Sunteți pe pagina 1din 48

amintiri... p.

2
editorial... p. 3
poezie... p. 6
proză... p. 19
eseu... p. 33
taifasuri... p. 41
culori de anotimp... p. 48
Taifas literar nr. 25/2020

coperta2 p2 tema lunii- autori clasici - amintiri


Amorul lin îşi moaie aripile lui stinse,
Mihai Eminescu Pe ochii ei eu caut profunde sărutări –
Ea-nchide surâzândă lungi genele ei plânse
(n. 15 ianuarie 1850 – d. 15 iunie 1889)
Şi glasul ei e cântec în line tremurări,
Când crivăţul cu iarna… Pe sâni rotunzi, albi, netezi, ea fruntea mea aşează –
Adorm şi ea la capu-mi surâde şi veghează.
Când crivăţul cu iarna din nord vine în spate
Şi mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Ion Minulescu
Când lanuri de-argint luciu pe ţară se aştern, (n. 6 ianuarie 1881– d. 11 aprilie 1944
Vânturi scutur aripi, zăpadă norii cern…
De vorbă cu iarna
Îmi place atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
M-am întâlnit cu Iarna la Predeal…
S-aud cânii sub garduri că scheaună şi latră,
Era-mbrăcată ca şi-acum un an,
Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge cleşti,
Cu aceeaşi albă rochie de bal,
Să cuget basme mândre, poetice poveşti.
Păstrată vara sus, pe Caraiman…
Călătoream spre ţara unde cresc
Pe jos să şadă fete pe ţolul aşternut,
Smochine, portocale şi lămâi…
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Eram într-un compartiment de clasa I,
Iar eu s-ascult pe gânduri
Cu geamul mat,
şi să mă uit de lume,
pietrificat de ger,
Cu mintea s-umblu
Şi canapeaua roşie de
drumul poveştilor
pluş, tren iarna
ce-aud.
Sub care fredona-n
calorifer,
Orologiul să sune – un
Sensibil ca o coardă
greier amorţit –
sub arcuş,
Şi cald să treacă focul
Un vag susur de
prin vinele-mi distinse,
samovar rusesc…
Să văd roze de aur şi
Şi-am coborât în
sărutări aprinse gară, pe peron,
În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit, Să schimb cu Iarna câteva cuvinte…
Ca vorba unei babe măruntă, ţănduroasă. Venea din Nord,
Atuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoasă. Venea din Rosmersholm –
Din el o aud astfel cum voi să o aud Din patria lui Ibsen şi Björnson,
Ş-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit. De-acolo unde,-n loc de soare
Şi mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă, Şi căldură,
O-nşiră apoi iarăşi cum dânsa a voit. Înfriguraţii cer… Literatură…
Şi m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Astfel gândirea-nşiră o mie de mărgele – Decât în ţara unde cresc smochine,
Un şir întins şi luciu dar fără de sfârşit; Curmale, portocale şi lămâi,
Somnul m-apucă-n braţe prin gândurile mele Şi din compartimentul meu de clasa I
Şi-n somn mă mai urmează a lor blând glas uimit. M-am coborât ca un copil cuminte
Prin şirul lor ce sună, orologiul cu jele Şi m-am întors cu Iarna-n Bucureşti…
L-aud sunând ca greier bătrân şi răguşit; O! Tu, sfătuitoarea mea de azi-nainte,
2

În urmă tace chiar şi a mamei rugăciune – Ce mare eşti,


La gânduri sclipitoare un capăt ea le pune. Ce bună eşti,
Ce caldă eşti!…
Ajung la ea şi noaptea umbririle-i şi-ntinse,
Pe fruntea ei cea dulce culeg blânde visări,
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

editorial 3-4
adăpost de grijile materiale sau ajunşi chiar pe
Camelia Ardelean piscurile cele mai înalte ale succesului pot
cădea în ghearele nemilosului duşman din
Căderea în abis adâncul întunecat al fiinţei.
Abraham Lincoln, renumitul preşedinte
Un termen tot mai vehiculat în zilele american aflat la cârma ţării între anii 1861-
1865, atins şi el de această „baghetă” malefică,
noastre, care produce unora panică, iar altora
zâmbete ironice ori neîncrezătoare, este spunea cândva: „Sunt cel mai nefericit om de
pe pământ. Dacă ceea ce simt în prezent ar
depresia. Doctorul Neil Nedley (SUA),
specialist în medicină internă şi axat, printre putea fi distribuit în mod egal fiecărui membru
al familiei umane, nu ar mai exista nici măcar
altele, pe gastroenterologie, sănătate mintală
şi medicină a stilului de viaţă, susţine că o faţă zâmbitoare pe această planetă”. Cu toate
depresia este „o boală deseori derutantă, care că povestea sa tristă de viaţă, începând din
se prezintă sub multe feţe”, frageda copilărie şi până la maturitate
„suficient de gravă” pentru a ne (provenienţa dintr-o familie
nevoiaşă, decesul persoanei
pune viaţa în pericol, nu doar
prin simptomele de sine iubite, eşecul în afaceri şamd.),
ar fi putut explica, într-o
stătătoare, ci şi prin faptul că
agravează alte afecţiuni, măsură importantă, naşterea
acestor gânduri morbide, nu la
mărind riscul de accident
vascular cerebral, infarct fel s-a întâmplat cu Winston
Churchill, fost prim-ministru al
miocardic, cancer, pneumonie
etc., respectiv riscul de deces. Regatului Unit între 1940-
1945 şi 1951-1955, născut
Cu toate că, în timpurile într-o familie aristocrată,
moderne pe care le parcurgem, căruia nu i-a lipsit nimic din
medicina (şi nu numai) a punct de vedere material, dar
evoluat foarte mult, iar sursele care s-a confruntat, în schimb,
de informare sunt tot mai cu anumite probleme de
diverse, se pare că există încă sănătate sau accidente ce şi-au
oameni care nu ştiu (sau nu lăsat amprenta, ulterior,
cred) că între minte/suflet şi corpul fizic se asupra psihicului său. Important este însă că
află o legătură indisolubilă. „Concepţia că amândoi, ca şi mulţi alţii, au reuşit, cu ambiţie
boala mintală nu are legătură cu sănătatea şi perseverenţă, să-şi domine slăbiciunile şi să-
fizică şi că boala fizică nu are nimic de-a face şi gestioneze resursele creierului într-un mod
cu sănătatea mintală este greşită”, mai afirmă care i-a salvat de căderea definitivă în abis.
Dr. Nedley. Nu degeaba spunea latinul: „Mens
Statisticile confirmă faptul că depresia este
sana in corpore sano”! Dar câţi dintre noi sunt
dispuşi să renunţe la frica de stigmatizare a doua cauză de dizabilitate pe plan mondial,
după bolile cardiovasculare, şi că femeile
socială, la orgoliu sau la ignoranţă, pentru a
recunoaşte că au într-adevăr o problemă? suferă de această boală în număr mai mare
decât bărbaţii. Viaţa nu este mereu un câmp cu
Vestea (şi mai) alarmantă este că nu numai flori, aşa cum ne-am dori; cu toţii avem parte
3

oamenii fără resurse financiare, cei fără studii de stres, într-o formă sau alta, dar cu toate
sau perspective, cei neîmpliniţi în dragoste acestea, nu toţi facem depresie. Extrapolând,
sau care au pierdut pe cineva apropiat etc., se se spune că depresia este ca răceala printre
pot îmbolnăvi de depresie, ci şi cei aflaţi la bolile psihiatrice şi că orice om are, cel puţin o
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

dată în cursul existenţei sale, un episod violente care modifică personalitatea unui
depresiv, însă la unii, acesta se repetă de mai individ, sensibilizându-l la alte emoţii de
multe ori sau persistă chiar pe parcursul acelaşi fel, astfel încât acesta nu mai
întregii vieţi, mai ales dacă nu se aplică la timp reacţionează normal” (DEX), consum de
un tratament corespunzător. (anumite) medicamente, alcool sau droguri,
În primul rând, trebuie făcută o distincţie naşterea şi perioada de după naştere,
clară între tristeţe şi depresie. Tristeţea este, existenţa unui membru al familiei (părinte,
aşa cum ne spune şi dicţionarul, o „stare frate etc.) depresiv sau episoade depresive
sufletească apăsătoare”, de „mâhnire şi anterioare ale individului în cauză. Probabil că
amărăciune”, apărută, în mod normal, în urma la toate acestea se adaugă o toleranţă mică la
unei întâmplări care schimbă (oarecum) stres, respectiv o hipersensibilitate
cursul vieţii persoanei în cauză: divorţul sau individuală sau o predispoziţie ereditară.
despărţirea de iubit(ă), plecarea de acasă a În ţara noastră, unde nu există o educaţie
copiilor care s-au maturizat, concedierea, o complementară, depresivul este perceput, la
ceartă cu părinţii/copiii/colegii, terminarea locul de muncă sau de către familie, drept
vacanţei/concediului şi reînceperea indolent sau distrat, lent sau introvertit, când,
şcolii/serviciului etc. Această dispoziţie de fapt, în sinea lui strigă după ajutor, chiar
neplăcută trece, de dacă în realitate nu îl
obicei, în circa două acceptă sau nu îi
săptămâni şi nu are recunoaşte
repercursiuni asupra necesitatea. Psihologii
desfăşurării normale a susţin că „sloganul”
activităţilor zilnice. depresivului este: „Nu
Dacă perioada se simt. Nu simt că exist,
prelungeşte, acestei eu sau Dumnezeu, nu
tristeţi iniţiale simt iubirea şi nici
adăugându-i-se durerea. Nu simt
simptome precum: nimic”. Controversatul
anxietate/frică nejustificată; incapacitatea de scriitor Mircea Cărtărescu descria foarte bine
a face faţă treburilor cotidiene obişnuite; lipsa acest vid interior în prefaţa volumului
apetitului sau creşterea anormală a acestuia; „Demonul amiezii”, de Andrew Solomon
insomnie sau, dimpotrivă, creşterea duratei de (operă nominalizată, în anul publicării ei, la
somn, dar fără a duce la dispariţia oboselii Premiul Pulitzer), referindu-se la drama
resimţite; pierderea interesului pentru lăuntrică a autorului, confruntat de mai mulţi
(aproape) orice şi a plăcerii de a trăi; ani cu o depresie majoră: „să nu te poţi da jos
sentimente de culpabilitate sau frustrare; din pat zile-n şir, să nu poţi mânca, să nu-ţi poţi
autocompătimire; tendinţa de a plânge uşor; trăi viaţa, măcinat de o durere endogenă
stimă de sine scăzută; gânduri suicidare; lipsa nemărginită, care-ţi întunecă mintea şi-ţi
de sociabilitate; senzaţia de „cutie goală”, ferfeniţeşte aura trupului”, „nu pot spune cu
respectiv incapacitatea de a mai simţi emoţii; adevărat că sunt în stare să înţeleg…”.
o mare singurătate interioară (chiar aflat în Desigur că, în funcţie de aspectul clinic, au
mijlocul unor oameni altădată apropiaţi) etc., fost descrise numeroase forme de depresie,
4

înseamnă că e cazul să fie consultat (de dar aceasta este treaba specialiştilor. Intenţia
urgenţă) un specialist. noastră nu este să transformăm editorialul
Cauzele depresiei sunt multiple, constând într-un tratat de medicină, ci să tragem un
în traume emoţionale, respectiv „emoţii semnal de alarmă vizavi de acest flagel care
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

face tot mai multe victime, atât în România, cât din impas şi spre o viaţă luminoasă, aşa cum e
şi la nivel mondial. Desigur că părerile sunt de dorit.
împărţite şi în ce priveşte acest subiect. De
pildă, unii preoţi nu consideră depresia o Mi-e sufletul rob...
afecţiune, ci susţin că ea este un „duh ucigaş de
oameni”, pe care prorocul David îl numeşte Mi-e sufletul rob în căuș de magnolii,
„dracul cel de miazăzi” sau „molima ce bântuie Iar inima zace în grota-ispită –
întru amiază” (probabil de aici s-a inspirat
Iubirea-fecioară cu chip de-Afrodită;
Andrew Solomon în alegerea titlului cărţii
sale). Ei spun că lipsa credinţei şi îndepărtarea Se stinge Infernul subit, din orgolii.
de „acoperământul Celui Preaînalt” îngăduie
acestui „duh” să atragă oamenii în mrejele În tigva tristeții secat-a-nnoptarea,
sale, pentru a-i nimici. În acest caz, cum se Își plimbă lumina privirea-i placidă,
explică situaţiile tragice în care unele Crestează bujori pe simțirea-mi lividă,
persoane (aparent) joviale, ce Fărâme de zori își sporesc
toată viaţa au frecventat
căutarea.
Biserica, fiind bune creştine, au
încercat de mai multe ori să-şi
pună capăt zilelor şi până la Mă leagă speranța de sine cu
urmă au reuşit? Continuau să fundă,
meargă la biserică în ciuda Topitu-s-a gheața din fosta
lipsei credinţei în Dumnezeu? Giocondă –
Ce rost ar fi avut să se mintă Mă strânge la piept un amor-
singure?
anacondă
Oricare ar fi însă adevărul,
Și-o gloată de sori amintirea-
că depresia este o boală, la fel
mi inundă.
ca ulcerul etc., care trebuie
tratată cu toată seriozitatea,
sau un duh răuvoitor, e clar că Mi-e sufletul nud în potire de
ceva anormal se întâmplă la fluturi,
nivel emoţional/mental, un Răsare ca puiul captiv, din
blocaj, care îl împiedică pe cel afectat să găoace,
„guste” existenţa din plin ori să o perceapă în
Sub astrul fecund, adâncimea își coace
limitele normalului. Viaţa/lumea este, de fapt,
(E bine, din nou, răsăritul să-l scuturi!...).
aceeaşi, doar modul în care o „vede”
depresivul, comparativ cu o persoană
sănătoasă, diferă.
Se mai spune că depresia poate fi „ascunsă”
în spatele diplomelor universitare, al muncii în
exces la serviciu etc., pentru a ne amăgi cu
faptul că suntem importanţi sau a încerca să
dăm un sens vieţii. Aşa o fi sau nu, greu de zis…
5

Cert este că ea distruge atât persoana în cauză,


cât şi pe cei din jurul ei, de aceea a lua
atitudine, a recunoaşte existenţa unei
probleme, este primul pas pe calea spre ieşirea
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

poezie 5-18

Vladimir Nichita Cunosc ce e durerea și curg


lacrimi...
(Australia)
Mă-nclin în fața Măreției tale
Mă-ntreb de ce-ai plecat, Ioan Muntean... prieten minunat –
Doina! Cu inima îndurerată și cu jale,
Căci plâng la fel ca tine... neîncetat.
Mă-ntreb de ce-ai plecat
Și nu găsesc răspuns – Cunosc ce e durerea și curg lacrimi,
Mi-i sufletul îndurerat Căci o revăd pe mama mea –
De suferință și de plâns Ce a trecut în neființă,
Când al meu suflet nu credea.
Mi-e dor de tine Doina
De zâmbetu-ți curat – Vorbesc cu ea în fiecare noapte
Și de a ta îmbrățișare Și pot să jur că e cu mine –
Ce zilnic tu mi-ai dat. Zâmbind în vis,
desigur foarte...
Cu mângâieri ce sunt
Te chem cu voce stinsă
Divine.
Și dor nemărginit –
Căci viață fără tine
Cunosc ce e durerea și
Nicicând nu mi-am
curg lacrimi,
dorit.
Căci groaznică e
despărțirea...
Te voi păstra în gând Ioan... prieten de
Ș-n suflet pe vecie – departe –
Căci tu Doina dragă Rămânem doar cu amintirea.
Ești pentru mine poezie.
Azi sunt alăturea de tine
Îți mulțumesc iubito Cu versul meu de sinceră iubire,
C-ai existat în viața mea – Este-un mesaj plin de tristețe
Și-ți fac o promisiune: Dar face parte din a mea simțire.
Că nu te voi uita!
Cunosc ce e durerea și curg lacrimi,
soțul tău iubit... Ioan! Împărtășesc azi suferința ta –
Ioan... prieten de departe:
Un gând Pios din partea mea...
6

Pentru Doina, iubita ta soție!


Doina, Dumnezeu să te aibă în paza Lui
nesfârșită!...

TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Lenuș Lungu Provocare


Îți caut corpul energetic
Culori care e provocator
între texturi de mătase
Sugestii de culori și lumini moi
de linii și suprafețe ale cerului albastru
pete în oaza de pace în grădina
abstracte pure cromatice erosului
ireale ard flori roșii de pasiune
ca o realitate aprinse foc armonios
cu gradări infinite pe aripile fanteziei
esențe simbolice răsună vântul tăcut
cufundate-n spații valul gâfâit
pe ritmuri geometrice în mângâieri parfumate
și forme de imaginat tărându-se pe cele mai adânci căi
semne zvelte pajiști înflorite și tufe
pentru o clipă viguroase
o liniște vizuală în timp ce planta mea cărnoasă
ce îmi dă golul sărutând săruturi fermecate
unei pânze goale. ca fulgerul dintr-un cer senin
împreună scufundându-se
Iluzii
într-o mare de plăcere
îndrăgostiți într-o încurcătură
Îmi înțeapă gura
de țesuturi
atingând tastele pentru
sub un cer curios
a-ți scrie gândurile mele
ce face să strălucească
și tu gând suspendat
un soare armonios.
alunecă în umbra dintre gene
mâinile sprijinite Senzaţii
pe părțile trupului În împletirea senzațiilor
atrag ușor buzele ce curg fierbinte pe piele
între impulsuri stângace te pierzi în tăcere
mișcări artistice de gemete și suspine
printre broderii de mătase bătăi asurzitoare
parfumuri ale infinitului de sânge-n vene
învelite în arome seducătoare răsună-n piept
un singur corp, foame de viață
7

în timp ce îți absorb ființa


iluzia unei iubiri îți beau iubirea
în marginea nopții. umplându-te de păcat.

