Plan de Dezvoltare Durabila Prahova 2014-2020 PDF

CONSILIUL JUDEŢEAN
PRAHOVA
PLANUL
DE DEZVOLTARE
DURABILĂ
A JUDEŢULUI PRAHOVA
ÎN PERIOADA
2014-2020
Iunie
2016
CUPRINS
pag.
nr.
CAP. I JUDEŢUL PRAHOVA – DATE GENERALE 2
CAP. II STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

II. 1 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic 6
II. 1.1. Principalele fenomene demografice 13
II. 2 Resursele şi forţa de muncă 14
CAP. III INFRASTRUCTURA şi SERVICII

III. 1 Infrastructura de transport 25
III. 2 Utilităţi publice 42
III. 3 Sănătate 51
III. 4 Asistenţă socială 66
III. 5 Educaţie, cercetare şi dezvoltare 77
III. 6 Cultură şi artă 84
III. 7 Infrastructura de sprijinire a afacerilor 95
III. 8 Servicii şi comerţ 105
CAP. IV MEDIUL ÎNCONJURĂTOR 106
CAP. V ECONOMIA JUDEŢULUI 133
CAP. VI POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA 167
CAP.VII TURISMUL 174
CAP.VIII REPREZENTARE INTERNĂ ŞI EXTERNĂ 178
CAP. IX BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI 180
CAP. X ANALIZA SWOT 189
CAP. XI PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014-

198
2020
Prioritatea 1. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii judeţene şi
212
locale, inclusiv a infrastructurii turistice
Prioritatea 2. Dezvoltare urbană durabilă 259
Prioritatea 3. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor,
265
creşterea competitivităţii economice
Prioritatea 4. Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice 271
Prioritatea 5. Dezvoltarea resurselor umane, susţinerea educaţiei şi
281
ocupării forţei de muncă
Prioritatea 6. Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale 284
Prioritatea 7. Dezvoltarea rurală 287
CAP. XII PROIECTE CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE A
295-
JUDEŢULUI PRAHOVA– PORTOFOLIUL DE PROIECTE/IDEI
-332
DE PROIECTE
ANEXE (332-398)
1
CAP. I. JUDEŢUL PRAHOVA – DATE GENERALE
Situat în sudul lanţului carpatic, judeţul Prahova se află în partea central-sud-estică a

României, având ca vecinătăţi la nord judeţul Braşov, la est judeţul Buzău, la vest judeţul
Dâmboviţa, iar la sud judeţele Ilfov şi Ialomiţa.
Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova, se află la 60 km distanţă faţă de
Bucureşti, capitala ţării, la 45 km distanţă faţă de cel mai mare aeroport al României - Aeroportul
Internaţional „Henri Coandă” şi la 110 km distanţă faţă de municipiul Braşov.
Coordonate GPS: teritoriul judeţului este intersectat pe raza comunei Blejoi, de paralela
45° latitudine nordică şi meridianul de 26° longitudine estică.
Suprafaţa judeţului este de 4.716 km2, reprezentând 13,7% din suprafaţa totală a
Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia şi cca. 2% din suprafaţa României.
Populaţia dupa domiciliu a judeţului, la data de 1 ianuarie 2015 a fost de 813.7591
locuitori, având o pondere de 3,65% în populaţia României şi 24,8% în populaţia Regiunii de
Dezvoltare Sud Muntenia. Densitatea este de 173 locuitori/km2.
Forma de amfiteatru a reliefului, pornind de la pantele sudice ale Carpaţilor Meridionali,
aproape de curbura acestora, coboară la dealurile subcarpatice şi la câmpie în partea de sud, oferă
o multitudine peisagistică, un potenţial important natural şi antropic.
Cele trei forme de relief deţin proporţii echilibrate pe teritoriul judeţului Prahova:
- Munţi: 26,0%, cu altitudini până la 2.507 m – Vf. Omu;
- Dealuri subcarpatice: 37,0%, cu înălţimi cuprinse între 400-900 m;
- Câmpii: 37,0%, cu altitudini sub 400 m.
Altitudinea oraşelor: Ploieşti – 165 m; Câmpina – 435 m; Azuga - 930 m, Sinaia - 880
m, Buşteni - 875 m, Breaza - 600 m, Comarnic - 555 m, Slănic - 450 m, Vălenii de Munte - 350
m, Băicoi - 310 m, Plopeni - 252 m, Boldeşti - Scăeni – 205 m, Urlaţi - 142 m, Mizil - 125 m.
Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora au contribuit la o paletă
diversificată a resurselor naturale ale judeţului: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, calcare,
marne, gresii, tufuri vulcanice, gips, s.a.
Clima este de nuanţă temperat-continentală, cu diferenţe însemnate de temperaturi, având
medii de iarnă cuprinse între –20C la câmpie şi –110C la munte, iar de vară cuprinse între 5,70C
la munte şi 220C la câmpie.
Lungimea cursurilor de apă2 care traversează judeţul este de 1.066 km, iar suprafaţa
bazinului hidrografic este de 4.694 km2. Principalele râuri: Prahova, Ialomiţa, Teleajen,
Doftana, Leaotul, Cricovul Sărat. Suprafaţa lacurilor (naturale şi acumulări artificiale) este de
14,34 km2. Cele mai importante lacuri naturale se află în comunele Boldeşti – Grădiştea,
Colceag, Fulga, Sălciile, Păuleşti, Bucov, Gorgota, iar cele mai importante lacuri de acumulare:
- Paltinu, are o lungime maxima la N.N.R. (Nivel Normal de Retentie) de 3750 m şi un
volum brut de 48,93 milioane mc.;
- Măneciu, are o lungime maxima la N.N.R. (Nivel Normal de Retentie) de 3000 m pe
Teleajen si 4000 m pe Telejenel şi un volum brut de 38,022 milioane mc.
Vegetaţia este variată, cu specific corespunzător reliefului, respectiv păduri de foioase,
păduri în amestec, păduri de conifere, arbuşti şi pajişti subalpine. Din punct de vedere al
1
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Date provizorii comunicate la data de 26.02.2015
2
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Anuarul statistic al judeţului Prahova, 2014
2
terenurilor acoperite de pădure, judeţul Prahova deţine 23% din suprafaţa totală a fondului
forestier regional.
Fauna este, de asemenea, bogată, incluzând peste 3.500 de specii printre care: urs, cerb
carpatin, jder, căprioară, lup, mistreţ, o mare varietate de păsări, reptile, insecte, fauna acvatică.
Arii protejate3: Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de 8.322 ha - care include Abruptul
Prahovean din Sinaia şi Buşteni în suprafaţă de 3.478 ha, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor din
Sinaia în suprafaţă de 6 ha, Munţii Colţii lui Barbeş din Sinaia în suprafaţă de 1.513 ha, -
Arinişul de la Sinaia în suprafaţă de ~32 ha, Tigăile din Ciucaş (comuna Măneciu) în suprafaţă
de 3 ha şi Muntele de Sare din Slănic în suprafaţă de 2 ha.
Structura administrativă: 104 localităţi din care: 2 municipii, 12 oraşe şi 90 comune cu

405 sate. Din punct de vedere al gradului de urbanizare judeţul Prahova deţine primul loc în
Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia, atât ca număr de localităţi cât şi ca număr de locuitori.
Tipologia localităţilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului
Judeţean Prahova:
Localităţi urbane:
- municipiu de importanţă interjudeţeană – municipiul Ploieşti (234.969 locuitori4), reşedinţă
de judeţ, principal centru economico-social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare
(administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învăţământ superior). El constituie un
important nod de comunicaţii rutiere şi feroviare pe culoarele majore ale României. Ploieştiul
găzduieşte o mare concentrare de dotări publice (sănătate, învăţământ, cultură, sport, comerţ,
financiar-bancare).
Fiind comunitatea urbană cea mai importantă a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia,
municipiul Ploieşti împreună cu zona sa de influenţă constituită din 13 localităţi, a fost
desemnat Pol de creştere, beneficiind de un program special de dezvoltare şi echipare
urbană prin alocări de fonduri structurale cu această destinaţie;
- municipiu de interes judeţean – municipiul Câmpina (37.896 locuitori5), centru economico-
social cu profil dominant industrial-terţiar şi dotări cu rol teritorial;
- oraşe cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unităţi de servire teritorială: Băicoi,
Boldeşti-Scăeni, Comarnic, Mizil, Vălenii de Munte;
- oraşe staţiuni turistice, cu activităţi industriale şi dotări de servicii de importanţă locală:
Azuga, Breaza, Buşteni, Sinaia, Slănic, Vălenii de Munte;
- oraş cu activităţi agro-industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Urlaţi;
- oraş cu activităţi dominant industriale şi dotări de servicii de importanţă locală: Plopeni.
Localităţi rurale:
- comune cu activităţi predominant agricole;
- comune cu activităţi mixte agricole-terţiare;
- comune cu activităţi agricole–industriale–terţiare: Ariceştii Rahtivani, Bălţeşti,
Băneşti, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Filipeştii de
Pădure, Filipeştii de Târg, Gorgota, Gura Vadului, Gura Vitioarei, Izvoarele,
Lipăneşti, Măgurele, Măgureni, Măneciu, Teişani, Tinosu, Valea Călugărească;
- comune cu activităţi predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Măneciu
(staţiunea Cheia);
- comune cu activităţi predominant industriale: Brazi, Bucov, Floreşti, Păuleşti,
Poiana-Câmpina.
Repere istorice
3
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova
4
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – date provizorii la data de 26.02.2015
5
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – date provizorii la data de 26.02.2015
3
Prahova a constituit dintotdeauna un pilon de bază al perenităţii neamului românesc
în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Izvoarele arheologice atestă existenţa unei bogate culturi
materiale şi spirituale din timpuri străvechi. Astfel, numeroase relicve din paleolitic
s-au găsit la Târgşoru Vechi, Lapoş, Budureasca; neoliticul prezintă o mare arie de răspîndire, de
la Ploieşti-Triaj, Măneşti şi Târgşor, la Ghionoaia, Ceptura, Budureasca, Ciorani şi alte localităţi;
comunităţile din epoca bronzului ne-au lăsat urme importante la Drajna de Jos, Olteni
(Teişani), Budureasca, Străoşti (Iordăchenanu), iar cele din epoca fierului la Tinosu, Coada
Izvorului, Ploieşti-Nord, Budureasca, ş.a.
Convieţuirea daco-romană şi procesul de formare a poporului român sunt bine ilustrate pe
teritoriul judeţului Prahova atât prin obiectele de ceramică dacică din castrele romane, cât
şi prin numeroase alte vestigii rămase de la legiunile romane. Prin poziţia şi funcţiile
sale de placă turnantă pe harta Ţării Româneşti şi a Statului Naţional Unitar Român,
județul Prahova a fost teatrul unor importante evenimente istorice, în care au fost implicaţi
mulţi dintre domnitorii Ţărilor Române cum ar fi Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu
de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab.
Prima aşezare prahoveană atestată documentar este Târgşor la 1413, în vremea lui
Mircea cel Bătrân, domnitor care a construit aici o curte domnească şi o cetate. Atestată
documentar pentru prima oară la 8 ianuarie 1503, Câmpina era menţionată în documentele
vremii ca un important punct vamal. Localitatea Slănic a devenit cunoscută în primul rând
datorită zăcământului de sare, prima exploatare începând în anul 1688 pe Valea Verde, iar între
anii 1689-1691, spătarul Mihai Cantacuzino a deschis şi exploatările de la Baia Baciului.
Domnitorul care a înnobilat prin prezenţa şi opera sa judeţul Prahova a fost marele
voievod Mihai Viteazul care, în 1596, după răsunătoarea victorie de la Călugăreni, şi-a stabilit
Curtea Domnească la Gherghiţa (atestată documentar în anul 1451), iar apoi în 1597, la
Ploieşti de unde a pornit eroica acţiune de unire, la 1600, a celor trei ţări – Ţara Românească,
Transilvania şi Moldova.
Date relevante:
 1503 - prima atestare documentară a Ploieştiului în registrele comerciale ale oraşului
Braşov;
 1542-1543 - registrele vamale ale Braşovului atestă existenţa ocnelor de sare de la Slănic;
 1597 (20 mai) - Ploieştiul este ridicat la rangul de târg domnesc şi devine până în anul
1600 reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul şi loc de concentrare a forţelor sale armate;
 1602 - Bătăliile de la Ogretin şi Teişani iniţiate de către Radu Şerban pretendent la tronul
Ţării Româneşti, împotriva lui Simion Movilă;
 1639 - construirea bisericii domneşti Sfinţii Apostoli din Ploieşti din porunca
domnitorului Matei Basarab;
 1669 (3 martie) - Antonie Vodă din Popeştii Prahovei devine domnitorul Ţării
Româneşti;
 1737 - austriecii au construit primul drum de căruţe pe Valea Prahovei;
 1752 - atestarea primei şcoli particulare din Ploieşti;
 1777 - înfiinţarea Şcolii Domneşti pe lângă biserica Sfântul Gheorghe din Ploieşti;
 1829 - anul stabilirii bulgarilor din Sliven la Ploieşti în urma războiului ruso-turc;
 1835 - Teodor Diamant şi Manolache Bălăceanu înfiinţează un falanster la Scăeni,
organizat după ideile socialiştilor utopici vest-europeni;
 1837 - clucerul Gheorghe Boldescu înfiinţează primul spital din Ploieşti;
 1838 - începutul funcţionării Tribunalului de Comerţ din Ploieşti;
 1847 - înfiinţarea primei şcoli de fete din Ploieşti;
 1847 - s-a dat în folosinţă şoseaua naţională de pe Valea Prahovei care a fost legată cu
Braşovul, în 1854, prin şoseaua Predeal-Timiş;
 1848 - participarea activă a prahovenilor la revoluţia izbucnită în Ţara Românească;
 1854 - prima legătură telegrafică a Ploieştiului cu Bucureşti şi Braşov;
4
 1857 - s-a dat în exploatare prima rafinărie din lume - Rafinăria Mehedinţeanu, prin
urmare România devenind prima ţară din lume, care în 1857, a avut o producţie de 275
tone de petrol, dupa cum consemneaza Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938.
 1865 - a fost înfiinţată Camera de Comert şi Industrie Ploieşti;
 1872 (25 septembrie) - inaugurarea căii ferate Bucureşti-Ploieşti;
 1875 - domnitorul Carol I dispune începerea lucrărilor de construire a noii sale reşedinţe,
castelul Peleş din Sinaia;
 1876 - a început construirea căii ferate Ploieşti-Predeal;
 1877-1878 - Ploieştiul devine sediul comandamentului armatei ruse;
 1890 - înfiinţarea primei schele petroliere din ţară la Câmpina;
 1894-1896 - a fost construit în Câmpina Castelul Iulia Haşdeu din iniţiativa marelui
savant B.P. Haşdeu, în amintirea fiicei sale Iulia;
 1895 - a început exploatarea modernă a petrolului la Băicoi;
 1900 – se exportă benzina produsă la Ploieşti;
 1904 - înfiinţarea Societăţii Româno-Americane la Ploieşti. Debutul investiţiilor străine
masive pentru exploatarea petrolului românesc;
 1906 (30 septembrie) - a fost inaugurat la Ploieşti, în prezenţa regelui Carol I, sistemul
de canalizare al oraşului;
 1916(noiembrie) - 1918(noiembrie) - ocupaţia militară germană în Prahova în urma
participării României la Primul Război Mondial;
 1928 - este descoperit coiful dacic de la Coţofeneşti, datând din secolele IV-III î.Hr.;
 1932 (martie) - înfiinţarea Bibliotecii Nicolae Iorga din Ploieşti;
 1941 - intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial;
 1944 (aprilie–august) - raidurile aeriene anglo-americane provoacă mari pagube
materiale şi umane Ploieştiului.
Judeţul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia alături de
judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman.
REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMÂNIA
5
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD MUNTENIA
CAP II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
II. 1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC
Populaţia judeţului Prahova dupa domiciliu6 la 1 ianuarie 2015 a fost de 813.759 locuitori,
avand o pondere de 3,65% in populatia Romaniei si 24,8% in populatia Regiunii de Dezvoltare
Sud Muntenia.
Raportată la suprafaţa judeţului, rezultă o densitate a populaţiei, la 1 ianuarie 2015, de
172,5 locuitori / km 2.
În mediul urban sunt inregistrati 416.859 locuitori, iar în mediul rural 396.900 locuitori,
gradul de urbanizare fiind de 51,22%.
Populaţia municipiului Ploieşti a fost de 234.969 locuitori, reprezentând aproximativ
28,9% din populaţia judeţului iar a mun. Campina 37896 locuitori.
Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaţia se caracterizează printr-o uşoarã
predominare a populaţiei feminine (51,52%), raportul între sexe pe total judeţ fiind de 94
persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin.
Începând din anul 1990 populaţia judeţului a înregistrat o continuă scădere, într-un ritm
mediu anual de -0,3%.
Populaţia dupa domiciliu, pe localităţi, medii de rezidenta şi sexe
6
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – date provizorii comunicate la data de 26.02.2015
6
- la 1 ianuarie 2015 7-
- persoane -
Ponderea
JUDET/ populaţiei faţă de
MEDIU DE Număr persoane total
REZIDENTA/
LOCALITATE Total Masculin Feminin Masculin Feminin
TOTAL JUDET 813759 394475 419284 48,5% 51,5%

MEDIU URBAN 416859 197228 219631 47,3% 52,7%
MUNICIPIUL PLOIESTI 234969 109972 124997 46,8% 53,2%
MUNICIPIUL CAMPINA 37896 17760 20136 46,9% 53,1%
ORAS AZUGA 4891 2348 2543 48,0% 52,0%
ORAS BAICOI 19236 9296 9940 48,3% 51,7%
ORAS BOLDESTI-SCAENI 11610 5668 5942 48,8% 51,2%
ORAS BREAZA 16845 8210 8635 48,7% 51,3%
ORAS BUSTENI 9997 4778 5219 47,8% 52,2%
ORAS COMARNIC 12560 6148 6412 48,9% 51,1%
ORAS MIZIL 16627 7995 8632 48,1% 51,9%
ORAS PLOPENI 9168 4500 4668 49,1% 50,9%
ORAS SINAIA 11749 5473 6276 46,6% 53,4%
ORAS SLANIC 6029 2917 3112 48,4% 51,6%
ORAS URLATI 11654 5684 5970 48,8% 51,2%
ORAS VALENII DE MUNTE 13628 6479 7149 47,5% 52,5%
MEDIU RURAL 396900 197247 199653 49,7% 50,3%
ADUNATI 2109 1068 1041 50,6% 49,4%
ALBESTI-PALEOLOGU 5632 2729 2903 48,5% 51,5%
ALUNIS 3431 1704 1727 49,7% 50,3%
APOSTOLACHE 2136 1084 1052 50,7% 49,3%
ARICESTII RAHTIVANI 8147 4059 4088 49,8% 50,2%
ARICESTII ZELETIN 1252 622 630 49,7% 50,3%
BABA ANA 4184 2099 2085 50,2% 49,8%
BALTA DOAMNEI 2417 1192 1225 49,3% 50,7%
BALTESTI 3800 1879 1921 49,4% 50,6%
BANESTI 5645 2746 2899 48,6% 51,4%
BARCANESTI 9694 4681 5013 48,3% 51,7%
BATRANI 2109 1075 1034 51,0% 49,0%
BERCENI 6359 3193 3166 50,2% 49,8%
BERTEA 3218 1641 1577 51,0% 49,0%
BLEJOI 8789 4300 4489 48,9% 51,1%
BOLDESTI-GRADISTEA 1781 865 916 48,6% 51,4%
BRAZI 8311 4037 4274 48,6% 51,4%
BREBU 7218 3642 3576 50,5% 49,5%
BUCOV 11174 5478 5696 49,0% 51,0%
CALUGARENI 1218 624 594 51,2% 48,8%
CARBUNESTI 1741 869 872 49,9% 50,1%
CEPTURA 4715 2366 2349 50,2% 49,8%
7
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova - date provizorii comunicate la data de 26.02.2015
7
CERASU 4692 2385 2307 50,8% 49,2%
CHIOJDEANCA 1633 861 772 52,7% 47,3%
CIORANI 6813 3375 3438 49,5% 50,5%
COCORASTII COLT 3005 1518 1487 50,5% 49,5%
COCORASTII MISLII 3425 1660 1765 48,5% 51,5%
COLCEAG 4877 2385 2492 48,9% 51,1%
CORNU 4306 2084 2222 48,4% 51,6%
COSMINELE 1042 520 522 49,9% 50,1%
DRAGANESTI 4940 2417 2523 48,9% 51,1%
DRAJNA 5431 2635 2796 48,5% 51,5%
DUMBRAVA 4472 2251 2221 50,3% 49,7%
DUMBRAVESTI 3727 1849 1878 49,6% 50,4%
FANTANELE 2067 994 1073 48,1% 51,9%
FILIPESTII DE PADURE 10528 5196 5332 49,4% 50,6%
FILIPESTII DE TIRG 8313 4196 4117 50,5% 49,5%
FLORESTI 7915 3949 3966 49,9% 50,1%
FULGA 3334 1646 1688 49,4% 50,6%
GHERGHITA 2009 1030 979 51,3% 48,7%
GORGOTA 5196 2553 2643 49,1% 50,9%
GORNET 2920 1447 1473 49,6% 50,4%
GORNET-CRICOV 2317 1181 1136 51,0% 49,0%
GURA VADULUI 2264 1087 1177 48,0% 52,0%
GURA VITIOAREI 6104 3094 3010 50,7% 49,3%
IORDACHEANU 5386 2730 2656 50,7% 49,3%
IZVOARELE 6738 3376 3362 50,1% 49,9%
JUGURENI 555 278 277 50,1% 49,9%
LAPOS 1222 647 575 52,9% 47,1%
LIPANESTI 5265 2584 2681 49,1% 50,9%
MAGURELE 4752 2309 2443 48,6% 51,4%
MAGURENI 6490 3182 3308 49,0% 51,0%
MANECIU 10761 5264 5497 48,9% 51,1%
MANESTI 4003 2003 2000 50,0% 50,0%
OLARI 1940 927 1013 47,8% 52,2%
PACURETI 2116 1107 1009 52,3% 47,7%
PAULESTI 5892 2844 3048 48,3% 51,7%
PLOPU 2363 1171 1192 49,6% 50,4%
PODENII NOI 4858 2477 2381 51,0% 49,0%
POIANA CAMPINA 5110 2524 2586 49,4% 50,6%
POIENARII BURCHII 4904 2417 2487 49,3% 50,7%
POSESTI 3965 2013 1952 50,8% 49,2%
PREDEAL-SARARI 2343 1211 1132 51,7% 48,3%
PROVITA DE JOS 2301 1191 1110 51,8% 48,2%
PROVITA DE SUS 2084 1045 1039 50,1% 49,9%
PUCHENII MARI 8452 4119 4333 48,7% 51,3%
RIFOV 5417 2687 2730 49,6% 50,4%
SALCIA 1075 556 519 51,7% 48,3%
SALCIILE 1871 955 916 51,0% 49,0%
SCORTENI 5763 2816 2947 48,9% 51,1%
SECARIA 1237 632 605 51,1% 48,9%
8
SINGERU 5515 2808 2707 50,9% 49,1%
SIRNA 4940 2404 2536 48,7% 51,3%
SOIMARI 3144 1607 1537 51,1% 48,9%
SOTRILE 3366 1713 1653 50,9% 49,1%
STARCHIOJD 3869 1974 1895 51,0% 49,0%
STEFESTI 2394 1213 1181 50,7% 49,3%
SURANI 1869 952 917 50,9% 49,1%
TALEA 1062 540 522 50,8% 49,2%
TATARU 913 451 462 49,4% 50,6%
TEISANI 3723 1834 1889 49,3% 50,7%
TELEGA 5634 2847 2787 50,5% 49,5%
TINOSU 2447 1208 1239 49,4% 50,6%
TIRGSORU VECHI 10126 5124 5002 50,6% 49,4%
TOMSANI 4439 2198 2241 49,5% 50,5%
VADU SAPAT 1751 902 849 51,5% 48,5%
VALEA CALUGAREASCA 10910 5342 5568 49,0% 51,0%
VALEA DOFTANEI 6729 3364 3365 50,0% 50,0%
VARBILAU 6921 3472 3449 50,2% 49,8%
VILCANESTI 3875 1963 1912 50,7% 49,3%
9
Analiza distribuţiei populaţiei stabile în cadrul reţelei de localităţi indică o mare
concentrare a populaţiei urbane în cele două municipii din judeţ, cu un total de 272.865
locuitori, reprezentând 33,53% din populaţia totală a judeţului.
GRUPAREA LOCALITĂŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL POPULAŢIEI DUPĂ

DOMICILIU LA 1 IANUARIE 2015
din care: municipii

Total localităţi
Prahova şi oraşe
1 ian 2015
Total 104 14
din care:
până la 2000 loc. 16 -
2001-4000 loc. 29 -
4001-6000 loc. 26 1
6001-8000 loc. 10 1
8001-10000 loc. 8 2
10001-20000 loc. 13 8
20001-30000 loc. - -
30001-40000 loc. 1 1
40001-200000 loc. - -
200001 loc. şi peste 1 1
Populatia pe localitati de domiciliu, dupa numarul locuitorilor, la data de 1 Ianuarie

2015:
- persoane –
TOTAL JUDET 813759
MUNICIPIUL PLOIESTI 234969
MUNICIPIUL CAMPINA 37896
ORAS BAICOI 19236
ORAS BREAZA 16845
ORAS MIZIL 16627
ORAS VALENII DE MUNTE 13628
10
ORAS COMARNIC 12560
ORAS SINAIA 11749
ORAS URLATI 11654
ORAS BOLDESTI-SCAENI 11610
BUCOV 11174
VALEA CALUGAREASCA 10910
MANECIU 10761
FILIPESTII DE PADURE 10528
TIRGSORU VECHI 10126
ORAS BUSTENI 9997
BARCANESTI 9694
ORAS PLOPENI 9168
BLEJOI 8789
PUCHENII MARI 8452
FILIPESTII DE TIRG 8313
BRAZI 8311
ARICESTII RAHTIVANI 8147
FLORESTI 7915
BREBU 7218
VARBILAU 6921
CIORANI 6813
IZVOARELE 6738
VALEA DOFTANEI 6729
MAGURENI 6490
BERCENI 6359
GURA VITIOAREI 6104
ORAS SLANIC 6029
PAULESTI 5892
SCORTENI 5763
BANESTI 5645
TELEGA 5634
ALBESTI-PALEOLOGU 5632
SINGERU 5515
DRAJNA 5431
RIFOV 5417
IORDACHEANU 5386
LIPANESTI 5265
GORGOTA 5196
POIANA CAMPINA 5110
DRAGANESTI 4940
SIRNA 4940
POIENARII BURCHII 4904
ORAS AZUGA 4891
COLCEAG 4877
PODENII NOI 4858
MAGURELE 4752
CEPTURA 4715
11
CERASU 4692
DUMBRAVA 4472
TOMSANI 4439
CORNU 4306
BABA ANA 4184
MANESTI 4003
POSESTI 3965
VILCANESTI 3875
STARCHIOJD 3869
BALTESTI 3800
DUMBRAVESTI 3727
TEISANI 3723
ALUNIS 3431
COCORASTII MISLII 3425
SOTRILE 3366
FULGA 3334
BERTEA 3218
SOIMARI 3144
COCORASTII COLT 3005
GORNET 2920
TINOSU 2447
BALTA DOAMNEI 2417
STEFESTI 2394
PLOPU 2363
PREDEAL-SARARI 2343
GORNET-CRICOV 2317
PROVITA DE JOS 2301
GURA VADULUI 2264
APOSTOLACHE 2136
PACURETI 2116
ADUNATI 2109
BATRANI 2109
PROVITA DE SUS 2084
FANTANELE 2067
GHERGHITA 2009
OLARI 1940
SALCIILE 1871
SURANI 1869
BOLDESTI-GRADISTEA 1781
VADU SAPAT 1751
CARBUNESTI 1741
CHIOJDEANCA 1633
ARICESTII ZELETIN 1252
SECARIA 1237
LAPOS 1222
CALUGARENI 1218
SALCIA 1075
12
TALEA 1062
COSMINELE 1042
TATARU 913
JUGURENI 555
II. 1.1. PRINCIPALELE FENOMENE DEMOGRAFICE

Principalele fenomene demografice din judeţul Prahova au fost următoarele:
-număr-
Născuţi Spor Decedaţi
Anul Decedaţi Căsătorii Divorţuri
vii natural sub 1 an
2014 6472 9769 -3297 3912 1040 53
2013 6378 9777 -3399 3622 1088 43
diferente+/- +94 -8 - +290 -48 +10
În anul 2014 comparativ cu anul precedent, se observă o creştere a numărului deceselor

sub 1 an (+23,3%), căsătoriilor (+8,0%), născuţilor vii (+1,5%) și o scădere a divorțurilor (-
4,4%) şi a deceselor (-0,1%).
Sporul natural înregistrat în anul 2014 a fost în continuare negativ, de 3297 persoane, faţă
de 3399 persoane în anul precedent.
Principalele cauze de deces în anul 2014 au fost următoarele:
- boli ale aparatului circulator (58,3% din decese);
- tumori (18,5%);
- boli ale aparatului respirator (6,5%);
- boli ale aparatului digestiv (6,3%);
- leziuni traumatice, otrăviri (3,9%).
EVOLUŢIA NĂSCUŢILOR VII ŞI DECEDAŢILOR
1200
1100
1000
N 900
U
800
M
700
Ă
R 600
500
400
300
ian.2014 feb.2014 mar.2014 apr.2014 mai.2014 iun.2014 iul. 2014 aug.2014 sep.2014 oct.2014 nov.2014 dec. 2014
NĂSCUŢI VII DECEDAŢI
13
EVOLUŢIA CĂSĂTORIILOR ŞI DIVORŢURILOR
800
600
N
U
M 400
Ă
R
200
0
ian. 2014 feb. 2014 mar.2014 apr. 2014 mai.2014 iun.2014 iul. 2014 aug.2014 sep.2014 oct.2014 nov.2014 dec.2014
CASĂTORII DIVORTURI
În anul 2014 au decedat 53 copii în vârstă de până la 1 an, cu 10 copii mai mulţi faţă de
anul precedent. Rata mortalităţii infantile în anul 2014 a fost de 8,2‰ în creştere faţă de aceeaşi
perioadă din anul precedent când a fost 6,7‰.
EVOLUŢIA RATEI MORTALITĂŢII INFANTILE

20
15
‰ 10
0
ian.2014 feb.2014 mar.2014 apr.2014 mai.2014 iun.2014 iul.214 aug.2014 sep.2014 oct.2014 nov.2014 dec.2014
RATA DE MORTALITATE INFANTILA
Natalitatea, mortalitatea si sporul natural

In anul 2014, numarul nascutilor vii a fost de 6472 copii, cu 94 mai mare fata de anul
2013.
Numarul deceselor in anul 2014 a fost de 9769 persoane, cu 8 persoane mai mic fata de
anul 2013.
Nuptialitatea si divortialitatea
In anul 2014 s-au inregistrat 3912 casatorii, cu 290 mai multe fata de anul 2013.
Numarul divorturilor a avut o evolutie usor descrescatoare in anul 2014 comparativ cu
anul 2013 (-48 cazuri).
II. 2 RESURSELE ŞI FORŢA DE MUNCĂ
Resursele de muncă8 ale judeţului Prahova la 1 ianuarie 2014 au fost de 524,2 mii
persoane, reprezentând 65,7% din populaţia judeţului. Populaţia activă civila la aceeaşi dată era
de 307,6 mii persoane (58,7% din resursele de muncă), din care: 289,8 mii persoane populaţie
ocupată (94,2% din populaţia activă) şi 17,8 mii persoane şomeri şi alte persoane aflate în
evidenţă pentru un loc de muncă (5,8% din populaţia activă).
8
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – 2015
Balanta fortei de munca la data de 1 ianuarie 2014, comunicata la data de 26.09.2014
14
Populaţia ocupată reprezintă 54,7% din totalul resurselor de muncă şi 35,9% din populaţia
judeţului.
Populaţia inactivă în vârstă de muncă era de 216,6 mii persoane, adică 41,3% din
totalul resurselor de muncă.
Comparativ cu 1 ianuarie 2013, populaţia ocupată a crescut cu 1,5 mii persoane (+0,5%),
iar şomerii au crescut cu 700 persoane (4,1%). Populaţia inactivă în vârstă de muncă (în pregătire
profesională şi alte categorii de populaţie) a scăzut cu 5,3 mii persoane (-2,4%). Cresterea
populaţiei ocupate s-a înregistrat în ramurile: industrie prelucratoare (+1,1 mii persoane),
construcţii (+1,7 mii pers.), comert (+2 mii persoane) iar diminuari se constata in: agricultura-
silvicultura (-3,9 mii persoane), transporturi (-600 persoane), invatamant (-400 persoane).
Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate lucrează în industrie (27,2%) şi anume în
industria prelucrătoare (23,1%). În agricultură lucrează 21,4% din populaţia ocupată, în comerţ
14,5%, în construcţii 9,1%, în transporturi şi depozitare 5,7%, sănătate şi asistenţă socială 4,4%,
în învăţământ 3,6% şi 14,19 % în alte ramuri.
Din totalul populaţiei ocupate, salariaţii reprezintă 59,5% (172,4 mii persoane), faţă de
anul precedent numărul acestora crescând cu 4800 persoane.
Femeile reprezintă 44,1% din totalul persoanelor ocupate.
Structura populaţiei ocupate la 1 ianuarie 2014,

pe ramuri ale economiei
Efectivul salariaţilor din judeţul Prahova, la sfârşitul lunii decembrie 2014 a fost de
169398 persoane, cu 737 persoane mai mic faţă de luna noiembrie 2014.
Câştigul salarial mediu brut în luna decembrie 2014 a fost de 2372 lei/salariat.
Câştigul salarial mediu net a fost de 1722 lei/salariat, mai mare cu 4,6% faţă de câştigul
salarial mediu net înregistrat în noiembrie 2014.
Câştiguri salariale peste media judeţului s-au înregistrat în industrie şi construcţii (1826
lei/ salariat). Câştiguri salariale sub media judeţului s-au înregistrat în ramurile servicii şi comerţ
(1641lei/salariat) şi respectiv, agricultură, silvicultură şi piscicultură (1624 lei/salariat).
Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a
crescut cu 3,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a
înregistrat o creştere de 2,8%.
15
NUMĂRUL SALARIAŢILOR PE SEXE ŞI ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE (CAEN Rev.2)
la sfârşitul anului
- persoane-
2009 2010 2011 2012 2013
Efectivul de Efectivul de Efectivul de Efectivul de Efectivul de
Denumire salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi
activitate conform
CAEN Rev.2 din din din din din
TOTAL care: TOTAL care: TOTAL care: TOTAL care: TOTAL care:
FEMEI FEMEI FEMEI FEMEI FEMEI
TOTAL
INDUSTRIE 65664 26989 60908 25005 61461 26580 63028 27307 63078 27102
INDUSTRIA
EXTRACTIVĂ 6020 1215 5360 891 4859 800 4819 793 4918 789
- Extracţia cărbunelui
superior şi inferior 16 7 34 15 17 9 36 18 30 17
- Extracţia petrolului
brut şi a gazelor
naturale 3554 858 2936 543 2573 454 2500 410 2433 372
- Alte activităţi
extractive 744 142 586 101 605 110 649 128 609 146
- Activităţi de servicii
anexe extracţiei 1706 208 1804 232 1664 227 1634 237 1846 254
INDUSTRIA
PRELUCRĂTOARE 53202 24004 49375 22323 50087 23949 51419 24562 51658 24475
-Alimentară 8474 4535 8291 4176 8853 4738 8467 4536 8582 4756
-Fabricarea băuturilor 1941 680 1937 640 1661 521 1789 593 1713 473
-Fabricarea produselor
din tutun 521 47 503 48 527 46 554 51 560 92
textile 883 687 1663 1412 1427 1214 1376 1175 1791 1386
-Fabricarea articolelor
de îmbrăcăminte 7833 6888 6659 6020 7038 6314 8561 7814 8898 8116
-Tăbăcirea şi finisarea
pieilor, fabricarea
încălţămintei 311 289 326 300 298 232 300 267 260 212
-Prelucrarea lemnului
(exclusiv mobilă) 980 257 1025 410 975 329 1241 448 1129 396
-Fabricarea hârtiei şi a
produselor din hârtie 389 139 349 138 347 111 414 142 436 176
-Tipărire şi
reproducerea pe
suporţi a
înregistrărilor 75 44 70 40 72 68 - - 70 66
de cocserie şi din ţiţei 2809 793 2298 683 2218 584 1958 530 1937 455
-Fabricarea
substanţelor şi a
produselor chimice 622 179 806 281 688 224 727 207 667 204
farmaceutice 510 339 497 304 592 336 544 311 509 313
din cauciuc şi mase
plastice 2560 837 2086 721 2055 899 2054 878 2111 829
-Fabricarea altor
produse din minerale
nemetalice 1666 494 1764 515 1792 533 1766 604 1671 570
-Metalurgie 786 210 598 196 638 138 411 101 334 74
-Construcţii metalice 6588 1098 6085 1025 6053 1904 5889 1081 5549 784
16
2009 2010 2011 2012 2013
activitate conform
CAEN Rev.2 din din din din din
TOTAL care: TOTAL care: TOTAL care: TOTAL care: TOTAL care:
FEMEI FEMEI FEMEI FEMEI FEMEI
-Fabricarea
calculatoarelor şi a
produselor electronice
şi optice 315 80 309 74 551 254 688 353 802 400
-Fabricarea
echipamentelor
electrice 587 410 205 38 397 262 465 281 555 338
-Fabricarea de maşini,
utilaje şi echipamente
n.c.a. 7241 1606 6292 1407 5909 1285 5980 1236 6041 1274
-Fabricarea
autovehiculelor de
transport rutier 4691 3183 4524 3021 4737 3109 4690 3057 4570 2877
-Fabricarea altor
mijloace de transport - - 143 16 51 8 61 4 71 4
-Fabricarea de mobilă 2005 864 1788 699 2000 655 1912 710 1833 453
-Alte activităţi
industriale n.c.a. 146 145 177 38 175 44 175 44 218 91
-Repararea,
întreţinerea şi
instalarea maşinilor şi
echipamentelor 1269 200 980 121 1033 141 1397 139 1351 136
PRODUCŢIA ŞI
FURNIZAREA DE
ENERGIE
ELECTRICĂ ŞI
TERMICĂ 2315 519 2235 536 2202 570 2195 562 2137 550
DISTRIBUŢIA
APEI,
SALUBRITATE,
GESTIONAREA
DEŞEURILOR,
ACTIVITĂŢI DE
DECONTAMINARE 4127 1251 3938 1255 4313 1261 4595 1390 4365 1288
-Captarea, tratarea şi
distribuţia apei 1695 496 1673 498 1828 529 1812 517 1868 570
-Colectarea şi
epurarea apelor uzate 181 52 320 56 234 57 392 82 275 59
-Colectarea, tratarea şi
eliminarea deseurilor 2251 703 1945 701 2251 675 2391 791 2222 659
Situaţia şomerilor la sfârşitul lunii decembrie 2014 a fost următoarea:

ŞOMERI ÎNREGISTRAŢI
-persoane-
17
TOTAL femei
TOTAL ŞOMERI 15791 6870
 TOTAL (legea nr. 76 / 2002) 6267 3026
Şomeri beneficiari de indemnizaţie de şomaj 4906 2348
Absolvenţi şi militari beneficiari de indemnizaţie de şomaj 1361 678
 Nu beneficiază de drepturi băneşti 9524 3844
Pe categorii de personal situaţia se prezintă astfel:
ŞOMERI CARE BENEFICIAZĂ DE DREPTURI BĂNEŞTI
-persoane-
din care: după nivelul de instruire
Şomeri primar,
liceal
în plată gimnazial, universitar
şi postliceal
profesional
TOTAL (legea nr. 76 / 2002) 6267 2975 2529 763
-femei 3026 1121 1402 503
 Şomeri beneficiari de indemnizaţie de 4906 2863 1497 546
şomaj
- femei 2348 1092 897 359
 Absolvenţi şi militari beneficiari de 1361 112 1032 217
indemnizaţie de şomaj
-femei 678 29 505 144
ŞOMERI CARE NU BENEFICIAZĂ DE DREPTURI BĂNEŞTI

(aflaţi în evidenţa AGENŢIEI JUDEŢENE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
PRAHOVA)
- persoane -
TOTAL 9524
-femei 3844
 Muncitori calificaţi 1881
-absolvenţi 391
 TESA 293
 Persoane fără calificare 7350
-fără şcoala generală terminată 5256
La sfârşitul lunii decembrie 2014 rata şomajului9) în judeţul Prahova a fost de 5,1% mai
mică cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2013 (5,8%).
Pe sexe, rata şomajului înregistrată pentru bărbaţi a fost de 5,2% (cu 0,8 puncte
procentuale mai mică decât cea înregistrată în luna decembrie 2013) şi 5,1% pentru femei (cu
0,5 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în luna decembrie 2013).
Rata şomajului din judeţul Prahova în luna decembrie 2014 a fost mai mică cu 0,2 puncte
procentuale decât cea înregistrată la nivel naţional.
Numărul total de şomeri înregistraţi şi rata şomajului10 pe judeţul Prahova
9) Rata şomajului înregistrat, calculată cu populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2014

10
Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova
18
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Nr. Total
someri 28321 26857 17186 17142 17812 15791
Evoluţia numărului de şomeri în judeţul Prahova în perioada 2009-2014
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Rata
somajului
(%) 9,01 8,4 5,48 5,69 5,83 5,1
Evolutia ratei somajului in judetul Prahova in perioada 2011-2014
Rata somajului Prahova%

Anul ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
2011 7,79% 7,11% 6,17% 5,77% 5,45% 5,18% 5,18% 5,21% 5,38% 5,50% 5,52% 5,48%
2012 5,59% 5,50% 5,13% 4,90% 4,91% 4,87% 5,22% 5,47% 5,43% 5,66% 5,68% 5,69%
2013 5,77% 5,63% 5,36% 5,42% 5,28% 5,25% 5,71% 5,73% 5,82% 6,12% 5,97% 5,83%
2014 5,89% 5,99% 5,63% 5,06% 4,84% 4,81% 4,85% 4,92% 5,03% 5,04% 5,06% 5,13%
19
Evolutia locurilor de munca vacante in judetul Prahova in anii 2011, 2012, 2013 si 2014
Evoluţia încadrărilor în muncă în judeţul Prahova în perioada 2009 – 2014
ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
201 1.08 1.10 1.95 1.58 2.29 1.61 1.16 1.09 1.27 1.30 1.34
1 9 6 4 2 6 1 0 8 1 1 7 706
201 1.08 1.61 1.26 1.76 1.24 1.28 1.25 1.38 1.24
2 1 958 6 9 1 0 9 911 1 5 5 812
201 1.06 1.47 1.58 1.56 1.63 1.77 1.63 1.25 1.66 1.71 1.68
3 5 1 0 0 2 0 7 2 7 6 9 864
201 1.22 1.45 2.16 1.75 1.69 1.62 1.67 1.26 1.51 1.43 1.22
4 7 0 4 7 4 5 1 3 9 0 8 765
20
Evoluţia concedierilor în judeţul Prahova în perioada 2009 - 2014
Evolutia concedierilor
2011 869 840 913 850 757 598 722 612 698 866 805 704
2012 1.061 826 723 811 667 548 594 650 580 758 829 770
2013 1.039 873 792 836 587 543 728 513 430 736 779 609
2014 746 819 647 582 496 464 544 493 386 438 471 504
21
Evolutia numarului de someri din judetul Prahova in anii 2011, 2012, 2013 si 2014
Numarul somerilor
24.90 22.72 19.71 18.45 17.41 16.56 16.56 16.64 16.86 17.25 17.31 17.18
2011
8 8 7 8 3 4 3 5 8 9 8 6
17.53 17.25 16.08 15.35 15.39 15.28 16.38 17.15 17.03 17.04 17.12 17.14
2012
4 2 4 8 7 3 5 4 5 9 7 2
17.62 17.20 16.35 16.54 16.12 16.02 17.44 17.50 17.78 18.68 18.23 17.81
2013
8 1 9 1 3 3 4 0 1 9 2 2
18.00 18.31 17.20 15.44 14.79 14.67 14.82 15.03 15.47 15.51 15.57 15.79
2014
5 5 3 0 6 8 4 3 1 7 5 1
Evolutia ratei somajului in judetul Prahova in perioada ianuarie 2014 - decembrie 2014
ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Nr.someri
Prahova 18.005 18.315 17.203 15.440 14.796 14.678 14.824 15.033 15.471 15.517 15.575 15.791
Femei 7.540 7.635 7.114 6.411 6.240 6.240 6.452 6.628 6.804 6.859 6.880 6.870
Rata
somajului
Prahova
% 5,89% 5,99% 5,63% 5,06% 4,84% 4,81% 4,85% 4,92% 5,03% 5,04% 5,06% 5,13%
Rata
somajului
tara % 5,84% 5,83% 5,56% 5,13% 4,91% 4,87% 5,09% 5,12% 5,11% 5,13% 5,18% 5,29%
22
anul 2014
Nr.someri,
din care: 18.005 18.315 17.203 15.440 14.796 14.678 14.824 15.033 15.471 15.517 15.575 15.791
Femei 7.540 7.635 7.114 6.411 6.240 6.240 6.452 6.628 6.804 6.859 6.880 6.870
indemnizati
, din care: 8.957 8.764 7.743 6.551 6.164 5.797 5.525 5.701 5.566 6.132 6.125 6.267
proveniti din
munca 7.187 7.190 6.841 6.340 6.073 5.738 5.460 5.330 5.071 4.873 4.780 4.906
absolventi 1.770 1.574 902 211 91 59 65 371 495 1.259 1.345 1.361
neindemniz
ati 9.048 9.551 9.460 8.889 8.632 8.881 9.299 9.332 9.905 9.385 9.450 9.524
rata
somajului
Prahova % 5,89% 5,99% 5,63% 5,06% 4,84% 4,81% 4,85% 4,92% 5,03% 5,04% 5,06% 5,13%
rata
somajului
tara % 5,84% 5,83% 5,56% 5,13% 4,91% 4,87% 5,09% 5,12% 5,11% 5,13% 5,18% 5,29%
Numar someri pe nivel de studii
Anul Primar Gimnazial Profesional Liceal postliceal Universitar

2011 11.484 4.159 1.543
2012 11.503 4.297 1.342
2013 11.651 4.811 1.350
2014 11.311 3.427 1.053
Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă11
JUDEŢ Mediu Număr persoane din care femei

Total PRAHOVA 15.791 6.870
Luna DECEMBRIE 2014 15.791 6.870
Urban 5.530 2.746
PRAHOVA
Rural 10.261 4.124
Obiectivul general al Programului pentru ocuparea forţei de muncă a fost, in perioada 2009
– 2014, încadrarea în muncă a cel puţin 80.000 persoane.
Având în vedere disparităţile regionale în domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi
situaţiile socio – economice specifice unor zone, a fost implementat un program special, destinat
11
Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova
23
localităţilor din mediul rural şi celor din mediul urban, în cadrul căruia se disting două
subprograme:
a) Programul pentru localităţi urbane 40 – destinat creşterii ocupării şi îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă din această zonă, prin care s-a prevăzut încadrarea în muncă a minimum
2.160 persoane, fiind incadrate in munca 8.999 persoane;
b) Programul pentru localităţi rurale 150 – program special prin care s-a prevăzut
încadrarea în muncă a 2.300 persoane, fiind incadrate in munca 3.895 persoane.
Urmare a implementării programului de ocupare, în anii 2009-2014, au fost încadrate în
muncă, prin efortul propriu al A.J.O.F.M. – Prahova un numar de 103.618 persoane, ceea ce
reprezintă 38,09 % din cele 271.978 persoane care au accesat măsurile active de stimulare a
ocupării forţei de muncă.
În vederea realizării programului naţional şi asigurării unui grad cât mai ridicat de ocupare
a persoanelor înregistrate la agenţiile de ocupare, la nivel judetean, in perioada 2009 - 2014 au
fost identificate 140.516 locuri de muncă, graţie relaţiilor strânse, bazate pe încredere, create
între agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi angajatori, dar şi a prevederilor legislative
referitoare la declararea locurilor de muncă vacante.
Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj

1. Informare şi consiliere profesională
2. Formarea profesională
3. Stimularea încadrării în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
4. Încadrarea în muncă a şomerilor înainte de expirarea perioadei de indemnizare
5. Încadrarea în muncă a persoanelor cu vârsta de peste 45 ani sau şomeri unici susţinători
ai familiilor monoparentale
6. Încadrarea în muncă prin stimularea mobilităţii forţei de muncă
7. Încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap
8. Medierea muncii
9. Acompaniament social personalizat acordat tinerilor supuşi riscului marginalizării
sociale
Proiecte finalizate sau aflate în implementare prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane în care A.J.O.F.M. Prahova a avut calitatea de partener: 7
proiecte cu un buget alocat de AJOFM Prahova de 3,5 mil. Euro.
Numărul mediu al pensionarilor12 de asigurări sociale de stat din judeţul Prahova a fost
în trimestrul IV 2014 de 196.321 persoane, în creştere atât faţă de trimestrul IV 2013 cu
195.524 persoane (+ 0,44%).
Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Prahova a fost în
trimestrul IV 2014 de 905 lei, înregistrând o creştere faţă de trimestrul IV 2013 -867 lei
(+4,38%).
12
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Buletin Statistic Lunar al judeţului Prahova – Ianuarie 2014
24
CAP. III. INFRASTRUCTURA şi SERVICII
III.1 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Reţeaua de drumuri cuprinde:
 un traseu autostradă;
 6 trasee de drumuri naţionale;
 71 trasee de drumuri judeţene;
 214 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice din judeţul Prahova este de 2.236 km, din care:
 31 km reprezentaţi de Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti;
 293 km de drumuri naţionale;
 1.147 km de drumuri judeţene;
 765 km de drumuri comunale.
Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova este de 47,4 km/100 km2.
Autostrăzi şi drumuri naţionale
Autostrada Bucureşti – Ploieşti A3 km 14+300-68+790:

Pe raza judeţului Prahova Autostrada este cuprinsă între km 38+275 - 68+790, având o
lungime de aprox. 31 km, traversând terenul administrativ al următoarelor localităţi: Gherghiţa,
Drăgăneşti, Dumbrava, Râfov, Berceni, Bărcăneşti.
La km 66+925 se intersectează cu drumul naţional DN 1 pe care îl traversează denivelat.
La km 68+790 este racordată la DN 1 printr-un sens giratoriu.
25
Lungimea reţelei de drumuri naţionale aflate pe teritoriul administrativ al judeţului
Prahova este de 293 km13, din care: 205 km aferenţi drumurilor cu 2 benzi de circulaţie, 6 km
aferenţi drumurilor cu 3 benzi de circulaţie şi 82 km aferenţi drumurilor cu 4 benzi de circulaţie.
Drumuri Naţionale Europene:
 E 60 - DN 1- 100 km;
 E 577 - DN 1B - 43 km.
Drumuri Naţionale Principale:
 DN 1A - 104 km;
 DN 1D - 27 km;
 DN 72 - 12 km;
 DN 71 - 7 km.
Administrarea autostrăzii şi a drumurilor naţionale este asigurată de către Compania

Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., Secţia de Drumuri Naţionale
Ploieşti.
Aceasta este organizată cu şapte districte şi o pepinieră, astfel:
1. District Bărcăneşti - situat pe DN 1 km 54+550 stânga, în localitatea Bărcăneşti;

2. District Blejoi - situat pe DN 1A km 88+800 stânga, în localitatea Blejoi;
3. District Câmpina - situat în Câmpina, cu ieşire în DN 1 la km 94+650 dreapta;
4. District Sinaia - situat în localitatea Sinaia, cu ieşire la DN 1 km 120+200 stânga;
5. District Albeşti - situat pe DN 1B km 24+865 dreapta;
6. District Valea Popii- situat pe DN 1A km 138+388 stânga;
7. District Cheia - situat pe DN 1A km 148+797 stânga, în localitatea Cheia.
Pepiniera Brătăşanca - situată pe DN 72 km 66+117 dreapta.
Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti are în administrare un număr de 83 de poduri în

lungime totală de aprox. 4,6 km din care:
 pe DN 1 - 37 poduri în lungime de aprox. 2,2 km;
 pe DN 1A - 33 poduri în lungime de aprox. 1,3 km;
 pe DN 1B - 11 poduri în lungime de aprox. 0,8 km;
 pe DN 71 - 1 pod în lungime de aprox. 0,1 km;
 pe DN 72 - 1 pod în lungime de aprox. 0,2 km.
In perioada 2013-2014 s-au realizat urmatoarele lucrari de reparatii capitale :

- Pasaj pe Centura Ploiesti Vest (DN1) km 9+ 004 la Ploiesti ;
- Pasaj pe Centura Ploiesti Vest (DN10 km 10+ 305 pe DN72 ;
- Pasaj pe Centura Ploiesti Vest (DN1) km 10 + 604 la Ploiesti.
Drumurile judeţene
Administrarea drumurilor judeţene este asigurată de către Consiliul Judeţean Prahova,
excepţie făcând sectoarele de drum judeţean situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv
lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente care sunt administrate de către consiliile
locale.
13
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. - Secţia de Drumuri Naţionale
Ploieşti, cu menţiunea că în totalul reţelei de drumuri naţionale nu sunt incluşi şi km de drum aferenţi Autostrăzii
26
Lungimea totală a drumurilor judeţene, prezentată în tabelul nr. 1, precum şi în anexa nr.
1, într-o formă mai detaliată, este de aproximativ 1.147 km, din care:
 191,5 km drumuri de asfalt tip beton;
 11,2 km drumuri de beton de ciment;
 862,3 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice;
 50,2 km drumuri pietruite;
 31,8 km drumuri de pământ.
Tabelul nr. 1- Situatia privind structura drumurilor judetene la 31.12.2014
Drum Lungime Asfalt tip Beton de Pavaj Îmbrăcăminţi Împietruite Pământ

judeţean beton ciment asfaltice
Total 1146,868 191,474 11,191 0 862,235 50,219 31,749
DJ 100 B 36,647 - - - 36,647 - -
DJ 100 C 18,670 - - - 18,670 - -
DJ 100 D 20,675 - - - 20,675 - -
DJ 100 E 34,900 0,345 - - 34,555 - -
DJ 100 F 10,000 10,000 - - - - -
DJ 100 G 5,204 5,204 - - - - -
DJ 100 H 19,840 1,410 - - 18,430 - -
DJ 100 L 22,870 6,770 - - 16,100 - -
DJ 100 M 21,763 0,500 - - 21,263 - -
DJ 100 N 13,104 1,000 7,307 - 4,797 - -
DJ 101 A 26,870 - - - 26,870 - -
DJ 101 D 28,050 6,300 - - 21,750 - -
DJ 101 E 11,450 - - - 11,450 - -
DJ 101 F 21,650 - - - 21,650 - -
DJ 101 G 24,020 2,511 - - 21,509 - -
DJ 101 I 23,680 12,890 - - 10,790 - -
DJ 101 P 28,335 1,085 - - 27,250 - -
DJ 101 R 17,835 15,685 - - 2,150 - -
DJ 101 S 14,892 4,150 - - 10,742 - -
DJ 101 T 28,354 - - - 15,900 4,054 8,400
DJ 102 51,647 25,219 2,760 - 21,843 - 1.825
DJ 102 B 23,200 0,330 - - 22,870 - -
DJ 102 C 33,832 17,895 - - 15,937 - -
DJ 102 D 31,960 - - - 31,960 - -
DJ 102 E 21,400 3,100 - - 18,300 - -
DJ 102 H 10,800 - - - 10,800 - -
DJ 102 I 49,910 32,800 - - 2,234 14,876 -
DJ 102 K 22,012 - - - 22,012 - -
DJ 102 L 9,904 - - - 9,904 - -
DJ 102 M 13,265 1,240 - - 12,025 - -
DJ 102 N 26,200 - - - 26,200 - -
DJ 102 R 21,069 - - - 21,069 - -
DJ 103 S 5,500 - - - - 1,500 4,000
DJ 104 N 2,500 - - - 1,300 1,200 -
DJ 104 P 3,463 - - - 3,463 - -
DJ 129 17,061 4,100 - - 6,561 4,239 2,161
DJ 130 A 6,734 - - - 6,734 - -
DJ 139 24,091 5,500 - - 18,591 - -
DJ 140 24,258 0,300 - - 21,554 2,404 -
DJ 144 12,774 - - - 12,774 - -
DJ 145 5,870 - - - 5,870 - -
DJ 146 6,200 - - - 6,200 - -
DJ 147 10,128 - - - 10,128 - -
DJ 148 6,700 - - - 6,700 - -
DJ 149 8,000 - - - 8,000 - -
DJ 155 4,000 - - - 4,000 - -
DJ 156 6,400 4,400 - - 2,000 - -
DJ 201 A 4,500 - - - 1,300 2,200 1,000
DJ 205 G 3,000 - - - 3,000 - -
27
DJ 206 9,000 - - - 7,740 1,260 -
DJ 207 15,400 0,245 - - 15,155 - -
DJ 214 20,200 - - - 20,200 - -
DJ 215 16,000 - - - 16,000 - -
DJ 216 A 10,730 - - - 3,980 3,227 3,523
DJ 217 3,410 - - - 3,410 - -
DJ 218 17,000 - - - 17,000 - -
DJ 219 24,750 - 0,864 - 17,436 1,750 4,700
DJ 230 11,536 - - - 11,536 - -
DJ 231 17,000 - - - 14,031 2,969 -
DJ 232 13,200 6,050 - - 7,150 - -
DJ 233 8,000 - - - 5,000 3,000 -
DJ 234 14,470 - - - 11,635 1,995 0,840
DJ 235 6,100 - - - 5,850 0,250 -
DJ 236 2,175 1,915 0,260 - - - -
DJ 238 18,100 - - - 8,505 4,295 5,300
DJ 250 8,230 - - - 8,230 - -
DJ 710 10,900 - - - 10,900 - -
DJ 713 6,030 6,030 - - - - -
DJ 713 B 1,000 - - - - 1,000 -
DJ 720 14,500 14,500 - - - - -
DJ 720 D 3,950 - - - 3,950 - -
În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor judeţene, conform tabelului nr. 2,

situaţia se prezintă astfel:
- stare bună de viabilitate: 50,2% - drumuri judeţene în lungime de cca. 576 km;
- stare mediocră de viabilitate: 30,7% - drumuri judeţene în lungime de aproximativ 352
km;
- stare rea de viabilitate: 13,3% - drumuri judeţene în lungime totală de aproximativ 153
km;
- stare impracticabilă: 5,8 % - drumuri judeţene în lungime totală de 66 km.
Tabelul nr. 2
Starea de viabilitate a drumurilor judeţene la data de 31.12.2014
Nr. Drum Lungime Stare de viabilitate

crt. judeţean drum
Bună Mediocră Rea Impracticabil
Total 1146,868 576,409 351,689 152,955 65,815
1 DJ 100 B 36,647 18,486 18,161 0,000 0,000
2 DJ 100 C 18,670 5,370 13,300 0,000 0,000
3 DJ 100 D 20,675 13,952 6,723 0,000 0,000
4 DJ 100 E 34,900 26,265 3,477 5,058 0,100
5 DJ 100 F 10,000 5,250 4,750 0,000 0,000
6 DJ 100 G 5,204 3,663 1,541 0,000 0,000
7 DJ 100 H 19,840 10,825 4,590 4,425 0,000
8 DJ 100 L 22,870 12,222 10,648 0,000 0,000
9 DJ 100 M 21,763 14,800 6,963 0,000 0,000
10 DJ 100 N 13,104 5,719 4,242 3,143 0,000
11 DJ 101 A 26,870 18,200 8,670 0,000 0,000
12 DJ 101 D 28,050 8,935 19,115 0,000 0,000
13 DJ 101 E 11,450 11,450 0,000 0,000 0,000
14 DJ 101 F 21,650 1,369 17,381 2,900 0,000
15 DJ 101 G 24,020 24,020 0,000 0,000 0,000
16 DJ 101 I 23,680 19,474 3,446 0,760 0,000
17 DJ 101 P 28,335 12,638 10,765 4,932 0,000
18 DJ 101 R 17,835 14,497 2,816 0,522 0,000
19 DJ 101 S 14,892 1,202 8,600 5,090 0,000
20 DJ 101 T 28,354 0,000 12,154 2,000 14,200
21 DJ 102 51,647 47,062 2,760 1,825 0,000
22 DJ 102 B 23,200 22,400 0,750 0,050 0,000
28
23 DJ 102 C 33,832 33,832 0,000 0,000 0,000
24 DJ 102 D 31,960 6,045 18,360 7,555 0,000
25 DJ 102 E 21,400 19,900 1,500 0,000 0,000
26 DJ 102 H 10,800 8,200 2,600 0,000 0,000
27 DJ 102 I 49,910 0,000 10,950 29,050 9,910
28 DJ 102 K 22,012 6,230 7,770 8,012 0,000
29 DJ 102 L 9,904 5,776 4,128 0,000 0,000
30 DJ 102 M 13,265 13,265 0,000 0,000 0,000
31 DJ 102 N 26,200 0,775 13,325 12,100 0,000
32 DJ 102 R 21,069 4,862 16,207 0,000 0,000
33 DJ 103 S 5,500 0,000 0,000 0,000 5,500
34 DJ 104 N 2,500 0,000 1,300 0,000 1,200
35 DJ 104 P 3,463 2,202 1,261 0,000 0,000
36 DJ 129 17,061 10,661 0,000 3,814 2,586
37 DJ 130 A 6,734 5,292 0,000 1,442 0,000
38 DJ 139 24,091 6,440 17,651 0,000 0,000
39 DJ 140 24,258 5,299 16,555 2,404 0,000
40 DJ 144 12,774 3,750 9,024 0,000 0,000
41 DJ 145 5,870 5,870 0,000 0,000 0,000
42 DJ 146 6,200 0,000 6,200 0,000 0,000
43 DJ 147 10,128 10,128 0,000 0,000 0,000
44 DJ 148 6,700 5,400 0,000 1,300 0,000
45 DJ 149 8,000 6,610 1,390 0,000 0,000
46 DJ 155 4,000 4,000 0,000 0,000 0,000
47 DJ 156 6,400 4,974 0,000 1,426 0,000
48 DJ 201 A 4,500 0,000 0,000 3,000 1,500
49 DJ 205 G 3,000 1,714 0,000 1,286 0,000
50 DJ 206 9,000 2,947 4,793 1,260 0,000
51 DJ 207 15,400 0,000 0,000 11,900 3,500
52 DJ 214 20,200 4,336 10,564 5,300 0,000
53 DJ 215 16,000 16,000 0,000 0,000 0,000
54 DJ 216 A 10,730 1,717 2,263 0,750 6,000
55 DJ 217 3,410 0,000 1,910 1,500 0,000
56 DJ 218 17,000 8,300 4,700 4,000 0,000
57 DJ 219 24,750 8,783 9,517 0,000 6,450
58 DJ 230 11,536 11,536 0,000 0,000 0,000
59 DJ 231 17,000 2,200 5,500 6,331 2,969
60 DJ 232 13,200 5,246 7,954 0,000 0,000
61 DJ 233 8,000 0,000 4,265 2,535 1,200
62 DJ 234 14,470 8,085 0,000 5,280 1,105
63 DJ 235 6,100 0,000 0,000 6,100 0,000
64 DJ 236 2,175 2,175 0,000 0,000 0,000
65 DJ 238 18,100 7,300 0,000 1,205 9,595
66 DJ 250 8,230 8,230 0,000 0,000 0,000
67 DJ 710 10,900 0,000 6,200 4,700 0,000
68 DJ 713 6,030 6,030 0,000 0,000 0,000
69 DJ 713 B 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
70 DJ 720 14,500 14,500 0,000 0,000 0,000
71 DJ 720 D 3,950 0,000 3,950 0,000 0,000
Lucrările prevăzute în portofoliul de investiţii publice de interes judeţean, finanţate

din bugetul propriu în perioada 2007-2014 s-au executat cu următoarele costuri:
Nr. Valoarea
crt. Denumirea investiţiei investiţiei
mii lei
Amenajare intersecţie DJ 100C cu DJ 100B cu drumuri laterale şi şanţuri
1. 832,5
pereate
2. Reabilitare DJ 219, comuna Teişani, km. 0+600- km.1+400 1.330,0
3. Reparaţii suprastructură pod pe DJ 101R, Câmpina - Breaza, km 5+270 704,8
4. Punere în siguranţă a DJ 102 I, Trăisteni, km 30+000 34,3
29
Întreţinere curentă a podurilor situate pe drumuri judeţene, reparaţii şi
5. 30,1
igienizări, parapete pod
Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară DJ 102R, Tătaru - Călugăreni, km
6. 1.327,4
7+365 – km. 9+365
7. Amenajare intersecţie sens giratoriu DJ 205G cu DJ 101R comuna Cornu 568,5
Lucrări pentru siguranţa circulaţiei pe DJ 146, Tomşani - Demolare podeţ
8. 228,1
km 0+410
9. Reabilitare DJ 234 comuna Chiojdeanca, km 0+000 şi km 3+010 2.137,1
Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 101 I sat Buda, km 4+900 - km
10. 1.434,0
8+930
11. Consolidare DJ 100G, Pădurea Cazacu, km 0+400; km 0+800; km 0+900 2.283,8
12. Amenajare rigole şi trotuare pe str. Carol I (DJ 205 ) comuna Cornu 848,8
13. Reabilitare DJ 101S, Secăria, km 8+100 – km. 8+917 936,3
14. Reabilitare DJ 207, Nistoreşti - Şotrile, km 0+000 – km.3+018 3.197,6
15. Consolidare DJ 206 Talea, km 4+030 736,6
16. Consolidare DJ 234, km 12+770, Sângeru 923,4
Amenajare scurgeri ape pe DJ 102 I Valea Doftanei şanţuri şi rigole, km
17. 528,9
17+707 – km 20+182
18. Reabilitare DJ 207, Vistieru - Şotrile, km 5+828 – km 8+378 3.060,1
19. Ranforsare DJ 206 Plaiu - Talea, km 6+740 - km 7+740 1.106,8
20. Consolidare DJ 102L, Poseşti, km 0+700 2.048,0
Amenajare albie pârâul Vărbilău pod pe DJ 101T, km 22+092, comuna
21. 41,6
Vărbilău
22. Reparaţii pod pe DJ 147, km 5+268 sat Hătcărău 85,0
Lucrări pentru aducerea drumului la starea tehnică iniţială DJ 102 I, Valea
23. 1.044,6
Doftanei - Trăisteni, km 34+450 – km 34+750
24. Balastare DJ 102N Ţărculeşti - Rotari - Ceptura, km 2+540 – km 3+000 39,8
Punere în siguranţă DJ 101T, Lutu Roşu – Bertea, km 15+604 – km
25. 174,0
16+064
26. Refacere podeţ pe DJ 234 Sângeru, km 13+270 283,0
27. Ranforsare DJ 101A Poienarii Burchii, km 21+080 – km 25+285 3.016,8
28. Ranforsare DJ 148, km 2+130 – km 4+465, comuna Ciorani 1.818,0
Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 231, Păcureţi, km 9+740 – km
29. 792,8
11+051
Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 100L, Mehedinţa - Valea Cucului,
30. 397,3
km 16+909 – km 17+730
31. Punere în siguranţă pod peste Doftana pe DJ 100E, km 14+025, Telega 3.110,0
Îmbrăcăminte bituminoasă uşoară pe DJ 234, km 3+350 – km 5+850,
32. 962,4
Chiojdeanca
33. Reabilitare DJ 101A, comuna Poienarii Burchii, km 18+840 – km 19+780 795,0
34. Ranforsare sistem rutier DJ 218, Cosminele, km 14+500 – km 17+000 695,5
Lucrări accidentale-refaceri după inundaţii DJ 217, Lipăneşti - Zamfira,
35. 171,1
şanţuri pereate
36. Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 238, Sângeru, km 0+000 – km 1+20 769,4
Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 140, Strejnic, km 15+981 – km
37. 1.714,7
18+981
Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 156, Crângul lui Bot, km 4+400 – km
38. 2.032,0
6+400
Îmbrăcăminte asfaltică uşoară pe DJ 102N, Ţărculeşti, km 0+000 – km
39. 3.990,5
3+558
Lucrări pentru aducerea drumului şi podului la starea tehnică iniţială.
40. 43,6
Reparat canal pereat DJ 100N, Teişani, km 7+800 şi km 8+200
Reabilitare DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului - Şaua
41. 18.070,8
Dichiului – Cabana Babele km. 0+000 – 16+000
30
(în parteneriat cu judeţul Dâmboviţa)
Lărgire la patru benzi pe DJ 101D – Ploieşti Centru – Râfov – Olarii
42. Vechi – DJ 100B, pe tronsonul km 4+300 – km 6+300, pasaj CF pe DJ 16.627,1
101D
Pod peste pârâul Lopatna pe DJ 233, km 7+802,5, localitatea Gogeasca,
43. 882,10
comuna Cărbuneşti, judeţul Prahova
44. Consolidare DJ 100M, km 6+100, comuna Şoimari, judeţul Prahova 2.434,80
Proiectare - Amenajare intersecţie între DJ 720 cu DJ 101P, localitatea
45. 341,71
Călineşti, judeţul Prahova
Proiectare - Amenajare intersecţie între DJ 102 cu DJ 218, comuna
46. 501,26
Dumbrăveşti, judeţul Prahova
47. Pod peste pârâul Proviţa pe DJ 100E, km.34+210, Proviţa de Sus 1.220,00
48. Amenajare intersecţie DJ 102 cu DJ 155, km.9+182, com Păuleşti 310,0
49. Amenajare intersecţie DJ 720 cu DJ 101I comuna Filipeştii de Pădure 990,00
TOTAL 87.651,97
În perioada 2007-2014, au primit finantare, la nivelul judetului Prahova, peste 100 de

obiective pentru proiectare/executie, prin Programele Nationale specific de dezvoltare locala.
Situatie privind obiectivele care au primit fonduri de la

bugetul de stat pentru proiectare si executie in perioada 2007-2012 prin „Programul de
dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural" instituit prin
Ordonanta Guvernului nr. 7/2006 si „Programul Naţional de Dezvoltare Locală” aprobat
prin O.U.G. nr. 28/2013 (2013-2014)
Nr. Denumire
Denumire obiectiv de investiții
crt U.A.T
0 1 2
Albești
1 Sistem de alimentare cu apa in satul Cioceni
Paleologu
Albești Sistem de canalizare si epurare ape uzate menajere in sat Cioceni,
2
Paleologu com. Albești Paleologu
Albești Infiintare sistem de canalizare si epurare ape uzate in satul
3
Paleologu Albești Paleologu
4 Aluniș Construire Centru medical in comuna Alunis
5 Aluniș Modernizare drumuri locale in comuna Alunis
6 Aluniș Infiintare distributie alimentare cu apa in com. Aluniș
Pod definitiv din beton armat peste pârâul Aluniș pe drumul de
7 Aluniș
acces spre centrul civic format din DJ 214
8 Apostolache Infiintare sistem de canalizare in comuna Apostolache
9 Ariceștii Zeletin Modernizare DC 161, Lim com. Surani - centru Ariceştii Zeletin
10 Ariceștii Zeletin Refacere si modernizare DC 160 km 0+000-km 2+333 in comuna

Aricestii Zeletin
11 Ariceștii Zeletin Reabilitare poduri
12 Azuga Reabilitare si modernizare strazi oras Azuga, etapa I
13 Azuga Consolidare pod Sorica
Extindere canalizare,sat Baba Ana, sat Conduratu, sat Ciresanu,
14 Baba Ana
comuna Baba Ana, jud. Prahova
31
Infiintare sistem de alimentare cu apa, (tratare, inmagazinare,
pompare, retea de distributie si bransament) realizata in comuna
15 Balta Doamnei
Balta Doamnei (satele Curcubeu, Balta Doamnei, Lacu Turcului
si Bara)
Sistem de alimentare cu apa in Orasul Baicoi - zona periurbana-
16 Băicoi
cartier Tufeni, Tintea si Dambu
Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate in Orasul
17 Băicoi
Baicoi - zona periurbana-cartier Tufeni, Tintea si Dambu
Modernizare drumuri si strazi de interes local in Orasul Baicoi -
18 Băicoi
zona periurbana-cartier Tufeni, Tintea si Dambu
19 Bălțesti Modernizare şi extindere reţea de distribuţie apă, comuna Bălțești

Pod beton armat peste pârâul Bătrâni pe DC 34 în punctul
20 Bătrâni
Negoiță
Modernizare DC 143, km 0+000 - km 1+205 comuna Bertea, jud.
21 Bertea
Prahova
Modernizarea si reabilitarea drumurilor de interes local in Orasul

22 Breaza
Breaza
23 Brebu Extindere retea alimentare cu apa, sat Pietriceaua
24 Brebu Poduri, podețe și punți pietonale

Retele de apa pentru modernizare strazi: 13 Septembrie, Licurici,
25 Bușteni 30 Decembrie, G. Enescu, Zorilor, Primaverii, Splaiul Zamorei,
Zamora
Retele de canalizare pentru modernizare strazi: 13 Septembrie,
26 Bușteni Licurici, 30 Decembrie, G. Enescu, Zorilor, Primaverii, Splaiul
Zamorei, Zamora
27 Bușteni Lucrări de modernizare str. Palanca
Modernizare strazi 13 Septembrie, Licurici, 30 Decembrie, G.
28 Bușteni Enescu, Zorilor, Primaverii, Splaiul Zamorei, Zamora, oras
Busteni 4,408 km
Modernizare drumuri- strazile Poiana Marului, Prundului,
29 Bușteni Dumbrava Rosie, Mihail Sadoveanu, 9 Mai, Democratiei, Aleea
Odobescu si Alei fara nume din Cartierul Zamora, Busteni
Modernizare retele de apa pe strazile Poiana Marului, Prundului,
30 Bușteni Dumbrava Rosie, Mihail Sadoveanu, 9 Mai, Democratiei, Aleea
Odobescu si Alei fara nume din Cartierul Zamora, Busteni
31 Cărbunești Poduri în comună
Asfaltarea drumurilor de interes local Ceptura de Jos, com.
32 Ceptura
Ceptura, jud. Prahova
33 Cerasu Retea de distributie apa potabila, comuna Cerasu
34 Cerasu Pod din beton armat peste pârâul Drajna în punctul "ADET"
Cocorăștii
35 Punte pietonală peste pârâul Teleajen
Mislii
36 Cornu Extindere canalizare satul Cornu de Jos - etapa II
Reabilitare şi modernizare drumuri de interes local în comuna

37 Cornu
Cornu-str. Murs Eringne, str. Petrolistului, str. Aleea Bujorului,
32
1,218 km
Reparaţii şi modernizare drumuri- str.Valea Oprii - etapa II, km

38 Cornu
0+364-km 1+175, 0,811km
Reabilitare şi modernizare drumuri pentru str. Cristea Stănescu,
Aleea Veteranilor, Aleea Plopilor-tronson I, Aleea Câmpinei -
39 Cornu
tronson I, str. Morii-tronson II, str. Muscelului din com. Cornu,
jud. Prahova
Extindere retea de canalizare in comuna Cornu, sat Cornu de Jos,
40 Cornu
jud. Prahova -etapa a III-a
41 Cornu Pod peste pârâul Balița
42 Cosminele Alimentare cu apa comuna Cosminele sat Cosmina de Sus
43 Cosminele Alimentare cu apa comuna Cosminele sat Poiana Trestiei
44 Dumbrava Infiintare retea de canalizare si statie de epurare ape uzate
45 Fântânele Extindere alimentare cu apa si sistem centralizat de canalizare
Filipeștii de
46 Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa
Târg
Filipeștii de Imbunatatirea retelei de drumuri de interes local, com. Filipeștii
47
Târg de Târg, jud Prahova
48 Gherghița Alimentare cu apa in comuna Gherghita
49 Gorgota Execuție poduri și podețe - 31 podețe
Asfaltare si modernizare drumuri de interes local in comuna
50 Gornet
Gornet
Asfaltare si modernizare drumuri de interes local in comuna
51 Gornet Cricov
Gornet Cricov
52 Gornet Cricov Construcție poduri, podețe și punți
53 Gura Vitioarei Modernizare drumuri in comuna Gura Vitioarei

54 Izvoarele Asfaltare strazi in comuna Izvoare
55 Jugureni Podețe tubulare și consolidări mal pe drumurile comunale
56 Lapoș Alimentare apa in comuna Lapos
57 Lipănești Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa

Reparație capitală punte pietonală peste râul Teleajen între
58 Măgurele
comuna Măgurele și satul Fundeni
59 Măgureni Retea de canalizare si tratare a apelor uzate in com. Magureni
60 Măgureni Construire pod peste pârâul Provița pe DC 115B

Aductiune apa potabila in sistem gravitational din sursele
61 Măneciu
Grohotis Bobu, in comuna Maneciu
62 Măneciu Modernizare DC 22A in sat Cheia, Comuna Maneciu
Modernizare DC 22 in sat Cheia- Muntele Rosu , comuna
63 Măneciu
Maneciu
Extindere sistem de canalizare a apelor uzate menajere în satul
64 Măneciu
Măneciu - Ungureni, comuna Măneciu, jud. Prahova
33
Construire Scoala P+1,sala de sport, locuri de joaca, alei
65 Mănesti carosabile si pietonale, spatii parcare, spatii verzi, bransamente si
utilitati, in comuna Manesti, jud. Prahova
Alimentare cu apa in sat Mansti, comuna Manesti, judetul
66 Mănești
Prahova
67 Mizil Reparatii terasament si bordurare 4 strazi oras Mizil
68 Olari Infiintare sistem de alimentare cu apa, comuna Olari
69 Păcureți Pod și punți carosabile peste pârâul Matița

70 Păulești Construire 3 poduri peste pârâul Dâmbu
71 Plopeni Modernizare strazi localitatea Plopeni
Lucrari in continuare aferente obiectivului de investitii Pod beton
72 Podenii Noi
armat pe DC 45A peste parâul Oghiza
73 Podenii Noi Construire Cămin Cultural in comuna Podenii Noi, sat Mehedinţa
Modernizare reţea de aducţiune apă potabilă de la staţia de
74 Podenii Noi pompare la rezervor şi construire reţea distribuţie apă în satul
Popeşti, com. Podenii Noi, jud. Prahova
Refacere drum local – alunecare taluz drum „La Traian Creţu” –
75 Podenii Noi
în satul Valea Dulce, comuna Podenii Noi
Modernizare drum local „Varf” din satul Podenii Noi, comuna
76 Podenii Noi
Podenii Noi
Reabilitare grupuri sanitare Şcoala Gimnazială Comuna Podenii
77 Podenii Noi
Noi şi Şcoala Gimnazială Valea Dulce
Reabilitare drum local Podu lui Galben, IBU si reabilitare DC 45
78 Podenii Noi
si drum local DL 1, DL 2, DL3
79 Podenii Noi Construire pod beton armat peste pârâul Oghiza
Realizare retea de canalizare in zona Garii, comuna Poiana
80 Poiana Câmpina
Câmpina, jud. Prahova
Reabilitare si modernizare drumuri de interes local in satul
Poienarii
81 Poienarii Rali, com. Poienarii Burchii jud. Prahova-Reabilitare și
Burchii
modernizare DC100
82 Posești Rețea de distribuție apa potabilă în comuna Posesti
83 Posești Pod de beton armat peste pârâul Stupineanca
84 Predeal Sărari Reabilitare drumuri comunale si locale in comuna Predeal Sarari
85 Provița de Jos Punte metalică peste râul Provița - punct Horjești
86 Provița de Sus Podețe peste pârâul Șchiopota
87 Râfov Alimentare cu apa in sistem centralizat

88 Râfov Pod peste râul Teleajen, sat Buda pe DC 83
89 Sângeru Infiintare sistem alimentare cu apa potabilă, comuna Sangeru
90 Sângeru Punte carosabilă peste pârâul Cricovul Sărat, sat Tisa
91 Starchiojd Retea de distributie apa potabila, comuna Starchiojd
92 Starchiojd Retea de canalizare in sistem centralizat sistatie de epurare
93 Surani Modernizare drumuri locale, comuna Surani
94 Surani Construire poduri și reconstruire punți pietonale carosabile

Reabilitare drum comunal DC106, Habud-Bratesti,comuna Șirna,
95 Șirna
jud. Prahova, km 2+117- km 5+425
34
96 Șoimari Infiintare retea de distributie apa potabila Comuna Soimari
97 Șoimari Punți carosabile și podeț tubular sat Măgula și Lopatnița

Imbunatatirea capacitatii de filtrare a statiei de tratare a apei som.
98 Ștefesti
Stefesti
Construire pod in punctul Biserica Baptista si pod in punctul
99 Ștefești
Parvulescu, Comuna Stefesti
100 Ștefești Pod în punctul Biserica Baptistă - Ivan; pod punctul Pârvulescu
Construire poduri peste pârâul Sărata în punctele Grădinița 2 și
101 Telega
Vărari, sat Telega
102 Târgșoru Vechi Modernizare drumuri de interes local, comuna Targsoru Vechi
Pod peste Cricovul Sărat pe drum Urlați - Valea Pietrei, zona
103 Urlați
periurbană Urlați
104 Vadu Săpat Retea de canalizare menajera, comuna Vadu Sapat
Amenajare pod, podeț, punte și apărare mal pârâu Tohăneanca și
105 Vadu Săpat
pârâu Budureasca
106 Valea Doftanei Modernizare drum comunal Traisteni - Valea Seaca
Retea distributie apa și branșamente în comuna Vărbilau, satele:
107 Vărbilau
Livadea, Vărbilău, Poiana Vărbilau si Coțofenești, jud. Prahova
108 Vărbilau Reconstrucție pod peste pârâul Vărbilău pe DC 13, satul Livadea
109 Vîlcănești Construire pod peste pârâul Vărbilău pe DC 8, km 4+730
Drumurile comunale
Lungimea drumurilor comunale este de apoximativ 764,7 km, conform anexei nr. 2, din
care:
 33,5 km drumuri de asfalt tip beton;
 14,0 km drumuri de beton de ciment;
 4,1 km drumuri cu pavaj;
 381,5 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice;
 246,3 km drumuri împietruite;
 85,3 km drumuri de pământ.
Situatia privind structura drumurilor comunale la 31.12.2014

comunal beton ciment asfaltice
Total 764,687 33,453 14,019 4,093 381,449 246,332 85,341
DC 1 3,480 - - - 3,480 - -
DC 1B 7,000 - 0,300 - 1,500 5,200 -
DC 1 F 4,000 2,500 - - - 1,500 -
DC 2 6,600 - - - - 6,600 -
DC 2 C 7,000 - - - 0,350 0,600 6,050
DC 3 2,700 - - - 2,700 - -
DC 4 5,100 - - - 1,700 - 3,400
DC 4 A 2,000 2,000 - - - - -
DC 4 B 1,239 - - - - 1,239 -
DC 4 C 0,898 - - - - 0,898 -
DC 5 4,900 - - - 3,275 1,625 -
DC 5 B 2,460 - - - - 2,460 -
DC 5 C 5,000 1,200 - - - 3,800 -
35
DC 6 1,500 - - - 0,800 0,700 -
DC 6 A 3,000 - 0,648 - 1,200 1,152 -
DC 6 B 2,000 - - - 2,000 - -
DC 7 6,500 - - 0,100 3,900 2,500 -
DC 8 2,800 0,360 - - 2,440 - -
DC 8 A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 9 5,000 - - - 5,000 - -
DC 10 1,100 - 0,600 - - 0,500 -
DC 10 A 4,500 - - - 4,500 - -
DC 11 1,500 - - - - 1,500 -
DC 11 C 6,000 - 2,200 - 2,800 - 1,000
DC 12 6,000 - - - 3,859 0,200 1,941
DC 13 5,000 - 1,000 - 1,251 0,500 2,249
DC 14 2,670 - - - 2,670 - -
DC 15 2,000 - - - - 0,500 1,500
DC 15 A 1,700 - - - 1,700 - -
DC 16 8,000 - - - 5,270 2,360 0,370
DC 16 A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 17 12,500 - - - 3,900 8,600 -
DC 18 1,500 - - - - 0,800 0,700
DC 18A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 19 1,300 - - - 1,120 0,180 -
CD 19A 3,500 - - - - 3,500 -
DC 20 2,500 - - - 2,500 -
DC 21 7,200 - - - 2,100 5,100 -
DC 22 3,700 3,700 - - - - -
DC 22 A 2,300 - - - 2,300 - -
DC 22 B 0,600 - - - 0,600 - -
DC 23 1,700 - - - - 1,500 0,200
DC 24 2,000 - - - 2,000 - -
DC 25 2,200 - - - - 2,200 -
DC 25 A 4,700 - - - 4,700 ,- -
DC 26 1,600 - 1,000 - - 0,600 -
DC 27 2,000 - - - - 1,500 0,500
DC 28 2,400 - - - - 1,000 1,400
DC 29 3,000 - - - - 3,000 -
DC 30 3,464 - - - 2,964 0,500 -
DC 31 1,300 - - - - 1,300 -
DC 32 3,700 - - - - 3,700 -
DC 33 2,300 - - - - 2,300 -
DC 34 5,000 - - - 3,037 1,963 -
DC 34 A 2,000 - - - - 2,000 -
DC 34 B 3,000 - - - - 3,000 -
DC 35 4,000 - - - 1,000 3,000 -
DC 35 A 5,300 - - - 5,300 - -
DC 36 7,000 - - - - 2,000 5,000
DC 37 2,000 - - - - 2,000 -
DC 38 2,400 - - - - 2,400 -
DC 39 3,100 - - - 2,063 0,337 0,700
DC 40 1,900 - - - 1,900 - -
DC 41 1,300 - - - - 0,600 0,700
DC 41 A 2,500 - - - 1,700 0,800 -
DC 41 B 2,200 - - - 0,740 1,460 -
DC 42 7,000 - - - 4,319 2,681 -
DC 43 2,600 - - - 1,740 0,860 -
DC 44 7,300 - - - 2,500 4,800 -
DC 44 A 4,000 - - - 2,700 1,300 -
DC45 7,086 - 2,300 - 4,786 - -
DC 45 A 1,337 - - - - 1,337 -
DC 46 6,200 - - - 0,500 5,700 -
DC 47 8,000 - - - 2,853 1,874 3,273
DC 48 10,000 - - - 0,400 5,900 3,700
DC 49 3,000 - - - 3,000 - -
DC 50 6,000 - - - 4,000 2,000 -
36
DC 51 6,000 - - - 4,862 1,138 -
DC52 3,825 - - - 1,000 2,825 -
DC 53 1,000 - - - 1,000 - -
DC 54 1,000 - - - 0,600 0,400
DC 55 2,200 - - - 1,119 1,081 -
DC 55 A 4,600 - - - 4,600 - -
DC 55 B 5,700 - - - 0,834 0,175 4,691
DC 55 C 1,300 - - - 1,300 - -
DC 56 1,500 - - - 1,500 - -
DC 57 3,800 2,800 - - - - 1,000
DC 58 8,000 - - - 7,150 0,850 -
DC 58 A 3,000 - - - 2,250 0,750 -
DC 59 1,427 - - - 1,427 - -
DC 59 A 5,000 - - - 2,235 1,765 1,000
DC 60 2,000 - - - 1,800 - 0,200
DC 61 3,000 - - - 3,000 - -
DC 62 0,900 - - - 0,900 - -
DC 63 2,000 0,100 - - 1,900 - -
DC 64 1,500 - - - 1,300 0,200 -
DC 65 1,000 - - - - - 1,000
DC 66 4,000 1,600 - - - 2,400 -
DC 66 A 4,000 - - - 1,605 2,395 -
DC 67 5,000 - - - - 5,000 -
DC 67 A 2,500 - - - 1,500 1,000 -
DC 67 B 0,900 - - - 0,900 - -
DC 68 8,200 - 0,119 - 8,081 - -
DC 69 3,200 - - - 3,200 - -
DC 69 A 4,000 - - - 2,000 0,600 1,400
DC 70 B 4,000 - - - 1,300 2,700 -
DC 71 8,700 - - - 3,200 4,000 1,500
DC 71 A 2,900 - - - 2,900 - -
DC 71 B 4,000 - - - 1,500 2,500 -
DC 72 4,000 - - - - 4,000 -
DC 73 3,000 - - - 3,000 - -
DC 73A 3,000 - - - - 3,000 -
DC 73 B 2,667 1,735 - - 0,932 - -
DC 74 4,500 - - - - - 4,500
DC 74 B 2,042 - - - 2,042 - -
DC 75 2,000 - - - 2,000 - -
DC 75 A 0,800 - - - 0,800 - -
DC 76 1,000 - - - - 1,000 -
DC 76A 2,500 - - - 2,500 - -
DC 77 3,500 - - - 3,500 - -
DC 78 0,800 - - - - - 0,800
DC 78 A 6,000 - - - 1,100 3,200 1,700
DC 79 1,400 - - - - - 1,400
DC 80 A 8,000 - - 0,020 1,135 0,700 6,145
DC 81 4,500 - - - 1,750 2,750 -
DC 81 A 1,250 - - - 1,250 - -
DC 82 3,000 - - - 3,000 - -
DC 83 4,000 - - - 3,100 0,900 -
DC 84 3,000 - - - 3,000 - -
DC 84 A 8,500 - - - - 8,500 -
DC 85 3,800 - - - 3,500 0,300 -
DC 86 2,500 - - - 2,500 - -
DC 87 3,000 - 1,000 - 2,000 - -
DC 89 1,816 - - - 1,816 - -
DC 90 5,100 - - - 5,100 - -
DC 91 2,604 - - - 2,604 - -
DC 92 A 3,000 - - - 2,500 0,500 -
DC 93 6,000 - - - 6,000 - -
DC 94 2,500 - - - - 2,500 -
DC 95 3,500 - - - 2,700 0,800 -
DC 96 3,500 - - - 1,800 1,700 -
37
DC 96 A 1,300 - - - 1,220 0,080 -
DC 97 4,000 - - - 1,000 3,000 -
DC 98 6,000 - - - - - 6,000
DC 100 7,221 - - - 7,221 - -
DC 101 A 2,621 - - - - 2,621 -
DC 102 3,878 - - - 2,500 1,378 -
DC 103 8,100 - - - 8,100 - -
DC 104 1,800 - - - 1,600 0,200 -
DC 105 3,040 - - - 3,040 - -
DC 106 6,617 - - - 6,617 - -
DC 107 3,300 - - - 0,400 2,900 -
DC 108 3,520 1,620 - - 1,900 - -
DC 109 A 3,620 - - - 3,620 - -
DC 109 B 4,000 - - - 4,000 - -
DC 110 1,900 - - - 1,300 - 0,600
DC 111 3,989 - - - 3,989 - -
DC 111 A 2,000 - - - - 2,000 -
DC 112 3,000 - - - 1,200 1,800 -
DC 112 A 4,000 - - - 2,000 2,000 -
DC 112 B 2,814 - - - 2,814 - -
DC 113 1,730 - - - 1,730 - -
DC 114 3,400 2,937 - 0,463 - - -
DC 115 A 1,550 - - - 1,550 - -
DC 115 B 5,130 - - - 5,130 - -
DC 116 3,500 - - - 0,800 2,700 -
DC 116 A 4,000 - 0,278 - 2,491 1,231 -
DC 117 6,000 - - - 3,600 2,400 -
DC 118 1,300 - 1,300 - - - -
DC 119 3,000 - - 0,550 0,300 2,150 -
DC 120 5,500 5,500 - - - - -
DC 121 1,100 - - - 1,100 - -
DC 123 1,300 - - - 0,550 0,750 -
DC 124 0,800 - - - 0,800 - -
DC 125 1,000 - - - - - 1,000
DC 126 1,800 - - - 0,855 0,945 -
DC 127 2,000 - - - 0,070 0,215 1,715
DC 128 3,300 - - - 2,800 - 0,500
DC 129 3,400 - 0,034 - 3,366 0,000 -
DC 129 A 11,600 - - - 1,476 10,124 -
DC 130 1,500 - - - 0,700 0,800 -
DC 131 3,200 - - - 2,563 - 0,637
DC 132 4,000 - - 0,575 1,050 2,375 -
DC 133 17,220 5,701 - - 2,663 8,856 -
DC 134 12,000 - - 2,385 9,615 - -
DC 135 3,500 - 0,300 - 1,430 1,770 -
DC 136 4,000 - - - 1,000 2,000 1,000
DC 137 1,300 - - - 1,000 0,300 -
DC 138 2,400 - - - 2,400 - -
DC 139 5,500 - - - 5,125 - 0,375
DC 140 2,500 - - - - 2,500 -
DC 141 2,500 - - - - 2,500 -
DC 142 3,200 - - - 0,900 - 2,300
DC 143 2,500 - - - 1,205 0,600 0,695
DC 144 2,200 - - - 2,200 - -
DC 145 3,600 - - - - - 3,600
DC 146 1,700 - - - - - 1,700
DC 147 4,000 - - - 1,200 0,300 2,500
DC 148 1,000 - - - - - 1,000
DC 149 6,000 - - - 6,000 - -
DC 150 1,200 - - - 1,200 - -
DC 151 2,000 - - - - - 2,000
DC 152 3,500 - - - 3,500 - -
DC 153 2,500 - - - 2,500 - -
DC 154 2,000 - 1,500 - - 0,500 -
38
DC 155 2,500 - - - 0,800 - 1,700
DC 156 1,800 - - - 1,800 - -
DC 157 1,700 1,700 - - - - -
DC 158 4,800 - 1,440 - - 3,360 -
DC 159 4,750 - - - 4,750 - -
DC 160 2,333 - - - - 2,333 -
DC 161 2,950 - - - - 2,950 -
DC 163 1,513 - - - - 1,513 -
DC 164 1,926 - - - - 1,926 -
În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor comunale, în lungime totală de

764,7 km, conform tabelului prezentat în anexa nr. 3 , situaţia se prezintă astfel:
- stare foarte bună/bună de viabilitate: 40,2% - drumuri comunale în lungime de
aproximativ 307 km;
- stare mediocră de viabilitate: 17,5% - drumuri comunale în lungime de
aproximativ 133,9 km ;
- stare rea de viabilitate: 36,1% - drumuri comunale în lungime totală de
aproximativ 276,4 km;
- stare impracticabilă: 6,2% - drumuri comunale în lungime totală de 47,4 km.
Străzi orăşeneşti14
Lungimea totală a străzilor orăşeneşti din judeţ este de 1.341 km, din care 993km sunt
modernizate.
km
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Lungimea totală a 1.324 1.321 1.344 1.346 1.322 1.322 1341
străzilor orăşeneşti
din care:
PLOIEŞTI 326 326 326 326 326 326 326
CÂMPINA 114 114 114 119 119 119 120
AZUGA 25 25 25 25 25 25 25
BĂICOI 100 100 121 121 121 121 139
BOLDEŞTI-SCĂENI 71 71 71 71 71 71 71
BREAZA 123 123 123 126 126 126 126
BUŞTENI 70 70 70 60 60 60 60
COMARNIC 115 115 115 115 115 115 115
MIZIL 35 35 35 38 38 38 38
PLOPENI 17 13 13 13 13 13 13
SINAIA 103 104 104 104 80 80 80
SLĂNIC 62 62 62 62 62 62 62
URLAŢI 98 98 99 99 99 99 99
VĂLENII DE MUNTE 65 65 66 67 67 67 67
Serviciul de transport public judeţean de persoane prin curse regulate, face parte din sfera
serviciilor comunitare de utilitate publică şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de
utilitate publică şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul judeţului, sub
coordonarea autorităţiilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării transportului public
judeţean de persoane.
Serviciul de transport este reglementat de Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport
public local, cu modificările şi completările ulterioare.
14
39
În aplicarea Legii consiliile judeţene sunt obligate să asigure, să organizeze, să
reglementeze, să coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de transport public desfăşurat
pe raza administrativ-teritorială a acestora.
Prin Hotărârea Consiliului judeţean Prahova nr.41/04.04.2008 a fost aprobat Regulamentul
pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate, a
Caietului de sarcini al serviciului de transport judeţean de persoane prin curse regulate - care
cuprinde şi Programul de transport pentru perioada 2008 – 2011, precum şi modalitatea de
atribuire în gestiune a acestui serviciu. Programul de transport judeţean s-a prelungit până la data
de 31 decembrie 2013.
Traseele de transport judeţean în număr total de 146, se întind pe o reţea de aprox. 4.000
km fiind grupate pe principiul teritorialităţii, permit o armonizare a graficelor de circulaţie şi a
capacităţilor de transport cu nevoile reale de deplasare ale utilizatorilor din zonele respective.
Transport alternativ
În municipiul Ploieşti este asigurată infrastructura necesară deplasării în condiţii de
siguranţă a locuitorilor oraşului, atât:
- cu bicicleta: pista de bicicletă B-dul Independenţei – B-dul Bucureşti, pe o
lungime de aproximativ 3 km;
- pe jos, în special în zona cu acces controlat din centrul oraşului - Zona pietonală
centrală.
Transportul urban de călători cu autobuze, troleibuze şi tramvaie15
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Nr. oraşelor cu autobuze 2 1 1 1 1 1
Lungimea totală simplă a liniilor de

tramvai - km 24 24 24 24 24 24
Lungimea totală simplă a liniilor de

troleibuz -km 26,0 25,0 25,0 25,3 25,3 25,3
Nr. vehiculelor în inventar

- autobuze şi microbuze 257 241 195 194 194 199
- tramvaie (vagoane) 35 33 33 33 33 33
- troleibuze 25 25 49 49 42 42
Călători transportaţi - mil călători

- autobuze şi microbuze 51,6 53,0 53,8 54,0 54,5 45,8
- tramvaie 19,1 20,1 19,8 19,8 20,0 19,4
- troleibuze 8,2 8,3 9,2 9,2 9,3 17,0
NOTĂ : Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul public local de pasageri se referă la totalitatea
vehiculelor pentru transportul de persoane înscrise în inventarul unităţii respective, la sfârşitul anului,
indiferent dacă vehiculele sunt în stare de circulaţie sau în reparaţie.Vehiculele inutilizabile sau disponibile,
dar care nu sunt scoase din inventarul unităţii printr-un act legal de scoatere din funcţiune sau transfer, se
includ în numărul vehiculelor în inventar.
15
40
Autovehicule înscrise în circulaţie16(la sfarsitul anului)
-număr-
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Autobuze şi microbuze 1298 1347 1417 1446 1547 1583
- persoane fizice 108 109 96 84 84 83
Autoturisme 144916 154209 158192 160559 167053 173820
- persoane fizice 128633 137291 140532 142476 148694 154687
Mopede şi motociclete (inclusiv
mototricicluri şi cvadricicluri) 2370 2752 2992 3174 3351 3570
- persoane fizice 1979 2324 2530 2698 2868 3070
Vehicule pentru transportul
mărfurilor – total 19515 20756 21403 22543 23265 24731
- persoane fizice 6550 7022 7288 7978 8937 9715
Autocamioane 18591 19804 20447 21570 21124 22380
Autotractoare 924 952 956 973 2141 2351
Vehicule rutiere pentru scopuri
speciale 1207 1247 1272 1279 1438 1520
- persoane fizice 32 39 49 65 97 127
Tractoare 1505 1447 1401 1389 1372 1354
- persoane fizice 762 715 666 643 625 604
Remorci şi semiremorci 6696 7244 7692 8228 8880 9483
- persoane fizice 3680 3979 4201 4505 4826 5155
NOTĂ: Vehiculele rutiere înmatriculate în circulaţie reprezintă vehiculele rutiere care sunt autorizate să
circule pe drumurile publice, pe baza înregistrării lor în evidenţa organelor competente de a supraveghea
circulaţia pe aceste drumuri. Nu sunt incluse tramvaiele, troleibuzele şi vehiculele militare.
Poduri şi pasaje
În zonele de impact cu râuri, pârâuri şi căi ferate funcţionalitatea drumurilor este
asigurată de o reţea cuprinzând
 pe drumurile judeţene: 178 de poduri cu o lungime totală de 6,9 km şi
15 pasaje, însumând peste 2,2 km,
 pe drumurile comunale: 95 de poduri cu o lungime totală de peste 3,2 km si 5
pasaje, insumand cca 0,35 km.
Situaţia detaliată este prezentată în anexele nr. 4 şi nr. 5, care conţin referiri asupra
poziţionării şi a stării de viabilitate a acestora.
Reţeaua de căi ferate
LUNGIMEA CĂILOR FERATE ÎN EXPLOATARE, PE CATEGORII DE LINII DE

CALE FERATĂ DIN PRAHOVA
Prahova 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total -km- 162 162 162 162 162 162
Electrificata -km- 112 112 112 112 112 112
Linii normale -km- 162 162 162 162 162 162
Linii normale cu o cale -km- 11 11 11 11 11 11
Linii normale cu 2 cai -km- 151 151 151 151 151 151
Densitatea liniilor de cale ferată pe 1000 kmp
teritoriu 34,4 34,4 34,4 34,4 34,4 34,4
Reţeaua de căi ferate din judeţ este bine dezvoltată, liniile aflate în exploatare însumând, la
sfârşitul anului 2013, o lungime de 162 km17, (11 km linie simplă şi 151 km linie dublă),
16
17
41
reprezentând din acest punct de vedere, 12,95 % din totalul reţelei de căi ferate a Regiunii, iar
ponderea liniilor de cale ferată electrificate fiind de 69,14% din totalul liniilor de cale ferată de pe
teritoriul prahovean.
În raport cu suprafaţa judeţului, liniile de cale ferată aveau o densitate de 34,4 km/1000
km teritoriu, fiind inferioară mediei pe regiune care a fost de 36,3 km/1000 km2 teritoriu.
2
Lungimea liniilor
de cale ferată de
folosinţă publică în electificate cu o cale, cu două căi
exploatare, din din care: electrificate din care: electrificate
care:
0=2+4 1=3+5 2 3 4 5
162 112 11 11 151 101
În perioada 2007-2013 a fost realizat proiectul „Reabilitarea liniei de cale ferată Câmpina-
Predeal – reabilitarea la standarde de coridor a 48 km de linie dublă”, investiţie care a contribuit
la asigurarea condiţiilor tehnice pentru circulaţia trenurilor de călători şi marfă cu viteze
superioare celor pentru care a fost proiectată linia, respectiv 160km/h pentru trenurile de călători
şi 120 km/h pentru trenurile de marfă.
Principalele investiţii derulate de către Ministerul Transporturilor în perioada 2011-2016 pe
teritoriul judeţului Prahova:
- perioada 2011-2014 - Proiect-pilot operaţional pentru o aplicaţie ECTS/ERTM
nivel 2 pe tronsonul de cale ferată Ramificaţia Buciumeni – semnal de intrare în
staţia Brazi;
- Lucrări de reabilitare poduri:
 pe linia CF 300, Bucureşti-Ploieşti, pod km 57+56;
 pe linia CF 304J, Ploieşti Sud – Ploieşti Triaj, pod km 57+540;
- Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată: 2 treceri la nivel;
- Sistem de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite şi a frânelor strânse: 2 locaţii.
Transportul combinat
România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport
combinat şi instalaţii conexe (AGTC). În municipiul Ploieşti funcţionează un terminal de
transport combinat18 de mărfuri. Acest terminal se află printre cele 11 terminale principale de
transport combinat din ţara noastră.
Reţeaua de căi aeriene
La 5 km distanţă faţă de muncipiul Ploieşti, în comuna Târgşoru Vechi, satul Strejnicu,
funcţionează Aerodromul şi aeroclubul Gheorghe Bănciulescu, destinat atât zborurilor cu
aparate uşoare cât şi programelor specifice de instruire şi antrenament.
Investiţiile realizate la acest obiectiv (pista de decolare-aterizare, simulator de zbor,
pavilioane de pregătire, etc.) au condus la modernizarea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii
aerodromului.
III.2 UTILITĂŢI PUBLICE
Alimentarea cu apă
Judeţul Prahova deţine un bazin hidrografic important cu surse de apă de suprafaţă şi de

adâncime, precum şi cu sisteme de captare, stocare, tratare, transport şi distribuţie care asigură
apa necesară pentru consumul populaţiei şi pentru activităţile economice.
1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale:
18
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - Prahova
42
1′. În administrarea S.G.A. Prahova:
a. Barajul si acumularea Paltinu;
b. Barajul si acumularea Măneciu;
c. Barajul de prize Nedelea;
1″. În administrarea S.C. ESZ Prahova S.A:

d. Statiile de tratare Voila, Maneciu, Valenii de Munte
e. Conductele de transport intre baraje si statiile de tratare
1 ′′′ În administrarea Consiliului Judeţean Prahova
f. Captarea Azuga;
g. Front captare puţuri forate Bălţeşti;
h. Captare şi transport din sursa Vulpea;
i. Captare şi transport din sursa Crasna;
j. Conducte de transport:
- Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia;
- Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil;
- Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Gornet.
2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a

localităţilor prahovene:
 Sisteme existente:
a. Sistemul deservit de sursa Paltinu;
b. Sistemul deservit de sursa Măneciu;
c. Sistemul microzonal Azuga;
d. Sistemul microzonal Bălţeşti;
 Sisteme realizate in perioada 2007-2014:
e. Sistem microzonal de alimentare cu apă potabilă Brebu, Aluniş, Vărbilău,
Slănic din sursa Paltinu;
f. Sistem microzonal de alimentare cu apă zona Valenii de Munte, Predeal-
Sărari, Varful Stanii, Surani, Şoimari, din sursa Valenii de Munte;
 Sistem in curs de realizare:
g. Sistem microzonal de alimentare cu apă a comunelor Cerasu, Drajna,
Batrani, Starchiojd si Posesti din sursa Maneciu.
3. Surse locale subterane de apă, care completează sistemele publice si care sunt
gestionate individual
Captari importante pentru municipiul Ploiesti:
a) Frontul de captare Crangul lui Bot - 9 foraje, capacitatea circa 170/l/s; volum
inmagazinare 10.000 mc;
b) Frontul de captare Ploiesti Nord-Vest - 12 foraje, capacitatea circa 130/l/s; volum
c) Frontul de captare Ploiesti Nord-Est - 20 foraje, capacitatea circa 365/l/s; volum
Principalele investiţii derulate în perioada 2007-2014

Valoarea
Data totală a
Nr. Denumirea investiţiei Stadiul
începerii lucrării
crt.
(lei)
1. RK-Captare Valea Azugii mai 2008
498.792 receptionat
2. Reabilitare aducţiune apă

Azuga-Sinaia, etapa a II-a, iunie 2009 483.002 receptionat
zona Buşteni
43
3. Amenajare sistem pompare
mai 2009 177.648 receptionat
Crasna
4. Reabilitare sistem captare-
transport apă din sursa
martie 2010 3.531.127 receptionat
Crasna pentru alimentarea
cu apă a oraşului Slănic
5. Sistem microzonal de
alimentare cu apă zona
Şoimari-Cărbuneşti,
2002 13.500.000 receptionat
comunele Predeal-Sărari,
Ariceştii-Zeletin, Şoimari,
Surani, Păcureţi
alimentare cu apă potabilă octombrie
15.135.000 receptionat
Brebu, Aluniş, Vărbilău, 2010
Slănic
alimentare cu apă a
noiembrie
comunelor Ceraşu, Drajna, 20.604.650 in executie
2011
Bătrâni, Starchiojd şi
Poseşti
Începând cu anul 2011, la nivelul judeţului Prahova, se află în implementare proiectul

„Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”,
cofinanţat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013,
care vizează următoarele lucrări în domeniul distribuţiei şi calităţii apei potabile:
 în aglomerarea Breaza (localităţile Comarnic şi Breaza)
 1 captare nouă şi 3 staţii de tratare a apei potabile;
 aducţiuni şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă;
 Aglomerarea Băicoi
 construire a 3 staţii de clorinare;
Consiliul Judetean Prahova a sprijinit tehnic si financiar localitatile rurale, atat pe cele
incluse in sisteme microzonale, cat si pe cele la care au fost identificate surse subterane proprii
de apa, prin punerea in exploatare a acestora, astfel incat locuitorii sa beneficieze de apa potabila
in regim controlat.
S-au realizat sisteme noi si/sau extinderi de retele la: Balta Doamnei, Bucov, Calugareni,
Cosminele, Gherghita, Gorgota, Scorteni, Talea.
Sunt in derulare lucrari in comunele: Alunis, Baltesti, Barcanesti, Batrani, Brebu, Cerasu,
Colceag, Fantanele, Filipestii de Targ, Gherghita, Gorgota, Olari, Secaria, Soimari, Stefesti.
Parcurg etapele pregatitoare inceperii executiei pentru retele de distributie localitatile:
Lapos, Manesti, Posesti, Sangeru, Starchiojd, Varbilau. La comunele Provita de Jos, Provita de
Sus, Salcia, Tataru se identifica solutii fezabile din punct de vedere tehnic pentru a asigura apa
potabila locuitorilor acestora, prin retea de distributie.
Procentajele ridicate în ceea ce priveşte asigurarea apei potabile în sistem centralizat a
localităţilor (respectiv 100% pentru mediul urban şi 83,3% pentru mediul rural), situează judeţul
Prahova pe primul loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.
44
Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova a derulat în perioada 2007-2014 un
volum însemnat de lucrări specifice, precum:
- Punerea în siguranţă a Barajului Măneciu, cu finanţare de la Banca Mondială;
- Asigurarea funcţionalităţii instalaţiilor de captare, tratare, transport, decolmatari,
regularizari, aparari de maluri, praguri de fund, intretineri albie, indiguiri, etc... pe
râurile Prahova, Teleajen, Doftana, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce si paraiele
Drajna, Lopatna, Varbila, Sarata, Varbilau, Tariceanca, Stamnic, Bradet, Zeletin,
Posesti;
- Achiziţia de aparatură pentru monitorizarea cantitativă şi calitativă al apei.
În anul 2012 a fost demarat proiectul: „WATMAN – Sistem Informaţional pentru
Managementul Integrat al Apelor” – Etapa I, proiect finanţat din fonduri europene. In cadrul
acestui proiect s-a inceput constructia Centrului de Interventie Rapida Ploiesti si automatizarea
punctelor de masura la Barajul Paltinu. Este prevăzută achiziţia de echipamente şi senzori
specifici de colectare şi transmitere a informaţiilor, precum şi realizarea infrastructurii pentru
45
montajul şi funcţionarea acestora la: derivaţiile de apă, lacurile de acumulare, la principalele
folosinţe consumatoare de apă pentru populaţie şi industrie cu debite > 100 l/s.
In etapa a II-a se vor realiza:
- sistem de avertizare alarmare a populatiei;
- modernizarea sistemului informational ANAR;
- sistem de suport decizional DSS pentru managementul integrat al apelor;
- sistem meteorologic interoperabil, suport de date pentru gospodarirea apelor.
Anual se efectueaza circa 400 controale la folosinta de apa si aproximativ 13000
determinari pentru indicatori de calitate.
In anul 2013 s-au realizat:
- Planul judetean si Planul SGA Prahova de aparare impotriva inundatiilor;
- Acordare asistenta tehnica pentru elaborarea Planurilor locale de aparare
impotriva inundatiilor pentru perioada 2014-2017;
- Planul de actiune in caz de accident pentru barajele Paltinu si Maneciu.
Protecţia şi managementul durabil al resurselor de apă se fac în conformitate cu
prevederile Directivei Cadru a Apei 2000/60/EC, transpusă în legislaţia românească şi care
asigură cadrul necesar pentru gestionarea cantitativă şi calitativă a apelor şi ecosisteme
sănătoase, având ca scop atingerea „stării bune” a apelor până în anul 2015.
Canalizare şi epurarea apelor reziduale
Situaţia localităţilor care dispun de reţea de canalizare şi sisteme de epurare a

apelor uzate:
 41 localităţi cu reţea de canalizare, din care:
- 2 municipii;
- 12 oraşe;
- 27 comune (Albeşti-Paleologu, Aricestii-Rahtivani, Baba Ana,
Bărcăneşti, Blejoi, Boldesti-Gradistea, Brazi, Brebu, Bucov, Ceptura,
Ciorani, Cornu, Drajna, Fântânele, Filipeştii de Pădure, Floreşti,
Fulga, Gorgota, Gura Vadului, Măneciu, Păuleşti, Poiana Câmpina,
Puchenii Mari, Salciile, Valea Călugărească, Valea Doftanei,
Vâlcăneşti).
Din acest punct de vedere, judeţul Prahova se situează pe primul loc în cadrul Regiunii de
Dezvoltare Sud Muntenia cu un procent de 39,4% din totalul localităţilor, respectiv 100% în
mediul urban şi 30,0% în mediul rural.
46
De asemenea, prin intermediul celui mai important proiect de utilităţi publice
„Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, aflat în
implementare din anul 2011, vor fi realizate, în domeniul sistemului de canalizare, următoarele
lucrări :
 în aglomerarea Sinaia (localităţile Azuga, Buşteni, Sinaia)
 6 staţii de clorinare noi în Azuga, Buşteni şi Sinaia;
 extindere reţea de canalizare şi canal colector;
 construire staţie de epurare cu treaptă mecano-biologică şi treaptă de epurare
avansată, amplasată în localitatea Sinaia, pe locaţia staţiei de epurare existente.
 în aglomerarea Breaza (localităţile Comarnic şi Breaza)
 colector principal şi extindere reţea de canalizare;
 construirea unei noi staţii de epurare cu treaptă mecano-biologica şi treaptă de
epurare avansată într-o locaţie nouă.
 Aglomerarea Câmpina (localităţile Câmpina şi Băneşti)
47
 extindere reţea de canalizare în municipiul Câmpina şi localitatea Băneşti;
avansată, amplasată pe actuala locaţie a staţiei de epurare din municipiul Câmpina.
 Aglomerarea Băicoi
 extindere reţea de canalizare;
 pentru aglomerarea Băicoi şi aglomerarea Plopeni va fi construită o staţie de
epurare a apelor uzate (SEAU) comună.
 Aglomerarea Plopeni
avansată, amplasată în Plopeni pe actuala locaţie.
 Aglomerarea Vălenii de Munte
 reabilitarea staţiei de epurare existente în localitatea Vălenii de Munte, prin
realizarea treptei avansate de epurare şi punerea în funcţiune a unei linii tehnologice
moderne de prelucrare a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate.
 Aglomerarea Mizil
 Modernizarea staţiei de epurare existente în oraşul Mizil, prin realizarea unei
linii tehnologice moderne de prelucrare a nămolului rezultat din epurarea apelor uzate.
 Aglomerarea Urlaţi
 construirea unei noi staţii de epurare a apelor uzate Urlaţi, amplasată pe locaţia
actualei staţii de epurare a apelor uzate, care va fi prevazută cu treaptă mecano-biologică
şi treaptă de epurare avansată.
Schema de finanţare a proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă

şi canalizare în judeţul Prahova” este următoarea:
Valoarea totală a proiectului: 201,6 mil. Euro, din care:
- costuri eligibile: 146,2 mil. Euro
- costuri neeligibile: 55,4 mil. Euro
1. Participarea la acoperirea costurilor eligibile:
a. fonduri nerambursabile U.E.: 116,5 mil. Euro (79,7%)
b. contribuţia bugetului de stat: 17,8 mil. Euro (12,2%)
c. contribuţia bugetului local: 2,8 mil. Euro (1,9%)
d. contribuţia operatorului S.C. Hidro S.A.: 9,2 mil. Euro (6,2%)
2. Costurile neeligibile de 55,4 mil. Euro se compun din T.V.A. în valoare
totală de 38,9 mil. Euro, din care se recuperează valoarea T.V.A. aferentă costurilor
eligibile şi 16,5 mil. Euro reprezentând alte costuri privind pregătirea şi implementarea
proiectului.
Efortul financiar al Consiliului Judeţean Prahova se concretizează într-o
contribuţie totală de 19 mil. Euro, la nivelul întregului proiect, iar participarea financiară a
operatorului regional S.C. Hidro S.A. este de 9,2 mil. Euro.
Pentru această sumă Consiliul Judeţean Prahova a aprobat prin Hot. nr. 7
/10.01.2013 contractul de asistenţă pentru proiect încheiat între Judeţul Prahova, S.C Hidro
Prahova S.A. şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Alimentarea cu gaze naturale
Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuția (total sau parțial) în 56

localităţi ale județului Prahova, din care în 13 oraşe și 43 de comune, ocupând din acest punct de
vedere primul loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.
48
Preocuparea Consiliului Județean Prahova și a Consiliilor locale din județ pentru
îmbunătățirea confortului casnic al locuitorilor și diminuarea consumului de lemne de foc se
regăsește în promovarea parteneriatelor privind înființarea și extinderea rețelei publice de
alimentare cu gaze naturale.
Proiectele au vizat următoarele zone:
1. Comunele Valea Călugărească şi Albeşti Paleologu
- Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Valea Călugărească (satele Valea
Popii, Valea Poienii, Valea Nicovani, Valea Largă şi Rachieri)
- Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Albeşti Paleologu (satele Albeşti
Paleologu, Albeşti Muru şi Vadu Părului)
Lucrările au fost finalizate.
49
2. Dezvoltarea distribuției de gaze naturale în zona de sud a județului Prahova (în
localitățile Balta Doamnei, Dumbrava, Drăgănești, Gherghița, Gorgota, Poienarii Burchii,
Olari, Puchenii Mari, Șirna și Tinosu, pe o lungime totală de aprox. 60 km)
- populația deservită: aproximativ 45.000 de locuitori;
- s-a realizat reţeaua de distribuţie în comunele: Gorgota, Poenarii Burchii, Sirna,
Tinosu, Balta Doamnei si Puchenii Mari;
- pentru celelalte comune (Olari, Draganesti, Gherghita si Dumbrava) se efectueaza
fazele de proiectare si documentatiile necesare autorizatiilor de construire.
3. Înfiinţări şi extinderi distribuţie gaze naturale în zona Plopeni-Slănic (în localitățile

Aluniş, Bertea, Cocorăştii Mislii, Cosminele, Dumbrăveşti, Stefeşti, Vărbilău, Vîlcăneşti
și orașul Slănic)
- s-a asigurat proiectarea pentru conducta de inalta presiune Transgaz Buda-
Varbilau, urmand proiectarea distributiilor;
- populația deservită: aproximativ 35.000 de locuitori;
- sistemul poate fi interconectat cu sistemele adiacente permiţând amplificarea lui
pe Valea superioară a Teleajenului;
- pentru oraşul Urlaţi (cartierul Jercălăi), comunele Iordăcheanu, Gornet Cricov şi
comuna Bălţeşti (satul Podenii Vechi) sunt demarate procedurile tehnice şi
instituţionale în vederea realizării investiţiilor de înfiinţare şi extindere a reţelor
de gaze naturale.
Alimentarea cu energie termică
Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează

în municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Veolia Energie Prahova (fost S.C.
Dalkia Termo Prahova S.R.L.), care asigură alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură)
a circa 58.000 apartamente din Ploieşti, a instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi
economici, însumând aproximativ 150.000 persoane.
Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul
Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin
concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică
produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie.
S.C. Veolia Energie Prahova exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie
şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică.
Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de
65,1 km realizat eşalonat îm perioada 1968-1993, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala
V Mihai Bravu.
La sistemul de transport sunt racordate 116 puncte de distribuţie şi 49 puncte termice din
care sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban.
În anul 2010, Veolia Energie Prahova a inaugurat la Centrala Electrică de Termoficare
CET Brazi o turbină cu gaz în cogenerare, investiţie de cca. 15 milioane de euro. Aceasta
produce în cogenerare energie termică şi electricitate pe aproape tot parcursul anului, insa cu
precadere in timpul verii si in intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică.
Valoarea investiţiilor realizate de către Veolia Energie Prahova de la începutul
contractului de concesiune (anul 2004) până la finele anului 2014 se cifrează la 27,4 milioane de
euro faţă de obligaţia contractuală de 19,8 milioane de euro. Investiţiile au vizat îmbunătăţirea
funcţionalităţii sistemului, modernizări-automatizări-optimizări de trasee, creşterea siguranţei în
exploatare, etc., atat pe retelele primare cat si pe cele secundare de transport si distributie.
Alimentarea cu energie electrică
50
Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată
prin Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A.
Reţeaua de distribuţie şi exploatare la nivelul judeţului Prahova cuprinde:
Posturi Staţii de transfer

Linii electrice aeriene (LEA) Linii electrice subterane (LES) de
(km) (km) transformare 110 KV MT
(nr.)
• 110 KV – 830,34  110 KV – 4,5
Medie Tensiune (MT) – 2.291,9 Medie Tensiune (MT) - 1.105,2 2.088 31 16
Joasă Tensiune (JT) – 9.234,7 Joasă Tensiune (JT) – 1.349,1
Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196
km reţea aeriană şi 25 km reţea subterană).
În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi
iluminat public.
În perioada 2007-2013 Electrica S.A. a realizat un numar de 40 de lucrări pentru
îmbunătăţirea condiţiilor tehnice de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de
localităţi din judeţ; 47 lucrari pentru imbunatatirea nivelului de tensiune in 31 localitati , 2 staţii
de transformare 100/20KV.
Cu fonduri europene a fost implementat un sistem automat de distribuţie pentru
municipiul Ploieşti.
III.3 SĂNĂTATE
În judeţul Prahova reţeaua sanitară existentă este alcătuită din spitale, policlinici, cabinete
medicale individuale, sanatorii, farmacii, laboratoare pentru investigaţii paraclinice şi imagistice.
Direcţia de Sănătate Publică Prahova coordonează şi răspunde de întreaga activitate de
sănătate publică în judeţ în scopul implementării politicilor şi programelor naţionale de sănătate
publică, a activităţii de medicină preventivă şi a inspecţiei sanitare de stat, a monitorizării stării
de sănătate, precum şi a planificării şi derulării investiţiilor finanţate de la bugetul de stat pentru
sectorul de sănătate. De asemenea, evaluează starea de sănătate a populaţiei din judeţ, identifică
principalele probleme de sănătate publică şi alocă prioritar resursele, elaborează strategia de
dezvoltare a serviciilor de sănătate locale şi stabileşte, pe baza evaluării, reorganizarea
structurilor sanitare din teritoriu.
Serviciile de sănătate furnizate în judeţul Prahova sunt destinate promovării sănătăţii şi
asigurării asistenţei medicale a populaţiei, inclusiv prin recuperare şi îngrijiri paleative.
Asistenţa medicală a populaţiei se asigură în principalele unităţi sanitare19:
Unităţi
sanitare
Spitale publice 16
> Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti
> Spitalul Municipal Ploieşti
> Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploieşti
> Spitalul de Pediatrie Ploieşti
> Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga
> Spitalul Orăşenesc Băicoi
> Spitalul de Boli Pulmonare Breaza
19
Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Prahova
51
> Spitalul Municipal Câmpina
> Spitalul Orăşenesc Sinaia
> Spitalul Orăşenesc Mizil
> Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte
> Spitalul Urlaţi
> Spitalul CFR Ploieşti
> Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina
> Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti
> Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna
Spitale particulare 6
> S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni - 34 paturi
(20 medicina internă + 14 recuperare medicală)+ 26 paturi
spitalizare de zi
> S.C. Bestmed S.R.L - 38 paturi
(8 îngrijiri paliative + 30 recuperare neuromotorie)
> S.C. Darius Medical Center S.R.L - 50 paturi
(24 îngrijiri paliative + 16 recuperare neuromotorie + 10
recuperare medicina fizică şi balneologie)
> S.C. Spital Lotus S.R.L Ploieşti - 22 paturi
(11 OG + 9 neonatologie + 2 ATI) + 10 paturi spitalizare
de zi)
> SC Centrul Medical Mediug SRL – 39 paturi (recuperare, medicina
fizica si balneologie)
> S.C. Wia Kineto-Dent S.R.L. Slănic - 12 paturi (îngrijiri
paliative)
Centre de nefrologie şi dializă (inclusiv Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti) 4
> Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti – 14 posturi hemoliză
> S.C. Nefroclinic - 40 posturi hemoliză
> Centrul IHS Buşteni -8 posturi hemoliză
> S.C. Premium S.R.L. Ploiesti – 20 posturi hemoliza
Ambulatorii de spital şi de specialitate 15
Sanatorii balneare (Sanatoriul Balneoclimateric de copii Busteni) 1
Dispensare medicale TBC 4
Cabinete medicale - medicină de familie 361
Cabinete medicale - altă specialitate 352
Cabinete stomatologice 379
Farmacii şi puncte farmaceutice 289
Laboratoare medicale 49
Laboratoare de tehnică dentară 161
Personalul medical din sistemul public si din sistemul privat (norme de baza) este alcatuit
din :
 medici = 1026 (848+178)

 stomatologi = 464 (6+458)
 farmacisti = 474 (23+451)
 personal sanitar mediu = 4202 (2744+1458)
 personal sanitar auxiliar = 1739(1705+34)
Numărul paturilor în spital este de 4.091 locuri repartizat astfel:
52
Nr. Nr. paturi
Nr. crt. Unitatea sanitară
paturi funcţionale
1. Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti 1.160 1.160
Spitalul de Obstetrică – Ginecologie
2. 300 300
Ploieşti
3. Spitalul Municipal Ploieşti 267 242
4. Spitalul de Pediatrie Ploieşti 135 135
Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie
5. 95 95
Azuga
6. Spitalul Orăşenesc Băicoi 130 123
7. Spitalul de Boli Pulmonare Breaza 85 85
8. Spitalul Municipal Câmpina 302 302
9. Spitalul Orăşenesc Mizil 102 102
10. Spitalul Orăşenesc Sinaia 94 94
11. Spitalul Orăşenesc Vălenii de Munte 120 120
12. Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina 510 510
13. Spitalul de Pneumoftiziologie Floreşti 144 144
14. Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna 126 126
15. Spitalul Orăşenesc Urlaţi 67 67
16. Spitalul C.F.R Ploieşti (M.S) 155 155
Sanatoriu Balneoclim. de copii Buşteni
17. 104 104
(M.S)
18. S.C. Dentirad Hospital S.R.L. Plopeni 34 34
19. S.C. Bestmed S.R.L. 38 38
20. S.C. Darius Medical Center S.R.L. 50 50
21. S.C. Spital Lotus S.R.L. 22 22
22. S.C. Wia Kineto-Dent S.R.L. Slănic 12 12
23. S.C. Centrul Medical Mediurg SRL 39 39
TOTAL UNITATI SANITARE PUBLICE 3.896 3.864

TOTAL JUDEŢ 4.091 4.059
Numărul medicilor, a personalului mediu sanitar şi al paturilor de asistenţă medicală, din

sectorul public, în localităţile din mediul urban
2006 2013 2014

Nr. Municipii Paturi Paturi Paturi
Pers. Pers. Pers.
crt. şi oraşe de de de
Medici mediu Medici mediu Medici mediu
asistenţă asistenţă asistenţă
sanitar sanitar sanitar
medicală medicală medicală
4.105 877 2.956 3.626 532 2.140 3670 525 2172
1. Ploieşti 2.256 569 1.952 2017 316 1444 2017 309 1455
2. Azuga 114 15 47 95 20 50 95 18 47
3. Băicoi 130 25 64 130 19 45 130 19 43
53
Boldeşti
4. 90 10 25
Scăeni 44 2 13
5. Breaza 100 17 45 85 5 30 85 6 29
6. Buşteni 25 16 63 104 3 19 104 5 18
7. Comarnic - 7 4
8. Câmpina 905 103 402 812 96 330 812 100 344
9. Mizil 115 27 76 102 15 39 102 16 37
10. Plopeni 60 15 23
11. Sinaia 105 28 89 94 29 69 94 27 71
12. Slănic 50 7 27
13. Urlaţi 50 11 42 67 10 34 67 4 30
Vălenii
14. 105 27 97 120 19 80 120 19 85
de Munte
Situaţia unităţilor sanitare cu paturi, a medicilor, a personalului mediu sanitar, a cabinetelor

medicale individuale medicina de familie (CMI-MF), farmacii, cabinete stomatologice, prezentată pe
localitati în anexă, este următoarea:
Nr. medici Nr. pers. mediu Nr. Nr. Nr. cab.

