscată în urmă din partea Smăduleasăi
în toate obiecturile prescrisă înființându-să dellă carile hotărându-să prin jurnal(ul)
din 20 iul(i)e (1)836, s-au mărginit a să păzî sfințăniia alcătuirii de învoială și pentru
vinit prin un asăsăor la fața locului cercetându-să urmarea jăluirii dacă
căm(ină)r(ea)s(a) va fi luoat venit(ul) mai mult decât de pe acei 300 stă(n)j(ini) să
să despăgubască, iar după aceasta pridstavlisându-să în apelațiia d(i)vanului Țării
de Gios trii trupuri dizbinate îndeosăbe fiișticare reclămații precurmate pren
jurnalurili din (...)1 și (...)1 la 6 iul(i)e (1)842 pe lângă poronca cu No. 3622
înapoindu-să acei de 300 stă(n)j(ini), și cu întocmai copie di pi adresul domnescului
d(i)vanu ; Pentru că după luare aminte ce ar fi făcut în ea moșâiile Jorăștii și
Româneștii ar fi a căp(i)t(a)nului Iordachi Smăd, iar nu a soțâiei sale, pi care s-au
giudecat mai ales că Smădului i-au rămas copii nevrâsnici asupra cărora epitrop nu
este orânduit, precum și celălalte două delli pentru venit i boi, priimindu-să în urmă
a li să da un cursu. Și în aceste temeiuri după cheémărili făcute și rospișceli ci au
dat, înfățoșindu-să astăz(i) precum s-au zâs, s-au cerut mai întâi di la jăl(uito)r
dovezili ci ar avea sprijinitoare preténțiilor éi și prin opis au supus următoarili:
1iu. Din 1820 mart(ie) 17. Răvaș(ul) răp(o)s(atului) căm(ina)r Panaite Docan
cătră răp(o)s(atul) Iordachi Smăd, prin care scrie pentru datorii de 3000 lei.
2le. Den 1821 ghen(a)r 17. Izvod anumi arătător de câte bucăț(i) docomenturi
au priimit amanet de la răp(o)s(atul) Smăd căp(i)t(an), Costandin Bălăban.
3le. Den 1831 apr(ilie) 7. Jalba dată cătră com(i)s al 3 lea răveduitoare pentru
datoriia cătră casa răp(o)s(atului) Docan.
4le. Den 1832 no(i)emv(rie). Poronca giud(ecăto)r(iei) cătră privighetor(ul) de
ocol(ul) Târgului și vornic(ului) porțâi Grigore Macsăn ca să cercetez(e) păgubirea
pricinuită de cătră căm(ină)r(easa) Zoița Cuza.
5le. Din 1832 no(i)emv(rie) 10. În copiie, rap(or)t(ul) rânduițil(o)r de mai sus
arătător de cercetarea și păgubirea ce au găsât pricinuită de cătră căm(ină)r(easa)
Zoița Cuza în producturile luoate de pe partea ei de loc ce am stăpânit.
6le. Den 1832 no(i)emv(rie) 25. Copiie de pe jalba soțului de al doilea a
jăl(uitoa)r(ei), Toader Badea dată giud(ecă)toresc(ului) divan pentru obejduirile ci
s-ar fi pricinuit de cătră căm(ină)r(easa) Zoița Docan.
7. Den 1832 dec(em)v(rie) 7. Poronca d(i)v(anului) supt No. 4765 cătră
giud(ecăto)r(ie) ca să cercetez(e) jăluirile cuprinsă în jalba lui Badea.
8. Den 1838 maiu 15. Copiia cercetărei clucer(ului) Vasăli Chicoș la fața
locului.
9le. Den 1838 maiu 26. Tot în copiie rap(o)rt(ul) clucer(ului) Chicoș întărită
de is(pră)v(nicie).
10le. Den 1838 no(i)em(brie) 30. Copiia de pe poronca is(pră)v(niciei) supt
No 14022 urmată după adres(ul) giud(ecăto)r(iei) pentru înnapoirea a patru boi
luaț(i) de pah(a)r(nicul) Iordache Popa, clironom răp(o)s(atului) căm(ina)r Docan.
11. Din 1839 avg(us)t 22. Prețăluire(a) făcută la Bursucani pentru 2 boi.