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Ioan Muntean
Ți-am spus vreodată
8 opt că atunci când mă surprind că vorbești
cu mine
prin linii și corzi,
mersul aşa
și biţi și puncte,
trece prin minte atunci
îmi imaginez
şi l-au furat
vocea ta,
precum un cal încordat
șoptind în urechea mea?
totu-i aici înfricoşător
şi nu l-am cunoscut prea ţipător
Ți-am spus vreodată
de lumină
că te-aștept în fiece zi
şi scriu cu apa botezului
şi anticipând,
care iubise mult
doresc
deşi n-am găsit cuvinte
doar o oră sau două,
dar cu privighetorile ce scriu
doar o secundă
lucrurile merseseră
în spațiu și timp,
bine
să te simt aproape de
şi şterg curat
mine?
cu biserici suprapuse
ca-n fresce
Ți-am spus vreodată
cojile de bătrâni
că au existat vremuri,
încât să nu fie lacrimi
când am fost
căci ea este
nepotrivit pentru tine,
şi voi sunteți
că emoțiile mă
capătul de la răsărit
copleșeau...
și așa am stat și am plâns?
vultur
am văzut scris
Ți-am spus vreodată
undevă departe
că uneori,
fără să îl ştie
voi ajunge,
pe el
să-ţi atingând numele
crângul
pe acest ecran rece din fața mea,
nave în noapte
şi dacă doresc
9 nouă aș putea să intru acolo, departe,
și să te trag lângă mine?
Ți-am spus vreodată
8

că dacă stau într-adevăr mereu tăcut, Ți-am spus vreodată


şi uneori îmi place să mă gândesc că după ce-am auzit prima dată
că pot auzi inima-ţi bătând sunetul vocii tale,
în timp cu a mea? la mii de stele depărtare,
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

m-am așezat în noapte,


transformând conversația iubire pe distanţe lungi
din nou și din nou
în mintea mea, cum aştepţi
examinând cum ar fi unele specii noi ani şi ani
de fractali descoperiţi? un posibil suflet mat
dar nu ai temeri
Ți-am spus vreodată
că aș da totul, pentru tine
doar pentru o noapte deschid poarta mea
pentru a putea să stau lângă tine, şi tu doreşti să fii aici
pentru a-ţi simți pieptul cum urcă şi coboară dar tu
cu fiecare respirație pe care o trăiești într-un alt statut
aduni,
doar pentru a ști că ești reală? este un fel de dragoste
care este rară
Ți-am spus vreodată şi împărtășită de foarte puține
că eu visez de multe ori, ori
visez să te întorci dragostea mea
și atingând mâna mea, în orice teorie cenuşie
pur și simplu să mă lași să știu este neîncetată
că eşti acolo, tu ești un dar mai mare decât
și totul este aevea? durerea
şi pentru tine
Ți-am spus vreodată, voi face vrăji adulmecate
şi încă aş vrea să-ţi spun...
că te-am iubit? te voi aștepta
ani şi ani
am fost nave și împreună vom depăși
uriaşe pitice
ieşind rânduri-rânduri în noapte ale temerilor noastre
flancurile noastre se-ating
aducându-ne desfătări şoptite
dragostea a fost căpitanul nostru
dorința celui de-al doilea Matei
dar durerea a fost în afara portului nostru
şi revolta a fost în destinul nostru
9

ne-am întâlnit ne-am atins ne-am iubit


am spus ultimul nostru la revedere
acum oceanul meu e gol
şi voi naufragia cu siguranță
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Iliana Cătănescu

Tu, cu mine... Chemările

Două lumânări ce ardem, tu, la nord, și eu, la sud, Mă strigă florile de fân,
două candele albastre, flăcări albe ce se-aud miresmele trimit verbine
în văpăile de astre, la distanțe nesfârșite, să se-nfășoare-n dor de tine,
ne-ntâlnim și ne-nălțăm unul prin altul, iubite. să te ascund, furiș, în sân.

Două gânduri ce se cheamă, eu, la sud și tu, la nord, Mă strigă primăvara: „hai,
căutări, cu dor și teamă, prinse în bătăi de cord, nu vezi că ți-a-nflorit iubirea,
două păsări de lumină într-un zbor spre nesfârşire, desculță, calcă nesfârșirea,
în rotiri de-argint și vină de-a trăi doar prin iubire. urcă în sevele de mai!”

Două inimi ce-au uitat să mai bată fiecare Mă strigă fulgi din cuiburi goale,
într-un ritm adevărat, când absența urlă, doare, latente zboruri desenând,
când la jumătăți de gând mă aştepți și te aștept, eu trec prin aripa-ți de gând,
când săgeata ta, flămând mi se-nfige, albă, 'n piept... înalt, în limpeziri astrale.

Două doruri necuprinse, răsucite într-un trup, Mă strigă dorul tău de noi,
într-o inimă născută din iubire, ce se rup las zarea să ne cotropească
în fâșii plutind pe zare, să se-ajungă, în unire, în taina cea neomenească,
să aprindă foc pe culmi, să ne scrie cu iubire, ce ne-a-nvățat zborul în doi.

Două mări învolburate căutându-se cu valuri, Mă strig cu glasul tău, în iarnă,


două perle aruncate de maree peste maluri, când răsărituri mă-nvelesc,
cântecul din scoici marine, arcuri despicând destine, în tine să mă amurgesc,
mercenari luptând cu viața și cu întocmiri divine, tu, cu mine... din noi lumina să se cearnă.

Diarium
În fiecare zi te scriu în mine În brațe când mă ții, scriu dimineața
cu litere-ntregite-n emisfere, şi răsăritu-ntreg tresare-n noi,
mă leg la ochi cu lacrima din tine la prânz îți scriu cu sărutări prefața,
şi te iubesc prin lanuri de tăcere. romane-fluviu curg prin amândoi.

Pe file cu antetul prins în ploi Te scriu cu miezul tainei, interzis,


10

scriu odiseea noastră ne-ntâmplată desferecând imposibilități,


și fluturi ne-mpresoară, mii, în roi, şi urc cu tine muntele promis,
pe verdele de clipă sărutată. în pași purtând redute de cetăți.

TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Constantin Mândruţă Şi eu am vrut, o sfânta mea Fecioară,


Să am o fată, ce mi s-a-ntâmplat?
Mi-a lăsat zodia aceasta într-o vară
Maica Domnului și a noastră
Şi către tine veşnic închinat.
Tu pe Pământ la toţi ne eşti icoană,
Astăzi te naşti, dar nu îmbătrâneşti,
Să ne simţim ca Fiul tău Iisus,
Şi nu am dreptul să te ţin în braţe,
Născută pentru noi ca sfântă mamă,
Tu, înălţată nu mai pătimeşti,
Credinţa noastră nu e de ajuns.
Dă-mi sufletului de ce să se-agaţe.
Îngenunchez şi îţi aştept botezul,
Îngenunchez, Sfântă Mărie Mică,
Armata și cultul eroilor
În Tatăl Dumnezeu eu am tot Crezul,
Tu te-ai născut să nu mai am
Fără Armată n-am avea eroi
vreo frică.
Şi ei trăiesc în fiecare,
Să fie pace, nu război,
Avem Sfânta Treime, ne e
Să fie Lumea întru bunăstare.
sfântă,
Dar fără tine nu era Treime,
Eroii noştrii-au devenit icoane,
Că fără mamă nimeni nu
Ne închinăm la ei pentru c-au
cuvântă
fost,
Şi nu aveam Păstor pentru
Îi ai în grija Ta Preabune
oime.
Doamne,
Că datorită lor avem un rost.
Însă de-abia tu te-ai născut
spre veşnicie,
Sunteţi şi mulţi şi neştiuţi,
Eu simt ca un creştin şi nu
Doar Ţara aţi avut ca mamă,
aştept,
Vă plângem noi, cei neavuţi,
Credinţa-n dragoste rămâne vie,
Căci Ţara noastră a ajuns o dramă.
Chiar dacă pentru inimă nu mai am piept.
Voi aţi luptat să mai rămânem vii
Ştiai chiar dinainte de-a te naşte,
Şi totuşi ni-s hotarele înfrânte,
Cât vei mai pătimi ca mamă pentru Fiu,
Nu mai avem ce spune la copii,
Eu am durerea mea de-a recunoaşte,
Mihai, Ştefan sunt astăzi doar morminte.
Că asta mi se-ntâmplă cât sunt viu.
Îngenunchem târziu la fiecare,
E-o naştere trimisă spre Pământ,
Măcar voi aţi murit pentru o Ţară,
11

Ar trebui să fie sfântă bucurie,


Dar amintirea voastră veşnic doare,
Revigoraţi la fiecare câte-un sfânt,
Că ce aţi vrut nu prea se întâmplară.
Nu mai avem o sfântă Românie.

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Gabriela Mimi Boroianu femeia asta e o vrăjitoare


mi s-a așezat la picioare
ca o iluzie
Jucând X și 0 cu viaţa
degeaba
privesc albul colii de hârtie eu știu că s-a înscăunat
e atât de alb regină
că mă dor ochii peste pământul
iau pixul și trag o linie dreaptă acestui trup de bărbat
ce se roagă să fie arat
așa ca linia aceea cu unghiile acelea lungi
a aparatului care măsoară și spălat de păcatul dorinței
pulsul vieții sub ploaia sărutărilor
dătătoare de viață și moarte
nici un gând nu o deranjează
mă deranjează pe mine Jucând X și 0 cu viaţa (3)
s-au adunat toate
își face apariția
și bâzâie ca un roi de
ca un ghimpe în ochi
tânțari
imediat soarele intră
în eclipsă
cred că legătura
toate apele lumii trec
neuronală
și mă trec
dintre creier și mână
provocând un tsunami
e întreruptă undeva
în stomacul meu
altfel nu înțeleg
refuzul literelor
de a se lăsa desenate
de cât venin scuipă în jur
doar linia aceea dreaptă continuă
ar muri otrăvită
să taie coala albă
de s-ar mușca de limbă
ca un drum fără întoarcere

Jucând X și 0 cu viața (2) e păcat să irosești


antidotul
pe limbricii umani
din ochii aceia albaștri
curge spre mine respir
ca un râu de munte inspir
repede respir
răcoros inspir
și mi se înlănțuie pe suflet
12

cu trupul ei de liană
ce urcă prin vine precum focul după furtună
pus la baza unui rug răsare întotdeauna soarele

TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Nicoleta Mija El ne va dărui poate o altă baladă.


Bat clopotele peste drumul iernii pustiu,
Ascult trubadurul, câteva rânduri rescriu.
Trubadurul iernii
Ultimele zile din an
Scriu dragul meu povestea noastră,
Când fulgii aleargă la fereastră.
Se scurge repede ziua în amurg,
Vântul înghețat se tot învârte,
lumina se leagănă pe pleoape.
Zilele reci sunt tot mai scurte.
În calendar zilele, nopțile curg,
Prin vălmășagul fulgilor de zăpadă,
simt atingerea gerului aproape.
Ne-am îmbrățișat fericiți prima dată.
Chiar dacă drumul este acum pustiu,
Colorează amurgul fulgii de zăpadă,
Scriu dragul meu povestea până târziu.
dincolo de geam aerul atât de rece,
Frigul a gonit pe cer stelele toate,
Nu mai trece nimeni pe stradă,
Cuminte vântul la geam iar
ziua se grăbește, vrea să plece.
bate.
Afară cântă... nimeni parcă nu-
Golite sunt clipele de
l aude,
întuneric,
Trec pe lângă el multe suflete
pasul grăbit dă să se cufunde.
surde.
Îmi place dansul iernii feeric,
Ninge, noi îl ascultăm mână-n
când în sobă focul se aprinde.
mână,
Iarna în sacul mare fulgii îi
Pe masa mică, veche de
adună.
mahon,
Când cerul înstelează iar
se odihnește câteva clipe un
timpul,
volum.
Scriu dragul meu, nu simt nici
Mici însemnări lăsate de un
frigul.
creion,
Mâinile erau poate mai înghețate,
risipesc în jur un tainic parfum.
Pe umerii iernii flori multe înghețate.
Povestea noastră a fost poate o clipă,
La casă sfeșnice mici înghețate,
Iarna a răgușit tare, nu mai țipă.
cenușa nopții peste masă se lasă.
Îmi plăcea a cântecului drag alint,
Stau liniștite la geam agățate,
L-am ascuns în a-l sufletului labirint.
fulgii luminează frumos în casă.
Deschid geamul vântul aleargă în odaie,
Scriu dragul meu, gerul se mai înmoaie.
Noaptea suflă mai tare la geam,
Pe stradă același cântec fără cuvinte,
o lampă veche luminează strada,
13

Trist este trubadurul, știu ce simte.


Flori înghețate pe geam strângeam,
La geamul casei îl ascult în tăcere,
pe aleea nevăzută scârțâie zăpada.
Privește cerul, cântă, nimic nu cere.
Când o altă zăpadă iar o să cadă,

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Vasile Dan Marchiş Arde în mine


arhiva de rugăciuni nerostite.
Singura copie Sunt ca un preot lipsit de cuvinte
care săvârşeşte slujba prin semne
Pe perioada stagiului de înger
Normă
n-am învățat nici măcar
procedeul de simulare a modestiei Urcând Golgota
am căzut a treia oară
(singura copie nelegalizată a sentimentelor
acceptată de Dumnezeu) ducând crucea ţării,
Luându-mi aripile în timp ce la dreapta mea
Domnul m-a retrogradat Mântuitorul nostru Iisus Hristos
la statutul de om. urcând şi el
dar de această dată ca turist
Încercarea cea mai grea şi scriind versuri despre
istoria acestui deal
Arde în mine a căzut lângă mine,
arhiva de rugăciuni nu silit de povara
nerostite drumului
Scriu parcă ci a metaforelor...
mă debarasez de Atunci Domnul Iisus
materiale inflamabile Hristos
Scriu parcă a făcut cu mine schimb
mă dezbrac de haine de experienţă...
cuprinse de foc. A luat el crucea...
Prin cuvintele de foc Iar eu îi continuu poezia...
sau prin focul de cuvinte
inima este mai mult decât un pompier.
N-au stins Năzuinţă
nici nu sting pompierii cu apă Dacă inima ar putea prelua la nevoie
câte cuvinte a stins și funcțiile creierului
şi stinge inima cu sânge... ai putea gândi cu două organe odată
Toate cuvintele ard! ca astfel să-ți poți însuși iubirea
Cum să mai scriu astfel...? ca pe un premiu sau recompensă
Văd gramatica destinului nu ca pe un element obișnuit
ca pe un foc cu ardere completă în funcție de cine
14

Prin arderea completă a cuvintelor și ce ești


nu mi-a rămas cenuşă, spre a nu o încadra fără temei și fără rând
nu mi-a rămas fum. în Geografie sau în Istorie
Cum să mai scriu la modul elementar.

TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Anişoara Iordache

despre cuvinte cuvintele au rădăcini și coroane;


alteori,
în câmpul energetic sunt păsări cântătoare.
generat de creier, cuvântul scris
adică în minte, ascunde un cod secret de semnalizare.
cuvântul
germinează. deschide pe suprafața infinită
a paginii,
aidoma albinei: o poartă spre eternitate.
polenizează alt cuvânt, *
în formă de floare. în ochii deschiși
* ai poetului,
Nichita poetul gândul
avertizează: modelează realitatea.
„cuvintele pornesc la vânătoare
hăituiesc sinele
sau sunt hăituite” acționează ca o forță
de gravitație.
se metamorfozează *
în
dorințe ale inimii. cuvântul-vector
translatat în inimă,
privit integrează omul
în oglinda conștiintei, în
cuvântul poate fi: conștiința primordiala.
luminos,
întunecat, rugăciuni fierbinți
de piatră. pun în mișcare
roata iubirii.
plămădit e *
din mulțimi infinite
de simțăminte. poezia
* e un șir nesfârșit de miracole:
organizate în gânduri omul umbrit
cuvintele modifică de înțelepciunea
frecvențele cerebrale, lui Dumnezeu,
dau visului simte atingerea harului.
alta culoare.
poezia
15

contemplarea e o apă curgătoare;


propriilor gânduri adâncimea și marginile-s
produce tulburare. nemăsurabile.
*

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Camelia Ardelean Aceleaşi ploi...

Aceleaşi ploi se smulg din nevăzut


Cum aş putea să-ţi spun...
Şi-aceiaşi nori îşi strigă biruinţa;
Înoată-n sânge pseudocredinţa –
Cum aş putea să-ţi spun ce mult mă doare Un suvenir din mărul revolut.
Că drumul tău coteşte spre apus,
Cu altă paralelă suprapus, Aceiaşi câini se-nhamă la trăsuri
Vegheat de o haină ursitoare? Şi-aceiaşi „morţi” îşi urlă nefiinţa;
Ne costumăm războaiele-n Levinţa*,
Un vid ineluctabil s-a produs, Când foamea naşte panică şi uri.
Stingând literalmente din fervoare.
Pe calea dintre inimi e rumoare Aceiaşi spini pe ramuri de măslin
Şi-un ultim gând s-a spart, căzând răpus. S-au căţărat, voind să emigreze
(Un rai abscons în miriştile treze
Ar fi de răni şi vaiet arhiplin).
E-apocalipsă-n peştera din tine,
Printre troiene nu-mi pot face loc;
Un geamăt stins mai smulgem din adânc –
Un cronometru parcă se abţine
A obosit „pământul” să vibreze;
Un mic elan, păşind pe pioneze,
Să mai măsoare timpul echivoc,
Îşi poticneşte brusc piciorul stâng.
Când un străin se clatină în vine,
Sortându-şi deziluzii sub obroc.
Aceleaşi ploi ne murmură în vine;
Un bulgăre de-albastru ne susţine...
Se face noapte în cuvânt
La colţul străzii...
Se face noapte în cuvânt, La colţul
Se face străzii...
Cochilia sa e-aşa neclară La colţul străzii stă o bătrânică
noapte în cuvânt
(Azurul nu-şi mai ia avânt (Propteşte-o legătură de mărar,
Neliniştea îi dă pe-afară)! Zidind cu greu la plânset stăvilar),
Cu ani crestaţi pe fruntea ei cea mică.
A ruginit elicea lui,
Iar zborul nu mai are clocot; I-e gustul pâinii negru de amar,
Că însuşi frigul din rărunchi abdică;
Sub diacritice-un cucui –
A fost întreaga-i viaţă o furnică,
Vocalele scrâşnesc în tocot. Târând încet fărâme de calvar.