Unităţi
din unităţi sanitar din unităţi CMI farmacii stomatologice
An sanitare
sanitare sanitare publice MF
publice
publice
Total urban 519 2332 185 140 269
Total rural 11 82 170 76 52
2011
Total 530 2414 355 216 321
localităţi
Total urban 542 2263 187 152 268
Total rural 11 63 169 72 59
2012
Total 553 2326 356 224 327
localităţi
Total urban 576 2338 185 152 282
Total rural 14 62 171 86 60
2013
Total 590 2400 356 238 342
localităţi
2014 Total urban 570 2332 187 152 312
Total rural 14 61 174 75 67
Total 584 2393 361 227 379
localităţi
La unităţile sanitare care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova, respectiv,
Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Spitalul de Obstetrică Ginecologie Ploieşti şi Spitalul de Pediatrie
Ploieşti s-au realizat pentru toate locaţiile investiţii, reparaţii capitale, reabilitări, modernizări ale
clădirilor, blocurilor operatorii, instalaţiilor tehnico-sanitare, utilităţilor precum şi achiziţii de
echipamente şi aparatura medicală, în principal cu fonduri alocate de către Consiliul Judeţean Prahova.
Cu finanţare de la Banca Mondială s-a amenajat Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii, în
clădirea din Strada Tudor Vladimirescu, nr. 127, din Ploieşti şi s-a realizat Modernizarea secţiilor de
Obstetrică şi Neonatologie, iar prin Administraţia Fondului pentru Mediu a fost finanţat proiectul
„Utilizarea energiei solare în vederea producerii apei calde la unităţi sanitare de interes judeţean, aflate în
domeniul public al judeţului Prahova, care a vizat montarea a 2 sisteme solare la secţia Boldescu,
aparţinând Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti.
54
De asemenea, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti (lider) în parteneriat cu Spitalul de Pediatrie
Ploieşti şi cu Spitalul Orăşenesc Băicoi au implementat prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea
Competitivităţii Economice" 2007-2013, Axa III „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru
sectoarele privat şi public" proiectul „Dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de e-
sănătate în beneficiul locuitorilor judeţului Prahova", având ca scop creşterea competitivităţii
economice şi promovarea interacţiunilor dintre spitale şi cetăţeni/mediu extern, precum şi îmbunătăţirea şi
exploatarea pe deplin a potenţialului TIC şi a aplicaţiilor din cadrul spitalelor, prin implementarea de
sisteme, servicii şi aplicaţii de e-sănătate.
Totodată, consiliile locale care au în administrare unităţi sanitare au alocat sume importante în
bugetele anuale, în scopul îmbunătăţirii funcţionalităţii serviciilor medicale.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Prahova

Asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească în judeţul Prahova este asigurată de către
Serviciul de Ambulanţă Judeţean, instituţie care colaborează cu echipajele de prim ajutor ale
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, precum şi
cu toate unităţile cu paturi ale reţelei sanitare publice şi private din Prahova.
Din luna martie 2013 Serviciul Judetean de Ambulanta Prahova este finantat integral de
la bugetul de stat, conform OUG nr. 91/2012.
În cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean funcţionează următoarele staţii/substaţii:
 staţia centrală - Ploieşti;
 substaţia Bălţeşti;
 substaţia Băicoi;
 substaţia Ciorani;
 substaţia Câmpina;
 substaţia Mizil;
 substaţia Sinaia;
 substaţia Slănic;
 substaţia Vălenii de Munte;
 substaţia Urlaţi.
Cel mai important indicator îl reprezintă promtitudinea în rezolvarea solicitărilor20.
Acesta este monitorizat atat de organismele interne cat si de organismele internationale.
secunde
Promtitudinea 2010 2011 2012 2013 2014
ZONA URBANĂ
1.Urgenţă grad 0 (cod roşu) 645 845 703 642 657
2.Urgenţă grad I (cod galben) 1.141 1.279 1.889 876 905
3.Urgenţă grad II (cod verde) 1.955 1.219 1.672 1515 1377
ZONA RURALĂ
1. Urgenţă grad 0 (cod roşu) 1.341 1.424 1.261 1179 1207
2. Urgenţă grad I (cod galben) 1.882 2.015 1.965 1644 1690
3. Urgenţă grad II (cod verde) 2.389 1.819 1.942 1825 1802
Promptitudinea (sec) în mediul urban în funcţie de gradul urgenţei

în perioada 2010-201421
20
Sursa: Serviciul de Ambulanţă Judeţean Prahova
55
Asa cum rezulta din graficele de mai sus promtitudinea pentru urgenta majora in urban
(codul rosu) are o crestere in 2011 fata de anul 2010 si se amelioreaza in anul 2012, fara insa a
ajunge la valorile dina nul 2010, iar in anul 2014 se observa o scadere usoara a promptitudinii la
urgenta de cod rosu si galben.
Acesta se explica prin faptul ca :
 in anul 2011, in judetul Prahova s-au desfiintat 4 unitati sanitare cu paturi din localitatile
Slanic, Plopeni, Baltesti si Urlati ;
21
Sursa: Serviciul de Ambulanţă Judeţean Prahova
56
 cazurile care nu erau de o complexitate mare si care puteau fi rezolvate de unitatile
sanitare desfiintate au necesitat transportul pacientilor la UPU a Spitalului Judetean de
Urgenta Ploiesti, in felul acesta timpul de rezolvare a unei solicitari din aceste zone
practic s-a dublat atat ca distanta parcursa pana la o unitate sanitara cu linie de garda cu
medici, dar si ca timp efectiv de rezolvare;
 imposibilitatea angajarii de personal medico-sanitar operativ, datorita conditionarii
scoaterii la concurs a posturilor vacante si temporar vacante (1 post scos la concurs la 7
plecari din unitate), fapt ce a condus la acumularea de ore suplimentare neplatite datorita
legislatiei in vigoare ;
 in 2014 s-a mentinut deficitul de personal in raport cu nevoile de asistenta medicala de
urgenta prespitaliceasca ale judetului, iar la categoria medici s-a inregistrat o scadere de
15 % fata de anul precedent prin plecarea medicilor din sistem, ajungand in prezent la o
acoperire cu medici in procent de 21,5% fata de normativ ;
 in ceea ce priveste numarul de asistenti si ambulantieri SJA Prahova inregistreaza o
acoperire de 51% fata de normativ pentru fiecare categorie de personal operativ ;
 promptitudinea a fost influentata de numarul de solicitari care a fost in crestere an de an :
in 2013 fata de 2012 creste cu 10,95 iar in 2014 fata de 2013 cu 5,93% , iar in toata
aceasta perioada numarul de angajati a fost constant in ceea ce priveste asistentii
medicali, ambulantierii si operatorii reg. de urg ;
 din analiza teritoriului in care se inregistreaza solicitarile rezulta o crestere constanta a
urgentelor de cod rosu si galben in mediul rural. Cresterea este data pe de o parte de
accesibilitatea facila in sistemul de urgenta, cresterea instruirii populatiei iar pe de alta
parte de faptul ca populatia are incredere in sistemul de urgenta prespitaliceasca
prahovean ;
 pentru a suplini lipsa de personal operativ s-a apelat la munca suplimentara prin plata
orelor de garda pentru peronalul operativ si suspendarea concediilor de odihna in
perioada Pastelui si a sarbatorilor de iarna.
Lipsa de resurse umane a condus la depasirea indicatorului promptitudine.
Preocuparea serviciului de ambulanta a fost de a proteja urgenta majora (cod rosu) prin
retinerea permanenta a unui echipaj in asteptare, care se reflecta in mentinerea indicatorului in
limite rezonabile atat in mediul rural cat si in mediul urban pe parcursul celor conci ani.
In 2014 se inregistreaza o crestere de 1% la solicitarile cod rosu iar la solicitarile cod
galben 0,96% fata de 2013.
NUMAR SOLICITARI 2010 2011 2012 2013 2014
ZONA URBANA
1.Urgenta grad 0 (cod rosu) 11748 10890 11939 10520 10640
2.Urgenta grad I(cod galben) 23100 24703 31219 26477 27603
3.Urgenta grad II (cod verde) 1418 1736 2015 1079 910
ZONA RURALA
1.Urgenta grad 0 (cod rosu) 19169 17770 16849 17165 17360
2.Urgenta grad I(cod galben) 37692 40304 38157 43198 45036
3.Urgenta grad II (cod verde) 2316 2831 2463 1760 1486
In mediul rural urgenta de cod rosu inregistreaza o scadere constanta prin utilizarea
echipajelor de tip C2, ca al doilea raspuns (lipsa medicilor).
57
In felul acesta, urgentele majore in urban si in rural au beneficiat de asistenta medicala
calificata, in asa fel incat rata mortalitatii, dupa ajungerea unui echipaj de urgenta, sau pe timpul
transportului, sa fie permanent in jurul valorii de 0,014%.
Utilizand o triere corespunzatoare a cazurilor si un program de dispecerizare a
solicitarilor in format electronic, s-a realizat o buna gestionare a solicitarilor.
Compartimentul asigura transportul sanitar neasistat si consultatiile de urgenta la
domiciliu, consultatii care se acorda in urma solicitarii populatiei prin Sistemul unic de apel de
urgenta 112.
Personalul este asigurat de catre S.A.J. Prahova prin ambulantieri programati in ture, prin
medici ai serviciului si 10 medici de familie, aflati in contract de munca cu timp partial cu S.A.J
.Prahova.
In anul 2014 s-au realizat un numar de 2396 consultatii de urgenta la domiciliu, pentru
care s-au rulat 21648 km.
Transportul sanitar neasistat s-a realizat cu ambulante tip A1 si A2, rezolvandu-se 11994
solicitari, pentru care s-au rulat 407898 km.
Din luna octombrie 2013 dispeceratul SAJ Prahova s-a integrat in structura ISU Prahova.
58
Judetul Prahova, dupa Bucuresti, inregistreaza cele mai numeroase apeluri primite prin
sistemul 112, ajungand in 2014 la un numar de 148.816 apeluri (3,53 apeluri/min).
Rata apelurilor la care s-a raspuns in dispeceratul medical sub 20 secunde este in medie
in procent de 96,47%, fapt ce permite preluarea apelurilor cu maxima operativitate.
Printr-o buna instruire a operatorilor –registratorilor de urgenta, indicele de corelare intre
codul de culoare si tipul de echipaj alocat s-a mentinut la un procent de peste 96% pe tot
parcursul intervalului analizat, cu toate ca din lipsa medicilor, in dispeceratul medical,
coordonarea este asigurata de un asistent medical coordonator si nu de un medic. Analizand
numarul total de solcitati de urgenta an de an se observa o crestere a acestora.
Aceasta crestere este sustinuta in principal prin cresterea numarului de solicitari pentru
urgenta de cod galben :
- in 2010 urgenta de cod galben este de 63% din total urgente ;
- in 2013 urgenta de cod galben este de 69,5% din total urgente ;
- in 2014 urgenta de cod galben este de 72,17% din total urgente ;
Cresterea continua a numarului de solicitari inregistrate la SAJ Prahova se datoreaza

accesului rapid si facil in sistem si increderii cu care populatia apeleaza la sistem.
Raportat la populatia judetului Prahova se observa faptul ca in anul :
- 2010 s-au inregistrat 11 solicitari la 100 locuitori ;
- 2013 s-au inregistrat 15,25 solicitari la 100 locuitori ;
- 2014 s-au inregistrat 16,21 solicitari la 100 locuitori ;
Intreaga activitate a SAJ Prahova s-a desfasurat cu un personal subdimensionat numeric,
la toate categoriile de salarati, raportat la nomativele de personal (cf. OMS nr.1778/2006) asa
cum rezulta din tabelul de mai jos :
PERSONAL OPERATIV NORMAT (2013-2014)
59
Normativ Normativ
Categoria de personal 2013 2014
2013 2014
Medici 13 59 11 51
Medici rezidenti 10 10
Asistenti medicali 136 213 136 192
Operatori registratori de
15 27 15 27
urgenta
Soferi autosanitare 17 19
Ambulantieri 119 213 117 192
Comitet director 5 5
TESA 13 27 13 27
Ingrijitori 5 9 5 9
Muncitori 8 16 8 16
Agent Contractari achizitii 1 1 1 1
Total posturi ocupate 342 565 340 515

Posturi aprobate in statul de
343 343
functii
Posturi vacante 1 3
Evolutia parcului de ambulante:
Total 2009 2010 2011 2012 2013 2014

ambulante
C2 5 5 5 5 5 5
B1/B2 43 39 43 47 51 48
A1/A2 10 9 11 11 11 9
ACD 6 4 4 4 4 4
TOTAL 64 57 63 67 71 66
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al

judeţului Prahova
Managementul situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc din competenţă se asigură de către
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino”, constituit ca serviciu
public deconcentrat.
În cadrul Inspectoratului judeţean sunt constituite şi funcţionează structuri specializate
destinate să execute misiuni de prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă,
având în componenţă echipaje specializate pentru intervenţie:
a. Detaşamentul 1 de Pompieri Ploieşti
b. Detaşamentul 2 de Pompieri Ploieşti
c. Detaşamentul de Pompieri Câmpina
c.1. Garda de Intervenţie Băicoi
c.2. Punct de lucru Plopeni
c.3. Punct de lucru Valea Doftanei
d. Detaşamentul de Pompieri Sinaia
d.1. Garda de Intervenţie Peleş
e. Detaşamentul de Pompieri Mizil
e.1. Garda de Intervenţie Urlaţi
60
e.2. Punct de lucru Apostolache
f. Detaşamentul de Pompieri Vălenii de Munte:
f.1. Garda de Intervenţie Vălenii de Munte
f.2. Garda de Intervenţie Măneciu
f.3. Garda de intervenție Slănic
f.4. Punct de lucru Cheia
f.5. Punct de lucru Lipăneşti
Intervențiile se realizează pe raza județului Prahova, în localităţi, la operatori economici,
în instituţii publice, la persoane fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate din zona de
competenţă şi raioanele de intervenţie, iar serviciul face parte din forţele de protecţie ale
sistemului de securitate şi apărare naţională şi din subsistemul local de management al situaţiilor
de urgenţă.
În anul 2014 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” al judeţului
Prahova a înregistrat un număr de 29307 solicitări, cu o medie de 80/zi.
Conform atribuţiilor legale din competenţă, în urma solicitărilor primite, structurile
specializate pentru intervenţie din cadrul inspectoratului au participat în 13.834 situaţii, dintre
care 11.288 au fost acţiuni SMURD şi 2546 alte situaţii de urgenţă, în creştere faţă de anul 2013
cu 12,73%, respectiv 1563 intervenţii.
EVOLUŢIA INTERVENŢIILOR PENTRU INTERVALUL 2005 – 2014
EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE ÎN RAPORT CU NUMĂRUL DE

SOLICITĂRI PENTRU INTERVENŢIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ, ALTELE DECÂT
CELE SMURD.
În anul 2014 echipajele specializate din cadrul structurilor de intervenţie ale

inspectoratului au participat la un număr de 2546 acţiuni pentru limitarea şi înlăturarea efectelor
negative ale situaţiilor de urgenţă cauzate de incendii, arderi necontrolate, alunecări de teren,
inundaţii, asanări şi distrugeri de muniţie, salvări de persoane şi animale, etc în crestere faţă de
anul 2013 cu 31,84%, respectiv 615 intervenţii.
Pentru cele 2546 situaţii de urgenţă la care s-a acţionat în anul 2014 echipajele
specializate din cadrul structurilor de intervenţie au înregistrat un timp mediu de răspuns de
12,24 minute şi un timp mediu de intervenţie de 108,27 minute.
Timpul mediu de răspuns şi timpul mediu de intervenţie în situaţii de urgenţă.
61
INTERVENŢII ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ,
ALTELE DECÂT CELE SMURD 2005 -2014
Statistica incendiilor produse în perioada 2005 – 2014:

62
800
715
700 641 2005
583 593 591
2006
600 550
515 2007
493
500
465 2008
442
2009
400
2010
2011
300
2012
200 2013
2014
100
0
Incendii
Situaţia inundaţiilor înregistrate în perioada 2005 – 2014 :
63
EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE ÎN RAPORT CU NUMĂRUL DE SOLICITĂRI
SMURD.
În anul 2014 echipajele specializate din cadrul structurilor de intervenţie, încadrate pe

autospecialele de descarcerare şi ambulanţele tip B2 au participat la 11288 acţiuni pentru
acordarea primului ajutor medical de urgenţă, descarcerare, asistenţă persoane, salvări de
animale şi alte intervenţii, în crestere fată de anul 2013 cu 9,16%, respectiv 948 interventii.
Din numărul total de intervenţii la care structurile SMURD au participat, 10082 au fost
acţiuni pentru acordarea primului ajutor medical calificat de urgenţă, reprezentând 89,30% din
numărul total de intervenţii SMURD.
Pe timpul acţiunilor de intervenţie echipajele paramedicale încadrate pe ambulanţele tip
B2 din dotarea S.M.U.R.D. Prahova au acordat primul ajutor medical de urgenţă unui număr de
10650 persoane (9709 adulţi şi 941 minori), dintre care 8010 au fost transportaţi la Unitatea de
Primiri Urgenţe Ploieşti, Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia sau alte unităţi medicale,
385 au fost predaţi la echipaje ale S.A.J., iar 1830 au rămas la domiciliu din care la 184 în urma
consultului s-a constatat decesul.
Pentru cele 11288 situaţii de urgenţă la care s-a acţionat în anul 2014 echipajele
specializate SMURD au înregistrat un timp mediu de răspuns de 11,46 minute şi un timp
mediu de intervenţie de 56,10 minute.
80 76,57
60 48,31 54,63 56,1

timp de
40 raspuns
20 9,22 10,2410,4211,46 timp de
interventie
0
64
Situaţia comparativa a accidentelor rutiere in perioada 2011-2014
616 684
700
600 464
500
55.60 %
400
300 206
200
100
0
2011 2012 2013 2014
Evolutia in continua crestere a interventiilor pentru situatii de urgenta la nivel judetean,

regional si national, precum si necesitatea sporirii eficientei interventiilor, au determinat
autoritatile sa acorde o atentie speciala acestui domeniu, astfel incat, in exercitiul de programare
2007-2014, a fost alocata o axa de finantare (axa 3.3) in cadrul Programului Operational
Regional.
Evolutia interventiilor SMURD in intervalul 2007-2014
Proiectul „Achizitie echipamente specifice pentru imbunatatirea capacitatii si calitatii

sistemului de interventie in situatii de urgenta si pentru acordarea asistentei medicale de urgenta
si a primului ajutor calificat, in regiunea Sud-Muntenia”, in valoare totala de aproximativ 18
milioane euro, s-a realizat prin asocierea celor 7 consilii judetene din cadrul regiunii.
Pentru judetul Prahova s-au achizitionat echipamente de inalta performanta si tehnicitate,
in valoare totala de circa 2,6 milioane euro, contributia financiara a administratiei judetene fiind
de 355 mii euro.
Au intrat in dotarea IJSU Prahova prin acest proiect:
- 7 autospeciale cu apa si spuma, de capacitate mare si medie;
- o autospeciala pentru descarcerari grele;
- 3 ambulante de tip B2;
- o autospeciala pentru interventii la accidente colective;
- un complet pentru descarcerare;
- o freza pentru deszapezire.
Activitatea de salvare montană din judeţ este asigurată de către Serviciul Public
Judeţean Salvamont Prahova şi serviciile locale, care acţionează cu formaţii proprii în Azuga,
Buşteni, Sinaia şi Cheia.
65
Principalele proiecte realizate în perioada 2007 - 2013:
- Baza Salvamont Sinaia – Cota 1400 (fonduri guvernamentale) - 2010
- Baza Salvamont Cheia – Muntele Rosu (fonduri asigurate de către Consiliul
Judeţean Prahova) – 2010
- S-a realizat documentatia pentru Baza Salvamont Azuga
- dotarea cu mijloace de transport şi echipamente pentru formaţiile Salvamont
(fonduri proprii)
Proiectele au contribuit la îmbunătăţirea calităţii serviciului de salvare şi creşterea vitezei
de intervenţie în cazul accidentelor montane.
O componentă importantă în sfera asigurării sănătăţii populaţiei o reprezintă Asistenţa

sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor.
Prin structura teritorială specializată, care dispune de personal calificat şi o dotare
corespunzătoare, în baza cunoaşterii efectivelor de animale pe specii şi tipuri de exploataţii se
procedează la recoltări de probe pentru depistarea eventualelor boli infecto-
contagioase/parazitare precum trichineloza, rabia, tuberculoza bovina, ş.a.
Sunt monitorizate toate exporturile şi importurile de animale vii, a produselor de origine
animală şi nonanimală, verificându-se în acelaşI timp unităţile de fabricare şi depozitare a
acestora.
Pentru produsele şi unităţile neconforme sunt aplicate măsurile şi sancţiunile prevătute de
lege, în funcţie de gravitatea abaterii, respectiv de incidenţa asupra sănătăţii populaţiei.
III.4 ASISTENȚĂ SOCIALĂ
La nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul

protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie se realizează de către Direcţia Generală
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova, instituţie publică cu personalitate juridică,
înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova.
Structura organizatorică a acesteia cuprinde pe lângă serviciile/birourile/compartimentele
de specialitate unităţi de asistenţă socială, care au ca obiect de activitate asigurarea protecţiei în
regim rezidenţial a copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte încadrate în grad de
handicap, precum şi servicii alternative de protecţie.
Soluţionarea problematicii copilului aflat în dificultate şi a persoanelor adulte cu nevoi
speciale presupune un sistem complex de management de caz, evaluare şi prestaţii aferente,
având ca ţinte recuperarea şi reintegrarea socială a persoanei.
Structura unităţilor şi evoluţia activităţilor specifice:
- Unităţi de protecţie pentru copii22:
Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari la
data de 31.12.2014
1. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. ANDREI” PLOIEŞTI
centru de plasament pentru copilul cu handicap 75 81
centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 132 68
serviciu de consiliere şi sprijin pentru părinţi si copii 143
centru maternal 2 cupluri 3
mamă - copil
2. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „RAZĂ DE SOARE” BĂICOI
centru de plasament 28 25
cabinet de consiliere şi asistenţă socială 56
3.CENTRUL DE PLASAMENT SINAIA 66 62
4. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. MARIA” VĂLENII DE MUNTE
22
Sursa: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova
66
centru de îngrijire de zi; 20 18
centru de resurse şi asistenţă socială 139
centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 70 98
serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă 20 14
independentă
centru rezidenţial de tip familial Izvoarele 14 15
5. COMPLEXUL DE SERVICII COMUNITARE „SF. FILOFTEIA” CÂMPINA
centru de zi pentru copii cu dizabilităţi 45
serviciu de consiliere şi sprijin integrare / reintegrare 90
familială a copiilor cu handicap aflaţi în dificultate;
centru de resurse şi asistenţă socială 100
centru rezidenţial de tip familial Brebu 28 28
6. CENTRUL DE PLASAMENT CÂMPINA 48 45
centrul rezidenţial de tip familial Secăria 14 15
7. CENTRUL DE PLASAMENT FILIPEŞTII DE TÂRG 50 40
8. CENTRUL DE PLASAMENT PLOPENI 60 56
9. CENTRUL DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENŢĂ 50 24
„CIREŞARII” PLOIEŞTI
Serviciul pentru protecţia victimelor violenţei în familie şi trafic 4 3
persoane adulte
Structura de personal a acestor instituţii se concretizează în 528,5 posturi prevăzute, din
care la data de 31.12.2014 totalul posturilor ocupate era de 446,5.
- Unităţi de protecţie pentru adulţi23:

Unitatea de asistenţă socială Capacitate Nr. beneficiari la
data de 31.12.2014
1. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane 161 138
Adulte cu Handicap Mislea
2. Centrul de Îngrijire şi Asistenţa pentru Persoane 103 69
Adulte cu Handicap Lilieşti Baicoi
3. Centrul de Recuperare şi Reabilitare 235 210
Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap
Călineşti
Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap
Urlaţi
5. Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a 50 50
Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa Rozei” Urlaţi
6. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională 172 150
pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi
7. Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor 91 53
Adulte cu Handicap Breaza
8. Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională 46 43
pentru Persoane Adulte cu Handicap Tătărăi
Neuropsihiatrică pentru Persoane cu Handicap
Nedelea
10. Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane 50 48
Adulte cu Handicap Puchenii Mari
11. Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane 50 0
23
67
Adulte cu Handicap Urlați
TOTAL 1268 1053
Structura de personal a acestor instituţii se concretizează în 804 posturi prevăzute, din
care la data de 31.12.2014 totalul posturilor ocupate era de 703.
Biroul Management de caz pentru copii – monitorizează şi analizează situaţia copiilor

din centre de plasament, centre rezidenţiale de tip familial, organisme private autorizate;
monitorizează şi analizează situaţia copiilor din sistemul de protecţie de tip familial; reevaluează
periodic relaţia copiilor cu familia naturală; asigură pregătirea corespunzătoare a
copilului/tânărului pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă şi a altor condiţii
necesare pentru integrarea/ reintegrarea familială şi/sau socio-profesională; monitorizează şi
analizează situaţia copiilor parăsiţi în maternităţi şi secţii de pediatrie.
Tabel 1 – Dinamica numărului de copii aflaţi în plasament familial în cursul anului 2014
Data 01.01.2014 Intrări Ieşiri 31.12.2014
Număr copii 601 45 98 548
Tabel 2 – Copii părăsiţi în maternităţi şi secţii de pediatrie în cursul anului 2014
Modalităţi de soluţionare
Număr Plasament
de Integrări / Transfer
Plasament Plasament în centre
sesizări Reintegrări în alte Deces
la AMP familial de
în familie judeţe
plasament
Total 34 18 0 13 2 1 -
Tabel 3 - Situaţia comparativă a numărului de copii aflaţi în sistemul rezidenţial de protecţie

public
31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014

Centre de plasament şi de primire în 470 471
471 456
regim de urgenţă
Centre rezidenţiale de tip familial 62 61 55 58
Total 533 517 525 529
Tabel 4 - Situaţia comparativă a numărului de copii aflaţi în sistemul rezidenţial de protecţie

privat
31 decembrie 2011 31 decembrie 2012 31 decembrie 2013 31 decembrie 2014

356 346 339 348
Tabel 5 - Dinamica numărului de copii aflaţi în sistemul de protecţie de tip rezidenţial în cursul
anului 2014
01.01.2014 Intrări Ieşiri 31.12.2014
Centre de plasament publice 525 233 229 529
Centre de plasament private 339 45 36 348
Prin Serviciul Management de caz asistenţi maternali profesionişti se identifică şi

evaluează persoanele apte, în condiţiile legii, de a îngriji la propriul domiciliu copiii aflaţi în
dificultate; se monitorizează activitatea asistenţilor maternali profesionişti şi evoluţia copiilor
68
luaţi în îngrijire; se consiliaza şi spijina familia naturala în vederea reintegrării copilului în
familie.
Indicatori statistici privind reţeaua de asistenţă maternală
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014

Număr de asistenţi maternali profesionişti 276 270 257
Număr copii aflaţi în asistenţă maternală 443 446 421
O categorie specială care beneficiază de servicii calificate de asistenţă o reprezintă copiii

cu dizabilităţi, pentru care se realizează evaluarea psihologică, evaluarea medicală şi a
capacităţii intelectuale a acestora, în vederea încadrării lor într-o categorie de handicap sau a
orientării şcolare.
Preocuparea pentru această categorie este reflectată sintetic astfel:
Indicatori privind încadrarea în grad de handicap şi orientarea şcolară şi profesională
Număr certificate de încadrare

Număr
în grad de handicap şi / sau
rapoarte de Număr şedinţe
orientare şcolară emise de
Perioada evaluare de consiliere
Comisia pentru Protecţia
complexă
Copilului
În cursul anului 2.586 2.987 2.383
2013
În cursul anului 2.291 2.546 2.390
2014
Copiii cu încadrare în grad de handicap la data de 31.12.2014
Unităţi de Asistenţi
asistenţă socială maternali Familie Total
publice / private profesionişti
Copii încadraţi în grad de handicap 115 126 2.063 2.304
Pentru evaluarea, încadrarea şi asistenţa persoanelor adulte cu handicap, numărul mare

(14.188 dosare instrumentate în anul 2014) relevă complexitatea şi amploarea fenomenului,
precum şi efortul financiar aferent.
Plata prestaţiilor sociale acordate pentru persoanele cu handicap neinstituţionalizate şi
asigurarea consultanţei de specialitate gratuite privind acordarea serviciilor, măsurilor şi
prestaţiilor de asistenţă socială au avut drept beneficari 35.714 persoane in anul 2014.
Situaţia persoanelor cu handicap neinstituţionalizate, pe tipuri de handicap,

la data de 31.12.2014
Tipul de handicap Nr. copii Nr. adulţi TOTAL
Handicap de tip fizic 143 5852 5995
Handicap de tip somatic 684 8490 9174
Handicap de tip auditiv 75 1019 1094
Handicap de tip vizual 101 4308 4409
Handicap de tip mental 100 4288 4388
Handicap neuropsihic 838 7720 8558
Handicap de tip asociat 222 1570 1792
SIDA / HIV 11 234 245
Boli rare - 59 59
Surdocecitate - - -
TOTAL 2174 33540 35714
69
Situaţia persoanelor cu handicap neinstituţionalizate, pe grade de handicap,
la data de 31.12.2014
Gradul de handicap Nr. copii Nr. adulţi TOTAL
Grav (I) 1067 11546 12613

Accentuat (II) 383 18731 19114
Mediu (III) 705 2930 3635
Uşor (IV) 19 333 352
TOTAL 2174 33540 35714
Sumele pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap s-au ridicat, în anul 2014, la
valoarea de 115.104 mii lei, reprezentând 64,68% din bugetul D.G.A.S.P.C. Prahova.
Situaţia comparativă a beneficiarilor serviciilor rezidenţiale
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014
Total persoane asistate 1078 1044 1053
Distribuţia beneficiarilor după tipul de handicap, în unităţile de asistenţă socială,

la data de 31.12.2014
fizic somatic auditiv vizual mintal neuropsihic asociat boli social Total
rare
CIAPAH 9 4 1 8 63 44 9 - - 138
Mislea
CIAPAH 5 2 - 2 31 27 2 - - 69
Lilieşti
Băicoi
CRRNPAH 1 - - - 113 84 12 - - 210
Călineşti
CRRNPAH - - - - 106 52 13 - 1 172
Urlaţi
CPRRPAH - - - - 50 - - - - 50
„Casa
Rozei”
Urlaţi
CITOPAH - - - 2 100 24 23 - 1 150
Urlaţi
CRRPAH - - - - - 53 - - - 53
Breaza
CITOPAH - 2 1 - 12 25 3 - - 43
Tătărăi
CRRNPAH 6 1 - 5 56 39 13 - - 120
Nedelea
CIAPAH 8 5 - 2 20 8 5 - - 48
Puchenii
Mari
CIAPAH - - - - - - - - - -
Urlați
Total 29 14 2 19 551 356 80 - 2 1053
Situaţia comparativă a beneficiarilor serviciilor rezidenţiale pe grade de handicap:

31 decembrie 2013 31 decembrie 2014
Grad de handicap Număr total de beneficiari Număr total de beneficiari
70
Grav (I) 359 336
Accentuat (II) 663 701
Mediu (III) 12 14
Uşor (IV) - -
Cazuri sociale 10 2
TOTAL 1044 1053
Amploarea fenomenelor de abuz şi violenţă în familie a determinat organizarea şi

funcţionarea unei structuri specializate pentru evaluare iniţială, intervenţie în regim de
urgenţă, abuz şi violenţă în familie. Aceasta asigură intervenţia de urgenţă în cazurile copiilor
abuzaţi/maltrataţi/neglijaţi/lipsiţi de supraveghere în vederea separării copilului din mediul
abuziv, precum şi pentru instituirea măsurilor de protecţie adecvate; realizează consilierea
familiilor şi a copilului în vederea reintegrării copilului în familie, atunci când acest lucru este în
interesul copilului; asigură instituirea măsurilor de protecţie adecvate pentru copiii străzii,
monitorizează aceste cazuri şi acţionează pentru reintegrarea familială şi socială a copiilor;
instrumentează cazurile de delincvenţă juvenilă; asigură victimelor violenţei în familie serviciile
şi activităţile care să răspundă nevoilor individuale de îngrijire, educaţie, socializare.
Cazuri sesizate şi modalităţi de soluţionare

Soluţionarea cazurilor
Perioada Număr Plasamente Plasament Consiliere Informare Solicitare Domiciliu Domiciliu Arestare
total în sistemul de tip de şi ordonanta necunoscut în alte
de de protecţie familial specialitate orientare presedintiala judeţe
sesizăr public şi către
privat alte instituţii
i
În cursul 992 127 4 776 84 1 - - -
anului
2013
In cursul 816 74 11 730 1 - - - -
anului
2014
Tipuri de abuz
Perioada Număr total Tipuri

de sesizări Abuz fizic Abuz psihic Abuz sexual Neglijenţă Trafic Exploatare
persoane
În cursul anului 992 125 56 17 738 - 56
2013
In cursul anului 816 138 115 21 499 1 42
2014
Cazuri de delincvenţă juvenilă

Perioada Număr Fapte săvârşite
total de Fur Însuși Tâlhă Am Lovire Distrug Fals Pătrunder Raportu Port Alt
sesizări t re rie eni sau ere privind e prin ri ilegal e
bun nța alte identit efracţie sexuale/ de fapt
găsit re violenț atea viol armă e
e
În cursul 385 309 4 7 1 28 13 1 2 9 5 6
anului
2013
In cursul 126 96 - 1 - 11 9 - - 2 1 6
anului
2014
Recidivă / Soluţionare cazuri

Perioada Număr Recidivă Soluţionare cazuri
71
total de Consiliere Supraveghere Plasament în centru de
sesizări specializată plasament
În cursul anului 2013 385 96 385 - -
In cursul anului 2014 126 19 126 - -
Pentru activitatea de adopţii funcţionează un birou specializat care întocmeşte

documentaţia necesară în scopul deschiderii procedurii adopţiei interne şi determină
compatibilitatea copil–familie potenţial adoptatoare; identifică şi evaluează familiile/persoanele
care solicită atestatul de familie aptă să adopte şi monitorizează aceste familii în perioada pre şi
post adopţie; oferă consiliere şi sprijin prin constituirea unor grupuri suport destinate famiilor
adoptive.
Indicatori statistici referitori la adopţie
În cursul În cursul
anului 2013 anului 2014
Familii atestate ca fiind apte să adopte 81 71
Sentinţe de încredinţare în vederea adopţiei 35 51
Copii pentru care a fost încuviinţată adopţia 39 55
internă
Copii declaraţi adoptabili 98 130
Câteva menţiuni privind Comisiile:

 Activitatea Comisiei pentru protecţia copilului, în perioada ianuarie – decembrie 2014,
s-a concretizat în:
- Hotărâri de instituire a măsurilor de protecţie: 212
- Hotărâri de revocare a măsurilor de protecţie instituite: 111
- Certificate de încadrare în grad de handicap: 2.390
La acestea se adaugă un număr de 100 de cazuri pentru care s-au emis hotărâri de
aprobare pentru lichidarea conturilor de alocaţie pentru copiii revocaţi din centrele de plasament.
Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a evaluat, în perioada 1

ianuarie – 31 decembrie 2014, un număr de 14.709 persoane de la nivelul întregului judeţ, din
care:
- 4.459 persoane (cazuri noi) care s-au prezentat la programare în vederea obţinerii
certificatului de încadrare într-un grad de handicap şi au beneficiat de eliberarea acestuia;
- 6.946 persoane care au fost revizuite conform normativelor în vigoare şi au beneficiat de
eliberarea certificatului de persoană cu handicap;
- 3.304 persoane pentru care au fost emise certificate de respingere a încadrării în grad de
handicap.
Personalul D.G.A.S.P.C. Prahova
Personal D.G.A.S.P.C. Prahova Personal D.G.A.S.P.C. Prahova

- prevăzut – - ocupat -
31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014
TOTAL 1890 1890 1890 TOTAL 1487 1448,25 1554,5
Informaţii economice
 SURSELE BUGETULUI D.G.A.S.P.C PRAHOVA
Buget total 2014: 177.952,97 mii lei, din care:

72
- sume provenite de la Direcţia Generală Protecţia Persoanelor cu Handicap -
transferuri curente – finanţarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap:
115.104 mii lei (64,7 %)
- sume provenite de la bugetul de stat - sume defalcate din TVA pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivel judeţean pentru susţinerea sistemului de
protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap:
39.444 mii lei (22,2 %)
- subvenţii primite din bugetul judeţului: 15.757 mii lei (8,8%)
- venituri proprii: 2.648 mii lei (1,5 %)
- sume din fonduri europene postaderare: 4.999 mii lei (2,8 %)
REPARTIŢIA BUGETULUI D.G.A.S.P.C. PRAHOVA PE TITLURI DE CHELTUIELI

Mii lei
AN BUGET Din care:
TOTAL Cheltuieli Cheltuieli Transferuri Investiţii Proiecte
personal bunuri şi curente – finantate din
servicii finantarea fd.externe
drepturilor nerambursabile
acordate
persoanelor cu
handicap
177951.97 31273 22264.42 115104 3738.55 5572
2014 (17,57%) (12,51%) ( 64,68%) (2, 10 %) (3,13%)
Repartiţia bugetului pe domenii de activitate

Mii lei
Total, cheltuieli cheltuieli cheltuieli Proiecte Transferuri
din care: personal materiale investiţii finantate curente –
din finantarea
fd.externe drepturilor
nerambur acordate
sabile persoanelor
cu handicap
CENTRE 17199.61 8648.5 5956.66 2594.45 -
COPII (9,67%) (50,28%) (34,63%) (15,08%) -
CENTRE 27932.6 13068.5 12996.5 957.6 910 -

ADULŢI (15,70%) (46,79%) (46,53%) (3,43%) (3,25%)
APARAT 17715.76 9556 3311.26 186.5 4662 -
PROPRIU + (9,96%) (53,94%) (18,69%) (1,05%) (26,32%)
AMP
TRANSFER
PERSOANE 115104 115104
CU (68%) - - - - (100%)
HANDICAP
TOTAL 177951.97 31273 22264.42 3738.55 5572 115104
(17,57%) (12,51%) (2,10%) (3,13%) (64,68%)
 ALTE INFORMAŢII ECONOMICE
Cheltuiala / beneficiar la nivelul D.G.A.S.P.C. Prahova în perioada ianuarie–decembrie

2014* :
 Cost mediu / lună / adult în centru de tip rezidenţial: 2406,3 lei
73
 Cost mediu / lună / copil in centru de tip rezidenţial: 2120,3 lei
 Cost mediu / luna / copil aflat la asistent maternal: 1433 lei
* în determinarea cheltuielilor / beneficiar au fost luate în calcul cheltuielile de personal (salariul

de bază, primele lunare, contribuţii angajator) şi cheltuielile materiale (utilităţi, alimente,
medicamente, materiale curăţenie, combustibil autovehicule, echipamente, alte bunuri) din
perioada respectivă.
 PROIECTE FINALIZATE24 prin:
PHARE 2004-2006 Coeziune Economică şi Socială

SERVICII SOCIALE
Proiectul: Organizarea şi funcţionarea componentei de recuperare-reabilitare din

cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Lilieşti Băicoi
Solicitant: D.G.A.S.P.C. Prahova
Localizarea: judeţul Prahova, oraşul Băicoi, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Lilieşti
Băicoi
Costul proiectului şi suma solicitată de la Autoritatea contractantă:
Total costuri eligibile Suma solicitată de la Contribuţia

ale proiectului Autoritatea Contractantă solicitantului
199.797 Euro 123.065 Euro (61,59%) 76.732 Euro (38,41%)
Obiective generale ale proiectului:

1. Organizarea şi funcţionarea unei componente de recuperare / reabilitare în cadrul C.I.A.
Lilieşti Băicoi care să ofere servicii specializate persoanelor vârstnice şi celor cu
handicap protejate în cadrul unităţii de asistenţă
2. Furnizarea serviciilor de recuperare / reabilitare pentru 58 de persoane adulte şi cu
handicap protejate în C.I.A. Lilieşti Băicoi
Proiect finalizat în anul 2009
Program de Interes Naţional
Proiectul: Perfecţionarea personalului din centrele de plasament aflate în subordinea

Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova
Solicitant: D.G.A.S.P.C. Prahova
Localizarea: judeţul Prahova, municipiul Ploieşti, Şoseaua Vestului nr. 14-16
Total costuri eligibile Suma solicitată de la Contribuţia

ale proiectului Autoritatea Contractantă solicitantului
83.990 lei 75.591 lei (90%) 8.399 (10%)
Scopul proiectului: Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor personalului care activează

în cadrul serviciilor rezidenţiale pentru copii, aflate în structura Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Prahova
Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
24
74
Proiectul: Asigurarea integrării sociale a persoanelor adulte cu handicap din Centrul
Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa Rozei” Urlaţi
Solicitant: Asociaţia pentru Promovarea Învăţământului Special, a Terapiei Sociale şi a
Agriculturii Biodinamice în România – Centrul Urlaţi (A.P.I.S.T.S.A.B.) în parteneriat cu
D.G.A.S.P.C. Prahova şi Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu
Handicap „Casa Rozei” Urlaţi
Localizarea: judeţul Prahova, oraşul Urlaţi
Suma solicitată de la Contribuţia solicitantului

Costul total al
Autoritatea C.R.R.N.P.A.H.
proiectului A.P.I.S.T.S.A.B.
Contractantă “Casa Rozei” Urlaţi
187.112 lei 150.000 lei (75,26%) 15.000 lei (10%) 22.112 lei (14,74%)
Obiective generale ale proiectului: Înfiinţarea şi dezvoltarea atelierelor protejate în

cadrul Centrului Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa
Rozei” Urlaţi
Proiectul: Modernizare reţele de utilităţi, facilităţi de acces şi dotări cu echipamente

specifice nevoilor beneficiarilor de servicii din C.I.A.P.A.H. Mislea, judeţ Prahova
Solicitant: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Handicap Mislea
Localizare: comuna Scorţeni, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu
Handicap Mislea
Valoarea totală Suma solicitată de la Contribuţia

a proiectului Autoritatea contractantă solicitantului
3.555.415,81 lei 2.423.799,99 lei (68,17%) 1.131.615,82 lei (31,83%)
Obiectivul general al proiectului: Realizarea lucrărilor de consolidare, reabilitare,

modernizare şi echipare realizate la nivelul C.I.A.P.A.H. Mislea
Proiect finalizat din 03.12.2012.
 PROIECTE AFLATE ÎN DERULARE SAU FINALIZATE prin:
I – FONDURI STRUCTURALE
Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli
urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1. – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-
domeniul - Poli de creştere
Data depunerii
Nr. Valoarea totală a
Denumire proiect Solicitant proiectului/ Stadiul actual
crt proiectului
Data finalizării
75
Proiect finalizat
,,O şansă pentru o nouă (in iulie 2015).
30.11.2011
rază de soare’’ –
reabilitarea/modernizarea Consiliul
29.07.2015 3.813.672,52 lei
1. şi echiparea specifică a Judeţean
(termenul iniţial
Complexului de Servicii Prahova
prelungit cu 12
Comunitare ,,Raza de
luni)
Soare” Băicoi
Proiect finalizat
Reabilitarea/ (din 07.12.2014).
modernizarea si
21.06.2011
echiparea specifica a
Centrului de Recuperare
Consiliul 07.12.2014
si Reabilitare 10.489.428,74 lei
2. Judeţean (termenul iniţial
Neuropsihiatrica pentru
Prahova prelungit cu 10
Persoane Adulte cu
luni)
Handicap, comuna
Ariceştii Rahtivani (sat
Nedelea)
În etapa de
implementare
Reabilitarea/modernizare 11.04.2011 (din 04.05.2012).
a si echiparea specifică a
Centrului de Îngrijire si Consiliul 31.12.2015 8.898.061,80 lei
3.
Asistenţă pentru Local Băicoi (termen iniţial
Persoane Adulte cu prelungit cu 25
Handicap Lilieşti-Băicoi luni)
Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul

de intervenţie 3.2. – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale)
Data
Nr depunerii Valoarea
. Denumire proiect Solicitant proiectului/ totală a Stadiul actual
crt Data proiectului
finalizării
07.04.2010
Direcţia
Lucrări de Generală de
23.02.2015
modernizare clădiri, Asistenţă
(termenul
reţele utilităţi, Socială şi 3.956.378,44 Proiect finalizat
1. iniţial
facilităţi de acces şi Protecţia lei
prelungit cu
dotări la C.P. Copilului
15 luni)
Filipeştii de Târg Prahova
Reabilitare,
Centrul de
modernizare,
Integrare prin
dezvoltare şi dotare
Terapie
cu echipamente
Ocupaţională 30.11.2010 În etapa de implementare
specifice nevoilor 3.989.150,72
2. pentru (din 16.09.2014).
beneficiarilor de lei
Persoane 15.12.2015
servicii din
Adulte cu
C.I.T.O.P.A.H.
Handicap
Tătărăi, judeţul
Tătărăi
Prahova
II – ALTE LINII DE FINANTARE
76
1 – Fondul român de dezvoltare socială – GRANTURILE SEE 2009-2014
Programul RO10 ,,Copii și tineri în situații de risc și Inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților
naționale și promovarea incluziunii sociale”, apelul pentru propuneri de proiecte ,,Sinergii pentru viitor – copii în
situații de risc”
PROIECT APROBAT CONDIŢIONAT
Direcţia Generală (din data de 05.12.2014)

Educând de Asistenţă
prezentul, Socială şi 2.003.940,40
1. 17.03.2014
construim Protecţia lei
Proiect în implementare din data de
viitorul! Copilului
09.02.2015
Prahova
2 - Programul de finanţare RO20 “Violenţa domestică şi violenţa bazată pe diferenţa de sex”
În etapa de evaluare tehnică şi financiară

Direcția Generală
de Asistență
Formare,
Socială și 245.742,24 - în cursul lunii ianuarie 2015 proiectul a
1. informare, 16.04.2014
Protecția euro trecut de faza evaluării tehnice şi financiare
acţiune!
Copilului şi se află pe lista de rezervă în vederea
Prahova aprobării.
III.5 EDUCAȚIE, CERCETARE ŞI DEZVOLTARE
Dinamica principalilor indicatori ce caracterizează activitatea din domeniul educației

școlare este reflectată într-un număr de indicatori specifici după cum urmează:
Numărul unităţilor şcolare, la începutul anului şcolar25

- număr
2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
UNITĂŢI
ŞCOLARE - TOTAL 344 297 296 291 278 239 244 217 211
din care:
- grădiniţe 62 55 54 46 40 41 41 31 26
- şcoli primare şi 223 180 178 178 172 133 134 133 132
gimnaziale
- licee 47 47 47 47 47 47 47 47 47
- şcoli profesionale
(de arteşi meserii) 2 4 3 2 2 2 2 0 0
- şcoli postliceale şi 1 1 1 1 1 0 0 0 0
de maiştri
- şcoli pentru copii 6 6 6 6 6 6 6 6 6
cu deficienţe
Numărul populaţiei şcolare, la începutul anului şcolar
- persoane-
25
Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova
77
2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
POPULAŢIA
ŞCOLARĂ
TOTAL 126.377 124.968 122.356 122.149 121.155 119.416 117.830 116.310 112.615
din care:
- învăţământ 17.906
20.919 21.342 21.621 22.766 23.354 23.527 19.781 18.660
preşcolar
- învăţământ
65.041 63.359 61.996 60.799 59.836 58.048 63.090 63.544 63.787
primar şi gimnazial
- învăţământ
28.704 28.855 27.392 29.728 31.358 33.257 31.478 30.610 25.797
liceal
- învăţământ
profesional (de arte 9.793 9.051 8.441 5.635 3.068 755 530 834 1668
şi meserii)
-
învăţământpostlicea 1.503 1.878 2.424 2.676 3.017 3.299 2.194 1.875 2631
lşi de maiştri
-
învăţământpentruco 417 483 482 545 522 530 757 787 826
piicudeficienţe
Numărul populaţiei şcolare şi al cadrelor didactice pe medii, la începutul anului şcolar
- persoane -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
POPULAŢIA
134.575 130.618 130.718 129.401 127.068 126.581 113.601 112.615
ŞCOLARĂ-TOTAL
- municipii şi oraşe 85.909 82.923 83.182 82.192 81.012 80.581 68.309 68.195
- comune 48.666 47.695 47.536 47.209 46.056 46.000 45.292 44.420
COPII ÎN
17.906
GRĂDINIŢE- 21.342 21.621 22.766 23.354 23.527 19.476 18.660
TOTAL
- municipii şi oraşe 9.822 10.168 10.881 11.246 11.438 9.646 9.188 8719
- comune 11.520 11.453 11.885 12.108 12.089 9.830 9.472 9187
ELEVI - TOTAL 103.626 100.735 99.383 97.801 95.889 99.980 94.154 94.709
- municipii şi oraşe 66.480 64.493 63.732 62.700 61.922 63.810 58.517 59.476
-
comune 37.146 36.242 35.651 35101 33.967 36.170 35.637 35.233
CADRE 7210
8.334 8.295 8.130 7.907 7.509 7.581 6.945
DIDACTICE-TOTAL
- municipii şi oraşe 5.090 5.005 4.893 4.780 4.630 4.612 4.014 4320
- comune 3.244 3.290 3.237 3.127 2.879 2.969 2.931 2890
Numărul cadrelor didactice, la începutul anului şcolar

- persoane -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
78
PERS. DIDACTIC-
7.970 7.937 7.764 7.556 7.184 7.492 7.216 6.682
TOTAL
- învăţământ 971
1.025 1.042 1.060 1.055 1.054 1.025 986
preşcolar
- învăţământ primar 3579
4.220 4.222 4.144 3.980 3.650 3.969 3.962
şi gimnazial
- învăţământ liceal 2.409 2367 2.290 2.259 2.194 2.076 1.929 1745
131
- învăţământ
profesional (de arte şi 82 65 15 3 2 43 68
meserii)
- învăţământ 34 48 57 56 90 110 ~
postliceal şi de maiştri
- învăţământ pentru
256
copii cu 200 193 198 203 194 269 271
deficienţe
Baza materială a învăţământului, la începutul anului şcolar

- număr -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Săli de clasă şi 3.493 3.486 3.586 3.247 3.169 3382 3204 3204
cabinete şcolare
Laboratoare şcolare 615 628 670 673 636 673 636 636
Ateliere şcolare 251 256 251 228 216 209 216 216
Săli de gimnastică 149 160 156 156 175 161 175 175
Structura Universităţii Petrol – Gaze din Ploieşti

Număr cadre
Facultăţi Numărstudenţi
didactice
Facultatea de IngineriaPetroluluişiGazelor 33 1.223
Facultatea de InginerieMecanicăşiElectrică 71 1.640
Facultatea de 41 885
TehnologiaPetroluluişiPetrochimie
Facultatea de LitereşiŞtiinţe 96 1.655
Facultatea de ŞtiinţeEconomice 73 2.617
Total 314 8.020
Numărfacultăți 5
Numărdepartamente 13
Numărprograme de licenţă 34
Numărprograme de masterat 28
Număr cadre didactice 314
- Profesoriuniversitari 38
- Conferenţiariuniversitari 66
- Şefilucrări/lectori 148
- Asistenţiuniversitari 46
- Preparatori 16
Numărstudenţi 8.020
Numărdoctoranzi 124
Numărdomenii de doctorat 6
Principalele investiţii derulate de către Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice în

perioada 2013-2014, prin:
79
 Programul privind Reforma Educaţiei Timpurii - P.R.E.T. în cadrul
Unităţii de Management a Proiectelor pentru Modernizarea Reţelei Şcolare şi
Universitare - U.M.P.M.R.S.U.
Nr.
Denumirea unităţii de învăţământ preşcolar Tipul lucrării
crt.
1. Grădiniţa cu program normal nr.1 Câmpina Construcţie nouă
2. Grădiniţa cu program normal Matiţa Păcureţi Reabilitare
3. Grădiniţa cu program prelungit nr. 33 Ploieşti Extindere
4. Grădiniţa cu program normal nr. 8 Câmpina Reabilitare şi extindere
5. Grădiniţa cu program prelungit nr. 38 Ploieşti Demolare + Construcţie nouă
6. Grădiniţa cu program prelungit nr. 20 Ploieşti Construcţie nouă
7. Grădiniţa cu program prelungit nr. 10 Ploieşti Constructie noua
8. Grădiniţa cu program normal Teişani Construcţie nouă
9. Grădiniţa cu program normal nr. 1 Baicoi Construcţie nouă
10. Grădiniţa cu program normal Aleea Strunga Ploieşti Construcţie nouă
Proiecte cu finanţare externă/nerambursabila derulate cu scopul creşterii

competenţelor profesionale ale elevilor şi cadrelor didactice:
Scopul -
Scopul -
creşterea
creşterea
Nr. competenţelor Termen de
Denumirea proiectului competenţelor
crt profesionale finalizare
profesionale
ale cadrelor
ale elevilor
didactice
Learner, Teachers and
1. x 2015
Employers (LeTeEm)
2. Action Antibllying x 2016
Incluziune si coeziune sociala

3. prin metode alternative de x 2015
educatie
Competente stiintifice si abilitati
4. x 2015
practice pentru o cariera d succes
„E_autocalitate pentru unitati
5. scolare din regiunile Sud- x 2015
Muntenia si Sud-Est”
În cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești activitatea de cercetare s-a concretizat în

participarea la competiții naționale și internaționale materializate prin proiecte, dintre care cele
mai reprezentative sunt:
- „Metode și tehnici precise de determinare a stării de saturație din zăcămintele de țiței
natural”
- „Modelare și conducere automată, utilizând instrumente ale inteligenței artificiale pentru
aplicații în chimie și inginerie de proces”
- „Sistem bioanalitic pentru detecția rezidurilor de pesticide din matrici complexe de
alimente”
- „Designing, manufacturing and installing premium composite flexible pipe for use in
subsea oil and gas production environments”
Proiecte realizate în perioada 2007 – 2014: 598

Proiecte POSDRU: 18
Proiecte POSCCE: 1
80
Proiecte în derulareîn anul 2013: 8
Proiecte depuse în cadrul programului Parteneriate 2013: 39 din care: 17 în calitate
de coordonatori şi 22 în calitate de parteneri.
Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești derulează numeroase colaborări cu agenţii

economici: OMV Petrom, Lukoil, Timken, Schlumberger, Weatherford, Romgaz, Saipem Grup
ENI, precum şi cu universităţi prestigioase din lume: Institutul Francez de Petrol (Franţa),
Universitatea Tehnică din Clausthal (Germania), Universitatea Stavanger (Norvegia),
Universitatea din Calgary (Canada), Universitatea de Petrol din Beijing (China), Universitatea
din Bristol (Marea Britanie), Max-Planck Institut Magdeburg (Germania), Universitatea din
Stuttgart (Germania), Universitatea din Trondheim – NTNU (Norvegia), Universitatea Yale
(SUA), Universitatea Paris 7 „Denis-Diderot” (Franţa).
- Situaţia principalilor indicatori specifici, în evoluţie statistică, pe o perioadă
concludentă, comparaţii, tendinţe – Indicatorii specifici după care se derulează
activitatea de cercetare din cadrul Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti sunt:
indicatorii de impact pentru sistemul CDI (Cercetare, Dezvoltare, Inovare) şi
indicatorii de evaluare a sistemului CDI şi valorile ţintă ale acestora. Astfel, pentru
indicatorii de impact universitatea se raportează la clasamentul Shanghai (top 500),
urmărind activitatea şi reuşitele universităţilor de top, în vederea ridicării activităţii
proprii prin alinierea la standardele si metodele de excelenţă. Pentru indicatorii de
evaluare şi valorile ţintă ale acestora, se face raportarea la lucrările ştiinţifice
publicate anual în reviste indexate în sistemul ISI-WoS, citările acestor lucrări,
brevetele, participările în proiectele naţionale şi internaţionale, dorindu-se de la an la
an creşterea acestor realizări şi îmbunătăţirea valorii produsului acestora.
- În perioada 2007-2013, în Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, s-au derulat
proiecte atât cu agenţii economici, proiecte din PN II, câştigate prin competiţii
nationale, cât şi proiecte incheiate ca urmare a participării la competiţii internaţionale.
Cele mai reprezentative ar fi:
 “ Metode şi tehnici precise de determinare a stării de saturaţie din zăcămintele de
ţiţei natural”, contract incheiat cu terţii, în valoare de 210000 lei ;
 “ Modelare şi conducere automată, utilizând instrumente ale inteligenţei artificiale
pentru aplicaţii în chimie şi inginerie de proces”,, în valoare de 350000 lei ;
 “Sistem bioanalitic pentru detecţia rezidurilor de pesticide din matrici complexe
de alimente”, prin programul PN II – in valoare de 550000 lei ;
 “Designing, manufacturing and installing premium composite flexible pipe for
use in subsea oil and gas production environments”, în valoare de 30000 $.
- Conexiuni în plan regional, naţional şi internaţional – Universitatea Petrol – Gaze
din Ploieşti are bune relaţii de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice atât cu unităţi
economice din regiune şi din ţară, cât şi cu universităţi de prestigiu din lume. Astfel,
universitatea noastră a derulat şi derulează numeroase colaborări cu agenţi economici
recunoscuţi - OMV Petrom, Lukoil, Timken, Schlumberger, Weatherford, Romgaz,
Saipem Grup ENI, dar şi cu universităţi prestigioase din lume - Institutul Francez de
Petrol (Franţa), Universitatea Tehnica din Clausthal (Germania), Universitatea Stavanger
(Norvegia), Universitatea din Calgary (Canada), Universitatea de Petrol din Beijing
(China), Universitatea din Bristol (Marea Britanie), Max-Planck Institut Magdeburg
(Germania), Universitatea din Stuttgart (Germania), Universitatea din Trondheim -
NTNU (Norvegia), Universitatea Yale (SUA), Universitatea Paris 7 „Denis-Diderot”
(Franţa).
De asemenea, sunt încheiate acorduri de colaborare pe programe Erasmus+ cu
următoarele universităţi: Universitate Rouen (Franţa), Universitatea Paris-Est Créteil- Val de
Marne (Franţa), Universitatea Jaume (Spania), Universitatea Catilla-La Mancha (Spania),
Universitatea Granada ( Spania), Univeristatea Vigo, (Spania), Universitatea UNED (Spania),
Universitatea Pamukkale (Turcia), Universitatea Bingol (Turcia), Universitatea Mus Al Parslan
(Turcia), Universitatea Çanakkale Onsekiz Mart (Turcia), Universitatea Nidge (Turcia),
Universitatea Izmir Kâtip Çelebi (Turcia), Universitatea din Stara Zagora (Bulgaria),
81
Universitatea Studi di Milano (Italia), Universitatea Vilnius (Lituania), Universitatea Malta
(Malta), Universitatea din Ljubliana (Slovenia), Institutul Saint – Petersburg State Mining
(Rusia), Institutul Politehnica din Turkmenistan.
O entitate simbol pentru specificul viti-vinicol al judetului este Institutul de Cercetare

–Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie (ICDVV) din Valea Calugareasca, infiintat in
anul 1970 si care coordoneaza la nivel national activitatea de cercetare si extensie in domeniul
viticulturii si vinificatiei prin intermediul a 7 statiuni de cercetare aflate in corelare, amplasate in
principalele podgorii ale tarii.
La nivel zonal deserveste activitatea vini-viticola din cadrul podgoriei Dealu Mare, cu o
suprafata de circa 15000 hectare in judetele Prahova si Buzau.
Activitatea de cercetare desfasurata in laboratoarele: genetica, ameliorarea si inmultirea
materialului saditor viticol (tehnologia culturii vitei de vie, enologice) abordeaza intreaga
problematica specifica acestui domeniu pe baze stiintifice, cu aplicabilitate extinsa, dovedindu-si
competitivitatea prin rezultate pe plan intern si international.
Obiectivele activitatii de cercetare au vizat in permanenta rezolvarea problemelor
stringente ale sectorului viti-vinicol si cresterea capacitatii sistemului de cercetare-dezvoltare de
a difuza si transfera rezultate si cunostinte catre agentii economici beneficiari, in scopul realizarii
obiectivelor strategice ale MADR privind dezvoltarea sectorului viti-vinicol national.
Valorificarea rezultatelor cercetarii stiintifice cuprinde doua aspecte complementare:
publicarea si popularizarea acestora; implementarea noilor creatii biologice, a noilor tehnologii,
produse si echipamente la unitatile cu profil viti-vinicol din zona de influenta a Institutului sau in
unele cazuri la nivel national.
In vederea implementarii rapide in productie, rezultatele cercetarii stiintifice au fost
diseminate si puse la dispozitia specialistilor din productie prin intermediul articolelor publicate
in reviste de specialitate, emisiuni la posturile locale si nationale de radio si televiziune.
Numarul semnificativ de lucrari si studii stiintifice se concretizeaza in proiecte practice
vizand: protectia plantelor, reconversia unor suprafete , infiintari de plantatii viticole, modele
fizice si tehnologii perfectionate, harti de delimitare a arealelor viticole vulnerabile la schimbari
climatice, indicatori de evaluare a calitatii strugurilor si a vinurilor, etc...
Institutul National de Cercetare – Dezvoltare Aerospatiala „Elie Carafoli” –

I.N.C.A.S. Bucuresti are in prezent doua investitii in derulare in cadrul judetului Prahova:
„Finalizare reabilitare Platforma Experimentala Maneciu” si „Dezvoltare Baza Experimentala
pentru Analiza si Cercetarea Mediului Atmosferic” localizata in Targsorul Vechi sat Strejnicu, in
imediata apropiere a Aerodromului Strejnic.
I.N.C.A.S. Bucuresti a avut o participare activa in dezvoltarea Platformei Experimentale
Maneciu, cu directie principala de dezvoltare energia verde, regenerabila, prin realizarea cladirii
„Centrul de Excelenta pentru Eco- Tehnologii” dar si lucrarile demarate pentru reabilitarea
turbinelor eoliene existente.
I.N.C.A.S. Bucuresti a accesat fonduri europene pentru realizarea proiectului „Dezvoltare Baza
Experimentala pentru Analiza si Cercetarea Mediului Atmosferic” –POS CCE, care se afla in
derulare si propune dezvoltarea unei capacitati de experimentare unicat in Romania –baza
experimentala destinata analizei si cercetarilor atmosferice de mediu, situatiilor de urgenta si
interventiei active in atmosfera (grindina, ceata) prin:
- constructia unei cladiri destinata activitatilor de cercetare la sol si un hangar pentru
acomodarea celor 2 laboratoare aeropurtate. Hangarul va gazdui o plat forma aeriana, un avion
bimotor de dimensiuni medii, pe care se vor amplasa echipamentele de cercetari atmosferice de
mediu, aparatura de achizitie a datelor de la senzorii externi si softul de prelucrare primara,
precum si aparatura de teletransmisie la sol;
- achizitionarea de active corporale de natura echipamentelor de cercetare si
accesorii ale acestora, echipamente IT, licente si software, alte dotari care constituie logistica
necesara desfasurarii activitatii de cercetare.
Baza experimentala pentru analiza si cercetarea mediului atmosferic –B.E.C.A., va include un
numar de 9 laboratoare, dintre care 7 la sol si doua laboratoare aeropurtate: Laboratorul
82
Aeropurtat ATMOSLAB (dezvoltat deja de INCAS) si Laboratorul Aeropurtat BN2 9ce urmeaza
a fi dezvoltat).
Structura judeţeană pentru sport şi tineret Prahova a derulat în beneficiul direct sau
indirect a peste 211.000 tineri, în perioada 2007-2014 cca. 180 proiecte proprii şi proiecte
finanţate prin concurs local de proiecte.
Acestea au vizat o paletă foarte largă de domenii specifice vieţii şi preocupărilor tinerilor,
stimulând spiritul de competiţie, socializare, voluntariat, nediscriminare.
De ramarcat, totuşi că prin această structură (Direcţia Judeţeană pentru Sport şi
Tineret Prahova) nu au fost accesate fonduri europene, proiectele fiind finanţate din fonduri
interne.
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Prahova Prahova administrează 3 centre de
agrement cu regim permanent de funcţionare, astfel:
1. Centrul de Agrement Sinaia – Vila “Casa Elevilor” (capacitate 27 locuri/serie);
2. Centrul de Agrement Buşteni – Vila “Şoimul” (capacitate 74 locuri/serie) şi Vila “Crişul”
(capacitate 40 locuri/serie);
3. Centrul de Agrement Cheia – Vila “Brădet” (capacitate 17 locuri/serie).
Indicatorii circulaţiei turistice specifici domeniului de activitate sunt reprezentaţi de

numărul primirilor/trimiterilor în centrele de agrement, precum şi de numărul înnoptărilor
aferente.
O analiză comparativă a acestor indicatori pentru perioada 2009 – 2012 conduce la
următoarele rezultate:
Număr Primiri/Înnoptări în centrele de agrement proprii:
Denumirea
TOTAL
centrului de SINAIA BUŞTENI CHEIA
ANUAL
agrement/Anul
Primiri: Primiri: Nu a Primiri:
478 tineri 2.658 tineri funcţionat 3.136 tineri
2009
Înnoptări: Înnoptări: Înnoptări:
1.258 nopţi 8.512 nopţi 9.770 nopţi
Primiri: Primiri: Primiri: Primiri:
410 tineri 2.812 tineri 23 tineri 3.245 tineri
2010
Înnoptări: Înnoptări: Înnoptări: Înnoptări:
1.259 nopţi 7.988 nopţi 23 nopţi 9.270 nopţi
2011
979 nopţi 6.647 nopţi 35 nopţi 7.661 nopţi
2012
1.022 nopţi 7.368 nopţi 153 nopţi 8.543 nopţi
TOTAL Primiri: Primiri: Primiri: Primiri:
GENERAL 1.475 tineri 10.880 tineri 96 tineri 12451 tineri
CENTRE DE Înnoptări: Înnoptări: Înnoptări: Înnoptări:
AGREMENT 4.518 nopţi 30.515 nopţi 211 nopţi 35244 nopţi
Principalele acţiuni realizate în perioada 2007 – 2013:

 Organizarea Taberei Naţionale de Orientare Turistică la Centrul de Agrement Buşteni
 Tabăra Tematică de Aventură şi Agrement Montan
83
 Tabere gratuite destinate copiilor şi tinerilor cu rezultate bune şi foarte bune la învăţătură,
dar proveniţi din medii defavorizate social
 Tabere gratuite destinate copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi, împreună cu însoţitorii
personali sau profesionişti ai acestora (după caz)
Complementar activităţilor exercitate de către autorităţile publice locale, instituţiile
publice şi mediul de afaceri, funcţionează ONG-uri specializate pe domenii de interes social,
cultural, educaţional, mediu, sănătate, etc., aducându-şi aportul în soluţionarea multor probleme
de ordin individual sau public.
Informaţii suplimentare referitoare la ONG–uri active la nivel judeţean pot fi obţinute
prin accesarea site-ului www.cjph.ro.
III.6 CULTURĂ ȘI ARTĂ
Activitatea de cultură şi artă se realizează în cadrul unei reţele de instituţii specializate

care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova sau a consiliilor locale, precum şi
în unităţi de nivel naţional. Coordonarea metodologică revine Ministerului Culturii prin Direcţia
Judeţeană pentru Cultură Prahova.
 Instituţii culturale de importanţă naţională: Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti,

Muzeul Naţional Peleş din Sinaia şi Muzeul Cinegetic Posada.
 Instituţii culturale aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Prahova:
 Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova prin secțile muzeale/rezervațiile

arheologice:
 Secții muzeale:
1. Muzeul de Istorie și Arheologie -Ploiesti
2. Muzeul „Casa de târgoveţ din secolul al XVIII-lea – al XIX-lea” -Ploiesti
3. Muzeul „I. L. Caragiale” -Ploieşti
4. Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” -Ploieşti
5. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” -Ploieşti
6. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” -Ploieşti
7. Muzeul „Casa Domnească”- comuna Brebu
8. Muzeul „Conacul Bellu”- Urlaţi
9. Muzeul „Foisorul Bellu”- Urlaţi
10. Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” -Buşteni
11. Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”- Vălenii de Munte
12. Muzeul de Enografie al Văii Teleajenului -Valenii de Munte
13. Muzeul de Artă Religioasă -Valenii de Munte
14. Muzeul Memorial „Constantin şi Ion Stere” -Bucov
15. Muzeul „Crama 1777” –comuna Valea Calugareasca
16. Muzeul Satesc Sangeru –comuna Sangeru
 Rezervații arheologice:
1. Rezervaţia arheologică Budureasca
2. Rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi,
3. Castrul roman „Drajna de Sus” –comuna Drajna
 Participarea la derularea proiectelor culturale inițiate de către autoritățile locale și

județene:
1. Drumul Voievozilor
2. Drumul Vinului
3. Drumul Fructelor
84
4. Drumul Sării
5. EuroPrahova
6. Programul „Romania 100” – Marea Unire
7. Ziua Culturii Nationale
8. Unirea Principatelor Romane
9. Ziua Drapelului National
10.Tripla semnificatie a zilei de 9 mai
11.Ziua Imnului National
12.Ziua Eroilor
13.Ziua Limbii Romane
14.Ziua Nationala a Romaniei
15.Festivalul International de poezie „Nichita Stanescu”
16.Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga”
 Programe de valorificare stiintifica la nivel national/international - sesiuni de

comunicări științifice, concursuri, simpozioane:
1. Concursul interjudetean de interpretare a personajelor caragialiene –
Muzeul „Ion Luca Caragiale” –Ploiesti;
2. Sesiunea de comunicari stiintifice „Ev mediu romanesc” –Muzeul „Casa
Domneasca” –comuna Brebu;
3. Sesiunea de comunicari stiintifice „Rolul caselor si muzeelor memoriale in
muzeografia romaneasca” Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” – Valenii de
Munte;
4. Sesiunea de comunicari stiintifice „Spiritualitate, traditii si obiceiuri
romanesti” – Muzeul „Crama 1777” –comuna Valea Calugareasca;
5. Sesiunea de comunicari stiintifice „Arheologia mileniului I p. Chr” –
Muzeul de Istorie si Arheologie – Birou Arheologie;
6. Concurs de epigrame si caricaturi „Ridendo dicere verum” –Muzeul
Memorial „Cezar Petrescu” –Busteni;
7. Simpozionul „timpul si omul” –Muzeul ceasului „Nicolae Simache” –
Ploiesti;
8. Concursul de interpretare si creatie muzicala „Paul Constantinescu” –
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” –Ploiesti;
9. Programul „Romania 100” – simpozioane, expozitii: Basarabia pamant
romanesc, Zilele Constantin Stere, Banatul in primul razboi mondial, Marea
Unire -1918.
 Programe de valorificare cultural-educativa:

1. Zilele portilor deschise pe santierele arheologice sistematice: Budureasca,
Targsorul Vechi, Malaiesti, Drajna;
2. Programe estivale de vacanta pentru prescolari si elevi;
3. Parteneriate educationale pentru anii scolari in curs, cu unitatile de invatamant
din Ploiesti si din judet; scoala altfel „Sa stii mai multe, sa fii mai bun”;
4. Circuite muzeale pentru elevi si adulti;
5. Programul „Agora –trecutul conjugat la viitor” –mese rotunde, workshopuri;
6. Programul etnografic „Interferente culturale la Dunarea de jos”;
7. Programele „Educatie, prin cultura”; „Memoria istoriei”; „Univers literar”;
„Univers muzical”; „Universul cunoasterii”; „Universul arheologiei”.
 Programe de valorificare expozitionala temporara –„Restituiri expozitionale”

 Programe nationale si internationale de valorificare muzeala;
 Programe de valorificare editoriala a cercetarii stiintifice;
 Programul de cercetare arheologica si istorica fundamentala:
- rapoarte de cercetare arheologica sistematica/preventiva
85
- lucrari /comunicari stiintifice de istorie, etnografie, stiinta si tehnica sutinute de
specialisti la sesiuni/simpozioane in tara si strainatate.
 Programele „Dezvoltarea si Administrarea colectiilor”;
 Programul „Trecut pentru viitor” –restaurare, depozitare.
 Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova reuneşte următoarele structuri:

 12 Secţii muzeale:
- Muzeul Omului – Cetate a Ştiinţei – Ploieşti
- Acvariul – Ploieşti
- Muzeul Flori de mină – Cheia
- Muzeul de Antropologie „Francisc Rainer” – Cheia
- Muzeul „Rezervaţiei Naturale Bucegi” – Sinaia
- Muzeul Sării – Slănic
- Muzeul „Natura Văii Teleajenului” – Vălenii de Munte
- Muzeul Ţinutului – Plopeni
- Grădina Botanică – Bucov
- Centrul Cercetare, Antropologie, Comunicare
- Secţia Evidenţă Restaurare – Conservare-Depozitare-Biopreparare
- Secţia „Proiecte Europene”
 Laborator Patrimoniu Naţional Cultural: fizica, biologie, chimie,mineralogie
 15 Depozite patrimoniale - în care sunt depozitate 138.511 piese muzeale.
În perioada 2007-2014, Muzeul a organizat anual expozitii tematice, conferinte,

cercuri stiintifice, festivaluri si tabere.
În ceea ce priveşte activitatea culturală a Muzeului din perioada 2007-2013, situaţia
se prezintă astfel:
Anul 2007 32 de expoziţii

3 festivaluri naţionale şi internaţionale
2 tabere de desen şi pictură
6 cercuri ştiinţifice
Anul 2010 14 expoziţii
5 conferinţe
Activitati relevante:
 Simpozioane:
 Simpozionul national Creatie –Evolutie – anual;
 Simpozionul interdisciplinar, national, cu participare internationala Natura
si omul –anual;
 Simpozionul national Totul despre sare –trecut, prezent si viitor –anual;
 Proiecte:
86
 Proiectul european „Fundamentarea Managementului Conservativ si
Participativ al siturilor Natura 2000 Padurea Glodeasa si Lacul
Balbaitoarea din judetul Prahova”;
 Proiectul european „ Acordul pentru crearea unei retele internationale de
cercetare (GDRI). Globalizarea comportamentelor alimentare: efectele
sale, solutii (MOCA)”;
 Parteneriat cu Universitatea din Targoviste ;
 Proiectul european „Rituri de trecere in comunitatile de romi in judetul
Prahova”;
 Proiectul european „Studiu privind contributia ecosistemului padurea
Glodeasa la desemnarea zonei Valea Doftanei din judetul Prahova, ca
destinatie ecoturistica”;
 Parteneriat cu Colegiul I.L. Caragiale in cadrul Proiectului international
„Targ de educatie pentru sanatate”. Concursul „Protectia-mediului –
garantia unei vieti sanatoase;
 Parteneriat cu Sc. Gimnaziala „Ion Campineanu” Campina in proiectul
„Umbrela verde”;
 Parteneriat cu Alianta Franceza in proiectul „O carte intr-un parc” initiat
cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la crearea in Ploiesti a Aliantei
Franceze;
 Proiectul CRAFTS „Studiu de antropologie culturala din judetul Prahova.
Mestesuguri traditionale.”;
 Proiectul PICRO „Prezervarea identitatii culturale regionale in contextul
Globalizarii”
 Proiecte interactive pentru elevi/tineret: „Lectia in Muzeu”, „Vreau sa
stiu”, „Eco-calendarul”, „Identificarea speciilor de flora si fauna protejate
in cadrul habitatelor prahovene”, „Reactualizarea zonelor protejate din
Judet”, „Ochii verzi ai orasului”, „Scoala altfel”, „Vacanta la Muzeu”,
„Terra incognita”;
 Lunar sunt organizate conferinte pe diverse teme, sustinute de specialistii
muzeului sau de personalitati din alte domenii de activitate;
 Lunar sunt sustinute cercuri pe diverse teme, la care participa copii din
cadrul scolilor din judet;
 In cadrul Laboratorului se realizeaza o serie de investigatii chimice, fizice,
biologice si mineralogice, pentru monumentele care urmeaza a fi
restaurate.
 Activitatea Muzeului Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, prin

cele 2 secţii: Muzeul de Artă Ploieşti şi Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina, s-a
concretizat, în perioada 2007-2014, intr-un numar mare de expozitii tematice si evenimente
organizate de muzeu sau cu participarea muzeului.
Principalele evenimente organizate de muzeu sau cu participarea muzeului:
-Festivalul International de Poezie „Nichita Stanescu”
 Pastrarea memoriei poetului Nichita Stanescu prin promovarea operei sale
in randul tinerilor;
 Accentuarea importantei actului cultural de calitate in randul tuturor
consumatorilor de poezie, muzica si arta;
 Stabilirea de contacte intre poetii consacrati si cei in curs de afirmare;
 Cultivarea interesului si pasiunii pentru lectura in randul tinerei gereneratii;
 Cunosterea noilor creatori ai genului liric din Romania;
 Stimularea creativitatii tinerilor ca modalitate de a aborda arta;
-Bienala Internationala de Gravura Contemporana „Iosif Iser”;
 Cunoasterea tendintelor actuale ale gravurii universale;
 Prezentarea evolutiei contemporane a graficii din regiune si din lume prin
organizarea unei expozitii cu lucrarile inscrise in concurs;
87
 Prezentarea tendintelor graficii contemporane pentru publicul amator de
arta;
 Promovarea artelor plastice prin noi creatii de arta din regiune si prin
stimularea creatorilor;
 Imbogatirea patrimoniului si colectiei de arta contemporana a muzeului
dar si a patrimoniului national cu lucrarile premiate sau donate de catre autori.
 Bienala Internationala de Gravura Contemporana „Iosif Iser” este singura
manifestare de acest gen din Romania si una din putinele din lume, si constituie
una dintre cele mai interesante modalitati de cunoastere a tendintelor actuale ale
gravurii universale.
 Stabilirea de contacte culturale cu parteneri din UE si din lume
-Universitatea Populara „Nicolae Iorga”cursuri de vara;
 Aducerea in actualitate a personalitatii lui Nicolae Iorga prin promovarea
operei sale in randul tinerilor;
 Accentuarea importantei cunoasterii istoriei Romaniei si a personalitatilor care
au contribuit la formarea caracterului neamului romanesc si a culturii
nationale;
 Prezentarea problemelor societatii romanesti in contextul provocarilor
contemporane si gasirea unor abordari realiste in rezolvarea acestora;
 Furnizarea de raspunsuri veridice pe baze stiintifice la preocuparile si cautarile
societatii romanesti actuale, pastrand imaginea de Tribuna Nationala, idee
imprimata de istoricul Nicolae Iorga;
 Rolul identitatii ramanesti in cadrul identitatii europene;
 Identificarea parghiilor necesare pentru implicarea autoritatilor locale in
rezolvarea problemelor sociale si culturale ale comnitatilor.
-Tabara internationala de creatie „Ruxandra Ionescu”
 Urmareste promovarea creatiei artistice contemporane din tara si din
strainatate in randul publicului;
 Crearea unui mediu de colaborare si dialog pe teme artistice intre participanti;
 Descoperirea noilor valente ale artei plastice romanesti;
 Configurarea si consolidarea colectiei de pictura contemporana a muzeului.
-Vacanta la Muzeu – dedicat copiilor cu varste intre 5 si 14 ani;
 Familiarizarea copiilor cu elementele de baza ale limbajului plastic si a
tehnicii de desen;
 Insusirea unor informatii de baza despre viata si creatia celor mai importanti
artisti plastici din Romania;
 Descoperirea si stimularea talentului creativ in randul elevilor si
adolescentilor;
 Socializarea cu efecte in dezvoltarea armonioasa a personalitatii copiilor;
 Asigurarea unui flux permanent de vizitatori pe timpul vacantei de vara;
 Organizarea unei expozitii cu lucrari ale copiilor participanti.
 Biblioteca Județeană Nicolae Iorga Ploiești, instituţie culturală organizată în

subordinea Consiliului Judeţean Prahova, asigură egalitatea accesului la informaţii şi la
documentele necesare informării, educaţiei permanente, petrecerii timpului liber şi dezvoltării
personalităţii utilizatorilor şi coordonează metodologic cele 101 de biblioteci publice din judeţ,
din care 75 de bibiloteci publice active.
Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” are două filiale în Basarabia, „Biblioteca

Ploiești” în Orhei şi „Nichita Stănescu” în Cimișlia – Lăpușna.
Un numar de 11 programe, concretizate in proiecte specifice, care vizeaza:
1.Programul: Dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă
Proiect : Diversificarea şi completarea colecţiilor de bibliotecă: achiziţii şi donaţii
88
Proiect: Cooperare şi colaborare în dezvoltarea colecţiilor
2.Programul : Prelucrarea documentelor în sistem automatizat.
Proiect: Dezvoltarea sistemului integrat de bibliotecă.
3.Programul: Implementarea şi dezvoltarea de noi servicii şi facilităţi de informare pentru
utilizatori
Proiect : Instruire şi pregătire IT
Proiect: La cinema la biblioteca
4.Programul: Dezvoltare profesională continuă
Proiect: Dezvoltarea profesională continuă
5.Programul: Coordonarea metodologică a bibliotecilor din judeţ şi consolidarea imaginii
acestora prin dezvoltarea de programe culturale
Proiect : Consfătuiri profesionale
Proiect: Bibliotecarul anului
6.Programul: Editarea lucrărilor de specialitate sub egida bibliotecii
Proiect: Elaborarea de produse de informare şi documentare pe suport tradiţional şi
electronic
7.Programul: Programe culturale
Activităţile culturale specifice bibliotecii
 Evenimente cultural artistice specifice:
-Zilele Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”
-Ziua Culturii Naţionale şi ziua Mihai Eminescu
-Ziua Unirii - 24 ianuarie
-Ziua Ion Luca Caragiale
-Ziua Nichita Stănescu
-Ziua copilului – 1 iunie
-Ziua mondială a cărţii pentru copii – anual
-Ziua internaţională a cărţii şi a bibliotecarului
-Noaptea bibliotecilor
 Cursurile de vară ale Bibliotecii Judeţene “Nicolae Iorga”
 Atelierul micilor jurnalişti – 1 iulie - 31 august
 Atelier de desen pentru preşcolari şi şcolari – sâmbăta, pe întreg parcursul anului şcolar
 IT pentru prescolari si şcolari - 1 iulie - 31 august
 Limba engleză pentru preşcolari şi şcolari - 1 iulie - 31 august
 Limba franceză pentru preşcolari şi şcolari - 1 iulie - 31 august
 Limba germană pentru preşcolari şi şcolari - 1 iulie - 31 august
 Citit şi scris pentru preşcolari şi şcolari - 1 iulie - 31 august
 Poveste de Crăciun- în ajunul Crăciunului
 Să învăţăm Şah - o zi pe săptămână pe tot parcursul anului
 Psihologie pentru părinţi si copii – sâmbăta, pe tot parcursul anului şcolar
8.Programul: Dezvoltarea relaţiilor cu comunităţile românilor de peste graniţă

Proiect: Comunităţile de români
9.Programul: Tezaurizarea şi popularizarea valorilor proprii din patrimoniul bibliotecii –
promovarea identităţii locale
Continuarea proiectului : Digitizarea presei prahovene din fondul Bibliotecii Judeţene
„Nicolae Iorga” Ploieşti
10.Programul: Comunitatea: preferinţe şi oportunităţi
Proiect: Părerea ta contează
11.Programul: Promovarea imaginii bibliotecii
Proiect: Revista bibliotecarilor prahoveni (BJNI)-Bibliotecă, Joc, Noutate, Iniţiere
 Alte proiecte în derulare:

1. Programul national “Biblionet –lumea în biblioteca mea”
Biblionet este un program de cinci ani care le va facilita românilor accesul gratuit la
informație, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne in România. Biblioteca
89
Județeană "Nicolae Iorga" Ploiești, partener în programul Biblionet, va fi dotată cu calculatoare
pentru internet, și va facilita îmbunătățirea competențelor bibliotecarilor din județ, coordonate
metodologic, prin oferirea de cursuri de formare.
In cadrul Programului Biblionet pentru judetul Prahova fac parte 66 biblioteci.
Valoarea totala a programului pentru Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti: 40.000 euro,
constand in echipamente si soft pentru Centrul de formare si Centru de internet gratuit iar pentru
cele 66 biblioteci din judet: 276 computere, softuri, 80 bibliotecari instruiti, valoarea
programului fiind de circa 346.000 euro.
2. Proiectul engAGE desfăşurat de Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti în parteneriat

cu Asociaţia „Eruditus” . Perioada de implementare august 2013– iulie 2015. Participa la proiect
parteneri din Germania, Irlanda, Norvegia, Polonia, Turcia.
GRU-13-C-LP-260-PH-RO-Parteneriat pentru învăţare Grundtvig finanţat cu sprijinul Uniunii
Europene în cadrul Programului pentru Invăţare pe tot parcursul vieţii
Obiective:
-promovarea valorii vieţii active în rândul adulţilor;
-analiza situaţiei actuale a seniorilor din punct de vedere al oportunităţilor oferite pentru o viaţă
activă în fiecare dintre ţările participante;
-realizarea unui schimb de bune practici în domeniul vieţii active;
-implicarea seniorilor în toate activităţile celor doi ani de proiect;
3. Parteneriate noi cu 14 institutii, unitati scolare si asociatii, avand ca scop promovarea

interesului pentru citit, activitati educationale, cultura, implicare in continuitate.
In urma protocoalelor incheiate de Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga” cu instituţii din
afara granitelor ţării activitatea instituţiei s-a concretizat şi aici printr-o serie de acţiuni
/demersuri: Astfel că Filiala Bibliotecii “Nicolae Iorga”, ce funcţionează în cadrul Bibliotecii
Publice “Mihai Eminescu” din localitatea Cimislia, Republica Moldova a fost utilată cu mobilier
nou şi cu peste 800 de volume de carte nouă, în luna decembrie 2014, urmând ca donaţia de carte
să continue.
 Centrul Judeţean de Cultură Prahova prin compartimentele: Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, Fanfara Prahova, Editura
Libertas, Teatrul Equinox, Ansamblul folcloric „Periniţa”, desfăşoară proiecte şi programe care
urmăresc atingerea următoarelor obiective:
- cercetarea stadiului actual al culturii populare specifice fiecărei zone etno-folclorice a
judeţului, tezaurizarea rezultatelor în banca de date şi valori, valorificarea şi promovarea
lor în circuitul cultural local, judeţean, naţional şi internaţional, prin cele mai adecvate
mijloace: tipărituri, filme, fotografii etc.;
- descoperirea şi promovarea creatorilor şi interpreţilor din domeniul artei populare,
instruirea şi perfecţionarea lor, protejarea împotriva denaturărilor şi falsificărilor, lansarea
lor în spaţiul cultural zonal, judeţean şi naţional;
- organizarea învăţământului complementar în domeniul educaţiei adultului, artelor şi
meseriilor;
- coordonarea metodologică a activităţii aşezămintelor de cultură din judeţ;
- perfecţionarea profesională a personalului din cadrul aşezămintelor de cultură;
- valorificarea scrisă şi scenică a folclorului literar, muzical, coregrafic, a obiceiurilor
tradiţionale, precum şi a culturii tradiţionale materiale, sub formă de expoziţii, muzee
etnografice, amenajări – în scop turistic – de clădiri aparţinând arhitecturii populare
specifice zonei etc.;
- dezvoltarea de structuri comerciale, prin care să se valorifice produsele meşteşugăreşti
din judeţ şi creaţia artistică tradiţională şi contemporană.
 Instituţii culturale de importanţă locală:

- Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti;
90
- Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti;
- Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti;
- Muzeul Memorial „B.P. Haşdeu” Câmpina;
- 5 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina;
- 12 case de cultură orăşeneşti: Băicoi, Boldeşti–Scăeni (2), Breaza, Buşteni, Comarnic,
Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte;
- 92 cămine culturale.
 Prin activitatea sa Casa de Cultură a Studenţilor Ploieşti oferă oportunităţi de

gândire, socializare, schimb de idei tinerilor şi în special studenţilor.
În cadrul Casei de Cultură a Studenţilor activează 7 formaţii artistice şi cercuri de

cercetare studenţeşti, din care fac parte peste 100 de studenţi, elevi şi tineri.
Acţiunile derulate de către Casa de Cultură a Studenţilor Ploieşti au

- caracter permanent: repetiţiile formaţiilor artistice de dans „Atlantis”,
„Academic Authentic”, „Street Devils”, „Steps”, „Fantasy Dance”, ansamblul
folcloric „Plaiuri Prahovene”, trupa de teatru „Moft”; ansamblul artistic
„Academic Star”, „Street Vision”, 7 solişti şi formaţii de modeling ca
„Estetique”
- caracter periodic: spectacole, concursuri, festivaluri programate.
 Activitatea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Prahova este structurată pe

coordonatele definitorii care guverneaza domeniul culturii: accesul liber şi egal la informaţie;
patrimoniul cultural naţional; creaţia culturală; racordarea la cerinţele societăţii româneşti şi
europene.
Actiuni specifice:
- Protejarea monumentelor istorice prin acţiuni de restaurare şi lucrări de
intervenţii asupra unor obiective înscrise în Lista Monumentelor Istorice, precum
şi în aprobarea de Studii Istorice de Fundamentare pentru reactualizarea unor
Planuri Urbanistice Generale ale unităţilor administrativ – teritoriale din judeţ.
Avizare documentaţii
propuse pentru lucrări de restaurare sau intervenţii pe monumente istorice
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
10 11 12 16 10
Avizare Studii Istorice de Fundamentare
pentru aprobare reactualizare PUG–uri localităţi
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
15 11 11 5 3
Patrimoniul mobil din judeţul Prahova cuprinde aproximativ 449.000 bunuri

culturale mobile cu valoare istorică, arheologică, istorico-documentară, artistică, etnografică,
ştiinţifică şi tehnică, din care:
- 443.000 se află în muzee şi biblioteci de importanţă naţională şi judeţeană;
- 4.500 în muzee mănăstireşti;
- 400 în muzee săteşti;
- 1.100 în posesia unor persoane fizice.
- Conservarea şi protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
Patrimoniul cultural naţional mobil

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
91
Inaugurarea Muzeului de Mănăstirea Zamfira : Derularea parteneriatelor cu
Artă Religioasă de la înfiinţarea unui laborator de organizaţii neguvernamentale
Mănăstirea Suzana conservare – restaurare şi a care desfăşoară activitate în
unor spaţii unde să fie domeniul patrimoniului
depozitate bunuri de cultural mobil (Asociaţia
patrimoniu ecleziastic din Conservatorilor şi
judeţul Prahova Restauratorilor din România)
Acţiuni de verificare a condiţiilor de conservare a patrimoniului mobil deţinut de către
instituţiile specializate din judeţ, precum şi a celor aflate în administrarea unităţilor de cult
Anul 2013 Anul 2014

- inventarierea bunurilor culturale - actiuni de verificare a starii de conservare
mobile aflate la Muzeul „B.P. Hasdeu” a bunurilor culturale mobile detinute de
Campina, bunuri care au apartinut lui B.P. institutiile specializate din judet, precum si a
Hasdeu si fiicei sale (300 bunuri muzeale), celor aflate in adminstrarea unitatilor de cult,
alaturi de documente spiritiste (30.000 la urmatoarele obictive: Biserica „Izvorul
file), fotografii -1400, documente Tamaduirii” din comuna Izvoarele, Biserica
medievale, moderne si contemporane – cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din
2000 file, 6500 volume din care 2000 in comuna Izvoarele, sat Homoraciu, Parohia
romana si 4000 in franceza, 2000 reviste „Adormirea Maicii Domnului” din Valenii de
datand din anii 1800-1850 pana in anul Munte. In urma actiunilor de verificare
2000); organizate in colaborare cu reprezentantii IJP
- au fost urmarite bunurile culturale Prahova, au fost impuse masuri de punere in
disparute transmise de Directia de siguranta a patrimoniului bisericesc detinut de
specialitate a Ministerului Culturii. Nu unitatile de cult, prin montarea de sisteme de
au fost gasite solicitari privind exportul alarmare antiefractie sau reinventarierea
bunurilor declarate disparute, conform bunurilor de cult detinute de parohiile
evidentei Ministerului Culturii. verificate;
- actiuni de control intreprinse impreuna cu
reprezentantii IJP Prahova, pe linia furturilor
si traficului de bunuri culturale mobile;
- controale efectuate la agentii economici
autorizati sa comercializeze bunuri
culturale mobile realizate impreuna cu
reprezentanti ai IJP Prahova. In urma
verificarilor intreprinse, au fost dispuse
masuri de intocmire a registrului de evidenta a
bunurilor conform legii nr. 182/2000 si HG nr.
1420/2003.
- au fost urmarite bunurile culturale
disparute, conform instiintarilor transmise de
Directia de specialitate a Ministerului Culturii.
Nu au fost inregistrate solicitari privind
exportul bunurilor declarate disparute,
conform evidentei Ministerului Culturii.
- Relaţia cu societatea civilă
Realizarea de parteneriate cu Asociaţia Aşezămintelor Culturale din România, cu

Asociaţia Conservatorilor şi Restauratorilor din România, precum şi cu alte organizaţii
neguvernamentale interesate în derularea unor programe comune care să răspundă
problemelor specifice ale operatorilor culturali
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
92
 Încheierea  Incheierea parteneriatului cu  Încheierea
parteneriatului între Asociaţia Aşezămintelor Culturale parteneriatului cu
D.J.C.P.N. Prahova şi din România Asociaţia Culturală
Asociaţia Aşezămintelor  Inaugurarea Centrului Regional „Musica Viva”
Culturale din România de Resurse Culturale - Sud  Lansarea în luna
Muntenia, la Casa de Cultură octombrie 2012 a
Plopeni, manifestare desfăşurată în proiectului „Patrimoniul
cadrul proiectului „Căminul cultural arhitectonic din oraşele
– Actor principal al promovării judeţului Prahova, un
patrimoniului cultural local în proiect WEB-GIS pentru
vederea dezvoltării comunitare” educarea tinerilor în
iniţiat de către Centrul de Asistenţă spiritul conştientizării
Rurală (CAR), în parteneriat cu valorilor arhitectural -
Ministerul Culturii şi Patrimoniului istorice, aria patrimoniu
Naţional, Institutul Intercultural cultural naţional”,
Timişoara şi Institutul Norvegian finanţat de către
pentru Cercetarea Patrimoniului Administraţia Fondului
Cultural, proiect finanţat de Cultural Naţional
Guvernele Islandei, principatului  Continuarea
Liechtenstein şi Norvegiei prin parteneriatului cu
mecanismul Financiar al Spaţiului Asociaţia Aşezămintelor
Economic European Culturale din România,
 Continuarea parteneriatului cu Asociaţia
Asociaţia Conservatorilor şi Conservatorilor şi
Restauratorilor din România Restauratorilor din
 Încheierea parteriatului cu România şi Asociaţia
Asociaţia «Cine Suntem» «Cine Suntem»
Anul 2013 Anul 2014

I. Parteneriatul incheiat cu Ordinul Arhitectilor din - 23-24 octombrie,
Romania–Filiala Prahova pentru realizarea, in perioada Sinaia. Salonul de postere
05-15 decembrie 2013, a expozitiei documentare dedicate organizat de Asociatia
„Patrimoniului arhitectural al judetului Prahova” cu ocazia Conservatorilor si
Zilei Nationale a Romaniei. Organizatori: Directia Restauratorilor din
Judeteana pentru Cultura Prahova, Institutul Cultural Romania, in cadrul Zilelor
Roman. Eveniment patronat de Ordinul Arhitectilor din ACRRO 2014. La
Romania –Filiala Prahova, regiunea Veneto, Provincia evenimentul organizat de
Venetia si primaria Venetiei. Directia Judeteana pentru
Expozitia face parte dintr-un proiect amplu care are drept Cultura Prahova impreuna
scop popularizarea si introducerea in circuitul turistic a cu organizatia
valorilor arhitecturii din zona Vaii Prahovei. neguvernamentala au fost
II. Parteneriate incheiate cu Asociatia Culturala invitati sa participe
„Musica Viva” Ploiesti pentru realizarea urmatoarelor specialisti in domeniul
proiecte: conservarii si restaurarii
- expozitia „Patrimoniul arhitectonic din orasele judetului din intreaga tara.
Prahova, un proiect WEB-GIS pentru educarea tinerilor in
spiritul constientizarii valorilor arhitectural –istorice”.
Organizatori: Directia Judeteana pentru Cultura Prahova,
Asociatia Culturala „Musica Viva” Ploiesti, Ordinul
Arhitectilor din Romania –Filiala Prahova, Directia
Judeteana pentru Cultura Calarasi (26 mai 2013 sediul
Directiei Judetene pentru Cultura Calarasi);
- expozitia „Monumente de arhitectura, for public si
memoriale. Judetul Prahova. Municipii si orase”.
(vernisata in cadrul Cursurilor de Vara ale Universitatii
93
Populare „Nicolae Iorga”, la 23 august 2013, Centrul
Cultural Valenii de Munte);
- realizarea muzeului virtual al orasului Ploiesti, prin
intermediul site-ului muzeulvirtualploiesti.ro;
- „Patrimoniul arhitectonic din judetul Prahova”, proiect
cultural finantat de Administratia fondului Cultural
National. Site-ul este rtealizat de Directia Judeteana pentru
cultura Prahova in colaborare cu Ordinul Arhitectilor din
Romania –Filiala Prahova, Asociatia Culturala Musica
Viva si Liceul de Arta „Carmen Sylva„ Ploiesti;
III. In urma parteriatelor incheiate cu Asociatia
Conservatorilor si Restauratorilor din Romania au fost
realizate urmatoarele proiecte:
- vernisajul expozitiei „Restaurarea patrimoniului cultural
mobil”, realizata de D.J.C. Prahova in parteneriat cu
Asociatia Conservatorilor si Restauratorilor din Romania
(august 2013, Centrul Cultural Valenii de Munte);
- participarea la intrunirile Adunarii Generale a Membrilor
ACR Ro si crearea premiselor pentru realizarea unor
proiecte in comun (infiintarea Laboratorului de restaurare
la Apostolache, analizarea unor aspecte legislative care
privesc activitatea de conservare –restaurare si propuneri
pentru imbunatatirea statutului specialisteilor in domeniu.
Principalele proiecte realizate/ în derulare în perioada 2007 – 2014 din fonduri

interne/externe:
1.Finanţarea din fonduri interne:
- Restaurarea monumentului de arhitectură „Biserica Galbenă” Urlaţi
- Restaurarea monumentului de arhitectură „Biserica Ungurenilor”, com. Fântânele
- finanţarea documentaţiei pentru restaurarea Bisericii de lemn „Sf. Dumitru”, monument
de arhitectură înscris în LMI / cod LMI PH-II-m-A-16543, situată în sat Nucet, comuna
Chiojdeanca
- realizarea muzeului virtual al oraşului Ploieşti, prin intermediul site-ului
muzeulvirtualploiesti.ro. Proiectul are la bază un parteneriat încheiat între Direcţia
Judeţeană pentru Cultură Prahova, Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Prahova şi
Asociaţia Culturală „Musica Viva”
- Proiecte editoriale sprijinite financiar din venituri proprii ale DJC Prahova:
- „Discursuri parlamentare. Nicolae Iorga” (volumele I, II, III, IV);
- „Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte”. Autor Petre Ţurlea
- „Nicolae Iorga şi Universitatea Populară de la Vălenii de Munte”
- Alte apariţii editoriale susţinute de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova:
- „Monumente de arhitectură, for public şi memoriale. Judeţul Prahova. Municipii
şi oraşe”. Autor: arhg. Eugen Paveleţ – DJC Prahova
- „Monumente de arhitectură, for public şi memoriale. Judeţul Prahova. Sate”.
Autor: arh. Eugen Paveleţ – D.J.C. Prahova
- „Mănăstirea Vărbila. Monografie”. Autor: Dorin Stănescu
2. Finanţarea prin A.F.C.N.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova nu are proiecte iniţiate în calitate de solicitant,
având în vedere că actualele criterii de eligibilitate nu includ serviciile deconcentrate ale
Ministerului Culturii printre solicitanţii pentru programele existente.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova a participat, în calitate de partener, la
realizarea urmatoarelor proiecte, finanţate prin Administraţia Fondului Cultural Naţional:
94
- “Patrimoniul Arhitectonic din Oraşele Judeţului Prahova. Un proiect WEB-GIS pentru
educarea tinerilor în spiritul conştientizării valorilor arhitectural-istorice”. Perioadă desfăşurare
proiect finanţat A.F.C.N.: 15.03.2012 - 15.11.2012. Proiectul urmăreşte să atingă două
obiective majore: educarea tinerilor în sensul conştientizării valorilor patrimoniului construit şi
crearea unui Server Cartografic (web - GIS server) - instrument modern, atractiv şi viabil de
înregistrare şi monitorizare a monumentelor istorice orăşeneşti din judeţul Prahova;
- „Sinaia 365”; „Fă o tură de cultură!”; „Învaţă, citeşte, priveşte de Carmen Sylva”
(proiecte coordonate de Centrul Cultural „Carmen Sylva” Sinaia şi înscrise la sesiunea de
finanţare „Proiecte culturale” organizate de AFCN în martie 2014)
- „Peisajul arheologic – perspective, istorie, evoluţii”, proiect coordonat de Muzeul
Naţional de Istorie a României şi înscris la sesiunea de finanţare „Proiecte culturale” organizate
de AFCN în martie 2014
- „Galeria Monumentelor de For Public. Un fragment de memorie culturală”, proiect coordonat
de Institutul Naţional al Patrimoniului şi înscris la sesiunea de finanţare „Proiecte culturale”
organizate de AFCN în martie 2014.
III.7 INFRASTRUCTURA DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Potenţialul material şi uman, stabilitatea economică a judeţului şi deschiderea

autorităţilor locale către sprijinirea mediului de afaceri s-a materializat în funcţionarea unui
număr de 8 parcuri industriale, cu infrastructura şi utilităţile necesare pentru atragerea
investiţiilor autohtone şi străine, crearea de locuri de muncă şi promovarea dezvoltării economice
durabile.
Consiliul Judeţean Prahova este acţionarul unic al S.C. Ploieşti Industrial Parc S.A., S.C.
Plopeni Industrial Parc S.A. şi S.C. Brazi Industrial Parc S.A.
- PARCURI INDUSTRIALE CU CAPITAL PUBLIC, administrate de:
 S.C. PLOIEȘTI INDUSTRIAL PARC S.A
S.C. Ploiești Industrial Parc S.A, unul dintre cele mai mari parcuri industriale din
România, a fost înființat la începutul anului 2002 şi a obţinut titlul de parc industrial în anul
2003, prin Ordinul nr. 538/25.09.2003 al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Prin Ordinul nr. 154/15.07.2009 al Ministerului Administraţiei şi Internelor a obținut al
doilea titlu de parc industrial pentru terenul în suprafață de 31,4 ha situat în localitatea Mizil,
prin Ordinul nr.177/13.08.2009 al Ministerului Administraţiei şi Internelor a obținut al treilea
titlu de parc industrial pentru terenul în suprafață de 35,06 ha situat în localitatea Urlați și prin
Ordinul nr. 141/29.06.2010 a obținut al patrulea titlu de parc industrial pentru terenul în
suprafață de 45 ha situat în localitatea Ciorani.
95
Ploiești Industrial Parc – locație Ploiești – suprafaţă totală de 162,66 ha, (grad de ocupare
100%), este situat la o distanță de:
• 0 km față de viitoarea autostrada București – Brașov,

• 6 km față de municipiul PLOIEŞTI,
• 45 km față de Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni,
• 58 km față de capitala țării București,
Acces direct la rețeaua națională de cale ferată prin intermediul societății Crâng
Terminal.
În incinta Parcului Industrial Ploiești, locatiile Ploiesti, Urlati si Mizil, îsi desfășoară
activitatea 64 de societăți comerciale cu un total de peste 8300 persoane angajate, precum şi 2
instituții importante: Biroul Vamal Prahova și reprezentanța, în judetul Prahova, a Registrului
Auto Român.
Dintre societățile care își desfăşoară activitatea în incinta Parcului Industrial, locaţia
Ploiești, menționăm câteva:
 S.C. Yazaki Romania SRL – productie, asamblare componente electrice pentru
motoare si vehicule;
 S.C. Johnson Controls Romania SRL – productie huse pentru scaune de
automobile;
 S.C. Kaufland SCS –depozit logistic;
 S.C. Calsonic Kansei Romania SRL – productie piese si accesorii pentru
automobile si motoare de autovehicule;
 S.C. Cameron International SRL – productie echipamente extractie petrol;
 S.C. Romcap Condensatori SRL – fabricarea subansamblelor electronice;
 S.C. Fortismob SRL – activitati economice, hale productie mobilier;
 S.C. Tiab SA- productie elemente tipizate pentru instalatii electrice si
automatizare;
 S.C. Wim Bosman SRL – depozite, centru logistic
 S.C. Crisco Serv SRL – productie mase plastice;
 S.C. Baumaister Utilaje SRL – inchirieri utilaje pentru constructii;
 S.C. Bericap Romania SRL –fabricare ambalaje plastic;
96
 S.C. Idezio SRL – productie mobilier;
 S.C. Scudo Serv SRL – fabrica elemente dulgherie si tamplarie metal;
 S.C. Motormania Impex SRL – service auto, piese schimb;
 S.C. Baumix SRL – productie adezivi pentru constructii.
Ploiești Industrial Parc S.A. este membru în Asociația Parcurilor Industriale,

Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România (A.P.I.T.S.I.A.R.), asociație
ce are drept scop promovarea și dezvoltarea acestor entitati ca instrumente ale progresului
economic și ca factor menit să stimuleze dezvoltarea mediului de afaceri în plan național,
european și mondial.
Ploiești Industrial Parc a obținut licența de furnizor de gaze naturale. Deasemenea, deține
licența pentru distribuția energiei electrice emisă de către Autoritatea Națională de Reglementare
în Domeniul Energiei (A.N.R.E.) și licența pentru serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare emisă de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de
Utilități Publice (A.N.R.S.C.).
De asemenea, Ploiești Industrial Parc S.A. dispune de o instalaţie compusă din 12 panouri
fotovoltaice, care va asigura independenţa energetică a adminstraţiei parcului.
Centrul de Afaceri Multifunctional „Lumina Verde” se construieste cu fonduri

europene si cofinantare a Consiliului Judetean Prahova in imediate apropiere a Parcului
Industrial Ploiesti, pe o suprafata de circa 9.700 de metri patrati. La finalizarea proiectului, in
cadrul Centrului de Afaceri Multifunctional „Lumina Verde” se va dezvolta un nucleu de
consultanata si pregatire in afaceri, care sa raspunda nevoii firmelor prahovene si din intreaga
tara pentru acordarea de servicii de specialitate. Valoarea totala a proiectului se ridica la peste 9
milioane euro iar durata lucrarilor de executie este de 18 luni.
Ploiești Industrial Parc – locație Urlaţi – suprafaţă totală de 35,06 ha, (grad de ocupare
100%), este situat la o distanţă de:
• 80 km faţă de capitala ţării București,
• 25 km faţă de municipiul Ploiești,
• 55 km faţă de municipiul Buzău,
• 70 km faţă de Aeroport Internațional Henri Coandă – Otopeni.
Acces prin DN1B Ploiești – Buzău și DJ102C.
Investitorii care îşi desfășoară activitatea în cadrul Parcului Industrial Ploieşti – locaţia
Urlaţi:
• S.C. Detergenti SA – fabricarea produselor cosmetice;
• S.C. Plastipak Romania SRL - fabricarea recipientilor pentru cosmetice.
Ploiești Industrial Parc – locație Mizil– suprafaţă totală de 31,41 ha greenfield, (suprafaţa
neocupată 30 ha), teren intravilan, este situat la o distanţă de:
• 1,2 km faţă de centrul orașului Mizil,
• 100 km faţă de capitala ţării Bucuresti,
• 35 km faţă de municipiul Buzău.
Acces prin DN1B Ploiești – Buzău și DJ102K.
Investitorii care îşi desfăsoară activitatea în cadrul Parcului Industrial Ploieşti – locație
Mizil
• S.C. Betcon Producţie SRL –statie betoane automatizate;
• S.C. Metchim Electric SRL – productie energie electrica.
97
Ploiești Industrial Parc – locatie Ciorani– suprafaţă totală de 45 ha, greenfield (suprafaţa
neocupată 45 ha), este situat la o distanţă de:
• 70 km faţă de capitala ţării București,
• 35 km faţă de municipiul Urziceni.
Acces prin DN1D Ploiești – Urziceni și DN2 București - Urziceni.
 S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A.
S.C. Plopeni Industrial Parc s-a constituit în februarie 2003, în urma adoptării Hotărârii
de Guvern nr. 1.473/2002 și a hotărârii Consiliul Județean Prahova nr. 1/31.01.2003.
Parcul Industrial Plopeni deține:
- 36,47 ha pe raza comunei Dumbrăvești, Incinta Șantier II,
- 40,24 ha pe raza comunei Bănești, din locația „Cazarmă 1375 – Ciuperceasca”.
Din totalul de 76,71 ha au fost vândute 36 ha. Suprafața ocupată 98% din suprafața
construită, cei 2% rămași liberi reprezentând beciuri și construcții de suprafețe mici.
Suprafață de teren ocupată este de 68%, restul de 32% rămasă neocupată reprezentând
drumuri și căi de acces, suprafețe împădurite.
Societăţile care desfăşoară activităţi în incinta parcului26:
Nr.
Denumire societate Obiect de activitate
crt.
1. S.C. Horycenter S.R.L. Comerţ cu amănuntul al mobilei
S.C. Office Mex Concept Fabricarea de elemente de
2.
S.R.L. dulgherie
Fabricarea articolelor din material
3. S.C. Panel Inter Doors S.R.L.
plastic
4. S.C. Prunus Confort S.R.L. Prelucrarea brută a lemnului

Turnarea fontei – prelucrări
5. S.C. Sekamet S.R.L.
mecanice
6. S.C. Synergy Plus S.R.L. Acoperiri metalice
Consultanţă pentru afaceri şi
7. S.C. Dentirad S.R.L.
management
Laminarea metalelor neferoase
8. S.C. Triangle S.R.L.
uşoare
Construcţii metalice şi părţi
9. S.C. Wam Romania S.R.L.
componente
10. S.C. Bomapress S.R.L. Turnare metale neferoase uşoare
11. S.C. Graphite Conserv S.R.L. Comerţ cu amănuntul al mobilei
Construcţii de clădiri şi lucrări de
12. S.C. Dermod Construct S.R.L.
geniu
Comerţ cu amănuntul – import
13. S.C. Dorwal Motoexpert S.R.L.
export
14. S.C. Avitra Group S.R.L. Lucrări de construcţii ale clădirilor
S.C. Marie Perfect Clean Spălarea şi curăţarea uscată a
15.
S.R.L. articolelor textile
26
Sursa: S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.
98
16. PF Mihai Dumitrache Comerţ cu amănuntul al mobilei
Fabricarea echipamentelor de
17. S.C. Maxim S200 S.R.L.
ridicat şi manipulat
S.C. Bialetti Sainless Steel
18. Fabricarea articolelor din metal
S.R.L.
19. S.C. Bitland S.R.L. Telecomunicaţii
S.C. Metalex Remand Comerţ cu ridicata al deşeurilor şi
20.
Recycling resturilor
S.C. Tremot Dobre şi Fiii
21. Creşterea altor animale
S.R.L.
Societate în curs de înființare la
22. S.C. Alsek Plant S.R.L.
O.R.C.
Societate în curs de înființare la
23. S.C. Senker Industry S.R.L.
O.R.C.
Total număr angajaţi 1150
Principalele investiţii realizate în perioada 2007-201327
Valoare
Nr. Anul investiţie -
Denumirea investiţiei
crt. investiţiei MII LEI
fără TVA
Realizare reţea de gaze în interiorul
1. 2008 538,24
Cazarmei Ciuperceasca
2. Reabilitare drum Ciuperceasca 2008 697,35
Realizarea unui Studiu de fezabilitate

3. în vederea construirii unei reţele de 2008 46,31
alimentare cu apă-Ciuperceasca
Realizare reţea exterioară gaze-incinta

4. 2007-2008 156,43
Ciuperceasca
5. Realizare drum acces Şantierul II 2009 30,32
Proiectare şi execuţie instalaţie

6. 2011 27,05
alimentare gaze naturale Şantierul II
Lucrări de foraj executate în vederea

7. realizării unei reţele de apă în 2011 37,50
Şantierul II
Achiziţionare conducte, ţevi, tubaje,
tuburi, articole conexe în vederea
8. 2011 15,60
realizării unei reţele de apă în Şantierul
II
Achiziţionare grupuri hidrofoare în
9. vederea realizării unei reţele de apă în 2011 3,96
Şantierul II
27
Sursa: S.C. Plopeni Industrial Parc S.A.
99
Achiziţionare pompă submersibilă în
10. vederea realizării unei reţele de apă în 2011 4,23
Şantierul II
Lucrare pentru conducte de alimentare

11. 2012 66,20
cu apă – reţea de apă Şantierul II
Reparaţii capitale ale drumurilor de

12. 2013 68,02
acces (betonare)
Reparaţii capitale cladiri degradate

13. 2013 68,02
(în cazul extinderii parcului industrial)
14. Reparaţii capitale şarpante de acoperiş 2013 67,80
Reabilitare reţea de gaz Şantierul II -

15. 2013 67,80
Tâmplărie
TOTAL : 1.894,83
 S.C. BRAZI INDUSTRIAL PARC S.A.
- anul înfiinţării: 2004

- amplasament: la 8 km faţă de municipiul Ploieşti, pe platforma industrială Brazi, în
comuna Brazi, str. Piatra Craiului, nr. 13, Prahova
- suprafaţă iniţială: 46,11 ha.
- suprafaţă vândută: 7,46 ha.
- suprafaţă ocupată: 32,86 ha.
- suprafaţă liberă: 13,25 ha.
Aproximativ 1300 persoane lucreaza in total la firmele din incinta Parcului Industrial
Brazi.
Lista agentilor economici care isi desfasoara activitatea in parcul indistrial28:
Nr.
Denumirea societăţii Domeniu de activitate
crt.
1. S.C. Actis Distribution S.R.L. Intermediere comert cu produse diverse
Comerţ cu ridicata comb.solizi, lichizi,
2. S.C. Alson Com Trading S.R.L.
gazoşi şi produse derivate
3. S.C. ATM Construct S.R.L. Transporturi rutiere de marfuri
Activitati de servicii anexe extracţiei
4. S.C. C.M.T. Montaj S.R.L.
petrolului şi gazelor naturale
S.C. Dalkia Termo Prahova Productia si distributia energiei termice si a
5.
S.R.L. apei calde
6. S.C. Eco Burn S.R.L. Colectarea si incinerare deşeuri periculoase
S.C. Energomontaj S.A.
7. Lucrări speciale de construcţii
S.C. GFR Logistic Brazi S.R.L.
8. Alte activitati anexe transporturilor
9. S.C. Mihadi Com S.R.L. Comerţ cu amănuntul
10. S.C. Marie Perfect Clean S.R.L.
28
Sursa: S.C. Brazi Industrial Parc S.A.
100
11. S.C. OMV Petrom S.A. Rafinare –desfacere produse petroliere
12. S.C. Pikanore S.R.L.
13. S.C. Pragosa Romania S.R.L. Construcţia de drumuri
14. S.C. Prefa Cons S.R.L. Fabricarea betoanelor
15. S.C. Remero Fil S.R.L. Fabricarea de motoare si turbine
16. S.C. Rotofile Print S.R.L. Activitati tipografice
S.C. System of Ecologycal Cercetare dezvoltare în ştiinţe naturale şi
17.
Solutions S.R.L inginerie
18. S.C. Technomontaj S.R.L. Lucrări de instalaţii tehnico-sanitare
S.C. Tobacco Distrib Comp
19. Produse tutun-comert
S.R.L.
Investiţii realizate de către societăţi în cadrul parcului în perioada 2007-2013:
Investiţii
Nr.
Societăţi realizate
crt.
mii. lei
1. S.C. Actis Distribution S.R.L. 6
2. S.C. CMT Montaj S.R.L. 1.547
3. S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. 6.290
4. S.C. Eco Burn S.R.L. 4.664
5. S.C. GFR Logistic Brazi S.R.L. 9.398
6. S.C. Mihadi Com S.R.L. 900
7. S.C. Pragosa Romania S.R.L. 47.257
8. S.C. Remero Fil S.A. -
9. S.C. Rotofile Print S.R.L. 1.300
10. S.C. System of Ecologycal Solutions S.R.L. 503
Evoluţia numărului de companii ce şi-au desfăşurat activitatea în cadrul parcului

şi a numărului de angajaţi în perioada 2006-2013:
Nr. de
Nr. Anul de Nr. de
firme
crt. referinţă angajaţi
concesionare
1. 2006 12 601
2. 2007 15 643
3. 2008 18 681
4. 2009 15 730
5. 2010 16 689
6. 2011 17 696
7. 2012 18 688
8. 2013 19 1.300
2. Investiţii realizate în perioada 2007-2013 de catre Administratia Parcului:
Valoare
Nr. Anul Activităţi Sursa
Investiţii mii lei
crt. principale finanţării
fără TVA p.î.f.
Construire branşament gaze medie
1. 0,0032 2007 construcţii proprie
presiune
Execuţie perete despărţitor din tablă
zincată cala CAF
101
Achiziţionare şi montare ferestre PVC
clădire Bloc Administrativ
Extindere reţea alimentare gaze
naturale
Extindere reţea alimentare energie
electrică
6. Modernizare reţea PC-uri 18,72 2008 informatică proprie
Modernizare casa scării clădire Bloc
Administrativ
8. Construire Cabina Poartă 34,11 2010 construcţii proprie
9. Extindere vestiar mecanici 60,55 2010 construcţii proprie
10. Reparaţii acoperiş clădire RED 62,87 2010 construcţii proprie
11. Modernizare reţea drumuri interioare 1.826,17 2011 construcţii proprie
Izolare termică clădire Bloc
Administrativ şi clădire RED
13. Extindere reţea gaze 5,86 2011 construcţii proprie
14. Extindere platforme betonate 5,00 2011 construcţii proprie
Amenajare subsol pavilion
Administrativ
Amenajare parcele 221,85 2012 construcţii proprie
Perete clădire 4x50Mw 474,32 2012 construcţii proprie
Modernizare clădire RED 22,97 2012 construcţii proprie
16. Alimentare cu energie electrică 152,39 2012 construcţii proprie
Iluminat stradal 152,50 2012 construcţii proprie
Redimensionare şi extindere reţea
169,04 2012 construcţii proprie
gaze
Înlocuire tâmplărie ferestre clădire
RED
18. Montare panouri fotovoltaice clădire
Bloc Administrativ
19. Amenajare parcare TIR-uri (S=1567
mp în lot 3)
 S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A.
Pentru administrarea Parcului Industrial Vălenii de Munte, constituit prin H.G. 1.066 din
25.10.2001, prin hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 62 din 21.11.2001 și în conformitate
cu prevederile Legii nr. 31 din 16.11.1990 pivind societățile comerciale a fost înființată S.C.
Prahova Industrial Parc S.A., având unic acționar Consiliul Județean Prahova.
Din data de 08.08.2007, în baza contractului de cesiune nr.12.088/2007, acționar unic a
devenit Consiliul local Vălenii de Munte.
Localizare: Str. Berevoieşti nr. 77 – 79, oraşul Vălenii de Munte
Suprafața totală a parcului: 27,93 ha, din care:
- suprafața terenului prevăzută în titlul de parc industrial: 23,47 ha
- suprafața disponbilă: 4 ha
Societăţile care desfăşoară activităţi în incinta parcului:
102
Nr. Domeniul de
Societatea/firma
crt. activitate
1. S.C. Prahova Industrial Parc S.A. Admnistraţie
Prelucrări prin
2. S.C. Info Serv Mileniul III S.R.L.
aşchiere
3. S.C. Anturium Producţie Comerţ S.R. L. Produse din lemn
4. S.C. Fibec Metalglass S.A. Construcţii sudate
5. Mirică Gheorghe Sector zootehnic
6. S.C. Paris Gold S.R. L. Producţie saltele
7. S.C. Pietta Glass Working S.R. L. Prelucrare geam
8. S.C. Lady M S.R. L Comerţ
9. S.C. Ali Star Security S.R. L. Pază
10. S.C. Zip Company S.R. L. Produse din lemn
11. S.C. Parquet & Parquet S.R. L. Produse din lemn
Prelucrări prin
12. S.C. Ciani Service S.R. L.
aşchiere
Producţie
13. S.C. Dac Auto Service S.R. L.
încălţăminte
14. S.C. Medical Center Gral S.R. L. Cabinet medical
15. S.C. Malex Prod S.R. L. Mase plastice
16. S.C. Tanex S.R. L. Confecţii textile
Depozitare
17. Onel Aurelian
materiale
Inscripţionari
18. P.F. Moraru Leonard
firme-reclame
19. S.C. Rom Cablu S.R. L. Producţie cabluri
Articole de voiaj şi
20. S.C. Artizanat Internaţional S.R. L.
marochinărie
21. S.C. Help Constructor S.R. L. Construcţii
22. S.C. Ilonbob Trans S.R. L. Parcare auto
23. S.C. Rotrex Mar S.R. L. Depozitare
24. Stanciu Silviu Reparaţii auto
25. S.C. Brio Company Design S.R. L. Produse din lemn
26. Zaim Idris Nicolae Reparaţii auto
27. Moraru Mihai Florin Reparaţii auto
28. S.C. Risalo-Com S.R. L. Depozitare
Prelucrări prin
29. S.C. Fujitone Com S.R. L.
aşchiere
30. Scorus Dănuţ Reparaţii auto
31. S.C. Mulino Real Estate S.R. L. Depozitare
32. Moraru Petre Reparaţii auto
33. S.C. Dionis Agrifood S.R. L. Produse alimentare
34. P.F. Pisau Ion Depozitare
35. Dionysios Dionisiou Depozitare
Numar personal angajat –circa 1050.
Principalele investiții realizate în perioada 2007-2013

din fonduri proprii
Nr. Denumire investiție Valoare
103
crt. (mii lei)
1. Reabilitare Stație conexiuni 20 Kv Seciu 393,10
2. Alimentare cu energie electrică SII 141,27
3. Reparații și lărgire căi acces 600,00
4. Reparat hidroizolații și fațade clădiri 500,00
TOTAL 1.634,37
 S.C. PARC INDUSTRIAL BARCANESTI S.A.

A fost infiintat prin Hotararea nr.144/2013 a Consiliului Judetean Prahova in scopul
stimularii activitatilor de productie si servicii pentru o zona cu potential ridicat in domeniul
economic (industrie, procesarea produselor agricole, logistica, servicii, etc.) dar si pentru
activitati de cercetare-dezvoltare, fiind amplasat in proximitatea Universitatii Petrol si Gaze
Ploiesti.
Completeaza infrastructura de afaceri a Polului de Crestere Ploiesti-Prahova, cel mai
important areal economic al Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.
Are o suprafata de 89,04 ha.
Este asezat in imediata vecinatate sudica a Municipiului Ploiesti, in apropierea campusului
universitar si a Hipodromului Ploiesti, apartinand teritorial intravilanului comunei Barcanesti.
Acces la :
- autostrada A3 Bucuresti-Ploiesti la 1,4 km ;
- DN1 la 500 m ; DN1A direct ; DN1B indirect ;
- circa 35 km de Aeroportul Henri Coanda –Otopeni si circa 55 km de Bucuresti ;
- calea ferata –magistrala care leaga Muntenia de Moldova si Transilvania.
Infrastructura si utilitati :
- retea de alimentare cu energie electrica si surse de apa in incinta, cu posibilitati de
racordare si extindere ;
- retea de gaze naturale, apa si canalizare la limita proprietatii, cu debite si
dimensionari care asigura viitoare consumuri ale utilizatorilor.
Societatea comerciala administrator al Parcului a obtinut titlul de Parc industrial, a
elaborat Master Plan, Studiu de Fezabilitate, PUZ, planuri urbanistice pentru parcelari,
infrastructura si utilitati si deruleaza operatiuni pentru instalarea unor agenti economici in parc.
- PARCURI INDUSTRIALE CU CAPITAL STRĂIN

 PLOIEŞTI WEST PARK
Localizare: comuna Ariceştii Rahtivani
Suprafaţă: 225 ha
Valoarea totală a investiţiei: peste 750.000.000 euro
Accesul spre şi dinspre Ploieşti West Park este asigurat pe DJ 101I şi DN 72 Târgovişte-
Ploieşti, de perspectivă fiind facilităţile considerabile pe care le vor oferi Autostrada A3
Bucureşti-Budapesta şi terminalul de cale ferată care va fi construit în imediata vecinătate a
parcului.
Ploieşti West Park ilustrează concretizarea unei importante investiţii a grupului belgian
Alinso Group.
Pespectiva este, ca pe toată suprafaţa de 225 ha, Ploieşti West Park să asigure condiţii
pentru generarea a 14.000 de locuri de muncă. Parcul este profilat pe activităţi logistice,
producţie uşoară şi semiindustrială. Într-o a doua fază a dezvoltării parcului este vizată realizarea
unor construcţii precum birouri, laboratoare, hoteluri, restaurante. În scopul valorificării
potenţialului creativ în beneficiul dezvoltării economice, este vizată construirea unui centru de
cercetare.
Grija pentru calitatea mediului reprezintă o constantă pentru managementul parcului, în
acest sens fiind elocvente preocupările vizând asigurarea unui nivel scăzut al emisiilor de carbon.
În acest scop sunt puse în aplicare numai proiecte de construcţii perfect izolate termic, de
folosire a luminii naturale şi a surselor regenerabile de energie.
 PARCUL INDUSTRIAL WDP ARICEŞTII RAHTIVANI
104
Localizare: comuna Ariceştii Rahtivani, pe şoseaua Ploieşti-Târgovişte (DN72)
Suprafaţă: 25 ha
Spaţii logistice şi de producţie: 120.000 mp, în module de 600-2.500 mp şi de 2.500-40.000 mp.
Parcul Industrial WDP Ariceştii Rahtivani este proprietatea societăţii WDP Development
Ro S.R.L., care asigură condiţii pentru desfăşurarea în acest parc industrial a unor activităţi de o
largă diversitate şi utilitate: furnizarea/prestarea de utilităţi şi de servicii; asigurarea/garantarea
nediscriminatorie a dreptului de folosinşă asupra infrastructurii şi utilităţilor potrivit contractelor;
gestionarea resurselor financiare proprii şi a celor atrase; atragerea investitorilor pentru
dezvoltarea de activităţi productive şi de servicii.
PARCUL INDUSTRIAL DIBO

Localizare: comuna Brazi, sat Negoiești, str. Piatra Craiului nr. 7, în apropierea şoselei de
centură Ploieşti Vest, la 10 km distanţă faţă de muncipiul Ploieşti
Suprafaţă: 21 ha; Număr hale industriale construite: 16
Suprafaţa totală hale de închiriat: 34.015 mp; Suprafaţa terenului disponibil pentru
construcţii:12 ha; Număr societăţi: 24
Capital străin: olandez
Avantaje, utilităţi şi servicii :
- Alei pentru acces autoturisme şi autocamioane;
- Parcări interioare;
- Reţea hidranţi exteriori/interiori, pichete şi accesorii PSI;
- Sursă şi reţea proprie de apă curentă, staţie cu generator;
- Energie electrică (220/380V);
- Reţea de gaze naturale;
- Acces la linii telefonice şi internet;
- Grupuri sanitare exterioare complet echipate;
- Închiriere utilaje;
- Hale industriale noi, moderne, de cea mai bună calitate, amplasate într-un parc industrial
amenajat la standarde occidentale;
- Securitate permanentă cu corp de pază profesionist, camere video exterioare, bariere
infraroşu şi iluminat exterior pe timpul nopţii;
- Spaţii dotate cu sistem de alarmă antiefracţie, de detecţie a fumului, trape pentru fum şi gaze
fierbinţi;
- Forţă de muncă specializată;
- Zona de relaxare;
- Spaţii verzi şi grădini generoase ce reinventează conceptul de parc industrial şi oferă un plus
de imagine firmelor chiriaşe.
III. 8 SERVICII ŞI COMERŢ

Telecomunicaţii
Componentă a infrastructurii naţionale, sectorul telecomunicaţiilor a avut un trend pozitiv
susţinut, răspunzând cerinţelor pieţii concurenţiale foarte dinamice din ultimii ani.
În judeţul Prahova numărul abonaţilor la serviciile de telefonie fixă este de cca. 170.000,
deserviţi de centrale telefonice digitale. Judeţul este racordat prin magistrale de fibre optică la
reţeaua interurbană şi internaţională. În telefonia fixă, televiziunea prin cablu, internet şi date
operează Romtelecom, UPC şi RDS-RCS, iar în telefonia mobilă, internet şi date operează
ORANGE, VODAFONE, COSMOTE ŞI 2K TELECOM.
Sistemul bancar şi de asigurări
În judeţ sunt reprezentate cca. 40 de instituţii bancare cu peste 130 sucursale/agenţii
existând o ofertă diversificată de produse şi servicii de operaţiuni curente şi de credit. De
asemenea, sistemul de asigurări este prezent în tot judeţul, preponderent în mediul urban.
Comerţ
105
Nivelul ridicat de dezvoltare economică, gradul de urbanizare, precum şi poziţia
geografică au determinat, în special pentru zona urbană şi periurbană a municipiului Ploieşti şi
pentru Valea Prahovei, prezenţa unei reţele de magazine de tip hipermarket precum:
CARREFOUR, METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER, BRICODEPOT, BAUMAX,
SELGROS, AUCHAN, OBI, KAUFLAND, CORA, DECATHLON, de tip supermarket
precum: BILLA, MEGA IMAGE, PROFI, PENNY, LIDL, KLASSE şi de tip mall:
WINMARKT, PLOIEŞTI SHOPPING CITY, AFI PALACE PLOIEŞTI şi WEST MALL
PLOIEŞTI.
CAP. IV MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
106
Concepută ca formă a politicii generale a statului, având ca sarcină stabilirea strategiilor,
obiectivelor şi priorităţilor, metodelor şi mijloacelor implicate în acţiunile desfăşurate pe plan
naţional în scopul prevenirii şi combaterii poluării, a conservării şi dezvoltării durabile a
mediului, politica de mediu este responsabilitatea autorităților locale și naționale.
1. CALITATEA AERULUI
Activitatea de supraveghere, menținere și îmbunătățire a calității aerului este deosebit de
importantă, având în vedere că acest factor de mediu este cel mai rapid suport ce favorizează
transportul poluanţilor în mediu. Efectele poluării aerului asupra sănătății oamenilor, dar și
asupra florei și faunei, sunt din cele mai diverse și, în același timp, semnificative.
Protejarea sănătății umane și a mediului este reglementată la acest capitol prin Legea
nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, astfel fiind transpuse în legislaţia
naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21
mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător.
1.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii
sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane.
Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată
ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi.
Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi
poluanţi prezenţi, rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra
omului şi mediului.
Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe
gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, cum ar fi: poluarea urbană,
ploile acide, modificarea climei.
Sursele naturale de poluare pot fi: erupţiile vulcanice, emanaţiile de gaze din sol, poluarea
produsă de procese naturale de descompunere în sol a substanţelor organice, incendiile din
păduri etc.
Sursele de origine artificială sunt în special întreprinderile industriale, centralele
termoelectrice şi termice, mijloacele de transport, instalaţiile de încălzit pentru locuinţe,
incineratoarele de reziduuri , etc.
Au fost inventariate următoarele emisii:
Variaţia emisiilor de oxizi de sulf pe ani, 2005-2013
Sursa majora de poluare cu dioxid de sulf, o constituie arderea carbunelui si a

derivatelor petrolului in centralele termice.
Cele mai importante surse antropogene de gaze reziduale cu conţinut de dioxid de sulf
sunt :
107
- industria energetică, prin arderea combustibililor (în special a cărbunurilor şi a păcurii
sau a altor combustibili petrolieri grei, care au un conţinut relativ mare de sulf)
- industria chimică
- industria metalurgică neferoasă
- transporturi
- incinerare deşeuri
Emisii de oxizi de azot

Variaţia emisiilor de oxizi de azot in perioada 2005-2013
Formarea oxizilor de azot este asociată cu procesele de oxidare sau de ardere care au loc
la temperaturi ridicate. Sursele sunt: arderea combustibililor (solizi, lichizi, gazosi) in centralele
termice si cazanele industriale, precum si traficul rutier.
In anul 2013 comparativ cu anul 2005, emisiile de NH3 care contribuie la acidifiere,
eutrofizare au o tendinţă de creştere.
Emisii de amoniac
Variaţia emisiilor de amoniac pe ani, 2005-2013
Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale în

poluarea cu amoniac este relativ mica, de aproximativ 15-20%.
Dintre sursele artificiale, cea mai importantă este agricultura, iar din cadrul acesteia,
zootehnia de tip intensiv.
Amoniacul se găseşte în apropierea platformelor de gunoi sau în urma unor procese
industriale (cocserii, rafinării, industria farmaceutică etc.), antrenat de precipitaţii, ajunge în
apele de suprafaţă unde are ca efect, printre altele, şi eutrofizarea acestora, respectiv imbogatirea
108
cu nutrienti-azot si fosfor, care au ca efect cresterea exagerata a vegetatiei acvatice si
dezoxigenarea apei.
Emisii de compuşi organici nemetanici

Variaţia emisiilor de compuşi organici volatili , pe grupe de activitati, in anul 2013
Compuşii organici intervin în majoritatea proceselor de producţie sub formă de

chimicale, solvenţi, agenţi de acoperire, produse de descompunere, pigmenţi, etc...; funcţie de
caracteristicile lor fizico-chimice şi de condiţiile de utilizare, o parte din aceşti compuşi sunt
eliminaţi în mediul înconjurător constituind emisii poluante.
Sursele mobile de emisii poluante sunt mijloacele de transport: auto, feroviar, aerian.
Trendul evident crescator incepand cu anul 2008 se datoreaza in principal traficului
rutier si proceselor fizico-chimice din petrol si gaze.
Emisii de metale grele

Variaţia emisiilor de plumb in perioada 2005-2012
Substanţele chimice aeropurtate ( mercur, plumb, cadmiu, zinc, fier, cupru, etc.) au ca
sursă diferite procese industriale, pentru plumb adăugându-se şi poluarea produsă de gazele de
eşapament provenite de la motoare cu ardere internă. Fără a fi foarte răspândiţi, cu excepţia
plumbului, emisiile de metale grele se caracterizează printr-o toxicitate ridicată.
109
Principala sursă de emisii de metale grele o constituie arderile în industrii energetice
(producerea de energie electrica şi termica; rafinarea ţiţeiului) si in petrol – rafinare / stocare /
distributie.
Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substanţe chimice foarte stabile, cu un grad mare de
risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurator.
Principalele tipuri de POP sunt :
- pesticide organoclorurate;
-substanţe chimice industriale;
- produse secundare: dioxine si furani.
Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şi
efectele lor asupra organismelor vii, sunt:
- persistenţa;
- sunt transportabili în mediu pe distanţe lungi de la sursă;
- bioacumularea - se depun în ţesuturile organismelor vii, prin intermediul apei, hranei
şi a aerului inspirat;
- toxicitatea - sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre ale sitemului
imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice.
Variaţia emisiilor de POPs pe grupe de activităţi, in anul 2013
In urma inventarierii emisiilor de poluanţi organici persistenţi (POP) s-a constatat că o

contribuţie importantă o au arderile in surse stationare de mica putere (incalzirea rezidentiala si
preparare hrana).
Emisii de Hidrocarburi aromatice policiclice(PAH)

Variaţia emisiilor de PAH pe grupe de activităţi, anul 2013
Sursele de emisie ale PAH se clasifică în 3 categorii:

a) punctiforme - din activităţi industriale:
- arderi in industrii energetice, industrii de fabricare si
110
constructii ;
- productia de asfalt;
- conservarea lemnului - cu emisii de creozot ;
- incinerarea deseurilor spitalicesti ;
- utilizarea solventilor în activitati gospodaresti.
b) de suprafata - din activitati agricole de tip:
- arderea miristilor ;
- aplicarea produselor fitosanitare
c) din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri
interioare din industrie , agricultura,etc.).
Incepand din anul 2008 este evidenta diminuarea poluarii cu aceste
emisii.
1.2. Poluarea aerului – efecte locale, tendințe
Calitatea aerului in Municipiul Ploiesti este monitorizata prin masuratori orare si zilnice
in 12 statii (6 staţii automate şi 6 staţii manuale).
Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de
impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia ozonului atmosferic,
dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale schimbarilor climatice.
Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, plumb şi ozon sunt
monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Legea nr.104/2011, care transpune cerinţele
prevăzute de reglementările europene; iar amoniacul, formaldehida, hidrogen sulfurat, conform
normativelor pentru aer din zonele protejate.
Principalele constatari:
 Concentraţia de dioxid de azot nu a depăşit pragurile de calitate pentru protecţia
sănătăţii umane.
 Concentraţia de dioxid de sulf a depasit pragurile de calitate numai de doua ori.
 Concentratia de metale din PM10 nu a depasit valorile tinta prevazute in lege.
 Nu au fost inregistrate depasiri a concentratiei de monoxid de carbon.
 Concentratia de amoniac in aerul ambiental a depasit valorile maxime admise in 3%
din numarul masuratorilor efectuate intr-un an.
 Ozonul troposferic, deosebit de toxic, poluantul principal al atmosferei tarilor si
oraselor industrializate, nu a inregistrat depasiri ale pragului de alerta.
 Pentru indicatorul pulberi sedimentale nu au fost inregistrate depasiri ale
concentratiilor medii lunare admise.
2. CALITATEA APEI
Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii și principiilor metodologice ale
Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în
conformitate cu cerințele Directivelor Europene.
2.1. Resursele de apă

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile se afla in Bazinul hidrografic Ialomita,
administrat de A.B.A. Buzau –Ialomita, iar pentru judetul Prahova prin Sistemul de Gospodarire
al Apelor (SGA) Prahova.
111
La nivel bazinal, resursele de apa se exprima prin doi indicatori importanti:
- cerinţa de apă, pe surse şi utilizări:

Destinaţia 2013
Sursă suprafaţă Sursă subterană
(mii mc) (mii mc)
populaţie 19035 23567,88
industrie 46160 17941,86
Pastrăvării/ piscicultură si 14650 480,7
alte activităţi
Total 79845 41990,44
- prelevarea de apă pe surse şi utilizări:

Destinaţia 2013
Sursă suprafaţă Sursă subterană
(mii mc) (mii mc)
populaţie 14440,734 23022,559
industrie 35158,777 13013,579
Pastrăvării/ piscicultură si 16096,257 316,404
alte activităţi
Total 65695,768 36352,542
2.2. Apele de suprafaţă si apele subterane

- lungimea cursurilor de apă( km) evaluată din punct de vedere calitativ: 651 km;
- ponderea tipului de calitate din lungimea totala evaluata(%): Evaluarea stării ecologice a
corpului de apă s-a realizat prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu
starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale si poluantii specifici. In anul
2013 au fost monitorizate 25 corpuri de apa din care 23 corpuri de apa naturale, un corp de apa
puternic modificat si un corp de apa artificial, iar rezultatele încadrării sunt următoarele:
 stare ecologică bună la nivelul a 18 corpuri de apă reprezentând un număr de 462
km (70,97%)
 stare ecologică moderată la nivelul a 5 corpuri de apă reprezentând un număr de
189 km (29,03%)
 potentialul ecologic moderat pentru corpurile de apa puternic modificat si artificial
reprezintă un numar de 39 km (7,7%).
Calitatea apei lacurilor din judeţul Prahova

Evaluarea potentialului ecologic al lacurilor de acumulare s-a realizat prin integrarea
potenţialului dat de elementele de calitate fizico-chimice generale (oxigen dizolvat, fosfor total)
si poluantii specifici pentru cele două lacuri monitorizate.
Acumulările Paltinu si Măneciu sunt folosinţe complexe cu rol de atenuare unde de
viitura, rezerva de apa pentru alimentarea cu apă a zonei urbane Câmpina-Ploieşti şi producerea
de energie electrică.
Potenţialul ecologic stabilit pentru cele doua lacuri a fost bun.
Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel judetean

- ponderea numarului punctelor de monitorizare cu depăşiri la conţinutul de nitraţi din
numărul total de puncte de monitorizare (%)
In anul 2013, in judetul Prahova, corpurile de ape subterane au fost monitorizate în 8 izvoare, 32
foraje si 6 fântâni. Numai 3 din acestea au înregistrat depăşiri la indicatorul azotati,
reprezentând un procent de 6,52%.
Apa potabilă şi apa de îmbăiere
Apa potabilă - Urmărirea calitătii apei de suprafaţă destinate potabilizării s-a realizat printr-un
numar de 17 sectiuni in subbazinul hidrografic Prahova.
112
Secţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de apa pentru prizele situate
pe apele curgatoare de suprafata şi in secţiunea de priză (baraj, mal) in cazul acumularilor.
Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare au fost stabilite ca
puncte de monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului
uman, care asigură in medie mai mult de 100 mc apă/zi. Sectiunile de potabilizare s-au incadrat
in categoriile de calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici si
microbiologici, indeplinind conditiile de potabilizare impuse de reglementari.
Apa de îmbăiere - La nivelul judeţului Prahova nu s-au identificat ape de suprafaţă utilizate ca
ape de imbaiere.
Situatii deosebite (neconformitati la calitatea apei) se inregistreaza la nivelul

localitatilor/statiilor :
-Valea Doftanei, Talea,Malu Vanat-Izvoarele, Filipestii de Targ, Puchenii Mari,
Busteni-Zamora, Cosminele (neconformitati frecvente la parametrii bacteriologici);
-La statiile de tratare Crasna Schiulesti si Stefesti sunt inregistrate deficiente in procesul
de tratare a apei de suprafata; statia de tratare Stefesti este depasita fizic si moral din
punctul de vedere tehnico-sanitar;
- Breaza(zona Nistoresti-turbiditate) si Valea Doftanei (bacteriologic si turbiditate);
- Fantanele ,Vadu-Sapat si Podenii Noi (datorita prezentei nitratilor in sursa de apa);
- Scorteni - au fost inregistrate in mod sistematic depasiri ale concentratiilor maxime admise
la parametrul cloruri.
-Cornu de Jos si Cocorastii Colt (pentru nitriti);
-Poienarii Burchii, Poienarii Rali si Cocorastii Colt (pentru amoniac);
-Iordacheanu (pentru fier);
O alta problema o constituie efectuarea necorespunzatoare a dezinfectiei apei potabile
distribuite sau neefectuarea dezinfectiei apei distribuite (Busteni).
Sunt zone amplasate pe teritoriul administrativ al orasului Comarnic si care nu sunt
monitorizate din punctul de vedere al calitatii apei.
O problema deosebita o reprezinta prezenta poluarii microbiologice masive si prezenta
nitratilor/nitritilor in apa de fantana asa cum reiese si din monitorizarea fantanilor publice de la
nivelul judetului Prahova in cursul anului 2012.
DSPJ Prahova a impus prin notificarile si controalele efectuate o serie de masuri de
remediere dintre care amintim: salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apa,asigurarea de
perimetre de protectie pentru aceste surse, amplasarea si amenajarea corespunzatoare a
acestora,asanarea si dezinfectia periodica si ori de cate ori este nevoie a fantanilor.
PREZENTAREA ZONELOR DE APROVIZIONARE CU APA POTABILA (ZAA)

(sisteme centralizate-judet Prahova - 2012)
 Operatori -numar: 42
 Numar de zone de aprovizionare cu apa potabila(ZAA) : 178;
 Numar statii de tratare a apei:106
 Numar fantani publice: 1085;
 Numar fantani individuale: 33663
3. CALITATEA SOLULUI
Solul este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru
desfăşurarea activităţilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.
O sursă de poluare a solului cu metale grele o constituie gazele de eşapament de la
motoarele autovehiculelor alimentate cu benzină şi motorină. În urma monitorizării calităţii
solului din punct de vedere al conţinutului de metale grele, au rezultat următoarele:
- în cele 6 puncte de pe DN1 – Valea Prahovei, valorile medii anuale măsurate
pentru indicatorul cupru, în anumite puncte de monitorizare depăşesc valorile
normale în sol (conform Ordinului Ministerului Mediului 756/1997), iar pentru
113
ceilalţi indicatori monitorizaţi: plumb, cadmiu, nichel, zinc, valorile medii anuale
măsurate se încadrează în valorile admise în sol.
- în cele 5 puncte de pe Valea Teleajenului, valorile medii anuale măsurate pentru
indicatorii: nichel şi cupru, cadmiu, plumb şi zinc se încadrează în valorile admise în
sol
- în cele 7 puncte din Municipiul Ploieşti, valorile medii anuale măsurate pentru
indicatorii: nichel, zinc şi cupru, în anumite puncte de monitorizare depăşesc foarte
puţin valorile normale în sol. Pentru indicatorii: cadmiu, plumb şi zinc valorile medii
anuale măsurate se încadrează în valorile admise în sol.
3.1. Clase de calitate ale solurilor
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare
a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se
grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare. Clasele de calitate ale
terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.
Clase de calitate în judetul Prahova:
Cls I. (Foarte bună) - Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil –10.899 ha
Cls a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil – 58.770 ha
Cls a III-a. (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil – 91.119 ha
Cls a IV-a. (Slaba)- Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil – 73.272 ha
Cls a V-a. (Foarte slaba)- Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii şi livezi
- 40.225ha.
În ceea ce privește starea de sănatate a pădurilor, nu s-au înregistrat fenomene de uscare
în masă, cele întregistrate fiind în limita fenomenului de uscare naturalã. Arealele cu deficit de
păduri sunt cele situate în zona de câmpie a judeţului şi, parţial, în zona de dealuri, acestea fiind
şi zonele cu disponibilitãţi de împădurire.
3.2. Tendinţe
Datorită măsurilor cuprinse în avizele de închidere a batalelor de reziduuri petroliere
și din programele de conformare ale autorizațiillor integrate de mediu ale operatorilor
economici, se parcurg etapele de golire de produs petrolier, investigare și evaluare a stării
solului, precum și ecologizarea siturilor, aducerea acestor amplasamente la starea inițială. De
asemenea, în cazul haldelor de fosfogips de pe raza localității Valea Calugarească, se
întreprind măsuri de ecologizare și de utilizare a acestui aplasament pentru reurse
regenerabile.
 PROTECȚIA NATURII ȘI BIODIVERSITATEA
Ca o consecință a poziției sale geografice, România este o țară cu o diversitate biologică

ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Ecosistemele naturale și
seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafața țării.
Datorită diversităţii deosebite de biotopuri si habitate, judeţul Prahova se bucură de un
bogat inventar de specii de flora si faună sălbatică din care nu lipsesc endemismele, speciile rare,
relictele glaciare, speciile de importanţă comunitară. Din păcate presiunea exercitată de
activităţile antropice (necesitatea extinderii intravilanului unor localităţi, proiectele de dezvoltare
a turismului, activităţile tradiţionale cum sunt păşunatul sau exploatarea lemnului) ameninţă cu
restrângerea arealului pentru numeroase dintre aceste specii. În acest context menţionăm câteva
situri naturale cu valoare excepţională pentru patrimoniul judeţului datorită persistenţei unor
populaţii de plante şi animale deosebite: Stânca Tohani, Lacul Bâlbâitoarea, Pădurea Glodeasa,
Pădurea Plopeni, Pădurea de mesteacăn Măneciu, Arinişul de la Sinaia, Munţii Ciucaş.
Valoarea patrimoniului natural al judeţului Prahova este probată prin existenţa
elementelor de importanţă europeană din zone ce au fost introduse în reţeaua ecologică
europeană Natura 2000.
114
Reţeaua ecologicǎ Natura 2000 este un sistem european de protecţie a habitatelor şi
speciilor, ale carui baze au fost puse înca din anul 1992, prin punerea în aplicare a Directivei
Habitate 92/43/CCE (SCI - situri de importanţǎ comunitarǎ -florǎ, faunǎ, teritorii) si a Directivei
Pasari 79/409/CCE (SPA – situri de protecţie avifaunisticǎ -numai specii de pǎsǎri!), având ca ţel
conservarea biodiversitǎţii în Europa. Cele douǎ directive fac parte din dreptul european
obligatoriu.Activităţile umane în Europa au atins în prezent un nivel care cauzează o degradare
severă a mediului. Urbanizarea, poluarea, schimbările climatice şi mai ales agricultura intensivă
sunt responsabile pentru această degradare.
Reţeaua ecologică europeană Natura 2000 a fost concepută tocmai ca răspuns la grijile privind
pierderea biodiversităţii.
Teritoriul judeţului Prahova este acoperit de regiunile continentalǎ şi alpinǎ şi aratǎ o
multitudine de habitate (teritorii), adesea unice, îndeplinind condiţiile pentru a fi incluse în
aceastǎ reţea.
Transpunerea în întregime a legislaţiei comunitare a fost aprobatã prin Legea nr.49/2011
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră
şi faunǎ sǎlbaticǎ, prin care se stabileşte cadrul legislativ necesar dezvoltǎrii reţelei Natura 2000
în România.
Habitatele, împreună cu speciile care le populează, care se întind pe suprafeţe suficiente
şi au un stadiu de conservare bun, trebuie protejate, restaurate şi dezvoltate. În această idee, o
mare însemnatate o are interdicţia de a desfăşura activităţi care să înrăutăţească situaţia, principiu
stipulat de Directiva Habitate.
De remarcat faptul că pentru perioada 2007-2013 finanţarea conservării naturii de către
UE a fost revizuită în mod semnificativ faţă de cei 6 ani anteriori, dând posibilitatea acordării
mai multor fonduri pentru proiectele referitoare la natură. Prin urmare, în această perioadă, dacă
programele de dezvoltare naţională/regională includ cât mai multe aspecte privind protecţia
mediului şi conservarea naturii, ele pot fi finanţate prin fonduri europene.
În acest sens Consiliul Judeţean Prahova s-a asociat cu APM Prahova în scrierea unui
proiect care să fie finanţat prin fondurile europene puse la dispoziţie de POS Mediu-Axa
prioritară 4-Protecţia Naturii. Ca urmare, în 2011 APM Prahova a continuat parteneriatul cu
Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii Prahova într-un proiect ce vizează realizarea Planului de
management al sitului Natura 2000 Pădurea Plopeni. Acest proiect este în curs de desfãşurare,
având ca scop inventarierea tuturor factorilor de mediu din perimetrul sitului, identificarea
măsurilor corespunzătoare pentru conservare şi întreprinderea unei ample acţiuni de
conştientizare a publicului.
La finalul anului 2011 APM Prahova, în calitate de unic beneficiar a început
implementarea unui proiect finanţat pe POS Mediu-Axa 4 pentru întocmirea Planului de
management al sitului Natura 2000 Stânca Tohani, activitatile din proiect continuându-se şi pe
parcursul anilor 2012-2013. Acelaşi demers a fost fãcut şi de Muzeul Judeţean de Ştiinţele
Naturii Prahova pentru siturile Pãdurea Glodeasa şi Lacul Bâlbâitoarea.
Din evaluarea stării resurselor naturale ale judeţului Prahova se desprind următoarele
concluzii:
- 18% din terenurile agricole sunt afectate de procese intense de degradare care necesită
lucrãri de reconstrucţie ecologică a agroecosistemelor;
- agroecosistemele se încadrează în general în stadiul II de degradare, pierderile de sol
prin eroziune de suprafaţă având valori mari, cca 16,4 t/ha/an, însemnând cã ecosistemul nu se
mai poate autoregla şi scade cantitatea de biomasă produsă pe teren;
- formele de degradare a terenurilor agricole sunt foarte variate: eroziune de suprafaţă şi
de adâncime 39,3 %, alunecări de teren 12,8%, poluare cu petrol si sare 3,7%, exces de umiditate
14,7%, vegetaţie degradată 22,8%;
- procesele naturale de degradare a terenurilor au fost amplificate de structura
necorespunzătoare a modului de folosinţă, defrişãri excesive, păşunat neraţional, amplasarea
loturilor particulare longitudinal pe pantă şi executarea lucrărilor pe direcţia pantei maxime a
terenului;
- în fondul forestier al judeţului au fost identificate 619 unitãţi amenajistice cu terenuri
degradate sub acţiunea factorilor naturali sau antropici.
115
Ariile naturale protejate
Ariile protejate de interes naţional:

Pe teritoriul judeţului Prahova există şapte arii protejate de interes naţional, declarate prin
Legea 5 / 2000, după cum urmează:
Nr. Crt. Denumire Localizare Suprafață (ha)
1. Parcul Național Bucegi include Prahova 8322 din care
1.1. Abruptul Prahovean Sinaia, Bușteni 3478
1.2. Locul fosilifer Plaiul Hoților Sinaia 6
1.3. Munții Colții lui Barbeș Sinaia 1513
Administrator: ROMSILVA
Plan de management realizat şi aprobat
2. Arinișul de la Sinaia Sinaia 1,037
Custode: nu are
Plan de management: nu
Teren în proprietatea Universităţii
Bucureşti-Staţiunea Zoologică Sinaia
3. Tigăile de Ciucaș comuna Măneciu 3
Administrator: ICAS Bucureşti
4. Muntele de sare Slănic 2
Custode: nu are
Arii naturale protejate de interes comunitar (situri Natura 2000)
Siturile din judeţul Prahova aparţin categoriei SCI (Arii de Protecţie Specială
Avifauninstice) şi SPA (Situri de Importanţă Comunitară), fiind declarate pentru protecţia
habitatelor şi speciilor, conform prevederilor Directivelor Europene Habitate şi Păsări.
1. SCI Munţii Ciucaş (comuna Măneciu, Ceraşu) – aproximativ 9400 ha în judeţul Prahova
Administrator-ICAS Bucuresti, fara plan de management
2. SCI Pǎdurea Glodeasa (comuna Valea Doftanei) – 544 ha (extinsă cu 9 ha în anul 2011)
Custode - Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, plan de management în curs de realizare
3. SCI Lacul Bâlbâitoarea (comuna Bǎtrâni) – 3 ha
Custode - Muzeul Judeţean de Ştiintele Naturii, plan de management în curs de realizare
4. SCI Stânca Tohani (comuna Gura Vadului) – 50 ha
Custode-APM Prahova, plan de management în curs de realizare
5. SCI Pădurea Plopeni (oraşul Bǎicoi, comuna Cocorăştii Mislii) – 91 ha
Custode-Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii, plan de management realizat şi aprobat
6. SCI Bucegi (oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga)– aproximativ 13000 ha în judeţul
Prahova
Nu are administrator decât pe suprafaţa suprapusă cu parcul natural, fără plan de
management pe toată suprafaţa
7. SCI Cheile Doftanei (comunele Brebu, Secăria, Bertea, Comarnic, Valea Doftanei,
Şotrile) - 2613 ha
Nu are custode, este în responsabilitatea APM Prahova, conform atribuţiilor instituţiei,
fără plan de management.
8. SCI Coridorul Ialomiţei – 3 judeţe, (comunele Balta Doamnei, Berceni, Târgşoru Vechi,
Cocorăştii Colţi, Brazi, Ciorani, Şirna, Tinosu, Drăgăneşti, Dumbrava, Gherghiţa,
Gorgota, Olari, Poienarii Burchi, Puchenii Mari, Râfov, Valea Călugărească în Prahova)
– 7480 ha în Prahova
Nu are administrator, fiind în responsabilitatea APM Prahova pe zona din judeţul
Prahova, conform atribuţiilor instituţiei, fără plan de management.
116
9. SPA Câmpia Gherghiţei – 3 judeţe (comunele Boldeşti-Grădişte, Fulga, Sălciile în
Prahova) – 2048 ha în Prahova
Nu are administrator, fiind în responsabilitatea APM Prahova pe zona din judeţul
Prahova, conform atribuţiilor instituţiei, fără plan de management.
Nota: SCI – sit de importanta comunitara
SPA – arie de protectie speciala avifaunistica
Aceste zone însumeazǎ o suprafaţǎ de aproximativ 35218 ha, reprezentând 8% din

teritoriul administrativ al judeţului. Toate obiectivele de conservare, comunitare şi naţionale,
sunt descrise în formularele standard ale siturilor, publicate în anexele Ordinului nr.1964/2007,
respectiv Ordinul nr.2387/2011.
Măsuri de protecție în județul Prahova:
- Planul de management al sitului Natura 2000 Pădurea Plopeni. Acest proiect este în
curs de desfăşurare, având ca scop inventarierea tuturor factorilor de mediu din
perimetrul sitului, identificarea măsurilor corespunzătoare pentru conservare şi
întreprinderea unei ample acţiuni de conştientizare a publicului.
- Planul de management al sitului Natura 2000 Stânca Tohani. Acest proiect este în
curs de derulare.
Tendinţe
În domeniul Protecţia Naturii este nevoie în special, de întărirea capacităţii administrative, a

cooperării şi a mecanismelor de coordonare. Toate acestea solicită eforturi sporite şi acţiuni rapide. Este
nevoie urgentă de consolidarea acestui proces pe viitor. Capacitatea instituţională în domeniul protecţiei
naturii este încã deficitară la toate aspectele. Este imperios necesar ca reţeaua de arii naturale protejate
Natura 2000 să fie funcţională conform standardelor Uniunii Europene.
Situaţia actuală a ariilor protejate este inca dificilă, ca şi situaţia suprafeţelor forestiere şi a
biodiversităţii în general. Cu toate acestea se înregistreazã un interes mult mai mare al autoritãţilor
publice locale şi al instituţiilor publice cu privire la problemele zonelor protejate. In ultimii ani a devenit
evident faptul cã reprezentanţii de la orice nivel ai acestor autoritãţi au mult mai multe cunoştinţe
privitor la existenţa şi nevoile reţelei ecologice Natura 2000. De asemenea aceste autoritãţi dar şi alte
entitãţi au devenit interesate în accesarea fondurilor europene destinate sectorului de protecţie a naturii,
tendinţa fiind de creştere a numãrului de cereri de finanţare depuse, de la an la an.
Modul cum sunt percepute ariile naturale protejate în judeţul Prahova s-a îmbunãtãţit substanţial.
Cel mai important rol al ariilor protejate este acela de model pentru societate, despre modul cum pot trăi
oamenii în armonie cu natura. Scopul reţelei Natura 2000 nu este acela de a crea nişte aşa - numite
sanctuare care să excludă sistematic prezenţa oricărei activităţi umane. Conservarea biodiversităţii în
ariile protejate desemnate necesitã, de fapt, menţinerea şi promovarea unor activităţi, de exemplu, pentru
a menţine o anumită caracteristică a unei arii care permite dezvoltarea anumitor specii florale şi
faunistice. In prezent existã o comunicare şi o colaborare mult mai eficiente între factorii interesaţi în
administrarea sub toate aspectele a zonelor protejate. Cel puţin pentru fondul forestier proprietate
publicã a statului, va exista un regim de ocrotire cu un grad mai ridicat odatã cu încheierea procesului de
certificare a managementului forestier. Identificarea pãdurilor cu valoare ridicatã de conservare a fost
începutã din anul 2011 şi va continua colaborarea între Direcţia Silvicã Prahova şi APM Prahova în
acest scop.
O mare parte dintre ariile protejate au fost preluate în administrare/custodie ceea ce face ca
pentru aceste zone sã poatã fi realizate planuri de management în vederea conservãrii. Aceasta înseamnã
cã în anii urmãtori se vor putea lua mãsuri de refacere a habitatelor afectate şi se vor putea realiza
investiţii în infrastructura necesarã administrãrii acestor zone.
Anul 2013 a fost marcat de implementarea proiectelor pentru realizarea Planurilor de
management in situri Natura 2000. A fost continuată campania de informare şi consultare a autorităţilor
publice locale, ori de câte ori au fost propuse proiecte de dezvoltare în zonele protejate. Este posibil ca
117
procesul declarãrii de noi arii naturale protejate în judeţ sã nu fie încheiat, dat fiind faptul cã existã
numeroase zone cu elemente naturale deosebite ce ar trebui ocrotite.
 MEDIUL, SĂNĂTATEA ȘI CALITATEA VIEȚII

Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu:
aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.
Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului;
alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice
natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea
populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic;
stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.
Poluarea atmosferică
Datele raportate arată un nivel mai ridicat al indicatorilor de sănătate pe codurile de boală
posibil asociate cu poluarea atmosferică la nivelul orașului Ploiești comparativ cu media
raportata la nivelul județului Prahova pentru mortalitatea prin tumori, afecțiuni respiratorii,
IACRS, pneumonie, astm bronsic etc.
Acești indicatori au o tendință de creștere comparativ cu anul 2010.
Poluarea apei
Calitatea apei potabile din județul Prahova nu este este de natură a pune în pericol
sanatatea locuitorilor.
Deșeurile
Implementarea proiectului judetean privind managementul integrat al deseurilor va
imbunatati semnificativ starea mediului ambiant in toate localitatile judetului Prahova.
Poluarea fonică
Pe parcursul ultimilor ani, în peste 65% din numărul determinărilor, valorile înregistrate
sunt mai mari decât limitele impuse de STAS 10009/88. Măsurătorile de zgomot au vizat
zonele care pot prezenta riscuri de afecţiuni pentru populaţia expusă.
Predominant, nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier care afectează
populaţia oraşelor Ploieşti, Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga, Mizil, al traficului feroviar pe
tronsoane reduse în lungul axei căilor ferate şi al activităţilor industriale.
 ZONE CRITICE. VULNERABILITATE LA RISCURI

Siturile contaminate cu fosfogips, cenuşi piritice, gudroane – reziduri petroliere şi alte
deşeuri , în judeţul Prahova, au însumat cca.132 ha la finele anului 2013, în diminuare cu 6 ha.
faţă de anul 2011, prin încheierea lucrărilor de decontaminare la trei situri poluate care aparţin
S.C. Petrotel – Lukoil şi la două situri aparţinând Rafinăriei Petrobrazi.
Cele 132 ha. terenuri contaminate reprezintă un pericol real pentru apele şi terenurile
agricole şi se localizează în:
- Batal fosfogips Valea Călugărească – 55,9 ha.
- Depozit de cenuşă piritică Valea Călugărească – 6,5 ha.
- Batal gudron Vega – Ploieşti – 10 ha.
- Batal reziduuri petrol Rafinăria Astra Ploieşti – 2,6 ha
- 3 Batale gudron Rafinăria Astra Câmpina – 16,0 ha.
- Batal reziduuri Petrotel – Lukoil – 4,5 ha.
- 19 Batale industria extractivă - Petrom S.A. – 2,6 ha.
- Batal zona Vega – Direcţia Silvică Prahova – 1,9 ha.
- Rampa deşeuri menajere Teleajen – Primăria Ploieşti – 31,0 ha.
- Batal reziduuri petrol Câmpina – Primăria Câmpina – 0,8 ha.
Pentru decontaminarea acestora este pus în aplicare un program riguros de eliminare a
poluării istorice şi recente prin participarea operatorilor economici poluatori şi a autorităţilor
locale.
118
De asemenea, calitatea aerului, solului şi vegetaţiei sunt afectate de poluarea cu metale
grele (plumb, zinc), datorită traficului auto foarte intens, specific traseului DN 1 şi aglomerărilor
urbane.
Pentru zona industrială dezafectată Romfosfochim Valea Călugărească, considerată „pata
neagră nr. 1” a judeţului Prahova, datorită cantităților uriașe de cenușă piritică și fosfogips, cu
impact asupra atmosferei, solului și subsolului, a început implementarea unui program amplu de
ecologizare având două componente principale:
1. evacuarea în termen de cca. 2 ani a întregii cantități de cenușă piritică și reconstrucția
ecologică a terenului;
2. asanarea, reconfigurarea, tratarea fizico-chimică și biologică a batalelor de fosfogips
și înființarea pe terenul astfel rezultat a unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 5
MW.
Acest obiectiv are la bază un proiect privat finanțat prin Programul Operațional Sectorial
Creșterea Competitivității Economice, în valoare de 106 milioane lei, din care fonduri
nerambursabile de 58 milioane lei, cu implicarea directă a administrației județene și celei locale.
Este de menționat că deja a fost pus în funcțiune un prim parc de panouri fotovoltaice,
amplast pe un teren impropriu pentru agricultură, rezultat prin asanarea batalului de fosfogips
provenit de la Romfosfochim Valea Călugărească, situat la intrarea în satul Pantazi.
Riscuri naturale:
- risc la inundaţii în zona montană a râurilor Prahova, Teleajen, Doftana;
- alunecări de teren în partea de nord-vest a bazinului Slănic;
- avalanşe în sezonul de iarnă-primăvară pentru Valea Prahovei;
- secetă – sudul judeţului;
- cutremur – populaţia judeţului expusă la o intensitate seismică între VII şi IX grade.
 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Componentă importantă a programului judeţean de protecţie a calităţii mediului,

gestionarea controlată a deşeurilor s-a înscris într-o evoluţie pozitivă în judeţul Prahova,
urmărindu-se încadrarea în preverile Directivelor europene şi a reglemetărilor interne în materie.
Principalele regelementari europene in materie de deseuri sunt:
- Directiva-Cadru nr. 2006/12/EEC;
- Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor;
- Directiva nr. 2008/98/CE privind deseurile;
- Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;
- Directiva nr. 2000/76//EC privind incinerarea deseurilor;
- Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1013/2006 privind
transferul de deseuri.
In legislatia romana au fost preluate, cu adaptarile necesare, incepand din anul 2002,
toate prevederile respectivelor directive.
Principalul act normativ este Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, care
acopera masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei, prin prevenirea sau
reducerea efectelor adverse determinate de generarea si gestionarea deseurilor. Legea a fost
precedata si urmata de un numar mare de reglementari specifice careacopera toata sfera de
interes si care asigura autoritatilor publice, operatorilor de serviciisi entitatilor generatoare
instrumentele de interventie in protejarea mediului.
Deşeurile reprezintă o problemă presantă de mediu, socială şi economică. Creşterea
consumului şi economia în dezvoltare continuă să genereze cantităţi mari de deşeuri – ceea ce
necesită eforturi mai mari pentru a reduce cantitatea acestora şi pentru a le preveni. Dacă în
trecut se considera că deşeurile nu erau refolosibile, în prezent acestea sunt recunoscute din ce în
ce mai mult ca fiind resurse; acest lucru se reflectă în gestionarea deşeurilor, unde s-a trecut de la
eliminarea deşeurilor la reciclarea şi recuperarea acestora.
În funcţie de modul în care sunt gestionate, deşeurile pot avea un impact atât asupra
sănătăţii oamenilor, cât şi asupra mediului prin emisiile în aer, sol, suprafaţa apelor şi apele
119
subterane. Însă, acestea pot duce şi la pierderea de resurse materiale (respectiv metale şi alte
materiale reciclabile), având în acelaşi timp şi un potenţial de sursă energetică.
Deşeurile sunt generate în toate fazele ciclului de viaţă al materialelor:
 extracţie (deşeuri miniere);
 producţie şi distribuţie (deşeuri industriale, periculoase şi de ambalaje);
 consumul de produse şi servicii (deşeuri municipale şi deşeuri de echipamente electrice şi
electronice);
 tratare (de exemplu, reziduuri de sortare din instalaţiile de reciclare sau zgura rezultată în
urma incinerării).
Gestionarea raţională a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi poate fi benefică
pentru mediu, favorizând în acelaşi timp conservarea resurselor naturale.
În UE a avut loc o schimbare clară în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. În 2010, o
proporţie mare (37%) din deşeurile municipale solide (care reprezintă 10% din totalul deşeurilor
generate în UE) era încă amplasată în depozite de deşeuri. În schimb, în prezent, tendinţa este
spre reciclare/compostare (38%) sau incinerare cu recuperarea energiei (21%), în funcţie de
fluxurile de deşeuri.
Reciclarea are un efect benefic asupra mediului prin reducerea cantităţii de deşeuri
depozitate în gropile de gunoi, scăzând astfel şi emisiile poluante. De asemenea, aceasta
contribuie la satisfacerea cererilor de materiale ale producţiei economice, atenuând necesitatea de
extracţie şi de rafinare a materiilor prime.
De asemenea, reciclarea prezintă beneficii economice şi sociale importante: generează
creştere economică, stimulează inovarea, creează locuri de muncă şi contribuie la asigurarea
disponibilităţii resurselor critice. Reciclarea este vitală pentru o prioritate majoră a politicii
europene şi globale: trecerea la o economie verde care să genereze prosperitate şi care să
păstreze, în acelaşi timp, un mediu sănătos şi echitate socială pentru generaţiile actuale şi
viitoare.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor trebuie să implice schimbări
semnificative ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări necesită participarea
tuturor segmentelor societăţii – persoane fizice, întreprinderi, firme, instituţii social-economice,
instituţii de cercetare, ONG-uri, etc.
Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele cu care se confruntă în prezent
România. Abordarea integrată în gestionarea deşeurilor se referă la activităţile de colectare,
transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor şi include construcţia instalaţiilor de
eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii lor şi de reciclare, conforme
cu ierarhia principiilor:
- prevenirea producerii de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia;
- recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire ;
- depozitare finală sigură a deşeurilor, acolo unde nu mai există posibilitatea
recuperării.
Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor
acestora, conform principiului „poluatorul plăteşte”, sau, după caz, producătorilor, conform
principiului „responsabilitatea producătorului”.
Autorităţile administraţiei publice locale joacă un rol important în asigurarea
implementării la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România
prin tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Sunt necesare eforturi considerabile în vederea
conformării cu standardele europene, cu respectarea standardelor europene privind
managementul deşeurilor existente cât şi a celor care se preconizează pentru viitor.
Principiile generale ale gestionării deşeurilor sunt concentrate în aşa-numita „ierarhie a
gestionării deşeurilor”. Principalele priorităţi sunt prevenirea producţiei de deşeuri şi reducerea
nocivităţii lor. Când nu se poate realiza nici una nici alta, deşeurile trebuie reutilizate, reciclate
sau folosite ca sursă de energie (prin incinerare). În ultimă instanţă, deşeurile trebuie eliminate în
condiţii de siguranţă.
120
Ierarhia gestionării deşeurilor
Ierarhia deşeurilor aşa cum este prezentată în cadrul Directivei Cadru 2008/98/CE privind
deşeurile, se aplică în calitate de ordine a priorităţilor, în cadrul legislaţiei şi a politicilor în
materie de prevenire a gestionării deşeurilor în ordinea descrescătoare a priorităţilor.
Pentru îndeplinirea obiectivelor privind gestionarea deşeurilor au fost elaborate planuri

de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Prin sistemele de management
integrat al deşeurilor unităţile administrativ-teritoriale au format asociaţii de dezvoltare
intercomunitare (ADI) în vederea înfiinţării, organizării şi exploatării în interes comun a
serviciilor de salubrizare sau pentru realizarea unor obiective de investiţii comune, specifice
infrastructurii acestui serviciu.
Astfel, la nivelul judeţului Prahova au fost elaborate două documente importante privind
gestionarea deşeurilor:
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD 2008), aprobat prin Hotărârea Consiliului
Judeţean nr. 113/30.09.2008, care asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de
gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi
costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean; asigură, pe
termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale,
cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt:
-extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale care nu dispun în prezent de servicii de
salubritate;
-dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de
reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice,
vehicule scoase din uz;
-construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a
cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;
-închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor;
-construirea şi operarea unor depozite noi conforme.
Planul de Investiţii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat al Deşeuril
obligaţiile legale, prin:
- definirea unui program etapizat de investiţii pe termen lung în domeniul
managementului deşeurilor pentru judeţul Prahova;
- dezvoltarea unor sisteme adecvate de management integrat al deşeurilor care să asigure
conformarea cu Directivele UE;
- elaborarea documentelor suport pentru aplicaţiile de finanţare;
- elaborarea planurilor de achiziţie şi documentaţiilor de atribuire în conformitate cu
legislaţia natională în vigoare privind achiziţiie publice;
- creşterea capacităţii locale în pregatirea şi implementarea proiectelor.
Impact (caracterizare)
121
Informaţiile privind generarea deşeurilor şi practicile actuale de gestionare a acestora sunt
importante în identificarea riscurilor potenţiale pentru mediu şi sănătatea umană. Acesta este
motivul pentru care inventarierea deşeurilor, colectarea sistematică de date şi armonizarea
sistemelor de clasificare a deşeurilor reprezintă fundamentul pentru statistica deşeurilor, în
contextul cerinţelor de creştere a calităţii datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor.
Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deşeurilor urbane sunt
necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea
şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora. Deşeurile, dar mai ales cele industriale,
constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice
precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.
Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele
de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de
“dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează
perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare
(15-20 ani).
Un alt aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile sunt depozitate împreună cu
cele nereciclabile, în amestec, selecţia acestora în rampă fiind dificilă şi costisitoare.
Operatorii economici pot valorifica sau elimina deşeurile proprii. Prin valorificare,
deseurile pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate către o instalaţie de tratare (pentru diminuarea
gradului de periculozitate). Deşeurile nevalorificabile sunt eliminate prin depozitare finală,
coincinerate în fabricile de ciment sau incinerate în instalaţii autorizate. Unele activităţi de
gestionare a deşeurilor pot prezenta un potenţial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de
gestionare implică emisia unor poluanţi în mediu. Gestionarea neadecvată a deşeurilor conduce
la numeroase cazuri de contaminare a solului şi apei subterane, ameninţând sănătatea umană.
Presiuni
Obligaţiile ce decurg din legislaţia românească privind reducerea impactului asupra
mediului prin minimizarea producerii deşeurilor (folosirea de tehnologii moderne, crearea unui
flux de producţie eficient), valorificarea acestora intr-o măsura cât mai mare, au determinat
agenţii economici la o serie de iniţiative pentru reducerea impactului asupra mediului. Agenţii
economici sunt obligaţi şi prin prevederile autorizaţiilor de mediu să gestioneze corespunzător
deşeurile rezultate din activitate. În acest sens, aceştia şi-au creat condiţiile necesare pentru
stocarea temporară a deşeurilor rezultate din procesul de producţie. Au fost amenajate spaţii
dotate cu containere, separat pentru fiecare tip de deşeu, amplasate pe plaforme betonate şi, după
caz, acoperite. De asemenea au contracte cu societăţi autorizate pentru valorificarea, reciclarea
şi/sau eliminarea deşeurilor.
La nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţ, administraţiile locale în colaborare cu
operatorii de salubritate au continuat implementarea sistemului de colectare selectivă a
deşeurilor, pe următoarele fracţiuni: hârtie şi carton, mase plastice (în special PET-uri) şi sticlă.
Tipuri de deşeuri
Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi
rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi
asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din
construcţii-demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de
la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi
eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor
publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un
operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul,
tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.
Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul judeţului. În anul 2013,
primăriile şi operatorii de salubritate au colectat deşeuri menajere de la 90% din populaţia urbană
122
şi 44,86% din populaţia rurală, ceea ce reprezintă, la nivelul judeţului, o medie de 67,43%
(conform datelor preliminare raportate de operatorii de salubritate din judeţ).
Cantităţile de deşeuri municipale colectate în anul 2013

Cantitatea de deşeuri
Tipul de deşeu colectat (tone)
1. Deşeuri menajere şi asimilabile – Total, din care: 142 686
deşeuri menajere de la populaţie, în amestec 107 107
deşeuri menajere şi similare de la unitǎţi economice, unitǎţi 32 185
comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi sanitare
deşeuri municipale fără altă specificaţie 1 660
deşeuri menajere colectate separat (fară cele din construcţii, 1 734
demolǎri)
2. Deşeuri din servicii municipale – Total, din care: 33 007
deşeuri stradale 28 053
deşeuri din pieţe 1 820
deşeuri din grǎdini, parcuri şi spaţii verzi 3 134
3. Deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la 3 558
demolǎri
Total deşeuri municipale colectate 179 251
Sursa: Date transmise de operatorii de la salubritate la ANPM
Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale la nivelul judeţului

Anul Judeţul Prahova
2005 141 347 tone
2006 192 015 tone
2007 170 014 tone
2008 208 247 tone
2009 210 410 tone
2010 208 846 tone
2011 250 164 tone
2012 180 076 tone
2013 179 251 tone
În ceea ce priveşte sistemul de colectare al acestor deşeuri, metoda tradiţională de

colectare în amestec este cea mai frecventă. Colectarea selectivă are încă o pondere redusă, fiind
în curs de extindere.
Compoziţia deşeurilor menajere
Nr. Compoziţia
Tip deşeu
Crt. deşeurilor %
1. Hârtie/Carton 9,30
2. Sticlă 3,61
3. Metale 2,00
4. Material plastic 8,60
5. Deşeuri biodegradabile 57,82
6. Lemn 1,70
7. Altele 16,97
Total 100,00
Deşeuri biodegradabile
123
Directiva 1999/31 privind depozitarea include prevederi pentru reducerea deşeurilor
biodegradabile de la depozitare pentru a evita efectele adverse asupra mediului cauzate de
comportamentul acestor deşeuri în condiţii de depozitare.
În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă
majoră. În această categorie sunt cuprinse:
 deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
 deşeuri vegetale din parcuri, grădini;
 deşeuri biodegradabile din pieţe;
 componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
 nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
 hârtia.
Fracţia biodegradabilă reprezintă aproximativ 65% din deşeurile menajere şi asimilabile.
În anul 2013, o cantitate de 111 309 tone deşeuri biodegradabile a fost depozitată în rampele de
gunoi, din care aproximativ 33 007 tone reprezintă deşeuri provenite din parcuri şi gradini.
Soluţiile de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile trimise spre
depozitare finală, disponibile la acest moment, sunt: compostarea (degradare aerobă) – cu
producere de compost utilizabil; degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil; tratare
termică; tratare mecano-biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate,
depozitabile.
La nivelul judeţului Prahova, în comuna Balta Doamnei, functioneaza staţia de
compostare a deşeurilor menajere biodegradabile, capacitate de 2000-4000 tone/an. Aceasta este
dotată cu două linii tehnologice: una pentru deşeurile menajere biodegradabile şi una pentru
transformarea în compost a resturilor vegetale şi a gunoiului de grajd de la gospodăriile
populaţiei. În anul 2013 a fost adusă în vederea compostării o cantitate de 2 511 tone resturi
vegetale, din care o cantitate de 2 138 tone au intrat în procesul de compostare.
Depozitarea deşeurilor industriale periculoase şi nepericuloase

La nivelul judeţului Prahova, în anul 2013 au fost în operare două depozite de deşeuri
industriale:
-un depozit pentru deşeuri periculoase, situat în comuna Ariceştii Rahtivani, sat Târgşoru
Nou, administrat de SC Ecomaster Servicii Ecologice SRL, cu o capacitate proiectată de 1 576
000 tone si un volum de 985 000 mc, în prima fază funcţionând cu o celulă de 212 000 mc;
- un depozit pentru deşeuri industriale nepericuloase, situat în oraşul Baicoi, administrat
de SC Vitalia Salubritate Prahova SRL, cu o capacitate proiectată de 1100000 mc, în prima faza
funcţionând o celulă de 300 000 mc.
Odată cu realizarea platformelor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a
deşeurilor la nivelul judeţului, se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile. In
proiectul „ Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Prahova” este prevăzută o
staţie de tratare mecano-biologică la Ploieşti, pe o suprafaţă totală de 7 ha, cu o capacitate de 50
000 tone/an. Cantitatea de deşeuri biodegradabile care va intra în staţie a fost stabilită prin
studiile pentru implementarea ţintelor naţionale de reducere a biodegradabilelor depozitate. Din
această cantitate un procent de 75% il reprezintă fracţia biodegradabilă, iar 25% fracţia
nebiodegradabilă.
Incinerarea deşeurilor periculoase

In judeţ este în operare un incinerator de deşeuri periculoase, amplasat în comuna Brazi,
sat Negoieşti. Instalaţia are o capacitate de ardere de 4 000 tone/an deşeuri periculoase.
În anul 2013 a fost colectată o cantitate de 2226 tone deşeuri, din care o cantitate de 1968
tone deşeuri a fost incinerată.
Deşeuri generate de activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementată prin acte
normative specifice ale Ministerului Sănătăţii. Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate
programe, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri
periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică
124
planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu
regulamentele interne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.
Eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase, colectate de pe raza judeţului
Prahova se realizează prin incinerare în instalaţii autorizate.
O alternativă privind tratarea deşeurilor este reprezentată de neutralizarea prin sterilizare
termică a deşeurilor periculoase medicale la nivelul unităţii sanitare (echipamente proprii),
deşeurile tratate, fiind nepericuloase, sunt depozitate în depozitul de deşeuri municipale. O astfel
de tratare a deşeurilor medicale se realizează în instalaţia deţinută de Spitalul Judetean de
Urgenţă Ploieşti.
Cantitatea de deşeuri medicale periculoase colectată şi incinerată în anul 2013 a fost de
537 tone.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale
Deseuri din activitatea medicala

600
500
400
300
200
100
0
2009 2010 2011 2012 2013
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate orăsenesti provin din diferite
etape ale proceselor de epurare. Înainte de valorificare sau eliminare, nămolurile trebuie să fie
supuse tratării, cu scopul de a reduce conţinutul de apă, proprietăţile de fermentare si prezenţa
agenţilor patogeni. Nămolul tratat poate fi utilizat sau eliminat, cel mai frecvent, în trei moduri:
utilizarea în agricultură, incinerarea sau depozitarea în depozite de deseuri, funcţie de
proprietăţile nămolului, precum si de opţiunea operatorului staţiei de epurare.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
La nivelul judeţului Prahova sunt 18 agenţi economici care au staţii de epurare industriale.
Cantitatea de nămoluri generată în industrie este de aproximativ 18000 tone substanţă uscată.
Cantităţi importante de namoluri industriale, în special cele de la rafinării, au fost transportate
pentru valorificare prin co-incinerare la fabricile de ciment din ţară şi au fost supuse unui
tratament fizico-chimic sau unui tratament biologic, în vederea eliminării.
Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Deşeurile din construcţii şi demolări includ:
• materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri
– ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă,
resturi de tâmplărie, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat;
• materiale rezultate din construcţia şi întreţinerea căilor de acces şi a structurilor aferente
– smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu
lianţi bituminoşi sau hidraulici;
• materiale excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare,
decontaminare
– sol, pietriş, argilă, nisip, roci, resturi vegetale.
Conform PRGD- Sud Muntenia nu există capacitate de depozitare specifică pentru
deşeurile din construcţii şi demolări. Aceste tipuri de deşeuri se folosesc pentru reconstrucţia
125
ecologică (dacă se pretează pentru acest tip de valorificare) sau se elimină necontrolat (în marea
majoritate).
In judeţul Prahova, operatorii de salubritate colectează separat deşeurile din construcţii şi
demolări. In anul 2013 cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări colectată a fost de 3558
tone.
In judetul Prahova, la data de 1 iulie 2014, din cele 104 localităţi, 101 au serviciile de
salubrizare contractate (95 cu operatori specializaţi si 6 localităţi au servicii publice organizate
de către Consiliile locale). Nu au contractat încă acest serviciu comunele Călugăreni, Salcia şi
Tătaru, urmând să contracteze serviciile după organizarea licitaţiilor publice de către Asociaţia
de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor Prahova.
Situaţia contractelor de salubrizare pe localităţi conform zonării stabilite prin proiectul
„Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Prahova” este următoarea:
ZONA 1
Nr. CLAUZĂ CONTRACT

LOCALITATE OPERATOR
crt. OPERARE SERVICIU
1 AZUGA ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv
2 BUȘTENI COMPREST S.A. BRAŞOV Selectiv
3 SINAIA GRUP SALUBRIZARE URBANĂ
Selectiv
S.A.
ZONA 2

LOCALITATE OPERATOR
1 PLOIEŞTI ROSAL Selectiv
2 BĂICOI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
3 BOLDEŞTI SCĂENI VITALIA SERVICII PENTRU
Neselectiv
MEDIU
4 PLOPENI SERVICIU LOCAL Neselectiv
5 SLĂNIC LICITATIE Selectiv
6 ALUNIŞ TERMOELECTRICA (CSPER) Selectiv
7 ARICEŞTII ROMPREST SERVICE S.A.
Selectiv
RAHTIVANI
8 BĂRCĂNEŞTI LICITATIE Neselectiv
9 BERCENI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
10 BERTEA SERV. ECOLOGICE
Selectiv
SALUBRITATE PRAHOVA
11 BLEJOI VITALIA SERVICII PENTRU
Neselectiv
MEDIU
12 BRAZI AQUASAL UTIL SERV-BRAZI Neselectiv
13 BUCOV LICITATIE Neselectiv
14 COCORĂŞTII COLŢ S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
15 COCORĂŞTII MISLI GOSP. LOCALA BĂICOI Neselectiv
16 COSMINELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv
17 DUMBRĂVEŞTI TERMOELECTRICA (CSPER) Selectiv
18 FILIPEŞTII DE SERV. LOCAL
Neselectiv
PĂDURE
19 FILIPEŞTII DE TÂRG GOSP. LOCALA BĂICOI Neselectiv
20 FLOREŞTI SERV. LOCAL Neselectiv
21 GORGOTA S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv
22 LIPĂNEŞTI FLORICON SALUB Neselectiv
23 MĂGURENI FLORICON DISTRIBUTION Neselectiv
24 MĂNEŞTI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
25 OLARI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv
26 PĂULEŞTI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv
126
27 POIENARII BURCHII S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
28 PUCHENII MARI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv
29 SCORŢENI S.C G.L. BĂICOI Neselectiv
30 ŞIRNA SERV PUBLIC
Neselectiv
BRAZI/AQUASAL UTILSERV
31 ŞTEFEŞTI SERV. ECOLOGICE
Selectiv
SALUBRITATE PRAHOVA
32 TÂRGŞORU VECHI SERV LOCAL Neselectiv
33 TINOSU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv
34 VÂLCĂNEŞTI TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv
35 VĂRBILĂU ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv
ZONA 3

LOCALITATE OPERATOR
1. BALTA DOAMNEI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
2. BODEŞTI VODNA ECOSAL
Selectiv
GRĂDIŞTEA
3. CIORANI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv
4. DRĂGĂNEŞTI VODNA ECOSAL Neselectiv
5. DUMBRAVA VODNA ECOSAL Neselectiv
6. FULGA TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv
7. GHERGHIŢA VODNA ECOSAL Neselectiv
8. RÂFOV ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv
9. SĂLCIILE VODNA ECOSAL Neselectiv
ZONA 4

LOCALITATE OPERATOR
1 URLAŢI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv
2 ALBEŞTI ROSAL GRUP
Neselectiv
PALEOLOGU
3 BABA ANA SALUB INTERSERV Neselectiv
4 CĂLUGĂRENI NU ARE CONTR. -
5 CEPTURA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv
6 COLCEAG TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv
7 FÂNTÂNELE TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
8 GORNET CRICOV TERMOELECTRICA (CSPER) Neselectiv
9 GURA VADULUI IN CURS DE SEMNARE
Selectiv
CONTRACT
10 IORDĂCHEANU ROSAL GRUP Selectiv
11 JUGURENI SALUB INTERSEV Neselectiv
12 LAPOŞ TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
13 PLOPU S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
14 SÂNGERU TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
15 TĂTARU NU ARE CONTR -
16 TOMŞANI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
17 VADU SĂPAT IN CURS DE SEMNARE
Neselectiv
CONTRACT
18 VALEA SALUB
Neselectiv
CĂLUGĂREASCĂ
ZONA 5
127
LOCALITATE OPERATOR
1. VĂLENII DE MUNTE SALUB Neselectiv
2. APOSTOLACHE VALEA LOPATNEI Selectiv
3. ARICEŞTII ZELETIN VALEA LOPATNEI Neselectiv
4. BĂLŢEŞTI TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv
5. BĂTRÂNI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
6. CĂRBUNEŞTI VALEA LOPATNEI Neselectiv
7. CERAŞU TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
8. CHIOJDEANCA TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
9. DRAJNA TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
10 GORNET S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
11 GURA VITIOAREI ROMPREST SERVICE S.A. Neselectiv
12 IZVOARELE ROMPREST SERVICE S.A. Selectiv
13 MĂGURELE TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
14 MĂNECIU URBAN Neselectiv
15 PACUREŢI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
16 PODENII NOI TERMOELECTRICA(CSPER) Selectiv
17 POSEŞTI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
18 PREDEAL SĂRARI TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
19 SALCIA NU ARE CONTR -
20 ŞOIMARI VALEA LOPATNEI Neselectiv
21 STARCHIOJD TERMOELECTRICA(CSPER) Neselectiv
22 SURANI VALEA LOPATNEI Neselectiv
23 TEIŞANI ROMPREST Neselectiv
ZONA 6

LOCALITATE OPERATOR
1. VALEA DOFTANEI SERVICII SALUBRITATE
Selectiv
BUCUREŞTI S.A
ZONA 7

LOCALITATE OPERATOR
1 CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
2 BREAZA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv
3 COMARNIC PISA ECO AMBIENT Neselectiv
4 ADUNAȚI S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
5 BĂNEȘTI S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv
6 BREBU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
7 CORNU S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
8 POIANA CÂMPINA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv
9 PROVIȚA DE JOS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Selectiv
10 PROVIȚA DE SUS S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
11 SECĂRIA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Neselectiv
12 ȘOTRILE S.C. ITECOL TEHNICA S.R.L. Neselectiv
13 TALEA LICITATIE Neselectiv
14 TELEGA S.C. FLORICON SALUB S.R.L. Selectiv
128
În scopul respectării acquis-ului comunitar de mediu, Consiliul Judeţean Prahova a iniţiat
constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Parteneriatul pentru Managementul
Deşeurilor Prahova, la care au aderat toate localităţile din judeţ. Această organizare instituţională
129
permite abordarea problematicii privind gestiunea deşeurilor în sistem integrat la nivelul
întregului judeţ.
În anul 2013 Consiliul Judeţean Prahova a obţinut finanţarea proiectului „Sistem de
management integrat al deşeurilor în județul Prahova”, în cadrul Programului Operaţional
Sectorial de Mediu, Axa prioritară 2, Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric, Domeniul de intervenţie 2.1. Dezvoltarea
sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al
deșeurilor.
Valoarea totală a proiectului, fără T.V.A. este de 164.230.212 lei, din care:
- valoarea eligibilă nerambursabilă din FEADR şi buget de stat: 145.020.258 lei
(99%),
- contribuţia beneficiarului (Consiliul Judeţean Prahova şi Primăria Municipiului
Ploieşti) din bugetul local (1% din valoarea contractului): 1.464.852 lei,
- valoarea proiectului, alta decât cea eligibilă conform POS Mediu: 17.745.102 lei,
fără T.V.A.
Scopul proiectului:
Completarea infrastructurii și a echipamentelor existente cu investiții care să conducă la
asigurarea unui sistem de management integrat al deșeurilor la nivel de județ
Obiectivele proiectului:
Creșterea standardelor de viață și de mediu din județul Prahova, vizând, în principal, respectarea
legislației comunitare de mediu
Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deșeurilor în județul Prahova, prin
îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate din județ
Situația propusă
1. Construcții:
 construirea a două stații de transfer, cu toate dotările necesare, în localitățile
Bușteni și Urlați;
 construirea unei stații de sortare a deșeurilor reciclabile, în localitatea Boldești
Scăeni;
 construirea unei stații de tratare mecano-biologică a deșeurilor reziduale, la
Ploiești;
 ecologizarea (închiderea) depozitului neconform de la Ploiești.
2. Achiziția de echipamente
 pubele, containere pentru colectare selectivă, echipamente auxiliare pentru stațiile de
transfer existente de la Valea Doftanei și Drăgănești, echipamente pentru noua stație de
tratare mecano-biologică și pentru noua stație de sortare.
3. Achiziția de vehicule de transport a deșeurilor de la toate stațiile de transfer către depozitele
finale sau către facilitățile de tratare mecano–biologică sau sortare.
Colectarea deșeurilor se va realiza în sistem selectiv, defalcat în funcție de tipul de gospodărie,

bloc sau gospodărie individuală și în funcție de mediul urban sau rural.
 Sistemul de colectare al deșeurilor reciclabile se prezintă astfel:

Zona urbană – blocuri: o platformă de precolectare la maxim 100 persoane dotată cu:
- un container albastru de 1.100 litri pentru fracția hârtie/carton, colectarea
realizându-se la 5 zile;
- un container galben de 1.100 litri pentru fracția plastic/metal, colectarea
- 1 container verde de 1.100 litri pentru fracția sticlă, colectarea realizându-
se la 12 zile;
Zona urbană – gospodării individuale: o platformă de precolectare la maxim 50 de gospodării
(circa 125 de persoane) dotată cu:
130
- un container verde de 1.100 litri pentru fracția sticlă, colectarea realizându-
se la 21 zile.
Zona rurală – blocuri și gospodării individuale: o platformă de precolectare la maxim 250 de
persoane dotată cu:
- un container-verde de 1.100 litri pentru fracția sticlă, colectarea
realizându-se la 21 zile.
 Sistemul de colectare al deșeurilor reziduale se prezintă astfel:
Zona urbană – blocuri: o platformă de precolectare la circa 100 persoane dotat cu 4 pubele de
240 litri (ce vor fi colectate o dată la 2 zile, puncte de colectare ce vor fi amplasate astfel:
- Blocuri înalte (peste 4 etaje): în camerele de precolectare existente la
parterul blocurilor;
- Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente.
Zona urbană – gospodării individuale:
- o pubelă de 120 litri în fiecare gospodărie pentru fracția reziduală, pubela
ce va fi colectată o dată la 2 zile;
Zona rurală:
- pubelă de 120 litri în fiecare gospodărie pentru fracția reziduală.
Colectarea se va face săptămânal, deșeul fiind transportat (direct pentru
zonele 2 și 5 sau prin intermediul stațiilor de transfer pentru zonele 1, 3, 4, 6
și 7) la depozit.
În mediul rural a fost prevăzută compostarea în gospodării individuale pentru deșeurile
biodegradabile, astfel s-a prevăzut câte un recipient de 280 litri pentru aproximativ 60% din
gospodăriile din mediul rural în vederea utilizării pentru compostarea în gospodării a deșeurilor
biodegradabile și utilizarea compostului rezultat în cadrul acestora.
Componentele proiectului
a) Construcţii:
1. Stația de transfer Bușteni - ZONA 1 (Componenta la CL1)
 Stația de transfer de la Bușteni va avea o capacitate de 15.831 to/an, populație
deservită de 30.507 locuitori și va fi dotată cu platformă pentru stocare temporară și
încărcare mecanizată în containere de transport;
 Pentru stația de transfer Bușteni au fost propuse 3 mașini de lung curier și 5
containere cu capacitate de 32 mc;
 Stația de transfer Bușteni va fi deservită de 7 angajați.
2. Stația de transfer Urlați - ZONA 5 (Componenta la CL1)

 Staţia de transfer de la Urlați va avea o capacitate de 14.548 to/an, populație deservită
de 84.669 locuitori;
 Pentru statia de transfer Urlați au fost propuse 2 mașini de lung curier și 5 containere
cu capacitate de 32 mc;
 Stația de transfer Urlați va fi deservită de 6 angajați.
3. Închiderea depozitului neconform de la Ploiești (Componenta la CL1)
Depozitul a fost inaugurat în anul 1950 şi se află în proprietate publică a Municipiului
Ploieşti. Suprafaţa depozitului este de circa 31 de ha, împarţită în 2 zone, zona nouă 5 ha şi zona
veche 26 ha, având în total o capacitate proiectată şi depozitată de 2 450 000 de mc.
Pentru stațiile de transfer existente Valea Doftanei și Drăgănești vor fi achiziționate
diverse echipamente, cotainere și alte dotări (Componenta la CL1).
131
4. Stația de sortare Boldești-Scăeni (CL2)
 Capacitate de 51.175 tone/an; suprafaţa 1.5 ha;
 Populaţie deservită: zonele 2 şi 7;
 2 linii de sortare;
 succes de sortare 75%;
 55 locuri de muncă create; 2 schimburi/zi.
Fracțiile recuperate vor fi cele de tip hârtie/carton, plastic, metale, lemn și sticlă. Liniile
de sortare vor fi de tip semiautomat.
5. Stația de tratare mecano-biologică Ploiești (CL3)
Capacitatea totală a staţiei TMB Ploieşti va fi de 150.000 tone/an (150.065 tone/an)
reprezentând capacitatea deşeurilor reziduale de 146.960 tone/an şi capacitatea deşeurilor
biodegradabile din grădini, parcuri şi piete de 3.104 tone/an.
Numărul de schimburi va fi de 1 schimb/zi, iar personalul necesar va fi de 33 de
persoane. Suprafaţa staţiei TMB Ploieşti este de 7 ha şi va avea un număr de 32 de biocelule.
Cantitatea de deşeuri ce va fi procesată în staţia TMB Ploieşti va fi de 147.267 tone/an
reprezentând capacitatea deşeurilor reziduale 144.211 tone/an şi capacitatea deşeurilor
biodegradabile din grădini, parcuri şi piețe 3.055 tone/an. Staţia TMB Ploieşti va fi operaţională
356 de zile/an.
b) Echipamente
1. Recipiente de colectare propuse a fi achiziţionate prin proiect:
 pubela 120 l – 126.420 bucăţi;
 pubele 240 l – 4.099 bucăţi;
 container 1.1 mc – 8.455;
 recipient de compostare individuală 280 l – 64.751 bucăţi.
2. Echipamente necesare funcţionării UIP
c) Servicii
1. Asistenţă tehnică de management pentru acordarea de sprijin în gestionarea şi
implementarea SMID în judeţul Prahova
2. Asistenţă tehnică de management privind Supervizarea contractelor aferente SMID în
judeţul Prahova
3. Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe durata execuţiei proiectelor aferente
SMID în judeţul Prahova
4. Asistenţă tehnică pentru verificarea proiectelor aferente SMID în judeţul Prahova
5. Servicii de audit financiar al proiectului privind SMID în judeţul Prahova
CAP. V ECONOMIA JUDEŢULUI
Structura economică sectorială
În judeţul Prahova erau operaţionali 16.41829 agenţi economici la finele anului 2013,
reprezentând circa 31% din numărul unităţilor active ale Regiunii Sud Muntenia şi cca. 3,3% din
totalul unităţilor din România.
Distribuţia întreprinderilor pe clase de mărime evidențiază pentru microîntreprinderi (0-9
salariaţi) o pondere numerică de 85,25%, întreprinderile mici (10-49 salariați) dețin 11,82%,
firmele mici si mijlocii 2,48%, iar firmele mari (peste 250 de salariaţi) 0,45%.
29
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Anuarul statistic al judeţului Prahova- 2013.
132
Pe domenii de activitate, numărul unităților locale active, la finele anului 2013 (ultimele
informații statistice disponibile) se prezintă astfel:
UNITĂŢI LOCALE ACTIVE PE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE LA

NIVEL DE SECŢIUNE CAEN Rev.2 ŞI PE CLASE DE MĂRIME ÎN ANUL 2013
din care: pe clase de mărime, după

Denumire activitate conform CAEN numărul salariaţilor
Total
Rev.2 0-9 10-49 50-249 250 şi
peste
TOTAL JUDEŢ 16418 13997 1941 406 74
Agricultură, silvicultură şi pescuit 388 307 74 6 1
Industria extractivă 84 42 22 16 4
Industria prelucrătoare 1649 1045 406 156 42
Producţia şi furnizarea de energie electrică

şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat 51 40 7 1 3
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare 223 164 43 15 1
Construcţii 1867 1544 270 50 3
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi motocicletelor 6129 5507 565 51 6
Transport şi depozitare 1294 1131 136 21 6
Hoteluri şi restaurante 672 534 124 14 -
Informaţii şi comunicaţii 450 408 30 10 2
Intermedieri financiare şi asigurări 277 264 13 - -
133
din care: pe clase de mărime, după
Denumire activitate conform CAEN numărul salariaţilor
Total
Rev.2 0-9 10-49 50-249 250 şi
peste
Tranzacţii imobiliare 309 283 23 3 -
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1530 1438 75 14 3
Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport 585 461 82 40 2
Învăţământ 137 124 13 - -
Sănătate şi asistenţă socială 295 260 31 4 -
Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 168 147 18 3 -
Alte activităţi de servicii 310 298 9 2 1
NOTĂ: Unitatea locală este o întreprindere sau o parte a acesteia (atelier, fabrică, depozit, birou, mina sau
stăţie etc) situată la o adresa identificabilă.
Numărul cel mai mare de operatori economici se regăseşte în comerţ, urmat de construcţii,
industria prelucrătoare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transport şi depozitare.
Cifra de afaceri, investiţii brute, nete şi personalul

unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii,
pe activităţi ale economiei naţionale
la nivel de secţiune CAEN rev.2 în anul 201330
Numărul
Cifra de Investiţii Investiţii
total de
Denumire activitate conform CAEN afaceri Brute Nete
personal
Rev.2
-milioane -milioane -milioane
- persoane-
lei- lei- lei-
TOTAL JUDEŢ 48354 4408 3175 151382
Industria extractivă 2251 774 668 5137
Industria prelucrătoare 23059 1388 1132 52712
Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat 2444 348 316 1681
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare 502 86 83 3319
Construcţii 2555 188 156 16847
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi 11581 288 230 31342
30
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova – Anuarul statistic al judeţului Prahova - 2013
134
motocicletelor
Transport, depozitare şi activităţi de

poştă şi de curier 2243 1018 318 11237
Hoteluri şi restaurante 364 58 54 5302
Informaţii şi comunicaţii 1321 73 60 3154
Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate

intreprinderilor 1662 158 132 15964
Învăţământ 30 9 9 601
Sănătate şi asistenţă socială 130 12 12 1676
Alte activităţi de servicii colective,

sociale şi personale 212 8 7 2410
Contribuţia la cifra de afaceri aduc în ordine descrescătoare: producţia industrială,

comerţul, construcţiile, tranzacţiile imobiliare şi serviciile, transportul şi comunicaţiile, definind
profilul economic al judeţului.
Industria
Caracteristica structurii economice a judeţului o reprezintă industria, cu tradiţia sa

binecunoscută şi cu evoluţiile din ultima perioadă, care au condus la diversificarea unor activităţi
impuse de piaţă globalizată şi la declinul unor subramuri.
Principalele ramuri industriale şi exponenţii acestora:
- prelucrarea petrolului: S.C. PETROBRAZI S.A., componentă a PETROM-OMV - cel
mai mare producător şi distribuitor de produse petroliere din România, S.C. PETROTEL-
LUKOIL S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieşti şi STEAUA ROMÂNĂ S.A. din
Câmpina.
- maşini şi echipamente: TIMKEN Ploieşti, PCC STEROM,UPETROM, YAZAKI,
JOHNSON CONTROLS, CALSONIC KANSEI, CAMERON, LUFKIN, etc..
- industria chimiei: UNILEVER, MICHELLIN, VICTORIA FLOREŞTI, DETERGENTI
S.A., PLASTIPAK.
- industria alimentară: unităţi de prelucrare a cărnii, laptelui şi de vinificaţie S.C
Recunoştinţa Prodcom Impex S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. Principal Construct
S.R.L. – Filipeştii de Pădure, S.C. SALSI S.A - Sinaia, S.C. Agrisol Internaţional Ro
S.R.L. - Boldeşti Scăieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. – Ceptura, S.C. Cramele Prahova
S.A. – Ploieşti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading
S.R.L. – Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. filiala Urlaţi - Ceptura. Producţia de
băuturi şi tutun este realizată în principal de către societăţile cu participare importantă de
capital străin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD,
INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA,
BRITISH AMERICAN TOBACCO.
- industria textilă, confecţii, ambalaje, a materialelor de construcţii.
Investitii:
a) Investitii romanesti semnificative realizate in ultimii ani:
135
DEDEMAN
Domeniu de activitate: comert cu materiale de constructii si amenajari
ADEPLAST
Domeniu de activitate: productie de vopseluri si tencuieli
ARTSANI
Domeniu de activitate: comert cu materiale de constructii si amenajari
MODPACK SYSTEM
Domeniu de activitate: servicii de ambalare industriala pentru export
GASOIL SERVICE
Domeniu de activitate: servicii pentru sonde de petrol si gaze
FINAL DISTRIBUTION
Domeniu de activitate: productie de materiale de constructii
PIK ELEGANCE
Domeniu de activitate: turism -hoteluri
b) Investitii straine
Judetul Prahova este un pol important al investitiilor straine in Romania, activand in judet
1987 firme cu capital mixt si strain: Italia – 25,26 %, Germania – 8,35%, Turcia – 8,20%, Franta
– 5,49%, Marea Britanie – 4,98%, Cipru – 4,58%, Spania – 4,03%, Grecia – 3,77%, Olanda –
3,52%, Austria – 3,02%, SUA – 2,87%, altele, in total – 26%.
ADAMA
Capital investit – tara de origine: Israel
Domeniu de activitate: servicii imobiliare
AFI EUROPE ROMANIA

Capital investit: tara de origine - Israel
Domeniu de activitate: Centru comercial: Mall – AFI Palace Ploiesti
BEAULIEU INTERNATIONAL GROUP

Capital investit – tara de origine: Belgia
Domeniu de activitate: productie de covoare si perdele
LIDL
Capital investit – tara de origine: Germania
Domeniu de activitate: comert en detail
KAUFLAND
Capital investit – tara de origine: Germania
Domeniu de activitate: comert en detail
OSL GROUP
Capital investit – tara de origine: Franta
Domeniu de activitate: industria petroliera
SKY HOTEL - tara de origine: UK
Exporturi – importuri
136
În perioada 1.I.-31.XII.2014, conform Buletinului statistic lunar al judetului Prahova,
exporturile de bunuri (FOB) din judeţul Prahova au însumat 1962,7 mil euro. Comparativ cu
perioada corespunzătoare din anul 2013, exporturile au crescut cu 32,60%.
Structura exporturilor in anul 2014:
- exporturile de „Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul şi imaginile”, reprezintă 35,9% din totalul exporturilor perioadei 1.I.-
31.XII.2014, acestea înregistrând o creştere cu 14,1% la valori exprimate în euro comparativ cu
perioada corespunzătoare a anului 2013;
- exporturile de „Produse minerale” au situat această secţiune pe locul doi ca pondere în total
exporturi (31,1%), înregistrând o creştere cu 34,6% la valori exprimate în euro faţă de perioada
anul 2013;
- exporturile de Produse alimentare, bauturi, tutun, situate pe locul trei cu 7,7% in total
exporturi, au inregistrat o crestere cu 27% la valori exprimate in curs comparativ cu anul 2013;
- exporturile de „Materii textile şi articole din acestea” situate pe locul patru cu 7,6% în total
exporturi, au înregistrat o creştere cu 7,2% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada
corespunzătoare a anului 2013;
Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea exporturilor din perioada 1.I.-
31.XII.2014 (reprezentând 40,7% din total exporturi) au fost:
1. Italia (10,70%);
2. Moldova (9,4%);
3. Germania (7,8%);
4. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (6,5%);
5. Ungaria (6,3%).
În anul 2014 importurile de bunuri (CIF) din judeţul Prahova au însumat 3.062 milioane
euro. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2013, importurile au crescut cu 26,5%.
Structura importurilor din anul 2014:
- importurile de Produse minerale reprezintă 38,6% din totalul importurilor perioadei 1.I.-
31.XII.2014, acestea înregistrând o creştere cu 20,1% la valori exprimate în euro comparativ cu
perioada corespunzătoare a anului 2013;
- importurile de Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul şi imaginile au situat această secţiune pe locul doi ca pondere în total
importuri (13,6%), înregistrând o scădere cu 3,9% la valori exprimate în euro faţă de anul 2013;
- importurile de Produse alimentare, băuturi, tutun care deţin 10,1% în total importuri, au
înregistrat o creştere cu 13% la valori exprimate în euro comparativ cu perioada corespunzătoare
a anului 2013;
- importurile de Metale comune şi articole din acestea cu o pondere de 8,5% în total importuri,
au înregistrat o creştere cu 33,9% la valori exprimate în euro comparativ cu importurile de
produse similare din anul 2013.
Ţările partenere situate pe primele 5 locuri în derularea importurilor din perioada 1.I.-
31.XII.2014 (reprezentând 69,15% din total importuri) au fost:
1. Federaţia Rusă (34,6%);
2. Germania (15,9%);
3. Italia (7,1%);
4. Polonia (4,8%);
5. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,7%).
Deficitul comercial în anul 2014 a fost de 1099,3 mil euro, mai mare cu 96,7 mil euro
(+9,6%) decât în anul2013.
Numarul personalului pe activitati reflecta la randul sau structura activitatilor economice.
Efectivul salariaţilor din judeţul Prahova, la sfârşitul lunii decembrie 2014 a fost de
169.398 persoane, cu 737 persoane mai mic faţă de luna noiembrie 2014.
Câştigul salarial mediu brut în luna decembrie 2014 a fost de 2372 lei/salariat.
Câştigul salarial mediu net a fost de 1722 lei/salariat, mai mare cu 4,6% faţă de câştigul
salarial mediu net înregistrat în noiembrie 2014.
137
Câştiguri salariale peste media judeţului s-au înregistrat în industrie şi construcţii (1826
lei/ salariat). Câştiguri salariale sub media judeţului s-au înregistrat în ramurile servicii şi comerţ
(1641lei/salariat) şi respectiv, agricultură, silvicultură şi piscicultură (1624 lei/salariat).
Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut
cu 3,6%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a
înregistrat o creştere de 2,8%.
Numărul salariaţilor pe sexe şi activităţi industriale31

(CAEN Rev.2) la sfârşitul anului
2009 2010 2011 2012 2013

activitate conform
CAEN Rev.2 TOTA din TOTA din TOTA din TOTA din TOTA din
L care: L care: L care: L care: L care:
FEME FEME FEME FEME FEME
I I I I I
TOTAL
INDUSTRIE 65664 26989 60908 25005 61461 26580 63028 27307 63078 27102
INDUSTRIA
EXTRACTIVĂ 6020 1215 5360 891 4859 800 4819 793 4918 789
- Extracţia cărbunelui
superior şi inferior 16 7 34 15 17 9 36 18 30 17
- Extracţia petrolului
brut şi a gazelor
naturale 3554 858 2936 543 2573 454 2500 410 2433 372
- Alte activităţi
extractive 744 142 586 101 605 110 649 128 609 146
- Activităţi de servicii
anexe extracţiei 1706 208 1804 232 1664 227 1634 237 1846 254
INDUSTRIA
PRELUCRĂTOAR
E 53202 24004 49375 22323 50087 23949 51419 24562 51658 24475
-Alimentară 8474 4535 8291 4176 8853 4738 8467 4536 8582 4756
-Fabricarea băuturilor 1941 680 1937 640 1661 521 1789 593 1713 473
-Fabricarea
produselor din tutun 521 47 503 48 527 46 554 51 560 92
-Fabricarea
produselor textile 883 687 1663 1412 1427 1214 1376 1175 1791 1386
-Fabricarea
articolelor de
îmbrăcăminte 7833 6888 6659 6020 7038 6314 8561 7814 8898 8116
-Tăbăcirea şi
finisarea pieilor,
fabricarea
încălţămintei 311 289 326 300 298 232 300 267 260 212
-Prelucrarea lemnului
(exclusiv mobilă) 980 257 1025 410 975 329 1241 448 1129 396
-Fabricarea hârtiei şi
a produselor din
hârtie 389 139 349 138 347 111 414 142 436 176
-Tipărire şi
reproducerea pe
suporţi a
înregistrărilor 75 44 70 40 72 68 - - 70 66
-Fabricarea 2809 793 2298 683 2218 584 1958 530 1937 455
31
138
2009 2010 2011 2012 2013
activitate conform
I I I I I
produselor de
cocserie şi din ţiţei
-Fabricarea
substanţelor şi a
produselor chimice 622 179 806 281 688 224 727 207 667 204
-Fabricarea
produselor
farmaceutice 510 339 497 304 592 336 544 311 509 313
-Fabricarea
produselor din
cauciuc şi mase
plastice 2560 837 2086 721 2055 899 2054 878 2111 829
-Fabricarea altor
produse din minerale
nemetalice 1666 494 1764 515 1792 533 1766 604 1671 570
-Metalurgie 786 210 598 196 638 138 411 101 334 74
-Construcţii metalice 6588 1098 6085 1025 6053 1904 5889 1081 5549 784
-Fabricarea
calculatoarelor şi a
produselor
electronice şi optice 315 80 309 74 551 254 688 353 802 400
-Fabricarea
echipamentelor
electrice 587 410 205 38 397 262 465 281 555 338
-Fabricarea de
maşini, utilaje şi
echipamente n.c.a. 7241 1606 6292 1407 5909 1285 5980 1236 6041 1274
-Fabricarea
autovehiculelor de
transport rutier 4691 3183 4524 3021 4737 3109 4690 3057 4570 2877
-Fabricarea altor
mijloace de transport - - 143 16 51 8 61 4 71 4
-Fabricarea de mobilă 2005 864 1788 699 2000 655 1912 710 1833 453
-Alte activităţi
industriale n.c.a. 146 145 177 38 175 44 175 44 218 91
-Repararea,
întreţinerea şi
instalarea maşinilor şi
echipamentelor 1269 200 980 121 1033 141 1397 139 1351 136
PRODUCŢIA ŞI
FURNIZAREA DE
ENERGIE
ELECTRICĂ ŞI
TERMICĂ 2315 519 2235 536 2202 570 2195 562 2137 550
DISTRIBUŢIA
APEI,
SALUBRITATE,
GESTIONAREA
DEŞEURILOR,
ACTIVITĂŢI DE
DECONTAMINAR
E 4127 1251 3938 1255 4313 1261 4595 1390 4365 1288
-Captarea, tratarea şi 1695 496 1673 498 1828 529 1812 517 1868 570
139
2009 2010 2011 2012 2013
activitate conform
I I I I I
distribuţia apei
-Colectarea şi
epurarea apelor uzate 181 52 320 56 234 57 392 82 275 59
-Colectarea, tratarea
şi eliminarea
deseurilor 2251 703 1945 701 2251 675 2391 791 2222 659
Conform datelor preliminare communicate de catre Directia Judeteana de Statistica,

privind Balanta fortei de munca la date de 1 ianuarie 2014, efectivele de salariati in industria
judetului Prahova si la celelalte ramuri care contribuie la crearea PIB-ului, au fost urmatoarele:
-mii persoane-
Efectiv la 1 ianuarie 2014 Date
Total Barbati Femei medii
2013
Industrie total, din care: 63,1 35,9 27,2 59,1
Industria extractiva 4,9 4,1 0,8 4,6
Industria prelucratoare 51,7 27,2 24,5 48,1
Productia si furnizarea de energie 2,1 1,5 0,6 2,1
electrica, termica, gaze, apa calda, aer
conditionat
Distributia apei, salubritate, gestionarea 4,4 3,1 1,3 4,3
deseurilor, decontaminare
Agricultura, silvicultura, pescuit 3,1 2,3 0,8 3,0
Constructii 11,1 9,5 1,6 11,6
Comert 28,1 12,1 16,0 25,3
Transport si depozitare 10,0 7,5 2,5 9,3
Alte ramuri 57,0 21,4 35,6 53,3
TOTAL SALARIATI 172,4 88,7 83,7 161,6
PRODUSUL INTERN BRUT REGIONAL32) ÎN ANUL 2012
PIB Regional PIB/locuitor

-mil lei- -lei-
ROMÂNIA 596681,5 29744,6
REGIUNEA SUD MUNTENIA 70300,4 22540,7
ARGEŞ 15592,4 25604,9
CĂLĂRAŞI 5504,0 18053,0
DÎMBOVIŢA 11248,3 21770,0
GIURGIU 5014,1 17799,9
IALOMIŢA 5519,3 20275,1
PRAHOVA 21150,8 27858,7
TELEORMAN 6271,5 16716,5
32 )
Produsul Intern Brut (PIB) Regional - preturi curente, calculate conform CAEN Rev.2 - SEC 2010
140
PIB/locuitor la nivel naţional, regional şi pe judeţe in anul 2012
Contribuţia judeţului Prahova la formarea PIB regional, confirmă poziţia de lider în

cadrul Regiunii şi potenţialul judeţului în context naţional.
Ponderea în PIB regional a PIB-ului fiecărui judeţ, la nivelul anului 2012,

conform INS –Statistica Teritoriala 2014
Judeţul Prahova aduce aportul cel mai însemnat la formarea PIB regional, însă PIB pe
locuitor este influenţat de numărul locuitorilor care în cazul judeţului Prahova este cel mai mare
din Regiunea Sud Muntenia.
Produsul intern brut obţinut în anul 2012 la nivel judeţean

şi indicii de disparitate
Nivel PIB (milioane PIB/loc (lei) Indicii de disparitate (%)
141
lei) faţă de faţă de
nivelul nivelul
regional naţional
România 596.681,50 29.744,60 - -
Sud
70.300,40 22.540,70 - 75,78%
Muntenia
Argeş 15.592,40 25.604,90 113,59% 86,08%
Călăraşi 5.504,00 18.053,00 80,09% 60,69%
Dâmboviţa 11.248,30 21.770,00 96,58% 73,19%
Giurgiu 5.014,10 17.799,90 78,97% 59,84%
Ialomiţa 5.519,30 20.275,10 89,95% 68,16%
Prahova 21.150,80 27.858,70 123,59% 93,66%
Teleorman 6.271,50 16.716,50 74,16% 56,20%
Pe lângă măsurile de stimulare şi sprijinire a activităţii economice iniţiate de către

consiliile locale şi Consiliul Judeţean Prahova îşi aduc un aport important şi alte instituţii şi
organizaţii precum Instituţia Prefectului, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, Oficiul
Teritorial pentru Întreperinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Ploieşti, asociaţii ale oamenilor de
afaceri, etc., care, prin relaţii de reprezentare, parteneriat şi expertiză-asistenţă, contribuie la
activarea şi susţinerea mediului de afaceri.
Camera de Comerţ şi Industrie Prahova acţionează constant pentru cooperarea economică
internaţională, atât pentru companiile prahovene şi româneşti care vizează extinderea pe pieţele
externe, cât şi pentru potenţialii investitori străini care doresc să îşi dezvolte o afacere în
Prahova, sau în România.
În anul 2011 a deschis reprezentanţe la Shanghai, în China, la Moscova, şi un Consulat
Onorific al Republicii Macedonia la Ploieşti, care au un rol activ în informarea, diseminarea de
oportunităţi de afaceri, facilitarea relaţiilor comerciale şi promovarea investiţiilor străine.
Camera de Comerţ şi Industrie Prahova a încheiat 56 acorduri de colaborare cu Camere
de Comerţ şi Industrie, asociaţii profesionale şi organizaţii omologe din următoarele ţări: Marea
Britanie, Italia, Spania, Franţa, Turcia, Republica Macedonia, Ungaria, Grecia, Republica
Moldova, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina, Canada, China, Singapore, Thailanda, Vietnam,
India, Pakistan, Argentina, Brazilia, Cuba, Egipt, Siria, Maroc, Algeria.
De asemenea, Camera de Comerţ derulează o relaţie deosebit de fructuoasă cu
Ambasadele a numeroase ţări la Bucureşti, în organizarea de misiuni economice în străinătate, în
atragerea de investitori străini în judeţul Prahova.
Principalele proiecte derulate

„Implementarea şi certificarea sistemului „Calificarea şi integrarea pe piaţa muncii

de management al calităţii în cadrul CCI a şomerilor în domeniul turismului din
Prahova” prin Programul pentru susţinerea regiunile de dezvoltare Sud-Est, Sud-
Muntenia, Bucureşti-Ilfov” prin POS
activităţilor generatoare de venituri ale CCI
Dezvoltarea Resurselor Umane
teritoriale - finanţat de Camera de Comerţ şi
Industrie a României
„Servicii de asistenţă pentru „Competenţe pentru adaptabilitate,
disponibilizaţi prin disponilizări colective flexicuritate şi durabilitate în sectorul
aflaţi în căutarea unui loc de muncă” prin ospitalităţii şi turismului” prin POS
Programul de redistribuire a forţei de muncă
- finanţat de către Banca Mondială şi
Guvernul României
142
„EUROCLEAN - pentru o regiune mai „PROFMEC – Formare profesională în
informată şi mai curată” prin Programul domeniul materialelor noi cu aplicaţii în
PHARE/2005/017-553.04.02 Coeziune mecanică şi mecatronică” prin POS
Economică şi Socială Dezvoltarea
Resurselor Umane - Promovarea învăţării pe
parcursul întregii vieţi pentru calificarea şi
recalificarea forţei de muncă
„MENTORING” – parteneriat CCIR, „FLEXINOV – Întreprinderi flexibile şi
finanţat de Eurochambres inovatoare” prin POS Dezvoltarea
Resurselor Umane
„Servicii de consultanţă şi asistenţă „SIAS – Schemă inovatoare de
pentru începerea unei activităţi adaptabilitate şi specializare” prin POS
independente sau pentru iniţierea unei Dezvoltarea Resurselor Umane
afaceri” prin Programul de redistribuire a
forţei de muncă – finanţat de către Guvernul
României
„Fii activ pe piaţa muncii în Regiunea „Regions for Jobs” prin POS Dezvoltarea
Sud Muntenia” prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane
Resurselor Umane
„Formare profesională continuă în „Educaţia antreprenorială – cheia
turism şi industrie alimentară – competitivităţii economice” prin POS
competenţă şi adaptabilitate!” prin POS Dezvoltarea Resurselor Umane
„Antreprenoriatul - oportunitate pentru „Dezvoltarea competenţelor manageriale
competitivitate” prin POS Dezvoltarea şi antreprenoriale pentru IMM în
Resurselor Umane vederea îmbunătăţirii eficienţei
organizaţionale şi valorificării
oportunităţilor de afaceri” prin POS
„Energy Wise – Energy Web Interface „Îmbunătăţirea accesului
for Skills Enabling” prin Programul întreprinzătorilor la servicii integrate de
Leonardo Da Vinci consiliere şi asistenţă în afaceri
(BusNetSupport)” prin POS Dezvoltarea
Resurselor Umane
„MOBILITAS” prin Programul „Erasmus „Instrumente strategice pentru ocupare
For Young Entrepreneurs” în industria turismului” prin POS
„BRIC-ITT (BRIC regions International „Formare UTila a resurselor umane

Trade Training e-Learning Suite)” prin RuralE-FUTURE” prin POSDRU
Programul Leonardo Da Vinci
„BIOeNET (Business Intermediary „Centrul EUROPE DIRECT PLOIESTI
Organizations e-Learning Network)” prin 2013-2017” finantat direct de Comisia
Programul Leonardo Da Vinci Europeana
„Alege o carieră în turism-ospitalitate – „Europe Enterprise Network EEN” –in
calificarea şi recalificarea angajaţilor în regiunile Sud muntenia si Bucuresti Ilfov -
regiunile Sud Est, Sud Muntenia şi finantat direct de Comisia Europeana
Bucureşti - Ilfov” prin POS Dezvoltarea
Resurselor Umane
Oficiul Teritorial pentru Întreperinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperatie Ploieşti asigură

consultanţă mediului de afaceri pentru accesarea fondurilor disponibile în cadrul:
143
- Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor de către
întreprinzătorii tineri;
- Programului de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi
serviciilor de piaţă;
- Programului Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii;
- Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului;
- Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea
accesului acestora la finanţare;
- Programului naţional multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul
femeilor manager;
- Programului naţional multianual de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi
de afaceri.
Agricultura și dezvoltarea rurală
Situarea geografică a judeţului Prahova în nordul Câmpiei Române, fiind prezente pe

teritoriul său cele trei forme principale de relief, nivelul ridicat de urbanizare (judeţul Prahova
este singurul din Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia cu grad de urbanizare de peste 50%) şi
densitatea mare a localităţilor, cu alocarea unor suprafeţe importante construcţiilor şi activităţilor
neagricole, au contribuit la limitarea terenurilor cu destinaţie agricolă şi la profilarea acestora pe
legumicultură, pomicultură, viticultură şi zootehnie, deşi culturile de cereale pentru boabe deţin
încă 68,3% din terenul arabil al judeţului, ocupând zonele de sud şi sud-est ale judeţului.
Suprafaţa totală33 după modul de folosinţă

la sfârşitul anului
- hectare -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa - total 471.587 471.587 471.587 471.587 471.587 471.587 471.587 471.540
Suprafaţa agricolă 275.020 274.678 274.525 272.834 272.499 271.504 270.651 269.429
-arabilă 145.652 144.964 145.550 144.267 144.007 144.114 143.156 143.225
-păşuni 70.084 69.279 68.852 71.677 69.606 68.824 68.978 69.824
-fâneţe 38.921 40.127 40.754 38.641 40.658 40.628 40.581 38.571
-vii şi pepiniere viticole 8.559 8.572 8.422 8.134 8.100 8.095 8.043 8.235
-livezi şi pepiniere
pomicole
11.804 11.736 10.947 10.115 10.128 9.843 9.893 9.574
Păduri şi alte terenuri cu
vegetaţie forestieră 150.249 150.314 150.468 151.332 150.846 150.933 150.388 150.287
Ape şi bălţi 8.789 8.624 8.427 8.167 8.388 8.607 8.760 8.179
Alte suprafeţe 37.529 37.971 38.167 39.254 39.854 40.543 41.788 43.645
33
Direcţia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurala Prahova
144
Structura fondului funciar in anul 2014
Structura suprafetelor utilizate, pe categorii de exploatatii, a fost, conform ultimului

Recensamant agricol, urmatoarea:
-ha-
din care:
Exploatatii Persoane fizice Exploatatii cu
Judet Prahova Total suprafata agricole autorizate; personalitate
individuale intreprinderi juridice
familiale
Suprafete utlizate 250.309 145.833 6.546 97.930
% din total 100% 58,26 % 2,62 % 39,12 %
Din totalul suprafetelor utilizate, peste 58% sunt exploatate in regim individual, in timp
ce mai putin de 40% se lucreaza in exploatatii agricole cu personalitate juridica, aceste ponderi
explicand nivelul relativ redus al productivitatii muncii in agricultura judetului. Analiza
numarului de exploatatii agricole releva pregnant gradul de disipare: 165.391 exploatatii
individuale din totalul de 166.439, ceea ce denota caracterul de subzistenta al agriculturii la
aceasta data.
145
Suprafaţa agricolă a judeţului s-a diminuat în perioada 2007-2014 cu 5591 ha, din care
2427 ha teren arabil, 324 ha vii, 2230 ha livezi, crescând în schimb suprafeţele neagricole cu
5544 ha.
Structura suprafetei agricole in anul 2014
Există fluctuaţii în structura terenurilor cultivate cu cereale pentru boabe, respectiv grâu
şi secară, orz şi orzoaică, porumb boabe; suprafeţele cultivate cu legume sunt relativ constante,
cele cu cartofi au o tendinţă evidentă de scădere, iar culturile de floarea-soarelui si rapita s-au
extins.
Suprafaţa cultivată34 cu principalele culturi

-hectare -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
CEREALE PENTRU
BOABE - TOTAL
98263 100778 103257 97688 100224 102631 98806 97755
din care:
- Exploataţii agricole
individuale
66141 63860 64484 57041 52369 47337 45802 44530
GRÂU ŞI SECARĂ-
TOTAL
25637 34569 36935 34930 36120 37134 36024 37989
din care:
individuale
7627 12359 12577 10768 10950 11295 10583 11121
ORZ ŞI ORZOAICĂ -
TOTAL
3050 3467 5372 5171 4464 3633 3557 7315
din care:
individuale
1188 874 1755 2055 1454 891 760 1448
PORUMB BOABE -
TOTAL
69183 61805 60018 56459 58442 59594 55063 51232
din care:
individuale
57024 50166 49680 43572 39409 34266 33548 31585
PLANTE ULEIOASE -
TOTAL
13137 13329 15083 17183 19409 14012 18998 21025
din care:
individuale
1116 2609 2681 3832 2248 1727 1690 1805
34
146
FLOAREA
SOARELUI-TOTAL
7762 8202 9153 10688 13703 12775 13666 11912
din care:
individuale
1113 2368 2430 3563 2143 1727 1667 1602
RAPIŢĂ -TOTAL 4697 5054 5918 6355 5706 1110 5294 8962
CARTOFI - TOTAL 5715 3500 4056 3933 3361 3026 2929 2783
LEGUME – TOTAL
(de câmp, în solarii şi 4518 4706 4858 4486 4362 4705 4651 4630
sere )
FURAJE VERZI ÎN
TEREN ARABIL
TOTAL 12700 13514 11191 12135 13055 12088 12850 12571
din care:
- Exploataţii cu
personalitate juridica
9541 9416 8085 8886 9337 8261 8125 7692
Producţia agricolă vegetală a înregistrat, la rândul său, fluctuaţii de la un an la altul,

principala cauză fiind condiţiile atmosferice, în special volumul precipitaţiilor, relevându-se
stadiul precar al irigaţiilor pe suprafeţe mari, implicit dependenţa recoltelor de fenomenele
atmosferice.
Valoarea productiei agricole realizata in anul 2013 (conform DJS –febr.2015)
-mil lei-
Total: Vegetala: Animala Servicii
Regiunea de 15.613,40 11.539,80 3,884,60 189,0
Dezvoltare sud
Muntenia
Judetul Prahova 1.709,10 1.047,3 658,5 3,3
% jud. Prahova 10,9 9,1 17,0 1,7
din Regiunea Sud
Muntenia
Producţia agricolă vegetală35, la principalele culturi

- tone
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
CEREALE PENTRU
BOABE
- TOTAL 141910 294547 357200 347030 402240 232794 390118 381325
din care:
individuale
88562 177806 233294 216160 217923 105599 162477 153195
GRÂU ŞI SECARĂ-
TOTAL
39918 109625 104102 90780 125413 86934 130258 130669
din care:
individuale
7596 36837 37677 28186 39693 24965 32553 33452
35
147
ORZ ŞI ORZOAICĂ -
TOTAL
4067 11897 13806 14434 13967 8316 12081 23555
din care:
individuale
1267 2569 3926 5409 4236 1808 2232 3781
PORUMB BOABE -
TOTAL
97502 171033 237292 239604 260383 133968 238044 223617
din care:
individuale
79404 137457 190939 181594 173097 77401 125421 114762
PLANTE ULEIOASE -
TOTAL
9345 17380 24526 26324 34790 20591 42622 51192
Sector privat, din care: 9345 17380 24526 26324 34790 20591 42622 51192
687 3421 4427 3969 4117 1898
individuale 3017 3522
FLOAREA
SOARELUI -TOTAL
5054 8938 16459 13588 23709 18662 28529 25211
din care:
individuale
684 3076 4170 3413 3975 1898 2969 3038
RAPIŢĂ - TOTAL 4171 8400 8063 12725 11081 1802 14061 25896
LEGUME – TOTAL 56595 65498 64880 51750 61557 50592 54432 51725
PLANTE FURAJERE
PERENE-TOTAL (în
echivalent Masă Verde) 61381 78055 72562 78501 95520 150985 163942 165816
Productia agricola vegetala, la principalele culturi
148
Producţia medie la hectar36 a principalelor culturi
- kg/ ha
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
GRÂU ŞI SECARĂ- 1557 3171 2819 2599 3472 2341 3615 3485
TOTAL
din care:
- Exploataţii agricole 996 2981 2996 2618 3625 2210 3076 3049
individuale
ORZ ŞI ORZOAICĂ - 1333 3431 2570 2791 3129 2289 5052 3283
TOTAL
din care:
individuale
PORUMB BOABE - 1409 2767 3954 4244 4455 2248 4323 4371
TOTAL
din care:
individuale
FLOAREA 651 1090 1798 1271 1730 1461 2087 2149
SOARELUI - TOTAL
RAPIŢĂ - TOTAL 888 1662 1362 2002 1942 1623 2656 2866
CARTOFI DE
TOAMNĂ - TOTAL 6412 14755 14030 10920 12950 9544 11223 10817
Suprafața amenajată pentru irigații și combaterea eroziunii solului

mii. ha
Suprafața Suprafața Suprafața
Suprafața supusă supusă amenjată % din
agricolă combaterii lucrărilor de pentru irigații suprafața
eroziunii desecare agricolă
Regiunea de
Dezvoltare Sud 2.439 137 667 1.041 42,7
Muntenia
Județul Prahova 270 47 55 24 8,9
Suprafaţa viilor pe rod
36
Direcţia pentru Agricultură Prahova
149
- hectare
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
VII PE ROD-TOTAL 7988 7776 7964 7313 7714 7236 7500 7546
din care:
- Exploataţii agricole individuale 5971 5716 6095 6102 6297 5988 5945 5695
VII ALTOITE -TOTAL 6913 6688 6856 6358 6717 6248 6571 6610
din care:
VII HIBRIDE – TOTAL 1075 1088 1108 955 997 988 929 936
din care:
Suprafata viilor pe rod
Producţia de struguri37
- tone -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
PRODUCŢIA VIILOR
PE ROD – TOTAL 37470 51510 51113 27922 36530 22930 48365 25226
din care:
PRODUCŢIA VIILOR
ALTOITE -TOTAL 32802 45414 45117 24804 31694 19695 43493 20530
din care:
PRODUCŢIA VIILOR
HIBRIDE-TOTAL 4668 6096 5996 3118 4836 3235 4872 4696
din care:
Producţia medie de struguri38 la hectar

- kg / ha -
37
Sursa: Direcţia pentru Agricultură Prahova
38
150
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
PRODUCŢIA MEDIE A VIILOR PE
ROD - TOTAL 4691 6624 6418 3818 4736 3169 6448 3372
PRODUCŢIA MEDIE A VIILOR
ALTOITE ŞI INDIGENE -TOTAL 4745 6790 6581 3901 4718 3152 6618 3131
PRODUCŢIA MEDIE A VIILOR
HIBRIDE-TOTAL 4342 5603 5412 3265 4851 3274 5244 5076
Numărul pomilor fructiferi pe rod39

- mii bucăţi
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
POMI - TOTAL 5420 5362 4271 4141 4095 3194 3319 3319
PRUNI - TOTAL 3542 3493 2502 2431 2504 1911 2019 1893
MERI - TOTAL 1124 1142 1113 870 867 820 801 948
PERI - TOTAL 198 179 182 176 184 121 125 118
CIREŞI ŞI VIŞINI 278 279 223 381 278 125 136 175
CAIŞI ŞI ZARZĂRI 98 94 77 78 83 77 69 67
PIERSICI - TOTAL 36 34 34 34 35 24 48 21
NUCI - TOTAL 78 74 71 74 73 78 79 78
Producţia de fructe40
- tone
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
FRUCTE - TOTAL 40241 45118 42078 63540 60266 33664 45107 22166
PRUNE - TOTAL 10211 28505 23825 43111 34639 19272 26026 11085
MERE - TOTAL 21963 9848 9616 11717 15288 7557 10514 5787
PERE - TOTAL 2670 634 2427 2438 3024 1453 2216 1209
CIREŞE ŞI VIŞINE -T OTAL 2115 2435 2296 2604 3002 2020 2032 1207
CAISE ŞI ZARZĂRE - TOTAL 1016 1034 1153 1005 1437 1407 1542 934
PIERSICI - TOTAL 705 624 559 492 556 397 406 327
NUCI - TOTAL 610 1119 1132 1364 1236 1105 1839 1355
39
40
151
Evoluția efectivelor de animale a înregistrat fluctuații anuale cu tendință de scădere in
perioada 2008-2011 si crestere in ultimii ani la bovine și scadere pronuntata la porcine, creștere
la ovine, caprine și familii de albine, reflectate în produsele de origine animală obținute.
Efectivele de animale pe total agricultură,

la 1 decembrie
UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

BOVINE TOTAL cap 50788 48085 45985 35901 35500 40825 43379 45340
PORCINE TOTAL cap 150979 164202 165593 112363 109539 89934 51139 80367
OVINE TOTAL cap 116053 143446 177649 151439 162585 247354 248304 225733
CAPRINE TOTAL cap 24150 23702 24267 31907 31231 50090 49804 50478
CABALINE 10487 9735
cap 15793 15830 15431 10780 8523 11120
TOTAL
PĂSĂRI TOTAL cap 2516981 3423278 3367202 3225292 3325641 3358560 3549465 3829929
ALBINE fam 18860 21557 26703 28236 28860 31249 32708 35732
Producţia agricolă animală41
UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL
AGRICULTURĂ
Producţia de carne 43,3 53,5 55,2 42,6 44,6 84,2 73,0 67,0
mii to viu
sacrificată/ din care:
- de porcine mii to viu 16,6 18,8 19,5 12,6 12,5 14,1 27,6 21,1
Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 1133 1148 1056 834 793 710 867 712
Lapte de oaie şi capră mii hl 126 136 142 154 125 143 149,2 154
Lână tone 182 332 264 434 443 638 673 603
Ouă mil.buc 160 178 159 189 210 120 133,7 121,7
Miere extrasă tone 292 380 368 683 569 613 809 495
41
152
Valoarea producției agricole realizată în anul 2013,
conform INS- Statistica Teritoriala 2015
mil. lei
Total,
din care: Vegetală Animală Servicii
Regiunea de Dezvoltare
15.613,4 11.539,8 3884,6 189
Sud Muntenia
Județul Prahova 1.709,1 1047,3 658,5 3,3
% județul Prahova 10,9 % 9,1 % 17,0 % 1,7 %
Referitor la piscicultura, judetul Prahova are un potential bun in special in zona sudica, dar
si in zona montana, dispunand de un numar total de 31 amenajari piscicole, precum si de o
importanta unitate de procesare in comuna Barcanesti.
La nivelul judeţului Prahova funcţionează Oficiul Judeţean pentru Finantarea Investitiilor

Rurale, în coordonarea Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud
Targoviste.
În perioada 2008-2013 au fost depuse şi declarate conforme un număr de 903 cereri de
finanaţare pe 11 măsuri de finanţare în cadrul sesiunilor deschise anual astfel:
Situaţia proiectelor depuse la OJFIR Prahova

depuse/ depuse/ depuse/ depuse/ depuse/ depuse/

conforme Total
Măsura conform conform conform conform conform
2013 măsuri
e 2008 e 2009 e 2010 e 2011 e 2012
M 112 Instalarea tinerilor 0 46 33 154 143 376
fermieri 0
M 121 Modernizarea 61 17 26 8 18 0 130
exploataţiilor agricole
M 123 Creşterea valorii
adăugate a produselor 15 4 15 8 18 0 60
agricole şi forestiere
M 125 Îmbunătăţirea şi
dezvoltarea infrastructurii 0
legate de dezvoltarea şi 0 0 10 6 0 16
adaptarea agriculturii şi
silviculturii
M XS 13 Stimularea
IMM-urilor care
procesează produse 0
17 0 0 0 0 17
agricole în vederea
obţinerii unor produse
alimentare
M XS 28 Stimularea
microîntreprinderilor din
domeniul prelucrării 0
3 0 0 0 0 3
primare a produselor
forestiere lemnoase şi
nelemnoase
MN578 Stimularea
dezvoltării regionale prin 0 0 6 3 4 13
realizarea de investiţii
pentru procesarea 0
42
Sursa: Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Prahova
153
produselor agricole şi
forestiere în vederea
obţinerii de produse
neagricole
M 312 Sprijin pentru
crearea şi dezvoltarea de 5 30 35 39 57 0 166
micro-întreprinderi
M 313 Încurajarea 4 11 10 3 11 0 39
activităţilor turistice
M 322 Renovarea,
dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea serviciilor de 0
bază pentru economia şi 25 51 0 0 0 76
populaţia rurală şi punerea
în valoare a moştenirii
rurale
M 431.1 Sprijin financiar
pentru pregătirea dosarelor 0 4 0 0 0 0 4
pentru selecţia GAL
M121 – Ferme
- - - - - 3 3
familiale
Total depuse /an 130 163 135 221 251 3 903
În perioada 2008- 2013 au fost încheiate 644 contracte de finanţare, respectiv:
SITUATIA CONTRACTELOR SEMNATE LA

NIVELUL JUDETULUI PRAHOVA
Masuri Contracte 2008-2013 Valoare contracte (EURO)

Masura 121 35 23.825.289
Masura 123 cumulat 49 98.418.149
Masura 322 11 22.560.762
Masura 313 22 6.726.921
Masura 312 33 6.585.049
Masura 112 144 3.231.000
Masura 431.1, 431.2 4 202.144
Masura 141 342 2.565.000
Masura 125 3 2.687.784
Masura 142 1 390.000
TOTAL 644 167.192.098
In anul 2013, situatia contractelor semnate de catre beneficiarii din judetul Prahova este
urmatoarea:
Numar Valoare Valoare totala,
Masura contracte totala, lei euro
123 1 3,876,454.00 871,407.00
313 6 4,982,572.00 1,126,215.00
431.2 3 4,067,100.00 900,000.00
112 40 5,280,066.00 1,188,000.00
141 50 333,337.50 75,000.00
Total 100 18,539,529.50 4,160,622.00
154
In anul 2013 s-au facut plati catre beneficiarii FEADR de aproximativ 11,5 mil. EURO.
Situaţia proiectelor beneficiarilor publici ai FEADR

la nivelul judeţului Prahova până la data de 30.12.2013
Valoare Valoare
Denumire
Titlu proiect totală totală
beneficiar eligibilă eligibilă
RON EURO
Măsura 125
Modernizare drumuri de
Comuna
exploatare agricolă comuna 3.012.464 688.831
Măgureni
Măgureni
Modernizarea drumurilor
Comuna Ariceştii agricole de exploatare din
4.368.721 998.953
Rahtivani comuna Ariceştii Rahtivani,
judeţul Prahova
Modernizare drumuri agricole de
Comuna Cornu exploataţie în comuna Cornu, 4.373.300 1.000.000
judeţul Prahova
Măsura 322
Extindere şi îmbunătăţire reţea
de apă uzată şi staţie de epurare,
Reabilitare reţea de alimentare cu
apă şi lucrări conexe pe strada
Mihai Viteazu (L=877 m),
Îmbunătăţirea reţelei de drumuri
de interes local în comuna Cornu
Comuna Cornu – Judeţ Prahova - Reabilitare 8 209 285 2,219,565.00
strada Mihai Viteazu (DC1) -
KM 0+000,0 - KM 1+016,9 şi
Dotarea aşezămintelor culturale
în comuna Cornu în scopul
conservării specificului şi
tradiţiilor locale, în comuna
Cornu, judeţul Prahova
Accesarea PNDR, măsura 322,
prin proiect integrat de 2,5 mil.
Comuna
Euro pentru reţea de apă, 9.769.914 2.477.786
Gorgota
canalizare, modernizare drum şi
festival meşteşugăresc
Construire reţea de canalizare şi
staţie de epurare, alei carosabile
şi pietonale, parcare,
împrejmuire, utilităţi sat Ceptura
de Jos, judeţul Prahova,
Comuna
Extindere reţea de alimentare cu 8.159.087 2.265.154
Ceptura
apă- sat Ceptura de Jos,
Modernizare drum local
Garagaţa (L=577ml), sat Ceptura
de Jos, comuna Ceptura, judeţul
Prahova, Dotare Cămin Cultural
155
comuna Ceptura, judeţul Prahova
şi Achiziţionare microbuz
transport public în comuna
Ceptura, judeţul Prahova
Proiect integrat: "Modernizare
drumuri în comuna Baba Ana,
satele Baba Ana, Conduratu şi
Cireşanu"; "Extindere canalizare
în comuna Baba Ana, satele
Comuna Baba
Baba Ana, Conduratu şi 8.500.463 2.257.759
Ana
Cireşanu", "Extindere sisteme
alimentare cu apă satele Baba
Ana şi Conduratu" şi "Reabilitare
şi extindere centru cultural sat
Baba Ana"
Modernizare drumuri în comuna
Starchiojd, judeţul Prahova,
înfiinţare centru de asistenţă
după programul şcolar tip after
Comuna
school în comuna Starchiojd, 10.552.132 2.462.000
Starchiojd
judeţul Prahova, investiţii pentru
organizare festival în comuna
Starchiojd, judeţul Prahova
Îmbunătăţirea infrastructurii
fizice de bază din comuna
Vîlcăneşti, judeţul Prahova în
Comuna vederea realizării unei dezvoltări
10 345 226 2,453,801.00
Vâlcăneşti durabile în conformitate cu
prevederile PNDR şi cu politicile
şi exemplele de bună practică ale
UE
Modernizare drumuri locale în
comuna Gura Vadului, construire
reţea de canalizare şi staţie de
epurare în comuna Gura Vadului,
construire centru after school în
Comuna Gura
satul Gura Vadului, dotare cămin 9.531.309 2.250.604
Vadului
cultural în satul Gura Vadului şi
achiziţionare utilaj
multifuncţional terasier în
comuna Gura Vadului, judeţul
Prahova
Proiect integrat modernizare
drumuri locale, reabilitare cămin
Comuna
cultural, înfiinţare grădiniţă şi 10.320.012 2.374.053
Puchenii Mari
înfiinţare after school în comuna
Puchenii Mari
Modernizare drumuri de interes
local, înfiinţare centru de
Comuna pregătire după programul şcolar
10.414.583 2.420.419
Vărbilău şi achiziţie dotări cămin cultural
în comuna Vărbilău, judeţul
Prahova
Comuna Refacerea şi modernizarea 2.938.187 670.467
156
Păcureţi drumurilor clasificate în comuna
Păcureţi
Refacerea infrastructurii rutiere
afectate de inundaţii în anul
Comuna Vadu
2010-drumuri comunale şi podeţ 2.231.265 509.154
Sapat
în comuna Vadu Săpat, judeţul
Prahova
* In anul 2014 nu s-au mai contractat proiecte pe masura 322
In perioada 2012-2014, consiliile locale au pregatit si promovat prin Grupurile de

Actiune Locala (GAL) zonele care le reprezinta, un numar de 20 de proiecte in valoare totala de
aproximativ 2 milioane euro, pe masura 4.1 - GAL - M322.
Proiectele se refera la modernizarea infrastructurii, utilitati si servicii publice,
echipamente speciale pentru intretinerea drumurilor si deszapezire, modernizari si dotari social –
culturale.
Totodata GAL-urile au activat si in sfera afacerilor din mediul rural, avansand proiecte
conforme pe masurile destinate instalarii tinerilor fermieri, modernizarii exploatatiilor agricole,
prelucrarii produselor agricole si silvice, dezvoltarii microintreprinderilor si incurajarii activitatii
turistice.
Nr. Valoare totala Valoare totala

Proiecte depuse pe Masura 4.1 – GAL – M322
Crt. eligibila -lei eligibila –euro
Extindere sistem de
canalizare in sat Floresti,
1 Comuna Floresti 523,249.00 117,796.00
comuna Floresti, judetul
Prahova
Achizitionarea unui
echipament specializat
pentru vidanjat in cadrul
2 Comuna Ceptura 408,526.00 92,000.00
serviciului public din
structura primariei comunei
Ceptura, judetul Prahova
Sprijinirea invatamantului
Comuna Provita din comuna Provita de Sus
3 265,187.00 59,435.00
de Sus prin dotarea institutiilor
publice de invatamant
Comuna Infiintare parc agrement
4 331,825.00 74,727.00
Iordacheanu Iordacheanu
Extindere si modernizare
Comuna retea de alimentare cu apa
5 522,086.00 117,534.00
Magureni in comuna Magureni,
judetul Prahova
Comuna Gornet Achizitionare de utilaje
6 408,526.00 92,000.00
Cricov pentru servicii publice
Dotare cu utilaje pentru
7 Comuna Salciile servicii publice, comuna 408,526.00 92,000.00
Salciile, judetul Prahova
157
Reabilitare si dotare camin
Comuna Albesti
8 cultural. Comuna Albesti- 408,312.00 91,952.00
Paleologu
Paleologu, judetul Prahova
Extindere retele de
canalizare si lucrari conexe
in comuna Vilcanesti, pe
Comuna
9 ulitele Teis, Lespedea, 556,102.00 125,192.00
Vilcanesti
Satul Mare, Benia (casa nr.
20-casa nr. 26) si realizare
16 subtraversari pe DJ218
Modernizare si extindere
Comuna camin cultural in comuna
10 498,134.00 112,142.00
Cocorastii Mislii Cocorastii Mislii, judetul
Prahova
Modernizare drumuri
11 Comuna Alunis locale in comuna Alunis, 831,448.00 187,983.00
judetul Prahova
Extindere iluminat public
Comuna Provita
12 in comuna Provita de Sus 520,245.00 116,600.00
de Sus
Infiintarea serviciului de
Comuna deszapezire si intretinere
411,535.00 92,194.00
13 Jugureni spatii verzi in comuna
Jugureni
Reabilitare cladire
Comuna dispensar uman sat Poiana
14 534,667.00 119,725.00
Varbilau Varbilau, comuna Varbilau,
judet Prahova
Dotare camin cultural in
15 Comuna Alunis comuna Alunis, judetul 148,420.00 32,902.00
Prahova
Modernizarea si dotarea
serviciului voluntar pentru
Comuna Gura situatii de urgenta al
16 127,989.00 28,437.00
Vadului comunei Gura Vadului,
judetul Prahova, prin
achizitia de utilaje specifice
Amenajare DC 6A in
17 Comuna Banesti comuna Banesti, judetul 563,995.00 125,060.00
Prahova
Acoperire tribuna baza
Comuna sportiva Livadea, sat
18 315,251.00 69,885.00
Varbilau Livadea, comuna Varbilau,
judetul Prahova
Reabilitare si extindere
anexa scoala cu clasele I-
Comuna
19 VIII, judetul Prahova, 589,975.00 130,786.00
Varbilau
comuna Varbilau, sat
Varbilau
158
Renovare sediu primarie,
Comuna Valea comuna Valea
20 386,556.00 85,806.00
Calugareasca Calugareasca, judetul
Prahova
TOTAL: 8.760.554 1.964.156
Situația depunerii de proiecte la OJFIR Prahova aferente implementării strategiilor de

dezvoltare locală a Grupurilor de Acțiune Locală, până la data de 31 decembrie 2014
PROIECTE CONFORME
Județul GAL 112 121 123 312 313
GAL Colinele Prahovei 27 0 2 11 2
Gal Treimea Colinelor - Brebu -
46 0 1 5 1
Aluniș - Vărbilău
GAL Valea Cricovului 19 7 1 11 3
OJFIR Dealurile Sultanului (DB/PH) 0 0 0 0 1
Prahova
Colinele Buzăului (BZ/PH) 0 0 0 0 0
Drumul Vinului (PH/BZ) 0 0 0 1 0
GAL Valea Buzaului (PH/BZ) 0 0 0 0 0
Drumul Cricovului (DB/PH) 0 0 0 1 0
Total: 92 7 4 29 7
În pregătirea şi promovarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă europeană,

beneficiarii din mediul rural au primit consultanţă din partea Camerei Agricole Judeţene
Prahova (fost Centrul Judeţean de Consultanţă Agricolă) şi a camerelor agricole locale. Acestea
au asigurat pentru fermieri, micii întreprinzători şi oricare persoană interesată, asistenţa de
specialitate în întocmirea documentaţiei specifice, precum şi pregătirea profesională cerută
beneficiarilor eligibili şi promovarea formelor asociative care condiţionează finanţarea unor
proiecte şi activităţi agricole.
Au fost vizate în principal proiecte pentru măsurile 121 – Modernizarea exploataţiilor
agricole, 112 - Instalarea tinerilor fermieri, 141 – Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-
subzistenţă, 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi în mediul rural.
VALOAREA PROIECTELOR LUCRATE DE CONSULTANTII DIN CAJ PRAHOVA

IN PERIOADA 2006 –01.06.2015
-EURO-
159
4500000
4000000 3827000
3500000
3000000 2842686
2500000 2340000
2243000
2000000 1885000
1500000
1000000 1120000
500000 706351
387500
0 130000
Perioada 2006 – 2007 – Proiecte finantate prin SAPARD

Perioada 2008 – 2015 – Proiecte finantate prin FEADR
În perioada analizată, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Prahova a

implementat programele şi măsurile de sprijin specifice, cu finanţare din bugetul naţional şi din
fonduri europene nerambursabile, destinate agricultorilor.
Acordarea măsurilor de sprijin a avut la bază suprafeţele declarate de fermieri, în baza
cărora s-au promovat cererile de plată43, astfel:
Suprafaţa agricolă Suprafaţa (ha.) declarată de fermieri în Campaniile din anul ....
la nivel judeţean
(ha.) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total
agricol, 272.294 145.473 134.084 137.053 130.239 135.707 137.660 139.196 137.008
din care:
Arabil -
143.825 85.272 80.613 87.513 86.457 92.481 96.580 99.054 96.574
TA
Vii - VI 8.140 4.680 4.229 4.376 3.766 3.773 3.545 3.435 3.632
Livezi –
CP 9.942 3.743 3.362 3.760 3.906 4.831 4.954 4.395 4.095
Păşuni
71.345
naturale 51.778 45.880 41.404 35.922 34.622 32.580 32.312 32.707
39.042
și Fânețe
Nr. cereri plată pe suprafaţă depuse de fermieri în Campaniile din anul ....
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
22.048 19.648 18.718 16.337 15.908 15.778 14.825 14.260
SCHEMELE DE PLATĂ APLICATE ÎN ANUL 2014 LA NIVELUL CENTRULUI

JUDEȚEAN PRAHOVA
În anul 2014, din fondurile europene F.E.G.A., F.E.A.D.R. şi bugetul naţional s-au acordat
fermierilor plăţi în cadrul următoarelor scheme/măsuri de sprijin:
• Schema de plată unică pe suprafaţă (S.A.P.S.) – 159,89 Euro / ha
43
Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Prahova
160
• Plăţi compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală
- Măsura 211 - Plăţi compensatorii pentru zonele montane defavorizate - ZMD
- Măsura 212 - Plăţi compensatorii pentru zonele specific şi semnificativ
defavorizate din punct de vedere natural – ZSD şi ZDS
- Măsura 214 - Plăţi de Agro-mediu
pachetul 1 - pajişti cu înaltă valoare naturală
pachetul 2 - practici agricole tradiţionale
pachetul 4 - culturi verzi
pachetul 5 - agricultură ecologică
Măsura Submăsura/pachetul Valoare

(euro/ha)
M. 211 - “Sprijin pentru ZMD - Zona montană defavorizată
zona montană 107
defavorizată”
ZSD – Zona Semnificativ Defavorizată 94
M. 212 - “Sprijin pentru
zonele defavorizate – altele ZDS – Zone Defavorizate de Condiţii naturale
decat zona montană” Specifice 80
– Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală 124

P 2 – Practici agricole tradiţionale 58
– Pajişti Importante pentru Păsări:
3.1 – Crex crex 209
3.2– Lanius minor şi Falco vespertinus 101
P 4 – Culturi verzi 130
Varianta 5.1 Culturi agricole pe terenuri arabile 162
(inclusiv plante de nutreţ)
M. 214 - „Plăţi de agro-
mediu” Varianta 5.2 Legume (inclusiv ciuperci şi 335
cartofi)
Varianta 5.3 Livezi 393
Varianta 5.4 Vii 393
Varianta 5.5 Plante medicinale şi aromatice 270
Autorizari si Plati efectuate in Campanie 2014 –plata pe suprafata – SAPS
Sume
autorizate Sume platite
Fond Schema lei lei
Schema de plată unică pe
FEGA
suprafață 106.044.938,8 104.872.046,2
FEADR Plăți compenastorii pentru 13.631.405,4 13.122.432,1
BN1 măsurile de dezvoltare rurală 717.429,7 689.541,74
BN Ajutoare naționale tranzitorii 8.337.576,25 8.313.157,5
Diferența între sumele autorizate și cele efectiv plătite o reprezintă compensările de debit,
sancțiuni multianuale și reglări (diferență de curs valutar) din campaniile anterioare.
Harţile Unitatilor Administrativ Teritoriale încadrate în zona montană defavorizată şi

zona defavorizată de condiţii naturale Specifice, precum şi a celor eligibile pentru măsurile
de agro-mediu din judeţul Prahova.
161
L o c a lit ă ţ ile c a r e f ig u r e a z a în z o n e le c u h a n d ic a p n a t u r a l
d in j u d e ţ u l P r a h o v a
1
DN
D
N
1A
ni
t râ
Bã
Mãneciu Starchiojd
Cerasu
Valea
Doftanei
Izvoarele
Secãria Stefesti
Drajna Posesti
Bertea
Talea Teisani Cãrbunesti
Aricesti
Sotrile Alunis Zeletin
Brebu Predeal Salcia
Adunati Sãrari Surani
Cornu Cosminele Vãrbilãu Chiojdeanca
Gura Soimari
Provita Vitioarei Pãcureti Lapos
de Sus Vîlcãnesti Gornet Sîngeru
Poiana Telega
Cimpina Apostolache
Provita Scorteni Podenii Jugureni
de Jos Bãnesti Dumbrãvesti Noi Tãtaru
Cocorãstii Mãgurele Gornet
Mislii Bãltesti Cricov Cãlugãreni
Gura
Mãgureni Lipãnesti Iordãcheanu Vadului
Ceptura 1 B
DN
Vad
Fî nt ãpat
Floresti Plopu
Pãulesti
uS
înel
Filipestii
e
de Pãdure
Aricesti Blejoi Bucov Valea
Filipestii Rahtivani Cãlugareascã
de Tîrg Baba Ana
Tomsani
Berceni Albesti Colceag
DN 7
2 Paleologu
Tîrgsorul Fulga
Vechi Bãrcãnesti Boldesti
Brazi Gradistea
Dumbrava
est i
C ol tii
s ti
Mãn
or as
ãn e
Puchenii Rîfov Olari

t
Tinosu Ciorani
Coc
Mari Sãlciile
Drã
Sirna
Gorgota
1A
DN
Balta Gherghita
N
Poenarii
D
Burchii Doamnei
1D
DN 1
162
U A T e lig ib ile p e n t r u “ M a s u r i d e A g ro - M e d iu ”
d in j u d e ţ u l P r a h o v a
Brasov
Brasov
1
DN
DN
1A
AZUGA
BUSTENI
i
ân
tr
Bã
SINAIA Mãneciu Starchiojd
Cerasu
Valea
Doftanei
Izvoarele
Secãria Stefesti Posesti
COMARNIC SLÃNIC Drajna
Bertea
Talea Teisani Cãrbunesti
Aricesti
Sotrile Alunis VÃLENII Zeletin
BREAZA Brebu Predeal
DE MUNTE Salcia
Adunati Sãrari Surani
Cornu Cosminele Vãrbilãu Chiojdeanca
Gura Soimari
Provita CÎMPINA Vîlcãnesti
Vitioarei Pãcureti Lapos
de Sus Telega Gornet Sîngeru
Poiana
Cimpina Apostolache
Provita Scorteni Podenii Jugureni
de Jos Bãnesti Dumbrãvesti Noi Tãtaru
Cocorãstii Mãgurele Gornet
Mislii Bãltesti Cricov Cãlugãreni Buzãu
PLOPENI Gura
Mãgureni BÃICOI Lipãnesti Iordãcheanu Vadului
Ceptura 1 B
BOLDESTI
Vad
DN
Fînt ãpat
Floresti SCÃIENI Plopu
Pãulesti MIZIL
uS
î nel
Filipestii URLATI
e
de Pãdure
Aricesti Blejoi Bucov Valea
Filipestii Rahtivani Cãlugareascã
de Tîrg Baba Ana
PLOIESTI Tomsani
Berceni Albesti Colceag
DN 7
2 Paleologu
Tîrgsorul Fulga
Vechi Bãrcãnesti Boldesti
Brazi Gradistea
Dumbrava
est i
Tirgoviste
C ol tii
sti
Mãn
or as
Rîfov Olari
gãn
t
Tinosu Puchenii Ciorani

Coc
Mari Sãlciile
Drã
Sirna
Gorgota
1A
DN
Balta Gherghita
N
Poenarii
D
Burchii Doamnei
1D
Bucuresti
DN 1
Urziceni
Bucuresti
163
Situatia platilor efectuate de A.P.I.A. Prahova pentru Ajutoarele de stat si Schemele de
sprijin pentru zootehnie in anul 2014
Fond Schema Nr. cereri Sume platite (lei)

BN1 Masura 215pachet a)-Porcine 4 122.665,05
BN1 Masura 215pachet b)-Pasari 2 845.125,29
TOTAL BN1 6 967.790,34
FEADR Masura 215pachet a)-Porcine 4 2.330.636,00
FEADR Masura 215pachet b-Pasari 2 16.057.380,58
TOTAL FEADR 6 18.388.016,58
FEGA Agricultura ecologica 7 11.361,81
FEGA Vaca de lapte din zona 1268 1.776.916,58
defavorizata
FEGA Ovine/caprine din zona 294 554.022,10
defavorizata
TOTAL FEGA 1562 2.342.300,49
BN Plata nationala acciza 288 6.763.408,90
Motorina
Plata nationala (CNDP)zoo Cap To lapte Cap To lapte
Bovine 1646 18.012,8 8.240.117,61 1.657.177,61
Plata nationala (CNDP)zoo 746 4.341.963,09
Ovine
Plata nationala (CNDP)zoo 379 944.798,04
Caprine
Ajutoare de stat prime de 20 151.906,00
asigurare
TOTAL BN 1433 22.099.371,25
TOTAL BN+BN1 1439 23.067.161,59
TOTAL FEGA+FEADR 1568 20.730.317,07
TOTAL JUDET 3007 43.797.478,66
Cu toate că aplicarea pachetului complex de sprijin pentru agricultori și în general

pentru mediul rural, presupune numeroase operațiuni tehnice și birocratice, stimulentele acordate
contribuie în măsură însemnată la promovarea politicilor agricole naționale și la sporirea
veniturilor fermierilor.
Silvicultura
Relieful montan din partea de nord a judeţului, parţial zona colinară şi cea de câmpie
sunt propice vegetaţiei forestiere, conţinând speciile caracteristice pe trepte de altitudine.
Rolul vegetaţiei forestiere, complexitatea funcţiilor sale ecologice şi importanţa
economică a exploatărilor forestiere raţionale nu mai trebuie demonstrate, astfel încât orice
intervenţii în sensul afectării suprafeţelor sau calităţii fondului forestier conduc la dezechilibre cu
efecte negative majore.
Judeţul Prahova deţine 146,5 mii ha, respectiv 22,3% din suprafaţa forestieră de 658,7
mii ha existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.
SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE TERENURI ŞI SPECII

DE PĂDURI DIN JUDEŢUL PRAHOVA
mii hectare
Prahova 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 146,7 146,5 147,3 147,3 146,5 146,5
Suprafaţa pădurilor 144,4 144,1 144,9 144,9 144,1 144,1
Răşinoase 32,1 32,1 32,2 32,2 32,2 32,2
164
Foioase 112,2 112,0 112,7 112,7 111,9 111,9
Alte terenuri 2,3 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4
VOLUMUL DE LEMN RECOLTAT PE SPECII DIN JUDEŢUL PRAHOVA

-mii metri cubi-
Total %
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008-
Prahova 2013
Total 305,7 325,5 373,7 439,6 469,2 439,3 2353 100%
Răşinoase 83,9 84,2 105,6 138,2 122,9 141,7 676,5 28,7%
Fag 131,6 160,5 167,5 204,8 245 191,3 1100,7 46,8%
Stejar 30,4 23,0 30,7 33 29,7 31,6 178,4 7,6%
Diverse specii tari 32,4 34,6 35,4 33,2 36,5 39,7 211,8 9%
Diverse specii moi 27,4 23,2 34,5 30,4 35,1 35,0 185,6 7,9%
De remarcat ca in perioada 2008-2013 suprafata fondului forestier a ramas relativ constanta.
SUPRAFAŢA TERENURILOR PE CARE S-AU EXECUTAT REGENERĂRI

ARTIFICIALE, PE CATEGORII DE SPECII, IN JUDEŢUL PRAHOVA
-ha-
Prahova 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Regenerari artificiale - total 123 111 123 79 132 52
Răşinoase 46 32 38 37 37 25
Foioase 77 79 85 42 95 27
Ponderea judeţelor în suprafaţa fondului forestier

la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia în anul 2012
Menţinerea şi îmbunătăţirea parametrilor fondului forestier al judeţului depind de

echilibrul dintre lemnul recoltat şi toate componentele privind regenerarea vegetaţiei forestiere
cu valoare ecologică şi economică.
În cadrul Direcţiei Silvice Prahova, în perioda 2007-2014 au fost desfăşurate proiecte
privind:
- Construirea şi reabilitarea (repararea) drumurilor forestiere şi corectarea
torenţilor din bazinele hidrografice situate în fondul forestier: Bradet (Cheia), Obarsia (Valenii
de Munte), Paltinet si Paraie (Valea Doftanei), Maluroasa (Brebu), Valea Rea si Zgarbura
(Sinaia).
- Corectarea torenţilor din bazinele hidrografice: Păltinoasa (zona Valea Doftanei şi

Brebu), Zgărbura (pe raza oraşului Sinaia), Valea Floreiului (pe raza oraşului Comarnic),
165
Valea Vlădişor (Valea Doftanei), Valea Izvorului (Sinaia), Valea lui Piele Rea-Negraşu
(comuna Valea Doftanei), Valea Albă (comuna Ştefeşti), Ermeneasa (comuna Valea Doftanei).
Lucrările au vizat punerea în siguranţă împotriva viiturilor torenţiale care grăbesc
colmatarea Barajului Paltinu, a DN1, DN1A, DN 71, DJ 102I, a drumurilor forestiere, străzilor şi
proprietăţilor din zonele riverane.
- Reabilitarea drumurilor forestiere: Valea Rea (Sinaia), Belia Gurguiata (Sinaia),

Orjogoaia (Valea Doftanei), Clăbucet (Ştefeşti), Vărbilău (Ştefeşti), Olga Bancic (comuna
Talea), Păltineţ (comuna Valea Doftanei), Valea Pietrii (comuna Ştefeşti), Magdalena (Cheia),
Ardelea (Cheia)
Finanţate din fonduri bugetare şi credite acordate de către Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei (BDCE), investiţiile contribuie la îmbunătăţirea accesibilizării fondului
forestier, aplicarea tratamentelor silviculturale şi intervenţiilor în cazul producerii unor
calamităţi.
166
CAP. VI DEZVOLTAREA URBANA; POLUL DE CREŞTERE
PLOIEŞTI-PRAHOVA
Caracteristicile dezvoltarii urbane a judetului Prahova deriva din profilul geografic,

evolutia istorica, economica, sociala si culturala, amprenta politicilor si reglementarilor
administrative in succesiunea lor, precum si din contextul spatial mai larg, respectiv relationarea
cu zonele invecinate.
Acesti factori au contribuit la un grad de urbanizare relativ ridicat, Prahova fiind in
prezent judetul cu cel mai mare numar de orase (14) din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia
si singurul din aceeasi regiune cu o pondere a populatiei urbane de peste 50% din numarul total
al locuitorilor. In acelasi timp municipiul Ploiesti reprezinta cea mai mare aglomerare urbana a
regiunii.
O alta caracteristica a mediului urban prahovean este prezenta formatiunii de tip
conurbatie Valea Prahovei, constituita din orasele Breaza, Comarnic, Sinaia, Busteni, Azuga,
care formeaza un lant compact de asezari cu functiuni similare si cu unele servicii interconectate
(apa, canalizare-epurare, gestiunea deseurilor, transport in comun).
In context mai larg, dezvoltarea urbana a judetului Prahova se inscrie in arealul
Bucuresti-Ploiesti-Brasov – cea mai populata zona urbana a Romaniei si care aduce aportul cel
mai insemnat la produsul intern brut al tarii.
Abordarea dezvoltării prin poli de creştere prezintă o noutate pentru politicile de
dezvoltare naţională şi regională a României.
Contextul geografic urban al României, caracterizat printr-o structură policentrică
echilibrată a marilor oraşe repartizate relativ uniform în regiuni este favorabil implementării unei
strategii de dezvoltare bazată pe poli de creştere care pot stimula şi induce dezvoltarea în zonele
adiacente, preponderent rurale, dar şi urbane. România a stabilit ca direcţie strategică de
dezvoltare pentru perioada 2007-2013 sprijinirea dezvoltării polilor de creştere, astfel încât
concentrarea activităţilor economice în aceşti poli să poată impulsiona şi stimula dezvoltarea
economiilor regionale, precum şi dezvoltarea unei economii naţionale moderne, capabilă să facă
faţă competiţiei impuse de globalizarea economiei mondiale.
Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”,
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană a avut ca scop
creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane,
îmbunătăţirea servciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, dezvoltarea structurilor de
sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.
Planurile integrate de dezvoltare ale polilor de creştere se finanţează din toate Programele
Operaţionale finanţate din Instrumentele Structurale, respectiv Programul Operaţional Regional,
POS Creşterea Competitivităţii Economice, POS Mediu, POS Transport, POS Dezvoltarea
Resurselor Umane, POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative, din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, alte surse publice şi
private, bănci, credite bancare.
Alocarea financiară orientativă disponibilă destinată polului de creştere Ploieşti-Prahova
a fost de 97 milioane de euro, pentru exerciţiul de programare 2007-2013.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 998 din 27 august 2008 pentru desemnarea polilor naţionali
de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi
naţională, cu completările şi modificările ulterioare, Municipiul Ploieşti a fost desemnat pol de
creştere alături de alte 6 municipii (Braşov, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara).
167
Polul de Creştere Ploieşti
este format dintr-un „centru urban”,
reprezentat prin municipiul Ploieşti
(rang 1) şi „zona sa de influenţă”
compusă din 3 oraşe (Băicoi,
Boldeşti-Scăeni, Plopeni) şi 10
comune cu 58 de sate (Ariceştii
Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni,
Blejoi, Brazi, Bucov,
Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşoru
Vechi, Valea Călugărească),
având o populaţie totală de
358.11244 de locuitori şi o suprafaţă
administrativă de 612 kmp.
LOCALITATE TOTAL MASCULIN FEMININ

Total Pol de Creştere 358.112 170.343 187.769
URBAN 274.983 129.436 145.547
MUNICIPIUL PLOIEȘTI 234.969 109.972 124.997
ORAȘUL BĂICOI 19.236 9.296 9.940
ORAȘUL BOLDEȘTI-
11.610 5.668 5.942
SCĂENI
ORAȘUL PLOPENI 9.168 4.500 4.668
RURAL 83.129 40.907 42.222
ARICEȘTII RAHTIVANI 8.147 4.059 4.088
BĂRCĂNEȘTI 9.694 4.681 5.013
BERCENI 6.359 3.193 3.166
BLEJOI 8.789 4.300 4.489
BRAZI 8.311 4.037 4.274
BUCOV 11.174 5.478 5.696
DUMBRĂVEŞTI 3.727 1.849 1.878
PĂULEŞTI 5.892 2.844 3.048
TÂRGŞORU VECHI 10.126 5.124 5.002
VALEA CĂLUGĂREASCĂ 10.910 5.342 5.568
- ha
TOTAL
TERENURI TOTAL
LOCALITATE FOND PĂŞUNI FÂNEŢE VII LIVEZI
ARABILE AGRICOL
FUNCIAR
TOTAL 61.164
POLUL DE 33.504 5.113 799 2.333 1.599 43.348
CREŞTERE
URBAN 16.327 5.916 1.326 268 203 985 8.698
MUNICIPIUL 5.828
1.520 2 0 0 8 1.530
PLOIEȘTI
44
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova - Date provizorii 1 iulie 2015
168
ORAȘUL BĂICOI 6.536 3.422 463 109 12 957 4.963
ORAȘUL 3.490
972 856 156 191 20 2.195
BOLDEȘTI-SCĂENI
ORAȘUL PLOPENI 473 2 5 3 0 0 10
RURAL 44.837 27.588 3.787 531 2.130 614 34.650
ARICEŞTII 8.133
6.340 506 0 1 16 6.863
RAHTIVANI
BĂRCĂNEŞTI 3.725 2.966 160 0 4 3 3.133
BERCENI 3.102 2.125 184 0 11 1 2.321
BLEJOI 2.024 1.252 119 0 13 7 1.391
BRAZI 4.547 3.275 153 0 9 4 3.441
BUCOV 4.903 2.170 766 40 786 2 3.764
DUMBRĂVEŞTI 2.951 903 446 95 0 325 1.769
PĂULEŞTI 5.398 3.190 262 272 48 185 3.957
TÂRGŞORU VECHI 4.846 3.657 173 0 0 14 3.844
VALEA 5.208
1.710 1.018 124 1.258 57 4.167
CĂLUGĂREASCĂ
- ha
DRUMURI
CURŢI ŞI TEREN TOTAL
LOCALITATE PĂDURI APE ŞI CĂI
CONSTRUCŢII NEPRODUCTIV NEAGRICOL
FERATE
TOTAL
POLUL DE 5.571 1.296 2.464 7.839 586 17.816
CREŞTERE
URBAN 2.232 132 1.119 3.969 177 7.629
MUNICIPIUL
285 32 784 3.148 49 4.298
PLOIEȘTI
ORAȘUL BĂICOI 895 15 213 417 33 1.573
ORAȘUL
BOLDEȘTI- 706 81 111 327 70 1.295
SCĂENI
ORAȘUL
PLOPENI
346 4 11 77 25 463
RURAL 3.339 1.164 1.345 3.870 409 10.187
ARICEŞTII
RAHTIVANI
177 223 144 498 228 1.270
BĂRCĂNEŞTI 0 0 294 298 0 592
BERCENI 313 17 86 274 31 781
BLEJOI 19 86 67 452 9 633
BRAZI 300 56 105 642 3 1.106
BUCOV 151 163 156 664 5 1.139
DUMBRĂVEŞTI 680 259 83 130 30 1.182
PĂULEŞTI 1.056 88 131 165 1 1.441
TÂRGŞORU
VECHI
396 110 102 394 0 1.002
VALEA
CĂLUGĂREASCĂ
247 162 177 353 102 1.041
Infrastructura de utilităţi
169
Energie
Alimentarea
Alimentarea Canalizare şi termică –
LOCALITATE cu gaze
cu apă epurare sistem
naturale
centralizat
MUNICIPIUL
PLOIEȘTI
   
ORAȘUL BĂICOI    -
ORAȘUL
BOLDEȘTI-    -
SCĂENI
ORAȘUL
PLOPENI
   -
ARICEŞTII
RAHTIVANI
 -  -
BĂRCĂNEŞTI    -
BERCENI  -  -
BLEJOI    -
BRAZI    -
BUCOV    -
DUMBRĂVEŞTI  - - -
PĂULEŞTI    -
TÂRGŞORU
VECHI
 -  -
VALEA
CĂLUGĂREASCĂ
   -
Polul de creştere Ploieşti face parte dintr-o zonă cu profil dominant industrial, situată în
partea sud vestică a judeţului Prahova, şi care concentrează principalele centre industriale şi de
servicii, fiind caracterizat printr-un grad ridicat de populare şi dezvoltare urbană.
Aglomeraţia industrială se caracterizează prin existenţa unor mari platforme industriale

aparţinând municipiului Ploieşti (Teleajen – 330 ha, Sud – 280 ha, Crâng – 152 ha şi Nord – 93
ha), Brazi (450 ha), Plopeni (31,85 ha), Păuleşti (23 ha), Bucov (98,40 ha) etc., cu menţiunea că
în ultima perioadă acestea au înregistrat un proces continuu de reconversie ca profil de activităţi.
Structura industrială45 cuprinde industria extractivă, prin exploatarea hidrocarburilor,
reprezentată prin zonele Băicoi, Boldeşti-Scăeni, industria energiei electrice, termice, gazelor şi
apei cu unităţi de producere a energiei electrice şi termice reprezentată prin Ploieşti şi Brazi,
industria prelucrătoare cu un profil industrial complex reprezentată de Ploieşti, industria
prelucrătoare cu profil mixt cu două-trei ramuri dominante reprezentată prin Boldeşti-Scăeni şi
industria prelucrătoare specializată în care predomină o ramură, reprezentată prin Berceni,
Blejoi, Brazi, Bucov, Păuleşti, Valea Călugărească.
Structura industrială acompaniată de informaţii privind natura activităţii, amplasarea în

localităţile din Polul de Creştere, este prezentată sintetic după cum urmează:
A. Centre industriale foarte mari:
Ploieşti: Prelucrarea petrolului, maşini şi echipamente, rulmenţi, textilă,
alimentară, tutun, prelucrări nemetalifere
B. Centre industriale mari:

Brazi: Prelucrarea petrolului, producerea energiei electrice si termice
C. Centre industriale mijlocii:

Băicoi: Exploatarea hidrocarburilor, maşini şi echipamente
Boldeşti-Scăeni: Exploatarea hidrocarburilor, prelucrări nemetalifere, celuloză-
hârtie, sticlă etc.
45
Sursa: Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Ploieşti-Prahova
170
Plopeni: Industria de prelucrari metalice, materiale de constructii
Bucov: Industrie alimentară
Păuleşti: Industrie textilă
Aricestii Rahtivani: Productie echipamente industriale; servicii; logistica.
D. Centre industriale mici:

Berceni: Industrie prelucrări nemetalifere
Blejoi: Industrie prelucrări nemetalifere
Valea Călugărească: Industrie alimentară, chimie
Profilul industrial al Polului de Creştere este întărit şi prin prezenţa în municipiul Ploieşti
a unor unităţi industriale mari precum:
 industria prelucrării petrolului: S.C. Petrobrazi S.A. componentă a Petrom-
OMV, S.C. Petrotel-Lukoil S.A., rafinăria Rompetrol Vega S.A.
 industria de maşini şi echipamente: S.C. Upetrom, S.C. Uzuc, S.C. Timken.
 industria alimentară de băuturi şi tutun: S.C. Apollo Ind. Cărnii, S.C. Coca
Cola, Cramele Prahova Halewood, Interbrewefes Brewery, La Festa International
Romania, British American Tobacco
Sectorul agricol în cadrul polului de Creştere este dominat de producţia viticolă
concentrată în podgoria Dealu Mare şi de producţia de legume în culturi de câmp (Târgşoru
Vechi, Blejoi, Bucov), culturi în solarii (Râfov, Bărcăneşti, Ariceştii Rahtivani).
În sectorul zootehnic funcţionează complexe zootehnice precum S.C. Comporsa S.A.
Ploieşti, cu profil de creşterea, îngrăşarea şi comercializarea cărnii de porc; S.C. “Agrisol Int.Ro”
Boldeşti-Scăeni, cu profil de creşterea, îngrăşarea şi comercializarea cărnii de pasăre.
Alte unităţi sunt la Brazi, complexe de creştere şi îngrăşare a porcilor, şi la Băicoi,
complexe de creştere şi îngrăşare a păsărilor.
Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti este cea mai importantă instituţie de învăţământ
superior din domeniul ei, având peste 8.000 de studenţi (incluzând însă şi câteva facultăţi în afara
celor ce dau specializările tehnice).
Aceeaşi specializare petrochimică şi conexă (construcţii utilaje petroliere şi petrochimice)
se regăseşte în activitatea de cercetare, care este axată aproape exclusiv pe acest domeniu.
Polul de Creştere Ploieşti-Prahova face parte dintr-o infrastructură industrială judeţeană
care se plasează pe locul 2 în ţară, după capitala României. La nivel de judeţ, datele existente
configurează o structură industrială complexă, beneficiând de activităţi din aproape toate ramurile
industriei, cu ponderi ridicate în producţia ţării la unele produse: benzină, motorină, păcură, uleiuri
şi minerale, rulmenţi grei, anvelope, utilaj petrolier, minier şi chimic.
Polul de Creştere Ploieşti–Prahova se află în vecinătatea unei zone turistice valoroase,
cuprinzând Valea Prahovei (cu râul Prahova şi masivul Bucegi), Valea Teleajenului cu masivul
Ciucaş şi Valea Doftanei. Aceste zone turistice sunt accesibile prin DN 1 dinspre Bucureşti spre
judeţul Braşov, prin Valea Prahovei, prin DN 1 – DN 1A spre judeţul Braşov, prin Valea
Teleajenului şi prin DN 1 B spre judeţul Buzău prin Ploieşti.
Polul de Creştere este localizat în zona turistică Ploieşti – Gherghiţa, situată în sudul
judeţului Prahova. Interesul turistic al acestei zone este legat de valorile cultural-istorice şi de
noile trasee turistice generate (Drumul vinului, Drumul voievozilor):
Exista o largă varietate de valori artistice, arheologice şi culturale prezente în localităţile
componente ale Polului de Creştere, acestea fiind prezentate la capitolul VII Turismul.
Serviciile şi comerţul reprezintă sectoarele cel mai bine reprezentate de municipiul
Ploieşti, comunele Bljoi şi Păuleşti, prin localizarea marilor lanţuri comerciale, a sediilor de
bănci şi de asigurări.
Transportul public la nivelul Polului de Creştere este asigurat prin serviciile furnizate de
S.C. Transport Calatori Express S.A. Ploieşti (fosta RATP) şi companiile private de transport
public, care fac legătura între Ploieşti şi localităţile periurbane.
Municipiului Ploieşti are un transport public diversificat, pe linie fixă – tramvai,
troleibuze şi autobuze.
171
Polul de Creştere, prin municipiul Ploieşti, beneficiează de funcţionarea unuia dintre cele
11 terminale de transport combinat de mărfuri din România.
Pentru îmbunătăţirea transportului public în municipiul Ploieşti se va continua programul
de ecologizare a parcului auto şi implementarwa proiectelor cu finanţare nerambursabilă prin
Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a
oraşelor – poli urbani de creştere, care vor aduce un spor substanţial de modernizare şi confort
urban.
Realizarea unui plan de transport public integrat cu comuna Păuleşti şi comuna Blejoi
constituie o primă etapă a planului de dezvoltare a transportului public în zona Polului de
Creştere. În continuare, se are în vedere extinderea transportului public în toată zona periurbană
(11 localităţi limitrofe).
Iniţiative legate de trasport alternativ, nepoluant: În contextul dezvoltării durabile,
municipiul Ploieşti se confruntă cu o provocare imensă: aceea de a reconcilia dezvoltarea
economică a oraşelor şi accesibilitatea, pe de o parte, cu ameliorarea calităţii vieţii şi cu protecţia
mediului, pe de altă parte. Mobilitatea urbană este recunoscută ca fiind un factor important de
favorizare a creşterii economice şi ocupării forţei de muncă, cu un puternic impact asupra
dezvoltării durabile a oraşelor.
Consiliul Judeţean Prahova a aprobat în şedinţa din 29.08.2008, participarea judeţului
Prahova la constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Ploieşti-
Prahova”.
În mod similar, au hotărât participarea la Asociaţie, Consiliile Locale ale oraşelor:
Ploieşti, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Plopeni şi ale comunelor: Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti,
Brazi, Bucov, Berceni, Blejoi, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi, Valea Călugărească.
Asociaţia îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2007
– 2013, Planul Operaţional Regional (Regiunea Sud Muntenia), Planul Integrat de Dezvoltare
Urbană, Planul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului, precum şi celelalte strategii şi planuri
elaborate la nivel central, regional şi local.
Prin Hotărârea nr. 49/12.04.2010, Consiliul Judeţean Prahova a aprobat „Planul Integrat
de Dezvoltare al Polului de Creştere Ploieşti - Prahova” şi s-a angajat să contribuie la
implementarea în integralitate a „Planului” şi a tuturor proiectelor componente, inclusiv prin
asigurarea tuturor resurselor materiale, umane şi financiare necesare.
„Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Ploieşti-Prahova” reprezintă
documentul de planificare comprehensivă a dezvoltării polului de creştere – care conţine
strategia de dezvoltare pe termen lung a acestuia – al cărui scop îl constituie asigurarea creşterii
economice şi crearea de locuri de muncă. Planul se implementează prin proiectele individuale
identificate în planul de acţiune, contribuind în acest sens la dezvoltarea durabilă a unităţilor
administrativ-teritoriale componente.
Stadiul proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional 2007-2013,

Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”
Valoarea
totală a
Nr. Solicitantul proiectului, Valoarea Stadiul
Titlul proiectului
crt. finanţării din care: finanţării proiectului
(lei) nerambursab
ile (lei)
Creşterea capacităţii de trafic prin
realizarea legăturii rutiere între DN1 şi
Judeţul
1. DN1B (realizarea drumului judeţean de 44 mil. 27,3 mil. finalizat
Prahova
centură DJ236), în zona de nord a
municipiului Ploieşti
Creşterea accesibilităţii către partea de
nord a Polului de Creştere, în special
Judeţul în
2. către Spitalul Judeţean Prahova, prin 78,6 mil. 75,6 mil.
Prahova implementare
realizarea pasajului rutier în continuarea
DJ102 peste DN1B
3. Centrul de afaceri multifuncţional Judeţul 40,5 mil. 14,6 mil. în
172
Lumina Verde, Ploieşti, judeţul Prahova Prahova implementare
Reabilitarea/modernizarea şi echiparea
specifică a Centrului de recuperare şi
Judeţul
4. reabilitare neuropsihiatrică pentru 7,2 mil. 8,2 mil. finalizat
Prahova
persoane adulte cu handicap, comuna
Ariceştii Rahtivani (sat Nedelea)
O şansă pentru o nouă rază de soare” –
reabilitarea/modernizarea şi echiparea Judeţul
5. 2,98 mil. 1,3 mil. finalizat
specifică a Complexului de servicii Prahova
comunitare „Rază de Soare” Băicoi
Restaurarea şi consolidarea Muzeului Judeţul
Ceasului „Nicolae Simache” Ploieşti Prahova
Creşterea mobilităţii transportului public
prin reabilitarea traseului tramvaiului
101 cu lucrări vizând calea de rulare, Municipiul
staţii cu peroane adaptate persoanelor cu Ploieşti
dizabilităţi, material rulant, elemente de
semnalizare şi automatizare - etapa I
101 cu lucrări vizând calea de rulare, Municipiul în
8. 73,7 mil. 56 mil.
staţii cu peroane adaptate persoanelor cu Ploieşti implementare
semnalizare şi automatizare - etapa II
102 cu lucrări vizând calea de rulare,
Municipiul în
9. staţii cu peroane adaptate persoanelor cu 62,8 mil. 46,3 mil.
Ploieşti implementare
semnalizare şi automatizare - etapa I:
Bucla Nord - Intersecţie Republicii
102 cu lucrări vizând calea de rulare,
Municipiul în
10. staţii cu peroane adaptate persoanelor cu 83,7 mil. 63,2 mil.
semnalizare şi automatizare - etapa II:
Intersecţie Republicii – Bucla Vest
Municipiul
11. specifică a Centrului de primire în regim 8,7 mil. 6,8 mil. finalizat
Ploieşti
de urgenţă „Cireşarii” din PLOIEŞTI
Realizare parc inclusiv zona de agrement
Municipiul în
12. şi a căilor de acces şi a reţelei edilitare 93,7 mil. 70,7 mil.
specifice
specifică a Centrului de Îngrijire şi Oraşul în
13. 8,9 mil. 6,9 mil.
Asistenţă pentru persoane adulte cu Băicoi implementare
handicap, Băicoi (Lilieşti)
„Accesabilitate şi fluidizare trafic către Municipiul
zona industrială PLOIEŞTI Vest şi Ploieşti în
platforma industrială Brazi” parteneriat
în
14. cu 90,9 mil. 88,1 mil.
implementare
Judeţul
Prahova
Reabilitarea / modernizarea
Municipiul în
15. Hipodromului din Ploieşti – Centrul 89 mil. 38,3 mil
hipic şi de agrement
TOTAL 732,6 mil. 537,5 mil.
CAP. VII TURISMUL
173
Cadrul natural foarte generos, varietatea reliefului şi a resurselor, valorile istorice şi
culturale, complexitatea economiei sunt elemente componente ale unui potenţial turistic
remarcabil al judeţului Prahova, plasându-l ca destinaţie turistică importantă pentru români şi
străini.
Există deja o bună tradiţie a activităţilor turistice în Prahova, iar dinamica perioadei actuale
relevă preocuparea autorităţilor locale şi a mediului de afaceri de a investi în infrastructura şi
serviciile turistice, în pofida unor inconsecvenţe determinate mai ales de posibilităţile financiare.
Câteva menţiuni cu privire la zone/puncte de mare atracţie turistică naturală:
- Parcul Natural Bucegi în suprafaţă de 32.498 ha deţine în judeţul Prahova 8.322 ha;
- Muntele de Sare din Slănic – rezervaţie naturală şi monument al naturii;
- Abruptul Prahovean, Locul fosilifer Plaiul Hoţilor, Munţii Colţii lui Barbeş Arinişul de la
Sinaia.
Reţeaua turistică46 pusă la dispoziţia turiştilor în anul 2014, în judeţul Prahova, a cuprins
286 structuri de primire turistică (unităţi cu cel puțin 5 locuri-pat), din care: 76 hoteluri, 7
hosteluri, 16 moteluri, 40 vile turistice, 12 cabane turistice, 3 tabere pentru elevi si prescolari,
130 pensiuni, un bungalou si un camping.
În profil regional, conform datelor statistice disponibile, la finele anului 2013, judeţul
Prahova deţinea 43,2% din capacitatile de cazare turistică.
Pe judete componente ale Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia, situatia locurilor de
cazare se prezinta dupa cum urmeaza:
Numar locuri de cazare -
Regiunea Sud Muntenia - % din total regiune
2013
Regiunea Sud Muntenia 27.906 100
ARGES 7461 26,7%
CALARASI 643 2,3%
DAMBOVITA 2861 10,3%
GIURGIU 916 3,3%
IALOMITA 3183 11,4%
PRAHOVA 12044 43,2%
TELEORMAN 798 2,8%
CAPACITATEA ŞI ACTIVITATEA TURISTICĂ
UM 2010 2011 2012 2013
Regiunea Capacitatea de cazare turistică existentă la 31

locuri 22625 24111 26336 27906
SUD- iulie
MUNTENIA număr
572912 615931 692810 679360
Sosiri ale turiştilor cazaţi persoane
46
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova –date statistice pentru anul 2013.
174
UM 2010 2011 2012 2013
Înnoptări în structurile de cazare turistică număr 1564697 1677887 1775164 1715207

Capacitatea de cazare turistică existentă la 31
locuri 5419 5942 7076 7461
iulie
Argeş număr
111254 123031 160840 149541
locuri 534 561 612 643
iulie
Călăraşi număr
10600 10657 11929 11035
locuri 2478 2740 2822 2861
iulie
Dâmboviţa număr
56204 67277 68236 74160
locuri 806 814 874 916
iulie
Giurgiu număr
28217 26969 26594 24983
locuri 2807 3021 3106 3183
iulie
Ialomiţa număr
36480 40352 38466 40189
locuri 9906 10319 11114 12044
iulie
Prahova număr
318810 335976 372444 366276
locuri 675 714 732 798
iulie
Teleorman număr
11347 11669 14301 13176
Potrivit datelor statistice disponibile, turistii cazati în hoteluri au detinut în anul 2013
ponderea cea mai mare de 71,9% din totalul sosirilor în structurile de primire turistica cu
functiuni de cazare, fiind urmati de cei cazati în pensiuni 12,5%, moteluri 4,5%, vile 6,1%, etc..
Pe ţări de provenienţă 5.718 turişti (11,77%) au venit din Israel, 5.494 turişti (11,31%) din
Bulgaria, 4.447 turişti (9,15%) din Italia, 3634 turiști (7,48%) din Regatul Unit al Marii Britanii,
3.165 turişti (6,51%) din Germania, 2.519 turişti (5,18%) din SUA, 2.392 turişti (4,92%) din
Franţa, 1.792 turişti (3,69%) din Spania, 1,483 turiști (3,05%) din Japonia, 1.312 turiști (2,7%)
din Rusia, 1098 turişti (2,26%) din Grecia, 1088 turişti (2,24%) din Austria s.a.
Din cei 48.583 turisti straini care au venit în judetul Prahova în anul 2013, 30.113 turisti
straini (61,98%) s-au deplasat în Sinaia, 14.133 turisti straini (29,09%) în Ploiesti, 1251 turisti
straini (2,57%) în Bușteni, etc..
Numarul total de înnoptari ale turistilor în structurile de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica din anul 2013 a fost de 876.902 înnoptari din care 747.857 înnoptari ale turistilor
români si 145.934 înnoptari ale turistilor straini.
În anul 2013, durata medie a sederii turistilor în diferite locatii a fost de 2,39 zile (2,35 zile la
turistii români si 3 zile la cei straini) cu 0,01 zile mai mica decât în anul precedent.
Indicele de utilizare neta a capacitatilor de cazare turistica în functiune a fost în anul 2013 de
21%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât în anul 2012.
175
Forme de turism47
 Turism montan: pentru
- practicarea sporturilor de iarnă (coborâri de agrement, schi fond, schi alpin, schi
extrem şi snowboard, snowkiting) pe 24 de pârtii de schi în staţiunile Sinaia,
Buşteni şi Azuga, deservite de 13 instalații pe cablu şi o parte dotate cu tunuri de
zăpadă artificială, astfel:
 15 Pârtii de schi în Sinaia: Valea Dorului Sub telescaun 1, Valea Dorului
Sub telescaun 2, Valea Dorului – Variantă, Valea Soarelui 1, Scândurari -
Drumul de vară, Târle, Papagal, Carp, Începători, Pârtia nouă (Cota 1400-
telecabină), Valea Soarelui 2, Valea Lăptici 1, Valea Lăptici 2, Gondolă,
Valea cu Brazi.
Aceste pârtii sunt deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu:
Telegondolă - Cota 1400, Telecabină - Sinaia – Cota 1400, Telecabină -
Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun - Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun -
Valea Dorului, Telescaun - Valea Soarelui, Teleschi – Scândurar.
 2 Pârtii de schi în Buşteni: Pârtia Kalinderu I, Pârtia Kalinderu II.
Pârtiile sunt deservite de un telescaun debreiabil cu 4 locuri tip Leitner.
 7 Pârtii de schi în Azuga: Sorica, Cazacu, La Stâna, Azuga Sud, Variantă
Cazacu, Şcoală (130 m lungine, 60 m lăţime, grad dificultate uşoară),
Breteaua Cazacu.
Aceste pârtii sunt deservite de 5 instalaţii de transport pe cablu:
Telegondola Sorica, Teleschi Sorica Sud, Teleschi Varianta Cazacu, Baby
schi Şcoală, Teleschi Sorica.
În Buşteni există de asemenea, pârtia de sanie din partea superioară a
pârtiei Kalinderu, cu o lungime de 200 m şi o lăţime medie de 20 m. şi în
Sinaia există Pârtie de bob şi sanie, cu 13 viraje.
În fiecare staţiune există şcolile de schi locale care vă pot asigura tot
echipamentul necesar precum şi profesori bine pregătiţi.
- drumeţii;
- mountainbike, alpinism şi escalada, enduro şi off-road, dar şi pentru vizită în
Parcul Natural Bucegi.
47
Sursa: Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova
176
Mountainbike şi ciclism - se practică în zona munţilor Bucegi, Ciucaş
şi Baiului.
Off road-ul se poate practica în multe zone ale judeţului. Spectaculoase
sunt traseele care duc spre platoul Bucegi, vârful Ciucaş şi muntele
Baiului.
Enduro - trasee: Bertea – Pasul Bratocea, pe Valea Doftanei; Vălenii de
Munte – Cascada Schinda – Drajna – Slon sau Vălenii de Munte – Tabla
Buţii, pe Valea Teleajenului.
Motocros se poate practica pe cea mai mare pistă de motocros din
România (1-500 m) la Câmpina, omologată de Federaţia Naţională de
Motociclism.
Escaladă şi alpinism - Munţii Bucegi oferă multiple trasee pentru
escaladă şi alpinism în Sinaia, Buşteni, Azuga.
Expediţii în rezervaţia Bucegi
În parteneriat cu administraţia Parcului Natural Bucegi, se organizează la
cerere tour-uri ghidate de rangeri ai parcului, în diverse zone sau areale
protejate din parc, cu scopul observării naturii, a florei și faunei precum
și a endemismelor masivului Bucegi.
 Turism de odihnă şi recreere: practicat în tot judeţul, sub diverse forme:

o Turismul de sejur
o Turismul de week-end
o Turismul balnear (Slănic şi Telega)
o Turismul de sănătate
o Turismul ecvestru (Ploieşti, Câmpina, Breaza, Comarnic, Găgeni, Păuleşti,
Potigrafu)
o Turismul oenologic, degustări de vin (Boldeşti-Scăeni, Valea Călugărească,
Albeşti Paleologu, Urlaţi, Ceptura, Tohani-Gura Vadului, Azuga)
o Turism rural practicat în special în zona subcarpatică (Valea Doftanei, Valea
Teleajenului, Valea Slănicului, prima parte a Văii Prahova).
o Turism cultural (în întreg judeţul)
 Turismul de afaceri, presupunând participarea la diverse întâlniri în interes de serviciu,
târguri şi conferinţe se polarizează în zonele mai dezvoltate din punct de vedere
economic sau zonele unde există centre de conferinţe, respectiv Ploieşti, Câmpina, Blejoi
şi Boldeşti-Scăieni, pentru turismul de afaceri şi Valea Prahovei (în special Sinaia) pentru
turismul de conferinţe.
 Turismul activ care presupune practicarea sporturilor de iarnă, drumeţiilor,
mountainbike-ului, alpinismului şi escaladei, enduro-ului şi off-road-ului,
cicloturismului, echitaţiei, golfului, înotului, sporturilor aeronautice, vânătorii şi
pescuitului, jocurilor de echipă în cluburi sau fun park-uri. Acest tip de turism se parctică
pe tot teritoriul judeţului, cu zone mai ofertante si zone specializate doar pe anumite
tipuri de activităţi.
 Turism itinerant ca cicloturismul (pe Drumul Vinului), drumeţiile (atât în zona montană
dar şi în zona dealurilor subcarpatice), turism oenologic.
 Turismul de tranzit este un tip de turism practicat mai ales în unităţile de cazare de pe
DN1, având în vedere că Prahova este o zonă de tranzit către partea sudică, centrală sau
sud-estică a ţării şi având artere importante care străbat judeţul.
 Turism de nişă: alpinism, escaladă, heli schi, enduro, off-road, cicloturism, sporturi
aeronautice, expediţii în Parcul Natural Bucegi, golf, echitaţie, centre SPA, pescuit,
vânătoare, degustări de vin, participare la evenimente.
 Turismul tematic: Drumul Vinului, Drumul Voievozilor, Drumul Fructelor, turismul de
eveniment, vizite la mănăstiri (perelinaje, în Prahova existând 20 de mănăstiri), turism
cultural.
177
 Drumul Vinului - reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului
folosit de romani, care străbatea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale
judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin
localităţile Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească,
Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, iar pentru a exploata în
totalitate ,,aurul lichid”, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol cramele de la Urlaţi
şi Azuga unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante excepţionale, însoţite de
meniuri câmpeneşti tradiţionale.
Cramele unde se pot face degustări de vin sunt: Crama Seciu de pe dealul Seciu
(Boldeşti), IC-DVV Valea Călugărească, Conacul Urlăţeanu (Urlaţi), Crama Rotenberg,
Crama SERVE (Ceptura), Domeniile Tohani, Crama Oenoterra Dealul Mare (Tohani).
În afara cramelor din podgorii se pot degusta vinuri la Conacul dintre Vii (Urlaţi),
Feteasca Neagră (Albeşti Paleologu) şi la Pivniţele Rhein (Azuga).
 Drumul Voievozilor - promovează valorile culturale, monumentele istorice,
de arhitectură, deschizând şansa tuturor de a afla direct de la sursă acolo unde istoria
dăinuie prin siturile arheologice sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant al
tărâmurilor prahovene. Drumul străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa,
Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii
de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, şi urmând cele mai importante
zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de
interes naţional.
 Drumul Fructelor - Aflat în nordul judeţului, drumul leagă între ele
optsprezece localităţi prahovene: Adunaţi, Breaza, Poiana Câmpina, Cornu, Câmpina,
Telega, Scorţeni, Brebu, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Slănic, Teişani, Vălenii de
Munte, Drajna, Poseşti, Bătrâni, Starchiojd şi punctează 28 de popasuri turistice.
În anexa nr. 6 sunt prezentate, în detaliu, formele de turism, principalele trasee turistice
montane cu marcaj autorizat, propunerile de trasee turistice practicabile din alte localităţi, dar
fără marcaj turistic autorizat, cele mai importante obiective turistice din Ploieşti, Valea Prahovei,
Valea Teleajenului, Valea Doftanei, Valea Cricovului Sărat şi cele mai reprezentative
evenimente culturale, sportive şi tradiţionale.
CAP.VIII REPREZENTARE INTERNĂ ŞI EXTERNĂ
 În plan intern:
În interesul dezvoltării judeţului, Consiliul Judeţean Prahova a iniţiat/s-a alăturat unui

număr de 11 asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi organizaţii interne pentru promovarea
unor proiecte comune în domeniile: infrastructură, gestiunea apei, managementul deşeurilor,
eficienţă energetică -energii regenerabile, turism, situaţii de urgenţă, urbanism - zone istorice şi
de artă:
1. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR)
2. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Ploieşti - Prahova”
3. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Apei –
Judeţul Prahova”
4. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul
Deşeurilor – Judeţul Prahova”
5. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Situaţii de urgenţă – Sud Muntenia”
6. Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Energie Regenerabilă
7. Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România
8. Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova
9. Microregiunea Turistică Munţii Bucegi
10. Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Bazinul Superior al Văii Telejenului”
178
11. Asociatia de Dezvoltare Turistica durabila Muntii Baiului –Valea Prahovei
Prin instrumentul parteneriatelor între Consiliul Judeţean Prahova şi Consiliile locale se

alocă fonduri pentru realizarea unor proiecte / lucrări de interes zonal comun, care depăşesc
puterea financiară a localităţilor, în special în domeniile infrastructură şi utilităţi publice, acest
instrument fiind folosit şi în plan interjudeţean pentru obiective comune judeţelor partenere.
 În plan extern
 Judeţul Prahova este afiliat la:
 Adunarea Regiunilor Europei (A.R.E.)
 Reţeaua Europeană a Autorităţilor Locale şi Regionale pentru Implementarea
Convenţiei Europene a Peisajului (R.E.C.E.P.)
 Adunarea Regiunilor Europene Viticole (A.R.E.V.)
 Asociaţia Agenţiilor pentru Democraţie Locală din Europa (A.L.D.A.)
 Participare la activităţi ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (O.I.F.)
 Judeţul Prahova este reprezentat în:

 Comitetul Regiunilor (CoR) – organism al regiunilor şi oraşelor din Uniunea
Europeană, având competenţe în domenii precum: ocuparea forţei de muncă,
formare profesională, coeziune economică şi socială, politici în sănătate, educaţie,
cultură, mediu, energie, transport, protecție civilă, servicii de interes general,
domenii în care emite avize privind legislaţia europeană şi organizează sesiuni de
consultare între partenerii interesaţi pe problematica specifică.
 Congresul Puterilor Locale şi Regionale (C.P.L.R.), structură a Congresului
Consiliului Europei, care reprezintă cele 200.000 de autorităţi locale şi regionale
din plan pan-european şi promovează cooperarea dintre acestea, întărirea relaţiei
de parteneriat cu structurile de profil ale Uniunii Europene, respectarea
principiilor democratice în activitatea autorităţilor locale şi regionale,
monitorizarea proceselor electorale în statele membre.
 Acorduri de cooperare cu:

 Raionul Cimişlia - Republica Moldova
 Provincia di Brescia - Italia
 Provincia Regională Siracusa - Italia
 Departamentul Bas – Rhin -Franţa
 Provincia Vratsa - Bulgaria
 Regiunea Sofia - Bulgaria
 Regiunea Abruzzo - Italia (Memorandum)
 Agenţia Coreeană pentru Promovarea Comerţului - Republica Coreea
 Provincia Jiangsu - China (acord în pregătire)
 Instituţia Prefectului judeţului Prahova a încheiat acorduri de

cooperare cu trei powiate (districte) din Polonia: Radom, Zwolen şi
Kozienice
 11 oraşe din judeţul Prahova au acorduri cu 30 oraşe partenere
 30 comune din judeţul Prahova au acorduri cu 36 localităţi partenere
Detalii privind acordurile sunt menţionate în anexa nr. 7
179
CAP.IX BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI
I. Bugetul Consiliului Judeţean Prahova
Situatia veniturilor proprii şi altor categorii de venituri în perioada 2007-2014

- mii lei -
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
VENITURI -
253.982 300.947 337.395 374.887 359.509 365.607 353.099 398.710
TOTAL
VENITURI
PROPRII
119.673 124.798 135.545 125.989 121.097 111.732 118.644 131.147
TOTAL, din
care:
- Cote defalcate
din impozitul pe 58.900 77.794 85.155 78.851 75.170 73.054 76.947 120.231
venit
- Sume pentru
echilibrarea, de la
Consiliul 26.840 35.554 38.909 36.029 35.396 31.548 34.171 29.517
Judeţean, a
bugetelor locale
Sume defalcate
din T.V.A. pentru
finanţarea 43.643 62.438 69.230 72.091 71.035 69.985 73.878 73.796
cheltuielilor
descentralizate
Subvenţii 54.667 73.992 96.716 137.198 134.678 143.501 133.069 126.471
Sume primite de
la Uniunea - - 5.762 13.871 - 16.277 3.542 25.189
Europenă
Ponderea veniturilor totale, veniturilor proprii şi subvenţiilor în perioada 2007-

2014, considerând anul 2007=100%
180
Situatia comparativa a veniturilor totale, veniturilor proprii si a subventiilor in anii
anul 2014 fata de anul 2007
Ponderea veniturilor proprii, a subvenţiilor şi altor categorii de venituri în totalul

veniturilor Consiliului Judeţean Prahova în anii 2007-2014
Se constată că, deşi veniturile proprii ale Consiliului Judeţean Prahova au fost relativ
constante, ponderea lor în totalul veniturilor s-a diminuat, în anul 2014 comparativ cu anul 2007,
în special pe fondul creşterii de aproape 2,3 ori a subvenţiilor, destinate acţiunilor de asistenţă
socială, învăţământ şi sănătate.
Evoluţia cheltuielilor efectuate din bugetul Consiliului Judeţean Prahova

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

CHELTUIELI -
245.208 304.163 319.258 380.604 343.248 356.627 344.224 342.032
TOTAL, din care:
Autorităţi publice 17.386 18.726 21.973 31.576 26.776 26.599 19.534 24.587
Învăţământ 14.239 23.107 26.991 28.167 28.624 26.536 32.423 31.120
Sănătate 9.376 3.372 5.364 7.830 8.965 14.190 14.810 25.330
181
Cultură-religie 14.879 19.749 22.328 19.439 17.332 20.989 22.564 27.872
Asigurări şi
101.942 132.482 152.439 148.898 148.413 157.699 171.548 170.500
asistenţă socială
Locuinţe, sevicii şi
25.434 18.249 31.543 17.567 25.038 18.049 23.619 6.476
dezvoltare publică
Protecţia
- - - - - - 283 5.926
mediului
Transporturi 58.718 78.147 50.344 117.166 75.278 8.820 44.632 34.626
EXCEDENT 8.774 - 18.137 - 16.261 8.980 8875 56.678

DEFICIT - 3.216 - 5.717 - - -
Reprezentarea grafică a indicilor privind cheltuielile totale, cheltuielile privind asistenţa

socială şi a cheltuielilor pentru capitolul transporturi (drumuri) în perioada 2007-2014,
considerând anul 2007=100%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

100,0 124,0 130,2 155,2 140,0 145,4 140,4 139,5
Cheltuieli totale % % % % % % % %
Cheltuieli privind 100,0 130,0 149,5 146,1 145,6 154,7 168,3 167,3
asistenţa socială % % % % % % % %
Cheltuieli pentru
capitolul 100,0 133,1 199,5 128,2 134,2
transporturi % % 85,7% % % % 76,0% 59,0%
Ponderea principalelor capitole de cheltuieli

în bugetul Consiliului Judeţean Prahova în anii 2007-2014
182
Ca ponderi în totalul cheltuielilor, sunt creşteri în anul 2014 faţă de anul 2007 la asistenta
sociala (care detine aproape jumatate din bugetul de cheltuieli al C.J.Prahova), învăţământ,
sănătate, cultura, si diminuari la transporturi, locuinte, servicii, dezvoltare publica, exprimand
destinatiile in conformitate cu reglementarile referitoare la domeniile de finantare si cu nevoile
reale ale anumitor sectoare.
II. Bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul judeţului Prahova

Evoluţia veniturilor în perioada 2007-2014
- mii lei
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
VENITURI -
1.250.162 1.455.985 1.540.470 1.535.910 1.419.964 1.509.838 1.549.149 1.807.914
TOTAL
VENITURI
PROPRII
656.928 747.284 797.166 778.643 788.029 791.330 830.131 893.744
TOTAL, din
care:
- Cote
defalcate din
271.110 359.051 393.024 363.919 350.410 344.080 362.583 529.191
impozitul pe
venit
- Sume
pentru
echilibrarea,
de la Consiliul 99.381 131.678 144.107 133.450 131.101 120.146 126.541 136.921
Judeţean, a
bugetelor
locale
Sume
defalcate din
T.V.A. pentru
254.230 339.107 364.226 315.404 259.703 312.240 356.835 480.529
finanţarea
cheltuielilor
descentralizate
Subvenţii 154.936 137.388 192.666 249.845 218.869 193.776 170.927 198.592
Sume primite
de la Uniunea - - 5.762 13.871 64.857 60.980 50.650 68.573
Europenă
Alte venituri 184.068 232.206 180.650 178.147 88.506 151.512 146.606 166.476
Atât veniturile totale cât şi veniturile proprii au un trend crescător, celelate categorii de
venituri înregistrând variaţii valorice.
Aşa cum reflectă reprezentarea grafică următoare, principalele categorii de venituri îşi
menţin o pondere relativ constantă în totalul veniturilor pe anul 2014 comparativ cu anul 2007.
183
Evoluţia cheltuielilor bugetare la nivelul judeţului Prahova,
total şi pe principalele capitole în perioada 2007-2014
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

CHELTUIE
LI -
1.147.105 1.434.781 1.480.948 1.480.777 1.452.444 1.536.982 1.534.827 1.716.298
TOTAL, din
care:
Autorităţi
140.953 163.734 166.546 152.440 144.636 153.111 159.338 175.903
publice
Învăţământ 335.047 412.895 431.836 370.057 328.461 340.033 377.517 424.857
Sănătate 14.973 10.247 12.476 18.521 22.657 30.999 32.304 48.295
Cultură-
64.782 83.290 84.310 79.177 96.963 110.413 115.373 103.190
religie
Asigurări şi
asistenţă 182.786 219.946 237.196 233.655 224.832 237.099 266.851 275.021
socială
Locuinţe,
sevicii şi
129.056 131.120 153.561 127.257 154.778 145.267 185.367 169.355
dezvoltare
publică
Protecţia
20.513 34.290 63.147 68.308 74.173 92.070 55.806 73.503
mediului
Transporturi 169.895 253.951 185.782 281.970 272.168 291.042 223.184 312.313
Alte
89.100 125.308 146.094 149.392 133.776 136.948 119.087 133.861
cheltuieli
La creşterea cheltuielilor totale au contribuit în special acţiunile pentru invatamant,

sănătate, cultură si asistenţă socială.
Analiza comparativă pe titluri de cheltuieli relevă scăderea ponderiii cheltuielilor de
personal, a celor cu bunuri şi servicii şi a cheltuielilor de capital în anul 2014 faţă de anul 2007,
creşterea ponderii altor titluri şi alocărilor pentru cofinantarea proiectelor europene.
2007 2013 2014

CHELTUIELI – TOTAL, 1.147.105 1.534.827 1.716.298
din care:
Cheltuieli de personal 374.602 412.742 479.398
Bunuri şi servicii 277.565 338.860 364.635
Proiecte finanţate din fonduri - 70.376 117.243
externe
Cheltuieli de capital 214.402 244.118 238.427
Alte cheltuieli 280.536 468.731 516.595
184
Dezvoltarea economică a fiecărei localităţi din judeţ determină în mod nemijlocit nivelul
veniturilor proprii la bugetul local şi, implicit, puterea financiară a localităţii, permiţând
asigurarea finanţării programelor şi proiectelor în interesul locuitorilor.
În acest context, analiza comparativă a veniturilor proprii raportate la numărul
locuitorilor în anul 2014 faţă de anul 2007 relevă potenţialul de autonomie financiară, respectiv
dependenţa de alocări de la nivel judeţean sau de la bugetul statului, pentru acoperirea
cheltuielilor ce revin bugetului local.
Venitul/ cap Venitul/ cap

Nr. de locuitor Nr. de locuitor
LOCALITATEA LOCALITATEA
crt. crt.
2007 2014
1. BRAZI 1.893 1 BRAZI 2.221
ARICESTII
2. PĂULEŞTI 1.780
2 RAHTIVANI 2.081
3. SINAIA 1.579 3 SINAIA 1.852
4. AZUGA 1.162 4 BLEJOI 1.780
5. BUŞTENI 1.138 5 FLORESTI 1.501
6. SECĂRIA 1.137 6 PAULESTI 1.439
7. FLOREŞTI 1.054 7 BUSTENI 1.425
8. BLEJOI 1.018 8 PLOIESTI 1.308
9. PLOIEŞTI 928 9 CAMPINA 1.065
VALENII DE
10. CÂMPINA 890
10 MUNTE 1.014
11. CĂLUGĂRENI 890 11 TALEA 978
BOLDESTI-
12. COSMINELE 870
12 SCAENI 972
13. JUGURENI 781 13 AZUGA 958
14. GHERGHIŢA 750 14 GHERGHITA 953
15. URLAŢI 717 15 CORNU 951
16. VĂLENII DE MUNTE 709 16 FULGA 871
17. CIORANI 692 17 OLARI 823
18. CORNU 685 18 TATARU 818
19. SĂLCIILE 666 19 PROVITA DE JOS 809
20. FILIPEŞTII DE PĂDURE 651 20 BALTA DOAMNEI 807
21. PROVIŢA DE JOS 647 21 BAICOI 805
22. GORNET 642 22 URLATI 803
23. ŞOIMARI 622 23 CALUGARENI 800
185
24. BOLDEŞTI SCĂENI 612 24 SECARIA 800
25. FÂNTÂNELE 606 25 SALCIILE 788
BOLDESTI
26. COCORĂŞTII COLŢ 593
26 GRADISTEA 787
27. VADU SĂPAT 588 27 BANESTI 786
FILIPESTII DE
28. ARICEŞTII RAHTIVANI 577
28 PADURE 760
29. TĂTARU 572 29 GURA VADULUI 758
30. PLOPU 551 30 FANTANELE 746
31. RÂFOV 548 31 BREAZA 739
32. TINOSU 530 32 PACURETI 721
33. GORGOTA 524 33 SLANIC 718
34. OLARI 516 34 BUCOV 706
35. GORNET CRICOV 513 35 SALCIA 700
36. PREDEAL SĂRARI 506 36 PLOPENI 696
ARICESTII
37. SURANI 499
37 ZELETIN 692
38. TOMŞANI 493 38 VADU SAPAT 689
39. BALTA DOAMNEI 492 39 COSMINELE 689
40. POIANA CÂMPINA 463 40 GORNET CRICOV 684
41. MĂGURELE 454 41 PLOPU 663
42. FULGA 453 42 LAPOS 657
43. BĂNEŞTI 450 43 CEPTURA 644
44. BREAZA 447 44 ADUNATI 639
45. LAPOŞ 445 45 MANESTI 633
46. MIZIL 445 46 BABA ANA 630
47. PĂCUREŢI 443 47 MAGURELE 629
COCORASTII
48. PLOPENI 438
48 COLT 629
49. DUMBRĂVEŞTI 437 49 POIANA CAMPINA 629
50. BABA ANA 434 50 GORNET 626
51. GURA VADULUI 433 51 VALEA DOFTANEI 623
52. ALUNIŞ 429 52 DRAJNA 615
53. DUMBRAVA 427 53 PROVITA DE SUS 602
54. BĂICOI 415 54 DUMBRAVESTI 601
55. TALEA 414 55 DRAGANESTI 597
56. SLĂNIC 409 56 GORGOTA 591
57. SALCIA 405 57 MAGURENI 588
58. COCORĂŞTII MISLII 404 58 TEISANI 587
59. POIENARII BURCHI 400 59 STEFESTI 587
60. POSEŞTI 397 60 CARBUNESTI 584
61. CHIOJDEANCA 395 61 SURANI 577
62. CEPTURA 393 62 PREDEAL SARARI 570
63. PROVIŢA DE SUS 391 63 MANECIU 569
64. TEIŞANI 382 64 BARCANESTI 562
COCORASTII
65. VÂLCĂNEŞTI 375
65 MISLII 557
66. COLCEAG 371 66 BALTESTI 556
67. LIPĂNEŞTI 370 67 SCORTENI 556
186
68. BOLDEŞTI GRĂDIŞTEA 365 68 MIZIL 553
69. ALBEŞTI PALEOLOGU 356 69 JUGURENI 553
70. MĂNECIU 354 70 TINOSU 552
71. TÂRGŞORU VECHI 354 71 TARGSORU VECHI 552
72. BERCENI 350 72 ALUNIS 541
73. ŞIRNA 348 73 BERCENI 541
74. PUCHENII MARI 342 74 TOMSANI 531
75. BREBU 341 75 BREBU 530
ALBESTI
76. BERTEA 341
76 PALEOLOGU 529
77. VĂRBILĂU 339 77 DUMBRAVA 527
78. BUCOV 336 78 PUCHENII MARI 520
79. ŞOTRILE 334 79 CIORANI 520
80. VALEA DOFTANEI 329 80 CERASU 511
81. IZVOARELE 325 81 SOTRILE 509
82. BĂRCĂNEŞTI 323 82 BATRANI 500
83. MĂNEŞTI 320 83 SIRNA 496
FILIPESTII DE
84. MĂGURENI 319
84 TARG 495
85. DRĂGĂNEŞTI 318 85 COMARNIC 489
POIENARII
86. PODENII NOI 317
86 BURCHII 480
VALEA
87. GURA VITIOAREI 315
87 CALUGAREASCA 479
88. ARICEŞTII ZELETIN 315 88 VARBILAU 477
89. CĂRBUNEŞTI 314 89 PODENII NOI 477
90. SCORŢENI 308 90 TELEGA 474
91. APOSTOLACHE 301 91 IORDACHEANU 465
92. CERAŞU 297 92 LIPANESTI 465
93. ADUNAŢI 295 93 STARCHIOJD 464
VALEA
94. 292
CĂLUGĂREASCA 94 GURA VITIOAREI 461
95. ŞTEFEŞTI 289 95 SOIMARI 459
96. COMARNIC 285 96 POSESTI 459
97. BĂTRÂNI 284 97 IZVOARELE 455
98. TELEGA 279 98 RAFOV 441
99. FILIPEŞTII DE TÂRG 270 99 BERTEA 437
100.
STARCHIOJD 268
100 CHIOJDEANCA 423
101.
DRAJNA 267
101 VALCANESTI 407
102.
SÂNGERU 261
102 COLCEAG 405
103.
BĂLŢEŞTI 261
103 APOSTOLACHE 375
104.
IORDĂCHEANU 231
104 SANGERU 352
Cu un venit mediu pe locuitor realizat în anul 2014, de peste 2.000 lei se situează numai
comuna Brazi si Aricestii Rahtivani, iar alte 8 localităţi au venituri medii pe locuitor de peste
1.000 lei. Creşteri importante faţă de nivelul din anul 2007 au inregistrat: Ariceştii Rahtivani,
Blejoi, Olari, Busteni, Sinaia, Ploiesti, Floresti si Valenii de Munte.
187
Media la nivelul judeţului a fost, în anul 2014, de 927 lei venit mediu pe locuitor, în
creştere faţă de anul 2007 când s-a situat la valoarea de 800 lei.
Finanţări externe nerambursabile
Necesitatea asigurării finanţării proiectelor de investiţii/ dezvoltare din fonduri structurale

nerambursabile a determinat toate categoriile de beneficiari eligibili din judeţ să îşi concentreze
preocuparea pentru pregătirea, promovarea şi implementarea proiectelor corespunzător
exigenţelor cunoscute în acest domeniu.
În perioada 2007-2013, la nivelul judeţului Prahova, au fost încheiate de către Consiliul
Judeţean Prahova, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, instituţii publice,
operatori economici, fermieri, ONG–uri, contracte de finanţare externă prin instrumente
structurale după cum urmează:
- mil. Euro
Valoarea totală a Fonduri europene
Programul proiectelor, nerambursabile
din care: (mil. euro)
POR Axa 1 166,4 122,2
Axa 2 29,3 19,5
Axa 3 22,0 17,3
Axa 5 12,4 7,8
TOTAL 230,1 166,8
POS MEDIU 236,2 160,4
POS CCE 23,6 17,9
PO DCA 1,1 0,9
POS DRU 55,0 42,2
PNDR 277,0 167,2
Parteneriate externe ale 8,2 8,2
Consiliului Judeţean
Prahova
TOTAL 831,2 563,6
Menţiuni:
 Valoarea fondurilor europene nerambursabile aferentă contractelor încheiate se
cifrează la cca. 600 milioane Euro, sumă preconizată în Planul de dezvoltare
durabilă a judeţului Prahova pentru exerciţiul de programare 2007-2013, avand in
vedere si faptul ca pentru POS Transporturi, specificul investiţiilor cuprinse în
acest Program (autostrăzi, căi ferate) nu permite individualizarea alocărilor
financiare pe judeţe, proiectele realizate sau aflate în curs de implementare
adăugându-se valorilor prezentate mai sus.
188
CAP. X ANALIZA SWOT
Analiza socio-economică prezentată detaliat în capitolele privind structura demografică,

infrastructura şi serviciile, mediul înconjurător, economia judeţului, turismul constituie suportul
informaţional pentru efectuarea analizei-diagnostic de specialitate, specifică în elaborarea
strategiilor şi planurilor de dezvoltare.
Concret, această metodă permite identificarea şi cunatificarea punctelor tari, punctelor
slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor (SWOT – Strengths/Puncte tari, Weaknesses/Puncte slabe,
Opportunities/Oportunităţi, Threats/Ameninţări), contribuind la formularea realistă a obiectivelor
de dezvoltare pentru perioada de programare 2014-2020.
Analiza SWOT detaliază astfel domeniile cu aport semnificativ în dezvoltarea judeţului,
punând accent pe fructificarea oportunităţilor şi consolidarea punctelor tari, cum sunt resursele
materiale şi umane, poziţionarea teritorială, potenţialul turistic, tradiţia industrială, capacitatea de
inovare.
STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
189
- Locul 1 în Regiunea de Dezvoltare Sud - Îmbătrînirea populaţiei
Muntenia în privinţa numărului de locuitori - Reducerea absolută şi relativă a populaţiei
şi a densităţii populaţiei apte de muncă
- Echilibru bun: populaţia urbană – populaţia - Spor natural negativ care se menţine de
rurală mulţi ani
- Durata medie a vieţii ridicată - Numărul pensionarilor depăşeşte numărul
- Calitatea bună a resurselor de muncă persoanelor angajate
- Cîştiguri salariale peste media Regiunii de
Dezvoltare Sud Muntenia
- Rata şomajului sub media Regiunii de
Dezvoltare Sud Muntenia
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Tendinţa de creştere a duratei medii de viaţă - Scăderea populaţiei judeţului Prahova,
- Creşterea mobilităţii ocupaţionale în zona implicit a populaţiei apte de muncă
Polului de Creştere Ploieşti şi Zona - Afectarea posibilităţilor de dezvoltare a
metropolitană Bucureşti unor industrii şi servicii moderne din cauza
- Resurse încă disponibile de forţă de muncă migraţiei persoanelor cu nivel înalt de
în special în mediul rural calificare
- Finanţarea proiectelor de resurse umane, - Accentuarea gradului de dependenţă socială
formare şi reconversie profesională datorate îmbătrânirii demografice
INFRASTRUCTURĂ ŞI UTILITĂŢI PUBLICE
Infrastructura de transport

- Reţea dezvoltată de drumuri europene şi - Grad ridicat de aglomerare a arterelor
naţionale, modernizate sau în curs de principale (Valea Prahovei)
modernizare (Coridoarele IV şi IX) - Stare de viabilitate mediocră şi
- Trasee ocolitoare pentru decongestionarea necorespunzătoare pe unele trasee judeţene
circulaţiei şi locale
- Reţea extinsă de drumuri judeţene şi - Neutilizarea reţelei de căi ferate la
interjudeţene capacitate
- Cale ferată modernizată pe principalele
reţele
- Transport rutier urban şi interurban de
persoane cu legături pentru toate localităţile
- Aproprierea de cel mai mare aeroport din
ţară: Otopeni
190
- Poziţionarea judeţului la intersecţia celor - Dificultăţi de circulaţie sau chiar întreruperi
mai importante căi de comunicaţie de trafic pe unele porţiuni expuse
- Programe de finanţare nerambursabilă: calamităţilor naturale (ex: alunecări de
POIM, POR, PNDR teren)
- Programul de construire străzi, inclusiv prin - Trasee importante (DN 1, DN 1A)
parteneriat public-privat aglomerate, cu blocaje locale pe Valea
- Creşterea atractivităţii judeţului prin Prahovei şi Valea Teleajenului
îmbunătăţirea accesului la zonele/punctele
turistice
Apă – apă uzată

- Existenţa a două sisteme majore de apă - Circa 2/3 din localitati fara canalizare –
(Paltinu şi Măneciu) cu facilităţi de tratare, epurare;
stocare şi transport şi a unor sisteme zonale - Reţele de apă şi canalizare vechi, în special
cu o bună arie de acoperire în oraşe, cu pierderi şi costuri mari de
- Grad ridicat de acoperire cu sisteme întreţinere;
centralizate de apa (locul 1 in Regiunea Sud - Resurse financiare reduse la comune pentru
Muntenia) a investi în domeniu, în special în canalizare
- Reţele modernizate de apă şi canalizare- – epurare.
epurare în oraşe prin programul SAMTID şi
în curs de modernizare / extindere prin POS
Mediu 2007-2013, precum şi prin PNDR în
mai multe comune
- Capacitatea Consiliului Judeţean Prahova de
cofinanţare a proiectelor de apă-canalizare-
epurare prin Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Parteneriatul pentru
Managementul Apei–Prahova şi în
localităţile rurale pentru proiectele zonale
- Debit de apă disponibil în sistemele Paltinu - Întârzieri la implementarea proiectelor în
şi Măneciu, pentru alimentarea cu apă a staţiunile de pe Valea Prahovei pot conduce
zonei de sud şi est pe axa Mizil la criză de apă în perioadele cu
- Potenţial de apă la Azuga pentru acoperirea suprasolicitare
nevoilor locuitorilor si a numarului turistilor - Pericolul neconformării Directivelor
in crestere pe Valea Prahovei europene şi legislaţiei româneşti pentru
- Finanţarea prin POIM a etapei a doua de gestionarea completă a apei
reabilitare şi modernizare cu extensie pe
zona rurală
- Organizare instituţională la nivelul judeţului
(Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
Parteneriatul pentru Managementul Apei –
Prahova) şi existenţa operatorului regional
S.C. Hidro Prahova S.A. care permit
susţinerea cofinanţării proiectelor conform
Master Planului
Alimentarea cu gaze naturale și energie termică
191
- Consumatorii industriali din județ au acces - În unele comune este încă redus numărul
la gaze naturale consumatorilor casnici din cauza costurilor
- În județul Prahova sunt conectate la rețeaua ridicate de racordare
de gaze 56 de localități ocupând locul I în - Înârzieri în aplicarea programelor de
Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia introducere/extindere a rețelelor de gaze,
- Sunt în execuție și în pregătire datorate deficitului de debit la TRANSGAZ,
(documentații tehnice, avizări) înființări și nealocării fondurilor de investiții pentru
extinderi în zonele de sud est și în zona magistrala Urziceni-Valea Călugărească și
Plopeni-Slănic complexității avizărilor necesare
- Energia termică în sistem centralizat este - Există pierderi insemnate pe traseele
asigurată în Ploiești, pentru consumatorii magistralelor de transport primare si
casnici, instituții publice și operatorii secundare a energiei termice
economici la costuri moderate
- Program de investiții pentru suplimentarea - Nealocarea fondurilor pentru magistrala de
debitului disponibil de gaze naturale în gaze poate compromite implementarea
vederea extinderii rețelei pentru noi programului județean de extinderi și accesul
localități locuitorilor la acest serviciu
- Extinderea rețelei de gaze naturale deschide - Stoparea unor posibile investiții private în
noi posibilități pentru investitori – operatori mediul de afaceri
economici care consumă gaze naturale în - Neaccesarea fondurilor externe
scop tehnologic nerambursabile ar conduce la majorarea
- Obținerea finanțării nerambursabile pentru pierderilor de energie termică, a costurilor
modernizarea-reabilitarea rețelei termice pentru consumatori și afectarea mediului
primare și secundare a municipiului Ploiești ambiant
cu efecte benefice în costuri, calitatea
serviciului de furnizare și protecția mediului
DEZVOLTARE URBANĂ

- Existenţa Polului de Creştere Ploieşti – - Dezechilibre între localităţi
Prahova - Unele aşezări urbane de dimensiuni mici şi
- Înfiinţarea Zonei Metropolitane Ploieşti foarte mici
- Existenţa parteneriatelor între localităţile - Scăderea populaţiei din mediul urban
judeţului - Existenţa unor zone monoindustriale
- Număr mare de localităţi cu importanţă - Expansiunea urbană necontrolată
turistică, istorică şi culturală
- Existenţa unor zone cu specializare
funcţională
- Politici urbane inovative - Criza economică
- Întărirea cooperării - Vulnerabilitate ridicata la schimbarile
- Dezvoltare policentrică climatice
- Reciclarea terenurilor pentru combaterea - Poluare crescuta auto
192
expansiunii urbane - Riscurile tehnologice
- Reconversia funcţională a siturilor - Concurenta din partea Zonei Metropolitane
industriale Bucureşti
- Existenţa unor formaţiuni de tip conurbaţie
(Valea Prahovei)
MEDIUL DE AFACERI, COMPETITIVITATE

- Sectoare industriale cu tradiţie bine - Gruparea excesivă a activităţilor economice
reprezentate: extracţia şi prelucrarea ţiţeiului în aria Ploieşti-Câmpina
şi sării, utilaj petrolier şi chimic, - Existenţa unor zone monoindustriale în
echipamente şi componente pentru maşini- declin (Plopeni, Mizil, Valea Călugărească,
instalaţii, produse chimice, materiale de Boldeşti-Scăeni)
construcţii - Relaţie slabă cercetare-producţie
- Pondere importantă a industriei alimentare, - Concentrarea investiţiilor străine în comerţ
băuturi, industria textilă şi confecţii şi servicii
- Capitalul străin prezent în special în
parcurile industriale
- Extinderea ariei IMM-urilor
- O bună promovare internă şi externă prin
Camera de Comerţ şi Industrie Prahova şi
prin structurile asociative specializate
- Personal calificat pentru industria
tradiţională şi consecvenţa Universităţii
Petrol-Gaze din Ploieşti în pregătirea
specialiştilor cu profil extracţie-prelucrarea
petrolului
- Infrastructură dezvoltată de susţinere a - Diminuarea apetenţei pentru contractarea de
activităţilor economice, în mediul urban şi împrumuturi bancare necesare investiţiilor,
rural pe fondul potenţialului încă scăzut al
- Extinderea ariei parcurilor industriale, cu capitalului autohton
poziţionări favorabile faţă de căile majore - Riscul de a nu ţine ritmul cu inovarea şi
de comunicaţii: Polul de creştere Ploieşti- competitivitatea pe plan mondial
Prahova, zona Tătărani, Mizil, Ciorani - Neadaptarea rapidă a şcolii la cerinţele pieţii
- Deschiderea administraţiei publice judeţene în specialităţi moderne
şi locale pentru cooperarea cu mediul de
afaceri şi stimularea investiţiilor
- Potenţialul de inovare şi cercetare al
Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti şi al
institutelor/structuri specializate
- Programe de finanţare nerambursabilă
pentru proiecte în inovare, competitivitate
economică, energii regenerabile
CULTURĂ ŞI TURISM
193
- Existenţa unui patrimoniu istoric-cultural de - Infrastructura culturală degradată şi
mare valoare şi atractivitate turistică activităţi reduse în unele localităţi rurale
- Prezenţa instituţiilor de cultură aflate sub - Alocări financiare nesemnificative în
autoritatea Consiliului Judeţean Prahova cu bugetele locale pentru activităţi de cultură-
acţiuni externe importante în scopul artă
promovării judeţului - Traseele de acces spre staţiunile montane
- Infrastructura instituţiilor judeţene de foarte aglomerate, în special în week-end
cultură şi artă reabilitată/ modernizată - Capacitatea limitată a locurilor de staţionare
- Programe / acţiuni /manifestări culturale / parcare
adecvate, care pun în valoare cultura, - Probleme cu asigurarea apei la unităţile de
tradiţiile locale în context naţional şi cazare, în momentele cu vârf de consum
internaţional - Dotări turistice slabe în staţiunile Cheia şi
- Cadru natural deosebit de atractiv în special Slănic
în zona montană a judeţului - Lipsa/insuficienţa punctelor de informare
- Reţeaua de cazare şi dotările pentru turistică
primirea turiştilor au capacitate ridicată - Promovarea slabă a unor obiective turistice
(locul 1 în Regiunea de Dezvoltare Sud şi neasigurarea marcajelor şi a
Muntenia şi primele locuri în ţară) indicatoarelor pe toate traseele montane si
- Există infrastructură modernă pentru altor servicii turistice
sporturi de iarnă (pârtii, transport pe cablu,
echipamente specifice, în staţiunile de pe
Valea Prahovei
- Infrastructură turistică în extindere pe
zonele submontane şi de câmpie, în special
pentru turismul tematic (istoric, cultural,
religios, viticol, etc.)
- Serviciul public judeţean şi serviciile locale
salvamont bine organizate şi dotate tehnic
corespunzător pentru intervenţii operative şi
eficiente
- În sprijinul autorităţilor publice
funcţionează în judeţ mai multe structuri
asociative active pe planul promovării
turistice (ex: Asociaţia pentru Promovarea
şi Devoltarea Turismului Prahova, Asociaţia
pentru Promovarea şi Dezvoltarea
Turismului în Bazinul Superior al Văii
Teleajenului, Asociaţia Microregiunea
Turistică Munţii Bucegi)
- Asociatia de Dezvoltare Turistica Durabila
Muntii Baiului –Valea Prahovei
- Preconizata autostradă Comarnic-Braşov va - Riscul degradării sau dispariţiei identităţii
facilita accesul turiştilor pe Valea Prahovei culturale / tradiţiilor în mediul urban şi
- Promovarea susţinută a unor proiecte cu periurban
finanţare europeană nerambursabilă pentru - Întârzierea sau nerealizarea Autostrăzii
activităţile eligibile Comarnic – Braşov pot provoca blocaje
- Implementarea proiectelor pentru majore de circulaţie pe Valea Prahovei şi
infrastructura rutieră, utilităţi publice, dotări scăderea interesului pentru această zonă
moderne la Salina Slănic şi în Cheia - Nerespectarea normativelor privind
- Continuarea promovării şi dezvoltării gestiunea completă a apei şi a deşeurilor în
proiectelor Drumul Vinului, Drumul staţiunile turistice poate periclita autorizarea
Fructelor, Drumul Voievozilor, apte să funcţionării unităţilor de cazare şi alte
atragă un număr mare de turişti şi venituri servicii turistice
importante
194
PROTECŢIA MEDIULUI ŞI EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

- Proiecte importante privind gestiunea - Există situri/ arii poluate, terenuri şi ape
completă a apei, gestionarea selectivă a contamintae provenind din industria
deşeurilor, reducerea emisiilor poluante la extractivă şi prelucrătoare a petrolului,
instalaţiile industriale, implementate, în curs industria chimică şi agricultura intensivă
de implementare şi în pregătire atât în - Nivel ridicat de noxe auto pe traseele
mediul urban cât şi în mediul rural mojore aglomerate
- Funcţionarea în judeţ a instalaţiilor şi - Poluarea unor terenuri de la marginea
echipamentelor de măsurare, evaluare şi localităţilor urbane şi rurale şi a unor
monitorizare a factorilor de mediu (pentru cursuri de apă cu deşeuri menajere
aer, apă, sol şi subsol) care permit nedegradabile, inclusiv în zonele turistice
intervenţii operative în cazul depăşirii
valorilor admise
- Dezvoltarea activităţilor industriale
nepoluante în special în parcurile industriale
- Finanţări nerambursabile pentru proiectele - Riscuri de poluare accidentală de la unele
costisitoare de îmbunătăţire a stării mediului activităţi economice (chimie, petrol, ferme
- Implementarea programelor naţionale de animale)
privind creşterea eficienţei energetice în - Nivelul educativ scăzut în privinţa colectării
industrie, transporturi, servicii, a clădirilor selective a deşeurilor poate conduce la
publice şi a spaţiilor de locuit diminuarea severă a rezultatelor aşteptate de
- Existenţa Master-Planurilor operaţionale la implementarea proiectelor
actualizate pentru gestiunea apei şi a - Neatingerea parametrilor privind izolarea
deşeurilor, care permit corelarea termică a blocurilor de locuinţe din lipsa
programelor/proiectelor cu directivele fondurilor sau a interesului proprietarilor,
europene şi legislaţia română în domeniu precum si la aplicarea unor sanctiuni la
- Promovarea în judeţ a unei politici active de nivelul Romaniei si al autoritatilor locale.
stimulare a investiţiilor în energia curată
(solară şi hidro)
EDUCAŢIE – CERCETARE - FORMARE PROFESIONALĂ

- Există reţea de unităţi şcolare în toate - Starea necorespunzătoare a unor construcţii
localităţile judeţului (în unele cazuri sunt şcolare, dotări precare în ateliere,
spaţii excedentare în raport cu populaţia laboratoare, facilităţi pentru sport, în special
şcolară) la comunele cu bugete reduse
- Proiecte implementate şi în curs de - Învăţământul profesional şi postliceal slab
implementare vizând modernizarea/ reprezentat în raport cu nevoile de pe piaţa
dezvoltarea infrastructurii educaţioanle, muncii şi cu opţiunile elevilor
inclusiv asigurarea utilităţilor moderne - Bugete subdimensionate pentru activităţi de
- Învătământ universitar, structuri de cercetare-dezvoltare-inovare
cercetare fundamantală şi aplicativă cu - Oferta educaţională insuficient adaptată
profil tehnic nevoilor de calificare
- Servicii informatice interconectate la nivel - Resurse umane slab calificate în domeniile
naţional privind piaţa muncii, formare, de interes pentru dezvoltarea locală: turism
195
reconversie (servicii turistice), agricultură
- Expertiză în accesarea finanţărilor europene - Lipsa de parteneriate eficiente între şcoală şi
prin POS DRU mediul de afaceri
- Insuficienta angajare în acţiunea de
incluziune socială prin integrarea pe piaţa
muncii a grupurilor vulnerabile (minorităţi,
cu dizabilităţi)
- Inexistenţa a unui studiu de specialitate
adecvat, pe termen mediu şi lung privind
evoluţiile previzionate pe piaţa muncii
- Acces relativ scăzut al persoanelor din
mediul rural la serviciile oferite de către
AJOFM Prahova din cauza,în special, a
posibilităţilor materiale extrem de reduse
ale acestora
- Aplicarea programelor de informatizare în - Desfiinţarea unor unităţi şcolare din lipsa
şcoli elevilor
- Programele europene, naţionale şi locale - Criză de personal calificat pentru anumite
pentru dezvoltarea/ modernizarea meserii / specializări cerute de mediul
infrastructurii de învăţământ, cercetare şi economic şi social, datorată neînfiinţării
pentru formarea continuă unităţilor / claselor cu nivelul de pregătire şi
- Finanţări nerambursabile destinte profilul necesare
infrastructurii şi utilităţilor publice în - Creşterea decalajului între noutăţile
mediul rural, cu efecte benefice asupra tehnologice şi nivelul de pregătire
frecventarii şcolii, reducerii abandonului profesională din cauza neadaptării /
şcolar şi stabilităţii personalului didactic adaptării lente a programelor şcolare cu
- Dezvoltarea în judeţ a unei baze de date, în profil
vederea corelării ofertei cu cererea de pe - Migraţia ridicată în rândul tinerilor cu
piaţa forţei de muncă pregătire înaltă şi a muncitorilor calificaţi
- Instituţionalizarea dialogului social în provoacă dificultăţi în dezvoltarea şi
domeniul ocupării şi formării profesionale funcţionarea operatorilor economici
- Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării
şi formării profesionale
- Aplicarea măsurilor de protecţie socială a
persoanelor neîncadrate în muncă
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

- Reţea dezvoltată de unităţi sanitare publice - Insuficienţa infrastructurii de sănătate în
şi private cu paturi, policlinici, dispensare, oraşele mici şi în mediul rural
cabinete, laboratoare, unităţi farmaceutice - Deficit de medici şi personal mediu la unele
- Organizare şi dotare bună a Serviciului de specialităţi
Ambulanţă Judeţean Prahova şi a - Instabiliate în organizarea sistemului de
Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de sănătate, modificări foarte dese ale
Urgenţă „Şerban Cantacuzino” programelor şi listelor de boli cu gratuităţi
- Structurile de asisitenţă socială şi protecţie şi compensări
acoperă toată paleta cazuistică: copii fără - Condiţii necorespunzătoare pentru bolnavii
familie, persoane cu dizabilităţi şi nevoi internaţi în unele spitale publice
speciale, persoane vârstnice singure, - Eficienţă redusă a cheltuielilor bugetare cu
196
asistenţă în cazuri de abuz şi violenţă în asistenţa socială şi protecţia copilului (grad
familie foarte redus de recuperare în beneficiul
- Alocări financiare importante cu destinaţia societăţii)
sănătate, asistenţă socială şi protecţia - Acţiuni neconcludente în materie de
copilului (buget de stat, judeţean şi local), prevenţie a bolilor şi a problemelor de
precum şi mai multe proiecte finanţate din asistenţă socială, cu amplificarea costurilor
fonduri europene nerambursabile în fazele curative
- Implementarea efectivă a reformei - Neasigurarea unor servicii medicale
întregului sistem de sănătate esentiale in spitale datorita continuarii
- Dezvoltarea unităţilor private (clinici, fenomenului de migrare a medicilor si a
unităţi cu paturi, cabinete, laboratoare, etc.) personalului mediu sanitar spre tari care
în regim concurenţial ofera conditii materiale bune
- Aplicarea unei remunerări stimulative în - Întârzierea aplicării sistemului informatic în
raport cu rezulatele obţinute sectorul medical amplifică problemele
- Construirea unui Spital de urgenţă pe Valea pacienţilor şi complică munca personalului
Prahovei sanitar
- Finanţări nerambursabile a proiectelor - Riscul unor localităţi rurale de a rămâne
privind infrastructura de asistenţă socială fără medici datorită nestimulării salariale şi
a neasigurării condiţiilor decente de locuit
- Probleme de integrare în societate/
recuperare a copiilor asistaţi si a persoanelor
cu dizabilităţi
DEZVOLTARE RURALĂ

- Condiţii naturale favorabile culturilor de
- Populaţie rurală îmbătrânită, cu posibilităţi
câmp în partea de şes a judeţului, viticulturii
financiare reduse
şi pomiculturii în zonele colinare - Număr mic de IMM-uri specializate în
- Potenţial forestier bun procesarea produselor agricole vegetale şi
- Există infrastructură de bază (drumuri,
animale
- Derularea timidă a formelor de asociere
energie electrică, telecomunicaţii), în toate
localităţile rurale, apă in 90% din comune
între producătorii agricoli, procesatori şi
si se extind retelele de canalizare comercianţi
- Forţă de muncă disponibilă - Fărâmiţare accentuată a terenurilor agricole
- Experienţă bună dobândită de către în zona colinară, cu efect negativ în
consiliile locale comunale, de fermierii şi
aplicarea tehnologiilor moderne
IMM-urile din mediul rural care au - Atitudine rezervată în promovarea unor
proiecte cu finanţare nerambursabilă
implementat proiecte cu fonduri europene,
inclusiv în agroturism datorată incapacităţii de a asigura
cofinanţarea proprie
- Reforma în Politica Agricolă Comună - Riscul depopulării accentuate a unor sate,
(PAC) cu repercusiuni negative în planul
197
- Planul Naţional de Dezvoltare Rurală al dezvoltării rurale şi în plan social
României (PNDR) 2014-2020 va permite - Eşecul unor formule asociative poate
implementarea PAC în beneficiul diminua accesarea finanţărilor externe
agricultorilor români pentru agricultură şi dezvoltare rurală
- Finanţarea nerambursabilă a proiectelor - Politicile excesiv de rezervate în creditul
publice complexe de dezvoltare rurală şi a agricol pot obstrucţiona iniţiativele
proiectelor de mediu (apă, deşeuri) fermierilor şi ale întreprinzătorilor din
- Promovarea agroturismului cu potenţial mediul rural
ridicat în judeţul Prahova - Diminuarea necontrolată a terenurilor
- Creşterea interesului consumatorilor pentru agricole în favoarea extinderii urbane
produsele ecologice/tradiţionale
CAP. XI. PRIORITĂȚILE DE DEZVOLTARE

PENTRU PERIOADA 2014-2020
Conturarea direcţiilor principale de dezvoltare a judeţului Prahova în perioada 2014 -

2020 porneşte de la stadiul atins la finele exerciţiului de programare 2007–2013 şi are drept
criterii de referinţă atât documente programatice europene, care se adresează statelor membre,
cât şi programe naţionale/sectoriale şi regionale, în corelaţie cu care judeţul Prahova îşi propune
atingerea propriilor ţinte pentru orizontul anului 2020, care să consolideze poziţia de lider în
Regiunea Sud – Muntenia şi să reconfirme vocaţia de judeţ cu o economie puternică în plan
naţional.
 Contextul european
Documentul programatic al Comisiei Europene pentru această perioadă este Strategia
Europa 2020, care promovează politica unei creşteri inteligente, durabile şi incluzive.
Corespunzător acestei politici, Uniunea Europeană a stabilit obiectivele principale şi
iniţiativele majore pentru stimularea creşterii economice, care trebuie atinse până în anul 2020.
În cadrul Strategiei 2020 au fost stabilite 5 obiective majore, care:
 definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în 2020
din punctul de vedere al unor parametri majori;
 sunt transpuse în obiectivele naţionale, pentru ca fiecare stat să-şi poată
urmări evoluţia;
198
 sunt comune şi nu presupun repartizarea sarcinilor, urmând a fi realizate
prin acţiuni la nivel naţional şi european;
 sunt interdependente şi se susţin reciproc:
- progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea
perspectivelor profesionale şi la reducerea sărăciei;
- mai multă cercetare şi inovare şi o utilizare mai eficientă a
resurselor ne ajută să devenim mai competitivi.
Obiectivele europene pentru 2020 sunt:

1. Ocuparea forţei de muncă – o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% în
rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 ani
2. Cercetare, dezvoltare şi inovare – un nivel al investiţiilor publice şi
private în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene
3. Schimbări climatice şi energie – reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu
efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile
înregistrate în 1990:
 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
 creşterea cu 20 % a eficienţei energetice.
4. Educaţie
 reducerea abandonului şcolar la sub 10%;
 creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii
superioare în rândul populaţiei de 30-34 de ani.
5. Sărăcia şi excluziunea socială – reducerea cu cel puţin 20 de milioane a
numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi
a excluziunii sociale.
Detalierea obiectivelor şi iniţiativelor majore privind politica unei creşteri

inteligente, durabile şi incluzive.
 Creşterea inteligentă presupune îmbunătăţirea prestaţiei Uniunii

Europene în următoarele domenii:
 educaţie (încurajarea procesului de învăţare şi de îmbunătăţire a
competenţelor);
 cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să genereze
creştere economică şi noi locuri de muncă şi să ne ajute să facem faţă
provocărilor de ordin social);
 societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor).
 Obiectivele Uniunii Europene pentru o creştere inteligentă:

 un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare de 3 %
din PIB-ul Uniunii Europene; condiţii mai bune pentru cercetare, dezvoltare şi
inovare;
 o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu
vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, până în anul 2020 (prin crearea de condiţii
favorabile inserţiei profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă
sau necalificate şi imigranţi legali);
 rezultate mai bune pe plan educaţional, în special:
o reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10 %;
o creşterea peste 40 % a ponderii absolvenţilor de studii
superioare sau echivalente în rândul populaţiei în vârstă de 30 –
34 de ani.
 Iniţiative majore pentru stimularea creşterii inteligente:
199
1. O agendă digitală pentru Europa, prin care îşi propune să creeze o piaţă digitală unică,
bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile:
 până în 2013: acces universal la internet în bandă largă;
 până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30
Mbps);
 până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din
locuinţele din Europa.
2. O Uniune a inovării, prin care îşi propune:

 să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare către
domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice,
utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice, sănătatea
populaţiei, etc.);
 să consolideze toate verigile din lanţul inovării, de la cercetarea
fundamentală la comercializare.
3. Tineretul în mişcare, prin care îşi propune:

 să-i ajute pe studenţi şi pe stagiari să studieze în străinătate;
 să-i pregătească mai bine pe tineri pentru piaţa muncii;
 să îmbunătăţească performanţele universităţilor europene şi să le facă mai
atractive pe plan internaţional;
 să amelioreze toate aspectele legate de educaţie şi formare (excelenţă
academică, egalitate de şanse, etc.).
 Creşterea durabilă
Pentru a asigura o creştere economică durabilă, trebuie:
 să dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care
să utilizeze resursele în mod eficient şi durabil;
 să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră şi să
stopăm pierderea biodiversităţii;
 să profităm de poziţia Europei ca lider în dezvoltarea de noi tehnologii şi
metode de producţie ecologice;
 să introducem reţele electrice inteligente şi eficiente;
 să valorificăm reţele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în
special micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar;
 să îmbunătăţim mediul de afaceri, în special IMM-urile;
 să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse şi servicii, în cunoştinţă de
cauză.
 Obiectivele Uniunii Europene pentru o creştere durabilă:

 reducerea cu 20 % până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă
de nivelul din 1990 – Uniunea Europeană este dispusă să reducă emisiile chiar şi cu 30
%, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să îşi asume angajamente similare şi ca ţările în
curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităţilor, în cadrul unui acord global;
 creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20 %;
 creşterea cu până la 20 % a eficienţei energetice.
 Iniţiative majore pentru stimularea creşterii durabile:
1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

Pentru a trece la o economie care utilizează resursele în mod eficient şi emite mai puţin CO2,
trebuie să reducem dependenţa creşterii economice de resurse şi energie, în special prin:
 reducerea emisiilor de CO2;
 îmbunătăţirea securităţii energetice;
200
 reducerea cantităţii de resurse utilizate.
2. O politică industrială adaptată erei globalizării

Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială care să sprijine întreprinderile, în mod
special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de depăşire a crizei economice
şi de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2:
 sprijinind spiritul antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene să
devină mai performante şi mai competitive;
 acoperind toate elementele lanţului valoric din ce în ce mai globalizat, de
la accesul la materii prime la serviciiile post-vânzare.
O astfel de politică poate fi elaborată doar în strânsă cooperare cu întreprinderile, sindicatele,
mediul academic, ONG-urile şi organizaţiile de consumatori.
 Creşterea favorabilă incluziunii
O economie cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, asigurând coeziunea

economică, socială şi teritorială. Creşterea favorabilă incluziunii presupune:
 o rată mai mare de ocupare a forţei de muncă – locuri de muncă mai bune
şi mai numeroase, în special pentru femei şi lucrători peste 55 de ani;
 creşterea capacităţii de anticipare şi gestionare a schimbării prin investiţii
în formare profesională şi îmbunătăţirea competenţelor;
 modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de protecţie socială;
 garantarea accesului tuturor la beneficiile creşterii economice.
 Obiectivele Uniunii Europene pentru o creştere economică favorabilă

incluziunii:
1. O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă prin care îşi propune:
 să ajute cetăţenii să dobândească noi competenţe, să se adapteze la
schimbările de pe piaţa muncii şi să se reorienteze profesional;
 să modernizeze pieţele muncii, pentru a spori productivitatea muncii şi rata
de ocupare a forţei de muncă, pentru a reduce şomajul şi pentru a asigura
durabilitatea modelelor sociale europene.
2. Platforma europeană de combatere a sărăciei, prin care îşi propune:
 Să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială;
 Să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care
suferă de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale şi să le asigure acestora
un trai demn şi un rol activ în societate;
 Să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea şi
inserţia profesională şi accesul la protecţia socială.
De asemenea, Uniunea Europeană sprijină creşterea favorabilă incluziunii prin

proiectele şi investiţiile în domeniul dezvoltării regionale, prin care reduce discrepanţele dintre
regiuni şi asigură accesul tuturor europenilor la beneficiile creşterii economice.
Instrumente
 Folosirea instrumentelor existente

În vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 se vor folosi eficient toate
politicile şi instrumentele aflate la dispoziţia Uniunii Europene. Dintre acestea cele mai
importante sunt:
 Piaţa unică
201
Creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă depind de existenţa unor pieţe
sănătoase, bine conectate, în cadrul cărora concurenţa şi accesul consumatorilor să poată stimula
activitatea economică şi inovarea.
 Bugetul Uniunii Europene
Criza financiară a avut un impact puternic asupra capacităţii întreprinderilor şi
administraţiilor europene de a finanţa proiecte de investiţii şi inovare. Pentru a îndeplini
obiectivele strategice Europa 2020, Uniunea Europeana va avea nevoie de:
o un cadru de reglementare care să garanteze eficienţa şi siguranţa
pieţelor financiare;
o instrumente inovatoare pentru a finanţa investiţiile necesare,
inclusiv parteneriatele dintre sectorul public şi privat.
 Instrumentele de politică externă
Pentru a favoriza creşterea, Uniunea Europeană trebuie să se asigure că pieţele
internaţionale sunt deschise şi echitabile şi că relaţiile comerciale se bazează pe un cadru
reglementat la nivel internaţional. Uniunea Europeană va promova:
o dimensiunea externă a anumitor politici interne (ex. energie,
transport, agricultură, cercetare şi dezvoltare);
o comerţul şi coordonarea la nivel internaţional a politicilor
macroeconomice;
o participarea fermă şi eficientă în forurile internaţionale.
 Monitorizarea proceselor
Pentru ca obiectivele Strategiei Europa 2020 să fie atinse, este nevoie de:
 supravegherea integrată şi consolidată, pentru a răspunde principalelor
provocări macroeconomice;
 abordarea tematică pentru a accelera reformele structurale menite să
stimuleze creşterea.
Acţiunile de monitorizare ale Uniunii Europene vizează trei domenii:

 Factori macroeconomici
- mediul macroeconomic este stabil şi favorabil creşterii economice şi
creării de noi locuri de muncă?
- se iau măsuri pentru a corecta dezechilibrele macroeconomice,
vulnerabilităţile macrofinanciare şi problemele de competitivitate cu
dimensiune macroeconomică?
- există influenţe (pozitive şi negative) la nivelul economiilor naţionale, în
special în zona euro?
 Reformele menite să favorizeze creşterea
- reformele structurale promovează inovarea, cercetarea şi dezvoltarea,
folosirea eficientă a resurselor, un mediu antreprenorial sănătos, ocuparea
forţei de muncă, educaţia şi incluziunea socială?
- ce progrese se înregistrează în direcţia îndeplinirii celor 5 obiective majore
ale Uniunii Europene şi a obiectivelor naţionale corespunzătoare?
 Finanţele publice (supravegherea financiară consolidată, în baza Pactului
de stabilitate şi creştere)
- ce măsuri se iau pentru a reduce datoria publică şi deficitele bugetare,
astfel încât să garanteze viabilitatea finanţelor publice?
- ce constrângeri bugetare stau în calea politicilor guvernamentale de
promovarea creşterii? (Odată identificate aceste constrângeri, Uniunea
Europenă va putea furniza orientări adecvate).
Roluri
 Statele membre ale Uniunii Europene

202
Punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 depinde, în mare parte, de capacitatea
statelor membre de a:
- implementa, la nivel naţional, reformele necesare pentru a accelera creşterea, de
exemplu, prin stimularea investiţiilor în cercetare, combaterea sărăciei, creşterea
nivelului de ocupare a forţei de muncă;
- colabora cu Comisia şi cu celelalte state membre în vederea punerii în practică a
celor şapte iniţiative majore şi a celor cinci obiective stabilite la nivel naţional.
 Autorităţile naţionale
În fiecare an, în luna aprilie, guvernele statelor membre vor prezenta două
rapoarte în care să explice care sunt măsurile pe care le au în vedere pentru a
atinge obiectivele naţionale fixate în baza Strategiei Europa 2020.
- Programele de stabilitate şi convergenţă sunt prezentate înainte ca
guvernele să adopte bugetele naţionale pentru anul următor. Ele trebuie să
conţină informaţii în materie de finanţe publice şi politică fiscală, care vor
fi analizate, la nivel european, împreună cu Comisia şi cu celelalte state
membre.
- Programele naţionale de reformă conţin elementele necesare pentru o
monitorizare tematică şi specifică fiecărei ţări a progreselor înregistrate în
vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creştere
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. În ciuda constrângerilor
financiare importante cu care se confruntă, guvernele au responsabilitatea
de a continua să facă investiţii favorabile creşterii economice, de exemplu
sprijinind educaţia, cercetarea şi inovarea, eficienţa energetică.
Ambele rapoarte trebuie să se integreze pe deplin în procedura bugetară
naţională şi în semestrul european creat pentru a îmbunătăţi coordonarea,
la nivel european, a politicilor naţionale. Autorităţile regionale şi locale,
partenerii sociali şi alte părţi interesate trebuie să ia parte la etapa
pregătitoare, obţinându-se astfel un sprijin amplu pentru punerea în
aplicare a acestor politici.
 Autorităţile regionale şi locale

Dialogul între autorităţile naţionale, regionale şi locale va permite o mai bună
promovare a priorităţilor Uniunii Europene în rândul cetăţenilor, mobilizându-i să se implice şi
să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În multe ţări europene, autorităţile
regionale sau locale răspund de domeniile politice vizate de Strategia Europa 2020, printre care
se numără educaţia şi formarea, antreprenoriatul, piaţa muncii sau infrastructura. Este esenţial ca
toate nivelurile administraţiei să fie conştiente de importanţa aplicării eficiente a Strategiei
Europa 2020 şi ca fiecare dintre ele să acţioneze pentru a face schimbările care se impun în
vederea promovării unei creşteri economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii.
Politica de coeziune şi Strategia Europa 2020
Politica de coeziune oferă cadrul investiţional şi sistemul de aplicare de care este

nevoie pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de
Coeziune reprezintă, cumulat, peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene.
Comisia Europeană colaborează cu autorităţile de management din ţările şi regiunile
Uniunii Europene pentru a asigura investirea eficace a acestor resurse, în vederea susţinerii
creşterii inteligente, durabile şi incluzive.
Finanţarea din partea Uniunii Europene oferă sprijin pentru:
 dezvoltarea de noi tehnologii;
 cercetare de vârf;
 acces la internet de mare viteză;
203
 o infrastructură inteligentă pentru transporturi şi energie;
 eficienţa energetică şi sursele de energie regenerabile;
 dezvoltarea afacerilor;
 abilităţi şi formare.
 Contextul naţional
Ansamblul de măsuri şi acţiuni menite să conducă la implementarea în România a

Strategiei Europa 2020 se regăsesc în documente specifice convenite cu Uniunea Europeană.
Inventarul principalelor strategii sectoriale pentru perioada 2014 – 2020 în România
Documentul strategic Scurtă descriere

Îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ocupării şi îmbunătăţirea incluziunii sociale
şi politicii educaţionale
Strategia Naţională Acest document strategic va asigura o coordonare mai bună a
pentru Ocupare în priorităţilor politicilor privind ocuparea, luând în considerare
perspectiva 2020 obiectivele Strategiei Europa 2020.
Principalul obiectiv al Strategiei este acela de a asigura un nivel
durabil al ocupării în România, susţinută de competitivitate
economică, incluziune socială şi dezvoltare durabilă.
Ţinta cheie 2020: 70% rata ocupării pentru categoria de vârstă 20
– 64 ani.
Strategia include obiective şi măsuri specifice menite să integreze
pe piaţa muncii categoriile care au dificultăţi în ocupare (tineri,
persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, şomeri pe termen lung,
etnie romă, etc. ).
Intervenţiile vor viza atât creşterea ocupării prin îmbunătăţirea
aptitudinilor forţei de muncă şi a corelării acestora cu nevoile pe
piaţa muncii, cât şi identificarea investiţiilor în cursuri vocaţionale
de calitate în perioada 2014 – 2020, care vor fi finanţate din fonduri
naţionale şi structurale.
Strategia va include sistemul de monitorizare şi de implementare şi
un Plan de Acţiune.
Strategia Naţională de Strategia are scopul de a reduce sărăcia printr-o incluziune activă
Reducere a Sărăciei pe piaţa muncii a persoanelor marginalizate. Această Strategie va
2014 - 2020 constitui principalul cadru strategic în domeniul incluziunii sociale
şi a reducerii sărăciei, elaborând obiectivele şi principalele acţiuni
prioritare până în 2020.
Vor fi elaborate Planuri de Acţiune separate în domeniul
incluziunii sociale şi combaterea sărăciei în ceea ce priveşte
serviciile sociale, protecţia persoanelor vârstnice şi îmbătrânirea
activă, protecţia copiilor şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi.
Plan de Acţiune al Planul de Acţiune va cuprinde măsuri privind întărirea
Strategiei pentru mecanismului de monitorizare şi implementare a Strategiei
incluziunea cetăţenilor Guvernului României pentru incluziunea cetăţenilor români
români aparţinând aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012 – 2020 şi
minorităţii romilor coordonarea, la nivel guvernamental, a tuturor fondurilor
pentru perioada 2012 - disponibile din surse de finanţare diferite (buget de stat, fonduri
2020 europene, etc.) pentru măsuri ce promovează incluziunea socială a
romilor.
Strategia pentru Obiectivul general al strategiei este de a facilita accesul la servicii
Sănătate 2014 - 2020 de sănătate mai bune şi mai sigure, în special pentru grupurile
vulnerabile.
Strategia va acoperi patru piloni:
204
 infrastructura de sănătate;
 tehnologii ale informaţiei în sănătate – e-sănătate;
 cercetare extensivă în domeniul sănătăţii;
 servicii de sănătate publică şi asistenţă medicală.
Strategia pentru Având în vedere că România are cea mai mare rată a părăsirii
Reducerea Părăsirii timpurii a şcolii comparativ cu media Uniunii Europene este
Timpurii a Şcolii necesar să se asigure cadrul legislativ pentru a preveni şi reduce
numărul celor ce părăsesc şcoala.
Măsurile stipulate în Strategie au ca obiectiv promovarea şi
susţinerea integrării/reintegrării în sistemul educaţional.
Strategia va include, de asemenea, un sistem eficient pentru
colectarea şi analiza datelor şi informaţiilor privind toate aspectele
sistemului educaţional.
Cadrul strategic pentru Cadrul strategic pentru educaţia terţiară va stabili principalele
educaţia terţiară obiective şi măsuri necesare pentru creşterea calităţii, eficienţei şi
accesibilităţii sistemului educaţiei terţiare şi pentru creşterea ratelor
de absolvire.
Strategia Naţională Strategia are drept obiectiv crearea cadrului strategic pentru a
pentru Învăţarea pe tot încuraja şi creşte participarea la educaţia pe tot parcursul vieţii.
Parcursul Vieţii
Strategia pentru Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educaţionale presupune
Dezvoltarea elaborarea unei hărţi a infrastructurii educaţionale şi de pregătire
Infrastructurii profesională.
Educaţionale
Dezvoltarea unei infrastructuri moderne pentru creştere şi ocupare
Master Planuri Master Planul General pentru Transport (MPGT) va avea ca
Generale pentru obiective:
Transport  dezvoltarea modelului naţional de transport şi a bazelor de
date necesare;
 elaborarea previziunilor privind fluxurile de trafic pentru
toate tipurile de transport;
 identificarea şi prioritizarea măsurilor politicii în domeniul
transportului şi proiectelor de investiţii în transport;
 elaborarea SEA (Evaluare Strategică de Mediu).
MPGT va cuprinde, de asemenea, Planul de Monitorizare şi
implementare care va asigura operaţionalizarea acestuia.
Planuri de mobilitate Planuri strategice ce vizează crearea unui sistem de transport
urbană durabil.
Strategia Naţională Strategia Naţională pentru Agenda Digitală va asigura abordarea
pentru Agenda Digitală orizontală pentru creşterea digitală în România, asigurând o viziune
a României strategică naţională unică ce va sumariza toate strategiile sectoriale
şi planurile naţionale specifice pentru priorităţile sectorului.
Strategia va acoperi următoarele zone:
 e-guvernare, interoperabilitate, cloud computing, media
socială;
 TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) pentru
educaţie, sănătate şi cultură;
 e-comerţ, TIC şi cercetare-dezvoltare-inovare;
 infrastructura de bandă largă şi serviciile digitale.
Promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale
Strategia Naţională Strategia va concentra resursele de pe un număr limitat de priorităţi
pentru Cercetare, în CDTI, cu accent pe acele zone în care România şi regiunile
Dezvoltare Tehnologică româneşti au avantaje competitive. Strategia va acoperi
şi Inovare componente dedicate specializării inteligente, cu accent pe
205
sectoarele naţionale de excelenţă şi pe acele sectoare cu potenţial
de creştere bazate pe CDI, ce vor fi identificate în paralel cu
asistenţa JASPERS (Asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor
în regiunile europene). Astfel, Strategia pentru CDTI va fi
dezvoltată ca parte a Strategiei Naţionale privind Competitivitatea.
Strategia va acoperi, de asemenea, măsurile necesare pentru
stimularea investiţiilor private în CDTI.
În contextul elaborării strategiei vor fi, de asemenea, stabilite:
 Planul Naţional pentru CDI 2014 – 2020;
 Lista priorităţilor de investiţii ce vor fi finanţate din fonduri
europene structurale şi de investiţii (ESI) în perioada 2014 –
2020.
Prin intermediul acestor două instrumente de implementare se va
asigura cadrul financiar multianual pentru implementarea
priorităţilor strategice.
Analiza şi Evidenţa Analiza va identifica sectoarele naţionale cu avantaje competitive şi

pieţei CDTI în potenţial de creştere bazate pe CDI.
România
Strategia Naţională de Strategia Naţională de Competitivitate va asigura o abordare

Competitivitate comprehensivă şi orizontală în ceea ce priveşte politicile de
dezvoltare în următoarele sectoare: IMM-uri, mediul de afaceri,
astfel încât viitoarele priorităţi de investiţii să se concentreze în
acele zone în care România are avantaje competitive.
În acest sens, strategia va aborda următoarele arii/aspecte:
 competitivitatea industrială şi performanţa CDI;
 competitivitatea clusterelor şi reţelelor de clustere şi
specializarea regiunilor;
 integrarea IMM-urilor în lanţurile de valoare şi clustere;
 eco-inovarea şi industrii verzi (un cadru integrat pentru
susţinerea ecologizării industriilor);
 industrii creative competitive;
 mediu de afaceri propice inovării pentru întreprinderi, în
special IMM-uri;
 competitivitatea comerţului;
 mediul de afaceri reglementat;
 studii de caz sectoriale.
Strategia pentru Prin această strategie va fi stabilită viziunea atât pentru pilonul unu,
dezvoltarea agriculturii cât şi pentru pilonul doi şi liniile strategice în domeniu.
pe termen mediu şi
lung 2020 - 2030
Planul Strategic Planul Strategic se va baza pe datele furnizate de studiul de piaţă a
Naţional Multianual sectorului, ca şi pe legislaţia europeană în domeniu.
privind Acvacultura Planul Strategic Naţional Multianual se concentrează în special pe
următoarele aspecte:
 simplificarea administrativă, în special pentru evaluări,
studii de impact şi licenţe;
 securitatea juridică a operatorilor în sectorul acvaculturii, în
ceea ce priveşte accesul la ape şi spaţiu;
 stabilirea unor indicatori pentru sustenabilitatea ecologică,
economică şi socială;
 evaluarea altor posibile efecte transnaţionale asupra statelor
vecine.
206
Optimizarea utilizării şi protecţiei surselor naturale şi valorilor culturale
Strategia Energetică a Strategia este în curs de revizuire pentru perioada 2007 – 2020 şi
României 2007 – 2020 transpune Directiva 2006/32/EC privind eficienţa utilizării finale a
(în curs de revizuire) energiei şi serviciile în domeniul energiei. Strategia va avea
componente dedicate eficienţei energetice în industrie, transport şi
consumul public şi rezidenţial, precum şi o secţiune dedicată
energiei regenerabile.
Strategia Naţională Strategia Naţională privind Schimbările Climatice 2013 – 2020 a
privind Schimbările fost finalizată şi va fi completată prin adoptarea unui Plan de
Climatice 2013 - 2020 Acţiune.
Adoptarea Planului de Adoptarea Planului de Acţiune va include măsuri, standarde şi
Acţiune (încorporat în domenii specifice pentru proiecte legate de adoptare, inclusiv
Planul de Acţiune măsurile ce vor fi finanţate din fondurile structurale în 2014 –
privind Schimbările 2020. Ministerul Mediului va fi ajutat în acest proces de o asistenţă
Climatice) tehnică furnizată de Banca Mondială şi finanţată prin POAT.
Strategia Naţională Strategia Naţională privind Managementul Deşeurilor a fost
privind Managementul elaborată pentru perioada 2003 – 2013 şi va fi revizuită periodic la
Deşeurilor fiecare cinci ani conform Directivei 2008/98/EC.
Planul Naţional privind Planul Naţional privind Managementul Deşeurilor a fost elaborat
Managementul pentru perioada 2003 – 2013 şi va fi revizuit periodic la fiecare
Deşeurilor cinci ani conform Directivei 2008/98/EC şi Legii nr. 211/2011
privind managementul deşeurilor care transpune Directiva cadru
privind deseurile.
Modernizarea şi întărirea administraţiei naţionale şi a sistemului juridic
Strategia privind În principal, Strategia va acoperi următoarele priorităţi:
întărirea capacităţii  creşterea eficienţei administraţiei publice locale şi reducerea
administrative disparităţilor de dezvoltare la nivel local;
 întărirea capacităţii administrative;
 întărirea procesului de luare a deciziei şi creşterea calităţii
actelor normative;
 creşterea calităţii serviciilor publice şi îmbunătăţirea
accesului populaţiei la serviciile publice.
Condiţionalităţi orizontale
Existenţa Legislaţia va fi amendată astfel încât controalele să poată fi
aranjamentelor pentru realizate de către Consiliul Concurenţei împreună cu autorităţile ce
aplicarea eficace a acordă ajutor de stat.
legislaţiei UE privind
ajutorul de stat în
domeniul fondurilor
ESI – Monitorizarea
sistematică a
cheltuielilor de ajutor
de stat
Existenţa Aranjamente pentru aplicarea eficace a Directivelor privind EIA
aranjamentelor pentru (Evaluarea Impactului de Mediu/Environmental Impact
aplicarea eficace a Assessment) şi SEA (Evaluarea Strategica de Mediu/Strategic
legislaţiei europene Environmental Assessment ).
privind EIA şi SEA Aranjamentele pentru training şi diseminarea informaţiilor pentru
personalul implicat în implementarea Directivelor privind EIA şi
SEA:
Dezvoltarea unui plan de training pentru 2014 – 2020 pe baza
unor instrumente standard ce vor fi adaptate nevoilor şi cerinţelor
României – cu asistenţă JASPERS.
Aranjamente pentru a asigura o capacitate administrativă
207
suficientă:
Asistenţa JASPERS care furnizează training va oferi sfaturi şi
termeni pentru asigurarea unei capacităţi administrative adecvate.
Recomandările vor fi completate de către MMSC pe baza
experienţei.
Strategiile şi planurile naţionale prezentate mai sus sunt corelate cu Directivele

Europene în domeniu, exprimând angajamentele României de îndeplinire a cerinţelor specifice şi
au ca termene de aprobare anii 2013 – 2014.
Orientările şi principalele elemente de conţinut prevăzute în planurile/strategiile
naţionale şi sectoriale adoptate sau în curs de adoptare se regăsesc în Planul Naţional de Reformă
2011 – 2013, care stabileşte ţinte naţionale şi măsuri prioritare pentru atingerea acestora, astfel:
Obiectivele naţionale ale României pentru Strategia EUROPA 2020
România
Obiectiv UE - 27 Valoare de Ţinta
pornire (2008) (2020)
1. Rata de ocupare a
populaţiei cu vârstă de 20 – 64 75 % 64, 4 % 70 %
ani
2. Investiţii în cercetare şi
3 % din PIB 0,58 % 2%
dezvoltare
3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20)
3.1. Reducerea emisiilor de gaze
20 % - 20 %
cu efect de seră
3.2. Ponderea energiei din surse
20 % - 24 %
regenerabile în consumul final
3.3. Creşterea eficienţei 19 %
20 % -
energetice
4. Educaţie
4.1. Rata părăsirii timpurii a
10 % 15,9 % 11,3 %
şcolii
4.2. Rata populaţiei cu vârsta de
30 – 40 ani absolventă a unei 40 % 15,96 % 26,7 %
forme de educaţie
5. Promovarea incluziunii Reducerea cu cel
sociale, în special prin puţin 20 milioane
reducerea sărăciei a numărului de
- 580.000 persoane
persoane aflate în
risc de sărăcie şi
excluziune socială
Pentru fiecare dintre cele 5 obiective, Planul Naţional de Reformă detaliază măsuri
specifice de natură tehnică şi instituţional – administrativă în responsabilitatea autorităţilor
statului, menite să conducă la implementarea acestora.
Pe termen scurt şi mediu, un accent important este pus pe două direcţii de acţiune:
1. Asigurarea unei administraţii publice eficiente şi transparente, care să sporească
încrederea cetăţeanului în actul administrativ, presupunând accelerarea procesului de
implementare a acelor direcţii de acţiune care vizează:
- îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică, inclusiv sub aspectul
garantării deplinei transparenţe a acestuia;
- îmbunătăţirea mecanismelor de reglementare;
- continuarea reformei ministerelor – cheie;
- asigurarea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice;
208
- profesionalizarea funcţionarilor publici;
- sistematizarea normelor juridice specifice domeniului, prin adoptarea uni cod
administrativ, respectiv a unuia de procedură administrativă;
- o mai bună aplicare a legislaţiei.
Un rol deosebit în soluţionarea nevoilor de reformă ale administraţiei publice revine

Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, al cărui obiectiv general este
acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai eficiente, în beneficiul socio-
economic al societăţii româneşti.
Pentru realizarea măsurilor majore de reformă, o atenţie deosebită trebuie acordată
atragerii de fonduri structurale şi de coeziune, cu accent pe următoarele direcţii strategice de
acţiune:
- identificarea şi corectarea prevederilor diferitelor acte normative care afectează
buna implementare a programelor operaţionale şi a proiectelor finanţate din
acestea;
- optimizarea procedurilor de acces la finanţare şi de implementare a proiectelor;
- asigurarea cadrului necesar (cu prioritate a resurselor bugetare) pentru demararea
efectivă şi implementarea rapidă a proiectelor majore de infrastructură (transport,
mediu, energie, etc.);
- îmbunătăţirea eficacităţii şi micşorarea duratei procesului de achiziţie publică;
- suplimentarea alocărilor financiare pentru domeniile de intervenţie cu impact
socio-economic rapid şi substanţial (inclusiv crearea de noi locuri de muncă);
- consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile cu
managementul şi controlul programelor operaţionale, ceea ce va conduce la
reducerea duratei de evaluare şi contractare a proiectelor, respectiv de verificare şi
plată a cererilor de rambursare.
2. Crearea unui mediu de afaceri predictibil, care să stimuleze competitivitatea

întreprinderilor româneşti, mai ales a IMM-urilor, reprezentând un alt obiectiv urmărit cu
consecvenţă de către Executiv, focalizat pe următoarele direcţii de acţiune:
- îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi creşterea transparenţei actului
decizional;
- stimularea investiţiilor;
- îmbunătăţirea accesului la finanţare;
- consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor (în special a IMM-urilor);
- îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă specializate şi diversificarea acestora ;
- dezvoltarea educaţiei antreprenoriale în cadrul învăţământului preunivesitar,
profesional tehnic si universitar.
Pentru perioada 2014-2020, obiectivul global este relansarea procesului de creştere

economică sustenabilă în România, cu accent pe obiectivele majore ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte priorităţile de dezvoltare, acestea se identifică pornind de la
nevoile majore ale României, care se resimt în următoarele domenii: infrastructură,
competitivitate, resurse umane (inclusiv ocupare şi incluziune socială), capacitate administrativă
şi dezvoltare teritorială.
Referitor la alocarea financiară şi concentrarea tematică:

Alocările financiare vor fi în funcţie de tipul de regiune:
- regiuni mai puţin dezvoltate – care au un PIB/locuitor sub 75 % din media
Uniunii Europene;
- regiuni în tranziţie cu un PIB/locuitor cuprins între 75 şi 90 % din media Uniunii
Europene;
- regiuni mai dezvoltate – cu un PIB/locuitor peste 90 % din media Uniunii
Europene.
209
În cazul României, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov, intră în categoria
regiunilor mai dezvoltate, iar celelalte 7 regiuni intră în categoria regiunilor mai puţin dezvoltate,
pentru care rata de cofinanţare va fi de 85 %.
Aplicarea principiului concentrării fondurilor urmăreşte stabilirea proporţiilor în care
tipurile de regiuni vor primi alocări din Fondul de Coeziune (FC), Fondul European de
Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri
Maritime (FEPM).
Premise ale procesului de programare a fondurilor europene nerambursabile

2014-2020:
- concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o creştere
inteligentă, durabilă şi incluzivă;
- un cadru unic de programare la nivelul fiecărui stat membru – Acordul de
Parteneriat care va acoperi toate instrumentele structurale, fondurile destinate
dezvoltării rurale şi pescuitului;
- posibilitatea elaborării unor programe multinaţionale în cazul implementării
instrumentelor structurale;
- oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării;
- un accent crescut pe performanţă şi monitorizarea rezultatelor;
- impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice ex-ante şi ex-post pentru
accesarea/cheltuirea fondurilor;
- simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al
fondurilor.
 Contextul regional
Parte integrantă a economiei naţionale, Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, din
care face parte şi judeţul Prahova îşi propune pentru perioada de programare 2014-2020 o
viziune strategică şi un set de priorităţi care se înscriu atât în obiectivul fundamental stabilit prin
Strategia Europa 2020 privind promovarea unei creşteri inteligente, durabile şi incluzive, cât şi în
ţintele naţionale definite pentru principalele domenii de activitate.
O altă caracteristică a Planului regional este asigurarea continuităţii viziunii strategice
privind dezvoltarea regională pe termen lung, cu accent pe componenta integratoare care include
investiţii ce pot fi finanţate din mai multe surse (buget local, buget naţional, fonduri europene şi
alte instrumente de finanţare).
Implementarea strategiei regionale se bazează pe câteva principii operaţionale:
- parteneriat regional în utilizarea resurselor şi orientarea acestora spre
dezvoltarea durabilă a regiunii;
- concentrarea tematică însemnând orientarea investiţiilor către zonele cu
necesităţi şi oportunităţi sporite, conducând la reducerea disparităţilor;
- integrare şi corelare, care presupun legături eficiente între programe,
precum şi corelarea planului cu politica de coeziune a Uniunii Europene;
- inovarea în soluţionarea problemelor legate de schimbări climatice,
securitate alimentară şi energetică, sănătate, fenomene demografice, etc..
Particularităţile Regiunii de dezvoltare impun, la rândul lor, obiective specifice care
urmăresc revitalizarea economică şi socială a regiunii şi un număr de 7 priorităţi cheie orientate
spre nevoile specifice ale regiunii, dar conforme cu Strategia Naţională de Dezvoltare Regională
2014-2020:
1. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale şi regionale pe termen lung
2. Dezvoltarea urbană durabilă
3. Creşterea competitivităţii economiei regionale pe termen lung
4. Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice
5. Susţinerea educaţiei şi ocupării forţei de muncă
6. Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale
210
7. Dezvoltarea rurală şi agricultura
Planul regional detaliază pentru fiecare prioritate obiectivele urmărite, un set de

măsuri şi acţiuni indicative pentru punerea lor în aplicare şi estimarea financiară pentru perioada
2014-2020, care se cifrează la cca 10,9 miliarde euro, din care 9,5 miliarde euro fonduri
comunitare.
COORDONATELE DEZVOLTĂRII JUDEŢULUI PRAHOVA ÎN EXERCIŢIUL DE

PROGRAMARE 2014-2020
Analiza de detaliu cu privire la starea economico-socială a judeţului în perioada

2007-2013 a reliefat nivelul la care se situează judeţul Prahova sub toate aspectele: indicatorii
socio-demografici, starea infrastructurii, utilităţilor publice şi serviciilor, dezvoltarea economică,
turismul, domeniile educaţie, sănătate, social-cultural, indicatorii de mediu, bugetele de venituri
şi cheltuieli, etc., precum şi poziţionarea judeţului în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-
Muntenia şi în context naţional.
Pe de altă parte, analiza SWOT a pus în evidenţă, pentru principalele domenii de
activitate, atât punctele tari ale judeţului şi oportunităţile care trebuie valorificate cât şi punctele
slabe şi riscurile/ameninţările neaplicării programelor asumate.
Pornind de la aceste elemente de analiză şi în baza:
- orientărilor jalonate de Strategia Europa 2020 cu privire la o economie
inteligentă, durabilă şi incluzivă, a obiectivelor ambiţioase pentru 5
domenii principale: ocuparea forţei de muncă, inovaţia, schimbările
climatice, educaţia şi reducerea sărăciei;
- prevederilor Programului Naţional de Reformă,
- strategiilor şi programelor naţionale/sectoriale,
Consiliul Judeţean Prahova (ca parte componentă a angrenajului instituţional naţional
şi european) îşi propune un plan propriu de dezvoltare în acord cu aceste deziderate, adaptat
realităţilor, resurselor şi cerinţelor cetăţenilor judeţului pentru perioada 2014-2020.
În acest scop, abordarea pleacă de la transpunerea sintagmei „economie inteligentă,
durabilă şi incluzivă” în obiective şi priorităţi concrete stabilite la nivelul judeţului, a căror
implementare să aibă drept rezultat atingerea parametrilor propuşi.
 Obiectivul strategic general
Planul are drept obiectiv strategic stimularea procesului de creştere economică

durabilă a judeţului Prahova, bazată pe inovare şi favorabilă incluziunii sociale, care să
conducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii judeţului.
Obiectivul strategic se înscrie în politica promovată de Uniunea Europeană prin
Strategia Europa 2020, judeţul Prahova propunându-şi îmbunătăţirea capacităţii inovatoare şi a
competitivităţii, crearea oportunităţilor de dezvoltare pentru comunităţile dezavantajate,
protejarea şi ameliorarea condiţiilor de mediu şi a biodiversităţii, optimizarea folosirii resurselor
naturale.
 Obiectivele strategice specifice
Planul urmăreşte punerea în valoare a oportunităţilor de dezvoltare identificate la

nivel judeţean, prin revitalizarea economică şi abordare socială integrată.
Se au în vedere obiective precum:
 creşterea mobilităţii şi conectivităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor,
care să sporească atractivitatea judeţului pentru mediul de afaceri –
generator de prosperitate;
211
 dezvoltarea policentrică a reţelei de localităţi urbane şi rurale, cu accent
pe axele majore care fac conexiunea cu zonele învecinate cele mai
active;
 consolidarea cercetării–dezvoltării–inovării prin asigurarea
infrastructurii specifice necesare acestui domeniu;
 îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru toate categoriile de
beneficiari, inclusiv la instruirea pe tot parcursul vieţii;
 asigurarea asistenţei medicale şi a serviciilor sociale de bună calitate şi
promovarea incluziunii sociale pentru categoriile marginalizate;
 modernizarea sub toate aspectele a aşezărilor rurale şi creşterea
contribuţiei agriculturii în economia judeţului.
 Obiectivele orizontale
Creşterea competitivităţii judeţului poate fi obţinută prin câteva obiective care se
regăsesc la nivelul tuturor priorităţilor de dezvoltare / domeniilor principale.
Aceste obiective sunt:
a) sustenabilitatea mediului
Orice activitate sau proiect implementat trebuie să asigure simultan îndeplinirea
scopului urmărit (economic şi social) şi protecţia mediului, contribuind la atingerea dezideratului
major: dezvoltarea durabilă prin:
- reducerea deşeurilor şi a poluării în general;
- limitarea consumului de energie;
- inovare în tehnologii noi, curate;
- pentru autorităţile locale – un transport public şi privat eficient, nepoluant.
b) oportunităţi egale
Asigurarea oportunităţilor egale ţine de politica privind creşterea incluzivă, respectiv
egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, nediscriminarea unor grupuri etnice, protejarea
categoriilor defavorizate, recuperarea şi incluziunea socială a persoanelor aflate în dificultate.
c) inovare şi societate informaţională
În condiţiile multiplicării problemelor la nivel global: schimbări climatice,
perspectiva epuizării unor resurse clasice, securitate alimentară, etc., proiectele inovative şi
societatea informaţională reprezintă noi forţe de creştere şi oferă soluţii inteligente care asigură
progresul social.
Tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC) au un rol strategic în procesul

dezvoltării regionale, având impact pe toate domeniile, de la afaceri la servicii publice, de la
procesul educaţional şi asistenţa medicală la administraţia publică.
Consiliul judeţean va sprijini în mod consecvent financiar şi logistic atât consiliile
locale cât şi instituţiile publice pentru utilizarea pe scară largă a TIC în interesul eficientizării
activităţii.
Au fost identificate astfel 7 priorităţi de dezvoltare care să acopere domeniile

majore de interes şi pentru care administraţia publică judeţeană şi administraţiile locale în
cooperare cu alte autorităţi/instituţii au competenţe:
Prioritatea 1: Dezvoltarea durabilă a infrastructurii judeţene şi locale,

inclusiv a infrastructurii turistice
Prioritatea 2: Dezvoltarea urbană durabilă
Prioritatea 3: Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor,
creşterea competitivităţii economice
Prioritatea 4: Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice
Prioritatea 5: Dezvoltarea resurselor umane, susţinerea educaţiei şi
ocupării forţei de muncă
212
Prioritatea 6: Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale
Prioritatea 7: Dezvoltarea rurală
Pentru fiecare prioritate se propune un set de măsuri cu acţiuni indicative

corespunzătoare specificului activităţii.
 Prioritatea 1: Dezvoltarea durabilă a infrastructurii judeţene

şi locale, inclusiv a infrastructurii turistice
Obiectiv: creşterea atractivităţii şi accesabilităţii judeţului prin dezvoltarea

mobilităţii şi conectivităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea promovării
dezvoltării durabile, corespunzător categoriilor de infrastructură prezente în judeţ.
Se propune un set de masuri:
1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi şi servicii
publice
1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru turism, sport,
patrimoniul natural şi cultural, activităţi recreative
1.4. Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii
1.1.Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Acţiuni indicative:
1.1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

rutiere prin investiţii care vizează stimularea mobilităţii
regionale şi conectarea cu zonele învecinate, durabilitatea,
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; au prioritate
drumurile care asigură conectivitatea la reţeaua
transeuropeană de transport TEN-T, conexiunea între
judeţe, şosele de centură, drumuri judeţene şi regionale
noi, modernizare străzi urbane, realizare piste de biciclete
1.1.2. Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport
feroviar
1.1.3. Investiţii pentru promovarea sistemelor de transport
durabile, eficiente şi ecologice
1.1.4. Crearea de centre multimodale de transport
1.1.5. Investiţii pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea
transportului pe cablu
Importanţa infrastructurii rutiere şi feroviare de transport pentru judeţul Prahova nu

mai trebuie demonstrată.
Îndeplinirea în bune condiţii a funcţiunilor reţelei de autostrăzi, drumuri naţionale,
judeţene şi locale depinde atât de gradul de acoperire teritorială în raport cu cerinţele
utilizatorilor, cât mai ales, de starea de viabilitate a acestora.
A. Autostrăzi şi drumuri naţionale
213
Traficul deosebit de intens înregistrat pe DN 1, cu momente de dificultate şi chiar cu
blocaje pe Valea Prahovei, reclamă cu acuitate demararea cât mai curând posibil a lucrărilor la
tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, precum şi a tronsonului Ploieşti-Comarnic, părţi
componente ale autostrăzii Bucuresti-Ploiesti-Brasov.
Pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii DN 1 sunt prevăzute, cu finanţare printr-un
program BEI, BERD şi BDCE, lucrările:
- Consolidare versanţi, refacere ziduri de sprijin, apărări de maluri între
km 111+000-138+000;
- Reparaţii pod km 130+472 peste Valea Jepilor la Buşteni;
- Pod peste DN1 PL-BV, km 135+332 peste pârâul Azuga, la Azuga-
obiectiv de investitie;
- Reabilitare DN1 km 66+500-89+000-reparatie capitala.
Sunt planificate, de asemenea, covoare asfaltice pe DN 1 B şi DN 1 D.
Master Planul General de Transport aprobat de Comisia Europeana la 10.07.2015
prevede urmatoarele proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere de interes national, cu
localizare in judetul Prahova:
1. Tronsonul de autostrada Comarnic – Brasov cu o lungime de 58 km, estimata la un cost de
circa 998 milioane euro si prevazuta a se realiza in perioada 2017-2018;
2. Tronsonul Ploiesti – Comarnic parte a aceleiasi autostrazi, cu o lungime de 51,3 km, evaluat
la circa 307 milioane euro, este nominalizat a se construi in perioada 2022-2023;
3. Drumul Expres Ploiesti – Buzau de 65 km si un cost de circa 255 milioane euro, cu
perspectiva executiei in perioada 2018-2020;
4. Drumul Expres Gaesti – Ploiesti de 74,2 km cu o valoare estimata la 356 milioane euro,
programata dupa anul 2020;
5. Lista proiectelor prioritizate in Master Plan include drumul transregio Campina - Sacele
(actualmente DJ 102I) cu o lungime de 60 km si o valoare de circa 41 milioane euro. Aceasta
artera urmeaza a indeplini, pe langa rolul de drum transregional preponderent economico-turistic,
functiunea de preluare a unei parti din traficul specific DN1 pe durata realizarii lucrarilor la
Autostrada Comarnic – Brasov.
Deşi aceste lucrări sunt de competenţă guvernamentală, Consiliul judeţean îşi asumă
responsabilitatea soluţionării, prin variante alternative, a problemelor complicate de circulaţie pe
durata execuţiei la autostrazi, fapt ce implică un ansamblu de operaţiuni tehnice si
administrative, precum si alocari financiare importante, care sa asigure o circulatie fluenta locala
si de tranzit in cea mai aglomerata zona a Romaniei.
B. Referitor la circulaţia pe calea ferată, sunt în curs:
1. Implementarea proiectului – pilot operaţional pentru o aplicaţie ECTS/ERTMS

nivel 2 pe tronsonul Buciumeni – semnal de intrare în staţia Brazi, constând în
centralizarea electronică a staţiilor, montarea unor echipamente specifice, testări
operaţionale, realizarea unei reţele GSM-R; proiectul este finanţat din Fondul de
Coeziune şi bugetul de stat.
2. Finanţarea lucrărilor de reabilitare a podurilor (POS Transport)
- pe linia CF 300, Bucureşti-Ploieşti-km 57+560
- pe linia CF 304 J, Ploieşti Sud-Ploieşti Triaj-km 57+540
3. Promovarea documentaţiei privind modernizarea trecerilor la nivel cu cale ferată
(2 treceri în judeţul Prahova) în vederea îmbunătăţirii siguranţei circulaţiei şi
reducerii numărului de accidente la intersecţiile dintre drumuri şi calea ferată şi
finanţare FEDR şi bugetul de stat.
4. Sistem de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite şi a frânelor strânse (2 locaţii
în judeţul Prahova), pentru asigurarea supravegherii automate a traficului în
vederea reducerii riscurilor de deraiere şi securizarea reţelei de infrastructură
conform cerinţelor de interoperabilitate la nivel european – prevăzut a se finanţa
prin FEDR şi bugetul de stat.
214
C. Drumuri judeţene şi poduri
Priorităţile Consiliului judeţean constau în modernizarea tronsoanelor de drumuri care

în prezent au structura împietruit sau de pământ, respectiv starea de viabilitate rea sau
impracticabilă, în corelaţie cu indicii de utilizare pentru aceste trasee.
Astfel, necesită a fi modernizate, cu prioritate următoarele trasee:
DJ 101T Valea Doftanei (DJ 102 I) – Bertea – Aluniş – Vărbilău (DJ 102)
DJ 102I Câmpina – Lunca Mare – Teşila – Trăisteni – Limită judeţ Braşov (in
Master Plan, drum transregio)
DJ 104N Limită judeţ Buzău – Jugureni (DJ 100 H)
DJ 140 DN 1 – Brazi – Popeşti – Negoeşti – Strejnicu – Târgşoru Nou –
Stoieneşti (DN 72)
DJ 201A Limită judeţ Ialomiţa – Cioranii de Jos (DN 1 D)
DJ 206 Breaza (DJ 101 R) – Plaiu – Talea
DJ 231 Măgurele (DN 1 A) – Gornet Cuib – Păcureţi – Bălţeşti (DJ 102 M)
DJ 713B DJ 713 – Cabana Piatra Arsă
DJ 102 Slănic – comuna Izvoarele
Proiectele vizează modernizarea a 43 km drumuri judeţene, cu o valoare a investiţiei

de cca. 31 milioane euro.
Se propun lucrări de reparaţii curente (ranforsări de structuri rutiere) şi de întreţinere

periodică prin covoare bituminoase pe un număr de 26 drumuri judeţene din totalul de 71, cu o
lungime de 141 km.
Evaluarea acestor lucrări se cifrează la cca 77,3 milioane lei (17,3 milioane euro), cu
o periodicitate de aproximativ 5 ani.
Poziţie km
Nr. Drum
de la km … Ranforsări Covoare Localităţi
crt. DJ
la km …
17+500 - 21+500 4,000 Drăgăneşti
1. 100 B
22+700 - 29+900 7,200 Drăgăneşti
0+520 - 4+140 3,620 Sălciile
2. 100 C 4+140 - 5+740 1,600 Ciorani
5+470 - 12+740 7,000 Fulga
2+410 - 4+065 1,655 Gura Vadului
3. 100 H 4+065 - 5+215 1,500 Gura Vadului
12+855 - 17+190 4,335 Jugureni
4. 101 A 18+600 - 21+080 2,480 Poienarii Burchii
5+400 - 8+400 3,000 Valea Călugărească
5. 101 F 8+400 - 8+800 0,400 Dumbrava
10+750 - 11+100 0,350 Dumbrava
16+920 - 17+680 0,760 Ariceştii Rahtivani
6. 101 I 19+900 - 20+586 0,686 Filipeştii de Târg
20+586 - 23+680 3,094 Filipeştii de Pădure
0+000 - 9+100 9,100 Filipeştii de Târg
7. 101 P 19+615 - 22+400 2,785 Poiana Câmpina
22+980 - 25+127 2,147 Poiana Câmpina
8. 101 R 4+050 - 4+600 0,550 Cornu
215
9. 101 T 0+000 - 2+000 2,000 Valea Doftanei
11+200 - 13+800 2,600 Boldeşti Grădiştea
10. 102 D 14+245 - 18+480 4,235 Boldeşti Grădiştea
18+480 - 19+200 0,720 Fulga
9+430 - 17+430 8,000 Şotrile
11. 102 I
26+800 - 32+900 6,100 Valea Doftanei
6+325 - 9+407 3,082 Ceptura
12. 102 K 10+300 - 11+680 1,380 Ceptura
11+680 - 14+512 2,832 Fântânele
13. 102 N 3+000 - 5+300 2,300 Ceptura
14. 102 R 0+000 - 1+900 1,900 Gornet Cricov
15. 130 A 5+292 - 6+734 1,442 Tinosu
16. 146 0+000 - 6+200 6,200 Tomşani
17. 148 0+000 - 4+620 4,620 Ciorani
2+500 - 4+000 1,500 Talea
18. 206
4+600 - 7+700 3,100 Talea
19. 207 7+500 - 11+500 4,000 Şotrile
11+900 - 12+310 1,310 Brebu
20. 214
12+310 - 17+200 4,890 Aluniş
21. 218 16+000 - 17+000 1,000 Cosminele
0+000 - 2+955 2,955 Măgurele
22. 231
2+955 - 6+500 3,545 Gornet
2+400 - 2+920 0,520 Surani
23. 233
2+920 - 5+000 2,080 Ariceştii Zeletin
9+470 - 11+350 1,880 Salcia
24. 234
11+350 - 14+470 3,120 Sângeru
0+000 - 0+340 0,340 Sângeru
25. 235
0+340 - 6+100 5,760 Lapoş
26. 238 0+000 - 1+205 1,205 Sângeru
TOTAL 61,976 78,902
mii euro 11.525 5.811
mii lei 51.173 26.059
Cheltuielile bugetare necesare pentru întreţinerea curentă prin reparaţii/plombări a reţelei

de drumuri judeţene se situează anual între 40 şi 80 milioane lei.
Programul Operational Regional 2014 -2020 (POR) ofera, prin Axa prioritara nr.6,
oportunitati de finantare pentru proiecte care vizeaza imbunatatirea infrastructurii rutiere de
importanta regionala si locala.
Astfel, consiliile judetene, Asociatiile de Dezvoltare intercomunitara si parteneriatele intre
unitati administrativ teritoriale, pot promova proiecte privind:
- reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene care asigura
conectivitatea, directa sau indirecta cu reteaua europeana TEN_T;
- constructia/reabilitarea/modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de
drum judetean, aflate pe traseul drumului judetean respectiv.
In acest sens au fost identificate traseele de drumuri judetene care indeplinesc conditiile
de conectivitate si sunt relevante pentru economia judetului, fiind promovate in vederea
constituirii portofoliului de proiecte la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia:
216
Valoare
Nr. Lungime Magistrala Tipul de
Denumire obiectiv Beneficiar estimata
Crt. (km) TEN_T conectivitate
(euro)
Modernizare DJ 102 I
(Transregio) Campina -
Lunca Mare - Tesila - Valea UAT Prahova
1 60,00 41.000.000 E60(DN1) Primara
Doftanei - Traisteni - limita UAT Brasov
judet Brasov - Sacele -
Santuri (DN 1 A)
Reabilitare DJ 100 B
Potigrafu (DN1) - Balta
2 Doamnei - Lacu Turcului - 36,647 UAT Prahova 9.747.936 A3 Primara
Gherghita - Draganesti -
Baraitaru - Fulga (DJ 100 C)
Modernizare DJ 100 C
Salciile (DJ 102 D) - Fulga
3 20,647 UAT Prahova 5.492.008 E577 (DN1B) Primara
de Jos - Fulga de Sus - Mizil
(DJ 102 D)
Modernizare DJ 102 K
Urlati (DJ 102 C) - Cherba -
Ceptura de Jos - Fantanele -
Vadu Sapat - Mizil (DN 1 B)
Modernizare DJ 720
Limita DB –Ditesti, UAT Prahova
E60(ND1)
5 Filipestii de Padure – 14,5 UAT 4.500.000 Primara
A3
Calinesti Dambovita
Floresti –DN1 (E60)
Reabilitare DJ 101 P
Secundara
Bratasanca (DN 72) -
6 28,335 UAT Prahova 7.536.982 E60 (DN1) prin DJ 101
Filipestii de Targ - Poiana
R
Campina - Breaza (DN 1)
Reabilitare DJ 720
UAT Prahova Secundara
Breaza - Adunati - limita 10,900 PH 2899351
7 UAT E60(DN1) prin DJ 101
judet Dambovita - Bezdead - 19,500 DB …..….…
Dambovita R
Pucioasa (DN 71)
Reabilitare DJ 102 H
Mizil - Satu Nou - Limita
judet Buzau - Amaru -
Pitulicea - Corbu - Casota -
10,800 PH UAT Prahova 2872751
Vacareasca - Carligu -
8 29,200 BZ UAT Buzau ………… E577 (DN1B) Primara
Glodeanu Silistea - Cotorca -
39,250 IL UAT Ialomita …………
Satu Nou (BZ)- Limita judet
Ialomita - Grindu - Colelia -
Cocora - Reviga - Milosesti
(DN 2 C)
Reabilitare DJ 101 D
Primara
Ploiesti - Rafov - Moara
E60(DN1) Secundara
9 Domneasca - Buda - Palanca 28,050 UAT Prahova 7.461.173
A3 prin DJ 100
- Fanari - Olari - Olarii
B
Vechi - DJ 100 B
Reabilitare DJ 139
Ploiesti - Centura Est -
10 24,091 UAT Prahova 6.408.097 E60(DN1) Primara
Berceni - Goga - Rafov -
Pietrosani - DN 1
Reabilitare DJ 102 D
DN 1 D - Salciile - Boldesti
Gradistea - Baba Ana - Mizil
(DN 1 B)
217
Reabilitare DJ 102 B
Valenii de Munte (DN 1 A) -
Drajna de Jos - Ogretin -
Secundara
Nucsoara de Jos - Posesti - 23,200 PH UAT Prahova 6171095 E85 (DN 2)
12 prin DN 1 A
Tarlesti - Limita judet Buzau 11,150 BZ UAT Buzau ……… E577 (DN1B)
si DN 10
- Zeletin - Bascenii de Sus -
Calvini - Bascenii de Jos -
Gura Bascei (DN 10)
Modernizare DJ 100 H
Mizil (DN 1 B) - Gura
Vadului - Jugureni - Limita
judet Buzau - Strezeni - 19,840 PH UAT Prahova 6591350
13 E577 (DN1B) Primara
Tisau - Padurenii - Izvoru - 26,000 BZ UAT Buzau ………
Hales - Valea Salciilor -
Grajdana - Mierea - Niscov -
Vernesti (DN 10)
Drum de legatura intre
0,822 +
DJ100B si DJ 101C cu pod UAT Prahova A3 Secundara
14 0,148 4.100.000
peste raul Ialomita in Balta UAT Ilfov E60 (DN1) prin 100 B
(pod)
Doamnei (PH) si Gruiu (IF)
De remarcat ca unele trasee sunt interjudetene in cadrul Regiunii Sud Muntenia, altele
interregionale iar finantarea lor presupune asocierea autoritatilor, cu respectarea procedurilor de
natura administrativa, tehnica si financiara.
Identificarea solutiilor alternative de circulatie pentru zona superioara a Vaii Prahovei in
perioada derularii lucrarilor preconizate la autostrada vizeaza modernizarea drumului
judetean/transregio 102I, precum si realizarea proiectului „Transbaiul”.
Modernizarea traseului Câmpina - Valea Doftanei – Săcele (judeţul Braşov) răspunde atât
necesităţii de preluare a traficului aglomerat de pe DN 1 (Valea Prahovei), valorificării
potenţialului turistic al Văii Doftanei precum şi dezvoltării economice pentru o zonă
transregională importantă.
Aceasta va asigura o legătură rutieră facilă între două judeţe dezvoltate puternic
economic, Prahova şi Braşov, realizând tranzitul de persoane şi marfă, materii prime, materiale,
resurse energetice, forţă de muncă.
DJ 102I asigură legătura rutieră între DN 1 (Bucureşti – Braşov) din localitatea Câmpina
cu DN 1A (Ploieşti – Vălenii de Munte – Săcele).
Pe teritoriul judeţului Prahova, traversează localităţile Doftana, Seciuri, Teşila, Trăisteni
şi atrage trafic din localităţile Câmpina, Telega, Cornu de Jos, Podul Cheii, Pietriceaua, Vărbilău,
Aluniş, Ştefeşti, Bertea, Şotrile, Secăria, Comarnic.
Zona are o dezvoltare economică cu precădere agro-silvică şi în creşterea animalelor şi un
potenţial turistic cu o dezvoltare impresionantă.
Modernizarea DJ102I ar determina stabilitatea şi dezvoltarea demografică, dezvoltarea
economică, preponderent zootehnică şi turistică, dezvoltarea culturală prin accesul facil într-o
zonă cu tradiţie şi specificitate ocupaţională.
Dezvoltarea reţelei de transport va facilita cooperarea interregională şi va contribui
semnificativ la creşterea competitivităţii firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă atât pentru
judeţul Prahova, cât şi pentru judeţul Braşov.
Proiectul reactivează un parteneriat mai vechi între Consiliul Judeţean Prahova şi
Consiliul Judeţean Braşov.
Stadiul documentaţiilor tehnice:
- studiu de fezabilitate pentru tronsonul: limită judeţ Prahova – Săcele;
- studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiete de sarcini
pentru tronsonul: Valea Doftanei – limită judeţ Braşov, km 35+100 km
50+924.
Sunt necesare:
- reactualizarea documentaţiilor tehnice – judeţul Braşov;
- reactualizare certificat de urbanism, avize, acorduri, obţinere autorizaţie de
construire – judeţul Prahova;
218
- exproprieri pentru reabilitare drum şi execuţie poduri şi podeţe.
Soluţia amenajării drumului „Transbaiul” va avea o dublă vocaţie: rolul de traseu
alternativă la DN 1 şi oportunitate deosebită pentru punerea în valoare a potenţialului turistic al
munţilor Baiului.
„Transbaiul” este un proiect de drumuri care va rezolva necesităţile de accesibilizare pe
întreaga durată a anului a munţilor Baiului.
Drumul se desfasoara pe teritoriul oraselor Azuga si Busteni si comunei Valea Doftanei,
urmand a avea o lungime totala de 47,2 km iar valoarea investitiei preconizate este de
aproximativ 38 milioane euro.
Entitatea responsabilă cu promovarea si implementarea proiectului este o asociaţie de
dezvoltare intercomunitară constituită din localitatile Busteni, Azuga, Valea Doftanei, Secaria si
judetul Prahova.
219
220
La nivelul Regiunii de Dezvoltare, Sud –Muntenia, cu participarea tuturor judetelor
componente, s-a realizat o analiza complexa cu privire la finantarea prioritara a lucrarilor de
modernizare a drumurilor judetene in baza criteriilor de eligibilitate si avand drept conditie
majora asigurarea conectivitatii la reteaua europeana TEN-T, cu finantare nerambursabila prin
Programul Operational Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritara 6.
Consiliul pentru Dezvoltare Regionala a aprobat prin Hotararea nr.1/2015 lista
proiectelor strategice cu reprezentativitate regionala care vor fi promovate spre finantare, cu
prioritati de abordare a traseelor ce urmeaza a fi modernizate, intr-un nou concept care include,
pe langa reabilitarea partii carosabile, lucrari de modernizare a intersectiilor, realizarea unor piste
pentru biciclisti, semnalizari/semaforizari specifice in zone scolare si centre aglomerate,
urmarindu-se asigurarea cresterii fluentei si a sigurantei participantilor la traficul rutier.
Au fost incluse in acest program, pentru Prioritatea 1:
 Modernizarea DJ 720 (traseul 2 regional) respectiv limita judet Dambovita –
Ditesti-Filipestii de Padure-Calinesti –Floresti –DN1(E60) si conectare la viitoarea
autostrada Ploiesti- Comarnic. Lungimea traseului este de 14,5 km.
Cateva argumente in sprijinul acestui proiect:
- dezvoltarea in continuare a zonei de vest a judetului Prahova;
- reprezinta un tronson din Drumul Vinului;
- asigura continuitatea traseului propus de judetul Dambovita;
- intersecteaza CF Bucuresti –Brasov modernizata la standarde de mare viteza;
- populatia deservita este de circa 33000 locuitori; peste 4000 de salariati navetisti.
Finantarea proiectului, cu o valoare de aproximativ 4,5 milioane euro presupune incheierea
unui Acord de Asociere cu judetul Dambovita.
 Modernizare DJ 102K+DJ 102D(partial)+DJ 100C+DJ 102D(partial) traseul 3
regional: Urlati-Cherba-Ceptura-Fantanele-Vadu Sapat (Ungureni) –Mizil –Baba Ana
(Conduratu)-Fulga de Sus- Fulga de Jos-Salciile-DN1D.
Lungimea traseului este de 44,2 km.
Argumente:
- dezvoltarea zonei de sud est a judetului Prahova din punct de vedere agro-industrial, viticol
si turistic;
- este cel mai important tronson din drumul vinului;
- asigura acces la Parcurile Industriale Urlati si Mizil;
- conectivitate la DN1B/E577 Autostrada A2 prin DN2 si Drumul Expres Gaesti-Ploiesti-
Buzau;
-DJ100 parcurge o zona preponderent agricola si piscicola, cu ferme zootehnice si salba de
lacuri;
- populatia deservita peste 45000 locuitori; peste 6000 salariati navetisti;
- traseul 3 regional are continuitate in judetele Ialomita, Ilfov, Calarasi;
Valoarea investitiei este de 15,3 milioane euro.
La nivel national valoarea alocarilor nerambursabile pentru exercitiul financiar 2014-

2020 prin POR Axa 6 este de 900 milioane euro. Regiunea Sud Muntenia va beneficia de
aproximativ 102 milioane euro. Proiectele aferente judetului Prahova propuse pentru acest
program sunt evaluate la circa 20 milioane euro.
Pentru Prioritatea 2 –respectiv traseul 3 regional este inclusa Modernizarea DJ

100H: Mizil (DN1B)-Gura vadului-Tohani-Jugureni-Marginea Padurii-Valea Unghiului-
Glod-limita jud. Buzau, pe o lungime de 19,8 km.
Argumente:
- conectivitate la DN1B (E577); DN10-judetul Buzau;
- parte a Drumului Vinului;;
- zona agro-industriala, viticola si turistica;
- o poputatie de ~ 20000 locuitori
221
Valoarea proiectului este de aproximativ 7 milioane euro.
Prezentarea grafica a acestor proiecte –pe harta Regiunii Sud Muntenia.
În perioada de programare va fi acordată o atenţie specială funcţionalităţii reţelei de

poduri situate pe drumurile judeţene.
Analiza stării de viabilitate a acestora relevă că, din totalul de 176 poduri cu lungimea
mai mare de 10 m şi care însumează 6.828 m, un număr de 52 poduri, având în total 2.712 m,
respectiv 40% din lungime se află în stare mediocră şi rea, necesitând lucrări de reparaţii
/consolidări, evaluate la cca. 28,6 milioane lei, după cum urmează:
Starea de viabilitate a podurilor cu lungimea egală sau mai mare de 10,00 m

de pe drumurile județene din județul Prahova
la data de 31.12.2014
LUNGIME TOTALĂ (m)

DENUMIREA DENUMIREA LOCALITATEA
POZIŢIA KM
ŞI NUMĂRUL OBSTACOLULUI CEA MAI VIABILITATE

DRUMULUI (CURS APĂ, APROPIATĂ FB=F.BUNA
PE CARE VALE, CALE DE B = BUNĂ
SE AFLĂ COMUNICAŢIE) M = MEDIE
R = REA
0 1 2 3 8 23
DJ 100 B 14+350 PASAJ AUTOSTRADA GHERGHIŢA 80,00 B
18+625 RÂUL PRAHOVA GHERGHIŢA 138,25 B
21+098 IAZ DRĂGĂNEŞTI 14,30 M
carte drum 28+524 R.CRICOV SĂRAT BĂRĂITARU 64,20 M
TOTAL PODURI DJ 100 B 3 buc 216,75
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 100 B 1 buc. 80,00
DJ 100 C 11+406 BALTA FULGA FULGA 46,50 M
TOTAL PODURI DJ 100 C 1 buc. 46,50
DJ 100 D 4+800 P. MISLEANCA COCORĂŞTII MISLII 66,00 M
5+384 P. DOFTĂNEŢ COCORĂŞTII MISLII 31,00 M
9+582 PÂRÂUL RUNCU BORDENI 10,20 B
carte drum 13+844 VALEA MISLII MISLEA 15,00 B
14+579 RÂUL MISLEA MISLEA 14,40 B
TOTAL PODURI DJ 100 D 5 buc. 136,60
DJ 100 E 8+907 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 16,30 B
9+129 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 15,20 B
carte drum 12+804 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 11,50 B
14+650 P. DOFTANA TELEGA 151,90 B
19+128 RÂUL PRAHOVA POIANA CÂMPINA 159,50 M
26+741 TORENT PROVIŢA DE JOS 10,95 B
30+821 PÂRÂUL PROVIŢA PROVIŢA DE SUS 40,80 B
31+620 PÂRÂUL PROVIŢA PROVIŢA DE SUS 49,50 Pod in lucru
TOTAL PODURI DJ 100 E 10 buc. 488,75
DJ 100 F 6+765 PÂRÂUL DÂMBU ŢINTEA 13,00 M
TOTAL PODURI DJ 100 F 1 buc. 13,00
DJ 100 G 3+924 PÂRÂUL BUGHEA BUGHEA 47,37 B
TOTAL PODURI DJ 100 G 1 buc. 47,37
DJ 100 H 0+839 P. TOHĂNEANCA MIZIL 13,00 B
TOTAL PODURI DJ 100 H 1 buc. 13,00
DJ 100 L 19+648 TORENT GÂRLIŢ VALEA CUCULUI 15,10 B
18+320 VALEA VARNIŢELE VALEA CUCULUI 11,30 B
TOTAL PODURI DJ 100 L 2 buc. 26,40
222
DJ 100 M 3+580 PÂRÂUL MATIŢA MATIŢA 31,00 B
9+452 P. LOPATNA ŞOIMARI 39,90 B
carte drum 21+845 P. ZELETIN TÂRLEŞTI 41,30 B
TOTAL PODURI DJ 100 M 4 buc. 133,10
DJ 100 N 9+527 RÂUL TELEAJEN TEIŞANI 59,00 B
carte drum 12+529 PĂRĂUL DRAJNA DRAJNA 49,20 B
TOTAL PODURI DJ 100 N 2 buc. 108,20
DJ 101 A 18+800 RÂUL IALOMITA POIENARII BURCHII 123,30 B
37+360 PÂRÂUL LEAOTUL MĂNEŞTI 12,00 B
TOTAL PODURI DJ 101 A 2 buc. 135,30
DJ 101 D 1+900 PASAJ CF PL.-BUZ PLOIEŞTI 480,30 B
4+314 PASAJ CF GHIGHIU TĂTĂRANI 82,50 B
8+700 PASAJ AUTOASTR. RAFOV 80,00 B
22+514 RÂUL PRAHOVA FÂNARI 220,40 M
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 101 D 3 buc. 642,80
DJ 101 F 1+460 PASAJ CF PL.-BUZ V. CĂLUGĂREASCĂ 75,00 B
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 101 F 1 buc. 75,00
DJ 101 G 9+498 RÂUL PRAHOVA PISCULEŞTI 177,50 B
24+020 R. CRICOVUL DULCE ŞIRNA (CORNEŞTI) 93,20 B
DJ 101 I 17+940 RÂUL PRAHOVA NEDELEA 114,35 B
18+980 PÂRÂUL LEAOTUL FILIPEŞTII DE TÂRG 10,30 M
21+957 RÂUL PROVIŢA DIŢEŞTI 69,60 B
TOTAL PODURI DJ 101 I 3 buc. 194,25
DJ 101 R 3+486 P. CÂMPINIŢA CORNU DE JOS 31,40 B
4+740 PASAJ R.PRAH+CF PODU VADULUI 315,00 B
5+627 PÂRÂUL CACOVA BREAZA DE JOS 10,25 B
9+050 VALEA OPRICA BREAZA DE JOS 12,60 B
15+245 VALEA LUI DRAGOŞ GURA BELIEI 11,20 B
15+920 PÂRÂUL BELIA COMARNIC 43,00 B
17+532 PASAJ R.PRAH+CF COMARNIC 198,00 B
TOTAL PODURI DJ 101 R 5 buc. 108,45
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 101 R 2 buc. 513,00
DJ 101 S 8+262 PÂRÂUL SECĂRIA SECĂRIA 37,32 B
8+425 VALEA BALANESTI SECĂRIA 15,00 B
TOTAL PODURI DJ 101 S 2 buc. 52,32
DJ 101 T 0+010 RÂUL DOFTANA VALEA DOFTANEI 64,50 B
14+778 TORENT BERTEA 18,00 B
15+278 PÂRÂUL PĂLTINEŢ BERTEA 10,70 B
15+978 PÂRÂUL PĂLTINEŢ BERTEA 10,70 M
18+857 PÂRÂUL MACLA BERTEA 15,10 B
22+902 P. VĂRBILĂU ALUNIŞ 101,76 M
28+300 PÂRÂUL SLĂNIC VĂRBILĂU 33,45 B
TOTAL PODURI DJ 101 T 7 buc. 254,21
DJ 102 6+408 PÂRÂUL DÂMBU PĂULEŞTI 17,80 B
18+515 RÂUL MISLEANCA PLOPENI SAT 84,70 B
28+450 PÂRÂUL BUGHEA COŢOFENEŞTI 128,00 M
carte drum 36+342 RÂUL SLĂNIC PRĂJANI 42,05 M
41+992 PÂRÂUL GROŞANI GROŞANI 37,94 B
44+149 P. TĂRICEANCA SLĂNIC 24,40 B
TOTAL PODURI DJ 102 6 buc. 334,89
DJ 102 B 1+700 VL. TELEAJENULUI DRAJNA DE JOS 94,50 M
6+590 PÂRÂUL DRAJNA DRAJNA DE JOS 36,00 R
6+890 PÂRÂUL OGRETIN OGRETIN 30,60 B
7+810 PÂRÂUL OGRETIN OGRETIN 24,00 M
223
14+438 PÂRÂUL ZELETIN POSEŞTI 35,10 M
20+927 VL. PIETRIŞULUI TÂRLEŞTI 16,00 B
21+910 RAVENĂ TÂRLEŞTI 16,40 B
TOTAL PODURI DJ 102 B 10 buc. 347,20
DJ 102 C 10+560 P. IORDĂCHEANU IORDĂCHEANU 18,90 B
11+240 TORENT MOCEŞTI 10,00 B
14+220 TORENT GORNET CRICOV 10,00 M
20+125 R. CRICOV SĂRAT GORNET CRICOV 84,80 M
21+760 P. CHIOJDEANCA APOSTOLACHE 37,75 B
24+426 R. CRICOV SĂRAT MÂRLOGEA 60,30 B
27+900 P. SĂRĂŢICA SÂNGERU 25,90 B
29+590 R. CRICOV SĂRAT SÂNGERU 81,75 B
31+560 TORENT SÂNGERU 12,15 B
TOTAL PODURI DJ 102 C 12 buc. 379,15
DJ 102 D 13+784 PÂRÂUL ISTĂU BOLDEŞTI GRĂDIŞ. 27,42 B
25+610 PÂRÂUL ISTĂU BABA ANA 15,60 B
DJ 102 E 1+209 PÂRÂUL DÂMBU PLOIEŞTI 28,50 B
1+309 PASAJ CF PL. N PLOIEŞTI 372,70 B
10+140 P. BUCOVELU VĂRBILA 14,00 B
16+365 VALEA LUI BADIU VALEA CUCULUI 11,20 B
20+910 R. CRICOV SĂRAT JERCĂLĂI 132,25 B
TOTAL PODURI DJ 102 E 4 buc. 185,95
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 102 E 1 buc. 372,70
DJ 102 I 0+238 DRUM ACCES CÂMPINA 11,20 B
15+680 VALEA FIARELOR LUNCA MARE 11,30 B
17+635 RÂUL DOFTANA SECIURI 53,35 B
20+600 TOR. PUTUROSU SECIURI 51,50 B
20+800 VL. PĂLTINOASA VALEA DOFTANEI 214,00 B
23+950 TOR. VLĂDIŞOR VALEA DOFTANEI 17,00 B
25+500 RÂUL DOFTANA VALEA DOFTANEI 21,00 B
27+400 PÂRÂUL FLOREI VALEA DOFTANEI 23,60 B
29+600 VÂLCEA VALEA DOFTANEI 11,40 B
34+300 RÂUL DOFTANA TRĂISTENI 40,70 B
36+200 VALEA SEACĂ TRĂISTENI 12,10 M
37+100 VL. ARGOJOAIA TRĂISTENI 11,20 B
38+200 VL. GLODEASA TRĂISTENI 20,00 M
40+000 VALEA NEAGRĂ TRĂISTENI 43,00 B
41+100 VALEA DINŢEASA TRĂISTENI 30,00 M
44+700 VALEA ZECHII TRĂISTENI 21,00 M
TOTAL PODURI DJ 102 I 17 buc. 630,15
DJ 102 K 0+738 TORENT URLAŢI 12,40 B
1+960 VALEA MĂCRIŞ URLAŢI 11,58 B
4+650 VALEA URLOIULUI URLAŢI 11,20 B
9+710 PÂRÂUL BĂLANA CEPTURA 30,40 B
11+720 VALEA M. ROŞU CEPTURA 11,15 B
TOTAL PODURI DJ 102 K 5 buc. 76,73
DJ 102 L 5+385 P.BĂTRÂNEANCA STARCHIOJD 38,00 M
7+350 PÂRÂUL CHIOJD STARCHIOJD 26,00 M
TOTAL PODURI DJ 102 L 2 buc. 64,00
DJ 102 M 3+685 PÂRÂUL SĂRĂŢEL BĂLŢEŞTI 36,05 B
6+290 P.LOPATNIŢA PODENII NOI 64,20 B
224
8+887 PÂRÂUL SĂRATA VALEA DULCE 36,05 B
11+975 VALEA PĂCUREI BUZOTA 16,00 B
TOTAL PODURI DJ 102 M 4 buc. 152,30
DJ 102 N 4+141 PÂRÂUL BĂLANA ROTARI 16,24 B
5+390 VIROAGA ROTARI 60,00 B
7+155 P.CEPTUREANCA CEPTURA 20,12 B
22+813 P. RĂZBOIUL PAREPA 48,20 M
TOTAL PODURI DJ 102 N 6 buc. 179,66
DJ 102 R 1+890 T.VALEA SEACĂ PRISEACA 18,30 M
14+765 PÂRÂUL ISTĂU VALEA SCHEII 15,00 M
TOTAL PODURI DJ 102 R 2 buc. 33,30
DJ 103 S 1+700 VL. RAZBOIULUI TOMSANI 24,20 M
TOTAL PODURI DJ 103 S 1 buc. 24,20
DJ 130 A 2+570 P. MĂCIUCATU CRIVINA 13,10 B
TOTAL PODURI DJ 130 A 1buc. 13,10
DJ 139 2+022 PÂRÂUL DÂMBU PLOIEŞTI 19,00 B
2+330 PASAJ S. C.F.-PL.N. PLOIEŞTI 179,00 B
6+124 PASAJ S. C.F IND. PLOIEŞTI 125,00 B
15+084 PÂRÂUL DÂMBU GOGA 24,40 M
- 16+210 PASAJ AUTOSTRADA BUCHILAJ 80,00 B
- 21+884 PÂRÂUL LEAOTUL PIETROŞANI 16,34 B
TOTAL PODURI DJ 139 3buc. 59,74
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 139 3 buc. 384,00
DJ 147 5+360 RÂUL PRAHOVA HĂTCĂRĂU 83,50 M
DJ 148 0+480 R.CRICOV. SARAT CIORANII DE JOS 103,50 M
DJ 156 3+364 PASAJ INF.C.F. PLOIEŞTI B
4+123 PASAJ SUP.C.F. PLOIEŞTI 86,00 B
4+930 PAS. INF.CENT. V. PLOIEŞTI
TOTAL PASAJE INFERIOARE DJ 156 2 buc.
DJ 205 G 1+850 PÂRÂUL BALIŢA CORNU DE JOS 11,10 B
DJ 214 0+670 PÂRÂUL LUPA BREBU 43,34 B
10+020 PÂRÂUL LUPA PIETRICEAUA 24,10 B
12+900 PÂRÂU PIETRICEAUA 20,00 B
13+920 PÂRÂUL PURCARU PIETRICEAUA 18,70 B
16+185 PÂRÂUL ALUNIŞ ALUNIŞ 19,95 B
19+339 P. STRÂMBA ALUNIŞ 12,00 B
19+918 PÂRÂUL BERTEA ALUNIŞ 60,00 M
DJ 215 5+374 PÂRÂUL DÂMBU ŢINTEA 15,30 B
9+724 P. MISLEANCA BORDENII MICI 40,00 M
10+300 PÂRÂUL RUNCU BORDONI 12,00 M
DJ 217 2+726 RÂUL TELEAJEN ZAMFIRA 202,45 R
DJ 218 6+040 PÂRÂUL SĂRATA VÂLCĂNEŞTI 17,30 M
9+011 PÂRÂUL COSMINA VÂLCĂNEŞTI 40,35 B
10+160 T.VL.NUCETULUI VÂLCĂNEŞTI 10,70 B
13+126 PÂRÂUL COSMINA COSMINELE 23,95 B
225
DJ 219 1+364 VALEA STÂLPULUI OLTENI 31,00 B
6+690 P. VĂLEANCA VĂLENII DE MUNTE 10,50 B
8+437 RÂUL TELEAJEN VĂLENII DE MUNTE 109,00 B
10+958 P.VALEA GARDULUI VĂLENII DE MUNTE 12,00 B
15+510 P. TULBUREA TULBUREA 22,50 M
DJ 230 8+259 VALEA BORULUI CERAŞU 11,00 R
11+536 VALEA LESPEZI CERAŞU 17,10 M
DJ 231 0+950 PÂRÂUL SĂRĂŢEL BĂLŢEŞTI 10,50 B
10+430 PARAUL SARATEL PACURETI 17,80 B
15+450 PÂRÂUL SĂRĂŢEL BĂLŢEŞTI 54,70 M
DJ 233 0+050 PÂRÂUL ZELETIN SURANI 40,15 R
2+250 PÂRÂUL SĂRATA SURANI 16,00 B
7+802 PÂRÂUL LOPATNA CARBUNESTI 13,34 B
DJ 234 0+200 P.CHIOJDEANCA APOSTOLACHE 45,45 B
1+956 P.CHIOJDEANCA CHIOJDEANCA 25,50 B
9+595 PÂRÂUL SALCIA SALCIA 11,00 B
11+021 PÂRÂUL SALCIA SALCIA 42,10 M
DJ 235 0+118 P. TULBUREA LAPOSEL 15,30 B
1+970 R.CRICOV. SĂRAT LAPOŞ 13,40 B
DJ 236 2+068 PASAJ PESTE DN 1 PLOIEŞTI 112,90 B
DJ 710 23+205 RÂUL PROVIŢA ADUNAŢI 36,10 B
27+070 PÂRÂUL TĂRSA BREAZA 34,90 B
DJ 720 19+890 P. ROŞIOARA DIŢEŞTI 20,20 M
24+141 P. ROŞIOARA FILIPEŞTII PĂDURE 81,00 M
27+139 RÂUL PRAHOVA FLOREŞTI 271,00 R
29+000 TORENT FLOREŞTI 10,30 B
29+036 PASAJ CF PL.-BV. FLOREŞTI 26,60 B
TOTAL PODURI 178 BUC. 6891,01
TOTAL PASAJE SUPERIOARE 13 BUC. 2180,10
TOTAL PODURI + PASAJE SUPERIOARE 191 BUC. 9071,11
TOTAL PASAJE INFRIOARE 2 BUC.
A. Drumuri comunale şi străzi orăşeneşti