265
12. Din 1838 avg(us)t 30. Copii contractului de înposăsăire părții ei de moșâi
de cătră pah(a)r(nicul) Iordache Popa.
13. Den 1840 no(i)emv(rie) 23. În copiie rap(o)rt(ul) preveghetor(ului) de
ocol(ul) Târgului arătător că i-au dat în stăpâniri pământul amanetarisât potrivit
adres(u)lui giud(ecăto)r(iei) urmat după poronca d(i)v(anului) Țării de Gios.
Asăminea și dum(nealui) spat(arul) Grigore Cuza au înfățoșat următoareli:
1iu. Den 1821 ghenar 17. Sănetul căp(i)t(anului) Iordachi Smăd cătră
căp(i)t(anul) Costandin Bălăban de 5000 lei și cu amanet parte(a) sa de moșâi, dând
și documenturile în păstrare(a) numitului.
2le. Den 1829 iuli(e) în 4. Înscrisul căp(i)t(anului) Costandin Bălăban prin
care trece această datorii înpreună cu amanet(ul) cătră răp(o)s(ata) căm(ină)r(easă)
Zoița Cuza.
3le. Den 1829 no(i)emv(rie) 11. Jalba răp(o)s(atei) Zoița Cuza cătră
is(pră)v(nicia) de Tutovva cu cerire a i să înplini banii prin vânzare de veci prin
mezat a amanetului în dosul căruia urmeaz(ă) răspunsu(l) is(pră)v(niciei) cătră
căm(ină)r(ea)s(ă) tot din acelaș an și lună a i să face îndestulare.
4le. Den 1830 ghen(a)r 4. Poronca is(pră)v(niciei) de Tutovva cătră zlotașâi
de ocol(ul) Târg(u)lui ca să poblice vânzare(a) în mezat a moșâei amanetarisâtă.
5le. Din 1830 mart(ie) 20. Poronca d(i)v(anului) giudecătoresc cătră
is(pră)v(nicia) Tutovvei ca să cercetéz(e) preténțiia pornită de parte(a) sluger(ului)
Chiru și a altora asupra vânzării pomenitei moșâi.
6le. Din 1830 iuli(e) 8. Înscrisu(l) lui Toma Vasăliu cătră răp(o)s(ata)
căm(ină)r(easă) că deși au pornit pretenții asupra vânzării, dar viindu-ș(i) în
cunoștința să dipărtéză.
7le. Din 1830 iul(e) 25. Poronca divanului giudecătoresc cătră is(pră)v(nicia)
de Tutovva în cuprindire că deși după reclămațiia sluger(ului) Chir(u) i altor, s-au
oprit mezat(ul), însă păr(ă) la (să)vârșire(a) lui moșâia amanetarisâtă să să
stăpânească de cătră răp(o)s(ata) căm(ină)r(ea)s(ă).
8le. Din 1830 oc(tom)v(rie) 30. Poronca is(pră)v(niciei) de Tutovva cătră
telalul târg(ului) Bârlad(u)lui ca să poblice vânzare(a) în mezat a moșâi
amanetarisâtă după însuș cerire(a) Marii Smăduleasăi, soțiia datornicului.
9le. Poronca is(pră)v(niciei) de Tutovva cătră vor(ni)c(ul) Zahariia Dragomir,
căp(i)t(anul) Costandin, ca să poblice vânzare(a) de veci a moșâiei amanetarisâtă,
tot după cerire(a) Smăduleasăi.
10le. Din 1831 apr(ilie) 3. Jalba răp(o)s(atei) căm(ină)r(ese) cătră comis al 3 le,
răveduitoare cu cerire a i să face îndestulare de banii ce are a luoa de la Smăd de
amanet în care să însămneaz(ă) ră(spun)su(l) comis cătră is(pră)v(nicia) ținutului .
11. Din 1831 mart(ie) 1iu. Contract supt iscălitura stol(ni)c(u)lui Vasăli Epure
prin care nu mai ia în posăsii amanetarisâta moșâe de la căm(ină)r(easă).
12le. Den 1830 iuli(e) 15. Adiverința unui pretindator numit Ștefan Stanciu
prin (care) arati că să depărteaz(ă) de prétențiia ce au fost pornit asupra vânzării în
mezat.
13le. Din 1830 dec(em)v(rie) 2. Cercetare de la fața locului tot a rânduiților de
cătră is(pră)v(nicie).
14le. Den 1831 fevr(uarie) 15. Cercetare di la fața locului a rânduiților de
is(pră)v(nicie),