Doar triluri fade se aud Nu-i este dat oricui un drum spre moarte
Din amalgamul de sonete; Pe o alee îmbrăcată-n flori;
În seva lor de-un verde crud Adesea de lumină te desparte
16

Arar se-nalţă un erete.


O cruce-mpovărată de ninsori
Şi chiar cu-ngenuncheatul tău aparte,
O briză palidă se-arată – Va trebui-n ţărână să cobori...
Se-ascund bujorii-i la erată...
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Nicu Doftoreanu Când nu-și mai găsește rostu’,


Dar... și cu-ajutorul nostru,
Tangoul monstruasei coaliţii Re-nviind
.... ca o tradiție
Motto:
Unirea și unimea națională sunt bunuri mari, Monstruasa coaliție
importante și însuflețitoare, care nu cer mai Sub numele de
mult decât voința tare de a fi și a rămâne un
singur popor. ... tranziție
Gheorghe Barițiu (1812- 1893)
Tangoul stării Eminescu
Cuza, Vuia, Eminescu,
Coandă, Vlaicu, Motto:
sau... Popescu, Materialul biologic poate că este efemer, dar
spiritul lui poate fi etern
Anonimul „CUTĂRESCU”,
Filosoficus Anonymus
Sunt de-ai noștrii!
Din popor!
Neștiuții precursori EMINESCU nu-i doar nume!
Pe care,... de multe ori, El este o stare-anume
Astăzi unii profesori Ce se-ntâmplă să apară
Îi scufundă în uitare Când iubirea dă pe-afară,
Fără nici o remușcare, ... sau e gata să dispară.
Dar rușinea nu-i a lor! Însă asta-i aparența,...
Și nici a elevilor EMINESCU fiind esența
Că nu știu cam ce-au făcut, Ce ascunde permanența
... Cei ce-au fost mai de demult! Unei dezvoltări în șir
E de vină ANARHISMUL... Ce-a plătit istoriei bir.
Ce-a-ngropat PATRIOTISMUL. Fiindcă el a fost și este.
Luceafărul... din POVESTE!
Cu tot ce s-a petrecut... El a biruit prin nume
Nu mai cred toți în trecut, părăsind această lume
Așa că nu-i de mirare Numai spre-a fi ce-a mai fost:
Cât de des, luați la-ntâmplare, Un Român aflat la post!
Mulți nu știu câte valori
17

A dat lumii,... uneori,


Neamul ăsta Românesc
Pe care uni-l hulesc!
Și de care râde „prostu”
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Paul Rotaru O primăvară lăsată în secret


Sub talpa unui pas de iarnă târzie,
O Ea visată de verile noastre negate
Celei ce se stinge
Și, da! Erai mai frumoasă decât aici,
în linii care te traduc doctrinei mele,
În trista ei aducere aminte, principiului de a nu fi
Pălește ca un nimb încețoșat. ori te sacrifică idolatriei.
Crezând că spune adevăruri, minte Fii blândă și nu dispărea, încă,
Și-n volburi pare că s-a camuflat. din eșecurile unui Prometeu abia născut!
Erai mai frumoasă, știu,
O văd și-acum: o palidă idee înainte ca un infinit neatent
A tot ce-nseamnă spiritul uman. să mă scape aici
Nici glasul nu-i mai este de femeie, doar pentru a mă lăsa pradă
Nici pulberea nu îi mai dă un an. unui infinit de apoi.
Erai mai frumoasă înainte
Ca o tenebră trece în derivă să visez veșnicia
Prin zile care pier într-un minut Și mai frumoasă
Și gustă voluptatea fugitivă după ce, crezând că îi pierd iluzia,
Din orizonturi fără început. am știut că nu mi-ar fi folosit.
Erai frumoasă înainte să fiu eu frumos,
Să-i spui ceva... Dar ce să înțeleagă? când săgețile rugului
Privești cu neputință și-o ignori. aspirau cu sete mulțimea de umbre
Ea pare că de ochii tăi se leagă Și mai frumoasă puteai să fi fost
Cu mii de noduri, să nu uiți că mori. când am știut că veșnicia
Nu ni s-a împărțit egal.
Un ceas îi secondează răsuflarea, Dar cea mai frumoasă ai fost
El, unic martor răsărit din zid, Când am aflat că nu pot înnoda orizontul
Canon de taine mai adânc ca marea, Pentru a mă regăsi
Atras parcă de zâmbetu-i livid. pe obositoarea cale a infinitului.
Cea mai frumoasă lacrimă
Minutele au devenit secunde. Și cea mai târzie îmbrățișare,
Tenebra cheamă de la orizont Cei mai ultimi noi
Uitarea și tăcerea s-o inunde. într-un amurg necunoscut...
Dar ceasul mai așteaptă un decont. Cea mai frumoasă din ce ai fost
ori ai putea să fii,
Cea mai frumoasă din nodul orizontului
Odă fugii Și din lipsa infinitului!
Frumoasa mea neveșnicie,
Erai mai frumoasă decât o părere, Perfecta neîmplinire
Tu, Esența negațiilor Și armonia în eternul Tu!
A tot ce am iubit și am respins Apoi, cu sau fără voia antieternității,
18

Și chiar mai dulce de atât. Ești frumoasă că ești,


Erai un anotimp în patru nuanțe, Că iadul și raiul te combat
Cea căreia îi strigam spre a-și disputa simpatia-ți
Toamnă, venerată Doamnă! ... și, mai ales, cea mai Frumoasă
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

proză 19-32
să jerască intâi la ei, altfel el nu avea voie să
Daniela Vîlceanu iasă din casă că îl bodogănea femeia la cap că
nu respectă datina.
Din Crăciunul de altădată Îngenunchea fata la gura sobei și învârtea
cu bețele în cenușă, sporovăind ceva ce-i
zisese mama și reținuse doar parțial:
Tare dragă le era fetița cea veselă și dulce
vecinilor ei din acel sat uitat de lume. Atât de – Bună dimineața la Moș Ajun,
dragă și iubită că o invitau toți să fie ea cea da-i mai bună a lu' Craciun,
dintâi care le deschide ușile caselor în porcii grași și unsuroși să-i mănânce oameni
dimineața de Ajunul Crăciunului. Trebuia să sănătoși,
meargă să jerască în vatra focului, în cenușă și găinile mele ouătoare,
la vecini cotcodăcitoare... ș.m.d...
să îngâne un descântec pe care nu l-a știut
Pleca mai departe din poartă în poartă, abia
niciodată întreg.
făcându-și cărare prin zăpada proaspăt
– Dani, vezi că în ajun așternută, ținându-se bine de
trebuie să mergi la mamă-ta cele două bețe. Câinii erau
Mărioara să jerăști, că numa' legați, ușile descuiate și sobele
ce-mi zâsă să te duci și la ea. De abia dacă mai aveau un rest de
la ea, treci la mamă-ta Măria, te jar din seara precedentă.
duci pe urmă la ai de la vale și Asculta zgomotul drumului
când te-ntorci dai la mamă-ta stând cuminte în genunchi,
Florica, că ea e aci lângă noi. deschidea ușița de la sobă,
– Daaa, maaaamăăă,... da', îngâna câteva versuri din
pleacă copiii în colindat până îi poezie și fuga, fuguța la vecinul
termin eu pe toți cu jerâtu'; următor. Urechea îi stătea
zicea fetița un pic răsfățată de ciulită la chiotele celor care se
onoarea care i se făcea de a le pregăteau de colindat.
ura de bine și belșug oamenilor Femeia de acum privește
dragi. Pe undeva parcă o peste ani, undeva, în urmă.
încerca și un pic de supărare Zâmbește când se gândește la
pentru că trebuia să bântuie fetița din colindat care avea
mult în dimineața aceea minunată când toți cei paltonul până în pământ și pe umăr purta o
de leatul ei se strângeau la focuri înălțate până traistă pe care i-o improviza mama cusând la
la cer și aprindeau artificii. gură un căpătâi de pe pat.
– Da' ce vrei să le spun, mă fată, la muieri? Vecinii ei de atunci și-au încheiat socotelile
Că-mi zâc: auz’ Ioană, să-i spui lu' Dani să vină cu viața și cu toate ajunurile. Au rămas casele
să-mi jerască și mie că ea este fire blândă și de ei. Aceleași case, acum au alți vecini care nu
așezată la locul ei. Vez', Ioană că nu las pe nima mai au nimic în comun cu acel obicei străbun.
să iasă din casă până nu trece fata pragu'. Totuși, în sufletul femeii de astăzi mai există, o
Și se trezea dimineața copila noastră cu să fie și o să dăinuie odată cu ființa trăirile
inima cât un purice de emoție. Își punea copilei de altădată.
paltonașul cel mare care atârna aiurea pe
19

corpul ei mic și firav, ieșea din casă, lua două Textul face parte din volumul personal de proză scurtă și poezie
bețe care abia de se mai zăreau pe sub zăpadă „Stignița/Povești cu și despre părinți”
și se întorcea să jerască prima oară în soba lor.
Ai ei aveau întâietate. O ruga tata de cu seara
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Maria Giurgiu – Ok, sunt încântată să te cunosc Maria


Carla!
Petrecere nefastă - 5 Desire începu foarte afectată, să o pună în
temă pe Anca cu nouțățile. Deși o cunoscuse
Era trecut de cinci dimineața, când cele doar cu câteva ore în urmă, fata îi inspira
două tinere s-au dus la culcare. Anca în câteva multă încredere și o impresionase profund
minute a adormit, dusă. Puțin înainte de ora 10 prin curajul și noblețea sufletească de care
a trezit-o tonul ridicat al vocilor care se auzeau dăduse dovadă, riscând foarte mult pentru a o
în altă cameră. În primul moment al trezirii salva pe ea.
privea mirată în jur și nu înțelegea unde se Îi povestise deja prietenei sale cele
află, însă și-a amintit repede, mai cu seamă că întâmplate omițând câteva detalii, prea
după toate probabilitățile vocile veneau din dureroase și umilitoare ca să le poată
salon. Atunci și-a amintit că erau singure la destăinui, chiar și celor mai apropiați prieteni.
sosire și precaută a ieșit din cameră fără a face Nu-i destăinuise Mariei Carla că suferise un
zgomot și s-a apropiat de camera de unde se viol din partea acelor ticăloși. Justificase
auzeau vocile, cu pași vânătăile de pe față, pe
de pisică, temându-se seama căderii în urma
ca nu cumva, casa să consumării drogului
fie invadată de ce-i fusese vărsat în
răufăcători. S-a liniștit, pahar fără știrea sa și îi
după ce a înțeles că în zisese, că deși acei
salon era Desire cu ticăloși doriseră să-i
una din cele două facă rău nu reușiseră
prietene de la să-și ducă planul la
petrecere, cea care capăt, fiind salvată la
leșinase în piscină. A timp de Anca și de
bătut la ușă ușor și Desire i-a răspuns: tatăl ei. Cu acest lucru, singurii care credea ea
– Intră Anca! că sunt la curent, erau Anca și tatăl ei. Nu
– Bună dimineața! bănuia că Maria Carla fiind singura dintre
femeile de la petrecere care fusese doar parțial
– Maria Carla, îți prezint pe Anca, pe care
sedată intuia că se întâmplase ceva mult mai
din vedere cred că o cunoști!
grav decât lăsa să se întrevadă, sărmana
– Ciao Anca! Încântată cu adevărat de Desire.
cunoștință și am multă admirație pentru
Atunci când băuse din paharul cu drogul,
curajul tău.
aflându-se în piscină unde luase paharul cu
Maria Carla i-a strâns mâna cu căldură iar sine, abia gustase, puțin din el și îl pusese
Anca i-a răspuns: aproape plin pe marginea piscinei, avântându-
– Cât sunt de bucuroasă, să văd că sunteți se să facă un tur de bazin înot. În timp ce înota
bine! Sper că și cealaltă domnișoară, prietena în apa răcoroasă, a simțit acea senzație de leșin
20

dv. se simte bine! inerentă drogului înghițit odată cu picătura de


– Nu se simte încă prea bine, dar e în șampanie ce abia de o gustase și cineva care
siguranță. Te rog, spune-mi pe nume și fără credea că ea băuse drogul administrat, sărise
dumneavoastră, ca între prietene. repede să o scoată din apă iar paharul ei
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

aproape plin, căzuse în piscină în timpul acelei


acțiune de drogare a lor deși nu înțelesese cu
vânzoleli neobservînd nimeni că nu fusese ce scop. Dorise atunci, să se furișeze de pe
golit până la fund. Se simțise la început destul
banca aceea și să dispară, în căutare de ajutor,
de rău, suferința venea în parte și de la faptul
profitând de agitația și neatenția lor, însă era
că era foarte alergică la sedative și mai cu prea târziu, căci a auzit când li s-a cerut celor
seamă dacă mai erau și amestecate cu alcool. doi, Carlo și Fernando, să le ia pe ele și să le
Efectul drogului trecuse mult mai repede ducă de acolo ca să nu aibă ei probleme în plus,
decât la celelalte fete, însă senzația de în caz că ar apărea poliția prin zonă, anunțată
sfârșeală persistase. Era destul de conștientă de careva.
în timpul cât zăcuse pe banca aceea lângă Atunci ea a dedus că făcuseră ei ceva grav,
Diana, care își dăduse seama că era mult mai de se temeau că ar putea veni poliția. Era prea
rău și ea în mod voit nu dorise să arate că se neliniștită ea însăși și încă nu se simțea
simte mai bine, căci bănuise că ceva nu era în îndeajuns de restabilită pentru a se trăda. Ei
regulă. Credea că fuseseră erau prea mulți și puteau să-i
drogate în mod premeditat facă mult rău, dacă realizau că
toate, cu un scop ascuns. Ea e lucidă, căci atâta lucru
deși se simțea foarte slăbită, înțelesese. Pentru ei era
rămăsese lucidă îndeajuns, cât important să nu existe martori
să priceapă că Desire dispăruse la învârtelile lor murdare, de
din aria petreceri de o bună aceea le drogaseră.
bucată de vreme și fusese Când cei doi le luaseră pe
foarte tentată să facă ceva, să sus pe ea și pe Diana și se
afle unde dispăruse, dacă nu s- îndreptaseră spre parcare, cu
ar fi simțit atât de rău și nu s-ar ele în spate, Fernando sub
fi temut pentru ea însăși și influența paharelor golite și a
pentru amica sa, care era drogurilor de care frecvent
practic în stare de inconștiență. făcea uz, tentase să profite de
Auzise destul și din ele. S-a oprit cu Diana pe una
discuțiile bandiților acelora, din băncile ascunse de umbra
care nu se fereau deloc, crezându-le pe toate palmierilor ce străjuiau bulevardul
duse în lumea lui Morfeu, deși nu îi era prea Lungomare și i-a cerut înjurând spurcat
clar totul, din două motive: primul, că simțea printre dinți lui Carlo, să facă un popas că vrea
destul de puternic senzații de greață ce-i să-și descarce nervii „con queste putane” și
răscoleau stomacul, provocate de alergia sa la apoi să le lase acolo pe bancă, neștiind unde să
orice fel de sedativ sau drog, de care în mod le ducă.
obișnuit nu făcea niciodată uz și al doilea, că Acel șobolan laș și beat care o târa pe ea, a
fiind mai departe de locul unde se aflau ei nu așezat-o pe următoarea bancă și și-a întins
auzea foarte clar, tot ce vorbeau. Prinsese doar labele scârboase să o pipăie, însă nu a avut
frânturi de discuții, restul intuise. timp deloc să-și facă meandrele. Ea fiind
21

