VASILE ARIMIA

GORJUL CULTURAL
SECOLUL XX (1910-1990)

T¢RGU-JIU, 2009

- 1 -
EDITURA CENTRULUI JUDE
JUDEºº EAN PENTRU CONSER
CONSERVVAREA ªI PROMOVAREA CUL
PROMOVAREA TURII TRADIºIONALE GORJ
CULTURII

- 2 -
 VASILE ARIMIA

GORJUL CULTURAL
SECOLUL XX (1910-1990)

- 3 -
Coperta: Târgu-Jiu, Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” la
începutul secolului XX

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

ARIMIA, V ASILE
VASILE
Gorjul cultural: secolul XX - (1910-1990)
(1910-1990)/ Vasile Arimia -
Târgu-Jiu: Editura Centrului Jude¡ean pentru Conservarea ¿i
Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj, 2009
Bibliograf.
ISBN: 978-973-7847-24-9
008+37(498-35 Gorj)

Cip nr:10653/ 02.06.2009

Volumul “Gorjul cultural: secolul XX - (1910-1990)”, reprezintå un proiect

editorial finan¡at de Consiliul Jude¡ean Gorj.

- 4 -
 Introducere

Rostul acestei lucråri ne-a fost inspirat de “Calendarul Gorjului”,

lucrare apårutå în anul 1925, în care un capitol era intitulat Gorjul
Cultural
Cultural. De atunci au mai apårut, în diferite lucråri informa¡ii despre
activitatea cultural-educativå ¿i sportivå.
Ne-am gândit så fie sintetizat într-o lucrare ceea ce s-a scris, dar ¿i
ce nu e scris, despre activitatea cultural-educativå ¿i sportivå ¿i prezentat
publicului în mai multe volume. Potrivit acestei inten¡ii, au apårut pânå
în prezent Gorjul Cultural, 1890-19101 ¿i Gorjul Cultural, 1990-20052
mai multe lucråri urmând så aparå în acest volum perioada 1910-1990.
Speråm ca în acest mod så fie sintetizate ac¡iunile cultural-educa-
tive ¿i sportive, reglementårile pe aceastå temå, institu¡iile ¿i organele
care au avut ca preocupare activitatea cultural-educativå, într-o perioadå
de peste un secol.
A fost o activitate desfå¿uratå de un numår mare de oameni, mai
ales de învå¡åtori ¿i profesori, la început în activitå¡i extra¿colare dar
cu timpul fiind reglementatå prin legi ¿i regulamente ¿i incluse în
programul ¿colilor ¿i al cåminelor culturale. Se urmårea mai ales
desfå¿urarea activitå¡ilor cultural-educative cu elevii dar ¿i în rândul
locuitorilor satului. A avut ¿i are o mare contribu¡ie în pregåtirea, în
ridicarea nivelului cultural-educativ ¿i sportiv al întregii popula¡ii.
Evenimentele mari, deosebite, care s-au petrecut în secolul al XX-lea
au låsat urme adânci în via¡a popoarelor. Poporul român a fost unul din
factorii activi în istoria acestui secol, a cunoscut ¿i a suferit urmårile

1
Nicolae Mischie, Gorjul Cultural, 1890-1910, Editura “Rhabon” 2003
2
Al. Doru ªerban, Gorjul Cultural, 1990-2005, Editura “Ager” 2005

- 5 -
multora din aceste evenimente. Orientarea ¿i traversarea celor ce s-au
petrecut în acest timp, în a¿a fel încât så se iaså cu bine, au pus în fa¡a
omenirii probleme deosebite.
De la început dorim så aråtåm cå nu încercåm så ne disculpåm,
nici så ne dezicem de ideile secolului în care ne-am nåscut, ne-am
format, am tråit ¿i am muncit. Au fost ideile timpului ¿i deci ¿i ale
noastre. Am fåcut înså tot posibilul så luåm din familie ¿i societate ceea
ce am crezut cå era mai bun, mai folositor. Dumnezeu ne-a dat puterea
så în¡elegem ¿i ne-a îndrumat pa¿ii så alegem ceea ce a servit vie¡ii ¿i
societå¡ii.
Ca unul care am tråit mai mult de trei sferturi de veac am socotit
de datoria mea så scriu într-o lucrare ceea ce am apreciat eu cå a fost
mai important ¿i mai ales a¿a cum le-am våzut ¿i în¡eles. M-a ajutat în
aceastå ac¡iune faptul cå pregåtirea mea intelectualå a fost istoria, cå
aproape un sfert de veac am slujit într-o institu¡ie care påstreazå tezaurul
arhivistic na¡ional, cå am studiat ¿i cunoscut bine aceste mårturii ale
istoriei, emanate din cancelarii ale institu¡iilor, deci fiind acte oficiale,
cå am avut posibilitatea så verific, så confrunt ¿i så trag concluzii re¡i-
nând ceea ce credeam eu cå era mai aproape de realitate.
Nu am preluat toate evenimentele ce s-au succedat, toate institu¡iile
ce au func¡ionat, întregul ansamblu de legi ¿i reglementåri din secolul
al XX-lea. Este imposibil.
Analiza evenimentelor am fåcut-o raportându-må la specificul
perioadei, la puterea de în¡elegere a acesteia ¿i nu a cuno¿tin¡elor ¿i
nivelul de în¡elegere de acum.
M-a preocupat, pentru lucrare, doar ceea ce s-a referit la pregåtirea
omului pentru a fi un factor activ al societå¡ii, rela¡ia lui cu semenii,
lupta lui pentru a fi mereu de folos societå¡ii, mai exact ceea ce înseamnå
culturå, activitate culturalå, educa¡ie.
De la început fac precizarea cå am dorit så fie o lucrare de istorie a
Gorjului
Gorjului, så cuprindå activitatea desfå¿uratå mai ales în rândul
popula¡iei de institu¡iile oficiale - ¿coala, cåminul cultural, biserica,
organele centrale ¿i locale - dar ¿i organe ¿i organiza¡ii de maså, funda¡ii,
societå¡i ¿i asocia¡ii culturale, în prim plan având în vedere cåminele
culturale, societå¡ile ¿i institu¡iile culturale.
Sunt con¿tient cå evenimentele pe care le-am tråit ¿i le-am receptat,
cu încårcåtura de cunoa¿tere sau de necunoa¿tere, de subiectiv ¿i
obiectiv, nu toate sunt istorie. Trebuie så treacå un timp de la petrecerea
lor, så aibå loc verificarea (confirmarea sau infirmarea) ¿i decantarea
lor. Distan¡area în timp då posibilitatea realizårii judecå¡ii de valoare
care så ne apropie de ceea ce numim istorie. O bunå parte din
evenimentele ¿i faptele evocate sunt prea recente iar mul¡i din autorii
¿i înfåptuitorii lor încå tråiesc. Noianul de evenimente, de fapte, de

- 6 -
momente, s-au desfå¿urat sub ochii no¿tri, cu noi odatå, cu propria
în¡elegere. Erau rezultatul gândirii epocii, deci ¿i al meu, care au fost
crea¡ia ¿i rezultatul epocii.
Sper totu¿i cå înscrierea lor în carte chiar dacå sunt recente nu se
vor uita ¿i vor folosi mai târziu ca documentare. De fapt acesta este ¿i
unul din motivele care m-au fåcut så må opresc cu lucrarea la anul
1989. Dupå aceastå datå, evenimentele fiind prea recente, nåscute din
felurite concep¡ii încå neverificate de via¡å, afirmate în vâltoarea
confruntårilor politice, când patimile politice ståpâneau lumea, trebuie
så mai treacå timp ca via¡a så le verifice, så le confirme sau infirme
valabilitatea.
*
* *
Tineretul a fost ¿i este categoria socialå cea mai însemnatå din
societate, de pregåtirea ¿i educarea lui depinzând în fapt viitorul
societå¡ii. Odatå cu cre¿terea ¿i formarea lui se pun bazele viitoarelor
genera¡ii, se asigurå bunul mers al societå¡ii. El este materialul cel mai
important, de modelarea lui depinzând calitatea genera¡iilor care
urmeazå, soarta ¿i viitorul ¡årii.
Fiecare genera¡ie de tineri are comportamentul såu, modul såu de
gândire ¿i de ac¡iune specifice timpului ¿i vârstei sale. Ace¿ti tineri
care într-un anumit timp se manifestau într-un mod care sfida regulile
societå¡ii, când au trebuit så intre ¿i så ac¡ioneze în rândul lumii, n-au
ezitat ¿i au mers acolo unde îi chema datoria. Zeci de mii de tineri au
råspuns chemårii patriei plecând în råzboi ¿i luptând pentru apårarea
påmântului stråmo¿esc, pentru întregirea neamului, au plecat în al
doilea råzboi mondial, în råzboiul pentru eliberarea teritoriului cotropit
în anul 1940, împotriva fascismului ¿i a nazismului. În ambele råzboaie
au fost mul¡i tineri care au plecat voluntari, unii murind pe front.
Deta¿amente de tineri s-au înrolat ¿i au participat la refacerea
economiei distruse de råzboi ¿i devastatå de ocupa¡ia stråinå. Au muncit
pe ¿antierele na¡ionale la Salva-Vi¿eu, pe Valea Jiului etc. ªi aståzi stå
mårturie linia feratå cu podurile ¿i viaductele ei ce leagå Oltenia de
Transilvania, de la Bumbe¿ti la Livezeni.
I-am våzut participând cu tot elanul tineresc cu ocazia inunda¡iilor
¿i a cutremurelor devastatoare din deceniile VIII ¿i IX ale secolului al
XX-lea.
De aceea împotriva exceselor ¿i a vie¡ii dezordonate a unora din
ace¿tia trebuie ¿i ajuta¡i, nu numai blama¡i ¿i condamna¡i. Nu trebuie
neglijatå munca de educa¡ie care så fie permanentå în familie, în ¿coalå,
în societate. Nu trebuie låsa¡i så absenteze sau så påråseascå ¿coala ¿i
cu atât mai mult så vagabondeze, så cadå pradå faptelor antisociale.
I-am våzut pe mul¡i aplecându-se asupra cår¡ii ¿i la concursuri

- 7 -
na¡ionale ¿i interna¡ionale situându-se pe locuri frunta¿e. I-am våzut
la manifestårile sportive de unde vin acaså cu medalii de aur, de argint,
de bronz, adevåra¡i ambasadori ai României în stråinåtate.
În zilele noastre, când din politica gre¿itå a guvernan¡ilor au fost
desfiin¡ate obiective industriale - locuri de muncå - au luat drumul
stråinåtå¡ii pentru a gåsi de lucru, pentru a-¿i face o situa¡ie materialå.
De aceea trebuie fåcute investi¡ii mai mari, trebuie îndreptatå toatå
aten¡ia ¿i grija genera¡iei mature, trebuie create mereu noi ¿i noi condi¡ii
care så influen¡eze bunåcre¿terea, vigurozitatea, maturizarea tineretului.
Tineretul trebuie ferit, trebuie apårat de tarele, de råutå¡ile, de
imoralitatea factorilor distructivi. ªi aceasta cu atât mai mult cu cât
dupå 1990, prin desfiin¡area locurilor de muncå, prin deteriorarea
drasticå a condi¡iilor de via¡å, a posibilitå¡ilor de afirmare, mul¡i tineri
nu mai urmeazå la ¿coalå, al¡ii o påråsesc råmânând pradå stråzii ¿i
viciilor antisociale. Guvernan¡ii trebuie så în¡eleagå cå ei sunt în primul
rând responsabili de soarta tineretului, cå ce cresc aceea vor avea.
Pentru cre¿terea ¿i educarea lui trebuie fåcute toate eforturile de cåtre
to¡i factorii: familie, ¿coalå, bisericå, societate etc.
Ca unul care am tråit în timpul a trei orânduiri sociale - capitalistå,
socialistå ¿i iarå¿i capitalistå - fiecare cu pår¡ile ei bune ¿i rele, cred cå
am reu¿it så în¡eleg ceea ce a fost esen¡ial în acest timp ¿i så a¿tern pe
hârtie, pentru genera¡iile viitoare, ceea ce s-a petrecut; am încercat så
aråt faptele, evenimentele, oamenii, fårå pårtinire, urmårind doar mersul
înainte, dezvoltarea societå¡ii, socotind cå fiecare genera¡ie a a¿ezat
câte ceva la funda¡ia societå¡ii române¿ti.
*
* *
Ocupându-ne de activitatea culturalå, de formele prin care s-a
desfå¿urat, de mijloacele folosite în secolul al XX-lea, a trebuit så avem
în vedere o mul¡ime de probleme, de ac¡iuni, de fenomene etc. menite så
contribuie la desfå¿urarea unei activitå¡i culturale în strânså legåturå
cu situa¡ia popula¡iei, cu condi¡iile materiale de care dispunea societatea
¿i care puteau fi folosite de oamenii care trebuiau så desfå¿oare aceastå
activitate dar ¿i de institu¡iile menite så ajute acest proces.
Aten¡ia principalå a fiecårei genera¡ii mature se îndreaptå
întotdeauna cåtre genera¡ia care vine din urmå. Con¿tien¡i cå trebuie
så lase mersul societå¡ii pe mâini bune, totdeauna se gândesc cå “nimic
nu e mai vrednic de laudå, nimic nu e mai sfânt pe påmânt, decât a
deprinde de copii, de mici, a ¡ine la lege, a ¡ine la Dumnezeu ¿i la
obiceiurile cele bune ¿i frumoase ale neamului care sunt o garan¡ie
puternicå ¿i sigurå pentru fericirea lor”3

3
“Amicul poporului”, anul III, nr. 11-12, mai-iunie 1902, p. 370-372.

- 8 -
 La formarea genera¡iei care urmeazå, un prim rol îl are familia. În
societate au apårut institu¡ii, organiza¡ii, asocia¡ii, societå¡i dar ¿i
mijloace tehnice având ca preocupåri educa¡ia. ªi totu¿i primele
elemente, primele no¡iuni ale educa¡iei se capåtå în familie. Aici, de
când începe så vorbeascå, aude cuvinte care îl înva¡å de bine, aici începe
så facå lucruri de care e nevoie în caså; aici începe så contribuie la
producerea lucrurilor necesare casei. Deci aude, vede ¿i înva¡å så facå
ce trebuie ¿i cum trebuie. Aici are ¿i primii povå¡uitori de la care înva¡å,
care îl înva¡å cu dragoste ¿i respect: tata, mama, bunicii ¿i, eventual,
fra¡ii.
Un al doilea factor care contribuie la educa¡ia copiilor este ¿coala,
cu corpul profesoral, dar ¿i cu programul ¿i disciplina ¿colarå. Aici se
completeazå ¿i uneori se corecteazå unele tråsåturi cåpåtate în familie.
În ¿coalå se pregåte¿te de fapt pentru ceea ce va face în via¡å, se
instruie¿te.
De peste un secol ¿coala începe în grådini¡a de copii cåreia, mai
târziu, i s-a adåugat cåminul ¿i cantina. Aici, educatorii ¿i educatoarele,
pregåti¡i pentru aceste activitå¡i, se ocupå de tinerele vlåstare ca så
creascå, så înve¡e ¿i så se pregåteascå pentru forma urmåtoare - ¿coala
primarå.
ªi, în sfâr¿it, societatea
societatea, este un alt factor care contribuie la formarea
¿i educarea omului, societatea cu sistemul ei de institu¡ii, de legi, de
mijloace etc. Vorbim aici de o persoanå care vrea så înve¡e, care dore¿te
så fie cineva în lume. De aceea se ¿i spune “are ¿coala lumii” sau invers
“n-are ¿coala vie¡ii”.
De fapt ace¿ti factori trebuie privi¡i în ansamblul lor condi¡ionându-se
¿i influen¡ându-se reciproc.
Am vrea så mai amintim un factor care multå vreme a fost considerat
deosebit de important ¿i anume, armata armata, adicå satisfacerea stagiului
militar. Aici învå¡a în primul rând disciplina, element deosebit de im-
portant în via¡å; aici se învå¡a ¿i se obi¿nuia cu executarea întocmai a
ordinelor ¿i dispozi¡iunilor, cu respectul fa¡å de superiori, cu via¡a de
colectiv, de cazarmå, cu greutå¡ile impuse de executarea serviciului pe
orice vreme, în orice condi¡ii.
Învå¡a apoi “meseria armelor” adicå se specializa în cunoa¿terea,
mânuirea ¿i folosirea armamentului din dotare. Aici se pregåtea unul,
doi sau trei ani, cât era stagiul militar în termen, pentru a apåra Patria
atunci când era în pericol; era timpul când la un tânår de 20-22 ani se
imprimau, se formau tråsåturi de care va avea mare nevoie în via¡å. A
fost un timp în care, în armatå, se învå¡a ¿i o meserie. De fapt, armata
era socotitå a doua ¿coalå ¿i un om care a fåcut armata se bucura de
mai multå considera¡ie în via¡å.
Cu måsurile preconizate acum, de a se forma o armatå de

- 9 -
“profesioni¿ti”, desfiin¡ându-se stagiul militar obligatoriu, avem pårerea
cå societatea va pierde mult ¿i chiar ¿i omul va pierde.
Un rol însemnat în via¡a tineretului l-a avut ¿i îl are, educa¡ia
fizicå ¿i sportul. Începute mai întâi în ¿coli, aceste discipline se vor
dezvolta, dupå primul råzboi mondial, atât prin ¿coli cât ¿i în colectivele
de muncå. De la instruc¡ia militarå introduså în ¿coli prin anii 1872-1874
¿i mai ales în anii 1906-1907, s-a ajuns la organiza¡ii: cercetå¿ia-stråjeria
¿i premilitåria, desfiin¡ate, primele douå înainte de 1941 iar cea de a
treia dupå cel de-al doilea råzboi mondial. Dupå anii 1960 au apårut
forma¡iunile “gata pentru muncå ¿i apårarea patriei”. Erau forme
organizate în care tineretul petrecea o parte din timpul liber, dar mai ¿i
învå¡a ¿i multe lucruri necesare.
Din programul acestor forma¡iuni fåcea parte ¿i sportul. De la
exerci¡iile de educa¡ie fizicå executate diminea¡a la începerea
programului, la oinå ¿i apoi la fotbal, la volei etc.
Sportul a ajuns în a doua jumåtate a secolului al XX-lea o activitate
de mase: “Toatå lumea face sport” era lozinca lansatå mai ales de
organiza¡iile de tineret. Se organizau concursuri pe categorii de sport,
la nivel de comunå, intercomunal, interraional, interjude¡ean ¿i la nivelul
întregii ¡åri; se råsplåteau câ¿tigåtorii în clasarea pe locuri la care se
dådeau premii I, II, III ¿i men¡iuni.
În cadrul acestei activitå¡i erau ¿i excursiile
excursiile, organizate cu clase de
elevi, cu ¿coala, cu colective de muncå etc. Excursiile se organizau la
diferite locuri ¿i monumente istorice, mai ales mânåstiri ¿i localitå¡i
unde au avut loc båtålii, dar ¿i priveli¿ti minunate oferite de naturå:
Valea Jiului, Valea Oltului, insula Ada-Kaleh, pe¿teri, cascade etc! “Så
ne cunoa¿tem Patria” era lozinca sub care se organizau. Cât erau de
necesare, de recreative. Era mai greu så plece cineva individual, dar în
colectiv, cu autobuzul ori cu trenul era mai u¿or ¿i mai convenabil.
Mul¡i oameni au råmas numai cu aceste excursii colective, altådatå
nemaiavând posibilitatea decât foarte rar så facå astfel de excursii.
Aståzi, când ¡ara este plinå de ma¿ini, multe familii, având astfel
de mijloace de transport, se pot duce unde vor înså niciodatå nu va fi ca
o excursie colectivå, cu ghizi pregåti¡i, cu deplasåri în diverse locuri, cu
momente recreative chiar în timpul excursiei.
*
* *
Pentru a se putea în¡elege mai bine ¿i a se urmåri mai u¿or cum a
evoluat societatea româneascå în jude¡ul Gorj în cei 80 de ani de care
ne-am ocupat, lucrarea a fost împår¡itå în capitole ¿i subcapitole,
paragrafe etc.
Cum era ¿i normal, am prezentat ¿i cadrul general, adicå în linii
generale modul cum s-a dezvoltat societatea, mai ales via¡a economicå

- 10 -
¿i politicå pentru a eviden¡ia cå economia jude¡ului a cunoscut o
permanentå dezvoltare, în unele perioade mai intenså, în altele mai
lentå, dupå cum au fost condi¡iile economice ¿i politice în care a avut
loc aceastå dezvoltare.
Economia na¡ionalå era cea care constituia baza, dådea fondurile
båne¿ti pentru toate activitå¡ile din societate, inclusiv învå¡åmânt,
culturå, educa¡ie. Ea avea sursele de venituri, pe ea se baza în primul
rând stabilirea bugetului statului. Sursele principale de venituri le forma
mai ales industria cu ramurile ei. De aceea pe un numår însemnat de
pagini am aråtat cum au evoluat unele ramuri ale industriei în jude¡ul
Gorj, jude¡ bogat în resurse naturale nefolosite - cårbune, ¡i¡ei, lemn,
minereuri, ape dar ¿i for¡å de muncå.
Un sprijin important a primit dezvoltarea industrialå de la ¿coalå -
învå¡åmânt ¿i cercetarea ¿tiin¡ificå, domenii pe care le-am tratat în
lucrare.
Am privit dezvoltarea ca un proces continuu
continuu, a¿a cum l-a înregistrat
istoria, ca o înmånunchere a eforturilor tuturor genera¡iilor ce s-au
succedat pe acest teritoriu. Fiecare genera¡ie ¿i-a avut timpul ei, oamenii
ei, cu mentalitå¡ile lor, fiecare genera¡ie cu posibilitå¡ile ei. Am plecat
de la considerentul cå istoria a fost ¿i este una ¿i am privit ca un tot
ceea ce istoria a înregistrat.
Am avut în vedere cå permanent a existat un organ legislativ -
Parlamentul, mai târziu, Marea Adunare Na¡ionalå, un guvern, un sistem
legislativ, un sistem institu¡ional care au exercitat func¡iile statului.
În capitolul II am aråtat care a fost situa¡ia politicå, adicå am vorbit
de forma¡iunile politice, nu am analizat ce a fåcut fiecare atunci când a
ajuns la putere. Aceasta pentru cå unele forma¡iuni au apårut mai
târziu, dupå primul råzboi mondial, unele au guvernat perioade mai
scurte, altele mai lungi ¿i chiar cu reveniri la putere.
În concep¡ia noastrå, în timpul func¡iunii lor, toate au fåcut câte
ceva, au pus câte o cåråmidå la temelia edificiului na¡ional, economic
¿i social, au asigurat ca România ¿i poporul român så meargå înainte.
De pe urma lor au råmas multe lucruri bune, folositoare poporului român.
Numai rivalii politici se denigreazå unii pe al¡ii, ignorå fapte, legi fåcute
de predecesori ¿i fac ei altele, desfiin¡eazå institu¡ii ¿i fac ei altele fårå
så încerce så vadå ce au fåcut bine predecesorii lor ¿i så foloseascå mai
departe.
Legile adoptate, institu¡iile create, måsurile luate, într-un cuvânt
politicå aplicatå, au låsat urme, urme materiale dar ¿i documente care
cuprind astfel de înfåptuiri. ªi aståzi se mai våd (¿i chiar mai func¡ioneazå
localuri de ¿coalå construite în prima jumåtate a secolului al XX-lea),
¿i aståzi func¡ioneazå (cu alt profil) fosta pirotehnie de la Sadu, fabrica
de confec¡ii, fabrica de ¡igarete de la Vådeni, spitalul T.B.C. de la Dobri¡a

- 11 -
¿i câte altele construite ¿i puse în func¡iune înainte de 1940. Nu mai
vorbim de cele realizate dupå 1950 în care o parte însemnatå a popula¡iei
din jude¡ ¿i-a câ¿tigat ¿i î¿i mai câ¿tigå existen¡a.
Mårturiile documentare, acolo unde s-au påstrat, confirmå cele
aråtate mai sus. ªi al¡ii au folosit în lucrårile lor astfel de mårturii. În
anul 1980 vedea lumina tiparului o lucrare deosebit de importantå4, rod
al activitå¡ii unui larg colectiv de autori, care înscria în paginile ei ceea
ce predecesorii no¿tri realizaserå pânå atunci în jude¡ul Gorj.
Dupå o sutå de ani de când Alexandru ªtefulescu, valorificând o
bogatå bazå documentarå, publica câteva lucråri despre istoria Gorjului,
dar ¿i a Târgu-Jiului, un alt istoric gorjean, profesorul Vasile Cåråbi¿,
publica, în anul 1995 Istoria Gorjului5.
Mai recent, harnicul cercetåtor dar ¿i om cu råspundere în
planificarea ¿i înfåptuirea multor obiective construite în a doua jumåtate
a secolului al XX-lea, a pregåtit ¿i publicat “Monografia municipiului
Târgu-Jiu”6, lucrare care consemneazå ceea ce s-a realizat în Târgu-Jiu
de când Alexandru ªtefulescu a publicat prima monografie a ora¿ului
Târgu-Jiu7, la începutul secolului al XX-lea ¿i pânå în 2001.
Profesorii Grigore Pupåzå ¿i C. Cheznoiu au pregåtit ¿i au publicat,
mai târziu, Istoria învå¡åmântului din Gorj 8, Vasile Arimia, Nicolae
Mischie ¿i Pantelimon Manta au pregåtit ¿i publicat lucrarea Institu¡iile
jude¡ene ale Administra¡iei de Stat: Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean
Gorj9, iar Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu ¿i Gheorghe Roibu au adus în
aten¡ia publicului lucrarea Gorjul administrativ-teritorial10.
În anul 2005, sub egida Primåriei municipiului Târgu-Jiu, a apårut
lucrarea ªcoala Târgujianå - Biografie ¿i destin11, rod al muncii unui
grup mare de profesori ¿i cercetåtori din Gorj.
Mai recent au fost puse la dispozi¡ia cercetårii douå volume
cuprinzând ªcoala gorjanå în contextul dezvoltårii învå¡åmântului
românesc12.
Informa¡ii despre Gorj ¿i gorjeni se mai gåsesc destul de multe ¿i de
importante ¿i în alte izvoare. În primul rând în prestigioasa revistå a

4
Jude¡ele Patriei. Gorj. Monografie
Monografie, Editura Sport-Turism, Bucure¿ti, 1980.
5
Vasile Cåråbi¿, Istoria Gorjului
Gorjului, 1995, Editis.
6
Titu Pâni¿oarå.
7
Alexandru ªtefulescu, Istoria Târgu Jiului
Jiului, 1906.
8
Grigore Pupåzå, C. Cheznoiu, Istoria învå¡åmântului din Gorj
Gorj, Editura Newest, 2005.
9
Vasile Arimia, Pantelimon Manta, Institu¡iile jude¡ene ale administra¡iei de stat:
Prefectura ¿i Consiliul jude¡ean Gorj
Gorj, Editura Hermes, 2000.
10
Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu ¿i Gheorghe Roibu, Gorjul administrativ-teritorial
administrativ-teritorial,
Drim Edit.
11
ªcoala Târgujianå. Biografie ¿i destin
destin, Editura “Gorjanul”, Târgu Jiu, 2005.
12
Gh. Gåmåneci, V. Arimia, P. Rådulea, ªcoala gorjanå în contextul dezvoltårii
învå¡åmântului românesc
românesc, vol. I ¿i II, edit. Måiastra, Târgu-Jiu, 2007.

- 12 -
Muzeului de istorie “Alexandru ªtefulescu”, “Litua” din care au apårut
pânå acum 13 numere. În al doilea rând în cunoscutele ziare: “Gorjanul”
(1924-1947) ¿i “Gazeta Gorjului” (1968-1989).
Mul¡i, foarte mul¡i cercetåtori au publicat, mai ales în ultimii 15
ani, lucråri, studii ¿i documentåri despre istoria Gorjului în care sunt
puse în eviden¡å diferitele activitå¡i ale popula¡iei din Gorj.
Ac¡iunile desfå¿urate în perioada anterioarå de cåtre marile
personalitå¡i în frunte cu Alexandru ªtefulescu, Iuliu Moisil, Aurel
Diaconovici, Rola Piekarski, Emanoil Påråianu etc. au înregistrat succese
remarcabile în ce prive¿te activitatea culturalå13.
Intervenind amestecul politicianist, s-a ajuns la destråmarea
nucleului principalilor întreprinzåtori, unii dintre ei plecând din
Târgu-Jiu. Dar ac¡iunea începutå de ei prinsese rådåcini ¿i se bucura
de sprijinul multor institutori ¿i învå¡åtori care au continuat-o în ritm
mai lent. Intervenind ¿i råzboiul mul¡i din corpul profesoral au plecat
pe front, unii dintre ei nemaiîntorcându-se acaså.
Dupå råzboi înså, experien¡a cåpåtatå în perioada anterioarå, în ce
prive¿te activitatea de luminarea a satelor, a început så reînvie prin
grija unor fo¿ti colaboratori ai grupului ce activase la începutul veacului.
Treptat, treptat casele de citit abia de mai func¡iona câte una. Bibliotecile
în mare parte dispåruserå. Oamenii ce lucraserå mai înainte pentru
ridicarea satelor se împu¡inaserå. În aceste condi¡ii au început så reînvie
activitatea culturalå, så aparå noi institu¡ii, societå¡i ¿i asocia¡ii
culturale, så se refacå vechile forme de organizare dar så aparå ¿i altele
noi.
Un capitol al lucrårii se ocupå de institu¡ii
institu¡ii, asocia¡ii ¿i societå¡i
culturale ce au apårut începând cu anul 1919 unele continuând din
perioada anterioarå cum era Societatea ¿tiin¡ificå literarå “Tinerimea
Românå” sau cercetå¿ia etc.
Unele apåreau în baza a noi reglementåri, între acestea fiind Casa
culturii poporului ¿i câteva funda¡ii: Funda¡ia culturalå “Principele
Carol”, Funda¡ia culturalå “Regele Ferdinand”, ceva mai târziu, Funda¡ia
culturalå “Regele Mihai I”.
În unele localitå¡i au început så aparå noi societå¡i culturale precum
¿i societå¡i culturale ale elevilor.
Un rol important în via¡a satelor l-au avut cåminele culturale ce au
început så aparå în anii 1920-1921 cu amploare mai mare dupå 1934.
Preconizate mai întâi pe comune, cu timpul ele se vor organiza pe sate,
apoi ¿i pe ora¿e ¿i pe jude¡. Încet, încet au devenit puternice centre de
culturå. În fruntea acestora erau ale¿i în primul rând preo¡ii ¿i
învå¡åtorii, oameni capabili så organizeze ¿i så ducå activitå¡i culturale.

13
N. Mischie, Gorjul cultural, 1890-1910
1890-1910, Edit. Rhabon, 2003.

- 13 -
 Grija pentru func¡ionarea acestor institu¡ii ¿i-a asumat-o atât
Ministerul Învå¡åmântului cât ¿i Funda¡ia culturalå “Principele Carol”
sub a cårei autoritate au început så fie puse. Intervenind înså renun¡area
de cåtre Principele Carol la prerogativele regale ¿i påråsind ¡ara, în
1926, funda¡ia a trecut sub autoritatea lui Mihai, sub a cårei coordonare
activitatea cåminelor culturale a slåbit considerabil.
Dupå revenirea lui Carol ¿i instaurarea lui ca rege, în iunie 1930,
activitatea cåminelor culturale a început så se învioreze, mai ales
începând din anul 1934.
Având în vedere cå activitatea duså de cåminele culturale este pu¡in
cunoscutå, în lucrare am inclus un capitol: Cåminele culturale: jude¡ean,
orå¿ene¿ti ¿i såte¿ti în jude¡ul Gorj14.
Pentru a eviden¡ia rolul ¿i activitatea acestora am aråtat cå la
începutul anului 1938 numårul cåminelor culturale såte¿ti era în
întreaga ¡arå de 200315, a celor orå¿ene¿ti de 34, a celor jude¡ene de 13
¿i a celor regionale de 4. În cursul anului 1938 s-au mai înfiin¡at 100
cåmine culturale såte¿ti, 25 orå¿ene¿ti, 9 cåmine culturale jude¡ene.
Astfel la sfâr¿itul anului 1938 existau 2293 cåmine culturale såte¿ti, 22
cåmine culturale jude¡ene, 59 orå¿ene¿ti, 4 regionale.
Pânå la acea datå aveau local propriu doar 118, restul erau gåzduite
în ¿coli, primårii, case particulare etc. Prin preocupårile conducerii
cåminelor culturale dar ¿i ale primåriilor, unele cåmine - 326 -
organizaserå muzee, 350 aveau aparate de radio, 12 aveau såli de
cinematograf; 618 cåmine aveau dispensare medicale ¿i mici depozite
de medicamente uzuale, netoxice, pentru nevoi urgente. Unele cåmine
culturale - 120 - înfiin¡aserå cooperative, 28 aveau sfaturi de
împåciuire16 .
În jude¡ul Gorj, dupå unele date, în 1938 erau 196 cåmine culturale17
din care 2 cåmine urbane, 1 suburban, 1 de cartier. 279 de localitå¡i
erau fårå cåmine culturale. Între acestea 9 erau comune, restul fiind
sate.
În lucrare, din cauza multitudinii de documente, n-am putut analiza
toate aceste cåmine culturale. Am anexat un tabel cu acestea ¿i am
analizat câteva mai semnificative din punct de vedere al rolului jucat,
14
Deoarece pregåtirea acestei lucråri a durat mai mult, acest capitol l-am predat ¿i a
fost publicat în “Litua”.
15
De avut în vedere cå numårul cåminelor culturale diferå în unele surse. Astfel, la
sfâr¿itul anului 1938, dupå unele date erau 2807. Diferen¡a poate fi din eviden¡ele Funda¡iei
regale la care încå nu aderaserå toate cåminele.
16
“Cåminul Cultural”, anul V, nr. 1, ianuarie 1939, p. 23-30.
17
ªi aici datele diferå, dupå surse. În unele documente sunt 130, în altele 150 etc.
Luând ca bazå dosarele formate de Funda¡ia culturalå “Principele Carol” existente în fondul
de la Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale, aici se gåsesc 116 dosare reprezentând 116 cåmine
culturale.)

- 14 -
al activitå¡ilor desfå¿urate ¿i rezultatelor ob¡inute. Ne-am ocupat de
cåminul cultural jude¡ean care s-a înfiin¡at la 17 februarie 1938 cåruia
i s-a dat numele de Cåminul jude¡ean “Tudor Vladimirescu”.
În Târgu-Jiu, la 16 decembrie 1937 a luat fiin¡å un cåmin cultural
care s-a numit “Domnul Tudor” iar mai târziu i s-a schimbat numele în
Cåminul cultural orå¿enesc central “Alexandru ªtefulescu”.
În afarå de aceasta, la 11 decembrie 1938 s-a mai înfiin¡at un cåmin
cultural la nivel de cartier. S-a organizat de cåtre locuitorii parohiei
Sfânta Treime din ora¿ul Târgu-Jiu. De altfel cåminul s-a numit “Sfânta
Treime”.
Dintre cåminele culturale såte¿ti am ales câteva care aveau o
vechime mai mare - Cåminul cultural “Tudor Vladimirescu” din comuna
Lele¿ti, Cåminul cultural “Rena¿terea” din Cernådia, Cåminul cultural
“Rena¿terea” din Baia de Fier.
Ca o excep¡ie ne-am ocupat ¿i de Cåminul cultural “Bibescu Vodå”
ce a luat fiin¡å la 17 iulie 1932 din care, la început, fåceau parte mai
multe localitå¡i: Bårbåte¿ti, Petre¿ti, Muscule¿ti, Såule¿ti, Bibe¿ti,
Aninoasa, Gro¿erea, Valea lui Câine, Turburea, ªipot, Andree¿ti, Vladimir
¿i Frasin. Un astfel de mod de constituire era o noutate. Potrivit
regulamentului cåminul se constituia pe comunå, mai târziu intervenind
schimbarea pe sate. De altfel aceastå forma¡iune n-a rezistat,
destråmându-se prin constituirea de cåmine pe fiecare localitate.
Au fost situa¡ii când în unele comune au luat fiin¡å mai întâi societå¡i
culturale, ulterior transformându-se în cåmine culturale: în comuna
Båle¿ti a func¡ionat încå din 1913 Societatea culturalå “Dragostea de
neam”. Mai întâi a fost un cerc cu numele “Dragostea de neam” ¿i apoi
Cåminul cultural “Dragostea de neam”.
În comuna Budieni, în ianuarie 1936 a luat fiin¡å Societatea “Doina”
pentru cultura poporului care s-a transformat în Cåminul cultural
“doina”.
ªi în comuna Câmpofeni, în 1926 a luat fiin¡å Societatea culturalå
“Murmurul Jale¿ului”, mai târziu numindu-se Cåminul cultural
“Murmurul Jale¿ului”.
Unul din cåminele culturale ce a luat fiin¡å în timpul în care, în
comuna Costeni-Izvoare, se gåsea echipa studen¡eascå regalå, a fost cel
cu numele de Cåminul “Voievodul Mihai”. A fost unul din cåminele cu o
activitate bine conceputå ¿i organizatå, cu bune rezultate, datoritå
oamenilor de ispravå din aceastå localitate. Stau mårturie documentele
din dosarul constituit la Funda¡ia culturalå “Principele Carol” despre
acest cåmin.
În jude¡ existau ¿i cåmine culturale a cåror activitate era
nemul¡umitoare. Pentru exemplificare am luat douå astfel de comune.
Unul din comuna Raco¡i care fiind vizitat de inspectorul jude¡ean, în

- 15 -
1944, constata cå de¿i erau mul¡i intelectuali în localitate, nu se
desfå¿ura nici un fel de activitate, fapt pentru care cerea så fie ¿ters
din eviden¡ele Funda¡iei.
Nu departe de Raco¡i se afla o altå localitate, Sohodol, în partea de
nord a jude¡ului, sat “uitat de ståpânire ¿i poate ¿i de Dumnezeu”.
Datoritå condi¡iilor grele în care tråiau oamenii, marea majoritate în
munte, în sat fiind doar båtrâni, într-o lipså mare a tuturor bunurilor,
“o såråcie cumplitå”. În fapt nici nu avea cine så organizeze ¿i så conducå
cåminul cultural ¿i nici cu cine så-l constituie. “Satul î¿i duce via¡a cu
acelea¿i necazuri ¿i cu acelea¿i bucurii, ca ¿i acum douå, trei sau mai
multe veacuri în urmå”.
Reprezentantul forumului superior era de pårere cå la Sohodol
munca culturalå trebuie så fie adaptatå la situa¡ia localå ¿i cå un om
cu inima de aur ar putea, cu toate greutå¡ule, så îmbunåtå¡eascå mult
starea românilor de aici”.
Sub îndrumarea Funda¡iei culturale regale ¿i cu ajutorul acesteia,
cåminele culturale au desfå¿urat o rodnicå ¿i bogatå activitate în diferite
domenii. Între acestea au fost: cursurile ¿i ¿colile ¡åråne¿ti, ¿colile
superioare ¡åråne¿ti, urmårind så dea satelor oameni pregåti¡i care så
poatå ridica satele. Anual, cel pu¡in între 1934-1940, se pregåteau zeci
¿i sute de såteni ¿i såtence pentru activitå¡ile ce se desfå¿urau în sate:
conducåtori de cåmine, efectuarea muncilor agricole, îngrijirea
gospodåriilor, pregåtirea bibliotecarilor etc.
Între anii 1934-1939 un ajutor concret au primit cåminele culturale
de la echipele regale studen¡e¿ti, organizate prin intermediul Funda¡iei
regale. Timp de 3 luni echipe formate din 10-15 studen¡i de profesii
diferite se duceau ¿i lucrau în unele comune unde ajutau concret pe
såteni la îndeplinirea diferitelor activitå¡i inclusiv construirea unor
cåmine culturale.
În anii 1934-1939 activitatea cåminelor culturale a devenit tot mai
mult puså în slujba elogierii regelui Carol al II-lea. În fiecare an, începând
cu 1934, în luna iunie, de ziua “restaura¡iei” (ziua de 8 iunie, în 1930,
principele Carol s-a reîntors în România ¿i s-a instaurat rege) se
organizau congrese ale cåminelor culturale, cu serbåri ¿i demonstra¡ii
în Capitalå, unde era proslåvit regele ¿i faptele sale.
În cadrul celor mai multe cåmine culturale au fost organizate ¿i au
func¡ionat biblioteci înzestrate cu cår¡i primite de la Funda¡ia culturalå
regalå dar ¿i cumpårate de conducerea cåminului ¿i primite ca dona¡ii.
Aici veneau cei pasiona¡i så citeascå ori så împrumute cår¡i pe care så
le citeascå acaså.
De asemenea, cele mai multe cåmine culturale au adunat documente
istorice, piese arheologice, unelte de muncå etc. cu care au organizat
muzee såte¿ti.