266
Dum(nealui) pah(a)r(nicul) Iordache și sluger(ul) Ioan Caracaș prin
înscrisu(l) din 11 dec(em)v(rie) zâc că alte dovez(i) nu au, decât rap(or)t(ul)
priveghetor(u)lui și poroncile d(i)v(anului) den della pricinii și atât din
cuprindere(a) acestor, cât și den reclămațiile întinsă s-au văzut pentru cel întâi
obiect de 300 st(ăn)j(eni) înpregiurările, urmeaz(ă) că la (1)821 răp(o)s(atul)
căp(i)t(an) Smăd înprumutându-să cu 5000 lei di la căp(i)t(anul) Costandin Bălăban,
i-au amantarisât o a patra parte moșâi den hotarăle zâsă cu condițiia că dacă nu v-a
plăti banii la vadea, să fii volnic a o scoate în mezat, după care și él Balaban la
(1)829 iuli(e) 4 l-au trecut cătră răp(o)s(ata) Zoița pentru această sumă de bani, și
tot la acelaș an luna no(i)emv(rie) 11, căm(ină)r(easa) pornind jalbă cătră
is(pră)v(nicie) i-au și pus în lucrare vânzare(a) amanetului. Prin țâdula din 4
ghen(a)r (1)830 cu voința și a numitei Smăduleasăi poblecarisându-să în soroc
legiuit de 40 zâli, atât în târg, cât și fața locului, n-au (i)eșât mai mare preț decât 15
lei stâ(n)j(enul), după care apoi la (1)832 iuli(e) 7 căp(i)t(anul) Toad(e)r Badea,
bărbatul de al 2 – ilea a Smăduleasăi, au dat jalbă giud(ecăto)r(iei) arătând că cu
priimirea / vechil fiind soții lui / creditoarii căm(ină)r(ese) s-au învoit ca să-i dei
300 stâ(n)j(eni) den pământul amanetarisât în locul acel fără de pricină, cerând ca
pren rânduire(a) unui bo(i)eriu la stare(a) locului, îngrădiț(i) cu peétre să-i
statornicească în stăpânireadum(i)s(ale) căm(inăre)s(ei), și giud(ecăto)r(ia) supt No.
1333 i 1334, făcând întrebare atât creditoarei, cât și Smăduleasii, prin răspunsurili
din 15 i 23 iul(ie), amândouă fețăli arată mulțămire(a), în care temei s-au dat și
stă(n)j(enii) în stăpânire(a) dum(i)s(ale) căm(ină)r(esei), și în urmă jăl(uitoa)r(ea)
Smăduleasă după ce tot la acel an prin giude(cătores)cul d(i)v(an) cere sângură
vânzare(a) amanetului. Apoi au întinsu reclămații a sfărma învoiala supt cuvânt că
ar fi făcută fără știre(a) éi, plecându-să a plăti baniiși a-ș(i) luoa stă(n)j(enii) înnapoi
cu producturile arătate, în urmare(a) cărora giud(ecăto)r(ia) cunoscând că învoiala
poartă în sâne neprihănire, pe temeiurili:
a) că éa Smăduleasă, priivind strigare(a) în mezat a toată partea amanetarisâtă
de fost(ul) ei întâi soț, căp(i)t(anul) Smăd, spre plata banil(o)r înprumutați, careli la
poblicaresâre(a) urmată nu s-au suit decât cinsprezăce lei stă(n)j(enul), n-au alergat
atuncea cătră plăcere(a) de astăz(i) să plătească banii, ce s-au mulțămit sângură a
trăda acei 300 stă(n)jeni din fondosul a tot amanet(ul) aflat supt despozițiia ei ca o
firească epitropă înputernicită de obiceiul păzât;
b) că după aceasta sângură prin jalba dată d(i)v(anului) giud(e)c(to)re(s)c au
adus poronca sa No. 2571 cătră is(pră)v(nicie) ca să poblicarisască de isnoavă
amanetul spre vânzare în mezat, a căriia rezultat să și vede păzât prin țidula den 30
oc(tom)v(rie) (1)830;
v) că după ce săvârșăște această învoială păzăști tăceri o vremi lăsând a
stăpâni pe răp(o)s(ata) căm(ină)r(easă) stă(n)j(enii), fără să descopere neștiința sa,
și,
d) că învoiala poartă o temeenicii pravil(n)icească fiind săvârșită cu voința éi
în folosul orfanil(o)r Smădului, cu rămânere de pământ în propriétaoa lor den
fondosul amanet(u)lui, carili di s-ar fi fost vândut precum urma, nici cu aceasta ar fi
darnici de datorii să istoveas(că) după prețul de 15 lei stă(n)j(enul), ci să vedi că atât
cé au (i)eșit hotărăște a să păzî sfințăniia alcătuirii de învoiri fără jâgnire de

267
preténțâia Smăduleasăi. Asăminea și pentru venit(ul) pretendarisât di jăl(uitoa)r(e)
de la casă ce i s-ar fi răpitde pe fondosul țitațil(o)r.
De vremi că dréptățili nu o agiută a dărâma învoiala după prescrisăle
înpregiurări, nu i să încuviințază despăgubirea. Iar pentru acei patru boi luați de
dum(nea)l(u)i pah(a)r(nicul) Popa și sluger(ul) Caracaș descoperindu-să că aceiia s-
au înplinit di la Smăduleasă pentru două suti optzăci lei socotiț(i) câtimea venitului
răpit de jăl(uitoa)r(e) în curgerea a doi ani cuviniț(i) cu un an pah(a)r(nicului) Popa
și pi un an sluger(ului) Caracaș ci să găsă posăsor(i). Doi boi prețăluiț(i) 300 lei și
doi 450 lei. Giud(ecăto)r(ia) să mărginești în socotința dată la 20 iul(ie) trrcut(ul) an
(1)841, lipite în povodul cu No. 39 la fila 140 ca jăl(uitoa)r(ea) să să îndistuléz(e) di
la pah(a)r(nic) cu 20 lei presosul ci covârșaști datoriia, în priviire că boii ci s-au dat
dum. să văd prețâluiți 300 lei și di la dum(nea)l(u)i Caracaș cu 150 lei. După
rezoanili prescrisă în ace(a) încheiere din 20 iuli(e) pentru care s-au încheiat acest
jurnal di pi care scoțându-să întocmai copie să va înpărtășî înpricinatul(o)r fețe supt
podpișce, și paartea ci ar rămânea nemulțămită este slobodă în termén de două luni
a-ș(i) face apilațiia la răspectivul d(i)van al Țării de Gios, fără punire de cauții, fiind
valora covârșâtoare compiténției giudecătoriéi.
<ss> V. Donici.
<ss> G. Lambrino.

