-- ,i,.:.-·:,.

B.C:.LJ. ,,M. E~: :-· (U"

81SL DE Ti:.-..)L1..)..Z.IE:

REVISTA OFICIALA A ARHIEPISCOPIEI SIBIULUI,

REVISTA OFICIALA A
ARHIEPISCOPIEI VADULUI, FELEACULUI !;ii CLUJULUI,
ARHIEPISCOPIEI .SIBIULUI, ARHIEPISCOPIEI VADULUI,
EPISCOPIEI ·ALBA IULIEI ~i EPISCOPIEI ORADIEI
FELEACULUI $I CLUJULUI, EPISCOPIEI ALBA IULIEI $1
EPISCOPIEI ORADIEI

\
-s:i-;lit;-;L-,:-o::;:-=,.:-:E=-c=--A-- --,N-i-Tl-TU~T~lll-T::;::-:~;-"";iMi\iiyf.R~~TIT~~Rl
~Hf opoh·i Motdov~i -I
fi Uucovtnei JNTft.A I' N
CU PRINS
. .. s TU O l U M• :..----D_A_T_A~-~
----~---~
----~----~-

MOMENT DE SEAMA IN VIATA NATIUNII

Pag.
!\.CTIA: Cea de a XLII-a anivelJsare a revolutiei de eliberare sociala
:;ii national{!, antifasciste ~i antiimperiaUste - 1944 - 23 August - 1986 3

STUDII :;>I ARTICOLE

rof. Dr. l'ilCOLAE NEAGA · Integritatea creatiei pe baza referatului biblic 10
rd. VASILE CITIRIGA: Taina Sfintei Spovedanii i;;i Taina Sfintei Euha-
ristii in lucrarea mintuirii omului . . . . . . . . . 20
lrd .. GHEORGHE I. ROf?ESCU: Principii canonice ortodoxe de orga-
niza:re .bisericeasca in opera lui Petru Maior . 32

DREAPTA INVATATURA DE CREDINTA A BISERICII

rof. VASILE MIHOC: Preotia generala i;;i slujirea credinciosului in lume 43

DIN SFINTII P ARINTI

i1 Maxim Marturisitorul, epi:stole duhovnicei;;ti (p. rezent.are ~i tra.du;-.

cere de drd. Io.an I. IcA) . 51 '' 'f:
rn. RATULEA: ..Q!.. . re
INDRUMARI OMILETICE
la ~red:icJ..,..
prof. D. BELU I: F ra¥e de <eparte . . . .
. \(
n. SERAFIM MAN: Pilda de adevarata pocainta . . . .
rof. DUMITRU CALUGAR ~i pr. IOAN CHIOARU: Panegiric
60
63
66
68
iH
..S f U VI U M'"
Cota.
...fu· ei
.. m.":O\';•Hd