- 16 -
 Tot în cadrul unor cåmine culturale s-au organizat ¿i au func¡ionat
“sfaturi de împåciuire” unde se analizau fapte reprobabile ¿i prin grija
membrilor acestora se cåuta împåcarea oamenilor, scutindu-i de drumul
judecå¡ilor, timpul pierdut ¿i banii cheltui¡i. Din anul 1938, printr-o
lege judecåtoreascå s-au organizat judecåtorii comunale, care înså din
1943 s-a revåzut preluând tot mai multe elemente de la sfaturile de
împåciuire.
În perioada regimului comunist aceste institu¡ii au continuat så
existe înså nu mai apar¡ineau de cåminele culturale; se organizau pe
alte principii ¿i se numeau Comisia de împåciuire, func¡ionând în cadrul
sfaturilor (¿i dupå 1968 consiliilor) populare.
Pentru a pune mai bine în eviden¡å institu¡iile ce au intrat într-o
perioadå de timp în aten¡ia cåminelor culturale, am scris câte un
paragraf despre rolul ¿i activitatea lor.
Cu timpul cåminele culturale au început så se ocupe ¿i de
alfabetizare, mai ales dupå 1945. Un paragraf al lucrårii se ocupå de
aceastå activitate, în mod deosebit în perioada când Ministerul
Învå¡åmântului a început så se preocupe dar ¿i så creeze condi¡ii.
În statul de organizare ¿i func¡ionare a cåminelor culturale era o
prevedere potrivit cåreia puteau fi membri ai cåminului cultural ¿i cei
care, din diverse motive, au plecat din sat în alte localitå¡i. Satul avea
datoria så se ocupe ¿i de ace¿tia, atrågându-i la activitå¡i în comune. Ei
erau socoti¡i fiii satului
satului. Cåminul cultural trebuia så aibå o eviden¡å a
acestora, så-i atragå la activitå¡i ce contribuiau la ridicarea vie¡ii satului.
Am socotit necesar så eviden¡iem într-un paragraf ¿i preocuparea
cåminelor culturale fatå de aceastå categorie de oameni - fiii satului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, ca ac¡iune, ea a råmas valabilå pânå
în zilele noastre, sub forma întâlnirilor cu fiii satului
satului. Nu mai este un
atribut al cåminului cultural, de aceasta ocupându-se organele locale.
În plan mai larg, existå în Bucure¿ti dar ¿i în alte câteva localitå¡i
din ¡arå, Liga fiii Gorjului
Gorjului. În Bucure¿ti de câ¡iva ani se întâlnesc, la
Muzeul Satului, într-o sâmbåtå, unde, pe lângå câteva cuvântåri despre
modul cum se mai petrec lucrurile în Gorj, se prezintå ¿i un program
artistic de cåtre “Doina Gorjului”.
Aici se întâlnesc oameni din acelea¿i sate ori fo¿ti elevi ai diferitelor
¿coli, mai ales din Târgu-Jiu. ªi ce frumoase, emo¡ionan¡e ¿i instruc-
tive sunt aceste întâlniri.
În sistemul educa¡ional sau cultural educativ, un rol deosebit de
important îl are educa¡ia în familie, adicå familia. Aici se capåtå primele
elemente, primele no¡iuni de educa¡ie nu numai în vorbe ci ¿i în fapte.
Aici copilul aude dar ¿i vede ce trebuie så facå, cum trebuie så se
comporte. Deci nucleul în care capåtå primele no¡iuni ¿i reguli este
familia. De aceea într-un paragraf din lucrare ne-am ocupat ¿i de aceastå

- 17 -
problemå, socotind cå familia este prima institu¡ie în care începe ¿i cea
care toatå via¡a unui om este strâns legatå de familie; familia ¿i societatea
sunt de nedespår¡it, ele influen¡ându-se ¿i completându-se reciproc.
Între institu¡iile cu rol deosebit în instruc¡ia ¿i educa¡ia tineretului,
în culturalizarea ¿i educarea popula¡iei un mare rol l-a avut ¿i îl are
biserica.
De-a lungul istoriei biserica a fost prezentå în toate comunitå¡ile
såte¿ti, preo¡ii convie¡uind cu såtenii ¿i îndeplinind ¿i sarcini sociale în
comunitå¡ile respective.
În multe sate copiii au început så înve¡e carte prin tinda bisericii,
dascåli fiindu-le cântåre¡ii, cantorii, diaconii etc.
Prezen¡a ¿colarilor la biserici în zilele de sårbåtoare dar ¿i orele de
religie ¡inute de preo¡i în sålile de claså au contribuit la formarea
spiritualå a tinerei genera¡ii.
Oricât am scris despre bisericå ¿i despre slujitorii bisericii tot nu
ar fi de ajuns în eviden¡ierea rolului bisericii în societatea româneascå.
Biserica ¿i respectiv religia va avea încå multå vreme de jucat un rol
însemnat în via¡a societå¡ii.
Un capitol din lucrare se referå la Institu¡ii specializate în
administrarea, påstrarea ¿i folosirea patrimoniului cultural na¡ional
¿i anume la arhive, biblioteci ¿i muzee. Având în vedere rolul ¿i atribu¡iile
acestora în sistemul institu¡iilor noi ne-am ocupat de acestea doar privind
contribu¡ia la via¡a culturalå, ele fiind ¿i focare de culturå. Cu toate cå
arhive
arhive, ca institu¡ii, nu sunt decât la nivelul jude¡ului, atribu¡iile lor ca
institu¡ii administrative se råsfrâng ¿i la toate institu¡iile creatoare de
documente de arhive. Personalul arhivelor a venit în sprijinul cetå¡enilor
nu numai în rezolvarea unor cereri prin care solu¡ionau vechime în
câmpul muncii, acte de ¿colaritate, acte referitoare la proprietate etc.
dar ¿i publicând lucråri ¿tiin¡ifice, organizând expozi¡ii de documente,
participând la sesiuni ¿i simpozioane ¿tiin¡ifice.
Bibliotecile
Bibliotecile, începând cu cea jude¡eanå, orå¿ene¿ti, comunale dar
¿i de institu¡ii ¿i întreprinderi, påstreazå fondul de carte, reviste, ziare
etc. tezaur de cuno¿tin¡e ¿tiin¡ifice, tehnice, de literaturå etc. unde
iubitorii de carte sau cei care studiazå via¡a localitå¡ilor gåsesc suficiente
informa¡ii documentare despre trecutul istoric.
Muzeul
Muzeul, respectiv cel jude¡ean ¿i, mai târziu, ¿i cele existente prin
multe comune, au contribuit la educarea a genera¡ii de locuitori. În
peisajul institu¡iilor culturale, cu lucråtorii såi au adunat ¿i salvat de
la distrugere ori de la dispari¡ie nenumårate mårturii, ume ale culturii
materiale de altådatå au servit omului în existen¡a sa. În¡elegând rolul
educativ dar ¿i adåpost ¿i salvator al urmelor materiale, muzeele au
fost ¿i sunt, alåturi de unitå¡ile de învå¡åmânt, centre puternice de
educa¡ie iar muzeografii harnici ¿i neobosi¡i cåutåtori de obiecte ce meritå

- 18 -
så fie expuse în muzeu, apåråtori ¿i conservatori ai acestora, au servit
¿i servesc interesele istoriei.
O însemnatå contribu¡ie la educarea popula¡iei a avut-o muzica.
Muzica a fost o preocupare, mai întâi individualå, apoi în forma¡iuni
mai mici ajungând la ansambluri de zeci de persoane. De asemenea, cu
timpul ea s-a diversificat pe genuri, muzica popularå råmânând în prim
plan.
În lucrare am aråtat câte pu¡in din toate genurile înså am insistat
mai mult asupra muzicii populare atrågând aten¡ia cå aståzi fiecare
cetå¡ean are ocazia så asculte toate genurile sau numai unele.
Ca så se sublinieze cât mai mult rolul muzicii în societate, cu timpul
s-a introdus ca disciplinå, ca obiect de studiu, în programa ¿colarå,
muzica
muzica, mai ales în ¿colile normale unde se pregåteau viitorii învå¡åtori
¿i profesori de ¿coalå. De asemenea s-au creat la nivel na¡ional insti-
tute superioare de muzicå - conservatoare, academii etc.
Muzica a fost, este ¿i va råmâne unul din principalele mijloace de
educare.
De o importan¡å deosebitå în dezvoltarea culturii, în asigurarea
bazei ei materiale, sunt editurile, tipografiile, libråriile ¿i ceea ce rezultå
din activitatea lor: tipåriturile, cår¡ile, ziarele ¿i revistele. Cu ajutorul
acestora se pune la dispozi¡ia oamenilor, institu¡iilor, cuvântul scris, se
formeazå ¿i se înzestreazå bibliotecile, se aprovizioneazå ¿colile ¿i ¿colarii
cu manuale ¿i cår¡i ¿colare, cu plan¿e ¿i hår¡i, cu albume etc.
De aceea, un capitol în lucrare a fost consacrat acestor categorii de
institu¡ii care de¿i sunt de produc¡ie, ele sunt în acela¿i timp ¿i de
culturå, sunt absolut necesare societå¡ii.
*
* *
Întreaga lucrare s-a putut realiza în primul rând pentru cå am
gåsit în¡elegere ¿i bunåvoin¡å de la institu¡ii care au în påstrare ¿i pun
la dispozi¡ie cercetåtorilor baza documentarå: arhive, cår¡i, preså (ziare
¿i reviste etc.) ¿i în primul rând Arhivele Na¡ionale Istorice Centrale,
Direc¡ia Jude¡eanå Gorj a Arhivelor Na¡ionale, Biblioteca jude¡eanå
“Christian Tell”, Muzeul jude¡ean “Alexandru ªtefulescu” Gorj,
Inspectoratul pentru culturå Gorj, Direc¡ia jude¡eanå de statisticå etc.
Un cuvânt de mul¡umire ¿i considera¡ie pentru Biblioteca Academiei
Române care, cu fondul de carte istoricå dar ¿i cu presa, în special
ziarul “Gorjanul”, “Gazeta Gorjului” ¿i alte reviste ¿i ziare, ne-a dat
posibilitatea så completez documentarea cu ceea ce nu am gåsit în arhive.
Apari¡ia cår¡ii a fost înså posibilå datoritå sprijinului financiar oferit
de cåtre Consiliul Jude¡ean Gorj ¿i de Editura Centrului Jude¡ean pentru
Conservarea ¿i Promovarea Culturii Tradi¡ionale Gorj (director Ion Cepoi),
cårora le aduc cele mai sincere mul¡umiri.

- 19 -
- 20 -
 Capitolul I

Economia jude¡ului Gorj în secolul al

XX-lea

- 21 -
- 22 -
 1. Industria
La începutul secolului al XX-lea marele istoric patriot Alexandru
ªtefulescu, dupå o cercetare temeinicå a istoriei jude¡ului î¿i intitula
una din lucrårile sale “Gorjul istoric ¿i pitoresc”1. Acest titlu exprima
esen¡a a ceea ce reprezenta atunci jude¡ul Gorj, unitate administrativ
teritorialå ce-¿i avea existen¡a atestatå documentar de peste jumåtate
de mileniu. Vechimea acestei pår¡i de ¡arå se pierde în negura vremurilor
dar informa¡ii despre aceste meleaguri ori despre oamenii lor nu avem
decât din secolul al XIII-lea. Urme materiale ale vechii civiliza¡ii s-au
påstrat în subsolul Gorjului sub forma mårturiilor arheologice ca la
Pe¿tera Cioara de la Boro¿teni, ori mai târziu, de la Curti¿oara, Såcelu,
Maghere¿ti pe unde au poposit ¿i convie¡uit cu localnicii, solda¡i ai
cohortelor romane ori slujitori ai administra¡iei romane.
Din secolul XIII-XIV încep så fie cunoscute ¿i consemnate fapte ale
locuitorilor, mai ales ai celor pe care-i administra primul voievod
cunoscut - Litovoi ¿i fratele såu, Bårbat.
Dupå constituirea statului feudal ºara Româneascå, având în frunte
domni ¿i voievozi din neamul Basarabilor, mårturiile documentare
con¡inând informa¡ii despre localnici se înmul¡esc permanent, marea
majoritate a acestora fiind adunate ¿i adåpostite de mânåstirea Tismana,
låca¿ construit în a doua jumåtate a secolului al XIV-lea, dar ¿i låca¿uri
de închinåciune (biserici, schituri, mânåstiri) ¿i apoi clådiri, cum au
fost spre exemplu de la Polata de lângå Târgu-Jiu.
Documentele, bisericile, clådirile de locuit ¿i multe materiale
arheologice au fost cunoscute ¿i cercetate de Alexandru ªtefulescu ¿i pe
baza lor întocmite lucråri. Ele i-au dat posibilitatea så formuleze concluzia
Gorjului istoric
istoric.
Frumuse¡ile extraordinare ale configura¡iei teritoriului - mun¡ii,
våile, cascadele, dealurile, dar ¿i nuan¡ele câmpului, într-un cuvânt
mediul - i-au sugerat probabil cealaltå caracteristicå ¿i anume - pitoresc
pitoresc.
1
Alexandru ªtefulescu, Gorjul istoric ¿i pitor esc
pitoresc
esc, Târgu-Jiu, Tipografia N.D. Milo¿escu,
1904

- 23 -
Dealtfel autorul î¿i începea lucrarea aråtând: “Gorjul istoric ¿i pitoresc
înfå¡i¿eazå localitå¡ile ¿i mânåstirile cele mai însemnate dupå mânåstirea
Tismana ¿i Târgu-Jiu”. Itinerariile pe care le-a parcurs în drume¡iile
sale prin tot jude¡ul i-au oferit tot ceea ce se putea vedea ¿i admira
atunci, iar cu talentul ¿i autoritatea sa så a¿tearnå pe hârtie ceea ce a
våzut ¿i a citit.
De atunci a trecut mai mult de un secol, timp în care, jude¡ul Gorj
ca ¿i întreaga ¡arå, a cunoscut o puternicå dezvoltare, avu¡ia lui
îmbogå¡indu-se mereu.
În timpul vie¡ii lui, scurtå din påcate, se instaura în ¡arå un nou
mod de produc¡ie, o nouå orânduire socialå ¿i odatå cu aceasta noi
institu¡ii, noi reglementåri ce trebuiau så conducå via¡a comunitå¡ii.
Oamenii înså¿i au cunoscut schimbåri radicale, ¿coala ¿i munca
contribuind la dezvoltarea lor intelectualå, la ridicarea nivelului de
în¡elegere, de creare a bunurilor materiale ¿i spirituale.
Nu am analizat în aceastå lucrare cum s-a dezvoltat via¡a
economicå, socialå etc. tema noastrå referindu-se doar la via¡a spiritualå,
la învå¡åmânt, ¿tiin¡å ¿i culturå. Dar pentru cå acestea sunt strâns
legate de dezvoltarea economicå, influen¡ându-se reciproc, vom eviden¡ia
¿i unele tråsåturi esen¡iale ale vie¡ii economice2.
Activitatea predominantå, preocuparea de bazå a locuitorilor era
agricultura, cre¿terea animalelor, viticultura, pomicultura ¿i alte
îndeletniciri casnice.
Despre industrie nici nu putea fi vorba. Cele câteva ateliere
me¿te¿ugåre¿ti: ateliere de tåbåcårie, cismårie, vopsitorie, tâmplårie,
rotårie, dogårie, lumânårie etc. ¿i acestea în mare majoritate în ora¿ul
Târgu-Jiu, erau mici unitå¡i.
La începutul secolului al XX-lea industria era reprezentatå, ca ¿i în
secolul al XIX-lea, doar de activitå¡i casnice. În anul 1912, din punct de
vedere al numårului muncitorilor întrebuin¡a¡i în industria încurajatå
de stat - cåi ferate, mine, cariere ¿i extrac¡ia petrolului, jude¡ul Gorj
figura printre jude¡ele ce înregistra sub 3.000 de lucråtori3.
Tradi¡ionala industrie casnicå continua så aibå încå un rol însemnat,
ea producea articole de îmbråcåminte, încål¡åminte, cele necesare
gospodåriei. Aproape fiecare gospodårie avea sau întrebuin¡a råzboiul

2
În anul 2006, cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la atestarea documentarå a
Târgu-Jiului, s-a publicat o valoroaså lucrare, întocmitå de un colectiv de speciali¿ti în
diverse domenii. Un capitol a fost consacrat economiei
economiei, comer¡ului ¿i activitå¡ii bancare
bancare.
Aici au fost cuprinse studii despre unele obiective industriale din municipiul Târgu-Jiu,
bine documentate, judicios întocmite, ilustrate ¿i cu fotografii. “Târgu-Jiu 600. Repere de
ieri ¿i de azi.”, Editura “Måiastra”, Târgu-Jiu, 2006, p. 71-248.
3
Din istoricul formårii ¿i dezvoltårii clasei muncitoare în România pânå la primul
råzboi mondial
mondial, Editura Politicå, Bucure¿ti, 1959, p. 347

- 24 -
de ¡esut cu anexele lui. În fiecare localitate func¡ionau cazane de preparat
¡uica, iar localnicii fåceau din paie, trestie, papurå, råchitå: co¿uri,
scaune ¿i chiar vase pentru depozitat unele produse, alimente sau furaje
etc.; din lânå, cânepå ¿i in fåceau obiecte de îmbråcåminte; tåbåceau
piei pentru opinci ¿i hamuri, ori le argåseau pentru cåciuli ¿i cojoace.
Morile de pe marginea unor râuri måcinau porumbul, grâul sau orzul
mai ales pe apele Jiului, Tismanei, Bistri¡ei, ªu¿i¡ei, Jale¿ului etc. În
caså se prepara såpunul, pânza, dimia, lumânårile iar anumi¡i cetå¡eni
se specializau ¿i fåceau cåråmidå, ¿indrilå, lucråri de dulgherie ¿i
tâmplårie la case, rotårie, dogårie, etc.
În anul 1901-1902 Ancheta industrialå gåsea în cele cinci jude¡e
din Oltenia 46 de stabilimente din industria mare, 2499 lucråtori, 9951
stabilimente din industria mijlocie ¿i micå, cu 16675 lucråtori. În total,
în Oltenia erau, dupå aceastå statisticå, 11625 stabilimente, cu 23061
persoane4. Situa¡ia era diferitå de la jude¡ la jude¡, atât în ce prive¿te
numårul stabilimentelor cât ¿i al lucråtorilor. Jude¡ul Gorj, spre exemplu,
avea 2629 stabilimente, cu 3872 lucråtori5.
Cu acest poten¡ial industrial ¿i muncitoresc intra România ¿i
respectiv jude¡ul Gorj în secolul al XX-lea.
De¿i Gorjul avea un numår mic de muncitori, încadrându-se în
mersul general al ¡årii ¿i aici va avea loc începutul de organizare al
mi¿cårii muncitore¿ti. Încå din 1893 s-a organizat o societate sub
denumirea de “Unirea”, cu sferå de cuprindere pe întregul jude¡6.
Din anul 1912 dateazå ¿i Statutele Societå¡ii func¡ionarilor pub-
lici din Gorj7.
În mai 1914 se reconstituia societatea “Unirea”, fondatå în martie
1893.
Ne este cunoscut poten¡ialul “industriei” jude¡ului Gorj în anii de
dupå primul råzboi mondial. În 1920 industria jude¡ului Gorj8 se prezenta
astfel:
mori cu abur - 19
mori cu benzinå - 53
mori cu ¡i¡ei - 72
mori cu apå - 243
pive cu apå - 178
fabrici de lemnårie - 3
fieråstraie - 65
4
Ancheta industrialå din 1901-1902, vol. I, Industria mare, Bucure¿ti, 1904, p. 6, 38.
5
Ibid, p. 41-43
6
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Societatea “Unirea” Târgu-Jiu, dosar
nr.1/1893-1896, f. 65-69
7
Ibid, dosar nr. 9/1913, f. 21-30
8
“Buletinul Gorjului” nr. 4 din 25 ianuarie 1920, p. 2

- 25 -
 fabrici (cuptoare) de var - 36
fabrici de ¡iglå - 2
fabrici de opinci - 16
fabrici de lumânåri - 3
fabrici de cåråmidå - 13
fabrici de frânghie - 2
fabrici de ¡esåtorie - 2
fabrici de olårie - 84
fabrici de ape gazoase - 2
O oarecare deszvoltare a cunoscut economia jude¡ului Gorj între
cele douå råzboaie mondiale, când au început så aparå unele
întreprinderi mai mari. În 1921 exista în Târgu-Jiu o Societate petrolierå
pentru “exploatarea bogå¡iilor petroliere ¿i gaz metan, de existen¡a cårora
sunt dovezi sigure”. Societatea exista dar exploatare nu s-a fåcut9.
Încå în prima jumåtate a secolului al XX-lea a început så se cunoascå
¿i så se simtå în Gorj o dezvoltare economicå mai concentratå în diverse
domenii, mai ales în capitala jude¡ului, ora¿ul Târgu-Jiu. Una din sursele
de materii prime ce ¿i-a fåcut apari¡ia era cårbunele, mai ales în zona
Rovinari. În anul 1928 s-a înfiin¡at în Târgu-Jiu Societatea “Jiul” S.A.R.
Minierå. Erau angaja¡i la aceastå societate 64 de persoane, din care 3
func¡ionari, 4 mai¿trii mineri, 11 mineri, 2 meseria¿i în ateliere ¿i 44
muncitori zilieri10.
Pentru exploatarea cårbunelui din zona Rovinari s-a înfiin¡at mai
întâi la Târgu-Jiu, Socitatea “Jiul” S.A.R. Minierå în anul 1928 iar în
anul urmåtor Societatea “Sålåtruc”.
În decada a treia a secolului al XX-lea, în industrie continuau så
predomine micile ateliere me¿te¿ugåre¿ti care în 1930 se ridicau la
numårul de 1032, având câte 2-3 muncitori în medie, slab dotate ¿i
produc¡ie scåzutå. Între anii 1933-1938, industria începe så aibå unele
fabrici mai mari, între care fabrica de ¡igarete din Vådeni, fabrica de
confec¡ii pentru armatå din Tâgu-Jiu, fabrica de topit inul ¿i cânepa din
Vådeni; mina de cårbune (antracit) de la Schela ¿i-a sporit produc¡ia,
fabrica de tâmplårie Fra¡ii Kontz ¿i Gr. Alexandrescu Târgu-Jiu. Mai
exista, în afarå de multele ateliere me¿te¿ugåre¿ti, câteva tåbåcårii, o
fabricå de produse refractare ¿i câteva unitå¡i ale industriei alimentare11.
Atelierele de artizanat ale Ligii Femeilor Gorjene, profilate pe covoare,
¡esåturi ¿i cusåturi. Mai erau multe ateliere de tâmplårie, de fierårie,
de tåbåcårie, de låcåtu¿erie, croitorie etc.
Au intervenit înså anii 1939-1945, când din cauza råzboiului nu s-a
9
“Credin¡a” Târgu-Jiu, anul I, nr. 3 din 20 noiembrie 1920, p. 2
10
Dr. inginer Emil Huidu, Etape în dezvoltar ea economicå a ora¿ului Târgu-Jiu
dezvoltarea Târgu-Jiu, în
“Måiastra” anul II, nr. 3 (7) 2006, p. 10-11
11
Vasile Cåråbi¿, Istoria Gorjului
Gorjului, Editis 1995, p. 330

- 26 -
mai continuat cu construirea de obiective industriale. La 11 iunie 1948
când a avut loc na¡ionalizarea principalelor mijloace de produc¡ie, în
jude¡ul Gorj se gåseau: o fabricå de ¡igarete în Târgu-Jiu (Vådeni), cu
872 muncitori; o fabricå de industrializare a fructelor, cu 51 de lucråtori
¿i una pentru prelucrarea plantelor textile, cu 70 de lucråtori, în comuna
Vådeni; un atelier de confec¡ionat efecte militare, cu 320 muncitori, în
Târgu-Jiu; atelierele mecanice Sadu, cu 820 muncitorix (x. Dupå alte
informa¡ii avea 380 muncitori). Mina de atracit Schela, cu 87 muncitori;
o fabricå de cåråmidå refractarå; o fabricå de tâmplårie fra¡ii Kontz ¿i
Gr. Alexandrescu, în Târgu-Jiu; 326 mori; 27 cuptoare de uscat fructe;
77 joagåre ¿i 3 fabrici de cherestea12. Deci industria era încå neînsemnatå
ca ¿i numårul muncitorilor.
Dupå cel de-al doilea råzboi mondial a început ceea ce în
contemporaneitate s-a numit i n d u s t r i a l i z a r e a ¡årii. Politica de
industrializare era socotitå hotårâtoare pentru scoaterea ¡årii din
înapoierea economicå. Måsurile adoptate, dupå 1950, în direc¡ia
dezvoltårii industriei na¡ionale, de punere în valoare a poten¡ialului de
care dispuneau solul ¿i subsolul României, a construirii de obiective
industriale, a deschiderii de ¿antiere, s-au dovedit într-adevår salvatoare.
*
* *
Regimul politic de dupå 1944 a inaugurat o nouå cale de dezvoltare
care consta în mobilizarea centralizatå, fårå precedent în condi¡ii de
pace, a resurselor umane ¿i materiale ale ¡årii, pentru refacerea
economiei distruså de råzboi ¿i de ocupa¡ia stråinå, iar dupå atingerea
acestui obiectiv, pentru transformarea României într-un stat indus-
trial-agrar, accentul dezvoltårii economice fiind pus pe industrializare.
Uria¿ul efort constructiv care a impus angrenarea ¿i utilizarea intenså
a muncii na¡ionale, cu sacrificii ¿i priva¡iuni din partea popula¡iei, a
schimbat radical, în câteva decenii, înfå¡i¿area economiei române¿ti.
Så ne gândim doar la câteva domenii care au schimbat radical con¡inutul
avu¡iei na¡ionale române¿ti: fabrici ¿i uzine moderne în locul atelierelor
manufacturiere råspândite mai ales prin ora¿e, agricultura mecanizatå,
de randament ridicat, în locul celei manuale ¿i parcelare, de subzisten¡å,
prelucrarea ¿i valorificarea mai eficientå a resurselor în locul deprecierii
lor.
O analizå fåcutå recent de profesorul universitar doctor Aurelian
Bondrea într-o lucrare a sa 13 eviden¡iazå atât calea pe care a mers
dezvoltarea economicå a României cât ¿i obiectivele propuse ¿i realizate.
12
Dan Neguleasa, Florina Popescu, Arhivele Na¡ionale, jude¡ul Gorj, Îndrumåtor
arhivistic, Târgu-Jiu, 1994, p. 18.
arhivistic
13
Aurelian Bondrea, Istoria Na¡iunii 2000. România încotro?
încotro?, vol. I, Editura Funda¡iei
România de mâine, Bucure¿ti, 2000, p. 65-97

- 27 -
Baza documentarå a constituit-o în primul rând anuarele statistice ale
României.
Analiza are în vedere câ¡iva indicatori sintetici dintre care cel mai
important este socotit venitul na¡ional
na¡ional. Pentru a ilustra, a luat în calcul
câteva ramuri de activitate. Pornind de la anul 1938 ca bazå, aratå cum
au evoluat aceste ramuri din 1950 pânå în 1989. Astfei industria în
1950 reprezentatå fa¡å de 1938, 164 la sutå, în 1970 - 2100, în 1980 -
5900 iar în 1989 - 6400. Construc¡iile, în 1950 reprezentau 238 la sutå,
în 1970 - 2400, în 1980 - 4300 iar în 1989 - 4200. Agricultura, 70 la sutå
în 1950, 114 în 1970, 176 în 1980 ¿i 170 în 1989. Transporturi ¿i
telecomunica¡ii: 81 la sutå în 1950, 784 în 1970, 2100 în 1980 ¿i 2800
în 1989. Circula¡ia mårfurilor: 95 la sutå în 1950, 123 în 1970, 644 în
1980, 900 în 1989.
Din aceste date se vede cå industria, construc¡iile, transporturile
¿i telecomunica¡iile au fost ramurile cu ritmurile cele mai ridicate în
vreme ce agricultura a cunoscut cea mai reduså dinamicå, datoritå ¿i
valorii produc¡iei agricole determinatå prin pre¡uri mai mici14.
De altfel în centrul planificårii centralizate a investi¡iilor ¿i produc¡iei
s-a stimulat dezvoltarea industrialå, obiectiv ce a concentrat cea mai
mare parte a fondurilor de acumulare din toate sectoarele.
Evolu¡ia poten¡ialului industrial (indicator de bazå în anii
1960-1989):
1960 1970 1980 1989
Numår de întreprinderi 1658 1731 1752 2102
Numår de salaria¡i 1241 1997 3198 3169

Industrializarea modificå substan¡ial geografia economicå a ¡årii:

în fiecare jude¡ au fost amplasate obiective economice, cu preponderen¡å,
o vreme, în jude¡ele deficitare, sub raportul dezvoltårii industriale. Între
acestea era ¿i jude¡ul Gorj.
Câteva exemplificåri de ramuri industriale care au cunoscut o
puternicå dezvoltare în Gorj15:
Cåile ferate
Re¡eaua de cåi ferate construitå în a doua jumåtate a secolului al
XIX-lea, stråbåtea Oltenia pe direc¡ia Piatra Olt - Craiova - Filia¿i -
Or¿ova - Timi¿oara ¿i Craiova - Filia¿i - Târgu-Jiu - Bumbe¿ti. Linia
feratå ce urma så lege Oltenia de Transilvania care era preconizatå tot
din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea nu se realizase.
Între 1 octombrie 1915 ¿i 1 aprilie 1916 s-a executat tronsonul

14
Ibid, p. 67
15
Despre avântul dezvoltårii industriale în Târgu-Jiu, mai ales dupå anul 1968, a se
vedea dr. ing. Emil Huidu în op. cit. p. 10-11

- 28 -
Târgu-Jiu - Bumbe¿ti Jiu (16 km).
Dupå primul råzboi mondial, atunci când Transilvania se unise cu
patria mamå, realizarea acestei legåturi era de actualitate ¿i de mare
importan¡å. Aceasta impunea înså mari eforturi financiare pentru ¡arå
ceea ce era greu de suportat. De aceea a trebuit så se facå pe segmente
¿i în etape.
Despre începerea ¿i mersul lucrårilor la linia feratå Bumbe¿ti -
Livezeni ¿tim ¿i din ziarul “Gorjanul”. Încå numårul 1 al ziarului16 din
1924, informa pe cititorii såi cå “Studiile au început acum doi ani ¿i
jumåtate, s-au terminat ¿i este posibil ca în luna martie så fie licita¡ii
pentru pår¡ile care urmeazå a fi date în lucrare”.
Dupå câte ¿tia ziarul, la jumåtatea lunii martie 1924 urma så se
construiascå peste Jiu 16 poduri ¿i 19 tuneluri. Cel mai lung tunel va
avea peste 900 de metri ¿i va fi la Murga (km 110); al doilea de 700
metri la pichetul de la km 104. Lungimea totalå a tunelelor e de 5 1/2
km.
Studiul s-a lucrat gra¡ie ståruin¡elor depuse de inginerul M. Tudoran
¿eful Diviziei ¿i a harnicilor såi colaboratori.
Un an mai târziu aflam, tot din “Gorjanul”17 cå se lucreazå cu nådejde
la linia feratå Bumbe¿ti - Livezeni.
Lucrarea se executa de Societatea Românå de Intreprinderi din
Bucure¿ti.
Articolul remarca faptul cå lucrårile sunt în func¡ie de fondurile pe
care statul le va pune la dispozi¡ie ¿i de seriozitatea antreprenorilor ¿i
î¿i exprima convingerea cå “aceastå linie feratå fiind cea mai importantå
din toate lucrårile aflate aståzi în construc¡ie credem cå ministerul
respectiv nu va precupe¡i ajutorul såu ci va da fonduri suficiente pentru
terminarea acestei lucråri”.
Dar execu¡ia n-a mers a¿a cum se a¿teptau beneficiarii. Probabil cå
au apårut greutå¡i în executarea lucrårilor ¿i insuficien¡a fondurilor,
pentru cå pânå în anul 1928 nu se mai spune nimic.
Abia în 1928, ziarul “Gorjanul” înscria în paginile sale un articol18
despre începerea lucrårilor. ªtia aceasta dintr-un buletin al Societå¡ii
Politehnice care publicase un memoriu asupra liniei ferate Bumbe¿ti -
Livezeni.
În acest memoriu19, M. Tudoran, inginerul ¿ef, ¿ef de direc¡ie în
Direc¡ia Generalå a Construc¡iilor de cåi ferate, fåcea o analizå ¿i
prezentare a politicii pentru completarea re¡elei de cåi ferate cerutå de
interesul statului întregit.
16
“Gorjanul”, anul I, nr. 1 din 15 martie 1924, p. 2
17
Ibid, anul II, nr. 62-63 din 22-30 septembrie 1925, p. 2
18
Ibid, anul V, nr. 32 din 1-7 august 1928, p. 3
19
Buletinul Societå¡ii Politehnice, anul XLII, nr. 7, iulie 1928

- 29 -
 Din acest memoriu rezultå cå planul ini¡ial era peste posibilitå¡ile
materiale de care dispunea statul, mai ales cå economia intrase în
crizå generalå ¿i a trebuit revåzut ¿i s-a renun¡at la o parte din ceea ce
s-a conceput anterior. A fost låsatå la o parte chiar ¿i linia feratå
Bucure¿ti - Ro¿iori - Caracal - Craiova începutå încå înainte de råzboi.
Între cele 5 linii ferate care au mai råmas în plan era ¿i Livezeni Bumbe¿ti
- Filia¿i, în fapt doar Bumbe¿ti - Livezeni pentru cå de la Bumbe¿ti,
Târgu-Jiu, Filia¿i era deja în func¡iune.
Lucrårile de studii au început în 1921 iar primele lucråri de
construc¡ii de-abia în 1924. Au fost luate în aten¡ie mai multe trasee
dar s-a ajuns la concluzia cå traseul cel mai avantajos era cel de pe
Valea Jiului. Studiul s-a fåcut între anii 1921-1923. Începerea ¿i
efectuarea lucrårilor a scos în eviden¡å ¿i neajunsuri în planul ante-
rior, fiind nevoie så se facå corecturile impuse de lucråri. În primul
rând a fost nevoie så se retraseze linia20, så se facå corecturile impuse
de lucråri, så se revadå nivelul terenului, viaductele, tunelele etc.
Au avut în vedere ¿i un plan întocmit de administra¡ia ungureascå
în timpul råzboiului ¿i s-a constatat cå acesta era eronat, probabil
întocmit in grabå, fårå o analizå temeinicå a situa¡iei ¿i a condi¡iilor
concrete din teren.
Analiza noilor elemente eviden¡iate de lucrårile începute, au pus în
eviden¡å noi elemente care trebuiau avute în vedere. În primul rând
linia urma så aibå 6 treceri peste Jiu ¿i una peste Sadul, 33 tunele în
lungime de 4751 metri. În fapt s-a constatat cå erau mai pu¡ine treceri
peste Jiu (5 treceri ¿i una peste Jiul transilvan ¿i 27 de tunele în lungime
de 5340 metri.
ªi lungimea traseului între Bumbe¿ti - Livezeni s-a dovedit inexactå
¿i anume 29,500 km ¿i nu 27 km cum era ini¡ial.
În baza acestor elemente s-a calculat mai exact ¿i costul liniei ferate
¿i anume circa un miliard de lei21. Pânå atunci sumele acordate, între
1921-1927, erau de 68 milioane lei22.
Una din problemele mari avute în vedere a fost aceea a instala¡iilor
hidro ¿i termoelectice în defileul Jiului. Autorii planului au avut în
vedere ca aceste lucråri, ce se efectuau, så nu stânjeneascå marile
instala¡ii hidroelectrice ce s-ar putea stabili în defileul Jiului pentru
producerea de for¡å fie prin electrificarea cåilor ferate, fie pentru
industrie. De asemenea, când s-a conceput construc¡ia ¿oselei de pe
defileu, lucrare ce a durat peste 30 de ani, nu s-au avut în vedere
elementele de viitor23.
20
Ibid, p. 520-524
21
Ibid, p. 557
22
Ibid, p. 559
23
Ibid, p. 561-562

