CRABIJ MIŞUNĂ PE INSULĂ

de A. DNEPROV

IN LUPTĂ CU TIMPUL
de V. JURA VUOVA

Colectie .Povestiri ştiinfifico-fanfesffce•

99
 �
�cc ccc:c:c:c:��-..-.:.o-� c.��•..-.o3U:�
11

: Dragi cititori, a
: Vd rugdm să ne scrie/J impresiile si observatiile dv. critice
� cu Piivire la acesl roman şi la prezenlarea lui gralică.
11# Adresa noastră este: Colectia .. Povestiri ştiintilico-lantas-
�
: tice• a revistei .,Ştiintă şi tehnică". Casa Scinteii, Piata

; Scinleil nr. f. raionul 1. V. Stalin. Bucureşti.

1"
�--�-�---�····

MANUSCRISELE NEPUBLICATE
NU SE ÎNAPOIAZĂ

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIATE
NU SE IAU ÎN CONSIDERATIE

Coperta-desen : O. IONESCU
 CRABII MIŞUNĂ PE INSULĂ
t

- Hei, fiti mai cu bă gare de seamă 1 strigă Cookling marinarilor

care stăteau in apă pînă la brîu şi descărcau din şalupă o ladă de
lemn
Era ultima dintre cele zece lăzi aduse pe insulă de inginer.
- Vai, ce căldură. Parc-am fi intr-un cuptor, zise Cookling şter­
gindu-şi cu batista gitul roşu şi gras. lş• scoase apoi cămaşa udă de
transpiratie, o aruncă pe nisip şi-mi spuse l
- Dezbracă-te. Batt, fără nici o sfială. Aici nu există civilizatie,
n-are cine să te vadii.
Am privit cu tristete spre goeleta cu pinze, care se legăna aler.e
pe valuri, la vreo doi kilometri de ţărm. Se va intoarce să ne ia abia
după douăzeci de zile.
- Dracu ne-a pus să venim cu maşinile dumitale in acest iad 1 ?
ii spusei lui Cookling dezbrăcindu mă. Pe o aşa căldură o să vi se
topească pînă miine toată slăninu\a de sub piele.
- Nu-ti fie teamă de mine. De soare o să avem mare nevoie.
De altfel, priveşte 1 Este exact ora 12. Soarele stă chiar deasupra ca­
petelor noastre.
- La ecuator se întîmplă totdeauna aşa. O spun doar toate căr­
ţile de geografie. am mormăit privind spre goeleta .,Porumbita·"
Intorşi de la treabă, marinarii se opriră lîngă inginer fără să
Acesta băgâ
spună o v orb ă . mina in buzunarul pantalonilor şi scoase
tacticos un pachet de bani.
- Vă ajunge? întrebă el intinzindu-le citeva bancnote. Unul
dintre marinari dădu afirmativ din cap.
- In cazul acesta sinteti liberi. Puteti să vă intoarceti pe va�.
Amintiti-i numai căpitanului Hayll că-I aşteptăm peste douăzeci
de zile.
- Să ne apucăm de treabă, Batt. Ard de nerăbdare, imi spuse
Cookling.
L-am privit drept in ochi !
- Să vă spun sincer, nici nu ştiu pentru ce am venit aici. Inteleg
că poate acolo, la amiralitate, nu puteati să-mi spuneti totul. dar aici
nu văd de ce mai pâstrati misterul.
�
Coo ling făcu o mutră acră, iar ochii ii fugiră pe ţărmul nisipos.