Pentru consilile locale din judeţ infrastructura rutieră reprezintă domeniul de cea mai
mare însemnătate, reflectat în transmiterea, de către un număr de 82 localităţi, a unor fişe de
proiect, a căror valoare însumată se ridică la 488 milioane euro, o buna parte dintre ele având la
bază documentaţii tehnice.
Sunt incluse drumuri comunale şi săteşti, uliţe drumuri de exploatare, alei în mediul
rural, precum şi străzi urbane, a căror modernizare reprezintă o necesitate atât pentru gradul de
confort elementar cît şi pentru asigurarea accesibilităţii şi funcţionalităţii activităţilor economico-
sociale în respectivele localităţi.
226
Consiliul Judeţean Prahova a asigurat includerea acestor fişe în portofoliul judeţean şi
regional de proiecte pentru infrastructură şi susţine finanţarea lor cu fonduri europene prin
programele adecvate şi/sau prin programe naţionale specifice.
În domeniul infrastructurii urbane, un set de 6 proiecte majore vizează modernizarea
transportului public în municipiul Ploieşti şi zonele periurbane, îmbunătăţirea accesbilităţii,
mobilităţii persoanelor şi bunurilor pe teritoriul Polului de Creştere Ploieşti-Prahova.
De asemenea, fiecare consiliu local a inclus în propriul program modernizarea şi
reabilitarea drumurilor/străzilor corespunzător necesităţilor şi bugetului anual.
Un proiect căruia i se acordă o atenţie specială este „Drumul de legătură între DJ 100B
şi DJ 101C cu pod peste râul Ialomiţa, între localităţile Balta Doamnei, judeţul Prahova şi
Siliştea Snagovului, comuna Gruiu, judeţul Ilfov”.
Lucrarea se impune cu necesitate întrucât în prezent pe o lungime de 14 km limită

administrativă naturală respectiv râul Ialomiţa, între comuna Balta Doamnei şi comuna Gruiu nu
există nici o traversare amenajată, pod sau pasarelă pietonală.
Importanţa proiectului depăşeşte cu mult interesul celor două localităţi riverane şi
decurge din vecinătatea amplasamentului cu viitorul nod rutier al Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti-
Braşov.
Legătura va facilita conexiunea dintre zona turistică adiacentă lacului Snagov cu traseul
Drumul Voievozilor care străbate sudul judeţului Prahova, traseu cu numeroase obiective
cultural-istorice.
Prin legătura creată se va realiza un nod de interconectare al transportului în comun al
judeţului Prahova cu transportul periurban al capitalei, pe o zonă cu valori ridicate de navetism.
Conform Studiului de fezabilitate, bugetul proiectului este de 4,8 milioane euro şi a fost
inclus în portofoliul de proiecte pentru perioada 2014-2020 urmând a fi promovat spre finanţare
prin parteneriat între autorităţile locale şi judeţene interesate.
Acţiunile indicative de la punctele 1.1.3. şi 1.1.4 se regăsesc in P.O.R. 2014-2020 la axa

prioritara nr.4, iar cele de la punctele 1.1.5. la Infrastructura pentru turism – axa prioritara nr.7,
acestea oferind oportunitati de finantare a proiectelor.
1.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi şi servicii

publice
1.2.1. Realizarea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare a utilităţilor publice
1.2.2. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
1.2.3. Construcţia, reabilitarea şi modernizarea de locuinţe
pentru tineri, locuinţe sociale şi locuinţe pentru unele
categorii socio-profesionale
1.2.4. Consolidarea clădirilor în vederea reducerii riscului
seismic.
1.2.1. Realizarea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea
infrastructurii tehnico-edilitare a utilităţilor publice
 Infrastructura de apă, canalizare - epurare
 APĂ
Reglementările europene în materie de apă potabilă sunt:

227
I. Directiva-Cadru nr. 2000/60/EC/2002 privind apa
II. Directiva nr. 98/83/CE/1998 actualizată în anul 2009 privind calitatea apei
destinată consumului uman
III. Directiva nr. 91/676/CEE/1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu

nitraţi din surse agricole
Principalele prevederi, obiective şi cerinţe ale Directivelor
I. Directiva-Cadru defineşte apa astfel: „Apa nu este un produs

comercial ca oricare altul, ci o moştenire care trebuie păstrată, protejată şi tratată ca
atare”
Această directivă a lansat o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor
la nivel european, promovând dezvoltarea durabilă prin armonizarea dezvoltării sistemului socio-
economic cu capacitatea de suport a mediului acvatic.
Scop:
- atingerea „stării bune” a tuturor corpurilor de apă în regim natural din
Europa până în anul 2015;
- conservarea „stării bune” şi „foarte bune” a corpurilor de apă, acolo
unde deja există;
- atingerea „potenţialului ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic
modificate şi artificiale;
- conformarea cu obiectivele de mediu stabilite pentru ariile protejate.
Obiective:
- prevenirea deteriorării, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor
acvatice;
- promovarea folosirii durabile a apei bazată pe protecţia pe termen lung a
resurselor de apă;
- intensificarea protecţiei şi îmbunătăţirii stării mediului acvatic,
reducerea progresivă a emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase
în apă;
- prevenirea poluării apelor subterane;
- reducerea efectelor negative ale fenomenelor hidro-meteorologice
periculoase – inundaţii şi secete.
Directiva-Cadru introduce terminologiile de „corp de apă” (natural şi artificial), „stare

bună” (ecologică şi chimică), precum şi 5 categorii de calitate (foarte bună, bună, moderată,
nesatisfăcătoare şi degradată).
Problematica apei este abordată la nivel bazinal, iar gospodăria apelor se face
integrat: apă de suprafaţă, ape subterane, zone umede.
Transpunerea Directivei-Cadru privind apa în legislaţia română s-a realizat prin
Legea nr. 310/2004 şi un set de alte reglementări care vizează punerea în aplicare a
reglementărilor europene şi crearea cadrului instituţional adecvat.
Astfel, Administraţia Bazinală „Apele Române” reprezintă administratorul unic al
resurselor de apă din România, care promovează o politică orientată spre satisfacerea permanentă
a cerinţelor consumatorilor de apă în condiţii de calitate şi siguranţă.
Resursele de apă din spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa, respectiv judeţul Prahova,
sunt constituite din apele de suprafaţă - râuri, lacuri de acumulare şi apele subterane.
Resursele de apă de suprafaţă ale judeţului sunt reprezentate de 80 de cursuri de apă
cadastrate, principala arteră hidrografica fiind râul Prahova. Sistemul de monitorizare a apelor de
suprafaţă este constituit din 17 staţii hidrometrice pentru monitorizarea din punct de vedere
cantitativ şi 34 secţiuni pentru analiza stării ecologice a corpurilor de apă (30 pe râuri şi 4 pe
228
lacuri de acumulare), oferind astfel o privire de ansamblu asupra situaţiei ecologice şi chimice
din întregul bazin hidrografic.
Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi
acvifere, freatice şi straturi de mare adâncime, fiind delimitate 8 corpuri de apă subterană freatice
(munţii Ciucaş, Munţii Bucegi, Câmpia Gherghiţei, Conul Aluvial Prahova; Câmpia Vlăsiei,
Teleajen) şi 2 corpuri de apă de mare adâncime (estul Depresiunii Valahe şi Bucureşti-Slobozia).
Sistemul de monitorizare a apelor subterane este format din 84 foraje.
În aplicarea Directivei-Cadru privind apa, în România se elaborează Schema
directoare cu obiective specifice corpurilor de apă. Aceasta include Planul de Management
(gospodărirea calitativă) şi Planul de Amenajare (gospodărirea cantitativă a apei) – documente
care se actualizează la 6 ani, respectiv al doilea plan se va elabora pentru perioada 2015-2021.
Obiectivul major al primului plan de management este asigurarea stării bune,
potenţialului ecologic bun şi stării chimice bune care trebuie atinse până în anul 2015 la cele 56
corpuri de apă de suprafaţă şi 8 corpuri de apă subterane.
La rândul său, Planul de amenajare al spaţiului hidrografic vizează pentru judeţul

Prahova cîteva obiective de investiţii, cu studii de fezabilitate elaborate, urmând a fi identificate
sursele de finanţare.
Valoare
Nr. actualizată
Denumirea obiectivului
crt. Capacitate preţuri
de investiţie
31.12.2012
milioane lei
Punerea în siguranţă a barajului de priză
1. baraj de priza 22,7
Nedelea, judeţul Prahova
7,40 km. reprofilare albie
Combaterea inundaţiilor în bazinul 7,135 km. consolidări de mal
2. hidrografic al pârâului Aluniş, comuna 7 buc. căderi 19,8
Aluniş, judeţul Prahova 5 buc. prag de fund
8 buc. prag de retenţie
Regularizare şi consolidare de mal pârâu
1.515 m regularizare albie
3. Matiţa în comuna Podenii Noi, judeţul 7,0
3.350 m consolidare de mal
Prahova
Regularizare pârâu Telega şi afluenti în 3,50 km. apărări de mal
4. zona localităţilor Telega, Scorţeni şi 0,35 km. praguri disipatoare 27,7
Cocorăştii Misli, judeţul Prahova 4,30 km. lucrări de decolmatare
5. Regularizare râu Stâmnic şi afluenţi,
8,965 km. consolidări de mal 38,3
comuna Starchiojd, judeţul Prahova
15,00 km. regularizare albie
2,95 km. apărări de mal
Regularizare râu Teleajen în zona Plopeni
0,45 km. refacere diguri
– confluenţă râu Prahova, judeţul
6. 2,70 km. dig 81
Prahova
0,80 km. refacere apărări de mal
1,80 km. tăieri de cot
3 buc. praguri de fund
Regularizare pârâu Vărbilău în localitatea
7. 1.055 m apărare de mal 4,0
Vărbilău, judeţul Prahova
Regularizare pârâu Vărbilău în comuna 905 ml apărări de mal
8. 4,3
Ştefeşti, judeţul Prahova 985 ml regularizare albie
Regularizare pârâu Bertea în localităţile 6,5 km regularizare albie
9. 18,0
Bertea şi Aluniş, judeţul Prahova 5,0 km consolidări de mal
Regularizare şi consolidare de mal pârâu 3.000 m recalibrare albie
10. 6,0
Proviţa în comuna Proviţa de Sus, judeţul 1.845 m cosolidare maluri
229
Valoare
Nr. actualizată
Denumirea obiectivului
crt. Capacitate preţuri
de investiţie
31.12.2012
milioane lei
Prahova
Amenajare pârâu Secăria şi afluenţi în

600 m calibrare albie
comuna Secăria în vederea micşorării
11. 13 buc. praguri de fund, astfel: 3,4
transportului de aluviuni în acumularea
5 buc. noi, 8 buc. refăcute
Paltinu, judeţul Prahova
Realizarea acestor obiective de investiţii va avea efecte benefice importante pentru

echilibrul şi siguranţa bazinelor hidrografice respective, precum şi pentru viaţa comunităţilor
locale riverane.
II. Obiectivele Directivei nr. 98/83/CE/ sunt:

- protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de
contaminare
- asigurarea calităţii apei destinate consumului uman
Cerinţele Directivei:
1. Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului
uman şi valorilor pentru parametrii relevanţi
2. Determinarea punctelor în care apa trebuie să fie corespunzătoare
valorilor stabilite în Directivă
3. Asigurarea monitorizării şi informării consumatorilor asupra
calităţii apei destinate consumului
4. Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate
pentru a se restabili calitatea apei care nu corespunde valorilor
parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate
constituie un pericol potenţial pentru sănătate
5. Asigurarea ca substanţele sau materialele folosite la tratarea sau
distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua
protecţia sănătăţii publice
Obiectivele şi cerinţele acestei Directive europene au fost transpunse în legislaţia

română, respectiv în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei cu modificări şi completări
ulterioare (republicată în anul 2011).
Astfel, legea defineşte terminologia apă potabilă, sisteme de distribuţie, autorităţile
responsabile, condiţiile de calitate, monitorizarea, măsurile de remediere, tehnologii şi
echipamente de tratare, informare, raportare, precum şi contravenţii-sancţiuni.
Autorităţilor administraţiei publice locale le revine competenţa şi obligaţia de a
coordona elaborarea planurilor de conformare, incluzând calendarul şi costul măsurilor necesare
pentru asigurarea conformării producătorilor şi distribuitorilor de apă potabilă la cerinţele legii.
Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică
adâncime şi captări de apă exploatate în sistem local se controlează la un interval de 1-3 luni,
prin prelevare de probe şi analize de laborator.
Având în vedere situaţia specifică a României şi dificultăţile financiare în asigurarea
fondurilor de investiţii necesare conformării cu cerinţele Directivei europene, s-a obţinut o
perioadă de tranziţie până la 31 decembrie 2015 pentru o serie de parametri, după cum urmează:
- pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan pentru
localităţile cu o populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori;
- pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide
pentru localităţile sub 10.000 locuitori.
230
Încadrarea în valorile maxime admisibile pentru toate elementele conţinute în apa
potabilă, cu impact direct asupra sănătăţii consumatorilor, determină politica autorităţilor
centrale şi locale în raport cu acest domeniu foarte important al activităţii.
III. Din multitudinea compuşilor chimici care pot afecta calitatea apei
potabile, poluarea cu nitraţi din surse agricole face obiectul unei reglementări speciale, anume
Directiva 91/676/CCE/1991 transpusă în totalitate în legislaţia română şi într-un Plan de
acţiune, menite să conducă la înlăturarea efectelor nocive produse de aceşti compuşi asupra
sănătăţii oamenilor şi animalelor.
Planul de acţiune conţine prevederi privind stabilirea şi implementarea programelor
referitoare la zonele vulnerabile, precum şi elaborarea unui cod de bune practici agricole
incluzând metode de management agricol care pot preveni încărcarea excesivă cu substanţe
poluante provenite din agricultură, apelor de suprafaţă şi subterane şi a terenurilor agricole, în
special cu fertilizanţi.
Scopul principal al codului este asigurarea unui nivel general de protecţie al apelor de
suprafaţă şi subterane împotriva poluării.
Pentru zonele vulnerabile, măsurile se aplică de către organismele abilitate împreună cu
autorităţile locale.
În judeţul Prahova au fost declarate zone vulnerabile la poluare cu nitraţi din surse
agricole 39 de localităţi, respectiv oraşele Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Buşteni, Plopeni,
Sinaia şi comunele: Albeşti-Paleologu, Ariceştii Rahtivani, Balta Doamnei, Bărcăneşti,
Dumbrăveşti, Blejoi, Berceni, Brazi, Bucov, Cocorăştii Colţ, Cocorăştii Mislii, Drăgăneşti,
Dumbrava, Gherghiţa, Gorgota, Filipeştii de Pădure, Filipeştii de Tîrg, Floreşti, Lipăneşti,
Măgurele, Măgureni, Măneciu, Olari, Măneşti, Păuleşti, Poienarii Burchii, Puchenii Mari, Rîfov,
Scorţeni, Tinosu, Tîrgşoru Vechi, Valea Călugărească, Valea Doftanei.
Planurile de acţiune aprobate includ monitorizarea permanentă a calităţii apei potabile
şi tratarea corespunzătoare în funcţie de eventualele depăşiri ale paramentrilor normali, până la
stabilizarea potabilităţii.
 CANALIZARE-EPURARE
Domeniul privind canalizarea şi epurarea apelor reziduale este reglementat la nivel

european prin Directiva nr. 91/271/CCE din anul 1991 a cărui obiectiv este protecţia mediului
împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşeneşti şi de ape uzate din anumite
sectoare industriale (în special din industria alimentară).
Cerinţele Directive europene:

- colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomerări, precum şi a celor
biodegradabile provenite de la anumite activităţi industriale;
- termenele limită pentru implementarea Directivei în funcţie de mărimea
aglomerărilor umane şi de caracteristicile receptorilor naturali;
- asigurarea cu sisteme de colectare pentru toate aglomerările cu peste 2.000
locuitori echivalenți (l.e.);
- asigurarea ca toate aglomerările cu peste 2.000 l.e. să fie echipate cu stații de
epurare la un nivel specific:
- tratare secundară pentru aglomerări mai mici de 10.000 l.e.;
- tratare terțiară pentru aglomerări cu peste 10.000 l.e..
În legislația română, Directiva a fost transpusă prin H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate şi H.G. nr. 352/2005
prin includerea prevederilor referitoare la decizia de declarare a întregului teritoriu al României
drept zonă sensibilă și a termenelor de conformare negociate cu Comisia Europeană pentru o
perioadă de tranziție de 12 ani de la data aderării, adică până la 31 decembrie 2018, astfel:
1. pentru colectarea apelor uzate:
- până la 31 decembrie 2015 – aglomerări cu peste 10.000 l.e.
231
- până la 31 decembrie 2018 – aglomerări cu mai puțin de 10.000 l.e.
2. pentru epurarea apelor uzate:
- până la 31 decembrie 2015 – aglomerări cu peste 10.000 l.e.
- până la 31 decembrie 2018 – aglomerări cu mai puțin de 10.000 l.e.
Pachetul de reglementări este completat de Legea serviciului de alimentare cu apă şi de

canalizare nr. 241/2006, republicată în anul 2013.
Legea urmăreşte atingerea următoarelor obiective strategice:
- dezvoltarea şi extinderea serviciului de apă şi canalizare la nivelul întregii ţări, în
scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale;
- realizarea unui serviciu şi a unei infrastructuri tehnico-edilitare moderne, capabile
să susţină dezvoltarea economico-socială a localităţilor, să atragă investiţii private
şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;
- conservarea şi protecţia mediului şi a sănătăţii publice.
O altă prevedere importantă a acestei legi se referă la competenţa exclusivă a
autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul organizării serviciului
public de apă şi canalizare, competenţă care poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară cu acest obiect de activitate, în numele şi pe seama unităţilor
administrativ-teritoriale asociate, în baza mandatului acordat acestora în tot ceea ce priveşte:
- aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a
serviciului public;
- aprobarea programelor de investiții cu această destinație;
- adoptarea modalității de gestiune și a indicatorilor de performanță.
Reglementările privind activitatea de asigurare a apei potabile în localitățile județului și
de gestiune completă a apelor uzate, respectiv Directivele europene și legislația română aferentă,
sunt deosebit de importante pentru autoritățile publice locale care au responsabilități directe în
acest domeniu vital pentru populație.
Consiliul Județean Prahova are în obiectiv, pentru perioada 2014-2020, continuarea
politicii deja consacrate de implicare direct, alături de consiliile locale, în implementarea, la
termenele prevăzute și chiar în devans, a măsurilor care să conducă la asigurarea apei potabile în
toate localitățile județului și la gestionarea corespunzătoare a apelor uzate.
În acest scop, utilizarea și extinderea formelor asociative, dezvoltarea sferei de
cuprindere a operatorului unic județean, derularea fazelor de proiectare necesare, pregătirea și
promovarea documentațiilor de finanțare din fonduri nerambursbile a investiților, alocarea în
bugetele beneficiarilor a sumelor pentru co-finanțare, sunt câteva din aspectele majore ale
strategiei Consiliului județean.
Concret, în ceea ce privește alimentarea cu apă, sunt prioritare lucrările pentru
finalizarea aducțiunilor și realizarea/extinderea distribuțiilor la trei sisteme microzonale:
1. Sistemul: Brebu, Aluniș, Vărbilău, Slănic
Acest sistem se realizează în parteneriat din bugetul propriu al judeţului, bugetul

localităţilor asociate şi din bugetul de stat prin Programul Naţional de Dezvoltare locală (PNDL)
conform O.U.G. nr. 28/2013.
Sursa este conducta de aducţiune Paltinu - Movila Vulpii - Ploieşti, cu racord în zona
Brebu, cu două trepte de pompare pentru rezervoarele din Pietriceaua, apa alimentând comunele
Aluniş şi Vărbilău, precum şi suplimentarea debitului pentru oraşul Slănic şi comuna Brebu.
2. Sistemul microzonal de alimentare cu apă a comunelor: Cerașu, Drajna,

Bătrâni, Starchiojd şi Posești finanţat din bugetul propriu al judeţului şi din bugetul de stat prin
PNDL conform O.U.G. nr. 28/2013.
Sistemul compus dintr-o conductă de aducţiune de 45 km pornind din staţia de tratare
Măneciu, gospodărie de apă, staţii de pompare şi 6 rezervoare de diferite capacitati, va solutiona
232
problema sursei de apă potabilă, respectiv suplimentarea debitului pentru toate localităţile
menţionate.
3. Sistemul microzonal pentru comunele: Predeal Sărari, Ariceştii-Zeletin,

Şoimari, Surani, Păcureţi (din sursa Măneciu), cu finalizarea reţelei de distribuţie în comuna
Şoimari.
Finalizarea sistemelor microzonale permite alimentarea cu apa a localitatilor aferente,

respectiv extinderea distributiilor si/sau imbunatatirea debitelor acolo unde este necesar.
Preocuparea Consiliului judeţean şi a consiilor locale pentru asigurarea apei potabile
este reflectată şi în promovarea de către 51 localităţi a unor fişe de proiect pe această
componentă, constituindu-se astfel un portofoliu foarte important în susţinerea includerii
acestora în programele cu finanţare externă nerambursabilă sau în programele naţionale cu
finanţare de la bugetul de stat, în exerciţiul de programare 2014-2020.
Consiliul judeţean are ca obiectiv promovarea cu prioritate a proiectului „Reabilitare şi
extindere a sistemelor de alimentare cu apă etapa a II-a” cu finanţare prin POIM, preponderent
pentru aglomerările din mediul rural şi sprijinirea comunelor care promovează astfel de proiecte
prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Judeţul Prahova are în anul 2015 cu un număr de 41 localităţi în care funcţionează reţele
de canalizare (2 municipii, 12 oraşe şi 27 de comune) şi au acces la staţii de epurare.
Dintre acestea 34 au staţii de epurare cu treaptă mecanică şi biologică, iar 3 au numai
treaptă mecanică.
Staţii de epurare
Nr. Reţea de
crt.
Localiatea
canalizare treaptă mecanică şi treaptă
biologică mecanică
1. Ploieşti Da - Da
2. Cîmpina Da Da
3. Azuga Da - -
4. Băicoi Da Da
5. Breaza Da Da
6. Boldeşti-Scăieni Da Da
7. Buşteni Da -
8. Comarnic Da Da
9. Mizil Da Da
10. Plopeni Da Da -
11. Sinaia Da Da
12. Slănic Da Da
13. Urlaţi Da Da
14. Vălenii de Munte Da Da
15. Albeşti-Paleologu Da - -
16. Aricestii Rahtivani Da Da
17. Baba Ana Da Da
18. Boldesti Gradistea Da Da
19. Bărcăneşti Da Da -
20. Blejoi Da Da
21. Brazi Da Da (OMV) -
22. Brebu Da Da
23. Bucov Da Da
24. Ceptura Da Da
25. Ciorani Da - -
26. Cornu Da Da
27. Drajna Da - Da
28. Filipeştii de Pădure Da Da
233
29. Fântânele Da Da
30. Floreşti Da Da
31. Fulga Da Da
32. Gorgota Da Da
33. Gura Vadului Da Da
34. Măneciu Da Da
35. Păuleşti Da Da
36. Poiana Cîmpina Da Da
37. Puchenii Mari Da Da
38. Salciile Da Da -
39. Valea Călugărească Da Da
40. Valea Doftanei Da - Da
41. Valcăneşti Da Da
Total 41 34 3
Implementarea proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi canalizare

în judeţul Prahova”, cu finanţare prin POS Mediu, soluţionează problema epurării apelor pentru
12 centre urbane constituite în 8 aglomerări urbane: Sinaia (oraşele Azuga, Buşteni şi Sinaia),
Breaza (oraşele Comarnic şi Breaza), Cîmpina (municipiul Cîmpina şi comuna Băneşti), Băicoi,
Plopeni, Vălenii de Munte, Mizil, Urlaţi.
Acestea vor avea staţii de epurare mecano-biologică şi treaptă de epurare avansată,
îndeplinind astfel, până la 31 decembrie 2015, cerinţele Directivei europene pentru aglomerări
urbane cu peste 10.000 locuitori echivalenţi.
Municipiul Ploieşti, care nu este inclus în proiectul menţionat, având operator privat de
apă-canalizare, derulează din surse proprii şi de la bugetul statului o investiţie majoră privind
modernizarea sistemului de colectare şi staţie de epurare a apelor reziduale cu epurare mecanică
şi biologică, incluzând tehnologie modernă de tratare a nămolurilor.
Investiţia care include o reţea de canalizare de 16,2 km (58 străzi) cu 1.675 racorduri de
canalizare, o staţie de pompare a apelor uzate şi o staţie de epurare cu capacitate de 50.000
mc/zi., va asigura încadrarea în prevederile Directivei europene şi reglementările române în
materie.
Pentru perioada de programare 2014-2020 au fost elaborate studii de fezabilitate şi
proiecte tehnice vizând cca. 59 km extinderi de apă şi canalizare în cartierele Mimiu, Mitică
Apostol, Bunavestire, Râfov II şi Democraţiei, zone deficitare la acest capitol.
Problematica privind gestiunea completă a apei la nivelul judeţului Prahova este abordată
în mod unitar în cadrul Master Planului actualizat pentru următoarea etapă de implementare.
Obiectivul general al Master Planului îl reprezintă întocmirea unei strategii pentru
dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Prahova în vederea îndeplinirii
angajamentelor asumate privind conformarea cu prevederile Directivelor europene şi ale
legislaţiei naţionale.
În baza unei analize specializate asupra situaţiei actuale, a unor previziuni demografice şi
socio-economice, lucrarea fundamentează necesarul de investiţii pentru o perioadă de 30 de ani
şi oportunităţile de finanţare pentru etapa 2014-2020.
Prin Master Plan se propune securizarea sursei de apa, din punct de vedere al
cantitatii si al calitatii, prin interconectarea si extinderea sistemelor zonale existente si
crearea unui sistem unic la nivel judetean.
In prezent, judetul Prahova este deservit de 4 Sisteme Zonale si anume:
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU APA „A” – Azuga - Busteni - Sinaia.
Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea apei de suprafata din
paraul Azuga si din paraul Valea Grecului. Apa captata din paraul Azuga este tratata
in statia de tratare Azuga, fiind utilizata pentru alimentarea cu apa a oraselor Azuga,
Busteni si Sinaia;
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU APA „B” – Paltinu - Campina - Ploiesti.
Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea apei de suprafata din
234
acumularea Paltinu (pe albia majora a raului Doftana). Apa tratata in statia de tratare
de la Voila este utilizata pentru alimentarea cu apa a oraselor Breaza, Campina,
Baicoi, Moreni (jud. Dambovita), Ploiesti si a mai multor comune din aceasta zona;
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU APA „C” – Maneciu – Valenii de Munte -
Ploiesti. Sursa de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea apei de
suprafata din acumularile Maneciu (malul stang al raului Teleajen) si Valenii de
Munte (malul drept al raului Teleajen). Apa este tratata in statiile de tratare de la
Maneciu si Valenii de Munte si deserveste localitatile Maneciu, Drajna, Valenii de
Munte, Gura Vitioarei (partial), Magurele, Dumbravesti, Plopeni, Baicoi.
- Sistemul ZONAL DE ALIMENTARE CU APA „D” – Baltesti - Urlati - Mizil. Sursa
de apa pentru acest sistem este asigurata prin exploatarea frontului de captare de la
Baltesti. Apa captata aici este de buna calitate si deserveste localitatile Gornet,
Baltesti, Urlati (partial), Mizil, Ceptura, Gornet-Cricov.
Deasemenea se propune interconectarea a trei sisteme zonale de alimentare cu apa,
extinderea lor prin subsisteme zonale si formarea unui sistem judetean de alimentare cu apa,
astfel incat sa poata fi asigurata alimentarea cu apa atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ a majoritatii localitatilor din judet.
Sistemele zonale existente ce se interconecteaza sunt:
- Sistemul Zonal „B”: Paltinu-Campina-Ploiesti;
- Sistemul Zonal „C”: Maneciu-Valeni-Ploiesti;
- Sistemul Zonal „D”: Baltesti-Urlati-Mizil.
Cele 3 sisteme zonale existente dispun de un numar de 3 statii de tratare a apei dupa cum
urmeaza: statia de tratare Voila cu o capacitate maxima de 3 mc/s, statia de tratare Valenii de
Munte cu o capacitate maxima de 2,4 mc/s , statia de tratare Maneciu cu o capacitate maxima de
0,1 mc/s.
Master Planul propune infiintarea a 11 subsisteme zonale (SSZA1 ÷ SSZA11) prin
intermediul carora sa se asigure transportul apei potabile provenite din cele 4 surse aferente
sistemelor zonale existente „B”, „C” si „D” catre localitatile care nu au deloc apa sau au apa de
calitate necorespunzatoare, astfel:
1. (SSZA1) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Blejoi-Mizil, care sa deserveasca
toate localitatile din subsistemul zonal Blejoi –Mizil; se propune realizarea unei
aductiuni care sa faca legatura dintre aductiunile existente aferente sistemelor zonale
“B”, “C” si “D”, aceasta aductiune fiind alcatuita din doua tronsoane;
2. (SSZA2) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Boboci-Valea Scheilor-
Calugareni, care sa deserveasca toate localitatile din subsistemul Zonal Boboci-Valea
Scheilor-Calugareni. Alimentarea cu apa a subsistemului Zonal SSZA2, se face prin
realizarea unui bransament, in lungime de L=4500m, Dn 100mm, la aductiunea
existenta Baltesti-Urlati-Mizil-Jugureni.
235
3. (SSZA3) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Brazi – Puchenii Mari - Balta
Doamnei –Gherghita. Se asigura sursa de apa pentru localitati care nu dispun de
alimentare cu apa in sistem centralizat, se interconecteaza sistemele locale cu sistemele
zonale de alimentare cu apa existente "Paltinu-Campina-Ploiesti" si "Maneciu – Valenii
de Munte - Ploiesti", sisteme care dispun de capacitati de tratare excedentare comparativ
cu nivelul actual de furnizare.
4. (SSZA4) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Tomsani-Magula-Cioceni.

Alimentarea cu apa a subsistemului Zonal SSZA4, se face prin realizarea unui
bransament (Tomsani-Magula-Cioceni), in lungime de L=6800m, Dn 200mm, la
aductiunea infiintata prin subsistemul Zonal SSZA1 (Bucov-Valea Calugareasca-Mizil).
5. (SSZA5) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Inotesti-Ciorani. Alimentarea cu
apa a subsistemului Zonal SSZA5, se face prin realizarea unui bransament (Inotesti-
Ciorani), in lungime de L=19000m, Dn 300mm, la aductiunea infiintata prin subsistemul
Zonal SSZA1 (Bucov-Valea Calugareasca-Mizil).
6. (SSZA6) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Baba Ana-Boldesti-Fulga-Salciile.
Alimentarea cu apa a subsistemului Zonal SSZA6, se face prin realizarea unui
bransament (Baba Ana-Boldesti-Fulga-Salciile), in lungime totala de L=29 000m, la
aductiunea infiintata prin subsistemul Zonal SSZA1 (Bucov-Valea Calugareasca-Mizil).
Acest bransament este alcatuit din 2 ramuri.
7. (SSZA7) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Manesti-Cocorastii Colt-Sirna.

Prin intermediul subsistemului Zonal SSZA7, se propune realizarea unui bransament, in
lungime totala L=21 Km, la aductiunea existenta Paltinu-Campina-Ploiesti. Acest
bransament este alcatuit din 2 ramuri.
8. (SSZA8) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Poiana Campina-Provita de Jos.
Prin intermediul subsistemului Zonal SSZA8, se propune realizarea unui bransament
(Poiana Campina-Provita de Jos), in lungime totala L=4 Km, Dn 250mm, la aductiunea
existenta Breaza-Banesti-Ploiesti.
9. (SSZA9) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Stefesti-Slanic. Prin intermediul
subsistemului Zonal SSZA9, se propune realizarea unui bransament (Stefesti-Slanic), in
lungime totala L=13,3 Km, Dn 200mm, la aductiunea existenta Stefesti-Alunis-
Campina.
10. (SSZA10) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Sangeru-Lapos. Prin intermediul
subsistemului Zonal SSZA10, se propune realizarea unei aductiuni (Sangeru-Lapos), in
lungime totala L=20 Km, Dn 200mm, la aductiunea existenta Baltesti-Apostolache.
11. (SSZA11) Subsistemul zonal de alimentare cu apa Chiojdeanca-Salcia. Prin
intermediul subsistemului Zonal SSZA11, se propune realizarea unei aductiuni
(Chiojdeanca-Salcia), in lungime totala L=12 Km, Dn 200mm, la aductiunea existenta
Baltesti-Apostolache.
Fiecare unitate administrativ teritoriala din judet are un sistem propriu de alimentare cu
apa, format din surse (de suprafata sau de adancime, centralizate sau individuale) utilitati de
tratare, stocare, transport si distributie.
Detalierea in Master Plan a acestor sisteme, impreuna cu sistemele zonale, precum si
variantele/scenariile de reorganizare propuse, permit autoritatilor judetene si locale adoptarea
solutiilor optime din punct de vedere tehnic si financiar pentru fiecare localitate a judetului.
Pentru securizarea surselor de apa ale judetului se propun doua optiuni:
A- Interconectarea si extinderea sistemelor zonale existente, prin crearea unui sistem unic
la nivel judetean;
B-Sisteme locale de alimentare cu apa.
In tabelul urmator sunt prezentate caracteristicile tehnice si cheltuielile de investitii si de

operare estimate pentru cele doua optiuni:
236
Analiza de optiuni - Sisteme zonale de alimentare cu apa
Valoare
Valoare totala
Nr. unitară (fara
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli U.M. Cantitate
Crt. TVA)
Euro Mii Euro
1 2 3 4 5 6
1 Aductiuni zonale interconectate
1.1 SSZA 1 - Subsistemul zonal de alimentare cu
m 41 000
apa Blejoi - Mizil
1.1.1 Aductiune Bucov - Valea Calugareasca - Urlati,
m 35 000 300.00 10 500.00
Dn 600 mm
1.1.2 Aductiune Urlati - Mizil, Dn 400 mm m 6 000 260.00 1 560.00
apa Boboci-Valea Scheilor-Calugareni, Dn 100 m 4 500 98.00 441.00
mm
apa Brazii de Sus - Puchenii Mari - Gorgota -
Balta Doamnei - Olari - Gherghita
1.3.1 Brazii de Sus - Gorgota, Dn 400 mm m 13 400 260,00 3 484,00
1.3.2 Puchenii Mari - Rafov, Dn 200 mm m 8 100 150,00 1 215,00
1.3.3 Gorgota - Balta Doamnei, Dn 300 mm m 7 400 230,00 1 702,00
1.3.4 Balta Doamnei - Lacu Turcului
m 6 000 150,00 900,00
(iesire), Dn 200 mm
1.3.5 Lacu Turcului (iesire) - Olari, Dn 150 m 3 600 110,00 396,00
1.3.6 Lacu Turcului (iesire) - Gherghita, Dn
m 4 500 110,00 495,00
150
1.4 SSZA 4 - Subsistemul zonal de alimentare cu m 6 800 150.00 1 020.00
apa Tomsani - Magula - Cioceni, Dn 200 mm
apa Inotesti - Ciorani, Dn 300 mm m 19 000 230.00 4 370.00
1.6 Opt. SSZA 6 - Subsistemul zonal de alimentare cu
A apa Baba Ana - Boldesti - Fulga - Salciile m 29 000
1.6.1 Ramificatie Mizil - Boldesti, Dn 200 mm m 14 000 150.00 2 100.00
1.6.2 Ramificatie Boldesti - Fulga, Dn 150 mm m 15 000 110.00 1 650.00
m 21 000
apa Manesti - Cocorastii Colt - Sirna
Stancesti - Cocorastii Colti, Dn 200
m 12 000 150.00 1 800.00
mm
Coceana - Manesti, Dn 110 mm m 9 000 98.00 882.00
apa Poiana Campina - Provita de Jos, Dn 250 m 4 000 180.00 720.00
mm
m 13 300 150.00 1 995.00
apa Stefesti - Slanic, Dn 200 mm
m 20 000 150.00 3 000.00
apa Sangeru - Lapos, Dn 200 mm
m 12 000 150.00 1 800.00
apa Chiojdeanca - Salcia, Dn 200 mm
2 Rezervoare de Inmagazinare
Rezervoare noi in Albesti Paleologu 2500 mc,
2.1 buc 2 500000.00 1 000.00
inclusiv camera vane si statie de pompare
Costuri de operare pentru tratarea apei

2.1 distribuite suplimentar in sistemul zonal ans 1 1950000.00 1 950.00
interconectat
TOTAL OPTIUNEA A 42980.00
1 Opt. Sisteme locale
1.1 B Foraj nou complet echipat, inclusiv cabina foraj buc 25 35 000.00 875.00
237
Valoare
Valoare totala
Nr. unitară (fara
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli U.M. Cantitate
Crt. TVA)
Euro Mii Euro
echipata
1.2 Reabilitare foraj complet echipat, inclusiv
buc 15 20 000.00 300.00
cabina foraj echipata
1.3 Aductiuni de la foraje m 15 000 110.00 1 650.00
1.4 Statie de tratare compacta pentru potabilizarea
buc 35 215 000.00 7 525.00
apei - Investitie
1.5 Statie de tratare compacta pentru potabilizarea buc 35 967 500.00 33 862.50
apei - Costuri de operare
TOTAL OPTIUNEA B 44 212.50
Referitor la gestiunea apei uzate au fost identificate aglomerarile/clusterele care au

termen de conformare potrivit Art. 3/Art. 5 din Directiva 91/271/EEC:
- 2015 - 13 aglomerari/clustere cu o populatie echivalenta de 10000 [LE] si peste,
- 2018 - 47 aglomerari/clustere cu o populatie echivalenta intre 2000 si 10000 [LE].
A se vedea anexa – apa uzata
Procedeele tehnologice moderne de tratare si epurare a apelor uzate genereaza, pe de o

parte, apa curata care reintra in circuitul natural si, pe de alta parte, namoluri, care impun o
gestionare corespunzatoare pentru a nu polua la randul lor mediul inconjurator.
In conformitate cu politica nationala si cu reglementarile UE, namolul ar trebui utilizat in
mod benefic cu ajutorul celor mai practice si eficiente mijloace astfel incat, sa se evite pe cat
posibil, eliminarea namolului in depozitele de deseuri.
Gestiunea namolurilor in interiorul statiei de epurare (gospodaria de namol) urmareste in
principal reducerea masei si a volumului de namol si stabilizarea acestuia in vederea asigurarii
valorificarii/eliminarii definitive a acestuia. Tehnologiile de procesare a namolurilor modifica
proprietatile fizice, chimice si biologice ale namolurilor in vederea indeplinirii cerinelor pentru
una dintre optiunile de valorificare / eliminare finala.
Optiunile analizate prin Master Plan cu privire la gestionarea namolurilor din cadrul
statiilor de epurare sunt:
-Reutilizarea in agricultura/Compostare
-Utilizarea namolurilor ca ameliator al solurilor in silvicultura, imbunatatiri funciare etc
-Incinerare
-Depozitare .
Solutiile de valorificare/eliminare definitiva a namolurilor provenite din apa uzata vor
determina tipul si metodele de tratare corespunzatoare a acestora.
In determinarea celei mai bune optiuni practice de tratare a namolurilor pentru mediu
(BPEO), trebuie sa se tina cont de aspectele tehnice si legale care influenteaza posibilitatile de
utilizare locala, de sustenabilitate (capacitatea de evacuare), impactul asupra mediului si analiza
cost-beneficiu.
Prin tratarea namolurilor se pot obtine diverse produse vandabile:
 Compost
 Peleti pentru fertilizare
 Peleti pentru reutilizare in fabricarea betoanelor pentru pavimente
238
Optiuni principale propuse pentru gestionarea namolului
Nr. Optiuni propuse Faza 1 Faza 2 Faza 3
Crt. 2014-2015 2016-2018 2018 - 2040
1 Depozitare in depozite de 100% - -
deseuri conforme
2 Depozitare Depozitare - 80% -
in depozit +
reutilizare in Reutilizare in - 20% -
agricultura agricultura
3 Incinerare + Incinerare - - 70%
reutilizare in Reutilizare in - - 30%
agricultura agricultura
In cele ce urmeaza este prezentata detalierea optiunilor propuse pentru gestionarea

namolului deshidratat.
Strategia pe termen scurt (2014-2015)
Depozitare
Avand in vedere cele prezentate in capitolele anterioare cat si existenta celor doua depozite de
deseuri conforme de la Boldesti – Scaeni si Valenii de Munte, a faptului ca nu exista acorduri
ferme din partea agricultorilor pentru preluarea cantitatilor de namol tratat necesare, a faptului ca
nu exista un accord din partea unei fabrici de ciment in privinta incinerarii, Strategia pe termen
scurt prevede depozitarea cantitatilor de deseuri in cadrul celor doua depozite de deseuri
conforme existente.
Strategia pe termen mediu (2016 - 2018)
In cadrul acestei etape se identifica optiunile alese conform Analizei de Optiuni cat si
posibilitatea utilizarii optiunilor alternative.
1. Depozitare in cadrul celor doua depozite de deseuri
2. Reutilizare in agricultura
Depozitarea in cadrul depozitelor de deseuri existente + Utilizare in agricultura

In cadrul acestei optiuni alternative Strategia pe termen mediu se bazeaza pe urmatoarele
considerente:
 namolul generat in statiile de epurare din judetul Prahova va fi utilizat in cantitati
crescande in agricultura;
 cantitatile de namol depozitat vor scadea progresiv dupa 2025;
Programul de investitii pe termen lung propus in Master Plan acopera intervalul dintre
2013 si 2043 pentru toate orasele, comunele si satele judetului
Programul are la baza cerintele clar conturate in acest document si nevoia judetului de a
se conforma responsabilitatii sale legale de a asigura respectarea acordurilor dintre UE si
Guvernul Romaniei in Capitolul 22 al Tratatului de Aderare.
Master planul pentru apa si apa uzata include si perioada 2023-2042, dar prezentam mai
jos planurile pentru intervalul de timp 2013-2022:
Apa potabila
Perioada Sursa Tratare Retea
2013 Finalizarea investitiilor in Finalizarea investitiilor in curs Finalizarea investitiilor in curs
curs
2014- Construirea unor noi Reabilitarea si extinderea Reabilitarea si/sau extinderea
2017 facilitati de captare cu facilitatilor de tratare existente conductelor magistrale de apa
priza de rau, acolo unde au acolo unde apa potabila nu este in potabila pentru a furniza apa celor
nevoie urgenta de conformitate cu legislatia; nou conectati;
inlocuire; Furnizarea de facilitati adecvate Inceperea construirii de retele noi de
Realizarea unor puturi noi, de laborator pentru toate apa pentru comunitatile neconectate
239
Apa potabila
Perioada Sursa Tratare Retea
in zonele unde alimentarea facilitatile de tratare; in prezent;
cu apa este deficitara sau Furnizarea de facilitati Extinderea retelei in zonele urbane
unde fantanile existente suplimentare de tratare acolo unde pentru a realiza cel putin o rata de
trebuie inlocuite; apa subterana si de suprafata nu conectare de 80%;
Reabilitarea surselor este conforma cu legislatia (de ex. Inceperea inlocuirii tronsoanelor cu
existente de apa subterana eliminarea nitratilor); probleme mari ale retelei;
prin inlocuirea Inlocuirea echipamentelor Inceperea inlocuirii conductelor din
echipamentului electric si mecano-electrice aflate in stare azbo-ciment;
mecanic. critica. Instalarea contoarelor de debit de
masa in toate retelele pentru a ajuta la
reducerea pierderilor;
2018- Reabilitarea structurilor Construirea de facilitati noi de Continuarea extinderii retelei pentru a
2022 captarilor de rau existente; tratare ca parte a unui program pe ajunge la o rata de acoperire de
Reabilitarea / reinnoirea termen lung; 100% in zonele urbane majore;
frontului de captare pe Reabilitarea facilitatilor existente Continuarea extinderii retelei pentru a
baza programelor care nu au fost incluse in ajunge la o rata de acoperire de 80%
convenite programul anterior; in zonele cu comunitati mai mici;
Reabilitarea / inlocuirea Dotarea tuturor statiilor de tratare Ranforsarea magistralelor pentru a
conductelor de aductiune cu sisteme de recuperare a asigura o alimentare adecvata cu apa
apa bruta namolului. acolo unde este necesar;
Inlocuirea echipamentelor Finalizarea inlocuirii conductelor
mecano-electrice de la magistrale din azbo-ciment;
fronturile de captare pe Continuarea inlocuirii tronsoanelor
baza programului convenit defecte din retea pe baza rezultatelor
programului privind pierderile de apa;
Inceperea elaborarii unui model
hidraulic al retelei pentru a optimiza
performanta retelei;
Apa uzata
Perioada Canalizare Epurare Namol
2013 Finalizarea investitiilor in curs Finalizarea investitiilor in curs Finalizarea investitiilor in curs
2014- Extinderea retelei in toate Reabilitarea/extinderea Reabilitarea facilitatilor existente
2017 zonele urbane pentru a se facilitatilor existente de epurare de tratare a namolului in cadrul
atinge o rata de acoperire de care trebuie sa fie in facilitatilor centrale convenite;
cel putin 80%; conformitate cu cerintele privind Realizarea facilitatilor adecvate de
Instalarea conductelor eliminarea nutrientilor/tratare tratare a namolului la noua statie de
magistrale pentru schemele avansata; epurare;
regionale de apa uzata Realizarea unor facilitati de Asigurarea unui depozit ecologic
(clustere de apa uzata); epurare noi sau reabilitate pentru pentru depozitarea namolului
Instalarea tronsoanelor cheie schemele de dezvoltare regionala provenit din procesul de epurare;
ale retelei de canalizare in privind epurarea apelor uzate; Achizitionarea de echipament
localitatile care vor fi Furnizarea de facilitati adecvate pentru evacuarea namolului pe
conectate la schemele de de laborator la toate statiile de teren sau pentru folosirea lui in alte
dezvoltare regionala (clustere epurare importante; scopuri de mediu.
de apa uzata);
Inlocuirea tronsoanelor cu
probleme grave ale retelei:
refulari/inundari, infiltratii
excesive sau cazuri clare de
defectare;
2018- Extinderea retelei in toate Reabilitarea/extinderea Realizarea facilitatilor de tratare a
2022 zonele urbane pentru a se facilitatilor existente de epurare namolului la toate statiile de
atinge o rata de acoperire de pentru o populatie echivalenta epurare noi;
cel putin 90%; sub 10,000; Realizarea unui program de
Continua instalarea Realizarea unor facilitati de monitorizare a namolului pentru a
conductelor magistrale pentru epurare noi pentru partile care au se vedea daca acesta poate fi folosit
schemele regionale de apa mai ramas din schemele de in agricultura;
uzata (clustere de apa uzata); dezvoltare regionala privind Adoptarea unor metode alternative
Instalarea unor tronsoane non epurarea apelor uzate; de evacuare a namolului, ca de ex.
cheie ale retelei in localitatile Realizarea unor facilitati de uscare sau incinerare.
recent conectate; epurare noi in functie de
Continua inlocuirea realizarea noilor sisteme de
240
Apa uzata
Perioada Canalizare Epurare Namol
tronsoanelor cu probleme ale colectare a apelor uzate;
retelei existente;
Instalarea tronsoanelor cheie
ale retelei in localitatile cu o
populatie echivalenta sub
10,000 care nu sunt parti ale
schemelor de dezvoltare
regionala;
Realizarea tuturor lucrarilor propuse in Master Plan in perioada indeplinirii obiectivelor

pe termen scurt, mediu si lung pentru gestiunea completa a apei, presupune alocarea unor fonduri
de circa 743 milioane Euro, astfel:
REABILITAREA SI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APA SI CANALIZARE IN JUDETUL PRAHOVA
PLANUL DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

(preturi constante)
CENTRALIZATORUL COSTURILOR DE INVESTITII PE CATEGORII DE LUCRARI
Statii
Aglomerare / Sistem VALOAR Retele Retele de Statii de
Nr. Captare Tratare Aductiuni pompare
Zonal de Alimentare E distributie canalizare Epurare
crt. Rezervoare
cu Apa
Mii Euro Mii Euro Mii Euro Mii Euro Mii Euro Mii Euro Mii Euro Mii Euro
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
TOTAL GENERAL 742.974,80 732,50 3.354,00 54.789,80 16.348,00 161.509,00 428.274,00 77.967,50
investitii in sisteme
de alimentare cu
din apa: 236.733,30 732,50 3.354,00 54.789,80 16.348,00 161.509,00 0,00 0,00
care investitii in sisteme
de canalizare
menajera: 506.241,50 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 428.274,00 77.967,50
Evaluarea necesarului total de investitii in perioada 2014-2020 pentru sistemele de apa si

cele de canalizare-epurare se cifreaza la aproximativ 280,5 milioane euro (fara TVA) si se
regasesc in 28 aglomerari, preponderent rurale, dupa cum urmeaza:
Necesar investitii cf. Master Plan Final 2014-2020, apa si apa uzata
Valoare
investitii
Populatie Valoare investitii
Componenta Populatie - mii euro (fara TVA) -
Nr. Cluster Aglomerare cf.
estimata
Crt. recensama Euro / l.e.
2018
Localitate UAT nt 2011 Apa Apa uzata Apa Apa
uzata
Traisteni 2,326 2,223

Valea 1085 2251
Doftanei Include SEAU
Tesila 3,836 3,666 (1,500.00)
VALEA (Se justifica prin
1
DOFTANEI protejare sursa f.
Total 6,162 5,889
importanta de apa
6687,460 13867,750 potabila.)
Slanic 2918 2,788
Groşani 1914 1829
SLANIC Prăjani Slanic 1202 1149
2 SLANIC
Total 6,034 5,766 4364,750 6643,260
BERTEA Bertea Bertea 3,072 2,936 122,103 3480,750
Stefesti 741 708
241
Scurtesti 1262 1,206
STEFESTI Tarsoreni 134 128
Total 2,137 2,042 1542,000 5184,000
Aluniş 2609 2493
Ostrovu Aluniş 1052 1005
ALUNIS Total 3,661 3,498 5796,830 7956,000
Varbilau 3,388 3,238
Livadea 1,061 1,014
Poiana Include SEAU
VARBILAU 1,275 1,218
Varbilau (5,625.00)
Total 5,724 5,470 4399,005 13773,825
Total Cluster 20,628 19,712 16224,688 37037,835 787 1796
IZVOARELE Izvoarele Izvoarele 2,329 2,226
Homaraciu 1,961 1,874
Izvoarele Total
HOMORACIU Malu Vanat 835 798
comuna Total comuna
Total 2,796 2,672
TEISANI 663,500 3600,000
(nu are Teişani 1,656 1583
3
SEAU Olteni 646 617
prevazut)
Ştubeiu Teisani 511 488
Valea
TEISANI 686 656
Stâlpului
Total 3,499 3,344 150,000 3937,500
Total Cluster 8,624 8,242 813,500 7537,500 90 870
6799,000
VALENII DE Valenii de Valenii
4 12,257 11,713 7633,000 SEAU(2,875.0
MUNTE Munte de Munte
0) 620 554
Balteşti 1,332 1273
Izeşti Baltesti 386 369 4554,800 6030,000
Podenii Noi 701 670
Ghiocel 296 283
Mehedinta 503 481
Nevesteasc
408 390
a
Podu lui
380 363 Include SEAU
Galben
(1,709.00)
Rahova 482 461
BALTESTI - Salcioara 50 48
Podenii
5 PODENII
Noi 600,500 6569,000
NOI Sfacarau 428 409
Popeşti 617 590
Valea
995 951
Dulce
Total 6,578 6,286 5155,300 12599,000 780 1915
Include SEAU
Gornet Gornet 2,391 2285
(575.00)
6 GORNET Total 2,391 2,285 1390,500 3240,000 580 1355
Include SEAU
Lopatnita 735 702
(1,762.50)
Şoimari Şoimari 1,759 1681 0,000 5362,500
Surani Surani 1,654 1581 0,000 3600,000
Ariceştii - Aricestii 0,000 5400,000

982 938
Zeletin - Zeletin
7 ŞOIMARI Carbuneşti 1,375 1314
Carbunes
Gogeasca 267 255
ti* 0,000 1800,000
Total 6,772 6,471 0,000 16162,500 0 2386
242
Gornet-
366 350
Cricov
Coşerele 504 482
Priseaca 325 311
Tarculeşti 641 613
Gornet- 250,000 2340,000
Valea Cricov 172 164
Seaca
Dobrota 310 296
Total Comuna:
Total
GORNET- Valea Apostola 2,880.00
GORNET 276 264 Comuna:
8 CRICOV Cricovului che
-CRICOV 990.5
Total 2,594 2,479 1240,500 5220,000

Mocesti 1,212 1158
Straosti 306 292 Total Comuna Iordacheanu:
Iordachea
MOCESTI Plavia 621 593
nu* 1025,000 6630,000
(Extindere
Total 2,139 2,044 SEAU=1,230.0
0)
Total Cluster 4,733 4,523 2265,500 11850,000 217 1400

Poienarii-
963 920
Rali
Poienarii
125 119
Vechi
Poienarii
1,269 1213 Include 2
Burchii
SEAU
Carbunari Poienarii 181 173 (1,625.00 ;
Burchii 500.00)
Pioreşti 327 312
POIENARII Podu
9 217 207
BURCHII Valeni
Total 3,082 2,945 362,000 7705,000 117 2500
Şirna 771 737
Coceana 12 11
Include SEAU
10 SIRNA Tariceni Şirna 1,926 1841 (375.00)
Total 2,709 2,589 213,500 3615,000 78 1334
Telega 3,903 3730
Doftana Telega 465 444 2585,700 10680,930
Scorteni 1,358 1298
Bordenii
1,390 1328
Mari
Bordenii
509 486
Mici
Mislea Scorteni 1,910 1825 0,000 10077,600
TELEGA - Include SEAU

11 Sârca 467 446
SCORTENI (2,750.00)
4840,000 1853
Total 10,002 9,558
20758,530 966
Lipaneşti 2,160 2064
Şipotu 2,354 2250
12
LIPANESTI Zamfira Lipaneşti 652 623
Total 5,166 4,937 2616,000 5580,000 506 1285
Draganeasa 1015 970

Provita Include SEAU
Piatra 161 154 (1,050.00)
de Jos*
Provita de
1088 1040
Jos 3116,000 4920,000
Valea
143 137
Bradului
243
Provita de
1150 1099
Sus
Provita 3105,000 5220,000

13 PROVITA Izvoru 239 228
de Sus
Plaiu 510 487
Total 4,306 4,115 6221,000 10140,000 1444 2355
Adunati 576 550
Ocina de
389 372
Jos
Ocina de Include SEAU

14 ADUNATI Adunati 1,139 1088
Sus (600.00)
Total 2,104 2,011 1638,000 4650,000 778 2210
Tisa 704 673
Sângeru 2,483 2373 Include SEAU
Butuci 234 224 (1,300.00)
Mireşu
Sangeru 1,568 1498
Mare
15 SÂNGERU Mireşu Mic 250 239
Total 5,239 5,006 3975,400 9400,000 758 1794
Gura
1,223 1169
Vadului
Perşunari 874 835
GURA Gura Include SEAU
16 Tohani 188 180
VADULUI Vadului (625.00)
Total 2,285 2,184 748,000 3325,000 327 1455
Conduratu 1,199 1146
Baba
Baba Ana 1,810 1730
Ana
17 BABA ANA Total 3,009 2,875 505,000 3240,000 167 1077
Tomşani 768 734
Loloiasca 1,511 1444
Magula Tomşani 2,044 1953
Include SEAU
18 TOMŞANI Satucu 138 132 (1,075.00)
Total 4,461 4,263 2300,000 6475,000 516 1451
Albeşti -
1,810 1730
Paleologu
Include SEAU-
Albeşti - Faza I
1,088 1040 (1,250.00) si
Muru
SEAU-Faza II
Albeşti - (250.00)
ALBEŞTI - Vadu
19 PALEOLOGU
Paleolog 1,924 1839
Parului
u
Total 4,822 4,608 3522,000 7800,000 730 1618
Fulga de
1,875 1792
Sus
Fulga de Include SEAU

Fulga 1,607 1536
Jos (875.00)
20 FULGA Total 3,482 3,327 185,500 6815,000 53 1957
Cioranii de
2,277 2176 (Extindere
Sus
SEAU=1,750.0
Cioranii de 0)
Ciorani 4,443 4246
Jos
21 CIORANI Total 6,720 6,422 1833,500 12730,000
TOTAL 121,071 115,698 69129,848 211327,115 273 1894
Pentru etapa 2014-2020 Master Planul actualizat propune o lista de investitii prioritare,
cu finantare UE (prin POIM), urmarindu-se imbunatatirea si extinderea sistemelor de apa/ apa
uzata in mediul urban, precum si crearea subsistemelor zonale functionale in mediul rural.
244
Lista investitiilor prioritare pentru finantare UE in perioada 2014-2020,
in judetul Prahova
VALOARE
(prețuri
curente fara
Nr.
Aglomerare / Sistem Zonal de Alimentare cu Apă TVA)
crt.
Mii Euro
1 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Campina 13,260.00

2 Sistemul de canalizare menajera Orasul Campina 7,438.86
3 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Breaza 3,315.00
4 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Busteni 1,989.00
5 Sistemul de canalizare menajera Orasul Busteni 5,469.75
6 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Comarnic 1,105.00
7 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Mizil 2,729.35
8 Sistemul de canalizare menajera Orasul Baicoi - Aglomerarea Plopeni 2,068.56
9 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Sinaia 7,624.50
10 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Slanic 4,364.75
11 Sistemul de canalizare menajera Orasul Slanic 6,643.26
12 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Varbilau 4,399.01
13 Sistemul de canalizare menajera Comuna Varbilau 13,773.83
14 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Stefesti 0
15 Sistemul de canalizare menajera Comuna Stefesti 0
16 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Alunis 5,796.83
17 Sistemul de canalizare menajera Comuna Alunis 7,956.00
18 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Bertea 122.10
19 Sistemul de canalizare menajera Comuna Bertea 3,480.75
20 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Urlati 994.50
21 Sistemul de canalizare menajera Orasul Urlati 2,685.15
22 Sistemul de alimentare cu apa Orasul Valenii de Munte 7,881.97
23 Sistemul de canalizare menajera Orasul Valenii de Munte 5,165.88
24 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Poiana Campina 866.32
25 Sistemul de canalizare menajera Comuna Poiana Campina 6,075.29
26 Sistemul de canalizare menajera Comuna Scorteni 10,077.60
27 Sistemul de alimentare cu apa Banesti - Urleta 1,730.43
28 Sistemul de canalizare menjera Banesti - Urleta 3,261.96
29 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Telega 2,585.70
30 Sistemul de canalizare menajera Comuna Telega 10,680.93
31 Sistemul de alimentare cu apa Comuna Valea Doftanei 6,687.46
32 Sistemul de canalizare menajera Comuna Valea Doftanei 13,867.75
33 Subsisteme locale - aductiuni apa 45,338.15
TOTAL INVESTITII DIRECTE APA + CANAL 209,435.62
TOTAL INVESTITII DIRECTE APA 110,790.06
TOTAL INVESTITII DIRECTE CANAL 98,645.56
INVESTITII INDIRECTE 26,703.04
TOTAL VALOARE ESTIMATĂ PROIECT UE 2014-2020 236,138.66
245
Calitatea apei distribuită prin sisteme centralizate
Master Plan – apă şi apă

uzată
Judeţul Prahova
Calitatea apei în sisteme

centralizat
UAT cu poluare
bacteriologică
UAT cu poluare
chimică
UAT cu poluare
bacteriologică şi
chimică
Zone de operare
Master Plan – apă şi apă

uzată
Judeţul Prahova
Operatori ai sistemelor
centralizate
Operator regional
Hidro Prahova
Operator Apa Nova
Ploieşti
Operator Jovila
Construct
Alţi operatori
246
Prognoza populaţiei judeţului Prahova
Prognoză Prognoză Prognoză Prognoză

populaţie populaţie populaţie populaţie
2018 2023 2033 2043
Urban 357.881 346.462 324.706 304.316
Rural 371.147 359.305 336.742 315.597
Total judeţul 729.028 705.767 661.448 619.913
Prahova
Prognoza populaţiei a fost realizată pe baza proiecţiilor publicate de Institutul Naţional de

Statistică.
A fost considerată varianta medie de prognoză.
Propunerile de dezvoltare pentru infrastructura de alimentare cu apă

vizează:
• Crearea unui sistem zonal de nivel judeţean

prin:
- Interconectarea sistemelor zonale în vederea creşterii gradului
de asigurare a distribuţiei apei către consumatori
- Extinderea sistemelor zonale existente în arealele în care
resursa de apă este deficitară cantitativ şi calitativ
• Investiţii în sisteme locale de alimentare cu apă
247
248
249
MASTER PLAN PENTRU SECTORUL APĂ-APĂ UZATĂ
JUDEŢUL PRAHOVA
CANALIZARE ŞI EPURARE APE UZATE
Staţie
Retea Valoarea
Nr. epurare
Aglomerare Cluster canalizare investiţiilor
crt. -locuitori
-km- -mil.Euro-
echivalenţi-
1. Adunaţi 22,31 2.400 4,62
2. Floreşti 11,65 - 2,097
3. Măgureni 30 6.000 6,90
4. Filipeştii de 28 11.000 7,79
Pădure
5. Filipeştii de Târg 50 7.500 9,188
6. Bucov 12 15.000 5,66
7. Târgşoru Vechi 34,4 6.000 7,99
8. Bărcăneşti 55,8 15.000 13,8
9. Cocorăştii Colţ 53 6.600 11,19
10. Poenarii Burchii 28,8 6.500 28,7
11. Puchenii Mari 66 13.000 15,13
12. Olari 30,6 4.500 6,62
13. Drăgăneşti 24 5.000 5,57
14. Ciorani 60,8 7.000 12,707
15. Fulga 32,8 3.500 6,78
16. Albeşti 35 5.000 7,8
Paleologu
17. Tomşani 30 4.300 6,475
18. Colceag 43,5 5.000 8,83
19. Baba Ana 13,8 - 2,5
20. Gura Vadului 15 2.100 3,225
21. Ceptura – 37 6.000 8,13
Fântânele
22. Sângeru 55 5.200 11,2
23. Gornet Cricov 43 7.500 9,62
Iordăcheanu
24. Păcureţi 30 2.100 5,925
25. Podenii Noi 43 15.000 11,44
26. Şoimari 60 7.500 12,675
27. Starchiojd 23,1 6.000 5,66
28. Drajna 45 - 8,1
29. Izvoarele- 45,75 16.500 12,4
Ceraşu
30. Vălenii de Munte 47,6 - 8,57
31. Telega-Scorţeni 76,5 11.000 16,52
32. Slănic 79,7 22.500 13,97
33. Valea Doftanei 95 6.000 18,6
34. Boldeşti-Scăeni 106,4 18.000 23,03
35. Cocorăştii Mislii 41,5 6.600 9,12
36. Dumbrăveşti 42,8 4.500 8,029
37. Valea 75 10.500 14,0
Călugărească
38. Berceni 35 6.000 7,8
39. Dumbrava 15 4.000 2,8
TOTAL 1.673,81 280.330 381,163
250
Propunerile de dezvoltare pentru infrastructura de canalizare şi epurarea apelor uzate
vizează:
- Asigurarea colectării şi epurării apelor uzate din aglomerările mai mari de 2.000 l.e.
- Investitii în sisteme locale de canalizare şi epurare în zone de protecţie a resurselor
de apă
Investiţii identificate pentru infrastructura de apă şi apă uzată la nivelul judeţului Prahova
pentru următorii 30 ani
TOTAL INVESTIŢII 716,407,300 €

din care alimentare cu apă 232,870,600 €
canalizare menajeră 483,536,700 €
Total investiţii zona urbană: 91,460,200 €
Total investiţii zona rurală: 624,947,100 €
Oportunităti de finanţare pentru investiţiile identificate în perioada următoare de

programare: Fonduri structurale pentru perioada 2014-2020 prin Programul Operational
Infrastructura Mare (POIM), Axa Prioritara 4 - Investitii in sectorul de apa si apa uzata, Fondul
de Mediu, Bugetul national, bugetul judeţean/local, alte surse.
Pentru susţinerea obiectivului tematic (6) "Protecţia mediului şi eficienţa promovării
resurselor" se propune promovarea cu prioritate a obiectivelor privind: Extinderea și
modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată; măsuri pentru îmbunătățirea calității apei.
Acţiuni indicative pentru amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de

mediu:
- Investiții pentru amenajarea, extinderea, modernizarea și reabilitarea sistemului de
alimentare, tratare şi distribuţie a apei potabile, cu precădere în mediul rural;
- Investiții pentru amenajarea, extinderea, modernizarea și reabilitarea sistemului de
canalizare şi epurare a apelor uzate, cu precădere în mediul rural.
Condiţii indicative pentru investiţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii de

mediu din fondurile structurale:
- investiţiile pentru sectorul de apă trebuie să se încadreze în valoarea
specifică maximă de 1000 euro/locuitor;
- investiţiile pentru sectorul de apă uzată se vor adresa sistemelor de canalizare
care deservesc aglomerări cu un număr minim de 2000 locuitori echivalenti, dar
pot fi acceptate şi aglomerări/clustere care deservesc mai puţin de 2000 locuitori,
dacă acestea sunt argumentate, iar investiţiile se încadrează în valoarea specifică
maximă de 2000 euro/locuitor echivalent.
Derogări:
Valorile specifice maxime menţionate anterior pot fi depăşite numai în cazuri
excepţionale, în baza unei justificări tehnice şi economice foarte bine argumentate, orice depăşire
a acestei valori urmând a face obiectul aprobării prealabile scrise a MMSC – AM POIM, anterior
depunerii variantei preliminare a Studiului de Fezabilitate.
251
Beneficiarii proiectelor:
- Beneficiarii direcţi ai proiectelor sunt Primăriile comunităţilor care au investiţii
incluse în aceste proiecte mari de infrastructură, în calitate de autorităţi locale
responsabile cu conformarea la prevederile Directivelor Europene, implicit cu
asigurarea infrastructurii necesare pentru locuitorii din aceste comunităţi.
- Beneficiarii indirecţi sunt Operatorii Regionali de Apă, prin intermediul cărora se
vor derula proiectele mari de infrastructură, începând cu pregătirea proiectelor,
solicitarea finanţării şi implementarea lucrărilor, în calitate de furnizori de servicii
de alimentare cu apă şi apă uzată.
Pentru Sectorul de extindere şi modernizare a infrastructurii de apă şi apă uzată vor fi

finanţate proiecte mari de infrastructură, care acoperă mai multe localităţi la nivel
regional/judeţean şi care vor aduce o contribuţie importantă la îndeplinirea obligaţiilor de
conformare cu prevederile Directivelor Europene în domeniu până la termenele de tranziţie
negociate prin Tratatul de aderare.
Aceasta abordare urmăreşte atât creşterea eficienţei costurilor de investiţii (prin realizarea
de economii la scară), cât şi a costurilor de operare a obiectivelor de investiţii nou create.
Criterii pentru selectarea investiţiilor prioritare
Principala cerinţă este ca România să-şi poată îndeplini obligaţiile legale în baza
Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană.
Orice investiţie propusă trebuie să contribuie la îndeplinirea obligaţiilor pe care România
le are prin Tratatul de Aderare cu privire la:
- Directiva Consiliului 98/83/CEE cu privire la calitatea apei
destinate consumului uman, şi
- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate.
Programele de investiţie pe termen scurt vor urmări o selecţie a investiţiilor

necesare pentru îndeplinirea celor mai urgente termene rezultate în pasul anterior. Selecţia va da
prioritate acelor proiecte care au o şansă mare să fie implementate cu succes în termenele
aplicabile pentru a demonstra folosirea eficientă a fondurilor în cel mai scurt timp posibil.
Pregătirea Aplicaţiilor de finanţare prin POIM 2014-2020
- Existenţa Master Planului revizuit şi listă de investiţii prioritare asumată la

nivel local şi avizată de către MMSC – precondiţie pentru acceptarea cererii de
finanţare.
Consiliul Judetean Prahova a aprobat prin Hotararea nr.142/20.11.2014 Master
Planul revizuit. Este necesara aprobarea acestuia de catre toate consiliile locale
membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru gestionarea
completa a apei, precum si de catre Adunarea Generala a Asociatiei.
- Abordare echilibrată în promovarea investiţiilor urban-rural, extinderi-
reabilitări
- Corelarea investiţiilor, de ex. drumuri vs. apă/canalizare, proiecte regionale vs.
proiecte locale
- Finanţarea cu prioritate a:
- investiţiilor necesare pentru conformarea cu obligaţiile asumate
prin Tratatul de Aderare, dar şi
- promovarea unor investiţii care să contribuie la
eficientizarea sistemelor de apă şi canalizare.
252
 ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE
Pentru perioada 2014-2020, Consiliul Judeţean Prahova îşi propune continuarea

parteneriatului cu localităţile pentru care există sau vor fi create condiţiile tehnice necesare
introducerii sau extinderiii reţelelor de alimentare cu gaze naturale, existând pentru acest obiectiv
cel puţin trei motivaţii importante:
- creşterea confortului casnic al locuitorilor judeţului, corespunzător etapei pe care o
parcurgem;
- existenţa reţelei de gaze reprezintă, alături de celelalte componente de infrastructură, un
factor favorizant pentru dezvoltarea activităţilor economice;
- diminuarea consumului de lemn de foc, implicit a tăierilor cu această destinaţie, având ca
efect direct protejarea fondului forestier.
Va continua dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în zona de sud a judeţului, incluzând

localităţile: Olari, Gherghiţa, Drăgăneşti, Dumbrava, pentru care există contract de concesionare
şi se lucrează la proiectare, urmată de avize şi autorizaţii.
Implementarea întregului proiect pentru zona de sud va avea drept rezultate asigurarea
gazelor pentru cca. 45.000 locuitori şi o oportunitate pentru stimularea mediului de afaceri într-
un areal cu mare potenţial de creştere în domeniul agro-alimentar.
Pentru sistemul zonal Plopeni-Slănic, incluzând o populaţie de aproximativ 35.000
locuitori din comunele Aluniş, Bertea, Cocorăştii Mislii, Cosminele, Dumbrăveşti, Ştefeşti,
Vărbilău, Vîlcăneşti şi oraşul Slănic, este necesar asigurarea sursei de alimentare cu gaze printr-o
conductă de medie presiune care să pornească din Buda, sistemul putând fi interconenctat cu
sistemele învecinate şi dezvoltat pe Valea Superioară a Telejenului.
În atenţia Consiliului Judeţean este de asemenea zona Urlaţi-Iordăcheanu-Gornet-Cricov-
Bălţeşti, pentru care au fost demarate procedurile tehnice şi instituţionale necesare realizării
investiţiilor în domeniul gazelor naturale.
Interesul Consiilor locale pentru alimentarea cu gaze este susţinut atât prin participarea în
cadrul parteneriatelor încheiate cu Consiliul Judeţean Prahova, cât şi prin promovarea unui
număr de 19 fişe de proiect, cu o valoare totală de 33,5 milioane euro, de către localităţile
implicate în proiectele zonale şi de către alte comune precum: Bucov, Cărbuneşti, Ceraşu,
Drajna, Fulga, Gura Vitioarei, Scorţeni, Tîrgşoru Vechi, Vadu Săpat, Valea Doftanei.
În scopul sprijinirii acestor initiative, Consiliul Judeţean îşi va exercita rolul său de
partener activ pe plan instituţional, tehnic şi financiar potrivit competenţelor legale.
 INFRASTRUCTURA PRIVIND ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE
Infrastructura privind asigurarea energiei termice în muncipiul Ploieşti necesită ample

lucrări de modernizare având în vedere că sistemul actual a fost pus în funcţiune în intervalul
1973–1993.
Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Ploieşti (SACET)
are în componenţă două subsisteme:
- subsistemul de producere şi transport format din centrala electrică de termoficare (CET
Brazi) şi din reţelele de transport ale agentului termic primar;
- subsistemul de distribuţie şi producţie de capacitate mică format din puncte termice,
centrale termice de cartier şi reţele termice pentru agentul termic secundar şi apă caldă de
consum.
Echipamentele energetice ale CET Brazi au în componenţă şi Coşul de fum nr.2 pentru
evacuarea gazelor arse, aferent etapei 2 x 105 + 1 x 50 MW.
Domeniul este reglementat în principal prin Directiva europeană 8/2004/CE privind
promovarea cogenărării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei,
transpusă în legislaţia română prin H.G. 219/2007.
Directiva europeană porneşte de la constatarea că potenţialul de utilizare a cogenărării ca
măsură de economisire a energiei este în prezent insuficient folosit în cadrul Comunităţii.
253
Promovarea unei cogenărări cu randament ridicat, pe baza cererii de energie termică utilă este o
prioritate comunitară, având în vedere beneficiile potenţiale ale cogenărării din punct de vedere
al economisirii energiei primare, al evitării pierderilor în reţele şi al reducerii emisiilor, în special
de gaze cu efect de seră. De asemenea, folosirea eficientă a energiei produse prin cogenerare
poate contribui pozitiv la securitatea aprovizionării cu energie şi la poziţia concurenţială a
Uniunii Europene şi a statelor membre.
De aceea se solicită măsuri pentru a garanta că potenţialul este exploatat mai bine în
cadrul pieţei interne de energie.
Dalkia Termo Prahova ca operator în cadrul parteneriatului cu Consiliul Local Ploieşti şi
Consiliul Judeţean Prahova, pe întregul lanţ de producere, transport, distribuţie şi furnizare de
energie termică a adoptat un amplu program de investiţii care răspunde cerinţelor Directivei şi
are următoarele componente de bază:
- realizarea unei turbine cu gaz având o putere instalată de 26 MW electrici şi 29 MW
termici – pusă în funcţiune în anul 2010; aceasta produce în cogenerare energie
termică şi electricitate pe tot parcursul anului, cu precadere in timpul verii şi în
intersezon, atunci când cererea de căldură este mai mică. Utilizând procedeul
cogenărării, turbina cu gaz va duce la realizarea de economii de combustibil
funcţionând la un randament global de peste 75% şi la reducerea emisiilor de CO2;
- punerea în funcţiune în perioada imediat următoare a unei turbine cu gaz de
capacitate mică 2MW – complementară celei menţionate mai sus;
- implementarea unui program multianual având ca scop modernizarea reţelei de
transport şi distribuţie a energiei termice şi reabilitarea Coşului de fum nr. 2.
Structura proiectului privind modernizarea reţelei de transport şi distribuţie
vizează o perioadă de 25 de ani (2013-2037). Caracteristicile tehnice ale preconizatei
modernizări: ţeavă de oţel preizolată, cu manta din PEHD /Aluminiu, izolaţie din spumă
poliuretanică, ce permite folosirea la temperaturi de la -60°C la +140°C, cabluri din cupru pentru
monitorizarea pierderilor.
Prioritizarea lucrărilor de modernizare în cadrul programului multianual are la bază
câteva criterii de selecţie:
- numărul de avarii pe tronson de reţea;
- vechimea reţelei termice;
- numărul clienţilor de grad „0” deserviţi (ex: spital);
- număr de consumatori deserviţi;
- frecvenţa incidentelor de exploatare pe reţea;
- Consumurile de energie termica.
Perioada de derulare concepută pentru 25 de ani se compune din 5 etape a câte 5 ani
fiecare:
- etapa 1: 2013-2017
- etapa 2: 2018-2022
- etapa 3: 2023-2027
- etapa 4: 2028-2032
- etapa 5: 2033-2037
Programul detaliază zonele de desfăşurare a lucrărilor, coordonate cu criteriile de
prioritizare astfel:
a) prioritatea 1
an 1: zona Mihai Bravu
- reţea primară
- reţeaua secundară aferentă punctelor termice 1,2,3,5 Mihai Bravu, 5
Democraţiei
an 2:
- magistrala IV Centru (zona „Upetrom” şi piaţa Mihai Viteazul), racorduri
aferente punctelor termice
- reţeaua secundară aferentă punctelor termice nemodernizate în programul
BERD (PT 7,16,13, Democrației, 11,13,1,4,3, Centru, 12-23 August, 1-23
August, 8,11 Republicii, 11 Malu Roșu)
254
an 3: - zona 9 Mai (magistrala rețea primară, racorduri spre PT și rețeaua
secundară aferentă PT 1,2,4,5,6 – 9 Mai, 22 Vest)
an 4:
- magistrala I+III Vest (între Piața Mihai Viteazul, zona „Cablul Românesc”
și Spitalul de Urgență Ploiești)
- racordurile punctelor termice aferente acestei zone
- rețeaua secundară a punctelor termice nemodernizate în programul BERD
(PT 5,16,17,18 Malu Roşu, 2,4,6,12, Republicii)
an 5:
- magistrala III Vest (între zona pasaj CFR „Gara de Vest” şi Piaţa Aurora)
- magistrala I Vest (între zona CMZ Vest şi strada Domnişori)
b) prioritatea 2: racordurile primare ale PT 7, 10 Malu Roşu şi 22 Vest
tronson magistrala VI (strada Torcători)
c) prioritatea 3: magistrala CET Brazi – Platforma F 25 (1000, 900, 2x700 mm)
d) prioritatea 4:
- zona aeriană a magistralei I Vest (între zona pasaj CFR Gara de
Vest şi Spitalul de Urgenţă Ploieşti)
- zona aeriană a magistralei II Sud (între Gara de Vest şi Upetrom)
e) prioritatea 5: reţele modernizate/reabilitate până în anul 2012
Exprimarea fizic şi valoric a întregului proiect:
Reţeaua
Reţeaua primară Total
secundară
Etapa
milioane milioane milioane
km. km. km.
euro euro euro
1. 2013-2017 20,4 17,6 24,2 6,0 44,6 23,6
2. 2018-2022 5.5 5,4 8,9 2,3 14,4 7,7
3. 2023-2027 4,1 19,0 - - 4,1 19,0
4. 2028-2032 15,0 25,9 - - 15,0 25,9
5. 2033-2037 17,8 10,8 7,7 2,3 25,5 13,1
Total 62,8 78,7 40,8 10,6 103,6 89,3
Costurile modernizării întregii reţele termice primare şi secundare, care acoperă 103,6 km
sunt evaluate la 89,3 milioane euro, fără T.V.A.
Pentru perioada 2014-2020, reabilitarea a cca. 54 km reţele termice costă aproximativ 27
milioane euro, (fara T.V.A.).
Coşul de fum nr.2 aferent etapei 2 x 105 + 1 x 50 MW – componentă a sistemului de
producere a energiei termice, necesită ample operaţiuni de reabilitare pentru a respecta nivelul de
siguranţă în exploatare a acestei structuri, impus de normativele în vigoare, de caracterul evolutiv
al degradărilor fizice şi chimice (conform expertizelor tehnice din anii 1998 şi 2010) şi de
cerinţele legate de necesitatea prelungirii duratei de viaţă a acestor constructţii.
Coşul de fum, pus în funcţiune în anul 1973 a suferit degradări cauzate de seisme şi de
funcţionarea cazanelor cu păcură având conţinut ridicat de sulf.
Refacerea integrităţii structurii de rezistenţă din beton armat şi a tubului interior de
evacuare a gazelor arse vor aduce coşul la parametrii funcţionali iniţiali şi la creşterea factorului
de asigurare seismic la cel puţin 0,65 conform codului de evaluare P 100-3/2008 (seism major).
Costul este evaluat la cca. 4 milioane euro, iar calendarul indicativ de implementare
prevede perioada 2014-2015.
Corespunzător programului de reabilitare a reţelelor termice primare şi secundare şi a
coşului de fum, S.C. Dalkia Termo Prahova a promovat un număr de 6 fişe de proiect pentru
portofoliul judeţean şi regional, în care se detaliază justificarea, impactul estimat, realizările
cheie şi stadiul elaborării documentaţiilor, calendarul de implementare, bugetul necesar,
instituţiile partenere în proiect şi alte elemente specifice.
255
Având în vedere însemnătatea deosebită a acestor proiecte pentru toate categoriile de
beneficiari ai serviciului public de furnizare a energiei termice în sistem centralizat şi ţinând cont
de faptul că ele răspund foarte bine politicilor Uniunii Europene privind dezvoltarea inteligentă,
durabilă şi incluzivă, partenerii programului vor identifica sursele/ liniile de finanţare
nerambursabilă disponibile în exerciţiul de programre 2014-2020, astfel încât efortul financiar
propriu să se înscrie în limitele de suportabilitate bugetară ale perioadei menţionate.
Vor fi identificate oportunitati de finantare prin:
- POR, Axa 3- Eficienta energetica; Axa 4 –Dezvoltare urbana durabila;
- POIM, Axa 7-Energie curata si eficienta energetica; Axa 9-Dezvoltarea
infrastructurii urbane.
In functie de cerintele specifice ale Ghidurilor de finantare, urmeaza sa fie pregatite atat
documentele tehnico-economice cat si cadrul institutional (eventuale parteneriate) in vederea
accesarii fondurilor europene nerambursabile.
1.2.2. Alimentarea cu energie electrica
Programul multianual 2015-2018 vizeaza in principal urmatoarele tipuri de lucrari
care se vor realiza in circa 80 de localitati:
- Imbunatatire nivel de tensiune in alimentarea cu energie electrica;
- Imbunatatire conditii tehnice in alimentarea cu energie electrica;
- Modernizare posturi de transformare, retea si bransamente;
- Modernizare statii de transformare 110KV.
Aceste lucrari vor fi finantate din surse proprii.
1.2.3. Serviciul de transport public judeţean de persoane
Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Prahova nr. 11/10.01.2013 a fost aprobat

Regulamentul pentru efectuarea serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse
regulate, Caietul de sarcini al serviciului care cuprinde în anexă Programul judeţean de transport
persoane prin curse regulate, precum şi modalitatea de atribuire în gestiune a acestui serviciu
pentru perioada 2014-2019.
La elaborarea noului Program s-a avut în vedere atât respectarea legislaţiei în vigoare, cât
şi armonizarea acesteia cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului
European şi al Consiliului, privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători.
Programul de transport a fost întocmit pe structura celui valabil pentru perioada 2008-
2013, căruia i s-au adus îmbunătăţiri în funcţie de nevoile reale de deplasare ale populaţiei,
ţinând cont de propunerile transmise de consiliile locale, primării, cetăţeni şi operatorii de
transport rutier de persoane, cât şi de recomandările Comisiei Europene, materializate în
Caietul de sarcini al serviciului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate.
Modalitatea de atribuire este gestiunea delegată, potrivit careia au fost încheiate acte
adiţionale la contractele de delegare a gestiunii serviciului.
Noul program de transport 2014-2019 cuprinde un număr de 140 de trasee, din care 57 de
trasee sunt individuale şi un număr de 83 de trasee sunt asociate în 19 grupe. De asemenea, s-a
ţinut cont ca cele 17 trasee aflate în perimetrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Polul
de Creştere Ploieşti-Prahova” să fie ofertate individual.
Planul de Mobilitate Urbana Durabila aflat in curs de finalizare va contine recomandari
cu privire la necesitatea unor noi trasee de transport public de persoane, in concordanta cu unele
zone de dezvoltare economica (ex: Parcurile industriale Aricestii-Rahtivani si Barcanesti).
Prin crearea grupelor de trasee s-a avut în vedere în principal crearea unor avantaje
pentru cetăţenii care se deplasează pe rutele menţionate şi anume :
- creşterea mobilităţii cetăţenilor;
- utilizarea unui abonament unic pe traseele incluse în grupele de trasee;
- posibilitatea pentru cetăţeni de a folosi mijloacele de transport de pe toate traseele
incluse în grupele de trasee, în limita capetelor de traseu pentru care au achitat costul
abonamentului;
256
- o mai bună armonizare a graficelor de circulaţie cu capacităţile de transport şi nevoile
reale de deplasare ale populaţiei;
- scurtarea timpului de aşteptare în staţii pentru cetăţenii care urcă/coboară la staţii
intermediare;
- respectarea principiilor privind garantarea drepturilor şi intereselor utilizatorilor
serviciului de transport public şi al deplasării în condiţii de siguranţă şi confort al
persoanelor transportate.
1.2.4. Referitor la construcţia, reabilitarea şi modernizarea de locuinţe

sociale, locuinţe pentru tineri sau pentru unele categorii socio-profesionale (medici,
cadre didactice), sunt prevăzute investiţii de catre consiliile locale, cu această
destinaţie la Ploieşti, Câmpina, Breaza, Sinaia, Vălenii de Munte, Valea
Călugărească, Gorgota.
Exista opertunitati de finantare pentru proiecte de acest gen, prin POR-Axa Prioritara
9, sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban.
1.2.5. Pentru consolidarea clădirilor de locuit şi a clădirilor nerezidenţiale

în vederea reducerii riscului seismic vor continua activităţile de inventariere,
expertizare, proiectare şi executarea lucrărilor necesare prin implicarea
autorităţilor publice locale şi acordarea sprijinului financiar din fonduri cu această
destinaţie.
Vor putea fi accesate fonduri europene prin POR-Axele prioritare 3 si 4 –masuri de
consolidare a cladirilor publice si a locuintelor.
1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru turism, sport,

patrimoniul natural şi cultural, activităţi recreative
Aşa cum s-a prezentat în capitolul VII al lucrării, turismul este una dintre activităţile cele
mai importante ale judeţului Prahova, care deţine aproximativ 49% din capacitatea structurilor de
primire turistică la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia, oferind servicii într-o gamă
diversificată, preponderent în turismul montan, dar cu accente din ce în ce mai evidente pe alte
componente, în special pe truismul tematic (viniviticol, istoric, cultural, religios).
O analiză exigentă care pune în balanţă situaţia actuală a serviciilor turistice practicate în
judeţ şi posibilităţile reale oferite de cadrul natural-istoric-cultural şi de contextul economic,
conduce la necesitatea unei valorificări mult mai bune a oportunităţilor de care dispune judeţul în
sfera turismului.
1. Pe acest plan, administraţia judeţeană şi administraţiile locale îşi exercită în primul rând
atribuţiile privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de acces către zonele,
punctele şi obiectivele turistice:
A. Astfel, între drumurile judeţene incluse în program pentru perioada 2014-
2020 se regăsesc multe trasee care vizează zone turistice precum:
- Drumul „Transbaiul” în zona munţilor Baiului aferentă localităţilor
Azuga, Buşteni şi Valea Doftanei, prioritară este funcţia sa de
infrastructură turistică, având o bună perspectivă de dezvoltare
datorită pitorescului şi diversităţii florei şi faunei.
Parteneriatul între Consiliul Judeţean şi localităţile respective este
formula prin care proiectul va fi promovat spre finanţarea
execuţiei.
- Drumul turistic montan Buşteni – Cabana Gura Diham – Râşnov
(judeţul Braşov)
- DJ 710 – Breaza – Adunaţi – judeţul Dâmboviţa (Bezdead –
Pucioasa)
- DJ 102 Slănic – Izvoarele
257
- DJ 102 I Câmpina – Lunca Mare – Valea Doftanei – Săcele (drum
reclasificat in Master Plan ca drum Transregio)
- DJ 206 Breaza – Talea
- DJ 713 B – spre Cabana Piatra Arsă
- DJ 101T Valea Doftanei – Bertea – Aluniş – Vărbilău
- DJ 214 Brebu –Aluniş
- DJ 100H Gura Vadului –Jugureni – judeţul Buzău
- DJ 102 K Urlaţi – Ceptura – Fântânele – Vadu Săpat – Mizil
- DJ 104N Jugureni – Finţeşti (judeţul Buzău)
- DJ 100B – Potigrafu (DN1) - Balta Doamnei - Lacu Turcului -
Gherghita - Draganesti - Baraitaru - Fulga (DJ 100 C)
- DJ 100C – Salciile (DJ 102 D) - Fulga de Jos - Fulga de Sus- Mizil
(DJ 102 D).
B. Un volum important de lucrări de infrastructură au prevăzut a realiza în

perioada 2014-2020 consiliile locale: Sinaia, Buşteni, Azuga, Breaza,
Comarnic, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte, Izvoarele, Măneciu, Valea
Doftanei
C. Pentru proiectele de interes judeţean: Drumul Vinului, Drumul Fructelor şi

Drumul Voievozilor, programul privind reabilitarea-modernizarea
infrastructurii de acces urmăreşte ca traseele respective să devină cât mai
accesibile , cu un carosabil, trotuare, rigole, poduri de bună calitate,
indicatoare şi semnalizări corespunzătoare, care să permita vizitatorilor
identificarea tuturor obiectivelor şi punctelor de interes, specifice
profilului acestor trasee.
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de specialitate pentru sport şi agrement de

iarnă, respectiv pârtii moderne, instalaţii de transport pe cablu, cu toate utilităţile şi
serviciile conexe, semnalizări şi indicatoare de orientare – existând proiecte ale
consiliilor locale Sinaia, Buşteni Azuga.
3. Punerea în valoare a potenţialului deosebit turistic şi terapeutic al Salinei Slănic, printr-un
proiect amplu pregătit de finanţare, precum şi modernizarea Băilor Slănic, Boboci, Ţintea
şi Telega.
4. Amenajarea, modernizarea şi echiparea zonelor de agrement, recreere şi turism de week-
end precum Parcul Constantin Stere Bucov, Hipodromul Ploieşti, Fântâna cu Cireşi –
Câmpina, pădurea Păuleşti, Gura Diham – Buşteni, Lunca Mare – Paltinu, Cheia, Ceraşu;
în comuna Brazi este prevăzută construirea unui Complex de agrement cu piscine,
ştranduri, bazine pentru kinetoterapie.
5. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural-istoric, cu accent pe latura
ştiinţifică-educativă, a castrelor romane de la Drajna şi Dumbrăveşti, Parcului arheologic
şi muzeal Tîrgşoru-Vechi, mănăstirilor Apostolache şi Vărbila, Crucii Caraiman,
Complexului Tabla Buţii (Ceraşu), ş.a..
6. Prin serviciile publice Salvamont, prin asociaţiile de turism şi prin centrele de informare
turistică urmează a se realiza programe de promovare/ informare, inclusiv on-line,
asupra obiectivelor turistice, a ofertelor de servicii, a eveneimentelor caracteristice, toate
aceste mijloace având menirea să contribuie la atingerea unui standard în domeniul
turismului prahovean compatibil cu potenţialul judeţului.
7. Consiliul judeţean va sprijini promovarea la finanţare a proiectelor de reabilitare a
căminelor culturale din mediul rural.
O bună parte dintre obiectivele menţionate se regăseşte în proiecte pregătite sau în idei de
proiecte avute în vedere pentru perioada 2014-2020, evaluate la cca. 198 milioane de euro şi
pentru care vor fi identificate surse de finanţare.
258
POR are prevazuta Axa prioritara 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea
durabila a turismului, fiind eligibile autoritatile locale cu proiecte privind turismul balnear,
turismul cu specific local si cel de agrement.
Dezvoltarea turismului rural si a ecoturismului vor fi sustinute financiar cu fonduri
europene prin PNDR pentru finantarea unor proiecte complexe de infrastructura, utilitati,
echipare si dotare, vizand revitalizarea mediului rural, punerea in valoare a specificului local si
national. In acest scop sunt disponibile submasurile:
7.2 Crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica;
7.6 Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.
1.4. Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii
Această măsură are ca obiectiv îmbunătăţirea disponibilităţii serviciilor în bandă largă

pentru locuitorii judeţului, instituţii şi operatori economici, cu încadrarea în gradul de acoperire
şi standardele de calitate adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Măsura va avea impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului
concurenţial în piaţa serviciilor TIC (Tehnologia Informatiei si Comunicarii), accelerarea
procesului de trecere la societatea informaţională în România, care favorizează coeziunea şi
incluziunea socială.
Acţiunile indicative pentru perioada 2014-2020 vizează:
- investiţii în reţelele de internet în bandă largă pentru toate localităţile judeţului;
- investiţii pentru informatizarea completă a instituţiilor publice din administraţie,
educaţie, sănătate, protecţie socială, cultură, etc, în conexiuni de mare viteză;
- modernizarea infrastructurii TIC pentru implementarea de servicii şi aplicaţii on-
line destinate cetăţenilor în relaţia cu instituţiile publice
- modernizarea infrastructurii pentru aplicaţii şi servicii on-line destinate mediului
de afaceri.
Programul Operational Competitivitate (POC) oferă suport pentru dezvoltarea şi
valorificarea potenţialului TIC şi pentru aplicabilitatea acestuia în sectorul public (administraţie)
şi sectorul privat (întreprinderi, cetăţeni).
TIC devine astfel un element vital pentru stimularea productivităţii, dezvoltarea
competitivităţii şi reducerea disparităţilor economice la nivel regional.
RO-NET este proiectul major la scară naţională, care are drept obiectiv acoperirea tuturor
zonelor care nu beneficiază de infrastructură de comunicaţii în bandă largă de pe teritoriul
României, prin utilizarea fondurilor structurale 100% nerambursabile prin POS CCE, Axa
prioritară 2 „TIC pentru o economie digitala competitiva”, care vizeaza:
- consolidarea mediului de afaceri digital (e-guvernare, e-commerce, TIC și inovare,
e-cultură);
- îmbunătățirea eficienței sistemului privind incluziunea socială și reducerea sărăciei prin
utilizarea instrumentelor TIC ( e-incluziune, e-sănătate, e-asistență socială);
- creșterea atractivității învățământului primar și secundar, inclusiv a formării
profesionale inițiale, prin utilizarea instrumentelor TIC (e-educație)’
- depășirea eșecului de piață prin dezvoltarea infrastructurii NGA (Next Generation
Acces) și a serviciilor conexe, în conformitate cu Strategia Națională Agenda Digitală
pentru România și cu Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii de tip Rețele de
Generație Viitoare (NGN).
Reţeaua de bandă largă ce va fi creată prin implementarea proiectului Ro-NET, respectiv

construcţia componentei fizice (conducte, cabluri, cabinete, turnuri, ş.a.) este destinată să ofere
toată aria de aplicaţii şi servicii, în condiţii normale de operare, pentru o perioadă minimă de 20
de ani.
Pe acest suport urmează a se asigura de către administraţia publică locală aplicarea
programului de informatizare completă la nivel instituţional şi în relaţia cu cetăţenii.
Un proiect de informatizare in implementare la nivelul administraţiei publice locale este
„Sistem informatic destinat gestiunii Registrului Agricol în format electronic – zona
259
Centru”, pentru care s-a obţinut finanţare în valoare de 6,7 milioane lei, prin Programul
Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013, Axa prioritară 3
„Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniul Major
de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea
1 „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband,
acolo unde este necesar” şi care se implementează începând cu anul 2014.
Proiectul, având ca lider Consiliul Judeţean Prahova, se realizează în parteneriat cu 15
localităţi: Aluniş, Ariceştii Rahtivani, Băneşti, Bertea, Cornu, Dumbrăveşti, Gorgota, Gornet,
Păuleşti, Predeal Sărari, Slănic, Ştefeşti, Surani, Telega,Târgşoru Vechi.
Obiectivele principale sunt:
- furnizarea de servicii publice on-line către cetăţeni/mediul de afaceri/administraţie
publică;
- eficientizarea activitaţilor interne ale instituţiei publice care contribuie la furnizarea
respectivului serviciu, utilizând mijloace specifice TIC.
In exercitiul financiar 2014-2020, pentru dezvoltarea infrastructurii informationale si de
telecomunicatii, exista oportunitati de finantare a proiectelor, fiind disponibile mai multe exe de
finantare, precum:
 Programul Operational Competitivitate (POC) – Axele 1 si 2
 Programul Operational Regional (POR) – Promovarea transferului tehnologic
 Programul Operational Capital Uman (POCU) - Axele 1-6
 Programul Operational Capacitate Administrativa (POCA) –Axele 1 si 2
 Prioritatea 2. Dezvoltare urbană durabilă
Obiectiv: Dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi

urbane
Oraşele reprezintă cele mai puternice motoare de creştere economică, deţinând la nivelul
UE cca 67% din PIB-ul global, iar pe plan mondial 70%.
În acelaşi timp, fenomene precum şomajul, sărăcia sau excluziunea socială sunt mai
proeminente în mediul urban.
Prin această prismă, în etapa viitoare este necesară stimularea politicilor urbane integrate
pentru o dezvoltare durabilă şi consolidarea rolului oraşelor în contextual politicii de coeziune,
prin abordarea problematicii economice, sociale, culturale şi de mediu.
Măsuri propuse
2.1. Consolidarea capacităţii de planificare spaţială şi urbană
2.2. Regenerarea durabilă a centrelor urbane
2.3. Creşterea cooperării între mediul urban şi rural
- sprijin pentru îmbunătăţirea competenţelor de planificare
spaţială şi urbană
- implementarea de strategii şi planuri de amenajare a
teritoriului, planuri zonale pentru centrele civice, planuri de
mobilitate urbană, acţiuni de înscriere în cadastru şi carte
funciară a centrelor urbane, planul de amenajare a
teritoriului la nivel regional etc.
- regenerarea urbană durabilă va fi abordată din mai multe
perspective:
- infrastructură de conectare şi mobilitate
- mediu, energii regenerabile, eficienţă energetică
- incluziune socială, egalitate de şanse
- economic-antreprenoriat, ocupare forţă de muncă
260
- cultural-arhitectural
- inovativ – proiecte pilot
- promovarea parteneriatelor urban-rural sub forma
sistemelor urbane
- zone metropolitane – Poli de Creştere; conurbaţii
Definirea dezvoltării urbane drept domeniu prioritar pentru perioada de programare

2014-2020 decurge din necesitatea optimizării politicilor pentru acest domeniu, în contextul:
- dezvoltării generale a județului;
- conturării primelor efecte benefice ale implementării proiectelor în cadrul Polului de
Creștere Ploiești-Prahova;
- poziționării județului Prahova și municipiului Ploiești pe axele majore de dezvoltare a
României: București – Ploiești - Brașov (cu prelungirea acestei axe la Giurgiu în viziunea
Strategiei Dunării), București – Ploiești – Târgoviște - Pitești; București – Ploiești -
Buzău-Coridorul IX European.
În acest context favorabil, județul Prahova va avea un rol foarte activ, contribuind cu
propriile proiecte relevante, propuse de autoritățile locale în plan economic și social.
Conform unui studiu de specialitate realizat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud

Muntenia, bazat pe realitățile concrete din județe și pe propuneri ale orașelor, pentru perioada
2014-2020 se desprind câteva principii ale dezvoltării urbane:
- redefinirea zonelor urbane ca zone urbane funcționale / zone metropolitane după caz,
pentru a include teritoriile periurbane caracterizate prin apariția de arii rezidențiale de tip
„cartier – dormitor”, relocarea de firme, pentru a permite o planificare adecvată și o
integrare mai bună a acestor comunități;
- utilizarea noilor instrumente financiare ale Comisiei Europene prin proiecte de investiții
teritoriale integrate și acțiuni de dezvoltare locală cerute de comunitate;
- politici de dezvoltare urbană adaptate la nevoile specifice în funcție de mărimea și
potențialul economic al orașului:
 pentru orașele mari conectarea cu teritoriile polarizate, creșterea
mobilității persoanelor și a mărfurilor, creșterea competitivității economice;
 în cazul orașelor mici și mijlocii, asigurarea unor condiții de viață
echitabilă pentru toți membrii comunității, accesul acestora la infrastructura și
servicii sociale, tehnico-edilitară, educațională și de sănătate.
- dezvoltarea urbană integrata prin proiecte / acțiuni în domeniile economic, social,
edilitar, de mediu, ș.a. ;
- stimularea cooperării teritoriale și crearea de rețele de orașe-conurbații, cu un anumit
profil, sau de tip urban-rural pentru activități complementare;
- guvernarea pe mai multe niveluri, respectiv gestionarea și managementul integrat al
surselor de apă și apă uzată, al deșeurilor, prin asociații de dezvoltare intercomunitară sau
parteneriate care facilitează accesul la surse de finanțare nerambursabilă, asigură
atingerea unor standarde de competitivitate și răspund normativelor europene în
domeniu;
- tratarea adecvată la nivelul „micro” a problemelor de natură socială / incluziune, pentru
segmente defavorizate;
- actualizarea documentaţiilor de urbanism, a planurilor de amenajare a teritoriului şi
stoparea fenomenului dezvoltării haotice a oraşelor, care generează disfuncţii şi costuri
ridicate de gestionare;
- preocuparea constantă pentru reducerea emisiilor de carbon la nivel urban, managementul
riscurilor naturale şi industriale.
261
Principiile enunţate mai sus cu privire la dezvoltarea urbană durabilă vor fi susţinute prin
decizii adecvate ale autorităţilor locale şi ale Consiliului Judeţean, prin alocări bugetare
corespunzătoare care să permită realizarea obiectivelor propuse.
O primă acţiune o reprezintă portofoliul, deja constituit, de peste 170 proiecte cu o
valoare totală de 550 milioane euro care vizează dezvoltarea urbană la nivelul judeţului Prahova,
la care se adaugă un număr însemnat de proiecte aferente zonelor funcţionale periurbane.
Proiectele acoperă o paletă largă a direcţiilor de acţiune privind domeniul urban:

- creşterea accesibilităţii oraşelor şi susţinerea mobilităţii urbane, conexiunea cu zonele
periurbane şi rurale adiacente;
- sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri;
- îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant, inclusiv prin reabilitarea siturilor poluate istoric;
- stimularea producerii şi utilizării energiilor regenerabile;
- modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare;
- asigurarea accesului la servicii educaţionale, medicale şi sociale;
- regenerarea urbană a zonelor centrale a ansamblurilor de locuinţe.
Aceste direcţii principale de acţiune se detaliază în cadrul fiecărei administraţii urbane cu
activităţi şi măsuri punctuale reieşite din nevoile comunităţii pe întreaga perioadă de programare,
astfel încât să fie atinse ţintele propuse cu privire la dezvoltarea urbană durabilă.
Coordonate ale dezvoltării Polului de Creştere Ploieşti

Conceptul de gândire al Uniunii Europene cu privire la dezvoltarea urbană şi la
dezvoltare în general, având ca motoare principale polii de creştere a fost implementat în
România în perioada 2007-2013 şi susţinut financiar cu 50% din fondurile structurale disponibile
pentru Axa prioritară 1 a Programului Operaţional Regional.
Cei 7 poli de creştere desemnaţi în urma unei analize aprofundate la nivel naţional sunt:
Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara.
Cel mai mare centru economic al fiecărei regiuni de dezvoltare, cu excepţia Regiunii
Bucureşti-Ilfov, este municipiu de rang I, cu influenţă pozitivă la nivel naţional şi european, fiind
apt să genereze dezvoltarea pe areal cât mai extins teritorial şi să atragă prosperitatea pentru un
număr cât mai mare de locuitori.
Un studiu recent al Băncii Mondiale cu privire la Polii de Creştere din România
evidenţiază evoluţia principalilor indicatori, utilizând date statistice oficiale disponibile până la
nivelul anilor 2011-2012-2013 comparativ cu perioadele constituirii acestora, în condiţiile în
care implementarea proiectelor cu finanţare externă aferente perioadei 2007-2013 se realizează
până la finele anului 2015.
Astfel, numărul locuitorilor a avut o dinamică negativă, diminuându-se în perioada 2002-
2012 cu 11,6% la nivelul oraşului Ploieşti şi cu 8 % pe întreaga zonă a polului de creştere
(fenomen înregistrat şi pentru ceilalţi poli de creştere cu excepţia polului Cluj-Napoca).
Pe de altă parte, în condiţiile crizei economico- financiare, veniturile firmelor din polul de
creştere Ploieşti au crescut în 2011 cu 12 % comparativ cu anul 2008 şi cu 23 % faţă de anul
2006, ceea ce denotă atractivitatea polului pentru firme (fenomenul este caracteristic tuturor
polilor de creştere din România).
Ca indicator de performanţă suma de 97 milioane de euro alocată polului de creştere
Ploieşti prin Axa 1 POR este acoperită integral cu proiecte contractate, a căror implementare
contribuie la dezvoltarea socio-economică a acestei zone.
La debutul noii perioade de programare 2014-2020, răspunsul la întrebarea dacă trebuie
continuată politica polilor de creştere este categoric: DA.
Acest răspuns este argumentat în Raportul întocmit de Banca Mondială (care deţine cea
mai bună expertiză în domeniu) pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice – „Oraşe competitive – Remodelarea economiei geografice a României”.
262
Raportul face o analiză detaliată a motivelor pentru care polii de creştere sunt esenţiali în
dezvoltarea României, arătând că cea mai mare parte din creşterea economică dintr-o ţară este
generată de un număr redus de oraşe. Mai mult, beneficiile dezvoltării se răspândesc, cu cât
cineva este mai aproape de un astfel de pol de creştere, cu atât acesta are un nivel de trai mai
ridicat.
Polii de creştere, adică zonele metropolitane servesc unui scop funcţional clar,
contribuind la gestionarea conectivităţii, planificării şi transportului la nivelul zonei
metropolitane, la optimizarea utilizării forţei de muncă disponibile, la folosirea potenţialului de
cercetare-inovare-dezvoltare, etc.
Investiţiile la nivelul polului de creştere nu trebuie să se bazeze exclusiv pe sursele
nerambursabile de la U.E., ci să fie completate cu fonduri de la bugetul de stat, bugetele locale,
acorduri de parteneriat public-privat şi alte surse.
Una dintre priorităţile cheie în politica de dezvoltare a polilor de creştere trebuie să fie
infrastructura de legătură. Investiţiile cu cel mai mare impact în dezvoltare sunt cele care
conectează pieţele mari din România cu pieţele mari din Europa de Vest către care se îndreaptă
70 % din exporturile româneşti. Coridorul IV şi Autostrada Transilvania sunt, în acest sens, de
importanţă strategică pentru motoarele de creştere economică Bucureşti, Ploieşti, Braşov.
În acelaşi timp este important ca polii de creştere să fie gândiţi în afara simplelor frontiere
urbane. De exemplu, Bucureşti-Ploieşti-Braşov formează un coridor de creştere cu sinergii
economice semnificative, cu un mare potenţial economic. Prin urmare, planificarea trebuie să se
facă regional pentru aceşti poli, în scopul de a fi mai bine conectaţi, astfel încât fiecare să poată
beneficia de această interconectare.
Din perspectiva bugetară, întrucât centrele urbane au bugete locale mai mari, este
important ca o semnificativă pondere din fondurile alocate prin POR să meargă către proiectele
care aduc beneficii localităţilor periurbane mai sărace.
Raportul „Oraşe competitive” al Băncii Mondiale introduce un nou concept „De la
regiuni şi oraşe, la oameni”, în care se arată că o economie este suma oamenilor săi. Cu cât
oamenii sunt mai productivi, cu atât situaţia ţării este mai bună. Această teorie se aplică şi
economiilor polilor de creştere. În consecinţă, strategiile ei de dezvoltare regională şi urbană nu
trebuie să se concentreze asupra regiunilor şi oraşelor în sine, ci asupra locuitorilor acestora.
Concret, tendinţa de migrare a oamenilor spre locaţiile cu mai multe oportunităţi permite
obţinerea unor rate de productivitate mai ridicate, traduse într-o economie locală competitivă şi
un nivel de viaţă ridicat.
Din perspectiva teritorială, este deja constatat efectul pozitiv al definirii polului de
creştere ca o zonă funcţională având în centru oraşul principal. Totuşi, pentru perioada următoare
este necesară o analiză mai atentă a zonei cu scopul de a optimiza efectele planificării integrate.
Pentru Polul de Creştere Ploieşti poate fi avută în vedere zona de sud-est datorită
densităţii populaţiei şi accesibilităţii foarte bune la arterele majore de circulaţie.
Un criteriu deosebit de important în definirea zonei funcţionale a polului de creştere este
rezerva de timp raportat la centrul oraşului, cu alte cuvinte, ce distanţă poate fi parcursă cu
mijloace auto pe arterele de acces către centrul polului, având drept repere timpii de 20, 40 şi 60
de minute.
Sub acest aspect se constată că zonele funcţionale potenţiale sunt mai mari decât zonele
metropolitane definite în prezent, situaţie ilustrată de harta alăturată.
263
Conform acestui criteriu, indicatorii cheie pentru zona funcţională a polului de creştere
Ploieşti, la nivelui anului 2011, se prezintă după cum urmează:
Rezervă de timp raportat la centrul oraşului48
60 de minute
20 min 40 min 60 min de la marginea
oraşului
Populaţie 305.000 556.000 2.724.000* 3.554.000*
% din veniturile 2,80 3,44 43,17 47,24
firmelor
naţionale
* Include cifrele pentru Bucureşti şi împrejurimi
La nivel regional, Ploieştiul se află în zona de influenţă a municipiului Bucureşti. Mai

mult, distanţa de 60 de minute de parcurs cu maşina până la centrul oraşului se suprapune
rezervei de timp aferentă municipiului Braşov, municipalităţi cu zone de interferenţă.
Este evident că Ploieştiul are de câştigat de pe urma poziţionării între cele două oraşe. În
consecinţă, Polul de Creştere Ploieşti trebuie analizat ca parte a coridorului de creştere
Bucureşti-Ploieşti-Braşov.. Cu cât Ploieştiul are o interconectare mai bună cu cele două oraşe,
precum şi cu alte zone urbane: Târgovişte, Piteşti, Buzău, cu atât vor exista mai multe beneficii
pe termen lung.
Ploieştiul aparţine celei mai mari şi mai complexe aglomerări urbane din România – o zonă cu
aproximativ 4 milioane de locuitori, care generează circa 50 % din veniturile totale ale firmelor
la nivel naţional.
De aceea, elaborarea proiectelor de infrastructură regională pentru Ploieşti are o
importanţă vitală în creşterea accesibilităţii şi conectivităţii.
Focalizarea pe hartă a rezervelor de timp aferente zonelor din jurul oraşului Ploieşti
sugerează modul cum poate fi luată o eventuală decizie de remodelare a Polului de Creştere
Ploieşti în scopul optimizării dezvoltării economice.
48
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică şi Listă Firme
264
În cadrul ariei de 20 minute regăsim o populaţie de 305.000 locuitori, generând 2,8 % din
veniturile firmelor la nivel naţional. În această zonă există localităţi cu densitate mare, pentru
care un acces îmbunătăţit atât între ele cât şi cu municipiul Ploieşti, precum şi extinderea
infrastructurii serviciilor publice şi a altor facilităţi, pot contribui la urbanizarea cotidiană a
zonei.
Aria de 40 minute de parcurs cu maşina faţă de centrul municipiului reuneşte o populaţie
de 556.000 locuitori, care generează 3,44 % din totalul veniturilor firmelor la nivel de ţară. La
această scară, masa demografică şi economică este semnificativă , având un potenţial bun de
dezvoltare şi urbanizare.
Arealul de 60 de minute faţă de centrul municipiului Ploieşti include deja aproape toate
oraşele, cu menţiunea că se poate vorbi chiar de întreaga conurbaţie Valea Prahovei în
perspectiva sporirii semnificative a vitezei de circulaţie pe viitoarea autostradă Comarnic-
Braşov.
Sfera de influenţă în zona de 60 de minte parcurse până la marginea oraşului se extinde
aproape în tot judeţul (cu excepţia extremităţii de N-NE), precum şi în judeţele învecinate,
incluzând oraşe precum Târgovişte, Urziceni, Buftea şi se interferează cu municipiul Bucureşti,
cu toate consecinţele ce decurg din aceasta.
În plan economic, municipiul Ploieşti şi zona de impact sunt legate nemijlocit de
industria petrolieră-extracţie şi prelucrare, dar şi de o puternică industrie din sfera construcţiilor
de maşini-utilaje-echipamente, materiale de construcţii, industrie uşoară. Transportul specializat
şi serviciile conexe au, de asemenea, o pondere însemnată, după cum sunt bine reprezentate
activităţile de comerţ, turism, dar şi cele de inginerie, consultanţă, management al afacerilor.
Pentru etapele viitoare, una dintre ţintele de bază ale Polului de Creştere Ploieşti este
trecerea de la industria bazată pe resursele naturale epuizabile la dezvoltarea durabilă şi
inteligentă bazată pe cercetare-inovare şi energii regenerabile, cu utilizarea întregului potenţial
material al acestei zone.
În acest scop, ADI Polul de Creştere Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Consiliile
locale partenere, unele instituţii publice şi agenţi economici din arealul polului au pregătit pentru
exerciţiul de programare 2014-2020 un portofoliu de 195 de proiecte, din care o bună parte au la
bază studii de fezabilitate, iar altele se află în faze premergătoare.
265
Referitor la domeniile proiectelor/ideilor de proiecte, sunt vizate infrastructura de acces si
conectivitate, transportul intermediar, reabilitarea infrastructurii rutiere locale, eficienţa
energetică, infrastructura de mediu, sprijinirea afacerilor, etc., urmând ca pentru implementarea
lor să fie identificate soluţiile de finanţare adecvate. Pentru proiectele cu valori mari, eforturile se
vor concentra pe pregătirea lor temeinică în vederea accesării fondurilor europene
nerambursabile.
În atenţia autorităţilor locale este pregătirea şi promovarea de proiecte pentru domeniile
competitivităţii economice şi eficienţei energetice, domenii prioritare şi cu alocări financiare
consistente, unde aportul de cercetare-inovare-dezvoltare din cadrul UPG, INCAS Bucureşti şi
altor unităţi în care funcţionează colective specializate poate fi sensibil îmbunătăţit.
Utilizarea inteligentă a oportunităţilor care ţin de infrastructură, poziţionarea geografică,
mediu, resurse umane, precum şi eventuala reconfigurare a Polului de Creştere Ploieşti-Prahova
prin prisma concluziilor analizei efectuate de experţii Băncii Mondiale, prezentate mai sus, pot
contribui la succesul deciziei abordării polilor de creştere drept motoare ale economiei
româneşti.
Revenind la dezvoltarea urbana durabila ca prioritate a judetului Prahova, pentru numarul
mare de proiecte existente in portofoliu precum si pentru multe alte necesitati ale comunitatilor
urbane, pot fi accesate fonduri nerambursabile UE pe programe operationale destinate exclusiv
mediului urban sau programe care se adreseaza si altor categorii de beneficiari, dupa cum
urmeaza:
- POR (Program Operational Regional)
 Axa 1 – Transfer tehnologic
 Axa 2 – Competitivitate; IMM-uri
 Axa 3 – Eficienta energetica cladiri publice
 Axa 4 – Dezvoltare urbana
 Axa 5 – Patrimoniu cultural
 Axa 7 – Turism
 Axa 8 – Infrastructura sanitara si sociala
 Axa 9 – Comunitati marginalizate
 Axa 10 - Infrastructura educationala.
- POIM (Program Operational Infrastructura Mare)
 Axe prioritare privind: transport, mediu, energie curata, eficienta energetica,
infrastructura urbana.
- POC (Program Operational Competitivitate)
 Axa 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologica, inovare
 Axa 2 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor
- POCA (Program Operational Capacitate Administrativa)
- POCU (Program Operational Capital Uman)
 Axa 1 – Locuri de munca pentru tineri
 Axa 3 – Locuri de munca pentru toti
 Axa 4 – Incluziune sociala si combaterea saraciei
 Axa 5 – Masuri pentru comunitatile aflate in risc de saracie
 Axa 6 – educatie si competente
- POAPD (Program Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate)
Autoritatile locale, institutiile publice de profil si alti beneficiari eligibili trebuie sa

identifice nevoile comunitatilor urbane, sa pregateasca proiecte fezabile si aplicatii care sa
permita accesarea finantarilor nerambursabile si co-finantarea necesara din bugetele locale.
 Prioritatea 3. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a

afacerilor, creşterea competitivităţii economice
Obiectiv: Dezvoltarea economică a judeţului prin stimularea

competitivităţii IMM-urilor, consolidarea cercetării-dezvoltării-inovării
266
Măsuri propuse
3.1. Sprijinirea dezvoltării sectorului IMM, cu precădere a celor bazate pe
cunoaştere
3.2. Sprijinirea cercetării-dezvoltării-inovării în economie
3.3. Promovarea cooperării în plan intern şi extern
3.1. În economia modernă, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii ocupă

un loc din ce în ce mai important, dovedindu-se, inclusiv în perioada crizei economico-
financiare, sectorul cel mai dinamic şi adaptabil provocărilor pieţii.
IMM-urile îmbunătăţesc mediul concurenţial, creează oportunităţi de dezvoltare, aplică
rapid tehnologii noi, activează complementar marilor firme ocupând nişe de piaţă care nu sunt
profitabile acestora,sunt ancorate în economiile locale contribuind la o mai bună utilizare a
resurselor materiale şi forţei de muncă.
Acestea sunt argumente care stau la baza noii politici economice a Uniunii Europene şi
care urmează a fi transpuse, în exerciţiul de programare 2014-2020 în alocări financiare
importante, pentru interesul stimulării economiei novative, durabile, cu accent pe incluziunea
socială.
Atenţia acordată IMM-urilor la nivel de politici publice trebuie să se regăsească în decizii
şi acţiuni pe plan local pentru a facilita iniţierea şi derularea afacerilor acestora cu performanţe
bune.
Pentru orice autoritate administrativ-teritorială progresul şi prosperitatea durabilă nu pot
fi concepute decât în legătură cu dezvoltarea economică.
Anumite elemente ale confortului imediat, cum ar fi infrastructura de transport, utilităţile
publice, baza materială pentru învăţământ, sănătate, cultură, etc, dacă nu sunt însoţite şi susţinute
de dezvoltare economică rămân dependente de bugete deficitare şi ajung să genereze costuri
publice şi individuale nesustenabile. Pentru o comunitate săracă, facturile serviciilor de apă,
canalizare, salubritate, comnunicaţii, devin o povară şi generează limitări drastice ale altor
cheltuieli necesare.
Cadrul legislativ care reglementează funcţionarea consiliilor judeţene şi consiliilor locale
Legea nr. 215/2001, actualizată, conferă acestora competenţe şi atribuţii privind dezvoltarea
economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale.
Stimularea activităţilor economice prin implicarea autorităţilor locale este prin urmare,
atât o obligaţie legală cât şi modalitatea efectivă de a spori veniturile bugetare şi castigurile
personale ale locuitorilor.
Sprijinirea afacerilor şi creşterea competitivităţii economice la nivel teritorial se
realizează prin câteva instrumente specifice:
 Parcuri industriale
 Inițiative locale de atragere în circuitul economic a unor terenuri/ spații
construite/ reconversia unor unități inactive
 Contacte la nivel instituțional ale autorităților publice cu parteneri externi
 Acțiuni ale Camerei de Comerț și Industrie prin mijloace de promovare-
publicitate, târguri, expoziții, etc.
 Parcurile industriale
Consiliul Județean Prahova a dobândit o experiență bună în crearea și gestionarea

parcurilor industriale, lucru reflectat în gradul de ocupare atins de majoritatea celor care
funcționează – publice și private – și de numărul locurilor de muncă create (prezentate în
capitolul III.7).
În noul context economico-social al României, un rol determinant pentru dezvoltarea
economică și creșterea competitivității îl au parcurile industriale, tehnologice și științifice care
permit concentrarea resurselor, specializarea inteligentă, creșterea durabilă și incluzivă,
corespunzător țintelor Strategiei Europa2020. Este deja un lucru constatat că parcurile
267
industriale aduc un nou suflu economiei românești prin stimularea inovării, a dezvoltării locale și
regionale, fiind poli ai competitivității economice pentru zonele în care funcționează.
Noua Legea a parcurilor industriale (nr. 186/2013) definește mai bine scopul constituirii
acestora, punând accent pe stimularea investițiilor directe autohtone și străine în industrie,
servicii, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, dezvoltarea întreprinderilor mici și
mijlocii, punerea în valoare a platformelor industriale părăsite, cu scopul de a crea noi locuri de
muncă și oportunități de angajare.
Facilitățile de natură procedurală (la înființare) și fiscală, care intră în principal în sfera
de aplicabilitate a autorităților locale, sunt de natură să stimuleze investițiile, cu efecte benefice
atât pentru firme cât și pentru autoritățile locale.
Prevederea legală potrivit căreia fondatori ai parcului industrial pot fi atât autoritățile
administrației publice locale cât și persoanele fizice sau juridice de drept privat, române ori
străine, deschid acestor entități posibilitaea neîngrădită de a pune în valoare resursele locale
materiale și umane în scopul dezvoltării economice.
Condițiile impuse, anume suprafața de minimum 5 hectare neafectate de vreo sarcină
tabulară, ipotecă, măsură asiguratorie sau procedură de executare silită, iar terenul să fie în
proprietatea, administrarea sau folosința fondatorului, administratorului sau a rezidentului
parcului industrial, înlătură eventualele riscuri de natură juridică. Pe de altă parte, cerința de
amplasament cu acces la un drum european, național, județean sau șosele de centură reprezintă o
oportunitate pentru orice investitor.
În contextul legislativ îmbunătățit, Consiliul Județean Prahova are deja atât continuitate
în organizarea parcurilor industriale cât și inițiative noi pentru stimularea mediului de afaceri.
Astfel, sunt puse la dispoziția investitorilor celor două noi locații ale Parcului Industrial
Ploiești la Mizil, 31 ha și la Ciorani, 45 ha, care sunt în prezent disponibile, preconizându-se
pentru aceste locații investiții preponderent în domeniul agroalimentar (având în vedere profilul
zonei), dar și în alte domenii industriale și de servicii.
Va fi de asemenea activat interesul pentru ocuparea a cca. 5 ha disponibile la Brazi
Industrial Parc, unde pot fi mai eficient utilizate infrastructura existentă (accesul rutier foarte
bun, calea ferată de uz industrial) și utilitățile (energia electrică, energia termică și gazele
naturale).
O altă oportunitate importantă o reprezintă recent înființatul Parc Industrial Barcanesti pe
o suprafață de 89 ha de tip greenfield, aparținând domeniului privat al județului.
Amplasarea lui la intersecția unora dintre cele mai circulate artere rutiere (Autostrada A3,
DN1 și DN1A), accesul la calea ferată și existența utilităților publice (energie electrică, apă, gaze
naturale), precum și apartenența teritorială la Polul de Creștere Ploiești-Prahova – zona cea mai
dinamică a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia, conferă acestui parc un grad ridicat de
atractivitate pentru investitorii interesați.
Consiliul Județean intenționează profilarea parcului pe industrii nepoluante, prioritar din
sfera alimentară dar și din alte industrii, precum și pe tehnologia informațiilor, cercetare-
dezvoltare, având în vedere că în proximitate funcţionează Universitatea Petrol-Gaze Ploiești.
În funcție de interesul pentru acest parc industrial-tehnologic și de cercetare poate fi
abordată și opțiunea pentru extinderea sa cu încă 86 ha aflate în patrimoniul privat al județului,
provenind tot din terenul care a aparținut serelor Tătărani.
În județ există inițiative ale unor consilii locale pentru înființarea de parcuri industriale
sau centre de afaceri:
Oraşul Băicoi îşi propune realizarea unui Centru pentru sprijinirea şi dezvoltarea
afacerilor pe o suprafaţă de 2.000 mp care să cuprindă spaţii de închiriat, săli de întâlniri
pentru afaceri/conferinţe şi spaţii de parcare.
Comuna Băneşti are în vedere o asociere cu judeţul Prahova pentru amenajarea unui
parc industrial în apropierea locaţiei Ciuperceasca aparţinând Parcului Industrial Plopeni.
În acest scop, prin Planul Urbanistic General, localitatea a nominalizat o suprafaţă de
351 ha cu destinaţia „zonă industrială”, din care urmează a primi destinaţia de parc industrial
cca. 100-150 ha în baza unui studiu de oportunitate. Zona are un potenţial bun de dezvoltare, atât
din punct de vedere al infrastructurii de acces (din DN1), cât şi al utilităţilor esenţiale (energie
268
electrică, gaze naturale, apă) precum şi al forţei de muncă disponibile în acest areal cu tradiţie
industrială.
Întrucât terenul se află în proprietatea privată a unor persoane fizice, amenjarea parcului
industrial presupune operaţiuni preliminare de introducere în patrimoniul public, respectiv privat
al comunei.
Comuna Gorgota a inclus în planul de dezvoltare pentru perioada 2014-2020 înfiinţarea
unui parc industrial în satul Crivina unde urmează să amenajeze spaţii de producţie şi de
prestări servicii destinate IMM-urilor, clădiri pentru birouri și alte facilități, inclusiv
infrastructura necesară funcționării operatorilor economici.
Comuna Valea Doftanei şi-a delimitat în Planul Urbanistic General actualizat (în curs
de finalizare) o zonă destinată activităţilor economice, pe terenuri care aparţin
domeniului privat al localităţii şi anume:
- amenjarea unui parc industrial în zona Islaz Prislop, în suprafaţă de minim 5 ha, cu
infrastructura necesară şi spaţii logistice, precum şi crearea unor facilităţi pentru
gestionarea şi procesarea deşeurilor
- amenajarea zonei industriale Ermeneasa-Drăgănescu pe două corpuri de teren de câte 1
ha cu spaţii logistice pentru activităţi economice specifice localităţii.
Pentru parcurile industriale cu capital privat, cum sunt West Park, W.D.P. Ariceștii
Rahtivani, DIBO și alte inițiative similare, Consiliul Județean în asociere cu autoritățile locale
acordă întregul sprijin, preluând în responsabilitate, în special infrastructura de acces și utilitățile
necesare, astfel încât amplasamentele respective să fie cât mai atractive pentru investitori.
 Atragerea în circuitul economic a unor terenuri/spații construite devenite inactive

rămâne un deziderat pentru perioada următoare. Există în toate orașele județului, precum și în
unele comune (Filipeștii de Pădure, Ceptura, Valea Călugărească, Bucov, Berceni, Blejoi,
Măneciu, s.a.) foste platforme industriale cu hale, clădiri de birouri, depozite și alte construcții
disponiblie care pot fi reabilitate sau demolate în vederea utilizării cu scopuri productive.
Întrucât în perioada 2007-2013 pentru majoritatea acestor cazuri nu au fost soluționate statutul
juridic și cel patrimonial, neutilizându-se oportunitățile de finanțare nerambursabilă cu această
destinație, Consiliul Județean se va implica alături de consiliile locale interesate și de instituțiile
abilitate ale statului, inclusiv prin inițiative legislative, pentru a identifica și aplica soluții
fezabile de reconversie și reintroducere în circuitul economic a zonelor cu potențial de
dezvoltare.
POR, prin Axele 1,2,3,4, ofera pentru perioada 2014-2020 oportunitati de finantare a
proiectelor cu caracter economic, ale caror solicitanti eligibili pot fi, dupa caz, autoritatile
publice locale sau operatorii economici.
3.2. Susţinerea cercetării-inovării-dezvoltării a devenit o necesitate pentru

a face faţă provocărilor globale.
Problemele legate de schimbările climatice, securitatea alimentară şi energetică,

îmbătrânbirea populaţiei şi alte fenomene actuale pot fi soluţionate prin intermediul inovării.
Strategia Europa 2020 stabileşte ca obiectiv principal investirea a 3% din PIB-ul UE în
cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) până în anul 2020, România stabilindu-şi atingerea ţintei de
2% din PIB (faţă de 0,58% în anul 2008).
Investiţiile în infrastructura şi activităţile CDI se dovedesc a fi profitabile pe termen
mediu şi lung deoarece creează produse şi servicii noi, generează creştere economică şi aduc
locuri de muncă în special pentru tinerii cu o pregătire competitivă.
Judeţul Prahova are o tradiţie solidă în cercetare aplicativă şi proiectare tehnologică
pentru domeniile foraj, extracţie, prelucrare ţiţei și gaze, echipamente şi utilaj petrolier şi chimic,
domenii care trebuie reactivate în etapa actuală, cu un suport financiar şi logistic pe măsură.
Principalul pilon al acestui proces îl reprezintă Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
care concentrează resursa umană cu potenţial ridicat şi capacitate de creştere prin recrutare din
rândul studenţilor, precum şi în urma afilierii unor unităţi de cercetare-proiectare din zonă.
269
Componentă esenţială în cadrul Polului de Creştere Ploieşti, cu rol de motor al dezvoltării
în plan regional şi naţional, UPG Ploieşti implementează un Plan strategic pentru perioada 2012-
2016 cu obiective, strategii şi măsuri ce se înscriu în politica de consolidare a cercetării-
dezvoltării-inovării.
În Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti funcţionează 11 centre de cercetare profilate pe:
- materiale şi tehnologii de fabricaţie a echipamentelor petroliere
- fiabilitatea, diagnoza şi securitatea tehnică a utilajului petrolier şi petrochimic
- rezistenţa, stabilitatea, dinamica şi durabilitatea structurilor din utilajul petrolier şi
petrochimic
- automatizarea evoluată a proceselor chimice
- electronică-electrotehnică
- ingineria zăcămintelor de hidrocarburi
- tehnologii moderne şi ecologice în foraj-extracţie
- prelucrarea petrolului şi petrochimie
- strategii economico-financiare
- strategii de implementare a politicilor UE în ţările din zona Mării Negre
- laborator de încercări autorizat pentru lucrări publice, urbanism şi amenajarea
teritoriului.
Domeniile de cercetare sunt legate de activităţi specifice industriei de petrol şi gaze şi
vizează introducerea tehnologiilor de vârf, competitive şi ecologice, consolidând pe un plan nou
poziţia Polului de Creştere Ploieşti şi a judeţului Prahova în sfera economică regională şi
naţională.
Proiecte prioritare avute în vedere pentru perioada de programare 2014-2020 –
Universitatea Petrol-Gaze urmăreşte dezvoltarea relatiilor de parteneriat cu agenţi economici. Se
doreşte creşterea numărului de contracte pe diferite teme de cercetare şi menţinerea interesului
partenerilor prin promptitudinea, valoarea si calitatea lucrărilor. De asemenea se intenţionează
participarea şi câştigarea unor competiţii naţionale, care să acopere varii domenii de interes. O
preocupare continuă a instituţiei este înfiinţarea şi acreditarea unui laborator pentru elaborarea şi
testarea proprietăţilor unor materiale asfaltice cu calităţi superioare. Unul din obiectivele
principale ce s-ar putea realiza într-un asemenea laborator constă în înlocuirea polimerilor de tip
SBS, folosiţi până în prezent la modificarea bitumului rutier, cu polimeri pe baza de acrilaţi, cu o
susceptibilitate la îmbătrânire mult mai redusă. Beneficiarii principali sunt administraţiile de
drumuri regionale şi locale; partenerii vizați sunt producătorii autohtoni de aditivi şi emulgatori
pentru bitumul rutier, precum Atica Chemicals din Râmnicu Vâlcea şi singurul producător de
bitum rutier din România, Rompetrol secţia Vega din Ploieşti. Impactul estimat al înfiinţării unui
asemenea laborator se referă printre altele la creşterea duratei de utilizare şi reducerea
cheltuielilor de întreţinere a căilor rutiere, reducerea cheltuielilor de întreţinere a vehiculelor
auto, implementarea tehnologiei de modificare a bitumului rutier în alte zone cu o climă
asemănătoare şi creşterea numărului de angajaţi ai producătorului de polimer de tip acrilat.
O altă unitate care îşi va spori prezenţa în judeţul Prahova este Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli”(INCAS), cu tradiţie de peste 60 de ani în
ingineria aerospaţială şi aerodinamica aplicată, folosind tehnologii şi infrastructura unică de
importanţă strategică la nivel naţional.
După cum reiese din strategia de dezvoltare a INCAS, judeţul Prahova prezintă interes
major pentru viitoare investiţii în infrastructura şi resursele umane ale institutului.
Strategia vizează două locaţii-cheie:
- Platforma Măneciu unde se dezvoltă o bază operaţională pentru cercetări şi tehnologii
aerospaţiale, respectiv extinderea capacităţilor de testare în zbor şi dezvoltarea de sisteme cu şi
fără pilot. Proiectul satisface nevoia de transport aerian în zonă pentru operatori la nivel naţional
şi internaţional.
Capabilitatea vizează şi colaborarea cu autorităţile locale în probleme de monitorizarea
teritoriului, a eroziunii solului şi măsurători prin observare aeriană pentru situaţii de urgenţă.
- Platforma Strejnicu unde se dezvoltă o bază operaţională pentru cercetări avansate de
mediu aerospaţial, utilizând un amplasament în zona aerodromului Strejnicu.
270
Proiectul permite extinderea capabilităţilor de cercetare de mediu şi monitorizare a
situaţiilor de urgenţă oferite autorităţilor locale şi centrale.
Capabilitatea propusă vizează colaborarea cu autorităţile locale în probleme de
monitorizare a culturilor, a gradului de eroziune a solului, măsurători aeriene privind eficienţa
tehnologiilor de lucru în agricultură.
Realizări-cheie estimate în urma implementării celor două proiecte:
- integrarea bazelor experimentale Strejnicu şi Măneciu în circuitul internaţional al
infrastructurilor de cercetare, în termen de 3 ani de la începerea proiectelor
- interoperare cu structurile ISU şi cu autorităţile locale
- construirea unei piste betonate la baza experimentală Măneciu, pentru transport aerian
regional
- sistem de acces printr-un terminal specializat la baza experimentală Măneciu.
Valoarea totală a celor două proiecte se cifrează la 7 milioane euro, acestea fiind incluse
în portofoliul regional pentru perioada 2014-2020.
O entitate-simbol pentru specificul viti-vinicol al judeţului este Institutul de Cercetare
Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească (ICDVV ) înfiinţat în anul 1950
şi care coordonează la nivel naţional activitatea de cercetare şi extensie în domeniul viticulturii şi
vinificaţiei prin intermediul a 7 staţiuni de cercetare aflate în coordonare, amplasate în
principalele podgorii ale ţării. La nivel zonal deserveşte activitatea viti-vinicolă din cadrul
podgoriei Dealu Mare, cu o suprafaţă de cca 15 mii hectare în judeţele Prahova şi Buzău.
Activitatea de cercetare desfăşurată în laboratoarele: genetică, ameliorarea şi înmulţirea
materialului săditor viticol, (tehnologia culturii viţei de vie, enologie), abordează întreaga
problematică specifică acestui domeniu pe baze ştiinţifice, cu aplicabilitate extinsă, dovedindu-şi
competitivitatea prin rezultate pe plan intern şi internaţional.
Pentru perioada 2014-2020, ICDVV are în program continuarea unor proiecte

importante, cu o tematică de mare actualitate, precum:
- elaborarea tehnologiilor vitivinicole pentru diminuarea efectului perturbator al
schimbărilor climatice;
- verigi tehnologice de cultură a viţei de vie şi procesare a materiei prime care să asigure
garantarea veniturilor fermelor comerciale, în condiţiile respectării criteriilor de eco-
condiţionalitate;
- studii şi analize pentru fundamentarea deciziilor sectorului vitivinicol în implementarea
reglementarilor Politicii Agricole Comune (PAC) pentru acest sector.
3.3. Promovarea cooperării în plan intern şi extern
 În perioada 2014-2020 va continua politica pragmatică a Consiliului Județean de

relaționare cu autorități publice regionale și locale partenere în scopul atragerii de investiții
străine, punând în evidență oportunitățile și punctele forte specifce județului Prahova.
Promovarea acestora va fi intensificată, de asemenea, la nivel de reprezentare în
instituțiile și organismele europene, în asociațiile de profil în care județul este membru.
 Camera de Comerț și Industrie Prahova își va exercita în continuare rolul activ în

promovarea potențialului economic al județului și partener al firmelor prahovene pe piețele
externe.
Participarea alături de firmele locale la târgurile și expozițiile de profil, va fi o constantă
a activității, urmărindu-se pe acest plan îmbunătățirea nivelului de relaționare și informare
reciprocă în folosul firmelor, cu rezultate concrete materializate în contracte.
Reprezentanțele comerciale ale Camerei de Comerț și Industrie Prahova în orașe mari,
acordurile de colaborare cu organizații similare (56 la număr) de pe toate continentele reprezintă
suportul pentru derularea unei palete largi de activități în beneficiul mediului de afaceri din județ.
În același timp Camera de Comerț și Industrie Prahova își propune realizarea unor
structuri de sprijin pentru întreprinderi mici și mjlocii, în parteneriat cu administrația publică,
271
parcurile industriale și asociațiile profesionale, implicându-se și în problematica pregătirii forței
de muncă în corelație cu cerințele pieții, în derularea de proiecte pentru calificare, recalificare,
educație antreprenorială, competențe manageriale, consiliere, asistență în afaceri, etc..
Oportunitati de finantare U.E.
POC (Programul Operational Competitivitate) 2014-2020 are pentru Romania alocari

financiare nerambursabile de peste 1,3 miliarde Euro, directionate pe doua axe prioritare:
- Axa 1 - va finanta proiecte de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare (CDI) in sprijinul
competitivitatii economice si dezvoltarii afacerilor.
- Axa 2 – destinata proiectelor in tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru o
economie digitala competitiva.
POR (Programul Operational Regional) finanteaza:

