Sunteți pe pagina 1din 8
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE TEZA DE DOCTORAT CULOARUL BRAN-RUCAR-DRAGOSLAVELE STUDIU DE GEOGRAFIE FIZICA SI EVALUAREA PEISAJULUL CAPITULUL6 SOLURILE PATRU-STUPARIU ILEANA GEORGETA {ARIA SOLURLOR OARUL BRAN, PUCAR-DRACOSLAVELE EGENDA, Cutoare Bran-Fi La fel de bopath gi diversiticatt este si fauna, inclusiv fauna de Yertebrate, ca: vipera (Vipera berus), Auturagul destined (Trichohogts amurara), coy de munte (Feirao urogalus), sul (Lynx, bn), wet (Ursus arctos) si corbul (Corvus corax } Pe versantel esti se desfijoard rezervaia. munjilor Bucegi, ea cuprinzind clina vestic8 munfior Strung, Grohots gi Gutanu (estes ge de pire) Aici exist efteva puncte recunoscue prin valoareadeoscbig ¢ speciloridemificate, multe dintreacesta find nul in paleontologie Pe ling’ specile de brad si molid, asociatia dominanta ac este getum dacicum abietosum, adich fegetul eu brad specific. Carpatlee Orientali si Meridionali, pana 1a valea Oltului cu intreaga sa aletuine Arista, Endemismele sunt reprezentate de: isthe ciutei (Doronicum ‘custriacuom) gi Feriga de piateh (Cystopteris fragilis) 62. DISTRIBUTIA SOLURILOR $1 CORELATHLE DE PEISAS Solute care predomind in Culoarul Rustr-Bran-Dragoslavele (fig, 57) sunt cele brune acide si rendzinele cu un confimut relativ mic de substan nutritive. Pe suprafetetestrinseapar solurle brume eu-mezobavice solurile gelice,liosolurite, regosolurile si rove compacte eatbonatie laf ‘Le contactul cu Muntii Bucegi, Mungii Leaota se gasese podzaluti $i sour rune feiluviale.fnteg euoarul este situat in pind zona forestier, pidurile fgcupind cindva intreaga suprafayd. Cea mai mare paste a. terenurilor Sespidurite a fost folosta ea ffineail. Ca urmare,solurile formate sl pure au suferit modifier, in urma inlocuitii vegetafei primare «instant de pajisti sccundare, in compozitia chrora domin Festuea rubra si Agrostis tenuis r Seine true acide € comsistrer 95st } grosiena i repeczentand enor / seca eect sunt_soluri_eambice_oligobavice (clasa enflatetextur, avid texturd mijlocke Valor sr eromie> 3.5 Ta material erioral agregatslor stecturale- Apat sub Comite fico geografice. Sunt specilice zone montane caracterizata edi muliianuate de 3°-4°C “5 gcse 1000 mm ali medi sale format solaris 1 previlere de deporte de_ pail (ehiv, (a ) poate dentice te part) pavente ir lana ats ae 4d we decoiinte (eonglomome ictal cara AC e fl oy Patra tleana (2007) re bragsolaele Ste we Geograte iid sevaluarea Gott Universitat, Bucurest 218 pag , SAN 973-875-584 Condipte fice rmedit ale tempera! ‘Vegetalia sub care sau format solute in pid de fa, fan Hames fu conor aceate ommatli veneinle prezentind io flora aco, 7 and cere Procescle pedogenetce. Evoluind in condi de elinat ticor0s gi pote deci Se ear ee eee “lds scrilech unos orate (0) ty al mse ae aps compazifia substanjelor humice predomina acizit fulvici gi cci humici liberi, — ra af biologic active, cu Sighs, complene”organoninerTe-Cave-PRECIV Tae supeioard a teil Tavil e Fouls We sci complete pane Tene a eae, frumialel Gent tor “acielor organi ca lari ber sunt gor SOTUDIG” por Tovigate 9 se eaeeebeatatl ‘eumuleara Th_ofzonul Dy-gDatoria prezenfer aluminiutal ber CAV"), “argila coloidala precipiti pe Ioeul Tormiri, ceea ce face ca soluile Brune Sansa bs | fe brine pe loc augieiforn “Gene (em TUTE Dre et-mezObar ey Sk Ts slab diferente textural be roti Mirae ‘BMT Deeutece solute buny ache 3 formcard pe deporte de Maal Pe eee Scheletice, in egiunt ev energie mare de elit au 0 profuntie mai sci aTinate,permeatile -Sivolumedaie dint de presen sehetewu—— Canacterizar db | °°" GaractertareamorologicdSolul bran acid aye _urmtoarea umioarea sce _swecesiune de orizonturi: O- Ao- B= 7 Ta Ao, orizont eu ‘Orizontl 