3
 - Bineinteles că n-am de g înd să păstrez secretul. Iti spuneam
$1 acolo despre ce este vorba. d acii aveam timp ...
Imi dădeam seama că mă mintea. dar nu l-am spus mmi�.
Cookling stătea incruntat şi îşi freca cu palma gitul roşu aprins- '•i
cunoşteam apucăturile şi ştiam că face totdeauna aşa cind are de
gind să tragă o minciună.
- Este vorba de o simplă expe rientă, Batt, o experientă amu­
zantă pentru verificarea teoriei lui, cum ii spune... , ezită Cookling
şi mă privi iscodilor in ochi.
- Teoriei cui ?
- A savantului acela englez... Cum de mi-a ieşit din cap nu-
mele? 1 Stai, stai că mi-am adus aminte. A lui Charles Darwin ...
M-am apropiat de Cookling. am pus mina pe umarul său gol şi
i-am zis:
- Vreau sii vă intreb: mă luati drept un idiot, fără nici un pic
de minte? Credeti că nu ş tiu cine a fost Charles Darwin ? Termi­
nati-o cu minciunile şi spuneti-mi clar pentru ce am debarcat pe
această lişie de nisip, pierdută in mijlocul oceanului. Şi vă rog sâ
nu-mi mai pomeniti de Darwin.
Cooklin g Incepu să rîdă cu hohote. In gura deschisă i-am zărit
o multime de dinti artiliciali. El făcu citiva paşi inapoi şi-mi spuse:
- Cu toate acestea. eşti un prost, Batt. Tocmai pe Darwin i l
vom verifica aici.
- De aceea -ati adus pe insulă zece lăzi cu fier? intrebai apro­
piindu-mă din nou de Cookling. Ura impotriva acestui grăsun, cu
pielea lucioAsă';' incepu să clocotească in mine.
- Da. imi răspunse el, şi zimbetul ii dispăru de· pe fa\ă. Iar
în ceea ce priveşte indatoririle pe care le ai, află că in primul rind
va trebui să deschizi lada nr. 1 şi să scoti din ea cortul, apa, con­
servele. şi sculele necesare pentru deschiderea celorlalte lăzi.
Cookling incepu să-mi vorbească cu tonul pe care-I mai auzi­
sem la el. pe poligon, cind l-am fost prezentat. Atunci amindoi pur­
tam uniformă militară.
- Bine, am mormillt w printre din11 şi m-am apropiat de lada
care purta nr. 1.
Peste două ore, cortul era instalat chiar pe ţărm- Am băgat in
el lopata, qmga de fier, ciocanul, citeva şurubelnite. o daltă şi alti!
scule de lăC'ătuşărie. Tot aici am aranjat aproape o sută de cutii cu
diferite conserve şi containere cu apă potabilă.
Cu toate că Cooklin g imi era şef, totuşi muncea şi el din răs­
puteri. Vedeam că arde d e nerăbdare să-şi lnceapă experien\a. Ocu­
paţi cu lucrul. nici n-am observat cum ,,Porumbi\au şi-a ridicat an­
cora şi a dispărut ia orizont.
După cină ne-am apucat să desfacem lada nr. 2. In ea era un
cărucior obişnuit cu două roti, ca acelea folosite pe peroanele gărilor
pentru transportul bagajelor. M-am apropiat de a treia ladă. dar
Cookling m-a oprit:
- Să studiem mai intii harta. Va trebui să ducem încărcătura
celorlalte lă?.l i n diferite colturi ale insulei.
L-am privit 5Urprins:
- Aşa cere experienta. a adăugat el.
. lnsula ei'a rotundă şi semăna cu o farfurie răsturnată. Avea un
r'
mic gQl1 lel1n partea de nord, chiar acolo unde am debarcat. Pupă
fişia de nisip din apropierea ţărmului începea un mic platou, pe care
creşteau nişte tule pipernkite, arse de razele Het:binţl a\e soarelui.
Diametru! insulei nu depăşea trei kilometri.
Pe hartă erau însemnate cu creionul roşu citeva puncte a unul pe
tărmul nisipos, iar altele in interiorul insulei.
- Materialele pe care le vom scoate acum din lă zi va trebui ti
le ducem in aceste puncte, imi zise Cookling.
- Sint aparate de măsurat ?
- Nu, imi răspunse inginerul şi începu să chicotească. Avea un
obicei nesuferit de a c:hicoti c i nd ştia un lucru de care altcineva nu
avea cunoştinţă.
A treia ladă a fost grozav de grea . Credeam că taiMntru trebui e
să fie un strung ·uriaş. Cind am desfăcut-o însă am "răma s uimit.
Tn iadă erau plăci şi b are metalice de diferite torme şi mărimi ·
- S-ar părea că avem de gind să ne jucăm (a aişte co p i i cu
aceste liguri geometrice, îi il:isei lui Cookling scotind din ladă hlcăţi
de metal rotunde, cubic�. pătrate şi ovale.
- N-aş crede, răspunse el şi începu să desfacă o altă ladă.
In lada nr. 4 şi in toate celelalte, inclusiv cea care purta nr. 9,
am g as it numai tagle metalice. Acestea erau de trei culori : cenuşii,
roşii şi a rgintii. Fără prea multă �eutate, am stabilit că sint d�
(ier, cupru şi zinc.
Cînd am incercat să despachetez ultima ladă, a zecea, Cookling
mi-a spus:
- De aceasta ne vom apuca după ce vom duel! taglele in dife­
rite puncte ale insulei.
ln următoarele trei zile am transportat metalul cu căruciorul.
Ţliglele le l ă sam in grămezi mici, unele la suprafaţă, altele le lngm­
pam după indicat ia inginerului. ln unele grămezi erau tagle de di­
ferite metale, iar in altele numai dintr -un si ng ur metal-
După ce-am terminat această treabă am venit spre cort şi ne-am
apropiat de lada nr. 10.
- S-o despachetăm. dar cu multă atenţie, imi zise Cookling .
. A zecea ladă era mai uşoară decit celelalte şi ceva mai mic ă.
Am găsit in ea rumeguş bÎfl� presat in jurul urrui pachet infăşurat
in pislă şi hirtie ceruită. Cind am desfăc:ut pachetul, surpriza mi-a
fost şi mai mare.
La prima vedere. obiectul din pachet părea să fie o jucărie mare
pentru C'lpii, o jucărie metalică ce semiina cu un crab- Dar acesta nu
era un crab ob işnu it. In afară de şas� picioare mari, el mai avea
in fată două picioruşe-tentacule subtiri, ale căror capete erau ascunse
tntr-o glugă ce semăna cu gura semideschisă a unei jivine foarte
urite. Pe spate, crabul avea o ad i nc itură in care s t r ă luce a o mică
oglindă parabolică. din metal lustruit, cu un cristal roşu in centru .
Spre d eose bire de un crab-jucărie, acesta avea p at ru ochi - doi
in fa tii şi doi in spate.
Am stat şi am privit mult timp la ac eastă ciudăţenie.
- I ti place ? mă intrebă Cookling după o lungă tăcere.
Am dat din umeri şi am zis :
lmi face impresia că am venit aici Intr-adevăr ca să ne amu­
zăm cu tot soiul de jucării pentru copil. .
- Ceea ce ai in fată este o jucărie foarte periculoasă, zise
Co okling cu un zimbet plin de mult umire. Ai să vezi indată. Scoa­
te·!, te rog, din ladă şi pune-1 pe nisip.