Osăbită socotința
Gios iscălitul nu să unești cu încheiere(a) majoritalii giud(ecăto)r(iei) di mai
sus pentru că § 640 din condica țâvilă curate lămurește că amanetariul macar înscris
di ar avea de la datornic nu poate rămânea stăpân pi amanet, cu cât mai vârtos că și
înscrisul de învoială cu care dum(nealui) spat(arul) Cuza ceri stăpânire a trii sute
stă(n)j(eni), nu este săvârșit de datornic ci de soțiia sa, cari n-au putut dispozarisî
pentru averi străină / neavând nici în ființi acum acel înscris / și nici formalitaoa
vânzării în mezat nu să vede urmată cu hareci luarea după pravilă, ca să să poată
luoa dela (...) prețul de 15 lei stă(n)j(enul), însămnat prin țâdula cu cari s-au scos
amanet(ul) vânzari. Pi acesti temeiuri socotința me urmează ca jăl(uitoa)r(ea)
epitropă Smăduleasă să-ș(i) stăpânească stă(n)j(enii) din Jorăști și casa
căm(ină)r(esei) Docan să să îndatorească di la ea cu banii și dobânda lor precum în
gios să arată, adecă:

Lei Par(ale)
- Capiti după sânetul din 17 ghenar (1)821
5000
. - Dobânda acestora pentru 23 ani până la (1)844 ghen(a)r 17.
11500
- Fac încărcătura.

268
16500
- Să scad, însă:
6670
Lei Par(ale)
500 - Posăsăia trasă di răp(o)s(ata) căm(ină)r(easă)
pi anul (1)831 după contractul stol(ni)c(ului)
Vasăli Epure din acel an mart(ie) 1iu, fiind că
pu anul (1)832 au stăpânit Smăduleasă după
cercetarea clucer(ului) Chicoș din 15 maiu
(1)838.
2000 - Socotința după acelaș(i) contract pi anii
(1)839, (1)834 și (1)836 păr(ă) la amrt(ie) 1iu.
2840 - Pi patru ani după pilda contractului înfățoșat
în copii din (1)839 avg(u)st 30 câti 710 lei pi
anii (1)837, (1)838, (1)839 și (1)840 când s-
au dat în stăpânire(a) Smăduleasăi moșâiia la
23 no(i)emv(rie) (1)840.
480 - Pentru patru stoguri fân luati di cătră
răp(o)s(ata) căm(ină)r(easă) Cuza în anul
(1)832 după cercetarea clucer(ului) Chicoș
din (1)838 mai 15.
850 - Pentru do(u)ă părechi boi luaț(i) de cătră
dum(nea)lui Iordachi Popa și sluger(ul)
Caracaș di la Smăduleasă
9830 - 6670 -
Lei Par(ale)
9830 - Adecă nouă mii opt sute triizăci lei rămâne să mai dei
jăl(uitoa)r(ea) Smăduleasă cătră casa răp(o)s(atei)
căm(ină)r(ese) Docan, iar pretențiia producturil(o)r
preténdărisâte de jăluitoare din anul (1)832 să socotesc a
rămânea înprotiva pagubelorce și jăluitoare(a) Smăduleasă au
făcut posăsoril(o)r aceștii casă la stăpânirea posăsăiélor.
Iscălit asăsor Vasăli Chiru sluger.

Fiind că părțile giudecate s-au dus mai înnainte di a le să cumunicarisî


hotărârea aceasta și nici până acum s-au mai arătat. Apoi copiile de jurnal cuvenite
lor încredințându-să supt No 2435, 2437 și 2438, astăz(i) la 5 a crugătoarii luni
iul(ie) (1)844 cu 2441 s-au trimes isprăvnicii țin(utu)lui spre a le înmâna
Smăduleasăi, pah(a)r(nicului) Popa, sluger(ului) Caracaș, câti una. Și supt No. 2439
cu adres(ul) No. 2442 giud(ecăto)r(ia) țin(u)t(u)lui Vasluiu să o dei dum(i)s(ale)
spat(a)r(ului) Grigore Cuza, de la care luând podpișce să le triimată giud(ecăto)r(iei)
aceșteia spre a să alătura la dellă.
Iscălit Derector Gățe Ioan.

Giud(ecăto)r(ia) țin(u)t(u)lui Tutovvii.

269
Copiia aceasta fiind întocmai cu or(i)ginalnic(ul) jurnal den parte dă să
încredințaz(ă) cu iscăliturile cuveniti și pecete(a) tribunalului.
<ss> V. Donici.
<ss> V. Chiru.
<ss> G. Lambrino.
<ss>
<ss>
No. 2436
1844 iulii 5.

ANI, Colecția Documente, 732/3, copie, pecetea judecătoriei ținutului


Tutova.
_______________________
1
Spațiu gol.