0, cu gros de Tein ese, de obice, de tip mull moder tani, moderat sau moder mae Mina, permestil sduse (10-12 em) d -culoare brunt eenugic By, orizont c. Tniens huiter testurd apropiata ds Xprmat In uncle cazuriorizontul superior poate fi intens toatd grosimea Iu acter de A umbric (Au) cexte in general pe "~_Orizontu By prezinta grosimi do 20-60 em gi nuanfe brune srosimea ti sheae"a hums, souctua slab moderat dezvolaik gi et confnut oa am guste rovenite din al wami)_ese_alcatuit din _deporite_de_suprafys fesirapreiene, ipsite de earbonat. Theor? solul se poate forma eee ireet pe roca compacta R, endzinele reas ROTATE brune acide se‘caracterizeazA.prinino activate eens le it organic Ta_suprafa: oT cogare Te sunset, Si Superioaa a er cat de schelet si volum Sin interior gt Soturite brane ex-mecobacice RRendzinele a mbice cu gradul de stuf tranditie de culoare provenite din alters Am=A-/R=Rrz Patru tleana (2001) Culoarul Bran-Fuctr-Dragsolavele, Stu’ de Googratie Fisica si avaivarea phisajulu Faiura Universitat, Bucuresti, 215 pag., ISBN 073-575.584 ui si cu diferite este alctuits conifers, toate mat ricoros gi ignine, erur, solurilor brane ex sau moder. In i humic ibe, flag in stare 2 superioar’ a ste din reactia fi levigate si se ui liber (AI), ‘ solurile brune iat textural pe de suprafaya + sme urmatoarea = tip mull: moder re brunt cenuyie turd mijlocie gi oe poate fi intens ye brune galbui, onjinut variat de ite de supratas 1 se poate forma suprafayl, Sunt 1 yi volum ed ew> Culoaru) Bran-Rucas-Drag: Coniiie fico weogrfice. Cone de formare sunt date de veorie iedii ale tenperatunior de 5-9°C iat valrileprecipitailor sunt de 600-1000 mm. Media precipita depsese, de regu, evaporanspryia | etal ds eri idee dtp presi acteistica generali_a deporitelor, pe eare se formeazi solurile brune"eu- mezobarice este conta ieke inners Uo aterabile gf Togate-i-elememe baziee. Vegsafn natural, sub care s-au Format aceste ‘S\ ) Soluri este’ seprezentati prin paduri defoioase. Procese_pedogenetice. Solurile Brune eu-mezobazice sunt_soluri bioldgic active, eu humificare de ipul mululut stab ~ moderat acid, in care asia Tallvie sunt parjal neuralizats de foni dee 7 Fini br favorizenal spurija camplexelorargiofernunice stabil ceste soluri se camacterizeaza priniro argilizare aclivi-giprin precipliaren” Deloe rape Tatas Aen cue uebier aaTsRe cena eT FE po Mig clay sag id enmiese esa sos | eis amie ac J Adsotizant cu grosimi de 12-13 em sari mal ro, deculoaze bran / gained rt exw suc loner a rs ‘fit jemnenir te seabrde akc | Sik oeon cu grosintcuphnes fe 2024S em, de culo gabu econ aaromiuul superior telly bine Susur | ferent De nme tl pe | Erie mart ale ( provente din aleraen (Gia = ii, devi, cileice $f ‘Solr apar itre Rucir i Podul Dimbovitei gi Ix Bran inele_sunt soluti molice eu orizont Am format pe seam substtat, Au erizont Ar sau B- care, ect pin im parea TOP Terome $i valor < 3,5 la materially stare ume, Ia supra “agregatelor siactrale. Tre2inih ea orizant- dc rin 130 em (aleatuit din eaeare, care nv 6 amo comnplexil coToidal a soTai7) (ormarea de mater 2 Rendzinele aw | Se M41 Patru Mena (2001) ele. Studia de Googratie Fiziol si evatuarea peisajviu Tatura Univeretayh, Bucurogt, 215 pag., ISBN 973-575.584 Condit fico seografiee, Climatulcaracterit emperatuti ce oscileazt AC. jot preciptaile medi ana varia Je Ta 400-300 evn pnd fe 1000 mm, Regi feolativ_ pint [a Tatens percoloiivyMaterialul parental-ete aleweait ain Too dire reptezat cel mai fecver prin calare compacts elit eal) S. inal escent de Up onan) = preaied Tove Tamera pelomiaad cull inguse 51 versangir eu dferite inline #1 expunerigVegelaia ec vena sti prin pli secundare, el prin soca afestce, Procesele pedogeretice. Cu toad varelatea