- 30 -
 Amenajårile ce ar fi necesare pentru noile obiective, pe lângå
enormele costuri financiare ar impune o altå concep¡ie pentru noile
obiective, în memoriu eviden¡iindu-se acestea ¿i urmårile lor negative24.
Pe baza analizei fåcute se formula concluzia cå instala¡ii de centrale
mari hidroelectrice nu se vor putea face niciodatå în defileul Jiului, ci
alte solu¡ii trebuie gåsite pentru producerea for¡ei necesare pentru
electrificarea liniei.
Mai multe centrale mici, hidroelectrice, ajutate de o centralå termicå,
sunt compatibile cu a¿ezarea unei cåi ferate în defileu. Este deci cert cå
în defileu nu este posibil decât solu¡ia cu mai multe centrale mici,
succesive, pe afluen¡i sau pe Jiu combinate cu o centralå termicå
puternicå, la Livezeni unde s-ar arde tot cårbunele care nu meritå a fi
transportat în centre industriale depårtate, cum este praful de cårbune.
Era abordatå ¿i problema ce fel de centralå trebuie: termicå sau
hidroelectricå 25.
Cum este ¿i normal la un material de analizå ¿i propuneri, ¿i acest
material eviden¡ia ¿i importan¡a liniei ferate pentru economia na¡ionalå
¿i strategicå.
Se aprecia cå linia se poate executa ¿i da în folosin¡å (circula¡ie) în
cel mult 3 ani26.
Gândirea speciali¿tilor români, impuså de necesitå¡ile economiei
na¡ionale, a fost materializatå pe un plan. Era bunå, era corectå sau cu
lipsuri, important este cå oamenii au trecut la înfåptuirea ei chiar dacå
în continuare s-a impus refacerea ¿i completarea planului, revederea ¿i
completarea fondurilor, important era ca lucrarea så nu fie abandonatå.
A trecut peste un deceniu pânå când s-a trecut la realizarea primului
tronson Bumbe¿ti - Meri.
Am insistat mai mult asupra perioadei de început a studierii ¿i
punerii în practicå a lucrårilor pentru ca så se vadå ce ¿i cum gândeau
speciali¿tii atunci ¿i ce aveau în vedere.
Poate cå studierea ¿i restudierea începutului construc¡iei liniei ferate
de cåtre speciali¿tii din zilele noastre, la nivelul cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice,
a experien¡ei de aståzi ¿i a mijloacelor tehnice ¿i tehnologice ar putea
eviden¡ia unele deficien¡e ale gândirii de atunci, ar putea îndepårta
multele avalan¿e de stânci ¿i grohoti¿uri ce cad aståzi pe cåile de trans-
port.
Reluarea lucrårii dupå 1938 s-a fåcut în condi¡ii grele, atunci când
au început concentrårile de oameni pentru nevoile de apårare a ¡årii ¿i
a dirijårii de eforturi financiare cåtre înarmarea ¡årii ¿i pentru nevoile
24
Ibid, p. 562-564
25
Ibid, p. 564-567
26
Ibid, p. 570-573

- 31 -
råzboiului. Cu toate acestea, în noiembrie 1941 a fost inaugurat tronsonul
de cale feratå Bumbe¿ti-Jiu - Meri (8 km).
Dupå cel de-al doilea råzboi au fost reluate lucrårile, un rol impor-
tant pentru aceasta având munca voluntarå. Au participat 27.988 tineri
voluntari, constitui¡i în ªantierul Na¡ional de Muncå nr. 1 “Gheorghe
Gheorghiu-Dej”, dar ¿i militari.
Între 1 aprilie ¿i 22 octombrie 1948 a fost terminat tronsonul Meri -
Livezeni (23 km)27.
Ce au însemnat aceste lucråri aratå atât munca depuså cât ¿i
lucrårile de artå executate. Numai pentru tronsonul Bumbe¿ti - Livezeni,
cu o lungime de 31 km, s-au executat 2,3 milioane metri cubi terasament,
21 poduri ¿i 59 pode¡e, cu o lungime de 1166 metri, 27 viaducte de
aproximativ 1000 metri, 39 tunele de 788o metri, 2500 metri ziduri de
sprijin, 5 sta¡ii; costul lucrårilor fiind de 1-4 miliarde lei.
Prin volumul important de lucråri (poduri, pode¡e, viaducte, tuneluri
¿i ziduri de sprijin care ocupå 12,6 km, adicå 40 la sutå din lungimea
traseului), linia Bumbe¿ti - Livezeni constituie nu numai înlesnirea
transporturilor dinspre ¿i cåtre Transilvania, ci ¿i opere de artå, lucråri
la care s-a cåpåtat o bogatå experien¡å.
Multele bogå¡ii din subsolul Gorjului, mai ales cårbune ¿i ¡i¡ei ¿i
trecerea la exploatarea lor a impus trecerea la exploatarea lor a impus
trecerea la executarea unor noi trasee de cale feratå, cu toate dependin¡ele
lor, de la Târgu-Jiu la Rovinari, Turceni - Filia¿i.
Pe acest traseu urma så fie transportat cårbunele din bazinele
Gorjului, în primul rând cåtre termocentralele de la Turceni, I¿alni¡a ¿i
altele, iar dezvoltarea ulterioarå a bazinului minier Jil¡ (Drågote¿ti,
Måtåsari) a impus construirea ramurii Turceni - Drågote¿ti care, dupå
traversarea Jiului, urmeazå direc¡ia nord-vest, urcând u¿or de-a lungul
Jiului.
La lungimea de 112 km a cåii ferate Filia¿i - Rogojelu - Târgu-Jiu ¿i
cele douå ramuri ale sale, se adaugå al¡i 120 km de linii ferate industriale
ale unitå¡ilor miniere, termocentralelor ¿i întreprinderilor din zonele
deservite.
Ulterior construirii liniei men¡ionate au fost fåcute modernizåri ale
instala¡iilor de siguran¡å a circula¡iei. Între anii 1987 - 1994 pe unele
tronsoane ale cåii ferate Filia¿i - Rogojelu - Târgu-Jiu au fost executate
lucråri de dublare a liniei28.
Pe aceastå linie feratå circulå în mod normal tot felul de trenuri -
rapid, accelerat, personal ¿i trenuri de marfå ce transportå îndeosebi
cårbune.
27
Alexandru Doru ªerban, George Niculescu, Gheorghe Gârdu, Drumuri, hanuri, târguri
¿i bâlciuri din Gorj, Editura “Ager”, Târgu-Jiu, 2000, p. 32-34
28
Ibid, p. 36 - 37

- 32 -
 Exploatarea rezervelor de cårbune din subsolul jude¡ului Gorj, din
partea de nord-est a impus construirea unei noi linii ferate, de la
Târgu-Cårbune¿ti spre Vâlcea prin Båbeni. Pe aceastå linie trebuia så
se transporte cårbunele din bazinul Albeni - Alunul etc. Nu a apucat så
se construiascå decât Târgu-Cårbune¿ti - Albeni ¿i Seciuri - Ruget,
ambele în Gorj. Darea în exploatare s-a fåcut astfel: Cårbune¿ti - Albeni
(9 km) la 30 iunie 1983; Albeni - Câlnic (5 km) la 23 februarie 1987;
Câlnic - Seciuri (9 km) la 17 decembrie 1989. Mai departe, pânå la
Båbeni, mai la sud de Râmnicu Vâlcea, a råmas neterminatå în 1989 ¿i
a¿a este ¿i aståzi (în 2004).
În sfâr¿it, un alt tronson de cale feratå, de astå datå îngustå,
preconizat încå dupå primul råzboi, a fost cel de la Târgu-Jiu - Baia de
Aramå. În acest scop în anul 1928 s-a interesat Societatea Economicå
pentru construc¡ia drumului de fier pe traseul enun¡at. Dar construc¡ia
a început mai târziu (dupå 1944). Calea feratå îngustå, Târgu-Jiu -
Baia de Aramå a fost inauguratå în 1955. Astfel s-a înlesnit transportul
materialului lemnos din zona Baia de Aramå la I.F.E.T. Târgu-Jiu cu
ajutorul unei mici locomotive - Mocåni¡a - care a fost ¿i un mijloc de
transport pentru oamenii din zona pe unde trecea.
Acest tronson de cale feratå a fost dezafectat dupå 1995, demontat
¿i vândut la fier vechi29, organele locale dezinteresându-se de nevoile
oamenilor din zonå pentru cå au gåsit alte solu¡ii pentru transportul
lemnului.
Construirea ¿i darea în folosin¡å a noilor segmente de cale feratå a
impus ¿i construirea unei noi gåri în Târgu-Jiu, pe locul vechii clådiri,
a unui important edificiu al ora¿ului, o clådire unicå în felul ei, dar ¿i
extinderea liniilor ferate care så poatå gara garnituri de tren de marfå
dar ¿i de pasageri de mari lungimi. A dispårut micu¡a ¿i vechea garå
datå în folosin¡å în anul 1888 când s-a construit linia feratå Târgu-Jiu
- Filia¿i care timp de un secol a servit interesele Gorjului ¿i ale gorjenilor.
În anul 1985 s-a aprobat construirea unor obiective noi în sta¡ia
C.F.R. Târgu-Jiu ¿i anume: clådirea pentru garå, clådirea pentru
exploatarea tehnicå, pasaj subteran pentru accesul publicului în garå
¿i pe peroane, mecanizarea triajului30 etc. Lucrårile au început în a
doua jumåtate a anului 1985 ¿i în august 1989 deja s-a dat în folosin¡å
gara. Lângå gara nouå, în februarie 1989, s-a ridicat pe ro¿u clådirea
de exploatare tehnicå ce s-a dat în folosin¡å în februarie 1993. Pasajul
subteran nici acum nu s-a terminat fiind probabil abandonat. Se mai
våd doar ie¿irile în stradå peste care s-au a¿ezat plåci acoperitoare.
Pânå la sfâr¿itul anului 1989 au mai fost realizate un nou grup
29
Ibid, p. 37-38. Titu Pâni¿oarå, Municipiul Târgu-Jiu, Spicon Drim Edit, 2002, p.
207-208)
30
Titu Pâni¿oarå, op. cit., p. 208

- 33 -
sanitar ¿i centrala termicå pentru sta¡ia C.F.R. Târgu-Jiu. Lucrårile
s-au executat în principal de unitå¡i din Gorj, primåria ora¿ului fiind
cea care s-a implicat în primul rând în realizarea acestui important
edificiu al ora¿ului dar ¿i unele unitå¡i de la Craiova ¿i Bucure¿ti.
Re¡eaua de cale feratå - circa 400 km - construitå în Gorj în secolul
al XX-lea, pe lângå mårirea capacitå¡ii de transport a ¡årii, a pus în
valoare, prin exploatarea bogå¡iilor solului ¿i subsolului jude¡ului,
cantitå¡i mari din bogå¡iile ¡årii, a mobilizat dând de lucru la zeci de mii
de oameni, a contribuit la ridicarea Gorjului din punct de vedere eco-
nomic, social ¿i cultural, a adus noi ¿i însemnate venituri la bugetul de
stat.
Pe harta jude¡ului au apårut noi obiective industriale, care au atras
for¡å de muncå nu numai din Gorj ci ¿i din alte jude¡e ale ¡årii, au
apårut noi ora¿e - ºicleni, Motru, Rovinari, Târgu Cårbune¿ti, Novaci,
cu binefacerile ora¿ului pentru locuitorii lor.
Acum când o parte însemnatå a obiectivelor industriale din jude¡ul
Gorj ¿i-au redus activitatea ori au dispårut diminuând considerabil
poten¡ialul economic dar ¿i veniturile, se poate aprecia mai bine ce
binefacere a însemnat pentru Gorj, pentru ¡arå, marea ¿i intensa
dezvoltare a economiei jude¡ului în a doua jumåtate a secolului al XX-lea.
Electrificarea ¡årii
Un eveniment de mare importan¡å în evolu¡ia societå¡ii omene¿ti,
ce s-a plåmådit în secolul XVIII-XIX, a fost apari¡ia, producerea,
transportul ¿i folosirea electricitå¡ii. nenumåra¡i oameni de ¿tiin¡å,
savan¡i din diferite ¡åri, ¿i-au consacrat via¡a punerii în slujba
progresului, a omului, a acestei for¡e uria¿e inepuizabile - electricitatea
electricitatea.
În secolul al XX-lea omenirea a înregistrat victoria unei båtålii cu
natura pentru producerea, transmiterea ¿i folosirea electricitå¡ii în toate
domeniile economiei na¡ionale. Au apårut uzinele electrice, centralele
electrice, hidrocentralele electrice. Cu ajutorul acestora a început ¿i
s-a executat electrificarea ¡årii aceastå opera¡iune devenind, în a doua
jumåtate a secolului al XX-lea, politicå de stat, elaborându-se planul de
electrificare a ¡årii, în 1950. Obiectivele principale ale electrificårii ¡årii
erau: asigurarea alimentårii cu energie electricå a industriei existente
¿i a ramurilor noi ce se vor crea, valorificarea ra¡ionalå a resurselor
energetice ale ¡årii prin folosirea combustibililor inferiori ¿i economisirea
folosirii combustibililor superiori, påtrunderea electricitå¡ii la sate pentru
ridicarea nivelului tehnic ¿i cre¿terea productivitå¡ii muncii în
agriculturå, ridicarea nivelului cultural ¿i a bunåstårii popula¡iei prin
folosirea energiei electrice pentru nevoile casnice ¿i social culturale ale
popula¡iei.
Necesitatea energiei electrice a impus ca aceastå ramurå så se

- 34 -
dezvolte considerabil iar planul de electrificare så fie îndeplinit la timp
¿i în bune condi¡ii. În perioada 1950-1963 au intrat în func¡iune, în
întreaga ¡arå, peste 20 de centrale termice noi, au fost dezvoltate cele
existente.
Alåturi de centralele termice au apårut ¿i primele hidrocentrale,
cea mai mare fiind, pentru început, cea de la Bicaz, urmân apoi
construirea hidrocentralelor de pe Arge¿ ¿i de la Por¡ile de Fier ¿i apoi
altele.
Energia electricå nu era folositå numai ca for¡å motrice ci ¿i pentru
ob¡inerea cåldurii, pentru influen¡area nemijlocitå a cre¿terii
organismelor animale ¿i vegetale, constituind astfel un factor care a
contribuit ¿i la intensificarea dezvoltårii agriculturii, a nevoilor casnice
¿i social culturale.
Påtrunderea electricitå¡ii în sate prin electrificare treptatå a acestora,
a fåcut posibilå ¿i intrarea în cåminele culturale, în casele de culturå, a
aparatelor de cinematograf, a radiourilor ¿i, mai târziu, a televizoarelor,
a u¿urat mult dezvoltarea bibliotecilor unde se puteau citi de cåtre
iubitori, cår¡i ¿i ziare. În unele cartiere ¿i prin sate au apårut sta¡iile de
amplificare, cu difuzoare prin casele oamenilor.
Au apårut fabrici care construiau aparate de radio ¿i, mai târziu,
televizoare. Acestea însemnau, în acela¿i timp ¿i u¿urarea påtrunderii
culturii în rândul oamenilor. Erau acestea binefaceri ale progresului,
ale ¿tiin¡ei, ale min¡ii ¿i muncii omene¿ti. Aståzi este o banalitate så se
vorbeascå de ele dar atunci însemna mare lucru electrificarea unui sat,
introducerea curentului electric în casele oamenilor.
Pentru producerea, transportarea ¿i folosirea curentului electric
trebuiau multe interven¡ii ale omului, mul¡i bani investi¡i, timp de
realizare.
Construc¡iile hidrotehnice în Gorj
O altå categorie de lucråri ce au început så se facå în jude¡ul Gorj a
fost cea a construc¡iilor hidrotehnice. Era o nouå ramurå de activitate
care cerea ¿i crea o nouå categorie de meseria¿i speciali¿ti ¿i anume
constructorii hidrotehnicieni. Începutul activitå¡ii hidroconstruc¡iilor
în jude¡ul Gorj este cunoscutå odatå cu deschiderea în 1972 a ¿antierului
Cerna din cadrul complexului hidrotehnic Cerna-Motru-Tismana.
Obiectivele ce urmau så fie realizate avea ca scop producerea de energie
electricå ¿i asigurarea apei pentru consumatorii din bazinul Jiului
Mijlociu (centralele termoelectrice I¿alni¡a, Rovinari ¿i Turceni,
Combinatul chimic I¿alni¡a, industria din Filia¿i, Craiova ¿i Podari), a
apei potabile ¿i a apei pentru irigarea a circa 30.000 hectare.
Lucrårile de amenajare hidroenergeticå au impus transferarea unor
debite din bazinele hidrografice ale râurilor Cerna, Motru, Bistri¡a în

- 35 -
bazinul hidrografic al râului Tismana31.
De¿i în plan general acest mare obiectiv a avut ¿i are mare
însemnåtate pentru via¡a economicå a jude¡ului, transferarea debitului
de apå din râurile aråtate a dus la dispari¡ia morilor de apå, a pivelor,
dar ¿i la scåderea fertilitå¡ii solului de pe luncile acestor ape.
Re¡eaua de lucråri concepute ¿i executate este o adevåratå operå:
baraje, deriva¡ii, centrale, noduri de presiune, galerii de fugå, aduc¡iuni,
regularizarea râului Tismana pe lungime de 16,8 km, regularizarea unor
râuri de munte; unele din acestea nu se våd, ele îndeplinindu-¿i rolul în
subteran. Dar ele au fost mai întâi concepute pe plan¿etå ¿i apoi
executate în teren. De peste 30 de ani î¿i îndeplinesc rolul ¿i func¡iile
pentru care au fost concepute, mul¡i din cei ce le-au edificat au trecut
în nefiin¡å ori au fost da¡i uitårii.
Acest gen de lucråri a continuat, lent dar a continuat, cu amenajarea
hidroenergeticå cu folosin¡e multiple a râului Jiu de la
Sadu-Turcine¿ti-Vådeni pânå la Târgu-Jiu, lucråri începute în anul 1988.
Atunci când va fi gata aceastå mare lucrare cu cele 41 de centrale
hidroelectrice care au fost proiectate pe râul Jiu ( de la izvoare pânå la
vårsarea în Dunåre)32, pe lângå cantitatea mare de energie electricå ce
o vor furniza prin multiplele amenajåri ¿i construc¡ii vor îmbogå¡i zestrea
urbanisticå ¿i edilitarå a jude¡ului.
Combinatul de lian¡i ¿i asbociment
Pe lângå re¡eaua de cåi ferate construitå în Gorj pentru nevoile
transportului, amenajårile hidrografice menite så asigure energie
electricå dar ¿i apå, au fost gândite ¿i construite multe obiective
industriale. Dintre acestea face parte ¿i Combinatul de lian¡i ¿i
asbociment de la Bârse¿ti prin care se puneau în valoare rezervele de
materii prime calcaro-argiloase existente în imediata apropiere a
ora¿ului. S-a construit între anii 1960-1965 ¿i a dat nu numai Gorjului
ci ¿i altor jude¡e cimentul atât de necesar construc¡iilor ce se ridicau în
acele timpuri33.
Pentru cå a avut o mare însemnåtate în întreaga activitate de
construc¡ii din Oltenia, vom insera aici câteva elemente mai importante
din istoricul ¿i activitatea acestui combinat care peste trei decenii a dat
¡årii milioane de tone de ciment ¿i alte produse ¿i mai ales cå acum prin
privatizare este pe cale så disparå.
În 1960 s-a aprobat amplasarea unei fabrici de ciment în comuna
Bârse¿ti, iar în 1961, prin H.C.M. nr. 1831 din 17 decembrie 1960 s-a
hotårât construirea fabricii, sub îndrumarea ¿i controlul
Departamentului construc¡iilor ¿i materialelor de construc¡ie. În anul
31
Ibid, p. 91-92)
32
Ibid, p. 94-96)
33
Jude¡ele Patriei. Gorj, Monografie, Editura Sport-Turism, Bucure¿ti 1980, p. 104-108)

- 36 -
1965 au intrat în func¡iune trei linii de ciment ¿i patru cuptoare de var
de la fabrica de ciment Bârse¿ti. În anul 1969 fabrica de ciment ¿i var
Bârse¿ti a devenit Combinatul de materiale de construc¡ii Târgu-Jiu,
iar dupå 1973 s-a numit Combinatul pentru lian¡i ¿i asbociment
Târgu-Jiu. În anul 1969 a intrat în func¡iune fabrica de cåråmizi iar în
anul 1970 fabrica de ¡igle. În anul 1979-1980 avea în func¡iune
numeroase capacitå¡i:
- sec¡ia de produc¡ie de asbociment cu nouå linii tehnologice cu o
capacitate anualå de produc¡ie de 2.700.000 tone;
- sec¡ia de produse de asbociment cu douå linii de tuburi cu o ca-
pacitate anualå de 3.000 km tuburi asbociment echivalent, douå linii
de plåci ondulate de asbociment de 4.650.000 m.p. ¿i o linie de panouri
termoizolante cu o capacitate de 400.000 m.p.;
- sec¡ia de produse ceramice cu o linie de cåråmizi eficiente, cu o
capacitate de 30 milioane de bucå¡i;
- atelierul de fabricare a varului cu ¿ase cuptoare verticale, cu o
capacitate de 210.000 tone;
- atelierul de confec¡ii metalice ¿i piese de schimb pentru consumul
propriu, cu o capacitate anualå de circa 15 milioane lei.
Pentru fabricarea cimentului, varului ¿i produselor ceramice,
aprovizionarea cu materii prime se fåcea din carierele proprii: cariera
de calcar Suseni, situatå la o distan¡å de 16 km nord-est fa¡å de combinat
¿i cariera de argilå în imediata apropiere a combinatului.
Pentru produse de asbociment se folosea fibra de asbest din import
(U.R.S.S., Canada) în propor¡ie de 14 la sutå ¿i ciment de 86 la sutå
(ciment superior, cu o måcinare finå, special fabricat).
Din profilele sale fåcea parte ¿i ¡igla care înså s-a dovedit a nu fi de
cea mai bunå calitate.
Era unul din combinatele importante ale jude¡ului Gorj dar ¿i din
¡arå asigurând 20 la sutå din produc¡ia de ciment a ¡årii. Peste 30 la
sutå din cantitatea de ciment era destinatå exportului, combinatul având
ca parteneri externi: R.F.S. Iugoslavia, Bulgaria, Iran, ¡årile arabe etc.
De la înfiin¡are ¿i pânå în anul 1990 Combinatul de lian¡i ¿i
asbociment a produs ¿i livrat clien¡ilor såi interni ¿i externi peste 51
milioane tone ciment de diferite soiuri34. Cimenturile realizate aici sunt
de cea mai bunå calitate; argumentul cel mai convingåtor în aceastå
privin¡å constituindu-l calitatea ¿i tråinicia centralelor electrice de pe
Dunåre, Olt, Siret ¿i Cerna-Jiu, ale construc¡iilor civile din Bucure¿ti,
Craiova, Pite¿ti, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, precum ¿i
din Târgu-Jiu ¿i Gorj.
Aståzi acest important obiectiv industrial este pe cale de a dispare.

34
Ibid, p. 49

- 37 -
Cumpåråtorul stråin, în proprietatea cåruia a intrat, este mai degrabå
interesat så disparå combinatul decât så producå.
Exploatarea ¿i prelucrarea lemnului
În cadrul acestei industrii, începând din 1959, s-au pus bazele
primului complex industrial al ora¿ului Târgu-Jiu, ceea ce se va numi
mai târziu, Combinatul de prelucrarea lemnului C.P.L. 35 , azi S.C.
ROSTRAMO S.A., pentru a valorifica superior “aurul verde” din care
Gorjul are mari rezerve, în pådurile din mun¡ii såi.
Primele fabrici au început så producå în anul 1959, iar în anul
1965 toate cele cinci fabrici au atins parametrii proiecta¡i.
Pe lângå produc¡ia pe care a dat-o ¡årii, lucråtorii acestui combinat,
existen¡a ¿i func¡ionarea lui a fåcut posibilå construirea unei re¡ele de
¿osele forestiere care ¿erpuiesc pânå în inima mun¡ilor unde se
transportå bu¿tenii de fag ¿i de brad, ¿i o re¡ea de cale feratå forestierå
pe traseul Târgu-Jiu - Suseni - ªu¿i¡a Seacå - Boro¿teni - Tismana -
Apa Neagrå. Påcat cå s-a dezafectat.
Extragerea ¿i prepararea cårbunelui
Una din bogå¡iile principale ale subsolului Gorjului este cårbunele
- lignitul mai ales în zona Rovinari. De aici a început extragerea
temporarå, pânå înainte de al doilea råzboi mondial. În 1929 exploatarea
¿i-a închis por¡ile. Dupå råzboi, înså în mod organizat, pe scarå
industrialå, a început extragerea, prepararea ¿i livrarea lignitului cåtre
principalii beneficiari: unitå¡ile RENEL (Termocentralele de la I¿alni¡a,
Rovinari ¿i Turceni), alte unitå¡i industriale ¿i gospodåriile popula¡iei.
Prin cele douå mari bazine carbonifere ale sale, Rovinari ¿i Motru, jude¡ul
Gorj de¡ine primul loc pe ¡arå în produc¡ia de lignit. S-a apreciat înså
cå rezervele de lignit, de 2,2 miliarde de tone, ce se aflå pe teritoriul
jude¡elor Gorj, Vâlcea, Mehedin¡i constituie o mare bogå¡ie pentru
producerea energiei electrice ¿i termice prin arderea în instala¡iile
industriale dar ¿i pentru gospodåriile popula¡iei.
În anul 1949 pe baza hotårârii organelor centrale de stat cu privire
la valorificarea resurselor locale ¿i dezvoltarea industriei locale, comitetul
provizoriu, organul local al administra¡iei locale a jude¡ului Gorj, a
analizat modalitå¡ile de punere în aplicare a acestei hotårâri în cadrul
jude¡ului ¿i a trecut la aplicarea ei. La 22 martie 1950 au început la
Rovinari primele lucråri de exploatare a lignitului, în cadrul Intreprinderii
Miniere Rovinari, în ziua de 27 martie extrågându-se primele tone.
În 1955 a început un nou capitol în industria minei Rovinari - perioda
de construc¡ie ¿i dezvoltare a unui nou centru de interes republican.
În perioada care a urmat au intervenit multe schimbåri în exploatarea
minierå pânå în 1981 când datoritå cre¿terii numårului de unitå¡i ¿i a

35
Ibid, p. 48

- 38 -
complexitå¡ii problemelor au fost înfiin¡ate douå combinate miniere care
au func¡ionat pânå în anul 1991 ¿i anume:
- Combinatul minier Rovinari, cu sediul în Rovinari
- Combinatul minier Motru, cu sediul în ora¿ul Motru
Datå fiind importan¡a cårbunelui pentru economia na¡ionalå
unitå¡ile miniere au fost dotate cu utilaje ¿i ma¿ini de mare tehnicitate,
complexitate ¿i capacitate.
Ca rezultat al preocupårilor organelor de stat (înainte de 1989 erau
uneori ¿i câte 4-5 mini¿tri în Gorj), a muncii perseverente a muncitorilor,
tehnicienilor ¿i inginerilor ¿i a ma¿inilor ¿i utilajelor cu care au fost
dotate minele, produc¡ia a sporit mereu ajungând ca din 1950 - când a
început exploatarea industrialå a lignitului, pânå la finele anului 1995,
så fie extrase de cåtre unitå¡ile din subordinea Regiei Lignitului Oltenia,
Târgu-Jiu, peste 565 milioane tone lignit.
În Gorj se mai extrage, în cantitå¡i mici ¿i cårbune superior, grafit,
de la Baia de Fier ¿i antracit, de la Schela.
Pentru întreprinderea minierå mai lucreazå unele profile ¿i
Întreprinderea de articole din cauciuc ¿i cauciuc regenerat, cum sunt
benzile de transport pentru exploatårile miniere din bazinele Rovinari,
Motru ¿i Valea Jiului.
T i¡eiul în subsolul jude¡ului Gorj
În afarå de cårbune ¿i lemn ca materie primå Gorjul a dispus ¿i de
resurse de petrol. Prima tentativå de a exploata ¡i¡eiul la Bâlteni, dateazå
din anul 1883. Mai multe încercåri de a exploata ¡i¡eiul s-au fåcut în
anii urmåtori în mai multe localitå¡i dar fårå rezultate semnificative. În
anii 1935-1940 fostele întreprinderi petroliere au fåcut recunoa¿tere
geologicå, completatå cu prospec¡iuni geofizice efectuate de Societatea
“Astra Românå”, Societatea Creditului Minier, Societatea
Româno-Americanå ¿i Institutul Geologic al României ¿i sintetizate într-o
hartå (în perioada 1947-1948) ¿i de cåtre Comitetul Geologic în 1952 ¿i
apoi de cåtre unitå¡i specializate din cadrul Ministerului Petrolului,
respectiv Ministerul Minelor, Petrolului ¿i Geologiei.
Forajul de cercetare adâncå a început în anul 1948 cu sondele de la
Bâlteni. Primul zåcåmânt industrial de ¡i¡ei s-a descoperit la Bâlteni în
anul 1952, iar în 1953 zåcåmântul de la ºicleni - cel mai mare din
Oltenia. Ambele zåcåminte au atins produc¡ia maximå în anul 1957 -
circa 9.000 tone/zi ¡i¡ei36.
În anul 1959-1960 au intrat în exploatare zåcåmintele de la
Târgu-Jiu, Coliba¿i, Alun ¿i Bustuchin. De-a lungul timpului s-au
descoperit zåcåminte ¿i în alte localitå¡i.
Unitatea ce a exploatat ¡i¡eiul a avut diverse denumiri ¿i a apar¡inut,

36
Titu Pâni¿oarå, op. cit. p. 61-63

- 39 -
pe rând, de mai multe structuri.
Schela petrolierå de la ºicleni are în exploatare structurile de la
ºicleni, Bâlteni, Coliba¿i, Bustuchin, Col¡e¿ti, Totea, Vladimir, Socu,
Alunu, Târgu-Jiu ¿i Vlåduleni.
Schela petrolierå Turburea exploateazå zåcåmintele de gaze de la
Bulbuceni ¿i instala¡ia de deetanizare de la Turburea.
În unitå¡ile apar¡inåtoare de Sucursala Târgu-Jiu a S.N.P. Petrom
S.A. se realizeazå circa 35 la sutå din produc¡ia de gaze ¿i 7-8 la sutå
din produc¡ia de ¡i¡ei a ¡årii.
Aceastå ramurå a industriei de foraj ¿i extrac¡ie a petrolului a dat
na¿tere la o categorie de salaria¡i - petroli¿ti - care alåturi de alte categorii
de muncitori din Gorj au format un puternic deta¿ament de muncitori.
Dezvoltarea ¿i cre¿terea capacitå¡ilor de extrac¡ie a cårbunelui a
impus apari¡ia ¿i a altor organe complementare între care liniile de cale
feratå, ¿oselele etc. Între acestea a fost ¿i Intreprinderea de utilaj minier
Tâu-Jiu37. Prin decretul nr. 187 din 13 mai 1978 ¿i decretul nr. 163 din
20 mai 1980 s-a hotårât înfiin¡area unei întreprinderi de utilaj minier.
Obiectul întreprinderii este fabricarea de utilaj ¿i piese de schimb pentru
industria minierå. Capacitatea de produc¡ie peoiectatå este de 14.500
tone utilaj minier ¿i 500 tone piese de schimb pe an. Cu ajutorul
fondurilor investite ¿i al inteligen¡ei cadrelor de conducere, întreprinderea
dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitårile de utilaj
minier ¿i piese de schimb.
În afarå de întreprinderile ¿i construc¡iile din domeniul
transporturilor (cåi ferate), minier, a ¡i¡eiului, a lemnului, construc¡ii
hidrotehnice, în jude¡ul Gorj ¿i îndeosebi în Târgu-Jiu au luat fiin¡å
multe obiective industriale ale cåror produse se bazau pe folosirea
materiilor prime din jude¡ ¿i erau folosite în primul rând pentru nevoile
industriei în Gorj. Între acestea mai amintim:
Întreprinderea de ma¿ini unelte pentru presare ¿i forjare (IMUPF)
din Târgu-Jiu, actualmente S.C. “MIRFO” S.A. înfiin¡atå prin H.C.M.
nr. 495/197538. Construc¡ia a început înså în 1976. În 1980, la 30
decembrie, unitatea a atins capacitatea prevåzutå prin proiect. Era
socotitå o realizare de seamå a industriei române¿ti. Era destinatå
satisfacerii cerin¡elor na¡ionale de ma¿ini unelte pentru prelucrarea
metalelor prin deformare plasticå, pentru prelucrarea maselor plastice
¿i a cauciucului.
Întreprinderea de materiale de construc¡ii S.C. “MACROFIL” S.A.
Târgu-Jiu
A fost înfiin¡atå în anul 1980 având în componen¡å:

37
Ibid, p. 51-52
38
“Monitorul oficial” nr. 49 din 28 mai 1975

- 40 -
 - o sec¡ie de produse ceramice (blocuri de zidårie ¿i ¡igle preluatå de
la C.L.P. Târgu-Jiu);
- o sec¡ie de prefabricate din beton armat (panouri mari pentru
blocurile de locuin¡e ¿i diverse alte elemente prefabricate);
- o sec¡ie pentru producerea materialelor de construc¡ii, preluatå
de la IEJAMC (Intreprinderea de exploatare ¿i industrializare a
agregatelor minerale pentru construc¡ii) Drågå¿ani, cu subunitå¡ile:
Fabrica de cåråmidå Bâlteni, Fabrica de cåråmidå Târgu- Cårbune¿ti,
Cariera pentru produse din granit Meri, Balastierele de la Runcu,
Târgu-Cårbune¿ti, Bårbåte¿ti ¿i ºân¡åreni.
În anul 1985 a fost puså în func¡iune o nouå capacitate - sec¡ia
pentru producerea tuburilor din beton precomprimat necesar lucrårilor
de iriga¡ii ¿i alimentare cu apå. În perioada 1980-1990 ponderea în
produc¡ia unitå¡ii au reprezentat-o produsele ceramice ¿i panourile mari
prefabricate pentru construc¡ia de locuin¡e.
În anul 1990 Intreprinderea de materiale de construc¡ii a devenit
Societatea comercialå “MACROFIL” S.A.
Fabrica “Unirea” - S.C. “UNIREA” S.A. Târgu-Jiu face parte din
primele fabrici construite dupå primul råzboi mondial, în 1927, sub
numele de Fabrica de cåråmidå refractarå, iar dupå 1948, Fabrica
“Unirea”, actuala S.C. “UNIREA” S.A. Târgu-Jiu este una din unitå¡ile
de bazå în peisajul economic al Gorjului. Fabrica a fost mereu lårgitå
cu noi compartimente ¿i profile. Tot în aceastå fabricå se produc o serie
de materiale de construc¡ii cum ar fi: cåråmidå, ¡iglå, teracotå, ceramicå
¿i var.
Acestea au fost numai câteva din obiectivele industriale ale jude¡ului
Gorj apårute dupå cel de-al doilea råzboi mondial. La finele anului 1989
numai în Târgu-Jiu existau 22 întreprinderi din care 18 de importan¡å
republicanå, iar produc¡ia industrialå realizatå anual depå¿ea 7 miliarde
lei. Multe din produsele realizate de întreprinderile municipiului (articole
tehnice din cauciuc, sticlårie menaj, mobilå, ma¿ini unelte, ciment,
confec¡ii textile, covoare, fructe, carne etc.) erau exportate în peste 30
de ¡åri ale lumii.
Fårå a prezenta pe larg aceste întreprinderi, vom aminti câteva din
ele:
Intreprinderea de confec¡ii (APACA), aståzi S.C. CONFECºIA S.A.
Târgu-Jiu, înfiin¡atå în anul 1940 prin transferarea unui atelier de profil
evacuat din Cluj. În 1949, prin decizia nr. 419 a Ministerului Industriei,
atelierul de confec¡ii al statului, din Târgu-Jiu a devenit întreprindere
de stat autonomå sub denumirea de Fabrica de confec¡ii “Tudor
Vladimirescu” Târgu-jiu având ca obiect producerea de confec¡ii civile,
militare ¿i de lenjerie.

