Eficienţa utilizării TIC în procesul instructiv-educativ

In cadrul procesului de învăţare, instruirea constituie activitatea principală. “A instrui nu este

într-adevar, nimic altceva decât organizarea condiţiilor de întărire, în care vor învăţa elevii. Ei învaţă,
de fapt, fără a fi instruiţi, în mediul lor natural, dar instrucţia organizează condiţiile învăţării, astfel
încât să o uşureze, să accelereze apariţia comportamentelor.” (Skiner, 1971, p.63, pag.3)
Instruirea programată vine în ajutorul elevilor deoarece studiul se efectuează individual şi
divizat în unităţi logice urmate de întrebări control şi de exerciţii efectuate de către ei, ale căror
răspunsuri sunt apreciate imediat.
Prin instruirea programată se poate realiza individualizarea în învăţare, obiectivele programelor
fiind diferite, în funcţie de nivelul de cunoaştere al elevului şi de capacitatea acestuia. Ea dezvoltă
acestuia posibilitatea de a folosi activ cunoştintele însuşite, astfel încât deprinderile şi capacităţile
intelectuale formate să poată fi adaptate în mod creativ, în împrejurări variate.
Folosind calculatorul în activitatea instructiv-educativă contribuim la schimbări majore în ceea
ce priveşte strategiile de lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de predare şi de învăţare, modificând
radical rolul învăţătorului.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru
a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia sa didactică
fundamentală.
Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional, reprezentat de
programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce
reprezintă o necesitate evidentă presupusă de această prioritate.
Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o predare eficientă.
De ceva vreme, învăţământul românesc a venit în întâmpinarea dorinţei elevilor de a şti să
utilizeze calculatorul. În acest sens şi în şcoala noastră sunt oferite condiţii pentru ca elevii să cunoască
activitatea cu calculatorul în cadrul orelor speciale pentru această disciplină.
Tehnologiile de informare şi comunicare sunt din ce în ce mai prezente în activităţile zilnice,
devenind astfel instrumente familiare. Însă mai este încă nevoie să se formeze mulţi profesori şi elevi
care nu au avut încă posibilitatea să se familiarizeze cu aceste instrumente. Mai mult, există nevoia
specifică de a forma profesori în domeniul utilizării pedagogice a TIC. În unele ţări, acest proces de
formare nu este integrat în cadrul pregătirii iniţiale, însă în cele mai multe ţări este practicat în principal
ca parte a formării continue.
 Prin introducerea noii tehnologii electronice în învăţământ, se deschid noi perspective
practicilor educaţionale, datorită mutaţiilor ce au loc la nivelul: structurii instituţionale şi funcţionale a
învăţământului, organizării cunoştinţelor şi transmiterii acestora, al elaborării programelor de studii şi
înnoirii metodologiilor pedagogice, îndeosebi a celor de informare, demonstraţie, aplicaţii practice şi
evaluare, ridicării calităţii învăţământului, accelerării progreselor în instruire, calificărilor profesionale,
formaţiei personalului didactic.
Devenind un mediu interactiv, în măsură să întreţină un dialog intens de întrebări şi răspunsuri
cu elevul care-l utilizează, posibilităţile virtuale de folosire a calculatorului ca instrument de sprijinire a
instruirii în şcoală şi în familie sunt numeroase. În esenţă, memoriei acestuia i se pot încredinţa anumite
părţi din conţinutul de predat precum şi funcţiile de prezentare a acestora într-o formă sui-generis, de
dirijare a învăţării prin tehnici specifice de programare, de examinare a cunoştinţelor însuşite, de
semnalare şi corectare a răspunsurilor greşite, de întărire a învăţării propunând repetări, exerciţii
suplimentare, de evaluare a performanţelor atinse. Calculatorul poate să preia pe seama sa anumite
responsabilităţi ce revin de obicei cadrului didactic, incluzându-le în programul pe baza căruia
lucrează.
Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ dezvoltă o nouă pedagogie fundamentată pe
logica interactivă elev-maşină, alta decât cea bazată pe tradiţionala relaţie profesor-elev. Aceasta nu
presupune implicit o dezumanizare a relaţiei, ci combinarea optimală a acesteia în utilizarea legăturii
dialectice dintre ,,om şi maşină”, dând omului ceea ce este uman şi calculatorului ceea ce este mecanic
(N. Wiener).
Integrarea tehnologiei calculatorului în învăţământ nu implică neapărat înlocuirea profesorului
de către maşină, ci preluarea doar a unor funcţii şi sarcini deţinute de acesta, oferindu-i în schimb noi
disponibilităţi de timp pentru cercetare, inovaţie, perfecţionare, pentru activitate creativă şi
organizaţională efectivă. Posibilităţi remarcabile oferă tehnologia calculatorului care se acreditează ca
un instrument de învăţare, instruire, cercetare şi gestiune, instruirea asistată de calculator
Deci, introducerea în şcoală a Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări
importante în procesul de învăţământ. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul
demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu
profesorul.
Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare;
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.
 Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea
calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile
acestora, de atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie,
de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru
elaborate.
Totuşi utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :
 Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială
rapidă;
 Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică;
 Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
 Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor;
 Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
 Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
 Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă;
 Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
 Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;
 Dezvoltarea culturii vizuale;
 Formarea deprinderilor practice utile;
 Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioară;
 Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a
rezultatelor, de realizare de grafice, de tabele;
 Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii;
 Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul îşi gaseste singur răspunsul pentru o problemă concretă;
 Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie
permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi);
 Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este
utilizat calculatorul şi faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii;
 Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional.
 De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare, pentru
colectarea, selectarea, sintetizarea şi prezentarea informaţiilor, pentru tehnoredactarea unor referate.
Astfel elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea informaţiilor
dobândite din diverse surse.
Calculatorul permite crearea de situaţii problemă cu valoare stimulativă şi motivaţională pentru
elevi, sau cu statut de instrument de testare a nivelului cunoştinţelor şi abilităţilor însuşite de către
elevi, îmbunătăţirea procesului de conexiune inversă, graţie posibilităţilor de menţinere sub control a
activităţii elevilor.
Tehnica modernă şi învăţământul centrat pe nevoile, dorinţele şi posibilităţile elevului impune
desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel. Elevul poate parcurge materialul avut la
dispoziţie în ritmul propriu şi numai este nevoit să reţină cantităţi uriaşe de informaţie. Trebuie să ştie
doar să gândească logic şi să localizeze informaţia de care are nevoie.
Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului să cunoască
exact la ce nivel este situat, să îşi recunoască limitele şi posibilităţile. Astfel se dezvoltă conştiinţa de
sine şi dorinţa de a reuşi. Va cerceta, va învăţa motivat devenind astfel o fiinţă capabilă de
autoinstruire.
Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp
mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi de
învăţare care să implice procese cognitive de rang superior. Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor.
Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta propria
viaţă. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.
În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile
profesorului. Poate chiar să se autoevalueze singur. Este redusă starea de stres şi emotivitatea elevilor.
Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivele de pregătire diferite, deoarece
testele de evaluare sunt realizate de asemenea pe nivele de dificultate diferite.
Se pot realiza recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reţinerea mai
rapidă a informaţiei esenţiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi
dezvoltării abilităţilor practice sau în scopul îmbogăţirii acestora, proiecte, portofolii. Elevii pot realiza
prezentări ale şcolii, oraşului, ţării (cu obiective turistice), a culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor poporului
român, a materialelor didactice elaborate de ei şi de profesorii lor.
Utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de învăţământ este îngreunată de lipsa unor softuri
de foarte bună calitate, de imposibilitatea adaptării softurilor străine programelor şcolare româneşti, de
costurile foarte ridicate, de lipsa unui personal specializat şi a dotărilor corespunzătoare, de rezistenţa
la schimbare a cadrelor didactice, a elevilor, a părinţilor.
Deşi avantajele utilizării TIC în educaţie sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat într-un
“robot” care să ştie doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când este posibil
experimentele reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, răbdarea,
atenţia, abilităţile practice.