5
 Crabul nu era greu- Să tot fi avut vreo trei kilograme. După ce
l-am aşezat pe nisip, l-am intrebat cu ironie pe inginer:
- Si mai departe ce avem de făcut?
- Să mai aşteptăm putin să se înrălztască.
Ne-am aşezat pe nisip $i am inceput să privim jivina metalică.
Peste vreo două minute am observat că oglinda de pe spatele cr3·
bului începe să se întoarcă in directia soarelui.
- Aha, mi se pare cii princle viată 1 am exclamat $i m-am ri­
dicat tn picioare.
Tn timp ce mă sculam, umbra mi-a căzut asupra mecanismului
$i s-a produs ceva la care nu m-am aşteptat. Crabul şi-a mişcat
repede picioarele şi a făcut un salt pe un loc insorit- Am fost atit de
surprins incit. fără să vreau, am sărit in lături.
- Acum vezi despre ce jucărie este vorba ? Sper că nu te-ai
speriat 1 ? spuse Cookling şi incepu să rîdă cu hohote.
Mi-am şters fruntea pe care imi apăruseră broboane de sudoare.
- Cookling, nu mă chinui, spune-mi ce-o sii facem cu el aici ?
De ce am venit pe această insulă?
Cookling se sculă şi. venind spre mine, tml zise de data aceasta
foarte serios :
- Vom verifica teoria lui Darwin.
- Bine, biiguii eu, dar actasta tsle o teorie biologică, teoria se-
lectiei naturale, a evolutiei şi aşa mai departe ...
- Tocmai de aceea De altfel. priveşte, eroul nostru a plecat să
bea apă ' ,