EODOR DAMIAN: PredicA la Schimbarea la Fata . 71

VIATA BISERICEASCA
lCTIA: Trecerea la cele ve~nice a Prea Fericitului Piirinte Patriarh ANUL XXXI, Nr. 4 IULIE-.AUGUST 1986
Dr. Iustin Moisescu . . 74
l. GH. PAPUC: Conferinta pre~tea~ca ·di~ Iuna · m~i i986. id A.rhi~ 1JI
episcopia Sibiului . . . . . . . . . . . . . . · 86 Redactia $i Administratia: ARHIEPISCOPIA ORTODOXA ROMANA, SIBIU
·rof. NICOLAE NEAGA: In memoriam - Nicolae Colan, mitropolitul
Ardealului . 88
42 MITROPOLIA 4RDEALULUI
IV. Contribufia operelor lui Petru Maior
pentru piistrarea concepfiei canonice ortodoxe
in organizarea $i functionarea Bisericii fostii Greco-Catolicii
Analizind opera canonica a lui Petru Maior'. se. ~?nst~ta stra?uinta
autorului de a apara ,,tocmelele" de demult ale B1seric11 stram?~e9ti, con:
sider!nd-o in epoca lui ca un mijloc de aparare a, independe~te1 pop~rulm
roman" .46 De asemenea, el se dovede9te un ,,admc cunoscator al rmdu-
ielilor canonice ortodoxe, un om de vasta cultura $i luptato~ :pentr~ dre~:
turile poporului din care s-a ridicat ~i pentru pastrarea ferita de movatn
a fiintei ~i lucrarii Bisericii romane din Ardeal" .47 • • •••
Petru Maior este preocupat permanent de umtatea. B1seric11, d':
apararea 'impotriva inovatiilor papalitatii $i de pas~rare~ md~pen_?.ente1
Bisericii stramosesti. Prin toate acestea Petru Mawr v1za $1 apararea
drepturilor $i a ,fiintei nationale. ,,Daca a~ wfi at_?cati i:umai in cee~ er:
prive9te religia poate ca Biserica ar trebm sa se mcredmteze capu~m lu:
Hristos (evident, e vorba de Biserica ''.rom~neasc~", nu de cea d1sp~sa
sa se catolicizeze; aceasta nu era amemntata ~u d1~t:ugerea ~e. pu~erile
straine, ci ajutata sa se dezvolte) $i noi am fl scuti11 de sarcm1 private
(speciale); iri.sa sintem atacati ca ~ala?i" ·48 , , w" w rinduiala lui Melchisedec". El este Arhiereul desavir9it Care, prin j.ertfa
Petru Maior mdeamna la starumta m ,,legea romaneasca , i:a ,,sa
pazim, sa aparam, sa sentim, nici r?b~. n~manui s.a ~u n~, ~:cem ca spre
slobozenie ne-a chemat Dumnezeu ~1 fu $1 mo9tem smtem .
Pr. d11d. Gheorghe I. Ro$escu
46 Pr. Prof. D. Stanii.Joae, art. cit., p. H!6.
47 Mag. Al"l11rund MrmteamJU, art. cit., p. 815. . imparat de-a pururi, pe cind Arhiereu a devenit cind a luat trup; $i a
48 Nilcu1ae Albu, Petru Maior. Scrieri ~ documente inedite, rn68, p. 29.
49 Procanon, p. 75.
Dreapta invatatura de credinta a Bisericii
PREOTIA GENERALA $1 SLUJIREA CREDINCIOSULUI
IN LUME
·,:. ··: ·~·i:-:-.: · ~~:~
Preotia Noului Legamint prezinta un intreit aspect. Este vorba in
primul rind de preotia Mintuitorului, care a inlocuit preotia Legii Vechi. /
Iar preotia Mintuitorului se actualizeaza in Biserica prin preotia de
hirotonie i;;i prin J?reotia imparateasca a tuturor credincio$ilor. ~rv .
/)fl M{Mr , ,.
In primul rind, Mintuitorul Iisus Hristos este ,,preot in veac dupa
Sa cu deplina eficienta mintuitoare, a intrat 1n Sfinta Sfintelor cea ne-
facuta de mina, in ceruri. ·Preotia sau arhieria este una dintre cele trei ~
slujiri prin care Fiul lui Dumnezeu intrupat a m!ntuit . nea:mul· omenesc. -
Preotia lui Hristos, corespunzatoare Noului Legam!nt al lui Dumnezeu
cu oamenii - pecetluit prin singele jertfei de pe Cruce - a pus capat
preotiei levitice, care avea caracter nedesav1r$it i;;i trecator,1;-(vezi ,,Mitro-
polia Ardealului", XXVI, 1981, nr. 10-12, p. 769 urm.).
In al doilea rind, Noul Testament ne arata ca Biserica cre9tina $i-a /
avut de la inceput preotii sai. Mintuitorul Hrist6s a ales pe cei doispre- . ·
zece Apostoli precum i;;i grupul celor fiiaptezeci de ucenici, pe care i-a n(\:
deosebit de multimea credincio$ilor, conferindu-le o misiune speciala.
Dupa Pogorirea Sf. Duh, Sf. Apostoli au intemeiat bjserici cre9_tine,
rinduind in fiecare din ele slujitori bise'rice$ti prin taina ;,punerii mii-
nilor" sau prin hirotonie. Noul Testament ne ofera marturii suficiente ca
in epoca apostolica Biserica avea o preotie speciala sau sacramentala, cu
trei trepte: episcopi, preoti (prezbiteri) ~i diaconi (vezi ,,Mitropolia Arde<!_-
lului", XXVIII, 1983, nr. 1-2, p. 37 urm.).
In al trei1lea rind, in Noul Teistament se vorbe$te $i de o preotie a
tuturor credincio9ilor cre$tini, de a ,,preotie imparateasca". Membrii
preotiei sacramentale primesc o consacrare speciala prin T:tina Hirotoniei.
Aceasta consacrare este insa precedata de consacrarea preotiei impara-
te$ti. Sf. loan Gura de Aur releva aceea9i succesiune in viata Mintuito-
rului, cind zice: ,,lntli este cea imparateasca $i numai dupa aceea cea
sacerdotala (ieratica) dupa cum s-a petrecut i;;i cu Hristos. Caci El e
exercitat preotia Sa cind S-ia ad'll!s jertfa" (Omilia XIII la Evrei, tradru-
cere de Theodooie Athaniaisiu, B:ucu118$ti, 1923, p. 187).
44 MITRQPOLIA ARDEALULUI
I. Preopa generalii. sau ,,'impii.rii.teascii."
Toti membrii Bisericii poseda o chemare :;ii o demnitate deosebita,
vietuind in strinsa comuniune cu Iisus Hristos Cel proslavit. Mintuitorul
ilustreaza aceasta comuniune prin alegoria vitei i;;i a mladitelor: ,,Rami-
neti in Mine :;ii Eu in voi. Precum mladita nu poate sa aduca roada de
la sine daca nu ramine in vita, tot ai;;a nici voi, daca nu ramineti in
Mine. Eu sint vita, voi sinteti mladitele. Cel ce ramine in Mine ~i ~u
in el acesta aduce roada multa, caci fara Mine nu puteti face mm1c"
(In. is, 4-5; cf. Rom. 11, 16-18). Credincio:;;ii cre:;;tini sint membre ale
Trupului lui Hristos, care este Biserica (Rom. 12, 4-5; I Cor. 6, 15-17;
12, 12 u; Ef. 1, 22-23; 5, 23.30; Col. 1, 24), fii ai lui Dumnezeu (Rom.
8, 16; Gal. 4, 6-7) :;ii temple ale Duhului Sfint (I Cor. 6, 19; cf.
Rom. 8, 9).
Toate aceste exprosii aile demnitatii deosebite a credincio:;;illor cre:;;-
tini se cuprind in denumirea de ,,preotie imparateasca".
DREAPTA INVA 'fATURA DE CREDIN'f A 45
cioi;;ilor eL Dupa Sf. Apostol Pavel, Biserica este ,,Israelul lui Dumnezeu"
(Gal. 6, 16) sau Israelul dupa Duh (cf. I Cor. 10, 18), iar credincioi;;ii ei
sint adevaratii fii ai lui Avraam, prin credinta (Gal. 3, 7.29; 4, 31 i;;. a.),
i;;i adevarata taiere imprejur (Rom. 2, 28-29; Fil. 3, 3; Col. 2, 11; cf.
Rom. 9, 6). Epistola lui Barnaba (XIV, 4) i;;i Sf. Justin Martirul (Dialogul
cu iudeul Trifon, c. 119) precizeaza ca Biserica este ,,poporul moi;;tenirii".
In acest cadru, apare fireasca aplicarea la Biserica i;;i la membrii ei, a
afirmatiilor din Vechiul Testament referitoare la ,,preotia imparateasca".
Daca israelitii posedau aceasta preotie numai ca pe o fagaduinta, credin-
cioi;;ilor crei;;tini ea le este conferita in mod real. Hristos Cel proslavit i;;i-i
asociaza pe credincioi;;ii Sai la exercitarea preotiei i;;i a imparatiei Sale,
facind din ei ,,poporul lui Dumnezeu" (A.cxoc; &e:ou), de unde i;;i denumirea
de ,,laici", adica membri ai poporului lui Dumnezeu, data crei;;tinilor; de:;;i
astazi sint numiti ,,laici" cei nehirotoniti, dupa sensul etimologic al ter-
menului sint ,,laici" toti membrii Bisericii, inclusiv preotii).
u •

