curs 1

RECICLAREA DESEURILOR

RECICLARE DESEURI

Deşeuri – resturi rezultate din diverse procese tehnologice, industriale, agricole, transporturi, activitãţi
gospodãreşti şi menajere.

ACUM sunt considerate DESEURI toate substantele, materialele, produsele, bunurile mobile si imobile
abandonate sau destinate abandonarii de catre destinatar.

Categorii de DESEURI:

a. Deseuri din productie si consum;

b. Produse neconforme sau rebuturi;

c. Materiale perimate sau deversate accidental.

Clasificare DESEURI

A. Dupa reactivitate:

- INERTE (fara miros, nu fermenteaza, netoxice);

- BANALE (asimilate deseurilor menajere);

- SPECIALE sau PERICULOASE (contin elemente poluante, prezinta pericol de incendiu sau de
poluare).

B. Dupa provenienta:

- DESEURI URBANE (1. menajere; 2. stradale; 3. comerciale; 4. sanitare);

- DESEURI INDUSTRIALE

- DESEURI DIN CONSTRUCTII

- DESEURI AGRO-ZOOTEHNICE

- DESEURI SPECIALE

1
 DESEU ULTIM

ELIMINARE DESEURI STOCARE

RECUPERARE VALORIFICARE ELIMINARE

PARTIALA RECICLARE ECOCOMPATIBILA

DESEU
ULTIM

2
 Activităţile economice în cadrul cărora s-au produs cele mai mari cantităţi de deşeuri în anul 2000

 extracţia şi prepararea minereurilor - 7 mil. tone

 producerea de energie - 6 mil. tone

 extracţia şi prepararea cărbunilor - 4 mil. tone

 agricultură şi zootehnie - 4 mil. tone

 industria şi prelucrarea lemnului - 3 mil. tone

 construcţii - 3 mil. tone

 metalurgie – 2,25 mil. tone

 industria altor produse minerale nemetalice - peste 1 mil.tone

 industria de maşini şi echipamente - peste 1 mil. tone

 industria alimentară - peste 1 mil. tone

 industria textilă - peste 1 mil. tone

 industria mijlocelor de transport - peste 1 mil. tone.

Valorificare deseuri in Romania

 Din totalul de deşeuri generate în anul 2000 s-au valorificat peste 10 mil. tone (22%) şi s-au
eliminat prin diferite metode (depozitare, ardere) circa 37 mil tone (78%).

 Cea mai mare cantitate de deşeuri a fost eliminată prin depozitare, cantitatea de deşeuri
eliminată prin ardere fiind de numai 1% din totalul deşeurilor generate.
Principalele tipuri de deşeuri depozitate au fost: sterilul minier, cenuşa şi zgura de
termocentrală, deşeuri chimice periculoase şi o parte din nămolurile de la staţiile de epurare a
apelor uzate industriale.
In anul 2000 au fost inventariate circa 900 000 tone de deşeuri periculoase, dintre care în
cantităţi semnificative au fost generate deşeuri de: fosfogips, sodă calcinată şi zgură
metalurgică.

 Cantitatea de deşeuri periculoase produse a scazut foarte mult intre 1996-2000, deoarece s-a
redus activitatea în domeniul industriei chimice şi metalurgiei.

O categorie aparte de deşeuri periculoase o constituie deşeurile din spitale care sunt însă arse in
crematorii/incineratoare.

3
 Unităţile de salubritate au colectat în anul 2000 circa 8,15 mil. tone reprezentând:

 deşeuri urbane - 6,61 mil tone (81%);

 nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti - 1,38 mil tone (17%);

 deşeuri din construcţii şi demolări - 0,16 mil tone (2%).

 Deşeurile de ambalaje produse în anul 2000 şi colectate de la agenţii economici reprezintă circa
156 000 tone, din care se pot menţiona:

 deşeuri de ambalaje metalice – 60.240 tone;

 deşeuri de ambalaje de hartie şi carton – 47.300 tone;

 deşeuri de ambalaje din plastic – 12.900 tone.