Eram surprins la culme. Jucăria a ajuns pînă la tărm. a băgat

o trompă micii in apă ş i a inceput să bea. După ce . a terminat cu
adăpatul s-a aşezat la soare şi a rămas nPmişcată.
M� uitam la acest automat mititel şi simteam o inexplicabilă
repulsie pentru el, o repulsie amestecată cu frică . La un moment dat,
mi s-a părut că jucăria-crab are unele trăsături comune cu cele ale
lui Cookling.
- Dumneata l-ai construit? 1 l-am intrebat pe inginer după
cîteva minute de tăcere.
- Daaa ..,' mugi el şi se întinse pe nisip-
. M-am culcat şi am început să privesc această maşină atit de
curioasă. Crabul părea acum lipsit de viatii.
M-am tirit pe burtă pînă aproape de el şi am inceput să-I stu-
·
diez cu afentie.
Spatele crabului avea forma unei jumătăţi de cilindru, la ale că­
rui baze se vedeau cîte două orificii, ce semănau cu ochii. Această
impresie era întărită şi de faptul că in dreptul orificiilor scliJ..u�au
nişte cristale aflate in corpul maşinii. Sub spatele semicilindric era
pîntecele - o mică platformă plată. Ceva mai sus de pîntece ieşeau
din automat trei perechi de picioare mari, articulate şi două tentacule
lungi şi subtiri.
Măruntaiele crabului n-am reuşit să le zăresc.
Uitindu-mă la această jucărie, incercam să inteleg de ce amf­
ralitatea ii acorda o atentie atit de mare, de ce a fost necesar să
fim adu$i pe această insulă cu un vas special.
Preocupat fiecare de gindurile sale, am stat pe nisip pînă ce soa­
rele a coborît atit de jos că umbra tufelor din depărtare a atins ii·
vina me.talicii. De inclată ce s-a produs acest lucru. crabul a lua: o
�
npede d n loc şi s-a oprit acolo unde razele soarelui mai scăldau cu

6
căldura lor nisipul. Dar umbra 1-a găsit şt aici- Atunci crabul a por­
nit de-a lungul tărmului, coborînd tot mai jos, şi mai jos. spre apă,
unde se mai zărea soarele. SE' părea că lumina fi dădea viată.
Ne-am sculat şi am pornit pe urmele maşinii- La un moment
dat, crabul a ajuns in apropierea unei grămezi de bare metalice.
Cind au mai rămas vreo zecE' metri, robotul a uitat parcă de soare,
s-a repezit spre grămada de mt>tal şi a rămas nemişcat Jingă o bară.
Cookling m-a bătut pe umăr şi mi-a zis r
- Să mergem acum spre cort. Mîine dimineaţă va li mai in­
teresant.
In cort am cinat fără să scoatem nici o vorbă, iar apoi ne-a:n
culcat învelindu-ne cu pleduri uşoare de !lanelă. Aveam impresia că
Cooklin g era multumit că nu-i mai puneam nici o intrebare. Inainte
de a a d ormi am auzit cum s-a sucit de pe o parte pe alta şi cum a
chicoti! de citeva ori. Insemna că ştia ceva de care altii nu aveau
cunoştinţă.