Cinci texte din Noul Testament vorbesc despre aceasta preot1e.
Sf. Apostol Petru zice despre credincioi;;i: ,,i;>i voi in:;;iva, ca pietre vii, sa
fiti ziditi oasa duhovn~ceasca, spre preotie sf'inUi. (eLc; Lepcx't"euµcx cx"Ywv), ca
sa aduceti jertfe duhovnicei;;ti, pla<;ute lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos"
(I Pet. 2, 5) i;;i: ,,Iar voi sinteti semintie aleasa, preotie 'impii.rii.teascii.
(~cxcnA.e:LOV Le:pcx't"e:Uµcx), neam sf'mt, popor agonisit de Dumnezeu, ca sa
vestiti in lume bunatatile Celui ce v-a chemat din intuneric la lumina
Sa cea minunata" (I Pet. 2, 9). Celelalte trei texte sint din Apocalipsa:
,,i;ii ne-a facut pe noi imparatie, preoti lui D_umx:iez~u i;;i Tatalui Sau"
(Apoc. 1, 6); ,,i;ii i-ai facut (pe cei rascumparat1 prm Jertfa de pe Cruc~)
Dumnezeului nostru imparatie :;ii preoti ... " (Apoc. 5, 10); ,,Peste ace:;;ba
moartea cea de-a doua nu are putere, ci var fi preoti ai lui Dumnezeu :;;i
ai lui Hristos :;;i vor imparati cu El ..." ,Apoc. 20, 6).
Toate aceste texte afirma acela:;;i lucru: toti cei ce se imparta:;;esc de
harul rascumpararii lui Hristos, in Biserica, poseda o ,,preotie" ~i for-
meaza impreuna o ,,preotie imparateasca", adica o imparatie de preoti, un
nou popo:r al lui Dumnezeu.
Daca expresia ,,preotie imparateasca" din I Pet. 2, 9 poate fi inter-
pretata in sens colectiv, in schimb textele citate din Apocalipsa aplica
direct credincioi;;ilor, denumirea de ,,preoti". ,,Preotia imparateasca" are
astfel atit sens colectiv, aplicindu-se Bisericii in ansamblu, cit i;;i sens
individual, caracterizind pe fiecare dintre membrii Bisericii.
Textele citate preiau, din perspectiva plinirii in Hristos, unele ex-
presii cu caracter profetic din Vechiul Testament. Legea Veche vorbea
despre o ,,imparatie preoteaS"ca" la timpul viitor: ,,Imi veti fi 'imparatie
preoteascii. (Septuaginta: ~cxcrLA.e:Lov te:pcx't"e:uµcx) :;;i neam sfint" (lei;;. 19, 6);
,De vei asculta cu luaire aminte glasul sau ... , imi veti fi popor ales
dintre toate nearnuriile. ca al meu este tot pamintul. iiar voi imi veti fi
preope 'impii.rateasca (~cxcnA.e:wv te:pcxnuµcx) i;;i neam sfint" (lei;;. 23, 22).
Daca israelitii posedau alegerea ca popor sfint i;;i preotia imparateasca
in mod nedesaviri;;it, in sens tipic (prefigurativ), acestea apar desaviri;;it
realizate de Hristos i;;i apartinind in mod real i;;i deplin Bisericii i;;i credih-
Despre consacrarea sau sfintirea credincioi;;ilor spre a fi ,,preotie
sfinta" vorbei;;te Mintuitorul in Rugaciunea arhiereasca: ,,Pentru ei Eu
Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca i;;i ei sa fie sfintiti intru adevar" (In.
17, 19). Arhiereul Hristos se sfintei;;te pentru jertfa :;;i confera credin-
cioi;;ilor sfintirea, ca rod al acestei jertfe.
Actualizarea sfintirii lui Hristos in viata credincioi;;ilor se reali-
zeaza prin Ta'inele de initiere: Botezul, Mirungerea i;;i Euharistia. Prin
Botez ne imbracam in Hristos (Gal. 3, 27), devenim una cu El in moarte
i;;i inviere (Rom. 6, 3 u). Taina Mirungerii este pentru cei botezati ungere
imparateasca i;;i preoteasca. Un teolog ortodox remarca: ,,De fapt singura
consacrare preoteasca prin ungere este aceea a ungerii harismale a
preotiei imparatei;;ti" (Paul Evdokimov, L'Orthodoxie, Paris, 1959, p. 15).
Prin Mirungere, cei botezati devin ,,uni;;i" :;;i se pot numi in sens propriu
,,crei;;tini". Aceste doua Taine sint insa nedespartite de Euharistie. De
aceea in Ortodoxie, Botezul i;;i Mirungerea sint urmate imediat de impar-
tai;;irea celui ce a primit primele doua Taine, cu Sf. Euharistie. Suc-
cesiunea celor trei Taine este subliniata i;;i in rugaciunea de la Taina
Mirungerii in oare, dupa ce se a:r nta ca Dumnezeu ra naocut din nou pe eel
ce s-a botezat, daruindu-i iertare de pacate, se cere pentru el sa i se
daruiasca" i;;i pecetea darului Sfintului i;;i intru tot puternicului i;;i inchi-
natului Tau Duh $i cuminecarea Sfintului Trup i;;i a scumpului Singe" al
lui Hristos. Prin aceste trei Sfinte Taine primei;;te crei;;tinul ,,preotia impa-