- 41 -
 Din 21 septembrie 1963 denumirea unitå¡ii este Fabrica de confec¡ii
Târgu-Jiu iar din 1974 de Intreprinderea de confec¡ii Târgu-Jiu.
ªi-a început activitatea într-un spa¡iu mic, cu un numår de ma¿ini
¿i muncitori redus. Ulterior s-a extins cu noi spa¡ii, ¿i-a diversificat
produsele, ¿i-a înzestrat spa¡iile cu noi ma¿ini ¿i unelte încât aståzi
este o mare întreprindere textilå.
Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc ¿i cauciuc regenerat
(LATCCR) - S.C. “ARTEGO” S.A. Târgu Jiu. Este o întreprindere ce face
parte din industria chimicå. A luat fiin¡å în anul 1973 intrând în
func¡iune în 1975-1976 cu unele profile. Între 1978-1987 s-au pus,
e¿alonat, în func¡iune noi capacitå¡i. Este unicul producåtor din ¡arå
de benzi de transport recondi¡ionate, plåci tehnice electroizolante, plåci
tehnice antistatice ¿i rezistente la produse petroliere, plåci tehnice
antistatice ¿i rezistente la flåcåri.
Intreprinderea de sticlårie menaj - S.C. “STARGLASS” S.A. Târgu-Jiu.
Este unica întreprindere de sticlårie din Gorj ¿i din Oltenia. Înfiin¡atå
în 1975, când s-a pus în func¡iune o fabricå având capacitatea de 1.200
tone/an produse de sticlårie menaj. Ulterior capacitatea a crescut cu
287 tone/an sticlårie menaj din cristal.
Baza tubularå - A.G.A.P. (Agen¡ia Gorj Ateliere Petrol) Târgu-Jiu.
Ca unitate de sine ståtåtoare, baza a luat fiin¡å la data de 1 ianuarie
1957 pe scheletul atelierelor apar¡inând unitå¡ilor de profil din Gorj,
prima sa denumire fiind J.A.T.B. (Intreprinderea de ateliere ¿i bazå
tubularå), subordonatå Trustului de foraj Târgu-Jiu. Obiectul de
activitate al acestei unitå¡i a fost confec¡ionarea ¿i repararea utilajului
petrolier ¿i recondi¡ionarea materialului tubular.
Numai într-un sfert de veac, Gorjul ¿i mai ales Târgu-Jiul a fost
împânzit de uzine, fabrici, ¿antiere etc. În afarå de cele de mai sus
trebuie så mai aråtåm: Intreprinderea de articole tehnice din cauciuc ¿i
cauciuc regenerat (S.C. ARTEGO S.A.), Intreprinderea de sticlårie menaj
(S.C. STARGLASS S.A.), Intreprinderea de nutre¡uri combinate (S.C.
COMB Gorj S.A.), Intreprinderea de utilaj minier (S.C. GRIMEX S.A. ¿i
S.C. AMORIM S.A.), Intreprinderea de transporturi auto, Intreprinderea
forestierå de exploatare ¿i transport (S.C. ROBUR S.A.), Intreprinderea
de industrie micå (S.C. ILGO S.A.), Baza de aprovizionare tehnico
materialå pentru agriculturå, Fabrica de bere (S.C. BERGO S.A.).
S-a construit o nouå moarå de måcinat la Intreprinderea de morårit
¿i panifica¡ie (S.C. VEL PITAR S.A.).
Alte obiective importante: Avicola S.C. AVI INSTANT S.R.L.)
Intreprinderea de recuperare a materialelor refolosibile (S.C. REMAT
S.A.).
Au fost modernizate ¿i dezvoltate multe alte obiective industriale,

- 42 -
nu numai în Târgu-Jiu, ci ¿i în alte localitå¡i din jude¡.
Concomitent cu aceste obiective industriale s-au construit clådiri
necesare pentru locuin¡e, sedii administrative, pentru învå¡åmânt,
culturå, sånåtate, sport39 ¿i altele.
Activitatea remarcabilå de construire ¿i func¡ionare a atâtor obiective
industriale în jude¡ul Gorj a fost rezultatul investi¡iilor. În perioada
1950-1989 jude¡ului Gorj i-au fost alocate din bugetul statului fonduri
pentru investi¡ii în valoare de peste 141 miliarde lei40.
Punerea în func¡iune a atâtor unitå¡i de produc¡ie a fåcut ca numårul
popula¡iei ce lucra în acestea ¿i mai ales în Târgu-Jiu, Rovinari, Motru,
så creascå considerabil. Pentru ace¿tia au fost date în folosin¡å o serie
de obiective social-culturale ¿i numeroase locuin¡e. În a doua jumåtate
a secolului al XX-lea ¿i îndeosebi dupå anul 1968 s-au construit un
mare numår de grådini¡e, ¿coli, såli de sport, laboratoare ¿i ateliere,
internate ¿i cantine ¿colåre¿ti muncitore¿ti, cre¿e, dispensare, complexul
spitalicesc, obiective din domeniul culturii, sportului ¿i turismului, al
transportului ¿i telecomunica¡iilor, al comer¡ului ¿i coopera¡iei
me¿te¿ugåre¿ti, al alimentårii cu energie electricå ¿i gaze etc.
Toate acestea - obiective industriale, obiective social-culturale,
numeroasele locuin¡e, au fost populate cu oameni, au fost puse în
func¡iune de zecile de mii de muncitori. Aici ¿i-au câ¿tigat existen¡a
mai mult de jumåtate din popula¡ia jude¡ului. Ele încå se våd ¿i aståzi,
nu sunt inventate ¿i înscrise în cår¡i, nu sunt “mormane de fiare” cum
le-a numit un prim-ministru al ¡årii dupå 1990 care n-a fost în stare
måcar o întreprindere så construiascå ¿i nici måcar så apere, între¡inå
¿i så dezvolte pe cele existente.
Toate acestea ¿i în primul rând obiectivele industriale aveau un
scop. Marile eforturi ce se fåceau în toate domeniile de activitate trebuiau
så ducå la realizarea unui obiectiv stabilit de conducerea statului ¿i
anume ca fiecare jude¡ så realizeze anual o produc¡ie industrialå de cel
pu¡in 10 miliarde lei. Conducerea jude¡ului stabilise ca pentru Gorj så
se producå, în anul 1980, la finalul cincinalului, o produc¡ie industrialå
de 17 miliarde lei, de 2,8 ori mai mult decât volumul produc¡iei industriale
a anului 1975.
Trebuia så se ajungå ca produc¡ia industrialå a jude¡ului din anul
1950 så se realizeze în 1980, în numai 4 zile. În cincinalul 1976-1980
economia jude¡ului Gorj urma så beneficieze de investi¡ii din fondul
centralizat al statului în valoare de peste 34 miliarde lei, depå¿ind cu
mult fondurile investite în sfertul de veac 1950-1975.
Pre¿edintele Consiliului Jude¡ean ¡inea så precizeze cå ponderea
39
Dr. ing. Emil Huidu, Etape în dezvoltarea economicå a ora¿ului Târgu-Jiu, în
“Måiastra”, anul II, nr. 3 (7) 2006, p. 10-11.
40
Titu Pâni¿oarå, op. cit., p. 72-73

- 43 -
investi¡iilor va fi orientatå, cu precådere, pentru dezvoltarea bazinului
carbonifer Motru, Rovinari, Jil¡, Albeni care î¿i vor extinde activitatea
¿i în localitå¡ile Cåtunele, Slivile¿ti, Måtåsari, Negomir, Dragote¿ti,
Urdari, Bâlteni ¿i altele. Se vor pune în func¡ie 9 grupuri de câte 330
MW la cele douå termocentrale - Rovinari ¿i Turceni, precum ¿i 3
hidrocentrale în sistemul hidrotehnic ¿i energetic Cerna-Motru-Tismana.
O însemnatå parte din aceste fonduri va fi destinatå marilor obiective
industriale. Intreprinderea de utilaj minier, Combinatul de articole
tehnice din cauciuc, Intreprinderea de ma¿ini unelte pentru
forjare-presare, fabricile de tricotaje tip lânå, de bere, de pâine, de mobilå,
Intreprinderea de accesorii din mase plastice ¿i altele.
Ca urmare a dårii în func¡iune a marilor obiective industriale ¿i a
extinderii capacitå¡ilor la cele existente, numårul de cadre calificate a
sporit cu peste 33.000 de persoane. În 1980 numårul angaja¡ilor va fi de
305 la mia de locuitori, indicator superior celui preconizat la nivel
na¡ional 41.
Dacå acestea erau prevederi la începutul celui de-al nouålea deceniu,
organele jude¡ene, colectivele de oameni ai muncii erau siguri cå ele
sunt prevederi reale ¿i cå vor fi îndeplinite. ªi într-adevår, la începutul
anului 1989 se fåcea bilan¡ul realizårilor42. În ¿edin¡a cu activul de
partid din februarie 1989 se prezenta situa¡ia la acea datå, aråtându-se:
“Gorjul de aståzi realizeazå o produc¡ie anualå de aproape 24 miliarde
fa¡å de 2 miliarde lei în 1965; dispune de fonduri fixe de peste 100
miliarde lei fa¡å de 8,5 miliarde, punând la dispozi¡ia economiei na¡ionale
aproape 2/3 din produc¡ia de cårbune, peste 33 la sutå la energia
electricå pe bazå de cårbune ¿i aproape 10 la sutå la ¡i¡ei”.
Se sublinia cu aceastå ocazie cå anul anterior (1988) jude¡ul Gorj a
înregistrat cel mai înalt ritm de cre¿tere, respectiv 17,6 la sutå, supe-
rior mediei pe ¡arå.
În linii mari acesta era poten¡ialul industrial al Gorjului cu care se
pregåtea så încheie secolul XX. Era de mare importan¡å în poten¡ialul
general al României ¿i dovedea cå genera¡ia celei de a doua jumåtå¡i a
secolului al XX-lea î¿i fåcuse datoria fa¡å de societate, låsând urmåtoarei
genera¡ii o situa¡ie deosebit de bunå.
Aceste mari înfåptuiri în poten¡ialul economic al Gorjului, a schimbat
situa¡ia acestuia transformându-l din Gorjul istoric ¿i pitoresc
pitoresc, cåruia
Alexandru ªtefulescu i-a închinat pagini memorabile, în Gorjul indus-
trial ¿i agricol, întregind astfel minunatul tablou al jude¡ului, cu care
gorjenii (¿i nu numai) secolului al XX-lea se mândresc.
Dar, din påcate, în ultimul deceniu al secolului s-au produs multe
41
Ibidem, p. 3
42
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Comitetul jude¡ean P.C.R. Gorj,
dosar nr. 2/1989

- 44 -
transformåri cu urmåri grave pentru economie. Cu mici excep¡ii, întreaga
industrie, ¿i nu numai industria, a fost supuså unor procese de
restructurare, reorganizare ¿i de faliment, procese care au însemnat
reduceri importante de activitå¡i, disponibilizåri masive de personal,
declinul unor sectoare importante în economia jude¡ului ¿i mai ales în
industria mineritului, în industria construc¡iilor de ma¿ini ¿i construc¡ii
montaj ¿i de deservire generalå. Au dispårut deja unele obiective
industriale, altele fiind în curs de dispari¡ie, ele råmânând doar în arhive
¿i în amintirea genera¡iei actuale. Prin dispari¡ia acestora a fost afectatå
puternic ¿i activitatea unor unitå¡i colaboratoare din industrie ¿i de
deservire generalå care au fost obligate, la rândul lor, så-¿i reducå
activitatea, så intre în reorganizare judiciarå sau faliment ¿i în final în
lichidare. Au råmas un mare numår de ¿omeri ¿i o lipså acutå de locuri
de muncå pe care så le ocupe genera¡ia tânårå. S-au sub¡iat considerabil
veniturile la bugetul jude¡ului ¿i al ¡årii ¿i a dispårut parte din avu¡ia
na¡ionalå a ¡årii.
2. Agricultura
Mijlocul principal de existen¡å a popula¡iei jude¡ului Gorj, ca ¿i în
celelalte jude¡e, continua så fie påmântul, precum ¿i numårul locuitorilor
care så-l munceascå, så-l facå så producå.
Påmântul a råmas, ca suprafa¡å, acela¿i în timp ce numårul
locuitorilor a crescut mereu. Urmarea a fost lipsa de påmânt la
majoritatea popula¡iei. În aceste condi¡ii a devenit absolut necesarå o
nouå redistribuire a påmântului, problemå a cårei rezolvare a fåcut-o
cele douå reforme agrare, din cel de-al treilea deceniu (1921-1925) ¿i în
cel de-al cincilea deceniu (dupå cel de-al doilea råzboi mondial).
Un deceniu ¿i mai bine a durat întocmirea listelor, verificarea ¿i
refacerea lor, cu cei îndreptå¡i¡i så fie împroprietåri¡i. O situa¡ie
centralizatå, pe jude¡, încå nu s-a putut întocmi. Una din måsurile
legiuitorului a fost ¿i aceea de a da påmânt pentru izlaz comunal. În
anul 1938 se ¿tia cå din 149 comune câte erau în Gorj, numai 85 posedau
izlazuri comunale, având circa 11.000 hectare.
Cu toate binefacerile reformei agrare din 1921, lipsa de påmânt la
mul¡i såteni a continuat så fie o problemå esen¡ialå.
Popula¡ia se înmul¡ea, mereu apårând noi familii, ceea ce fåcea ca
loturile de påmânt så se mic¿oreze.
Nici reforma din 1945 n-a rezolvat problema påmântului.
În anul 1949 a început procesul de colectivizare a påmântului ¿i
mijloacelor de produc¡ie ale ¡årånimii, proces care a durat, dupå
declara¡ia oficialitå¡ilor, pânå în anul 1962. O parte din påmânt devenise
al statului, care era folosit în fermele de stat. Prin comasarea terenului
ce a intrat în perimetrul gospodåriilor agricole colective de pe suprafe¡ele

- 45 -
declarate la înscrierea în C.A.P. ¿i suprafa¡a existentå în perimetrele
comunelor a rezultat o suprafa¡å de teren în plus. De asemenea o parte
din proprietarii de påmânt din categoria “chiaburilor” ¿i a “mo¿ierilor”
au fost deposeda¡i sau au donat påmântul statului. Din aceastå suprafa¡å
s-a constituit terenul care a dat na¿tere gospodåriilor agricole de stat.
Erau astfel douå categorii de proprietate în agriculturå: proprietatea
cooperativelor agricole colective, care era muncitå de membrii acestora,
de produc¡ia rezultatå dispunând conducerea C.A.P. potrivit
reglementårilor în vigoare. Påmântul din întreprinderile agricole de stat
îl munceau acestea, produc¡ia revenind în întregime statului.
Agricultura era unul din sectoarele importante ale economiei
na¡ionale cåruia statul i-a acordat aten¡ie permanent. În acest sens
s-au fåcut investi¡ii în ma¿ini agricole, clådiri, grajduri, instala¡ii, cât
¿i mijloace de transport, silozuri ¿i magazii, fabrici de furaje, combinate
de cre¿tere a animalelor ¿i prelucrare a cårnii, instala¡ii pentru sistemul
de iriga¡ii etc. Astfel de la nivelul de circa 40 miliarde lei în 1950 s-a
ajuns la 385 miliarde lei în anul 1989, respectiv investi¡ii nete, în cele
aproape patru decenii, 345 miliarde lei sau 23 miliarde dolari43.
Agricultura a fost sprijinitå ¿i cu îngrå¿åminte chimice ¿i cu
amenajarea suprafe¡elor pentru iriga¡ii. Astfel dacå în 1950 în ce prive¿te
îngrå¿åmintele chimice dispunea de o cantitate neglijabilå, aproape 6.000
tone, în 1970 a ajuns la 594.000 tone iar în 1989 la 1.159.000 tone.
Deci, de la circa un kilogram îngrå¿åmânt chimic la hectar, în 1950, s-a
ajuns în 1989 la 230 kg pe hectar.
În ce prive¿te suprafa¡a amenajatå pentru irigare în 1950 era de
43.000 ha, în 1970 de 715.000 fa iar în 1989 s-a ajuns la 2.908.000 ha
adicå în anul 1989, 31 la sutå din suprafa¡a arabilå a ¡årii era irigatå.
România a ajuns astfel, la sfâr¿itul deceniului al nouålea pe primele
locuri în Europa în ce prive¿te suprafa¡a irigatå - 31 la sutå din suprafa¡a
arabilå a ¡årii44.
Agricultura româneascå din a doua jumåtate a secolului al XX-lea
a trecut, în procesul de modernizare ¿i mecanizare, de la gestionarea
empiricå, tradi¡ionalå, specificå micii exploata¡ii ¡åråne¿ti, la exploatarea
¿tiin¡ificå a patrimoniului agricol.
Agricultura a primit, în afarå de ceea ce dådea agricultura, cadrele
necesare pe care le-a dat învå¡åmântul na¡ional: ingineri agronomi,
ingineri viticoli, veterinari etc., personal mediu, conducåtori de unitå¡i
agricole. În acela¿i timp s-au dezvoltat zeci de sta¡ii de producere a
soiurilor de semin¡e, a raselor de animale selec¡ionate, cu care erau
aprovizionate întreprinderile agricole, la pre¡uri avantajoase45.
43
Aurelian Bondrea, op. cit., p. 71.
44
Ibidem
45
Ibid, p. 72

- 46 -
 Eforturile financiare fåcute de statul român pentru îmbunåtå¡irea
stårii agriculturii n-au fost pe måsura acestora ¿i a a¿teptårilor. Modul
de constituire a G.A.C. (C.A.P. mai târziu) prin obligarea ¡åranilor så
intre cu întregul påmânt ¿i cu mijloacele de muncå, desfiin¡ând în fapt
dreptul la proprietate privatå, rela¡iile de produc¡ie instaurate în aceste
unitå¡i socialiste prin a-l izola pe såtean de påmântul lui dar ¿i de
rezultatul muncii ¿i stabilirea de reguli în repartizarea rezultatelor
ob¡inute (a produc¡iei) când statul lua cea mai mare parte din produc¡ie
ajungând ca celor ce au dat påmântul ¿i-l munceau så primeascå o
cantitate de produse infimå, care era insuficientå familiei, stabilirea
unui simulacru de pensii pentru cei care erau membri în C.A.P. ¿i altele,
n-au dus la cre¿terea rolului ¿i autoritå¡ii acestor forme de asociere.
C.A.P.-urile au fost în fapt forme impuse, din voin¡a puterii, nu rezultate
din voin¡a ¿i necesitå¡ile såtenilor, care så slujeascå în primul rând
interesele lor.
Un însemnat neajuns, la nivelul întregii ¡åri, a fost preluarea unor
mari suprafe¡e de påmânt (cedate?) de la marii proprietari ¿i, odatå cu
ele ¿i bunuri (case, conace, grajduri, magazii ¿i chiar unelte ¿i animale
de muncå etc.). Cu timpul acestea au trecut la G.A.S. dar neîngrijite
cum trebuia, o parte s-au ruinat. ªi totu¿i gospodåria boiereascå multå
vreme a dat economiei na¡ionale ¿i comer¡ului exterior mari cantitå¡i de
produse.
În ciuda acestor neajunsuri ¿i a altora, agricultura româneascå, în
a doua jumåtate a secolului al XX-lea ¿i-a schimbat structura ¿i locul
în economia na¡ionalå. Mecanizarea lucrårilor agricole a condus la
reducerea substan¡ialå a necesarului de for¡å de muncå, s-a diminuat
suprapopula¡ia agricolå, problemå fundamentalå a agriculturii ¿i
economiei române¿ti; de asemenea a fost modificat caracterul extensiv
al produc¡iei agricole, agricultura devenind intensivå46.
Situa¡ia ¡årånimii s-a îmbunåtå¡it considerabil. În localitå¡ile rurale
a luat na¿tere de fapt un nou mod de via¡å. Eliminarea analfabetismului
¿i ridicarea nivelului de instruc¡ie ¿colarå, construirea în diferite zone
rurale a unor întreprinderi industriale, agricole, de construc¡ii, de
servicii, antrenarea unei pår¡i a popula¡iei în activitå¡i neagricole,
existen¡a unei mase mari de salaria¡i naveti¿ti, frecventarea de cåtre
tinerii din sate a ¿colilor profesionale, liceelor ¿i facultå¡ilor de la ora¿e,
extinderea drumurilor asfaltate în numeroase comune, a curselor zilnice
de autobuze între ora¿e ¿i sate, instalarea re¡elei telefonice în mediul
rural; prin electrificarea satelor s-a generalizat radioul ¿i s-a råspândit
televiziunea, a crescut numårul proprietarilor de autovehicule,
achizi¡ionarea ¿i consumul mårfurilor industriale în locul celor
46
Ibid, p. 74

- 47 -
confec¡ionate de industria casnicå, generalizarea la noile genera¡ii rurale
a portului, a comportamentului de tip urban, toate acestea au schimbat
nu numai modul de via¡å ci ¿i mentalitatea, au înlåturat izolarea ¿i
înapoierea din trecut a satului, au ridicat nivelul de culturå ¿i au
intensificat comunica¡ia satului cu ora¿ul. Satul românesc ¿i popula¡ia
sa au fost integrate, astfel, în via¡a economicå, socialå ¿i culturalå
generalå a ¡årii, påstrându-¿i, desigur, specificul geografic ¿i al
activitå¡ii 47 .
Acest mod de via¡å a avut ¿i urmåri negative. Astfel au dispårut de
prin sate meseriile (¿i deci, meseria¿ii): tâmplarii, rotarii, dogarii,
croitorii, cismarii, zidarii, dulgherii etc. Dupå 1990 au început så reaparå
unele din acestea.
Ca pretutindeni în România ¿i în jude¡ul Gorj s-au dezvoltat
agricultura, transporturile ¿i telecomunica¡iile, învå¡åmântul, cultura
¿i ocrotirea sånåtå¡ii; s-au creat toate condi¡iile pentru un nivel de trai
material ¿i spiritual mereu mai ridicat48.
Ritmurile ¿i propor¡iile, înfåptuirile înregistrate la nivelul întregii
¡åri se gåseau ¿i în jude¡ul Gorj. Astfel produc¡ia industrialå realizatå
în 1988, de 23,8 miliarde lei este superioarå fa¡å de 1987 cu 5 miliarde
lei; productivitatea muncii a sporit cu 63 mii lei pe persoanå iar desfacerile
de mårfuri cu 79 milioane lei. În acela¿i timp s-a materializat un volum
de investi¡ii din fondurile de stat de 9,3 miliarde lei, fiind puse în func¡iune
numeroase capacitå¡i de produc¡ie, obiective social-culturale ¿i
edilitar-gospodåre¿ti.
Produc¡ia de lignit realizatå în 1988 a fost mai mare cu peste 6
milioane tone fa¡å de 1987, iar cea de energie electricå cu 2,5 milioane
kwh. S-au ob¡inut realizåri de seamå ¿i la alte produse necesare
economiei atât pentru consumul intern cât ¿i pentru export, cum sunt:
ciment, ¡i¡ei ¿i gaze naturale, ma¿ini unelte pentru presare-forjare, benzi
de transport, cauciuc regenerat, mobilier, confec¡ii, textile, tricotaje,
sticlårie-menaj, precum ¿i în domeniile transportului, circula¡iei
mårfurilor, micii produc¡ii industriale ¿i presta¡iilor de servicii49.
În continuare, în raportul prezentat în activul de partid, erau aråtate
lipsuri în diferite domenii, între care: la construc¡ia de locuin¡e din
planul de 3.400 apartamente au fost date în folosin¡å, în 1988, numai
1.599 apartamente50.
Erau scoase în eviden¡å Direc¡ia agricolå, Uniunea jude¡eanå a
cooperativelor agricole de produc¡ie, birourile de coordonare a activitå¡ii
47
Ibid, p. 76
48
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Comitetul jude¡ean P.C.R. Gorj,
dosar nr. 2/1989, f. 150
49
Ibid, f. 151-152
50
Ibid, f. 157

- 48 -
din consiliile unice, speciali¿tii - care de¡in o mare pondere în totalul
for¡ei de muncå din agriculturå, respectiv peste 750 de ingineri agronomi,
medici veterinari, ingineri zootehni¿ti ¿i alte categorii - nu ¿i-au fåcut
pe deplin datoria51.
Erau, de asemenea, aråtate ¿i cadre cu func¡ii de conducere în
diverse domenii care au fost sanc¡ionate ¿i chiar destituite din func¡ii
etc. pentru slabe rezultate.
Trebuie spus cå era un bilan¡ al realizårilor ob¡inute în îndeplinirea
obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. dar ¿i în vederea
celui de-al XIV-lea congres ce urma så se ¡inå în toamna urmåtoare.
Pânå la acesta mai erau cel pu¡in opt luni, timp în care se puteau
revedea unele obiective, corecta unele gre¿eli ¿i îmbunåtå¡ii unele
prevederi ale planului.
Cifrele cu care a fost ilustrat raportul n-au fost de înfrumuse¡are a
situa¡iei ci oglindeau realitå¡ile, efortul depus de miile de cetå¡eni,
gândirii ¿i analizei celor ce stabileau aceste cifre. Ele demonstrau
eforturile permanente ale popula¡iei Gorjului dar ¿i condi¡iile materiale
de care se bucurau fåuritorii bunurilor materiale.
Crearea permanentå de obiective industriale, culturale, ¿antiere
etc. a dus la apari¡ia ¿i înmul¡irea locurilor de muncå. Pentru ocuparea
lor institu¡iile de învå¡åmânt trebuiau så asigure pregåtirea de oameni
pentru toate domeniile de activitate, inclusiv ceea ce atunci s-a numit
personal T.E.S.A. dar ¿i pentru agriculturå.
Aceasta a dus la cre¿terea considerabilå a numårului de salaria¡i
care proveneau atât din ora¿e cât ¿i de prin sate. S-a dat astfel de lucru
unui mare numår de oameni. Ace¿tia sunt pensionarii de aståzi ¿i de
mâine, oameni care î¿i aveau asiguratå existen¡a.
Cum se va asigura existen¡a genera¡iei de aståzi care nu-¿i gåse¿te
de lucru pentru cå multe locuri de muncå au fost desfiin¡ate, råmâne
de våzut. Guvernan¡ii vor råspunde în fa¡a societå¡ii ¿i a istoriei de
via¡a cetå¡enilor ¡årii.
Caracteristica economiei jude¡ului Gorj în prima jumåtate a secolului
XX era såråcia, ca urmare a înapoierii economice. Înapoierea economicå
se reflecta în nivelul de trai, material ¿i cultural scåzut. Aceasta a fåcut
ca anual så plece din Gorj în lume mii de oameni, în special bårba¡i,
cutreierând ¡ara în lung ¿i-n lat în cåutarea unui loc de muncå.
Peste 95 la sutå din popula¡ia jude¡ului Gorj apa¡inea mediului
rural.
Peste 60 la sutå din popula¡ie era ne¿tiutoare de carte, procentul
acesteia scåzând mereu. Între anii 1946-1955, datoritå måsurilor luate
¿i condi¡iilor create, analfabetismul în România a fost lichidat, fiecare
51
Ibid, f. 159

- 49 -
cetå¡ean de vârstå ¿colarå învå¡ând carte.
Cele peste 140 miliarde lei alocate din bugetul statului între
1950-1989 s-au materializat în construirea ¿i punerea în func¡iune a
zeci ¿i sute de unitå¡i de produc¡ie, în apari¡ia de ramuri îndeosebi
petrol, cårbune, lemn, ciment, chimie etc., în apari¡ia unor centre ur-
bane noi, în miile de apartamente noi pentru oamenii muncii, în
numeroase obiective destinate învå¡åmântului, culturii, ocrotirii
sånåtå¡ii. Jude¡ul Gorj asigura peste 50 la sutå din produc¡ia de lignit a
¡årii, pulsa milioane de kw în sistemul energetic na¡ional, dådea aproape
10 la sutå din produc¡ia de ¡i¡ei.
Un lucru esen¡ial - în Gorj mereu ziarul local “Gazeta Gorjului”
publica såptåmânal anun¡uri cu întreprinderi care cåutau lucråtori
pentru angajare.
Amploarea pe care a luat-o procesul de industrializare în ora¿e ¿i
chiar crearea de noi ora¿e, a dus la o gravå crizå de locuin¡e. Prin
interven¡ia statului în construc¡ia de case, aceastå crizå a fost înlåturatå.
Recensåmântul popula¡iei ¿i al clådirilor din 1992 înregistra locuin¡ele
existente în acel an, în total de 7.632.000 din care, la ora¿e 4151,5 ¿i la
sate 3480,5 mii. Rezultå din aceste cifre cå între 1950-1989, 78,2 la
sutå din fondul urban ¿i 65,5 la sutå din fondul rural de locuin¡e a fost
construit în cele patru decenii postbelice, cå la sfâr¿itul deceniului al
nouålea problema locuin¡elor era, din punct de vedere cantitativ, în
linii generale, rezolvatå.
Tinerele genera¡ii care intrau în activitate, dupå terminarea studiilor,
puteau ob¡ine, în ora¿e, în termen de pânå la un an, de la fondul de
stat, o locuin¡å, modestå, la bloc ¿i puteau achizi¡iona, în rate, mobila
necesarå 52.
Din acest punct de vedere jude¡ul Gorj este o mårturie concretå. Au
apårut centre urbane noi, acolo unde s-au creat obiective industriale -
ºicleni, Rovinari, Motru, Sadu etc. care prin construc¡ia de locuin¡e au
concentrat mii de familii.
Obiectivele industriale construite, diversele ¿antiere care au împânzit
¡ara, multiplicarea ¿i diversificarea serviciilor, au impus angajarea
continuå de for¡å de muncå, ceea ce a fåcut ca, datoritå noilor investi¡ii,
locurile de muncå så fie asigurate ¿i deci ¿i existen¡a familiei, ¿omajul
fiind, în principiu, inexistent ¿i neacceptat de societate. Constitu¡ia
socialistå garanta nu numai dreptul la muncå, dar ¿i locuri de muncå
pentru oricine ajungea la vârsta maturå. Tinerii absolven¡i ai ¿colilor
profesionale, liceelor, facultå¡ilor primeau reparti¡ii în diferite domenii,
dupå pregåtire ¿i dupå necesitå¡ile sociale.
“Direc¡iile principale ale evolu¡iei standardului de via¡å ar putea fi

52
Aurelian Bondrea, op. cit. p. 80-81

- 50 -
astfel rezumat: locuri de muncå oferite ¿i garantate dupå calificare ¿i
specialitate, pentru to¡i cetå¡enii ¡årii; ziua de muncå de opt ore, cu
reducere de 1-2 ore pentru munci grele, cu såptåmâna de 6 zile lucråtoare;
concedii de odihnå dupå Codul muncii, în raport de vechime ¿i sectorul
de activitate. Cea mai mare parte a salaria¡ilor ob¡ineau bilete de odihnå
¿i tratament de 12-18 zile, cu pre¡uri diferen¡iate pânå la gratuitate, în
orice caz mai mici decât cheltuielile zilnice din familie”.
În scopul asigurårii odihnei ¿i tratamentului s-au construit zeci de
sta¡iuni la munte ¿i la mare53. Litoralul Mårii Negre, spre exemplu, s-a
umplut de astfel de sta¡iuni, de la Nåvodari pânå la Mangalia.
Cheia de boltå a tuturor succeselor ob¡inute a fost munca
munca, fåcutå
cu mintea ¿i cu mâinile, au fost investi¡iile plasate în obiectivele
economiei na¡ionale, a fost justa orientare a celor ce råspundeau de
destinele jude¡ului.
Sintetizând realizårile ob¡inute de popula¡ia jude¡ului Gorj în secolul
al XX-lea, nivelul de dezvoltare atins de economia jude¡ului, putem
completa aprecierea “Gorjul istoric ¿i pitoresc”, fåcutå de Alexandru
ªtefulescu la începutul secolului al XX-lea ¿i cu cea de Gorjul indus-
trial-agrar
trial-agrar.
Gorjul era atunci un jude¡ cu rol important în via¡a economicå,
socialå, culturalå a ¡årii dar ¿i cu måre¡e monumente istorice ¿i cu
pozi¡ii deosebit de frumoase în peisajul ¡årii.
În acest mod s-a pregåtit încheierea secolului XX. Nu s-a mai fåcut
bilan¡ul realizårilor din acest secol. Nu se ¿tie cât ¿i ce totaliza avu¡ia
na¡ionalå la sfâr¿itul veacului. Poate cå atunci când se vor mai lini¿ti
lucrurile se va putea face ¿i eviden¡a a ceea ce a realizat România, ¿i
respectiv jude¡ul Gorj, în secolul XX. În nici un caz de genera¡ia de azi
din care fac parte cei ce au contribuit la distrugerea avu¡iei na¡ionale a
Gorjului. Atunci se va ¿ti precis cu ce poten¡ial s-a intrat în secolul al
XXI-lea. *
* *
Cele douå domenii ale economiei na¡ionale - industria ¿i agricultura
- au cunoscut, datoritå politicii de industrializare ¿i celor douå reforme
agrare, ca ¿i dotårii cu tehnicå corespunzåtoare a agriculturii, au reu¿it
så asigure nevoile ¡årii ¿i så mai ¿i vândå aducând astfel venituri la
bugetul statului.
Ramurile noi apårute în peisajul industrial al ¡årii au creat condi¡ii
unei puternice dezvoltåri a ¡årii.
De asemenea, peste o treime din suprafa¡a agricolå a ¡årii era
împânzitå cu instala¡ii ¿i canale de iriga¡ii care în timpul secetei puteau
så asigure apa necesarå recoltelor. Cheltuielile pentru iriga¡ii au fost

53
Ibid, p. 85-86

- 51 -
suportate din bugetul statului.
În al doilea rând, industria a fost în måsurå så asigure înzestrarea
agriculturii cu mijloacele tehnice necesare - tractoare, combine etc. -
iar industria chimicå, prin combinatele sale, så dea agriculturii
îngrå¿åmintele necesare.
Måsurile din a doua jumåtate a secolului al XX-lea au contribuit
substan¡ial la revitalizarea agriculturii. Din munca såtenilor s-a reu¿it
så se dea alimente ¿i celor ce le-au produs (din påcate nu la valoarea
eforturilor), dar så se dea ¿i la fondul centralizat al statului.
Dupå 1990, noii diriguitori, n-au mai ¡inut seama cå påmântul då
omului dar, la rândul lui îi cere så fie ajutat. Aståzi, atât fabricile care
produc ma¿ini ¿i unelte agricole cât ¿i combinatele chimice sunt pe cale
de dispari¡ie.
Agricultura ¿i agricultorii mai sunt în pericol, în afarå de lipsa
sprijinului material, ¿i cu dezmo¿tenirea ¡åranului de baza existen¡ei
sale, de påmânt, pe care guvernan¡i iresponsabili au început så-l vând
la stråini.
Ani de zile, dupå 1990, s-a vorbit de restructurare, de punerea în
valoare a “mastodon¡ilor” industriali, în realitate de fårâmi¡area acestora
¿i vinderea lor mai u¿or. Aståzi se vorbe¿te deschis de pre¡ul cu care se
vând. Multe din obiectivele industriale care altådatå, prin ceea ce
produceau, îmbogå¡eau economia na¡ionalå, dupå “privatizare”, adicå
dupå vânzare, au dispårut, desigur fiind vândute la fier vechi. Oare nu
va da nimeni socotealå de acest jaf în economia na¡ionalå?
3. Cercetarea ¿tiin¡ificå
Realizårile ¿tiin¡ei ¿i tehnicii, materializate în ceea ce omenirea a
realizat de-a lungul existen¡ei ei, de¿i cunoscute încå în
contemporaneitate ¿i dupå aceea, n-au fåcut obiectul studierii ¿i
aducerea în con¿tiin¡a umanitå¡ii decât mai târziu. O parte din cultura
¿i civiliza¡ia popoarelor orientului apropiat ¿i mijlociu, ale egiptenilor,
per¿ilor, grecilor antici, romanilor etc. încå ¿i aståzi se mai aflå în påmânt
ori pe påmânt, apårând doar când arheologii întreprind såpåturi.
Nevoia l-a detrminat pe om så caute, så-¿i imagineze, så conceapå
¿i så facå unelte de muncå, mijloace tehnice care så-i u¿ureze via¡a,
materii prime care så-i dea noi surse de existen¡å.
Învå¡åmântul, cartea, au fost cele care au început så-i deschidå
omului noi cåi de cåutare ¿i de rezolvare a diferitelor probleme, procedee,
mijloace etc.
Trebuia ca societatea så dispunå de condi¡ii materiale ca ¿å asigure
cåutårile, cercetårile, experimentårile, adicå omul så poatå aplica ¿i
aråta ce pot da inven¡iile ¿i inova¡iile lui.
Trebuia, în acela¿i timp, ca omul så intre în rela¡ii, så cunoascå

- 52 -
ceea ce se realizeazå în alte ¡åri din acest punct de vedere.
Mul¡i oameni care ¿i-au consacrat via¡a cercetårilor au låsat
mårturie ceea ce au fåcut sau lucråri scrise despre diversele domenii de
activitate ¿i lucråri de sintezå în care au fost înscrise realizåri pânå la
timpul lor. O astfel de lucrare este ¿i Scurtå istorie a cr ea¡iei ¿tiin¡ifice
crea¡iei
¿i tehnice române¿ti
române¿ti, scriså de I.M. ªtefan ¿i Edmond Nicolau, publicatå
în anul 1981.
Din aceasta se vede cå ¿i în ¡ara noastrå, ca ¿i î alte ¡åri, preocupåri
pentru progres au existat încå din cele mai vechi timpuri, cå urme
materiale ale crea¡iei tehnice ¿i ¿tiin¡ifice s-au påstrat ¿i se påstreazå
pe intreg cuprinsul ei. Dar preocupåri ¿i oameni cu astfel de preocupåri
s-au remarcat mai ales în secolul al XIX-lea ¿i cu deosebire în secolul
XX.
ªcoala româneascå, învå¡åmântul mediu ¿i superior introdus prin
legea instruc¡iunii din 1864, a început så dea, din a doua jumåtate a
secolului al XIX-lea, pe lângå speciali¿tii ce se pregåteau în stråinåtate,
din ce în ce mai mul¡i oameni cu preocupåri în domeniul ¿tiin¡ei ¿i
tehnicii iar economia na¡ionalå så sus¡inå material crearea de laboratoare
¿i institu¡ii de cercetare editarea ¿i înzestrarea cu cår¡i ¿i reviste de
specialitate a acestor institu¡ii ¿tiin¡ifice. Au apårut ¿coli, centre de
cercetare, societå¡i ¿tiin¡ifice. ªtiin¡a ¿i tehnologia capåtå autoritate ¿i
sus¡inere tot mai însemnate54. Se afirmå ¿i pe plan interna¡ional idei ¿i
lucråri ale unor oameni de ¿tiin¡å români.
A apårut ¿i s-a dezvoltat mai ales extragerea ¿i prelucrarea ¡i¡eiului,
så se construiascå linii ferate ¿i odatå cu acestea, ateliere ¿i depouri de
între¡inere ¿i repara¡ii a mijloacelor de transport, så se proiecteze ¿i så
se construiascå re¡eaua de drumuri ¿i ¿osele care necesitå studii ¿i
cercetåri, stabilirea de trasee noi, construc¡ia de poduri, traversåri de
ape ¿i de obstacole naturale în teren.
Dacå la început construirea cåilor ferate a fost concesionatå unor
societå¡i stråine (Strasberg), råscumpåratå mai târziu de guvernul
român, de astå datå întreaga activitate revenea României.
Toate aceste domenii ¿i încå multe altele, impuneau necesitatea
apari¡iei unui nou domeniu de activitate ¿i anume cel care mai târziu
se va numi cercetarea ¿tiin¡ificå
¿tiin¡ificå, domeniu care så studieze ¿i så dea
solu¡ii pentru rezolvarea diferitelor probleme impuse de noua dezvoltare
a societå¡ii române¿ti.
În acest domeniu a intrat de la început, în mod organizat ¿i ¿coala.
Mai întâi învå¡åmântul superior, care pregåtea cadre pentru economia
na¡ionalå, îndeosebi pentru industrie. Aici era un numår mare de cadre