A doua zi am plecat dis-de-dimineată să mă scald. Apa era

caldă şi am înotat mult timp, aclmirind cum la răsărit, deasupra in­
tinderilor lucii. netulburate de nici un val. se aprindeau zorile pur­
purii. Cind m-am intors in cort, inginerul militar nu mai era înăuntru .
.. A plecat sii-şi admire monstruiM - mi-am zis şi am inceput să
deschid o cutie cu ananas.
N-am apucat să mănînc nici trei bucătt>le din deliciosul Iruct,
că l-am şi auzit pe inginer strigind :
- Locotenente, vino repede 1 Grăbeşte-te 1 A inceput 1
Am ieşit din cort şi l-am văzut pe Cookling stînd printre tufe
şi făcindll·mi semne cu mina.
- Să mergem ! mi-a spus ei pufăind ca o locomotivă. Să ne
grăbim.
- Incotro, inginere?
- Spre locui unde l-am lăsat ieri pe drăgălaşul nostru.
Soarele se ridicase de o suliţă pe cer, cind in faţă ne-a apărut
grămada de bare metalice- De departe n-am reuşit să disting nimic
deosebit, dar cind ne-au mat rămas de> făcut doar cîţiva paşi am
zărit două şuvite de fum albăstrui. care şerpuiau in sus. iar apoi_
Jar apoi am rămas tintui! locului, de parcă paralizasem. M-am fre­
cat la ochi, dar vedenia n-a dispărut. Lîngă grămada de metal stă­
teau doi crabi. Cel de-al doilea semăna leit cu cel pe care l- am scos
ieri din ladă.
- N•J cumva al doilea crab a fost printre barele de metal şi nu
l-am observat? am intrrbat surprins. ,
CooklinR incepu să-şi !rece miinile şi să chicotească.
- Nu mai fă pe prostul 1 De unde a apărut al doilea crab ?
am strigat.
- S . a născut 1 S-a născut chiar in această noapte '
Mi-am muşcat buza şi, fără să spun nimic, m-am apropiat de
cei doi crabi. In primul moment am avut i mpresia că am o haluci­
natie: crabii lucrau de zor.

7
 Nu gnşesc de loc: cind spua ci lucrau. Ei atingeau cu ten ta ·
cu�ele lor subtiri ba�le metalire, creau pe! supra fa1a lor un arc voi·
ta 1 c intocmai ca la 5u dura electrică, şi tăiau buciţl de metal. Crabi i
,

mtrodureau apoi cu repeziciune metalul in gurile lor mari. lniuntml

acestor creaturi se auzea un zumzet misterios. Din cind in c:lnd cra­
bii aruncau pe gură sute de sci!l(ei, iar tentaculele scoteau din' inte-
rior d iferite piese eat. fab ric ate - •

Aceste p iese erau aranjate iatr-o anumită ordine, pe o mică plat­

formă ce apărea treptat de st�b crab
Pe platrorma unuia dintre automate era aproape gata un al
treilea c:rab, in timp ce la celălalt conturul unui mecanism identic abi3
se profila. Eram surprir.s la C'Ulme de Ct"le ce vedeam.
- Aceste ,.creaturi" �nstruiesc altele asemănătoare lor 1 am
strigat uimit.
- Ai perfectă dreptate. Maşina-crab a fost construită tocmai in
\•ederea acestui scop, mi-a răspuns Cookling.
- Dar este posibil una ca asta� am intrebat, nepricepind nimic.
- De ce să nu fie posibil ? Să luăm, de pildă, un strung. Cu
el se fabrică piese pentru alte str unguri asemănătoare. Intr-o zi mi· a
\'!!nit in cap ideea să construiesc o maşină-automat care să fabrice
mereu maşini asemiinătoare- ei. Modelul acestei maşini este era­
bul meu.
·Am căzut pe ginduri căutînd să inteleg tot ce mi-a spus ingi­
,

nerul. tn acest t imp, primul crab şi-a deschis larg gura, şi din �a
a ieşit o piesă mare care a acoperit tol mecanismul adunat pe plat­
,