rateasca" i;;i devine ,,iconom al harului celui de multe feluri al lui Dum-
nezeu" (I Pet. 4, 10), fiind consacrat spre a sluji lui Dumnezeu i;;i seme-
nilor (vezi Pr. loan Mircea, Preofia harica $i preotia ob$teasca, in ,,Orto-
doxia", XXXI, 1979, nr. 2, p. 241).
Sf. Irineu evideritiaza caracterul trinitar al consacrarii credincio:;;ilor,
Consacrarea preotiei imparatei;;ti se face in numele lui Hristos; dar ,,in
numele lui Hristos se subintelege Cel care este uns i;;i ungerea insa:;;i pe
care o ptimB.\l'te. Taitil!l a U'IllS, Fi111l 1a fost uns, in Duhul Sfint, Cai:rie este
Ungerea" (Sf. Irineu, Adversus haereses, III, XVIII, P. G. VII, 934).
In genernl, Sf. Parinti confirma reailitatea ,,preotiei funpa,ratei;;ti" a
credincioi;;ilor. Origen zice: ,,Preotia imparateasca este data tuturor ere:;;-
 46 MITROPOLIA ARDEALULUI
tinilor, adica intregii Biserici a lui Dumnezeu", ea exercitindu-se in
multe chipuri, pina la martiriu (Omilia IX la Levitic, P. G. XII, 509 i;;i
521-522). Sf. Ambrozie al Milanului zice: ,,Noi toti sin.tern preoti dupa
dreptate, cac_i am fast sfintiti prin ungerea bucuriei pentru imparatie i;;i
pentru preot1e" (In Luc., V, 33; P. L. XV, 1645). Sf. Ilarie din Pietavium
scrie: ,,Cuvintul intrupat locuiei;;te in noi, care sintem i;;i fratii Sai i;;i casa
duhovnfoeaisca i;;i semintie impa.r ateasca". Sfintii Parinti .Jntemetmza si
explica aceasta preotie ca una reala i;;i accentt'.reaza cu d~~sebire jertf~
sau Jertfirea, putinta i;;i datoria de a jertfi, ca nota caracteristica a preo-
tiei laice. Dumnezeu nu primei;;te jertfele decit prin preoti, ori mirenii
ini;;ii;;i Ii aduc jertfe i;;i El le primei;;te, deci sint i;;i mirenii preoti. Mirenil
sint apoi prooti adevarati ca pairtai;;i preotiiei lui Hristos" (P.r. prof. dr.
Liviu St_ai:r;i, Mirenii in Bisericii.. Studiu canonic-istoril:, Seria TeoJ.ogica,
nr. 13, Slbm, 1939, p. 49).
2. Preotia impii.rii.teascii. ~i preotia sacramentalii.
Preotia imparateasca nu anuleaza preotia sacramentala.
, Mintuitorul a conferit Sf. Apostoli harul preotiei sacramentale, cu
i:itreita putere de a invata Evanghelia, de a saviri;;i lucrarile sfintitoare
fill de a conduce pe credincioi;;i la mintuire (Mt. 28, 18-20; Mc. 16; 15-16;
In. 20, 21-23). Sf. Apostoli, la rindul lor, dei;;i au afirmat realitatea
preotiei imparatei;;ti sau universale, totui;;i au rinduit in Biserica diaconi
(F. Ap. 6, 3; Fil. 1, 1; I Tim. 3, 8), preoti (F. Ap. 14, 23; I Tim. 3, 1 u;
Tit 1, 5 u; cf. F. Ap. 11, 30; 15, 2.4.6.22.23; 21, 18; Fil. 1, 1; . I Tim. 5,
17.19; lac. 5, 14; I Pet. 5, 1) fili episcopi (cum au fost: Sf. Iacov la
Ierusalim, cf. F. Ap. 15, 13 u; 21, 18; Timotei in Efes, cf. I Tim. 3, 1 u;
$~ Tit in Creta, cf. Tit 1, 5 u). Acestora Ii s-a conferit harul preotiei spe-
c1ale sau sacramentale prin Taina Hirotoniei (F. Ap. 14, 23; I Tim. 4, 14;
5, 22; II Tim. 1, 6).
Dei;;i toti credincioi;;ii poseda ,,preotia imparateasca", totui;;i in Noul
Test~m~nt ..se _face dis_ti?ctie intre acei;;tia $i membrii preotiei ierarhice.
Credmc10i;;11 smt num1t1 ,,ucenici", ,,frati" sau ,,sfinti", .dar intotdeauna
se face deosebire intre ei i;;i diaconii, preotii :;ii episcopii Bisericii. Credin-
c~oi;;ilor Ii se da denumirea de ,,preoti" (~e:pe:L~), Apoc. l, 6; 5, 10; 20, 6)
i;;1 de ,,preotie" (I Pet. 2, 5.9), dar niciodata nu Ii se aplica denumirea de
,,prezbiteri" (npe:cr~u't"e:poL), folosita pentru membrii preotiei ~ierarhice.
Vorbind despre. difer~tele categorii de membri ai Bisericii, autorul cartii
Faptele Apostohlor z1ce: ,,Apostolii i;;i preotii, cu toata Biserica" (15, 22)
sau ,,~p~sto~ii :;ii preotii i;;i fratii" (15, 23; cf. 15, 2.4.6). Sf. Apostol Pavel
face ~1stmct1e neta. intre. pastori i;;i turma, intre preoti i;;i credincioi;;i, cind,
~d~e~m~u-se pr~otilor d1i; Efes, zice: ,,Drept aceea, ltiati aminte de voi
mi;;r~.a $~ de ~~at~ tm:ma, ~ntru care Duhul Sfint v-a pus pe voi episcopi,
ca sa l!a~,tonp. B1serica Im Dumnezeu, pe care a cii;;tigat-o cu insui;;i sin-
g~l~ Sau (F. Ap. 20, 28). Textul acesta este important nu numai pentru