condiilor de formar, sendfinele_au_caracerisie umnStoatele-procese de solficare KamiMcare “neti eu Tormiae de mull sau moder clei, agian sabi prevpitarea for coagulani de C3 3 ‘atgilet_pe Tocul Tormarit, daioritn prezenlefonflo M Rendeinele wy unmatare susesune de oiontu ‘pecu grosimi de 20 » 30 em, culo fnchive brunenegtsioase, eu textw Tatovngloash_ gh siucturt” glomerular sau ranula. bine cepreenath (Anon rezone args). OAZOnT poate canine cata “tale de schelet a/R orizont de tate ava cur incise (valor gicrome <35 in rg oct masa pin 10 emote alt calearoase dezagegite(aaleany. Pentru caracterizarea analitich se_prezinti datele_unei_rendzine colli din Cotoarat Basal, Tabet nr. 34 ‘Rendzind eu mull, Caloaral Bran- Rucar- Dragostavele~ Fundata ‘Orizonturd A ‘Adicio es ‘Argilé 0,002 mn) % 668 CaCO; % 07 Fumus (%) 118 ph in 10, 65 Baze de schimb me /100 g sol 648 Suns: Pedegsografi noi’ de edolgic pent stlei geoga ued prctce, prea 2 do, 199, Ramana 1 Osi Pat na (2001) Din anatiza soluri cu textued textural sau slab d: ‘exces humifere 60-753), eubazi Rendzinele productiv mijlociy Se pot inns Cel mai fee Poxtal Dimbovitei ‘Spodosoturi. Solurile bru vind dtept orizor Condiyite temperaturi de 3 Materialul parent: din roe predomin Procese pec evolueaza aceste ‘organic. Sub act aluminiw si fle 5) Caracteriza: jcesiune de oriz ~ Orizontl = Orizontul intens pin Ia fos = Orizontul Orizontul petrogratiea diter aoestetoci) Podeoturile Uiagnostic orion! Condes in condi de elin temperaturle. m moltianuale dep’ podzolurie ese a Procese pe este padzolirea, € ste cel montan cu medi snuale pot sidre diferd de la al este aleituit din vacte, Reliful (cel slat, predominind ceri. Vegetatia este forestier iilor de formare, Ficare: humificare abi si precipita gulanfi de Ca" si pe negricioase, cu © eramulart, bine le eontine cant i si crome <3,5 in Iearas ‘uits din roei dur Jeune’ rendeine Tabet ne, 34 de Funda (( Dinanatizadatetor tbc 40, se poate areca rendznee su solu eu textutd mijlocie sau a spre utoargioast) nedierenjate ) esta sau slab iferengite textural pe profil id= 1.2) Sut inten pT / exsesiv humitere hums otal 10-20 5) la ac Ta aleains (ph (560-75), eubazice sa carbonate eubazice (V = 70 - 100%). 5 Rendzinele_sunt_in_majoritatea lor slur’ forestiere Ge_potentil al /prodietiv mijloci sau seat (in funetie de volun edaic) Pe acest solu Spot nt 5 pais seeundare (pun, ingye). 2 Celta feeventapar Ta Fundats, Fandaica, Simea, Dimbovicioara, Podul Dimbovite, Rucie, Dragoslavele si Magura, Spodosoturile Solurile bue fetta, Sun slut spotice, fr | avindep orzont de diagnostic onzonu spoite Bs, de nun a Conde fiicorgeografice suut_speciice Zonet “montane “eu tempera de 3-4°C gi precipitalii medi aruale ce depagese 1000 mm Materials pasital ese leit din depovite de pants scheletie proveite {yin oci predominant acide — Procese pedogenetice. In eonditile elimatul rece si umed, in care vobiear® acese solar, ae oe 0 humificare sab eu Formarea nat onan “acizilor flv are Toe migrarea oxvilor liber. de B spodic eiluville au urmtoare crizont eluvial, m), evlori gbu ruin R_reprezin alul parental de natu Gresi, conglomerate, deporte de panda provenie din rdrolwile sunt solurispodice en oriz (ines onunil 3s Cau i avial, avd ca orizont de lure se formeazi eat mai freevent fa reve sumed, cusezon dev "anualeeuprinse wre -2-30C. pret all parca pe eare 32 Ti fi 1 pedogenctic g Fadaceh role er Patru Heana (2001) srul Bran-Rucar-Dragsolavele, Studi de Geogratie Fizica si evaluares peisajull altura Universitat, Gucurest, 215 pag , ISBN 973-575 sifereniatd pe profs posuselor de degrade, Datori ttre eu contin rideat de lignin, gin, ceca g substan tananf, Th Conde wut ena veee gue s'2 mel aii Bologice slabe_ave Toe acumuTarer Ta “SopaTa podclanloraunu zon orgie © de Hanns bea pore sod $i et conTinUt ridicut de acizi fulvici agresivi, azaclerizare norfologcl Orient organic Oeste aleduit din hoa bet Orizonul Au, intens humifer ae culo! expat Oricontl Es, are gros de 20-25 em, sexu oar Orizonul Bhs ase grosimi cupringe 20-40 cm, este moder Orizonut C poste slat deporite dezagrepat (C) ichise, cu © structurk slab wante_consictwchise, ea pind la din roci dure silcioase (R) sau din Solurite gleice a Ru solu gleice, Acestea sunt soluri fteati hidromorfe. -tvand ea orizont de_diagnostic orizontul Gr, a elrui Timiti superioara se situeaZa i primi 125 em ada. ~ Processle pedogenetice. Procesol de gleizare a acsstor soluri so destin in conte apelTeatce Upshe-de earbonat- Mana Po “Tite aid isan de ipl ler an mene fe tipul Ao - Gao -Gr=C Orton doen groin lav mic este eati Sra Oricontul AGo eu muahje TUG, ae grosimn de 20-30 em. ( Qricontul Ctra parental) uniform sau sate’ (hn, anit w nisi, petrigur,lipsit de earbonali, ind un profil alestuit din erizont A ssi 0, urmat de R (orizant aleatit din roci compact, dure’ “parental este alcatuit din roei dure, eompacte, afate Ia supeatats ‘seasons 5, ‘de_supsafagh_(gresi). Evolutia ltosoluifor_este_deten materilului_pacental,“aleatuit_din_roci compacte, dur ‘ResaTearoase, Din cauza roeii dure, procesele é _ealearoase sai solifcare sunt franate gi iv pentru cave Iitosolurile au profil souk vis um Regosolurite parental provesit prezenfa materiale suecesiume de oti Solurite atu. Solrile alas 20 em, urmat de Aepozite recente inclusiv pictur Procesele predominant sub i eneral mai grosi Yruritieatea mai corizont A unite, succesiune de ois Ao- orizont diferia, stractura humsiter C- orizont stratfieata, uncor Solul, ca « Important, et rep vitale dezvotti Cea mai pr constitu inloct fn acest eaz ate dar gio crestere procesului de | Conservarea sol iminucze, iar ex duce la gospodsri litieei eu conginat adie una climat loc acumularea fa brut, putemie acid area succesiune de uso structurd slab cenusi-deschise, ‘© moderat pana Ja fase (R) sau din freatic bidromorfe, rita superioars acestor solute i Humiticatea este tol superior a unui “ul soluito gleice Bat ficat (uta, angie, seituit din orizont due). Material raft sau aproape rminati de natura te, calearoase sau are sunt frinate§ Culoarul Bran-Rucdte- Drags a Regosolurile sum soluri neevoluate, tinere, formate pe un material BD (-prezenia materalaui neconsoldat excesv permesbil. Prevints uendcares 20 em, um de mata rial el fT TET BS ne 93 (osiasivn Procesle pedogenetice. Foxmatea solic 9 (_-beedominant sub nfluen regimul de inundai Mate general ris grove, uneor. shel iis decarbonaliClinaulrce ‘mbes asd oe solos ‘uceesiune de orizontuti Ao-C, ari de 20 de em, culoare brunt, textur raat tsb exprimatl, sab mi ier srueturk glomeruac sau Iam rizont cu grosimi de cel putin $0 cm, eu texturi uniform’ sau eae ineoriafectat de proce Solul, ca element principal al structuririt peisajului, are un rol important, e1 reprezentind suportul care furizeaza vegetafii elementele vitle deevohavis, ‘Cea mai pregnant intevenfie asupra solului, in spatvl analizat, 0 constituie inlocuirea piduri prin tere cu vegetatia cultivata sau cu paige Jn acest cxz are loc © marine a rezervei de humus side substenfe nuttlive dr $i 0 erestere a saturajei in bsze (progradare), en urmare a intensificti Drocesulii de bioacumulare sub vegetajia de pajiste sou cultivat Conservarea solului, astel ineat capacitatea se de productie sina se diminueze, ia echilibrul dintrefactorit mediuluk natural s& nw fe perturt duce la gospodirzea optim a resurselor de sol Patru leans (2001) lavete, Studiu de Geogratie Fisica si evaluarea peisaj keilura Universitaf, ucurest, 215 pag., ISBN 973-575-584