54
I.M. ªtefan ¿i Edmund Nicolau, Scurtå istorie a crea¡iei ¿tiin¡ifice ¿i tehnice române¿ti,
p. 53

- 53 -
dar ¿i laboratoare pentru experien¡e. legea învå¡åmântului din 196855 a
prevåzut, între îndatoririle cadrelor didactice, ¿i pe aceea de a participa
la activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå (art. 212) precizând cå activitatea
¿tiin¡ificå constå în realizarea sarcinilor de cercetare, anuale ¿i de
perspectivå, prevåzute în planurile de cercetare ¿tiin¡ificå ale cadrelor.
În fapt cercetarea ¿tiin¡ificå era o problemå care apåruse mai înainte,
ea fiind înscriså în planurile de muncå ale întreprinderilor ¿i institu¡iilor.
Trebuia så fie o preocupare ¿i a cadrelor din învå¡åmântul superior dar
¿i a studen¡ilor.
În scopul ini¡ierii studen¡ilor în activitatea de cercetare se pot
organiza cercuri ¿tiin¡ifice studen¡e¿ti. Acestea erau îndrumate de cadre
didactice desemnate de ¿eful catedrei de specialitate.
Ini¡ierea ¿i îndrumarea studen¡ilor în cercetare se poate organiza ¿i
prin atragerea lor la realizarea temelor înscrise în planurile de cercetare
¿tiin¡ificå ale cadrelor sau ale unitå¡ilor de cercetare (art. 167).
Rezultatele cercetårilor n-au întârziat så se vadå, atât în domeniul
învå¡åmântului cât ¿i al produc¡iei. În analizele ¿i bilan¡urile ce se
fåceau erau eviden¡iate astfel de rezultate.
În secolul al XX-lea au apårut noi domenii ale ¿tiin¡ei: cibernetica,
informatica - domenii de viitor. În anul 1968, la Academia de ªtiin¡e
Economice absolvise prima promo¡ie de economi¿ti informaticieni, iar
în anul 1972, prima promo¡ie de economi¿ti ciberneticieni56. Apar tot
mai mul¡i învå¡a¡i români cu contribu¡ii însemnate în aceste domenii,
contribu¡ii recunoscute ¿i pe plan interna¡ional. În baza rezultatelo
ob¡inute, autorii lucrårii citate scriau în 1981: “Fårå îndoialå cå la
aceasta a contribuit ¿i contribuie crearea, în ultimii 15 ani, în România,
a unui întreg sistem ce cuprinde învå¡åmântul, cercetarea ¿i produc¡ia.
Este îmbucuråtor faptul cå în exportul ¡årii noastre se aflå uzine ¿i
instala¡ii ce cuprind aparate ¿i calculatoare proiectate ¿i realizate de
speciali¿tii no¿tri. Aceste produse deosebit de complexe, la nivelul tehnicii
mondiale, încorporeazå crea¡ia ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå a speciali¿tilor
români ¿i aratå cå ¿i în domenii de vârf ca cibernetica, teoria sistemelor
¿i informatica, ¡ara noastrå a cunoscut o dezvoltare explozivå, ocupând
pe plan mondial un loc frunta¿”57.
În condi¡iile în care România avea slabe legåturi cu lumea
capitalistå, cunoscând ce se petrecea acolo mai ales din unele publica¡ii
(destul de pu¡ine) ¿i participarea la manifeståri tehnico-¿tiin¡ifice
interna¡ionale, când la studii în alte ¡åri se duceau tot mai pu¡ini, când
importurile de tehnicå ¿i tehnologie erau tot mai reduse, trebuiau gåsite

55
“Buletinul Oficial” al R.S. România, partea I, nr. 62 din mai 1968, p. 499
56
Ibid, p. 201
57
Ibid, p. 204

- 54 -
cåi ¿i mijloace de a continua pe mai departe, prin for¡ele interne, nu
numai dezvoltarea economicå ci ¿i asigurarea cu metode ¿i mijloace
tehnice cele mai înaintate. Deci, s-a apelat la inteligen¡å, la ¿tiin¡å, la
cercetåri ¿i crearea de tehnicå nouå, modernå, înaintatå.
Atunci, în condi¡iile unei economii centralizate, când totul, inclusiv
dezvoltarea, era planificat ¿i dirijat, statul a acordat o deosebitå aten¡ie
dezvoltårii ¿tiin¡ei ¿i tehnicii cerând oamenilor de ¿tiin¡å så gåseascå ¿i
så foloseascå ceea ce se folosea ¿i pe plan mondial.
Între måsurile adoptate de guvernan¡i, în afarå de apelul ce se fåcea
la organele, institu¡iile ¿i oamenii de ¿tiin¡å de a pune în slujba
produc¡iei, a dezvoltårii economiei rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice, s-au
creat ¿i unele organe ¿i institu¡ii cu preocupåri în acest domeniu, între
care, la nivel central, Consiliul Na¡ional al Cercetårii ªtiin¡ifice, din
1971 Consiliul Na¡ional al ªtiin¡ei ¿i Tehnologiei, cu misiunea de a
conducer ¿i coordona activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå ¿i de folosire a
rezultatelor acestui domeniu.
Din påcate acest domeniu, oamenii acestui domeniu care se
formaserå de-a lungul anilor, au trecut printr-o perioadå grea în anii de
dupå august 1944. Pentru a ilustra acestå informa¡ie vom reaminti cele
discutate într-o ¿edin¡å la Academia R.P. Române, în 28 iulie 1953, sub
conducerea pre¿edintelui Marii Adunåri Na¡ionale, dr. Petru Groza, fost
mai înainte pre¿edinte al Consiliului Mini¿trilor (6 martie 1945 - iunie
1952).
S-a evocat acolo activitatea lui Traian Vuia, “primul român con-
structor de avioane” ¿i câteva din inven¡iile lui, amintind cå cel dintâi
aviator care s-a urcat cu propriile lui mijloace de la påmânt a fost
românul Traian Vuia “primul constructor aviator” care pe meleagurile
Fran¡ei a învins våzduhul cu un avion mai greu decât aerul, de un om
care a uimit lumea întreagå cu inven¡iile lui. ªi asupra acestui om s-a
a¿ternut ignoran¡a, conspira¡ia tåcerii ¿i Groza îi acuza pe cei ce l-au
låsat sub lespedea tåcerii pe cel ce a fost Traian Vuia.
Cu aceastå ocazie aducea în aten¡ia participan¡ilor la ¿edin¡å ¿i
cazul prietenului ¿i colaboratorului lui Vuia ¿i anume inginerul Lipovan,
“pe care l-am gåsit la un depou C.F.R. din Petro¿ani, ascuns acolo”58.
De fapt, zicea Petru Groza, Vuia este numai unul din aceste genii,
dintre acei oameni de mare valoare, mai sunt ¿i al¡ii. ªi aducea în

58
Un caz asemånåtor îmi este cunoscut de la Târgu Jiu. Prin anul 1948-1949, activistul
de partid Petre Stegåroiu de la organul de partid din Târgu-Jiu, l-a întâlnit în gara Târgu-jiu
pe vestitul profesor Stelian Sterescu cårând cu roaba cårbuni la depoul de locomotive.
Întrebându-l de ce face aceastå muncå i-a spus cå a fost epurat din învå¡åmânt ¿i cå trebuia
så tråiascå ¿i deci, så munceascå. Interven¡iile lui Stegåroiu de a fi reîncadrat în învå¡åmânt
n-au reu¿it. A fost totu¿i încadrat în domeniul culturii, organiza activitå¡i culturale. Poate
cå unii î¿i mai aduc aminte de preocupårile lui de mai târziu.

- 55 -
discu¡ie ¿i alte personalitå¡i marcante între care Emil Racovi¡å, fost
profesor universitar ¿i apreciat în toatå lumea pentru lucrårile lui
¿tiin¡ifice. Racovi¡å a fost adevåratul întemeietor al ¿tiin¡ei speologie.
Român din Ia¿i, plecat så studieze în stråinåtate, trimis de universitå¡ile
din Cambridge ¿i Oxford så facå cercetåri la polul Sud.
A fåcut ¿coala la Universitatea din Paris. A fost distins de
universitå¡ile timpului cu înalte distinc¡ii. Dar cine mai pomene¿te de
el aståzi. Cine mai ¿tie aståzi (în 1953) ceva de un savant de renume
mondial?
ªi Groza a povestit o discu¡ie pe care a avut-o cu fo¿ti colegi de-ai
lui Racovi¡å pe care întrebându-i ce face savantul i s-a råspuns: moare
de foame. ii mai dåm noi câte un pol când avem.
Cum poate så moarå de foame un savant de-al nostru, la Cluj? am
întrebat eu.
Fiindcå l-au dat afarå de la catedrå, mi s-a råspuns.
Ca savantul Emil Racovi¡å mai sunt înså ¿i al¡ii, låsa¡i pe drumuri,
care au tråit ¿i murit în mizerie, era concluzia discu¡iei.
Acesta era rezultatul aplicårii politicii de “epurare”, a celor care au
servit regimul burghezo-mo¿ieresc, a elementelor claselor dominante.
Racovi¡å a fost dat afarå pentru cå a fost boier
boier.
Må tem cå legea lustra¡iei din zilele noastre este o lege a “epurårii”
¿i så nu aibå urmåri ca cele ce se discutau în evocårile de mai sus.
*
* *
Dupå multe ac¡iuni întreprinse din dispozi¡ia lui Groza ¿i în ciuda
ac¡iunilor de sabotaj ale unora din Ministerul de Externe, a fost în
sfâr¿it adus Traian Vuia în ¡arå de la Paris. Era înså prea târziu, båtrân
¿i bolnav a murit în curând.
Atât de mare era invidia ¿i ura împotriva lui Vuia, încât la
reorganizarea Academiei Române care îl primise ca membru de onoare
în rândurile sale, a fost ¿i de aici epurat, råmânând pe din afarå. Era
deci nu numai urå ¿i råzbunare pe succesele marelui patriot, ci ¿i
conspira¡ie împotriva unor mari valori ale neamului.
ªi la moartea lui, în 1950, adversarii nu l-au iertat. Nu numai cå
nu au fåcut nimic pentru înmormântare, dar au avut grijå så nu se
publice nimic în preså.
Dupå trei ani de la înmormântare pânå aståzi (iulie 1953) zicea
Groza, nu s-a aflat nici un cuvânt despre moartea lui Vuia. A fost o
conspira¡ie a tåcerii, bine organizatå pe linia sabotårii valorilor noastre
spirituale.
Am evocat mai pe larg cele ce s-au discutat atunci în ¿edin¡a de la
Academie în prezen¡a unor oameni cu personalitate din fruntea societå¡ii

- 56 -
române¿ti, despre câteva mari personalitå¡i ale vie¡ii ¿tiin¡ifice, oameni
de valoare interna¡ionalå.
Ne-am gândit cå acest procedeu a fost ¿i este aståzi în vigoare, cå
cele ce s-au spus atunci despre Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Emil Racovi¡å,
Lipovan etc. så nu råmânå doar în procesul verbal al ¿edin¡ei, în Arhiva
Academiei Române. Cei ce au avut mentalitå¡ile evocate ¿i condamnate
atunci nu mai sunt în via¡å, dar au råmas mentalitå¡ile care se practicå
¿i azi ¿i care trebuie cunoscute ¿i condamnate.
Investi¡iile importante îndreptate de stat spre învå¡åmânt, spre
cre¿terea ¿i modernizarea economiei, dezvoltarea unei vaste re¡ele de
institu¡ii ¿i institute de cercetare, definirea clarå a unei politici a ¿tiin¡ei
¿i tehnologiei, a dus la o dinamicå ascendentå remarcabilå59.
Crea¡ia tehnicå ¿i-a gåsit expresia în tehnicitatea înaltå a marilor
combinate industriale ¿i energetice construite, în realizarea de ma¿ini
¿i instala¡ii de putere ¿i eficien¡å ridicatå în gradul înalt al mecanizårii,
automatizårii, chimizårii, cibernetizårii, microelectricii, ca ¿i a metodelor
moderne specifice diferitelor ramuri de produc¡ie.
Un important rol în aceastå dezvoltare revenea, de asemenea,
institutelor de cercetare, cu rol coordonator pe ramurå. La data când se
publica aceastå lucrare (1981) exista în România o re¡ea cuprinzând, în
total, 175 de institute sau centre de cercetare a cåror activitate era
coordonatå de 10 institute centrale de cercetare ¿i trei academii de
profil. Toate acestea aveau o institu¡ie centralå: Consiliul Na¡ional al
Cercetårii ªtiin¡ifice (din 29 martie 1971) ¿i Consiliul Na¡ional de ªtiin¡å
¿i Tehnologie60.
Din guvernul Manea Månescu (1975-1979) în structura ministerelor
a apårut ¿i Comitetul de Stat pentru Energia Nuclearå61, domeniu nou
în ¡ara noastrå.
La toate acestea se adaugå activitatea de cercetare desfå¿uratå în
produc¡ie, în institutele de învå¡åmânt superior etc. ¿i chiar liceal.
Cercetarea ¿tiin¡ificå påtrundea tot mai mult în toate domeniile de
activitate iar rezultatele influen¡au economia na¡ionalå. Pe linie de partid
¿i de stat documentele timpului analizau aceste rezultate ¿i stabileau
noi direc¡ii de dezvoltare, cerând perfec¡ionarea ¿i modernizarea
permanentå a învå¡åmântului de toate gradele, dezvoltarea sa în strânså
legåturå cu cerin¡ele vie¡ii economice ¿i social-culturale a României.
În acest sens ¿i învå¡åmântul era eviden¡iat cerându-i-se mereu så
asigure însu¿irea de cåtre tinerele genera¡ii a cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice,
tehnice ¿i culturale, a deprinderilor necesare exercitårii unei profesii
utile societå¡ii.
59
Ibid, p. 206
60
Enciclopedia partidelor politice din România, 1862-1994, p. 330
61
Ibid, p. 340

- 57 -
 Legea privind educa¡ia ¿i învå¡åmântul din 197862 a fåcut referin¡å
¿i la activitatea ¿tiin¡ificå precizând cå învå¡åmântul trebuie så asigure
educarea ¿tiin¡ificå å¿i tehnicå a tineretului, crearea deprinderilor,
dezvoltarea spiritului creator, a pasiunii pentru nou, pentru a se putea
integra rapid, dupå terminarea studiilor, în activitatea de produc¡ie, de
cercetare ¿tiin¡ificå ¿i tehnologicå pentru a folosi în cele mai bune condi¡ii
tehnica modernå de înzestrare a economiei na¡ionale ¿i a contribui la
dezvoltarea ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei române¿ti (art. 113).
Câtå aten¡ie acordå legiuitorul cercetårii ¿tiin¡ifice este oglindit ¿i
de faptul cå în lege era înscris un capitol (art. 124-137) stabilind ce så
se facå în învå¡åmântul superior, în învå¡åmântul liceal, profesional ¿i
de mai¿tri. Întreaga orientare a activitå¡ii de cercetare ¿tiin¡ificå din
învå¡åmântul superior trebuie så asigure participarea cadrelor didactice
¿i studen¡ilor la rezolvarea problemelor esn¡iale legate de dezvoltarea
economicå ¿i socialå a ¡årii, de progresul ¿tiin¡ei ¿i culturii (art. 124).
Cercetarea nu era limitatå doar la institu¡iile ¿colare ci era în strânså
legåturå ¿i cu unitå¡ile socialiste. “Activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå a
cadrelor didactice ¿i studen¡ilor se desfå¿oarå pe bazå de contracte de
cercetare încheiate, potrivit legii cu unitå¡ile socialiste”.
În noua lege se fåceau referiri ¿i la cercurile tehnico-¿tiin¡ifice
studen¡e¿ti prevåzute încå în legea învå¡åmântului din 1968: personalul
didactic din învå¡åmântul superior are obliga¡ia ¿i poartå råspunderea
pentru antrenarea studen¡ilor la rezolvarea sarcinilor de cercetare
¿tiin¡ificå, pentru îndrumarea ¿i orientarea corespunzåtoare a activitå¡ii
cercurilor tehnico-¿tiin¡ifice studen¡e¿ti ¿i dezvoltarea la studen¡i a
pasiunii pentru nou, pentru însu¿irea celor mai noi cercetåri ale ¿tiin¡ei
¿i tehnicii, ale cunoa¿terii umane (art. 129).
În activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå au fost atrase ¿i liceele, ¿colile
profesionale ¿i de mai¿trii. În articolul 130 despe aceste categorii se
stabilea cå personalul didactic din învå¡åmântul liceal, profesional ¿i
de mai¿tri, participå la activitatea de cercetare în cadrul unitå¡ilor de
cercetare, societå¡ilor ¿tiin¡ifice ale personalului didactic, cercurilor
metodice ¿tiin¡ifice precum ¿i în colectivele constituite pe plan local
pentru solu¡ionarea unor probleme privind dezvoltarea economico-socialå
a jude¡elor, precum ¿i a unor probleme tehnice ale unitå¡ilor economice
din industrie, agriculturå, construc¡ii ¿i alte ramuri ale economiei din
localitå¡ile respective.
Erau astfel atrase în ac¡iunea de cercetare ¿tiin¡ificå nucleele cele
mai tinere ale popula¡iei. de aici începeau sub îndrumarea cadrelor
didactice, så cunoascå ¿i så aplice principii ¿i reguli, laboratoare cu

62
“Buletinul Oficial” al R.S. România, anul XIV nr. 113, partea I, din 26 decembrie
1978, p. 1-20

- 58 -
aparaturå, solu¡ii etc. pentru ca atunci când mergeau în produc¡ie så
încadreze cabinetele tehnice, så contribuie la realizarea planurilor
acestora.
Existen¡a institu¡iilor care se ocupau cu ¿tiin¡a ¿i tehnologia, a
cadrelor pe care învå¡åmântul le punea la dispozi¡ie cercetårii ¿i
valorificårii rezultatelor cercetårii, reglementårile adoptate dar ¿i
fondurile de investi¡ii mereu mai însemnate dådeau roade. Urmarea a
fost cre¿terea continuå a poten¡ialului tehnico-¿tiin¡ific: numai în
perioada 1965-1980 personalul ocupat în cercetare a sporit de patru ori
(50.000 în 1965 - 200.000 în 1980); fondurile fixe ale acesteia au crescut
de 4,5 ori ¿i de 9 ori a cheltuielilor destinate cercetårii. În cincinalul
1981-1985 aceste ritmuri urmau så se men¡inå (erau prevåzu¡i 245.000
cercetåtori în 1985 ¿i cheltuieli de 70 miliarde lei)63.
Aceasta este o privire generalå legatå de temå, urmând ca speciali¿tii
så cerceteze, så analizeze ¿i så prezinte în amånunt rezultatele cercetårii
¿i dezvoltårii tehnico-¿tiin¡ifice.
Cercetarea ¿tiin¡ificå este mai nouå în jude¡ul Gorj.
Odatå cu aplicarea programului de industrializare, în Gorj a apårut
¿i necesitatea cercetårii ¿tiin¡ifice, mai întâi sub formå de “ativitate
uzinalå”, cu caracter aplicativ.
Planul de dezvoltare impunea gåsirea de noi procedee, metode de
lucru dar ¿i materiale etc. Nu exista o institu¡ie sau institut care så se
ocupe cu activitatea de cercetare. De aceea trebuiau så se foloseascå
resursele interne, så se angajeze o colaborare cu diferite institute de
cercetare cât ¿i de învå¡åmânt superior de unde puteau folosi experien¡a
acestora.
Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor petrolifere
din jude¡ existau compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni,
cercetåri privind situa¡ia zåcåmintelor petrolifere ¿i elaborau solu¡ii
tehnice de valorificare eficientå.
În cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului din Târgu-Jiu a
existat, de asemenea, un compartiment tehnic ce rezolva teme ¿tiin¡ifice
proprii, cu caracter aplicativ.
Preocuparea pentru cercetarea ¿tiin¡ificå era în aten¡ia tuturor
factorilor responsabili de îndeplinirea planului de dezvoltare economicå,
inclusiv în aten¡ia ziarelor locale ¿i aceasta pentru cå tot mai pu¡ine
erau laturile produc¡iei în care ¿tiin¡a, cercetarea ¿tiin¡ificå så nu aducå
contribu¡ii esen¡iale în care variatele legåturi între cercetare ¿i practicå
så nu-¿i fi fåcut sim¡itå prezen¡a.
În cre¿terea eficien¡ei cercetårii ¿tiin¡ifice, în valorificarea
rezultatelor cercetårii, în crearea unor adevårate mijloace de cre¿tere

63
I.M. ªtefan, Edmond Nicolau, op.cit. p. 272

- 59 -
în munca uzinei ¿i formarea unor nuclee de cercetare ¿tiin¡ificå,
laboratoarele uzinale încep så joace un rol din ce în ce mai important.
În discu¡ia pe care reporterul ziarului “Gazeta Gorjului” a avut-o cu
¿efa laboratorului uzinal de la Combinatul pentru industrializarea
lemnului Târgu-Jiu, inginer chimist Maria Ciobanu, aceasta spunea,
între altele: “Laboratorul uzinal este un factor important al produc¡iei.
El constituie nucleul de investiga¡ie ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå, având menirea
så råspundå solicitårilor multiple ale intreprinderii sub cele mai vari-
ate aspecte de la organizarea optimå a proceselor tehnologice în curs ¿i
pânå la cercetarea unor probleme privind dezvoltarea în perspectivå a
produc¡iei”64.
Pentru a îmbunåtå¡i ¿i extinde activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå în
urma hotårârilor luate de organele superioare în acest sens, la
Combinatul de industrializare a lemnului Târgu-Jiu s-a înfiin¡at, pe
lângå colectivul de cercetare existent format din cadre de specialitate
din serviciile centrale, numeroase colective de cercetare pe profile de
produse ¿i activitå¡i în cadrul fiecårei fabrici din combinat. Colectivele
au analizat necesitå¡ile fabricilor respective ¿i au fåcut propuneri de
teme de cercetare care dupå o minu¡ioaså selec¡ie au fost incluse, în
func¡ie de posibilitå¡ile existente ¿i de perspectivå, în planul de cercetare
pe anii 1967-1968. Activitatea de cercetare trebuia så gåseascå solu¡ii
de îmbunåtå¡ire a muncii, de realizarea de economii la materia primå,
în scurtarea duratei timpului de execu¡ie, så creeze noi prototipuri de
produse etc.
Cam la toate obiectivele industriale era organizatå activitatea de
cercetare ¿tiin¡ificå, erau formate colective care så îndeplineascå
planurile ¿i temele propuse ¿i mereu se analizau rezultatele ob¡inute.
Asemenea activitate de cercetare uzinalå era organizatå ¿i pe lângå
Combinatul de lian¡i ¿i azbociment, pe lângå Combinatul cårbunelui
etc.
De asemenea, în scopul cercetårii pe profil, în special cu caracter
uzinal, a existat o perioadå de timp, respectiv 1960-1975, Sta¡iunea de
cercetare ¿tiin¡ificå, subordonatå direct Institutului de cercetåri al
Ministerului Economiei Forestiere care solu¡iona, prin planul temetic,
teme pentru Combinatul de prelucrare a lemnului, în colaborare cu
cadrele de specialitate cât ¿i pentru alte unitå¡i din industria lemnului65.
Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor de ¡i¡ei
din jude¡ au existat (¿i mai existå, dacå nu ar fi fost desfiin¡ate dupå
1990), compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni, cercetåri
privind situa¡ia zåcåmintelor petrolifere, elaborau solu¡ii tehnice de

64
“Gazeta Gorjului”, anul I, nr. 15 din 25 mai 1968, p. 1 col. 2-3
65
Jude¡ele patriei. Gorj. Monografie... p. 151-153

- 60 -
valorificare eficientå. Compartimentul tehnic rezolva teme proprii, singur
ori în colaborare cu Institutul de specialitate, de cercetare.
În aceastå activitate era puså în valoare mai mult decât în oricare
domeniu, inteligen¡a, cuno¿tin¡ele profesionale dar ¿i experien¡a.
Îndråzneala, curajul, pe lângå temeinicile cuno¿tin¡e ¿i experien¡a, erau
factorii deosebi¡i care trebuiau valorifica¡i. Acolo unde ¿i atunci când
conducerea unitå¡ii îndråznea ¿i ea ¿i se angrena în aceastå activitate,
roadele au fost deosebite.
De¿i activitatea de cercetare era la început, mul¡i din membrii
colectivelor respective fiind noi, totu¿i rezultatele n-au întârziat. La
Combinatul de lian¡i ¿i azbociment din Târgu-Jiu (Bârse¿ti) s-au creat
noi tipuri de ciment, cu proprietå¡i superioare, s-au asimilat un numår
însemnat de piese de schimb pentru instala¡iile din exploatare.
Påcat cå acest mare obiectiv industrial al Gorjului, care peste 30 de
ani a asigurat ciment pentru toatå Oltenia ¿i chiar ¿i pentru export,
prin incompeten¡a ¿i lipsa de råspundere a organelor locale ¿i politica
guvernelor, a unor ministere, acum, ca ¿i alte obiective, este în lichidare.
De asemenea, în Combinatul de prelucrare a lemnului s-au produs
inova¡ii ¿i inven¡ii cu mare eficien¡å, cu ajutorul cercetårii ¿tiin¡ifice,
pentru transportul agentului termic la piese de produs placaj. S-au
aplicat unele metode moderne de conducere audio vizualå a proceselor
de produc¡ie la fabrica de PAL.
Ceea ce meritå subliniat este faptul cå oamenii nu a¿teptau solu¡ii
numai de la forurile superioare, nu cereau centralelor ori ministerelor
så rezolve probleme pe care ei le puteau rezolva. Imagina¡ia, ini¡iativa
cadrelor erau mereu solicitate.
Ca institu¡ie specializatå în cercetare a apårut în 1959 Sta¡iunea
de cercetare a produc¡iei pomicole Târgu-Jiu. Aici au existat ¿i î¿i
desfå¿urau activitatea de cercetare, douå unitå¡i:
a. Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå;
b. Sta¡iunea de cercetare ¿i producere a cartofului.
Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå avea ca obiect al
activitå¡ii sale efectuarea cercetårilor privind ameliorarea soiurilor
pomicole, sublinierea tehnologiilor specifice, crearea ¿i asimilarea
materialului pomicol ¿i viticol din soiuri valoroase pentru condi¡iile zonei
de nord a Olteniei ¿i în vederea cre¿terii productivitå¡ii patrimoniului
pomi-viticol din aceastå parte a ¡årii.
Înfiin¡atå pe 3 mai 1959 prin ordinul nr. 809 al Ministerului
Agriculturii, sta¡iunea ¿i-a început activitatea pe o suprafa¡å de 90 ha
din care 20 ha planta¡ii de pomi, 8 ha vi¡å de vie ¿i 63 ha de på¿une
neproductivå.Începând cu anul 1964 activitatea sta¡iunii a cunoscut o
înviorare ca urmare a sprijinului primit din partea Academiei, sprijin

- 61 -
concretizat într-o dotare corespunzåtoare, ceea ce a permis dezvoltarea
mai sus¡inutå a bazei materiale a cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i a produc¡iei
din unitate.
Plantarea cu noi soiuri de vie ¿i pomi fructiferi a fåcut ca la concursul
republican de vinuri, ce s-a ¡inut în anul 1967 la Bucure¿ti, sta¡iunea
experimentalå Bârse¿ti, prin probele prezentate, så ob¡inå 11 medalii
din care 4 medalii de aur ¿i una de argint, iar la concursurile republicane
de fructe, din noiembrie 1967 ¿i ianuarie 1968, så ob¡inå 8 medalii din
care 6 de aur ¿i 2 de argint.
Astfel era råsplåtitå munca colectivelor sta¡iunii pomi-viticole de la
Bârse¿ti dar ¿i activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå.
În anul 1990 Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie pomicolå Târgu-Jiu
avea 10 ferme ¿i o suprafa¡å totalå de 1136 ha.
Bilan¡ul rezultatelor ob¡inute de sta¡iune în cei peste 40 de ani se
prezintå astfel:
- peste 4 milioane de pomi altoi¡i;
- zeci de milioane de coarde-altoi de vi¡å de vie, de altoi de pomi,
cåp¿uni, buta¿i de coacåze, smeurå, multe mii de tone de fructe ¿i de
vinuri livrate la intern (prin magazinele proprii) ¿i la export.
Pentru calitatea produselor sta¡iunea a ob¡inut peste 100 de medalii
de aur, argint ¿i bronz la concursuri interna¡ionale.
Sta¡iunea de cercetare ¿i produc¡ie a cartofilor Târgu-Jiu avea ca
obiectiv îmbunåtå¡irea soiurilor de cartofi ¿i cre¿terea produc¡iei în
condi¡iile de sol ¿i climå specifice jude¡ului Gorj.
A fost înfiin¡atå în 1980 ¿i î¿i desfå¿ura activitatea în 4 laboratoare
de cercetare ¿i 4 ferme de produc¡ie66.
ªtiin¡a ¿i tehnica nu erau numai în aten¡ia cabinetelor tehnice. De
binefacerile lor trebuiau så beneficieze cât mai mul¡i oameni ai muncii.
De aceea au fost create mai multe organe ce se ocupau cu popularizarea
¿tiin¡ei, cu råspândirea cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice. Între acestea erau ¿i
brigåzile ¿tiin¡ifice
¿tiin¡ifice. Pe întreg jude¡ul erau 17 brigåzi ¿tiin¡ifice având
119 membri. Ele aveau misiunea de a merge prin institu¡ii, întreprinderi,
pe ¿antiere, unde, în ¿edin¡e, trebuiau så expunå ¿i så clarifice o serie
de date ale ¿tiin¡ei ¿i tehnicii cu care veneau în contact oamenii muncii,
så contribuie la lårgirea orizontului spiritual al oamenilor muncii.
În fiecare brigadå erau 5-8 persoane, de obicei ingineri, profesori,
tehnicieni, cu bunå pregåtire ¿i experien¡å în diverse domenii: juri¿ti,
medici, istorici, economi¿ti. Varietatea temelor impunea så fie de diferite
specialitå¡i, så poatå explica probleme de la zborul omului în cosmos la
necesitatea sistematizårii a¿ezårilor rurale. Se foloseau de argumente
concrete la baza cårora stau legile, plan¿ele grafice, filmele ¿tiin¡ifice67.
66
Ibid, p. 131-132)
67
“Gazeta Gorjului”, anul IX, nr. 1192 din 10 ianuarie 1976, p. 3

- 62 -
 În afarå de expunerile pe care la fåceau, trebuiau så råspundå
întrebårilor puse de oamenii din salå.
În anul 1976 a avut loc primul Congres al educa¡iei politice ¿i culturii
socialiste. În cinstea acestui congres, cum de altfel se fåcea ¿i cu ocazia
altor evenimente politico-culturale, s-au întocmit planuri de ac¡iune cu
måsuri concrete în diverse domenii.
Înaintea congresului a avut loc, pe jude¡e, plenara cu activul de
partid. La Gorj plenara a avut loc în ziua de 22 mai 1976 la Casa de
culturå a sindicatelor. primul secretar al comitetului jude¡ean, în raportul
prezentat, s-a referit ¿i la brigåzile ¿tiin¡ifice care “se deplaseazå peri-
odic în întreprinderi, cåmine de nefamili¿ti, ¿antiere de construc¡ii,
cartiere ¿i comune suburbane. Sarcina de bazå a acestora era
råspândirea cuno¿tin¡elor ¿tiin¡ifice” 68.
Un eveniment important în via¡a cultural-¿tiin¡ificå ¿i artisticå l-a
constituit Festivalul na¡ional “Cântarea României”. În întâmpinarea
acestui festival se organizau diferite ac¡iuni cuprinse în planurile de
muncå. Un rol important îl ocupa pregåtirea introducerii pe scarå largå
a progresului tehnic, mecanizarea ¿i automatizarea proceselor de
produc¡ie, perfec¡ionarea tehnologiilor de fabrica¡ie, asimilarea de
produse noi.
pentru materializarea lor a fost lansatå ini¡iativa: Fiecare cadru
tehnico-ingineresc så rezolve cel pu¡in o problemå de studiu sau
organizare ¿tiin¡ificå a produc¡iei ¿i a muncii, în afara planului tehnic.
Într-un articol publicat în “Gazeta Gorjului”69, în legåturå cu modul
cum era întâmpinat Festivalul na¡ional “Cântarea României” de la
sfâr¿itul anului 1976 se dådeau câteva cifre: astfel numai în cadrul
Combinatului de prelucre a lemnului (C.P.L.) din Târgu-Jiu erau cuprinse
62 de cadre tehnico-inginere¿ti cu ajutorul cårora au fost aplicate (pânå
la 10 decembrie, n.n.) 14 måsuri din cele 15 preconizate în acest an
(1976, n.n.)”.
Ca rezultat concret, aratå ziarul, s-au înregistrat: un spor de
12.000.000 lei la produc¡ia globalå, o economie relativå de 145 lucråtori;
reducerea cheltuielilor de produc¡ie cu aproape 3.700.000 lei.
Mai amintea încå o måsurå aplicatå ¿i anume îmbunåtå¡irea
parametrilor func¡ionali ai ma¿inii de ¿lefuit rame pentru scaune tip
“Coloana” care a condus la cre¿terea productivitå¡ii muncii cu 10 la
sutå.
Ca o concluzie importantå, ziaristul mai sublinia cå la C.P.L. de la
maistru pânå la cel care este autorul ac¡iunii, inginerul Anatolie Dru¡å,
cadrele de speciali¿ti sunt påtrunse de dorin¡a de a realiza mereu ceva

68
“Gazeta Gorjului”, anul IX, nr. 11211 din 23 mai 1976, p. 2
69
Ibid, anul IX, nr. 1240 din 11 decembrie 1976, p. 3

- 63 -
nou în sprijinul produc¡iei70.
Cercetarea ¿tiin¡ificå reprezenta, în concep¡ia contemporanå, un
factor de seamå al dezvoltårii sociale, al ie¿irii din subdezvoltare. De
aceea statul socialist a dat aten¡ie deosebitå alocårii de fonduri pentru
sus¡inerea, extinderea ¿i orientarea consecventå cåtre cerin¡ele reale a
cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i valorificårii optime a rezultatelor sale.
Putem aprecia aceasta comparând situa¡ia dinainte de 1989 cu cea
din perioada care a urmat. Astfel, ponderea cheltuielilor statului pentru
cercetare, în P.I.B., erau înaite de 1989 de 2,31 la sutå, scåzând în 1997
la 1,05 la sutå. Numårul salaria¡ilor din activitatea de cercetare, calculat
la 1.000 de locuitori era de 7,3 în 1989, ajungând în 1997 la 2,5. Numårul
salaria¡ilor cu studii superioare din sfera cercetårii, practic s-a
înjumåtå¡it în ¿apte ani, ajungând de la 2,6 în 1989 la 1,4 în 199771.
Dupå 1990, o periodå de timp a mai continuat så func¡ioneze un
minister al ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei care înså a dispårut. În prezent
cercetarea este o parte structuralå a Ministerului Învå¡åmântului.
La începutul lunii martie 2005, ziarul “Adevårul”72 publica un articol
care are la bazå un studiu fåcut de “Societatea Ad Astra”, societate care
cuprinde cercetåtori români din întreaga lume ¿i are scopul declarat de
a sprijini cercetarea româneascå, a realizat un studiu de excep¡ie care
cuantificå, dupå standarde interna¡ionale, rezultatele ¿tiin¡ifice ale
României anului 2004. În acest studiu sunt aråtate ¿i rezultatele ce se
ob¡in în România, preocuparea pentru activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå.
În linii mari ¿i acest domeniu, ca ¿i multe altele, supravie¡uie¿te. Aproape
90 la sutå din contribu¡ia României la ¿tiin¡a mondialå se datoreazå
cercetårii universitare realizatå în marile centre universitare tradi¡ionale:
Bucure¿ti, Ia¿i, Cluj, Timi¿oara.
Productivitatea majoritå¡ii institu¡iilor române¿ti este scåzutå.
Numai 45 de institu¡ii din România publicå mai mult de 10 articole
¿tiin¡ifice cu vizibilitate interna¡ionalå, pe an.
Printre multele aspecte vizate în studiul amintit se aflå ¿i analiza
¿tiin¡ei actuale, a numårului cercetåtorilor din ¡ara noastrå. Dacå în
1989 activau în România peste 150.000 de cercetåtori, în 2002,
statisticile oficiale înregistrau doar 38.433 de salaria¡i în cercetare. Tot
în 2002, cercetåtori atesta¡i erau doar 8.513 persoane, iar numårul
cercetåtorilor din România care publicå în reviste aflate în fluxul ¿tiin¡ific
principal era de 5.700, aproximativ 15 la sutå din persoanele angajate
în cercetare. Din cei 222 de cercetåtori români care au rezultate
consecvente în reviste de relevan¡å interna¡ionalå, 64 la sutå activeazå
70
Ibidem
71
Aurelian Bondrea, Starea Na¡iunii 2000, România încotro?, vol. I, Editura Funda¡iei
România de mâine, Bucure¿ti, 2000, p. 131
72
“Adevårul”, nr. 4570 din 14 martie 2005, p. 11, coloanele 5-6

- 64 -
în stråinåtate, 29 la sutå în S.U.A., 7 la sutå în Fran¡a, 5 la sutå în
Canada, Germania ¿i Marea Britanie73.
Consideråm ¿i noi cå un factor de seamå al dezvoltårii economice,
al ie¿irii din subdezvoltare, îl reprezintå activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå,
sector grav neglijat în procesul tranzi¡iei, în principal din cauza absen¡ei
sau nealocårii, cât de cât ra¡ionale a fondurilor de sus¡inere. Desfiin¡area
locurilor de muncå ale cercetåtorilor a dus la aceea cå mul¡i speciali¿ti,
cercetåtori de prestigiu, dar ¿i cadre tinere, au luat drumul stråinåtå¡ii,
cåutând acolo ceea ce la ei acaså nu gåsesc - locuri de muncå,
valorificarea capacitå¡ii lor creative.
Acum, de fapt, nici nu se mai vorbe¿te despre activitatea de cercetare
¿tiin¡ificå, despre ¿tiin¡å ¿i tehnologie. Se mai face cunoscut, din când
în când, despre participarea la unele concursuri de inventicå a diferi¡ilor
oameni care vor så mai facå câte ceva ¿i în acest domeniu. Dar nu mai
este o preocupare a guvernan¡ilor.
Trågând concluzii din modul cum a evoluat dupå 1990 pânå în
prezent cercetarea ¿tiin¡ificå, considerå cå încå nu este prea târziu
pentru a reanaliza ¿i revedea problema cercetårii ¿tiin¡ifice ¿i a se adopta
måsuri corespunzåtoare. România, ca ¿i alte state, a intrat într-un nou
stadiu al revolu¡iei tehnico-¿tiin¡ifice, care în ansamblu este o revolu¡ie
globalå a cunoa¿terii ¿i informa¡iei, pentru a se ajunge la niveluri mai
înalte de civiliza¡ie ¿i prosperitate, de eficien¡å. Trebuie avut în vedere
cå cine nu acordå aten¡ia cuvenitå învå¡åmântului ¿i educa¡iei, ¿tiin¡ei
¿i culturii, riscå så råmânå în urmå, så perpetueze ineficien¡a,
subdezvoltarea cronicå, într-un cuvânt, såråcia, så råmânå o pi¡å de
desfacere.
Câteva concluzii în legåturå cu cercetarea ¿tiin¡ificå se impun:
Sus¡inerea materialå ¿i încurajarea moralå de cåtre organele locale
- sfaturile ¿i apoi consiile locale - de conducerea combinatelor ¿i fabricilor,
cercetarea ¿tiin¡ificå a fost un factor principal tehnic în cre¿terea
produc¡iei ¿i a productivitå¡ii muncii, în îndeplinirea planului de
produc¡ie, în dezvoltarea poten¡ialului economic al jude¡ului Gorj, acolo
unde rezultatele ei s-au utilizat.
Activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå se fåcea în colaborare cu diferite
institu¡ii de cercetare cât ¿i de învå¡åmânt superior de pe plan local dar
¿i regional ¿i central.
Pe lângå unitå¡ile economice de exploatare a zåcåmintelor de ¡i¡ei,
de cårbune din jude¡, a poten¡ialului hidrografic, au existat
compartimente tehnice care efectuau prospec¡iuni, cercetåri, analize
privind situa¡ia zåcåmintelor, elaborau solu¡ii tehnice de valorificare
eficientå. Compartimentul tehnic rezolva teme proprii dar ¿i în colaborare
73
Ibidem

- 65 -
cu institutul de specialitate de cercetare.
Multe obiective industriale din jude¡ul Gorj dar ¿i lucråri de artå
au înglobat în ele rezultatele cercetårii ¿tiin¡ifice. Este suficient så
spunem cå acestea au apårut mai întâi pe plan¿ele inginerilor,
arhitec¡ilor ¿i tehnicienilor, pe documentarele economi¿tilor etc.
Construc¡iile hidrotehnice ¿i energetice de la Cerna-Tismana-Motru,
amenajarea hidroenergeticå cu folosin¡e multiple a râului jiu, începute
în 1986 ¿i care continuå ¿i aståzi: Combinatul de lian¡i ¿i azbociment
de la Bârse¿ti; exploatarea ¿i prelucrarea lemnului; extragerea ¿i
prepararea cårbunelui ¿i câte altele au pus în situa¡ie pe speciali¿ti,
ingineri, tehnicieni ¿i muncitori så studieze ¿i så elaboreze solu¡ii de
înalt nivel ¿tiin¡ific ¿i de mare importan¡å practicå, sarcinå de care
s-au achitat excelent.
Toate acestea aratå la ce rol ¿i importan¡å a ajuns ¿tiin¡a ¿i tehnica
în via¡a societå¡ii dar ¿i marile cerin¡e ce se pun în fa¡a omului ¿i a
guvernelor. S-au fåcut mari investi¡ii în toate, inclusiv în oameni, dar
au meritat pentru cå au contribuit ¿i contribuie la dezvoltarea economicå,
la ridicarea nivelului de via¡å ¿i de trai al omului.
*
* *
Starea în care a juns aståzi cercetarea ¿tiin¡ificå ¿i rezultatele
materializate în marile obiective industriale ¿i nu numai, care au
dispårut ¿i continuå så disparå este urmarea politicii guvernan¡ilor
care le socoteau “grandomanii”, “mormane de fier” etc., guvernan¡ilor
care le-au vândut ¿i distrus mereu. De aceastå situa¡ie trebuie så dea
cineva socotealå, dar ¿i organele locale care au asistat nepåsåtoare în
fa¡a distrugerii avu¡iei na¡ionale.