În ultimul timp au apărut alte oferte educaţionale din partea specialiştilor din domeniu sprijiniţi
permanent de pedagogi cu experienţă.
Platformă integrată de instruire asistată de calculator şi gestiune a conţinutului, AEL este un
sistem integrat de predare, învăţare şi gestiune a conţinutului, bazat pe principii educative moderne.
Platforma de eLearning AEL oferă suport pentru predare şi învăţare, pentru testare şi evaluare,
pentru administrarea conţinutului, monitorizarea procesului de învăţământ şi concepţie curriculară.
AEL poate fi folosit pentru învăţarea condusă de învăţător/profesor sau pentru învăţarea
independentă. Există implementări AEL în învăţământul preuniversitar, deocamdată nu la nivelul pe
care ni-l dorim şi noi învăţătorii având în vedere avantajele oferite de acest sistem.. Este proiectat
având în vedere criteriul flexibilităţii: folosire în diferite limbi, regiuni şi diferite niveluri de studiu.
Sistemul AEL urmăreşte:
- să sprijine procesul de predare – învăţare prin mijloace informative moderne, punând la
dispoziţia dascălilor un instrument complementar;
- să faciliteze procesul de învăţământ;
- să stimuleze creativitatea şi competiţia, dar şi lucrul în echipă;
- să utilizeze softurile de simulare ca substitut pentru materialele şi instrumentele didactice
scumpe sau greu de procurat.
AEL este o soluţie completă de eLearning oferind facilităţi de gestiune şi prezentare de diverse
tipuri de conţinut educaţional precum materiale interactive tip multimedia, ghiduri interactive, exerciţii,
simulări, jocuri educaţionale şi multe altele.
Acest sistem este optimizat pentru învăţare sincronă, învăţătorul controlând în întregime lecţia,
creând, coordonând şi monitorizând mediul educaţional şi pentru învăţământ asincron – studiu în ritmul
personal al elevului, proiecte de colaborare, învăţământ la distanţă.
Cu ajutorul calculatorului se poate învăţa şi de acasă fără a mai fi nevoie de deplasarea către o
instituţie de învăţământ şi fără a depinde de un anume program.
 Mentalitatea trebuie însă schimbată nu numai în educaţie, ci şi în societate (în primul rând în
familie ), prin atragerea către programe standardizate de pregătire a tuturor membrilor acesteia, la un
nivel de complexitate adaptat pentru fiecare.
Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere a
performaţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului.Aceasta
implică introducerea orelor de informatică şi TIC la toate profilurile şi la toate treptele de învăţământ.
De asemenea este bine să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele să fie dotate cu calculatoare
performante conectate la Internet.
În concluzie, nu trebuie să inoculăm copiilor nici frică, dar nici să-i lăsăm să devină prea mari
consumatori de jocuri, violente sau nu, pentru că vor căpăta dependenţă. Mai mult, în loc să-şi dezvolte
capacităţile intelectuale, de logică asociativă şi de acumulare de informaţii general-utile în viaţă, vor
avea tendinţa unei stagnări în dezvoltarea lor psiho – sociale.
Este necesară restructurarea modului în care pregătirea în utilizarea computerului este realizată
în prezent.

Bibligrafie:
 Adrian Adascaliţei: - Instruire asistată de calculator. Didactica informaticii, Editura Polirom,
2007.
 Constantin Cucoş - Informatizarea în educaţie. Aspecte ale virtualităţii formării, Editura
Polirom, 2006.
 Mihaela Brut - Instrumente pentru e-learning. Ghidul informatic al profesorului modern,
Editura Polirom, 2006.
 Romita Iucu - Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii, Editura Humanitas
Educational, 2004.
 Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare – Stiluri şi strategii, Editura
Aramis, Bucureşti, 2002
 Husac, Melexina, Şcolarul mic şi calculatorul în Învăţământul primar. Revistă dedicată
cadrelor didactice, nr. 1 – 3/2006, Editura Miniped, Bucureşti, 2006
 Joiţa, Elena, Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Editura Arves, Craiova, 2003