Când capul bandei, acel Nicola se perfect trează și-a adunat forțele și i-a ars în
precipitase pe plajă împreună cu Marco, plin o lovitură într-un punct foarte vulnerabil
alarmați de dispariția lui Desire, ea înțelesese pentru el și în același timp un pumn în plină
că aceasta era prada principală, vizată în acea figură luându-l complet pe nepregătite,
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

trântindu-l la pământ, mut de uimire și de șoc. care i l-a acordat acea tânără româncă ce îi
Fernando era prea absorbit de ai smulge servise în seara cu pricina și tatăl său, care
sărmanei Diana veșmintele, ca să mai observe lucraseră la restaurant în seara respectivă.
și altceva în jurul lui și când așa cum era Susținea că datorită intervenției lor, fusese
aplecat, ea s-a apropiat surprinzându-l și pe el salvată de la a fi violată, deși în sinea sa Maria
cu o lovitură teribilă în același punct Carla avea motive serioase, să creadă, că din
vulnerabil, scoțându-l din circulație, ca să nu păcate Desire se simțea prea umilită și
mai poată tenta multă vreme astfel de traumatizată ca să mărturisească adevărul gol
mârșăvii contra niciunei femei, el a scos doar goluț.
un țipăt sugrumat, pe care ea i l-a curmat A insistat mult pe lângă Maria Carla să
repede lovindu-l cu sete în plină figură și apoi păstreze discreție totală, asupra acelei
cărându-i pumni și șuturi pe unde se putea. nefericite întâmplări explicându-i, că nu dorea
După ce le-a plătit cu vârf și îndesat celor doi cu nici un preț să afle părinții săi de această
idioți tentativele lor murdare, a luat-o pe nenorocită petrecere pe care ea o dăduse fără
Diana și a dus-o în parcare, unde avea parcată știrea lor și să-i mâhnească. Se condamna și
mașina și de acolo acasă la ea. regreta mult greșeala de a se fi încrezut în
Când i-a telefonat Marco și era decisă să
Desire de dimineață, i îndrepte ce se mai
s-a ridicat o piatră putea, fără să le
grea de pe suflet, căci provoce suferințe și
era extrem de lor.
îngrijorată, neștiind Maria Carla a
exact ce i se acceptat în cele din
întâmplase în acea urmă să se lase
noapte. Diana își convinsă, deși la
revenise în simțiri venire era decisă să
grație eforturilor sale de a o trezi, însă nu se meargă la poliție să-i denunțe pe răufăcători.
simțea deloc bine. Avea grețuri puternice și A precizat însă, că dacă vreunul din acei
dureri de cap teribile. Înainte să plece, o ticăloși vor încerca să se apropie de casa ei sau
ajutase cum putuse și o lăsase în pat. Toate să le facă vreun rău ei sau Dianei pe viitor, îi va
acestea i le relatase deja cu lux de amănunte denunța negreșit.
lui Desire, când dimineață devreme a sunat Ce nu știa Desire, era faptul că prietena sa
tulburată de îngrijorare pentru ea și Diana. avea un prieten bun, care lucra în Qestură și ea
Maria Carla a insistat că vroia să vină acasă îl pusese deja la curent cu cele întâmplate,
la Desire, să stea de vorbă în ciuda faptului că destăinuindu-i acestuia bănuielile sale asupra
ea se arăta destul de rezervată și evazivă violului suferit de Desire. Nu erau prea mulți
despre motivul pentru care dispăruse de la din anturajul fetei, la curent de prietenia sa cu
petrecere și mai cu seamă că sesizase în vocea mareșalul de carabinieri, Armand Terenzio,
ei o suferință evidentă, pe care încerca să o prietenie ce dura de mai mulți ani. Ei doi erau
22

minimalizeze. Desire a acceptat să se iubiți. Diana era printre puținii care cunoștea
întâlnească și după ce a ascultat cele ce-i acest secret al Mariei Carla.
povestea Maria Carla, i-a prezentat cele ce i se Maria Carla în noaptea trecută se felicitase
întâmplaseră ei și despre ajutorul providențial în sinea sa, pentru că în urmă cu vreo patru ani
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

începuse să ia lecții de autoapărare în mod suferise. El îi câștigase încrederea și o cucerise


regulat, de când împreună cu Diana cu delicateța sa sufletească, manierele
deveniseră asociate în afacerea cu palestra desăvârșite, felul ocrotitor și siguranța ce i-o
(sală de gimnastică ). În urmă cu vreo câțiva inspira. Se simțea bine în prezența lui. Când
ani, fusese ea însăși victima unui atac pe întâmplător a aflat cu ce se ocupa el, a avut o
stradă, într-o seară când făcea jogging. Atunci, ezitare care însă s-a destrămat repede și au
scăpase ca prin minune din mâinile devenit prieteni foarte buni.
agresorului, care o abandonase pentru că se În incinta sălii de de gimnastică de care se
apropia din întâmplare un grup de persoane. ocupa împreună cu Diana, au înființat și o
Tocmai ieșeau de la un cinema din apropiere. astfel de sală de autoapărare pentru femei în
Aceea fusese salvarea ei, de la un viol iminent mod special. Multe din aceste lucruri Desire nu
și se alesese doar cu lovituri și traume fizice și le știuse despre prietenele sale, aflându-le abia
o spaimă care a traumatizat-o mult timp. Se acum.
apărase atunci cu îndârjire dar Anca ascultase tăcută
era cât pe aci să fie învinsă. La despre întâmplarea celor două
ieșirea de la cinema a acelui fete, lucruri pe care Maria Carla
grup, agresorul a abandonat le destăinuia lor și a înțeles din
degrabă, tentativele sale și a contextul discuției dintre
plecat cu geanta ei. Atunci a Desire și ea, că prima dorea cu
strigat după ajutor, cineva din orice preț să ascundă adevărul
grup a chemat poliția, a fost despre violul ce-l suferise.
transportată la urgență la
Cu mâhnire în suflet pentru
spital, unde i-au dat primul
drama ce o trăia aceasta, a
ajutor.
consimțit să tacă și să nu
O infirmieră care îi îngrijise divulge acel secret fără voia
rănile, i-a sugerat să ia lecții de victimei. Înțelegea, că umilința
autoapărare văzând-o atât de și rușinea măcinau sufletul său,
înfricoșată de acea brutală după ce aflase ce i se
experiență, dându-i și adresa întâmplase, împreună cu sentimentul de
de la o sală de antrenamente pe care ea însăși vinovăție, pentru că într-un anume sens
o frecventa. Mult timp a trăit cu teroarea că favorizase împrejurările. Era dreptul său să
acel violator va încerca să o caute iar, pentru decidă ce va face în cele din urmă.
că îi furase geanta cu actele și cheile sale. A
Ca să rupă lâncezeala ce coborâse asupra
schimbat imediat broasca de la intrarea casei
discuției și încordarea creată de nervii săi
și a denunțat furtul. Nu a mai avut loc o altă
întinși la maxim, Desire le propuse cu glas
tentativă însă a trecut multă vreme până a
tremurat:
reușit să-și recapete autocontrolul și să se mai
estompeze traumele psihice. A început să se – Ce-ați zice voi de o cafea bună fetelor?Eu
simtă în siguranță pe măsură ce a învățat dețin un secret în materie de făcut cafea și vă
23

tehnicile de autoapărare la sala aceea de las pe voi să apreciați singure, dacă am


antrenamente unde l-a cunoscut pe Armand și dreptate să mă laud.
neștiind la început că e un ofițer de carabinieri În acest timp se îndepărtează către
îi destăinuise despre tentativa de viol ce o bucătărie și Anca se ruga în sinea ei, ca ea să

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

nu izbucnească iar în acele hohote sfâșietoare voi destăinui nici măcar Dianei care îmi e
ca cele de dimineață, în baie. Auzind-o, parcă foarte bună prietenă acest detaliu. Spun doar
avusese senzația că se înghesuiau să că are nevoie de ajutor și i-l voi oferi atât cât
izbucnească din pieptul său, dintr-un moment îmi va sta în putință. E norocoasă că te-a
în altul. cunoscut.
– Se întoarse spre Mariei Carla: – Înțeleg!
– M-ai impresionat mult cu felul cum i-ai Spuse Anca cu voce scăzută.
scos din circulație pe acei doi ticăloși! După un timp Desire se întoarse cu cafeaua
Mărturisesc că am o mare admirație pentru fierbinte și cu brioșe pe o farfurie, pe care le
curajul tău Maria Carla. Ești grozavă! încălzise la microunde, oferindu-le
– Ooh! Eu sunt mulțumită că am reușit să- prietenelor. Părea liniștită și își controla bine
mi apăr pielea mea și a prietenei mele. Am fost emoțiile. Părea stăpână pe sine, ceea ce le-a
norocoasă Anca, atâta tot. Tu în schimb ești mai liniștit pe fete.
fantastică! Te admir și-ți sunt foarte În inima sa însă se dădea o luptă crâncenă
recunoscătoare în numele lui Desire care îmi cu frica de consecințele viitoare ale acelui viol.
pare că suferă mult, foarte mult! Cred că nu-i Știa foarte bine că a face sex neprotejat și în
bine să stea prea mult condiții obișnuite
singură până se întorc poate fi un risc, pe
ai săi. Și situația asta când ea... Dumnezeule!
ea vrea să o încuie în Suferise un viol în
sufletul său iar acest grup, în stare de
lucru nu-i deloc bine. inconștiență,
Eu cred că ea a suferit neprotejată și nici nu
un viol Anca, deși nu cunoștea exact
vrea să se destăinuie! agresorii. Se frământa
Recunosc semnele înspăimântată la
Anca! Eu însă-mi, cu ani în urmă am suferit o culme:
agresiune. Și azi tremur când îmi amintesc, ,,Ce se va întâmpla cu mine? Trebuie urgent
deci îmi dau seama, deși e doar o presupunere. să merg să cer ajutorul unui medic ginecolog
Pare foarte atașată de tine, de aceea dragă te în primul rând și asta într-un spital unde toți îl
rog, insistă pe lângă ea să meargă la un cunosc pe tata, numele lui fiind renumit, în
psiholog și la un ginecolog, altfel mă tem că nu spital. Voi găsi neapărat o alternativă: Tata nu
va reuși să depășească trauma. trebuie să afle niciodată ce mi s-a întâmplat!
Anca o privea contrariată și deschise gura Aș muri de rușine!”repeta în sinea ei.
să spună ceva: Nu bănuia că nu departe de casa ei, unul
– Nu cred... dintre răufăcători pândea orice mișcare la vilă,
– Nu spune nimic Anca! Ce cred eu, contează ca să descopere dacă venise acasă și deja o
mai puțin! Nu trebuie să o tulburăm pe Desire, văzuse pe Maria Carla intrând, deducând astfel
mai mult decât este deja. Eu eram conștientă, că Desire se salvase și era în casă, fapt pentru
24

chiar dacă mă simțeam rău și am observat care el alertase imediat, haita.


mare parte din cele ce s-au petrecut aseară. ~ Va urma ~
Țin mult la ea și nu va afla de la mine că-i
cunosc drama. Îi voi respecta dorința și nu-i
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Puiu Răducan copaci mașina alege obiectul mic și nu spațiul


liber mare?
Amanta mea credincioasă Da când am intrat sub roțile acelei mașini
uriașe de ne-am făcut lați ca asfaltul, îți mai
aduci aminte, iubito!
Am ajuns cu viața-ntr-un sens giratoriu cu
Am învățat amândoi, amanta mea dragă,
gust pătrat și-l caut pe tata. Deseori mai dau de
geografia patriei și nu numai.
el printr-o fotografie, veche și ea. Veche ca și
mine. L-am scris însă de multe ori pe tata! De Îți aduci aminte... atunci în Abu Dhabi când
foarte multe ori. Și de mama am scris și de erai nouă, nouă... (cca 4000 Km), te chema
dealurile copilăriei și de satul meu Țepești, și Ferarri și alergam nebunește pe acea
de dragoste, și de moarte și de odioșii autostradă de era să distrugem acel sex (ei,
politicieni care ne-au distrus și continuă s-o las-o și tu acum cu sexul...), acel sens giratoriu,
facă. Despre toate am scris, numai de tine, când miliardele de broboane nu mai aveau loc
amanta mea credincioasă nu pe trupul meu și sub formă de
am scris! șiroaie se-nghesuiau, se călcau
pe picioarele din spate, să
Mi-ai fost și-mi ești de mare
pătrundă în chiloți, care și ei de
ajutor. Am colindat lumea cu
frică s-au micit, au luat forma
tine și nu m-ai lăsat... la greu!
de tanga proaspătă?... Ei,
Am fost cu tine la Dorna-n vremuri, draga mea! Și
Vatră, la Jiu în Târg, la Secui în matematică, fizică, ori chimie
Târg, în Turnul lui Sever, în am făcut împreună. Număram
Marele Sat, pe Dealul Negru, pe banii în funcție de
Dealul Mare, pe dealul Racului, combustibilul fizico-chimic pe
pe Dealul Clujului... km de rulaj...
Îți aduci aminte... draga mea Îți mai aduci aminte,
dragă... că la Dorna-n Vatră a scumpy, atunci.... pe cărăruia
fost un om, Traian... profesor muntelui când te-ai repezit
universitar la Iași, care... dacă bezmetică-n stâncă, când ți-ai
aș fi apucat pe mâinile lui, în prins mințile cu acel loc colțos
băncile sau amfiteatrele lui, ar care ne-a aruncat pe două roți în mijlocul
fi ieșit din mine un super meseriaș?... șușelei de urca lacul până la cer apoi se
De câte ori nu m-ai ferit, iubita mea, de prăvălea jos în fundul pământului de era să
nesimțitele capete de poduri care se zgâiau la mergem și noi acolo? De nu mă lua Domnul de
noi și ne doreau!... Niciodată n-am știut de cine mână să virez stânga, duși eram amândoi și nu
le place mai mult, de mine, ori de tine... mai avea, draga mea, cine să scrie acum... Of, ce
Stau nesimțitele pe buza sforii de asfalt, se vremuri, draga mea, dragă! Ce m-aș fi făcut
zgâiesc la toți și la toate, se roagă-ntr-una la fără tine! Ce n-am înțeles eu de la matale,
toți (și la toate), de-un „dulce sărut”. dragostea mea, era acel aspect cu... fuga...
Am mai luat noi țeapă, draga mea... atunci De ce-ți place să fugi? Când te ciup cu
când te-ai înfășurat de pomul acela nemernic piciorul pe țâța de jos, a din mijloc, nu-ți place
25

unde, când m-am descarcerat mă uitam, mă și scoți fum pe nările din spate... De ce pe
minunam și mă închiam, dar mai ales mă șușele îți place să fugi ca nebuna și la
întrebam cum o fac și acum: Cum este posibil mânăstirile la care te-am dus să ne rugăm
ca printre atâtea mari spații dintre pomi sau Domnului să ierte păcatele păcătoșilor, ești

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

așa de cuminte? Cum intrii-n curte de Dorina Pop


mânăstire printre câini și cerșetori, ești cea
mai lentă, cea mai sfioasă... te oprești și... te
Misterul din Fundătura Crucii
culci... Dormi buștean, dormi pe tine cum se
mai spune... „științific”...
Nu ne-am înțeles noi bine acasă, înainte de Seceta a pus stăpânire pe sudul țării de
a pleca-n hoinăreală să fi atentă la indicatoare, aproape jumătate de an. Fântânile au ajuns
să nu depășim cu mai mult de 50 Km/h viteza pur și simplu niște găuri fără fund unde nici
legală că-mi iau ăștia carnetul?... Linia măcar șobolanii nu-s curioși să coboare. Satele
continuă, sau liniile, de ce vrei să le tercești? Ce sunt păzite de doi, trei bătrâni care refuză să
ai cu ele? Nu te gândești și la mine că fără părăsească agoniseala strânsă de-o viață. Se
„docoment” sunt terminat? Pentru asta ți-am mulțumesc cu porția de apă adusă săptămânal
vorbit și cu fă, te-am dat și drecu... bine că ești de elicopterele Crucii Roșii.
gingașă și nu te superi!... Și biologie m-ai
învățat când ai băgat în descompunere stupidă În satul Fundătura Crucii, doar Martha, o
pisici, câini, porumbei, brabeți, ba și curcani... bătrână de peste 85 de ani, păzește mai mult...
nu te face că ai uitat!... La drumuri lungi, mereu cimitirul. Zilnic vizitează locul de veci al
îmi aduci aminte; soțului ei în speranța
Gheorghe, parcă-ai că îl va readuce la viață
mai fost pe-aici, bă! pentru a-i umple
Tot cu tine am văzut și singurătatea. Ca un
am revăzut marile dar divin, zilele femeii
realizări ale perioadei
parcă nu sunt
postdecembriste:
numărate. Văzându-i
Ruinele de la
Herculane, Mărăcinii pofta de viață și
de pe dealuri și câmpii, dorința de a depăși
drogații de pe imposibilul, boala stă
drumuri, fetele de pe centuri, minunea din departe de ea.
vârful Mestecănișului unde oameni politici pe Nu același lucru poate face Eliza, nepoata
(-), pe minus adică, bă, fac groapă de gunoi în
bătrânei, fiindcă a fost informată că de o
vârf de munte, adică, iau gunoiul din vale să-l
săptămână nu mai este curent electric pe o
urce-n vârf, ca acesta s-o ia din nou la vale așa...
într-un circuit al imbecilități... întindere de treizeci de kilometri chiar în zona
unde bunica ei își duce solitară existența.
Ei, tocmai asta notam apăsat, din mersul
nostru elegant de rapid pe capacul claxonului Toate canalele de știri transmit haosul din
tău, fără să-mi dau seama de țipetele tale când, zonă. De fapt cuvântul de ordine ar fi mister,
auzindu-le miliția ce sta la pândă după tir, nu haos. Degringolada este măcinată de mass
pardon, poliția (nu știu ce am cu miliția asta media, însă cei de la Electrica lucrează non-
care nu mai pleacă...) s-a luat după noi și abia stop pentru eliminarea avariei fără șansa de a
am scos-o la capăt cu... necăpătuiții statului o înlătura. Înlocuiesc un cablu de înaltă
modern și hărpăreț...
26

tensiune parcă ros și defecțiunea reapare într-


Bună și frumoasă ești, iubita mea amantă! un alt loc.
Închin în cinstea ta, amanta mea Zgomotul elicei elicopterului o scoate pe
credincioasă, un pahar cu vin rozaliu, puterea femeie din casă. Privește spre scărița acestuia,
ursului... bucuria ursoaicei!
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

pe care un soldat destoinic coboară cu un porție de apă.