11. 1848 iunie 20

Zapisu de vecinica vânzare


Eu carele mai josu, scriindu-mi-se numele prin mâna scriitoriului, și eu voiu
pune dejitu, Costache, fiiu(l) lui Constantin Gatinu, din satu(l) Căbeștii, ținutul
Tutovei, ocolu(l) Pereschivu, facu știutu prin acestu zapisu că de a me bună voie,
am vendut de veciu dumisali bo(i)eriului Costache Cuza, fiiu(l) răposatului
postelnicu Gheorghie Cuza din târgu(l) Berladu, duoi stânjini domnești moșie din
(h)otaru(l) Gaureana, de pe parău(l) Pereschivu, care stânjini se megieșescu pe din
susu cu a lui suljeriul Ioan Glodu, iaru pe din josu cu Patrașcu din d(...)ma
Mâcneștilorla vale spre răsăritu, piste amânduoa Pereschivurile și până în zarea
Tutovei, cu prețu trii galbini pe stânjinu, pe carii bani i-am și priimit toți deplinu în
mânele mele; Așadar de astăzi și în veciu d(umnea)lui cumpărătoriu(l) va avea
dreptate a stăpâni nestrămutat, spre care sfârșitu încredințindu prin punerea dejitului
meu, i-am dat și zapisu(l) din 8 ianuaru 1817 a răposatului meu părinte, și am rugat
și pe alte fețe ce s-au întâmplat la facerea acestui zapis de au iscălit de marturi; S-au
făcut astăzi duoazeci iunie, anul una mie optu sute patru zeci și optu.

<La sfârșitul documentului>:


Zapisele de moșie din (h)otaru(l) Rusenii, bătrânu(l) Crăciunu, ce am lăsate
în jiudecătoria districtului Tutova:
Stânjini
10 de la Costin și Ileana Popa, dupre suplica lor din 28 mai 1848.
2½ fălci schimbu totu din Ruseni și totu de la Costin și Iliana Popa dupre
saplica lor din
martie 1848.
5 st. Din Ruseni bătrânu(l) Creciunu dupre saplica din 26 iunie 1847 a lui
Costin și Ileana
Popa, Marghioala, fiica lor, și un Simeon Bontașă, Petrache Scânteie,
Smaranda lui

270
Nicolaiu Papucu și Gheorghie Potopu, dupre saplica din 28 feur(ar) 1848,
tot din Ruseni,
bătrânu(l) Creciuna.
<Pe verso-ul filei 61>: Însemnare de stanjinii din Poeana lui Epure pe numele
fiecăruie bătrinu:
Stanjini
9 Ioan Gatinu.
9 Dimofte Glodu.
9 Ioan Pușcașul.
9 Ioan Braila.
9 Antochi Cucul.
9 Gavrilu Apostolu.

Biblioteca Academiei Române, MCCCLX/1, f. 61, transcriere în grafie latină.

12. 1849 iunie 2

Cătră cin(stit) du(umita)le privighet(o)r de oc(o)lu Pereschiv(u)lui.

Căp(i)t(an) Ioniță Nebunulu și Vasăli Olte(a)nu.


Raport.

Însărcinați fiind prin poronca d(umnea)v(oastră) din trecuta lună mart(ie) 30


an(u)l(u)i următoriu ca-s(ă) facem alegere a trii stănjăni și giumătati pământ a lui
Dumitru sân Costandin Ionițe ce zăce că eu trecut în vânzare cătră d(umea)l(ui)
bo(i)eriu(l) Costachi Cuza, fiiul răposat(u)lui bo(i)eriu post(elnicul) Gheorghe
Cuza, următori fiind am intrat în pătrunzătoare cercetare lămurindu-ne. Din
documenturile ce păstre(a)ză i să cuvine în hotarăli Căbeștii nicuprinși în în
vânzărili făcute de frate(le) și părinteli dum(i)sa(li) înnainte un stănjăn, șasă palme,
în hotar(ul) Gregoreștii, din bătrânu(l) l(u)i Lupu păharnicu(l), un stănjăn, șasă
palmi din hotar(ul) Bujoran, ce și părintele lui o au avut cumpărat de la răposat(ul)
bo(i)eriu logofătu(l) Mihaiu Sturza, înpreună cu ciialanți răzeș(i), și doi stănjeni în
hotar(ul) Micneștii den Mărica, fată Lupului păharnicu(l). Pentru care de
regularisire și de descoperire ce-am făcut cu supunere să aduce la cunoștința
înnaintire(a) lucrării.
(1)849 iuni(e) 2
Ioniță Nebunul c(ă)p(i)tan <m.p.>.
Vasăle Olteanu <m.p.>.
(...).

Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 426/238, original.

13. 1850 ianuarie 22

Zapis di vecinică vânzari.

271
Adică eu, Anica, fiica lui Toadi(r) Gligori, înpreună cu soțul meu
pos(tel)niccel1 Gheorghii Păladi din sat Căbeștii, facim știut că di a no(a)stră bună
voi am vândut di veci d(umi)sali bo(i)eriului Costachi Cuza, fiului răpăsatului
post(el)nicului Gheorghi Cuza din târgu(l) Bărladului, doi stănjăni moșăi din
Găureni, bătrânu(l) Popa Toadir, cu preți câte patru galbini pi stănjăn, cari bani în
somă di opt galbini blanciu, i-am și primit toți diplin în mânili no(a)stre. Pentru cari
odată cu acesta din parte(a) no(a)stră, ci am dat și zapis din dou fel(...), unu mii opt
suti patruzeci și cinci, iscălit di vânzătoriu(l) Costin Popa și soțiia sa Il(e)ana i alte
feți ci s-au întâmplat față în aceia vremi și întărit cu pecete săte(a)scă, încredințat di
d(umnea)lui privighitoriu(l) din cinci mart(ie) acelaș(i) anu, N o 241. Spre (a) ave(a)
dat(ă) acestu zapisu cuvinita tării, am rugat și pi alti feți ci s-au întâmplat față di s-
au iscălit di amrturi pi privighitoriu(l) di ocol di l-au încredințat după formă.
S-au făcut astăzi la doozeci și dou(ă) ian(u)ari(e), anul una mii opt suti
cinzăci zăli.
Eu Anica, fiica lui Toadir Grigorii, vânzători di bună voi.
Eu post(elnicel) Gheorghi Păladii, vănzător di bună voi.
Costantin Stupu, față.
(...), faț(ă).
Scriitoriu <ss> Ion săn (...).

