Sunteți pe pagina 1din 12

Ce fel de put alegem pentru o fantana cu apa buna?

Despre puturi sapate si


forate.

Peste tot se gaseste apa, se spune, doar ca in anumite locuri se gaseste la 4 metri,
iar in altele, la 40, ceea ce implica alte sume investite. Oamenii cu bagheta magica
nu merita in aceste conditii increderea noastra neconditionata. O nuia tinuta in
maini sensibile poate reactiona la schimbarea densitatii solului, dar schimbarea
campurilor fizice nu indica intotdeauna existenta panzei de apa, ci poate insemna
orice alta perturbatie, de exemplu o bucata a teava ruginita.
Chiar daca si firmele de specialitate folosesc uneori bagheta magica, ele iau in
considerare mai degraba hartile geologice ale zonei.
Majoritatea firmelor de specialitate ofera realizarea puturilor forate, pentru ca in
afara zonelor “curate” din punct de vedere ecologic, calitatea apei de adancime
corespunde mai bine cerintelor igienico-sanitare. In cazul puturilor sapate, a caror
adancime este in jur de 10 metri sau mai mica, exista riscul ca din cauza
recipitatiilor poluate (fara a lua in calcul vecinatatile imediate), calitatea apei sa se
diminueze.
Daca panza de apa este la o adancime mai mare de 10 metri, stabilirea
metodei de sapare sau forare se face in functie de caracteristicile geologice ale
zonei, de posibilitatile financiare, dar si de modul in care va fi folosita apa.

Putul sapat, al carui camin ar trebui sa mearga pana la 3-4 metri sub nivelul
apei subterane, poate sa acopere necesarul de apa menajera a unei familii
obisnuite, inclusiv irigarea gradinii. Fiecare metru al caminului subteran
depoziteaza circa 600 – 800 l apa.

In cazul in care in zona respectiva exista riscul de poluare si daca este necesar
ca apa respectiva sa fie potabila, costurile se ridica. Exista aparate care pot
filtra materialele microbiologice scurse din haznale si gropile de gunoi de
pilda, asa cum exista aparate care pot deduriza apa prin extragerea fierului,
manganului si nitratilor.

Putul forat la adancime mica are costuri mai reduse prin comparatie cu cel
sapat, dar rezerva de apa este mult mai mica, dar fiind ca diametrul sau este
de 100 – 300 mm. Daca intr-o gospodarie care depinde in totalitate de apa
extrasa din acest put s-ar folosi concomitent cada de baie, chiuveta de la
bucatarie si masina de spalat, pompa de apa s-ar decupla in cateva minute din
cauza lipsei de apa. La un diametru atat de mic, pentru o rezerva de apa de 1
mc, adancimea putului poate atinge si 70 metri. In acest caz, functie si de
debitul izvorului, se poate opta pentru un rezervor care se acopere nevoile
gospodariei si pe care pompa din put sa-l alimenteze permament.

Conditii de amplasare a putului – distante minime

In cazul saparii unui nou put, este bine sa luati in calzul urmatoarele distante
de siguranta, functie si de conditiile hidro-geologice in care va fi sapat:
Distanta fata de groapa de gunoi si de canalul de apa rezidual: in cazul
putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta
minima de 5 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta
distanta va fi de 12 metri.

Distanta minima fata de rezervoarele de combustibil: in cazul putului mai


putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 7
metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va
fi de 20 metri.

Distanta minima fata de cotetele de pasari/animale: in cazul putului mai putin


permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 10 metri , iar
in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va fi de 25
metri.

Distanta minima fata de drumurile publice si santuri: in cazul putului mai


putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 12
metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va
fi de 30 metri.

Distanta minima fata de terenurile unde se spala autovehicule: in cazul


putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta
minima de 15 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris),
aceasta distanta va fi de 40 metri.

Reguli referitoare la realizarea putului:

Fara alte constructii in jur pe o raza de minim 2 metri

In incinta cladirilor vor fi construite numai puturi inchise, de preferinta cu


capac din placa de beton, fixat corespunzator, pentru evitarea alunecarii.
Marginea putului va fi placata cu gresie cu rosturi hidrofuge, pe o latime de
minim 1 metru de la baza acestuia, si cu o inclinatie de minim 2% de la put

Puturi sapate

Puturile sapate sunt realizate in general pana la o adancime de 20 metri. In sol


compact va fi sapata o gaura de diametru cu circa 1 metru mai mare decat
diametrul interiorului inelelelor de beton, care este de obicei de 1100 mm.
Fundatia unui put sapat trebuie sa fie cu cel putin 2 metri sub nivelul apei
freatice.
Inelele din beton vor fi montate in asa fel incat falturile reliefate sa impiedice
prelingerea apei dinspre suprafata . Inelele de le fundul putului vor fi
inconjurate cu nisip dur pana la o inaltime de peste nivelul apei. Pentru restul
inaltimii putului, umplerea gropii din jurul inelelor se poate face si cu
pamantul sapat. Inelele de la suprafata pana la adancimea de 2.5-3 metri vor
fi etansate cu lut. Peretele deschiderii poate fi confectionat din piatra fasonata
sau din caramida, iar partea de sus va fi betonata, ca in figura de mai jos.