rucsac în spate. Nici n-apucă bietul om să pună – E mort? Te-ai scrântit de tot, tanti Martha.
piciorul pe pământ că tanti Martha este lângă – Crezi tu asta. Ce spune Biblia, Iliuță? „Și
el: morții vor ieși din morminte... ”
– Ai venit, Iliuță, ce mai faci? – Așteaptă matale clipa aceea. Eu plec și
– Ce faci dumneata în pustietatea asta. sincer îți spun, morții stau liniștiți în pământ,
– Casa mea nu e pustietate! Ai grijă cum nu te vor vizita. Hai mai bine în adăpost.
vorbești... – Nu vezi că trăim vremuri apocaliptice?
Cu zâmbetul pe buze, Martha pendulează Apă ioc, seceta-i în floare. Amu și curentul s-o
degetul arătător în semn de dojană. În dus la fund.
imediata ei apropiere un mieunat scurt – Chiar nu mai pot zăbovi. Nu vrei să vii, e
confirmă faptul că nu-i singură. Bărbatul se problema matale. Ne vedem săptămâna
uită nedumerit la pisică, însă viitoare.
tace. Îi întinde bătrânei porția – Mergi în pace și să nu uiți
de alimente și bidonul cu apă și de laptele pentru pisică!
face semn pilotului că și-a
Cuvântul lapte a fost
finalizat misiunea.
spulberat de balansul scăriței,
– Stai, unde pleci așa căci soldatul pășea din două în
repede? două trepte pentru a recupera
– N-am timp de taclale, timpul pierdut cu bătrâna. Mai
așteaptă și alții... avea șapte oameni în vârstă pe
– Bine, însă mi-ar trebui și lista lui, în locații diferite.
puțin lapte pentru pisică. Nu Migrația spre nord crează zi
știu ce are de câteva zile. de zi blocări de șosele și nervi
Miaună întruna. în trafic. Prinsă într-un astfel
– Laptele îl primesc cu de ambuteiaj, Eliza încearcă să-
porția și copiii din adăposturi, și păstreze calmul. Analizează
nu cred că voi putea să-ți aduc. harta zonei pe smartphone pentru a stabili
– Ești răutăcios! distanța care o mai desparte de satul unde
– Nu sunt rău, ci realist. De ce nu vrei să vii trebuie să ajungă. Oftează. Dintr-un elicopter,
în adăpostul armatei? Vei avea și lapte și în o portavoce transmite șoferilor nervoși un
mesaj:
orice moment poți vorbi cu cineva. Nu te-ai
săturat să stai aici singură cuc? – Nu intrați în panică! Circulația se va relua
– Băiete, întreci măsura. Pisicul meu nu este într-un sfert de oră.
cuc și trag speranțe că va veni și moș Nichita Înțepenise. Iese din mașină și se îndreaptă
din deal. Apoi vom pleca împreună unde ne spre cea din fața ei. Urmărită în oglinda
27

duci tu. retrovizoare, șoferul deschide portiera și o


– Care moș Nichita? Nu am așa un nume pe întâmpină:
lista mea de aprovizionare. – Ce faceți singură în această zonă bătută de
– Nici n-ai cum. Morții nu pot fi trecuți la soartă?
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

– Bună ziua, domnule. Eu sunt Eliza. Eliza îl privește ca un copil neajutorat. Ar


– Încântat de cunoștință. vrea să-i mai pună câteva întrebări. Printre
grimase, încearcă să stabilească ordinea
– Mă duc în Fundătura Crucii la bunica.
acestora, dar tot interlocutorul ei o scutește de
– Grea misiune, podul a cedat!
efort și timp pierdut.
– Cum așa?
– Mergeți în coloană după mine în oraș.
– Bunicii mei refuză să se mute la mine în Când ajungem lângă sediul central al Crucii
oraș și îi vizitez și eu cum pot. Stau în Colbul Roșii vă voi face semn să opriți. N-aveți altă
Răsucit. Știți zona? E satul următor. alternativă decât... să abandonați vizita.
– Nu, nu cunosc zona, dar de pod îmi aduc Nu apucă să-i mulțumească că totul se pune
aminte. în mișcare. Fuge la mașina ei, pentru a nu
– Nu puteți intra în Fundătura Crucii doar încurca, și mecanic urmează sfatul noului ei
cu elicopterul sau la pas pe albia fostului camarad.
pârâu. Cu buchetul de liliac în mâna dreaptă,
– Cum „fostului”? Martha se îndreaptă agale spre cimitir. Își
– Așa bine, a secat! aduce aminte de
Să nu vă aventurați cu vremurile bune când,
mașina că zona-i împreună cu Nichita al
mlăștinoasă și vă ei, se trezeau dis de
împotmoliți. dimineață pentru a nu-
Și din vorbă în i prinde dogoarea
vorbă, cei doi nici nu amiezii în lanul de
observă că a trecut grâu. El ducea ulciorul
jumătate de oră și de apă, iar ea boceluța
drumul tot închis a cu merinde. Erau
rămas. Ceilalți șoferi, mai agitați, s-au deplasat fericiți, dar retrași. Își purtau singurătatea în
în fața coloanei de mașini și cer lămuriri demnitate și iubire. Duminica la biserică era
organelor de ordine care au blocat șoseaua. mai greu. Familiile sătenilor mergeau în grup:
Panica îi cuprinde abia când mulțimea părinți, copii, nepoți. Doar ei, unul la brațul
șoferilor se retrage nominal la volanul fiecărei celuilalt se îndreptau resemnați spre lăcașul
mașini. sfânt. Avuseseră și ei un fiu, însă școala l-a
îndepărtat de ei. S-a însurat departe de casă
– Ce se întâmplă? întreabă interlocutorul
dar vizitele, rare și neanunțate, transformau
Elizei pe un om trecut bine de prima tinerețe.
căsuța lor într-o sărbătoare. O lacrimă
– S-a surpat șoseaua națională și nu vor mai nechemată se încurcă pe obrazul ei brăzdat de
deschide traficul pe aici. Trebuie să facem ani. Neluțu își duce veșnicia printre străini,
stânga-împrejur. căci o boală necruțătoare l-a răpit.
– Cum? Nu avem variantă ocolitoare!
28

De Nichita însă nu credea că o va despărți


– Cui îi pasă? Cert este că dacă nu eliberăm cineva, așa bine se completau reciproc. Când el
zona într-o oră, vor curge amenzile. adăpa vaca, ea dădea grăunțe la găini, apoi
– Drace, chiar vine sfârșitul! zăboveau ore în șir la umbra nucului din curte

TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

amintindu-și de horele din sat de unde nu Nichita se aude din depărtare. Sfâșiată de
lipseau când erau tineri. Un lucru însă o durere se oprește în spatele unei cruci. Își dă
macină. De ce a lăsat-o singură? Ce poate face ciorapii jos, îi înnoadă și-și leagă brațul
el acolo în deal acoperit cu un mormam rece încercând astfel să oprească sângerarea.
de pământ? Pentru o clipă, privește în urmă. Necuratul,
Întrebări, gânduri și răspunsuri rămân în mutat în trupul tovarășului ei de-o viață, se
urmă, căci din depărtare vede pe cineva așezat ridicase, bălăngănindu-se derutat pe lângă
pe mormântului soțului ei. La câțiva metri de cruce. Nu-l mai poate privi. Durerea îi furnică
locul de veci se oprește nedumerită: mâna mutându-se rapid în întreg corpul.
Grăbește pasul spre casă. Din când în când
– Nichita?!
întoarce capul să fie convinsă că necuratul n-o
Individul nu-i răspunde. Parcă a pierdut
urmărește. Respiră ușurată când ajunge pe
ceva prin pământul răvășit de pe mormânt.
prispă, însă se prăbușește.
Martha se apropie de el și îl ia
Soldatul coboară de pe scara
de mână, dorind să-l ajute să se
elicopterului și caută din
ridice. Nu-i pasă cum a reușit
priviri bătrâna, altădată
să învie sau cum a evadat din
prezentă să-l întâmpine. O
sicriul dosit bine cu pământ. S-
zărește prăbușită lângă ușă.
a întors la ea. Nu va mai fi
Lasă bidonul cu apă în iarbă, și
singură!
rucsacul cu alimente lângă el, și
Ciudat i se pare faptul că
aleargă spre trupul femeii. Îi ia
refuză să vorbească cu ea. Un
pulsul și constatând că viața
mârâit animalic îi iese din gură
încă nu a pus punct, îi pune
și în loc s-o sărute îi arată
mâna pe spate scuturând-o.
dinții.
– Trezește-te, tanti Martha.
– Hai, bărbate, ridică-te și-
Am adus laptele!
om merge spre casă.
Și bătrâna a reacționat
El schițează un gest c-ar dori
ciudat sincronizându-și gura
să se ridice, dar își înfige dinții în brațul drept
deschisă cu un mârâit prelung. Speriat,
al Marthei.
soldatul ia legătura prin stație cu pilotul
– De ce mă muști, mă doare... solicitându-i ajutor medical pentru bătrână.
Încleștat în brațul ei, mârâie ca un câine în Prins în dialog, nu observă faptul că Martha s-
călduri. a ridicat. Văzându-i chipul transformat, gura
Martha nu mai înțelege nimic. Încearcă să-i care devora aerul și gesturile inumane,
împingă capul bădăranului de pe brațul său soldatul face doi pași înapoi împiedicându-se.
umezit bine cu sânge. Greu, greu reușește Se prăbușește pe iarbă. Cu mișcări rapide,
acest lucru, căci se pare că el era hotărât să-i Martha se năpustește spre el mușcându-l de
mănânce brațul. Șocul declanșat la vederea burtă. Îi frământă mațele din care gustă cu
29

lichidului roșu o determină pe biata femeie să nesaț. Spectacolul grotesc este urmărit de pilot
se trezească la realitate. Soțul ei este un mort- căruia, printre grimase, i se scurge o
viu și imprevizibil. Cuvintele i-au înghețat în propoziție seacă:
gură. Se îndepărtează tremurând. Mârâitul lui
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

– Nu se poate așa ceva! bune. Frigul o pișcă puțin de față pe Eliza.


Ridică scara și caută telefonul, tremurând. Decide să-ți ascundă obrazul în spatele
O înregistrare de câteva minute va convinge prietenului său ocazional, însă încăpățânată,
superiorii lui de pericolul care s-a abătut răcoarea se extinde în tot corpul.
asupra lor. Părăsește în lacrimi locul, – Putem opri puțin?
îndreptându-se spre oraș. Periodic aruncă – E periculos să faci noaptea pipi în tufele
privirea spre pământ să cerceteze zona. din pădure, dar asta este. Nu te pot obliga să te
Liniște. eliberezi aici, pe cărare. Tu mergi în stânga, eu
Când Eliza ajunge la sediul Crucii Roșii în dreapta, dar nu te depărta prea mult.
seara și-a intrat deja în drepturi. Mulțumește Eliza s-a conformat repede și lăsând frica pe
tovarășului ei de drum, apoi intră să-și caute
cărare avansează printre tufăriș căutându-și
bunica. O asistentă se uită pe toate listele, însă
un loc potrivit. Rezolvă problema și revine
numele Marthei nu-i de găsit. Fără soluții șilângă motocicletă. Însoțitorul său întârzie, dar
derutată, Eliza iese necăjită. neavând altă alternativă îl așteaptă în tăcere.
Într-un plan apropiat, așezat pe o bancă, După vreo două minute acesta apare agitat.
tovarășul ei o așteaptă. – Trebuie să plecăm
Privirea Elizei spune urgent. Ceva se
totul. Bunica ei nu este întâmplă aici. O vulpe
în interiorul desfigurată zace într-o
adăpostului. Se așează baltă de sânge lângă
lângă cel care a ajutat- copacul de colo.
o să ajungă până aici. Sar pe motor și într-
– Ce-o să faci acum? un tot unitar șterg
– Nu știu. Mi-au zis putina. Nu merg însă
că-i carantină în zonă. mult timp și bărbatul
Bunica mea s-ar putea să fie acolo singură. oprește:
Bărbatul rotește privirea și se ridică. Tristă, – Coboară. E periculos să demarăm prin
Eliza îi urmărește mișcările. Pe trotuarul opus întunecimea asta. Uite, acolo, un lup sfâșiat...
o motocicletă își așteaptă stăpânul. Mergând pe lângă motocicleta pe care o
Proprietarul mai poate să aștepte, în schimb împinge cu ambele mâini, temerarul continuă
bunica Elizei nu. aventura nocturnă. Eliza îl urmează în tăcere,
– Hai, timpul costă bani! fără să digere misterul.
– Cum, mergem așa... La marginea pădurii, o labă de urs plină de
– Urcă, până nu mă răzgândesc! sânge îi salută din iarbă. Respiră totuși ușurați,
Și Eliza, vrăjită de curajul bărbatului, se căci răsăritul le zâmbește.
urcă pe motocicletă în spatele lui fără – Nu ne oprim aici, ci pe versantul albiei
30

comentarii. Distanța până la destinație e secate.


destul de lungă și pe șosea, însă fiind închisă – Bine, domnișoară. Dorințele
circulației trebuie să ocolească prin pădure. dumneavoastră sunt ordine pentru mine.
Noaptea și-a semnat prezența de câteva ore – Acum îți dă mâna să glumești, domnule...
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

– Poți să-mi spui Arthur. Desigur zorii de zi spatele proptit de gardul unei case, Arthur îi
și câmpia ne pot feri de misterele pădurii. zâmbește provocator:
– Cine a vrut prin pădure? – Te aștept aici.
– Dacă zona-i în carantină, sigur soldații fac Renunțând la cuvinte, Eliza îi întinde o
patrule. Era singura traiectorie viabilă. – Hai că mână partenerului ei. Acesta o trage spre el. Ea
mai avem puțin, ce-a fost greu a trecut... ripostează și reușește să-l desprindă de pe
Dintr-un colț al cerului, soarele aplaudă ca trotuarul îmbătrânit de ani. În zborul lui de a-
un spectator fidel slalomul lor printre și restabili echilibrul pe verticală, Arthur se
hârtoape. Câteva interjecții ale Elizei rup înclină spre ea îmbrățișând-o. Un sărut scurt,
liniștea, însă Arthur obișnuit cu sportul ca o hrană matinală, se interpune în fața
extrem își vede în continuare de drum. imprevizibilei expediții.
Motorul e o pasiune de-a lui mai veche din – Și... bunica?
păcate abandonată în favoarea Cuvintele Elizei cad ca un
comodității vehiculului pe bolovan risipind mugurii unei
patru roți. idile care mai poate aștepta.
– Ai obosit? Mecanic, cei doi se șterg de praf
– Eu? Ha, ha. De aici vom pe haine și pornesc la drum. În
merge pe jos până-n sat. Nu față Eliza, secondată de
avem altă alternativă. tovarășul ei.
Eliza înghite un nod în sec și – Uite, acolo, la marginea
face câțiva pași pe lângă dealului e căsuța bunicii. Nu
marginea albiei lăsându-l pe mai avem mult de mers.
Arthur în urmă. Casele înșirate cuminți pe
– Hei, hei, nu așa. Atacăm marginea drumului de țară
albia frontal, nu lateral. dorm în liniște. Nici un câine nu
îi întâmpină. Oamenii lipsesc,
– Uau, parcă suntem la
iar satul, populat în amintirea
război!
copilăriei ei îndepărtate, a devenit acum un
– Nu chiar, dar mai știi...
muzeu fără taxă la intrare.
Bărbatul coboară primul și-i întinde mâna
Eliza aleargă și deschide o poartă, apoi se
Elizei pentru a o ajuta. Precauți reușeșesc să
oprește pentru a-l aștepta pe Arthur. Îi întinde
ajungă pe celălalt mal, lăsând în urmă mâlul și
din nou mâna, dar el refuză intersecția
pietroaiele alunecăcioase. Eliza se desprinde
palmelor încintate de dorință. O atinge
din strânsoarea mâinii lui puternice și, în timp
protector pe spate și pătrund în interior. El, ca
ce-și aranjează puțin părul, îi trimite
un intrus, așteaptă cuminte într-un colțișor
camaradului ei un zâmbet proaspăt.
umbrit.
Până în sat mai este puțin. Bucuroși de
Ea înaintează circumspectă. O adunătură de
31

faptul că văd case, cei doi se fugăresc ca niște


muște insistent de gălăgioase roiesc prin
adolescenți ignorând oboseala care s-a
curte. Iarba umezită de mister și pe alocuri
instalat în trupurile lor. Ajunși la marginea
stropită cu sânge îi sugerează femeii
satului se opresc. Ghemuit pe trotuar și cu
posibilitatea unei tragedii. Nu greșește cu
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

nimic, căci la câțiva pași de ea un cadavru bezmetică. Printre lacrimile care tind să se
răvășit și cu pântecul deschis întregește ascundă, întrebările ar da întâietate soluțiilor,
enigma. Scoate un sunet scurt și duce mâna la însă neputința se amestecă cu teama de
gură, retrăgându-se doi pași. Vigilent necunoscut încurcând-o. Privește în gol.
însoțitorul ei intră în scena morții brusc, dar Pe coama dealului un schelet zdrențuros se
bărbătește. O cuprinde de mijloc și o conduce forțează să se deplaseze. Nu vede prea bine,
spre băncuța de lângă poartă. căci ochii lipsiți de viață parcă ar vrea să iasă
– Stai aici până cercetez eu casa. Se pare că din orbită, dar se tem de gura veșnic deschisă
bunica ta nu-i aici. încadrată de niște dinți asemănători cu ai unui
Într-adevăr bărbatul intuise bine. Casa e lup. E urmat de o iluzie de femeie cu fața
goală și fără urme de violență. Iese rapid să-i desfigurată și plină de sânge, cu bale la gura
transmită știrea Elizei, însă nemaivăzând-o gălăgioasă. Lângă ei, un strâmbăcios face
aleargă trântind ușa. echilibristică, căci conformația lui rahitică nu-
i permite să meargă normal. Nu se poate
– Arthur, sunt aici, cu bunica.
depista unde-i desfigurarea mai mare, pe
Multe a văzut el la viața lui, dar o bătrână
obraz sau pe corp. Un
strâmbându-se și
altul se târăște ca un
mârâind ca un câine
șarpe, căci îi lipsesc
ciobănesc încă nu.
picioarele, dar asta nu-
Imaginea brațului l împiedică să-și
rănit legat cu ciorapi și sincronizeze
fața plină de sânge deformarea corpului
uscat n-o mai pun la scheletic cu urletul.
socoteală. Gândesc că Alții și alții li se alătură
sunt urmele lăsate de formând un cârd de
bătălia cu intrusul din ciudați cu fețele diforme și corpul doar piele și
curte. Totuși ceva nu se leagă. Bunica ieșise os. Parcă-și numără pașii, însă nu se opresc.
învingătoare în lupta cu presupusul hoț, dar Încearcă să coboare dealul. Sunt mulți și
cine și de ce i-a sfârtecat pântecul omului. Eliza înaintează în turmă spre sat.
încearcă să comunice cu ea. Nu reușește. După
Eliza îi zărește și câteva secunde îi
gesturi se pare că încă este în stare de șoc.
analizează. Are impresia că sunt morți, însă nu
Încearcă să o mângăie pe obraz, dar bătrâna
înțelege cum reușesc să se miște. Și chipurile
ridică sonorizarea mârâitului și vrea s-o
lor mutilate nu inspiră milă ci teroare. În
muște. Bărbatul se interpune între cele două
creierul Elizei persistă un tulburător zgomot și
imobilizând-o pe bunică. Nervos, nici n-a
un mesaj ca o palmă dură și nemeritată. Bunica
simțit cum aceasta l-a mușcat de umăr.
legată nu poate fi periculoasă, însă animalele
Folosind cureaua de la proprii pantaloni și
ăștia umane urlând ca niște monștri da.
ajutat de ortaca lui, Arthur o leagă pe bătrână
– Arthur, am încurcat-o!
32

de cel mai apropiat pom.