- 66 -
 Capitolul II

Via¡a politicå în jude¡ul Gorj.

Partidele politice.

- 67 -
- 68 -
 Apari¡ia pe scena politicå a organiza¡iilor politice – a partidelor, a
fost rezultatul stadiului de dezvoltare la care a ajuns ¡ara dar ¿i al
influen¡ei de afarå. Atunci când s-au înmul¡it pårerile despre anumite
direc¡ii de dezvoltare; când aceste påreri au început så aibe adep¡i,
adep¡i care så se grupeze în organiza¡ii politice diferite, dupå ideile lor
cu privire la direc¡ia pe care trebuia så o urmeze dezvoltarea statului ¿i
la mijloacele cele mai potrivite de a u¿ura ¿i a gråbi acea dezvoltare,
terenul era deja pregåtit pentru ca gruparea în partide så aibå loc iar
acestea så se afirme cu formularea unor principii de guvernare ce
direc¡iona dezvoltarea. Ele ¿i-au avut epoca lor de germinare, de afirmare,
de confruntare, între 1821-1866, putându-se concretiza în idei
conservatoare, idei liberale, idei progresiste, idei revolu¡ionare, idei ce
adunau în jurul lor pe cei ce la sus¡ineau, formându-se astfel de grupåri
politice.
Dupå marele act al Unirii din 1859 ¿i reformele din timpul domniei
lui Alexandru Ioan Cuza, în cursul unui proces de modernizare generalå
a societå¡ii, s-au constituit primele partide politice în România: Partidul
Na¡ional Liberal, în 1875 ¿i Partidul Conservator, în 1880. Via¡a
economicå ¿i politicå în plinå dezvoltare au fåcut ca în rândul acestora
¿I în afara lor så aparå felurite alte grupåri politice1, unele din acestea
så devinå partide politice: Partidul Social Democrat al Muncitorilor din
România (P.S.D.M.R) în 1893; Partida ºåråneascå, în 1895; Partidul
Conservator Democrat, în 1908; Partidul Na¡ional Democrat, în 1910 ¿I
multe altele.
Numårul acestora a fost în continuå cre¿tere, dar ¿I fårâmi¡area ,
mai ales dupå primul råzboi mondial.
O altå tråsåturå a vie¡ii politice a partidelor, a fost aceea cå odatå
apårutå în scenå, s-a impus crearea de filiale, de organiza¡ii ale acestora
¿i la nivelul jude¡elor ori a ora¿elor. Acestea trebuia så asigure
1
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Enciclopedia partidelor politice
din România, 1862-1994, Editura Media Print, Bucure¿ti.

- 69 -
popularizarea politicii partidului respectiv în jude¡, så lucreze pentru
aducerea în rândurile partidului de noi membri ori simpatizan¡i care så
constituie masa electoralå.
De unde veneau cåtre partide ¿i deci cåtre partidul liberal, elementele
politice? La începuturile sale în fruntea partidului liberal se afla omul
politic Ion Bråtianu. Om cu o culturå vastå ¿i cu bogatå experien¡å
politicå, împreunå cu ceila¡I din conducerea partidului s-au ocupat så
cunoascå oamenii de seamå ce apåreau în diferitele centre ¿i så-i atragå
în rândurile partidului liberal. Se alerga în primul rând dupå calitate ¿i
nu dupå numår.
A¿a se face cå în partidul liberal s-au gåsit, în pragul celor douå
veacuri, o pleiadå de oameni de mare ¡intå, competen¡i ¿i råspunzåtori
de misiunile primite, oameni cu pozi¡ie ¿i demnitate.
O constatare nu lipsitå de importan¡å. Mai la început, partidele se
considerau reprezentante ale unor clase sociale. În principal conservatorii
se considerau reprezentan¡i ai marilor proprietari funciari, ai mo¿ierimii.
Liberalii se socoteau reprezentan¡i ai burgheziei, ai marilor proprietari
de întreprinderi, ateliere, fabrici, dar ¿i negustori ¿i comercian¡i, înal¡i
func¡ionari publici etc. Nu era o împår¡ire ¿i o delimitare categoricå.
Aici intervenea ¿i orientarea politicå, ideile politice. Erau, spre exemplu,
în rândul partidului liberal ¿i mari proprietari de påmânt, mo¿ieri ¿i la
conservatori mari posesori de proprietå¡i industriale.
În numele muncitorimii ¿i apåråtori ai intereselor acestora se declara
P.M.S.D.R. care a luat fiin¡å în 1893. Au apårut ¿i grupåri politice ce se
considerau reprezentan¡i ai ¡årånimii – Partida ºåråneascå, în 1918
Partidul ºårånesc ¿I din 1926 Partidul Na¡ional ºårånesc.
Aceasta nu era o determinare aritmeticå nici exactå. Era mai mult
o afirmare politicå, o activitate de campanie electoralå.
Cu timpul a dispårut aceastå categorie, a bazei sociale, fiecare partid
politic ocupându-se så atragå în rândurile salesau ca simpatizan¡i cât
mai mul¡i membrii proveni¡i din oricare categorie socialå.
În zilele noastre, când a dispårut din vocabular ¿i burghezia, ¿i
mo¿ierimea, ¿i muncitorimea, pentru cå nu se mai vorbe¿te de clase ¿i
nici de lupta de claså, partidele au devenit grupåri ale oamenilor de
interese, de afaceri, denumirea fiind pur formalå, ca ¿i ideologia dealtfel.
Multe din aceste partide î¿i înscriau în denumire(¿i î¿i mai scriu ¿i
aståzi), liberal, democrat, conservator sau na¡ional, muncitor sau
muncitoresc, socialist sau social democrat, denumiri ce nu au nimic
comun cu ideologia, cu programul, ci numai o denumire în¿elåtoare.
În zilele noastre au apårut Partidul Na¡ional ºårånesc Cre¿tin Demo-
crat sau Partidul Democrat Liberal. Este interesantå evolu¡ia ¿i
metamorfoza Partidului Democrat Liberal. Acesta a apårut prin

- 70 -
desprinderea unui grup din P.D.S.R., în 1992, dupå care a aderat la
Interna¡ionala Socialistå pentru ca, în 2006, så treacå la Internationala
populistå, så se combine, prin absor¡ie, în decembrie 2007, cu o grupare
desprinså din partidul liberal care aderase la Interna¡ionala liberalå.
Deci partide cu orientare democratå de stânga se contopesc cu altele
liberale de dreapta, apar¡inåtoare fiecare la o altå interna¡ionalå, se
reunesc într-un partid care î¿i zice ¿i democrat ¿i liberal dar care va
apar¡ine la interna¡ionala popularå, partid care nu are, pânå la aceastå
datå, nici statut, nici program, ci se declarå cå are ca bazå poporul
„alian¡å” sub care a participat la alegerile din 2004, program cu care se
prezintå si partidul liberal. Este un partid care, dupå pårerea noastrå,
a fost organizat din ordin pentru a sta la dispozi¡ia ¿i a servi interesele
celui care l-a cerut ¿i va servi grupul acestuia de interese. Dar
conducåtorii lui îi justificå existen¡a ¿i activitatea ca o for¡å politicå
„puså în slujba poporului”. ªi to¡i au fåcut parte din conducere, unii au
fost ¿i mini¿trii ¿i chiar prim-mini¿tri (Stolojan) dar de pe urma lor nu
s-a våzut în mod deosebit nimic, decât vorbe, promisiuni, etc. ¿i critici,
defåimåri, blamåri ale adversarilor lor, ¿i mårirea averilor prin
în¿elåciune, excrocherii, etc.
Din påcate, cu timpul, grija pentru calitatea partidelor a slåbit,
fiecare ¿ef de partid alergând în primul rând dupå cre¿terea numårului
membrilor ¿i al simpatizan¡ilor, adicå al votan¡ilor.
Dupå primul råzboi mondial, când au început så aparå în scenå
partide ca ciupercile dupå ploaie, un frunta¿ al vie¡ii politice dar ¿i un
dascål de mare valoare, Iancu Archir, într-un studiu al såu intitulat
ªcoala ¿i viata socialå de dupå råzboi, în care-¿i exprimå nemul¡umirea
asupra cre¿terii popula¡iei ¿colare fårå a fi asigurate condi¡iile
corespunzåtoare. „Nu dorul de culturå a înmul¡it popula¡ia ¿colarå, ci
pricopseala cu cât mai repede ¿i cu cât mai pu¡inå muncå, dupå exemplele
ce oferå tineretului ritmul vie¡ii... Cre¿terea exageratå a popula¡iei ¿colare
¿i înjghebarea atâtor ¿coli prin diferite târgule¡e, fårå mijloace de
învå¡åmânt suficiente ¿i de multe ori cu încadrarea didacticå
improvizatå, au fåcut så scadå mult nivelul cultural ¿i moral al
învå¡åmântului în ¿coala de dupå råzboi ¿i au dat na¿tere la o plato¿å
de titra¡ii, calitativ inferiori ¿i primejdio¿i ordinei normale sociale.
Cu acest tineret ¿i-au îngro¿at rândurile numeroase partide politice,
råsårite ca ciupercile, în numele diverselor ideologii reformatoare, cu
scopul primordial înså de a gåsi loc la masa ospå¡ului bugetar...” 2
Autorul studiului reliefa doar o laturå a cre¿terii numårului celor
care se îndreptau cåtre ¿coalå. Ori tendin¡a era generalå ¿i se baza pe
condi¡iile ce se crease învå¡åmântului dar ¿i necesitå¡ilor ce le impunea
2
Anuarul liceului „Tudor Vladimirescu” pe anul ¿colar 1933-1934

- 71 -
dezvoltarea în noua etapå istoricå.
În Gorj, încå de la început, Partidul Na¡ional Liberal a avut un
numår însemnat de membri, oameni marcan¡i ai jude¡ului între care
Dincå Schileru, dr.Culcer, Vasile Lascår, iar mai târziu, Nicolae ¿i
Grigore Iunian, Numa Frumu¿eanu, Gh.Tåtårescu, C.Neam¡u,
dr.N.Hasna¿ etc.
Dupå råzboi via¡a politicå s-a amplificat, în arenå apårând mai
multe partide ¿i grupåri politice. În anul 1918 s-a înfiin¡at Grupul Popular
Independent din Gorj, sub conducerea avocatului Nika Petrescu,
directorul ziarului „Libertatea”. Acesatå grupare politicå de¿i se adresa
muncitorilor såteni pentru a face så disparå marea diferen¡å între sat
¿i ora¿, n-a avut ecou în mase ¿i a trebuit så se dizolve.
În 1919 s-a înfiin¡at Grupul Democrat ¿i Independent din Gorj, în
frunte cu Ion I.Cåprescu, al cårui organ de preså era „Jiul Nou”. Ziarul,
de¿i se considera democrat independent, declara cå „va fi un organ de
luptå ¿i de propagandå destinat så sus¡inå, în primul rând, ideile din
programul Grupului Democrat ¿i Independent din Gorj. În al doilea rând,
politica democratå în general” 3
Ziarul a apårut la 8 decembrie 1918, se considera gazetå democratå
dar în curând a devenit organul politic al Grupului Democrat Indepen-
dent din Gorj. Colaboratori ai ziarului erau: Nika Petrescu, director,
N.Andreescu, D.Georgescu. 4
Gruparea s-a dovedit slabå, neânsemnatå ¿i a trebuit så disparå.
Dupå råzboi, dar ¿i în timpul råzboiului, diferen¡a de opinii în rândul
diverselor partide s-a accentuat ceea ce a dus la plecarea unora în alte
partide. Încå în timpul råzboiului o grupare în frunte cu avocatul Gr.
Iunian s-a retras din Partidul Liberal ¿i a plecat în Partidul Muncii,
atunci înfiin¡at, unde în¡elegând cå nu avea ¿anse de a se impune în
via¡a politicå ¿i-a îndreptat pa¿ii spre noul înfiin¡at Partid ºårånesc. În
1926, dupå unirea Partidului ºårånesc cu Partidul Nå¡ional din Ardeal,
Iunian va ajunge vicepre¿edinte al partidului ¿i pentru o perioadå de
timp ministru al justi¡iei (1928-1930) pentru ca în 1932 så påråsescå ¿i
acest partid ¿i så formeze Partidul Radical ºårånesc.
Tot din Partidul Liberal vor mai pleca ¿i al¡ii, între care Gh. Bråtianu
care în 1930 a format Partidul Na¡ional Liberal Giorgist ¿i care a avut
ziarul „Vremea Nouå” al cårui director a fost Gh. Cåmårå¿escu. A avut
colaboratori pe M. Ni¡ulescu, Horia Furtunå, Iulian Constantinescu,
N.Ro¿ianu. Gh. Tåtåråscu va forma ¿i el, în 1944, Partidul Liberal ce va
rezista pânå în 1947.
Organiza¡ia partidului liberal din Gorj a avut mai multe ziare lo-

3
Vasile Cåråbi¿, Publica¡iile periodice din Gorj, p. 82
4
V Cåråbi¿, Publica¡iile periodice din Gorj ... p.77

- 72 -
cale, între care, „Gorjanul” (1911), „Cuvântul Gorjului” (1918), „Voin¡a”
(1919), „Viitorul Gorjului” (1921), „Vremea Nouå” (1930) ¿i altele.
Partidul Conservator a cunoscut ¿i el puternice fråmântåri ¿i plecåri
din partid 5 pânå dupå råzboi când a dispårut de pe arena politicå. Mai
însemnatå a fost gruparea favorabilå lui Take Ionescu care în anul 1908
s-a constituit în Partidul Conservator Democrat. ªi acesta avea în Gorj
organiza¡ia sa ai cårei membrii s-au aflat mereu potrivnici cunoscutei
grupåri culturale Moisil, ªtefulescu, Piekarski etc.
Organiza¡ia jude¡eanå de Gorj avea în componen¡a ei pe Nae
Drågoescu, Cicerone Budi¿teanu, C. Bånulescu ¿i al¡ii.
Ca ziare locale coservatorii democra¡i au avut în Gorj „Alegåtorul”
(1905), „Jiul (1906).
Organiza¡ia Partidului Conservator Progresist, nåscutå dupå råzboi,
era alcåtuitå de conservatorii „democra¡i” având ca organ oficial de preså
ziarul „Propåsirea Gorjului”. Era continuarea ziarului „Dreptatea” din
1912. Colaboratori ai ziarului erau: Constantin Bumbulescu, Cicerone
Budi¿teanu, Nae Drågoescu, Dinu Stolojan. 6
Odatå cu moartea lui Take Ionescu, în 1922, ¿eful patidului, acesta
s-a dizolvat ¿i odatå cu el ¿i organiza¡ia de Gorj.
Un alt partid care a avut o organiza¡ia ¿i în Gorj a fost cel care a
luat fiin¡å în 1910 ¿i anume Partidul Na¡ionalist Democrat ai cårui
conducåtori au fost Nicolae Iorga ¿i A. C. Cuza.
În fruntea organiza¡iei de Gorj s-a aflat avocatul Constantinescu ¿i
profesorul Al. Popagheorghe. Pentru cå acest partid avea în frunte oameni
de tipul lui Iorga, s-a bucurat de oarecare autoritate în jude¡.
Ca organe de preså în Gorj au avut „Credin¡a Nouå” (mai 1914),
„Credin¡a” (1921) ¿i „Coasa” (1925).
ªi Partidul Na¡ional Democrat a cunoscut, dupå råzboi, fråmântåri
¿i frac¡iuni, din el despinzându-se A.C. Cuza care a constituit Liga
Apårårii Na¡ional Cre¿tine la nivelul ¡årii.
În Gorj organiza¡ia acestui partid a avut în frunte pe Vasile Cottan
iar ca organ de preså „Gorjul antisemit”.
Tot dupå råzboi s-a constituit ¿i gruparea legionarå care se va numi,
mai târziu, Partidul Totul pentru ºårå. În Gorj avea în frunte pe I.C.
Bârcå G.R. Constantin, I.V. Popescu. Au avut ca organ de preså „Mi¿carea
Gorjului”.
Imediat dupå råzboi, un grup de învå¡åtori, preo¡i ¿i ¡årani, lega¡i
de via¡a tårånimii, au constituit, la 5/18 decembrie 1918, Partidul
ºårånesc . Mul¡i dintre frunta¿ii acestuia crescuserå ¿i activaserå în
cadrul partidului liberal dar unii ¿i la conservatori. În fapt în acest
5
Sistemul politic al României Moderne. Partidul Conservator. 1987 Editura Politicå
Bucure¿ti
6
Vasile Cåråbi¿, Publica¡ii periodice din Gorj ... p. 85.

- 73 -
partid se întruchipa mi¿carea ¡årånistå ce dåinuia încå din a doua
jumåtate a secolului al XIX-lea.
În Gorj organiza¡ia ¡årånistå era conduså, la început, de avocatul
Vasile Arjoceanu. În rândurile acestui partid erau multe elemente tinere,
cu gânduri mari, de a face câte ceva în folosul clasei în numele cåreia
vorbeau - ¡årånimea.
Au avut ca organ de preså ziarul „Secera” care a apårut la 9
septembrie 1920 având ca director pe binecunoscutul profesor ªtefan
N.Bobancu de la Liceul „Tudor Vladimirescu”. „Secera” era o continuare
a ziarului „Românul”. Abia cu numårul 7/1921 „Secera” a devenit „ziarul
Partidului ºårånesc ¿i a Democra¡iei na¡ionale”, iar începând cu numårul
8 apårea pe frontispiciu subtitlul Foaia Partidului ºårånesc din jude¡ul
Gorj. Avea colaboratori persoane binecunoscute: P. Popeangå,
Em.Popescu, ªerban T.Frumu¿eanu, Gh.Cåmårå¿escu etc.
Din anul 1922 noiembrie 16 a apårut ¿i „Glasul ºårånimii” ca foaie
a Partidului ºårånesc din Gorj. La acest ziar între colaboratori erau
Grigore Iunian, V.Arjoceanu, Gr.Geamånu, Gh.Catanå, Mihail Cåprescu.
O scurtå perioadå de timp a fiin¡at în jude¡ul Gorj ¿i o forma¡iune
apar¡inând Partidului Na¡ional – Nicolae Iorga. A editat ziarul „Coasa”
ce a apårut la 1 august 1925 din conducerea cåruia fåceau parte Victor
Danielescu ¿i V. Popescu-Pepile ¿i avocatul Miron Constantinescu.
Grigore Iunian, plecând din P.N.T în octombrie1932, a format Partidul
Radical ºårånesc. Mai întâi majoritatea membrilor organiza¡iei jude¡ene
Gorj a P.N.T. ¿i-au declarat adeziunea la ideile lui Gr.Iunian. În aceste
condi¡ii s-a constituit din fosta organiza¡ie jude¡eanå a P.N.T. douå
organiza¡ii: una în frunte cu Gr. Iunian ¿i alta cu Vasile Arjoceanu. A
urmat apoi constituirea, în toamna anului 1932 a unui nou partid ce
s-a numit Partidul Radical ºårånesc care ¿i-a organizat organiza¡ii
jude¡ene din ¡arå. Organul de preså al Partidului Radical ºårånesc a
devenit „Îndrumarea Nouå”. 7
Mai înainte de plecarea din P.N.T. a lui Grigore Iunian a avut loc
plecarea lui Constantin Stere cu un numår de membrii din P.N.T. ¿i
formare Partidului ºårånesc Democrat la 6 mai 1931.
Plecårii lui Iunian i-a urmat plecarea din P.N.T. a lui Al. Vaida
Voievod care, la rândul lui, a format ¿i el un nou partid. În jude¡ul Gorj
organiza¡ia jude¡eanå a editat ziarul „Frontul Românesc” Gorjan, la 25
octombrie 1935. ªeful ziarului ca ¿i al organiza¡iei jude¡ene din Gorj era
Adrian Brudaru.
Partidul Poporului, condus de generalul Al. Averescu, a avut ¿i el în
Gorj o sec¡iune care edita publica¡ia „Steaua popurului din Gorj” care a

7
Pe larg despre acest partid în Nicolae Mischie, Grigore Iunian ¿i epoca sa,Clusium
2000, p. 96-116)

- 74 -
apårut la 24 ianuarie 1924. Conducåtorul ziarului era avocatul Mihai
Gh. Slåvescu iar prim –redactor Ion Rizu. Au colaborat la acest ziar
Mihai Slåvescu, Al.Spineanu, I.Nåvârlie. Au apårut în 1924 doar 4
numere, în 1925 ¿ase numere, în 1926 tot ¿ase numere. Tot aceastå
organiza¡ie a avut ¿i ziarul „Foaia Poporului din Gorj” care a apårut la
18 decembrie 1927 sub direc¡ia lui Ioan Rizu Cârlan. A apårut pânå în
anul 1931.
În Gorj a avut filialå ¿i Partidul Na¡ional Agrar fondat în aprilie
1932 având ca pre¿edinte pe O.Goga ¿i care în iulie 1935, împreunå cu
A.C.Cuza vor forma Partidul Na¡ional Cre¿tin.
Filiala din Gorj a Partidului Na¡ional Agrar (O.Goga) a fost conduså
de avocatul Miron Slåvescu. A avut ziarul „ºara noastrå” (1937).
Partidul Uniunea Agrarå, format de Constantin Argetoianu, în 1932,
avea filiala ¿i în Gorj, în fruntea cåruia se afla Aristide Magherescu. A
fost o organiza¡ie micå, fårå o semnifica¡ie deosebitå.
Partidul Socialist ºårånesc. În anul 1943, Mihai Ralea ¿i Lotar
Rådåceanu au creat Uniunea Socialistå a muncitorilor ¿i ¡åranilor, care
a aderat la Frontul Patriotic Antihitlerist. Dupå reântoarcerea lui Lotar
Rådåceanu în P.S.D. în iunie 1944, Uniunea ¿i-a luat numele de Partidul
Socialist ºårånesc. La 26 septembrie 1944 a aderat la platforma Frontului
Na¡ional Democrat iar la 30 noiembrie 1944 a fuzionat cu Frontul
Plugarilor. A editat ziarul „Curentul Nou”, condus de avocatul Grigore
Geamånu.
Dat fiind specificul jude¡ului Gorj, de jude¡ agricol slab, chiar foarte
slab dezvoltat din punct de vedere industrial ¿i mi¿carea muncitoreascå
a fost nesemnificativå. De aceea organiza¡ii ale P.C.R. ¿i P.S.D. n-au
fost semnalate înainte de 1944. Au fost înså semnalate elemente ale
partidului comunist ¿i partidului social democrat care, sporadic,
desfå¿urau activitate în rândul popula¡iei, mai ales revendicativå, ori
antifascistå, antiråzboinicå. 8
La ie¿irea din ilegalitate, în august 1944, au început så aparå ¿i så
se afirme tot mai multe elemente care erau social democrate ori
comuniste. Pre¿edinte al organiza¡iei social democrate era Virgiliu
Stoicoiu iar de la comuni¿ti, Vasile Andrei, de origine din Bibe¿ti dar
fost mul¡i ani muncitor la calea feratå ¿i mutat, disciplinar, pentru
activitatea comunistå, în diverse localitå¡i.
Toate partidele ¿i grupårile politice care au desfå¿urat activitatea
pânå în 1938 nu s-au remarcat prin ac¡iuni deosebite. Activitatea lor
ie¿ea mai ales în eviden¡å cu ocazia campaniilor electorale când trebuiau
så asigure victoria în alegeri a partidelor din care fåceau parte. În felul

8
Dan Negulesco, Contribu¡ii la cunoa¿terea mi¿cårii muncitore¿ti din jude¡ul Gorj, în
„Litua” Studii ¿i cercetåri, Târgu-jiu, 1988, p. 107-115

- 75 -
acesta ¿i frunta¿ii locali ai acestor partide puteau ajunge så ocupe func¡ii
în diferite organe: senatori ¿i deputa¡i în Parlamentul ¡årii, prefec¡i,
viceprefec¡i, primari dar ¿i consilieri locali, ori membrii în comisiile
interimare. De asemenea erau func¡ii în organele administra¡iei locale,
bine plåtite, care puteau fi ocupate. Aceasta pânå în anul 1938, când
regele Carol al II-lea a instaurat regimul såu de autoritate ¿i a dat o
nouå Constitu¡ie ce lichida regimul democratic parlamentar iar prin
decretul din 30 martie 1938 au fost desfiin¡ate toate partidele ¿i grupurile
politice, fiind interziså func¡ionarea ¿i activitatea acestora.
A¿a dupå cum s-a våzut mai sus, între cele douå råzboaie mondiale
din România s-a înregistrat o gamå largå de partide de centru, de stânga,
de dreapta etc.
Cel mai reprezentativ cu autoritate mai mare, a fost înså Partidul
Na¡ional Liberal, partid care în câteva rânduri a putut forma guvernul,
guvernând Tara, astfel: din ianuarie 1914 – ianuarie 1918, noiembrie
1918 – septembrie 1919, ianuarie 1922 – martie 1926, iunie 1927 –
noiembrie 1928, noiembrie 1933 – noiembrie 1937. În timpul primului
råzboi mondial a condus ¡ara; în timpul guvernårii din 1922-1926 au
fost adoptate Constitu¡ia ¿i alte legi menite så reglementeze principalele
probleme ale vie¡ii economice, politice, sociale, ale învå¡åmântului,
administra¡iei de stat.
Organiza¡ia de Gorj a P.N.L. a trimis în Parlament câ¡iva
reprezentan¡i de seamå care au jucat un rol important în via¡a politicå
a ¡årii, cum a fost Gh.Tåtåråscu, ales în Parlament în 1919-1922, 1927,
1931, 1932 ¿i 1933; între 1934-1937 ¿i 1939-1940 a fost prim-ministru
¿i de mai multe ori ministru. Alåturi de el s-au mai remarcat N.
Frumu¿anu, Virgil Stånescu, doctor N.Hasna¿.9
Remarcabil om politic dar ¿i diplomat, gorjenul Gheorghe Tåtåråscu,
¿ef al organiza¡iei liberale din Gorj o perioadå de timp, s-a remarcat ¿i
prin cuvântårile rostite în Parlament, dar ¿i prin unele materiale
publicate. Dintre acestea fac parte ¿i bro¿ura Guverul de mâine publicatå
în august 1930, la scurt timp dupå revenirea lui Carol în ¡arå ¿i
înscåunarea lui ca rege. ªi numai enumerând cele patru mici capitole:
„Falimentul partidelor”, „Guvern de dictaturå”, „Guvern personal” ¿i
„Guvern de concentrare”, ne putem da seama de viziunea lui asupra
politicii române¿ti.
În anul 1940, când Basarabia a fost luatå de guvernul sovietic,
într-o bro¿urå, a analizat condi¡iile ¿i modul cum a fost cedatå Basarabia.
În anul 1943 în plin råzboi, într-un studiu de cca 20 de pagini, î¿i
exprima gândul în legåturå cu viitorul României. Tot cam atunci va

9
Bålan Ion, Contribu¡ii privind evolu¡ia vie¡ii politice gorjene în perioada interbelicå,
în “Litua” Studii ¿I cercetåri, VII, Târgu-jiu 1997, p.181-190.

- 76 -
constitui o forma¡iune politicå – Partidul Liberal Gh. Tåtårescu –
contrapondere la Partidul Na¡ional Liberal aflat încå în ilegalitate din
1938, în fruntea cåruia va participa la luptele politice din anii 1944-1947,
timp în care va fi vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri (6 martie
1945 - 5 noiembrie 1947 ¿i ministrul afacerilor stråine, în aceia¿i
perioadå.
Tot de aici, din Gorj, s-a ridicat din partidul liberal C.Neam¡u, ajuns
director de bancå la Craiova, Ion Micodin, prefect în 1922-1926, Såvoiu
Em.Emanuil, prefect (1933-1935), inginer Aurel Ple¿oianu, proprietari
în Urdari ¿i prefect (martie-iulie 1945), Cråciunescu Alexandru, fost
inspector ¿colar ¿i prefect (1945 – 1946).
În timp ce a îndeplinit func¡ii guvernamentale, Gh. Tåtåråscu a
ajutat, cât i-a fost posibil jude¡ul Gorj, mai ales în ce prive¿te bugetul
jude¡ului, iar Nicolae Hasna¿ a fost în fruntea multor ac¡iuni în jude¡,
inclusiv în ce prive¿te îmbunåtå¡irea situa¡iei spitalului jude¡ean al
cårui director a fost ¿i construirea sanatoriului T.B.C. de la Dobri¡a.
Cel de-al doilea partid politic din Gorj, însemnat prin autoritatea de
care se bucura, a fost Partidul Na¡ional ºårånesc. În alegerile din 1928
a ob¡inut cel mai ridicat procent din voturile electoratului gorjean, 85,23
la sutå. P.N.T. n-a îndreptå¡it încrederea pe care gorjenii i-au aråtat-o.
Nici måcar n-a fost în måsurå så-¿i apere ¿i så-¿i întåreascå rândurile
atunci desprinzându-se din acets partid dr.N.Lupu ( în 1926), Constantin
Stere (1931), Grigore Iunian (în 1932) ¿i Al.Vaida-Voievod (în 1935).
Aceasta a însemnat slåbirea for¡ei P.N.T. dar ¿i pierderea unei pår¡i a
electoratului.
Partidul ºårånesc (format în decembrie 1918) a avut un rol impor-
tant în via¡a politicå gorjeanå fapt demonstrat de cele 4 locuri în Cam-
era Deputa¡ilor în 1919. Dupå unirea cu Partidul Na¡ional în 1926 ¿i
mai ales dupå ce unii din frunta¿ii lui au påråsit partidul – Stere în
1931, Iunian în 1932 etc., dar ¿i dupå ce în perioada de guvernare
1928-1933, nu a putut aråta ce poate, rolul acestuia a scåzut.
Un alt partid care a guvernat în douå rânduri10.În deceniul trei, a
fost Partidul Poporului, în fruntea cåruia se afla generalul Averescu (13
martie 1920 – 13 decembrie 1921 ¿i 30 martie 1926 – 4 iunie 1927). Cele
douå guvernåri pe lângå faptul cå au fost de scurtå duratå n-au putut
så se impunå cu probleme majore. Organiza¡ia de Gorj a acestui partid
n-a avut nici ea vreun rol în via¡a politicå a jude¡ului.
Organiza¡iile celorlalte partide ce au fiin¡at în Gorj între cele douå
råzboaie n-au jucat nici ele vreun rol în via¡a politicå din Gorj.
Dupå 23 august 1944 când a fost înlåturat guvernul Antonescu,

10
În 1918 când Al.Averescu a fost prim-ministru (29 ianuarie – 27 februarie) nu era
creat Partidul Poporului )

- 77 -
organiza¡iile vechilor partide, a cåror activitate a fost interziså în anul
1938, au început så se reconstituie.
Luând exemplul celor ce aveau loc pe plan central ¿i în Gorj s-a
constituit Blocul Na¡ional Democrat.11 În ziua de 9 septembrie 1944,
reprezentan¡ii Blocului Na¡ional Democrat din jude¡ s-au întrunit în
casele dr. Hasna¿ pentru a constitui comitetul B.N.D. pentru ora¿ ¿i
jude¡. Au participat din partea Partidului Na¡ional ºårånesc generalul
Ion Carlaon¡, de la na¡ionali liberali dr N. Hasna¿, de la comuni¿ti, Ion
Modoran, inspector ¿colar. Partidul Social Democrat urma så desemneze
ulterior un reprezentant.12
În ziua de 8 octombrie 1944, în sala teatrului Cåldåru¿e s-a ¡inut
prima adunare popularå organizatå de „Uniunea Patrioticå” la care a
participat un mare numår de cetå¡eni din ora¿ ¿i din jude¡. Au vorbit
mai mul¡i reprezentan¡i ai for¡elor politice ¿i ai organiza¡iilor de maså
mai ales de C.A.M. (fabrica de ¡igarete), Pirotehnia „Sadu”, APACA
(întreprinderea de confec¡ii) etc.
Petre Panaitiu, fost primar al ora¿ului, în cuvântul såu a fåcut un
scurt istoric al fråmântårilor sociale din localitate învinuind toate
partidele politice de lipså de pozi¡ie ¿i afirmând cå trebuie creatå o
Românie nouå, bazatå pe påtura muncitoare a neamului.
Au mai luat cuvântul ¿i al¡i reprezentan¡i ai for¡elor politice ¿i sociale
din localitate între care Aurel Penescu din partea Comisiei Sindicale,
Manolache Mihai de la Pirotehnia „Sadu”, Elena Bålan, lucråtoare la
C.A.M. Târgu-Jiu, Dan Grigorovici, student, din partea „Frontului Unic
al Tineretului Patriotic”, Vasile Daniel, student la Academia Comercialå,
såteanul Alexandru Pånos de la Logre¿ti-Mo¿teni, agronomul Ion
Homescu, Dumitru Ivanovici, din partea organiza¡iei comuniste din
Târgu-Jiu preotul Gheorghe Dohescu, a fost protoereu al jude¡ului Gorj,
inspector ¿colar P.Niculescu Monu.
To¡ii vorbitorii s-au referit la situa¡ia grea din jude¡, sugerând ce ar
trebui fåcut. În încheiere s-a dat citire unei mo¡iuni13 în care se cerea:
- un guvern în care så participe reprezentan¡i ai muncitorilor ¿i
¡åranilor, în spiritul platformei elaborate de C.C. al P.C.R.;
- înlåturarea fasci¿tilor, profasci¿tilor ¿i legionarilor din
administra¡ia publicå ¿i din via¡a economicå, precum ¿i a tuturor
elementelor care încå nu în¡eleg schimbarea politicå din via¡a ¡årii,
fåcând greutå¡i organizårii în spirit nou;
- revizuirea averilor tuturor îmbogå¡i¡ilor de råzboi;
- asisten¡å medicalå gratuitå pentru familiile muncitorilor ¿i
¡åranilor, ajutarea copiilor ¿i gratuitatea învå¡åmântului pentru ca
11
„Gorjanul”, nr.33 din 12 septembrie 1944
12
Ibid, p. 1
13
„Gorjanul“, anul XXI, nr.37-38 din 15-22 octombrie 1944, p. 1-2.

