GAB RIEL GAR CiA

MARq UF"Z
'*-
Scandalul secolului
Texte apdrute in presi
intre anii 1950 qi 1984

w
Prolog de Jon Lee Anderson
Nota editorului de Crist6bal Pera

Tladucere din limba spaniolS de

TUDoRA $ANDRU MEHEDINTI

ttl
-
 GABRIEL GARCi{ \4ARqUEZ
El d,l tigb. Textos n prmd) raistu Q950 t984)
^candah

O CABR]IL GARCIA T,I,A.RQU EZ.

a.d Hein of GABRTEL GARCIA MiRqUEZ
1981, 1982, i983, 1974-1995, l99l-1999
Toate drepturile rezer%te CUPRINS
@ RAO Distribuqie, 2018
Pentru versiunea h limba romann

Prokg, de lon Lee {nderson................... ...... -......... -.7

2020
Nota editnrului, de Crist6bal Pera.............................20
ISBN C78-606-006-36 r .2

Birbierul pre2idenfiaI............................................25
. RAO Dishibulie
Sli Bergului nr. 9-11, sector I, Bucuresri, Romania
Subiectpentru un subiect.......................................28
wwwraobooks.com O gregeali explicabiH............................................3 I
Asasinul inimilor so[itare...................... ..................3+
Moartea nu este o doamni punctuali. . .. ... ... ... ... .37
. . .

Strania idolatrie din La Sierpe..............................40

Vine un birbat pe ploaie.......................................52
Casa lamiliei 8uendia............................................58
raturism..........
Lite ...................61
Precursorii........,... ...................63
Pogta;ul suni de o mie de ori................................65
Deseier€a CIP a Bibliotecii Nalioaa-le a Romalriei Tigrul din Aracatatra.............................................72
GARCIA A,TTiRqI'Ez, GABRIEL Sanctitatea Sa pleacd in vacanli (fragm ent). ... ... .7 + . .

Scddalul *colului : texte aP]ilute ln presi | (1950-1984) Sca-ndalul secolului ..................7 9

,/ Gabriel Garcia Mdrquez ; tad. dn lb. spdioH: Tudora Sandru Oare lemeile care dispar din Paris
Mehedinli. - Bucure$ri ; R-{O Distribu+ie, 2020
ISBN 978-606-006-36 l-2
sunt in Caracas?.., ................. 1 5 6
I. Eandru-Nlehedinti, Tudora (had.) ,,fi eu am fostin Ungaria" (fragment).................. 161