Încărcată de durere, Eliza își ia capul între
mâini și se apleacă, întorcându-se cu spatele la
cea care i-a fost bunică. Nu poate s-o vadă așa
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

eseu 33-40
dimër în albaneză (din proto-albanezul
Constantin Niţu târziu *dimənə < *ðimənə, din proto-albanezul
*j́īmanʉh, din proto-indo-europeanul
Jocuri de cuvinte – iarnă *ǵʰéymōn < *ǵʰeym-, „iarnă”; cognat cu
vechiul grec kheimṓn - χειμών, „iarnă”);
Geografie lingvistică – Iarnă dōngjì - 冬天, 冬季 în chineză;
fuyu - ふゆ în japoneză;
Moto: „Mi s-a spart, Doamne, liniștea-n
gaeaf m în velșă (din galezul medieval
bucăți/Și mi-a rămas doar umbra ei în
gayaful, din vechiul galez gaema, din proto-
mână,/Pleacă toamna peste alte hărți,/Pleacă
celticul * gyamo-, din proto-indo-europeanul *
toamna, nu vrea să rămână...” (Nicolae Nicioară-
Horia, „Pleacă toamna...”) ǵʰyem-), geamhradh m în galeză,
geimhreadh m în irlandeză (din vechiul
irlandez gemred, din proto-
Din DEX '09 (2009)
celticul *gamur, din proto-
aflăm că iarnă s. f., ierni pl., este
indo-europeanul *ǵʰyem-),
anotimpul cel mai friguros,
care urmează după toamnă și goañv în bretonă,
precedă primăvara, cuprins gwav în cornish,
între solstițiul (din francez geurey m în manxi;
solstice, din latinescul gyeoul - 겨울 în coreeană;
solstitium) de la 22 decembrie
hai în navajo;
și echinocțiul (din francezul
équinoxe, din vechiul francez hcaung: - ဆ ောင်း în burma;
equinoce, din latinul medieval
hĕlle - хĕлле în ciuvașă;
equinoxium, din latinescul
aequinoctium, din aequus, hemanta - हे मन्त m în
„egal” + nox, „noapte”, când sanscrită;
ziua este egală cu noaptea) de hibierno m în aragoneză,
la 21 martie. Este moștenit din latinul hiberna
enviern m în romanșă,
[tempora], din hībernum, din hībernus, din
proto-indo-europeanul * ǵʰey-m-r-ino-, din * hiver m în franceză,
ǵʰey-, echivalent cu hiems, „iarnă, frig, ger”, + - hivern m în catalană,
rnus, sufix. ibérru m în sardă,
În alte limbi iarnă se traduce prin: inverno m în galiciană,
āʒən - аʒын în abhază; italiană, portugheză și spaniolă,
calikālaṃ - చలికాలం, śītakālamu - ivèrn m în occitană,
శీతకాలము în telugu; iviernu m în asturiană,
33

nvèrnu m în siciliană,
cheimónas, khjimónas - χειμώνας m în
unvier m în friuliană (toate, pe diferite
greacă,
căi, din latinul vulgar *invernum, o modificare
kheimṓn - χειμών m în vechea greacă; a latinului hībernum (tempus), din hībernus,
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

„de iarnă”, din proto-indo-europeanul *ǵʰey- śītakāl - শীতকাল,śīt - শীত în bengali;


m-r-ino-, din proto-indo-europeanul *ǵʰey-); taglamig în tagalogă;
iarnã în aromână, takurua în maori;
iarnă f în română; talv în estonă,
jivend, jevend, ivend, ivendvent, jivénd, talvi în finlandeză;
nyilény în țigănească (romani);
dálvi în sami, tăl - тӑл în khanty de
jmeṙ - ձմեռ în armeană; nord, tāl - та̄ л în manxi sau mansi, tel - тöв în
khóref - ‫ חורף‬m în ebraică; komi, tél în maghiară, tel - тел în mari de vest,
kipupwe, majira ya baridi, kipindi cha tele - теле în mari de est și în erzia, tələg -
baridi în suaheli; тәләг în khanty de est, tĕtə în khanty de sud,
kış în turcă, kış - кыш în chirchiză, qïš - tjala - тяла în moksha, tol - тол în udmurtă, töl
ҡыш în bașchiră, gyş în turcmenă, qıs - қыс în - тӧл în komi-zyrian, töv - тӧв în komi-
cazahă, qish - ‫ قىش‬în uigură, qish în uzbecă, qış permyak (toate, pe diferite căi, din proto-
- кыш în tătară, qış în azeră (din vechiul turcic uralicul * tälwä, „iarnă”);
kış, „iarnă”, din proto- vetur m în
turcicul *kïĺ, „iarnă”); feroeză și în islandeză,
vinter în daneză,
suedeză, norvegiană
Cuvântul
nynorsk și norvegiană,
„iarnă” în diferite limbi
vínter - ‫ װינטער‬m în
la-dū-nāo - idiș, (yi)vintro în
ລະດ
ູ ໜາວ în laoțiană; esperanto, Wanter m
mùa đông - 務 în luxemburgheză,
冬, đông - 冬 în winter în engleză,
vietnameză, olandeză (nl), africană (afrikaans) și frizonă,
Winter m în germană;
musim dingin în indoneziană și în
malai; xitokal - শীতকাল, xit – শীত în asameză;
negu în bască; xitwa în malteză;
övöl - өвөл în mongolă; zamtari - ზამთარი în gruzină;
réu-doo năao - ฤดูหนาว în thai; zëma f în casubă (ramură slavă, în
nord-vestul Poloniei), ziema f în letonă, žiema
sardī - सर्दी f, jāṛā - जाडा m,śiśir - शिशिर
f în lituaniană, zima - зима f în bulgară,
m în hindi; macedoneană, rusă și sârbo-croată, zima -
seʔseʔreaʔ - សិសិរៈ, heemɑn, heemɑntaʔ - зіма f în belarusă, zima f în cehă, poloneză,
ហេមន្ត în kmeră; slovacă și slovenă, zimiston - зимистон în
tadjică, zimiston în zazachi, zivistan, zistan -
34

śiśir - ‫ سسر‬m, jāṛā - ‫ جاڙا‬m, sarmā - ‫ زستان سرما‬în kurdă, zyma - зима f în ucraineană,
m, zimastān - ‫ زمستان‬m în urdu; zyma f în sorba veche, zymæg - зымӕг în
śiśira ṛtuva - ශිශිර ඍතුව în singaleză; osetiană (cele din zona slavă din proto-slavicul
šitá’ - ‫ شتاء‬m în arabă (); *zima, din proto-ondo-europeanul
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

*ǵʰeymeh₂);
zemestān - ‫ زمستان‬în persană (din A căzut zăpada pentru-ntâia oară
persanul medieval ẕmstʾn' /zamestān/, din Și cu ea deodată sus pe Dealuri lin
proto-indo-iranianul *j́ʰimás, din proto-indo- Murmură Colindul, îngeri parcă zboară:
europeanul *ǵʰyem-). În curând se naște Fiul Cel Divin!

Iarna în (c)arte Doamne, ce cuvinte! Cât de luminoase!


A căzut zăpada peste-Acasa mea,
Moto: „... /Iarna e aproape de cuvânt,/De-a Nimeni nu-i acolo, storurile-s trase,
început să ningă cu vocale,/Nici nu mai știu prin
Dincolo lumina stă-n genunchi și ea...
viață unde sunt/Și cine-aleargă-n urma mea pe
cale...” (Nicolae Nicoară-Horia, „Pleacă
toamna...”)
Și n-aș fi vrut să mă uit
cum ninge decembrie... Poate
Cu o lună înainte de
vreți să ascultați scrisoarea la
venirea iernii prevestirea
început de iarnă a lui Ducu
despre plecarea toamnei o
Bertzi, unde puteți citi și
dădea amicul Nicolae Nicoară-
versurile. Și dacă vreți să știți
Horia prin noiembrie în poezia
ce prefer eu, treceți la Winter
„Pleacă toamna...”, tocmai din
Night Jazz Music...
Kuppenheim, la 24 noiembrie
2019, cel care ne informa pe 3
decembrie 2019 că a căzut Studii..., studii...
zăpada (romglezii ar zice „the Meritocrație, taică!
pada”)...
Asta după ce am tot
văzut zilele astea perorații
multiple despre așa zisa revoluție și când totul
Nicolae Nicoară-Horia demonstrează că a fost eliminată meritocrația
A căzut zăpada... și promovați toți cei cu studii și rezultate
Kuppenheim, 3 Dcembrie 2019 incerte și totul a fost DEGEABA (... pentru noi
luminile s-au stins...)! Acum pot veni
A căzut zăpada peste casa mea, colindătorii! Asta pentru că, în amintirile mele,
Troienindu-mi pașii, gândurile, anii, e strașnic iarna pe uliță!
Albul ei m-apasă ca o cergă grea,
Precum pe altare sfintele litanii Cu sau fără zăpadă, să fiți iubiți!
35

A căzut zăpada, ce cădere înaltă!


Mi-a fost dor de fulgii vălurind sub cer,
Sufletul din mine ca un prunc tresaltă,
Veșnic lui nu-i pasă că afară-i ger!
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Elena Agiu-Neacșu frustraţilor, depresivilor, astenicilor, într-un


cuvânt, al rataţilor. Pentru că, da, cele mai multe
Nosce te ipsum! eşecuri se datorează lipsei de sinceritate, de
onestitate faţă de noi înşine. Dacă ne lăsăm
Nosce te ipsum... Cunoaşte-te pe tine însuţi... furaţi de aparenţe şi, mai ales, dacă rămânem
Dar, mai ales, apreciază-te la justa valoare. subiectivi, nu vom reuşi niciodată să ne
Cunoaşterea de sine este esenţială pentru a cunoaştem şi vom avea, inevitabil, de suferit. Să
progresa. Dacă ştii bine unde te afli, ce ne cunoaştem şi să ne apreciem la justa valoare,
cunoştinţe ai, care îţi este valoarea, automat îţi căci idealismul este dăunător şi nu face decât să
poţi fixa un ţel, a cărui îndeplinire trebuie ne aducă un mare deserviciu. Mai devreme sau
urmărită cu stoicism pentru a te simţi împlinit. mai târziu, adevărul va ieşi la iveală. Trezirea va
Cunoscându-te bine, automat ştii ce poţi şi cât avea loc inevitabil şi dacă ne-am supralicitat
poţi. De aceea, introspecţia, autoanaliza este un posibilităţile, s-ar putea să trăim o ireversibilă
capital cu care porneşti la drum. Cunoscându-ţi dramă.
potenţialul, îţi fixezi şi Ca să n-ajungem
un scop realizabil, nu-ţi într-o asemenea
iroseşti energia pe cai postură, să luăm,
verzi pe pereţi. Pentru aşadar, aminte! Dar mai
că, da, la îndeplinirea ales să ascultăm, să
unui ideal este citim şi să învăţăm din
important să ştii de experienţa înaintaşilor
unde pleci şi încotro te noştri. A ne limita
îndrepţi. Numai astfel numai la propria experienţă nu este suficient,
poţi atinge scopul propus. Aşadar, fă-ţi pentru că s-ar putea ca celebra zicală a loviturii
autoanaliza, dar mai ales acordă importanţă cu capul de pragul de sus să ne fie, dacă nu fatală,
autoaprecierii reale. Pentru că, în mod sigur, cel puţin neplăcută sau cu posibile sechele pe
majoritatea eşecurilor nu se datorează unor viaţă.
influenţe exterioare, aşa cum în mod constant
Orgoliul, vanitatea, mândria sunt de multe ori
încercăm să aruncăm vina asupra altora, pozând
duşmanul number one al fiecăruia dintre noi.
în victime. Ţapul ispăşitor, eternă poveste... Nu...
Pentru că nu avem tăria de a ne recunoaşte
Culpabil este cel care se aventurează dincolo de
greşelile şi de a învăţa din eşecuri ca să nu le mai
posibilităţile sale fizice, intelectuale, morale. Să
repetăm, ci, dimpotrivă, persistăm în greşeală
ne cunoaştem aşadar şi să ne apreciem la
până ajungem să pozăm în victime nedreptăţite
adevărata valoare. Să încercăm să ne detaşăm,
36

de soartă, de oameni, de societate. Nu am


să fim obiectivi şi să analizăm la rece o situaţie
recunoaşte propria vină, Doamne fereşte... Cum
dată. Numai astfel ne vom simţi mulţumiţi,
să ne călcăm în picioare orgoliul, vanitatea, care
împliniţi şi nu vom îngroşa rândurile
trage sfori nevăzute din culise, acceptate cu
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

ştiinţă sau, mai degrabă, fără ştiinţă de la bun Adrian Grauenfels


început de noi înşine. Pur şi simplu, suntem
sclavii propriului eu ce ne sugrumă, egolatriei François Villon – Bard
care ne macină din interior. sau derbedeu?
Nu este vorba de lipsă de maturitate aici, ci de
Războiul de 100 de ani a lăsat în Franța nu
o supralicitare a propriului eu, de o
victime, ci numeroase castele construite de
autoapreciere exacerbată ce nu ne aduce decât
combatanți în frumoasa regiune Aquitaine, pe
deservicii în cele din urmă. Pentru că aparenţele superbele malurile ale râului Dordogne. La
înşeală, pot să păcălească, dar după o vreme în finele războiului, a urmat o perioada de
mod inevitabil vom obosi şi ne vom da jos masca sărăcire a populației lăsate la vatră, care nu
de bună-voie şi nesiliţi de nimeni (nu ne putem mai găsea de lucru, unii fiind împinși să aleagă
preface la nesfârşit, nu?!), şi nu drumul vagabondajului, al
aventurii și al jafului, atunci
ştiu dacă vom putea da piept cu
când se ivea vreo ocazie. Un
semenii în ochii cărora am pozat
astfel de personaj, François de
într-un super-erou. Dar, mai Montcorbier, alias Francois
ales, nu vom putea fi receptaţi ca Villon (născut 1431, Paris –
victime, ci vom rămâne aceiaşi dispărut în ianuarie 1463) a
neînţeleşi, inadaptabili, astenici, devenit unul dintre marii poeți
frustraţi, ce se luptă asemenea ai Franței medievale.
Interesant este că tot ce se știe
lui Don Quijote cu morile de
despre Villon a fost colectat din
vânt. documentele legale și din
Fixându-ne din orgoliu ţeluri propriile sale scrieri. Villon s-a
care ne depăşesc posibiltăţile născut la un cuplu francez,
este ca şi cum am cere unui sărac, în 1431, la Paris. Tatăl
său a murit când era băiat mic,
şoarece de bibiotecă să treacă la roabă şi la
iar el și mama sa au fost lăsați într-o sărăcie
lopată. Or, pentru asta, chit că e considerată
care se înrăutățea pe măsură ce Parisul a
muncă necalificată şi, de facto, se crede că suferit ocupația engleză, război civil și
oricine o poate presta, trebuie să ai în spate ani foamete. Băiatul a fost predat lui Guillaume de
de muncă, de călire în câmpul muncii. Altfel, rişti Villon, un capelan al bisericii Saint-Benoît-le-
să clachezi sau, mai grav, să te pricopseşti cu Béntourné și viitor profesor de drept
vreo boală ce îţi poate aduce ani grei de suferinţă ecleziastic la Universitatea din Paris. Maestrul
Guillaume l-a adoptat pe François, i-a
dacă nu chiar moartea.
schimbat numele de familie și a început să-l
În concluzie: Nosce te ipsum... învețe gramatica și sintaxa latină. La vârsta de
37