- 78 -
elementele capabile så se poatå ridica dupå aptitudinile sufletului nu
dupå situa¡ia posibilitå¡ilor materiale;
- egalitatea în drepturi pentru femei, emanciparea ¿i educarea lor
ca prim factor în dezvoltarea societå¡ii;
- democratizarea armati ¿i curå¡irea ei de toate elementele
reac¡ionare ¿i hitleriste;
- expropierea mo¿iilor; satele så fie împroprietårite cu pådure, på¿uni
¿i amenajate cu stupine, piscine ¿i grådini comunale;
- aplicarea cât mai exactå a armisti¡iului;
- întronarea regimului de dreptate care så înfrå¡eascå poporul
indiferent de claså socialå, origine, într-un tot, propå¿irea ¡årii.
Ziarul „Gorjanul” publica la 9 noiembrie 1944 ¿tiri privind marea
manifesta¡ie organizatå de partidul liberal din Gorj în ziua de 14
octombrie. Luând cuvântul, dr.N.Hasna¿, spunea, între altele: „rånile
råzboiului sunt adânci, via¡a dezorganizatå; Moldova a fost teatru de
råzboi; Ardealul devastat de unguri ¿i de germani; Muntenia ¿i Oltenia
secåtuite...”, adresând chemarea „La muncå deci ¿i la economie”.
Dumincå 26 noiembrie a avut loc o consfåtuire intimå a
social-democra¡ilor, în casele lui Virgil Stoicoiu, în cadrul cåreia s-a
constituit organiza¡ia de Gorj a Partidului Social Democrat alegându-se,
provizoriu, urmåtorul comitet:
- pre¿edinte – Virgil Stoicoiu, avocat;
- vicepre¿edinte – D.Tåtåroiu, publicist;
- vicepre¿edinte – Victor Daimaca, profesor;
- secretar general - D.Tolea;
- secretar – Matei Popescu;
- casier – I.Vâlcu, profesor;
- membrii: Victor Cråiniceanu, institutor;
C. Rustoiu
Stefan Munteanu, mecanic C.A.M.;
Grigore Opri¡oiu, agricultor – Scoar¡a.
În ziua de 7 decembrie 1944 a avut loc ¿edin¡a Comitetului jude¡ean
Gorj al Partidului Na¡ional ºårånesc, prezidatå de Ni¡å Ungureanu din
Såule¿ti, la care au luat parte membrii comitetului jude¡ean ¿i pre¿edin¡ii
de organiza¡ii comunale.
Pre¿edintele organiza¡iei era Vasile Arjoceanu.
Au luat cuvântul: Vasile Arjoceanu, Aristicå Schileru Mihail
Cåprescu.
Autorul articolului remarca mai ales cele spuse la ¿edin¡å de
Aristicå 14
Schileru care „avea curajul så spunå: pânå aståzi manifestårile
14
Ibid, anul XXI, nr 41-42 din 12-16 noiembrie 1946, p.3.

- 79 -
noastre par a fi dincolo de realitate”. Ce vedea el în peisajul vie¡ii po-
litico-sociale din ¡arå în acea perioadå este interesant de reamintit pentru
cå mi se pare cå fostul secretar general al tineretului Partidului Radical
ºårånesc al lui Grigore Iunian, vedea cel mai realist cele ce se petreceau
atunci:
„În via¡a noastrå politicå de aståzi se desprind trei cåråri, din care
organele noastre politice trebuie så- aleagå orientarea ¿i anume:
muncitorimea industrialå, ¡årånimea ¿i – în fine – burghezimea
capitalistå exploatatoare.
A apåra deopotrivå interesele acestor trei clase, este a le min¡i
deopotrivå pe fiecare dintre ele. ªi partidul nostru nu are dreptul, fa¡å
de ceea ce a însemnat actul lui de na¿tere, fa¡å de încrederea ce masele
populare o mai au ¿i aståzi în el, så le în¿ele speran¡ele”.
Acesta avea curajul så spunå în fa¡a reprezentan¡ilor P.N.T. din
Gorj: „Ni se spune cå patria este în pericol ¿i cå ¡ara piere. Care patrie
¿i care ¡arå? ºara Båncii Na¡ionale, ¡ara Båncii Române¿ti în care s-au
concentrat toate interesele capitalismului parazitar ¿i exploatator? ºara
industra¿ilor lipsi¡i de suflet ¿i de în¡elegere pentru lucråtori?
ºara latifundiarilor lipsi¡i de ata¿ament fa¡å de ¡åran ¿i fa¡å de
glie? ºara fasci¿tilor furi¿a¡i sub umbra partidelor democratice? Dacå
aceasta este „Patria” în pericol ¿i „ºara” care piere – så piarå. ªi când
spun aceste cuvinte nu pot så nu-mi amintesc lozincile cu care Ion
Mihalache a pornit la luptå acum 20 de ani. Domnia sa, adresându-se
¡årånimii, spunea: „Partidul ºårånesc merge într-o mânå cu toporul ¿i
târnåcopul cu care så dårâme aceastå ¡arå nedreaptå, iar în mâna
cealaltå cu mistria cu care så construiascå o ¡arå nouå a dreptå¡ii
sociale”.15
În vâltoarea puternicelor fråmântåri sociale ¿i politice din acea
perioadå au avut loc schimbåri ¿i în via¡a unor organiza¡ii ale partidelor
din Gorj.16 Astfel, în septembrie 1944, ceea ce mai era din Partidul
Radical ºårånesc întemeiat de Grigore Iunian în 1932, a dus tratative
cu na¡ional-¡åråni¿tii lui Iuliu Maniu încå din luna mai 1943.17 În urma
în¡elegerii conducåtorii fostei organiza¡ii de Gorj a P.R.T.au convocat
to¡ii prietenii din Târgu-jiu ¿i din jude¡ul Gorj pentru data de 5 octombrie
1944 când au discutat ¿i hotårât încadrarea lor în P.N.T.
Partidul Socialist ºårånesc al cårui pre¿edinte era M. Ralea, a
fuzionat cu Frontul Plugarilor de sub conducerea dr. Petru Groza. În

15
Ibid, nr 45-46 din 18 decembrie 1944, p.2.
16
Despre evenimente ¿i schimbåri ce au avut loc în via¡a politicå din Gorj în acea
perioadå, a se vedea ¿i Titu Pâni¿oarå, Vasile Marinoiu, Gheorghe Roibu, Gorjul administrativ
p. 143-153
17
„Gorjanul” nr. 34 din septembrie 1944

- 80 -
partid erau ¿i doi frunta¿i din Gorj ¿i anume colonelul Petre Petrescu,
fost apropiat a lui Grigore Iunian, fost deputat ¿i prefect de Gorj ¿i
Grigore Geamånu care s-au alåturat Frontului Plugarilor.18
Organiza¡ia P.S.D. din jude¡ul Gorj, al cårei pre¿edinte era Virgil
Stoicoiu, avea o influen¡å mare în rândul popula¡iei, mai ales al cadrelor
didactice, ceea ce a fåcut ca un numår mare din ace¿tia så vinå în
rândurile social-democra¡ilor.
În ziua de 14 decembrie 1944 a avut loc o consfåtuire a comitetului
jude¡ean ¿i a sec¡iei tineretului liberal unde s-a discutat despre
popularizarea programului P.N.L. în rândul maselor de cetå¡eni în vederea
alegerilor comunale.
În Partidul Na¡ional ºårånesc au avut loc în aceastå perioadå unele
evenimente care s-au resim¡it puternic ¿i în via¡a organiza¡iei jude¡ene
Gorj. Astfel a încetat, din via¡å Vasile Arjoceanu, ¿efu organiza¡iei
na¡ional ¡åråniste de Gorj. Frunta¿ii acestui partud s-au întrunit în
ziua de 14 aprilie 1945 în vederea reorganizårii. S-a ales urmåtorul
comitet de conducere: Ni¡å Ungureanu, Titu Dem Staicu, Aristicå Schi-
leru, ªtefan Arjoceanu, preotul Nicolae Mischie, Mi¿u Cåprescu, preotul
Gheorghe Popescu-Dobri¡a, Serghie Leu¿tean-Pociovali¿tea ¿i D. Stånes-
cu, învå¡åtor pensionar din Ståne¿ti. În unanimitate cei de mai sus au
hotårât alegerea lui Ion Mihalache ca ¿ef al organiza¡iei de Gorj.
Tot acum s-a luat hotårârea de a exclude din partid pe Ioan D.Isac,
învå¡åtor din Pojogeni, fost deputat ¿i pe Gheorghe Cåtanå, profesor,
pentru motivul cå prin atitudinea avutå în partid, au încercat
destråmarea organiza¡iei na¡ional-¡åråniste.
Ion D. Isac a trecut la gruparea na¡ional-¡åranistå de sub conducerea
lui Anton Alexandrescu.
Din Partidul Na¡ional ºårånesc a påråsit partidul ¿i dr. Nicolae
Lupu, înfiin¡ând un nou partid politic ¿i anume Partidul ºårånesc Demo-
crat. Odatå cu Nicolae Lupu s-a retras din Partidul Na¡ional ºårånesc
¿i profesorul D.R. Ioani¡escu care a devenit secretar general al noului
partid.
Pe plan na¡ional, în 10-12 iunie 1946, „Uniunea Patrioticå” s-a
transformat în partid politic, luând numele de Partidul Na¡ional Popu-
lar (P.N.P). Pre¿edintele acestui partid a fost numit Miti¡å Constanti-
nescu, fost guvernator al Båncii Na¡ionale Române. În Gorj noului partid
i s-au pus bazele în ziua de 22 ianuarie 1946 în urma congresului
jude¡ean organizat de Uniunea Patrioticå. Avocatul Mihai Slåvescu, deca-
nul baroului de avoca¡i a fost ales pre¿edintele acestui partid, iar ca
secretar general, preotul Mihai Voinescu.19

18
Ibid, nr. 27 din 25 decembrie 1944
19
„Gorjanul” nr.12 din 22 martie 1946

- 81 -
 ªi Frontul Plugarilor s-a afirmat în aceastå perioadå în jude¡ul Gorj.
ªeful organiza¡iei Frontului Plugarilor în Gorj era avocatul Grigore
Geamånu.20 Se pare cå era binecunoscut de dr. Petru Groza cåci în
guvernul format de acesta în martie 1945 a fost secretar general în
Ministerul de Interne dar ¿i subsecretar de stat la acest minister
(decembrie 1947- aprilie 1948). La începutul lunii aprilie 1945 a avut
loc primul congres al Frontului Plugarilor din Gorj. Grigore Geamånu
luând cuvântul a vorbit despre reforma agrarå ¿i rostul ei în via¡a
¡årånimii.
În func¡ia de secretar general al Ministerului de Interne a avut
posibilitatea så ajute ¿i concret jude¡ul Gorj. La interven¡ia lui au fost
date, în 1945, peste 300 milioane lei Gorjului, repartiza¡i
astfel:62.560.000 lei pentru echilibrarea bugetului jude¡ului; 50.900.000
lei pentru poduri ¿i cåi de comunica¡ii; 20.000.000 lei pentru terminarea
unor edificii publice; 10.000.000 lei pentru între¡inirea ¿colilor;
27.454.000 pentru ac¡iuni speciale; 20.000.000 pentru echilibrarea
bugetelor comunale.21
În 14 iulie 1946 s-a ¡inut congresul anual al „Frontului Plugarilor”.
Au fost prezen¡i, în afarå de delega¡ii såte¿ti ¿i urmåtorii frunta¿i:
I.Cotruna, P.Niculescu-Monu, Ion Huzum, Vasile Eremia, Justin Ionescu,
C.Grivei, inginer Iulian Goga, Aristicå Magherescu, inginer Eugen Zarå,
Dumitru Vârjan, I.D.Popescu, Paul Grigoiu, Ion ªomånescu, Constantin
Sticlaru, Nicolae Modoran etc.
S-a ales comitetul ¿i acesta, la rândul såu a ales biroul format din
Grigore Geamånu – pre¿edinte, Aristicå Magherescu ¿i Dumitru Vârjan
– vicepre¿edinte, P.Niculescu Monu secretar, Vasile Eremia – casier, iar
Ion ªomånescu a fost proclamat pre¿edinte de onoare.
Tot în anul 1946, la 19 noiembrie, au avut loc alegerile generale în
urma cårora trebuia så meargå deputa¡i în camerå(Senatul fusese
desfiin¡at). Din Gorj au fost propu¿i så fie ale¿i 6. Pe listele din jude¡ul
Gorj au fost înscrise 25 de persoane pe opt liste ale forma¡iunilor politice
din jude¡ul Gorj.
Votan¡i din Gorj au fost 114043
Voturi exprimate – 99869.
Au fost ale¿i urmåtorii:
Grigore Geamånu
General Alexandru Tåtåråscu
Constantin Chiotå, imspector ¿colar
Constantin Buzuloiu, inspector ¿colar
Ion D.Isac, învå¡åtor din Pojogeni, pre¿edintele Federalei „Gorj”

20
Ibid, nr.14 din 27 aprilie 1945, p.2.
21
Ibid, nr.42 din 8-15 noiembrie 1945, p.1

- 82 -
 Aristicå Schileru, secretar general al Societå¡ii „Astra” vagoane.22
Cam în aceea¿i perioadå, prefect al jude¡ului a fost ¿i Alexandru
Cråciunescu (iulie 1945 – decembrie 1946), un apropiat al lui
Gh.Tåtåråscu, fost vicepre¿edinte al Consiliului de Mini¿tri ¿i ministru
de externe. ªi ace¿tia au dat, în limita posibilitå¡ilor, ajutoare pentru
Gorj, ceea ce a fåcut ca „spectrul foamei” så fie alungat. Mii de vagoane
de cereale – grâu, porumb, furaje, au mers în Gorj.23
În ziua de 7 aprilie 1946 au avut loc schimbåri ¿i la primåria ora¿ului
Tg-jiu. Profesorul Petre Panaitiu a fost înlocuit din func¡ia de primar,
fiind numit în aceastå func¡ie Vasile Andrei, membru al P.C.R.
*
* *
Era perioada marilor fråmântåri politice când ie¿i¡i din ilegalitatea
în care fuseserå trecute la 30 martie 1938 de regele Carol al II-lea,
reprezentan¡ii partidelor s-au avântat în luptele politice, fiecare avansând
promisiuni care mai de care mai tentante dar greu de crezut cå puteau
fi respectate ¿i îndeplinite. Printre ei se mai gåseau ¿i unii ca Aristicå
Schileru care vedeau lucrurile mai real ¿i ca Gh. Tåtåråscu ¿i Alexandru
Cråciunescu precum ¿i Grigore Geamånu care au ajutat concret.
Afirmarea, dupå 23 august 1944, tot mai puternicå în arena vie¡ii
politice a tot felul de partide, ie¿ite la suprafa¡å dupå 6-7 ani de
ilegalitate24 se sim¡ea mare nevoie de o pregåtire a acestora, a membrilor
lor, cunoscând faptul cå numai cu vorbe goale, cu calomnii ¿i denigråri
nu se poate sus¡ine lupta politicå. Pentru organizarea ¿i conducerea
comunitå¡ii nu erau suficiente doar vorbe goale.
În aceste condi¡ii „Cåminul Cultural” publica un articol: Activitatea
culturalå a partidelor politice25 în care încerca så sugereze necesitatea
unei temeinice pregåtiri. „Lupta politicå adevåratå este o luptå de prin-
cipii, de sisteme ¿i mijloace politice, de atitudini etice ¿i sociale.
Când ¿i la noi formularea cât mai clarå a principiilor politice,
propunerea cât mai obiectivå a diferitelor solu¡ii, vor lua locul invectivelor,
când grija de a låmuri cinstit cetå¡eanul ¿i opinia publicå, va lua locul
atacurilor înver¿unate pornite dintr-o tabårå spre cealaltå, atunci vom
putea constata cå avem, în sfâr¿it, o via¡å politicå maturå, coaptå,
însånåto¿itå” 25.
Mai departe se referea la cercurile de studii pe care încercaserå så
le creeze unele partide, întâlnite la sociali¿ti, liberali ¿i ¡åråni¿ti. Într-o
altå formå acestea se gåseau ¿i la comuni¿ti.
22
Ibidem, nr.12 din 1-7 ianuarie 1947
23
Ibid, nr 24-25 din 16 iunie 1946, p.6
24
La 30 martie 1938, prin decret regal a fost interziså activitatea tuturor organiza¡iilor
¿i partidelor politice
25
„Cåminul Cultural”, februarie 1946, p. 287

- 83 -
 Lupta parlamentarå înså continuå. Pentru a se asigura cå poate
continua aplicarea måsurilor preconizate, adicå majoritatea la votarea
legilor, fiecare partid, când ajunge la putere, î¿i cåuta alia¡i în celelalte
grupåri sau partide politice.
În anul 1926 guvernarea liberalå a introdus în noua lege electoralå,
prima electoralå pentru partidul care în alegeri ob¡inea numårul cel
mai mare de voturi pe ¡arå, dar cel pu¡in procentul de 40 la sutå fa¡å de
celelalte grupåri; conform acestei prevederi, aceasta era declaratå
guvernare majoritarå ¿i primea jumåtate din numårul mandatelor.
Aceastå lege avea urmåri grave asupra democra¡iei, asupra
sistemului parlamentar. Constituit dupå aceastå lege Parlamentul nu
mai prezenta expresia voin¡ei alegåtorilor, nu reflecta adeziunea lor la
programul partidului respectiv. El reprezenta, de fapt, voin¡a partidului
care câ¿tiga alegerile.
Alegerea în acest mod dådea aparen¡a de alegeri “democratice”. Ce
fel de democratice putea så fie când cei ale¿i erau propu¿i de partide,
deci ei apar¡ineau unui partid sau altul ¿i trebuiau så îndeplineascå
politica partidului care i-a propus, så voteze legile propuse de guvern.
Deci aparen¡a organului legislativ de organ independent era un neadevår.
Parlamentul era al guvernului ¿i guvernul era acela care stabilea ce
legi så se facå så se discute ¿i så se aprobe. Dar în acest fel guvernul
era sigur cå legile propuse vor fi votate.
Evolu¡ia acestei forme a mers pânå în februarie 1938 când Carol al
II-lea a adoptat o nouå Constitu¡ie, a desfiin¡at partidele politice ¿i a
organizat un nou simulacru de Parlament ce a func¡ionat pânå în toamna
anului 1940 când, prin venirea la putere a lui Ion Antonescu a fost
desfiin¡at.
O nouå formå de conducere a vie¡ii politice s-a instaurat în ¡arå, în
frunte aflându-se conducåtorul statului – generalul Ion Antonescu –
care forma ¿i consfin¡ea guvernul cu oamenii care-i conveneau lui.
În lipsa unei Constitu¡ii, a unui Parlament, cu alte cuvinte a unei
vie¡i democratice, ¡ara era conduså prin decrete-lege, emana¡ie a
guvernului, aprobate de conducåtorul statului.
Încercarea de a reveni la vechea Constitu¡ie ¿i formå de guvernare,
dupå 23 august 1944, când a fost înlåturatå dictatura antonescianå,
n-a mai fost posibilå, fiind doar o improviza¡ie pânå în 1948-1950 când
au început så fie puse în practicå noi reglementåri, inclusiv o nouå
Constitu¡ie, noi organe – Marea Adunare Na¡ionalå în loc de Parlament,
o nouå împår¡ire teritorial-administrativå cu noi organe.
Au dispårut din via¡a politicå vechile partide politice, instaurându-se
ca for¡å politicå conducåtoare Partidul Comunist Român cel care diriguia
întreaga via¡å economicå, politicå, socialå, culturalå etc.

- 84 -
 Nu ne propunem så analizåm con¡inutul acesteia nici înfåptuirile
ei, nici dacå a fost rea sau bunå. Via¡a a dovedit cå trebuia altceva, cå
ceea ce se instaurase ¿i func¡iona atunci, era tot o dictaturå, dictatura
unui partid care în via¡a politicå, parlamentarå nu avea adversari.
Trebuie spus înså cå timp de patru decenii P.C.R. s-a înståpânit în
via¡a politicå, ¿i-a creat o structurå organizatoricå la nivelul jude¡ului
ce era formatå din comitetul jude¡ean , comitetul orå¿enesc ¿i, la comune,
comitetele de partid comunale. Organiza¡ii de partid au fost create ¿i în
întreprinderi, fabrici, institu¡ii, ¿antiere etc. În aceste organe a fost
cuprins un numår mare de oameni iar aparatul raional ¿i, din1968,
aparatul jude¡ean, controla ¿i îndruma întreaga activitate a organelor
locale, a organiza¡iilor de bazå ¿i de maså.
Prezen¡a organiza¡iilor de partid, a comitetelor de partid în toate
verigile aparatului de stat, a vie¡ii economice, sociale, în învå¡åmânt
etc. dådeau posibilitatea partidului så cunoascå ¿i så ståpânescå întrega
via¡å.
Declarat prin Constitu¡ie for¡a politicå conducåtoare în stat, partidul
comunist ¿i-a exrcitat acest rol pânå în decembrie 1989, când a fost
abolit, dispårând din arena politicå.
Via¡a politicå a cåpåtat în curând altå configura¡ie revenind la
„regimul democratic” ce fusese înaintea celui de-al doilea råzboi mondial.
Lumea a¿tepta, prin aceastå schimbare, så aibå loc o altå via¡å, så
se instaureze cu adevårat o via¡å democraticå, o societate care så fie în
binele poporului, så apere interesele na¡ionale ¿i så clådeascå cu adevårat
un viitor fericit pe care din totdeauna l-a dorit poporul român. Dar au
apårut puzderia de partide politice, fiecare declarând cå dacå va ajunge
la putere va aduce fericirea.
Ceea ce a urmat ne-a descumpånit; de 16 ani ¡ara se zbate în griji
¿i necazuri, în lipsuri ¿i greutå¡i, în timp ce s-a cristalizat o claså numai
cu bani ¿i privilegii, apåratå de legisla¡ia pe care o adoptå Parlamentul
lor. ªi aceasta în timp ce bogå¡iile na¡ionala s-au dispersat intrând în
posesia lor, iar altele au dispårut, a¿a cum a fost, spre exemplu, Combi-
natul de azbociment de la Bârse¿ti ¿i altele.
Cât despre via¡a de partid, nu se poate vorbi. Partidele sunt doar
grupuri de interese, de îmbogå¡i¡i, fiecare umblând så strângå cât mai
multå avere.
Mul¡i dintre membrii lor se perindå de la un partid la altul,
ducându-se acolo unde crede cå va câ¿tiga mai mult. De fapt nu mai
sunt, dupå pårerea noastrå, partide politice, sunt grupuri cu interese
personale. Formând coali¡ii, pentru guvernare, au inventat algoritmul.
Potrivit acestuia, toate func¡iile începând de la primul ministru pânå la
ultimul primar ori director de ¿coalå, se distribuie potrivit algoritmului.

- 85 -
Nu mai conteazå experien¡a, pregåtirea, capacitatea ci aparen¡a la un
partid care este la putere. În func¡iile în care sunt, mai ales mini¿trii,
„reformeazå”, adoptå „strategii”, planuri etc. care înså sunt numai vorbe.
Au inventat „asumarea råspunderii” pentru unele måsuri adoptate
dar pânå acum n-am våzut nici un ministru tras la råspundere pentru
nereu¿ita måsurilor pentru care ¿i-a luat råspunderea. Nici måcar pentru
afacerile oneroase, pentru ho¡ii, pentru ¿pagå etc.
Asiståm la spectacole de-a dreptul regretabile, denigrarea reciprocå,
acuzare reciprocå, de scoatere în public a afacerilor necurate etc. Nu
mai existå disciplinå, nu mia existå ordine ¿i nici respect, nici pentru
oameni, nici pentru func¡ii, nici pentru institu¡ii.
Pentru cine va studia în viitor via¡a politicå de azi, mentalitatea,
starea de spirit ¿i numai dupå actele Parlamentului – interpelåri,
råspunsuri, mo¡iuni, luåri de cuvânt etc. dar ¿i dupå preså, va råmâne
uimit de cele ce se petrec.
S-a ajuns într-un stadiu de degradare, de desconsiderare, de
dezordine cum nu am mai våzut, care credem cå cu greu va putea fi
depå¿it ¿i revenirea la normal.

- 86 -
 CAPITOLUL III

Biserica. Preo¡ii ¿i via¡a culturalå în

jude¡ul Gorj

- 87 -
- 88 -
 Ca una din principalele institu¡ii ale ¡årii, biserica ¿i slujitorii såi
au continuat ¿i în secolul al XX-lea, în ciuda multor greutå¡i mai ales
din politica regimului comunist, så activeze ¿i så ac¡ioneze în direc¡ia
ridicårii ¿i apårårii vie¡ii spirituale române¿ti.
Fiind una din cele mai vechi institu¡ii, slujitorii ei gåsindu-se
råspândi¡i pe întreg teritoriul, pânå în cele mai îndepårtate comunitå¡i
locale, preo¡ii ¿i-au desfå¿urat activitatea împreunå cu locuitorii satelor,
mereu ajutându-i în måsura posibilitå¡ilor lor.
În volumul anterior1 s-a aråtat, foarte pe scurt, cum au început så
se implice preo¡ii în via¡a culturalå a satelor; în prezentul volum vom
detalia activitatea lor în secolul al XX-lea.
Multå vreme când s-a vorbit de activitatea culturalå gândul celor
mul¡i se îndreaptå cåtre ¿coalå, uitându-se sau ignorându-se cå, de
fapt, ¿i ¿coala a început în låcå¿urile ¿i cu oamenii bisericii.

Preo¡imea factor activ în activitatea culturalå.

La începutul secolului al XX-lea preo¡imea participå la ac¡iunile
culturale alåuri ¿i împreunå cu învå¡åtorii. Reamintim cå existau cercuri
culturale ¿i ale învå¡åtorilor ¿i ale preo¡ilor dar existau ¿i cercuri
culturale mixte. Ambele categorii de cercuri culturale aveau ¿edin¡ele
din douå pår¡i: prima parte se numea intimå, adicå se discutau probleme
strict profesionale (de învå¡åmânt sau religioase) ¿i a doua parte erau
¿edin¡e publice.
Spre exemplu, la 2 ianuarie 1911, în comuna Scoar¡a, la cercul
cultural participau preo¡ii Constantin Diaconescu din Scoar¡a Adam
Beuran ¿i I.ªorop din Budieni ¿i domnii învå¡åtori: M Stoicoiu din
Scoar¡a, Dumitru Nicolaescu, din Budieni, Grigore Pånoiu, Gh.
Dobrescu, Constantin Drågu¡, Constantin Ståiculescu ¿i P.Popescu. Erau
prezen¡i to¡i membrii cercului.

1
Nicolae Mischie, Gorjul Cultural, 1890-1910, Editura „Rhabon” 2003, p. 109-113.

- 89 -
 Dupå terminarea serviciului religios, în bisericå, I. Drågånescu,
parohul local, deschide conferin¡a aråtând importan¡a acesteia. Dupå
aceea, preotul Adam Beuran dezvoltå în fa¡a publicului subiectul:
Dumnezeu ajutå pe cei care iubesc biserica ¿i ¿coala ¿i nimic nu putem
face fårå ajutorul lui Dumnezeu ¿i fårå luminarea vie¡ii. Aråta importan¡a
bisericii ¿i a ¿colii ¿i cum Dumnezeu ajutå pe cei care le iubesc ¿i , prin
cuvinte bine chibzuite atrågea aten¡ia såtenilor auditori.
Învå¡åtorul Gh.Dobrescu, dirigintele (directorul) ¿colii din
Copåcioasa, a vorbit despre „Datoria ce o are fiecare om, ca comuna sa,
jude¡ul ¿i ¡ara så fie cârmuite de acei ce dau dovezi cå lucreazå pentru
propå¿irea lor”. Preotul I.Drågånescu închidea ¿edin¡a mul¡umind
såtenilor de prezen¡å ¿i vorbitorilor de sfaturile date.
Cu timpul, au început så organizeze cercuri culturale ale
învå¡åtorilor ¿i cercuri culturale preo¡e¿ti2.
Dupå råzboiul mondial, în noile condi¡ii ¿i în noua configura¡ie
geograficå teritorialå a României, cu o popula¡ie cu diferite etnii ¿i rituri
religioase, poporul avea nevoie så fie cultivat ¿i ridicat din toate punctele
de vedere: cultural, religios, moral, social, economic etc. La aceastå
operå trebuia så se ascocieze to¡i factorii culturali din sate, între care ¿i
biserica, cu preo¡ii. Ace¿tia, prin influen¡a de care se bucurau, puteau
så contribuie mai mult chiar decât învå¡åtorii pentru îndreptarea unor
vicii ¿i rele deprinderi; puteau explica prin autoritatea ¿i harul lor, ce le
este dat, evangheliile duminicale ¿i puneau în luminå învå¡åtura moralå
ce se putea desprinde din ele.
În timpul råzboiului, pe câmpul de luptå, au råmas mul¡i oameni
din cei care au fost chema¡i så contribuie la întregirea hotarelor
României. N-a fost timp ca ace¿tia så fie aduna¡i ¿i înmormânta¡i
cre¿tine¿te, cum era obiceiul. Biserica înså a intervenit. Printr-o circularå
a Sfintei Episcopii a Eparhiei Râmnicului Noului Severin, din 12
februairie 1919, cåtre Protoerie3, aråta dispozi¡iile ce le-a dat în legåturå
cu cei cåzu¡i în luptå, rugând så fie aduse la cuno¿tiin¡å preo¡ilor ¿i
îndeplinite:
a. Fiecare preot pe rol, va face un pomelnic de to¡i osta¿ii care au
fåcut parte din parohia sa ¿i au murit în råzboi, fie în lupte, fie de
boalå, fie ca prizonieri. Acest pomelnic se va påstra la Sf.Priscomidie ¿i
se va pomeni de preot ori de câte ori va sluji Sf.Liturghie, mai ales în Sf.
Påresemi. Dacå sunt nume mai pu¡ine se va putea pomeni ¿i la ie¿irea
cu Sf. Daruri.
b. Dacå membrii familiilor osta¿ilor mor¡i vor dori så facå parastase
pentru pomenirea acestor eroi, preo¡ii le vor såvâr¿i cu toate solemitå¡ile
2
Arhivele Na¡ionale, Direc¡ia Jude¡eanå Gorj, Fond Protoeriei Jude¡ului Gorj, dosar
nr. 359/1911/10.
3
Ibid, dosar nr 478/1919, f. 41, 99.

- 90 -
cuvenite.
În cimitir vor sfin¡i crucile ridicate.
Se atrågeau aten¡ia asupra pomenilor, så nu fie risipå ¿i så nu se
transforme în îmbuibåri.
Într-o adreså a Ministerului Cultelor ¿i Instruc¡iunii Publice se aråta
cå Administra¡ia Casei Bisericilor a intervenit pentru reglementarea
situa¡iei terenurilor pe care au fost îngropa¡i solda¡i ce au cåzut în
lupte.
Ministerul de råzboi în semn de pioaså recuno¿tiin¡å pentru osta¿ii
care au pierit în råzboi ¿i voind så le asigure eterna odihnå ¿i amintire,
în locul unde sunt înhuma¡i, a hotårât så exproprieze, pe seama sa,
toate terenurile unde se gåseau morminte. În felul acesta mormintele
celor cåzu¡i vor fi, pe veci, ferite de profanare ¿i vor putea fi transmise
viitorimii ca o sfântå mo¿tenire.
De asemenea, Ministerul de Råzboi, secretariatul general, s-a adresat
printr -o circularå, protopopilor jude¡elor, atrågându-le aten¡ia cå
„Osemintele eroilor no¿trii zac neânmormîntate. Administra¡ia a neglijat,
a trecut nepåsåtoare pe lângå osemintele acelor ce ne-au fåcut România
Mare.
Strângerea osemintelor eroilor no¿trii cere din partea cucernicilor
preo¡i toatå solicitudinea. Se va apela la cetå¡eni ca to¡i cei ce ¿tiu pe
câmp, prin påduri, oseminte ale erolior så le adune. Odatå adunate, ele
se vor înmormânta cu cea mai mare pompå. Jandarmii ¿i to¡i intelectualii
vor da concursul ca toata lumea din sat så asiste, inclusiv autoritå¡ile
civile ¿i militare”.
În acest sens s-a dat un ordin ¿i cåtre companiile de jandarmi.
În perioada urmåtoare s-a efectuat aceastå ac¡iune. În cele mai
multe cimitire din sate s-au reînhumat osemintele constituindu-se un
col¡ al eroilor unde se aprindeau lumânåri din parte såtenilor.
De asemenea, aproape prin toate comunele s-au construit
monumente ale eroilor, aceasta fiind una din preocupårile cåminelor
culturale.
Deci, se poate aprecia grija ¿i råspunderea fa¡å de eroii neamului
din primul råzoi mondial, ceea ce nu s-a întâmplat cu eroii din cel de-al
doilea råzboi mondial.
De altfel, atât învå¡åmântul cât ¿i cultele, din punct de vedere
organizatoric, fåceau parte din acela¿i minister, Ministerul Instruc¡iunii
Publice ¿i Cultelor, activitatea putând fi coordonatå.
Au început så aparå noi reglemantåri atât pentru activitatea de
învå¡åmânt cât mai ales culturalå, ¿i odatå cu acestea ¿i institu¡ii care
så se ocupe cu aceste activitå¡i.
În anul 1922 circulara nr. 13855 cåtre I.P.S. Mitropoli¡ii ¿i

- 91 -
P.S.Episcopii le cerea ca preo¡ii så ia parte activå la cercurile culturale;
dintre to¡i factorii care puteau så contribuie mai mult la activitatea
culturalå „preo¡ii ¿i învå¡åtorii sunt adevåra¡ii factori cu pregåtire ¿i
cådere så lucreze mai mult pentru înaintarea pe calea binelui. Prin
natura chemårii lor ¿i prin faptul cå sunt råspândi¡i în toate pår¡ile
¡årii, pânå la ungherele cele mai depårtate, preo¡ii ¿i învå¡åtorii sunt
cei dintâi indica¡i så lucreze la împrå¿tierea ¿i întårirea culturii, fårå
de care poporul românesc nu-¿i poate afirma superioritatea ¿i nu-¿i
poate men¡ine conducerea, la care are dreptul, dupå numårul såu în
stat” 4
În 1923 a fost elaborat Statutul Asocia¡iei Generale a Clerului Român
Ortodox din România, asocia¡ie ce î¿i avea sediul în Capitala ¡årii.5 La
articolul 2 se fåcea precizarea cå scopul acesteia este apårarea intereselor
Bisericii ¿i ale clerului såu ¿i promovarea culturii cre¿tine ortodoxe.
Din asocia¡ie urmau så facå parte obligatoriu to¡i clericii cre¿tini
ortodoc¿i.
Asocia¡ia se conducea de un comitet central care se compunea din
persoane alese de delega¡ii jude¡elor. Ace¿ti delega¡i se alegeau pe cercuri
jude¡ene (protopopiate). Fiecare protopopiat va fi reprezentat prin cei
doi delega¡i.
Comitetul central fiind exponentul ¿i organul de conducere al
asocia¡iei intervenea pentru apårarea intereselor biserice¿ti ¿i cele ce
priveau clerul.
Toatå preo¡imea din Oltenia ¿i deci din Gorj, a fost mobilizatå la
marea luptå culturalå sub steagul Societå¡ii „Rena¿terea” a clerului din
Eparhia Sfintei Mitropolii a Olteniei, Râmnicului ¿i Severinului care a
luat fiin¡å în anul 1922 fiind recunoscutå persoanå moralå în 1923.6
Societatea „Rena¿terea” avea, între alte preocupåri ¿i culturalizarea,
evanghelizarea ¿i moralizarea satelor ¿i ora¿elor, prin fapte ¿i înfåptuiri.
Între mijloacele de ac¡iune erau ¿i:
Cooperarea între preo¡ime ¿i popor – autoritå¡i ¿i credincio¿i;
Intensificare ac¡iunii în probleme ¿i pe latura cultural ¿i filantropicå.
Societatea „Rena¿terea” desfå¿ura ¿i activitate culturalå dar ¿i
economicå. Ea lucra prin centre parohiale alcåtuite din 8-12 preo¡i.
Preo¡ii acestor parohii se strângeau lunar ¿i prin rota¡ie, în fiecare
parohie, într-o zi de duminicå ori de sårbåtoare. În prima jumåtate de zi
to¡i preo¡ii slujeau Sfânta Liturghie în sobor, care se încheia cu predicå
¿i parastas pentru osta¿ii cåzu¡i în råzboi.
În a doua jumåtate a zilei urma serbarea propriu-ziså care avea
4
N.Nicolaescu, Darea de seamå privind activitatea ªcolilor ¿i a culturii poporului în
1922-1923. Anuar, Bucure¿ti, 1924, p.161-163
5
Arhivele na¡ionale, Direc¡ia jude¡eanå Gorj, fond Protoeria, dosar nr.416/1923, f.5-5v
6
„Monitorul Oficial” nr. 39/1923

- 92 -
caracterul unei ¿ezåtori publice. De obicei ea avea loc în sålile de claså
ale ¿colii sau chiar în aer liber. Pentru edificare redåm subiectele ce
s-au dezvoltat în anul 1923 în aceste „¿ezåtori biblice”:
1. Problema religioaså privitå prin prisma vremii:
2. Trebuin¡a religioaså pentru întregul cadru al vie¡ii;
3. Foloasele aduse de cre¿tini lumii;
4. Sfânta Evanghelie e cartea vie¡ii;
5. Ce are de fåcut biserica pentru suflete ¿i societate;
6. Rolul clerului în sfera de zidire sufleteascå a creddincio¿ilor ¿i de
sporire ¿i înål¡are a mi¿cårilor culturale;
7. Necesitate ¿i folosul operelor de binefacere prin bisericå pentru
educa¡ia popularå ¿i mântuirea omului;
8. Dumnezeu våzut în naturå;
9. Minunile Mântuitorului ¿i însemnåtatea lor pentru sufletul cre¿tin;
10. Temelia societå¡ii este familia cre¿tinå;
11. Suferin¡a e izvorul în¡elepciunii;
12. Råzbunarea cre¿tinului e iertarea;
13. Folosul învå¡åturilor din via¡a bisericeascå;
14. Luxul ¿i risipa privite în lumina Sfintei Evanghelii ¿i a vie¡ii de
toate zilele;
15. Valoarea muncii pentru propå¿irea ¿i moralizarea omului;
16. Setea de avu¡ie ucide sufletul ¿i surpå popoarele;
17. Ce så facå ¿i cum så facå adevåratul cre¿tin;
18. Importan¡a educativå a tainei sfintei pocåin¡i;
19. Mi¿cårile culturale în trecutul bisericii Olteniei;
20. În ce måsurå via¡a orå¿eneascå e prielnicå dezvoltårii virtu¡ilor
cre¿tine¿ti;
21. Biserica, armata ¿i ¿coala alcåtuiesc laolaltå tåria unei na¡ii;
22. Despre împlinirea datoriei;
23. Påstrarea datinilor stråmo¿e¿ti ¿i folosul lor na¡ional ¿i moral.
Erau stabilite conferin¡e ¿i pentru centrele rurale;
1. Superiritatea credin¡ei noastre ortodoxe fa¡å de celelalte credin¡e cre¿tine;
2. Cum aråtåm noi cå iubim pe Dumnezeu în via¡a noastrå de toate
zilele ca cetå¡eni, ca români, ca pårin¡i ¿i ca copii;
3. Credin¡a ¿i faptele bune sunt pârghiile vie¡ii de aici ¿i mijloacele
de dobândire a vie¡ii ve¿nice;
4. Pregåtirea vie¡ii de dincolo de mormânt;
5. Datoriile suflete¿ti sociale ¿i morale pe care le are cre¿tinul cåtre bisericå;
6. Respectå ceea ce este al aproapelui tåu: via¡a lui, avutul lui,
cinstea lui – zice Domnul;
7. Repausul duminical este o treabå ¿i sufleteascå ¿i trupeascå;
8. Taina Sfintei Spovedanii ¿i folosul ei pentru educa¡ie ¿i smerenie;