d1st111:c~i~ men~ionata, ci i;;i pentru afirmarea clara a originii divine a
preot1e: ie_rarh1~e: !'D_uhul Sfint v-a pus pe voi episcopi". Preotii nu sint
delegat1 a1 credmc10i;;ilor, cum sustine protestantismul, ci sint rinduiti in
oREAPTA lNVATATURA DE CREDINTA 47
slujba lor de Duhul Sfint. Aceeai;;i distinctie intre pastori :;ii pastoriti o
face i;;i Sf. Apostol Petru: ,,Pe preotii cei dintre voi ii rog ca unul ce
sint impreuna preot :;ii martor al patimilor lui Hristos ... : Pii.storiti turma
Zui Dumnezeu, cea data in paza voastra ... " (I Pet. 5, 1-2).
Distinctia intre preotia imparateasca :;ii preotia sacramentala nu tre-
buie sa duca insa la minimalizarea locului i;;i rolului laicilor in Biserica.
Biserica nu o constituie ierarhia singura, precum nu o poate constitui
nici poporul credincios singur. Biserica este constituita deopotriva din
clerici i;;i laici i;;i este de neconceput Iara unul dintre aceste doua ele-
mente. Ierarhia nu are nici un sens, nici o ratiune de a fi Iara credin-
cioi;;i; ea exista pentru credincioi;;i i;;i 'impreuna cu credincioi;;ii. Ca ele-
ment constitutiv al Bisericii, laicii nu pot fi socotiti simplu obiect pasiv
al lucrarii preotiei ierarhice. Laicii sint factor viu, element activ, care
participa intens la viata bisericeasca, avind atit indatoriri cit i;;i drepturi
in Biserica (vezi Pr. prof. dr. Liviu Stan, op. cit., p. 24 urm.).
Reprezentarea Bisericii ca Trup al lui Hristos :;ii a celor ce compun
Biserica, preofi i;;i credincioi;;i, ca membre ale acestui Trup, evidentiaza
pregnant rolul activ al tuturor la viata i;;i crefilterea Bisericii (I Cor. 12,
12 u). De altfel, chiar textele neotestamentare care vorbesc despre preotia
imparateasca releva aportul dinamic al tuturor credinciofililor la buna des-
fai;;urare a vietii bisericei;;ti. Ei sint chemati sa aduca jertfe duhovnicei;;ti
(I Pet. 2, 5), sa vesteasca in lume bunatatile lui Dumnezeu (I Pet. 2, 9); ei
sint ca nii;;te ,,pietre vii" care se zidesc pe Piatra-Hristos, spre a fi
impreuna casa duhovniceasca (I Pet. 2, 4-5). /
Credincioi;;ii nu smt oaspeti in Biserka. Biserica nu este numai a
preotilor, ci i;;i a c:riec:Hncioi;;Hor; i;;i unii i;;i ailtii s!nt chemati l:a conlucrarea
cu Dumnezeu (I Cor. 3, 9), ,}a zidirea Trupului lui Hristos (Ef. 4, 12).
Intre toti m~mbrii mseridi, preoti :;ii credincioi;;i, trebuie sa ex1ste
unire depliina. Sf. Ignatie Teoforul releva temeiurHe aic estei uni·r i dnd
ziice: ,,Sinteti, ai;;adar, cu totii tovaira,i;;i de drum :;ii purtatori de Dumne-
zeu i;;i purtatori de temple i;;i purtatori de Hriistos :;ii purtatori de ce'le
sfinte, in toate impodobiti cu poruncile lui Hsus Hriistos" (Epistola cii.tre
Efeseni, IX, 2, in ,,Scrieri'le Parinti1lor Apostolici", traid. de Pr. D. Fecioru,
col. ,,Parinti i;;i scriito:ci bisericei;;ti", 1, Bucurei;;ti, 1979, p. 160). Aceste
caractedstki comune nu •ainu}eaza insa distinctia di:ntre preoti i;;i cre-
dinci~i. ,,Preotiia sacr.amentala, primita prin Taina Hirotoniei saviri;;ite
de episoop, co111Stituie o vo,catie dilstincta :;ii unica, dair ea nu se exercita
oa o sluHre autonoma. Preotia generala, primita in T:ainele de irritiere
- Botezul, Mirungerea 'li'i Euhari:stLa - este de asemenea o ra:spundere
esentiala pentru m11samblul Bisericii. Fi ecare are locul $i slujivea sa: preo-
1
tu.l nu poate sa 11nlocui1a sca pe credindoi;;i, dupa cum 1ac~ti!a nu pot sa
celebreze in locul preotului. Exista deci ,o . singura responsabiiliitate de
ansrarnblu, care se realizeaza in mod solidar" (Pr. prof. dr. Ion Bri1a ,
Curs de teologie ~i practicii. misionarii. ortodoxii., Geneve, 1982, p. 47).
3. Slujirea preofiei impii.rii.te$ti
Ca 'l?i rp:rieotia s.aicramenta1Ia, preotiia imparateasca poseda ~i desfa-
~oara,fa 1I1iiveiJ.ul ei, o intreita s1lujire. Cxedincioi;;ii <laid pairticipa 1a intreaga
48 MITROPOLIA ARDEALULUI
activitate a ierairhiei. de propovaduire a Evianghsliei, de 1liiturghisire ~i
de indrumare duhovniiceasca.
Slujirea invatiitoreascii ia credincio~ilor se araita in rivna Jar de a
cunoa~te, a marturisi ~i a apar.a - prin cuvint ~i fapta - invatatura