- prin doua axe prioritare transfer tehnologic si competitivitate IMM-uri;
- o axa prioritara pentru sprijinirea revitalizarii oraselor prin proiecte integrate de dezvoltare
urbana;
- o axa care vizeaza dezvoltarea potentialului turistic balnear, potentialului cu specific local si
dezvoltarea infrastructurii turistice publice de agrement.
PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala)

- masurile 4 si 6 cu submasuri privind modernizare, procesare, marketing.
 Prioritatea 4: Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice
Obiectiv: Protejarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale şi a

patrimoniului natural
Creşterea economică durabilă este legată nemijlocit de protejarea mediului în toate

componentele sale: aer, apă, sol, subsol.
Elaborarea politicilor şi strategiilor de protecţie a mediului trebuie să aibă la bază
identificarea zonelor afectate, evaluarea gradului de deteriorare, stabilirea cauzelor care au
produs dezechilibrele.
Progresele înregistrate la nivel european în ultimele trei decenii, resimţite în reducerea
substanţială a emisiilor de plumb, oxid de azot, de bioxid de sulf, clorofluorocarburi, se explică
prin folosirea noilor tehnologii în industrie şi transporturi. S-a diminuat de asemenea poluarea cu
ape urbane reziduale în urma extinderii utilizării sistemelor de canalizare si epurare. A crescut
suprafaţa ariilor protejate, cu efecte benefice în menţinerea ecosistemelor şi biodiversităţii.
Cu toate acestea în ţările europene rămân probleme majore de dezechilibru al mediului
cum sunt: inundaţiile, canicula, seceta, furtunile puternice, etc. care aduc daune materiale
importante şi de multe ori pierderi umane.
Unele state şi regiuni europene nu sunt pregătite să facă faţă unor asemenea fenomene.
Şi în România apar probleme critice precum inundaţiile, seceta, eroziunea solului,
alunecările de teren, ş.a. cauzate în principal de gestionarea necorespunzătoare a factorilor de
mediu şi a resurselor. La rândul lor, consumurile energetice datorate unor tehnologii învechite în
industrie menţin la cote ridicate emisiile de gaze cu efect de seră.
În România situaţia gestionării deşeurilor menajere şi industriale reprezintă un obiectiv
major pentru fiecare autoritate publică locală.
În judeţul Prahova, implementarea programului de management integrat al deşeurilor este
un prim pas pozitiv, dar care trebuie completat printr-o infrastructură adecvată extinsă a
colectării selective şi valorificării economice a deşeurilor refolosibile.
Oportunităţile de finanţare propuse pentru acest domeniu prioritar în perioada 2014-2020
încurajează proiectele pe termen lung care contribuie la un mediu sănătos şi la utilizarea eficientă
a resurselor si care au fost mentionate la cap. XI, prioritatea 1, masura 1.2 –Dezvoltarea si
modernizarea infrastructurii de utilitati si servicii publice.
272
Măsuri propuse
4.1. Amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de

mediu
4.2. Protejarea şi conservarea mediului şi a biodiversităţii
4.3. Reducerea vulnerabilităţii la riscuri şi adaptarea la
schimbări climatice
4.4. Eficientizarea consumului de energie şi promovarea utilizării
resurselor regenerabile
4.1 Amenajarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de mediu
Politica în domeniul protecţiei mediului are scopul de a garanta generaţiei actuale şi celor
viitoare un mediu curat şi sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieţii, în corelare cu
o dezvoltare economică „verde și competitivă”, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă
din punct de vedere al utilizării resurselor.
Pentru intervalul 2014-2020 vor trebui respectate principiile generale ale gestionării
integrate de mediu:
- principiul precauţiei - implică evaluarea preliminară a riscurilor de poluare şi evitarea
acestora;
- principiul prevenirii - stabileşte că măsurile de prevenire sunt prioritare în raport cu cele
de eliminare a efectelor poluării;
- principiul utilizării durabile a resurselor naturale stabileşte minimizarea şi eficientizarea
utilizării resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accent pe utilizarea
celor secundare; resursele naturale trebuie exploatate astfel încât să nu le fie compromisă
disponibilitatea pe termen lung;
- principiul "poluatorul plăteşte" - stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi
economic corespunzător, astfel încât costurile pentru reducerea emisiilor să fie suportate
de generatorul acestora; responsabilii pentru deteriorarea calităţii atmosferei trebuie să
plătească în conformitate cu gravitatea efectelor produse;
- principiul proximităţii - stabileşte iniţierea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanţi
în aer în zona sursei generatoare;
- principiul parteneriatului - stabileşte crearea unui parteneriat între responsabilii de
activităţi, incluzând poluatorii, autorităţile centrale şi locale şi populaţia afectată de
poluare.
Astfel, se va urmări permanent îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea

decalajului existent faţă de alte state membre ale Uniunii Europene, conservarea biodiversităţii,
reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi, în acelaşi timp, promovarea producţiei de
energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante şi stimularea creşterii economice
durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de muncă “verzi”.
Este necesară acordarea unei atenţii speciale îmbunătăţirii gradului de transparenţă a
luării deciziilor, precum şi conştientizării, informării, consultării şi participării tuturor cetăţenilor
în luarea deciziilor privind mediul.
4.1.1.Investiții pentru amenajarea, extinderea, modernizarea și reabilitarea

sistemului de alimentare, tratare şi distribuţie a apei potabile, cu precădere în mediul rural
Obiectivele privind calitatea apei potabile furnizate presupun investiţii directe în zonele
rurale, care se alimentează cu apă sub standardul de calitate din puţuri publice şi care nu au o
reţea de distribuţie a apei potabile. În zonele rurale care se alimentează cu apă sub standardul de
273
calitate din puţuri publice, dar unde există o reţea de distribuţie cu apă de calitate, conformarea la
cerinţele Uniunii Europene s-ar face prin conectarea tuturor locuitorilor la reţeaua de apă
potabilă. În majoritatea puţurilor publice, nivelul de oxidabilitate şi conţinutul de nitraţi sunt
peste limitele acceptate. Termenul limită pentru încadrarea în standarde pentru conţinutul de
nitraţi este 2015.
Obiectivele din Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) stabilesc pentru apa
potabilă distribuită în reţea atingerea unei rate de conectare de 70% până în anul 2015.
Prezentarea în detaliu a infrastructurii de apă a fost inclusă la Prioritatea 1.2.1 Apă.
4.1.2. Investiţii pentru amenajarea, extinderea, modernizarea şi reabilitarea

sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate, cu precădere în mediul rural
În perioada 2014-2020 se urmăreşte continuarea dezvoltării infrastructurii de apă si apa

uzata şi a staţiilor de epurare din zona rurală, precum şi creşterea calităţii serviciilor aferente.
Soluţia unei staţii de epurare comună mai multor aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă
abordare pentru toate aglomerările studiate, conform Master Planului judeţului Prahova.
Programul infrastructură pentru gestiunea apelor uzate este prezentat în detaliu la
Prioritatea 1.2.1 Canalizare.
4.1.3. Amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru colectarea

selectivă a deseurilor
În perioada următoare se vor avea în vedere următoarele probleme din domeniul
deşeurilor:
- Transformarea deşeurilor într-o resursă, potrivit Foii de parcurs a Uniunii Europene
privind utilizarea eficientă a resurselor;
- Planificare strategică, la nivel zonal, a gestionării deșeurilor pentru
completarea/realizarea investiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene în
domeniu;
- Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune a deșeurilor, inclusiv prin
îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene;
- Extinderea şi îmbunătăţirea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor;
- Creșterea cantităţii de deșeuri intrate în circuitul de reciclare.
Monitorizarea privind respectarea legislaţiei de mediu pe întreaga perioadă 2014-2020,

pentru:
- Extinderea colectării selective la nivelul tuturor localităţilor din judeţ;
- Asigurarea unui grad maxim de reciclare, reutilizare a deşeurilor;
- Minimizarea cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări depozitate, prin
valorificarea acestora;
- Urmărirea ecologizării depozitelor de deşeuri neconforme şi a depozitelor de
deşeuri ecologice cu capacitatea epuizată;
- Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, prin realizarea unor
platforme de compostare, conform Master Planului;
- Continuarea campaniilor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi
electronice;
- Campanii de conştientizare şi informare a populaţiei privind necesitatea colectării
selective la sursă.
4.1.4. Investiţii pentru modernizarea şi eficientizarea managementului integrat al

deşeurilor la nivel local, judeţean şi regional, (se includ aici şi deşeurile ce solicită măsuri
specifice, cum ar fi cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice şi
electronice, din construcţii şi demolări)
- Realizarea staţiilor de transfer deşeuri prevăzute în PJGD şi Master Plan 2014-
2020;
274
- Îmbunătăţirea calităţii mediului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor
provenite de la rafinării;
- Diminuarea impactului asupra mediului a activităţilor din domeniul turismului se
poate realiza şi prin crearea facilităţilor pentru gestiunea deşeurilor; astfel, se
dezvoltă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor, prin serviciile administraţiei
publice locale.
4.1.5. Campanii de informare, educare și conștientizare a populației privind necesitatea

racordării la sistemul de apă și canalizare, consumul rațional de apă potabilă, protecția
mediului pentru evitarea poluării apelor uzate peste normele impuse, a solului cu produse
chimice, uleiuri, alți solvenți, necesitatea selectării și reciclării deșeurilor, campanii privind
normele legislative în domeniul mediului înconjurător și respectarea principiului
„poluatorul plătește”
Toate activitatile prezentate aici se regasesc in PJGD, in Master Planul 2014-2020, precum si
in criteriile de performanta ale obiectivelor de investitii realizate sau aflate in implementare, in
materie de gestiunea deseurilor.
4.2. Protejarea și conservarea mediului și a biodiversității
Pentru perioada 2014-2020, pe domeniul Arii Protejate, pentru asigurarea conservării

acestor zone protejate şi stoparea impactului negativ, apărut ca urmare a dezvoltării obiectivelor
economice, sunt obligatorii următoarele măsuri:
- preluarea în administrare/custodie a acestor zone de către entităţi capabile să
asigure managementul durabil al zonei;
- realizarea Planului de management al ariei protejate şi stabilirea măsurilor necesare
pentru conservare;
- alocare financiară pentru studii ştiinţifice, realizare plan de management, realizare
infrastructură uşoară de vizitare, informare, avertizare, delimitare arie,
conştientizare şi consultare publică (asigurarea resurselor financiare se face prin
grija custodelui/administratorului ariei protejate).
Consiliul Judetean Prahova, consiliile locale, APM Prahova, au obligatia sa prevada in
programele multianuale si anuale, lucrari si fonduri destinate acestui obiectiv si sa monitorizeze
implementarea lor.
Acțiuni indicative:
4.2.1. Acţiuni de informare, educare și conştientizare a populaţiei referitor la

importanţa şi necesitatea protecției mediului înconjurător şi conservarea biodiversităţii
În cazul ariilor naturale protejate este necesară alocare financiară pentru conştientizare şi
consultare publică privitor la măsurile de management propuse şi implementate (asigurarea
resurselor financiare se face prin grija custodelui/administratorului ariei protejate)
Resursele financiare necesare managementului ariilor protejate trebuie asigurate prin
iniţierea de proiecte cu finanţare din fonduri europene (POIM.-Axa 5), prin sponsorizări, tarife
percepute de către custodele/administratorul ariei.
Dat fiind faptul că judeţul Prahova este un judeţ cu un important potenţial turistic, se va
promova practicarea turismului ecologic controlat în arealele purtătoare de specii protejate. În
vederea delimitării şi dotării corespunzătoare a arealelor turistice, pentru desfăşurarea în condiţii
ecologice a turismului de masă, se propune dotarea zonelor de agrement cu sisteme de colectare
şi epurare a apelor uzate şi/sau toalete ecologice, în scopul reducerii poluării apelor de suprafaţă.
De asemenea, în zonele ariilor protejate, se va realiza delimitarea riguroasă a arealelor de
interes ştiinţific natural protejate din punct de vedere al speciilor periclitate sau în curs de
dispariţie.
275
Administraţiile publice locale se vor îngriji de amplasarea de panouri restrictive în
arealele declarate ca habitat natural al speciilor protejate, de interzicerea şi restricţionarea
turismului de masă în arealele purtătoare de specii cuprinse în „Listele roşii”.
Pentru relizarea acestor obiective va fi necesară implicarea activă a grupurilor de interes
în dezvoltarea socio-economică a zonelor cu potenţial turistic natural.
Se va urmări dezvoltarea sistemului de informare şi avertizare a potenţialului turistic şi a
locurilor de agrement, prin marcarea, delimitarea şi restricţionarea turistică şi de agrement, în
scopul conservării naturii şi implementării practicilor turistice ecologice pentru traseele şi
locurile de agrement cu trafic mare.
Se va promova o atitudine responsabilă şi pozitivă a cetăţenilor asupra problemelor de
mediu, apărute cu preponderenţă în zonele cu potenţial turistic.
În vederea promovării turismului ecologic se va apela şi la materiale informativ-
ecologice. Realizarea unui sistem permanent de informare şi educare ecologică turistică şi de
agrement se va corela permanent şi cu stabilirea unui sistem de control şi penalizare legală a
practicilor poluante rezultate din turism şi agrement. Este foarte importantă susţinerea turismului
în zonele cu tradiţie din judeţul Prahova, în acord cu principiile de protecţie a mediului.
Pentru a facilita reabilitarea şi modernizarea infrastructurii turistice, se va proceda la
reinvestirea unei cote din taxe şi impozite locale în acţiuni de depoluare şi investiţii.
4.2.2. Măsuri de îmbunătățire a calității apei, solului și a aerului

Apă
Este necesară îmbunătăţirea situaţiei actuale în privinţa captărilor, staţiilor de tratare a
apei, conductelor de aducţiune, rezervoarelor, staţiilor de pompare şi reţelelor de distribuţie, în
vederea realizării celui mai potrivit sistem de alimentare.
Toate oraşele din judeţ au reţeaua de distribuţie îmbătrânită, cu pierderi mari de apă.
Noile reţele care au fost construite în ultimii ani sunt, în general, în condiţii corespunzătoare.
În 38 din cele 90 de aşezări rurale nivelul nitraţilor din sursele publice de apă depăşeşte
nivelul legal. În vederea conformării cu directivele de furnizare a apei potabile, toate aceste
localităţi trebuie să dispună de un sistem adecvat de furnizare a apei până la finele anului.
Aer
- menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se
încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;
- îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele
prevăzute de normele în vigoare;
- monitorizarea suplimentară a calităţii aerului în zona de influenţă a surselor generatoare
de emisii de poluanţi în aerul înconjurător mai mari decât valorile limită;
- reînnoirea şi implementarea de planuri pe termen mediu şi lung, la nivel local, pentru
reducerea continuă a emisiilor de poluanţi în atmosfera în toate domeniile de activitate;
- urmărirea şi analizarea aplicării planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului
la nivel teritorial şi elaborarea rapoartelor anuale;
- elaborarea inventarului emisiilor de poluanti atmosferici din judeţul Prahova, în
conformitate cu obligaţiile ce decurg din convenţiile, acordurile şi tratatele specifice la
care România este parte;
- elaborarea anuală a Registrului de poluanţi emişi în atmosferă;
- adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative
asupra calităţii mediului;
- îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care
România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu;
- extinderea monitorizării nivelului de zgomot în judeţul Prahova;
- operaţionalizarea Sistemului de Monitorizare a Radioactivităţii Mediului.
276
4.2.3. Reconstrucția ecologică a zonelor degradate (afectate de activități industriale și
agricole poluante), terenuri degradate din cauza fenomenelor naturale și antropice
POR 2014-2020 ofera oportunitate de finantare prin Axele 3 si 4, pentru proiectele
destinate reconstructiei ecologice.
4.2.4. Refacerea zonelor/siturilor contaminate
La nivel judeţean, s-au întocmit listele siturilor istorice, orfane şi actuale înregistrate în
baza de date a APM Prahova; s-au adoptat programe de măsuri de conformare pentru
decontaminare şi reconstrucţie ecologică a acestora de către agenţii economici care le deţin în
proprietate.
Pentru viitor, se propune identificarea proprietarului pentru situl istoric contaminat orfan
existent pe teritoriul administrativ al municipiului Ploieşti, cu scopul includerii acestuia într-un
program de finanţare europeană pentru decontaminarea şi reconstrucţia ecologică a sitului şi a
zonei aferente.
Este necesară ecologizarea cuvelor din parcul Mimiu (aparţinând S.C. RAFINARIA
"ASTRA ROMÂNA" S.A. Ploieşti), dezafectarea batalurilor de gudroane şi ecologizarea zonelor
aferente acestora (aparţinând S.C. RAFINARIA STEAUA ROMÂNA S.A. CÂMPINA).
Pentru finantarea proiectelor de decontaminare a siturilor poluate istoric este accesibil
POIM-axa prioritara 5 si POR – axa prioritara 4.
4.2.5. Investiții în infrastructuri ecologice (inclusiv zone protejate, coridoare

ecologice, ecoducte sau pasaje ecologice)
În cazul ariilor naturale protejate este necesară o alocare financiară pentru realizare de
infrastructura uşoară de vizitare: panouri de informare şi avertizare, delimitare arie, amenajare
trasee acces şi puncte de popas (asigurarea resurselor financiare se face prin grija
custodelui/administratorului ariei protejate).
iniţierea de proiecte cu finanţare din fonduri europene (POIM-Axa 5), prin sponsorizări, tarife
Se va încuraja dezvoltarea “centurilor verzi” şi a coridoarelor de vegetaţie din spaţiile
publice, şi vor fi luate măsuri corespunzătoare în vederea protejării zonelor naturale şi a întăririi
legăturilor dintre aceste zone şi oraşe.
Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere va duce la diminuarea emisiilor şi
poluării fonice rezultate din traficul rutier în zonele urbane şi de-a lungul principalelor artere
rutiere din judeţ. Acest obiectiv va fi realizat prin dotarea parcurilor auto ale societăţilor care
efectuează transport în comun cu autovehicule care corespund prevederilor UE. Pentru a
evidenţia efectele acestor măsuri, se va continua elaborarea unor materiale informative prin care
să se facă cunoscute problemele de mediu generate de trafic, la nivelul judeţului Prahova.
În vederea dezvoltării durabile a orașelor din judeţul Prahova, se va pune accent pe:
- creşterea suprafeţei spaţiilor verzi – obiectiv 26 mp/locuitor;
- dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe, formate din
suprafete împădurite şi luciu de apă;
- finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot şi
pulberi;
- conformarea cu standardele europene de mediu prin dezvoltarea infrastructurii de apa-
canal şi staţii de epurare şi creşterea calităţii serviciilor aferente;
- creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitarea mijloacelor
de transport „verzi”;
- planificarea amenajării urbane şi elaborarea regulamentului de urbanism bazat pe
principii ecologice;
- întărirea controalelor și sancţiunilor pentru respectarea curăţeniei urbane.
Administratiile localitatilor au obligatii legale in domeniile nominalizate mai sus.
277
4.2.6. Crearea, amenajarea și extinderea parcurilor ecologice cu destinații sociale și
recreative – deasemenea, in competenta si responsabilitatea autoritatilor locale.
4.2.7. Investiții pentru gestionarea, restaurarea și monitorizarea ecosistemelor și

habitatelor (inclusiv regenerări și amenajări silvice, refacerea fondului faunistic)
Pentru perioada 2014-2020, pe domeniul Arii Protejate, pentru asigurarea conservării

acestor zone și stoparea impactului negativ apărut ca urmare a dezvoltării obiectivelor
economice, sunt obligatorii următoarele măsuri:
- preluarea în administrare/custodie a acestor zone de către entități capabile să asigure
managementul durabil al zonei;
- realizarea planului de management al ariei protejate și stabilirea măsurilor necesare
pentru conservare;
- alocare financiară pentru studii științifice, realizare plan de management (asigurarea
resurselor financiare se face prin grija custodelui/administratorului ariei protejate).

inițierea de proiecte cu finanțare din fonduri europene (POIM-Axa 5), prin sponsorizări, tarife
4.2.8. Conservarea și protejarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de floră

și faună
Este necesară alocarea financiară pentru realizarea de studii științifice în vederea
identificării și documentării zonelor care pot fi propuse ca arii naturale protejate, întreprinderea
demersurilor pentru declararea acestora, realizarea de consultare publică și conștientizare,
realizarea de materiale informative.
4.2.9. Investiții pentru modernizarea și inovarea tehnologiilor și echipamentelor de

refacere a mediului
Au fost făcute 10 propuneri de noi arii protejate care au fost introduse în Planul de
Amenajare a Teritoriului Judeţului Prahova:
1. Rezervaţia naturală „Moara Domnească”
2. Rezervaţia forestieră „Pădurea Cocorăştii Mislii”
3. Rezervaţia naturală „Stânca Tohanilor”
4. Rezervaţia forestieră „Pădurea de mesteacăn Măneciu”
5. Rezervaţia geologică „Piatra Verde Slănic”
6. Rezervaţia naturală „Lacul turficol Bâlbâitoarea-Starchiojd”
7. Rezervaţia naturală „Pădurea Glodeasa-Valea Doftanei”
8. Rezervaţia naturală „Foile verzi Trăisteni-Valea Doftanei”
9. Rezervaţia naturală „Paltinu Lac-Valea Doftanei”
10. Parcul Naţional Ciucaş
4.3. Reducerea vulnerabilității la riscuri și adaptarea la schimbările climatice
Reducerea vulnerabilităţii pe termen mediu şi lung la efectele schimbărilor

climatice se poate realiza prin dezvoltarea planurilor de acţiuni la nivel regional şi local, privind
adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- finalizarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice pentru perioada 2013 –
2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în acord cu
angajamentele asumate prin pachetul Energie Schimbări Climatice;
- elaborarea Planurilor de Acţiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
în sectoarele care intră sub incidenţa Deciziei nr. 406/2009/CE privind efortul statelor
278
membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (sectoare care nu intra sub
incidenţa schemei Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii cu efect
de seră);
- sprijinirea autorităţilor locale pentru dezvoltarea unor strategii proprii privind
combaterea schimbărilor climatice la nivel local;
- îmbunătăţirea dialogului cu operatorii care intră sub incidenţa prevederilor
schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
(ETS), în scopul conformării cu cerinţele impuse de aceasta.
4.3.1. Investiții pentru creșterea capacității locale și regionale de prevenire a

riscurilor (elaborarea de strategii și planuri de acțiuni, cartografierea riscurilor,
îmbunătățirea competențelor în domeniu)
4.3.2. Investiții pentru prevenirea dezastrelor naturale (consolidarea malurilor şi

regularizarea cursurilor de apă, crearea de zone de inundabilitate controlabile,
consolidarea de versanţi, lucrări de împădurire, construirea de perdele forestiere în
apropierea căilor de transport și a plantațiilor agricole):
Gestionarea riscului la inundații înseamnă aplicarea unor politici, proceduri și practici

având ca obiective identificarea riscurilor, analiza și evaluarea lor, tratarea, monitorizarea și
reevaluarea
riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunitățile umane, toți cetățenii să poată
trăi, munci și să-și satisfacă nevoile și aspirațiile într-un mediu fizic și social durabil.
Riscul la inundații este caracterizat prin natura și probabilitatea sa de producere, gradul
de expunere al receptorilor (numărul populației și al bunurilor), susceptibilitatea la inundații a
receptorilor și valoarea acestora, rezultând implicit că pentru reducerea riscului trebuie acționat
asupra acestor caracteristici ale sale.
Problema esențială în managementul riscului la inundații este aceea a riscului acceptat de
populație și decidenți, știut fiind că nu există o protecție totală împotriva inundațiilor (risc zero),
după cum nu există nici un consens asupra riscului acceptabil. În consecință, riscul acceptabil
trebuie să fie rezultatul unui echilibru între riscul și beneficiile atribuite unei activități ca urmare
a reducerii riscului la inundații sau a unei reglementări guvernamentale.
Strategia Națională de gestionare pe termen mediu și lung a riscurilor la inundații,
elaborată de Ministerul Mediului și Pădurilor în 2010, ca legislație în domeniu, înglobează
politica Uniunii Europene în domeniul evaluăarii și gestionării riscurilor la inundații cuprinsă în
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Ca măsuri pentru protecția impotriva inundațiilor, pot fi nominalizate:
- dezvoltarea de sisteme informaționale de avertizare și prognoză a viiturilor și a sistemelor
decizionale de acțiune operativă în timpul și după producerea inundației;
- stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor, bazate pe informații prognostice asupra
caracteristicilor, duratei și momentului producerii viiturii;
- planificarea și managementul teritoriului expus inundațiilor prin zonarea albiei majore,
elaborarea hărților de risc, introducerea restricțiilor de realizare a unor noi construcții în
albia inundabilă și planificarea utilizării terenului agricol în mod adecvat;
- dezvoltarea cadrului legal de funcționare și coordonare a instituțiilor responsaibile cu
elaborarea strategiilor și deciziilor operative la nivel local și bazinal;
- elaborarea și /sau actualizarea de regulamente, planuri de acțiune operativă și modele de
intervenție pentru diverse scenarii de viitură, precum și de sisteme de cooperare cu
apărarea civilă și populația;
- activități de conștientizare a factorilor de decizie (de la nivel local, comunal pâna la nivel
județean și regional) și a populației situate în zonele inundabile privind mărimea riscului
de inundație, pagubele potențiale, pericolul pierderilor de vieți omenești, modurile de
279
intervenție și de apărare, respectiv mijloacele și metodele de atenuare a efectelor
inundațiilor;
- dezvoltarea unor instrumente economice adecvate: asigurări de bunuri materiale prin
societățile de asigurare-reasigurare, criterii de negociere între factorii implicați în zonele
inundabile, sisteme de despăgubiri, care să permită acceptarea unei vulnerabiliăți
rezonabile în beneficiul general al ocupanților din zonele critice.
Oportunitati de finantare: POR, Axa prioritara 6.1.
4.3.3. Investiții pentru crearea, operaționalizarea, modernizarea și creșterea capacității
de răspuns la nivel local, județean și regional în situații de urgență și dezastre naturale, în
zonele vulnerabile sau acolo unde ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte
(inclusiv investiții pentru îmbunătățirea sistemelor de avertizare și alarmare a populației)
Se va avea în vedere îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru
intervenţii în situaţii de urgenţă.
Obiectivul specific al acestui domeniu de intervenţie îl reprezintă îmbunătăţirea
capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea
timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii
de urgenţă.
Achiziţionarea de echipamente specifice va înlesni intervenţii integrate în caz de dezastre
sau accidente (rutiere, etc.), cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente, în
funcţie de specificul diferitelor zone (expuse cutremurelor, inundaţiilor, eroziunii).
Avand in vedere ca, prin POR 2007-2013, a fost implementat la nivel regional, respectiv
in judetul Prahova, un proiect amplu de dotare cu echipamente, instalatii si mijloace pentru
interventii in caz de urgenta, Consiliul Judetean Prahova isi propune pentru perioada 2014-2020
realizarea unei investitii in infrastructura specifica situatiilor de urgenta, constand intr-un
Complex multifunctional SMURD-SAJ, cu dotari multiple: instalatii, echipamente, depozite,
spatii pentru pregatire-instruire teoretica si practica.
4.3.4. Campanii pentru informarea, pregătirea și conștientizarea populației privind

comportamentul în situații de urgență și dezastre naturale, generate de schimbările
climatice și dezastre naturale
Strategia de informare și educare publică privind domeniul situațiilor de urgență a fost
realizată în cadrul proiectului pentru “Prevenirea și Managementul Riscului la Dezastre Naturale
–Servicii de Consultanță pentru Elaborarea și Implementarea unei Campanii Naționale de
Conștientizare Publică”, finanțat de Banca Mondială și Guvernul României.
Pe teritoriul județului Prahova se înregistrează mai multe tipuri de hazarde naturale şi
tehnologice, care rezultă din interacţiunea factorilor naturali, a celor demografici şi sociali, şi a
structurilor realizate de om (construcţii în industria petrochimică și de extracție, şosele, căi
ferate). Această interacţiune devine tot mai complexă, concomitent cu tendinţa de concentrare a
populaţiei în mari aglomerări urbane şi cu extinderea arealelor locuite pe terenuri inadecvate,
expuse inundaţiilor sau alunecărilor de teren.
Modificările climatice legate de tendinţele globale de încălzire generează, la rândul lor,
noi incertitudini referitoare la magnitudinea şi frecvenţa unor hazarde si la apariţia sau
accentuarea unor hazarde noi.
Viiturile şi inundaţiile sunt hazardele naturale cu accentuat impact asupra reţelei de
aşezări, căi de comunicaţie şi terenuri din lungul râurilor din judet.
Hazardele seismice au un impact puternic asupra populaţiei şi sistemelor de aşezări.
Județul Prahova este situat într-o zonă cu un risc seismic mare. Se impune luarea unor măsuri
eficiente de consolidare a clădirilor fragile.
4.3.5. Investiții pentru crearea și extinderea unor centre de pregătire a personalului

operativ (salvări din medii ostile vieții)
4.4. Eficientizarea consumului de energie şi promovarea utilizării resurselor

regenerabile
280
- Promovarea tehnologiilor curate de producere a căldurii - în acest sens, APM Prahova, în
calitate de intermediar în derularea Programului Casa Verde, va continua consilierea
solicitanţilor (ori de câte ori se va relua Programul Casa Verde) şi va încuraja utilizarea
energiilor “verzi”;
- Finanţarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice si private, care au
ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
(eficienţa energetică în sectorul industrial, rezidenţial şi public, recuperarea
gazului metan de la depozitele de deşeuri şi utilizarea acestuia ca resursă
energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă);
- Retehnologizarea tuturor sistemelor de termoficare, utilizând cele mai bune tehnici
disponibile, astfel încât să se reducă emisiile de noxe în atmosferă;
- Oportunitati de finantare nerambursabila: POR- axele 3 si 4; POIM –axa 7.
4.4.1. Investiții în programe de informare și conștientizare a populației privind

necesitatea eficientizării consumului de energie și a utilizării resurselor regenerabile
În vederea stimulării eficienţei energetice în clădirile existente și pentru reducerea

amprentei lăsate asupra mediului, se va proceda la consilierea și sprijinirea proiectelor care
promovează utilizarea energiilor regenerabile.
Permanent se va avea în vedere informarea publicului cu privire la oportunităţile şi
facilităţile oferite de Fondul de Mediu pentru investiții verzi, precum și referitor la noile sesiuni
de desfășurare a programului Casa Verde. Instituțiile de specialitate vor acorda consultanţă cu
privire la condiţiile de accesare a Programelelor Operative Sectoriale.
4.4.2. Investiții pentru crearea de centrale de cogenerare pentru energie electrică și
termică folosind deșeuri;
4.4.3. Retehnologizarea şi modernizarea sistemului de producție, transport şi
distribuţie a energiei electrice;
4.4.4. Retehnologizarea şi modernizarea sistemului de producție, transport şi
distribuţie a energiei termice (a se vedea propunerile de investiţii din lista de proiecte);
4.4.5. Sprijin pentru investiţii în echipamente de producere a energiei electrice cu
eficienţă energetică ridicată (inclusiv reabilitări şi retehnologizări);
4.4.6. Realizarea infrastructurii de generare şi distribuire de energie alternativă;
4.4.7. Sprijinirea sectorului IMM pentru creșterea eficienței energetice atât în
producție, cât și în sfera serviciilor;
4.4.8. Investiții în reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor non-rezidențiale;
4.4.9. Investiții în eficientizarea iluminatului public;
4.4.10. Sprijin pentru achiziționarea de echipamente cu consum redus de energie;
4.4.11. Realizarea de studii pentru eficiența energetică la nivel de județe și localități;
4.4.12. Investiții privind eficientizarea consumului energetic în instituțiile publice.
Proiectele pentru aceste actiuni indicative pot primi finantare prin Por Axele 3 si 4; POC
– axa 1; POIM –axa 7.
Atentia cu totul speciala acordata protectiei mediului si cresterii eficiente energetice este
sustinuta financiar in exercitiul de programare 2014-2020 prin alocari semnificative
nerambursabile destinate finantarii proiectelor care au drept tinta eficienta energetica. Astfel,
alocarea la nivel national prin POR-Axa3 se cifreaza la 2 miliarde euro, din care pentru Regiunea
Sud Muntenia 222 milioane euro, sume disponibile pentru: gestionarea inteligenta a energiei,
surse regenerabile in infrastructura publica (cladiri publice si locuinte), eficientizarea
iluminatului public, transport public nepoluant, management al traficului, perdele forestiere de
protectie, modernizarea utilitatilor publice, zone de agrement, etc..
Beneficiari eligibili: autoritati publice locale, dupa caz in parteneriat cu asociatii de
proprietari, institutii publice, ONG-uri, operatori de transport, Agentiile judetene de protectie a
mediului, etc...
281
POR Axa 4, pune la dispozitia Romaniei 1,1 miliarde euro, din care pentru Regiunea Sud
Muntenia 173 milioane euro, destinati sprijinirii dezvoltarii urbane durabile, vizand in cea mai
mare parte: promovarea reducerii emisiilor de carbon, mobilitatea urbana, regenerare-
decontaminare, transport electric s.a, cu adresabilitate similara celor de la Axa 3.
Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020 permite la randul sau, prin Axa
prioritara 1 – Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Inovare (CDI), finantarea proiectelor
inovatoare in energie, mediu si schimbari climatice, in tehnici pentru depoluare si reciclare, in
administrarea resurselor de apa si a zonelor umede. Conceptul „orasul inteligent” ofera solutii de
infrastructura pentru nevoile populatiei in aglomerari urbane.
Prin intermediul Programului Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, Axele
3,4,5,6,7,8, in vederea conformarii cu prevederile directivelor europene si a indeplinirii
angajamentelor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apa si deseuri, precum si in vederea
protectiei biodiversitatii si prevenirii inundatiilor se aloca 4,47 milioane euro (din care UE -3,8
miliarde euro). Pentru reducerea consumului de energie si promovarea utilizarii resurselor
regenerabile, UE pune la dispozitia Romaniei 520 milioane uro.
 Prioritatea 5: Dezvoltarea resurselor umane, susţinerea educaţiei

şi ocupării forţei de muncă
Obiectiv: Dezvoltarea capitalului uman prin creşterea accesului la

educaţie şi instruire pe tot parcursul vieţii şi stimularea ocupării forţei de muncă
Criza economică şi financiară globală a condus la creşterea şomajului, în special în

rândul tinerilor, diminuându-se oportunităţile de angajare şi implicit de asigurare a unor venituri.
Criza a scos în evidenţă necesitatea reformării economiilor şi a societăţilor în general.
Cele trei principii ale creşterii economice: inteligenţă durabilă şi favorabilă incluziunii se
regăsesc la nivelul capitalului uman în mod pregnant, întrucât implică oameni cu un anumit grad
de instruire.
Pentru aceasta este necesar să fie îmbunătăţite: calitatea sistemelor de învăţământ,
performanţa în cercetare-inovare, folosirea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor. Ideile
inovatoare pot fi transpuse în produse şi servicii care generează creştere, locuri de muncă de
calitate şi contribuie la abordarea provocărilor societăţii moderne.
În prezent, în judeţul Prahova deşi nu se înregistrează o rată ridicată a şomajului, totuşi în
rândul tinerilor rata se situează peste medie.
Învăţământul încă nu ţine pasul cu cerinţele reale ale pieţei muncii, fiind preponderant
teoretic, iar inserţia persoanelor de vârsta a doua şi a treia nu este susţinută suficient prin
programe de reconversie/recalificare.
În perioada 2014-2020 România va primi sprijin financiar pentru dezvoltarea şi
modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională, care să asigure cetăţenilor
mijloacele necesare pentru a-şi atinge potenţialul şi capacitatea de integrare în piaţa muncii.
Astfel, pentru acest domeniu prioritar au fost propuse 5 măsuri de finanţare.
Măsuri propuse
5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale
şi de cercetare
5.2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului
educaţional, de cercetare şi de formare continua
5.3. Corelarea programelor educaţionale cu cerinţele pieţei
muncii
5.4. Sprijinirea adaptabilităţii forţei de muncă, promovarea
antreprenoriatului
5.5. Politici active de angajare
282
5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi de cercetare
Deşi judeţul Prahova nu este deficitar la capitolul spaţii de învăţământ, există nevoi
punctuale de modernizare, reabilitare/consolidare a unor unităţi şi de soluţionare a utilităţilor.
Este nevoie, de asemenea, de construcţii de săli de sport aferente şcolilor, laboratoare
specializate, dotări cu material didactic modern şi tehnică de calcul adecvată.
Pentru procesul de formare profesională continuă sunt necesare amenajări şi dotări
corespunzătoare care să asigure succesul acestei formule aducătoare de beneficii în plan social şi
individual.
Interesul localităţilor judeţului pentru infrastructura educaţională este susţinut printr-un
portofoliu de 81 proiecte/idei de proiect, a căror valoare se cifrează la 85 milioane euro.
5.2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului educaţional, de cercetare şi de

formare continuă
Finanţarea acestei măsuri se adresează programelor de formare pentru personalul
didactic, proiectelor de îmbunătăţire a administrării unităţilor de învăţământ şi de colaborare
între şcoală şi agenţiile de ocupare.
În acest sens, acţiunile indicative cuprind:

- programe de formare continuă a specialiştilor şi cercetătorilor;
- programe care vizează modernizarea şi creşterea calităţii educaţiei şi cercetării, cu
accent pe creativitate, inovare şi antreprenoriat;
- activităţi privind creşterea capacităţii instituţiilor şi autorităţilor locale responsabile cu
politicile pentru acest domeniu;
- parteneriate şi cooperare în educaţie, cercetare, ocuparea forţei de muncă.
5.3. Corelarea programelor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii

Existenţa unor sisteme de educaţie şi formare de înaltă calitate sunt esenţiale pentru
îmbunătăţirea capacităţii de integrare în piaţa forţei de muncă.
Pentru aceasta este necesară finanţarea programelor care vizează creşterea nivelului
pregătirii profesionale de bază, inclusiv a stagiilor de ucenicie-formă de învăţare ancorată în
activitatea practică.
Pe de altă parte, învăţarea pe tot parcursul vieţii este o necesitate obiectivă impusă de
tranziţia către economia bazată pe cunoaştere.
- programe de informare, consiliere şi orientare profesională;
- investiţii ale autorităţilor locale necesare procesului de învăţare pe tot parcursul vieţii;
- programe adresate formării profesionale de bază inclusiv stagii de ucenicie;
- cooperare şcoală-parteneri economici şi sociali;
- elaborare de studii şi prognoze privind educaţia şi piaţa muncii.
5.4. Sprijinirea adaptabilităţii forţei de muncă, promovarea antreprenoriatului

Piaţa muncii este într-o permanentă schimbare, al cărui ritm se intensifică, fiind
dependent de evoluţiile în plan economic. Economia creează locuri noi de muncă şi desfiinţează
alte locuri de muncă.
În perioada de programare sunt necesare eforturi pentru a face faţă problemelor legate de
gestionarea fenomenului şomajului, discrepanţei între competenţele disponibile şi cele de care au
nevoie operatorii economici, mobilitatea ocupaţională redusă, specifică României.
În acest sens, acţiunile indicative vizează investiţii în:

- programe de instruirea, specializarea şi perfecţionarea angajaţilor şi angajatorilor;
- programe de orientare şi consiliere profesională;
283
- programe de instruire antreprenorială.
5.5. Politici active de angajare

Crearea unei pieţe sănătoase şi performante a forţei de muncă este vitală pentru
dezvoltarea durabilă a judeţului, această prioritate de finanţare urmărind acţiuni cheie necesare
creşterii performanţelor şi competitivităţii economice.
Pentru perioada 2014-2020, AJOFM Prahova, are un program special de implementare a
politicilor active de ocupare care se regăsesc în obiectivele Strategiei Europa 2020:
- atingerea unei rate de ocupare de minimum 70% până în anul 2020 (faţă de nivelul de
75% preconizat de Uniunea Europeană);
- îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii;
- facilitarea tranziţiei de la inactivitate sau şomaj la ocuparea unui loc de muncă;
- consolidarea competenţelor profesionale pentru meseriile şi ocupaţiile căutate efectiv
de firmele care angajează;
- integrarea pe piaţa muncii a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi a
femeilor.
Sustinerea financiara a politicilor, masurilor si actiunilor indicative propuse pentru

sistemul educational, de cercetare si formare, este asigurata, pe de o parte prin bugetul de stat
care finanteaza aceste domenii inclusiv prin programe speciale, prin bugetele locale, iar pe de
alta parte, sunt accesibile, pe baza de proiecte, fonduri europene nerambursabile.
In acest sens, principalul instrument il reprezinta POR 2014-2020 care, prin Axa
prioritara 10 finanteaza proiecte pentru imbunatatirea infrastructurii educationale, alocand la
nivel national 240 milioane euro, din care 26,76 mililoane euro pentru regiunea Sud Muntenia.
Autoritatile publice locale pot promova proiecte privind: constructia/reabilitarea
/modernizarea/extinderea/echiparea infrastructurii educationale, anteprescolare, prescolare, a
celei pentru invatamantul obligatoriu, pentru scolile profesionale si tehnice, liceale, tehnologice.
Institutiile de invatamant superior au acces la formarea proiectelor pentru infrastructura
educationala universitara.
Tot prin POR, Axa prioritara 4 destinata dezvoltarii urbane durabile finanteaza
proiecte asemanatoare promovate de municipii resedinta de judet.
In timp ce POR vizeaza in general infrastructura educationala, Programul National
Capital Uman (POCU) stabileste prioritatile de interventie a Romaniei in domeniile ocuparii
fortei de munca, incluziunii sociale si educatiei.
Obiectivul major urmarit de acest program este dezvoltarea resurselor umane prin
cresterea accesului de la un sistem de educatie si formare profesionala de calitate, stimularea
ocuparii, cu precadere pentru tineri, reducerea saraciei si a excluziunii sociale.
Alocarea totala in valoare de circa 5 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro
contributie UE se realizeaza prin 7 axe prioritare, 13 prioritati de investitii si 55 obiective
specifice, obtinerea finantarilor presupunand o pregatire riguroasa a proiectelor, a caror
implementare trebuie sa asigure efectul pozitiv scontat si asteptat de intreaga societate, conform
principiului ca cea mai buna investitie a unei tari este cea in capitalul uman.
 Prioritatea 6: Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale
Obiectiv: Îmbunătăţirea accesului la asistenţă medicală şi servicii sociale

de calitate şi promovarea incluziunii sociale
Starea bună de sănătate la nivel de individ şi la nivelul societăţii este una dintre premisele
cheie ale capitalului uman pentru un nivel de competitivitate ridicat şi cu un potenţial bun de
dezvoltare.
Într-un raport al Comisiei Europene intitulat “Un buget pentru Europa 2020” se
subliniază că “promovarea unei stări bune de sănătate este parte integrantă a obiectivelor de
creştere economică inteligentă şi favorabilă incluziunii; menţinerea unei populaţii sănătoase şi
active mai mult timp are un impact pozitiv asupra productivităţii şi competitivităţii”.
284
În România conceptul social pe care se fundamentează sistemul de sănătate este bazat pe
principiile de acces universal la asistenţă medicală şi presupune aplicarea principiului
solidarităţii în finanţare.
Cu toate îmbunătăţirile succesive operate în ultima perioadă în sistemul de sănătatre,
inclusiv descentralizarea spitalelor, se resimte în continuare nevoia unor intervenţii atât din punct
de vedere instituţional cât şi al infrastructurii, al optimizării alocărilor bugetare şi mai ales al
politicilor de resurse umane.
Întregul complex de măsuri necesare, la a căror aplicare revin multe responsabilităţi
consiliilor judeţene şi locale, trebuie să aibă ca rezultat redarea încrederii cetăţenilor în sistemul
de sănătate, prin accesul civilizat la serviciile medicale, precum şi redarea demnităţii
personalului medical.
Măsuri propuse
6.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de
sănătate şi asistenţă socială
6.2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului sanitar
şi de asistenţă socială
6.3. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei
6.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi asistenţă

socială
Scopul acestei măsuri este creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii de sănătate şi
asistenţă socială de calitate, asigurând fiecărei categorii de persoane şi fiecărui individ un nivel
ridicat de protecţie a sănătăţii, oportunităţi egale de a accesa servicii medicale şi de asistenţă
socială.
În judeţul Prahova, deşi reţeaua de unităţi sanitare este la un nivel acceptabil din punct de
vedere al localizării în teritoriu şi al capacităţilor de asigurare a serviciilor de ocrotire a sănătăţii,
sunt necesare investiţii mari pentru consolidarea, reabilitarea şi modernizarea clădirilor,
îmbunătăţirea funcţionalităţii acestora în concordanţă cu noile tehnologii medicale.
Referitor la serviciile sociale, sistemul de asigurare a acestora este menit să soluţioneze
problemele incluziunii sociale a persoanelor cu nevoi speciale care pot fi de natură medicală sau
datorate imposibilităţii de a-şi asigura un trai decent prin mijloace proprii.
Serviciile sociale, pentru a fi eficiente, trebuie să fie concepute şi furnizate în mod
integrat, dar şi personalizat, acoperind cazuistica eficient, la costuri optimizate. Recuperarea prin
incluziune socială a persoanelor asistate social trebuie să fie un indicator al eficacităţii sistemului
de servicii sociale.
Reţeaua publică de asistenţă socială şi protecţie a copilului a fost restructurată prin
desfiinţarea centrelor rezidenţiale de mari dimensiuni şi crearea unor centre de tip familial, centre
de zi şi altor formule cu accente de personalizare şi care vizează incluziunea categoriilor
defavorizate.
Acţiuni indicative pentru orientarea investiţiilor:
- crearea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii serviciilor
de sănătate, inclusiv dotarea cu echipamente inovatoare, de ultimă generaţie;
- crearea, reabilitarea, amenajarea, extinderea, modernizarea şi dotarea serviciilor de
asistenţă socială;
- construcţia/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziţiei de la asistenţa
instituţională la cea de proximitate.
Preocuparea Consiliului judeţean şi a consiliilor locale din judeţ pentru dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi asistenţă socială se reflectă prin
promovarea unui număr de 53 proiecte/idei de proiecte în portofoliul regional, acestea cumulând
o valoare de 46 milioane euro.
Se regăsesc în aceste propuneri obiective importante, între care:
- reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţa Ploieşti,
infrastructurii ambulatoriilor si UPU;
285
- imbunatatirea eficientei energetice a cladirii principale a Spitalului Judeţean de Urgenţa
Ploieşti;
- reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii ambulatoriilor si a unitatii
de primire urgente a Spitalului de Obstetrica Ginecologie Ploiesti;
- imbunatatirea eficientei energetice a cladirii principale a Spitalului de Obstetrica
Ginecologie Ploiesti;
- reabilitarea termica a Spitalului Municipal Campina;
- investitii pentru imbunatatirea serviciilor medicale la spitalele din: Sinaia, Vălenii de
Munte, Drajna;
- amenajarea Spitalului de Pediatrie Ploieşti, precum şi 10 proiecte pentru consolidări,
modernizări, dotări ale unităţilor de asistenţă socială la Câmpina, Tătărăi, Filipeştii de Târg,
Urlaţi, Sinaia.
PROPUNERI DE PROIECTE ALE D.G.A.S.P.C

Nr. Denumire proiect Observații
Crt.
1. Înființarea Complexului de Locuințe Protejate Călinești, Proiect în curs de elaborare
judeţul Prahova şi dotarea cu echipamente specifice
nevoilor beneficiarilor de servicii;
2. Înființarea Complexului de Servicii Casa Rozei Urlați, Proiect în curs de elaborare

judeţul Prahova şi dotarea cu echipamente specifice
nevoilor beneficiarilor de servicii;
3. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și dotarea cu Proiect în curs de elaborare

echipamente specifice a centrelor rezidențiale de tip
familial din județul Prahova;
4. Dezvoltarea rețelei de case de tip familial pentru protecția Proiect în curs de elaborare
copiilor cu handicap neuropsihomotor din județul Prahova;
Dezvoltarea apartamentelor de tip familial și dotarea cu Proiect în curs de elaborare
5. echipamente specifice destinate beneficiarilor din cadrul
Centrului de Plasament Sinaia.
6. Reabilitare, modernizare, dezvoltare şi dotare cu Propunere
echipamente specifice nevoilor beneficiarilor de servicii
din Centrul de Plasament Plopeni, judeţul Prahova
7. Infiintarea unui centru tip respiro pentru persoanele adulte Propunere
cu handicap
8. Infiintarea unui centru-pilot pentru dezvoltarea Propunere
deprinderilor de viata independenta si integrarea in munca
a tinerilor
9. Dezvoltarea serviciilor acordate persoanelor adulte cu Propunere
handicap – echipe mobile de interventie la domiciliu
10. Dezvoltarea serviciilor de interventie in regim de urgenta Propunere
pentru copii si adulti
11. Intarirea capacitatii administrative – certificarea ISO a Propunere
serviciilor oferite de catre DGASPC Prahova
12. Dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului Propunere
de specialitate din cadrul autoritatilor publice locale
Programul Operational Regional (POR) prevede pentru perioada 2014-2020, prin Axa
Prioritara 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare si sociale, alocarea la nivel national a circa 400
milioane euro, din care aproximativ 60 milioane euro pentru Regiunea Sud-Muntenia, fonduri
nerambursabile.
Referitor la asistenta sociala, autoritatile publice locale si furnizorii de servicii sociale
de drept public si privat acreditati conform legii, pot promova proiecte privind:
- reabilitarea/modernizarea/dotarea cu echipamente a spitalelor judetene de urgenta;
286
- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea ambulatoriilor si a unitatilor de primiri urgente;
-construirea/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea centrelor comunitare de interventie
integrate;
- reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de servicii sociale fara componenta
rezidentiala;
- constructia/reabilitarea de locuinte de tip familial, locuinte protejate.
6.2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului sanitar şi de asistenţă socială
O caracteristică a sistemului sanitar este nivelul ridicat de calificare al personalului, nivel

care trebuie să fie întreţinut şi îmbunătăţit cu cele mai noi cunoştinţe în domeniu, motiv pentru
care este necesar un program investiţional pe componenta de resurse umane.
În domeniul asistenţei sociale, multiplele situaţii de expunere la riscuri în special a
copiilor şi a persoanelor vârstnice reclamă tipuri noi de asistenţă, dar şi programe de pregătire
pentru lucrătorii din această sferă.
- formarea continuă pentru specialiştii din domeniu, cu accent pe specializările
deficitare;
- crearea de servicii noi de asistenţă socială pentru categorii şi persoane vulnerabile;
- programe de consiliere şi mediere pentru prevenirea abuzurilor şi relelor tratamente în
familie;
- campanii de informare şi educare a populaţiei cu accent pe programele naţionale de
sănătate.
Pentru finantarea acestor actiuni sunt accesibile fonduri alocate prin Programul
Operational Capital Uman (POCU) pe baza unor proiecte specifice serviciilor de sanatate si
asistenta sociala.
6.3. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

Incluziunea socială înseamnă accesul la un set de standarde sociale/drepturi sociale cu
scopul de a obţine drepturi egale pentru indivizi şi familii.
Riscurile marginalizării unor persoane pe motiv de etnie, boli, stare socială, vârstă,
pregătire, etc. reprezintă forme de excluziune socială.
Sărăcia limitează accesul la resurse de bază: hrană, locuinţă, educaţie, servicii.
Acestea reprezintă provocări pentru serviciile de sănătate publică şi pentru cele de
asistenţă socială, exercitând presiuni asupra bugetelor la nivelul comunităţii.
Europa dezvoltă pe acest plan iniţiative de economie socială, cu soluţii inovatoare,
precum sectorul întreprinderilor sociale, care angajează persoane din categorii dezavantaje.
Accesul la finanţare pentru acestea va fi reglementat de către Comisia Europeană prin
Programul pentru schimbări sociale şi inovare socială.
- programe integrate de incluziune socială a persoanelor din categorii dezavantajate;
- programe de dezvoltare comunitară integrată prin consens al cetăţenilor;
- susţinerea economiei sociale şi a întreprinderilor sociale;
- formarea de competenţe digitale pentru persoane dezavantajate;
- acţiuni de informare şi conştientizare cu privire la efectele excluziunii şi discriminării
sociale.
In domeniul social, POR finanteaza prin Axa prioritara 9 sprijinirea regenerarii
economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban, proiecte in valoare totala de
90 milioane euro la nivel national, din care pentru Regiunea Sud Muntenia 12,6 milioane euro.
Beneficiarii eligibili sunt de aceasta data grupurile de actiune locala (GAL)
constituite din reprezentanti ai autoritatilor publice locale, ai institutiilor, ai mediului de afaceri
local, ai societatii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru interventie.
287
Investitiile vizeaza: locuinte sociale, centre comunitare integrate de interventie
medico-sociala, amenajari ale spatiului urban degradat al comunitatii defavorizate, construirea si
echiparea intreprinderilor de economie sociala de insertie.
Un program special finantat din Fondul de ajutor european este Programul
Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAPD) pentru care Romania dispune in
perioada 2014-2020 de 441 milioane euro fonduri europene, la care se adauga o cofinantare
nationala de 15%. Programul ofera produse alimentare persoanelor care au cea mai mare nevoie
de acestea, precum si rechizite pentru copiii aflati in dificultate. Autoritatile locale trebuie sa
implementeze acest program cu toata responsabilitatea, pe baza cunoasterii temeinice a situatiei
reale a persoanelor/familiilor indreptatite pentru sprijinul material.
 Prioritatea 7: Dezvoltarea rurală
Obiectiv: Creşterea rolului aşezărilor rurale şi a contribuţiei agriculturii la

economia judeţului
Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) promovează principiul menţinerii

unui echilibru între producţia alimentară, dezvoltarea economică a comunităţilor rurale şi
măsurile de protecţie a mediului care vizează combaterea schimbărilor climatice, gospodărirea
apelor, biodiversitatea.
Aceste caracteristici se regăsesc integral în România, unde mediul rural reprezintă
jumătate din populaţia ţării, cu un bagaj consistent de specificitate şi tradiţie care nu trebuie
suprimate ci repuse inteligent în echilibru cu noile evoluţii în plan tehnologic şi social.
Judeţul Prahova, deşi nu este unul preponderant agricol, reuneşte, datorită varietăţii
reliefului o mare diversitate de aşezări rurale cu ocupaţii şi tradiţii legate de viticultură,
pomicultură, silvicultură, legumicultură şi cereale, cu activităţi de prelucrare a produselor
primare, cu arhitectură specifică şi obiceiuri locale, toate acestea impunând respect şi politici de
integrare în noua realitate, conform principiului promovat de Uniunea Europeană “unitate în
diversitate”.
În acelaşi timp, urbanul nu trebuie să asalteze ruralul ci să convieţuiască prin
complementaritate, printr-un parteneriat eficient care să contribuie la progresul concomitent a
celor două medii şi al judeţului în general.
În acest sens, Consiliul Judeţean Prahova promovează de o bună perioadă de timp
formule de asociere urban-rural cu bune rezultate în plan economic şi social.
Măsuri propuse
7.1. Revitalizarea comunităţilor rurale

7.2. Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător în rural,
protejarea moştenirii culturale
7.3. Diversificarea economiei rurale, creşterea competitivităţii sale
7.4. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de
sprijin a agriculturii şi silviculturii
7.5. Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar
7.6. Instruire şi consultanţă pentru agricultori
7.1. Revitalizarea comunităţilor rurale

Revitalizarea rurală este un proces complex care include atât patrimoniul cât și aspecte
care țin de economie, social, cultură, tradiţii, presupunând o dezvoltare armonioasă a zonei. Satul
trebuie introdus în mediul de afaceri, iar economia rurală trebuie transformată treptat din
economie de subzistenţă într-una comercială competitivă.
Implementarea instrumentelor de dezvoltare rurală va conduce, pe termen mediu, la
compatibilizarea structurilor rurale româneşti cu cele europene.
288
Modernizarea zonelor rurale se obţine printr-o infrastructură modernă corelată cu un
sector agricol competitiv şi dinamic, atractiv pentru tineri.
Acţiuni indicative
- programe integrate de dezvoltare a infrastructurii, revigorare a activităţii economice,
de soluţionare a problemelor sociale şi de mediu; dezvoltarea locală este plasată sub
responsabilitatea comunităţii;
- acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea Grupurilor de Actiune Locala (GAL-urilor) cu
implicarea acestora în dezvoltarea localitatilor;
- acţiuni pentru dezvoltarea integrată rural-urban.
7.2. Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător în rural, protejarea

moştenirii culturale
Protejarea moştenirii culturale a fost stabilită ca o prioritate mondială în faţa pericolului
pierderii identităţii culturale datorită globalizării.
Investiţiile se vor orienta către acţiuni indicative precum:
- renovarea clădirilor, monumentelor culturale şi istorice în scopul promovării şi
păstrării imaginii tradiţionale a satelor;
- modernizarea zonelor rurale cu potenţial cultural, istoric şi recreativ;
- activităţi artistice pentru păstrarea identităţii mediului rural.
7.3. Diversificarea economiei rurale, creşterea competitivităţii sale

Dezvoltarea unei reţele viabile de întreprinderi mici şi mijlocii private (agroalimentare,
industriale, de prelucrare a produselor locale, artizanale, de servicii, etc.) în mediul rural are, pe
lângă funcţia economică importantă, o componentă socială marcantă, vizând stabilizarea
populaţiei rurale, eliminarea navetismului şi utilizarea forţei de muncă sătească.
Direcţia de acţiune pentru diversificarea economiei rurale o reprezintă promovarea
investiţiilor în agricultură, în vederea unei dezvoltări echilibrate şi a creşterii competitivităţii
agriculturii, pentru a face faţă concurenţei pe piaţa internă şi pe pieţele externe.
Acţiuni indicative
- investiţii pentru producţia, distribuţia şi promovarea produselor bazate pe
valorificarea superioară a resurselor locale;
- crearea de întreprinderi mici şi mijlocii în sectorul agro-alimentar;
- sprijin pentru activităţi turistice durabile;
- sprijin pentru dezvoltarea echilibrată a activităţilor economice din toate ramurile
agriculturii.
7.4. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sprijin a agriculturii şi

silviculturii
O dezvoltare echilibrată a agriculturii presupune nu numai măsuri referitoare la
restructurarea acesteia, dar şi crearea infrastructurii necesare.
Investiţiile vor trebui îndreptate către dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea
infrastructurii rutiere agricole şi forestiere; realizarea şi reabilitarea infrastructurii de irigaţii şi
îmbunătăţiri funciare; infrastructura de producţie, procesare, prelucrare, depozitare şi distribuţie
a produselor agricole; construirea de depozite ecologice pentru gestiunea eficientă a deşeurilor
animaliere şi vegetale; lucrări privind adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prevenirea şi
gestionarea riscurilor în fondul funciar agricol şi forestier.
Toate aceste acţiuni vor contribui la îmbunătăţirea performanţelor economice şi de mediu
ale exploataţiilor agricole şi ale întreprinderilor din mediul rural, dar şi la eficientizarea
sectorului comercializării şi prelucrării produselor agricole.
7.5. Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar
289
Agricultura este principalul sector responsabil de securitatea alimentară a polulaţiei,
având totodată o contribuţie specială la procesul general de dezvoltare economică durabilă şi de
protecţie a mediului.
În vederea unei mai bune alinineri la Strategia Europa 2020, în special în ceea ce priveşte
utilizarea eficientă a resurselor, o importanţă tot mai mare o reprezintă creşterea productivităţii
agricole prin cercetare, prin transfer de cunoştinţe şi prin promovarea cooperării şi a inovării
(inclusiv prin intermediul parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea şi
durabilitatea agriculturii).
Având în vedere situaţia existentă se va încuraja realizarea de investiţii pentru procesarea
şi marketingul produselor agro-alimentare şi a produselor forestiere (lemnoase şi nelemnoase)
având ca ţintă finală creşterea valorii produselor prin respectarea condiţiilor de calitate şi de
siguranţă alimentară precum şi satisfacerea cerinţelor de piaţă.
Achiziţia de utilaje, tehnologii şi echipamente inovatoare, coroborate cu suţinerea
finanţărilor pentru achiziţia de material genetic inovator, de ultimă generaţie, vor contribui la o
agricultură performantă.
Totodată trebuie promovată asocierea agricultorilor şi a producătorilor agricoli fiind o
resursă importantă pentru progresul agriculturii în primul rând prin creşterea şanselor de atragere
a fondurilor comunitare.
- dezvoltarea serviciilor specifice pentru agricultură şi industria alimentară (sectorul
agricol şi pescuit;
- achiziţia de utilaje şi echipamente inovatoare;
- achiziţia de tehnologii şi material genetic inovatoare, de ultimă generaţie;
- programe de cercetare aplicată şi transfer de know-how în domeniul agricol şi
forestier;
- sprijin pentru asocierea şi integrarea în reţele de producători.
7.6. Instruire şi consultanţă pentru agricultori

La nivelul Uniunii Europene, înfiinţarea unui sistem de consultanţă pentru agricultori este
reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009, potrivit căruia fiecare Stat Membru este
obligat să-şi organizeze un serviciu pentru furnizarea de consultanţă fermierilor atât în materie de
gestionare, bunele practici agricole şi de mediu, cât şi pentru profitabilitatea, competitivitatea
exploataţiilor agricole, prin realizarea transferului tehnologic, diseminarea rezultatelor cercetării
ştiinţifice aplicative, promovării Politicii Agricole Comune şi a programelor de finanţare
europene şi guvernamentale.
Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi pentru a îndeplini normele de eco-
condiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinului financiar disponibil
producătorilor agricoli, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea
alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea
animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi
siguranţă profesioanlă.
Investiţiile se vor îndrepta către:
- cursuri de instruire, specializare şi perfecţionare în domeniul agricol;
- sprijin pentru furnizarea de servicii de consultanţă în domeniul agricol (consolidarea
capacităţii instituţionale pentru desfăşurarea de servicii de consultanţă pentru micii
fermieri);
- sprijin pentru accesarea serviciilor de consultanţă în domeniul agricol.
Interesul arătat de consiile locale din judeţul Prahova pentru dezvoltarea rurală şi
agricultură este concretizat în promovarea unui număr de 216 fişe de proiecte, cu o valoare de
267 milioane de euro, pentru includerea în Planul de Dezvoltare Durabilă pe perioada 2014-
2020.
Consiliul Judeţean Prahova acordă importanţă deosebită dezvoltării rurale şi sprijină
nemijlocit atât consiliile locale, cât şi structurile asociative, ceilalţi parteneri implicaţi în
progresul comunităţilor rurale. În acest scop, în prezentul Plan de dezvoltare durabilă se
nominalizează măsurile şi acţiunile indicative care vor fi susţinute prin proiecte de investiţii cu
290
finanţare externă nerambursabilă şi/sau prin programe naţionale destinate dezvoltării
comunităţilor rurale:
TIP DE INVESTIŢIE
Revitalizarea Conservarea, Diversificarea Infrastructura
comunităţilor protejarea economiei de sprijin a
Nr.
Localitate rurale, moştenirii rurale, agriculturii şi
crt. infrastructură, culturale creşterea silviculturii
economie, competitivităţii
social, mediu, acesteia
etc.
1. Adunaţi x x x X
2. Albeşti-
x x x X
Paleologu
3. Aluniş x x x X
4. Apostolache x x x X
5. Ariceştii
x x x X
Rahtivani
6. Ariceştii Zeletin x x x X
7. Baba Ana x x x X
8. Balta Doamnei x x x X
9. Bălţeşti x x x X
10. Băneşti x x x X
11. Bărcăneşti x x x X
12. Bătrâni x x x X
13. Berceni x x x X
14. Bertea x x x X
15. Blejoi x x x X
16. Boldeşti-
x x x x
Grădiştea
17. Brazi x x x x
18. Brebu x x x x
19. Bucov x x x x
20. Călugăreni x x x x
21. Cărbuneşti x x x x
22. Ceptura x x x x
23. Ceraşu x x x x
24. Chiojdeanca x x x x
25. Ciorani x x x x
26. Cocorăştii Colţ x x x x
27. Cocorăştii Mislii x x x x
28. Colceag x x x x
29. Cornu x x x x
30. Cosminele x x x x
31. Drăgăneşti x x x x
32. Drajna x x x x
33. Dumbrava x x x x
34. Dumbrăveşti x x x x
35. Fântânele x x x x
36. Filipeştii de
x x x x
Pădure
37. Filipeştii de Târg x x x x
38. Floreşti x x x x
39. Fulga x x x x
40. Gherghiţa x x x x
41. Gorgota x x x x
42. Gornet x x x x
43. Gornet-Cricov x x x x
291
44. Gura Vadului x x x x
45. Gura Vitioarei x x x x
46. Iordăcheanu x x x x
47. Izvoarele x x x x
48. Jugureni x x x x
49. Lapoş x x x x
50. Lipăneşti x x x x
51. Măgurele x x x x
52. Măgureni x x x x
53. Măneciu x x x x
54. Măneşti x x x x
55. Olari x x x x
56. Păcureţi x x x x
57. Păuleşti x x x x
58. Plopu x x x x
59. Podenii Noi x x x x
60. Poiana Câmpina x x x x
61. Poienarii Burchii x x x x
62. Poseşti x x x x
63. Predeal-Sărari x x x x
64. Proviţa de Jos x x x x
65. Proviţa de Sus x x x x
66. Puchenii Mari x x x x
67. Râfov x x x x
68. Salcia x x x x
69. Sălciile x x x x
70. Sângeru x x x x
71. Scorţeni x x x x
72. Secăria x x x x
73. Şirna x x x x
74. Şoimari x x x x
75. Şotrile x x x x
76. Starchiojd x x x x
77. Ştefeşti x x x x
78. Surani x x x x
79. Talea x x x x
80. Târgşoru Vechi x x x x
81. Tătăru x x x x
82. Teişani x x x x
83. Telega x x x x
84. Tinosu x x x x
85. Tomşani x x x x
86. Vadu Săpat x x x x
87. Vâlcăneşti x x x x
88. Valea
x x x x
Călugărească
89. Valea Doftanei x x x x
90. Vărbilău x x x x
Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) aprobat pentru perioada 2014-2020

prevede alocarea pentru Romania a unor fonduri in valoare totala de 9,46 miliarde euro, din care
8,13 miliarde euro nerambursabile din partea UE si 1,33 miliarde euro de la bugetul de stat.
Sunt accesibile 15 masuri de finantare cu submasuri profilate pe domenii de interes.
Programul tinteste doua obiective majore pentru Romania in materie de agricultura:
- cresterea productivitatii agroalimentare;
- integrarea productiei nationale in lanturi alimentare.
292
In ce priveste mediul de viata rural, obiectivul major este cresterea calitatii vietii, diversificarea
economiei rurale, combaterea saraciei si excluziunii sociale prin incurajarea dezvoltarii locale
plasate in responsabilitatea comunitatii. Intre cele mai importante masuri (M)/ submasuri (SM)
pot fi nominalizate urmatoarele:
S.M. 4.1. Investitii in exploatatii agricole
Fonduri alocate: 1,19 miliarde euro
Beneficiari: fermieri, cooperative agricole si asociatii ale cooperativelor agricole, grupuri
de producatori constituite legal.
S.M. 4.2. Procesare si marketing al produselor agricole
Fonduri alocate: 555 milioane euro
Beneficiari: intreprinderi cooperative, grupuri de producatori.
S.M. 4.3. Modernizarea infrastructurii agricole si forestiere
Fonduri alocate: 671 milioane euro; 100% nerambursabil
Componente: irigatii, drumuri silvice, acces agricol
Beneficiari: unitati administrativ- teritoriale (UAT), asociatii ale proprietarilor de terenuri
agricole si paduri, federatiile utilizatorilor de apa din sistemele de irigatii.
S.M. 6.1. Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
Sprijin nerambursabil –maxim 50000 euro/proiect
Beneficiari: tinerii fermieri care se instaleaza ca unic sef al exploatatiei agricole
S.M. 6.2. Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale
Beneficiari: Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural, care își diversifică
activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima data; Micro-întreprinderi și
întreprinderile mici din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care nu le-au mai
efectuat până la data aplicării sprijinului; Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate
în anul depunerii Cererii de Finanțare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au
desfășurat activități până în momentul depunerii proiectului(start-ups).
Sprijin nerambursabil:
· va fi acordat sub formă de primă în două tranșe astfel:
– 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a Planului de
Afaceri fără a depăsi 5 ani de la data semnării Deciziei de Finanțare.
· va fi în valoare de:
– 70.000 Euro/ proiect în cazul activităților de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare și
de agroturism
– 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activități;
S.M. 6.3. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici
Sprijinul nerambursabil : este de maxim 15.000 Euro pentru o exploatație agricolă:
· se acordă în două tranșe astfel::
– 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare;
– 25% din cuantumul sprijinului în maximum 3 ani de la primirea deciziei de finanțare;
· se va acorda pe o perioadă de 3/ 5* ani (*perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul
pomicol)
Beneficiari: Fermierii, care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în
categoria de fermă mică* pentru o perioadă de minimum 10 ani (*Dimensiunea unei ferme mici
este cuprinsă între 8.000 – 11.999 SO (valoarea producției standard)).
S.M. 7.2. Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica

Buget alocat: 1,1 miliarde euro
Beneficiari: comunele si asociatiile acestora, ONG-uri pentru infrastructura educationala
(gradinite) si sociala (crese)
Proiecte eligibile:
293
- infiintare, extindere, imbunatatire a infrastructurii rutiere locale; 194 milioane euro din
care 48 mil. Euro pentru zona montana;
- infiintare, extindere, modernizare a infrastructurii de apa/apa uzata in aglomerari umane
de 2000-10000 locuitori echivalent; 303 milionae euro-100% nerambursabil si 1 milion euro
valoare maxima pentru un singur sprijin;
- infrastructura educationala si sociala; 55 milioane euro din care 14 milioane pentru zona
montana.
S.M. 7.6 Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural

Buget alocat: 97 milioane euro 100% nerambursabil pentru proiecte publice
- Sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei Sub-Masuri va fi 100% din totalul
cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit si nu va
depasi 500.000 euro.
- Sprijinul public nerambursabil acordat in cadrul acestei submasuri va fi 80% din totalul
cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit si nu va depasi 200.000 euro.
S.M. 8.1. Crearea de suprafete impadurite

S.M. 9.a. Infiintarea grupurilor de producatori in sectorul pomicol
S.M. 19.1 LEADER –Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala
Buget alocat: 2,4 milioane euro, maxim 20000 euro/proiect.
Beneficiari eligibili: parteneriate privat-public, care pot fi sau nu membrii al Gal-urilor
autorizate. Se finanteaza elaborarea strategiilor de dezvoltare locala declarate eligibile de catre
Autoritatea de Management.
In viziunea prezentului Plan de Dezvoltare Durabila a judetului Prahova, toate
localitatile rurale ale judetului pot fi beneficiari eligibili pentru proiectele care se adreseaza
comunitatii locale si care vin in sprijinul dezvoltarii socio-economice. In acelasi timp, atat
administratia judeteana cat si autoritatile din fiecare localitate rurala, precum si structurile
institutionale cu atributii in domeniul dezvoltarii rurale, au obligatia de a contribui prin actiuni si
masuri convergente la dezvoltarea si prosperitatea satului romanesc.
* *
*
Realizarea obiectivelor si a prioritatilor stabilite prin Planul de Dezvoltare Durabila a
judetului Prahova in perioada 2014-2020 antreneaza, asa cum am subliniat in cadrul fiecarui
capitol, un amplu program investitional, mobilizarea unor importante resurse materiale,
financiare si umane.
Abordarea problematicii privind dezvoltarea inteligenta, durabila si incluziva, intelegerea
noilor mecanisme care guverneaza politicile nationale in concordanta cu cele europene, presupun
un proces educational de formare continua a persoanelor care opereaza si asigura managementul
programelor si strategiilor de dezvoltare. In acest scop, Comisia Europeana a aprobat Programul
Operational Capacitate Administrativa (POCA) 2014-2020. POCA va promova crearea unei
administratii publice moderne, capabila sa faciliteze dezvoltarea socio-economica, prin
intermediul unor servicii publice competitive, investitii si reglementari de calitate, contribuind
astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
Administratia publica are nevoie de resurse umane competente si bine gestionate, un
management eficient si transparent al utilizarii resurselor, o structura instittutional-administrativa
adecvata, proceduri clare, simple si predictibile de functionare. O astfel de administratie trebuie
sa fie capabila sa ofere decidentilor politici instrumentele necesare fundamentarii si
implementarii politicilor publice in interesul cetatenilor. POCA se adreseaza tuturor celor 8
regiuni de dezvoltare ale Romaniei.
Beneficiari eligibili: autoritati publice centrale si locale, institutii de invatamant si
cercetare, ONG-uri, parteneri sociali, institutiile din sistemul judiciar.
Alocarea financiara este de 553,2 milioane euro.
Utilizarea acestui important instrument financiar este de natura sa sporeasca nivelul de
competenta al administratiei publice si sa asigure conditiile realizarii obiectivelor programului de
dezvoltare.
294
CAP. XII PROIECTE CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE
A JUDEŢULUI PRAHOVA– PORTOFOLIUL DE PROIECTE/
IDEI DE PROIECTE
CONSILIUL JUDEŢEAN PRAHOVA
Consiliul Judetean Prahova 1. Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti –

41 proiecte reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea spitalului si infrastructurii
ambulatoriilor si a unitatilor de primiri urgente (UPU)
2. Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti –imbunatatirea eficientei
energetice a cladirii
3. Spitalul de Obstetrica Ginecologie Ploiesti –
reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor
si a unitatilor de primiri urgente (CPU)
4. Spitalul de Obstetrica Ginecologie Ploiesti- imbunatatirea
eficientei energetice a cladirii
5. Complex multifunctional pentru situatii de urgenta –SMURD-
SAJ - localitatea Barcanesti
6. Centură ocolitoare între DN 1şi DN 72 (in zona parcurilor
industriale)
7. Realizare de piste pentru biciclete pe drumurile judetene din
Polul de Crestere Ploiesti
8. Cresterea capacitatii de trafic si a sigurantei circulatiei in zona
de NV a Mun. Ploiesti - construire pasaj DJ 101 I peste ND1 (centura de
vest)
9. Sporirea mobilitatii si cresterea accesibilitatii catre zona de vest a
Polului de Crestere Ploiesti prin largirea la 4 benzi a: str. Cantacuzino
(zona Podul Inalt), pasajul peste calea ferata (Ploiesti-Buda-Floresti) si
extindere si amenajare intersectie DN72-DN1 (centura de vest)
10. Realizarea de piste pentru biciclete pe traseul Drumul Vinului
11. Promovarea produselor locale din judetul Prahova prin crearea
unui Centru de Informare in Ploiesti si realizarea unui website de
promovare a producatorilor din judetul Prahova (mestesuguri, artizanat,
ferme bio, apicultura, mobila, cazare si servicii bio, alte activitati…)
12. Pachet complex de promovare a obiectivelor turistice din judetul
Prahova
13. Statie incarcare pentru auto electrice si achizitie auto electrice
14. Constructie Terminal Intermodal in zona Ploiesti Shopping City
15. Proiect –Salina Slanic
16. Constructie si dotare Centru de Informare Turistica Prahova
17. Restaurarea, consolidarea, reamenajarea si dotarea Casei
Compozitorului Paul Constantinescu - Ploiesti (Muzeul Memorial Paul
Constantinescu)
18. Restaurarea si promovarea Muzeului Judetean de Arta Prahova
„Ion Ionescu Quintus”
19. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene identificate în
Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseele regionale 2 şi 3 –
tronsonul Prahova - DJ102K, DJ102D, DJ100C, DJ720;
Valoare ~ 20 milioane euro
20. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene identificate în
Prioritatea 2 a Regiunii Sud Muntenia - traseul 3 - Prahova -DJ 100 H
21. Modernizare si extindere infrastructura existenta –drumuri si
utilitati la Parcul Industrial Barcanesti
22. Extindere/dezvoltare parcuri industriale aflate in administrarea
sectorului public
23. Reabilitare DJ100F intre Baicoi si Boldesti-Scaieni
295
24. Modernizare DJ 129 (plus modernizare acostamente si realizare
piste de biciclete)
25. Reabilitare DJ 100C Sălciile (DJ 102D) – Fulga – Mizil (DJ
102D); km 0+000 – km 18+670
26. Reabilitare DJ 101P Brătăşanca (DN 72) – Poiana Câmpina –
Podu Vadului (DJ 101R); km 0+000 – km 28+335
27. Reabilitare DJ 102I Câmpina – Valea Doftanei – limită judeţ
Braşov; km 35+100 – km 50+924
28. Modernizare drum Buşteni (E 60; DN 1) – Râşnov (DN 73 A);
km 0+000 – km 23+130
29. Reabilitare DJ 710 Limită judeţ Dâmbovița – Adunați – Breaza
(DJ 101 R); km 19+500 – km 30+400
30. Reabilitare DJ 102 K Urlaţi (DJ 102 C) – Cherba – Ceptura de
Jos – Fântânele – Vadu Săpat – Mizil (DN 1 B); km 0+000 – km 22+012
31. Reabilitare DJ 104 N Limită judeţ Buzău – Jugureni (DJ 100H);
km 2+000 – km 4+500
32. Accesibilizarea Golului Alpin Munţii Baiului prin construcţia
drum turistic „TRANSBAIUL”
33. Modernizare, extindere, dotari - Parcului de agrement
„Constantin Stere” - Ploieşti – Bucov (gen parc Aventura)
34. Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploieşti zona
M.Bravu, magistrala IV Centru (între zona ,,Upetrom’’ şi Piaţa
M.Viteazul), zona 9 Mai, magistrala I+III Vest (între Piaţa M.Viteazul,
zona ,,Cablu Românesc’’şi Spitalul de Urgenţă Ploieşti), magistrala III
Vest (între zona pasaj CFR ,,Gara de Vest’’ şi Piaţa Aurora), magistrala I
Vest (între zona CMZ Vest şi str. Domnişori), tronson magistrala VI
(str.Torcători)
35. Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploieşti
magistrala CET Brazi – Platforma F25 (Dn 1000,900,2x700mm)
36. Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploieşti zona
aeriană a magistralei I Vest (între zona pasaj CFR ,,Gara de Vest’’ şi
Spitalul de Urgenţă Ploieşti); zona aeriană a magistralei II Sud (între Gara
de Vest şi Upetrom); (vechime între 10 şi 50 de ani)
37. Modernizarea reţelei termice primare a SACET Ploiești Tronson
magistrala IV Centru; (vechime între 10 și 50 de ani)
38. Modernizarea rețelei termice secundare pentru 43 PT ale
SACET Ploiești
39. Reabilitarea Coşului de Fum nr.2 aferent etapei 2 x 105 + 1x
50 MW
40. Crearea unui parc cultural/ştiinţific prin
reamplasarea/amenajarea sediului Muzeului petrolului
41. Restaurarea, consolidarea si punerea in valoare a Palatului
Postelnicului Constantin Cantacuzino
ASOCIAŢII DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ

Asociaţia de Dezvoltare 42. Organizarea unui birou de informare pentru start în afaceri
Intercomunitară Polul de 43. Incubator de afaceri prin reabilitarea fondului construit, în
Creştere Ploieşti-Prahova parteneriat cu sectorul privat
44. Reabilitare,extindere și modernizare sere în str. Mircea cel
Primăria Ploieşti Batran nr. 81 Ploiești
132 proiecte 45. Curatarea si ecologizarea suprafetei de teren de 10ha din
T35A493 si redare in circuitul agricol
46. Activităţi de marketing şi promovare turistică în cadrul unui
proiect ce poate include obiectivele culturale ale Municipiului
Ploieşti
47. Asigurarea accesibilităţii în zona industrială Ploieşti Sud,
campusul universitar prin realizarea pasajului rutier peste CF
Gara de Sud
48. Refacerea Podului care leagă zona de Sud a Municipiului
296
Ploiesti (către Mimiu) -str. Marin Mehedințeanu și str.
Depoului, necesar preluării traficului și fluidizării acestuia în
zona de Sud a orașului
49. Creşterea accesibilităţii în partea de est a municipiului Ploieşti
către Coridorul Pan-european TEN-IX prin realizarea pasajului
rutier peste CF, în partea de SE a municipiului
50. Asigurarea mobilităţii traficului prin prelungirea legăturii rutiere
şi de transport public între Gara de Sud şi Gara de Vest (strada
Libertăţii), inclusiv lucrările de reabilitare a domeniului public
al pieţelor gărilor
51. Gara Sud - Gara de Nord: Realizarea căilor de acces de la zona
Sud către cartierul Bereasca și Gara de Nord de-a lungul
pârâului Dâmbu, (inclusiv lucrãri de artã conexe, pasaj Râfov,
poduri peste pârâul Dâmbu)
52. Intregire inel III de circulație Tronson Gara de Sud – Dâmbu
53. Intregire inel III de circulație Tronson Bariera Bucov – Găgeni
54. Pasaj suprateran str. Laboratorului (zona BAT)
55. Amenajare intersecție str. Ștrandului cu centura de NE DN 1B
56. Modernizare str. Ștrandului, tronson ieșire pasaj Bucov –
municipiul Ploiești parte carosabilă, inclusiv amenajare sens
giratoriu str. Ștrandului/DN1B
57. Modernizare infrastructura de drumuri în: str. Gh. Cantacuzino
în zona pasaj CFR Podul Inalt prin lărgire la 4 benzi, reabilitare
str. Gh. Cantacuzino, tronson sos. Vestului – limita oraș,
inclusiv terminal intermodal
58. Pietonizare și trafic controlat în zona centrală, inclusiv
amenajare piste biciclete pe traseele prioritare din planul de
mobilitate (continuare implementare măsuri CiViTAS-
SUCCESS)
59. Extindere rețea troleibuz pe directiile: Gara Sud – Hipodrom, cu
posibilitati extindere pana la Liceul Barcanesti; Hale – Bereasca
– Parc C.Stere Bucov, cu posibilitati de extindere pana la
Bucov; Pod Inalt – Parc Industrial Ploiesti, cu posibilitati de
extindere pana la Ploiesti West Park; Sp. Judetean – Parc
Paulesti, cu posibilitati de extindere pana la Plopeni.
60. Modernizare/innoire parc autovehicule cu tractiune electrica
(tramvaie=25 buc, troleibuze=21 buc.)
61. Implementarea sistemului de management al traficului plus
ticketing pentru transportul local: achizitia de automate de bilete
(min. 50 buc.); achizitie de validatoare cu montare in
autovehicule (cca. 780 buc.); modernizare centre
eliberare/incarcare carduri (13 puncte);
62. Modernizare/înnoire parc autobuze (85-90 buc.)
63. Modernizare stații transport public local: copertine cu iluminare,
sistem Wi-Fi liber, panouri informative pentru călători, etc. (cca.
200 buc.)
64. Modernizare/reconditionare baza tehnico-materială a sistemului
de producție a serviciului de transport public, str.Găgeni nr.88,
inclusiv depoul de tramvaie
65. Finalizare infrastructura tramvai (linia 102 etapa II)
66. Creşterea mobilităţii traficului prin realizarea terminalului
multimodal Nord-Vest incluzând şi spaţii de parcare pentru
moduri de transport auto şi biciclete (zona Spital Judeţean)
67. Park & ride la Gara de Vest
68. Reabilitare terminal de transport auto de călători zona Sud
69. Inființare parcare tiruri
70. Amenajare parcări în zona Halelor Centrale, Hotel Prahova,
Gara de Sud, Gara de Vest
71. Modernizarea infrastructurii căilor de acces –intrările în
Municipiul Ploiești (Reabilitare/Modernizare infrastructură de
297
străzi, cu prioritate intrările în oraș și străzile din cartierele
periferice, inclusiv trotuare, scuaruri, parcări laterale,intersecții,
sensuri giratorii)
72. Modernizare tramă stradală cartier Mitică Apostol
73. Modernizare trama stradala cartier Pictor Rosenthal
74. Modernizare trama stradala cartier Râfov
75. Modernizare trama stradala colonie Vega
76. Creșterea eficienței energetice în clădirile publice
77. Eficientizare energetică Filarmonica "Paul Constantinescu"
Ploieşti: refacere izolaţie termică anvelopă clădire (pereţi
exteriori, ferestre, tâmplărie, planşeu superior, planşeu peste
subsol, ș.a.); implementarea sistemelor de management
energetic în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi
monitorizarea consumurilor de energie la nivelul instituţiei;
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu
corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată
mare de viaţă
78. Reabilitarea și dezvoltarea sistemului de apă potabilă (conform
Masterplan alimentare cu apă potabilă elaborat de Apa Nova
Ploiești), cu prioritate cartier Mitică Apostol, Mimiu, Râfov și
Bereasca (reabilitare rețea, extindere rețea, reabilitare stație
pompe Nord-Găgeni)
79. Asigurarea securității și protecției surselor de apă, respectiv
instituirea zonelor de protecție sanitară
80. Extindere/modernizare stație de epurare - Implementarea
directivei CE privind utilizarea nãmolurilor din stațiile de
epurare
81. Amenajarea malurilor pârâului Dâmbu, realizarea unor poduri
noi peste pârâul Dâmbu, realizarea arterelor de circulatie pe
malurile pârâului
82. Reconversia funcțională a zonelor industriale și terenurilor
degradate (browfields) – Industrial Sud, Grifco, Upetrom,
UZUC, Lukoil
83. Inventarierea clădirilor cu risc seismic și realizarea planului de
acțiune pentru reabilitarea clădirilor afectate de cutremur
84. Reabilitarea/consolidarea clădirilor publice cu risc de prăbușire
85. Reabilitarea clădirilor monument din categoria A și B
86. Reamenajare, restaurare, consolidare, recompartimentare imobil
şi transformare pod în mansarda, imobil din Ploieşti Bulevardul
Independenţei nr.16
87. eamenajare, restaurare, consolidare, recompartimentare imobil
şi transformare pod în mansarda, imobil din Ploiesti strada
Democraţiei nr.33 (Casa Căsătoriilor)
88. Modernizare imobil Halele Centrale - Monument istoric si de
arhitectura inscris in lista monumentelor istorice de interes
national exceptional
89. Amenajarea spațiilor dintre blocuri
90. Protejarea și urmărirea arborilor din lista monumentelor naturii
și plantarea de arbori și arbuști în zone lipsite de vegetație
91. Realizarea unor perdele forestiere - aliniamente de arbori (cu
capacitate mare de retenție a CO2) pe centurile de Est și Vest
92. Parc fotovoltaic Municipiul Ploiesti
93. Crearea unui parc cultural/stiintific prin
reamplasarea/Amenajarea sediului Muzeului petrolului
94. Reorganizarea bibliotecilor municipale în centre de informare cu
conexiune internet
95. Dezvoltarea unui traseu de galerii & expoziții în zona centralã a
municipiului în teritoriul delimitat de Parcul Nichita Stanescu,
Teatrul Toma Caragiu și Halele Centrale
298
96. Consolidare şi extindere sala de concerte Filarmonica Paul
Constantinescu Ploieşti/ inclusiv dotari exterioare si interioare
97. Sală polivalentă (multifuncțională) la Cinema Patria
98. Reamenajare prin extindere şi supraetajare imobil din Ploieşti
Bulevardul Independenţei nr.14 (Teatrul de păpuşi)
99. Extindere si echipare Teatrul Toma Caragiu
100. Reabilitarea și extinderea piețelor agro-alimentare în centre de
cartier
101. Revitalizarea comerțului stradal în zone pietonale, în zona
centralã
102. Promovarea și susținerea crearii de centre de sport și recreere în
cartierele populate ale municipiului în parteneriat cu rețeaua
școlarã prin amenajarea de faciltăți sportive în spațiile verzi și
interstițiale din cartiere (panouri de baschet, piste de alergare, de
role, de patine etc.)
103. Reabilitare/ consolidare/modernizare bazin de înot Vega
104. Amenajare locuri de recreere cartier Nord (str Cameliei Bl D1,
fata de liceu Nichita Stanescu), cartier Vest (Aleea lezerului) și
cartier 9 Mai (Aleea Somes bl 9C, Piata 9 Mai, Aleea Prislop)
105. Construirea unui bazin de înot acoperit – incinta Complex
Sportiv ”Voința”
106. Extindere iluminat public LED
107. Realizare canalizație subterană (cabluri, fibră, ș.a.)
108. Instalare WI-FI în locațiile : Parc Tineretului, Parc Dendrologic
Mihai Viteazul, Parc Aurora, Parc Liberatii, Parc OZN, Gradina
Publica Vest 1
109. Monitorizare video in locatiile: Parc Tineretului, Parc
Dendrologic Mihai Viteazul, Parc Aurora, Parc Caineni, Parc
Liberatii, Parc OZN, Gradina Publica Bariera Bucov, Gradina
Publica Gara de Sud
110. Monitorizare video a tuturor parcărilor cu plată din Municipiul
Ploiești
111. Modernizare stații redresare pentru alimentare rețea electrică
tramvaie/troleibuze (4 stații)
112. Instalarea unui sistem de sonorizare profesional şi performant al
sălii de concert - Filarmonica "Paul Constantinescu" Ploieşti
113. Instalarea unui sistem WI-FI în spaţiile instituţiei (hol intrare,
hol lateral, biroruri, săli de studiu) - Filarmonica "Paul
Constantinescu" Ploieşti
114. Instalarea unor ecrane, monitoare şi dotarea cu aparatură tehnică
necesară susţinerii unor conferinţe, simpozioane, workshop-uri,
etc - Filarmonica "Paul Constantinescu" Ploieşti
115. Realizarea unui sistem de monitorizare video eficient în
managementul traficului pe axa Nord-Sud a municipiului
Ploiești
116. Montare panouri solare pentru apa caldă menajeră la Sala
Sporturilor Olimpia
117. Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea
necesarului de energie termică pentru încălzirea şi prepararea
apei calde de consum (Filarmonica "Paul Constantinescu")
118. Modernizare Cămin Cosminele
119. Modernizarea cantinelor sociale
120. Modernizarea caselor de copii abandonați
121. Asigurarea accesului în clădirile publice pentru persoane cu
handicap fizic (rampe, lifturi)
122. Realizare de clădiri cu funcțiuni sociale integrate (locuințe,
servicii sociale) în cartierul Bereasca
123. Realizarea rețele de servicii sociale la domiciliu
124. Reabilitarea blocului de locuințe sociale din str. Rafinorilor 13
299
125. Regenerare urbană/CLLD în cartierele Mimiu și Bereasca
126. Centru de zi pentru persoane aflate in dificultate
127. Ateliere protejate
128. Centru de găzduire temporară
129. Centru pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
130. Construire sală concerte, ateliere și sală de sport Liceul de artă
„Carmen Sylva”
131. Construire campus școlar Colegiul Economic Virgil Madgearu
132. Realizarea campusului preuniversitar PEGAS
133. Modernizare săli de sport la unitățile de învățământ - Școala I.
A. Bassarabescu, Școala Nicolae Simache, Scoala Nicolae
Iorga; Sfantul Apostol Andrei; Scoala H. M. Berthelot; Colegiul
National I. L. Caragiale, Colegiul National „Nichita Stanescu”
134. Extindere corp cladire Colegiul National „Al. I. Cuza”
135. Modernizare unitati invatamant liceal – 6 licee
136. Modernizare școli gimnaziale - 8 școli
137. Extindere corp clădire Școala „Grigore Moisil”
138. Extindere corp clădire Școala „Sfântul Vasile”
139. Reabilitare corp anexa Colegiul National „Mihai Viteazul” – str.
Jurnalist Gabi Dobre nr.2
140. Construire grădiniță cu program normal nr.20 Strada Trestioara
141. Construire grădiniță cu program prelungit Bd. Petrolului (8
grupe)
142. Modernizare unități învatamant preșcolar - 5 grădinițe
143. Modernizare unități învatamant antepreșcolar - 3 creșe
144. Construire Gradiniță str. Postei, nr. 36
145. Reabilitarea/modernizarea, clădiri și echipamente, a
ambulatoriilor de specialitate și facilități acces pentru persoane
cu dizabilități fizice
146. Reabilitarea/modernizarea, clădiri și echipamente sectie
exterioara Boli contagioase
147. Extindere și modernizare clădire Spital Pediatrie
148. Utilare cu aparatură pentru Centrul de Radioterapie (accelerator
Și annexe ) - an 2016 (Spitalul Municipal Ploiesti)
149. Construcție Centru de Radioterapie - an 2015 (Spitalul
Municipal Ploiesti )
150. Constructie clădire spitalizare de zi – an 2017 (Spitalul
151. Reabilitare fatada si invelitoare aferente Corpului A (Sectia de
Boli Interne si ambulatoriul de specialitate) - an 2015 (Spitalul
152. Reabilitare termica sectia Reumatologie – corp V - an 2016
(Spitalul Municipal Ploiesti)
153. Reabilitare termică secția Recuperare-Medicina fizică și
balneologie (Corp K) - an 2016 (Spitalul Municipal Ploiesti )
154. Construire sediul primăriei
155. Eficientizare energetică a clădirii din Bulevardul Independenței
nr. 21
156. Finalizarea cartierului Eden (36 locuințe pentru medici)
157. Rețea integrată comunicații digitale pentru activități de
administrație locală, ordine publică și managementul situațiilor
de urgență
158. Informarea populației privind proiectele urbane și a
regulamentelor de urbanism aferente
159. Conectarea primăriei și a instituțiilor publice subordonate la un
sistem coordonat de date de interes public
160. Informarea persoanelor fizice și juridice cu privire la fiscalitatea
locală
161. Implementarea în instituțiile furnizoare de servicii publice a
300
unui sistemul de indicatori de performanțã
162. Elaborarea strategiei și planului de acțiune în domeniul
eficienței energetice
163. Intărirea capacității administrației locale de gestionare a
proiectelor finanțate din fonduri structurale
164. Intărirea capacității administrației locale de realizare de
parteneriate
165. Realizarea sistemului de evaluare a proprietăților pentru o
impozitare reală la valoare de piațã
166. Implementarea de mecanisme pentru eficientizarea cheltuielilor
publice si de stimularea colectarii taxelor si impozitelor locale
167. Cursuri de formare continuă și creștere a calificării profesionale
a angajaților instituției Poliției Locale Ploiești
168. Realizarea ghidului de investiții în municipiul Ploiești
169. Realizarea unei linii de transport public intre localitatile polului
de crestere
170. Amenajare piste pentru biciclete pe drumurile judetene din polul
de crestere (cf. PMUD)
171. Creşterea mobilităţii traficului prin realizarea terminalului
multimodal incluzând şi spaţii de parcare pentru moduri de
transport auto şi biciclete (zona Spital Judeţean)
172. Extinderea transportului public ecologic (troleibuz) din
municipiul Ploieşti pe tronsoanele: municipiul Ploieşti - comuna
Blejoi - comuna Păuleşti (zona de agrement, pădurea Păuleşti),
municipiul Ploieşti - comuna Bucov (parc agrement Constantin
Stere), municipiul Ploieşti – comuna Bărcăneşti (Liceul Agricol)
173. Creşterea gradului de accesibilitate, mobilitate şi siguranţă a
persoanelor rezidente în oraşul Băicoi, precum şi a posibilităţilor
de sporire a traficului de mărfuri prin construirea unui pasaj
rutier peste DN1 la intersecţia cu DJ 215
174. Asigurarea mobilităţii traficului prin prelungirea legăturii rutiere
şi de transport public între Gara de Sud şi Gara de Vest (strada
Libertăţii), inclusiv lucrările de reabilitare a domeniului public
al pieţelor gărilor
Asociaţia de Dezvoltare 175. Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în
Intercomunitară ,,Parteneriatul judeţul Prahova- Etapa II
pentru Managementul Apei – 176. Aducţiune apă potabilă Blejoi-Mizil
Prahova”
2 proiecte
Asociaţia de Dezvoltare 177. Dezvoltarea Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in
Intercomunitară ,,Parteneriatul judetul Prahova – Etapa II
pentru Managementul 178. Extinderea capacitatii de depozitare a Depozitului Ecologic
Deseurilor – Prahova” Valenii de Munte
2 proiecte
Instituția Prefectului Prahova 179. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor publice prin
3 proiecte crearea unui sistem integrat şi prin modernizarea sistemului instituţional
din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului Prahova
180. Formarea profesională europeană pentru administrația din
județul Prahova
181. Arhivă electronică: eficientizare, ordonare, dezvoltare
PRIMĂRII
1. Municipiul Câmpina 182. Reabilitare termică a Spitalului Municipal Câmpina din