821.134.2 Cel mai faimos an din Iume................................. I 70

07() Numai douisprezece ore pentru a-l sa1va....,......192
GABRIEL GARCIA MARqUEz
6 iunie 1958: Caracas firi api............................206
Necazurile unui scriitor de cirgi.......................-..217
Nu-mi vine in minte niciun tidu............--..-...-.....221
Lovitura sandinisti. Cronica asaltului
,,Casei Porcilor".... ..-...,.......-..232
Cubanezii confruntati cu blocada...... .................248
Fantoma Premiului Nobel...................................26 I
Telepatie fid fir.... ................268
Noua meserie cea mai veche.....,........-..--..--..--.-..27 3
Da, nostalgia este la fel ca inainte....... ..................27 7
Poveste de groazd pentru PROLOG
noaptea de Anul Nou..........................................281
Caraibe magic...... .................285
Poezia, la indemAna copiilor...............................290 Lumea il consideri pe Gabriel Garcia M5rquez
Fluviulvie9ii.......... ................294 drept un romancier extraordinar: indrigitul plismu-
Maria sufuhtlui meu .................300 itor al colonelului Aureliano Buendia qi al fabulosului
Precum sufletele firi odihnl..............................305 Macondo, al iubirii legendare dintre Fermina Daza si
inci. ceva despre literaturi gi realitate.................3 l0 Florentino Ariza, al mo4ii lui Santiago Nasar ;i al co-
Hemingway al meu.............................................3 15
Iosalului dictator solitar din Toamna patriarhului. Penttu
Fantome pe sosele. .......-...-.....322
toate acestea i s-a conferit in viale recunoalterea cea
Bogoti 1947............;.......................... .................327
drum" mai ina.lti pentru un literat, Premiul Nobel, si intreaga
,,Povegti de ............--...332
Celila.lt eu al meu -..--..-..-..--..337 Americi Hispanici s-a bucurat vizdnduJ pe ,,unul din-
Biegii traducitori buni........................... -...-.........343 tre cei faisprezece copii ai telegrafisn-rlui din Aracataca"
Avionul lrumoasei adormite............,....,......,.......348 la ceremonia de decernare, in fala regilor Suediei.
Este nevoie de un scriitor..,...................,..,....,...,..353 Gabo (numele afectuos sub care a ajuns celebru in
Obreg6n sau vocatia dezlinfuiti.........................358 toati lumea hispanicd; esre cunoscut si ca prieten 5i con-
LiteraturL ldri durere..........."..............................363 fident al lui Fidel Castro, al lui Bill Clinton, precum ;i al
Din Paris, cu dragoste.........................................368 lui Cortazar, al lui Fuentes gi al altor colegi din a;a-nu-
Intoarcerea in Mexic......................................... -.37 3 mitul blun, pe lingi faptul ci este soful lui Mercedes
Ei bine, si. vorbim despre literatur5......................378 Barcha gi tatdJ a doi fii, Gonzalo ;i Rodrigo.
Tabla aceea cu stiri ................383 La moartea lui, survenite in 2014, la optzeci ;i ;aPte
Intoarcerea la obirgie..........................................388
de ani, toat6 lumea a asistat la funeralii, care au a\nt
Cum se scrie un roman?..,............,.....................,393
loc in frumosul Pa.lacio de Bellas Artes, din capitala
lirii lui de re;edinji, Mexic. CindJuan Manuel Santos,
6
 GABRIEL GARCiA MARQ.-UEZ
generozitate. Mostenirea opereijurnalistice din care aici
se prezinti o mostri. este tot mai bogati graie tr'undagiei
Gabriel Garcia M6ryuez pentru NoulJurnalism Iberoa-
merican. condusd deJaime Abello. prin atelierele unde
s-au format ;i specializat sute de ziarlti din intreaga
lume, ;i care acordi in fiecare an premiul ce poarti nu-
mele scriitorului.
in slirgit, gratitudinea mea cea mai prolundi i-o da-
torez lui Gabo insqi, pentru increderea pe care mi-a
aritat-o in munca mea ;r, mai cu seami, penfu prie- BARBIERUL PREZIDENTIAL
tenia lui.
CRIST6BAIPERA'
in edila unui ziar guvernamenta.l a apirut acum ci-
teva zile fotografia Excelenlei Sale pregedintele rePubli-
cii, dl. Mariano Ospina P6rez, la inaugurarea serviciului
telefonic direct intre Bogot6 ;i Medellin. $eful Execu-
tivului, serios, preocupat, apare in pozi inconjurat de
