Sunteți pe pagina 1din 1

Vesta anti-glont

Din punct de vedere istoric, vesta anti-glont e o inventie recenta, avand ca scop protejarea
purtatorului de efectele proiectilelor armelor de foc. .

Prima vesta anti-glont comerciala a fost realizata in Chicago, de catre Casimir Zeglen, pe la
sfarsitul anilor 1800. Vesta era fabricata din matase si se baza pe cercetarile efectuate de Dr.
George Goodfellow asupra victimelor luptelor inarmate. Aceste veste balistice erau capabile de a
opri un proiectil lansat de un revolver cu pulbere neagra, la o viteza joasa. Dar vesta de matase
oferea o protectie limitata, in raport cu pretul de productie ridicat.
In cel de al doilea Razboi Mondial, au fost folosite armuri cu mult superioare vestelor de
matase. Armurile de corp realizate din nylon balistic erau purtate de catre echipajele avioanelor,
care apreciau abilitatea sa de a opri srapnelul, de unde si numele de „jacheta flak”.
Axa si Aliatii, si-au realizat propriile modelele de armuri pentru infanterie. Dar nici un model nu
a fost eficient, reusea sa opreasca doar srapnelul si alte fragmente asemanatoare, de aceea nu s-a
trecut niciodata la productia in masa.
Proiectilele armelor de foc moderne, sunt greu de oprit datorita noilor materiale de
fabricatie, vitezelor mari si a cadentei ridicate de tragere. Armurile de corp moderne sunt
realizate din materiale multiple, marea majoritate fiind sintetice. Zonele de acoperire, greutatea,
marimea si comfortul au fost imbunatite mult pe durata ultimelor decade. Majoritatea armurilor
folosite in prezent de catre fortele de ordine si cele militare, se bazeaza pe materiale ceramice sau
pe Kevlar, cu placute aditionale de „lovire” facute din otel sau materiale asemanatoare, care se
aseaza in punctele critice ale corpului.