17 proiecte municipiul Câmpina
183. Reabilitare şoseaua Paltinu
184. Modernizare zona de agrement Fântâna cu Cireşi
185. Sistem de monitorizarea video a locurilor publice cu
infracţionalitate ridicată
301
186. Restaurare Capela Hernia
187. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare a Grupului Şcolar Industrial de Petrol
Câmpina
188. Reabilitarea, consolidarea şi extinderea Şcolii cu clasele I-VIII
B.P.Haşdeu din Câmpina
189. Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă
190. Înfiinţare cămin-spital pentru persoanele vârstnice
191. Combaterea alunecărilor de teren şi amenajare
192. Construire sală de Sport pentru Şcoala nr.1 Ion Câmpineanu
193. Construire Blocuri de locuinţe de necesitate în municipiul
Câmpina, B-dul Nicolae Bălcescu
194. Amenajare tabără elevi pe drumul Taberei
195. Modernizare Centru Civic al municipiului Câmpina
196. Descoperă Câmpina! - Valorificarea potenţialului turistic şi
cultural din Câmpina, crearea brandului municipiul Câmpina
197. Construire locuinţe cu chirie pentru persoanele cu venituri
reduse
198. Amenajări pentru evitarea alunecărilor de teren strada Muncii şi
Plevnei
2. Oraşul Azuga 199. Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare în
4 proiecte localitatea Azuga
200. Reabilitare rețele de alimentare cu apă și canalizare,
reabilitare/înlocuire rezervor Parc în localitatea Azuga
201. Reabilitare și modernizare străzi oraș Azuga – Etapa I
202. Reabilitarea și modernizarea rețelei de străzi a orașului Azuga –
Etapa II
3. Oraşul Băicoi 203. Reabilitarea şi mansardarea clădirii Şcolii nr. 3, pentru crearea
52 proiecte unui spaţiu aferent derulării Programului „Şcoală după şcoală”.
Construirea unei săli de sport arondată, cu nivel de practică
competiţională
204. Extinderea şi reabilitarea clădirii Şcolii nr. 2 şi construirea unei
Săli de sport arondate
205. Rezervor stocare apă – capacitate 5000 m.c.
206. Regularizare şi ecologizare albie pârâu Dâmbu
207. Lucrari de drenare si canalizare a apelor provenite din pluviatie
208. Extinderea si modernizarea retelei de distributie a apei potabile
si de canalizare in zonele Dambu, Tufeni si Tintea
209. Reabilitarea energetică a blocurilor din cartiere (40 blocuri)
210. Refacerea şi modernizarea calităţii infrastructurii rutiere în
scopul fluidizării şi sporirii siguranţei traficului urban prin construirea a
două poduri peste pârâul Dâmbu; reabilitarea/reconstruirea podurilor si
podetelor si amenajarea unei zone pietonale de-a lungul paraului Dambu
211. Amenajarea infrastructurii în scopul dezvoltării durabile a
mediul de afaceri în teritoriul din zona limitrofă D.N.1; Creşterea
accesibilităţii către şi dinspre oraşul Băicoi prin realizarea unui pasaj
denivelat peste DN1 la intersecţia cu DJ215
212. Parc orăşenesc-etapa II
213. Introducerea de tehnologii avansate în funcţionarea sistemului
urban de încălzire; Realizarea unor echipamente care utilizează energii
neconvenţionale pentru producerea de energie verde pe clădirile
instituţiilor publice: primărie, şcoli, grădiniţe
214. Creşterea capacităţii operaţionale a serviciilor de sănătate şi
sociale
215. Stimularea producţiei de energie electrică prin amplasare de
lămpi solare pentru iluminat public pe principale artere ale oraşului Băicoi
216. Introducerea retelelor urbane in subteran
217. Foraje de adâncime pentru sporirea capacităţii de alimentare a
localităţii
302
218. Creşterea capacităţii operaţionale a serviciilor de sănătate şi
sociale
219. Construirea unui complex sportiv multifuncţional: stadion, sală
polivalentă, bazin olimpic înot
220. Realizare centură ocolitoare oraş Băicoi - 9 km
221. Centru pentru sprijinirea şi dezvoltarea afacerilor
222. Reabilitarea şi amenajarea de rigole şi trotuare pietonale de-a
lungul căilor de acces urbane: Independenţei DJ 100 F şi Ţintea - aprox.
15 km;
223. Amenajare parc industrial 6 ha in zona de vest a orasului cu
acces la DN1 si centura ocolitoare
224. Cresterea gradului de accesibilitate si sporirea sigurantei
circulatiei –amenajare sens giratoriu la intersectia DJ100F cu DJ215
225. Cresterea gradului de accesibilitate –amenajare sens giratoriu la
intersectia DN1 cu DJ720
226. Cresterea gradului de accesibilitate – pasaj peste DN1 la
intersectia cu DC8A
227. Realizarea unui centru pentru sprijinirea si dezvoltarea
afacerilor pe o suprafata de 2000 mp care sa cuprinda spatii de inchiriat,
sali de intalniri pentru afaceri/conferinte si spatii de parcare
228. Reabilitare strazi interioare oras Baicoi
229. Reabilitarea si amenajarea drumului comunal DC8A prin
refacere covor asfaltiv, piste de biciclete, amenajare rigole si trotuare
pietonale DC8A –(tronson de la str. Mihai Viteazul-DN1)
230. Modernizarea drumurilor de exploatare agricola in vederea
asigurarii accesului
231. Amenajarea unei retele de piste de biciclete pe DJ 100E cu DJ
100D, str. Infartirii, DC8A
232. Achizitionare utilaje pentru dezapezire si intretinere curatenie
stradala
233. Reabilitarea terenurilor poluate cu produse petroliere si
reintegrarea acestora in circuitul agricol/industrial
234. Ecologizarea terenurilor poluate din zona parcului Lac si
transformarea in spatiu verde de agrement – amenajare parc dendrologic
Caragiale
235. Expertizare / reabilitarea seismica a cladirilor publice
236. Reabilitarea domeniului privat dintre blocurile de locuinte din
zonele Liliesti si Schela, precum si in zona caminelor de nefamilisti
237. Consolidare si refacere structura afectata alunecari de teren –
str. Lacramioarelor nr.64-66; str. Gladiolelor
238. Realizarea unui centru cultural –social-multifunctional
239. Reabilitare/ modernizare/ dotare Casa de cultura Liliesti
240. Construire sala de sport la Scoala generala nr.3 cls I-VIII Liliesti
241. Reabilitare/modernizare/dotare baza sportiva Liliesti
(str.Dorobanti nr.4)
242. Reabilitare/modernizare/dotare baza sportiva Tufeni
(str.Campului nr.1)
243. Dezvoltarea si promovarea potentialului de agrement in zona
lacurilor sarate (zona Livede, Baile Valea Stelii)-spatii de cazare si
echiparea cu retea de canalizare si statie de epurare
244. Extindere/reabilitare sala de sport, amenajare teren de sport si
imprejmuire Grup Scolar Constantin Cantacuzino, str. Republicii nr.111
245. Reparatii invelitoare, finisaje exterioare, sala de sport,
amenajare teren de sport, imprejmuire Sc. Dumitru Ghenoiu, corp A, str.
Unirii nr.19
246. Extindere, reabilitare si modernizare Sc. Dumitru Ghenoiu corp
B, str. Viilor nr.16
247. Reabilitare/modernizare/ extindere (afterschool) Sc. Gimnaziala
Liliesti, str.Progresul nr.2
303
248. Reparatii generale si modernizare scoala cu clasele I-VIII Tintea
249. Reabilitare/modernizare/consolidare/dotare cladire fost spital
hepatita in vederea schimbarii destinatiei in scoala populara de arte si
meserii (str. Unirii nr.8)
250. Reabilitare termica/extindere/ cu ambulatoriu integrat si UPU/
Modernizare/ Consolidare corp C2/C3/ schimbare acoperis Corp
C1/Amenajare parcari si spatiu de recreere bolnavi, alei,
iluminat/Construire garaj ambulanta (Aleea spitalului nr.1)
251. Modernizare/dotare/amenajare dispensar medical Liliesti (str.
Republiciinr.291)
252. Reabilitare termica/consolidare/modernizare/ amenjare/dotare
dispensar medical Tintea (str. Independentei nr.167)
253. Extindere, modernizare si reabilitare energetica –cladire str.
Unirii nr.21 (Primarie Oras Baicoi)
254. Constructie si dotare sediu nou Primarie Oras Baicoi-P+1, Str.
Unirii nr.8
4. Oraşul Boldești-Scăeni 255. Amenajare trecere de pietoni, staţii de călători şi benzi de stocaj
34 proiecte pe DN 1A – judeţul Prahova
256. Bloc locuinţe pentru tineri, destinate închirierii 24UL, (2
tronsoane) oraş Boldeşti-Scăeni
257. Consolidare bloc str. Podgoriei
258. Extindere şi modernizare reţele de canalizare, oraş Boldeşti-
Scăeni
259. Modernizare şi extindere staţie de epurare, oraş Boldeşti-Scăeni
260. Modernizare străzi oraș Boldești-Scăeni (Câmpiei, Prunilor,
Seciului, Valea Bisericii, Strugurilor, Mociornița)
261. Reabilitare străzi oraș Boldești-Scăeni (Industriei, Dealului,
Răzoare, Poligonului)
262. Modernizare și extindere trotuare
263. Amenajare de piste pentru biciclete, in lungul DN1A, oraș
Boldești-Scăeni
264. Construcția și dotarea Muzeului Petrolului Boldești-Scăeni
265. Reabilitare, modernizare și dotarea stadionului Viorel Mateianu
266. Reabilitarea termică a clădirilor aflate în proprietatea orașului
267. Organizarea de cursuri de recalificare pentru adulți
268. Reabilitare Casa de Cultură Boldești
269. Construcția unei săli de sport la Școala Generală nr.2 Scăeni
270. Construcția și dotarea unui atelier pentru desfășurarea
activităților practice la Liceul Tehnologic Teodor Diamant
271. Extinderea și modernizarea canalizării pentru ape pluviale
272. Sprijin direct pentru intreprinderi/microintreprinderi (activitati
de procesare a produselor agricole si forestiere)
273. Acces la credite –fonduri de garantare (a contributiei firmelor)
274. Consultanta antreprenoriala (cursuri, centre de consultanta
pentru aplicatii proiecte)
275. Dezvoltarea infrastructurii de procesare a produselor
agroalimentare
276. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism
pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor
turistice
277. Impaduriri –perdele forestiere, aliniamente de arbori
278. Energie regenerabila –(valorificarea resurselor regenerabile de
energie, modernizare centrala termica, combustibil regenerabil)
279. Reabilitarea / modernizarea/ dezvoltarea si echiparea
infrastructurii serviciilor sociale
280. Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile la
sistemul de educatie si pe piata muncii
281. Promovabilitatea egalitatii de sanse pe piata muncii
282. Initiative transnationale pe piata incluziva a muncii
304
283. Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru
promovarea adaptabilitatii
284. Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare
285. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung in zonele rurale in
termenii dezvoltarii resurselor umane si a ocuparii
286. Dezvoltarea capacitatii de imbunatatire a performantei
serviciilor in administratia locala
287. Imbunatatirea procesului decizional la nivel administrativ politic
288. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice
5. Oraşul Breaza 289. Construire bloc de locuinţe P+2E+M -18 U.L. pentru tineri
6 proiecte 290. Construire bloc de locuinţe P+4E+M -20 U.L. pentru tineri
291. Amenajare centură ocolitoare a zonei centrale a oraşului Breaza
292. Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane, oraşul
Breaza
293. Amenajare ravene şi torenţi în oraşul Breaza, Bazin Hidrografic
Prahova - Torenţi Şipot, Cacova şi Valea Câmpului
294. Construire locuinţe sociale şi de necesitate, în oraşul Breaza,
judeţ Prahova
6. Oraşul Buşteni 295. Program complex de restaurare, reabilitare, conservare,
2 proiecte prezervare, întreţinere şi reintroducere în circuitul turistic a
Monumentului Eroilor de pe vârful Caraiman
296. Modernizare drum acces DC 132: DN 1- Cabana Gura Diham
limita judeţ Braşov
7. Oraşul Comarnic 297. Amenajare zona de agrement compusă din piscina adulți și
5 proiecte copii, bar, piscină cu dependințe
298. Construire Grădiniță cu program normal Posada, oraș Comarnic
299. Construire Grădiniță cu program prelungit Posada, oraș
Comarnic
300. Restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a Bisericii
“Sfânta Treime” a fostului Schit Lespezi din localitatea Posada, oraş
Comarnic
301. Reabilitarea „Monumentului Eroilor”
8. Oraşul Plopeni 302. Reabilitare, consolidare, extindere, modernizare pentru şcoala
12 proiecte cu cls.I-VIII Carol I
303. Creşterea siguranţei publice în oraşul Plopeni prin monitorizare
video
304. Execuţie lucrări de completare a sistemelor clasice de încălzire
cu sisteme care utilizează energia solară, în oraşul Plopeni, judeţul
Prahova
305. Reabilitare, consolidare, extindere, modernizare pentru Grupul
Şcolar Plopeni-Oraşul Plopeni
306. Copii, drepturi egale pentru toţi, integrarea prin educaţie
307. Realizarea unei sali de sport la scoala si a unui teren de sport la
liceu
308. Executie lucrari de completare a sistemelor clasice de incalzire
cu sisteme care utilizeaza energia solara
309. Extinderea si modernizarea iluminatului public
310. Dezvoltarea terenului uzinei (brownfield)
311. Reabilitarea retelei de canalizare
312. Reabilitarea termica a blocurilor de locuinte
313. Amenajare piste de biciclete pe DJ 102 tronson Canton Gageni-
Plopeni-tronson Plopeni-Plopeni Sat
9. Oraşul Mizil 314. Extindere infrastructură apă-canal-epurare oraș Mizil
4 proiecte 315. Modernizare și extindere spital orășenesc oraș Mizil
316. Centură rutieră ocolitoare pentru trafic greu
317. Modernizarea străzi urbane oraș Mizil
10. Oraşul Sinaia 318. Realizare trasee mountain bike
61 proiecte 319. Amenajare rutieră a drumului turistic Sinaia - Bușteni
320. Realizare platformă pentru reciclarea deșeurilor din construcții
305
321. Achiziție aparate de taxare automată ecologică pentru parcări
322. Amenajare parc public în platoul Izvor
323. Achiziționare panouri fotovoltaice pentru alimentarea cu energie
electrică a instituțiilor publice
324. Investiții în rețele de internet în bandă largă
325. Creșterea capacității de răspuns la nivelul orașului Sinaia în
situații de urgență și dezastre naturale
326. Reabilitarea imobilului de patrimoniu "Casa Ion Bălan" din
Aleea Arinilor nr. 4, cu destinație "Casă de oaspeți"
327. Reabilitare infrastructură publică zona Izvor-Platou Izvor
328. Campanie de promovare a unei conduite corecte și de
conștientizare a riscurilor în zona montană
329. Campanie de informare și conștientizare a persoanelor
pensionare cu privire la importanța unei vieți active - „Cu ei ne mândrim”
330. Centru rezidențial pentru persoanele defavorizate - „Acum au
nevoie de noi”
331. Centru de recreere pentru pensionari
332. Realizarea rețelelor noi de canalizare pentru ape menajere pe str.
Cumpătu, Zamora, Aluniş, G.Enescu, Aleea Peleșului, Theodor Aman,
Schiorilor, Lăstunilor, 1 Mai și a stației de epurare amplasată în zona
Cumpătu
333. Metode de creștere a capacității de răspuns în caz de situații de
urgență și dezastre naturale prin instruirea personalului și dotarea
structurilor administrației locale din orașul Sinaia
334. Centrul de asistență socială pentru copiii cu vârsta cuprinsă între
1-3 ani ai căror parinți se reintorc la muncă "MICA FLOARE DE COLȚ"
335. Eficientizarea activității medicale prin implementarea unui
sistem informatic integrat la spitalul orășenesc Sinaia
336. La pas prin Bucegi - Trasee turistice
337. Realizare toalete publice
338. Mijloc de transport pe cablu în oraș Sinaia
339. Telegondolă Sinaia - Tronson 2 (Cota 1400 - Cota 2000)
340. Strategia de dezvoltare urbană Sinaia 2014-2020
341. Reabilitare Stâna Colți și Vânturis
342. Reabilitare zona istorică- Sinaia, orașul vechi
343. Rețea de Orașe Înfrățite Sinaia-Kusadasi-Ohrid-Aosta-Parco
Delle Madonie
344. Realizarea, reabilitarea, modernizarea locurilor de joacă din
Sinaia
345. Modernizarea infrastructurii recreative
346. Campus preuniversitar Sinaia
347. Construirea de "Locuințe pentru tineri" destinate închirierii
348. Construirea de noi locuințe sociale pentru chiriașii evacuați din
casele naționalizate
349. Construirea de locuințe de serviciu în orașul Sinaia
350. Remodelare urbană Sinaia - Zona Piața Unirii
351. Sinaia Eco City-Tour
352. Consolidarea infrastructurii culturale - Sala Polivalentă
353. Reabilitarea pârtiei de bob Sinaia
354. Dezvoltarea transportului ecologic în orașul Sinaia
355. Amenajare Park Aventura cu sanie tobogan și nocturnă
356. Alege o carieră în Turism- Sinaia
357. Modernizarea infrastructurii educaționale sinaiene
358. Realizare drum strategic - legatură rutieră între cartiere
359. Instruire complementară pentru părinți și/sau asistenți personali
360. Bancă de date-Planificare spațială și urbană, realizare GIS și
înscrierea în cadastru și cartea funciară a orașului Sinaia
361. Servicii publice informatizate în vederea îmbunătățirii
procesului de învățământ în unitățile școlare din orașul Sinaia - platforma
306
e-learning
362. Mobilarea și dotarea cu echipamente medicale de ultimă
generație Spital Clinic zonal Sinaia
363. Digitizarea arhivei Primăriei orașului Sinaia
364. Dezvoltarea domeniului schiabil Sinaia - zona Vânturiş-Vârful
cu Dor-Piatra Arsă - Cota 2000
365. Centrul Socio-Cultural Sinaia
366. Servicii publice informatizate adresate turiștilor în vederea
îmbunătățirii procesului de cazare din orașul Sinaia
367. Renovarea și includerea în circuitul turistic a capelei "General
Ion Florescu"-Sinaia
368. Amenajarea unei zone de campare în Sinaia
369. Campanii de informare a populației privind programe de
sănătate
370. Introducerea de camere video pentru siguranța cetățenilor
371. Consolidări maluri, regularizări cursuri de apă și reabilitare
captări
372. Sinaia verde
373. Adăpost de noapte pentru oamenii străzii (casă pentru cei fără
de casă)
374. Modernizare și eficientizare iluminat public oraș Sinaia
375. Reabilitarea termică a locuințelor și clădirilor non-rezidențiale
în orașul Sinaia construite între 1950-1990
376. Achiziționare echipament de producere a energiei electrice
necesară alimentării instalațiilor de transport pe cablu din surse
regenerabile
377. Amenajarea bazinului hidrografic al pârâului Izvorul Dorului,
refacerea captării stației de tratare a apei
378. Consolidarea zonelor și intervenția pentru prevenirea și
combaterea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale
- alunecări de teren
11. Oraşul Slănic 379. Reabilitare şi modernizare infrastructura rutieră-străzi în
2 proiecte staţiunea balneoclimaterică Slănic Prahova
380. Bază sportivă în orașul Slănic
381. Salina Slanic
12. Oraşul Urlaţi 382. Refacere împrejmuiri la şcoala generală „Cănuţă Ionescu”,
4 proiecte clădire Veche Liceu, Liceul Teoretic „Brâncoveanu Vodă”
383. Restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a Bisericii de
lemn “Naşterea Maicii Domnului” de pe Valea Semanului, oraş Urlaţi
384. Consolidare, reabilitare şi extindere sediu Primăria oraşului
Urlaţi, judeţul Prahova”
385. Reabilitare Corp C2 (B), Şcoala Generală „Cănuţă Ionescu”,
oraşul Urlaţi, judeţul Prahova
13. Oraşul Vălenii de Munte 386. Canalizare zone necuprinse în Master Plan
23 proiecte 387. Construire blocuri pentru locuinţe pentru tineri A.N.L.
388. Construire locuinţe socio-profesionale
389. Amenajarea unei zone turistice şi de agrement cartier Rizăneşti
390. Reabilitare şi modernizare bază sportivă orăşenească
391. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii culturale
392. Realizarea unui parc tematic cu monumente culturale pentru
valorificarea identităţii naţionale
393. Reabilitarea şi modernizarea secţiei de fizioterapie şi a
maternităţii din Spitalul orăşenesc
394. Dotarea cu echipamente moderne spital
395. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri şi
trotuare în cartierele oraşului
396. Sistem fotovoltaic conectat la reţea pentru instituţii publice
397. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii sistemului de
învăţământ
307
398. Construirea unei creşe pentru copii şi dotarea cu aparatură
modernă
399. Lucrări de regularizare şi amenajare a pârâului Tarsica
400. Lucrări de regularizare şi amenajare a pârâului Valeanca
401. Amenajarea şi dotarea unui adăpost pentru câini comunitari
în oraşul Vălenii de Munte
402. Realizarea şi dotarea unui centru de informare turistică
403. Reabilitarea reţelei de oraşe înfrăţite Văleni-Eaubonne, Saranda,
Cimişlia
404. Amenajarea unui centru civic pietonal în vederea organizării de
evenimente anuale cu tematică specifică sărbătorilor locale şi naţionale
405. Realizarea unor treceri pietonale subterane
406. Reabilitarea şi modernizarea zona Gara – Sala de Sport
407. Retehnologizarea şi modernizare sistemelor de transport şi
distribuţie a reţelelor electrice, telefonie, internet, cablu
408. Extindere secţie pediatrie cu un nivel
14. Comuna Adunați 409. Înființare canalizare și stație de epurare ape uzate menajere
1 proiect
15. Comuna Albeşti-Paleologu 410. Extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în satul
6 proiecte Cioceni
411. Introducerea reţelei de alimentare cu apă şi sistemului de
canalizare în satele Albeşti-Muru şi Vadu Părului
412. Construire grădiniţă cu program prelungit în satul Albeşti-
Paleologu
413. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă şi gospodărie de apă în
satul Cioceni, înfiinţare sistem de canalizare şi epurare ape uzate
menajere în satele Albeşti-Paleologu şi Cioceni
414. Extindere şi reabilitare cămin cultural în satul Cioceni
415. Refacerea drumurilor în extravilanul comunei Albeşti-Paleologu
16. Comuna Aluniş 416. Înfiinţare distribuţie apă în comuna Aluniş
6 proiecte 417. Înfiinţare reţea de canalizare în comuna Aluniş
418. Construire grădiniţă cu program normal în comuna Aluniş, sat
Aluniş
419. Construire sediu primărie şi consiliu local Aluniş
420. Modernizare centrul civic al comunei Aluniş
421. Construire pod peste pârâul Aluniş în punctul „Vasile Marin”,
format din DJ 214 spre centrul civic al comunei Aluniş
17. Comuna Apostolache 422. Modernizarea infrastructurii de drumuri şi pod în comuna
2 proiecte Apostolache
423. Înfiinţare reţea de apă uzată şi staţie de epurare în comuna
Apostolache
18. Comuna Ariceștii 424. Construirea unor alei pietonale, amenajarea de trotuare
Rahtivani 425. Amenajarea de rigole şi podeţe aferente străzilor din comună
47 proiecte 426. Modernizarea drumurilor agricole care străbat extravilanul
comunei între satele Buda şi Ariceştii Rahtivani cunoscut sub denumire
locală Drumul Schelei
427. Amenajarea si refacerea drumurilor de acces si de exploatare
agricola
428. Amenajarea si reabilitarea albiei pârâului Leaot
429. Extindere alimentare cu gaze
430. Extinderea reţelei de alimentare cu apă pe toate străzile comunei
431. ,,Înfiinţare sistem de canalizare ape uzate menajere în satele
Ariceştii Rahtivani şi Nedelea“; ,,Înfiinţare sistem de canalizare ape uzate
menajere în satele Stoeneşti şi Târgşorul Nou“; „Înfiinţare sistem de
canalizare ape uzate menajere în satul Buda”
432. Dotări pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă dezăpezire,
incendii, inundaţii, (autospecială PSI, buldo-excavator, tractor cu remorcă
şi alte dotări)
433. Monitorizarea video a străzilor comunale
308
434. Reamenajarea, reablitarea sistemului de irigaţii
435. Ecologizarea siturilor contaminate/poluate istoric; Împădurirea
terenurilor degradate şi a fostelor exploatări de agregate minerale
(balastiere) şi a fostelor depozite de deşeuri – neconforme; Înfiinţarea
perdelelor de protecţie de-a lungul drumurilor; Promovarea proiectelor
privind informarea şi conştientizarea populaţiei privind protecţia mediului
şi în unităţile de învăţământ
436. Promovarea şi sprijinirea reconversiei profesionale pentru
cetăţenii din comună, având în vedere cererile privind pregătirea
profesională specializată din parcurile industriale de pe raza comunei
437. Modernizare drumuri în parteneriat cu comuna Tîrgşorul Vechi
438. Amenajare terenuri sportive la toate unităţiile de învăţământ din
comună
439. Montare panouri fotovoltaice la şcoli, grădinţe, şi pentru
iluminatul public
440. Atragerea de investitii in domeniul energiei verzi
441. Finalizarea construirii bisericii din satul Buda
442. Construire capele mortuare la toate parohiile din comună
443. Dotări ale Administraţiei Publice Locale, şcoli şi grădiniţe cu
echipamente IT
444. Dotare cu mobilier a şcolilor şi grădiniţelor
445. Construire grădiniţă cu program prelungit în satul Ariceştii
Rahtivani
446. Construire After School în satul Ariceştii Rahtivani
447. Parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
Veterinară Bucureşti pentru reînfiinţarea unei unităţi de învăţământ în
satul Stoeneşti cu profil agricol, bazat pe cercetare - dezvolare
448. Construirea unei Săli de sport în satul Ariceştii Rahtivani
449. Dotari ale căminelor culturale; Reabilitare Camin Cultural
Aricestii Rahtivani
450. Organizarea unui festival - ,,Ziua Comunei” - manifestare
cultural – recreativă şi achiziţia unei scene mobile pentru desfaşurarea de
festivităţi
451. Înfiinţare parc recreere, agrement în satul Ariceştii Rahtivani
452. Refacerea şi conservarea monumentelor istorice de pe raza
comunei: Biserica Sf. Nicolae din satul Ariceştii Rahtivani, Biserica Sf.
Voievozi Mihail şi Gavril din satul Târgsorul Nou, Conacul Ghiță
Ionescu, Crucea de comemorare a domnitorului Caragea, Conservarea –
descărcarea arheologică a celor peste 80 de tumuli de pe raza comunei –
Epoca Bronzului
453. Amenajarea şi dotarea continuă a dispensarelor umane din
comuna Ariceștii Rahtivani; amenajare micropoliclinica in Aricestii
Rahtivani
454. Îmbunătăţirea calităţii produselor agricole și marketingul
acestora prin înființarea unui parc agro-industrial în sistem integrat
455. Amenajarea unei piețe agroalimentare în satul Ariceștii
Rahtivani
456. Constituirea unui Grup de Acțiune Locală cu U.A.T. învecinate
457. Participarea comunei la constituirea unor Asociații de
Dezvoltare Intercomunitare
458. Atragerea și sprijinirea investitorilor locali şi străini
459. Energie curată prin înființarea unui parc fotovoltaic
460. Extindere iluminat public
461. Amenajarea unui traseu turistic/punct de informare turistic
462. Realizarea lucrărilor de cadastru imobiliar intravilan şi
extravilan – reactualizare PUG
463. Ȋnfrăţirea comunei cu localităţi din țară și străinătate
464. Înființarea serviciului de evidență informatizată a persoanei
465. Pregătire profesională continuă pentru angajații administrației
309
publice locale - participarea la cursuri de formare profesională
466. Investiții pentru prevenirea poluării cu nitrați din surse agricole
467. Elaborarea unui proiect integrat de amenajare peisagistică la
nivelul comunei adecvat specificului local, pe baza căruia să se faca
dotările și amenajările în fiecare sat
468. Balastarea drumurilor de exploatare agricolă pe o distanță de
minimum 300 m, la intersecția cu drumurile comunale, județene,
naționale
469. Sprijinirea și stimularea tinerilor care înregistrează performanță
notabilă în domeniul școlar, artistic, cultural, sportiv, etc.
470. Amenajarea unui sens giratoriu în parteneriat cu Consiliul
Judeţean Prahova în satul Stoeneşti pe DJ 144
19. Comuna Ariceștii Zeletin 471. Reabilitare Cămin Cultural
5 proiecte 472. Reabilitare și reparații la Centru colectare fructe și legume
473. Modernizare DC 52 de la km 2+500-3+825
474. Modernizare DC 161 pe traseul limita comuna Surani-DJ 233
centru Ariceștii Zeletin
475. Refacere și modernizare DC 160 km 0+000-2+333
20. Comuna Baba Ana 476. Modernizare drumuri comunale
2 proiecte 477. Extindere canalizare
21. Comuna Balta Doamnei 478. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă (captare, tratare,
2 proiecte înmagazinare, pompare, reţea de distribuţie şi branşamente)
479. Drum de legătură între DJ 100B şi DJ 101C, cu pod peste
Ialomiţa, între localităţile Balta Doamnei, judeţul Prahova şi satul Siliştea
Snagovului, din comuna Gruiu, judeţul Ilfov
22. Comuna Bălţeşti 480. Înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale în satul Podenii Vechi,
1 proiect comuna Bălteşti, judeţul Prahova
23. Comuna Băneşti 481. Modernizare drumuri de interes local în comuna Băneşti, judeţul
24 proiecte Prahova - drum comunal DC 6 A (2,162 km)
482. Unitate producere energie electrică-celule fotovoltaice, comuna
Băneşti, judeţul Prahova
483. Înfiinţare creşă comuna Băneşti, judeţul Prahova
484. Înfiinţare centru de îngrijire bătrâni în comuna Băneşti, judeţul
Prahova
485. Înfiinţare centru cultural în comuna Băneşti, judeţul Prahova
486. Amenajare pârâu Brebenel în comuna Băneşti, judeţul Prahova
487. Amenajare drum comunal DC 6A - comuna Băneşti, judeţul
Prahova
488. Extindere reţea alimentare cu apă, comuna Băneşti, judeţul
Prahova
489. Parc industrial comuna Băneşti, Prahova
490. Dezvoltare şi modernizare infrastructura locală de transport
comuna Băneşti, judeţul Prahova
491. Dezvoltare şi modernizare, reabilitare reţea de gaze, comuna
Băneşti
492. Extindere şi modernizare infrastructură tehnico-edilitară şi de
servicii publice (reţea apă comuna Băneşti, canalizare sat Urleta) comuna
Băneşti
493. Reabilitare, modernizare infrastructura culturală, sportivă şi
recreativă locală în comuna Băneşti
494. Extindere şi modernizare, reabilitare iluminat public stradal în
comuna Băneşti
495. Amenajare Valea Rea comuna Băneşti
496. Amenajare Bază Sportivă comuna Băneşti
497. Construcţie şi amenajare spaţii verzi locale în comuna Băneşti,
judeţul Prahova
498. Construcţie şi amenajare cabinet stomatologic Urleta, comuna
499. Construirea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea instituţiilor
310
publice, aflate în proprietatea Primăriei Băneşti
500. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale locale
în comuna Băneşti, judeţul Prahova
501. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a sistemului sanitar şi de
asistenţă socială locală în comuna Băneşti, judeţul Prahova
502. Instruire şi consultanţă în asistenţă socială locală în comuna
503. Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, în
comuna Băneşti, judeţul Prahova
504. Instruire şi consultanţă în agricultură în comuna Băneşti, judeţul
Prahova
505. Asociere cu CJPH pentru amenajarea unui parc industrial in
apropierea locatiei Ciuperceasca apartinand Parcului Industrial Plopeni
24. Comuna Bărcăneşti 506. Construire cămin cultural
6 proiecte 507. Racorduri (branşamente) la sistemul de apă
508. Construire sistem de canalizare şi staţie de epurare
509. Alimentare cu apa si gaz sat Ghighiu
510. Eficientizarea energetica a blocurilor de locuinte
511. Cresterea accesibilitatii si sporirea circulatiei prin amenjarea
intersectiilor DJ101D-DJ101G, DN1A- drumuri acces parc industrial; str.
Ghighiului DC92A, DN1-DC91
25. Comuna Bătrâni 512. Modernizare DC 34, pod Poiana Mare, asfaltare drum de interes
6 proiecte local Sârbi şi drum de interes local în Poiana Mare, comuna Bătrâni,
judeţul Prahova
513. Asfaltare drumuri de interes local comuna Bătrâni, judeţul
Prahova
514. Sală de sport
515. Distribuţie alimentare cu apă, reţea de canalizare menajeră şi
staţie de epurare în comuna Bătrâni, judeţul Prahova
516. Construire poduri în punctele Matei, Marin Picu, Carstari,
Geanta
517. Modernizare şi extindere sistem de iluminat public prin
introducerea sistemului fotovoltaic din fonduri nerambursabile alocate în
baza POSCCE în comuna Bătrâni, judeţul Prahova
26. Comuna Blejoi 518. Amenajare piste de biciclete pe DJ139 si DC 157, in lungul
6 proiecte DC10A si pe DJ102 tronson DN1B-Paulesti
519. Modernizarea drumurilor comunale cu realizarea intersectiilor si
piste de biciclete
520. Amenjare nod rutier DN1 centura Vest cu DJ 101I
521. Reţea canalizare ape uzate menajere şi ape meteorice, staţie de
epurare şi preepurare cu extinderea drumurilor existente
522. Extindere/modernizare şcoala radu Tudoran
523. Amenajare de zone verzi / parc
524. Reabilitare clădire Sp+P Centru de protecţia plantelor
525. Construire sediu nou primărie
526. Realizare bazin de inot
27. Comuna Berceni 527. Amenajare piste de biciclete DJ139 si DC 157
17 proiecte 528. Amenajare rigole si trotuare pe DJ 139 si DC 157
529. Amenajare statii microbuz
530. Construire Sala Polivalentă comuna Berceni-centru
cultural/social
531. Executie sala sport public-privat
532. Modernizare baza sportiva, construire stadion comunal
533. Amenajare teren sport Dambu
534. Reabilitare 3 camine culturale
535. Alimentare cu gaze naturale com. Barceni
536. Alimentare cu apa: str. Tineretului; Moara Noua
537. Executie canale de eliminare ape pluviale
538. Executie foraj put apa Baerceni-Dambu
311
539. Montat transformator electric Corlatesti, Catunu
540. Extindere retea electrica str. Rafinariei
541. Extindere iluminat public com. Berceni
542. Asfaltare curti unitati invatamant
543. Canalizare, podeţe şi şanţuri dalate, trotuare, comuna Berceni
28. Comuna Bertea 544. Amenajare teren polivalent pentru sport şi instalaţie nocturnă de
5 proiecte iluminat
545. Modernizare drumuri locale în lungime de 3 km în comuna
Bertea
546. Modernizare drum comunal DC143 (1,205 km)
547. Grădiniţa nr.1 creare grupuri sanitare pentru elevi şi profesori
548. Extindere reţea alimentare cu apă comuna Bertea, judeţul
Prahova
29. Comuna Boldesti- 549. Amenajare trotuare pietonale pe DJ 102 D, comuna Boldești-
Grădiștea Grădiștea
4 proiecte 550. Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Boldești-
Grădiștea
551. Înființare rețea de canalizare și stație de epurare în comuna
Boldești-Grădiștea
552. Modernizare drumuri locale în comuna Boldești-Grădiștea
30. Comuna Brazi 553. Construire complex piscine, ștranduri, bazine kinetoterapie,
2 proiecte anexe, sat Brazii de Sus, comuna Brazi, județul Prahova
554. Restaurare și amenajare conacul Nicolau, sat Brazii de Sus,
comuna Brazi, județul Prahova
31. Comuna Brebu 555. Modernizare instalaţii termice la Școala nr.1, local nou
6 proiecte 556. Modernizare drumuri comunale şi locale
557. Reparaţii capitale şcoli
558. Amenajare piaţă
559. Construire parc în zona centrală – spre lac
560. Modernizare DC4B și DC4C, sat Pietriceaua, comuna Brebu
32. Comuna Bucov 561. Centură ocolire Bucov – Bălţi – parc Bucov
20 proiecte 562. Centură ocolire a parcului Bucov – Plaja- Blejoi
563. Modernizare drumuri/ amenajare intersectii/ sensuri giratorii
564. Modernizare trotuare, rigole, dalare, poduri
565. Extindere retea canalizare
566. Amenajarea parcului Bucov
567. Modernizarea iluminatului public (extindere retele LED)
568. Dezvoltare cartier de locuinte pentru tineri
569. Canalizare refractare – 1 Mai Bucov – Colonia Ricu
570. Extindere și modernizare Școala Constantin Stere Bucov
571. Extindere și modernizare sediu primărie
572. Extindere și modernizare Școala Mihai Vodă Pleașa
573. Extindere rețele electrice Cartier Rromi
574. Alimentare cu apă sat Valea Orlei, comuna Bucov
575. Canalizare satul Bighilini
576. Extindere rețea gaze sat Bighilini
577. Alimentare cu apă sat Pleașa, comuna Bucov
578. Reabilitare monument istoric – Biserica Chițorani
579. Modernizare drumuri de exploatare agricolă
580. Modernizare bază sportivă satul Chițorani
33. Comuna Călugăreni 581. Asfaltare drumuri comunale
2 proiecte 582. Reabilitare Școală gimnazială cls. I-VII
34. Comuna Cărbuneşti 583. Extindere reţea alimentare cu apă în comuna Cărbuneşti
5 proiecte 584. Alimentare cu gaze în comuna Cărbuneşti
585. Asfaltare drumuri comunale şi construcţie a 4 poduri în comuna
Cărbuneşti
586. Reabilitare cămin cultural
587. Înfiinţare reţea canalizare
312
35. Comuna Ceptura 588. Consolidare și modernizare cămin cultural comuna Ceptura,
5 proiecte județul Prahova
589. Asfaltarea drumurilor de interes local Ceptura de Jos, comuna
Ceptura, județul Prahova
590. Extindere rețea canalizare în comuna Ceptura, satele: Ceptura de
Sus, Șoimești, Rotari
591. Extindere rețea canalizare Ceptura de Jos, comuna Ceptura,
județul Prahova
592. Înființare parc fotovoltaic de 2,5 MW pe raza comunei
Ceptura, județul Prahova
36. Comuna Cerașu 593. Rețea de distribuție apă potabilă comuna Cerașu
10 proiecte 594. Realizarea rețelei de canalizare și construcție a două stații de
epurarea apelor uzate în comuna Cerașu
595. Regularizarea albiei pârâului Drajna prin construirea de diguri
de sprijin și praguri de fund
596. Construcția unui parc de instalații eoliene pe golurile alpine
aparținând domeniului privat al comunei Cerașu
597. Realizarea iluminatului public și alimentării cu energie electrică
a instituțiilor de pe raza comunei Cerașu pe baza instalațiilor fotovoltaice
598. Reabilitarea și modernizarea drumurilor comunale și locale prin
asfaltarea și reabilitarea drumurilor de exploatare, inclusiv cele forestiere
599. Realizarea de săpături arheologice la cele trei cetăți medievale
aflate pe teritoriul administrativ al comunei Cerașu, punerea în valoare
prin introducerea în circuitul turistic
600. Promovarea meșteșugurilor tradiționale; introducerea în
circuitul turistic a unor ateliere meșteșugărești și a caselor declarate
monumente de arhitectură
601. Alimentarea cu gaze naturale a comunei Cerașu
602. Construirea unei Săli de sport moderne în comuna Cerașu
37. Comuna Chiojdeanca 603. Reconstrucţia bisericilor vechi ale comunei
8 proiecte 604. Amenajarea unei parcări şi împrejmuirea sediului Primăriei
Chiojdeanca
605. Construire pod peste pârâul Trenu Punctul Lita
606. Modernizare DC S1 şi străzi locale
607. Înfiinţare sistem canalizare şi staţie de epurare
608. Reabilitare reţea alimentare cu apă
609. Construire zid sprijin în punctul „Păun”
610. Îmbunătăţiri funciare
38. Comuna Ciorani 611. Asfaltare ulițe sătești din comuna Ciorani
1 proiect
39. Comuna Cocoraștii Colț 612. Canalizare în sistem centralizat în comuna Cocorăștii Colț,
613. Sistem centralizat în sat Piatra, comuna Cocorăștii Colț, județul
Prahova
614. Construire grădiniță, alei carosabile și pietonale, bazin
vidanjabil, branșamente, utilități în sat Cocorăștii Grind, comuna
Cocorăștii Colț, județul Prahova
615. Modernizare drumuri de interes local în comuna Cocorăștii Colț
40. Comuna Cocorăștii Mislii 616. Zona de agrement (Dumbrava Gorunei)
21 proiecte 617. Execuţie trotuare în comună
618. Realizare Centru Informare Turistică
619. Reparaţii drumuri comunale
620. Reabilitare termică şcoala Ţipăreşti
621. Reabilitare termică şcoala Goruna
622. Reabilitare Biserica din satul Ţipăreşti
623. Modernizarea iluminatului public
624. Modernizare DC 133
625. Înfrăţire Land Art
626. Înlocuire conducte metalice de apă cu conducte PVC
313
627. Reţea de gaze naturale în comuna
628. Extindere şcoala Cocorăşti
629. Creşă pentru copii
630. Construire sediu Primărie
631. Construire grădiniţă în satul Ţipăreşti (2 clase)
632. Reţea de canalizare şi staţie de epurare
633. Cămin pentru bătrâni
634. Renovare şi modernizare cămin cultural în satul Cocorăştii
Mislii
635. Amenajare zonă industrială şi dotare cu utilităţi
636. Amenajare parc central
41. Comuna Colceag 637. Modernizare și asfaltare drumuri comunale în comuna Colceag,
1 proiect județul Prahova
42. Comuna Cornu 638. Realizare Grădiniţă cu program prelungit în comuna Cornu
10 proiecte 639. Construire sediu primărie şi servicii publice în comuna Cornu
640. Reabilitare şi modernizare infrastructura locală de transport
comuna Cornu, judeţul Prahova
641. Extindere, dezvoltare şi modernizare infrastructură de
alimentare cu apă comuna Cornu
642. Reabilitarea energetică a blocurilor de locuinţe din comuna
Cornu
643. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea clădirii în care
funcţionează Biblioteca şi Muzeul de Etnografie şi Istorie din comuna
Cornu
644. Realizarea şi modernizarea infrastructurii sportive şi recreative
din comuna Cornu
645. Crearea infrastructurii serviciilor de sănătate şi asistenţă socială
în comuna Cornu
646. Restaurarea, reabilitarea, conservarea, întreţinerea şi
introducerea în circuitul turistic a Monumentului Eroilor din comuna
Cornu
647. Consolidare, reabilitare, modernizare şi dotare Cămin cultural
din comuna Cornu
43. Comuna Cosminele 648. Modernizare – asfaltare drumuri comunale DC 11 și DC 13,
1 proiect drumuri ce fac legătura între Municipiul Câmpina, comuna Telega,
comuna Cosminele, comuna Vărbilău, orașul Slănic – DRUMUL SĂRII
44. Comuna Drajna 649. Afaltare drumuri comunale
14 proiecte 650. Asfaltare drumuri locale
651. Pietruire drumuri săteşti
652. Finalizare alimentare cu apă potabilă
653. Construire punte carosabilă pentru autoturisme – Groapa Oii
654. Introducere reţea gaze naturale
655. Extindere reţea de canalizare în Drajna de Jos, Drajna de Sus,
Ogretin
656. Consolidarea malurilor de râu şi regularizare cursuri de apă
657. Construire bază sportivă multifuncţională, comuna Drajna, sat
Drajna de Sus
658. Amenajare de locuri de joacă pentru grădiniţe de copii
659. Construire cămin cultural Drajna de Sus
660. Reabilitarea obiectivului de patrimoniu „Moara de apă”
661. Realizarea unei construcţii pentru protejarea şi conservarea
parţială (clădirea comandantului) a sitului arheologic „Castrul roman”-
Drajna de Sus, punerea în valoare muzeala, turistică si culturala
662. Construire centrul cultural Drajna de Jos
45. Comuna Dumbrava 663. Modernizare drumuri comunale, trotuare, rigole, dalare, poduri
8 proiecte 664. Canalizare Dumbrava
665. Construcție after school Dumbrava
666. Alimentare cu apă, sat Trestienii de Jos, comuna Dumbrava
667. Canalizare satul Zănoaga, Ciupelnița și Cornu de Sus
314
668. Introducere de gaze, comuna Dumbrava
669. Modernizare drumuri de exploatare agricolă
670. Construcție bază sportivă satul Zănoaga
46. Comuna Dumbrăvești 671. Îmbunătăţirea nivelului educaţional – sportiv la nivel de şcoală
49 proiecte “Construire sală sport şcoala cu clasele I-VIII Dumbrăveşti”
672. Construire Şcoală + Grădiniţă Sat Mălăeştii de Jos
673. Amenajare spatii de joaca si recreere la gradinitele din comuna
674. Extindere Şcoala cu clasele I-VIII Plopeni Sat pentru dotare cu
cabinet informatică, bibliotecă, sală lectura şi cabinet medical şcolar
675. Extindere Şcoala cu clasele I-VIII Dumbrăveşti pentru dotare cu
cabinet informatică, bibliotecă, sală lectura şi cabinet medical şcolar
676. Creşterea suprafeţei zonelor verzi prin împădurirea terenurilor
slab productive şi care prezintă pericol de alunecări, în suprafaţă de 12 ha,
zona deal sat Mălăeştii de Jos
677. Reabilitare şcoala şi grădiniţă din satul Sfârleanca
678. Îmbunătăţirea nivelului educaţional – sportiv la nivel de şcoala
“construire sala sport şcoala cu clasele I-VIII Plopeni Sat”
679. Construire teren multifuncţional sportiv tip 2 sat Dumbrăveşti
680. Amenajare spaţii joacă şi agrement grădiniţă cu program normal
Dumbrăveşti
681. Extindere, modernizare, renovare şi dotare la standarde a
dispensarului medical sat Dumbrăveşti-cabinet medical, cabinet
stomatologic, punct farmaceutic, comuna Dumbrăveşti
682. Infiinţare a reţelei publice de apă uzată şi îmbunătaţirea reţelei
de drumuri de interes local în satele Dumbrăveşti şi Găvănel, comuna
Dumbrăveşti, judeţul Prahova – canalizare şi staţie de epurare (etapa 1)
683. Extinderea reţelei publice de apă uzată a satelor Dumbrăveşti şi
Găvănel, în satul Mălăeştii de Jos, comuna Dumbrăveşti judeţul Prahova
– canalizare (etapa 2)
684. Înfiinţarea reţelei publice de apă uzată sat Plopeni, comuna
Dumbrăveşti judeţul Prahova – canalizare şi staţie de epurare (etapa 3)
685. Înfiinţarea reţelei publice de apă uzată în satele Sfârleanca şi
Mălăeştii de Sus, comuna Dumbrăveşti, judeţul Prahova – canalizare şi
staţie de epurare (etapa 4)
686. Continuare modernizare drumuri comunale şi săteşti în lungime
de 20 Km din satele (Plopeni, Găvănel, Dumbrăveşti, Mălăeştii de Jos,
Sfârleanca şi Mălăeştii de Sus)
687. Construire pod peste pârâul Vărbilău pentru trafic auto şi
pietonal lungime pod – ~100 ml- sat Malestii de Sus
688. Construire pod peste pârâul Vărbilău pentru trafic auto şi
pietonal lungime pod –sat Sfarleanca
689. Dezvoltarea si modernizarea targurilor si a pietelor
agroalimentare –Amenajare spatii pentru organizare targuri saptamanale
produse din gospodariile cetatenilor
690. Construire baza turistica –bazine piscicole si de agrement
691. Realizarea de spatii de cazare si agrement pentru turismul istoric
–parteneriat public privat
692. Conservarea şi valorificarea „Castrului şi termelor romane de la
Sfârleanca„ sat Mălăieşti, comuna Dumbrăveşti
693. Infiintare ruta transport in comun DJ102-DC16-DN1centru
administrativ –sat Sfarleanca, sat Fundeni, sat Faget
694. Amenajare statii de asteptare pentru transportul in comun –
sectorul DJ102
695. Construire trotuare de-a lungul DJ102 Ploiesti-Slanic (com.
Dumbravesti)
696. Amenajarea drumurilor in extravilanul localitatii
697. Infiintare sistem de alimentare si distributie cu gaze naturale in
comuna
698. Asigurarea capacitatii si autonomiei privind alimentarea cu apa
315
potabila la standarde europene –forare puturi, statii de depozitare si tratare
a apei
699. Infiintarea retelei publice de apa uzata –canalizare si statie de
epurare –satele Dumbravesti, Mataestii de Jos si Gavanel
700. Infiintarea retelei de apa uzata –canalizare si statie de epurare –
sat Plopeni
701. Infiintarea retelei de apa uzata –canalizare si statie de epurare –
sat Sfarleanca
702. Dezvoltarea serviciului de colectare selectiva a deseurilor si
implementarea unui program de constientizare a populatiei
703. Ecologizarea terenului contaminat prin inchiderea gropii de
gunoi de la Plopeni Sat si redarea in circuitul verde prin plantarea de
arboret
704. Amenajarea centrului civic-cu amplasare monument al eroilor
705. Imbunatatirea calitatii mediului prin amenjare sat Gavanel
706. Renovarea cladirii fostei scoli Malaestii de Sus si reconversia
spatiului prin amenajare sala festivitati, muzeul satului
707. Amenajare sectie muzeu istorie si arheologie Valea Slanicului
cu grup statuar decebal si cei sase generali
708. Amenajare spatii exterioare Camin Cultural
709. Refacerea istorica Drumul Sarii
710. Construire piata agroalimentara
711. Construire sala sport din satul Plopeni
712. Construire teren multifunctional sportiv in satul Dumbravesti
713. Modernizare si extindere a sistemului de iluminat public stradal
rutier
714. Cresterea productiei de energie din surse regenerabile prin
montarea de panouri solare la institutiile publice din comuna
715. Realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice
pentru consumul propriu sistemului public de iluminat stradal
716. Construire si dotare sediu primarie
717. Infiintarea Complexului Construire locuinte ANL –grup statuar
-sectie muzeu arheologie Valea Slanicului si constructii complementare
718. Locuinte pentru tineri destinate inchirierii –ANL(180 locuinte)
719. Infiintare baza operational pentru serviciul situatii de urgenta –
dotare cu utilaje de stingere a incendiilor, dezapezire
47. Comuna Drăgăneşti 720. Gospodărire de apă potabilă şi reţea de distribuţie apă potabilă
7 proiecte în satele Belciug, Hătcărău şi Tufani, în comuna Drăgăneşti, judeţul
Prahova şi înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele
Drăgăneşti, Meri şi Hătcărău, comuna Drăgăneşti, judeţul Prahova
721. Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Drăgăneşti
722. Modernizare drumuri de acces şi drumuri de exploatare în
comuna Drăgăneşti
723. Modernizare drumuri comunale, comuna Drăgăneşti, judeţul
Prahova, (8,307 km)
724. Renovare şi consolidare sediu Primăria Drăgăneşti
725. Înfiinţare de noi spaţii verzi în comuna Drăgăneşti
726. Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate în
perimetrul de ameliorare Drăgăneşti, judeţul Prahova
48. Comuna Fântânele 727. Asfaltare drumuri comunale
4 proiecte 728. Reabilitare cămin cultural + dotare
729. Instalare panouri voltaice
730. Reabilitare dispensar comunal
49. Comuna Filipeştii de 731. Înființare stație de epurare pentru comuna Filipeștii de Pădure,
Pădure judeţul Prahova
2 proiecte 732. Modernizare drumuri comunale
50. Comuna Filipeştii de Târg 733. Asfaltare drumuri comunale în satele Brătășanca și Mărginenii
4 proiecte de Jos
734.
316
735. Restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare a Palatului
Postelnicului Constantin Cantacuzino, Filipeştii de Târg, judeţul Prahova
736. Amenajare căi pietonale sat Filipeștii de Târg
737. Reabilitare și extindere rețea de alimentare cu apă (L=53.415
m) în comuna Filipeștii de Târg
51. Comuna Floreşti 738. Reabilitare Club Floreşti
9 proiecte 739. Reabilitare sală de festivităţi – Cap Roşu
740. Reabilitare reţea alimentare cu apă în comuna Floreşti, satele
Cătina, Novăceşti (L=8720 ml)
741. Reabilitare conductă apă (str. Unirii, str. Şcolii, str. DC111, str.
Gării , L=5800 ml) în comuna Floreşti, sat Floreşti
742. Modernizare trotuare existente şi construire trotuare noi în
comuna Floreşti, satele Călineşti, Cătina, Novăceşti
743. Construire reţea de canalizare în comuna Floreşti, sat Cap Roşu
(L=3000 ml)
744. Modernizare drumuri de interes local în comuna Floreşti
745. Modernizare bază sportivă sat Floreşti, comuna Floreşti
746. Construire grădiniţă cu program normal în comuna Floreşti
pentru satele Călineşti, Cătina, Novăceşti
52. Comuna Fulga 747. Canalizare
2 proiecte 748. Înființare distribuție gaze naturale în comuna Fulga
53. Comuna Gherghița 749. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă (captare, tratare,
1 proiect înmagazinare, pompare, reţea de distribuţie şi branşamente)
54. Comuna Gorgota 750. Parc industrial în satul Crivina
30 proiecte 751. Facilitarea accesului la utilităţi pentru întreprinderi
752. Creşterea vizibilității produselor şi serviciilor locale precum şi a
oportunitaţilor pentru dezvoltarea de afaceri
753. Adoptarea de tehnologii nepoluante de către agenţii economici
754. Închiderea spaţiilor şi a depozitelor de deşeuri menajere şi
reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea
755. Extinderea sistemului de canalizare în comuna Gorgota
756. Desfiinţarea sistemului individual de colectare a apelor uzate -
fose septice, puţuri absorbante de către toţi deţinătorii de locuinţe
individuale sau colective
757. Parc de panouri fotovoltaice
758. Sporirea confortului termic prin anveloparea clădirilor
759. Facilităţi pentru construirea de locuinţe sociale
760. Asigurarea infrastructurii pentru acordarea asistenţei sociale -
policlinică
761. Garda de intervenţie pentru pompieri
762. Înfiinţarea unui cămin de bătrâni
763. Construirea unui dispensar medical în satul Crivina
764. Modernizarea şi asfaltarea drumurilor comunale în satele
Gorgota, Potigrafu, Poienarii Apostoli şi Crivina
765. Facilitarea accesului la utilități (apă şi canalizare) pentru
populaţie
766. Modernizarea sediului primăriei comunei Gorgota
767. Creşterea nivelului de informare a cetăţenilor şi a mediului de
afaceri din comună
768. Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ
769. Baza sportivă în satul Poienarii Apostoli, comuna Gorgota
770. Program after - school
771. Înfiinţarea unei biblioteci în comună
772. Biblioteca virtuală
773. Stabilirea unor evenimente de identitate a comunei (statuia lui
Alexandru Ioan Cuza)
774. Realizare complex pentru spectacole în aer liber în satul
Potigrafu
775. Tabără de creaţie şi festival pentru promovarea meşteşugurilor
317
tradiţionale
776. Modernizarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public
local
777. Cadastru generalizat în toată comuna Gorgota
778. Trotuare dalate şi rigole betonate de scurgere a apei în comuna
Gorgota
779. Piaţa agroalimentară în satul Potigrafu
55. Comuna Gornet 780. Întocmire P.U.G. şi R.U.L.
6 proiecte 781. Sistem de canalizare comuna Gornet
782. Asfaltarea străzilor din comuna Gornet
783. Reabilitare Sală Festivități Gornet
784. Amenajare de șanțuri și trotuare
785. Amenajare bază sportivă Școala Gornet
56. Comuna Gornet Cricov 786. Înfiinţare distribuţie gaze naturale în comuna Gornet Cricov cu
3 proiecte satele aparţinătoare
787. Modernizare drumuri de interes local, comuna Gornet- Cricov,
judeţul Prahova
788. Proiect integrat: * Prima înfiinţare reţea apă uzată – canalizare
şi staţii de epurare, drumuri comunale, achiziţii costume populare şi
înfiinţare after school*
57. Comuna Gura Vadului 789. Extindere reţea de canalizare în comuna Gura Vadului, satele
2 proiecte Gura Vadului, Perşunari şi Tohani
790. Modernizarea străzilor din comuna Gura Vadului, satele Gura
Vadului, Perşunari şi Tohani
58. Comuna Gura Vitioarei 791. Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în comuna Gura
8 proiecte Vitioarei, judeţul Prahova
792. Regularizarea pârâului Bughea
793. Modernizare drumuri în comuna Gura Vitioarei
794. Extindere alimentare cu apă în sat Bughea de Jos
795. Construire dispensar uman în sat Poiana Copăceni
796. Înfiinţare centru de îngrijire copii tip „After School”
797. Extindere alimentare cu gaze naturale în satele Bughea de Jos şi
Gura Vitioarei
798. Construire şanţuri betonate în comuna Gura Vitioarei
59. Comuna Iordăcheanu 799. Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate în comuna
6 proiecte Iordăcheanu, județul Prahova
800. Extindere alimentare cu apă în satul Vărbila
801. Foraj apă în satul Valea Cucului
802. Construire șanturi betonate
803. Construire trotuare
804. Asfaltare drumuri locale
60. Comuna Izvoarele 805. Reparații după inundații a drumului local secundar din zona
8 proiecte Vâlcel, sat Homorâciu, comuna Izvoarele, județul Prahova
806. Sisteme de canalizare menajeră în satele Izvoarele şi Schiuleşti
şi extindere reţea apă în satul Chiriţeşti şi zona Lărgeni sat Izvoarele,
comuna Izvoarele, judeţul Prahova
807. Îmbunătăţirea reţelelor de drumuri de interes local, satele
Izvoarele şi Schiuleşti, comuna Izvoarele, judeţul Prahova
808. Sisteme de canalizare menajeră în satele Homorâciu şi Malu
Vânăt, comuna Izvoarele, judeţul Prahova
809. Îmbunătăţirea reţelelor de drumuri de interes local, satele Malu
Vânăt şi Homorâciu, comuna Izvoarele, judeţul Prahova
810. Pod de drum local peste râul Teleajen în satul Cerneşti, comuna
Izvoarele, judeţul Prahova
811. Îmbunătăţirea reţelelor de drumuri de interes local prin
betonare, satul Cerneşti pe o lungime de 3,135 km, comuna Izvoarele,
judeţul Prahova
812. Construcţie spaţiu de cazare pentru tabăra de creaţie sculptură-
pictură plus traseu turistic pe Cetăţuia din satul Cerneşti, fosta cetate geto-
318
dacică
61. Comuna Jugureni 813. Modernizare drumuri de interes local comuna Jugureni, satele
4 proiecte Jugureni, Boboci, Marginea Pădurii şi Valea Unghiului
814. Reabilitare, modernizare şi dotare cămin cultural comuna
Jugureni, satul Jugureni, judeţul Prahova
815. Extindere reţea de alimentare cu apă comuna Jugureni, satele
Boboci şi Valea Unghiului
816. Construire Bază sportivă multifuncţională teren sport, fosă
septică, branşamente utilităţi
62. Comuna Lapoș 817. Alimentare cu apă, colectarea, epurarea apelor uzate și
1 proiect modernizare drum în comuna Lapoș, județul Prahova
63. Comuna Lipăneşti 818. Reabilitare, consolidare și supraetajare Grădinița, comuna
5 proiecte Lipănești, județul Prahova
819. Amenajare trotuare comuna Lipănești în zona DN1A și satul
Zamfira
820. Reabilitare și extindere rețea de alimentare cu apă, județul
Prahova
821. Construire canalizare cu stație de epurare
822. Construire Grădinița cu program prelungit
64. Comuna Măgurele 823. Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare
17 proiecte 824. Construirea unei săli de sport
825. Modernizare și extindere sistem de iluminat public, prin
introducerea sistemului fotovoltaic, din fonduri nerambursabile, alocate în
baza P.O.S C.C.E. – Axa prioritară 4
826. Mărirea capacității de transport și distribuție apă și
împrejmuirea cu gard a bazinelor de acumulare apă
827. Reconstrucţie ecologică, forestieră pe terenuri degradate,
constituite în perimetrul de ameliorare Măgurele, 52 ha
828. Modernizarea drumurilor locale, 3,5 km
829. Consolidare și reamenajare imobil – Cămin Cultural, grupuri
sanitare, utilități și branșamente, sat Măgurele, comuna Măgurele, județul
Prahova
830. Igienizarea și modernizarea prundului râului Teleajen
831. Înființarea unei piețe agro-alimentare
832. Îmbunătăţiri funciare în vederea asigurării şi amenajării
pajiştilor necesare asigurării hranei animalelor
833. Reabilitare clădirea vechii școli, sat Măgurele, comuna
Măgurele, județul Prahova
834. Piste pentru bicicliști în comuna Măgurele, județul Prahova
835. Înlocuirea sistemului clasic de încălzire cu sistem de încălzire
din resurse regenerabile – geotermale, la sediul nou Primărie, din comuna
Măgurele, județul Prahova
836. Înlocuire conductă distribuție apă, în comuna Măgurele, județul
Prahova
837. Realizare Canal Pereat –dreapta DN1A – strada Caldarâm,
comuna Măgurele, județul Prahova
838. Realizare Zona Verde şi Parc agrement în comuna Măgurele,
judeţul Prahova
839. Realizarea unei platforme betonate de 800 m.p. pentru
asigurarea amplasării unui cort de campare pentru persoanele sinistrate în
cazul unor calamităţi şi situaţii de urgenţă, în comuna Măgurele, judeţul
Prahova
65. Comuna Măgureni 840. Construire sistem de canalizare și tratare a apelor uzate
4 proiecte 841. Extindere și modernizare alimentare cu apă
842. Modernizare străzi
843. Modernizare drum Măgureni – Provița de Jos
66. Comuna Măneciu 844. Modernizare Cămin cultural Măneciu, comuna Măneciu, judeţul
5 proiecte Prahova
845. Aducţiune apă în sistem gravitaţional din sursa Căciulata –
319
Bobu, în comuna Măneciu, judeţul Prahova
846. Modernizare DC 22A în comuna Măneciu, sat Cheia, judeţul
Prahova
847. Extindere reţea de canalizare în comuna Măneciu, judeţul
Prahova
848. Reabilitare corp C2 primăria Măneciu, judeţul Prahova
67. Comuna Măneşti 849. Alimentare cu apă în sistem centralizat în comuna Măneşti
2 proiecte 850. Colectare şi epurare ape uzate menajare în comuna Măneşti
68. Comuna Olari 851. Alimentare cu apă
2 proiecte 852. Alimentare cu gaze
69. Comuna Păuleşti 853. Canalizare menajeră comuna Păuleşti, sat Găgeni; extindere
31 proiecte retea de canalizare si bransamente in toata comuna
854. Proiectare si executie canalizare zona Colonia Intex
855. Amenajare piste de biciclete pe tronson Blejoi-Paulestii Noi, dC
138-iesire Paulesti, tronson iesire Paulesti-Gageni, tronson Gageni-
Canton Gageni
856. Reparatii trotuare Paulestii Noi-Gageni de-a lungul DJ102
857. Executie trotuar in satul gageni, de-a lungul DJ102-biserica
Paulesti, DJ201 –biserica Gageni-centru, DJ102-pod peste Strimba in
satul Cocosesti
858. Modernizare DC 138 Paulestii Noi-Cocosesti, lungime 1670m
859. Extindere si modernizare sistem monitorizare video in toata
comuna
860. Achizitionarea cladirii T. Socolescu si transformarea in casa
memoriala
861. Dotare sala multifunctionala sat Cocosesti
862. Construire capela Biserica Paulesti
863. Amenajare sala de evenimente la Biserica din Gageni
864. Lucrari de reparatii si modernizare la Biserica din Cocosesti
865. Executie mini teren de fotbal in satul Gageni
866. Modernizarea bazei sportive de la Paulesti
867. Extinderea iluminatului public in comuna si in zonele nou
construite
868. Modernizare si extindere retele electrice, cu montare puncte de
transformare in fiecare sat
869. Internet wireless in parcul din centrul comunei
870. Construirea unui corp cu doua Sali de calasa la Scoala Gageni
871. Amenajare gradinita cu program prelungit
872. Construire ansamblu de locuinte in partenriat cu ANL
873. Program de popularizarea comunei Paulesti pentru sustinerea
sectorului turistic si atragerea de investitori
874. Construcţie corp de şcoală cu trei săli de clasă; modernizare
terenuri de sport la scoli
875. Sală şcolară pentru educaţie fizică şi sport
876. Amenajarea principalelor drumuri din extravilanul localităţii
877. Amenajare parcuri şi locuri de joacă în toate satele
878. Construire grădiniţă şi creşă cu program prelungit
879. Realizarea unor surse alternative de energie
880. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al
localităţii
881. Amenajare rută ocolitoare – centură comuna Păuleşti
882. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă
883. Modernizare infrastructură stradală
70. Comuna Păcureți 884. Modernizare drum comunal DC 46 și rețea de drumuri locale
1 proiect
71. Comuna Plopu 885. Modernizare drumuri locale și construire stații pentru
3 proiecte transportul în comun, comuna Plopu, județul Prahova
886. Rețea canalizare și stație de epurare ape uzate, comuna Plopu,
județul Prahova
320
887. Reparație, consolidare și modernizare cămin cultural, comuna
Plopu, județul Prahova
72. Comuna Poiana Câmpina 888. Modernizare străzi în zona gării, comuna Poiana Câmpina,
889. Extinderea și modernizarea stației de epurare a apelor uzate care
deserveste rețeaua de canalizare a comunei Poiana Câmpina, județul
Prahova
890. Realizare rețea de canalizare, amplasare stație de epurare în
zona gării, comuna Poiana Câmpina, județul Prahova
891. Punere în siguranță maluri și amenajări cursuri de apă, în
comuna Poiana Câmpina, județul Prahova
892. Modernizare străzi în comuna Poiana Câmpina, județul Prahova
893. Modernizarea sistemului de iluminat public stradal din
localitatea Poiana Câmpina, prin implementarea unor măsuri de eficiență
energetică
894. Renovare, modernizare, dotare cămin cultural în comuna Poiana
Câmpina, județul Prahova
895. Reabilitarea, modernizarea dispensarului din comuna Poiana
Câmpina, județul Prahova
896. Modernizarea bazei sportive de la Școala gimnazială Inv. Ion
Mateescu, din comuna Poiana Câmpina, județul Prahova
897. Înființare rețea de canalizare în comuna Poiana Câmpina,
județul Prahova
898. Organizarea și implementarea sistemului de colectare selectivă a
deșeurilor, în comuna Poiana Câmpina, județul Prahova
73. Comuna Podenii Noi 899. Construire centru medical, dotat cu aparatură medicală
2 proiecte pentru asistența medicală de urgență – comuna Podenii Noi, sat Valea
Dulce
900. Construire trotuare în comuna Podenii Noi de-a lungul
celor două drumuri județene, 102 M și 100 L
74. Comuna Poienarii Burchii 901. Reabilitare cămine culturale din Poienarii Burchii şi Tătărăi
8 proiecte 902. Modernizare drum comunal sat Tătărăi
903. Modernizare drum comunal sat Ologeni
904. Modernizare bază sportivă multifuncţională
905. Înfiinţare reţea de canalizare staţie de epurare şi tratare a apelor
reziduale în comuna Poienarii Burchii
906. Construire parcuri în Poienarii Burchii şi Tătărăi
907. Implementarea unui sistem GIS (sistem informaţional geografic)
la nivelul comunei Poienarii Burchii
908. Reabilitare şcoală şi grãdiniţã în Poienarii Rali
75. Comuna Poseşti 909. Extindere şi modernizare sediu primărie, comuna Poseşti,
6 proiecte judeţul Prahova
910. Amenajare teren polivalent pentru sport şi instalaţie nocturnă de
iluminat
911. Modernizare drumuri comunale în comuna Poseşti, judeţul
Prahova – Tronson I
912. Modernizare drumuri comunale în comuna Poseşti, judeţul
Prahova – Tronson II
913. Realizarea rețelei de alimentare cu apă
914. Construire Cămin cultural Valea Plopului
76. Comuna Predeal Sărari 915. Modernizare (amenajare şi asfaltare) drumuri locale în comuna
2 proiecte Predeal Sărari, judeţul Prahova
916. Extindere reţea distribuţie apă potabilă în comuna Predeal
Sărari, judeţul Prahova
77. Comuna Proviţa de Jos 917. Sistem de alimentare cu apă, comuna Proviţa de Jos
3 proiecte 918. Apărare mal pârâul Proviţa, zona teren de fotbal-Suditu-
Primărie-Vâlceaua Pietrei, în comuna Proviţa de Jos, judeţul Prahova
919. Sistem de canalizare menajeră, comuna Proviţa de Jos
78. Comuna Proviţa de Sus 920. Modernizare drum DS Gorăneşti, DS Lunca şi pod peste pârâul
321
3 proiecte Proviţa de Sus, punct Schiopota
921. Modernizare drumuri locale
922. Prima înfiinţare reţea alimentare cu apă şi canalizare în
comunele Proviţa de Jos şi Proviţa de Sus
79. Comuna Puchenii Mari 923. Extindere reţea apă –etapa I
5 proiecte 924. Extindere reţea apă –etapa II
925. Reabilitare cămin cultural
926. Extindere reţea canalizare
927. Modernizare drumuri locale
80. Comuna Rîfov 928. Înființare rețea de alimentare cu apă potabilă, canalizare și stație
5 proiecte de epurare în comuna Rîfov
929. Înființare rețea de alimentare cu gaze naturale în comuna Rîfov
930. Reabilitarea străzilor: Bumbu, Meceanu, Țigănie, Brutărie,
Teren Fotbal, Băbuțe, Lilieci, Linia Mică, comuna Rîfov, județul Prahova
931. Înființare rețea alimentare cu apă, canalizare și stație de epurare
în comuna Rîfov
932. Construire sală de sport în satul Moara Domnească, comuna
Rîfov
81. Comuna Salcia 933. Desfiinţare construcţie existentă şi construire corp nou cu
2 proiecte destinaţie Grădiniţă, comuna Salcia
934. Modernizarea reţelei stradale în comuna Salcia, judeţul Prahova
82. Comuna Sălciile 935. Reabilitare, modernizare şi asfaltare drumuri săteşti în comuna
1 proiect Sălciile, judeţul Prahova
83. Comuna Sângeru 936. Aducţiune apă şi canalizare
1 proiect
84. Comuna Scorţeni 937. Reabilitare Şcoala Mislea
9 proiecte 938. Podeţ peste pârâul Valea Seacă
939. Teren minifotbal
940. Reabilitare drumuri locale şi comunale
941. Extindere alimentare cu gaze, comuna Scorţeni, satele Bordenii
Mari şi Sârca
942. Elaborare Plan Urbanistic General al comunei Scorţeni şi a
Regulamentului local de urbanism
943. Reabilitare Cămin cultural Bordeni
944. Reabilitare Cămin cultural Mislea
945. Reţea canalizare ape uzate menajere şi staţie de epurare în
comuna Scorţeni, satele Bordenii Mari, Bordenii Mici, Sârca
85. Comuna Secăria 946. Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă, comuna
2 proiecte Secăria, judeţul Prahova
947. Rețea distribuție apă și canalizare menajeră în comuna Secăria
86. Comuna Surani 948. Înfiinţare reţea de canalizare în comuna Surani
10 proiecte 949. Realizarea de alei pietonale în comuna Surani
950. Reabilitare, modernizare şi dotare clădire Dispensar Uman în
comuna Surani
951. Amenajarea şi dotarea unui centru de recreere pentru locuitorii
comunei Surani
952. Construire Sală de Sport, anexa Şcolii Gimnaziale Surani
953. Înfiinţare plantaţie de nuci pe izlazul comunei Surani şi
construirea unui centru pentru recoltarea şi valorificarea produselor
obţinute
954. Înfiinţare parc de centrale eoliene în satul Păcuri, comuna
Surani
955. Captare, valorificare şi exploatare ape termale în comuna Surani
956. Modernizare drumuri locale DS Dobrari, DS Georgescu Stoica,
DS Pancari, DS Poenele, DE Manari, în comuna Surani, judeţul Prahova
957. Construire pod peste pârâul Sărata în punctul Davidescu
87. Comuna Şirna 958. Ranforsare drum comunal DC 106, Hăbud-Brătești, km 2+117-
10 proiecte km 6+372
959. Achiziţionare utilaje desăpezire
322
960. Reabilitarea monumentelor istorice în satele Tăriceni şi Hăbud
961. Construirea unui cămin cultural în comună
962. Extinderea cu 2-3 săli de clasă a şcolii din satul Tăriceni
963. Realizarea de alei pietonale în comună
964. Construirea unei săli de sport în cadrul şcolii sat Tăriceni
965. Realizarea staţiei de epurare şi tratare a apelor reziduale
966. Modernizare drumuri de interes local
967. Realizarea reţelei de canalizare
88. Comuna Şoimari 968. Reabilitare şanţuri dalate, podeţe şi trotuare de-a lungul DJ 100
2 proiecte M, pe o distanţă de 8 km
969. Reabilitare prin asfaltare drumuri locale, comuna Şoimari,
judeţul Prahova
89. Comuna Şotrile 970. Alimentare cu apă şi canalizare în comuna Şotrile
16 proiecte 971. Modernizare drumuri locale în comuna Şotrile
972. Reabilitare Şcoala Plaiului Câmpinii
973. Baza sportivă comuna Şotrile
974. Amenajare centru de joacă şi recreere
975. Reabilitare şi extindere sediu primărie
976. Reabilitarea reţelei de iluminat public
977. Realizare alei pietonale
978. Podeţ peste pârâul Valea Şerbuluoaiei, sat Vistieru
979. Reabilitare şi modernizare cămine culturale
980. Corectări torenţi şi consolidări maluri
981. Modernizare DC 142 Şotrile- Seciuri
982. Grup sanitar Şcoala Şotrile
983. Reabilitarea Monumentului eroilor 1918
984. Drum Cornu-Plaiul Cornului-Secăria
985. Lucrări de cadastru imobiliar intravilan şi extravilan
90. Comuna Ştefeşti 986. Modernizarea rețelei de drumuri de interes local – comuna
15 proiecte Ştefești
987. Amenajare podeț și rigolă în punct Benga
988. Consolidare DC 14 și amenajare albie pârâu Vărbilău în zona
afectată de inundații
989. Înființare și dotare centru de zi pentru îngrijirea copiilor tip after
school în comuna Ștefești
990. Prima înființare a rețelei publice de apă uzată – comuna Ștefești
991. Construire sală de sport – comuna Ștefești
992. Construire trotuare în satele Ștefești și Scurtești (L=2km)
993. Modernizare aducțiune apă - comuna Ștefești
994. Modernizare rețea de distribuție apă potabilă - comuna Ștefești
995. Amenajare târg tradițional în satul Scurteşti – comuna Ștefești
996. Extindere rețea de distribuție apă potabilă - comuna Ștefești
997. Modernizare drumuri în comuna Ștefești
998. Îmbunătățirea capacității de filtrare a stației de tratare a apei
Ștefești
999. Modernizarea căminului cultural – comuna Ștefești
1000. Construire teren de sport – comuna Ștefești
91. Comuna Starchiojd 1001. Rețea de alimentare cu apă
5 proiecte 1002. Rețea de canalizare menajeră în sistem centralizat şi staţie
de epurarea apelor uzate în comuna Starchiojd, judeţul Prahova
1003. Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea
drumurilor agricole de exploatare
1004. Regularizare râu Stâmnic şi afluenți
1005. Modernizare drumuri comunale
92. Comuna Talea 1006. Realizare branşamente individuale la sistemul de
4 proiecte alimentare cu apă comuna Talea
1007. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor de interes local în
comuna Talea
1008. Modernizarea şi reabilitarea iluminatului public comuna
323
Talea
1009. Modernizare sistem încălzire Şcoala gimnazială comuna
Talea
93. Comuna Tătaru 1010. Modernizare rețea de drumuri locale, comuna Tătaru
12 proiecte 1011. Fabrica pentru prelucrarea fructelor
1012. Construirea unui parc cu panouri fotovoltaice sau turbine
eoliene
1013. Amenajare stațiune balneoclimaterică
1014. Construire Centru comunitar pentru copii şi bătrâni din
comuna Tătaru, judeţul Prahova
1015. Construire reţea de canalizare în comuna Tătaru
1016. Reabilitare interioară şi izolare termică sediu dispensar
uman în satul Podgoria, comuna Tătaru
1017. Formarea profesională pentru personalul din aparatul de
specialitate al primarului comunei Tătaru
1018. Construire Bază sportivă multifuncţională în comuna
Tătaru
1019. Construire şi amenajare tabăra pentru copii în comuna
Tătaru, judeţul Prahova
1020. Restaurare Schit Rupestru „La Chilii”
1021. Realizare iluminat public cu LED-uri
94. Comuna Teişani 1022. Sisteme de canalizare menajeră în satele Olteni, Teişani,
2 proiecte Valea Stîlpului, Stubeiu şi înfiinţare reţea apă în satul Bughea de Sus,
comuna Teişani, judeţul Prahova
1023. Refacere DC 144 în satul Stubeiu, comuna Teişani,
judeţul Prahova
95. Comuna Telega 1024. Prima înfiinţare reţea publică de apă uzată cu staţie de
1 proiect epurare
96. Comuna Tinosu 1025. Extindere rețea de apă în comuna Tinosu
4 proiecte 1026. Rețea de canalizare menajeră şi stație de epurare în
comuna Tinosu
1027. Reabilitare şi modernizare drumuri comunale
1028. Reabilitare şcoală generală, construcție grup sanitar şi
centrală termică în comuna Tinosu, sat Pisculeşti
97. Comuna Tîrgşoru-Vechi 1029. Amenajare rigole, poduri şi podeţe pentru scurgerea
23 proiecte apelor pluviale (satul Strejnicu)
1030. Extindere reţea de gaze (satele Strejnicu, Tîrgşoru-Vechi,
Stănceşti)
1031. Extindere reţea electrică (satele Strejnicu, Tîrgşoru-
Vechi, Stănceşti)
1032. Extindere reţea de apă (satele Strejnicu, Tîrgşoru-Vechi,
Stănceşti)
1033. Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de
grajd şi a deşeurilor menajere în comuna Tîrgşoru-Vechi
1034. Construire noi capacităţi de producere a energiei termice
prin valorificarea resurselor de energie regenerabilă pentru Şcoala
generală din satul Tîrgşoru-Vechi
1035. Construire noi capacităţi de producere a energiei termice
prin valorificarea resurselor de energie regenerabilă pentru Şcoala
generală din satul Strejnicu
1036. Construcţie sală de sport Tîrgşoru-Vechi
1037. Construcţie sală de sport/baza sportiva Strejnicu
1038. Construcţie scoala noua Târgşoru-Vechi
1039. Canalizare (în satul Târgşoru-Vechi)
1040. Modernizare drumuri comunale-asfaltare (satele
Strejnicu, Tîrgşoru-Vechi, Stănceşti)
1041. Amenajare rigole carosabile si trotuare satul Strejnicu
1042. Infiintare Parc Industrial Targsorul Vechi
1043. Reabilitare canal de irigatii Leaotu vechi
324
1044. Atragerea unei investitii private pentru imbuteliere apa
1045. Amenajare piste pentru biciclete DJ129 tronson
Strejnicu-Targsoru Vechi
1046. Amenajare intersectie DJ 129 cu DJ 140
1047. Constructie parc de agrement
1048. Amenajare pista aeroclub
1049. Amenajare camin cultural Strejnic
1050. Extinderea si modernizarea iluminatului public/
extinderea retei electrice in Targsoru Vechi/Strejnicu/Stancesti
1051. Realizare locuinte (400 loturi) Targsoru Vechi
98. Comuna Tomşani 1052. Amenajarea de spaţii de recreere
6 proiecte 1053. Extinderea reţelei de alimentare cu apă în sistem
centralizat
1054. Modernizarea drumurilor comunale
1055. Reabilitarea şi modernizarea corespunzătoare a
dispensarelor umane
1056. Realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare şi
tratare a apelor reziduale
1057. Extinderea şi reparaţia capitală a şcolii „Spiru Haret” în
scopul realizării grădiniţei cu program prelungit
99. Comuna Vadu Săpat 1058. Modernizare drum comunal spre Situl Arheologic
3 proiecte Budureasca în comuna Vadu Săpat, județul Prahova
1059. Rețele de canalizare menajeră în comuna Vadu Săpat,
județul Prahova
1060. Introducere sistem centralizat de alimentare cu gaze
naturale în comuna Vadu Săpat, județul Prahova
100. Comuna Valea 1061. Modernizare drumuri locale în comuna Valea
Călugărească Călugărească
23 proiecte 1062. Modernizarea drumului comunal în zona de nord a
comunei, pe traseul «Drumul Vinului», (10 km)
1063. Modernizare, extindere şi reabilitare sistem de alimentare
cu apă potabilă
1064. Înfiinţare sistem de alimentare cu apă potabilă în satele
Dârvari, Coslegi, Radila
1065. Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale în satele
Coslegi, Radila, Pantazi, Dârvari, (20 km)
1066. Înfiinţare reţea de canalizare în satele Coslegi, Radila,
Pantazi, Dârvari, (10 km)
1067. Modernizarea staţiei de epurare
1068. Construcţie trotuare în toate satele comunei
1069. Construire sală de sport la Şcoala generală cu cls.I-VIII,
Valea Călugărească
1070. Construire dispensar uman în satul Pantazi
1071. Reabilitare şi modernizare dispensar uman în satul
Nicovani
Rachieri
Dârvari
1074. Modernizare şi reabilitare baza sportivă Chimistul,
comuna Valea Călugărescă
1075. Amenajare spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii în
comuna Valea Călugărească
1076. Modernizare şi reabilitare Cămin cultural Dârvari
1077. Modernizare şi reabilitare Cămin cultural Valea
Călugarească
1078. Reabilitare, modernizare şi transformare cămin de
nefamilişti nr.2 (S+P+4E), în locuinţe sociale
1079. Realizare capacitate nouă de producţie a energiei electrice
325
prin valorificarea resurselor energetice regenerabile solare în comuna
Valea Călugărească, judeţul Prahova
1080. Valorificarea superioara si promovarea vinurilor
traditionale de Valea Calugareasca prin locatia enoturistica Conacul
Matak
1081. Reabilitare covor asfaltic drum catunului si DC 87
1082. Extinderea si modernizarea iluminatului public
1083. Extinderea retetlui de energie electrica in zonele
neelectrificate
101. Comuna Valea Doftanei 1084. Înfiinţare distribuţie gaze naturale, în comuna Valea
30 proiecte Doftanei, judeţul Prahova
1085. Piste de biciclişti în comuna Valea Doftanei, judeţul
Prahova
1086. Modernizarea drumurilor de interes local: str. Titulescu –
Floare de Colț, str. Independenței, str. Gaterului, str. Brădeasa, str.
Caragiale, în comuna Valea Doftanei, județul Prahova
1087. Dezvoltarea potențialului turistic în zona montană Valea
Doftanei
Extinderea rețelei de canalizare și epurare ape uzate
1088. Amenajare domeniu schiabil Martin`s Zănoaga
1089. Modernizare drum de interes local: varianta ocolitoare:
Cheia Teșilei – Ermeneasa - Drăgănescu, în comuna Valea Doftanei,
județul Prahova
1090. Modernizarea drumurilor de interes local, străzile: Calea
Mogoșoaiei, Clăbucetului, B.P. Hașdeu, Trandafirilor, Setu, Ghimpoasei,
Carabanu, Soarelui, Piscului, Nichita Stănescu, în comuna Valea
Doftanei, județul Prahova
1091. Modernizare drum de interes local, drum comunal Valea
Neagră – Zănoaga; Prislop – Baiului, în comuna Valea Doftanei, județul
Prahova
1092. Modernizarea drumurilor de interes turistic goluri alpine:
Zănoaga-Radila-Ciopărceni: Baiul - Rusu de Vârf - Popas Predeluș, în
comuna Valea Doftanei, județul Prahova
1093. Lucrări de corectare a torenților în zona Ghimpoasa și
Mogoșoaia, în comuna Valea Doftanei, județul Prahova
1094. Lucrări de captare aducțiune apă potabilă Orjogoaia, în
1095. Reabilitare cămin cultural Trăistieni, în comuna Valea
1096. Reabilitare cămin cultural Teșila, în comuna Valea
1097. Amenajare bază sportivă Teșila, în comuna Valea
1098. Amenajare complex sportiv Trăistieni, în comuna Valea
1099. Amenajare zonă de agrement lacul Paltinu, comuna Valea
1100. Amenajare zonă de agrement Vlădișor, comuna Valea
1101. Amenajare zonă industrială Ermeneasa-Drăgănescu, în
1102. Amenajare parc industrial în zona Izlaz Prislop, în
1103. Modernizare drum de interes local, drum de interes
turistic zona Glodeasa, în comuna Valea Doftanei, județul Prahova
1104. Modernizare poduri, podețe și punți pietonale, în comuna
Valea Doftanei, județul Prahova
1105. Extindere rețea electrică de medie tensiune în zonele
Valea Teșilei, Poduri-Valea Seacă, Vadul lui Zeghe-Doftanita, DJ 101T
326
Craite-Ghimpoasa, Ermeneasa-Podul lui Drăgan, Florei-Valea Lacurilor,
în comuna Valea Doftanei, județul Prahova
1106. Reabilitare termică blocuri de locuințe, în comuna Valea
1107. Lucrări de amenajarea albiei râului Doftana, în comuna
Valea Doftanei, județul Prahova
1108. Modernizare și reabilitare Şcoală generală Trăistieni, în
1109. Realizare piața agroalimentară, în comuna Valea
1110. Reabilitare, modernizare și extindere dispensar medical,
în comuna Valea Doftanei, județul Prahova
1111. Amenajare zona centrală, comuna Valea Doftanei judeţul
Prahova
1112. Modernizarea traseului de drum numit “Drumul stânelor”
în comuna Valea Doftanei, judeţul Prahova
1113. Modernizare drum de acces „Valea Neagră I - Valea
Neagră II”
102. ComunaVărbilău 1114. S.F. Reţea distribuţie apă în comuna Vărbilău, judeţul
1 proiect Prahova
103. Comuna Vîlcănești 1115. Modernizarea drumurilor de interes local în comuna
3 proiecte Vîlcănești, județul Prahova
1116. Extinderea rețelei de canalizare în comuna Vîlcănești,
satele Vîlcănești și Cârjari
1117. Desființare parțială, consolidare, modernizare, extindere
școala gimnazială, comuna Vîlcănești cu P+1, construire vestiare,
modernizare teren sport, alei carosabile și pietonale, utilități, branșamente,
organizare de șantier
INSTITUŢII PUBLICE/ASOCIAŢII
Direcţia Generală de Asistenţă 1118. Construire Centru Maternal

Socială şi Protecţia Copilului 1119. Consolidarea clădirii sediului Complexului de servicii
Prahova comunitare „Sf. Filofteia” Câmpina şi îmbunătăţirea bazei materiale
21 proiecte 1120. Reabiltarea, modernizarea, dezvoltarea şi dotarea cu
echipamente specifice nevoilor beneficiarilor de servicii din
C.I.T.O.PA.H. Tătărăi
1121. Dotare ateliere pentru activităţi lucrative şi amenajări
pentru petrecerea timpului liber pentru copiii şi tinerii din Centrul de
Plasament Filipeştii de Târg
1122. Realizare complex multifuncţional în cadrul CITOPAH
Urlaţi
1123. Împrejmuire, sistematizare şi amenajarea terenului
CITOPAH Urlaţi – executare lucrări de captare şi drenare ape pluviale
1124. Centru de primire în regim de urgenţă pentru persoane
adulte
1125. Centrul regional pentru copiii cu tulburări de
comportament
1126. Dezvoltarea reţelei de locuinţe protejate destinate
persoanele adulte cu handicap
1127. Infiintarea Complexului de locuinte protejate Calinesti,
judetul Prahova si dotarea cu echipamente specifice nevoilor
beneficiarilor de servicii;
1128. Infiintarea Complexului de Servicii Casa Rozei Urlati,
judetul Prahova si dotarea cu echipamente specifice nevoilor
beneficiarilor de servicii;
1129. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si dotarea cu
echipamente specifice a centrelor rezidentiale de tip familial din judetul
327
Prahova
1130. Dezvoltarea retelei de case de tip familial pentru protectia
copiilor cu handicap neuropsihomotor din judetul Prahova
1131. Dezvoltarea apartamentelor de tip familial si dotarea cu
echipamente specifice destinate beneficiarilor din cadrul Centrului de
Plasament Sinaia
1132. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si dotarea cu
echipamente specifice nevoilor beneficiarilor de servicii din Centrul de
Plasament Plopeni, judetul Prahova
1133. Infiintarea unui centru tip respiro pentru persoanele
adulte cu handicap
1134. Dezvoltarea retelei de case de tip familial, prin infiintarea
unei componente de tip respiro pentru copiii cu handicap, in cadrul
Centrului de Plasament Campina
1135. Infiintarea unui centru-pilot pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta si integrarea in munca a tinerilor
1136. Dezvoltarea serviciilor acordate persoanelor adulte cu
handicap – echipe mobile de interventie la domiciliu
1137. Integrarea in munca a persoanelor din grupurile
vulnerabile – dezvoltarea structurilor de economie sociala
1138. Dezvoltarea serviciilor de interventie in regim de urgenta
pentru copii si adulti
1139. Intarirea capacitatii administrative –certificarea ISO a
serviciilor oferite de catre DGASPC Prahova
1140. Dezvoltarea competentelor profesionale ale personalului
de specialitate din cadrul autoritatilor publice locale
Muzeul Judeţean de Artă 1141. Punerea în valoare a clădirii Muzeului de Artă Ploieşti
Prahova „Ion Ionescu-Quintus“
1 proiect
Muzeul Judeţean de Istorie şi 1142. Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului

Arheologie 2015-2020 cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurii conexe –
18 proiecte Dumbrăveşti (judeţul Prahova)”
1143. Muzeul Mânăstirii Apostolache
1144. Muzeul Mânăstirii Vărbila
1145. Muzeul de Etnografie şi Artă Populară al Judeţului
Prahova
1146. Parcul Arheologic şi Muzeal Târgşoru Vechi
1147. Realizarea unei constructii pentru protejarea si
conservarea partiala (cladirea comandantului) a sitului arheologic
„Castrul roman”-Drajna de Sus; punerea în valoare muzeala, turistică si
culturala
1148. Demersuri pentru preluare in administrare a terenului
ocupat de „Castrul si termele romane de la Sfarleanca„ –Malaiesti,
comuna Dumbravesti; SF pentru conservarea si valorificarea „Castrului si
termelor romane de la Sfarleanca„–Malaiesti; comuna Dumbravesti
1149. Inaugurarea de expozitii permenente si muzee noi:
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”-Ploiesti
Muzeul Conacul „Pana Filipescu” –comuna Filipestii de Targ
Muzeul „Casa Domneasca” –comuna Brebu; expozitie permanenta „La
ceas de taina” in pivnita Casei Domnesti
Muzeul „Casa de targovet din secolul XVIII-XIX” –Ploiesti, proiectarea
si realizarea reconstituirii unui atelier de caldarar.
1153. Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova,
Ploiesti – restaurarea fatadelor si acoperisului cladirii, iluminat exterior,
reorganizarea muzeotehnica/dotari/utilitati pentru expunerea si
328
valorificarea colectiilor muzeale’
1154. Casa Casatoriilor –Casa Radu Stanian – achizitionare,
restaurare/consolidare/dotare/utilare pentru realizarea Muzeului
Civilizatiei Urbane Prahovene
1155. Teatru in aer liber in curtea Muzeului memorial „Nicolae
Iorga” Valenii de Munte
1156. Imobil –Bloc parter - Str. Titeica nr.4- consolidare,
reabilitare, igienizare, reparare, dotari si utilitati interior/exterior pentru
organizarea laboratoarelor de restaurare-conservare si depozite
tehnitipologice; dotarea moderna a laboratoarelor si depozitelor cu
aparatura specifica restaurarii si macroclimatului optim pentru piese de
patrimoniu
1157. Imobil –str. Nicolae Balcescu nr.25 – Organizarea unui
Muzeu de Etnografie Prahoveana
1158. In curtea Imobilului din str. Nicolae Balcescu nr.25 –
realizarea unui sediu pentru Biblioteca Muzeului Judetean de Istorie si
Arheologie Prahova
1159. La Rezervatia Arheologica Targsoru Vechi – amenajarea
bazei de santier-scoala, a spatiilor de depozitare pentru piesele muzeale
provenite din cercetarile arheologice din tot judetul Prahova si a celor
pentru organizarea proiectelor educative de profil, cat si utilarea/dotarea
logistica necesara activitatilor arheologice din acest sit si din cele cu
cercetari arheologice preventive.
Inspectoratul pentru Situaţii de 1160. Crearea unui centru de informare, pregătire şi
Urgenţă Prahova conştientizare a populaţiei privind comportamentul în situaţii de urgenţă
4 proiecte şi dezastre naturale, generate de schimbările climatice şi dezastre naturale
1161. Crearea unui centru de formare şi pregătire continuă a
personalului paramedical din cadrul SMURD
1162. Crearea unui dispecerat integrat judeţean SMURD –SAJ
1163. Complex multifuncţional pentru situaţii de urgenţă
1164. Crearea unui centru de formare şi pregătire a
radioamatorilor din cadrul ISU Prahova
Serviciul Public Judeţean 1165. Bază de salvare montană Azuga
Salvamont Prahova
1 proiect
Agenţia pentru Eficienţă 1166. Sistem fotovoltaic conectat la reţea 6 kWp
Eneregetică şi Energii
Regenerabile
1 proiect
Asociatia pentru Dezvoltare 1167. Întreprindere socială ADI Valea Prahovei
Intercomunitara Valea
Prahovei
1 proiect
Asociaţia pentru Promovarea şi 1168. Amenajarea punctelor de belvedere
Dezvoltarea Turismului 1169. Listă ghizi şi formare ghizi turistici în fiecare localitate de
Prahova (APDT PH) interes turistic
27 proiecte 1170. Centre de Informare Turistică în Ploieşti şi în localităţile
cu potenţial turistic din Prahova (Cheia, Azuga, Valea Doftanei, Vălenii
de Munte s.a.)
1171. Semnalizare turistică
1172. Promovare prin social media
1173. Buletine informative
1174. Promovare online prin site-urile
www.asociatiaturismprahova.ro şi www.visitprahova.ro
1175. Carduri de reducere/ fidelitate pentru turişti; Prahova Pass
– cupoane de reduceri pentru cazare, restaurante, agrement – care pot fi
folosite în agenţiile ANAT; Ski Pass comun pentru pârtiile din Prahova şi
apoi toate pârtiile din masivul Bucegi
1176. Implementarea Brandului Turistic al judeţului Prahova
329
1177. Târguri de turism internaţionale
1178. Cursuri de formare profesională
1179. Ghiduri turistice tematice
1180. Calendar 2014, ….2021
Hărţi:
1181. Harta turistică a judeţului Prahova – română şi engleză
Hărţi ale staţiunilor/ oraşelor pe hârtie de ziar sau cu un gramaj
mic cu căsuţe de publicitate – 4 ediţii
1182. Broşura obiectivelor turistice din judeţul Prahova –
Prahova. Regina vacanţelor tale – în limba română şi engleză în format
printat şi ebraică, germană, italiană, franceză, spaniolă, rusă, arabă, greacă
în format online – 2013
1183. Târgul de Turism al României
1184. Forumul Naţional de Turism şi Revelionul Turismului
1185. Prahova turistică în imagini
1186. Branchuri Drumul Fructelor
1187. Pe urmele Voievozilor – Activarea Drumului Voievozilor
1188. Secretele lui Bahus
1189. Infotrip Drumul Vinului
1190. Gala premiilor turismului prahovean
1191. Infotripul Criteriul primei zăpezi
1192. Vara Copiilor
1193. Târgul Prahovean de Turism ExpoVacanţa
1194. Bursa de turism Criteriul primei zăpezi
S.C. Brazi Industrial Parc S.A. 1195. Construcţia unei staţii de epurare
3 proiecte 1196. Demolarea construcţiilor degradate aflate în conservare
1197. Montare panouri solare clădire Bloc Ad-tiv, RED + 3,58
ha
S.C. Parcul Industrial 1198. Modernizarea si extinderea infrastructurii existente –
Barcanesti drumuri si utilitati la Parcul Industrial Barcanesti
1 proiect
Camera de Comerţ şi Industrie 1199. Şcoala Superioară de Hotelărie
Prahova 1200. Promovarea culturii antreprenoriale pentru
6 proiecte întreprinzătorii existenți și potențiali
1201. Calificarea şi recalificarea, şanse de menţinere în piaţa
muncii
1202. Sprijin pentru crearea și funcționarea clusterelor în
domeniile economice performante ale regiunii
1203. Promovarea egalităţii de şanse şi stimularea
antreprenoriatului feminin
1204. Instruire, consiliere și sprijin pentru persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă, şomeri, în vederea reintegrării pe piața forței
de muncă
Direcţia Judeţeană pentru 1205. Chiojdeanca – memorie prin cultură
Cultură Prahova 1206. Patrimoniul arhitectonic din satele judeţului Prahova. Un
3 proiecte proiect WEB-GIS pentru promovarea valorilor arhitecturii rurale
1207. Patrimoniul industrial din judeţul Prahova – istoric,
evidenţă informatizată, perspective
Biroul Român de Metrologie 1208. Acreditarea laboratoarelor
Legală
Direcţia Regională de
Metrologie Legală Ploieşti
1 proiect
Inspectoratul Județean de 1209. Creșterea gradului de siguranță rutieră pe D.N. 1/E60 în
Poliție Prahova județul Prahova
4 proiecte 1210. Ploiesti-ul in siguranta –implementarea unui sistem de
monitorizare a tuturor cailor de acces ale Mun. Ploiesti si a celor mai mari
intersectii
1211. Infiintarea unui centru modern de pregatire fizica si
330
tactica pentru toate institutiile abilitate in asigurarea / mentinerea
sigurantei publice (in baza logistica din Tatarani)
1212. Construirea unui arest suprateran in baza logistica a IJP
din Tatarani
Inspectoratul de Jandarmi 1213. Cresterea efiecientei energetice si utilizarea energiei
Judetean Prahova regenerabile in imobilul apartinand Inspectoratului de Jandarmi Judetean
3 proiecte Prahova din localitatea Ploiesti
1214. Construirea si amenajarea postului Montan de Jandarmi /
refugiu persoane salvate in zona Platoului Bucegi
1215. Imbunatatirea mediului urban prin reconversia
functionala si reutilizarea terenului aferent imobilului din Ploiesti, Str.
Ghighiului, nr.3, apartinand Inspectoratului de Jandarmi Prahova, ca zona
de agrement pentru cadrele militare (terenuri de sport, pista pentru
biciclisti, locuri de joaca pentru copii, etc...)
Centrul de Perfectionare a 1216. Realizarea unui panou (perete) de escaladă pentru
Pregătirii Cadrelor Jandarmi pregătirea salvatorilor montani din România
Montan Sinaia
1 proiect
Inspectoratul Silvic Prahova 1217. Împădurire teren degradat Câmpina, Chiojdeanca, Mizil
2 proiecte 1218. Reabilitarea şi înfiinţarea perdelelor forestiere de
protecţie a drumurilor naţionale şi a căilor ferate
Serviciul Judeţean de 1219. Garaje şi spaţii administrative pentru compartimentul

Ambulanţă Prahova auto al Sediului central SAJ PRAHOVA
2 proiecte 1220. Sală de training personal medical şi operativ din
Ambulanţa Prahova
Administraţia Naţională 1221. Surse de alimentare cu apă a zonei Azuga – Breaza,
“Apele Române” judeţul Prahova
Administraţia Bazinală de Apă
Buzău – Ialomiţa
1 proiect
Arhiepiscopia Bucurestilor 1222. „Consolidare, restaurare si punere in valoare Centrul
Protoieria Ploiesti Nord Cultural Protoieria Ploiesti Nord” – (imobil cunoscut sub numele „Casa
Str. Neagoe Basarab, nr.12 Dr. Constantin Vasiliu”- Ploiesti, cod de identificare PH-II-M-B-16268)
1 proiect
AJOFM Prahova 1223. Proiecte de crestere a gradului de activare a populatiei
inactive, implicarea AJOFM in domeniul subocuparii, ocuparea tinerilor,
etc...
U.P.G. Ploiesti 1224. Parc regional de activitati de cercetare-dezvoltare in
domeniul tehnologiilor nepoluante-
Dezvoltarea/extinderea/modernizarea/dotarea infrastructurii CDI si de
transfer tehnologic a UPG Ploiesti
1225. Centru de transfer tehnologic si elaborarea de produse
educationale noi pe domeniul energiei
Spitalul de Pneumoftiziologie 1226. Reabilitare pavilion bolnavi Spitalul de
Drajna Pneumoftiziologie Drajna
2 proiecte 1227. Reabilitare instalaţie de canalizare şi eliminare a apelor
uzate Spitalul de Pneumoftiziologie Drajna
Institutul Naţional de Cercetări 1228. Dezvoltare Bază pentru Operare Sisteme Aerospaţiale de
Aerospaţiale „Elie Carafoli” Cercetare a Mediului şi Supravegherea Teritoriului la Strejnic – judeţul
2 proiecte Prahova
1229. Dezvoltare Centru Aerospaţial la Măneciu – judeţul
Prahova
ICDVV Valea Călugărească 1230. Valorificarea superioară și promovarea vinurilor
2 proiecte tradiționale de Valea Călugărească prin locația enoturistică Conacul
Matak
1231. Înființarea unor plantații viticole pilot destinate relansării
viticulturii din zona de sud-est a țării în concordanță cu potențialul său
natural și cererea de piață
ONG
331
Asociaţia Viitorul Tinerilor 1232. Înfiinţare de servicii sociale axate pe cetăţeni
2 proiecte 1233. Centre multifuncţionale de şi pentru tineret
SOCIETĂŢI COMERCIALE
S.N.S. S.A. Bucureşti 1234. Amenajare turistică Mina Unirea
Sucursala Salina Slănic
1 proiect
S.C. AMPLO S.A. 1235. Organizare atelier producţie manifolzi pentru centrale
1 proiect termice
Anexa nr. 1
SITUATIA
PRIVIND STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR JUDETENE LA DATA DE 31.12.2014
Nr. Categoria si nr. Pozitii km Lungimea sectoarelor pe tipuri de imbracaminti Localitati intre care Starea de
crt. drumului, localitatii ale sectorului (km) este cuprins sectorul viabilitate
Beton
importante pe traseu, de drum Asfalt de Pavaj Imbraca- Impie- Pamant de drum a drumului
tip
localitati de sfarsit si beton ciment minti truite B=buna
lungimea totala in km. de la la asfaltice M=mediocra
km. km. R=rea
I=impractic.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 DJ 100 B 0+000 2+000 2,000 Potigrafu - Balta Doamnei M
Potigrafu (DN 1) - Balta 2+000 11+650 9,650 Balta Doamnei B
Doamnei - Lacu Turcului 11+650 13+400 1,750 B. Doamn.-Lac. Turcului B
Gherghita - Draganesti - 13+400 13+696 0,296 Lacul Turcului-Gherghiţa B
Baraitaru - Fulga (DJ 100 C) 13+696 17+500 3,804 Gherghiţa B
Km 0+000 - Km 36+647 17+500 19+272 1,772 Gherghiţa - Draganesti B
19+272 21+478 2,206 Draganesti M
21+478 22+692 1,214 Draganesti B
22+696 30+443 7,751 Draganesti M
30+443 32+647 2,204 Draganesti - Fulga M
32+647 36+647 4,000 Fulga M
TOTAL DJ 100 B 36,647 - - - 36,647 - -
2 DJ 100 C 0+000 0+858 0,858 Salciile M
Salciile (DJ 102 D) - Fulga 0+858 6+300 5,442 Salciile - Fulga de Jos M
de Jos - Fulga de Sus - 6+300 8+300 2,000 Fulga Jos - Fulga Sus M
Mizil (DJ 102 D) 8+300 8+960 0,660 Fulga Sus M
Km 0+000 - Km 18+670 8+960 13+300 4,340 Fulga de Sus - Mizil M
13+300 15+100 1,800 Baba -Ana B
15+100 18+470 3,370 Baba -Ana - Mizil B
18+470 18+670 0,200 Mizil B
TOTAL DJ 100 C 18,670 - - - 18,670 - -
3 DJ 100 D 0+000 0+070 0,070 Gageni B
Plopeni (DJ 102)-Cocorastii 0+070 1+750 1,680 Plopeni - Cocorastii M. B
Mislii - Bordeni - Mislea - 1+750 7+579 5,829 Cocorastii Mislii M
Cocorastii Mislii -
Urleta - Banesti (DN 1) 7+579 8+000 0,421 Bordeni M
Cocorastii Mislii -
Km 0+000 - Km 20+675 8+000 15+050 7,050 Bordeni B
15+050 15+800 0,750 Scorteni M
15+800 16+500 0,700 Scorteni - Banesti B
16+500 20+675 4,175 Banesti B
332
TOTAL DJ 100 D 20,675 - - - 20,675 - -
4 DJ 100 E 0+000 2+000 2,000 Baicoi B
Baicoi (DJ 100 F) - Tufeni - 2+000 5+000 3,000 Baicoi - Tufeni B
Mislea - Telega - Campina - 5+000 6+057 1,057 Tufeni - Mislea B
Poiana Campina - Provita de 6+057 7+500 1,443 Mislea B
Jos - Provita de Sus - Adunati 7+500 14+778 7,278 Telega B
(DJ 710) 14+778 14+923 0,145 Telega B
Km 0+000 - Km 34+900 14+923 15+600 0,677 Telega M
15+600 18+400 2,800 Telega - Campina M
18+400 18+600 0,200 Campina B
18+600 19+100 0,500 Campina - P.Campina B
P.Campina - Provita de
19+100 21+585 2,485 Jos B
21+585 24+130 2,545 Provita de Jos R
24+130 26+643 2,513 Provita de Jos R
26+643 27+600 0,957 Prov.de Jos - Prov. de Sus B
27+600 32+000 4,400 Provita de Sus B
32+000 32+100 0,100 Provita de Sus - Adunati I
32+100 34+510 2,410 Provita de Sus - Adunati B
34+510 34+900 0,390 Adunati B
TOTAL DJ 100 E 34,900 0,345 - - 34,555 -
5 DJ 100 F 0+000 5+250 5,250 Baicoi - Tintea B
DN 1 - Baicoi - Tintea - 5+250 9+000 3,750 Baicoi - Tintea M
Gageni (DJ 102) 9+000 10+000 1,000 Gageni M
Km 0+000 - Km 10+000
TOTAL DJ 100 F 10,000 10,000 - - - - -
6 DJ 100 G 0+000 0+935 0,935 Poiana Varbilau B
P. Vărbilău-Gura
Poiana Varbilau (DJ 102) - 0+935 2+474 1,539 Vitioarei B
Padurea Cazacu - Gura 2+474 3+663 1,189 Gura Vitioarei B
Vitioarei (DN 1 A) 3+663 5+204 1,541 Gura Vitioarei M
Km 0+000 - Km 5+204
TOTAL DJ 100 G 5,204 5,204 - - - - -
7 DJ 100 H 0+000 1+410 1,410 Mizil M
Mizil (DN 1 B) - Gura Vadului
- 1+410 1+650 0,240 Mizil - Tohani M
Jugureni - Limita Judet Buzau 1+650 8+927 7,277 Mizil -Tohani B
Km 0+000 - Km 19+840 8+927 9+765 0,838 Tohani - Jugureni B
9+765 10+065 0,300 Tohani - Jugureni M
10+065 10+215 0,150 Tohani - Jugureni B
10+215 12+855 2,640 Jugureni M
12+855 15+415 2,560 Jugureni - Marginea Pad. B
15+415 16+205 0,790 Marginea Padurii - Glod R
Glod - DC 71 A-
16+205 19+840 3,635 Lim.Buzau R
TOTAL DJ 100 H 19,840 1,410 - - 18,430 - -
8 DJ 100 L 0+000 0+150 0,150 Măgurele M
Halta CF Măgurele Sud (DN 0+150 6+605 6,455 Măgurele - Bălţeşti M
1 A) – Meri – Mehedinţa – 6+605 6+770 0,165 Bălţeşti B
Valea Cucului – Jercălăi (DJ 6+770 11+280 4,510 Bălţeşti B
102 E) 11+280 12+866 1,586 Bălţeşti - Mehedinţa B
Km 0+000 – Km 22+870 12+866 16+909 4,043 Bălţeşti - Mehedinţa M
16+909 18+100 1,191 Mehed. - Valea Cucului B
18+100 22+000 3,900 Valea Cucului B
22+000 22+870 0,870 Valea Cucului - Varbila B
TOTAL DJ 100 L 22,870 6,770 - - 16,100 -

9 DJ 100 M 0+000 0+293 0,293 Podenii Noi B
Podenii Noi (DJ 102 M) – 0+293 0+423 0,130 Podenii Noi B
Matiţa – Şoimari – Surani – 0+423 1+500 1,077 Podenii Noi - Matita B
Cărbuneşti – Târleşti (DJ 102 1+500 5+000 3,500 Matita -Măgura B
B) 5+000 9+963 4,963 Măgura-Şoimari M
Km 0+000 – Km 21+763 9+963 11+463 1,500 Soimari - Surani B
333
11+463 13+463 2,000 Surani M
13+463 16+963 3,500 Surani -Cărbuneşti B
16+963 17+333 0,370 Cărbuneşti B
17+333 19+463 2,130 Cărbuneşti-Gogeasca B
19+463 19+563 0,100 Gogeasca B
19+563 21+653 2,090 Gogeasca - Târleşti B
21+653 21+763 0,110 Târleşti B
TOTAL DJ 100 M 21,763 0,500 - - 21,263 - -

10 DJ 100 N 0+000 0+743 0,743 Slănic-Groşani M
Slănic (DJ 102) – Teişani – 0+743 2+728 1,985 Groşani - Teişani M
Drajna (DJ 230). 2+728 5+500 2,772 Groşani - Teişani B
Km 0+000 – Km 13+104 5+500 7+177 1,677 Teişani B
7+177 8+177 1,000 Teişani B
8+177 8+255 0,078 Teişani R
8+255 8+525 0,270 Teişani B
8+525 9+527 1,002 Teişani - Drajna M
9+527 12+592 3,065 Drajna R
12+592 13+104 0,512 Drajna M
TOTAL DJ 100 N 13,104 1,000 7,307 - 4,797 - -
11 DJ 101 A 18+600 19+750 1,150 Pod Văleni B
Pod Văleni-Poienarii
Limită judeţ Ilfov – Poienarii 19+750 21+080 1,330 Burchii B
Burchii – Şirna – Colţu de Jos 21+080 22+100 1,020 Poienarii Burchii B
– Cheşnoiu – Cocorăştii Colţ– 22+100 24+270 2,170 Poienarii Burchii - Sirna M
Perşunari–Măneşti – Zalhana 24+270 29+770 5,500 Sirna M
– Brătăşanca (DN 72) 29+770 37+250 7,480 Cocorastii Colt B
Km 18+600 – Km 45+470 37+250 38+000 0,750 Cocorastii Colt - Manesti B
38+000 44+470 6,470 Manesti B
44+470 45+470 1,000 Filipestii de Targ M
TOTAL DJ 101 A 26,870 - - - 26,870 - -
12 DJ 101 D 0+000 4+314 4,314 Ploieşti B
Ploieşti Centru – Râfov – 4+314 6+300 1,986 Ploieşti-Centură E. B
Moara Domnească – Buda – 6+300 12+300 6,000 Centură Est-Râfov M
Palanca – Fânari – Olari – 12+300 15+340 3,040 Râfov - Buda Palanca M
Olarii Vechi – DJ 100 B 15+340 16+700 1,360 Buda-Palanca B
Km 0+000 – Km 28+050 16+700 16+900 0,200 Buda-Palanca M
16+900 16+975 0,075 Buda-Palanca B
16+975 20+618 3,643 Buda-Palanca M
20+618 22+100 1,482 Palanca M
22+100 22+800 0,700 Palanca-Olarii V. M
22+800 24+000 1,200 Olari -Olarii V. B
24+000 25+000 1,000 Olari -Olarii V. M
25+000 28+050 3,050 Olarii V. M
TOTAL DJ 101 D 28,050 6,300 - - 21,750 - -
13 DJ 101 E 0+000 2+100 2,100 P.Burchii-P.Apostoli B
Poienarii Burchii (DJ 101 A) 2+100 2+580 0,480 P.Burchii-P.Apostoli B
– Cărbunari – Pioreşti – 2+580 4+150 1,570 P.Burchii B
Poienarii Noi – Poienarii 4+150 6+950 2,800 P.Burchii-Gorgota B
Apostoli – Gorgota – 6+950 7+370 0,420 Gorgota-Potigrafu B
Potigrafu (DN 1) 7+370 7+470 0,100 Gorgota-Potigrafu B
Km 0+000 – Km 11+450 7+470 11+450 3,98 Gorgota-Potigrafu B
TOTAL DJ 101 E 11,450 - - - 11,450 - -
14 DJ 101 F 0+000 1+269 1,269 Val. Călugărească B
Valea Călugărească (DN 1 B) 1+269 1+400 0,131 Val. Călugărească M
– Dârvari – Coşlegi – 1+400 1+500 0,100 Val. Călugărească B
Dumbrava – Ciupelniţa – 1+500 1+600 0,100 Val. Călugărească M
Cornu de Sus – Cornu de Jos 1+600 5+400 3,800 Val. Călug.-Dârvari M
– Drăgăneşti (DJ 100 B) 5+400 7+900 2,500 Dârvari R
Km 0+000 – Km 21+650 7+900 8+400 0,500 Dârvari M
8+400 8+800 0,400 Dârvari R
334
8+800 9+700 0,900 Dârvari-Dumbrava M
9+700 18+400 8,700 Dumbrava M
18+400 19+000 0,600 Dumbrava-Drăgăneşti M
19+000 21+650 2,650 Drăgăneşti M
TOTAL DJ 101 F 21,650 - - - 21,650 - -
15 DJ 101 G 0+000 2+000 2,000 Tătărani B
Tătărani (DJ 101 D) – Brazi 2+000 3+700 1,700 Brazi B
– Brazii de Jos – Tinosu – 3+700 4+250 0,550 Brazi B
Şirna – Hăbud – Limită judeţ 4+250 5+061 0,811 Brazi B
Dâmboviţa 5+061 5+318 0,257 Brazi B
Km 0+000 – Km 24+020 5+318 8+400 3,082 Brazi B
8+400 9+520 1,120 Brazi – Tinosu B
9+520 12+020 2,500 Tinosu B
12+020 14+020 2,000 Tinosu – Şirna B
14+020 17+390 3,370 Şirna B
17+390 21+320 3,930 Şirna – Hăbud B
21+320 24+020 2,700 Hăbud – Cătunu B
TOTAL DJ 101 G 24,020 2,511 - - 21,509 - -
16 DJ 101 I 0+000 0+324 0,324 Ploieşti B
Ploieşti Centru – Buda – 0+324 4+111 3,787 Ploieşti B
Nedelea – Filipeştii de Târg – 4+111 4+900 0,789 Ploieşti-Centură V. B
Minieri – Diţeşti (DJ 720) 4+900 8+930 4,030 Paulesti B
Km 0+000 – Km 23+680 8+930 16+920 7,990 Aricesti Rahtivani B
16+920 17+680 0,760 Aricesti Rahtivani R
17+680 18+901 1,221 Filipestii de Targ B
18+901 19+600 0,699 Filipestii de Targ - Diţeşti M
19+600 20+933 1,333 Filipestii de Targ - Diţeşti B
20+933 23+680 2,747 Filipestii de Targ - Diţeşti M
TOTAL DJ 101 I 23,680 12,890 - - 10,790 - -
17 DJ 101 P 0+000 1+000 1,000 Brătăşanca M
Brătăşanca (DN 72) – 1+000 3+200 2,200 Brătăş.-Filipeştii Tg. M
Filipeştii de Târg – Călineşti 3+200 8+227 5,027 Filipeştii De Târg M
– Novăceşti – Lunca 8+227 9+100 0,873 Filip. Târg-Calinesti M
Prahovei – Cocorăştii Caplii 9+100 12+900 3,800 Calinesti - Novacesti B

– Bobolia – Pietrişu – Poiana 12+900 13+472 0,572 Novacesti -L.Prahovei B
Câmpina – Podu Vadului(DJ 13+472 17+643 4,171 L. Prah. -Cocorăştii Caplii B
101 R) 17+643 19+615 1,972 Bobolia B
Km 0+000 – Km 28+335 19+615 22+400 2,785 Poiana Câmpina R
22+400 22+980 0,580 P.Câmpina-P. Vadului M
22+980 25+127 2,147 P.Câmpina-P. Vadului R
25+127 25+977 0,850 P.Câmpina-P. Vadului B

25+977 27+250 1,273 Podu Vadului B
27+250 28+335 1,085 Podu Vadului M
TOTAL DJ 101 P 28,335 1,085 - - 27,250 - -

18 DJ 101 R 0+000 0+820 0,820 Câmpina B
Câmpina (DJ 102 I) – Podu 0+820 3+580 2,760 Câmpina B
Vadului – Breaza – Breaza de 3+580 4+046 0,466 Câmpina M
Sus – Gura Beliei – 4+046 4+378 0,332 Câmpina - Cornu B
Comarnic (DN 1) 4+378 4+900 0,522 Cornu - Podul Vadului R

Km 0+000 – Km 17+835 4+900 13+535 8,635 Podul Vadului - Breaza B
13+535 14+685 1,150 Breaza B
14+685 16+835 2,150 Breaza-Gura Beliei M
16+835 17+635 0,800 Gura Beliei B
17+635 17+835 0,200 Comarnic M
TOTAL DJ 101 R 17,835 15,685 - - 2,150 - -

19 DJ 101 S 0+000 5+074 5,074 Comarnic M
Comarnic (DN 1) – Secăria – 5+074 5+712 0,638 Comarnic - Secăria M
Valea Doftanei (DJ 102 I) 5+712 6+224 0,512 Comarnic - Secăria M
Km 0+000 - Km 14+892 6+224 6+324 0,100 Comarnic - Secăria M
6+324 7+100 0,776 Secăria M
335
L = 14,892 km 7+100 7+300 0,200 Secăria R
7+300 8+124 0,824 Secăria M
8+124 8+800 0,676 Secaria M
8+800 10+000 1,200 Secaria R
10+000 11+000 1,000 Secăria-Vl.Doftanei R
11+000 12+202 1,202 Secăria-Vl.Doftanei B

12+202 14+892 2,690 Valea Doftanei R
TOTAL DJ 101 S 14,892 4,150 - - 10,742 - -

20 DJ 101 T 0+000 2+000 2,000 Valea Doftanei R
Valea Doftanei (DJ 102 I) – 2+000 6+054 4,054 Valea Doftanei I
Bertea – Aluniş – Vărbilău 6+054 14+454 8,400 Valea Doftanei-Lutu Roşu I
(DJ 102) 14+454 16+200 1,746 Lutu Roşu I
Km 0+000 – Km 28+354 16+200 20+200 4,000 Lutu Roşu-Bertea-Aluniş M

20+200 22+000 1,800 Aluniş M
22+000 24+930 2,930 Aluniş-Vărbilău M
24+930 28+354 3,424 Vărbilău M
TOTAL DJ 101 T 28,354 - - - 15,900 4,054 8,400

21 DJ 102 0+000 2+640 2,640 Ploieşti B
Centru Ploieşti – Păuleşti – 2+640 4+920 2,280 Ploieşti - Centură Est B
Găgeni – Plopeni – Găvănel 4+920 12+800 7,880 Centură Est - Găgeni B
– Coţofeneşti – Vărbilău – 12+800 13+862 1,062 Găgeni B
Slănic – Groşani – Schiuleşti 13+862 15+506 1,644 Plopeni B
– Homorâciu (DN 1 A) 15+506 18+174 2,668 Plopeni Sat B
Km 0+000 – Km 51+647 18+174 18+992 0,818 Plopeni Sat - Dumbrăveşti B
18+992 22+560 3,568 Dumbrăveşti B
22+560 22+656 0,096 Dumbrăveşti - Mălăieşti B
22+656 24+550 1,894 Mălăieşti - Coţofeneşti B
24+550 25+219 0,669 Coţofeneşti B
25+219 28+672 3,453 Poiana Vărbilău B
28+672 35+825 7,153 Poiana Vărb.-Slănic B
35+825 36+348 0,523 Prăjani B
36+348 41+372 5,024 Slănic B
41+372 42+550 1,178 Slănic-Groşani B
42+550 45+310 2,760 Groşani-Homorâciu M
45+310 47+135 1,825 Groşani-Homorâciu R
47+135 51+647 4,512 Homorâciu B
TOTAL DJ 102 51,647 25,219 2,760 - 21,843 - 1,825

22 DJ 102 B 0+000 0+330 0,330 Vălenii De Munte B
Vălenii de Munte (DN 1 A) – 0+330 1+300 0,970 Vălenii Mun.-Drajna B
Drajna de Jos – Ogretin – 1+300 5+200 3,900 Drajna De Jos B
Nucşoara de Jos – Poseştii 5+200 5+250 0,050 Drajna De Jos R

Ungureni – Poseştii 5+250 6+800 1,550 Drajna De Jos B
Pământeni – Bodeşti – 6+800 9+675 2,875 Drajna-Târleşti B
Târleşti – Limită judeţ Buzău 9+675 20+200 10,525 Târleşti B
Km 0+000 – Km 23+200 20+200 22+450 2,250 Târleşti-Lim.Jud.Bz. B
22+450 23+200 0,750 Târleşti-Lim.Jud.Bz. M

TOTAL DJ 102 B 23,200 0,330 - - 22,870 - -
23 DJ 102 C 0+000 1+981 1,981 Albeşti B
Albeşti Paleologu (DN 1 B) – 1+981 3+230 1,249 Albeşti-Urlaţi B
Urlaţi – Plavia – Iordăcheanu 3+230 5+000 1,770 Urlaţi B
– Gornet Cricov – Valea 5+000 7+418 2,418 Urlaţi B
Cricovului – Apostolache – 7+418 8+175 0,757 Urlaţi-Plavia B
Mârlogea – Tisa – Sângeru – 8+175 9+400 1,225 Plavia B
Limită judeţ Buzău 9+400 10+015 0,615 Plavia-Iordăcheanu B
Km 0+000 – Km 33+832 10+015 12+500 2,485 Iordăchianu B
12+500 13+329 0,829 Iordăch.-Coşerele B
13+329 17+050 3,721 Coşerele B
17+050 18+273 1,223 Coşerele-Priseaca B
18+273 19+198 0,925 Priseaca-Vl.Cricov. B
19+198 20+400 1,202 Valea Cricovului B
336
20+400 28+055 7,655 Apostolac.-Sângeru B
28+055 28+260 0,205 Sângeru B
28+260 33+500 5,240 Sângeru B
33+500 33+832 0,332 Sângeru B
TOTAL DJ 102 C 33,832 17,895 - - 15,937 - -

24 DJ 102 D 0+000 11+200 11,200 Sălciile M
DN 1 D – Sălciile – Boldeşti 11+200 12+100 0,900 Sălciile - Boldești R

– Grădiştea – Baba Ana – 12+100 13+800 1,700 Boldesti R
Mizil (DN 1 B) 13+800 14+245 0,445 Boldesti-Gradistea B
Km 0+000 – Km 31+960 14+245 18+100 3,855 Gradistea R
18+100 19+200 1,100 Grădiştea-Fulga R

19+200 19+380 0,180 Fulga M
19+380 23+000 3,620 Fulga-Baba Ana M
23+000 27+070 4,070 Baba Ana B
27+070 28+000 0,930 Baba Ana-Mizil B
28+000 28+600 0,600 Mizil B
28+600 31+960 3,360 Mizil M
TOTAL DJ 102 D 31,960 - - - 31,960 - -

25 DJ 102 E 0+000 2+260 2,260 Ploieşti B
Centru Ploieşti – Bucov – 2+260 2+825 0,565 Ploieşti-Bucov B

Plopu – Nisipoasa – Vărbila 2+825 3+100 0,275 Ploieşti-Bucov M
– Jercălăi – Urlaţi (DJ 102 C) 3+100 4+325 1,225 Bucov M
Km 0+000 – Km 21+400 4+325 7+770 3,445 Bucov - Plopu B

7+770 11+400 3,630 Plopu B
11+400 13+400 2,000 Plopu - Vărbila B
13+400 18+720 5,320 Vărbila B
18+720 20+220 1,500 Vărbila-Jercălăi B
20+220 21+400 1,180 Jercălăi B
TOTAL DJ 102 E 21,400 3,100 - - 18,300 - -

26 DJ 102 H 0+000 2+600 2,600 Mizil M
Mizil (DN 1 B) – Satu Nou – 2+600 3+100 0,500 Mizil - Amaru B
Limită judeţ Buzău 3+100 5+800 2,700 Mizil - Amaru M
Km 0+000 – Km 10+800 5+800 10+800 5,000 Amaru M
TOTAL DJ 102 H 10,800 - - - 10,800 - -

27 DJ 102 I 0+000 3+432 3,432 Câmpina R
Câmpina – Lunca Mare – 3+432 5+750 2,318 Câmpina - Voila R
Teşila – Trăisteni – Limită 5+750 7+750 2,000 Voila R
judeţ Braşov 7+750 9+200 1,450 Voila-Lunca Mare M
Km 0+000 – Km 49+910 9+200 14+000 4,800 Lunca Mare M

14+000 14+100 0,100 Lunca Mare M
14+100 18+700 4,600 Lunca Mare - Seciuri M
18+700 21+200 2,500 Seciuri R
21+200 26+800 5,600 Seciuri-Tesila R
26+800 29+200 2,400 Tesila- Valea Doftanei R
29+200 32+900 3,700 Vl. Doftan.-Trăisteni R
32+900 33+300 0,400 Vl. Doftan.-Trăisteni R
33+300 35+034 1,734 Trăisteni R
35+034 40+000 4,966 Trăisteni-Dn 1 A R
40+000 49+910 9,910 Trăisteni-Dn 1 A I

TOTAL DJ 102 I 49,910 32,800 - - 2,234 14,876 -
28 DJ 102 K 0+000 5+500 5,500 Urlaţi B
Urlaţi (DJ 102 C) – Cherba – 5+500 6+500 1,000 Urlaţi-Ceptura M
Ceptura de Jos – Fântânele – 6+500 11+512 5,012 Ceptura R
Ungureni – Mizil (DN 1 B) 11+512 14+512 3,000 Ceptura-Fântânele R

Km 0+000 – Km 22+012 14+512 16+212 1,700 Fântânele-Vadu Sapat M
16+212 17+070 0,858 Vadu Sapat -Mizil M

17+070 17+500 0,430 Vadu Sapat -Mizil B
17+500 21+712 4,212 Vadu Sapat -Mizil M
21+712 22+012 0,300 Vadu Sapat -Mizil B
337
TOTAL DJ 102 K 22,012 - - - 22,012 - -
29 DJ 102 L 0+000 4+128 4,128 Nucşoara-Valea Plopului M
Nucşoara (DJ 102 B) – Valea 4+128 9+104 4,976 Starchiojd B

Starchiojd-Limita judet B
Plopului – Starchiojd – Limită 9+104 9+904 0,800 BZ
judeţ Buzău
Km 0+000 – Km 9+904
TOTAL DJ 102 L 9,904 - - - 9,904 - -
30 DJ 102 M 0+000 1+240 1,240 Măgurele-Bălţeşti B
DJ 100 L – Bălţeşti – Valea 1+240 5+440 4,200 Bălţeşti B
Dulce – Popeşti – 5+440 8+230 2,790 Bălţeşti-Podenii Noi B
Apostolache (DJ 102 C) 8+230 10+230 2,000 Podenii Noi-Popeşti B
Km 0+000 – Km 13+265 10+230 11+230 1,000 Popeşti B
11+230 13+265 2,035 Popeşti-Apostolache B
TOTAL DJ 102 M 13,265 1,240 - - 12,025 - -
31 DJ 102 N 0+000 1+501 1,501 Ţărculeşti M
Ţărculeşti (DJ 102 C) – 1+501 3+000 1,499 Ţărculeşti-Rotari M
Rotari – Ceptura de Sus – 3+000 3+558 0,558 Rotari-Ceptura R
Ceptura de Jos – Inoteşti – 3+558 13+990 10,432 Ceptura R
Colceag – Parepa Ruşani – 13+990 15+100 1,110 Ceptura-Inoteşti R
DN 1 D 15+100 15+875 0,775 Inoteşti-Colceag B
Km 0+000 – Km 26+200 15+875 22+000 6,125 Inoteşti-Colceag M
22+000 26+200 4,200 Colceag-Parepa M
TOTAL DJ 102 N 26,200 - - - 26,200 - -
32 DJ 102 R 0+000 1+844 1,844 Priseaca-Dobrota M
Priseaca (DJ 102 C) – 1+844 5+604 3,760 Dobrota -Tătaru M
Dobrota – Tătaru – 5+604 6+300 0,696 Dobrota -Tătaru B

Călugăreni – Gura Vadului 6+300 8+569 2,269 Tătaru M
(DJ 100 H) 8+569 10+694 2,125 Tătaru-Călugăreni M
Km 0+000 – Km 21+069 10+694 12+985 2,291 Călugăreni-Valea Scheilor M

12+985 13+200 0,215 Vl.Sch-Gura Vadului M
13+200 13+700 0,500 Vl.Sch-Gura Vadului B

14+360 14+832 0,472 Vl.Sch-Gura Vadului B
17+875 21+069 3,194 Gura Vadului B
TOTAL DJ 102 R 21,069 - - - 21,069 - -
33 DJ 103 S 0+000 0+500 0,500 Măgula I
Măgula (DJ 146) – Colceag 0+500 4+500 4,000 Măgula-Colceag I
(DJ 102 N) 4+500 5+500 1,000 Colceag I
Km 0+000 – Km 5+500
TOTAL DJ 103 S 5,500 - - - - 1,500 4,000
34 DJ 104 N 2+000 3+200 1,200 Lim.Jud.Bz-Jugureni I
Limită judeţ Buzău – 3+200 4+500 1,300 Jugureni M
Jugureni (DJ 100 H)
Km 2+000 – Km 4+500
TOTAL DJ 104 N 2,500 - - - 1,300 1,200 -
35 DJ 104 P 0+000 1+100 1,100 Ploieşti-Negoieşti B
Ploieşti (DN 1) – Negoieşti 1+100 2+202 1,102 Ploieşti-Negoieşti B
(DJ 140) 2+202 3+463 1,261 Negoieşti M
Km 0+000 – Km 3+463
TOTAL DJ 104 P 3,463 - - - 3,463 - -
36 DJ 129 0+000 3+933 3,933 Ploieşti-Dn 1 B
Ploieşti – Strejnic – Târgşoru 3+933 4+100 0,167 Dn 1-Strejnic B
Vechi – Cocorăștii Colț (DJ
101 A) 4+100 5+200 1,100 Dn 1-Strejnic B
Km 0+000 – Km 17+061 5+200 9+661 4,461 Strejnic B
9+661 10+661 1,000 Strejnic-Târgşoru V. B
Târgş. Vechi - Cocorăștii
10+661 13+675 3,014 C. R
13+675 14+100 0,425 Târgş. Vechi - Cocorăștii I
338
C.
Târgş. Vechi - Cocorăștii
14+100 15+161 1,061 C. I
15+161 16+261 1,100 Cocorăștii Colț I
16+261 17+061 0,800 Cocorăștii Colț R
TOTAL DJ 129 17,061 4,100 - - 6,561 4,239 2,161
37 DJ 130 A 0+000 2+841 2,841 Poien.Apost.-Crivina B
Poienarii Apostoli (DJ 101 E) 2+841 5+292 2,451 Crivina-Tinosu B
– Crivina – Tinosu (DJ 101 G) 5+292 6+734 1,442 Tinosu M
Km 0+000 – Km 6+734
TOTAL DJ 130 A 6,734 - - - 6,734 - -

38 DJ 139 0+000 5+500 5,500 Ploieşti M
Centru Ploieşti – Centura Est 5+500 6+124 0,624 Ploieşti-Centură Est M

– Berceni – Goga – Râfov – 6+124 9+500 3,376 Centură Est-Berceni M
Pietroşani – DN 1 9+500 12+600 3,100 Berceni-Cătunu M
Km 0+000 – Km 24+091 12+600 14+800 2,200 Cătunu-Goga B
14+800 15+400 0,600 Goga B
15+400 17+128 1,728 Goga-Mălăieşti B
17+128 17+881 0,753 Mălăieşti B
17+881 19+040 1,159 Mălăieşti-Pietroşani B
19+040 21+295 2,255 Mălăieşti-Pietroşani M
21+295 24+091 2,796 Pietr.-Puchenii MarI M
TOTAL DJ 139 24,091 5,500 - - 18,591 - -

39 DJ 140 0+000 1+300 1,300 DN 1-Băteşti M
DN 1 – Brazi – Popeşti – 1+300 1+791 0,491 Băteşti M
Negoeşti – Strejnic – 1+791 5+982 4,191 Băteşti-Brazi M
Târgşoru Nou – Stoieneşti 5+982 11+155 5,173 Brazi - Negoieşti M
(DN 72) 11+155 13+682 2,527 Negoieşti M
Km 0+000 – Km 24+258 13+682 13+982 0,300 Negoiesti - DN 1 A B
13+982 15+463 1,481 DN 1 A - Strejnic B
15+463 15+981 0,518 Strejnic B

15+981 16+403 0,422 Targsorul Vechi B
16+403 17+203 0,800 Strejnic B
17+203 18+002 0,799 Strejnic-Stoieneşti B

Stoieneşti-Aricesti B
18+002 18+981 0,979 Rahtivani
18+981 21+385 2,404 Aricesti Rahtivani R
21+385 24+258 2,873 Aricesti Rahtivani M

TOTAL DJ 140 24,258 0,300 - - 21,554 2,404 -
40 DJ 144 0+000 1+530 1,530 Stoieneşti M
Stoieneşti (DN 72) – 1+530 7+200 5,670 Stoieneşti-Nedelea M
Ariceştii Rahtivani – Floreşti 7+200 7+850 0,650 Nedelea M
(DJ 720) 7+850 9+024 1,174 Nedelea-Floreşti M
Km 0+000 – Km 12+774 9+024 12+774 3,750 Floreşti B
TOTAL DJ 144 12,774 - - - 12,774 - -

41 DJ 145 0+000 0+650 0,650 Novacesti B
Novaceşti (DJ 101 P) – 0+650 Novăceşti-Măgureni B
Magureni 3+830 3,180
Km 0+000 – Km 5+870 3+830 5+870 2,040 Măgureni B
TOTAL DJ 145 5,870 - - - 5,870 - -
42 DJ 146 0+000 0+150 0,150 Loloiasca M
Loloiasca (DN 1 B) – 0+150 0+530 0,380 Loloiasca-Tomşani M
Tomşani – Măgula – DN 1 D 0+530 5+200 4,670 Tomşani M
Km 0+000 – Km 6+200 5+200 6+200 1,000 Tomşani - Magula M
TOTAL DJ 146 6,200 - - - 6,200 - -

43 DJ 147 0+000 2+800 2,800 Drăgăneşti-Hătcăr. B
Drăgăneşti (DJ 100 B) – 2+800 5+256 2,456 Hătcărău B
Hătcărău – Gherghiţa (DJ 5+256 5+503 0,247 Hătcărău-Malamuc B
100 B) 5+503 7+000 1,497 Malamuc B
Km 0+000 – Km 10+128 7+000 9+990 2,990 Malamuc-Gherghiţa B
9+990 10+128 0,138 Gherghiţa B
339
TOTAL DJ 147 10,128 - - - 10,128 - -
44 DJ 148 0+000 1+300 1,300 Ciorani B
Ciorani (DN 1 D) – Gară 1+300 4+645 3,345 Ciorani-Gară Cior. B
Ciorani – Unitatea Militară 4+645 5+400 0,755 Ciorani-Gară Cior. B
Km 0+000 – Km 6+700 5+400 6+700 1,300 Gară Ciorani –U.Mil. R
TOTAL DJ 148 6,700 - - - 6,700 - -

45 DJ 149 0+000 0+597 0,597 Fântânele-DN 1 B M
Fântânele (DJ 102 K) – 0+597 0+800 0,203 Fântânele-DN 1 B B
Conduratu – Baba Ana (DJ 0+800 1+593 0,793 Fântânele-DN 1 B M
102 D) 1+593 3+200 1,607 Fântânele-DN 1 B B
Km 0+000 – Km 8+000 3+200 5+256 2,056 DN 1 B-Conduratu B
5+256 6+522 1,266 Conduratu B
6+522 8+000 1,478 Baba Ana B
TOTAL DJ 149 8,000 - - - 8,000 - -

46 DJ 155 0+000 4+000 4,000 Păuleşti B
DN 1 – Păuleşti (DJ 102)
Km 0+000 – Km 4+000
TOTAL DJ 155 4,000 - - - 4,000 - -

47 DJ 156 0+000 4+400 4,400 Ploieşti B
Ploieşti – Gara Crângul lui 4+400 4+974 0,574 Ploieşti-Centură V. B
Bot – Strejnic (DJ 140) 4+974 6+400 1,426 DN 72-Gr. Crâng Bot R
Km 0+000 – Km 6+400
TOTAL DJ 156 6,400 4,400 - - 2,000 - -

Lim. Jud. Ialomiţa-
48 DJ 201 A 18+750 19+750 1,000 Ciorani I
Limită judeţ Ialomiţa – 19+750 20+250 0,500 Ciorani I
Cioranii de Jos (DN 1 D) 20+250 21+950 1,700 Ciorani R
Km 18+750 – Km 23+250 21+950 23+250 1,300 Ciorani R
TOTAL DJ 201 A 4,500 - - - 1,300 2,200 1,000
49 DJ 205 G 0+000 0+450 0,450 Cornu Jos-Cornu Sus R
Câmpina (DJ 101 R) – Cornu 0+450 0+970 0,520 Cornu Jos-Cornu Sus B
de Jos 0+970 1+465 0,495 Cornu Jos-Cornu Sus R
Km 0+000 – Km 3+000 1+465 2+123 0,658 Cornu Jos-Cornu Sus B
2+123 2+252 0,129 Cornu de Sus R
2+252 2+788 0,536 Cornu de Sus B
2+788 3+000 0,212 Cornu de Sus R
TOTAL DJ 205 G 3,000 - - - 3,000 - -
50 DJ 206 0+000 1+500 1,500 Breaza M
Breaza (DJ 101 R) – Plaiu – 1+500 2+000 0,500 Breaza – Plaiu B
Talea 2+000 2+452 0,452 Breaza – Plaiu M
Km 0+000 – Km 9+000 2+452 4+554 2,102 Breaza – Plaiu B
4+554 4+899 0,345 Plaiu-Talea B
4+899 5+740 0,841 Plaiu-Talea M
5+740 7+740 2,000 Talea M
7+740 9+000 1,260 Talea R
TOTAL DJ 206 9,000 - - - 7,740 1,260 -
51 DJ 207 0+000 0+145 0,145 Nistoreşti R
Nistoreşti (DN1) – Vistieru – 0+145 0+390 0,245 Nistoreşti R
Şotrile – Câmpina (DJ 102 I) 0+390 0+600 0,210 Nistoreşti R
Km 0+000 – Km 15+400 0+600 4+000 3,400 Nistoreşti - Vistieru R
4+000 4+300 0,300 Nistoreşti - Vistieru I
4+300 7+500 3,200 Vistieru - Şotrile I
7+500 8+378 0,878 Vistieru - Şotrile R
8+378 11+506 3,128 Şotrile - Plaiu Câmpinii R
11+506 12+036 0,530 Plaiu Câmpinii - Câmpina R
12+036 15+400 3,364 Câmpina R
TOTAL DJ 207 15,400 0,245 - - 15,155 - -

52 DJ 214 0+000 0+700 0,700 Telega M
Telega (DJ 100 E) – Brebu – 0+700 2+810 2,110 Telega-Brebu B
Pietriceaua – Aluniş (DJ 101 2+810 3+534 0,724 Brebu M
340
T)
3+534 5+760 2,226 Brebu - Pietriceaua B

Km 0+000 – Km 20+200 5+760 7+300 1,540 Brebu - Pietriceaua M
7+300 11+900 4,600 Pietriceaua - Alunis M
11+900 14+200 2,300 Pietriceaua - Alunis R

14+200 17+200 3,000 Aluniş R
17+200 20+200 3,000 Aluniş M
TOTAL DJ 214 20,200 - - - 20,200 - -

53 DJ 215 0+000 3+604 3,604 DN1-Lilieşti B
DN 1 – Lilieşti – Bordeni – 3+604 5+604 2,000 Liliesti B
Scorţeni (DJ 100 D) 5+604 6+130 0,526 Liliesti -Bordeni B
Km 0+000 – Km 16+000 6+130 10+900 4,770 Bordeni-Scorţeni B

10+900 16+000 5,100 Scorţeni B
TOTAL DJ 215 16,000 - - - 16,000 - -
54 DJ 216 A 0+000 0+500 0,500 Livadea-Ştefeşti M
Livadea (DJ 101 T) – Ştefeşti 0+500 1+617 1,117 Livadea-Ştefeşti B
– Slănic (DJ 102) 1+617 3+380 1,763 Livadea-Ştefeşti M
Km 0+000 – Km 10+730 3+380 4+130 0,750 Ştefeşti-Slănic R
4+130 6+207 2,077 Ştefeşti-Slănic I
6+207 9+730 3,523 Ştefeşti-Slănic I
9+730 10+430 0,400 Slănic I
10+430 10+730 0,600 Slănic B
TOTAL DJ 216 A 10,730 - - - 3,980 3,227 3,523

55 DJ 217 0+000 1+500 1,500 Zamfira-Găvănel M
Lipăneşti (DN 1 A) – 1+500 2+700 1,200 Zamfira-Găvănel R
Zamfira – DJ 102 2+700 3+000 0,300 Găvănel R
Km 0+000 – Km 3+410 3+000 3+410 0,410 Găvănel M
TOTAL DJ 217 3,410 - - - 3,410 - -
56 DJ 218 0+000 2+500 2,500 Dumbrăveşti M
Dumbrăveşti (DJ 102) – 2+500 6+000 3,500 Dumbrăveşti-Vâlc. R
Vâlcăneşti – Cosminele 6+000 12+250 6,250 Vâlcăneşti. B
Km 0+000 – Km 17+000 12+250 12+450 0,200 Valcanesti M
12+450 14+500 2,050 Valcanesti B
14+500 16+000 1,500 Valcanesti - Cosminele M
16+000 16+500 0,500 Cosminele R
16+500 17+000 0,500 Cosminele M
TOTAL DJ 218 17,000 - - - 17,000 -
57 DJ 219 0+000 0+600 0,600 Teişani-Olteni M
Teişani (DJ 100 N) – Olteni – 0+600 1+817 1,217 Olteni M
Vălenii de Munte – Predealul 1+817 6+294 4,477 Olteni-Vălenii Munt. B
Sărari – DC 161 6+294 7+158 0,864 Vălenii De Munte B
Km 0+000 – Km 24+750 7+158 10+600 3,442 Vălenii De Munte B
10+600 15+000 4,400 Văleni-Pred. Sărari M
Declasat intre: 15+000 18+300 3,300 Predeal Sărari M
km 24+750 - km 27+700 18+300 20+050 1,750 Predeal Sarari-Zâmbroaia I
H.C.J. Ph nr. 130/27.10.2011 20+050 24+750 4,700 Zâmbroaia - DC 161 I
TOTAL DJ 219 24,750 - 0,864 - 17,436 1,750 4,700

58 DJ 230 0+000 4+000 4,000 Drajna B
Drajna (DJ 102 B) – Ceraşu 4+000 6+536 2,536 Drajna-Ceraşu B
Km 0+000 – Km 11+536 6+536 11+536 5,000 Ceraşu B
TOTAL DJ 230 11,536 - - - 11,536 - -

59 DJ 231 0+000 4+000 4,000 Măgurele-Gornet C. M
Măgurele (DN 1 A) – Gornet 4+000 5+000 1,000 Gornet Cuib R
Cuib – Păcureţi – Bălţeşti 5+000 6+500 1,500 Gornet Cuib M
(DJ 102 M) 6+500 9+469 2,969 Gornet C.-Păcureţi I
Km 0+000 – Km 17+000 9+469 14+000 4,531 Păcureţi R
14+000 14+800 0,800 Păcureţi-Bălţeşti R
14+800 17+000 2,200 Baltesti B
TOTAL DJ 231 17,000 - - - 14,031 2,969 -
341
60 DJ 232 0+000 1+500 1,500 Boldeşti Scăieni M
DN 1 A – Boldeşti Scăeni – 1+500 2+500 1,000 Boldeşti Scăi.-Seciu M
Seciu – DJ 102 E 2+500 6+050 3,550 Seciu M
Km 0+000 – Km 13+200 6+050 7+954 1,904 Seciu-Plopu M
7+954 13+200 5,246 Plopu B
TOTAL DJ 232 13,200 6,050 - - 7,150 - -

61 DJ 233 0+000 2+396 2,396 Surani M
Surani (DJ 100 M) – 2+396 4+265 1,869 Surani-Aric.Zeletin M
Ariceştii Zeletin – Gogeasca 4+265 5+000 0,735 Ariceştii Zeletin R
(DJ 100 M) 5+000 6+000 1,000 Ariceştii Zeletin R
Km 0+000 – Km 8+000 6+000 6+300 0,300 Ariceştii Zeletin I
6+300 7+200 Ariceştii Zeletin-
0,900 Carbuneşti I
7+200 8+000 0,800 Carbuneşti R
TOTAL DJ 233 8,000 - - - 5,000 3,000 -
62 DJ 234 0+000 1+000 1,000 Apostolache B
Apostolache (DJ 102 C) – 1+000 3+350 2,350 Chiojdeanca B
Chiojdeanca – Nucet – Salcia 3+350 5+850 2,500 Chiojdeanca-Nucet B
– Sângeru (DJ 102 C) 5+850 6+130 0,280 Chiojdeanca-Nucet I
Km 0+000 – Km 14+470 6+130 6+955 0,825 Chiojdeanca-Nucet I
6+955 6+970 0,015 Chiojdeanca-Nucet R
6+970 7+349 0,379 Nucet-Salcia R
7+349 8+685 1,336 Nucet-Salcia R
8+685 9+595 0,910 Salcia B
9+595 10+920 1,325 Salcia-Sângeru B
10+920 14+470 3,550 Sângeru R
TOTAL DJ 234 14,470 - - - 11,635 1,995 0,840

63 DJ 235 0+000 2+125 2,125 Sofronia - Laposel R
Sofronia (DJ 102 C) – 2+125 2+375 0,250 Lăpoşel- Lapos R
Lăpoşel – Lapoş 2+375 4+700 2,325 Lăpoşel- Lapos R
Km 0+000 – Km 6+100 4+700 6+100 1,400 Lapoş R
TOTAL DJ 235 6,100 - - - 5,850 0,250 -

64 DJ 236 0+000 0+260 0,260 B
Blejoi (DN 1 B) – Paulesti B
(DN 1) 0+260 2+175 1,915
Km 0+000 - Km 2+175
Reclasat prin:
HG 1261/08.10.2008
TOTAL DJ 236 2,175 1,915 0,260 - - - -

65 DJ 238 0+000 1+205 1,205 Sângeru R
Sângeru (DJ 102 C) – Tătaru 1+205 2+800 1,595 Sângeru-Tătaru I
– Malu Roşu – Fântânele (DJ 2+800 4+800 2,000 Tătaru I
102 K) 4+800 7+300 2,500 Tătaru I
Km 0+000 – Km 18+100 7+300 10+600 3,300 Tătaru-Malu Roşu I
10+600 10+800 0,200 Malu Roşu I

10+800 11+100 0,300 Malu Roşu B
11+100 13+100 2,000 Malu Roşu-Fântân. B
13+100 18+100 5,000 Fântânele B
TOTAL DJ 238 18,100 - - - 8,505 4,295 5,300

66 DJ 250 0+000 0+364 0,364 Bucov B
Bucov (DJ 102 E) – Balaca – 0+364 4+772 4,408 Bucov-Balaca B
Scăeni – Boldeşti Scăeni (DJ 4+772 5+000 0,228 Balaca-Boldeşti Sc. B
232) 5+000 8+230 3,230 Boldeşti Scăieni B
Km 0+000 – Km 8+230
Conform carte drum
TOTAL DJ 250 8,230 - - - 8,230 - -

67 DJ 710 19+500 23+800 4,300 Adunaţi M
Limită judeţ Dâmboviţa – 23+800 28+500 4,700 Adunaţi-Breaza R
Adunaţi – Breaza (DJ 101 R) 28+500 30+400 1,900 Breaza M
Km 19+500 – Km 30+400
342
TOTAL DJ 710 10,900 - - - 10,900 - -
Sinaia-Lim. Jud. B
68 DJ 713 0+000 6+030 6,030 Dâmbovita
Sinaia (DN 71) – Limită
judeţ Dâmboviţa
Km 0+000 – Km 6+030
Modificat lungime si traseu
prin:
HG 1392/18.11.2009
TOTAL DJ 713 6,030 6,030 - - - - -

69 DJ 713 B 0+000 1+000 1,000 Cabana Piatra Arsa M
Drum local (Continuare DJ
713) –
Cabana Piatra Arsa
Km 0+000 – Km 1+000
TOTAL DJ 713 B 1,000 - - - - 1,000 -
DJ 720 Moreni-Filipestii B
70 15+500 18+500 3,000 de.Pădure
Limită judeţ Dâmboviţa – 18+500 23,+200 4,700 Filipeştii de Pădure B
Diţeşti – Filipeştii de Pădure Filipeştii de Padure- B
23+200 24+200 1,000 Floresti
– Călineşti – Floreşti – DN 1 24+200 28+000 3,800 Floresti B
Km 15+500 – Km 30+000 28+000 30+000 2,000 Floreşti - DN 1 B
TOTAL DJ 720 14,500 14,500 - - - - -

71 DJ 720 D 0+000 1+540 1,540 Diţeşti M
Diţeşti (DJ 101 I) – Limită 1+540 3+400 1,860 Diţeşti-Mărginenii J. M
judeţ Dâmboviţa 3+400 3+950 0,550 Mărginenii De Jos M
Km 0+000 – Km 3+950
TOTAL DJ 720 D 3,950 - - - 3,950 - -

TOTAL DRUMURI JUDETENE 1146,868 191,474 11,191 0,000 862,235 50,219 31,749 1146,868
Anexa nr. 2
Situaţia drumurilor comunale din judeţul Prahova

comunal beton ciment asfaltice
Total 764,687 33,453 13,371 4,093 374,019 254,221 85,530
DC 1 3,480 - - - 3,480 - -
DC 1B 7,000 - 0,300 - 1,500 5,200 -
DC 1 F 4,000 2,500 - - - 1,500 -
DC 2 6,600 - - - - 6,600 -
DC 2 C 7,000 - - - 0,350 0,600 6,050
DC 3 2,700 - - - 2,700 - -
DC 4 5,100 - - - 1,700 - 3,400
DC 4A 2,000 2,000 - - - - -
DC 4 B 1,239 - - - - 1,239 -
DC 4 C 0,898 - - - - 0,898 -
DC 5 4,900 - - - 3,275 1,625 -
DC 5 B 2,460 - - - - 2,460 -
DC 5 C 5,000 1,200 - - - 3,800 -
DC 6 1,500 - - - 0,8 0,7 -
DC 6 A 3,00 - - - 1,2 1,8 -
DC 6 B 2 - - - 2 - -
DC 7 6,5 - - 0,1 3,9 2,5 -
DC 8 2,8 0,36 - - 2,44 - -
DC 8 A 3 - - - 3 - -
DC 9 5 - - - 5 - -
DC 10 1,1 - 0,6 - - 0,5 -
DC 10 A 4,5 - - - 4,5 - -
DC 11 1,5 - - - - 1,5 -
343
DC 11 C 6,000 - 2,200 - 2,800 - 1,000
DC 12 6,000 - - - 3,859 0,200 1,941
DC 13 5,000 - 1,000 - 1,251 0,500 2,249
DC 14 2,670 - - - 2,670 - -
DC 15 2,000 - - - - 0,500 1,500
DC 15 A 1,700 - - - 1,700 - -
DC 16 8,000 - - - 5,270 2,360 0,370
DC 16 A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 17 12,500 - - - 2,900 9,600 -
DC 18 1,500 - - - - 0,800 0,700
DC 18A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 19 1,300 - - - 1,120 - 0,180
CD 19A 3,500 - - - - 3,500 -
DC 20 2,500 - - - 2,500 -
DC 21 7,200 - - - 2,100 5,100 -
DC 22 3,700 3,700 - - - - -
DC 22 A 2,300 - - - 2,300 - -
DC 22 B 0,600 - - - 0,600 - -
DC 23 1,700 - - - - 1,500 0,200
DC 24 2,000 - - - 2,000 - -
DC 25 2,200 - - - - 2,200 -
DC 25 A 4,700 - - - 4,700 ,- -
DC 26 1,600 - 1,000 - - 0,600 -
DC 27 2,000 - - - - 1,500 0,500
DC 28 2,400 - - - - 1,000 1,400
DC 29 3,000 - - - - 3,000 -
DC 30 3,464 - - - 2,964 0,500 -
DC 31 1,300 - - - - 1,300 -
DC 32 3,700 - - - - 3,700 -
DC 33 2,300 - - - - 2,300 -
DC 34 5,000 - - - 3,037 1,963 -
DC 34 A 2,000 - - - - 2,000 -
DC 34 B 3,000 - - - - 3,000 -
DC 35 4,000 - - - 1,000 3,000 -
DC 35 A 5,300 - - - 5,300 - -
DC 36 7,000 - - - - 2,000 5,000
DC 37 2,000 - - - - 2,000 -
DC 38 2,400 - - - - 2,400 -
DC 39 3,100 - - - 2,063 0,337 0,700
DC 40 1,900 - - - 1,900 - -
DC 41 1,300 - - - - 0,600 0,700
DC 41 A 2,500 - - - - 2,500 -
DC 41 B 2,200 - - - 0,740 1,460 -
DC 42 7,000 - - - 4,319 2,681 -
DC 43 2,600 - - - 1,740 0,860 -
DC 44 7,300 - - - 2,500 4,800 -
DC 44 A 4,000 - - - 2,700 1,300 -
DC45 7,086 - 2,300 - 4,786 - -
DC 45 A 1,337 - - - - 1,337 -
DC 46 6,200 - - - 0,500 5,700 -
DC 47 8,000 - - - 2,853 1,874 3,273
DC 48 10,000 - - - 0,400 5,900 3,700
DC 49 3,000 - - - 3,000 - -
DC 50 6,000 - - - 4,000 2,000 -
DC 51 6,000 - - - 4,862 1,138 -
DC52 3,825 - - - 1,000 2,825 -
DC 53 1,000 - - - 1,000 - -
DC 54 1,000 - - - 0,600 0,400
DC 55 2,200 - - - 1,119 1,081 -
DC 55 A 4,600 - - - 4,600 - -
DC 55 B 5,700 - - - 0,834 0,166 4,700
DC 55 C 1,300 - - - 1,300 - -
DC 56 1,500 - - - 1,500 - -
DC 57 3,800 2,800 - - - - 1,000
344
DC 58 8,000 - - - 7,150 0,850 -
DC 58 A 3,000 - - - 2,250 0,750 -
DC 59 1,427 - - - 1,427 - -
DC 59 A 5,000 - - - 2,235 1,765 1,000
DC 60 2,000 - - - 1,800 - 0,200
DC 61 3,000 - - - 3,000 - -
DC 62 0,900 - - - 0,900 - -
DC 63 2,000 0,100 - - 1,900 - -
DC 64 1,500 - - - 1,300 0,200 -
DC 65 1,000 - - - - - 1,000
DC 66 4,000 1,600 - - - 2,400 -
DC 66 A 4,000 - - - 1,605 2,395 -
DC 67 5,000 - - - - 5,000 -
DC 67 A 2,500 - - - 1,500 1,000 -
DC 67 B 0,900 - - - 0,900 - -
DC 68 8,200 - 0,119 - 8,081 - -
DC 69 3,200 - - - 3,200 - -
DC 69 A 4,000 - - - 2,000 0,600 1,400
DC 70 B 4,000 - - - 1,300 2,700 -
DC 71 8,700 - - - 3,200 4,000 1,500
DC 71 A 2,900 - - - 2,900 - -
DC 71 B 4,000 - - - 1,500 2,500 -
DC 72 4,000 - - - - 4,000 -
DC 73 3,000 - - - 3,000 - -
DC 73A 3,000 - - - - 3,000 -
DC 73 B 2,667 1,735 - - 0,932 - -
DC 74 4,500 - - - - - 4,500
DC 74 B 2,042 - - - 2,042 - -
DC 75 2,000 - - - 2,000 - -
DC 75 A 0,800 - - - 0,800 - -
DC 76 1,000 - - - - 1,000 -
DC 76A 2,500 - - - 2,500 - -
DC 77 3,500 - - - 3,500 - -
DC 78 0,800 - - - - - 0,800
DC 78 A 6,000 - - - 1,100 3,200 1,700
DC 79 1,400 - - - - - 1,400
DC 80 A 8,000 - - 0,020 0,535 1,300 6,145
DC 81 4,500 - - - 1,750 2,750 -
DC 81 A 1,250 - - - 1,250 - -
DC 82 3,000 - - - 3,000 - -
DC 83 4,000 - - - 3,100 0,900 -
DC 84 3,000 - - - 3,000 - -
DC 84 A 8,500 - - - - 8,500 -
DC 85 3,800 - - - 3,500 0,300 -
DC 86 2,500 - - - 2,500 - -
DC 87 3,000 - 1,000 - 2,000 - -
DC 89 1,816 - - - 1,816 - -
DC 90 5,100 - - - 5,100 - -
DC 91 2,604 - - - 2,604 - -
DC 92 A 3,000 - - - 2,500 0,500 -
DC 93 6,000 - - - 6,000 - -
DC 94 2,500 - - - - 2,500 -
DC 95 3,500 - - - 2,700 0,800 -
DC 96 3,500 - - - 1,800 1,700 -
DC 96 A 1,300 - - - 1,220 0,080 -
DC 97 4,000 - - - 1,000 3,000 -
DC 98 6,000 - - - - - 6,000
DC 100 7,221 - - - 7,221 - -
DC 101 A 2,621 - - - - 2,621 -
DC 102 3,878 - - - 1,500 2,378 -
DC 103 8,100 - - - 8,100 - -
DC 104 1,800 - - - 1,600 0,200 -
DC 105 3,040 - - - 3,040 - -
DC 106 6,617 - - - 6,617 - -
345
DC 107 3,300 - - - 0,400 2,900 -
DC 108 3,520 1,620 - - 1,900 - -
DC 109 A 3,620 - - - 3,620 - -
DC 109 B 4,000 - - - 4,000 - -
DC 110 1,900 - - - 1,300 - 0,600
DC 111 3,989 - - - 3,989 - -
DC 111 A 2,000 - - - - 2,000 -
DC 112 3,000 - - - 1,200 1,800 -
DC 112 A 4,000 - - - 2,000 2,000 -
DC 112 B 2,814 - - - 2,814 - -
DC 113 1,730 - - - 1,730 - -
DC 114 3,400 2,937 - 0,463 - - -
DC 115 A 1,550 - - - 1,550 - -
DC 115 B 5,130 - - - 3,000 2,130 -
DC 116 3,500 - - - 0,800 2,700 -
DC 116 A 4,000 - 0,278 - 2,491 1,231 -
DC 117 6,000 - - - 3,600 2,400 -
DC 118 1,300 - 1,300 - - - -
DC 119 3,000 - - 0,550 0,300 2,150 -
DC 120 5,500 5,500 - - - - -
DC 121 1,100 - - - 1,100 - -
DC 123 1,300 - - - 0,550 0,750 -
DC 124 0,800 - - - 0,800 - -
DC 125 1,000 - - - - - 1,000
DC 126 1,800 - - - 0,855 0,945 -
DC 127 2,000 - - - 0,070 0,215 1,715
DC 128 3,300 - - - 2,800 - 0,500
DC 129 3,400 - 0,034 - 3,366 - -
DC 129 A 11,600 - - - 1,476 10,124 -
DC 130 1,500 - - - 0,700 0,800 -
DC 131 3,200 - - - 2,563 - 0,637
DC 132 4,000 - - 0,575 1,050 2,375 -
DC 133 17,220 5,701 - - 2,663 8,856 -
DC 134 12,000 - - 2,385 9,615 - -
DC 135 3,500 - 0,300 - 1,430 1,770 -
DC 136 4,000 - - - 1,000 2,000 1,000
DC 137 1,300 - - - - 1,300 -
DC 138 2,400 - - - 2,400 - -
DC 139 5,500 - - - 5,125 - 0,375
DC 140 2,500 - - - - 2,500 -
DC 141 2,500 - - - - 2,500 -
DC 142 3,200 - - - 0,900 - 2,300
DC 143 2,500 - - - 1,205 0,600 0,695
DC 144 2,200 - - - 2,200 - -
DC 145 3,600 - - - - - 3,600
DC 146 1,700 - - - - - 1,700
DC 147 4,000 - - - 1,200 0,300 2,500
DC 148 1,000 - - - - - 1,000
DC 149 6,000 - - - 6,000 - -
DC 150 1,200 - - - 1,200 - -
DC 151 2,000 - - - - - 2,000
DC 152 3,500 - - - 3,500 - -
DC 153 2,500 - - - 2,500 - -
DC 154 2,000 - 1,500 - - 0,500 -
DC 155 2,500 - - - 0,800 - 1,700
DC 156 1,800 - - - 1,800 - -
DC 157 1,700 1,700 - - - - -
DC 158 4,800 - 1,440 - - 3,360 -
DC 159 4,750 - - - 4,750 - -
DC 160 2,333 - - - - 2,333 -
DC 161 2,950 - - - - 2,950 -
DC 163 1,513 - - - - 1,513 -
DC 164 1,926 - - - - 1,926 -
346
Anexa nr. 3
SITUATIA
PRIVIND STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR COMUNALE LA DATA DE 31.12.2014
Localitati intre
Nr. Categoria si nr. Pozitii km Lungimea sectoarelor pe tipuri de imbracaminti care Starea de
drumului, este cuprins
crt. localitatii ale sectorului (km) sectorul viabilitate
importante pe Beton Pava Imbraca Paman
traseu, de drum Asfalt de j - Impie- t de drum a drumului
localitati de tip cimen
sfarsit si beton t minti truite B=buna
lungimea totala M=mediocr
in km. de la la asfaltice a
km. km. R=rea
I=impractic
.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
DC 1 Cornu Jos-
1 0+000 0+600 0,600 Cornu Sus B
Cornu de Jos Cornu Jos-
(DJ 205 G) – 0+600 2+880 2,280 Cornu Sus M
Valea Oprii – Cornu de Sus-
DN 1 2+880 3+480 0,600 DN 1 M
Km 0+000 –
Km 3+480
TOTAL DC 1 3,480 - - - 3,480 - -
2 DC 1 B 0+000 0+300 0,300 Secăria M
Secăria (DJ 101 0+300 0+850 Secăria M
S) – Posada 0,550
(DN 1) 0+850 1+800 0,950 Secăria R
Km 0+000 – 1+800 Secăria-Posada R
Km 7+000 3+500 1,700
3+500 7+000 3,500 Secăria-Posada I
TOTAL DC 1B 7,000 - 0,300 - 1,500 5,200 -

3 DC 1 F 0+000 2+500 2,500 Comarnic B
Comarnic (DN 2+500 3+000 Comarnic - P.
1) – DJ 101 S 0,500 Comarnic R
(Poiana 3+000 Comarnic - P.
Comarnic) 4+000 1,000 Comarnic I
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC 1
F 4,000 2,500 - - - 1,500 -
Şotrile-Podul
4 DC 2 0+000 4+000 4,000 Corbului R
DJ 207
(Vistieru) Podul Corbului
Şotrile – 4+000 5+600 1,600 R
Podul Corbului Podul Corbului
(DN 1) 5+600 6+600 1,000 (DN 1) R
Km 0+000 –
Km 6+600
TOTAL DC 2 6,600 - - - - 6,600 -
5 DC 2 C 0+000 0+300 0,300 Vistieru R
Vistieru
(DJ207) –
Secăria 0+300 6+350 6,050 Vistieru-Secăria I
(DJ 101 S) 6+350 6+650 0,300 Secăria R
Km 0+000 –
Km 7+000 6+650 7+000 0,350 Secăria B
TOTAL DC 2
C 7,000 - - - 0,350 0,600 6,050
DC 3 Brebu-Podu
6 0+000 1+800 1,800 Cheii M
DJ 214 (Brebu) Brebu-Podu
– Podul Cheii 1+800 2+700 0,900 Cheii M
Km 0+000 –
Km 2+700
TOTAL DC 3 2,700 - - - 2,700 - -
7 DC 4 0+000 1+700 1,700 Pietriceaua R
Pietriceaua (DJ Pietriceaua-C.
214) – 1+700 5+100 3,400 Pădurar. I
347
Cabana
Pădurarului
Km 0+000 –
Km 5+100
TOTAL DC 4 5,100 - - - 1,700 - 3,400
8 DC 4 A 0+000 1+350 1,350 Băneşti B
Băneşti (DN 1) Băneşti-Câmpina I
– Câmpina 1+350 1+450 0,100
(DJ 102 I) 1+450 2+000 0,550 Câmpina M
Km 0+000 –
Km 2+000
TOTAL DC
4A 2,000 2,000 - - - - -
DC 4 B DC 4 - Catun R
9 0+000 1+239 1,239 Gaina
DC 4
(Paraschiv Ioan
- nr. 9) -
Catun Gaina
(Lungu Ariton -
404)
Km 0+000 –
Km 1+239
Clasificat prin:
HG
749/27.07.2011
din
Drum local
comuna Brebu
TOTAL DC 4
B 1,239 - - - - 1,239 -
DC 4 C DC 4 - Catun R
10 0+000 0+898 0,898 Piscul Lacului
DC 4
(Ungureanu
Florin - 17B) -
Catun Piscul
Lacului (Buiac
Maria - nr. 407)
Km 0+000 –
Km 0+898
Clasificat prin:
HG
749/27.07.2011
din
Drum local
comuna Brebu
TOTAL DC 4
C 0,898 - - - - 0,898 -
11 DC 5 0+000 0+462 0,462 Telega M
DJ 100 E 0+462 3+275 Telega-Meliceşti B
(Telega) –
Doftana 2,813
– Meliceşti 3+275 4+900 1,625 Melicesti R
Km 0+000 –
Km 4+900
TOTAL DC 5 4,900 - - - 3,275 1,625 -

DC 5 B Buştenari-
12 0+000 2+460 2,460 Bosâlceşti R
DC 133 –
Bosâlceşti
Km 0+000 –
Km 2+460
TOTAL DC 5
B 2,460 - - - - 2,460 -
13 DC 5 C 0+000 1+200 1,200 Mislea M