zece sau cincisprezece aparate telefonice, care par a fi
cauza aerului siu concentrat si atent. Cred ci niciun
obiect nu di o impresie mai clari de om extrem de ocu-
pat, ddruit pe de-a-ntregul rezolvirii unor complicate
probleme felurite, ca aceasti turmi de telefoane (;i, in
parantezl. fie spus, merit si fiu aplaudat pentru metafo-
ra risuflatd in stil suprarealist) care decoreazi fotograffa
preziden,tiali. Dupi aspectul celui care le foloseqte, se
pare ci fiecare receptor se afli in comunicare cu altul,
dezbitAnd nenumi.ratele probleme de stat, ;i ci dom-
nul pregedinte se vede nevoit si-gi petreacd ziua intrea-
gi, cu cele douisprezece ore ale sale, striduindu-se si
le rezolve prin telefon de la mare distanli, din cabine-
tul siu indepirtat de prim demnitar. Totu,si, in ciuda
acestei senza,tii de om ocupat pAni peste cap, domnul
Ospina P6rez continui si fie, chiar si in lotografia de
)A
 GABRIEL GARCiA MARqUEZ
care mA ocup, un berbat imbr;cat corect, cu luvilele
de pe creqtetul siu nins pieptinate cu griji, cu birbia
netedi proaspit birbieriti, ca o mirturie a frecvenlei cu
care domnul pregedinte recurge la complicitatea intimi
gi eficace a birbierului. De fapt, asta e intrebarea pe
care mi-am pus-o uitindu-mi Ia ultima pozi a celui mai
bine birbierit demnitar din America: Cine e birbierul
palatului?
Domnul Ospina este un om previzetor, abil, preca-
ut, care pare si-i cunoasci in profunzime pe toli cei care
il slujesc. Mini;trii sii sunt oameni in care are deplini
incredere, ;i nu e cu putinli si-gi imaginezi ci ace;tia ar
picitui impotriva prieteniei prezidenfiale, nici cu fapta
gi nici cu gAndul. Bucitarul palatului, daci palatul are,
intr-adevir, un bucitar, trebuie sd fie un slujbag cu o
convingere ideologicd de nestremutat, care Pregete;te
cu o griji plini de rafinament lelurile de bucate care,
dupi doar c6.teva ceasuri, vor servi drept factor nutritiv
de cea mai buni calitate pentru prima digestie a Repu-
blicii, care trebuie si fie o digestie buni gi {dri cusur
Pe deasupra, dat fiind ci pini ;i in bucitiria palatu-
lui pot pitrunde, clandestin, calomniile riuvoitoare ale
opoziliei, la masa pregedin$lor nu va lipsi un degustitor
cinstit. Daci a;a stau lucrurile cu mini;trii, cu bucita-
rul, cu liftierul, cum si fie oare cu birbierul, singurul
muritor cu drept de vot care isi poate permite liberta-
tea democratici de a mingAia birbia pre;edintelui cu
otelul ascu;it at briciului? Pe de alti parte, cine sd fie
acest domn influent ceruia, in fiecare dimineati, dom-
nul Ospina ii impirti;qte preocupirile de peste noapte,
ciruia ii povesteste, cu o minugiozitate atent;, urzeala
coqmarurilor lui, ;i care este, la urma urmelor, un sfetnic
eficient cum trebuie si fie orice birbier destoinic?
26
ScandaluL secolului
Adesea, soarta unei republici depinde mai curind de
un singur birbier decat de toti demnitarii, tot aga cum, in
majoritatea cazurilor dupi cum spune poetul -, soarta
eeniilor depinde de moaq6. Domnul Ospina o ;tie prea
bine ti poate cd de aceea, inainte de a pleca si inaugu-
reze serviciul telefonic direct intre Bogota ;i Medellin,
primul demnitar, cu ochii inchigi ;i picioareie intinse, s-a
lisat in voia plicerii de a simti foarte aproape de artera
iugular; contactul rece;i ironic al briciului, in timp ce i
se perindau prin minte, in rAnduri strAnse, toate proble-
mele complicate pe care trebuia si le rezolve de-a lungul
zilei. E posibil ca pre;edintele si-gi fi inlormat birbierul
, j- in dimineata aceca. a\ea si inaugureze un serviciu
telefonic perfect, spre mindria guvernirii lui. ,,Pe cine
si sun Ia Medellin?", trebuie ci se intreba, simfnd cum
ii urci pe gAt lama ascu,titi. $i birbierul, om discret,
rati de familie, cAletor in ceasurile de odihni, trebuie si
li pisrat o ticere prudenti, dar semnificativi. Cici in
realitate s-o fi gindit el - daci, in loc si fie ceea ce este,
ar fi pre;edinte, ar fi asistat la inaugurarea serviciului te-
Iefonic, ar fi luat receptorul ;i, vidit preocuPat, ar fi sPus
pe un ton de funclionar eficient: ,,Face1i-mi legitura cu
opinia publici.".
l6 martie 1950, El Henl.da,Barranquilla
27