Privighitoriul Pereschiv.
No. 667.
De față viind iscălițăi prin acest înscris și arătând că este dat de a lor bună voe
și supt adivăratili lor iscălituri să încredinț(e)ază pe asămine temeiu cu iscălitura
cuvenită și punirea pecețăi ocolului.
1851 maiu 21
<ss> Gheorghi Miha(i)l (?).

Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 426/258, original.


_________________________
1
Conform documentului; postelnicel.

14. 1853 ianuarie 23

Documente atingătoare de casile din mahalaoa Muntenii de la politia


Bârladul. Catalogu făcut la 23 enuar 1853.

Numărul Zioa Luna Anul


1 12 maiu 1816 Înscrisu(l) de supt No. 375 a epitropiei de Bârladu
prin care trec în vecinică vânzare răposatului banu
Gheorghie Cuza cinci sute stânjini locu în
mahalaoa Muntenii din politia Bârladul.
2 25 enuer 1848 Zapisu(l) supt întăriturile No 929 și 4047 a
giudecătoriei de Tutovva prin (care) d(um)ne(a)ei
postelniceasa Anica Cuza, trece în vecinică
vânzare fiului seu nobilu(l) Costache Cuza casăle

272
cu locu cu tot, ce după învoiala din 1 mart(ie)
1835 făcută cu amundoi fiii se, are în mahalaoa
Muntenii din politia Bârladul.
3 28 mart 1851 Foaea sătească, adaos la No 22 și 23, prin care se
publică vânzarea vânzarea caselor de la Bârladu
din mahalaoa Muntenii cătră d(um)n(eal)ui
nobilu(l) Costache Cuza, făcută de maica
d(umi)sale d(um)n(ea)ei postelniceasa Anica
Cuza, născută Șarban.
4 17 april 1852 Buletinul oficial cu No 30 prin care se publică
statornica încredințare a zapisului prin (care)
d(um)n(ea)ei postelniceasa Anica Cuza a vândut
de veci fiului seu Costache Cuza casăle cu locu cu
tot din mahalaoa Muntenii de la politia Bârladul.

Catalogu de documentele caselor din mahalaoa Podenii de la politia Bârladul.


24 enuer 1853

281 decem(vrie) 1816 Zapisul obștii Bârladu cu No 445 prin care vinde Nicicăi
văduva cincizeci și opt stânjini locu din mahalaoa Podenii,
aflătoare în ace(a) politie Bârladul.
252 iulie 1827 Zapisu(l) de supt No 893 a epitropiei Bârladu prin care
vinde lui Tanasă Sirma Buiucu optzeci și doi stânjini
domnești, loc măsurat împrejur, în mahalaoa Podenii din
politia Bârladul.
123 iulie 1842 Zapisul lui Tanasie Mihaiu, Ioan Mihaiu și Dimitrache
Mihaiu prin care vând fratelui lor Gheorghie Mihaiu o
casă cu locul ei din mahalaoa Podenii, politia Bârladu,
încredințat fiind și de cinci marturi.
4 iunie
3 1844 Documentul epitropiei Bârladului prin care deosebește
Tuderiței, fiica lui Tanasă Sirma Buiucu parte de locu(l) ce
i se cuvine de la părinți din mahalaoa Podeni, politia
Bârladul în sumă de triizeci și nouă stânjini, loc măsurat
de jurîmprejuru, în dosu(l) căruia urmează zapisu(l) din 27
maiu 1847 a Tudoriței și a soțului ei Alecu Părțu, prin
care trec acest loc în vecinică vânzare (…) cucoanei Anica
Frunzete, urmând și întăritura epitropiei No 1748 din 27
maiu 1847.
285 maiu 1847 Documentul epitropiei Bârladului No 1749 pentru
cincizeci și opt stânjini, locu măsurat împrejur, cuprins de
Mihaiu Bacalul în mahalaoa Podenii din ace(a) politie, în
dosu căruie urmează zapisu(l) lui Gheorghie, fiu(l) lui
Mihaiu Bacalu, prin care trece acel locu în de veci vânzare
d(umi)sale cucoanei Anica Frunzete, subt întăritura No
1850 a acei epitropii.
266 oct(ombrie) 1847 Zapisu(l) lui Neculai Buiucu prin care trece în de veci
vânzare d(umi)sale boeriului Enache Frunzete casa cu loc
cu tot ce o are în mahalaoa Podeni din Bârlad clironomie

273
de la părinți.

Biblioteca Națională a României, Arhiva Istorică Fond Kogălniceanu, dosar


479 (cota veche XXVII/42), f. 25-25v., original.