fo rmă : era spatele celui de-al treilea automat. Cind acesta a lo3t
fi.ut. plcioruşele-tentacule au sudat repede in f aţă şi in spate p�­
rt'lii melalici cu orific'ii- Noul crab era gata. Ca şi semenH săl, el
avea pe spate o oglindă metalică cu cristal roşu in centru.
Crabul-,.tată" $ i-a tras sub pintece micuta platrormă, şi .,capi·
lui" s-a trezit pe nisip. Am observat cum oglinda noului-niiscul a
Inceput să se rotească incet. căut în d soarele- După ce a stat puţin,
crabul a pornit spre ţărm ş i a bâut apă. Apoi şi-a găsit un loc inso­
rit şi a rămas să se înc:ăl1.ească.
Totul mi se părea că e�te un vis.
In timp ce-l stud ' iam pe noul-născut, Cookling mi-a spus :
- Iată că este gata şi al patrulea .
Mi-am intors privirea şi am văzut un nou crab
Primii doi, ca şi C'Um n imic nu s-ar fi intlmplat, continuau să
'
stea lîngă grăm ada de metal şi s1i f a brice alti semeni de-ai lor. Al
patrulea crab a pl ec at şi el să se adape.
- la ce le-o fi folosind apa ? am intrebat.
- La umplerea acumulatoarelor. In . timpul zil ei, __c:r�bul trans:
_
for1nă energia sol a ră In electricitate cu aJ u torul ogl mzu d m spa te ş1
al unei baterii cu siliciu. Noaptea însă automatul func1ionează Cl4
rezerv�e de energie solară pe care le-a depozi1at ziua intr-un acu-
mula tor . • •

- lnseamriă că aceste "creaturi• lucrează şi ziua, şi noaptea ?

am intrebat.
- Exact- ŞI ziua, şi noaptea, fără întrerupere.
Al tn!ilea crab a luat -o din loc şi a-a îndreptat spre grămada
de meţat. --. . .

�au trei automate. iar al patrulea se tncăru c u ener-

gie o�:
8
 - Dar in aceste gramezi de metal nu ex1sta m ateri al pentru
facerea unor baterii cu iiliciu .., am remarcat, Incercind să aflu teh­
nologia procesului lor de fabricatie.
- Nici nu este nevoie să fie in gramada de metal. Crabii mei
au la îndemînă material pentru baterii cit poitesc, zise Cookling lo­
vind cu piciorul in nisip. Nis1pul este oxid de siliciu. In interiorul
crabului, sub actiunea arcului voltaic, acest oxid se transformă in
siliciu pur.
Am plecat spre cort seara, cind lîngă grămada de metal lucrau
şa&e automate, iar două se incălzeau la soare.
- La ce sint necesari aceşti crabi ? l-am întrebat pe CookJing
In timpul cinei.
- Avem nevoie de ei pentru război. Aceste automate sint arme
ingrozitoare pentru diversiune, imi spuse el sincer.
- Nu inteleg, inginere.
Cookling termină să mestece carnea in gură, apoi continuă J
- Spune-mi, ce crezi că se va intimpla dac ă aceşti drăgă laş)
vor fi introduşi pe neobservate intr-un teritoriu inamic?
- Ce poate să se intimple ? am intrebat nedumerit.
- Dumneata ştii ce este o progresie? mi se adresă Cookling-
- Să admitem că ştiu.
- Ieri am avut un trab- Astăzi avem opt. .Miine voin avea şai-
zeci şi patru, poimiine cinci sute doisprezece ş.a.m.d. In zece zile
pot apărea peste zece milioane de crabi. Pentru aceasta vor fi ne­
cesare treizeci de mii tone de metal...
Auzind asemenea cifre, am rămas năuc.
- Da. dar .. .
- Aceşti crabi vor putea consuma in scurt timp tot metalul
h;amicului, toate tancurile lui, toate tunurile. avioanele, strungurile,
wecanismele, toate rezervele de metal de care dispune duşmanul. In·
tr-o lu.nă nu va rămîne nici o bucătică de metal pe întregul glob
pămîntesc. Totul va fi folosit la reproducerea acestor crabi... Ţine
seamă şi de faptul că in timp de război metalul este cel mal impor­
tant material strategic.
- Abia acum inteleg de ce amiralitatea a acordat atîta impar•
tantă acestei jucării..., am spus in şoaptă. •