SUBIECT PENTRU
UN SUBIECT
Sunt unii care transformi lipsa unui subiect in su-
biecnrl propriu-zis pentru o noti jurnalistici. Procede-
ul este absurd intr-o lume ca a noastre, unde se petrec
lucruri de inestimabil interes. Cel care are de gAnd si
se apuce si scrie despre nimic nu bebuie decat si resfo-
iasci la intAmplare presa din ziua respectivd pentru ca
problema initiali si devind cu desdvArgire alta: si afle ce
subiect e de preferat din multele care se oferi. Vezi, bu-
nioari, prima pagini a unui ziar oarecare. ,,Doi copii
s-aujucat cu farlurii zburitoare si au ars." Aprinde-1i o
gigari. Prive;te, cu mare atentie, alfabetul intortocheat
al ma;inii de scris Under-rvood ;i incepe cu litera cea
mai atregitoare. Ginde;te-te - odati cititi informatia
la jalnica decidere de care au parte acum farfuriile
zburitoare. Aminte;te-Ji de mulgimea de note care s-au
scris despre ele, de cind au fost vizute pentru prima
oari" cu aproape doi a-lri in urmi, pe meleagurile din
Arkansas - ;i pAnd astizi, cind au devenit o simpli., dar
periculoasi jucirie pentru copii. GAndegte-te la situalia
bietelor Ihrfurii zburitoare care, intocmai ca fantomele,
ScandaluL secolului
sunt tratate de omenire cu lipsi de respect, firi nicio
consideragie pentru calitatea lor de element interpla-ne-
tar. Mai aprinde-fi o ligari ;i gandegte-te, in sflr;it, ci
subiectul nu-i bun de nimic din exces de vitezi.
Citeqte apoi ;tirile internalionale. ,,Brazilia nu va
avea anul acesta excedent de cafea." intreabi-te: ,,Cui
poate si-i pese de treaba asta?" Citegte mai departe.
,,Problema liranilor din Mares nu e doar un caz legal,"
,,El Carare, o mare surprizi." Citefte editorialele. in
fiecare adjectiv se vede mina unui cenzor implacabil.
Totul, in realitate, e de un interes evident. insi nu pare
a fi un subiect porivit. Ce-i de ficut? Lucrul cel mai
logic: si te uili la benzile desenate. Pancho nu poate ie$i
din cas5. Tio Barbas asisti la un duel la care nu existi
decit un pistol incircat, ;i cei doi trebuie si aleagi fie-
care o armi. Clark Kent trebuie si lupte cu Superman
;i viceversa. Tarzan s-a fEcut negustor de hArci. Avivato
a furat, ca de obicei, o funie de pe;ti. Penny asisti la o
ori de filosofir.
Ce ingrozitorl $i acum, hai la pagina sociali. Unul
se c;sitorefte cu una tocmai cAnd viata e atat de scum-
pi gi clima atat de fierbinte. Fata generalului Franco
se miriti. cu un domn care nu va fi nimic alceva decit
.-ginerisimul'' dictatc,rului, Un ins care rnoare gi saple
care se nasc. N{ai aprinde-gi o figare. Gandeste-te cd
se termini ziarul ;i inci nu te-ai hotirit la un subiect.
Amintegte-f de nevasti, de copiii care te asteapte, morti
de foame, qi care vor fi mai departe morgi de foame atAt
timp cit nu gdse;ti un subiect potrivit. Ce chestie teri-
bili! incepem si devenim sentimentali. Nu! Mai sunt
inci reclamele de filme. A}l, dar am vorbit ieri de filme!
Dupa asta. poropul!
29
 cABRTEL GARCIA MAnquEz
Mai aprinde-gi o ligari;i descoperi cu groazi
era ultima din pachet. $i ultimul chibrit! Se lasX seara
;i ceasul se invArte, se invArte, in ritmul dansului orelor
(Ca1ib6n). $i acum ce-ai de gAnd? Si arunci prosopul
boxerii mediocri?Jurnalismul e profesia care sea.mi.ni cel
mai mult cu boxul, cu avantajul ci intotdeauna cAgtigi
ma;ina ;i dezavantajul ci nu e permis si arunci proso-
pul. RimAnem fZrd gLrffii . Cebine, mulli vor fi incAntali
de idee. Totu;i, ai auzit odati o zicald care acum pare
ridicold ;i invechiti de atAta uz ;i abuz: ,,Niciodati nu-i
prea tirziu pentru cel care incepe cu dreptul". Adici
greu e si incepi. Si ne apucim, a;ada6 firi ,tigiri, firi
chibrite, si cdutim un subiect. Si scriem fraza iniliali:
,,Sunt unii care transforme hpsa unui subiect in insugi
subiectul unei note jurnalistice". Procedeul e absurd. ,.
Dar e foarte simplu, la naiba! Nu-i a;a?
11 aprilie 1950, El HrraU.o, Barranqtilla
lNume dat coloanei pe care scriitorul, lucrind in redacgia ziarului
El Heruldo, tebtia s-o scrie mai multe zile pe siptimani, ales pen-
tru ci girafa este animalul care se bucuri de cea mai ampli
perspectivi, dar;i prin referire ia forma grafici a coloanei. (n.tr)
- ci
ca
O GRESEAI,A EXPLICABILA
Era o zi de margi in CaJi. Birbatul, penlru care
slartitul siptimanii fusese o perioadi furtunoasi firi
timp - trei zile care nu i-au lisat urme , diduse pe gAt
pahar dupi pahar, cu eleganli gi obstinafie, pAni luni
la miezul noptii. Ma+i dimineaga, cdnd a deschis ochii
;i a simlit ce o mare durere de cap ii ocupa pe de-a in-
tregul camera, birbatul a crezut ci petrecuse doar cu o
seari inainte ;i ci acum, cAnd se trezise, era duminicd
dimineala. Nu-;i aducea aminte de nimic. Totugi, simlea
o demnd remugcare pentru vreun picat mortal Pe care
I-ar fi putut face, Idri si-;i dea seama exact care anume
din cele fapte capitale corespundea acelei remusciri.
Era o remu;care in sine. Doar remu;carea, fird conditii,
furios de independenti 9i neclintit de anarhisti.
Tot ce ;tia cu precizie birbatul era ci se afla in Cali.
Cel pugin trebuie si se fi gindit - atita vreme cAt edi-
ficiul care se vedea in faga ferestrei lui era hotelul Alferez
Real ;i cineva nu-i demonstra matematic ci acesta fluse-
se mutat in alt oraf in noaptea de sAmbiti, putea fi sigur
ci se afla in Cali. CAnd a deschis de-a binelea ochii,
durerea de cap care umplea inciperea a venit lAngi