15. 1855 ianuarie 31

Onorat dumisale post(elni)c(ului) Iancu Costachi Negel.


Acestu tribunal giudecătorescu a țănut(ului) Fălciiului având în priivire că
dum(nea)v(oastră) în urmare(a) cerirei ci vi s-au făcut prin adresul încă din trecutul
an (1)849, No 47, până acum nu aț(i) triimis giudecătorii învoiala săvârșită cu
răsp(uns) post(elni)c(ului) Ioan Cuza, pentru urmare(a) hotarălor dispărțitoare întri
moșiile Mălăeștii și Bărboșii la câmp și păduri, spre a să întări statornic.
De aceea, comformu închierii seansii, și prin acesta, cu onor vi să mai adaogă
poftire să binecroiț(i) a triimiti trebunalului învoială spre aș căpăta statornica
încredințare. Iar acum de priimire veț(i) da adeverință.

<ss>.
Derct(or) <ss>.
Masa 1iu.
No. 378.
1855 ghenari 31.

<Pe verso>: Onorat dle post. Iancu Costachi Negel. No 378.

Arhivele Naționale Iași, Colecția Documente, 822/104, original.

16. 1863 noiembrie 13

#
825 Adică opt sute do(u)ă zeci și cinci galbini s-au priimit în depozitul
trib(unalului) de Iași, secție II, de la d(umnealui) Iorgu Radu prin d(umnealui)
Costache Cuza, bani ce au avut luați cu înprumut de la casa răpos(atului) Dimitrii
Buzdugan, lămurindu-să că din suma arătată mai sus, șapte sute cinci zeci galbeni
sint capetile și șapte zeci și cinci galbini în conta dobânzii.
<ss>
Biur(oul) 1u
No 15454
1863 no(i)emvr(ie) 13

ANI, Colecția Documente, 768/133, original, pecetea tribunalului.

17. <1873 mai după 2>

+
274
ALECSANDRU IOAN I
Fostulŭ Domnŭ allŭ Românilorŭ, fundatorulŭ unireĭ, liberatorulŭ foștilorŭ
clăcașĭ, întemeetorulŭ și protectorulŭ Românilorŭ, Mihaiulŭ și Stefanulŭ României
a încetatŭ din viață în ḑiua de 2 Maiŭ anulŭ curentŭ la Heidelberg în Germania în
urma unui attacŭ de apoplexie. Toțĭ Românii, fie amicĭ, fie inemicĭ ai lui CUZA-
VODĂ, trebue sĕ plângă în perderea lui, perderea unuia din cei mai marĭ Domnitorĭ
aĭ Românilorŭ, perderea unei celebritățĭ politice însemnate, perderea unei virtuțĭ
cetățenesci modelŭ, perderea unui lucéfărŭ naționalŭ, care se va simți cu atâtŭ mai
multŭ de Români, cu câtŭ timpulŭ se va depărta mai multŭ de ḑiua în care cruda
mórte l-a răpitŭ din mijloculŭ lorŭ. Maĭ cu sémă țĕrraniĭ Românĭ din tóte unghiurile
țerreĭ, aú a plânge pe acella care le-a sfărămatŭ lanțurile sclaviei, care printr’acésta
i-a făcut liberĭ cetățenĭ din sclavi ce eraŭ și le-a pregătit un viitorŭ strălucitŭ, a
căruia realisare nu depinde de câtŭ de eĭ, de munca și de economia lorŭ.
Este dérŭ universală durerea pentru perderea marelui CUZA-VODĂ între toțĭ
Româniĭ fără distincțiune.
Înmormântarea se face la moșia Ruginósa în Moldova, pentru care guvernulŭ
a luatŭ mesurĭ de a i se face tótă pompa cuvenită. Ministrulŭ de Resbelŭ cu tótă
garnisóna Iașuluĭ, unú adjutantŭ allŭ Domnitoruluĭ, pre lôngă o imensă mulțime de
Români, din tote classele societăți(i) vorŭ assista la ceremonia funebră a defunctuluĭ
Domnitorŭ.
Fieĭ țĕrâna ușóră, și scumpă și eternă memoria în totŭ nĕmulŭ românescŭ.

275
Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fondul Muzeul Saint Georges, VIII/17.

18. <după 1912 mai 27>

CUZA-VODĂ
După multe veacuri de glorie și scăderi, aproape de prăbușiri, neamul nostru
și-a dat unirea, cu o voință generală și definitivă, în persoana lui Alexandru Ioan
Cuza.
Frământările vremei, au impus însă renunțări de situații dureroase, pe care
istoria le cunoaște.
Este totuși impresionant de cetit după mai bine de jumătate de veac,
înțelegerea pe care poporul a avut-o față de celea care a întruchipat actul cel mai de
temelie al istoriei noastre – Unirea.
La desvelirea monumentului lui Cuza la Iași, marele Rege Carol I,
elogiindu-i opera, s-a descoperit smerit în fața bronzului, iar la Ruginoasa amintirea
lui s-a pomenit printr-o mare slujbă bisericească; se rupsese satele din îndepărtări și
pomenirea nu mai era o(f)icială, ci a norodului întreg.
Nu este o poveste.
Am văzut, acolo, țărani cu colive și colaci, aduse de pe la casele lor, după
obiceiul Moldovei, pentru sufletul Voevodului pe care-l plângeau aevea și-i sărutau
lespedea criptei.
Vremuri de cucernicie pe care nu trebue să le uităm.
GH. D. RÂNZESCU
SIGURANȚA
23

Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fondul Muzeul Saint Georges, VIII/17.