ortodoxa. Ca.inonul 64 a:l Sinodului VI ecumenic interzice laicilor sa pre-
dice in Biserica. far Sf. Grigorie Teologul a.tr:a.ge atentfa asupra faptului
ca in Biserica ,,urrml sa fie a.uz, altul limba, ... unul sa invete, ia.•r altul
sa se invete" (Omilia 26, cit. la Pr. prof. dr. Liviu Stan, op. cit., p. 85).
Prin aceasta nu se neaga insa crediincio~ilor laici orice rol la propovaduirea.
Eva.ngheUei. Toti credincior?ii marturisesc adevarul dumnezeiesc in Bise-
rica, rostind Simbolul crediiltei. Martur:iJsirea lor nu se restringe insa
la contextul liturgic. Cuvirntele ,,Cu pace 1s a ief?im - intro . numele
Domnuilui", de la sfiqitul Sf. Liturghii, insea.mna trimiterea credincior?i-
lor 1a. marturisir.e a credintei in afara zidurilor Biisericii. ,,Liturghia nu
se termina cu distribuirea anaforei i;;i miruirea, ci ea continua, in
alta forma, cu plecarea credinciof?i'1o1r in lume, imitind fapte1le Apostoli-
lor. Se remarca deci doua mi:f?cari in liturghie: una centripetiala, de
revenire, din lume, a Bisericii, in sine, in jurul Potirului· si o ailta.
centrifugala, de ier?ire in lume. ,,Cu pace sa ie~im", a.diica pop~rul a.dunat
se raspindei;;te in lume ca ma:rtor al Evangheliei, nu pentru a ramine
in lume, ci pentru a aiduoe :lumea 'in Bils·erica" (Pr. prof. dr. Ion Bria,
op. cit., p. 43).
Slujirea sfinfitoare este exereitata de credincio$ii Jaici a.tit prin par-
ticiparea. la slujbele sfinte, la intrea.ga via.ta sacramentala a Bisericii,
cit i;;i prin ,,jertfele duhov:nioei;;ti" (I Pet. 2, 5) pe care le a.due lui
Dumnezeu.
Toa.te slujbele ortodoxe ~i in primu:l rind Sf. Liturghie a.par ca urn
dialog intre preot i;;i crediincioi;;i. Chta.r ~i in ce privei;;te formulele sa-
cramenta.le, pe care numai preotii sint indreptatiti a le rosti, le revine
un rol ~i credincioi;;iilor, care se asociaza preotului zicind sa.u dntind
Amin ( =ai;;a este, ai~a. sa fie). Lucrarile sfintitoare sint saviri;;ite de
preot, dar in unive cu credirncioi;;ii. Pe de alta pa.rte, credincioi;;ii sint bene-
ficiari ai 1ucrar1lor sfintitoare, ei se impartai;;esc cu Sf. Taine, primesc
ha.rul Tai:nielor. Un teo1og ortodox ziiee: ,,La.icii nu au aioces .Ja. saviri;;irea
mijloacelor ha.,r ului; dar sfera lor este via.ta harului, penetrarea. ei in
lume" (Paul Evdokimov, Sacrament de l'amour, Paris, 1962, p. 122). Ca
preot impara.tesc i;;i luind putere din jertfa adusa de preotul slujitor la
Sf. Litu:rghie, crediillCiooul ,,1continua aoest act extra muros, oficiind
Iiturghia prin via.ta de toa.te zi,lele . . . Prezenta. lui irn lume e ca o epi-
cleza perpetua. E o chemare a Duhului Sfint peste el r?i peste ziua.
care incepe, peste munoa sa. l?i roadel·e pamintului" (Ibidem, p. 124).
Sensu1 s1uji:rii sfintitoa.re a preotiei 1mparatei;;ti este evidentia.t i;;i de
1nc':'njur:area. pe care o face preotul cu prtincul, dupa Botez i;;i Mirungere,
in JUrul anailogllilui. ,,Daca candidatul la preot1e inconjoara Sfinta. Ma.sa,
a.ratind hotarirea. lui de a a.duce toa.ta via.ta lui pe Hriistos ca jertfa
p~ntru crediiI11Cio9i i;;i de a saviri;;i Tainele ~i de a invata in Biserica,
m1reanul •Sau membrul preotied generale e inchina.t slujirii neintrerupte
a lui Hristos in :afar.a alta.irului, in lume, prin alte mijloace decit prin
DREAPT A INVATATURA DE CREDINTA 49
savivi;;irea Tainelor, dar cautind sa tina 'i;;i el lumea. in jurul lui Hristos,
ca pe sine insui;;i" (Pr. prof. dr. Dumitru Stantloae, Teologia Dogmaticii
Qrtodoxii, vol. III, Bucure~ti, 1978, p. 161).
Tocmai in a.oeasta slujire continua a lui Dumnezeu, in a.icea.sta ofe-
rire de sine 1ui Dmmiezeu oonsta.ru ,,jertfole duhovnice~ti" de care
vorbei;;te Apostolul (I Pet. 2, 5). Despre ofrandia. persoainei i;;i a vietii
proprii ca o jertfa lui Dumnezeu vorb~e i;;i Sf. Apostol Pavel: ,,Va
indemn, deci, fratilor, pentru indurarile lui Dumnezeu, sa infatii;;a.ti trupu-
rile voais,tre ca pe o jertfa vie, sfinta, bine plaouta Jui Dumnezeu, ca inchi-
narea voa.istra cea duhovniceasca" (Rom. 12, 1). Iar Origen zice: ,,Toti