4
 Compozitia deseurilor in pubela
60

50
Metal

40 Subst.
organice

30 Plastic

Hartie si
carton
20

Textile
10
Sticla Substante toxice aflate in deseuri
urbane
0
SUA Franta Romania
Legislatia Romaniei - transpunere si
implementare

5
6
 Planul national de gestionare a deseurilor

Art. 51
Ministerul Mediului are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza Strategia nationala de gestionare a deseurilor si PNGD;
b) initiaza si propune spre adoptare proiecte de acte normative care privesc gestionarea deseurilor;
c) avizeaza reglementarile specifice in domeniul gestionarii deseurilor, elaborate de celelalte autoritati
publice;
d) monitorizeaza impactul activitatilor de producere si gestionare a deseurilor asupra factorilor de
mediu;

 Acest plan va conţine:

(a) în mod obligatoriu, informaţii referitoare la:

- tipurile, cantităţile şi originea deşeurilor care urmează să fie valorificate sau eliminate;

- măsuri specifice pentru categorii speciale de deşeuri;

- zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor;

(b) dupa caz, informaţii cu privire la:

- persoanele fizice şi juridice autorizate să desfăşoare activităţi de gestionare a deşeurilor ;

- costurile estimative ale operaţiilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor;

- măsuri pentru încurajarea colectării, valorificării şi tratării deşeurilor.

® Planul naţional de gestionare a deşeurilor va fi supus spre aprobare Guvernului şi va deveni

operaţional imediat. Planul naţional se va revizui la cel mult 5 ani. El se elaborează pe baza planurilor
judeţene întocmite de Inspectoratele de Protecţie a Mediului, a căror sursă de informaţii o constituie
planurile realizate de consiliile locale, de producatorii agricoli şi industriali, precum şi de colectorii de
deşeuri.

Obiectivele Planului national de gestionare a deseurilor

OBIECTIVELE PNGD:

 Diminuarea sau limitarea generării de deşeuri;

 Reciclarea, regenerarea sau alte forme de utilizare a deşeurilor;

 Neutralizarea din punct de vedere ecologic a deşeurilor.

Programele pentru gestionarea activităţilor legate de deşeuri, prevăzute în planuri vor cuprinde:

 analiza situaţiei şi prognozarea tipurilor, proprietăţilor şi cantităţilor de deşeuri generate şi

valorificate;

7
  obiective, etape şi termene pentru implementarea programului;

 resurse pentru implementarea programului;

 metode, tehnologii şi instalaţii de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, precum şi decizii

legate de amenajarea acestor amplasamente.

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD-PH )

Cele mai importante obiective vizate de PJGD - Prahova sunt:

 extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate

 dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor,

 construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a

cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;

 închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor;

 construirea şi operarea unor noi depozite conforme.

8
 Evoluţia cantităţilor
de deşeuri municipale
colectate de
200000 operatorii de
salubritate în PH
150000
100000
50000
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Deşeuri menajere şi asimilabile
Deşeuri din servicii municipale

9
 Procesarea deseurilor

 Depozitarea pe sol sau îngroparea (2010):

38% Europa, 28% SUA, 19% Japonia

 Presortarea/sortarea + reciclarea

25% Europa

 Incinerarea

22% Europa

 Compostarea

15% Europa

10
 DEPOZITAREA

 Avantaje:

1. Costuri mici, comparativ cu alte metode;

2. Posibilitatea exploatarii unor productii de METAN ca rezultat al descompunerii deseurilor;

3. Posibilitatea reciclarii, recuperarii si valorificarii unei parti a deseurilor.

Ex.: Costul Depozitarii (executie si exploatare): 8-27 USD/t

Incinerarea: 40-100 USD/t + 6-7 USD/t depozitarea cenusii.

 Dezavantaje:

1. Riscul poluarii apelor freatice datorita neetanseitatilor bazinului;

2. Risc de explozie din cauza metanului format;

11
 3. Ocupa suprafete mari, care sunt din ce in ce mai greu de gasit.

INCINERAREA

 Incinerarea este eficace doara daca partea combustibila din deseu este >60%, daca puterea
calorifica este >14000 kcal/kg, umiditatea este < 40% si daca se poate asigura o cantitate minima
la incinerator de 50-100 t/zi.

 AVANTAJE:

1. Reducerea cantitatii de deseuri cu >90% din volum;

2. Recuperare de energie.

 DEZAVANTAJE:

1. Costul ridicat al procesului: 40-100USD/tona de deseu procesata face ca rata de aplicabilitate sa fie de
doar 19% pentru deseuri urbane si 8% pentru deseuri periculoase.

12
13