276
PRUTUL
* REVISTĂ DE CULTURĂ * HUŞI *

Serie nouă, Anul X (XIX), Nr. 1 (65) / 2020 * Fondator Costin CLIT
Acest număr al revistei este tipărit cu sprijinul Preasfințitului Părinte
Ignatie, Episcopul Hușilor.

ISSN 1582 – 618X

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC
Cercetător dr. Silviu VĂCARU
Profesor dr. Theodor CODREANU

COLECTIVUL REDACŢIONAL:
Redactor şef: Costin CLIT
Dr. Lucian-Valeriu LEFTER
Tehnoredactor: Lucian CLIT
E-mail:costinclit@yahoo.com
CUPRINS

STUDII ȘI ARTICOLE

Lumea cucuteniană între aparențe și „realități” prin artefactele de tip binoclu – 5


Dumitru Boghian, Sergiu-Constantin Enea
„Misterele” onomastice ale Iașilor (XII) – Mircea Ciubotaru 23
Domnii Țării Moldovei și numirea în dregătorie a vornicilor ocolului domnesc 49
Câmpulung (Moldovenesc) (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea) – Alexandru
Daniel Piticari
Restaurarea Mănăstirii Secu în timpul regimului comunist (1966-1984) – Costin 61
Clit
Contribuții la viața și activitatea epitropului Constantin Gândul de la biserica 123
,,Sfântul Dumitru” din Suceava – Alexandru Gorea

MEMORIA GENEALOGICĂ

Arhiva lui Sever Zotta şi soarta ei – Ştefan S. Gorovei 135


Istorie și genealogie în familia Veisa – Adrian Butnaru 159
Spiţe răzeşeşti din Ţara de Jos – Anișoara Trincă-Buruiană 211
Destinul tragic al unei familii de mici boieri tutoveni – Silviu Vacaru 231
Un portret genealogic: Iorgu Pavel – Lucian-Valeriu Lefter 247

DOCUMENTE

Documente despre Cuzești (I) – Costin Clit 253


Testamentul comisului Ioan Rosetti – Costin Clit 277
„Când vor fi timpuri mai bune…”. Un mănunchi de scrisori de la Artur Gorovei 281
către G. T. Kirileanu –Ştefan S. Gorovei

DĂINUIREA VALORILOR

Constantin Giurescu (1875-1918) – Ştefan S. Gorovei 301


Iacob C. Negruzzi – „Fundator, stâlp și gazdă al «Junimii»” – Iulian Pruteanu- 307
Isăcescu

IN MEMORIAM

Prințul Mihai Dim. Sturdza – Sfârșit de drum, la Iași (1934-2020) – Sorin Iftimi 313
Corneliu Istrati (26 martie 1928-8 iunie 2020) 315

3
COLABORATORI

Dumitru BOGHIAN, arheolog, conf. univ. dr. abilitat, Universitatea „Ștefan


cel Mare‖, Suceava – dumitruboghian@yahoo.com
Adrian BUTNARU, doctor în istorie – adi_but76@yahoo.com
Mircea CIUBOTARU, profesor univ. dr., Facultatea de Litere,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖ din Iaşi – mircea.ciubotaru944@gmail.com
Costin CLIT, profesor, Colegiul Național „Cuza-Vodă‖, Huși –
costinclit@yahoo.com
Sergiu-Constantin ENEA, profesor dr., Liceul Teoretic „Ion Neculce‖,
Târgu Frumos – eneasergiu2014@yahoo.com
Ligia-Maria FODOR, lector universitar, Academia de Poliție „Alexandru
Ioan Cuza‖, București – ligia.fodor@yahoo.com
Alexandru Gorea, student, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza‖ din Iași – gorea.alexandru98@yahoo.com
Ștefan S. GOROVEI, profesor univ. dr., Facultatea de Istorie, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza‖ din Iaşi – stefangorovei@yahoo.fr
Sorin Iftimi, doctor în istorie, muzeograf, Muzeul de Istorie a Moldovei,
Complexul Muzeal Național Moldova, Iași – sorin.iftimi@yahoo.com
Lucian-Valeriu LEFTER, doctor în istorie, etnolog, Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui – lucian_lefter@yahoo.com
Alexandru Daniel PITICARI, doctor în istorie, Cluj-Napoca –
alexandrudanielpiticari@gmail.com
Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU, muzeograf, șef Birou programe culturale și
valorificare patrimoniu la Muzeul Național al Literaturii Române, Iaşi –
ipruteanu82@gmail.com
Anișoara TRINCĂ-BURUIANĂ, profesoară, Iași – trinca.ana@yahoo.com
Silviu VĂCARU, dr., cercetător științific gr. I, Institutul de Istorie „A.D.
Xenopol‖ Iași – silviuvacaru.is@gmail.com

S-ar putea să vă placă și