DJ 100 D
(Mislea)
Tonţeşti – 1+200 4+200 3,000 Mislea-Buştenari R
Buştenari ( DC
133) 4+200 5+000 0,800 Buştenari R
Km 0+000 -
Km 5+000
TOTAL DC 5
C 5,000 1,200 - - - 3,800 -
348
DC 6 0+000 0+800 0,800 Cornu-Valea
14 Oprii B
DJ 205 (Cornu) 0+800 1+500 Cornu-Valea
– Valea Oprii 0,700 Oprii M
Km 0+000 -
Km 1+500
TOTAL DC 6 1,500 - - - 0,800 0,700 -
15 DC 6 A 0+000 0+648 0,648 DN1 - Urleta M
DN 1 – DJ 100 DN1 - Urleta
D (Urleta) 0+648 1+800 1,152 M
Km 0+000 - 1+800 3+000 Urleta
Km 3+000 1,200 M
TOTAL DC 6
A 3,000 - 0,648 - 1,200 1,152 -
16 DC 6 B 0+000 1+530 1,530 Băneşti B
Băneşti (DC Băneşti-Urleta
4A) – DJ 100 D 1+530 2+000 0,470 B
(Urleta)
Km 0+000 -
Km 2+000
TOTAL DC 6
B 2,000 - - - 2,000 - -
DC 7 0,10
17 0+000 0+100 0 Băicoi R
DJ 100E
(Băicoi) –
Bordenii 0+100 1+550 1,450 Băicoi R
Mici (DJ 215) 1+550 3+700 2,150 Băicoi R
Km 0+000 -
Km 6+500 3+700 4+050 0,350 Băicoi - Bordeni R
4+050 5+732 1,682 Bordeni B
5+732 6+500 0,768 Bordeni M
TOTAL DC 7 0,10
6,500 - - 0 3,900 2,500 -
18 DC 8 0+000 0+360 0,360 Goruna B
DC 9 (Goruna) 0+360 1,440
– DC9 1+800 Goruna-Ţipăreşti B
(Ţipăreşti) 1+800 2+800 1,000 Goruna-Ţipăreşti B
Km 0+000 -
Km 2+800
TOTAL DC 8 2,800 0,360 - - 2,440 - -
19 DC 8 A 0+000 1+575 1,575 Băicoi B
DN 1 – DJ 100 M
F (Băicoi) 1+575 3+000 1,425 Băicoi
Km 0+000 -
Km 3+000
TOTAL DC 8
A 3,000 - - - 3,000 - -
20 DC 9 0+000 1+800 1,800 Cocorăştii Mislii B
DJ 100 D 1+800 4+700 Cocor. Mislii- B
(Cocorăştii Vâlcăneşti
Mislii) 2,900
– DJ 218 4+700 5+000 Vâlcăneşti B
(Vâlcăneşti) 0,300
Km 0+000 -
Km 5+000
TOTAL DC 9 5,000 - - - 5,000 - -
21 DC 10 0+000 0+600 0,600 Măneciu M
DN 1A 0+600 1+100 Măneciu- M
(Măneciu) – Făcăieni
Făcăieni 0,500
Km 0+000 -
Km 1+100
TOTAL DC
10 1,100 - 0,600 - - 0,500 -
22 DC 10 A 0+000 1+000 1,000 Blejoi B
DN 1A (Blejoi) Blejoi - B
– Cocoşeşti – 1+000 1+720 0,720 Cocoşeşti
Păuleşti (DJ 1+720 3+720 Cocoşeşti- B
102) 2,000 Păuleşti
Km 0+000 - 3+720 4+500 Păuleşti B
Km 4+500 0,780
TOTAL DC
10 A 4,500 - - - 4,500 - -
23 DC 11 0+000 1+500 1,500 Măneciu-Plăieţu R
349
DN 1A
(Măneciu) –
Plăieţu
Km 0+000 -
Km 1+500
TOTAL DC
11 1,500 - - - - 1,500 -
24 DC 11 C 0+000 1+000 1,000 Buştenari R
DC 133 1+000 2,800 Buştenari - B
Buştenari – Cosminele
Poiana 3+800
Trestiei–DJ 218 3+800 2,200 Cosminele B
(Cosmina de
Jos) 6+000
Km 0+000 -
Km 6+000
TOTAL DC
11 C 6,000 - 2,200 - 2,800 - 1,000
25 DC 12 0+000 3+300 3,300 Vâlcăneşti B
Vâlcăneşti (DJ Vâlcăneşti - M
218) – Trestioara
Trestioara 3+300 3+500 0,200
Poiana Trestioara - I
Vărbilău (DJ Vărbilău
102) 3+500 5+441 1,941
Km 0+000 - Vărbilău
Km 6+000 5+441 6+000 0,559 R
TOTAL DC 12 6,000 - - - 3,859 0,200 1,941
26 DC 13 0+000 0+500 0,500 Vărbilău B
Vărbilău (DJ 0+500 1+500 Varbilau B
101T) – Podul 1,000
Ursului – DJ 1+500 2+000 Varbilau - Podul B
218 0,500 Ursului
Km 0+000 - Podul Ursului R
Km 5+000 2+000 4+249 2,249
Podul Ursului - R
4+249 4+749 0,500 Draghicesti
4+749 5+000 Draghicesti - DJ B
0,251 218
TOTAL DC
13 5,000 - 1,000 - 1,251 0,500 2,249
27 DC 14 0+000 0+550 0,550 Ştefeşti B
Ştefeşti (DJ 0+550 2+670 2,120 Ştefeşti - B
216A) – Scurteşti
Scurteşti
Km 0+000 -
Km 2+670
TOTAL DC
14 2,670 - - - 2,670 - -
28 DC 15 0+000 0+500 0,500 Drajna - Ciocrac R
DJ 102B 0+500 1+500 Drajna - Ciocrac I
(Drajna) –
Ciocrac 1,000
Km 0+000 - 1+500 2+000 Ciocrac I
Km 2+000 0,500
TOTAL DC
15 2,000 - - - - 0,500 1,500
29 DC 15 A 3+750 5+450 1,700 Malamuc B
Lim.
Jud.Ialomiţa -
Malamuc (DJ
147)
Km 3+750 -
Km 5+450
TOTAL DC
15 A 1,700 - - - 1,700 - -
30 DC 16 0+000 3+395 3,395 Făget B
DN 1A (Făget) 3+395 Fundeni - M
– Fundeni 5+755 2,360 Mălăieşti
( DJ 102) Fundeni -
5+755 6+125 0,370 Mălăieşti R
Km 0+000 - 6+125 Fundeni - M
Km 8+000 6+754 0,629 Mălăieşti
6+754 8+000 1,246 Mălăieşti B
TOTAL DC
16 8,000 - - - 5,270 2,360 0,370
31 DC 16 A 0+000 1+400 1,400 Mălăieşti B
Mălăieşti (DJ 1+400 2+103 0,703 Mălăieşti - B
350
102) – DC 16 Fundeni
Km 0+000 - 2+103 3+000 0,897 Fundeni R
Km 3+000
TOTAL DC
16 A 3,000 - - - 3,000 - -
DC 17 Gura Vit.- B
32 0+000 2+900 2,900 Bughea de Sus
Gura Vitioarei Bughea de Sus M
(Dj 100G)- 2+900 5+750 2,850
Bughea de Sus 5+750 6+200 0,450 Bughea de Sus R
Km 0+000- Bughea de Sus - R
Km 12+500 6+200 7+200 1,000 Olteni
Bughea de Sus - R
7+200 12+500 5,300 Olteni
TOTAL DC 17 12,500 - - - 3,900 8,600 -
33 DC 18 0+000 0+800 0,800 Drajna - Piatra R
DJ 102B Piatra R
(Drajna) –
Piatra 0+800 1+500 0,700
Km 0 +000 –
Km1+500
TOTAL DC 18 1,500 - - - - 0,800 0,700
34 DC 18 A 0+000 3+000 3,000 Olteni B
DN 1A - DJ
219
Km 0+000 –
3+000
TOTAL DC
18A 3,000 - - - 3,000 - -
35 DC 19 0+000 1+120 1,120 Drajna - Podurile R
DJ 230 ( Drajna Drajna - Podurile
) – Podurile 1+120 1+300 0,180 R
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC 19 1,300 - - - 1,120 0,180 -
36 DC 19 A 0+000 1+000 1,000 Homorăciu M
Homoraciu 1+000 3+500 Homorăciu - M
(DN 1A) – Cerneşti
Cernesti 2,500
Km 0+000 -
Km 3+500
TOTAL 19A 3,500 - - - - 3,500 -
37 DC 20 0+000 2+067 Izvoarele -
2,067 Schiuleşti B
DJ 102 – 2+067 Schiuleşti
Schiulesti 2+500 0,433 B
Km 0+000 –
Km 2+500
TOTAL DC 20 2,500 - - - 2,500 -
38 DC 21 Izvoarele - M.
0+000 2+100 2,100 Crasna B
Izvoare (DN Mânăstirea
1A – Crasna
Manastirea 2+100 7+200 5,100 R
Crasna
Km0+000 –
Km 7+200
TOTAL DC
21 7,200 - - - 2,100 5,100 -
39 DC22 0+000 1+423 1,423 DN 1 A - Cheia R
DN 1A – Cheia-Cb. R
Muntele Roşu 1+423 3+700 2,277 Muntele Roşu
Km0+000 –
3+700
TOTAL DC 22 3,700 3,700 - - - - -
40 DC 22 A 0+000 1+300 1,300 Cheia M
Cheia (DN 1A)
– DN 1A 1+300 2+300 1,000 Cheia R
Km 0+000 -
Km 2+300
TOTAL DC
22 A 2,300 - - - 2,300 - -
351
DC 22 B DN 1 A-Mânast.
41 0+000 0+200 0,200 Suzana M
DN 1A – DN 1 A-Mânast.
Mănăstirea Suzana
Suzana 0+200 0+600 0,400 M
Km 0+000 –
Km 0+600
TOTAL DC
22 B 0,600 - - - 0,600 - -
DC 23 Ceraşu-Valea M
42 0+000 1+500 1,500 Brădetului
DJ 230 Valea Brădetului R
(Ceraşu) –
Valea 1+500 1+700 0,200
Brădetului
Km 0+000 –
Km 1+700
TOTAL DC
23 1,700 - - - - 1,500 0,200
Măneciu B
43 DC 24 0+000 0+840 1,200 Ungureni
DN 1A Chiciureni B
(Măneciu
Ungureni) 0+840 2+000 0,800
– Chiciureni
Km 0+000 -
Km 2+000
TOTAL DC
24 2,000 - - - 2,000 - -
DC 25 0+000 1+700 Ceraşu-Valea R
44 1,700 Tocii
Ceraşu (DJ 1+700 2+200 Valea Tocii-V. R
230) – Valea Brădet.
Tocii 0,500
– DC 230
(Valea
Brădetului)
Km 0+000 -
Km 2+200
TOTAL DC
25 2,200 - - - - 2,200 -
DC 25 A 8+000 11+700 Coada Izvorului- B
45 3,700 Măneşti
Limită Judeţ 11+70 12+700 Măneşti B
Dâmboviţa – 0
Coada 1,000
Izvorului –
Măneşti (DJ
101 A)
Km 8+000 -
Km 12+700
TOTAL DC
25 A 4,700 - - - 4,700 ,- -
46 DC 26 0+000 1+000 1,000 Ceraşu M
Ceraşu (DJ Ceraşu-Valea
230) – Valea 1+000 1+600 0,600 Lespezi R
Lespezii
Km 0+000 –
Km 1+600
TOTAL DC
26 1,600 - 1,000 - - 0,600 -
DC 27 Ceraşu-Valea
47 0+000 1+500 1,500 Borului B
DJ 230 Valea Borului
(Ceraşu) –
Valea Borului 1+500 2+000 0,500 R
Km 0+000 -
Km 2+000
TOTAL DC
27 2,000 - - - - 1,500 0,500
0+000 1+000 Drajna de Jos - R
48 DC 28 1,000 Plai
DJ 102B 1+000 2+400 Drajna de Jos - I
(Drajna) – Plai 1,400 Plai
Km 0+000 –
Km 2+400
TOTAL DC 28 2,400 - - - - 1,000 1,400
Drajna de Jos - B
49 DC 29 0+000 2+000 2,000 Făget
Făget (DJ 2+000 2+500 0,500 Făget M
352
100N) – DJ
102B
Km 0+000 - Făget R
Km 3+000 2+500 3+000 0,500
TOTAL DC
29 3,000 - - - - 3,000 -
50 DC 30 0+000 0+664 0,664 Ceraşu M
DJ 230
(Ceraşu) – Slon 0+664 2+964 2,300 Ceraşu - Slon M
Km 0+000 -
Km 3+464 2+964 3+464 0,500 Slon R
TOTAL DC
30 3,464 - - - 2,964 0,500 -
DC 31 Ogretin - Drajna
51 0+000 1+000 1,000 de Sus R
DJ 102B
(Ogretin) – Ogretin - Drajna
Drajna 1+000 1+300 0,300 de Sus R
de Sus (DJ 230)
Km 0+000 -
Km 1+300
TOTAL DC
31 1,300 - - - - 1,300 -
52 DC 32 0+000 3+300 3,300 Ogretin - Cătunu M
DJ 102B
(Ogretin) –
Cătunu 3+300 3+700 0,400 Ogretin - Cătunu R
Km 0+000 -
Km 3+700
TOTAL DC
32 3,700 - - - - 3,700 -
53 DC 33 0+000 0+800 0,800 Ogretin M
DJ 102B – Ogretin-Poiana
Poiana Mierlei 0+800 1+500 0,700 Mierlei M
Km 0+000 - Ogretin-Poiana
Km 2+300 1+500 2+300 0,800 Mierlei R
TOTAL DC 33 2,300 - - - - 2,300 -
54 DC 34 0+000 2+900 2,900 Bătrâni B
DJ 102L
(Bătrâni) – Bătrâni - Poiana
Poiana 2+900 3+037 0,137 Mare B
Mare 3+037 4+800 1,763 Poiana Mare B
Km 0+000 -
Km 5+000 4+800 5+000 0,200 Poiana Mare B
TOTAL DC 34 5,000 - - - 3,037 1,963 -
DC 34 A Cristeasca -
55 1+600 2+900 1,300 Brăteşti R
Limită Judeţ Cristeasca -
Dâmboviţa – 2+900 3+600 0,700 Brăteşti M
Brăteşti (DC
106)
Km 1+600 -
Km 3+600
TOTAL DC
34 A 2,000 - - - - 2,000 -
56 DC 34 B 0+000 3+000 3,000 Valea Screzii R
DJ 102L –
Valea Screzii
Km 0+000 -
Km 3+000
TOTAL DC 34
B 3,000 - - - - 3,000 -
57 DC 35 0+000 1+000 1,000 Poseşti R
DJ 102B 1+000 2+200 R
(Poseşti) – Poseşti-Valea
Valea 1,200 Plopului
Plopului (DJ 2+200 4+000 R
102L) 1,800 Valea Plopului
Km 0+000 -
Km 4+000
TOTAL DC
35 4,000 - - - 1,000 3,000 -
DC 35 A Lim. jud. Dâmb.- B
58 1+540 3+440 1,900 Tătărăi
Limită Judeţ Tătărăi B
Dâmboviţa – 3+440 4+440 1,000
Tătărăi – 1,000 Ologeni B
Ologeni 4+440 5+440
353
Km 1+540 - Ologeni-Lim. B
Km 6+840 5+440 6+840 1,400 jud. Ilfov
TOTAL DC 35
A 5,300 - - - 5,300 - -
DC 36 DJ 102 B R
59 0+000 2+000 2,000 (Bodeşti)
DJ 102B – DC Bodeşti - Valea I
59A (Valea Anei
Anei) 2+000 5+000 3,000
Km 0+000 – Valea Anei I
Km 7+000 5+000 7+000 2,000
TOTAL DC 36 7,000 - - - - 2,000 5,000
60 DC 37 0+000 0+200 0,200 Poseşti R
DJ 102B Poseşti - Valea R
(Poseşti) – Stupinei
Valea 0+200 1+500 1,300
Stupinei 1+500 2+000 0,500 Valea Stupinei R
Km 0+000 -
Km 2+000
TOTAL DC
37 2,000 - - - - 2,000 -
DC 38 Poseşti - R
61 0+000 2+400 2,400 Merdeala
DJ 102B
(Poseşti) –
Merdeala
Km 0+000 -
Km 2+400
TOTAL DC 38 2,400 - - - - 2,400 -
62 DC 39 0+000 2+063 2,063 Starchiojd B
DJ 102L Starchiojd - B
(Starchiojd) – Brădet
Brădet 2+063 2+400 0,337
Km 0+000 - Brădet I
Km 3+100 2+400 3+100 0,700
TOTAL DC 39 3,100 - - - 2,063 0,337 0,700
DC 40 Lipăneşti - Satu
63 0+000 1+900 1,900 Nou B
DN 1A
(Lipăneşti)–
Satu Nou
Km 0+000 -
Km 1+900
TOTAL DC
40 1,900 - - - 1,900 - -
DC 41 DN 1A – R
64 0+000 0+600 0,600 Chiriţeşti
DN 1A – DN 1A – R
Chiriţeşti 0+600 1+300 0,700 Chiriţeşti
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC 41 1,300 - - - - 0,600 0,700
DC 41 A Predeal Sărari-
65 0+000 1+700 1,700 Saratel B
DJ 219
(Predeal Sărari) Predeal Sărari-
– 1+700 2+500 0,800 Saratel B
Saratel
Km 0+000 -
Km 2+500
TOTAL DC 41
A 2,500 - - - 1,700 0,800 -
DC 41 B Predeal Sărari -
66 0+000 0+740 0,740 Tulburea M
DJ 219
(Predeal
Sărari) – 0+740 2+200 1,460 Tulburea R
Tulburea
Km 0+000 -
Km 2+200
TOTAL DC 41
B 2,200 - - - 0,740 1,460 -
67 DC 42 0+000 1+300 1,300 Valea Gardului M
DJ 219 –
Poiana Valea Gardului-
Copăceni – 1+300 1+600 0,300 Copăceni B
Vitioara de Sus
– Saratel - Râpi 1+600 1+970 0,370 Poiana Copăceni B
354
–
Poienile 1+970 2+975 1,005 Poiana Copăceni M
Km 0+000 –
Km 7+000 2+975 4+319 1,344 Vitioara de Sus B
Vitioara de Sus -
4+319 7+000 2,681 Poienile B
TOTAL DC
42 7,000 - - - 4,319 2,681 -
DC 43 0+000 1+740 DJ 231 - M
68 1,740 Bogdăneşti
DJ 231 – Cuib 1+740 2+600 R
– Bogdăneşti 0,860 Bogdăneşti
Km 0+000 –
Km 2+600
TOTAL DC 43 2,600 - - - 1,740 0,860 -
DC 44 Gornet - Gornet R
69 0+000 2+500 2,500 Cuib
DJ 231 Gornet - Gornet R
(Gornet) – Cuib
Gornet 2+500 5+000 2,500
Cuib – Vitioara Gornet Cuib- R
de Sus (DC42) 5+000 7+300 2,300 Gura Vitioarei
Km 0+000 –
Km 7+300
TOTAL DC
44 7,300 - - - 2,500 4,800 -
70 DC 44 A 0+000 2+700 2,700 Măgurele B
DN1A Măgurele - R
(Măgurele) – Găvănel
Iazu – DJ217 2+700 4+000 1,300
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC 44
A 4,000 - - - 2,700 1,300 -
71 DC 45 0+000 1+760 1,760 Măgurele M
DJ 231 Măgurele R
(Măgurele) –
Podenii 1+760 3+300 1,540
Vechi – DJ Măgurele- B
100L (Podenii 3+300 4+386 1,086 Podenii Vechi
Vechi) 4+386 6+686 2,300 Podenii Vechi B
Km 0+000 – Podenii Vechi B
Km 7+086 6+686 7+086 0,400
TOTAL DC45 7,086 - 2,300 - 4,786 - -
72 DC 45 A 0+000 1+337 1,337 Meri - DJ 102 M M
DJ 100L (Meri)
– DJ 102M
Km 0+000 –
Km 1+337
TOTAL DC 45
A 1,337 - - - - 1,337 -
73 DC 46 0+000 0+500 0,500 Păcureţi - Matiţa R
DJ 231 Matiţa R
(Păcureţi) –
Matiţa 0+500 5+500 5,000
(DJ 100M) 5+500 6+200 0,700 Matiţa R
Km 0+000 –
Km 6+200
TOTAL DC
46 6,200 - - - 0,500 5,700 -
74 DC 47 0+000 2+126 2,126 Şoimari B
DC 48
(Şoimari) – Şoimari -
Lopatniţa 2+126 4+000 1,874 Lopatniţa M
DC 55 Lopatniţa -
4+000 7+273 3,273 Cărbuneşti I
Km 0+000 –
Km 8+000 7+273 8+000 0,727 Cărbuneşti M
TOTAL DC
47 8,000 - - - 2,853 1,874 3,273
75 DC 48 0+000 0+400 0,400 Popeşti B
DJ 102M Popeşti B
(Popeşti) – 0+400 1+430 1,030
Şoimari (DJ Popeşti - Şoimari
100M) 1+430 3+300 1,870 R
355
Km 0+000 – Popeşti - Şoimari I
Km 10+000 3+300 7+000 3,700
7+000 10+000 3,000 Şoimari R
TOTAL 48 10,000 - - - 0,400 5,900 3,700
DC 49 Valea Seacă -
76 0+000 2+300 2,300 Dobrota M
DJ 102R
(Valea Seacă)
– 2+300 3+000 0,700 Dobrota M
Dobrota
Km 0+000 –
Km 3+000
TOTAL DC 49 3,000 - - - 3,000 - -
77 DC 50 0+000 4+000 4,000 Valea Cricovului B
DJ 102C
(Valea Udreşti -
Cricovului) 4+000 5+000 1,000 Podgoria R
– Podgoria (DJ
102R) 5+000 6+000 1,000 Podgoria R
Km 0+000 –
Km 6+000
TOTAL DC 50 6,000 - - - 4,000 2,000 -
DC 51 0+000 2+492 Chiojdeanca- B
78 2,492 Trenu
Chiojdeanca 2+492 4+862 B
(DJ 234) – Chiojdeanca-
Trenu 2,370 Trenu
Km 0+000 – 4+862 6+000 R
Km 6+000 1,138 Trenu
TOTAL DC 51 6,000 - - - 4,862 1,138 -

DC 52 Ariceştii Zeletin- B
79 0+000 1+000 1,000 Albinari
DJ 219 Albinari
(Ariceştii
Zeletin) – 1+000 2+500 1,500 B
Albinari - DJ Albinari - DJ B
233 2+500 3+825 1,325 233
Km 0+000 –
Km 3+825
Conf. HG
437/28.04.2010
TOTAL DC52 3,825 - - - 1,000 2,825 -
DC 53 Salcia - Plaiul B
80 0+000 1+000 1,000 Lupului
Salcia (DJ 234)
– Plaiul
Lupului
Km 0+000 -
Km 1+000
TOTAL DC
53 1,000 - - - 1,000 - -
DC 54 DN 1 B - Valea R
81 0+000 0+600 0,600 Orlei
DN 1B – Valea DN 1 B - Valea R
Orlei 0+600 1+000 0,400 Orlei
Km 0+000 –
Km 1+000
TOTAL DC
54 1,000 - - - 0,600 0,400
DC 55 Calvin - R
82 7+500 8+581 1,081 Cărbuneşti
Limită Judeţ Cărbuneşti B
Buzău – 8+581 9+700 1,119
Cărbuneşti (DJ
100M)
Km 7+500 –
Km 9+700
TOTAL DC
55 2,200 - - - 1,119 1,081 -
83 DC 55 A 0+000 0+570 0,570 Lipăneşti B
DN 1A – Lipăneşti - B
Plopeni (DJ Plopeni
102) 0+570 3+321 2,751
Km 0+000 – Lipăneşti - B
Km 4+600 3+321 3+990 0,669 Plopeni
3+990 4+600 0,610 Gavanel B
356
TOTAL DC 55
A 4,600 - - - 4,600 - -
84 DC 55 B 0+000 0+834 0,834 Lipăneşti B
DN 1A
(Lipăneşti) –
Seciu 0+834 1+009 0,175 Lipăneşti M
(DJ 232) 1+009 5+700 4,691 Lipăneşti - Seciu R
Km 0+000 –
Km 5+700
TOTAL DC 55
B 5,700 - - - 0,834 0,175 4,691
85 DC 55 C 0+000 0+495 0,495 Lipăneşti B
DN 1A 0,805 Lipăneşti - B
(Lipăneşti) – Boldeşti
DC 55 B 0+495 1+300
(Boldeşti)
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC 55
C 1,300 - - - 1,300 - -
86 DC 56 0+000 1+500 1,500 DN 1 A - Balaca M
DN 1A –
Balaca (DJ
250)
Km 0+000 –
Km 1+500
TOTAL DC 56 1,500 - - - 1,500 - -
DC 57 DN 1 B -
87 0+000 2+800 2,800 Bighilin M
DN 1B –
Chiţorani –
Bighilin 2+800 3+800 1,000 Bighilin R
Km 0+000 –
Km 3+800
TOTAL DC 57 3,800 2,800 - - - - 1,000
88 DC 58 0+000 4+925 4,925 Bucov R
DJ 102E –
Pleaşa – DJ 250 4+925 5+775 0,850 Pleaşa - Scăieni M
(Boldeşti –
Scăieni) 5+775 8+000 2,225 Pleaşa - Scăieni M
Km 0+000 –
Km 8+000
TOTAL DC 58 8,000 - - - 7,150 0,850 -
89 DC 58 A 0+000 2+250 2,250 Boldeşti Scăieni B
Boldeşti – 2+250 3+000 R
Scăieni (DJ Boldeşti Scăieni-
232) – 0,750 DC 55 B
DC 55B
Km 0+000 –
Km 3+000
TOTAL DC
58 A 3,000 - - - 2,250 0,750 -
90 DC 59 0+000 0+977 0,977 Boldeşti Scăieni M
Boldeşti – 0,450 Boldeşti Scăieni- M
Scăieni (DJ DN 1 A
250) – 0+977 1+427
DN 1A
Km 0+000 –
Km 1+427
TOTAL 59 1,427 - - - 1,427 - -
DC 59 A Rotarea - Valea R
91 3+000 4+000 1,000 Anei
Limită Judeţ Valea Anei - R
Buzău – 4+000 5+765 1,765 Starchiojd
Rotarea – Valea Anei - B
Starchiojd – Starchiojd
DJ102L 5+765 8+000 2,235
Km 3+000 –
Km 8+000
TOTAL DC 59
A 5,000 - - - 2,235 1,765 1,000
DC 60 DJ 102 C - Valea
92 0+000 1+427 1,427 Cucului B
DJ 102 C – DJ DJ 102 C - Valea M
100 L (Valea 1+427 1+800 0,373 Cucului
Cucului) DJ 102 C - Valea R
1+800 2+000 0,200 Cucului
357
Km 0+000 –
Km 2+000
TOTAL DC 60 2,000 - - - 1,800 - 0,200
93 DC 61 0+000 0+410 0,410 DJ 102 E - Harsa M
DJ 102 E – DJ 102 E - Harsa B
Hârşa 0+410 1+210 0,800
Km 0+000 – Hârşa R
Km 3+000 1+210 3+000 1,790
TOTAL DC 61 3,000 - - - 3,000 - -
DC 62 Centură E– M
94 0+000 0+900 0,900 Moara Nouă
Centură Est –
Moara Nouă
Km 0+000 –
Km 0+900
TOTAL DC 62 0,900 - - - 0,900 - -
DC 63 Valea
95 0+000 0+100 0,100 Călugărească B
DN 1B (Valea Valea Călugăr.-
Călugărească) 0+100 1+600 1,500 Rachieri B
– Rachieri 1+600 1+900 0,300 Rachieri B
Km 0+000 –
Km 2+000 1+900 2+000 0,100 Rachieri R
TOTAL DC
63 2,000 0,100 - - 1,900 - -
DC 64 1,300 V. Călug.-V. B
96 0+000 1+300 Mantei
DN 1B (Valea Valea Mantei R
Călugărească) 1+300 1+500 0,200
– Valea Mantei
Km 0+000 –
Km 1+500
TOTAL DC 64 1,500 - - - 1,300 0,200 -
DC 65 DC 73 B - DJ
97 0+000 1+000 1,000 102 R R
DC 73B –
Ghinoaica -
DJ102R
Km 0+000 –
Km 1+000
TOTAL DC 65 1,000 - - - - - 1,000
DC 66 Valea
98 0+000 1+000 1,000 Călugăreasca B
DN 1B (Valea V. Călugăr. - V.
Călugărească) 1+000 1+600 0,600 Nicovani B
– Valea V. Călugăr. - V.
Nicovani 1+600 4+000 2,400 Nicovani R
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC 66 4,000 1,600 - - - 2,400 -
DC 66 A Valea
99 0+000 1+605 1,605 Călugărească B
DN 1B (Valea V.Călugărească-
Călugărească) 1+605 4+000 2,395 V.Poienii R
– Valea Poienii
- DC 145
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC 66
A 4,000 - - - 1,605 2,395 -
DC 67 0+000 1+500 DN 1 B - Valea M
100 1,500 Mieilor
DN 1B - Valea 1+500 5+000 V. Mieilor - R
Mieilor – 3,500 Urlaţi
Urlaţi (DJ
102C)
Km 0+000 –
Km 5+000
TOTAL DC 67 5,000 - - - - 5,000 -
DC 67 A 1,500 Valea R
101 0+000 1+500 Călugărească
DN 1B (Valea Valea R
Călugărească) 1+500 2+500 1,000 Călugărească
Gara V.
Călugărească -
DJ101F
Km 0+000 –
Km 2+500
358
TOTAL DC
67 A 2,500 - - - 1,500 1,000 -
102 DC 67 B 0+000 0+900 0,900 Albeşti B
DN 1D – Gara
Albeşti
Km 0+000 –
Km 0+900
TOTAL DC 67
B 0,900 - - - 0,900 - -
103 DC 68 0+000 3+640 3,640 Albeşti B
DN 1B Albeşti - Vadu B
(Albeşti) – Părului
Muru – 3+640 5+000 1,360
Vadul Părului – Vadu Părului - R
DJ 101F 5+000 5+181 0,181 Dârvari
(Dârvari) Vadu Părului - B
5+181 8+081 2,900 Dârvari
Km 0+000 – Dârvari B
Km 8+200 8+081 8+200 0,119
TOTAL DC
68 8,200 - 0,119 - 8,081 - -
DC 69 Rotari - Malu B
104 0+000 2+400 2,400 Roşu
DJ 102N – Malu Roşu B
Rotari – 2+400 3+200 0,800
Malu Roşu (DJ
238)
Km 0+000 –
Km 3+200
TOTAL DC
69 3,200 - - - 3,200 - -
105 DC 69 A 0+000 0+500 0,500 Călugăreni R
DJ 102R Călugăreni - R
(Călugăreni) – Vadu Săpat
DJ 102K 0+500 1+900 1,400
(Vadu Săpat) Călugăreni - M
1+900 2+000 0,100 Vadu Săpat
Km 0+000 – Vadu Săpat B
Km 4+000 2+000 4+000 2,000
TOTAL DC
69 A 4,000 - - - 2,000 0,600 1,400
106 DC 70 B 0+000 2+000 2,000 Loloiasca R
DN 1B
(Loloiasca) – Loloiasca -
Valea 2+000 2+700 0,700 Valea Urloii R
Urloii 2+700 3+000 0,300 Valea Urloii B
Km 0+000 –
Km 4+000 3+000 4+000 1,000 Valea Urloii B
TOTAL DC 70
B 4,000 - - - 1,300 2,700 -
107 DC 71 0+000 2+000 2,000 Valea Scheilor R
DJ 102R Vl. Scheilor- I
(Valea Mireşu Mare
Scheilor) – 2+000 3+500 1,500
DJ 102C Vl. Scheilor- R
(Sângeru) 3+500 5+500 2,000 Mireşu Mare
Km 0+000 – 3,200 Mireşu Mic - R
Km 8+700 5+500 8+700 Sângeru
TOTAL DC 71 8,700 - - - 3,200 4,000 1,500
DC 71 A Lapoş - Valea
108 0+000 2+600 2,600 Unghiului B
DJ 235 – Valea Lapoş - Valea
Unghiului 2+600 2+900 0,300 Unghiului R
(DJ 100 H)
Km 0+000 –
Km 2+900
TOTAL DC 71
A 2,900 - - - 2,900 - -
109 DC 71 B 0+000 1+000 1,000 Lapoş B
DJ 235 – Lapoş
– Pietricica 1+000 1+500 0,500 Lapoş R
Km 0+000 – Lapoş -
Km 4+000 1+500 4+000 2,500 Pietricica I
TOTAL DC 71
B 4,000 - - - 1,500 2,500 -
DC 72 0+000 2+385 Jugureni - Băile R
110 2,385 Boboci
DJ 100H 2+385 4+000 1,615 Băile Boboci - R
359
(Jugureni) – DJ 102 R
Băile
Boboci – DJ
102R
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC
72 4,000 - - - - 4,000 -
111 DC 73 0+000 1+500 1,500 Gura Vadului M
DJ 100H (Gura Gura Vadului - M
Vadului) – 1+500 3+000 1,500 Perşunari
Perşunari
Km 0+000-
Km 3+000
TOTAL DC 73 3,000 - - - 3,000 - -
DC 73 A Perşunari - R
112 0+000 3+000 3,000 Tohani
DC 73
(Perşunari) –
Tohani
(DJ 100H)
Km 0+000-
Km 3+000
TOTAL DC
73A 3,000 - - - - 3,000 -
113 DC 73 B 0+000 0+932 0,932 Vadu Săpat M
DJ 102K (Vadu Vadu Săpat-Gura B
Săpat)–DJ Vadului
102R 0+932 2+667 1,735
Km 0+000 –
Km 2+667
TOTAL DC
73 B 2,667 1,735 - - 0,932 - -
DC 74 DJ 100 C - DJ R
114 0+000 4+500 4,500 102 D
DJ 100C (Fulga
de Sus) –
DJ 102D
Km 0+000 –
Km 4+500
TOTAL DC 74 4,500 - - - - - 4,500
DC 74 B Colceag - M
115 0+000 2+042 2,042 Vâlcele
DJ 102N
(Colceag) –
Vâlcele
Km 0+000 –
Km 2+042
TOTAL DC 74
B 2,042 - - - 2,042 - -
116 DC 75 0+000 1+600 1,600 DN 1D - Cioceni B
DN 1D –
Cioceni 1+600 2+000 0,400 Cioceni M
Km 0+000 –
Km 2+000
TOTAL DC 75 2,000 - - - 2,000 - -
DC 75 A 0,800 DJ102N-Baza R
117 0+000 0+800 CF Inoteşti
DJ 102N –
Baza CFR
Inoteşti
Km 0+000 –
Km 0+800
TOTAL DC 75
A 0,800 - - - 0,800 - -
DC 76 DJ102D-Colonia
118 0+000 1+000 1,000 Banciu R
DJ 102D -
Colonia
Banciu
Km 0+000 –
Km 1+000
TOTAL DC
76 1,000 - - - - 1,000 -
119 DC 76 A 0+000 1+950 1,950 Mizil R
DJ 102D - DJ
102H 1+950 2+500 0,550 Mizil M
Km 0+000 –
360
Km 2+500
TOTAL DC
76A 2,500 - - - 2,500 - -
120 DC 77 0+000 2+000 2,000 Baba Ana M
DJ 102D (Baba Baba Ana -
Ana) – 2+000 3+500 1,500 Cireşanu M
Cireşanu
Km 0+000 –
Km 3+500
TOTAL DC
77 3,500 - - - 3,500 - -
DC 78 0+000 0+800 DJ 148 - Lim. R
121 0,800 jud. Ialomiţa
Unitatea
Militară (DJ
148) –
Limita Jud.
Ialomiţa
Km 0+000 –
Km 0+800
TOTAL DC
78 0,800 - - - - - 0,800
DC 78 A DJ 100C - R
122 0+000 1+700 1,700 Cioranii de Jos
DJ 100C – Cioranii de Jos R
Cioranii de Jos 1+700 4+900 3,200
(DN 1D) 4+900 5+000 0,100 Cioranii de Jos R
Km 0+000 – 1,000 Cioranii de Jos M
Km 6+000 5+000 6+000
TOTAL DC
78 A 6,000 - - - 1,100 3,200 1,700
DC 79 DJ 102 H - R
123 0+000 1+400 1,400 Cringurile
DJ 102H –
Crângurile
Km 0+000 –
Km 1+400
TOTAL DC 79 1,400 - - - - - 1,400
124 DC 80 A 0+000 0+535 0,535 Hătcărău B
DJ 147 Hătcărău B
(Hătcărău) – 0,02
Gara 0+535 0+555 0
Hătcărău – Hătcărău- R
Cioranii de Jos 0+555 6+700 6,145 Cioranii de Sus
DN 1D) Hătcărău- R
6+700 7+000 0,700 Cioranii de Sus
Km 0+000 – Cioranii de Sus B
Km 8+000 7+400 8+000 0,600
TOTAL DC 0,02
80 A 8,000 - - 0 1,135 0,700 6,145
DC 81 Palanca - M
125 0+000 1+287 1,287 Belciug
Palanca (DJ Belciug B
101D) – Cornu 1+287 2+787 1,500
de Sus (DJ Belciug - Cornu R
101F) 2+787 4+250 1,463 de Sus
Km 0+000 – Cornu de Sus R
Km 4+500 4+250 4+500 0,250
TOTAL DC 81 4,500 - - - 1,750 2,750 -
DC 81 A DJ 100 B - B
126 0+000 1+250 1,250 Belciug
DJ 100B –
Belciug (DC
81)
Km 0+000 –
KM 1+250
TOTAL DC 81
A 1,250 - - - 1,250 - -
127 DC 82 0+000 0+770 0,770 Sicrita M
DC 83 (Sicrita) Sicrita -
– DJ 101F 0+770 3+000 2,230 Ciupelniţa M
(Dumbrava)
Km 0+000 –
Km 3+000
TOTAL DC 82 3,000 - - - 3,000 - -
128 DC 83 0+000 2+160 2,160 Buda - Sicrita M
DJ 101D 0,517 Sicrita - M
(Buda) – DJ 2+160 2+677 Dumbrava
361
101F
Km 0+000 – Dumbrava M
Km 4+000 2+677 3+577 0,900
3+577 4+000 0,423 Dumbrava M
TOTAL DC
83 4,000 - - - 3,100 0,900 -
DC 84 DJ 101 F -
129 0+000 3+000 3,000 Trestienii de S B
DJ 101F –
Trestienii de
Sus
Km 0+000 –
Km 3+000
TOTAL DC
84 3,000 - - - 3,000 - -
DC 84 A DJ 101 F -
130 0+000 1+900 1,900 Trestienii de J B
DJ 101F –
Trestienii de
Jos – 1+900 2+394 0,494 Trestienii de Jos B
Cioceni Trest. de Jos -
2+394 6+000 3,606 Cioceni R
Km 0+000 –
Km 8+500 6+000 8+500 2,500 Cioceni M
TOTAL DC 84
A 8,500 - - - - 8,500 -
DC 85 Dumbrava -
131 0+000 2+500 2,500 Zănoaga B
DJ 101F Dumbrava -
(Dumbrava) – 2+500 3+500 1,000 Zănoaga B
Zănoaga 3+500 3+800 0,300 Zănoaga R
Km 0+000 –
Km 3+800
TOTAL DC 85 3,800 - - - 3,500 0,300 -
DC 86 0+000 1+327 Buchilaşi - M
132 1,327 Antofiloaia
DJ 139 1+327 1+571 M
(Dumbrava) – 0,244 Antofiloaia
Antofiloaia – 1+571 2+175 Ant.-Moara M
DJ 101D 0,604 Domnească
(Moara 2+175 2+500 Moara R
Domnească) 0,325 Domnească
Km 0+000 –
Km 2+500
TOTAL DC
86 2,500 - - - 2,500 - -
133 DC 87 0+000 2+000 2,000 Dârvari - Pantazi B
DJ 101F Pantazi - DJ 138
(Dârvari) – DJ
139 2+000 3+000 1,000 B
Km 0+000 –
Km 3+000
TOTAL DC 87 3,000 - 1,000 - 2,000 - -

134 DC 89 0+000 0+600 0,600 Coslegi B
DJ 101F Coslegi B
(Coslegii) – DJ
139 0+600 0+816 0,216
(Goga) 0+816 1+816 1,000 Coslegi - Goga B
Km 0+000 –
Km 1+816
TOTAL DC
89 1,816 - - - 1,816 - -
135 DC 90 0+000 0+050 0,050 Buda B
DJ 101D Buda - Pietroşani B
(Buda) – DJ
139 0+050 1+200 1,150
(Pietroşani) 1+200 3+900 2,700 Buda - Pietroşani B
Km 0+000 – Pietroşani B
Km 5+100 3+900 5+100 1,200
TOTAL DC 90 5,100 - - - 5,100 - -
DC 91 Româneşti - B
136 0+000 1+063 1,063 Pietroşani
DN 1 Româneşti - B
(Româneşti) – 1+063 1+919 0,856 Pietroşani
Pietroşani (DJ Pietroşani B
139) 1+919 2+604 0,685
362
Km 0+000 –
Km 2+604
TOTAL DC 91 2,604 - - - 2,604 - -
DC 92 A DN 1 A - B
137 0+000 2+450 2,450 Ghighiu
DN 1A - Ghighiu M
Ghighiu (DJ
101D) 2+450 2+500 0,050
Km 0+000 – Ghighiu R
Km 3+000 2+500 3+000 0,500
TOTAL DC
92 A 3,000 - - - 2,500 0,500 -
DC 93 Fânari -
138 0+000 2+000 2,000 Independenţa B
DJ 101D
(Fânari) – 2+000 6+000 4,000 Gherghiţa B
Independenţa –
Gherghiţa
(DJ 100B)
Km 0+000 –
Km 6+000
TOTAL DC 93 6,000 - - - 6,000 - -
139 DC 94 0+000 2+200 2,200 Olarii V. R
DJ 101D Independenţa - R
(Olarii Vechi) 2+200 2+500 0,300 (DC 93)
Independenţa
(DC 93)
Km 0+000 -
Km 2+500
TOTAL DC
94 2,500 - - - - 2,500 -
DC 95 Lacu Turcului -
140 0+000 2+700 2,700 Bâra B
DJ 100B (Lacu
Turcului) – 2+700 3+500 0,800 Bâra R
Bâra
Km 0+000 –
Km 3+500
TOTAL DC 95 3,500 - - - 2,700 0,800 -
141 DC 96 0+000 1+800 1,800 Balta Doamnei B
DJ 100 B
(Balta Balta Doamnei-
Doamnei) – 1+800 3+500 1,700 Olarii V. M
Olari (DJ 101
D)
Km 0+000 –
Km 3+500
TOTAL DC 96 3,500 - - - 1,800 1,700 -
142 DC 96 A 0+000 1+220 1,220 Lupăria B
DJ 100 B – 1+220 1+300 R
Lupăria 0,080 Lupăria
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC
96 A 1,300 - - - 1,220 0,080 -
143 DC 97 0+000 1+000 1,000 DN 1 - Fânari R
DN 1 – Fânari Fânari - Crivina R
– Crivina 1+000 3+415 2,415
(DJ 130 A) 3+415 4+000 0,585 Crivina R
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC 97 4,000 - - - 1,000 3,000 -
DC 98 Poienarii I
144 0+000 6+000 6,000 Burchii-DC 102
DJ 101 E
(Poienarii
Burchii) –
Mănăstirea
Pissiota – DC
102
Predeşti
Km 0+000 –
Km 6+000
TOTAL DC
98 6,000 - - - - - 6,000
DC 100 Poienarii
145 0+000 0+441 0,441 Apostoli B
363
DJ 101E Poienarii B
(Poienarii Apostoli
Apostoli) – 0+441 1+750 1,309
Poienarii Rali – Poien. A. - B
Poienarii 1+750 5+221 3,471 Poien. Burchii
Burchii (DJ Poien. A. - B
101 E) 5+221 7+221 2,000 Poien. Burchii
Km 0+000 –
Km 7+221
Conform
masuratori topo
TOTAL DC
100 7,221 - - - 7,221 - -
146 DC 101 A 0+000 0+621 0,621 Poienarii Burchii R
DJ 101 G – DJ Poienarii Burc. - M
101 A 0+621 2+621 2,000 DJ 101 A
(Poienarii
Burchii)
Km 0+000 –
Km 2+621
TOTAL DC
101 A 2,621 - - - - 2,621 -
147 DC 102 0+000 0+500 0,500 Predeşti B
DJ 101 G – Predeşti R
Gara Prahova 0+500 1+500 1,000
Km 0+000 – Predeşti - Gara R
Km 3+878 1+500 2+500 1,000 Prahova
Predeşti - Gara R
2+500 3+878 1,378 Prahova
TOTAL DC
102 3,878 - - - 2,500 1,378 -
148 DC 103 0+000 2+600 2,600 DN 1A - Piatra B
DN 1 A –
Piatra – Stejaru
– 2+600 4+450 1,850 Piatra - Stejaru B
Popeşti (DJ
140) 4+450 7+950 3,500 Stejaru - Popeşti B
Km 0+000 –
Km 8+100 7+950 8+100 0,150 Popeşti M
TOTAL DC
103 8,100 - - - 8,100 - -
DC 104 1,600 DN 1 A - Satu de B
149 0+000 1+600 Sus
DN 1 A Satu de Sus M
(Cheşnoiu) –
Satu de 1+600 1+800 0,200
Sus
Km 0+000 –
Km 1+800
TOTAL DC
104 1,800 - - - 1,600 0,200 -
150 DC 105 0+000 1+900 1,900 Târgşoru Vechi B
DJ 129
(Târgşoru Târgşoru Vechi -
Vechi) – 1+900 3+040 1,140 DN 1 A B
– DN 1A
Km 0+000 –
Km 3+040
TOTAL DC
105 3,040 - - - 3,040 - -
DC 106 DN 1 A -
151 0+000 0+800 0,800 Brăteşti B
DN 1 A –
Brăteşti –
Hăbud 0+800 2+117 1,317 Brăteşti M
(DJ 101 G) 2+117 6+617 4,500 Brăteşti - Hăbud M
Km 0+000 –
Km 6+617
TOTAL DC
106 6,617 - - - 6,617 - -
DC 107 0+000 0+400 DJ 101 G - B
152 0,400 Pisculeşti
DJ 101 G 0+400 2+050 R
(Pisculeşti) – DJ 101 G -
Stejaru 1,650 Pisculeşti
(DC 103) 2+050 3+300 Pisculesti - R
1,250 Stejaru
Km 0+000 –
Km 3+300
364
TOTAL DC
107 3,300 - - - 0,400 2,900 -
153 DC 108 0+000 1+620 1,620 Bărcăneşti M
DN 1 1,900 Brazi B
(Bărcăneşti) –
DJ 140 1+620 3+520
Km 0+000 –
Km 3+520
TOTAL DC
108 3,520 1,620 - - 1,900 - -
DC 109 A Măneşti-Gura B
154 0+000 1+820 1,820 Crivăţului
DJ 101 A Măneşti-Gura B
(Măneşti) – Crivăţului
Gura 1+820 3+620 1,800
Crivăţului
Km 0+000 –
Km 3+620
TOTAL DC
109 A 3,620 - - - 3,620 - -
155 DC 109 B 0+000 2+900 2,900 Măneşti - Băltiţa B
DJ 101 A Măneşti - Băltiţa B
(Măneşti) –
Băltiţa – 2+900 4+000 1,100
Limită judeţ
Dâmboviţa
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC
109 B 4,000 - - - 4,000 - -
DC 110 DJ 101 A- B
156 0+000 1+300 1,300 Cocorăştii Colţ
DJ 101 A Ghioldum I
(Cocorăştii
Colţ) – 1+300 1+900 0,600
Ghioldum
Km 0+000 –
Km 1+900
TOTAL DC
110 1,900 - - - 1,300 - 0,600
157 DC 111 0+000 2+000 2,000 Floreşti B
DJ 720 Floreşti - Cap B
(Floreşti) – DN Roşu
1 2+000 2+900 0,900
Km 0+000 – Cap Roşu B
Km 3+989 2+900 3+370 0,470
3+370 3+989 0,619 Cap Roşu - DN 2 B
TOTAL DC
111 3,989 - - - 3,989 - -
158 DC 111 A 0+000 2+000 2,000 Zalhana B
DJ 101 A
(Zalhana) –
Limită
judeţ
Dâmboviţa
Km 0+000 –
Km 2+000
TOTAL DC
111 A 2,000 - - - - 2,000 -
DC 112 1,200 DJ 710 - Ocina M
159 0+000 2+100 de Sus
DJ 710 Ocina de Sus R
(Adunaţi) –
Ocina de 2+100 3+000 1,800
Sus
Km 0+000 –
Km 3+000
TOTAL DC
112 3,000 - - - 1,200 1,800 -
160 DC 112 A 0+000 0+350 0,350 Filipestii de Targ B
DJ 101 P –
Mărginenii de
Jos 0+350 0+500 0,150 Filipestii de Targ M
Km 0+000 – Filip.de Targ -
Km 4+000 0+500 2+000 1,500 Mărg.de Jos R
Mărginenii de
2+000 4+000 2,000 Jos R
TOTAL DC 4,000 - - - 2,000 2,000 -
365
112 A
161 DC 112 B 0+000 0+700 0,700 Filipeştii de Târg B

Filipeşti (DJ Filip. de Tg. -
101 P)–Mărgi- 0+700 2+814 2,114 Mărgineni B
neni de Jos (DJ
720 D)
Km 0+000 –
Km 2+814
TOTAL DC
112 B 2,814 - - - 2,814 - -
DC 113 DN 1 - Gara
162 0+000 0+530 0,530 Floreşti R
DN 1 – Staţia Staţia CF
CF Floreşti 0+530 1+730 1,200 Floreşti - DJ 720 B
Km 0+000 –
Km 1+730
TOTAL DC
113 1,730 - - - 1,730 - -
DC 114 0+000 1+610 Filipeştii de M
163 1,610 Pădure
DJ 720 1+610 2+073 R
(Filipeştii de
Pădure) – Mina 0,46 Filipeştii de
Palanga 3 Pădure
Mina Palanca 2+073 3+400 Filipeştii de R
1,327 Pădure
Km 0+000 –
Km 3+400
TOTAL DC 0,46
114 3,400 2,937 - 3 - - -
164 DC 115 A 0+000 1+550 1,550 Măgureni B
Lunca Prahovei
(DJ 101 P) –
Măgureni (DJ
145)
Km 0+000 –
Km 1+550
TOTAL DC
115 A 1,550 - - - 1,550 - -
165 DC 115 B 0+000 3+000 3,000 Măgureni M
Măgureni (DJ Măgureni M
145) - Limita 3+000 5+130 2,130
Judeţ
Dâmboviţa
Km 0+000 –
Km 5+130
TOTAL DC
115 B 5,130 - - - 5,130 - -
166 DC 116 0+000 0+600 0,600 DN 1 - Bobolia M
DN 1 – Bobolia DN 1 - Bobolia
(DJ 101 P) 0+600 0+800 0,200 R
Km 0+000 – DN 1 - Bobolia
Km 3+500 0+800 2+300 1,500 M
2+300 3+500 1,200 Bobolia M
TOTAL DC
116 3,500 - - - 0,800 2,700 -
167 DC 116 A 0+000 2+000 2,000 Măgureni B
DJ 145 – DJ Măgureni I
720 (Filipeştii
de 2+000 3+231 1,231
Pădure) 3+231 3+306 0,075 Măgureni M
Km 0+000 – Măgureni-
Km 4+000 3+306 3+797 0,491 Filipeştii de P. M
Filipeştii de
3+797 4+000 0,203 Pădure M
TOTAL DC
116 A 4,000 - 0,278 - 2,491 1,231 -
DC 117 Proviţa de J-
168 0+000 0+800 0,800 Drăgăneasa B
Proviţa de Jos Proviţa de J- B
(DJ 100 E) – 0+800 2+400 1,600 Drăgăneasa
DJ 101 P Drăgăn.-Poiana B
(Poiana Câmpina
Câmpina) 2+400 3+600 1,200
Km 0+000 – Poiana Câmpina M
Km 6+000 3+600 6+000 2,400
TOTAL DC
117 6,000 - - - 3,600 2,400 -
169 DC 118 0+000 1+300 1,300 DJ 101 I - R
366
Minieri
DJ 101I –
Minieri
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC
118 1,300 - 1,300 - - - -
170 DC 119 0+000 0+300 0,300 Comarnic M
DN 1 Comarnic M
(Comarnic) –
Ghioşeşti 0+300 0+450 0,150
Km 0+000 – 0,55 Comarnic M
Km 3+000 0+450 1+000 0
Comarnic - R
1+000 3+000 2,000 Ghioşeşti
TOTAL DC 0,55
119 3,000 - - 0 0,300 2,150 -
171 DC 120 0+000 1+740 1,740 Sinaia R
DN 71 (Sinaia)
– S Peleş -
DC134 1+740 1+940 0,200 Sinaia R
Km 0+000 –
Km 5+500 1+940 5+500 3,560 Sinaia R
TOTAL DC
120 5,500 5,500 - - - - -
DC 121 Brătăşanca-
172 0+000 1+100 1,100 Ungureni M
DJ 101P
(Brătăşanca) –
Ungureni
Km 0+000 –
Km 1+100
TOTAL DC
121 1,100 - - - 1,100 - -
173 DC 123 0+000 0+550 0,550 Drăgăneasa B
DC 117
(Drăgăneasa)– Drăgăneasa -
Piatra 0+550 1+300 0,750 Piatra R
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC
123 1,300 - - - 0,550 0,750 -
174 DC 124 0+000 0+800 0,800 DJ 100 E - Plaiu B
DJ 100 E
(Proviţa de
Sus) –
Plaiu
Km 0+000 –
Km 0+800
TOTAL DC
124 0,800 - - - 0,800 - -
DC 125 DJ 100 E - R
175 0+000 1+000 1,000 Izvoru
DJ 100 E
(Proviţa de
Sus) –
Izvoru
Km 0+000 –
Km 1+000
TOTAL DC
125 1,000 - - - - - 1,000
DC 126 DJ 140 -
176 0+000 0+855 0,855 Puchenii Mici M
DJ 140 – M
Puchenii Mici 0+855 1+800 0,945 Puchenii Mici
Km 0+000 –
Km 1+800
TOTAL DC
126 1,800 - - - 0,855 0,945 -
177 DC 127 0+000 0+070 0,070 DN 1 - Odăile M
DN 1 (Odăile)– DN 1 - Odăile M
DJ 140 (Moară) 0+070 0+285 0,215
Km 0+000 – Odăile - DJ 140 R
Km 2+000 0+285 2+000 1,715
TOTAL DC
127 2,000 - - - 0,070 0,215 1,715
DC 128 DJ 102 M - B
178 0+000 1+750 1,750 Sfăcărău
367
DJ 102 M Sfăcărău
(Podenii Noi) – 1+750 2+800 1,050 B
Sfăcărău - DJ Sfăcărău R
100L 2+800 3+300 0,500
Km 0+000 –
Km 3+300
TOTAL DC
128 3,300 - - - 2,800 - 0,500
179 DC 129 0+000 2+664 2,664 Azuga B
Gara Azuga – Azuga B
Complexul 2+664 3+366 0,702
Sportiv de Azuga B
Iarnă Sorica
Azuga 3+366 3+400 0,034
Km 0+000 –
Km 3+400
TOTAL DC
129 3,400 - 0,034 - 3,366 - -
DC 129 A DC 129 - Valea
180 0+000 1+476 1,476 Azuga B
Azuga (DC
129)–Valea V. Azuga-Limită
Azuga 1+476 11+600 10,124 Braşov M
– Limită judeţ
Braşov
Km 0+000 –
Km 11+600
TOTAL DC
129 A 11,600 - - - 1,476 10,124 -
181 DC 130 0+000 0+700 0,700 Sângeru - Tisa R
DJ 102 C Sângeru - Tisa R
(Sângeru) –
Tisa 0+700 1+500 0,800
Km 0+000 –
Km 1+500
TOTAL DC
130 1,500 - - - 0,700 0,800 -
182 DC 131 0+000 2+563 2,563 Surani - Păcuri B
DJ 219 (Surani)
– Păcuri 2+563 3+200 0,637 Pacuri R
Km 0+000 –
Km 3+200
TOTAL DC
120 3,200 - - - 2,563 - 0,637
DC 132 0,57
183 0+000 0+575 5 Buşteni M
DN 1 – Cabana
Gura Diham 0+575 1+625 1,050 Buşteni M
Km 0+000 – Buşteni - Gura
Km 4+000 1+625 4+000 2,375 Diham R
TOTAL DC 0,57
132 4,000 - - 5 1,050 2,375 -
184 DC 133 0+000 0+894 0,894 Cocorăştii Mislii R
Cocorăştii
Mislii (DJ
100D) 0+894 5+843 4,949 Cocorăştii Mislii R
– DJ 100E Cocorăştii M.-
(Telega) 5+843 9+750 3,907 Buştenari R
Km 0+000 – Cocorăştii M.-
Km 17+220 9+750 11+519 1,769 Buştenari B
11+51
9 17+220 5,701 Telega B
TOTAL DC
133 17,220 5,701 - - 2,663 8,856 -
DC 134 0+000 2+385 2,38 B
185 5 Sinaia
Sinaia (DN 1) – 2+385 12+000 Sinaia - Cota B
Cota 1400 9,615 1400
Km 0+000 –
Km 12+000
TOTAL DC 2,38
134 12,000 - - 5 9,615 - -
186 DC 135 0+000 0+440 0,440 Păcureţi M
DJ 231 Păcureţi - Slavu M
(Păcureţi) –
Slavu 0+440 0+740 0,300
Km 0+000 – 0+740 1+730 0,990 Pacureti - Slavu M
368
Km 3+500
1+730 3+500 1,770 Slavu M

TOTAL DC
135 3,500 - 0,300 - 1,430 1,770 -
DC 136 Nucş. de J-Nucş.
187 0+000 1+000 1,000 de S R
DJ 102B
(Nucşoara de
Jos) – 1+000 3+000 2,000 Nucsoara de Sus R
Râncezi – DJ
102B 3+000 4+000 1,000 Nucsoara de Sus R
(Nucşoara de
Sus)
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC
136 4,000 - - - 1,000 2,000 1,000
DC 137 Predeal Sărari- B
188 0+000 1+000 1,000 Bobiceşti
DC 41B Predeal Sărari- R
(Predealul Bobiceşti
Sărari) – 1+000 1+300 0,300
Bobiceşti (DJ
219)
Km 0+000 –
Km 1+300
TOTAL DC
137 1,300 - - - 1,000 0,300 -
DC 138 Cocoşeşti - B
189 0+000 0+700 0,700 Păuleşti
DC 10A Cocoşeşti - B
(Cocoşeşti) – 0+700 1+700 1,000 Păuleşti
DJ 102 Cocoşeşti - B
(Păuleşti) 1+700 2+400 0,700 Păuleşti
Km 0+000 –
Km 2+400
TOTAL DC
138 2,400 - - - 2,400 - -
190 DC 139 0+000 5+000 5,000 Starchiojd B
DJ 102L Starchiojd - R
(Starchiojd) – Zmeuret
Zmeuret 5+000 5+125 0,125
Km 0+000 – Zmeuret R
Km 5+500 5+125 5+500 0,375
TOTAL DC
139 5,500 - - - 5,125 - 0,375
DC 140 Starchiojd -
191 0+000 2+500 2,500 Gresia R
DC 139
(Starchiojd) –
Gresia
Km 0+000 –
Km 2+500
TOTAL DC
140 2,500 - - - - 2,500 -
DC 141 Tăriceni - R
192 0+000 2+200 2,200 Predeşti
DJ 101 A Predeşti R
(Tăriceni) – 2+200 2+500 0,300
Predeşti (DC
102)
Km 0+000 –
Km 2+500
TOTAL DC
141 2,500 - - - - 2,500 -
193 DC 142 0+000 0+900 0,900 Şotrile R
DJ 207
(Şotrile) –
Seciuri 0+900 3+200 2,300 Şotrile - Seciuri I
Km 0+000 –
Km 3+200
TOTAL DC
142 3,200 - - - 0,900 - 2,300
194 DC 143 0+000 1+205 1,205 Bertea M
DJ 101T
(Bertea) – DC
14 1+205 1+900 0,695 Bertea I
(Ştefeşti) 1+900 2+500 0,600 Ştefeşti R
Km 0+000 –
Km 2+500
369
TOTAL DC
143 2,500 - - - 1,205 0,600 0,695
DC 144 Olteni - Valea
195 0+000 1+600 1,600 Stâlpului B
DJ 219 (Olteni)
– Ştubeiu – 1+600 2+200 0,600 Valea Stâlpului B
Valea Stâlpului
– DJ 219
Km 0+000 –
Km 2+200
TOTAL DC
144 2,200 - - - 2,200 - -
196 DC 145 0+000 3+600 3,600 DN 1 B - Vârfuri R
DN 1B – Valea
Popii –
Vârfuri (DC
66A)
Km 0+000 –
Km 3+600
TOTAL DC
145 3,600 - - - - - 3,600
DC 146 DN 1 B - Valea R
197 0+000 1+700 1,700 Larga
DN 1B – Valea
Larga
Km 0+000 –
Km 1+700
TOTAL DC
146 1,700 - - - - - 1,700
DC 147 Valea
198 0+000 1+200 1,200 Călugărească B
DN 1 B - Valea V.Călugărească-
Ursoii - Valea 1+200 1+500 0,300 V.Poienii R
Poienii V.Călugărească- R
1+500 4+000 2,500 V.Poienii
Km 0+000 –
Km 4+000
TOTAL DC
147 4,000 - - - 1,200 0,300 2,500
199 DC 148 0+000 1+000 1,000 DN 1 - Frăsinet I
DN 1 – Frăsinet
Km 0+000 –
Km 1+000
TOTAL DC
148 1,000 - - - - - 1,000
DC 149 Ulmi - Arioneştii B
200 0+000 3+000 3,000 Noi
DC 67 (Ulmi) – Arioneştii Noi - B
Arioneştii 3+000 6+000 3,000 Jercălăi
Noi – Valea
Pietrei –
Orzoaia
de Jos –
Orzoaia de Sus
DJ 102E
(Jercălăi)
Km 0+000 –
Km 6+000
TOTAL DC
149 6,000 - - - 6,000 - -
201 DC 150 0+000 1+200 1,200 Urlaţi - Mărunţiş B
Urlaţi ((DJ
102K) –
Mărunţiş
Km 0+000 –
Km 1+200
TOTAL DC
150 1,200 - - - 1,200 - -
DC 151 Arioneştii Noi -
202 0+000 2+000 2,000 Schiau R
DC 149
(Arioneştii Noi)
–
Schiau
Km 0+000 –
Km 2+000
TOTAL DC
151 2,000 - - - - - 2,000
DC 152 Urlaţi - Valea B
203 0+000 3+500 3,500 Nucetului
370
DJ 102 C
(Urlaţi) – Valea
Nucetului
Km 0+000 –
Km 3+500
TOTAL DC
152 3,500 - - - 3,500 - -
DC 153 Cherba - Valea
204 0+000 2+500 2,500 Semanului B
DJ 102K
(Cherba) –
Valea
Seman
Km 0+000 –
Km 2+500
TOTAL DC
153 2,500 - - - 2,500 - -
DC 154 DN 1 B - Valea
205 0+000 1+500 1,500 Nicovani B
DN 1B – Valea
Nicovani 1+500 2+000 0,500 Valea Nicovani B
Km 0+000 –
Km 2+000
TOTAL DC
154 2,000 - 1,500 - - 0,500 -
206 DC 155 0+000 0+800 0,800 Rachieri B
DC 63 -
Rachieri – Rachieri -
Pantazi-DC 87 0+800 2+500 1,700 Pantazi R
Km 0+000 –
Km 2+500
TOTAL DC
155 2,500 - - - 0,800 - 1,700
207 DC 156 0+000 1+800 1,800 DJ 235 - Butuci R
DJ 235 -
Butuci
Km 0+000 –
Km 1+800
TOTAL DC
156 1,800 - - - 1,800 - -
DC 157 DN 1 B - M
208 0+000 1+700 1,700 Berceni
DN 1B –
Unitatea
Militară
Berceni (DJ
139)
Km 0+000 –
Km 1+700
TOTAL DC
157 1,700 1,700 - - - - -
DC 158 Maneciu M
Ungureni-
209 0+000 1+440 1,440 Costeni
Măneciu Maneciu M
Pămanteni ( Ungureni-
DN 1 1+440 2+390 0,950 Costeni
A) - Costeni - Costeni - Cerasu
Cerasu - (DJ
230) 2+390 3+900 1,510 R
Km 0+000 – Cerasu R
Km 4+800 3+900 4+300 0,400
Clasificat prin Cerasu R
HG
750/01.08.2007 4+300 4+800 0,500
din DJ 239
TOTAL DC
158 4,800 - 1,440 - - 3,360 -
DC 159 4,750 Parc Bucov - R
210 1+200 5+950 Pod Blejoi
Parcul Bucov -
DN 1 A (Pod
Blejoi)
Km 1+200 –
Km 5+950
Clasificat prin:
HG
1260/08.10.200
8 din DJ 236
371
TOTAL DC
158 4,750 - - - 4,750 - -
DC 160 Aricestii Zeletin R
211 0+000 2+333 2,333 - Carbunesti
DJ 233 -
Aricestii
Zeletin
Carbunesti 2
Km 0+000 –
Km 2+333
Clasificat prin:
HG
437/28.04.2010
din
Strada
principala
''Cenusari"
TOTAL DC
160 2,333 - - - - 2,333 -
DC 161 Zambroaia -
212 0+000 2+950 2,950 Aricesti Zeletin R
Limita com.
Surani - DJ 233
(centru
Aricestii
Zeletin)
Km 0+000 –
Km 2+950
Clasificat prin:
H CJPh
130/27.10.2011
din
DJ 219 (km
24+750 - km
27+700)
TOTAL DC
161 2,950 - - - - 2,950 -
DC 163 Ghimelia - DJ
213 0+000 1+513 1,513 101 P B
Ghimelia
(Albescu - DJ
145) -
DJ 101 P
Km 0+000 –
Km 1+513
Clasificat prin:
HCL Magureni
35/12.04.2011
din
Drum local
comuna
Magureni
TOTAL DC
163 1,513 - - - - 1,513 -
DC 164 Ghimelia - DC
214 0+000 1+926 1,926 163 B
Ghimelia (DC
115 A) - DC
163
(Moara de
grau)
Km 0+000 –
Km 1+926
Clasificat prin:
HCL Magureni
35/12.04.2011
din
Drum local
comuna
Magureni
TOTAL DC
164 1,926 - - - - 1,926 -
TOTAL DR. 764,68 33,45 14,01 4,09 246,33
COMUNALE 7 3 9 3 381,449 2 85,341
372
373
Anexa nr. 4
Starea de viabilitate a podurilor cu lungimea egală sau mai mare de 10,00 m

de pe drumurile judeţene din judeţul Prahova
la data de 31.12.2014
POZIŢIA KM
TOTALĂ (m)
LUNGIME
R = REA
0 1 2 3 8 23
PASAJ
DJ 100 B 14+350 AUTOSTRADA GHERGHIŢA 80,00 B
18+625 RÂUL PRAHOVA GHERGHIŢA 138,25 B
21+098 IAZ DRĂGĂNEŞTI 14,30 M
carte drum 28+524 R.CRICOV SĂRAT BĂRĂITARU 64,20 M
TOTAL PODURI DJ 100 B 3
buc 216,75
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 100 B 1
buc. 80,00
DJ 100 C 11+406 BALTA FULGA FULGA 46,50 M
TOTAL PODURI DJ 100 C 1
buc. 46,50
DJ 100 D 4+800 P. MISLEANCA COCORĂŞTII MISLII 66,00 M
5+384 P. DOFTĂNEŢ COCORĂŞTII MISLII 31,00 M
9+582 PÂRÂUL RUNCU BORDENI 10,20 B
carte drum 13+844 VALEA MISLII MISLEA 15,00 B
14+579 RÂUL MISLEA MISLEA 14,40 B
TOTAL PODURI DJ 100 D 5
buc. 136,60
DJ 100 E 8+907 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 16,30 B
carte drum 12+804 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 11,50 B
14+650 P. DOFTANA TELEGA 151,90 B
19+128 RÂUL PRAHOVA POIANA CÂMPINA 159,50 M
26+741 TORENT PROVIŢA DE JOS 10,95 B
30+821 PÂRÂUL PROVIŢA PROVIŢA DE SUS 40,80 B
31+620 PÂRÂUL PROVIŢA PROVIŢA DE SUS 49,50 Pod in lucru
TOTAL PODURI DJ 100 E 10
buc. 488,75
DJ 100 F 6+765 PÂRÂUL DÂMBU ŢINTEA 13,00 M
TOTAL PODURI DJ 100 F 1
buc. 13,00
DJ 100 G 3+924 PÂRÂUL BUGHEA BUGHEA 47,37 B
TOTAL PODURI DJ 100 G 1
buc. 47,37
DJ 100 H 0+839 P. TOHĂNEANCA MIZIL 13,00 B
TOTAL PODURI DJ 100 H 1
buc. 13,00
DJ 100 L 19+648 TORENT GÂRLIŢ VALEA CUCULUI 15,10 B
VALEA
18+320 VARNIŢELE VALEA CUCULUI 11,30 B
TOTAL PODURI DJ 100 L 2 26,40
374
buc.
DJ 100 M 3+580 PÂRÂUL MATIŢA MATIŢA 31,00 B
carte drum 21+845 P. ZELETIN TÂRLEŞTI 41,30 B
TOTAL PODURI DJ 100 M 4
buc. 133,10
DJ 100 N 9+527 RÂUL TELEAJEN TEIŞANI 59,00 B
carte drum 12+529 PĂRĂUL DRAJNA DRAJNA 49,20 B
TOTAL PODURI DJ 100 N 2
buc. 108,20
DJ 101 A 18+800 RÂUL IALOMITA POIENARII BURCHII 123,30 B
PÂRÂUL
37+360 LEAOTUL MĂNEŞTI 12,00 B
TOTAL PODURI DJ 101 A 2
buc. 135,30
DJ 101 D 1+900 PASAJ CF PL.-BUZ PLOIEŞTI 480,30 B
PASAJ CF
4+314 GHIGHIU TĂTĂRANI 82,50 B
PASAJ
8+700 AUTOASTR. RAFOV 80,00 B
22+514 RÂUL PRAHOVA FÂNARI 220,40 M
buc. 220,40
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 101 D 3
buc. 642,80
DJ 101 F 1+460 PASAJ CF PL.-BUZ V. CĂLUGĂREASCĂ 75,00 B
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 101 F 1
buc. 75,00
DJ 101 G 9+498 RÂUL PRAHOVA PISCULEŞTI 177,50 B
R. CRICOVUL
24+020 DULCE ŞIRNA (CORNEŞTI) 93,20 B
buc. 270,70
DJ 101 I 17+940 RÂUL PRAHOVA NEDELEA 114,35 B
PÂRÂUL
18+980 LEAOTUL FILIPEŞTII DE TÂRG 10,30 M
21+957 RÂUL PROVIŢA DIŢEŞTI 69,60 B
TOTAL PODURI DJ 101 I 3
buc. 194,25
DJ 101 R 3+486 P. CÂMPINIŢA CORNU DE JOS 31,40 B
4+740 PASAJ R.PRAH+CF PODU VADULUI 315,00 B
5+627 PÂRÂUL CACOVA BREAZA DE JOS 10,25 B
9+050 VALEA OPRICA BREAZA DE JOS 12,60 B
VALEA LUI
15+245 DRAGOŞ GURA BELIEI 11,20 B
15+920 PÂRÂUL BELIA COMARNIC 43,00 B
17+532 PASAJ R.PRAH+CF COMARNIC 198,00 B
TOTAL PODURI DJ 101 R 5
buc. 108,45
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 101 R 2
buc. 513,00
DJ 101 S 8+262 PÂRÂUL SECĂRIA SECĂRIA 37,32 B
VALEA
8+425 BALANESTI SECĂRIA 15,00 B
TOTAL PODURI DJ 101 S 2
buc. 52,32
DJ 101 T 0+010 RÂUL DOFTANA VALEA DOFTANEI 64,50 B
14+778 TORENT BERTEA 18,00 B
PÂRÂUL
15+278 PĂLTINEŢ BERTEA 10,70 B
15+978 PÂRÂUL BERTEA 10,70 M
375
PĂLTINEŢ
18+857 PÂRÂUL MACLA BERTEA 15,10 B
22+902 P. VĂRBILĂU ALUNIŞ 101,76 M
28+300 PÂRÂUL SLĂNIC VĂRBILĂU 33,45 B
TOTAL PODURI DJ 101 T 7
buc. 254,21
RÂUL
18+515 MISLEANCA PLOPENI SAT 84,70 B
28+450 PÂRÂUL BUGHEA COŢOFENEŞTI 128,00 M
carte drum 36+342 RÂUL SLĂNIC PRĂJANI 42,05 M
PÂRÂUL
41+992 GROŞANI GROŞANI 37,94 B
44+149 P. TĂRICEANCA SLĂNIC 24,40 B
TOTAL PODURI DJ 102 6
buc. 334,89
VL.
DJ 102 B 1+700 TELEAJENULUI DRAJNA DE JOS 94,50 M
6+590 PÂRÂUL DRAJNA DRAJNA DE JOS 36,00 R
7+810 PÂRÂUL OGRETIN OGRETIN 24,00 M
20+927 VL. PIETRIŞULUI TÂRLEŞTI 16,00 B
21+910 RAVENĂ TÂRLEŞTI 16,40 B
TOTAL PODURI DJ 102 B 10
buc. 347,20
DJ 102 C 10+560 P. IORDĂCHEANU IORDĂCHEANU 18,90 B
11+240 TORENT MOCEŞTI 10,00 B
20+125 R. CRICOV SĂRAT GORNET CRICOV 84,80 M
21+760 P. CHIOJDEANCA APOSTOLACHE 37,75 B
24+426 R. CRICOV SĂRAT MÂRLOGEA 60,30 B
27+900 P. SĂRĂŢICA SÂNGERU 25,90 B
29+590 R. CRICOV SĂRAT SÂNGERU 81,75 B
31+560 TORENT SÂNGERU 12,15 B
TOTAL PODURI DJ 102 C 12
buc. 379,15
DJ 102 D 13+784 PÂRÂUL ISTĂU BOLDEŞTI GRĂDIŞ. 27,42 B
25+610 PÂRÂUL ISTĂU BABA ANA 15,60 B
buc. 43,02
DJ 102 E 1+209 PÂRÂUL DÂMBU PLOIEŞTI 28,50 B
1+309 PASAJ CF PL. N PLOIEŞTI 372,70 B
10+140 P. BUCOVELU VĂRBILA 14,00 B
VALEA LUI
16+365 BADIU VALEA CUCULUI 11,20 B
20+910 R. CRICOV SĂRAT JERCĂLĂI 132,25 B
TOTAL PODURI DJ 102 E 4
buc. 185,95
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 102 E 1
buc. 372,70
DJ 102 I 0+238 DRUM ACCES CÂMPINA 11,20 B
15+680 VALEA FIARELOR LUNCA MARE 11,30 B
17+635 RÂUL DOFTANA SECIURI 53,35 B
376
20+600 TOR. PUTUROSU SECIURI 51,50 B
20+800 VL. PĂLTINOASA VALEA DOFTANEI 214,00 B
23+950 TOR. VLĂDIŞOR VALEA DOFTANEI 17,00 B
27+400 PÂRÂUL FLOREI VALEA DOFTANEI 23,60 B
29+600 VÂLCEA VALEA DOFTANEI 11,40 B
34+300 RÂUL DOFTANA TRĂISTENI 40,70 B
36+200 VALEA SEACĂ TRĂISTENI 12,10 M
37+100 VL. ARGOJOAIA TRĂISTENI 11,20 B
38+200 VL. GLODEASA TRĂISTENI 20,00 M
40+000 VALEA NEAGRĂ TRĂISTENI 43,00 B
41+100 VALEA DINŢEASA TRĂISTENI 30,00 M
44+700 VALEA ZECHII TRĂISTENI 21,00 M
TOTAL PODURI DJ 102 I 17
buc. 630,15
DJ 102 K 0+738 TORENT URLAŢI 12,40 B
1+960 VALEA MĂCRIŞ URLAŢI 11,58 B
VALEA
4+650 URLOIULUI URLAŢI 11,20 B
11+720 VALEA M. ROŞU CEPTURA 11,15 B
TOTAL PODURI DJ 102 K 5
buc. 76,73
DJ 102 L 5+385 P.BĂTRÂNEANCA STARCHIOJD 38,00 M
7+350 PÂRÂUL CHIOJD STARCHIOJD 26,00 M
TOTAL PODURI DJ 102 L 2
buc. 64,00
PÂRÂUL
DJ 102 M 3+685 SĂRĂŢEL BĂLŢEŞTI 36,05 B
6+290 P.LOPATNIŢA PODENII NOI 64,20 B
8+887 PÂRÂUL SĂRATA VALEA DULCE 36,05 B
11+975 VALEA PĂCUREI BUZOTA 16,00 B
TOTAL PODURI DJ 102 M 4
buc. 152,30
DJ 102 N 4+141 PÂRÂUL BĂLANA ROTARI 16,24 B
5+390 VIROAGA ROTARI 60,00 B
7+155 P.CEPTUREANCA CEPTURA 20,12 B
22+813 P. RĂZBOIUL PAREPA 48,20 M
TOTAL PODURI DJ 102 N 6
buc. 179,66
DJ 102 R 1+890 T.VALEA SEACĂ PRISEACA 18,30 M
14+765 PÂRÂUL ISTĂU VALEA SCHEII 15,00 M
TOTAL PODURI DJ 102 R 2
buc. 33,30
DJ 103 S 1+700 VL. RAZBOIULUI TOMSANI 24,20 M
TOTAL PODURI DJ 103 S 1
buc. 24,20
DJ 130 A 2+570 P. MĂCIUCATU CRIVINA 13,10 B
TOTAL PODURI DJ 130 A
1buc. 13,10
DJ 139 2+022 PÂRÂUL DÂMBU PLOIEŞTI 19,00 B
PASAJ S. C.F.-
2+330 PL.N. PLOIEŞTI 179,00 B
6+124 PASAJ S. C.F IND. PLOIEŞTI 125,00 B
15+084 PÂRÂUL DÂMBU GOGA 24,40 M
PASAJ
- 16+210 AUTOSTRADA BUCHILAJ 80,00 B
- 21+884 PÂRÂUL PIETROŞANI 16,34 B
377
LEAOTUL
TOTAL PODURI DJ 139
3buc. 59,74
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DJ 139 3
buc. 384,00
DJ 147 5+360 RÂUL PRAHOVA HĂTCĂRĂU 83,50 M
buc. 83,50
DJ 148 0+480 R.CRICOV. SARAT CIORANII DE JOS 103,50 M
buc. 103,50
buc. 25,95
DJ 156 3+364 PASAJ INF.C.F. PLOIEŞTI B
4+123 PASAJ SUP.C.F. PLOIEŞTI 86,00 B
4+930 PAS. INF.CENT. V. PLOIEŞTI
TOTAL PASAJE INFERIOARE DJ 156 2
buc.
buc. 86,00
DJ 205 G 1+850 PÂRÂUL BALIŢA CORNU DE JOS 11,10 B
buc. 11,10
DJ 214 0+670 PÂRÂUL LUPA BREBU 43,34 B
10+020 PÂRÂUL LUPA PIETRICEAUA 24,10 B
12+900 PÂRÂU PIETRICEAUA 20,00 B
PÂRÂUL
13+920 PURCARU PIETRICEAUA 18,70 B
16+185 PÂRÂUL ALUNIŞ ALUNIŞ 19,95 B
19+339 P. STRÂMBA ALUNIŞ 12,00 B
19+918 PÂRÂUL BERTEA ALUNIŞ 60,00 M
buc. 198,09
DJ 215 5+374 PÂRÂUL DÂMBU ŢINTEA 15,30 B
9+724 P. MISLEANCA BORDENII MICI 40,00 M
10+300 PÂRÂUL RUNCU BORDONI 12,00 M
buc. 67,30
DJ 217 2+726 RÂUL TELEAJEN ZAMFIRA 202,45 R
buc. 202,45
DJ 218 6+040 PÂRÂUL SĂRATA VÂLCĂNEŞTI 17,30 M
PÂRÂUL
9+011 COSMINA VÂLCĂNEŞTI 40,35 B
10+160 T.VL.NUCETULUI VÂLCĂNEŞTI 10,70 B
PÂRÂUL
13+126 COSMINA COSMINELE 23,95 B
PÂRÂUL
PÂRÂUL
buc. 123,82
VALEA
DJ 219 1+364 STÂLPULUI OLTENI 31,00 B
6+690 P. VĂLEANCA VĂLENII DE MUNTE 10,50 B
8+437 RÂUL TELEAJEN VĂLENII DE MUNTE 109,00 B
P.VALEA
10+958 GARDULUI VĂLENII DE MUNTE 12,00 B
15+510 P. TULBUREA TULBUREA 22,50 M
buc. 185,00
378
DJ 230 8+259 VALEA BORULUI CERAŞU 11,00 R
11+536 VALEA LESPEZI CERAŞU 17,10 M
buc. 28,10
PÂRÂUL
DJ 231 0+950 SĂRĂŢEL BĂLŢEŞTI 10,50 B
PARAUL
10+430 SARATEL PACURETI 17,80 B
PÂRÂUL
15+450 SĂRĂŢEL BĂLŢEŞTI 54,70 M
buc. 83,00
DJ 233 0+050 PÂRÂUL ZELETIN SURANI 40,15 R
2+250 PÂRÂUL SĂRATA SURANI 16,00 B
PÂRÂUL
7+802 LOPATNA CARBUNESTI 13,34 B
buc. 69,46
DJ 234 0+200 P.CHIOJDEANCA APOSTOLACHE 45,45 B
11+021 PÂRÂUL SALCIA SALCIA 42,10 M
buc. 212,62
DJ 235 0+118 P. TULBUREA LAPOSEL 15,30 B
buc. 54,90
DJ 236 2+068 PASAJ PESTE DN 1 PLOIEŞTI 112,90 B
112,90
buc.
DJ 710 23+205 RÂUL PROVIŢA ADUNAŢI 36,10 B
27+070 PÂRÂUL TĂRSA BREAZA 34,90 B
buc. 71,00
DJ 720 19+890 P. ROŞIOARA DIŢEŞTI 20,20 M
24+141 P. ROŞIOARA FILIPEŞTII PĂDURE 81,00 M
27+139 RÂUL PRAHOVA FLOREŞTI 271,00 R
29+000 TORENT FLOREŞTI 10,30 B
29+036 PASAJ CF PL.-BV. FLOREŞTI 26,60 B
TOTAL PODURI + PASAJE SUPERIOARE 191 BUC. 9071,11
TOTAL PASAJE INFRIOARE 2 BUC.
379
Anexa nr. 5
Starea de viabilitate a podurilor a căror lungime este egală sau mai mare de 10,00 m
de pe drumurile comunale din judeţul Prahova
la data de 31.12.2014
LUNGIME TOTALĂ
POZIŢIA KM

(m)
R = REA
0 1 2 3 8 23
DC 1 1+850 PÂRÂUL VALEA REA CORNU DE SUS 72,00 B
TOTAL PODURI DC 1 1 buc. 72,00
DC 1 B 0+280 P. VALEA SECĂRIEI SECĂRIA 16,70 B
0+850 P. VALEA SECĂRIEI SECĂRIA 14,00 B
TOTAL PODURI DC 1 B 2 buc. 30,70
DC 3 2+600 VALEA REA PODU CHEII 10,50 R
DC 4 A 1+100 RÂUL DOFTANA BĂNEŞTI 140,00 Pod închis
TOTAL PODURI DC 4 A 1 buc. 140,00
DC 5 1+000 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 17,50 B
1+294 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 18,00 M
DC 5 C 0+600 T.MISLEA SEACĂ MISLEA 12,00 M
1+400 TORENT MISLEA 12,60 M
TOTAL PODURI DC 5 C 2 buc. 24,60
DC 7 2+415 VALEA LARGĂ BĂICOI 13,60 R
DC 9 0+300 P.COSMINA VARBILAU 40,00 B
DC 11 C 0+029 PÂRÂUL COSMINA COSMINA DE JOS 15,60 R
TOTAL PODURI D11 C 1 buc. 15,60
DC 12 2+100 P.SĂRATA VÂLCĂNEŞTI 28,00 M
2+550 P.TRESTIOARA VÂLCĂNEŞTI 25,76 B
DC 13 0+500 PARAUL VARBILAU VARBILAU 96,00 B
DC 14 0+390 PÂRÂUL VULPEA ŞTEFEŞTI 15,00 R
DC 16 7+000 PARAUL VARBILAU DUMBRAVESTI 95,00 R
DC 16 A 0+100 PARAUL VARBILAU DUMBRAVESTI 185,00 R
DC 17 5+200 PÂRÂUL BUGHEA BUGHEA DE SUS 19,12 R
380
DC 19 A 0+800 RÂUL TELEAJEN CHIRIŢEŞTI 55,40 M
DC 23 0+000 PÂRÂUL BRĂDET CERAŞU 22,00 B
DC 24 0+500 RÂUL TELEAJEN MĂNECIU 34,50 B
DC 30 2+120 PÂRÂUL DRAJNA CERAŞU 17,70 M
DC 32 0+400 P. OGRETINEANCA CATUNU 16,10 B
DC 33 0+250 P. OGRETINEANCA POIANA MIERLEI 19,10 B
DC 34 1+730 P. BĂTRÂNEANCA BĂTRÂNI 35,60 B
3+100 P. BĂTRÂNEANCA BĂTRÂNI 17,50 B
3+400 P. BĂTRÂNEANCA BĂTRÂNI 14,00 B
DC 35 0+100 PÂRÂUL ZELETIN POSEŞTI PĂMÂNT 16,40 B
3+950 VALEA PLOPULUI VALEA PLOPULUI 26,40 B
DC 37 0+024 PÂRÂUL ZELETIN POSEŞTI 19,60 B
DC 39 0+900 PÂRÂUL STAMNIC STARCHIOJD 16,10 M
1+500 PÂRÂUL BRADET STARCHIOJD 15,00 M
DC 41 B 0+287 PÂRÂUL TULBUREA SAT TULBUREA 15,40 B
DC 42 0+500 TORENT POIANA COPACENI 10,00 B
DC 43 0+500 TORENT GORNET CUIB 12,00 B
DC 44 0+184 PÂRÂUL SĂRĂŢEL GORNET CUIB 10,00 M
DC 45 6+200 PÂRÂUL CĂŢOAIA PODENII VECHI 11,10 B
6+950 PUNCT PRICOPIE PODENII VECHI 15,00 B
DC 45 A 0+250 PÂRÂUL OGHIZA PODENII NOI 29,70 B
2+034 PÂRÂUL OGHIZA PODENII NOI 17,20 B
DC 46 4+400 PÂRÂUL SĂRĂŢEL PACURETI 22,20 B
DC 49 0+213 PÂRÂUL SĂRĂŢICA SAT DOBROTA 13,12 B
0+700 PÂRÂUL SĂRĂŢICA SAT DOBROTA 13,16 B
DC 51 0+900 PÂRÂUL TRENU CHIOJDEANCA 18,00 B
2+492 PÂRÂUL TRENU CHIOJDEANCA 19,20 B
2+987 PÂRÂUL TRENU CHIOJDEANCA 18,00 B
381
PARAUL
DC 52 2+825 SURANEANCA ARIC.ZELETIN 15,00 B
3+725 PARAUL PODULUI ARIC.ZELETIN 15,00 B
DC 55 B 0+080 P.SCARNAVA LIPANESTI 13,30 B
DC 59 A 7+880 PÂRÂUL STĂMNIC STARCHIOJD 55,50 B
DC 60 0+300 CRICOVUL SĂRAT IORDACHEANU 82,00 B
DC 63 2+700 R.TELEAJEN RACHERI 120,00 M
DC 69 A 0+500 BUDUREASA VADU SAPAT 33,00 R
DC 71 4+600 PARAU MIREŞ 13,20 B
4+900 PARAU MIREŞ 13,20 B
8+470 CRICOVUL SĂRAT MIREŞ 39,10 B
DC 71 A 0+010 IZVORUL RECE LAPOŞ 13,34 B
DC 73 1+480 P.TOHĂNEANCA GURA VADULUI 13,00 B
2+454 P.PERŞUNARI PERŞUNARI 20,60 B
2+810 VIROAGA PERŞUNARI 11,10 B
DC 73 B 0+100 P. BUDUREASCA VADU SĂPAT 34,10 R
DC 74 2+200 PARAUL GHIGHIU FULGA 22,00 M
DC 74 B 2+042 P.CEPTUREANCA COLCEAG 30,50 B
DC 76 A 1+072 PÂRÂUL ISTĂU MIZIL 19,10 B
DC80 A 7+400 R. CRICOVUL SARAT CIORANI 60,00 B
DC 81 1+072 RÂUL PRAHOVA BELCIUG 50,00 M
2+350 PASAJ AUTOSTRADA BELCIUG 80,00 B
TOTAL PASAJE SUPERIOARE DC 81 1 buc. 80,00
DC 82 2+300 PASAJ AUTOSTRADA SICRITA 80,00 B
DC 83 1+600 RÂUL TELEAJEN SICRITA 53,30 B
2+350 PASAJ AUTOSTRADA SICRITA 80,00 B
DC 86 0+530 PASAJ AUTOSTRADA MOARA DOMNEASCA
TOTAL PASAJE INFERIOARE 1 buc.
DC 87 1+900 RÂUL TELEAJEN PANTAZI 127,20 B
382
DC 90 1+465 PÂRÂUL LEAOTUL BUDA 13,10 B
DC 93 3+508 PASAJ AUTOSTRADA INDEPENDENTA 80,00 B
TOTAL PASAJE SUPERIOARE 1 buc. 80,00
DC 102 0+600 P.MĂCIUCATU PREDEŞTI 13,10 B
DC 103 8+023 PÂRÂUL LEAOTUL POPEŞTI 11,34 B
DC 109 B 1+420 R.CRICOVUL DULCE BĂLTIŢA 72,15 B
DC 115 B 0+855 PARAUL PROVITA MAGURENI 110,10 B
DC 116 2+430 RÂUL PRAHOVA BOBOLIA 262,00 Pod inchis
DC 117 3+460 TORENT PROVIŢA DE JOS 13,00 R
DC 119 0+250 RÂUL PRAHOVA COMARNIC 54,60 M
DC 120 2+751 TORENT SINAIA 62,60 M
DC 124 0+030 PÂRÂUL PROVIŢA PROVIŢA DE SUS 21,60 B
DC 130 0+700 IZVOR SANGERU 12,00 R
DC 133 1+820 PÂRÂUL DOFTĂNEŢ COCOR. MISLII 30,60 B
5+770 PÂRÂUL DOFTĂNEŢ BUŞTENARI 14,00 Pod inchis
10+320 PÂRÂUL DOFTĂNEŢ BUŞTENARI 10,60 M
17+170 PÂRÂUL SĂRATA TELEGA 22,20 M
DC 134 0+836 VALEA COŞERIEI SINAIA 20,00 M
DC 140 0+550 PARAU STARCHIOJD 18,70 M
DC 142 1+250 VIROAGA SECIURI 11,00 R
DC 149 0+600 R.CRICOVUL SARAT URLATI 70,00 B
DC 158 0+520 RÂUL TELEAJEN MÂNECIU 39,00 B
TOTAL PASAJE INFERIOARE 1 BUC.
383
Anexa nr. 6
Forme de turism
 Turism montan: pentru
- practicarea sporturilor de iarnă
- Drumeţiilor
Principalele trasee turistice montane cu marcaj autorizat
Trasee marcate turistic se găsesc în munţii Bucegi, Ciucaş şi Baiului cu
plecare din Sinaia, Buşteni şi Azuga.
Trasee montane practicabile din Sinaia tot timpul anului cu
echipament adecvat:
1. Sinaia - Cota 1400 - fosta Cabană Vf. cu Dor - Cabana Valea Dorului – Şaua
Lăptici – Cabana Padina (marcaj bandă roşie, durată 5 ½ - 6 ore);
2. Fosta Cabană Vf. cu Dor – Cabana Valea Dorului – Blana – Cabana Zănoaga
(marcaj cruce galbenă, durată 2 – 2 ½ ore).
Trasee montane practicabile din Sinaia doar vara:
1. Fosta Cabană Vf. cu Dor – Cota 2000 – Cabana Piatra Arsă – Cabana Babele
– Cabana Vf. Omu (marcaj bandă galbenă, durată 8-9 ore);
2. Fosta Cabană Vf. cu Dor – Şaua Călugărului (marcaj Bandă roşie, durată ½ -
¾ ore),
3. Sinaia – Poiana Stânei – Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsă – Hotel
Peştera (marcaj bandă albastră, durată 6-7 ore);
4. Ţintarul Hoţilor – Colţii lui Barbeş – Lacurile Vânturiş – Cabana Valea
Dorului (marcaj punct roşu, durată 2-3 ore).
Trasee montane practicabile din Buşteni tot timpul anului cu echipament
corespunzător:
1. Buşteni – Cascada Urlătoarea (marcaj punct roşu, durată ¾ - 1 oră);
2. Poiana Ţapului – Cascada Urlătoarea (marcaj punct albastru, durată ¾ - 1
oră);
3. Buşteni – Cabana Gura Diham – Şaua Baiului – Cabana Diham (marcaj
triunghi albastru, durată 2 ½ - 3 ore);
4. Şaua Baiului – Vf.Leuca Mică – Valea Grecului – Azuga (marcaj triunghi
galben, durată 2 – 2 ½ ore).
Trasee montane practicabile din Buşteni doar vara:
1. Buşteni - Valea Jepilor Mari – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă (marcaj
triunghi albastru, durată 3 ½ - 4 ore);
2. Buşteni – Valea Jepilor Mici – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Hotel
Peştera (marcaj cruce albastră, durată 5-6 ore);
3. Buşteni – Căminul Alpin - Plaiul Munticelului – Poiana Coştilei – Pichetul
Roşu – La Prepeleac – Cabana Mălăieşti (marcaj triunghi roşu, durată 5-6 ore);
4. Buşteni – Plaiul Fânului – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Vf.
Omu (marcaj bandă galbenă, durată 5 ½ - 61/2 ore);
5. Buşteni – Cabana Gura Diham – Cabana Poiana Izvoarelor – Pichetul Roşu –
La Prepeleac – Creasta Bucşoiul Mare – Cabana Vf. Omu (marcaj bandă roşie,
durată 6 ½ - 7 ½ ore);
6. Cabana Caraiman – Monumentul eroilor (marcaj punct roşu, durată 1 – 1 ½
ore);
7. Cabana Babele – Vf. Caraiman – Monumentul Eroilor – Spinarea Coştilei –
Şaua Şugărilor (marcaj cruce roşie, durat; 2- 2 ½ ore);
8. Cabana Vf. Omu – Obârşia Ialomiţei – Hotel Peştera (marcaj bandă albastră,
durată 2 – 2 ½ ore);
9. Cabana Omu – Muntele Doamnele – Şaua Strunga – Cabana Padina (marcaj
bandă roşie, durată 3 ½ - 4 ore).
384
Trasee montane practicabile din Azuga tot timpul anului:
1. Azuga – Vf. Clăbucetul Taurului – Cabana Gârbova (marcaj triunghi albastru,
durata 2 – 2 ½ ore);
2. Cabana Trifoi – Cabana Susai (marcaj triunghi albastru, durată 1oră);
3. Cabana Limbăşelul – Cabana Gârbova (marcaj punct albastru, durata 1 oră);
4. bază pârtia Sorica – Captarea de apă – Cabană Gârbova (marcaj punct
albastru, durata 1 – 1 ½ oră)
Trasee montane practicabile din Cheia tot timpul anului:
1. Cheia – Cabana Muntele Roşu – Cabana Ciucaş (marcaj bandă galbenă,
durată 3-3 ½ ore);
2. La Răscruce – Cabana Muntele Roşu (marcaj triunghi roşu, durată 2 - 2 ½
ore);
3. Şaua Chiruşca – Cabana Ciucaş (marcaj bandă roşie, durată 1½ - 2 ore);
4. Cheia – Valea Berii – Cabana Ciucaş (marcaj cruce albrastă, durată 3-3½
ore);
5. Cheia – Cheile Cheiţei - Valea Berii (marcaj triunghi albastru, durată 1-1½
ore);
6. Cabana Muntele Roşu - Valea Berii (marcaj punct roşu, durată 1 oră);
7. Cheia – Pasul Bratocea (marcaj bandă albastră, durată 2½ - 3 ore);
8. Şaua Chiruşca – Culmea Văii Stânei – Pasul Boncuţa – Tabla Buţii (marcaj
bandă roşie, durată 4-4½ ore);
9. Poiana Valea Stânei – Culmea Buzaianu – Cheia (marcaj bandă albastră,
durată 3-3½ ore);
10. Cabana Ciucaş – Curmătura Stânei – Valea Strâmbu – Vama Buzăului
(marcaj cruce albastră, durată 5-6 ore);
11. Cabana Ciucaş – Şaua Tigailor – Poiana Teslei – Piciorul Teslei – Podul
Teslei (marcaj cruce roşie, durată 5-5 ½ ore).
Trasee montane practicabile din Cheia doar vara:
1. Cheia – Culmea Gropşoarele - Zăganu – La Răscruce – Şaua Chiruşca
(marcaj cruce roşie, durată 5-5 ½ ore);
2. Cabana Ciucaş – Vf. Ciucaş – Culmea Bratocea – Pasul Bratocea (marcaj
bandă roşie, durată 3½ - 4 ore);
3. La Răscruce – Valea Pârâului Alb – Poiana Valea Stânei (marcaj triunghi
albastru, durată 2-2½ ore);
4. Şaua Chiruşca – Cheile Văii Stânei – Poiana Valea Stânei (marcaj bandă
albastră, durată 3-3½ ore);
5. Poiana Valea Stânei – Valea Pârâului Sterp – Vf. Zăganu (marcaj triunghi
albastru, durată 2-2½ ore).
Propuneri de trasee turistice practicabile din alte localităţi, dar fără marcaj
turistic autorizat
Trasee Câmpina:
 traseul Muscel-Voila-Şotriile, care trece prin zona de agrement Fântâna cu
cireşi şi Pădurea Voila cu Palatul Ştirbei;
 traseul Văii Doftanei;
 traseul Câmpina-Băile Telega;
 Traseul Câmpina-Brebu;
 traseul Câmpina-Poiana Câmpina- Schitul Poiana.
Trasee Cornu:
 Cornu de Jos - Baraj Paltinu - Teşila - Secăria - Cornu de Sus - Cornu de Jos
(50 km, diferenţă nivel 700m, durată 6-7 ore);
 Cornu - Muscel - Voila – Cornu; Cornu – Frăsinet – Şotrile - Cornu (20 km,
diferenţă de nivel 200 m);
 Cornu –Telega - Cornu (14 km, diferenţă de nivel 200 m);
385
 Cornu - Câmpina - Poiana Câmpina - Schitu Poiana – Cornu (12 km,
diferenţă de nivel 130 m);
 Cornu - Câmpina - Brebu – Cornu (20 km, 100 m);
 Cornu - Posada - Sinaia – Cornu (64 km, diferenţă de nivel 480 m);
 Cornu - Breaza - Comarnic – Cornu (30 km, diferenţă de nivel 50 m);
 Cornu - Ploieşti – Cornu (74 km, diferenţă de nivel 284 m).
Trasee practicabile din Valea Doftanei:
 Culmea munţilor Baiului - Valea Floricului -Vf. Gagu Mare – 1.660m ( 4-5
ore);
 Culmea Patru - Orjogoaia - Vf. Cazacu – 1.723 m (6-8 ore).
- mountainbike-ului, alpinism-ului şi escaladei, enduro-ului şi off-road-ului,

dar şi pentru vizită în Parcul Natural Bucegi. Acest tip de turism se practică în
zona munţilor Bucegi, Ciucaş şi Baiului.
Mountainbike şi ciclism - trasee turistice în munţii Bucegi, Ciucaş şi Baiului:

- Azuga (970 m) – Valea Azugii (1.140 m) – Valea Limbăşelului (1280 m) –
Auzga (970 m) (lungime 28 km, denivelare 320 m, durată 4-5 ore);
- Azuga (970 m) - Culmea Soricăi (1.539 m) - Vârful Baiu (1.850 m) – Poiana
Ţapului (860 m) – Buşteni – Zamora (950 m) – Azuga-Spital (905 m) – Azuga (970
m) (lungime 26 km, denivelare 945 m, durată 4-5 ore);
- Azuga (970 m) – Buşteni (885 m) – Cabana Babele (2.200 m) – Cabana
Piatra Arsă (1.950 m) – Cabana Cuibul Dorului (1.160 m) – Sinaia (900 m) –
Azuga (970 m) (lungime 42 km, denivelare1.230 m, durată 5-6 ore);
- Breaza (530 m) – Plaiul Talea (760 m) – Vârful Bolovanu (800 m) – Adunaţi
(520 m) – Breaza (530 m) (lungime 23 km, denivelare 270 m, durată 5 ore);
- Cornu de Jos (400 m) – Baraj Paltinu (600 m) – Teşila (700 m) – Secăria
(1.100 m) – Cornu de Sus (600 m) – Cornu de Jos (400 m) (lungime 50 km,
denivelare 700 m, durată 6-7 ore);
- Cornu (400 m) – Telega (435 m) – Mănăstirea Brebu (510 m) – Cornu (400
m) (lungime 30 km, denivelare 110 m, durată 4 ore);
- Vălenii de Munte (400 m) – Ceraşu (680 m) – Slon (756 m) – Vălenii de
Munte (400 m) (lungime 46km, denivelare 356 m, durată 5-6 ore);
- Cheia (900 m) – Cabana Muntele Roşu (1.260 m) – Valea Berii (1.100 m) –
Cheia (900 m) (lungime 21 km, denivelare 360 m, durată 3 ½ - 4 ½ ore).
O altă propunere pentru cicloturism o poate reprezenta Drumul Vinului din
podgoria Dealu Mare. În cadrul acestui traseu puteţi să vizitaţi crame atât din
judeţul Prahova, dar şi din judeţul Buzău. Traseul poate să înceapă din Ghighiu,
trecând pe lângă mănăstirea Ciolanu, apoi printre viile şi dealurile de la Seciu,
Urlaţi, Ceptura, Tohani, Năeni, Săhăteni, Pietroasele, Merei şi Sărata Monteoru.
Trasee cu bicicleta se pot face şi din Câmpina, Cornu, Adunaţi, Ploieşti.
Off road-ul se poate practica în multe zone ale judeţului. Spectaculoase sunt
traseele care duc spre platoul Bucegi, vârful Ciucaş şi muntele Baiului.
Enduro - trasee: Bertea – Pasul Bratocea, pe Valea Doftanei; Vălenii de Munte

– Cascada Schinda – Drajna – Slon sau Vălenii de Munte – Tabla Buţii, pe Valea
Teleajenului.
Motocros se poate practica pe cea mai mare pistă de motocros din România (1-
500 m) la Câmpina, omologată de Federaţia Naţională de Motociclism.
Escaladă şi alpinism - Munţii Bucegi oferă multiple trasee pentru escaladă şi

alpinism în Sinaia, Buşteni, Azuga.
386
Expediţii în rezervaţia Bucegi
În parteneriat cu administraţia Parcului Natural Bucegi, se organizează la cerere
tour-uri ghidate de rangeri ai parcului, în diverse zone sau areale protejate din parc,
cu scopul observării naturii, a florei și faunei precum și a endemismelor masivului
Bucegi.
 Turism de odihnă şi recreere: practicat în tot judeţul, sub diverse forme:

o Turismul de sejur
o Turismul de week-end
o Turismul balnear (Slănic şi Telega)
o Turismul de sănătate (Breaza, Cornu, Câmpina, Sinaia, Buşteni, Azuga, Cheia,
Slănic)
- Dermatologie/ alergii: Breaza, Sinaia, Slănic;
- Endocrinologie: Breaza, Sinaia;
- Ginecologie: Slănic;
- Nutriţie şi metabolism: Azuga, Breaza, Buşteni, Cheia, Sinaia;
- Sistem nervos: Azuga, Breaza, Buşteni, Cheia, Cornu, Sinaia;
- Cardiovasculare: Breaza, Sinaia;
- Reumatism: Sinaia, Slănic;
- Sistemul nervos periferic: Sinaia;
- Aparat respirator şi ORL: Breaza, Cornu, Câmpina, Cheia, Slănic
(Salină).
o Turismul ecvestru (Ploieşti, Câmpina, Breaza, Comarnic, Găgeni, Păuleşti,

Potigrafu)
Centre de echitatie sunt:
- în Ploieşti la Hipodrom, prin clubul Alphalect Cons;
- în Câmpina Centrul de Agrement Sport Horse;
- în Breaza Horses4U;
- în Comarnic şi Sinaia La Monitori;
- în Găgeni Clubul de călărie Horseland;
- în Păuleşti în Parcul de Distracţii Păuleşti;
- în Potigrafu Clubul de echitaţie Robin Hood.
În special vara la Hipodromul Ploieşti au loc curse de trap, singurele de acest tip
din România, cu o tradiţie de peste 50 de ani.
o Turismul oenologic, degustări de vin (Boldeşti-Scăeni, Valea Călugărească,

Albeşti Paleologu, Urlaţi, Ceptura, Tohani-Gura Vadului, Azuga)
În Prahova există Podgoria Dealul Mare asemănătoare din punct de vedere
pedoclimatic cu regiunea Bordeaux. Vinurile specifice sunt cele roşii, zona Dealu
Mare fiind supranumită „patria vinurilor roşii”. Degustări de vinuri se pot face în
cramele de pe Drumul Vinului sau în cramele organizate în cadrul unităţilor de
cazare din întreg judeţul.
Crame sau săli de degustare se găsesc în:
- Valea Călugărească: ICDVV Valea Călugărească – sală de degustare
şi muzeu al vinului
- Urlaţi: Cramele Halewood, Crama Conacul Urlăţeanu, Domeniile
Dealu Mare – Urlaţi – sală de degustare, Crama Basilescu, Cramele
Bolgiu;
- Ceptura: Crama Ceptura, Cramele Rotenberg, crama Serve, Davino –
cramă;
- Gura Vadului – Tohani: Crama Budureasca, Crama Domeniile
Tohani, Crama Vârful cu Dor – Dealu Mare, DIION Vin –sala mica de
degustare rustică.
387
Restaurante si pensiuni pe Drumul Vinului unde se pot face si degustări:
- Boldeşti- Scăieni: Crama Seciu - 30 de locuri de cazare; 400-600
locuri restaurant în 4 saloane;
- Valea Călugărească: Hotel Colina Grande** - 18 camere;
- Albeşti-Paleologu: Pensiunea Feteasca Neagră*** - 6 camere, 12
locuri;
- Urlaţi: Conacul dintre Vii – 20 camere, 2 apartamente, 47 de locuri,
Hotel Casa Colinelor – 20 camere, 2 apartamente, 48 locuri;
- Azuga: Pivniţele Rhein – 16 camere, 32 locuri, 2 saloane cu capacitate
de 90 persoane.
o Turism rural practicat în special în zona subcarpatică (Valea Doftanei, Valea
Teleajenului, Valea Slănicului, prima parte a Văii Prahova).
o Turism cultural (în întreg judeţul)
 Turismul de afaceri, presupunând participarea la diverse intâlniri în interes de serviciu,

târguri şi conferinţe se polarizează în zonele mai dezvoltate din punct de vedere
economic sau zonele unde există centre de conferinţe, respectiv Ploieşti, Câmpina, Blejoi
şi Boldeşti-Scăieni, pentru turismul de afaceri şi Valea Prahovei (în special Sinaia) pentru
turismul de conferinţe.
Unităţi de cazare cu sală de conferinţe:
- Ploieşti: Hotel Central*** – 4 săli, 318 locuri, Hotel Prahova**** – 2 săli,
250 locuri, Hotel Vigo**** - 2 săli, 81 locuri;
- Sinaia: Casino Sinaia – 5 săli, 1760 locuri; Hotel International**** - 11 săli,
1564 locuri, Hotel New Montana**** - 4 săli, 635 locuri, Hotel Palace****
- 5 săli, 290 locuri, Hotel Caraiman** - 3 săli, 130 locuri, Hotel Cota 140 ***
- 2 săli, 160 locuri, Hotel Rowa Dany**** - 2 săli, 35 locuri, Hotel Anda****
- 2 săli, 74 locuri, Hotel Cumpătu**** - 1 sală, 80 locuri, Hotel Smart**** -
2 săli, 60 locuri, Rina Hotel *** - 10 săli, 925 locuri;
- Buşteni: Hotel Silva*** - 5 săli, 247 locuri.
 Turismul activ care presupune practicarea sporturilor de iarnă, drumeţiilor,

mountainbike-ului, alpinismului şi escaladei, enduro-ului şi off-road-ului,
cicloturismului, echitaţiei, golfului, înotului, sporturile aeronautice, vânătorii şi
pescuitului, jocurilor de echipă în cluburi sau fun park-uri. Acest tip de turism se parctică
pe tot teritoriul judeţului, cu zone mai ofertante si zone specializate doar pe anumite
tipuri de activităţi.
Golf
Clubul de Golf Lac de Verde din Breaza este primul club de lux privat de golf din
România, are 9 greenuri (par-32), club house, driving range, cu 20 standuri de
antrenament şi analiză computerizată a swingului, 14 golf mobile şi multe altele.
Înot
Piscine în aer liber în localităţile: Băneşti - Casa Augsburg, Breaza - G Club SPA,
Câmpina - Complexul Turistic Amana Inn, Păuleşti - Compexul de Agrement Perla,
Schnitzel Haus sau Sky Pool, Ploieşti - Laguna Pool, Boldeşti –Scăieni - Complexul
Recreaţional Terra Verde; Vălenii de Munte - Baza de agrement Water Aviluz.
Înot şi tratament la Telega Băi - Complexul Şoimul, Slănic - Complexul de Agrement
Baia Baciului sau Complexul Turistic Baia Roşie.
Piscine acoperite cu acces pentru publicul larg la: Ploieşti - Complex Sportiv Ana Maria
Pop, Baziunul Vega, Start Gym; Câmpina - Bazinul de înot, Heaven Land ieşirea din
Ploieşti spre Târgovişte, DN 72.
Sporturi aeronautice
388
Aerodromurile de la Strejnic, Băneşti şi Şirna oferă posibilitatea practicării plimbărilor de
agrement, paraşutismului, pilotării avioanelor mici, planoarelor cu motor sau parapantei
cu motor, participarea la mitinguri aviatice.
Vânătoare şi pescuit
În parteneriat cu Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit „Peneş Curcanul” în Prahova se pot
organiza diverse partide de vânătoare şi pescuit la diverse specii şi pe fonduri de
vânătoare, respectiv lacuri şi habitate piscicole variate (munte, deal, câmpie). Aceeaşi
asociaţie administrează poligonul de tir unde poti practica tir sportiv: glonţ carabină,
glonţ pistol, talere (skit sau trap), tir cu arcul, tir cu arbaleta, tir vânătoresc.
Parcuri de distracţie
- Fun Park Kalinderu din Buşteni are o zonă de agrement de 15.000 mp. Fun Park–
ul este format din: pârtie începatori (150 m); Baby schi (120 m); pista tubbing (150 m);
bandă transport tubbing şi schi (100 m); karusel pentru copii începători; tobogan (500
m).
- Escapade Adventure Park Zamora – Buşteni este pregătit pentru adulţi şi copii ce
pot desfăşura atât activităţi de echipă cât şi individuale: căţărare, tiroliană, tir cu arcul, tir
cu puşca de painball, paintball în pădure, traseu militar, treasure hunt, jeep safari.
- Parcul de Distracţii Păuleşti, la 10 km de Ploieşti şi cu o suprafaţă de 45.000 mp
oferă copiilor cu vârsta între 4-10 ani: ponei, ATV copii, tobogan gonflabil, trambuline
elastice, leagăne, minigolf, trageri la ţintă; pentru cei între 11-18 ani: trasee prin copaci,
paintball, călărie, trageri la ţintă, ping pong, mini golf; iar pentru adulţii: trasee de
căţărări, călărie, ATV-uri.
Sporturi în echipă - Iubitorii jocurilor în echipă pot merge la:

- Sinaia: Hotel Internaţional Sinaia la Centrul de Divertisment, care are 4 piste de
bowling, 4 mese de biliard, diverse jocuri (Darts, Air Hockey, Fusball) şi un café-bar.
- Azuga Complexul de distracţii Nu-mă-uita oferă o sală de bowling cu 8 piste
profesionale, 4 mese de biliard, 2 mese de tenis de masă, jocuri electronice, hochei de
masă şi bar ultramodern.
- Păuleşti Complexul Schnitzel Haus oferă o sală de bowling amenajată cu 6 piste,
iar Sky Bowling pune la dispoziţie 10 piste de bowling, 12 mese de biliard, o masa de
snooker.
De asemenea jocuri în echipă pot fi practicate şi în baza sportivă Plaisir care oferă: 6
terenuri de tenis cu iluminat nocturn si tribune pentru spectatori, din care 2 terenuri
acoperite cu balon in timpul iernii; 2 terenuri de fotbal pe gazon sintetic cu iluminat
nocturn, (40 m x 20 m – suprafaţă efectivă de joc, porţi 3 m x 2 m); 2 terenuri de tenis cu
piciorul cu iluminat nocturn; mese pentru tenis de masă şi biliard.
În Câmpina - Complexul Sportiv FIBEC: un teren de minifotbal cu nocturnă şi gazon
sintetic; 6 terenuri de tenis cu zgură, din care două echipate cu instalaţie de nocturnă;
vestiare echipate complet cu spaţii de depozitare, duşuri şi grupuri sanitare; bar şi terasă
Club AS.
 Turism itinerant ca cicloturismul (pe Drumul Vinului), drumeţiile (atât în zona montană
dar şi în zona dealurilor subcarpatice), turism oenologic.
 Turismul de tranzit este un tip de turism practicat mai ales în unităţile de cazare de pe
DN1, având în vedere ca Prahova este o zonă de tranzit către partea sudică, centrală sau
sud-estică a ţării şi având artere importante care străbat judeţul.
 Turism de nişă: alpinism, escaladă, heli schi, enduro, off-road, cicloturism, sporturi
aeronautice, expediţii în Parcul Natural Bucegi, golf, echitaţie, centre SPA, pescuit,
vânătoare, degustări de vin, participare la evenimente.
389
 Turismul tematic: Drumul Vinului, Drumul Voievozilor, Drumul Fructelor, turismul de
eveniment, vizite la mănăstiri (perelinaje, în Prahova existând 20 de mănăstiri), turism
cultural.
 Drumul Vinului - reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului
folosit de romani, care străbatea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale
judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin
localităţile Filipeştii de Pădure, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească,
Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, iar pentru a exploata
în totalitate ,,aurul lichid”, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol cramele de la
Urlaţi şi Azuga unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante excepţionale,
însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.
Cramele unde poţi face degustări de vin sunt: Crama Seciu de pe dealul Seciu
(Boldeşti), IC-DVV Valea Călugărească, Conacul Urlăţeanu (Urlaţi), Crama
Rotenberg, Crama SERVE (Ceptura), Domeniile Tohani, Crama Oenoterra Dealul
Mare (Tohani). În afara cramelor din podgorii mai puteţi degusta vin la Conacul
dintre Vii (Urlaţi), Feteasca Neagră (Albeşti Paleologu) şi la Pivniţele Rhein
(Azuga).
 Drumul Voievozilor - promovează valorile culturale, monumentele istorice,
de arhitectură, deschizând şansa tuturor de a afla direct de la sursă acolo unde istoria
dăinuie prin siturile arheologice sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant
al tărâmurilor prahovene. Drumul străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa,
Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani,
Filipeştii de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, şi urmând cele mai
importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente
arhitecturale de interes naţional.
 Drumul Fructelor - Aflat în nordul judeţului, drumul leagă între ele
optsprezece localităţi prahovene: Adunaţi, Breaza, Poiana Câmpina, Cornu,
Câmpina, Telega, Scorţeni, Brebu, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Slănic, Teişani,
Vălenii de Munte, Drajna, Poseşti, Bătrâni, Starchiojd şi punctează 28 de popasuri
turistice.
Principalele obiective turistice

Ploieşti
Muzeul Ceasului Nicolae Simache unicat în România, înfiinţat în 1963, are o colecţie de peste
4.000 de piese
Muzeul Naţional al Petrolului, unicat în România şi inaugurat în 1961, găzduieşte peste 8.000
de exponate
Muzeul Casă de Târgoveţ din sec. al XVIII-lea – al XIX-lea este un „giuvaer al vechii noastre
arte” (Nicolae Simache) din 1785.
Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova
Muzeul de Artă Ploieşti
Muzeul I.L. Caragiale este găzduit în Casa Dobrescu (sfârşitul sec.al XVIII-lea)
Muzeul Memorial Nichita Stănescu prezintă „fenomenul Nichita” în spaţiul în care s-a născut,
a copilărit şi s-a format ca om şi ca poet.
Muzeul Memorial Paul Constantinescu
Muzeul de Ştiinţele Naturii Prahova – „Muzeul Omului”
Statuia Libertăţii (1881) primul simbol al democraţiei româneşti în epocă
Alte locuri de cultură: Palatul Culturii, cu Bibliotecta Judeţeană Nicolae Iorga cu peste 350.000
volume, Acvariul cu peste 60 de specii din toate colţurile lumii. ş.a.; Teatrul Toma Caragiu,
Teatrul pentru copii şi Teatrul Equinox.
Mărturii ale istoriei şi credinţei de pe aceste meleaguri sunt: Biserica Sf. Voievozi (1628-1648,
refacere 1712) cu picturi murale interioare; Biserica Sf. Nicolae-Vechi (sec. XVI, refacere 1988-
1990) ctitoria lui Mihai Viteazul; Biserica Domnească-Sf. Apostoli Petru şi Pavel (1639) ctitoria
390
lui Matei Basarab; Biserica Sf. Pantelimon (1819); Biserica Precista (1820) în stil neobizantin;
Biserica Sf. Împăraţi (refacere 1894); Biserica Sf. Gheorghe-Vechi (1831-1832) cu turnul-
clopotniţă (1830) de 35 m; Biserica Sf. Atanasie (1848), Biserica Sf. Gheorghe-Nou (1844-
1846); Biserica Sf. Vasile (1857); Biserica Sf. Haralambie (sec. XIX); Biserica Sf. Vineri (1875-
1880) cu picturi originare de Ghe. Tătărescu; Catedrala Sf. Ioan Botezătorul.
Forme de turism: cultural, de afaceri, SPA & wellness, echitaţie, sporturi aeronautice
Valea Prahovei
Băicoi
Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (1838-1845) găzduieşte câteva icoane pictate de
Nicolae Grigorescu, la vârsta de 15 ani (1853).
Forme de turism: cultural
Floreşti
Ruinele Castelului Domniţei sau Micul Trianon (1910-1916), în stil francez cu fântână
arteziană, construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino (1833-1913) pentru fiica sa Alice
Cantacuzion după celebrul palat Trianon din Ansamblul de la Versailles.
Forme de turism: cultural, de odihnă şi recreere
Câmpina – „Vamă a Prahovei” în sec. XIV
Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu este ultimul atelier al pictorului Nicolae Grigorescu,
primul dintre fondatorii picturii române moderne.
Castelul Julia Haşdeu care adăposteşte Muzeul Memorial Bogdan Petriceicu Haşdeu -1894-
1896. Aici are loc în fiecare an pe 2 iulie „Sărbătoarea celor două Iulii”.
Casa cu Grifoni, care găzduieşte în prezent Primăria, a fost construită în anii 1901-1902 de
Gheorghe Ştefănescu şi a găzduit prima şcoală de maiştrii sondori din lume (începând cu 1904)
Casa de Cultură Geo Bogza (1959) Aici are loc în fiecare an Tabăra de pictură „Câmpina,
dragostea mea”.
Clădirile de cult străvechi sunt: Biserica Sf. Nicolae (1714) a fostului schit Slobozia, Biserica
Sf. Treime (1828) şi Biserica catolică Sf. Anton (1903-1906) în stil romantic.
Forme de turism: cultural, de afaceri, drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, SPA & wellness,
echitaţie
Cornu
Muzeul Sătesc (1950) cu secţiile istorie-etnografie şi artă populară
Muzeul Hărţilor şi Biserica Înălţării (1864).
Forme de turism: cultural, odihnă şi recreere,cicloturism, SPA & wellness, rural
Breaza
Muzeul etnografic de artă populară, Biserica Sf. Nicolae (1777), Biserica Sf. Gheorghe
(1830).
Forme de turism: cultural, odihnă şi recreere,cicloturism, SPA & wellness, rural
Adunaţi
Rezervaţia hidrologică Vâlceaua Petrei, Rezervaţia natural-peisagistică Costisata, Biserica
Adormirea Maicii Domnului (1881)
Forme de turism: cultural, odihnă şi recreere,cicloturism, rural
Comarnic
Schitul Lespezi (1601) cu Biserica Sf. Treime (1661-1686), monument UNESCO, pictată de
Pârvu Mutu; Muzeul cinegetic Posada în Palatul Bibescu (1842-1848), Rezervaţia botanică
Poiana cu narcise Floreni.
Forme de turism: cultural, odihnă şi recreere,cicloturism, drumeţii
Sinaia - „Perla Carpaţilor”
Complexul Peleş, un ansamblul arhitectural compus din castelul Peleş, Pelişor, Foişor, Corpul de
gardă şi Economat, reşedinţa de vară în sec XIX a regilor României, înrudiţi cu Casele regale ale
Angliei, Greciei, Igoslaviei, Germaniei (Prusia), Portugaliei şi Rusiei.
Mănăstirea Sinaia cu Biserica mică - marele spătar Mihai Cantacuzino - 1695; Biserica mare -
1843-1846 (domnia lui Bibescu Vodă). Este primul lăcaş de cult din România iluminat electric;
391
Muzeul Mănăstirii Sinaia - este primul muzeu religios din ţară, construit în anul 1895;
Clopotniţa; Mormântul lui Tache Ionescu.
Casa Memorială George Enescu este găzduită de Vila Luminiş (1923-1926) construită de
George Enescu în stil autentic românesc.
Poiana Stânii, stâncile Franz Joseph şi Sf. Ana
Casino Sinaia - 1912
Gara Sinaia – 1913, unde opreşte şi astăzi Orient Express. Aici se află şi Muzeul Căilor Ferate
în Miniatură.
Parcul Dimitrie Ghica, înfiinţat în 1881
Muzeul Rezervaţiei Bucegi a fost înfiinţat în anul 1976
În zona Sinaia poţi găsi rezervaţia botanică Poiana cu narcise Valea Rea şi rezervaţia botanică şi
zoologică Arinişul de la Sinaia – Cumpătu.
Forme de turism: cultural, de afaceri, drumeţii, odihnă şi recreere,cicloturism, SPA & wellness,
sporturi de iarnă, alpinism şi escaladă, sporturi aeronautice
Buşteni - „Poarta Bucegilor”

Castelul Cantacuzino, construit la începutul sec. XX de Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis
Nababul
Muzeul Memorial Cezar Petrescu (1967)
Monumentul Ultima Grenadă, ridicat în 1928, a fost dedicată eroului Caporal Vasile Muşat
Biserica Domnească, zidită din piatră de carieră, este o copie redusă a Mănăstirii Horezu
Centrul Cultural Aurel Stroe construit în 1886
Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman, unică în Europa a fost construită între 1926-1927
prin girja Majestăţii Sale Regina Maria
Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m, are aceeaşi înalţime cu cel din Egipt (8 m) şi are asemănări cu
statuia lui Zeus descoperită în Italia şi aflată acum la Vatican.
Babele aflate în apropierea Sfinxului au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”
fiind închinate Pământului şi Cerului, Soarelui şi Lunii ca şi lui Marte, zeu al războiului şi al
agriculturii
Alte formaţiuni de acelaşi tip din zona platoul Bucegi: Delfinul, Broasca, Gemenii, Câinele,
Împaratul sau Şopârla
Rezervaţia botanică şi geologică Vârful Omu, Parcul Natural Bucegi, Cascada Urlătoarea
Forme de turism: cultural, de afaceri, drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, SPA & wellness,
sporturi de iarnă, alpinism şi escaladă
Azuga
Monumentul Ecaterina Teodoroiu, Capela de pe muntele Sorica
Rezervaţiile naturale din zona Azuga sunt: Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise –
Clăbucetul Azugii 18,5 ha; Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Unghia Mare
18,22 ha; Rezervaţia naturală complexă – Valea Turcului 113,75 ha; Rezervaţia naturală
complexă I – Unghia Mare 42 ha; Rezervaţia naturală complexă II – Unghia Mare 50 ha;
Rezervaţia naturală complexă III – Unghia Mare 78,75 ha; Rezervaţia naturală complexă – Valea
Cazacului 257,75 ha; Rezervaţia naturală geologică şi geomorfologică – Unghia Mică 139,75 ha.
Pivnitele Rhein & Cie Azuga 1892 - “Furnisorul Curţii Regale” a României
Forme de turism: de afaceri, drumeţii, odihnă şi recreere,cicloturism, SPA & wellness, sporturi
de iarnă, alpinism şi escaladă
Valea Teleajenului
Lipăneşti
Mănăstirea Zamfira (1719-1743) este singura lucrare „în frescă” a marelui pictor român
Nicolae Grigorescu, între 1856-1857
Vălenii de Munte - 1427 - „târg al săcuienilor şi vamă”
392
Şcoala de Misionare Naţională Regina Maria, inaugurată în 1922 în prezenţa reginei
Muzeul de Artă Religioasă
Muzeul Memorial Nicolae Iorga
Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului
Alte obiective: Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului (1680); Biserica Sf. Nicolae-Tabaci
(1633), Biserica Sf. Ioan (sec. XVIII), Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului (1808,
refacere 1982-1983), Biserica de lemn Berevoieşti (sec. XVIII), han (sec. XIX).
Forme de turism: cultural, drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, SPA & wellness
Slănic
Salina Slănic, din cadrul minei Unirea, este cea mai mare din Europa şi are 14 camere cu o
înălţime de pănă la 50 m, o temperatură constantă de 12˚C, locuri de joacă pentru copii, un
bufet, terenuri de sport.
Alte obiective: Muzeul Sării (Casa Cămărăşiei, sec. XVIII), fosta cancelarie a Salinei, Biserica
Sf. Ioan Botezătorul (1724, refacere 1774), Biserica Sf. Gheorghe (1732), Biserica Sf. Trei
ierarhi (1799-1800), Biserica Sf. Maria (1851) şi Biserica Sf. Ilie (1865)
Forme de turism: cultural, drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, SPA & wellness, rural
Izvoarele
Mănăstirea Crasna a luat fiinţă la începutul sec. XVIII şi găzduieşte un iconostas cu foiţă de
aur, care a fost realizat la Viena în 1853
Cheia - punctul de plecare spre Masivul Ciucaş

Mănăstirea Cheia (sec. XVII) cu biserică (1835-1839) şi muzeu bisericesc
Muzeul de ştiinţe ale naturii de pe Valea Teleajenului
Sfinxul din Bratocea
Mănăstirea Suzana (1740) cu Biserica Sf. Nicolae (1880-1882) cu pictura originară şi muzeu
bisericesc
Rezervaţiile geologice şi botanice Tigăile Mari-Ciucaş, Culmea Zăganului-Ciucaş şi
Şuviţele Berii
Forme de turism: cultural, drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, rural
Drajna
Moara de apă constuită încă din sec. al XVII-lea, Castrul roman
Forme de turism: drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, rural
Starchiojd - cea mai veche localitate atestată documentar din întreg judeţul Prahova – 10 iulie
1418.
Muzeu de istorie, Biserica de lemn Sf. Nicolae-Veche sau Boierească (1749, refacere 1980-
1982) cu picturi valoroase, Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva-Gârbească (1782-1784)
case vechi de moşneni cu pivniţe şi cerdace (sec. XVIII)
Forme de turism: cultural, drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, rural
Valea Doftanei
Telega
Muzeul penitenciar Doftana este locul unde a fost închis Ceauşescu. Închisoarea a funcţionat
între 1897-1940, are 365 de celule şi a fost supranumită Bastilia, Lacul Doftana
Băile Telega s-au format în jurul lacurilor sărate apărute în vechile ocne Mocanu, Palada,
Stavrica, Lacul Dulce şi lacul Baia Centrală
Forme de turism: drumeţii, odihnă şi recreere, cicloturism, SPA & wellness, rural
Brebu
393
Complexul arhitectural de la Brebu este format din casele domneşti, biserică, zidul de incintă
şi turnul-clopotniţă, Muzeul de Istorie al Epocii Matei Basarab – Constantin Brâncoveanu
Valea Doftanei
Lacul Păltinoasa, Rezervaţia Glodeasa, Cheile Doftanei ; Biserica Sf. Voievozi din Trăisteni,
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teşila, Muzeul de Arte Plasice şi Muzeul de
Etnografie şi Folclor
Valea Cricovului Sărat
Filipeştii de Pădure - reşedinţă pentru marele agă Matei Cantacuzino, prinţ de Transilvania
Ruinele Conacului Matei şi Toma Cantacuzino, Biserica Sf. Trei Ierarhi (finalizată în 1688)
Filipeştii de Târg - reşedinţă a postelnicului Constantin Cantacuzino

Ruinele Patatului Cantacuzino(1635-1641), Conacul Pană Filipescu (sec. XVII), ruinele
vechii Poşte care a fost construită de Alecu Siru (sec. XVIII), crucea de piatră datând din
perioada lui Matei Basarab, Moară veche de apă (sec. XVIII)
Târgşoru Vechi
Muzeu sătesc în conacul Moruzzi, ruinele cetăţii lui Mircea cel Bătrân (1400), Mănăstirea
Turnu (1461, refacere 1997); Mănăstirea Sf. Pantelimon cu biserică (1669-1672), ruinele
unei biserici (sec. XVII), rezervaţia arheologică cu ruinele unei curţi voievodale şi a trei
biserici: Biserica Veche, Biserica Domnească (1461, refacere 1670) şi Biserica Roşie (1570-
1579) ctitoria lui Neagoe Basarab.
Bucov
Parcul Bucov, Grădina Zoologică
Muzeul memorial Constantin şi Ion Stere
Mănăstirea Sf. Nicolae cu biserică (1396) şi Biserica Sf. Stelian (1797) din Chiţorani, Biserica
de lemn Sf. Nicolae (1750) din Valea Orlei
Forme de turism: cultural, odihnă şi recreere, cicloturism, rural
Valea Călugărească
Conacul Matac (1901), care a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din
filmul „Secretul lui Bachus”
Urlaţi
Muzeul etnografie şi de artă în conacul Bellu (sec. XIX) cu parc şi cramă cu muzeu viticol;
Conacul Domnesc al lui Brâncoveanu(1697)din Valea Crângului cu pivniţe şi cramă;
Biserica Galbenă – Sf. Voievozi (1759-1761) cu picturi murale interioare originare; Biserica
Sf. Dumitru (1761)din Arioneştii Noi; Biserica Sf. Ioan din Arioneştii Vechi (1819); schitul Sf.
Maria-Cricov (Mănăstirea Jercălăi) din Jercălăi cu Biserica de lemn Sf. Mihail şi Gavriil
(1731), mutată, care este fostul paraclis regal de la castelul Bran; Biserica de lemn Adormirea
Maicii Domnului (1753-1765) din Valea Seman.
Mizil
Biserica Sf. Ioan (1857); Biserica Adorimirea Maicii Domnului (1865), Biserica Sf. Nicolae
(1828) din Fefelei
394
Gura Vadului - Tohani

Expoziţia permanentă „Tohani – popas pe drumul vinului”
Cele mai reprezentative evenimente:

 culturale
- Festivalul Internaţional de Chitară Clasică - iulie, Sinaia, Casino Sinaia şi sala de
concerte a Castelului Peleş
- Sărbătoarea celor două Iulii – 2 iulie, Câmpina, Castelul Iulia Haşdeu
- Tabăra de pictură „Câmpina, dragostea mea” – iulie, Câmpina, Casa de Cultură Geo
Bogza
- Festivalul Național al Teatrelor de Revistă pentru Copii – Buşteni, Centrul Cultural Aurel
Stroe
- Festivalul George Enescu – o parte din manifestări, Buşteni, Centrul Cultural Aurel Stroe
şi Sinaia, Casino Sinaia
- Festivalul Azuga – octombrie, Azuga, Parcul Ecaterina Teodoroiu
- Cursurile de vară ale Universitîţii Populare „Nicolae Iorga” - august, Vălenii de Munte
- Festivalul Sinaia Forever – septembrie, Sinaia
- Salonul de Umor „Ridendo Dicere Verum” – august, Buşteni , Muzeul Memorial „Cezar
Petrescu”
- Festivalul Naţional de Teatru Toma Caragiu – noiembrie, Ploieşti
 sportive
- Cupa Mondială de Escaladă pe Structură de Gheaţă – o etapă, februarie, Buşteni, Pârtia
Kalinderu
- Winter Air Sports – februarie, Sinaia
- Cupa EmmedueSport (MTB) Ploieşti – mai, localităţi de pe Drumul Vinului
- On Top of the World Bike Fest – iulie, Sinaia
- Trofeul Sinaia Forever – Etape ale Campionatului Național de Viteză în Coasta, iulie,
Sinaia
- Surmont Mountain Bike Challenge – iulie, Azuga
- Moto Xcountry Festival – august, Buşteni, Valea Cerbului Buşteni
- Azuga Trail Race – octombrie, Azuga, Pârtia Sorica
- Gala Campionilor F.R.A.S. – premierea campionilor Federației Române de
Automobilism Sportiv Rally Show, decembrie, Sinaia
 tradiţionale
- Festivalul Caşcavelei – septembrie, Valea Doftanei
- Festivalul Dulceţii – septembrie, Brebu
- Festivalul Castanilor – septembrie, Măneşti
- Festivalul Cătinei şi al Fructelor de Pădure – septembrie, Şotrile
- Târgul Mierii – februarie, Câmpina
395
Anexa nr. 7
Situatia relatiilor de cooperare existente la nivelul judetului Prahova
Unitatea
Nr. Tipul de
Judeţul Prahova administrativă Ţara Anul
crt. relaţii
parteneră
Consiliul Judeţean
1 Cooperare Provincia Vratsa Bulgaria 2003
Prahova
Departamentul
Consiliul Judeţean
2 Cooperare Bas - Rhin Franţa 2005
Prahova
Regiunea Alsace
Instituţia Prefectului
3 Cooperare Powiat Radom Polonia 2006
Prahova
4 Cooperare Powiat Zwolen Polonia 2006
Prahova
5 Cooperare Powiat Kozienice Polonia 2006
Prahova
Consiliul Judeţean
6 Cooperare Provincia Brescia Italia 2007
Prahova
Consiliul Judeţean
7 Cooperare Prahova / Prefectura Provincia Jiangsu China 2007
Prahova
Consiliul Judeţean Provincia Regională
8 Cooperare Italia 2010
Prahova Siracusa
Consiliul Judeţean
9 Cooperare Regiunea Abruzzo Italia 2010
Prahova
Consiliul Judeţean
10 Cooperare Regiunea Sofia Bulgaria 2012
Prahova
Camera de Comert si
Industrie Prahova Agentia Coreana pentru Rep.
11 Cooperare 2012
Consiliul Judetean Promovarea Comertului Coreea
Prahova
Consiliul Judeţean Rep.
12 Cooperare Raionul Cimislia 2014
Prahova Moldova
13 Cooperare Raionul Hincesti 2014
Prahova Moldova
14 Cooperare Raionul Leova 2014
Prahova Moldova
15 Cooperare Raionul Basarabeasca 2014
Prahova Moldova
16 Cooperare Raionul Ialoveni 2014
Prahova Moldova
17 Cooperare Raionul Calarasi 2015
Prahova Moldova
396
Orase:
Nr. Tipul de Unitatea administrativă

Oraşul Ţara
crt. relaţii parteneră
Dniepropetrovsk Ucraina
Tulsa SUA
Uralsk Kazahstan
Harbin China
Municipiul Maracaibo Venezuela
1. Înfrăţire
Ploieşti Berat Albania
Osijek Croaţia
Lefkada Grecia
Pancevo Serbia
Hânceşti Republica Moldova
Colaborare-
2. Oraşul Azuga Nandy Franţa
cooperare
Protocol de Oraşul Boldeşti-
3. Leova Republica Moldova
colaborare Scăeni
Înfrăţire Kawasaki Japonia
4. Oraşul Breaza
Parteneriat Give Danemarca
Moissy Cramayel Franţa
5. Înfrăţire Oraşul Buşteni
Djerba Midoun Tunisia
6. Înfrăţire Oraşul Comarnic Savigny – Le – Temple Franţa
Protocol de
7. Oraşul Mizil Iargara
colaborare
8. Înfrăţire Oraşul Plopeni Millau Franţa
Înfrăţire Oraşul Sinaia Aosta Italia
Athis – Mons Franţa
9. Illichevsk Ucraina
Colaborare Wigan Anglia
Colaborare Kisakata Japonia
Marignane Franţa
10. Înfrăţire Oraşul Slănic
Buteni Republica Moldova
Eaubonne Franţa
Mazzano Italia-Brescia
Oraşul
11. Înfrăţire Cimişlia Republica Moldova
Vălenii de Munte
Saranda Albania
Susono Japonia
Comune:
Nr. Tipul de Unitatea administrativă
Comuna Ţara
crt. relaţii parteneră
1. Înfrăţire Adunaţi Maurone Franţa
2. Înfrăţire Apostolache Susy - En – Brie Franţa
3. Înfrăţire Aluniş Jastrzebia Polonia
4. Înfrăţire Brazi Pionki Polonia
5. Înfrăţire Bălţeşti Longuyon Franţa
Louvigny Franta
6. Asociere Bertea
Javgur Republica Moldova
7. Înfrăţire Bucov Escrennes Franta
8. Înfrăţire Călugăreni Auzeville – Tolosanne Franţa
Meyrie Franţa
9. Înfrăţire Ceraşu
Kowalla Polonia
10. Înfrăţire Chiojdeanca Anthering Austria
11. Înfrăţire Ciorani Le Rheu Franţa
397
Castanet– Tolosane Franţa
12. Înfrăţire Cocorăştii Mislii
Selemet Republica Moldova
Colaborare-
13. Colceag Chatillon-sur-Chalaronne Franţa
cooperare
Colaborare,
14. cooperare, Cornu Murs – Erigne Franţa
înfrăţire
15. Colaborare Drăgăneşti Ottignes Belgia
16. Înfrăţire Drajna Chişcăreni Republica Moldova
Filipeştii de Soumagne Belgia
17. Înfrăţire
Pădure Courtonne La Meurdrac Franţa
18. Înfrăţire Fântânele Brain Sur L’Authion Franţa
19. Înfrăţire Gorgota Cenac Republica Moldova
20. Cooperare Iordăcheanu Dagneux Franţa
21. Înfrăţire Lapoş Voreppe Franţa
22. Înfrăţire Lipăneşti Jaztrzab Polonia
Courceboeufs Franţa
23. Înfrăţire Măgureni
Moleşti Republica Moldova
Colaborare-
24. Păcureţi Ordes Spania
cooperare
25. Înfrăţire Podenii Noi Satu Nou Republica Moldova
26. Colaborare Poseşti SIMV Canton Beaupreau Franţa
27. Cooperare Starchiojd Echandes Elveţia
Protocol de
28. Secăria Balabani Republica Moldova
colaborare
29. Înfrăţire Scorteni Sarata Galbenă Republica Moldova
30. Înfrăţire Talea Lanouee Franţa
31. Înfrăţire Valea Doftanei Gozd Polonia
Valea
32. Înfrăţire Sadaclia Republica Moldova
Călugărească
398

Plan de Dezvoltare Durabila Prahova 2014-2020 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Dezvoltare Durabila Prahova 2014-2020 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSILIUL JUDEŢEAN

CAP. II STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

CAP. III INFRASTRUCTURA şi SERVICII

CAP. V ECONOMIA JUDEŢULUI 133

CAP. VI POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI-PRAHOVA 167

CAP.VII TURISMUL 174

CAP.VIII REPREZENTARE INTERNĂ ŞI EXTERNĂ 178

CAP. IX BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI 180

CAP. X ANALIZA SWOT 189

CAP. XI PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014-

Situat în sudul lanţului carpatic, judeţul Prahova se află în partea central-sud-estică a

Structura administrativă: 104 localităţi din care: 2 municipii, 12 oraşe şi 90 comune cu

REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMÂNIA

CAP II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

II. 1. EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC

Populaţia dupa domiciliu, pe localităţi, medii de rezidenta şi sexe

TOTAL JUDET 813759 394475 419284 48,5% 51,5%

GRUPAREA LOCALITĂŢILOR ÎN FUNCŢIE DE NUMĂRUL POPULAŢIEI DUPĂ

din care: municipii

Populatia pe localitati de domiciliu, dupa numarul locuitorilor, la data de 1 Ianuarie

II. 1.1. PRINCIPALELE FENOMENE DEMOGRAFICE

2014 6472 9769 -3297 3912 1040 53

2013 6378 9777 -3399 3622 1088 43

diferente+/- +94 -8 - +290 -48 +10

În anul 2014 comparativ cu anul precedent, se observă o creştere a numărului deceselor

EVOLUŢIA NĂSCUŢILOR VII ŞI DECEDAŢILOR

NĂSCUŢI VII DECEDAŢI

EVOLUŢIA RATEI MORTALITĂŢII INFANTILE

RATA DE MORTALITATE INFANTILA

Natalitatea, mortalitatea si sporul natural

II. 2 RESURSELE ŞI FORŢA DE MUNCĂ

Structura populaţiei ocupate la 1 ianuarie 2014,

Situaţia şomerilor la sfârşitul lunii decembrie 2014 a fost următoarea:

Pe categorii de personal situaţia se prezintă astfel:

ŞOMERI CARE BENEFICIAZĂ DE DREPTURI BĂNEŞTI

ŞOMERI CARE NU BENEFICIAZĂ DE DREPTURI BĂNEŞTI

Numărul total de şomeri înregistraţi şi rata şomajului10 pe judeţul Prahova

9) Rata şomajului înregistrat, calculată cu populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2014

Evoluţia numărului de şomeri în judeţul Prahova în perioada 2009-2014

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Evolutia ratei somajului in judetul Prahova in perioada 2011-2014

Rata somajului Prahova%

Evoluţia încadrărilor în muncă în judeţul Prahova în perioada 2009 – 2014

Numar someri pe nivel de studii

Anul Primar Gimnazial Profesional Liceal postliceal Universitar

Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă11

JUDEŢ Mediu Număr persoane din care femei

Măsuri de stimulare a ocupării cu finanţare din bugetul asigurărilor pentru şomaj

Autostrăzi şi drumuri naţionale

Autostrada Bucureşti – Ploieşti A3 km 14+300-68+790:

Administrarea autostrăzii şi a drumurilor naţionale este asigurată de către Compania

Aceasta este organizată cu şapte districte şi o pepinieră, astfel:

1. District Bărcăneşti - situat pe DN 1 km 54+550 stânga, în localitatea Bărcăneşti;

Pepiniera Brătăşanca - situată pe DN 72 km 66+117 dreapta.

Secţia de Drumuri Naţionale Ploieşti are în administrare un număr de 83 de poduri în

In perioada 2013-2014 s-au realizat urmatoarele lucrari de reparatii capitale :

Tabelul nr. 1- Situatia privind structura drumurilor judetene la 31.12.2014

Drum Lungime Asfalt tip Beton de Pavaj Îmbrăcăminţi Împietruite Pământ

În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor judeţene, conform tabelului nr. 2,

Nr. Drum Lungime Stare de viabilitate

Lucrările prevăzute în portofoliul de investiţii publice de interes judeţean, finanţate

În perioada 2007-2014, au primit finantare, la nivelul judetului Prahova, peste 100 de

Situatie privind obiectivele care au primit fonduri de la