- Intr-adevăr, crabul merită toată atentia. Dar acesta este

doar primul model. Am de gind să-I perfe.:ţjonez şi să accelerez de
două-trei ori procesul de reproducere. Vreau să-I fac să se tină ;:u
mai multă siguranţă pe picioare, să se deplaseze mai repede. Am
să incerc să perfectionez şi aparatul care indică prezenta meta­
lului.- Vreau să-I fac mai sensibil pentru distante mari. Atunci, în
timpul războiului, toti vor fugi de automatele mele ca de ciumă­
Vreau ca inamicul să piardă in două-trei zile tot metalul de care
disJ'Iune. •

- Dar automatele, după ce vor consuma toate metalele de

pe teritoriul inamic, vor invada şi ţara noastră, am strigat eu.
- Aceasta este o altă problemă. Activitatea automatelor va
putea fi întreruptă de tndată ce ele vor fi semnalate pe te ritor i u !
uostru. Pentru aceasta se va stabili un cifru pe care-I vom cunqaşt�
�mai ooi. Uzind de el, crabii se vor astîmpăra imediat. Faptul că
•utomatele -ne vor invada nu ne poate aduce decît folos. In felul
acesta vom · captura · metalul inamicului.

9
 ,,.Tn noal'tea aceea am avut vtse i ngrozitoare Mii de cra bi me­
.

ta lici se indreptau fioroşi spre mine, dorind să mă sfîşie. In urechi

irni suna z�omotul sin i stru pe care-I făceau picioare l e şi tentaculele
acestor monştri metalici.

Peste patru zile, automatele in�inerului Cookling au impinzit

to at ă i nsu la .

După calculele făcute, numărul crabilor trecea de patru mii­

Co rpurile lor strălucitoare la soare puteau fi văzute pretutinde ni.

Cînd se t ermina o gr ă mad ă de metal. ei căutau alta. Nu aveau

astimpâr.
Tn a cincea zi, Inainte de apusul soarelui, am fost martorul un.-i
scene grozave: doi crabi s-au luat la bătaie pentru o bucată de zin::.
Era in p arte a de sud a insulei, unde am îngropat in nisip citeva
bare de zinc. Crabii care lucrau in di rer i te locuri veneau aici, din
cind in cînd, spre a şi face cite o piesă.
-

S-a întîmplat că în groapa cu zinc s-au adunat deodată aproape

douăzeci de crabi şi au început să se incaiere. Automatele căutau să·.�i
facă loc, se im pingeau şi se răsturnau intre el e Unul dintre crabi
mi s-a pă r ut că este mai deosebit Era mai harnic, mai puh�rnic şi . ..

mai îndrăzneţ. lşi împin g ea .. fratii", se urca in spatele lor ş1 dorea

cu orice chip să scoată din fundul gropii o bu cată de metal. ln mo­
nlentul cind a aj un s aproape de tintă şi a apucat metalul, un alt
c:rab a incercat să-I deposedeze de bucata de zinc. Ce le două auto­
-mate au inceput să tragă de bară in părţi opuse- Crabul care mi s-a
părut că este mai harnic a reu şi t tn cele din ur mă să intre in pos e ­

sia metalului. Dar inamicul său nu s-a dat bătut- L-a o coli t i s-a
.

urcat in s pat e şi i-a băgat tn gură tentaculele.

Tentaculele primului şi ale celui de-al doilea crab s-au fncurcat,
şi a uto mat ele au i-nceput să se sfîşie.
Celelalte mecanisme nu acordau ni c i o a ten ti e luptei ce se dă·
dea .,pe viaţă ş1 pe moarteM. La un moment dat, insii, am observat
cum crabul care s-a urcat pe spate s- a intors cu pîntecele în su s, şi
platforma i-a căzut, dezvelindu-i toate măruntaiele mecanice. Tn
aceeaşi clipă, inamicul său a· in.:ep ut să-I secere cu scintei electrice.
Cînd corpul vi ctim E'i a fost făcut bucă!i, învingătorul a î nc epu t să
scoată din el pirghii, sirme. rotite dintate şi să le vire in gură.
Pe măsuri.! ce piesele obţinute pe această cale ni rn ereau in corpul
crabului, plaHorma sa ieşea tot mai mult. $i pe ea se v�dea o activi­
tate febril� de montare a unui nou mecanism.
Au mai tr ecut citeva minute, şi de pe platformă a coborit un
nou crab
Cind i-am povestit lui Cookling ce-am văzut, el a i nceput să chl-
cot ească .