aceia care au fost imprima.ti de ungerea cu Sfintul Mir au devendt preoti ...
Fteca.re poa.rta in el insui;;i avderea. cea de tot i;;i el insu~i aprinde focul
pe altar .. ., ca sa se consume fara sfiri;;it. Daca eu renunt la totce posed,
daca eu port cruoea mea i;;i urmez lui Hristos, aim adus o ardere de tot
pe altarul lui Dumnezeu . . . Daca eu iubesc ·p e fratii mei pina 1a. a-mi
darui via.ta mea. pentru ei, <la.ca lupt pentru drepta.te i;;i adevar · pina la
moarte, daca ma mortifiic ... , daica lumea s-a rastignit mie si eu lumii a.rm
oferit o jertfa lui Dumnezeu i;;i ma fac preotul propdei me.le je;tfe"
(P. G., XII, 521-522; cit. dupa Pr. prof. dr. D. Staniloa.e, op. cit., p. 160).
Slujirea 'impiirateascii o exercita cre~tinii prin dominarea patimilor,
prin lupta Mruitoare impotriva pacatului i;;i a diavolrului (Ef. 6, 11-18;
Evr. 12, 4; I Pet. 5, 8-9), precum r?i in conluorarea cu iera.rhia biseri-
ceasca la bunul mers ail vietii Bisericii. Sf. loan Gura de Aur, vorbind
de pecetea. Mkungerii care da ,,arvuna in inimi" (II Cor. 1, 21-22), zice:
,,$i tu (crei;;tine) devii prrn Botez (i;;i Mirungere) i;;i impara.t r?i preot i;;i
prooroc; imparat devii amnoind jos toate faptele cele rele r?i jertfind
pacatele; preot, adudndu-te pe tine insuti lui Dumnezeu i;;i jertfindu-ti
trupul r?i pe tine 1nsuti; iar prooroc devii a.flind cele viitoare, devenind
entuzi1a:smat i;;i insuflat de Dumnezeu i;;i pecetluit" (Omilia III la II Corin-
teni, trad; de Theodosie Athana.isiu, Bucurei;;ti, 1908, p. 48).
De islujirea. impa1rart:ea.sca a credincio~iilor tine r?i grija .I or pentru
binele sufletesc i;;i trupesc al aproapelui, !1esponsabilitatea pentru a1ltii.
Sf. loan S.cararul insi•s ta asupra a.icestei responsabilitati a tuturor crei;;ti-
ni:lor, cind zice: ,,Izbavei;;te i;;i tu, eel ce a.i fost izbavit de Durrnnezeu.
Mintuiei;;te, tu eel ce ai fost mintuit, pe eel dus fa moorte i;;i nu cruta
nimic ca sa rascumperi pe cei omoriti de draci. Ca ·aceaista. e ma.Tea lupta
inaintea lui Dumnezeu, mai presus de toa.ta lucrarea r?i contempla.rea
oamenilor i;;i a ingerilor. Cel oe spa1la 9i cu:ra\a, cu curatia. data lui de la
Dumnezeu, intinaciunea. a.ilf:ora. i;;i, din cele prihanite, face da.iruri nepri-
hanite pe care le a.duce lui Dumnezeu se dovedei;;te impreuna-lucrator
al PuterHor netrupei;;ti i;;i intelegatoare" (Seara, Cuvintul XXXI: Ciitre
Pastor, XIII, 76-77, in ,,FHomHa.", vol. IX, tvaiducere de Pr. prof. dr.
Dumitru Staniloa.ie, Bucurei;;ti, 1980, p. 449).
Slujir1le rpreotiei imparatei;;ti nu se pot exercita decit in deplina
unire cu ierarhia bisericeasca. Dependenta preotilor 9i a ,credincioi;;ilor
de epiiscop i;;i comuniunea dintre episcapii diferitelor eparhii asigura
desfai;;ura.ireia. unitara a vietii Bisericii, potrivit invataturii eva.nghelice.
*
4
50 MITROPOLIA ARDEALULUI
In ·oon!Cluzie, preotia ~ui Hristos se aotuailizeaza 1n Biloorica pr.i n
pveotiia ievarhica $i prin preotia imparatearsca.
Dupa invatatura ortodoxa, intemeiata pe cuvintul Sf. Scripturi, toti
membrii Bisieri!Cii poseda demnitatea preotiei imparate$ti, as.Uel indt
se poate vorbi de o preotie universaUi a credindo$ilor cre$tini. Aceasta
preotie se confera in Bisedca, prin Tainele de :iinitiere (Botezul, Mirun-
gerea $i Euhairistia). Din faptul ca aiceiste Sfinte Taine pot fi savir$ite
numai tle membrii preotiei saicraimentailie rezulta dependenta preotiei
universail•e de preoti:a de hirotonie.
Preotia imparateasica iimplica un rol aictiv al credincio$ilor faiici la
buna desfa$uriare a vietii biser:iice$ti, la ,,zidirea" Bisericii lui Hristos pe
toate pla:nurHe. Se poate :astfel vorbi, pe drept cuvint, de un 1ap01Stolat
ail laicHor, de dreptul iinaHenabi:l ail credindo$ilor mireni de a partidpa
la misiunea integmH't a Bisericii. Slujirea preotei imparate$ti sau univer-
sale trebuie insa sa se desfa~oare in deplina ·airmonie cu slujirea preotiei
sacramentale. Astfel, afirmarea preotiei universaile nu inseamna negairea
preotiei ierarhioe. Intre cele doua exiista deplina coord0I1Jare, rosturHe