unsprezece ani, Villon a devenit student la


Facultatea de Arte a Universității Sorbona, iar
sub tutela tatălui său adoptiv a primit diploma
de licență în 1449. Până în anul 1452, când
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Villon primește diploma de Maestru în Arte, spânzure prietenii, Villon a fost, de asemenea,
tânărul era pe făgașul unei cariere acuzat și alungat din Paris. A rătăcit câțiva ani
promițătoare, fie în biserică, fie în drept. găsind refugiu între decembrie 1457 –
Se știe foarte puțin despre viața sa din ianuarie 1458 la Blois la ducele Charles
următorii câțiva ani, dar la 5 iunie 1455, Villon d’Orléans, prinț și poet, admirator al operei
a fost arestat pentru uciderea preotului sale, care în cele din urmă a aranjat grațierea
Philippe Sermoise, într-o luptă la un bar din lui Villon.
Paris. Cu toate acestea, de pe patul său de La Blois are loc un concurs de poezie pe
moarte, preotul l-a iertat în public pe Villon, tema „Cad mort de sete – alături de fântână”,
care fugise din oraș, la Angers. Astfel, tânărul temă dată de Ducele d’Orelans. Villon este
poet a fost grațiat. declarat învingător. Balada se intitulează:
În anul 1456, Villon s-a întors la casa sa din „Balada lui Villon, zisă a întrecerii de la Blois”.
Paris. În decembrie, el a scris „Le Petit Firea de răzvrătit a lui Villon nu s-a adaptat la
Testament”, una dintre cele mai importante plictisul vieții de la curte, făcându-l ca în 1461
lucrări ale sale. Villon a susținut că a terminat să părăsească traiul tihnit în schimbul
poezia de Crăciun, în aventurii alături de
timp ce s-a întâlnit cu bandă de răufăcători.
mai mulți cunoscuți și Apare pe la Bourges și
ulterior a furat 500 de la Moulins în regiunea
coroane de aur din Bourbonnais. Tot în
cufărul cu bani al 1461, după ce a fost
Colegiului din din nou încarcerat
Navarra, unde pentru o crimă
comunitatea își păstra minoră, Villon a fost
fondurile. Întemnițat închis la închisoarea
la Châtelet, a evadat, părăsind din nou Parisul, Château de Meung-sur-Loire, de unde a fost
pentru o perioadă de șase ani de vagabondaj. grațiat la trecerea regelui Louis XI prin oraș. În
În „Le Lais” – „Micul Testament” (1457), închisoare, Villon a compus ceea ce este
Villon se arată compunând poemul în aceleași considerat capodopera sa, „Le Testament”.
ore în care se petrece jaful. În notele Cele peste două mii de versete scrise sunt
scriitorului Louis Simpson (*) despre inspirate de posibilitatea imediată a unei
traducere, acesta pune întrebarea: „S-ar putea condamnări la moarte, prin spânzurarea sa,
ca Villon să fi scris aceste strofe după jaful la întru potolirea furiei generale și a fervorii
religioase. Dar, norocul lui Villon îl trădează în
Colegiu, pentru a-și fabrica un alibi?”
cele din urmă.
(*) Louis Simpson, câștigător al premiului Pulitzer
în poezie, este autorul mai multor cărți de poezie și Revenit la Paris, spre sfârșitul lui noiembrie
critică. A tradus pe Villon în limba engleză. 1462, poetul s-a văzut amestecat, deși fără a
La scurt timp după incident își caută un avea un rol activ, într-o altercație de stradă în
38

adăpost în provincie. Între timp, unii dintre urma căreia a fost arestat, judecat și
compatrioții săi criminali au format o gașcă de condamnat la moarte prin spânzurare.
răufăcători care jefuiau tot nordul Franței. Urmând un apel de ultim moment în
Când autoritățile au început să aresteze și să-i Parlament, Curtea Supremă pariziană („Le
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Parlement de Paris”) i-a comutat pedeapsa la Modul criminal de viață a lui Villon,
expulzarea din oraș pentru o perioadă de zece eclipsează cu ușurință pe autorul instruit în
ani. disciplina intelectuală riguroasă a școlii
În așteptarea sentinței capitale, Villon a medievale. Poezia sa face un apel direct la
compus „Balada apelului lui Villon” „Balada emoțiile noastre, pe când afișează un control
oamenilor spânzurați” și „Eu sunt Francois, ei remarcabil al rimei și dezvăluie o compoziție
m-au prins”. Villon avea doar 34 de ani. A disciplinată, care sugerează o preocupare
părăsit orașul și a dispărut pentru vecie. profundă pentru formă și nu doar o inspirație
Villon este deci un caracter ambiguu care întâmplătoare. De exemplu, balada („Falsă
oscilează între teolog, poet, hoț și bătăuș, a frumusețe, pentru care plătesc un preț atât de
cărui viață aventuroasă îi aduce o faima de scump”), adresată prietenei sale, o prostituată,
derbedeu notoriu. Personaj legendar, el oferă nu numai că susține un model dublu de rimă,
ci este și un acrostih, care conține numele de
o nesecată sursă de inspirație pentru artiști,
Françoys și Marthe. Chiar și
scriitori și muzicieni, până în
aranjarea strofelor din poem
zilele noastre.
pare să urmeze o ordine greu
Cu primele sale versuri
de realizat, care nu este
Villon a cunoscut o celebritate
rezultatul întâmplării.
imediată. Semincerul și
Operele sale nu sunt ușor de
Testamentul, operele sale de
descifrat fără note și explicații.
căpătâi au fost publicate
Limbajul folosit de el nu ne este
pentru prima dată în 1489 – la
ușor accesibil. Aluziile la
numai 26 de ani de la dispariția
Parisul epocii sale, arta sa de a
sa – urmată de alte 34 de ediții
folosi sensurile duble și
până la mijlocul secolului XVI.
antifraza fac adesea textele
De la primele apariții s-a
sale dificil de înțeles, chiar dacă
născut „legenda Villon”, cu
exegezele contemporane au
diferite caractere, conform
reușit să facă lumină în destul
diferitelor epoci: farsor, escroc
de multe dintre aspectele obscure ale vieții și
sau poet blestemat.
operei sale. Mesajul poeziei villoniene îl
În opera sa „Marele Testament” Villon trece
situează printre moderni, chiar dacă a utilizat
în revistă viața sa și își exprimă groaza de
formele medievale de versificație. Poezia lui
boală, închisoare, bătrânețe și frica de moarte.
Villon este plină de jocuri de cuvinte, revoltă,
Această lucrare, mai ales, reflecta regretul său
umor suculent, satiric, caustic, milă, ironie,
adânc pentru tinerețea irosită și talentul
căință, patos și forța lirică și un permanent
risipit. El amintește tavernele și bordelurile
dialog cu moartea. Versurile villoniene, scrise
din lumea interlopă din Paris, pomenind de
într-un ritm și o rimă impecabile, au fost
mulți dintre vechii săi prieteni în stare de
compuse ca un fel de șarade, antifraze și aluzii
ebrietate și de decădere, cărora le făcuse
39

la evenimente și la persoane anterioare sau


diverse „servicii” în Le Lais. Dar tonul lui Villon
contemporane poetului, într-un limbaj diferit
este aici mult mai spurcat decât în lucrările
de franceza modernă, „argoul hoților”, așa
sale anterioare și e scris cu o mai mare
numitul dialect Moyen français (1400 -1600),
detașare ironică.
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

dificil de înțeles și de tradus chiar și pentru un Petiție la ducele de Bourbon


specialist în limba franceză. Stăpân al meu și prințe preatemut,
Balada apelului Lujer de crin, din rege zămislit,
Ce crezi, Garnier, de jalba mea, François Villon, ce soarta l-a bătut
A fost cuminte ori sfruntată? Cu vânătăi avane, crunt lovit,
Orice făptură și-ar scăpa Te roagă prin scrisoarea lui, smerit,
Să-i dai un împrumut dacă ai vrea;
Pielea – cu sila-ncătușată
La toate Curțile e gata a jura
Ea se dezleagă, doar să poată.
Că-ți dă ‘napoi, nu pierde-ncredințarea:
Să-mi ție predici, le-a plăcut Nici pagubi, nici câștig nu ai avea,
Și dăscăleli, la judecată: Nimic n-ai pierde, decât așteptarea.
Se cuvenea să fi tăcut? De la alți prinți lescaie n-a cerut,
Pe Hue Capet de-l moșteneam, Doar de la tine, robul tău, cel care
Ce-i fiu de măcelar, se știe, Din șase scuzi primiți cu împrumut,
În zdrențe, nu mă mai umflam Mai toți i-a cheltuit pentru mâncare.
Cu apă chioară-n De-odată a-i plăti,
după onoare,
pușcărie.
Ușor și de îndată se-
Pricepi cea
mplinește;
înșelătorie?
În codrul din Patay
Mă osândiră cum au ghinzi de găsește
vrut, Și din castane
Dar pe nedrept, cu împlinind vânzarea,
mișelie: La țanc, fără zăbavă te
Se cuvenea să fi tăcut? plătește;
Sub pălărie oare crezi Nimic n-ai pierde, decât așteptarea.
Că n-am nici pe atât glagoare Ci de puteam să-mi vând din sănătate
Unui lombard, ce-i lacom prin natură,
Să spun cuvântul „Apelez”?
Lipsa de bani cum mă mâna din spate,
Ba am destulă, mi se pare,
Poate-ncercam și astă aventură.
Chiar de nu mă încred prea tare.
N-am bani în sân, nici pungă la centură;
Iar când sentința a căzut: O, Doamne bun, îți spun mirarea toată,
„Spânzurat fi-vei!” spune, oare Că orice cruce-n cale mi se-arată,
Se cuvenea să fi tăcut? De lemn ori piatră-i, asta mi-e onoarea;
Prințe, de n-aveam piuit, De-ar fi s-o văz pe cea adevărată,
Precum Clotar m-ar fi făcut, Nimic n-ai pierde, decât așteptarea.
Par la răscruce, colbuit. O, prinț de crin și plin de bunătate,
40

Se cuvenea să fi tăcut? Ce greu mi-ar fi, vei înțelege poate,


De nu mi s-ar plini acum rugarea.
Ascultă, rogu-te, m-ajută și socoate:
Nimic n-ai pierde, decât așteptarea
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

taifasuri... 43-46
întunericul realităţii, vede – tulbure, ce-i drept
Florin T. Roman – la depărtări şi-n adâncimi foarte mari. Ştiinţa
îşi aprinde însă mucul de lumânare, dintr-odată
vedem totul la doi paşi, dar mai departe
România mea personală –
deloc…” (Lucian Blaga).
partea 5/5
Poporul român merge în pelerinaj la sfintele
mănăstiri, populaţia merge în excursie la
LOCUITORII mănăstiri.
Locuitorii României mele se împart în două Poporul român îi caută şi îi ascultă pe preoţii
mari categorii: POPORUL ROMÂN (redus ca şi călugării vrednici (care îşi dau şi viaţa pentru
număr) şi populaţia României (mulţi, dar oile din turma lor). Populaţia îi caută şi îi
proşti). urmează pe preoţii care sunt doar cuiere de
„Patria este norodul, iară nu tagma haine bisericeşti (pravilişti, răspopiţi, însetaţi
jefuitorilor!” (Tudor Vladimirescu – Declaraţia de câştiguri materiale) şi pe vrăjitoare,
de la Padeş) ghicitori, bioenergeticieni,
Poporul român crede în eretici, yoghini, horoscopişti
Dumnezeu. Populaţia nu crede etc.
în Dumnezeu sau crede că Poporul român merge în
crede în Dumnezeu. fiecare dimineaţă de Duminică
Poporul român Îl urmează la biserică, la Sfânta Liturghie,
pe Iisus Hristos Cel Adevărat. timp în care populaţia se duce
Populaţia urmează hristoşi la piaţă, la supermarketuri, în
mincinoşi. week-enduri la schi, la mare sau
la un grătar prin păduri, ori
Poporul român o
doarme, iar la biserică merge
preacinsteşte pe Maica
numai la Paşti şi la Crăciun.
Domnului şi îi venerează pe
sfinţi, populaţia se preface Poporul român posteşte în
numai. cele 4 posturi de peste an şi
miercurile şi vinerile din afara
Poporul român are multe
lor, populaţia nu posteşte deloc
lucruri sfinte: Biserica
sau posteşte câte o zi, două, din
Ortodoxă cea adevărată, Sfânta
când în când.
Liturghie, Sfânta Împărtăşanie, Preoţia şi
celelalte cinci Sfinte Taine, Biblia, Crucea, Poporul român se spovedeşte în fiecare din
icoanele, moaştele sfinţilor, aghiasma, cele 4 posturi ale anului sau cel puţin odată pe
untdelemnul sfinţit, mirul, anafora, lumânările. an, de regulă în Postul Paştilor. Populaţia nu se
Populaţia nu mai are nimic sfânt. spovedeşte.
Poporul român respectă şi apreciază Poporul român are program de rugăciune în
cuceririle ştiinţei, dar numai atunci când ele fiecare dimineaţă şi seară, populaţia are numai
sunt folosite într-un scop bun, constructiv. programe de tembelizor, casculator, infernet.
Populaţia nu crede decât în ştiinţă şi în Când se uită la TV, poporul român alege
Discovery. „Mă plimb în vârf de munţi. E numai emisiunile educative, care hrănesc
noapte, dar cum ochii mi s-au obişnuit cu sufletul (interviuri cu preoţi, oameni de ştiinţă,
artişti adevăraţi, emisiuni culturale şi artistice
41

întunericul, văd la depărtări mari, vag, ce-i


drept, dar totuşi văd. Aprind un muc de autentice, documentare despre natură etc.).
lumânare, deodată văd limpede la doi paşi, dar Populaţia urmăreşte ştirile (îmbâcsite cu
mai departe nimic. Mintea noastră sănătoasă, violenţă şi sex), emisiunile de tip „senzaţional”,
cu presimţirile ei instinctive, obişnuită cu talk-show-urile ce conţin numai bârfe,
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

interviuri cu troglodiţi ce se autointitulează versuri – pe care majoritatea nu le înţelege – fac


„politicieni”, „psihologi”, „sexologi”, „afacerişti”, apologia sexului, a violenţei, a urii rasiale, a
„bioenergeticieni”, „horoscopişti”, câştigului fără muncă şi chiar – direct –
„nutriţionişti”, „oameni de carieră”, „VIP-uri” apologia diavolului. De asemenea, populaţia
etc. ascultă manele – care îndeamnă la aceleaşi
Poporul român citeşte des Sfânta Scriptură, nonvalori, însă în limba română.
cărţi duhovniceşti şi alte publicaţii ziditoare de Apropo de limba română, poporul român,
suflet. Populaţia citeşte numai ziarele de dacă e român, vorbeşte o limbă română curată,
scandal, revistele mondene, cărţile la modă fără îmbâcseli şi foloseşte din limbile străine
(cum ar fi Codul lui Da Vinci, Evanghelia lui numai cuvintele care n-au corespondent
Iuda, Herry Potter şi alte spurcăciuni demonice autohton. Populaţia vorbeşte agramat şi
blasfemiatoare). foloseşte frecvent termeni de împrumut cum ar
Poporul român îşi cinsteşte sfinţii (Cuvioasa fi: „trend”, „cool”, „shopping”, „make-up”, „hair-
Paraschiva de la Iaşi, Cuviosul Dimitrie cel Nou stilist”, „O.K.”, „week-end”, „supermarket”,
– Ocrotitorul Bucureştilor, Sfântul Ştefan cel „mall”, „best-seller”, „talk-show”, „show-bizz”,
Mare, Sfinţii Martiri Brâncoveni, Sfântul Ierarh „fast-food”, „second-hand”, „baby-sitter”,
Calinic de la Cernica, sfinţii martiri din „airbag”, „hit”, „pub”, „living”. Al. Odobescu
închisorile comuniste spunea că un popor care foloseşte multe
etc.) şi eroii (de la cuvinte străine e un
Decebal, Vlad Ţepeş, popor pe cale de pieire.
Mihai Viteazul, Tudor Poporul român dă
Vladimirescu, copiilor nume de sfinţi,
Ecaterina Teodoroiu nume româneşti.
etc. până la eroii cazuţi Populaţia dă copiilor
în Revoluţia din 1989). nume străine.
Populaţia îi adoră pe Poporul român face
fotbalişti, manelişti, numai umor. Părintele
prezentatoarele TV. Stăniloae: „Cel mai bun
Poporul român discurs pentru poporul
ascultă pricesne bisericeşti şi muzică populară român este umorul”; G. Bacovia: „România e o
autentică – care este românească, duioasă, ţară tristă cu oameni veseli”. Populaţia nu face
armonioasă, căruia tot românul îi înţelege umor, ci băşcălie şi deriziune.
versurile şi care abordează principalele Poporul român nu are idoli, ci părinţi,
evenimente ale vieţii românului: Botezul, maeştri şi modele, precum preoţii şi monahii
plecarea în armată, Nunta, moartea, precum şi sporiţi duhovniceşte (pe unii i-am amintit mai
sentimentele sale nobile: iubirea de mamă, de sus), oamenii de ştiinţă şi de cultură adevărată,
tată, de fraţi şi de surori, de logodnică, de soţie ca Gheorghe Zamfir, Dorel Vişan, Tudor
şi soţ, de bunici, de copii şi nepoţi, dorul de ţară Gheorghe, Andrei Pleşu, Dan Puric, Dinu C.
şi de satul natal, dorul după cei dragi – plecaţi Giurăscu, Grigore Leşe. Populaţia nu are
departe sau pe lumea cealaltă, bucuriile şi părinţi, maeştri şi modele, ci idoli precum
necazurile, calităţile şi defectele, visele şi Beyonce, Michael Jackson, Madonna,
neîmplinirile… De asemenea, poporul român Maradona, Brad Pitt, Angelina Jolie, Messi,
mai ascultă muzică folk şi muzică clasică de Cristiano Ronaldo, Claudia Schiffer, care nu se
42