30
 GABRIEL GARCiA MARA.'UEZ Scandalul seco lului
patul lui. Cineva l-a chemat pe nume, dar birbatul nu A.doua zi, cAnd birbatul a deschis ochii, se gisea
s-a intors si vadi cine. A crezut doar ci cineva, din intr-o cameri de spital. igi amintea totul, dar acum se
camera vecin6, striga o persoane care ii era cu totul simlea bine, Nici micar nu-l durea ceea ce se afla sub
necunoscut;.. Malul sting al lacunei incepea in seara de bandaje. Avea la indemAni un ziar din ziua aceea. Bir-
simbitd. Celi.lalt mal, in acest risirit anost. Asta era batul voia si I'aci oricum ceva. A luat ziarul si a citit:
tot. A incercat si se intrebe cine era el, in realitate. $i
doar atunci cind si-a amintit de numele siu si-a dat sea- Cali. Aprilie 18. Azi-dimineali, un necunoscut s-a
aruncat pe fereasra apartamentL ui siu situat la etajul
ma ci pe el il strigau din camera de ali.turi. insi era
trei al unei clidiri din ora;. Se pare cd hotirArea lui s-a
prea ocupat cu remuqcarea pentru a-Ei face griji din pri-
datorat excitirii nervoase produse de alcool. Rinitul
cina unei chemiri lEri imporranli. se afli la spital qi se pare ci starea lui nu cste gravi.
Pe neasteptate, ceva merunt si Iucios ca oglinda
a pitruns prin fereastri si s-a lovit de podea, la mici Birbatul s-a recunoscut in aceasti qtire, insi acum
distanli de pat. Birbatul trebuie si" fi crezut ci era o "e simtea prea linisrir. prea senin. ca sA <e preorupe
frunzi adusi de vint ;i a stat mai departe cu ochii-n de cogmarul de ieri. Intoarse pagina ;i citi mai depar-
tavanul care devenise miscitor, plutind inviluit in ceata te qtirile despre oragul siu. A dat de alta. $i birbatul,
durerii lui de cap. Dar ceva bitea ritmic in podea, IAngL simgind iar durerea de cap ca-re didea tArcoale patului,
patul lui. Birbatul s-a sculat in capul oaselor, s-a uitat a citit urmitoarea informatie:
dincolo de perni si a vizut in mijlocul camerei un pest€
Ca.Li. ApriJie 18. Locuitorii din capitala depar-
micut. A zAmbit amuzat;;i-a luat privirea de acolo ;i
tamentului Valle del Cauca s-au pomenit astizi cu o
s-a inrorc spre pcrere. .,Ce chesdei i-a trecut prin cap.
surprizi extraordinari- vizAnd pe str;zile din centrul
Un pette in carnera mea, la etajul trei, ;i cu marea la ora;ului sute de pqtiSori argintii, Iungi cam de doui
multi kilometri de Cali." $i a rAs mai departe amuzat. degere. imprdsriari prerurindeni.
insi dintr-odati a sirit din pat. ,,Un pettel - a strigat.
Un pe;te, un peste Ia mine in cameri!" Si s-a repezit 20 aprilie 1950, El Heraldt,Barranquilla
gifiind, exasperat, spre colpl camerei. Remu;carea i-a
venit in intAmpinare. intotdeauna iqi bitusejoc de scor-
pionii cu umbreli, de elelangii roz. Dar acum nu inc5.-
pea nici cea mai mici indoiald. Ceea ce sdrea, se zbitea,
lucind ca oglinda in mijlocul camerei lui, em un pe$te!
Birbatul inchise ochii, scrAgni din dinti si misuri.
distanp. Apoi a fost v€rtijul, neantul nesflrs,it al strizii.
Se aruncase pe fereastri.

32 33