uneia defi.ruindu-se l[l 11aiport .cu 110studle celeilalte.
Slujirea preoti•ei 1saicriaimentaile intemei:aza ~i determi:na slujirea preo-
tiei universaile, sub aspectul ei intreit de promovare a adevarului reve-
1at, de sfintire $i de ind:rumave pe oalea mintufrii. 'finind strins la un:i-
tatea Trupului lui Hristos, garantata prin ierarhia biserkeaisca de suc-
cesiune apostolica, toti credincio$ii cre~tini, imbracati ·CU demnitatea
preotiei imparat€1$ti, pot ~i trebuie sa-~i aduca contributia ,,la desavir-
$irea 1sfintilor, la ;l ucrul sluj1rii, la zidi:re:a Trupului lud. Hristos, pina
vom ajunge toti la unitaitea credintei $i a cunoa$terii Ftului '1ui Dumne-
zeu, la starea barbatuil.ui .desavi~it, Ja masura vi11stei deplinatatii lui,
Hristos" (Ef. 4, 12-13).
Pr. prof. Vasile Mihoc
Din Sfintii Parinti
SFINTUL MAXIM MARTURISITORUL
EPISTOLE DUHOVNICE$TI
(ep. 28-31, 8, 21, 25)
- prezentaire $i fr·aducere
Chi•ar ~i lia o 1lectu.ra superfioilai1a, ep. 28-31 $i B 1 din edli"tila pr:inceps a
operelor ma:idmiene datorata domi..nioanului Fr. Combefri!s (Piar:is, 1675), .reluata
de J. P. Mi.gne in ,,Patrologia Greaiea" 91 (1865), 620 C-625 D t?i 440 C-445 B,
consti<tuie - tn baz;a circumsilalntelor relatate, a cont-inutulu~ t?i tonului general
comun - o evidenta unitiate, fliind adiresaite cu probiabilitiate maxima acelutat?i cores-
pondent. Numele lu:i este Lndd.oait expres irrlisa nmDIBi in suprascrierea 1a doua din:tre
ele (ep. 28 J?i 30) - celelaUe pul't1nd do1ar supiriascrierea 1steireotilpa ,,ia acelui1a1?i
catre acelai;;i"; este vorba de ,,ep~scopul Kyrlsikios" (ep. 28) t?i de ,,laan epi>scopul"
(ep. 30). Unitatea generala a celor cinci eplistole ne ob.liiga 1sa recwnoat?tem in cele
doua suprascrier:i mainuscrise diferite UlI1 ace1ai;;i personaj. A~ cum sugera inca
Combefis 2 - sugestie acceptata in epoca IIl:O/lllSt:ra de ,,maxiimologi" avdziati ca V. Gru-
mel, H. U. von Balthasair, P. Sherwood, etc. - ,,KyrilSikios" itrebuie constderat
ca o lectura mainruscrilsa corupta a luli ,,Kyz,ikinos" t?i in m:i!Sterdosul episcop ,,loan"
,,KyrisikiJ01s" trebuie recunoscuta persoil11aldrbatea epilscopuluii loam al Cyzikului '.ln
a carud comunitiate IDOillahala Maxim 1a vdetuirt j)ru!Jre 624--<626 t?i carui•a uiterior
- intre 628-630 - i~a f?i dec:1roat partea •a II-1a,3 oro1I10logiic llnsa prima, t?i cea mai
volumitnoasa din ·oolebrele sale ,,Ambig1ua" destIDate respiingeirii OI'iLgenismului, eel
mai profund opus speciularbiv ma:!Qimilain.
In toate cele oicrici epistoie mentionaite, Ma:Xum a.pave aa vdetuind inltr-o comu-
niltme monahala de di1I1colo de mare, pe oare ·a traverisat-o de teaima illlcursiunilor
barbarilor, !?i dorind in mod iaTZatOT reintoiareerea din e:lQLlUil forvat 1,a manastirea
sa, sub colliducerea s.pd·rituaJa inceroaita a epliscopulu.i loan. Ori cdJreumst.antele
acestea sint verifioarte doaT o ,s:iJngura da;ta in vdatJa Sf. Maxliim. Ele •s e refera la
fuga precipitata f?i impra\jiierea comumiitatii mo1nahale Sf. Gheorghe diin Cyzik
(625 C). Aici mtre 624-626, Mmcim peil:rOOUJSe o pel"ioada de in't ensa activtlrtlate duhov-
niceaisca t?i teologica in dilsoutii contiiilllle ou arhiepliiscopul Ioan,4 diooutii d&n care au
:rezultat ulterior pMl"Wlzilitoarele :sale 1DJ.;ataite iteologico-ispirdtuale di.n ,,ArnbLgua" II.
1 •Penn p!l.'ezellltare U1tiilizrun obsel"Vla1iile t?i cronolog·iia aproxdmativa a scrie-
rilor maximiene, generia1 1acceptata prna acum de ·speai1a1L1?ti, propuisa de P. Sher-
wood, An Annotated Date-List of the Works of Maximus the Confessor (Studia
Anselmiiallia 30), Roma, 1952, p. 27-30 (nr. 16-20).
2 Vezi note,Ie (m) t?i 99, P. G. 91, 619 sq t?i 624.
3 Ambigua II, 6-71, P. G. 91, 1961-1417, traid. mm. ide prof. D. Staniloae, P: S. B.
80, Bucure~ti, 1985, p. 65-353; primele 5 oapttole, Ambigua I, 1-5, P. G. 91, 1032-
1060; tr. rom. p . 45-64 rediactate ulterior, 1ntre 634--{)35, stnt dedicaite taV'ei Toma
f?i ,s1nt consaorate in prdinoilpail respilngeriii monoenergismuliui hrLstclllogic.
4 Cf. Amb. II, prolog. P. G. 9.1, 1064 B; tr. :r om. cit., p. 65.
4*.