înaltă ţinută. Populaţia ascultă zgomotele remarcă decât prin calităţi fizice, băunături şi
denumite muzică pop, rock, rock-and-roll, mişcări lascive.
heavy-metal, hause, techno, rap, beat, funky, Poporul român vizionează doar filme cu
jazz, blues, psihedelică etc., care nu au nimic caracter moralizator, cum ar fi filmele istorice,
comun cu spiritul poporului român şi ale căror filmele educative pentru copii, ecranizările
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

unor cărţi celebre bune, filmele biografice ale în Ceruri. Populaţia României este fascinată de
unor mari personalităţi, comediile social- civilizaţia occidentală şi de visul american. Dar
ironice. Populaţia vizionează în mare parte „cultura, în gloriosul şi nobilul sens al tradiţiei
numai filme comerciale străine (în principal europene, e cu neputinţă să se dezvolte într-o
americane), cu violenţă şi sex. lume fără tradiţii spirituale, unde zgârie-norul
Poporul român visează frumos, iubeşte ţine locul catedralei gothice sau al domului
poezia, începând cu Eminescu (Doar românul s- italic, unde cinematograful ţine locul teatrului
a născut poet, nu?) şi citeşte numai literatură şi al picturii, unde jazzul ţine locul muzicii, unde
valoroasă. Populaţia n-are timp de vise, de catastiful ţine locul filosofiei, unde viteza ţine
poezii şi de chestii de genul ăsta. locul contemplaţiei şi al poeziei şi unde sectele
Poporul român se pregăteşte de Crăciun istorice ţin locul creştinismului, iar
postind tot postul, cântând colinde, mergând gangsterismul locul morale publice” (Nichifor
mai des la biserică, rugându-se mai mult, Crainic).
abţinându-se mai atent de la păcate,
Poporul român respiră (a se citi „trăieşte
spovedindu-se şi împărtăşindu-
tainic”) Duhul Sfânt, respiraţii
se, făcând milostenii. Populaţia
care au născut versuri populare
se pregăteşte de Crăciun
cum ar fi: „De eşti om şi-ai suflet
mergând în week-end-uri la ski,
mare/Te calcă lumea-n
colindând supermarketurile şi
picioare,/De eşti om şi-ai suflet
hipermarketurile,
bun/Te crede lumea nebun”;
cumpărându-şi cei mai scumpi
„Astăzi joc pă sub
brazi, ornându-şi locuinţele cu
hidede/Mâine-oi fi sub iarbă
cele mai strălucitoare
verde,/Astăzi nu mă dau pă
ornamente şi beculeţe,
nime’/ Măine-or creşte spini pă
ascultând cântece de iarnă
mine!”; „Suflet lângă suflet,
americăneşti de genul „Gingle
multe dobândeşti/Dacă ai
bell”, înconjuraţi de crăciunei şi
credinţă şi dacă iubeşti!”. În
crăciuniţe, umplându-şi
acelaşi timp, populaţia
frigiderele, mesele şi
României trăieşte (a se citi
stomacurile, chefuind în
„respiră fiziologic”) la nivel
destrăbălare.
vegetativ, „trăiri” care au generat lătrături
Poporul român se pregăteşte de Sfintele manelistice ce nu merită reproduse.
Paşti postind tot postul, cântând pricesne,
Poporul român ştie că este un popor ales de
mergând mai des la biserică, rugându-se mai
Dumnezeu, populaţia nu ştie că nu face parte
mult, abţinându-se mai atent de la păcate,
din poporul român.
spovedindu-se şi împărtăşindu-se, făcând
milostenii. Populaţia se pregăteşte de Sfintele Eu, unul, iubesc poporul român dar mă
Paşti mergând în week-end-uri la iarbă verde, feresc, pe cât posibil, să intru în contact cu
cu mititei şi grătare, colindând populaţia. M-aş bucura însă ca populaţia să se
supermarketurile şi hipermarketurile, întoarcă la popor.
cumpărându-şi cele mai frumoase ouă şi cei
43

mai drăgălaşi iepuraşi, umplându-şi frigiderele, AŞADAR, ROMÂNIA MEA PERSONALĂ ESTE
mesele şi stomacurile, chefuind în destrăbălare. O MARE MĂNĂSTIRE ORTODOXĂ, ÎN
Poporul român arde de dorul Raiului MIJLOCUL CĂREIA SE AFLĂ BISERICA LUI
pierdut temporar, care nu se află pe pământ, ci HRISTOS, CEA PE CARE NICI PORŢILE IADULUI
NU O VOR BIRUI!
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Dandu Briel nocivitate și am fost iar surprins, deoarece


aceasta era de cinci metri în jurul lui. Deci
obiectul era nociv fără să funcționeze ca
Paranormal în locuință televizor. Explicații pot fi mai multe și nu știu
dacă este cazul să le enumerăm pe toate. În
PARANORMALE ÎN CASĂ. principal am descoperit că anumite piese din
televizor erau cele care aveau o influență
Recent o prietenă, căreia eu i-am transmis nocivă. Ceea ce era însă ieșit din comun era
mesajul că bea prea puțină apă, mi-a spus că faptul că piesa, sau pisele nocive nu făceau
nu se simte bine și are probleme cu capul. M-a parte din construcția televizorului ci au fost
surprins acest lucru deoarece eu o știu ca adăugate la un moment dat, probabil, cu
persoană plină de exuberanță și energie dar scopul de a face rău.
am convenit să-i fac, totuși o verificare. Poate că multă lume este convinsă că acest
Pentru asta am parcurs mai multe etape, lucru nu este posibil dar iată că este și mai ales
verificarea chakrelor, a locului în care doarme, că eu, cu tehnica pe care o am, pot determina
a energiei de protecție etc... totul era ok. de la distanță acest fenomen.
La un moment dat Bineînțeles că am rugat-o pe prietena mea
am ajuns și la să scoată acest obiect
verificarea locuinței și din bucătărie, ceea ce a
am descoperit, cu și făcut, iar după aceea
ajutorul raportoarelor a fost surprinsă de
specifice, că are senzația de confort și
probleme de tip libertate care domina
paranormal în casă și spațiul.
cu deosebire în Acum vreo patru
bucătărie. Pentru că zile am avut un caz
nu puteam merge mai similar într-o altă
departe fără ajutorul ei, am rugat-o să îmi locație. O doamnă mi-a spus că are stări de
transmită câteva fotografii cu obiectele din disconfort în dormitor și am rugat-o la fel să
bucătărie. Fiind o persoană serioasă a executat îmi fotografieze obiectele. Pe peretele de la
imediat câteva fotografii și eu le-am măsurat capul patului se afla un obiect care reprezenta
pe rând. Toate erau fără probleme cu excepția un fel de basorelief cu două mâini împreunate
ultimei, la care măsurătoarea îmi dădea că are în poziție de rugăciune. Am măsurat și acel
în ea obiecte paranormale nocive. obiect era total nociv pe o rază de patru metri.
Realitatea este că nu se vedea mare lucru, Am rugat persoana respectivă să arunce
dar trebuia insistat. Am observat în cadrul obiectul la ghena dar mai înainte să-l distrugă
fotografiei, la partea superioară, un suport de pentru a nu ajunge la altcineva. Cum de a ajuns
televizor și o bucată din acesta iar un astfel de obict cu o conotație foarte pozitivă
măsurătorile mele îl idicau clar ca fiind cel să aibă caracter negativ?
vinovat. Am solicitat suplimentar încă o Am aflat că piesa de decor a fost primită de
fotografie numai cu televizorul și am și primit. la o doamnă cu niște ani în urmă. Făcând
44

Pentru că instrumentele mele arătau foarte măsurători asupra acesteia am constatat că


evident că televizorul este autorul am mai este o persoană complet lipsită de energie și
cerut câteva date. Culmea a fost să aflu că care poate fi dăunătoare oricărei ființe pe care
acesta nu funcționează și este chiar scos din o contactează. În acesată situație și prin
priză. Am făcut o verificare a razei de atingerea unor obiecte le conferă acestora o
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

stare negativă. Nu mai vorbesc de situația în erau cu picioarele pe pământ.


care cu intenție, ea încarcă obiectele pe care le Apoi am purces la măsurarea energiilor din
oferă cu energie negativă. Oricum, la final, aura fiecărei persoane. Eu de regulă măsor
doamna care deținea obiectul, l-a spart cu doar primul corp din aură căci restul sunt la
ciocanul, l-a aruncat la ghenă și lucrurile s-au egală distanță spre exterior. Măsurătorile le
liniștit.
fac în unități vibraționale Bovis. Concluzia a
Sfatul meu este să fim atenți la tot ce ni se fost că băiatul avea 45000 de unități din
oferă și mai ales la cine face acest lucru. Sunt capacitatea lui de 145000, ceea ce este foarte
persoane negative care nu se recunosc cu puțin, mama avea 105000 din 160000, ceea ce
acestă stare și care chiar oferă cu plăcere
este bine dar totuși nu suficient, iar tatăl avea
diferite obiecte dar din păcate acestea sunt
80000 din 200000, pornirea fiind foarte joasă
încărcate, prin atingere, cu energia lor
iar nivelul superior posibil, de excepție.
negativă.
În faza următoare am măsurat pozițiile de
La fel și persoanele care gândesc ceva rău
despre noi, fără intenția de a ne dormit ale fiecărei persoane și
vampiriza, reușesc prin am constatat că băiatul dormea
emiterea gândului lor să își pe un nod al rețelei magnetice
înfigă un string (cordon Hrtmann. Am mai explicat că
energetic al unui gând) în această poziție este mortală.
spatele nostru și pe care apoi Adică mori dar nimeni nu știe
să-l purtăm ani de zile după noi de ce. Este locul care îți suge
fără să știm. O verificare în toată vlaga din organism, lent,
acest sens se poate face în într-o perioadă mai lungă de
câteva minute de un specialist timp. Am întâlnit nenumărate
ca și tăierea stringului cazuri de acest fel.
respectiv. Senzația de eliberare În continuare am măsurat
este instantanee. situația în care una din
persoane ar putea avea vreun
Tratamente
string negativ înfipt în spate ca
paranormale. urmare a gândurilor
nepotrivite emise de o altă persoană la adresa
Un caz autentic. ei. Constatarea a fost că mama avea un astfel
Pentru că nu am mai scris de mult ceva de string negru. Așa numesc eu aceste
concret, pasiunea mea fiind SF-urile, m-am stringuri, diferite de cele de argint care
gândit să relatez ultimul caz pe care l-am pornesc de la inimă la inimă, între mama și
început pentru tratament. Este vorba de o copil. Acestea nici nu pot fi tăiate căci țin locul
familie, mama, tata și copilul. Nu am să le dau cordonului ombilical energetic.
numele întrucât nu pot fi confundați. Mai departe am măsurat numărul de vieți
Solicitarea a venit printr-o prietenă, din anterioare, pentru a vedea care este
partea mamei. Problema este simplă, toți cei experiența de viață a celor din familie și am
45

din casă se simt rău și nu știu de ce. constatat că mama și tatăl au mai avut trei vieți
Am început prin măsurarea chakrelor și am dar băiatul este la prima. E un fel de balon de
constatat că mama și tata erau blocați de la săpun, extrem de sensibil și delicat. Această
ceakra patru în jos deci, cum s-ar spune, nu situație necesită o atenție sporită.

anul IV, nr. 25, 2020


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Spre final am măsurat câtă apă consumă că se simt plini de energie cu toții. Ea nu a mai
fiecare și practic toți erau deficitari. Aici nu avut acele stări de discomfort pe care ți le dă
vorbim de cei doi litri din reclamă ci de un string negru înfipt în spate. Toți trei și-au
cantitatea de apă suficientă pentru persoana atins potențialul energetic din prima zi,băiatul
respectivă. 140000, mama 160000, și tatăl de excepție
Am mai verificat dacă în locuință există 200000 de unități vibraționale Bovis.
efecte paranormale negative cum ar fi, efecte Menționez că tot tratamentul s-a facut
telurice, mobilă veche încărcată negativ, numai de la distanță completat cu două
aglomerație de obiecte inutile și altele . Puțină convorbiri telefonice. Nu cunosc personal
lume știe că dacă ții deschis capacul de la vasul nicio persoană din familia repspectivă.
de wc, bagi în casă un plus de 40% de enegie Mulțumirile pe care le-am primit mi-au întărit
negativă din canalizarea orașului. Statuile din convingerea că am procedat corect. În timp
abanos negru realizate de meșteri populari din mai urmează un tratament de fixare a celor
Africa sunt de asemenea negative, fiind obținute până acum dar acela se face prin
realizate „pentru moartea omului alb”. În acest intermediul unui dispozitiv numit Antena
caz totul era în regulă. Lecher și care pornește numai dacă
Pentru a rezolva subconștientul
situația familiei am persoanei respective
luat următoarele accepta una din cele
MĂSURI: 11 forme de tratament
pe care acest
- am rugat să fie
dispozitiv le emite,
schimbată poziția de
altfel nu este posibil.
dormit a băiatului la
De regulă, majoritatea,
cel puțin un metru față
acceptă primirea de
de vechea poziție și am
energie cosmică sau
verificat noua poziție
divină. Acestea sunt și
care s-a dovedit a fi foarte bună,
dintre cele mai puternice.
- am reglat chakrele mamei iar după aceasta
Multe persoane au tot felul de stări negative
am trecut la tăierea stringului pe care aceasta
dar niciuna nu se întreabă dacă au vreo
îl avea înfipt chiar în rinichiul drept (era unul
singur ) care s-a dovedit puțin încăpățânat dar problemă energetică, realitatea este că, din
până la urmă am reușit. Eu am „defectul” de a păcate, nici nu-și imaginează că astfel de
probleme există. Expresia „nu a avut zile
vedea aceste stringuri.
săracul!” sintetizează perfect acest mod de
- am reglat și chakrele tatălui și instantaneu
gândire insuficient.
energia lui a început să crească,
- am stat de vorbă la telefon cu mama și i-
am explicat cum stă treaba și ce masuri voi lua.
Totul fiind gratuit nu a fost de loc deranjată!
EFECTE.
46

A doua zi de dimineața mama mi-a declarat


că au dormit ca niște prunci nou născuți, că
baiatul nu s-a mai agitat toată noaptea (este și
normal deoarece a schimbat locul otrăvit ) și
TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Director fondator: Lenuş Lungu


Redactor şef: Gabriela Mimi Boroianu
Secretar de redacţie: Lenuş Lungu
Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş Lungu,
Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Victor Rusu – critic literar, anul IV, nr. 25, 2020
membru al U. S. R., Puiu Răducan, Matei Ioaniţiu ISSN 2458-0198 –
Grafică şi ilustrare: Ioan Muntean ISSN-L 2458-0198
Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web) Fondată la Constanţa,
Tehnoredactare: Ioan Muntean noiembrie 2015
Corectură: Gabriela Mimi Boroianu
Colaboratori: prof. Florin Smarandache – SUA, Cristian George Brebenel – Revista de scrieri şi opinii literare
Uniunea Scriitorilor Craiova, Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace – Chișinău, Taifas Literar poate fi citită online
prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO & Diplomatic – USA pe site-urile Cronopedia
Membru de onoare (postmortem) Constantin Stana (lenusa.ning.com)
sau Revista Taifas literar
Responsabilitatea privind conținutul textelor publicate în revista Email: cronostaifas@gmail.com
Taifas Literar aparţine în mod direct autorilor care le semnează, în numele libertății Telefon: 0770406865
de exprimare. Comenzi pentru achiziționarea
Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe cale electronică
revistei se pot face pe site-ul
sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale. Cronopedia şi pe adresa de email
de mai sus.

Autori în sumar:
ADRIAN GRAUENFELS 37, ANIŞOARA IORDACHE 15, CAMELIA ARDELEAN 16, CAMELIA ARDELEAN 3, CONSTANTIN
MÂNDRUŢĂ 11, CONSTANTIN NIŢU 33, DANDU BRIEL 44, DANIELA VÎLCEANU 19, DORINA POP 26, ELENA AGIU-
NEACȘU 36, FLORIN T. ROMAN 41, GABRIELA MIMI BOROIANU 12, ILIANA CĂTĂNESCU 10, IOAN MUNTEAN
8, ION MINULESCU 2, LENUŞ LUNGU 7, 48, MARIA GIURGIU 20, MATEI IOANIŢIU 47, MIHAI EMINESCU 2,
NICOLETA MIJA 13, NICU DOFTOREANU 17, PAUL ROTARU 18, PUIU RĂDUCAN 25, VASILE DAN MARCHIŞ 14,
VLADIMIR NICHITA 6

Matei Ioaniţiu
singur
sărută-mă
sărută-mă
singur să mă săruţi mult
abătut sărută-mă tare
neglijat să mă săruţi cu pasiune
secătuit de puteri sărută-mă cu mâinile pe trupul meu
gol să mă săruţi ca şi cum nu poţi ajunge acolo
şi tot ce mi-aş dori mai mult sărută-mă precum ai nevoie să trăieşti
e s-o strâng în braţe să mă săruţi până îmi uit numele
până când i-aş fura sărută-mă până când vom geme împreună
orice urmă de amor să mă săruţi în tunet
să mă săruţi în ploaie
dar ea nu e sărută-mă când sunt înlăcrimat
nu e lângă mine să mă săruţi pentru că sunt trist
47

nu ştie cum mă simt sărută-mă şi nu te opri


poate nici nu vrea să ştie sărută-mă pentru prima dată
sau poate că strânge la piept alt trup să mă săruţi încă de pe acum
singur sărută-mă
anul IV, nr. 25, 2020
ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198
Taifas literar nr. 25/2020

Lenuş Lungu

Gânduri... gânduri
48

TAIFAS LITERAR - REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE SCRIERI ŞI OPINII LITERARE


ISSN 2458-0198 – ISSN-L 2458-0198