La postamentul (fundul) putului va fi asezat un strat de circa 0.5 metri de


pietris. Stratul inferior va fi alcatuit din pietris de circa 2 mm, peste care
urmeaza un strat de 6-8 mm, urmat de inca un strat de pietri dur de 25-30
mm.
In solurile moi, fara coeziune, pot fi construite si asa numitele puturi
scufundate: primul inel montat este prevazut in partea inferioara cu o
bordura de otel, iar presiunea creste asupra acestuia odata cu montarea
celorlalte inele, usurandu-se astfel progresarea in sol. Exista si puturi
combinate, ale caror parte superioara este sapata, iar cea inferioara este
forata.

Puturi forate

O metoda tot mai raspandita este forarea puturilor, chiar si la adancimi de 60


metri, cu ajutorul unui burghiu de spart piatra, cu aer comprimat.
Orificiul obtinut este captusit cu un utb de polietilena sau policlorura de vinil,
cu perete subtire, avand diametrul de 120 -150 mm. Unele firme folosesc
instalatii mobile de foraj, prevazute cu burghiu spirala de 250 mm, iar dupa
practicarea orificiului se introduc tuburile de PVC perforate. Orificiul este
captusit in general cu tuburi din otel fara bavura (burlan de tubaj), care in
partea inferioara sutn prevazute cu orificii de scurgere. Acest burlan cu
diametru de 150 -300 mm ramane de obicei in orificiu. In partea inferioara a
tubului este situat separatorul de nisip. Partea superioara a putului va fi
inchisa cu placa din beton, iar etansarea se face cu lut sau mortar, asa cum se
vede mai jos.
Refacerea unei fantani secate
Puturile cu perete deterioarat pot fi curatate, iar captuseala uzata poate fi
inlocuita, mai ales in partea superioara, cu inele noi din beton. Stratul de
pietris de la postament va fi schimbat, iar in faza finala, peretele putului va fi
curatat cu cloruta de calciu sau lapte de var.
In cazul in care putul de adancime mica este desecat, acesta poate fi adancit
prin forare, iar spatiul superior poate fi utilizat ca rezervor de apa – vezi
imaginea.
Sfaturi utile legate de puturi

Daca apa are o calitate diminuata (nu este limpede sau are miros), aceasta va
fi dezinfectata prin fierbere si se va solicita analiza bacterioalogica.

Poluarea bacteriologica poate fi inlaturata pe termen lung cu utilizarea


solutiilor dezinfectante (mai ales primavara).

Daca apa prezinta mirosuri si in urma fierberii si dezinfecatarii – se va solicita


analiza de specialitate la directia de sanatate publica.

Apa dura se poate deduriza prin fierbere

Inainte de inceperea lucrarilor de recmnstruictie, verificati continutlui de gaze


al putului,mai ales biozid de carbon (CO2) si gaz metan.

Concentratia maxim admisa de CO2 este de 0.5%, dar intr-un put cu


diametru mic concetratia la adancime poate ajunge la 3-4%. CO2 fiind mai
greu decat aerul, nu iese singur la suprafata. Existenta CO2 se verifica prin
coborarea unei lumanari aprinse in put- daca flacara se stinge sau arde
neregulat, exista CO2 in concentratie mare. In acest caz se arunca in put o
legatura de paie aprinse – aerul cald impinge si gazele nocive la suprafata, sau
daca adancimea este mai mica, puteti folosi un ventilator. Gazul metan, pe de
alta parte, este mai usor decat aerul, deci iese singur din camin, dar impreuna
cu aerul, mai ales in spatii inchise, pate forma un amestec explozibil.

Lucratorul care intra in put trebuie sa fie echipat corespunzator, asigurat si


asistat de la suprafata de cel putin inca un coleg care sa-l traga la suprafata in
caz de nevoie.

Pentru mai multe informatii puteti cumpara cartea Sisteme de irigare, de Jan
Tuma.

fantana forata fantana sapata puturi forate puturi sapate 2014-07-08