- 93 -
 9. Juråmântul, folosul ¿i urmårile lui pentru educa¡ie ¿i mântuire;
10. Iubi¡i pe vråjma¿ii vo¿trii;
11. Nu vå încredin¡a¡i în leacuri båbe¿ti ¿i ce zice Sfânta Scripturå
în aceastå privin¡å;
12. Patimile pe care le aduce sufletelor ¿i popoarelor supersti¡iile
prin urmårile lor;
13. Cre¿terea copiilor în frica de Dumnezeu ¿i în ru¿ine de oameni
¿i folosul acestei cre¿teri;
14. Biserica ¿i legåtura ei cu ¿coala;
15. De ce trebuie sa sfåtuim pe såteni så trimitå copiii la ¿coalå.7
Multe din temele indicate pentru a fi expuse erau pregåtite ¿i tipårite
în bro¿uri.
ªezåtorile preo¡ilor se asemånau cu ac¡iunile cercurilor culturale
ale învå¡åtorilor. ªedin¡ele acestora erau compuse tot din douå pår¡i:
prima parte , „intimå”, unde se discutau probleme de învå¡åmânt, iar a
doua parte era ¿edin¡a publicå.
În anul 1924, conform însemnårilor fåcute de Jean Bårbulescu în
„Calendarul Gorjului, în jude¡ erau 150 parohii, dintre care 147 rurale
¿i 3 urbane. Toate alcåtuiau Protopopiatul de Gorj condus de preotul
Prejbeanu, protoereul jude¡ului.
În afarå de parohii, în sate erau ¿i multe biserici filiale, dependente
de parohii. Erau 367 biserici (179 de zid ¿i 188 de lemn).
În anul 1940, într-o lucrare publicatå în 1941 de cåtre Mitropolia
Olteniei se aråta activitatea concretå desfå¿uratå de preo¡imea din
Oltenia în ultimii 10 ani. Câteva cifre sunt edificatoare:
25800 conferin¡e cu subiecte de ordin religios-moral, ¡inute de preo¡i;
10200 conferin¡e cu subiecte de ordin higienic, economic;
48000 ¿ezåtori culturale organizate de preo¡i în parohiile lor;
30000 ¿ezåtori de moralizare ¿i evanghelizare în parohii;
12900 împåciuiri de pricini între învråjbi¡ii care au acceptat
judecarea lor de cåtre bisericå;
460000 de cår¡i ¿i bro¿uri cu con¡inut religios-moral, råspândite în
popor.
Mai erau ¿i alte realizåri cu cifre însemnate.
„Rena¿terea” mai avea ¿i 6 cåmine – câte unul în fiecare capitalå de
jude¡ ¿i unul la Cåciulata-Cozia, Vâlcea, o editurå, o revistå teologicå
„Rena¿terea”, un atelier de fabricat lumânåri de cearå.
În ianuarie 1940 în Adunarea eparhialå, s-a hotårât o strânså
colaborare a Societå¡ii „Rena¿terea” cu cåminele culturale regale.8
Legea de organizare a bisericii ortodoxe române, din mai 1925, îi

7
“Arhivele Olteniei”, anul III, nr. 11, ianuarie-februarie 1924 p. 68
8
Ibid, p. 19-21

- 94 -
prevedea bisericii ¿i rol cultural prin înfiin¡area Direc¡iei culturale în
organiza¡ia fiecårei eparhii. Munca culturalå, moralå ¿i religioaså din
Eparhia Oltenia cere, de atunci, înfiin¡area unei tipografii eparhiale
unde så så se imprime material necesar luminårii, moralizårii ¿i educa¡iei
religioase a poporului.
În deceniul IV s-a înfiin¡at o editurå de icoane ¿i iconi¡e mult cåutate
de popor. S-a îmbogå¡it editarea de cår¡i pentru popor cu subiecte mo-
rale, de låmurire a credin¡ei ortodoxe, de combatere a sectelor etc.
Odatå cu înfiin¡area Mitropoliei Olteniei, la 7 noiembrie 1939, cu
re¿edin¡a la Craiova, a fåcut så fie mutatå ¿i tipografia de la Râmnic la
Craiova, la 1 aprilie 1940 ¿i så se îmbunåtå¡eascå activitatea editorialå.9
În preocuparea Mitropoliei a fost ¿i înfiin¡area de cantine unde så
poatå servi masa un numår de copii såraci ori ai cåror pårin¡i erau
concentra¡i. În capitalele de jude¡ au luat fiin¡å câte o cantinå. Fiecåreia
din ele, la început, i s-a dåruit din partea I.P.S Mitropolit personal câte
10000 lei iar din partea Sfintei Mitropolii câte 5000 lei. Cu începere de
la 1 aprilie 1940 s-a prevåzut în bugetul Mitropoliei o subven¡ie anualå
de câte 10000 lei de fiecare cantinå. În plus, de sfintele sårbåtori, s-a
cåutat så se împartå ¿i îmbråcåminte ¿i încål¡åminte acestor elevi,
dupå mijloacele båne¿ti la îndemânå.
La Târgu-jiu s-a înfiin¡at, în februarie 1940, cantina ¿colarå, din
îndemnul Înalt Prea Sfin¡itului mitropolit Nifon al Olteniei, de cåtre
Banca Popularå „Clerul Gorjan” din Târgu-Jiu, care a pus fondurile
necesare între¡inerii. În cursul anului 1939 au luat masa aici 50 de
elevi ¿i eleve de la ¿colile primare locale, desemna¡i de cåtre direc¡iile
respective dintre elevii cei mai såraci.10
Cu concursul preo¡ilor locali au mai func¡ionat, de asemenea, cantine
¿colare în mai toate comunele din jude¡ul Gorj. Între ele se distingea în
deosebi cantina parohiei Cårbune¿ti, inauguratå la 4 martie 1940, la
care luau ceaiul ¿i masa de la amiazå to¡i copiii de la ¿coalå în numår
de peste 120. Cea mai mare contribu¡ie pentru între¡inerea acestei
cantine o da Banca Popularå „Muntele Cårbunele” din localitate, conduså
de preot Grigore Popescu.11
În anul 1940-1941 s-a reorganizat activitatea parohiilor în centre
parohiale, în cadrul jude¡elor. Jude¡ul Gorj avea 25 de centre parohiale.
Jude¡ul Dolj avea 36, pe când jude¡ul Mehedin¡i 32, Romana¡i 22 iar
Vâlcea 25.
Centrul parohial Târgu-Jiu era compus din cele 8 parohii de pe raza
ora¿ului. Întâiul ståtåtor era preot Gr.Prejbeanu. Celelalte centre

9
Ibid, p.54-57.
10
Ibid, p.63.
11
Ibid, p.64-65.

- 95 -
parohiale din Gorj cuprindeau între 5 ¿i 9 parohii comunale. Astfel,
centrul parohial cel mai mic era centrul parohial Poiana Seciuri, compus
din 5 parohii: 1. Poiana Seciuri; 2. Zorle¿ti; 3. Ro¿ia Amaradia; 4.
Negoe¿ti; 5. Prigoria. Cu 9 parohii erau centrul parohial Negomiru ¿i
centrul parohial Vâlceaua.12 În aceastå perioadå s-a introdus în ¿colile
primare învå¡åmântul religios. Preo¡ii au fost astfel solicita¡i så lucreze
la modelarea ¿i formarea sufleteascå a tinerilor prin predarea regulatå
¿i continuå a învå¡åmântului religios în ¿colile primare. Såptåmânal
trebuiau så asigure câte o orå de predare la fiecare claså.
Odatå cu introducerea religiei în ¿coli, pentru controlul ¿i cât mai
riguroaså îndeplinirea acestei îndatoriri, s-au instituit în întreaga
Eparhie a Olteniei organe de control formate din preo¡i cu seminarul
pedagogic sau dintre preo¡ii învå¡åtori.
În anul 1940, potrivit Anuarului Mitropoliei Olteniei13, jude¡ul Gorj
avea 486 de localitå¡i rurale ¿i una urbanå în care se aflau 55430 familii
cu 226593 suflete.
În ce prive¿te bisericile, erau: 4 parohii urbane ¿i 176 rurale, toate
acestea fiind bugetare. Mai avea, de asemenea, 4 parohii rurale
nebugetare. Deci, în total, 184 parohii.
Localurile acestora erau: parohii de zid–46; de lemn–37, în total–183.
În ce prive¿te personalul ce deservea bisericile Anuarul cuprindea
preo¡ii:
a) parohii bugetare: - urbane – 4; rurale – 176, în total 180;
parohi bugetari nerecunoscu¡i de minister: - 2
parohi nebugetari: - 1; în total – 175.
b) ajutåtori - 11
c) pensionari – 5
d) onorifici – 2
e) utiliza¡i – 1; în total – 194.
diaconi onorifici – 1
cântåre¡i – 328
Deci toate bisericile din Gorj aveau 523 de slujitori.14
În afarå de bisericile aflate prin sate ¿i comune, pe teritoriul jude¡ului
Gorj se mai aflau 3 månåstiri: Lainici, Polovragi ¿i Tismana, precum ¿i
5 schturi: Schitul Cioclovina, Schitul Crasna, Schitul Locurile Rele.
Schtul Logre¿ti, Schitul Strâmba. Unele dintre ele – Crasna, Strâmba,
au fost ¿i månåstiri.
Atât månåstirile cât ¿i schiturile erau mult vizitate vara dar ¿i
iarna.La fiecare se gåsea ¿i personal care le între¡inea dar se fåceau ¿i

12
Via¡a bisericeascå în Oltenia. Anuarul Mitrolpoliei Olteniei, Craiova, !941, p.26-28.
13
Via¡a bisericeascå în Oltenia. Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1941.
14
Ibid, p.432.

- 96 -
slujbe. Erau vestite ¿i sunt ¿i aståzi, månåstirile Tismana, Lainici ¿i
Polovragi. O vizitå la oricare din ele oferå momente de lini¿te sufleteascå
dar ¿i plåcerea de a vedea peisaje cu adevårat extraordinare, fiind a¿ezate
în pozi¡ii pitore¿ti. Aici vin în vizitå atât oameni în grupuri organizate,
cât ¿i individual, fiind mult cåutate. Ele au fost vizitate ¿i de grupuri de
¿colari, fiind posibile deplasåri cu mijloace auto.
În a doua jumåtate a secolului al XX-lea acestea au intrat în planul
excursiilor turistice ceea ce a impus ca ¿i drumurile så fie mai bine
între¡inute.

Câteva cuvinte despre localurile bisericilor

bisericilor..
Din secolul al XIX-lea nu se mai contruiesc localuri din lemn ci din
piatrå (temelia) ¿i din cåråmidå. Unele din vechile clådiri au fost
demolate, în locul lor construindu-se altele noi. A¿a, spre exemplu, în
fosta comunå Budieni, vechea bisericå ce dåinuia din 1808, cu Hramul
Sfin¡ii Trei Ierarhi, prin construirea celei noi, cea veche, din lemn, care
se afla în cimitir, a dispårut, råmânând doar pristolul care s e vede ¿i
aståzi.
Tot în Budieni, în satul Våleni, biserica de lemn, construitå în anii
1775-1776, cu hramul Sfântul Gheorghe, a fost demolatå în anii
1930-1931 ¿i construitå alta din zid. În satul Bote¿ti bisericu¡a cu hramul
Sfântul Gheorghe a dispårut în preajma primului råzboi mondial ¿i azi
nici cimitirul nu se mai ¿tie unde a fost.
Modul de realizare a localurilor de bisericå era în preocuparea
locuitorilor comunei. Se formau grupe din câte 2-3 persoane care plecau
prin satele vecine sau mai îndepårtate, cu carul ¿i strângeau de la
credincio¿i ceea ce ¿i cât puteau så dea pentru construc¡ia noii biserici:
bani, vin, ¡uicå, grâu, porumb, alimente, etc. care erau transformate în
bani ¿i preda¡i consiliului parohial.
Erau înså ¿i unii såteni mai înståri¡i care dådeau sume importante.
Ace¿tia erau trecu¡i pe un tabel înscris în bisericå pe un perete, la
intrare ¿i unora li se fåcea portretul prin picturå (ctitorii).
Multe din vechile biserici de lemn s-au påstrat ca monumente ¿i
unele din ele se pot vedea ¿i aståzi, în întregime sau par¡ial distruse. La
plecarea din gara Copåcioasa, cåtre Filia¿i, pe partea dreaptå, se mai
vede ¿i acum o micå bisericu¡å de lemn în care preotul nu mai sluje¿te
de mult. În satul Piste¿ti, lângå biserica veche de lemn, s-a construit,
pe la începutul secolului al XX-lea, alta nouå. Cea veche înså se mai
påstreazå. Tot aici, la marginea dinspre nord, în locul numit Valea
Adâncå, mai este încå o bisericå veche, de lemn, la care altådatå se
duceau ¿i locuitorii din Piste¿ti dar ¿i din Copåcioasa.
Pe ¿oseaua pe care se aflå comuna Bålåne¿ti, la plecarea din ¿oseaua

- 97 -
jude¡eanå, spre nord, cam la 1 km, se aflå o bisericå veche din care se
mai våd doar pår¡i din pere¡i ¿i o turlå deterioratå. Pânå în urmå cu
vreo 30 de ani se mai vedea ¿i crucea deasupra ei, dar a dispårut prin
deteriorare.
Pe ¿oseaua care pleacå din Târgu-Jiu cåtre comuna Pe¿ti¿ani, în
satul Frânce¿ti, pe partea dreaptå, se mai vede o micå bisericu¡å de
lemn în care înså nu se mai face slujbå.
În unele localitå¡i prin grija locuitorilor iubitori ai monumentelor
istorice, au început så se ocupe de repara¡ia ¿i îngrijirea lor. Exemplul
cel mai semnificativ este chiar cu biserica Sfântul Gheorghe din
Frânce¿ti. Aici, Asocia¡ia „Fiii satului Frânce¿ti”, a intervenit så salveze
de la degradare biserica de lemn construitå în anul 1823, låsatå în
paragine de multå vreme. Prin grija asocia¡iei ¿i cu sprijinul locuitorilor
s-a trecut la pregåtirea condi¡iilor materiale pentru repararea ¿i darea
în folosin¡å a vechiului låca¿ bisericesc.15
Astfel de biserici se gåsesc în multe sate din jude¡ul Gorj care, de¿i
nu mai sunt în func¡iune, atunci când treci pe lângå ele, î¡i amintesc
cå, mai demult, au adåpostit pe mo¿ii ¿i stråmo¿ii no¿tri ¿i parcå-i vezi
cum vin så-¡i spunå cå aceasta e biserica lor ¿i-¡i cer ajutorul så nu o
la¿i så disparå.
Ele sunt monumente istorice ¿i ar trebui så li se dea mai multå
aten¡ie.
Så mai amintim cå în perioada mai veche pe lângå fiecare bisericå
se aflå câte o bancå (scaun) unde, în zilele de sårbåtoare, dupå slijba
din bisericå, afarå pe aceastå bancå avea loc judecarea cauzelor de
cåtre organul legal constituit pentru a exercita acest atribut.
Despre monumentele ecleziastice s-au scris ¿i se vor mai scrie multe
cår¡i, articole, prin reviste ¿i ziare, albume, etc. În primul rând, Alexandru
ªtefulescu le-a întocmit pentru månåstiri câte o monografie încå la
începutul secolului al XX-lea. Apoi, pe la mijlocul secolului, preotul
profesor I.Popescu Cilieni, în „Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei”, pe
zeci de pagini, a fåcut câte un scurt istoric pentru cele mai însemnate,
dar ¿i pentru fiecare localitate din cele cinci jude¡e.16 A publicat, de
asemenea, documente cu acestea dar ¿i o veche catagrafie a Episcopiei
Râmnicului, în 1943.
Unor biserici atât din Craiova cât ¿i din cuprinsul Olteniei le-a
închinat multe pagini. Un detaliat ¿i interesant studiu a fåcut I.Popescu
Cilieni, în 1945, despre „Înveli¿urile vechilor noastre biserici” 17, ¿i un
15
Matei Silvian, Monografia comunei Pe¿ti¿ani. Memoria brazdei, Editura Didacticå ¿i
Pedagogicå, Bucure¿ti, 2004, p. 381-382.
16
Preot profesor I. Popescu Cilieni, Pe firul istoric al Mitropoliei Olteniei, Craiova,1941
17
Preotul dr.I. Popescu Cilieni, Înveli¿ul vechilor noastre biserici Craiova, Tipografia
Sf. Episcopii a Râmnicului Noului Severin, 1945.

- 98 -
altul „Biserici, târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj, Vâlcea”18 etc.
Pagini însemnate ¿i nenumårate despre bisericile, månåstirile,
religia, preo¡ii etc. din Oltenia, au scris mul¡i învå¡a¡i, publicate în
reviste biserice¿ti, reviste de istorie, în volume de documente. Noi nu
facem istoriografia acestora, vrem numai så aråtåm cå pe la jumåtatea
secolului al XX-lea s-a scris foarte mult.

Måsuri împotriva religiei ¿i a slujitorilor bisericii.

De-a lungul istoriei biserica ¿i slujitorii ei au avut ¿i de suferit, mai
ales în timp de råzboi, de nåvåliri ale hoardelor stråine. Uneori ¿i timpul
înså a ac¡ionat asupra låca¿urilor sfinte. Stadiul de dezvoltare a societå¡ii
a impus un anumit mod de construire a acestora, materialul fiind în
primul rând lemnul ¿i påmântul pentru cå prelucrarea acestora era
cunoscutå ¿i nici nu era greu de construit. În majoritatea localitå¡ilor,
bisericile erau din lemn, micu¡e ¿i såråcåcioase, pentru cå ¿i locuitorii
satelor erau pu¡ini ¿i såraci. Dar prin unele sate boiere¿ti, ståpânii
acestora au putut så facå biserici mai mari, impunåtoare, så le înzestreze
cu icoane, cår¡i, policandre, jil¡uri etc. de mare valoare. Elementele de
bazå ale unei biserici erau înså clopotul ¿i toaca de lângå biserici , care
în zilele de sårbåtoare, chemau pe credincio¿i så asculte sfânta slujbå.
Dar lemnul din care erau construite îmbåtrânea ¿i el ¿i se deteriora,
mai ales acoperi¿urile, spa¡iul råmânea mic fa¡å de numårul locuitorilor
care mereu se înmul¡ea.
În afarå de aceste douå elemente, pe lângå bisericå se mai afla
cimitirul, locul unde, atunci când mureau, oamenii se înmormântau,
iar în zilele de sårbåtoare, când slujea preotul în bisericå, aici se
aprindeau ¿i ardeau lumânårile, ba uneori se împår¡ea de pomanå
anumite bunuri pregåtite în caså.
Din a doua jumåtate a secolului al XIX-lea au început så se
construiascå biserici mai mari, din piatrå, cåråmidå, cu funda¡ii de
piatrå ¿i ciment ¿i acoperi¿ de tablå, vechile biserici de lemn, mici ¿i
såråcåcioase fiind påråsite, au început, treptat-treptat, så disparå.
Datoritå materialului din care erau construite uneori luau foc. Au apårut
¿i oameni necredincio¿i care furau lucruri din bisericå, pe care le vindeau
în altå parte.
În timpul råzboaielor au fost multe biserici de la care s-au luat
clopotele pentru a fi topite ¿i face din ele proiectile.
Obiectul prezentului studiu nu este de a se ocupa de aceste necazuri.
Dorim doar så semnalåm unele vicisitudini care s-au petrecut în secolul
al XX-lea ¿i se mai petrec ¿i aståzi.
Biserica din Oltenia, ca ¿i din întreaga ¡arå, a trecut prin multe

18
Preotul dr.I.Popescu Cilieni, Biserici, târguri ¿i sate din jude¡ul Gorj, 1944, Craiova.

- 99 -
greutå¡i, mai ales în secolul al XX-lea care au influen¡at în råu ¿i situa¡ia
preo¡ilor ¿i chiar a credincio¿ilor. În primul rând a fost primul råzboi
mondial, în timpul cåruia Oltenia a fost timp de câ¡iva ani sub ocupa¡ie
stråinå, fiind supuså la mari eforturi, la muncå for¡atå, la represiuni,
jefuitå ¿i persecutatå. Acestei situa¡ii au cåutat så-i facå fa¡å ¿i så iaså
din ea în primul rând preo¡imea. La 20 noiembrie 1921 cei aproape 900
de preo¡i din Oltenia s-au grupat în societatea „Rena¿terea”. Societatea
avea ¿i o revistå lunarå de culturå religioaså, numitå tot „Rena¿terea”.
În timpul cât episcop al Eparhiei Râmnicului Noului Severin era
Valentin Stånescu, importantå personalitate a bisericii ortodoxe, acesta
a luat ini¡iativa unei vaste opere de regenerare a eparhiei prin înfiin¡area
„sfaturilor moralizatoare”, a centrelor eparhiale, a ¿ezåtorilor culturale
¿i a operelor misionare. Fiecare paroh trebuia så aibe o bibliotecå puså
la dispozi¡ia credincio¿ilor, cor bisericesc, cantinå pentru såraci; trebuia
så organizeze conferin¡e sau ¿ezåtori. Preo¡ii trebuiau så se perfec¡ioneze
în a¿a-numitele cercuri parohiale.
Toate acestea cereau înså bani. Pentru culturå ¿i credin¡å biserica
avea nevoie de mijloace materiale iar statul nu le putea oferi. Fondurile
pentru activitatea socialå a bisericii proveneau în mare parte din resurse
proprii. Pentru a face rost de fonduri, episcopul a instituit o serie de
taxe pentru iertåri de påcate sau pentru slujbe, fapt pentru care a fost
acuzat de ziarul „Curentul” de „ho¡ie, simonie ¿i tiranie” socotindu-se
cå respectivele taxe ar fi fost ob¡inute prin amenin¡åri. Controalele ¿i
verificårile fåcute n-au gåsit nereguli.
Cu banii ob¡inu¡i, episcopul a cumpårat o tipografie, care, instalatå
la månåstirea Cozia a func¡ionat între anii 1927-1934. Pentru pregåtirea
preo¡ilor a înfiin¡at, la Râmnicu Vâlcea, Seminarul teologic „Sfântul
Nicolae”, a înfiin¡at ¿i o ¿coalå de cântåre¡i, cu sediul fluctuant: la
Cozia, Craiova ¿i Râmnic. Episcopul a ini¡iat chiar întemeierea båncilor
populare ale preo¡ilor din cadrul sistemului cooperatist, prin intermediul
cårora s-au asigurat bani atât pentru preo¡ii båtrâni, afla¡i în nevoie,
cât ¿i pentru finan¡area cantinelor sociale sau alte activitå¡i.19
Cum s-a întâmplat uneori în societate, succesele unor oameni trezesc
invidie, urå ¿i chiar råzbunare. A¿a i s-a întâmplat ¿i episcopului
Vartolomeu Stånescu. Adversarii lui repro¿ându-i sfidarea statului ¿i
legionarism. ªi când se nasc asemenea tendin¡e se gåsesc ¿i vini ¿i
oameni care så acuze ¿i så scrie în ziare ori în public. Vartolomeu a
intrat în conflict cu „Statul”, în realitate cu marii potentan¡i ai timpului,
în urma gestului såu de a retrage banii episcopiei de la båncile patronate
de partidele liberal ¿i ¡årånesc ¿i de a-i depune la Banca popularå a

19
“Epopeea” Episcopiei Râmnicului Noului Severin, în Historia, revistå de istorie,
anul VII, nr 61, ianuarie 2007, p.14-20, de prof dr. Sorin Oane.

- 100 -
preo¡ilor din jude¡ul Vâlcea. Acest fapt a nemul¡umit profund pe oamenii
de afaceri locali care aveau nevoie de banii Episcopiei. În consecin¡å, în
1934, a fost declan¿at un atac împotriva episcopului, pe toate fronturile,
atât în preså cât ¿i în Parlament, prin interpelåri ale unor deputa¡i de
Oltenia. Diversele învinovå¡iri s-au dovedit ¿i de aceastå datå
neântemeiate.
La rândul såu ¿i episcopul a luat unele måsuri, la sfâr¿itul anul
1935, în cadrul unei conferin¡e a clerului oltean, a cerut preo¡ilor så
iaså din partidele politice pentru ca institu¡ia bisericii så nu mai fie o
anexå a partidelor politice. Împotriva preo¡ilor care refuzau, s-au luat
måsuri.
De asemenea, Vartolomeu a cerut ca preo¡ii så aibe reprezentant de
drept în Camerå ¿i în Senat, care så le apere interesele.
A doua acuzå a fost aceea de legionarism. Episcopul Valentin
Stånescu a sus¡inut, în 1935, finalizarea Catedralei Sfântul Ilie de la
Drågå¿ani de cåtre legionari ¿i a binecuvântat ¿i taberele de muncå
legionare de la månåstirile Arnota. De asemenea, episcopul a participat,
la 13 februarie 1937, la soborul de preo¡i care a såvâr¿it, la Bucure¿ti,
slujba înmormântårii legionarilor care au murit în Spania luptând alåturi
de franchi¿ti. La aceasta a mai participat ¿i Mitropolitul Ardealului,
Nicolae Bålan.
Dar, sprijinind unele manifeståri ale legionarilor, s-a apreciat cå,
de fapt, a sprijinit mi¿carea legionarå, drept pentru care, în cele din
urmå, episcopul a fost pensionat for¡at, la 1 noiembrie 1938, iar
Episcopia Râmnicului Noului Severin a fost desfiin¡atå în urma
interven¡iei regelui Carol al II-lea, dar a fost înfiin¡atå Mitropolia Olteniei,
Râmnicului ¿i Severinului cu re¿edin¡a la ... Craiova, având ca mitropolit
pe Nifon Criveanu.
Chiar ¿i cu prela¡ii din fruntea institu¡iilor biserice¿ti a îceput
råfuiala. O situa¡ie complicatå s-a petrecut cu Mitropolia Olteniei,
mitropolit fiind Nifon Criveanu, care nu era pe placul Patriarhului Nicodim
Munteanu. La 1 decembrie 1941 a apårut în preså comunicatul
Presedin¡iei Consiliului de Mini¿tri care fåcea cunoscutå cå Sfântul
Sinod a cerut guvernului så se desfiin¡eze Mitropolia Olteniei. Dar
împotriva acestei måsuri s-au ridicat proteste în îtreaga Oltenie. La
începutul anului 1942 a apåut o bro¿urå intitulatå „S-a propus
desfiin¡area Mitropoliei Olteniei”, semnatå de clerici ¿i mireni, membri
ai adunårii eparhiale a Olteniei, printre care ¿i omul politic Gheorghe
Tåtårescu. Semnatarii protestau împotriva cererii Sfântului Sinod de a
desfiin¡a Mitropolia Olteniei ¿i cereau men¡inerea ei. Urmare acestor
proteste situa¡ia a råmas neclarå. Dar în 1945, prin decretul lege nr.
305, Mitropolia Olteniei se desfiin¡eazå iar Sfântul Sinod ¿i-a dat

- 101 -
asentimentul în ¿edin¡a din 30 iulie 1945. Astfel mitropolitul Nifon a
fost violent înlåturat din scaun fårå a fi putut spune un cuvânt pentru
men¡inerea mitropoliei. În rândul membrilor Sinodului se afirma cå
„ceea ce a voit så facå un guvern trecut dictatorial, a desåvâ¿it guvernul
democrat care trebuia så ocroteascå, deopotrivå, institu¡iile de stat”.
Desfiin¡area Mitropoliei Olteniei a fost o ac¡iune a patriarhului
Nicodim din motive de urå fa¡å de mitropolitul Nifon Criveanu.20
Noii guvernan¡i î¿i dådeau seama de masa mare a clericilor ¿i mai
ales de influen¡a lor în rândul popula¡iei. De aceea au cåutat ca,
concomitent cu înlåturarea unora din bisericå, så-i atragå de partea
guvernului, så-i determine så sprijine politica guvernului. În acest scop
au înfiin¡at, la nivelul întregii ¡åri, Uniunea preo¡ilor democra¡i care
avea filiale în provinciile ¡årii. O astfel de filialå era ¿i în Oltenia.21 În
aceastå organiza¡ie s-au înscris mul¡i preo¡i. De asemenea mul¡i preo¡i
ortodoc¿i s-au înscris ¿i în A.R.L.U.S. Sec¡ia religioaså a ARLUS-ului
era conduså de episcopul Iosif al Arge¿ului. Aceastå organiza¡ie urma
ca membrii ei så contribuie prin munca lor la o apropiere de biserica
ortodoxå ruså.22
Un partid politic cåtre care s-au îndreptat unii clerici a fost Partidul
Na¡ional Popular.23
În rândul clericilor ca ¿i în rândul întregii popula¡ii se ducea o
intenså propagandå, prin diferite mijloace pentru a le face cunoscutå
politica Blocului Na¡ional Democrat ¿i a-i atrage la cunoa¿tere ¿i aplicarea
ei. Mai trebuie remarcat cå ¿i în Parlamentul ales în urma alegerilor
din 19 noiembrie 1946 au fost ale¿i ca deputa¡i ¿i câ¡iva clerici.
Într-o adunare ce a avut loc la 11 noiembrie 1946 la sala Dalles,
între al¡ii, a rostit o cuvântare Gh.Gheorghiu-Dej care a aråtat pozi¡ia
B.P.D. ¿i a partidului comunist fa¡å de bisericå (era în timpul campaniei
electorale din preajma alegerilor ce urmau så aibe loc la 19 noiembrie
1946). Gh.Gheorghiu-Dej le spunea celor prezen¡i la adunare, între altele,
cå „Biserica reprezintå o for¡å spiritualå care trebuie puså în slujba
intereselor na¡ionale ale poporului. E gre¿itå pårerea cå biserica se
ocupå numai cu cele spirituale, acåci astfel legåtura dintre bisericå ¿i
popor ar suferi mult”, cå „misiunea preotului este så fie îndrumåtorul
¡åranului nostru în cele materiale ¿i suflete¿ti. Preotul este
propovåduitorul binelui, un învå¡åtor de toate zilele al ¡åranului nostru”.
El aråta ¿i care trebuia så fie rolul bisericii: „Biserica så fie într-adevår
un låca¿ de unde pleacå cele mai bune gânduri pentru ¡arå, pentru
20
Dudu Velicu. Biserica Ortodoxå în perioda sovietizårii României. Însemnåri zilnice,
vol.I, 1945-1947, Bucure¿ti, 2004, p.5,9, 26, 38, 39
21
Ibid, p.11, 54.
22
Ibid, p. 12.
23
Ibid, p.13.

- 102 -
patria noastrå. Este în interesul poporului, al factorilor de råspundere
ai ¡årii noastre, deci ¿i a Partidului Comunist. Nici vorbå nu poate fi de
despår¡irea Bisericii de Stat. Sunt înså împrejuråri care impun atitudini,
atunci când biserica este ostilå intereselor poporului român, mi¿cårii
de înoire a vie¡ii noastre politice, când nu se încadreazå în ritmul viu în
care a intrat ¡ara noastrå”.24
Acestea erau înså vorbe de campanie electoralå, vorbe de amågire
pentru cå s-au continuat cu diverse måsuri restrictive chiar represive.
Dintre acestea fac parte scoaterea din serviciu ¿i chiar areståri. De¿i
nu avem o stiatu¡ie exactå cu cei ce au fost aresta¡i, judeca¡i ¿i
condamna¡i, chiar cifrele izolate sunt edificatoare. ªtim, astfel, cå în 30
iulie 1945, când avea loc ¿edin¡a Sfântului Sinod, a fost vizitat de
episcopul Andrei Megier al Ardealului lagårul de la Caracal unde se
aflau 90 de clerici interna¡i pentru motive de ordin politic.25 În astfel de
situa¡ie se gåseau preo¡i aresta¡i ¿i în alte lagåre.
La 6 mai 1947, Dudu Velicu nota în Însemnårile sale: „Se afirmå în
cercurile clericilor cå un numår de 300 de preo¡i din Moldova au fost
aresta¡i ¿i adu¿i la Bucure¿ti.
La Ministerul Cultelor va func¡iona o comisie pentru a pune în
disponibilitate un numår de 30 la sutå de clerici, aceasta în cadrul
ac¡iunii de simplificare a aparatului de stat, pentru degrevarea bugetului.
În coeficientul de 30 la sutå din componen¡i erau cuprinse trei categorii
de clerici:
- cei pensiona¡i ale cåror posturi råmân neocupate;
- cei condamna¡i pentru motive politice;
- cei care au suferit pedepse canonice , pentru abateri grele.26
Un pericol mare era ¿i acela al „politicii de claså”. Se ¿tie cå mul¡i
preo¡i aveau în satele lor o situa¡ie materialå mai bunå, pentru care
erau categorisi¡i „chiaburi”. Pentru aceasta asupra lor plana, pa lângå
impozitele ¿i cotele mari, pericolul înlåturårii din preo¡ie, fiind socoti¡i
„du¿mani ai poporului”.
In cadrul måsurilor de eliminare a elementelor „dubioase” din
rândurile clerului, urma så se formeze o comisie mixtå din reprezentan¡i
ai Ministerului Cultelor ¿i ai Patriarhiei. În rândul cultelor se afirmå cå
numårul celor care vor fi elimina¡i din rândul lor, nota, la 24 iunie
1948, Dudu Velicu se ridicå la cinci mii.27
O altå måsurå care a afectat mult biserica ¿i pe slujitorii såi, a fost
aceea a „realizårii de conomii”. Aflåm, din însemårile lui Dudu Velicu
din 20 ianuarie 1948, cå ministerul Cultelor a hotårâr så facå economii
24
Ibid, p. 194-195.
25
Ibid, p.36
26
Ibid, p. 252.
27
Ibid, vol. II, p.4-5

- 103 -
bugetare de patru sute de milioane lei din totalul bugetului de 700.000.000
lei. Pentru aceasta se proiecteazå desfin¡area urmåtoarelor episcopii:
Arge¿, Dunårea de Jos, Oradea. Mitropolia Caransebe¿ului, deoarece
titularul ei, Mitropolitul Vasile Låzårescu nu mai este agreat de Guvern.
Mitropolia Sucevei va fi reduså la episcopie, pentru ca în modul acesta,
så i se dea o loviturå arhierului Emilian Antal, locotenent de mitropolit
acolo. Lovitura i-a pregåtit-o mitropolitul Justinian Marina al Moldovei.28
Problema care fråmânta mult preo¡imea era închiderea (desfiin¡area)
unor biserici; nu se ¿tia care anume ¿i dupå ce criterii cåci, chiar fårå
salariu, clerul este convins cå va putea tråi, numai så nu se procedeze
la închiderea de biserici. 29
În opinia publicå mai erau discutate ¿i alte måsuri preconizate ¿i
anume:
- Facultatea de teologie din Suceava va fi desfiin¡atå în curând.
Profesorii vor trece la Facultatea de teologie din Bucure¿ti.30
- Preo¡ii care se aflau în unitå¡ile militare urmau så fie sco¿i. Mul¡i
din ace¿tia fåceau interven¡ii la minister pentru a li se repartiza parohii
în Bucure¿ti.31
- La Ministerul Cultelor se continua så se întocmeascå liste cu
preo¡ii ce urmau så fie epura¡i.32
Se desprinde din aceste situa¡ii concluzia cå starea de spirit în
rândul clericilor era destul de tensionatå, nelini¿tea ¿i frica pierderii
locului de muncå ståpânea întreaga preo¡ime. Aceastå situa¡ie se reflecta
¿i în rândul popula¡iei.
Tot în anul 1947, våzând cå biserica, respectiv preo¡ii „ nu se mi¿cå
în favoarea guvernului”, Ministerul Cultelor a dat o lege, 166, care limita
vârsta de pensie a episcopilor, la 70 de ani, lege care înainte se aplica
numai preo¡ilor. Urmarea acestei legi a fost punerea în retragere a unui
numår de 5 mitropoli¡i, 6 episcopi, 8 arhieri vicari ¿i, mai târziu, 2
ierarhi au fost înlåtura¡i. În concep¡ia puterii ei se numårau printre
a¿a-zi¿ii „episcopi ai poporului”. Între ace¿tia era ¿i Nifon Criveanu,
mitropolit al Olteniei, cåruia, la 20 aprilie 1945, i s-a desfiin¡at eparhia
(reînfiin¡atå în 1947).
Ace¿tia erau de fapt vârfuri ale ierarhiei biserice¿ti care erau socotite
reac¡ionare. Se preconiza ca listele cu candida¡ii propu¿i så fie ale¿i în
posturile vacante så se alcåtuiascå de guvern ¿i comunicate Patriarhiei
în ajunul congresului. Dupå ce erau ale¿i ace¿tia trebuiau så treacå
imediat la „epurarea administra¡iei biserice¿ti de to¡i fo¿tii legionari,
28
vol. II, p.5.
29
Ibid, p.6.
30
Ibid, p.11, 54.
31
Ibid, p. 11-12.
32
Ibid, p. 13.

- 104 -
cuzi¿ti, gogi¿ti (adep¡ii lui O.Goga, n.n.), antonescieni care nu s-au
încadrat în nou politicå a statului”. În felul acesta guvernan¡ii sperau
ca Biserica Românå, prin cei definitiv ale¿i ¿i numi¡i, va avea un Sinod
colaborator cu guvernul democratic.33
Pe lângå cei 21 de prela¡i înlåtura¡i, tot în aceia¿i perioadå au fost
aresta¡i peste 1800 de preo¡i ¿i al¡i circa 800 de slujitori biserice¿ti au
foat deporta¡i disciplinar.34
O altå måsurå luatå a fost organizarea „cercurilor de orientare”, un
fel de adunåri în care erau prelucra¡i, îndoctrina¡i, cursan¡ii. Preo¡ii
care nu s-au prezentat la aceste cercuri au fost imediat „sco¿i din func¡ie”
fiind astfel expu¿i umilirii publice ¿i înfometårii, deoarece „cartelele”
pentru ra¡iile de pâine se dådeau numai „oamenilor muncii”.35
În condi¡iile în care mul¡i preo¡i au fost sco¿i din func¡ie, unii fiind
chiar aresta¡i ¿i închi¿i, o alt