- Tocmai de aşa ceva am nevoie, imi spuse el.

- Pe n tru ce ?
- Ti·am mai spus că vreau să-mi perfectionez automatele.
- N-al dectt să iei schiţele şi să te gîndeşti cum s-o faci. Ce
1egăhui are tntrmplatea povestiti! de mine cu perfecţionarea acestor
u�bi, ca.re 111 inceput să se mănince intre ei?

10
 - A.icl e tot secretul Vor supravieţui cei mal per!ecţiona\1.
M-am gindit putin şi l-am conlrazis.
- Ce intelegi prin cei mai perfectionati? fo\i crabii sint doar
la fel- Din cite am inteles. ei isi fahricil semenii după chirul şi
asemănarea lor.
- Dumneala crezi că se poate fabrica o copie identică a unul
model ? Crl'd că ştii că nici două bile de rulmenti nu pot fi perfect
egale, cu toate că fabricarea lor este mult mai simplă. Automatul
meu are un dispozitiv care compară modelul ce-l creează cu propna
sa constructie. lnchipuie-tl ce se va fntimpla cind fiecare mecanism­
nou-născut va tncepl' să construiască alti crabi, nu după modelul
initial. ci după propriile trăsături. ln cele din urmă, n-ar fi ex clu<J
să apară un automat ce n-o să mai semene cu crabul pe carP. l-am
construit la inceput.
- ln acest caz, noul mecanism ar putea să nu-şi mai tnd�pli­
nească nici functia initială. arlică să construiască modele care să-I
semeni.' in mare măsurii.
- Lucrul acesta nu are nici o importantă Va li chiar foarte
bine dacă se va intimpla aşa Modelele mai reu5ite pe care le va
construi noul automat vor face la rindul lor altele, in care cu totul
tntimpliitor se vor acumula anumite particularităti ale constructiei,
care vor da naştere unor modele mai puternice, mai rapide şi mai
simple lată de ce n-am de gind să l ucrez la perfectionarea schllelor.
lmi rămîne doar să aştept pînă cînd automatele vor consuma tot me­
talul de pe Insulă. iar apoi vor începe să se râzboiascll şi sli se
mănince intre ele. dind naştere unor noi mecanisme. Numar astfel
voi obtine crabii de care am nevoie.
Tn seara aceea am stat mult timp in fata cortului, pe nisip, pri­
vind marea şi fumind. Oare a utomatele născocite de Cookling, mii
Intrebam, pot aduce intr-adevăr mari neplăceri omenirii ? Oare pe
această insulă pierdută in ocl'an creştem intr-adevăr o ciumă tn­
grozitoare, tn stare să consume tot metalul de oe glob?
tn timp ce stăteam şi mă gindeam la toate acestea, prin fată
mi-au trecut scîrtiind şi lucrind de zor citeva jivine metalice. U:1
crab a dat chiar llf•ste mine şi l-am impins dezgustat cu piciorul.
Automatul s-a răsturnat cu pîntecele in sus şi a rămas nemi5-
cat. ln aceeaşi clipă s-au repezit spre el alti doi crabi, şi fn bezna
noptii au incl'put să fulgere scintei electrice orbitoare.
N-a trecut mult, şi victima a fost tăiată in bucăli- Dezgustat de
cele viizute, am intrat în cort şi am scos din ladă o rangă- Cooklinl{
sforăia.
M-am apropiat de crabii care işi imrfirteau prada şi · am lovit
pe unul ru toa(ă puterea.
Crf'dEam, nu ştiu de ce. că gestul meu il v a împrăştia pe eei­
lalti. rlar asta nu s .a intimplat. Asupra crabulul lovit s-au nă pustii
zeci de automate. si din nou totul in Jur s-a luminat de scintei
electrice.
1\m mal lovit citiva crabl, dar In zadar. Numârul scinteilor a
devenit şi mdi mare. Am observat că sosesc şi alte automate di'l
inima insulei.
Pe tntunecl"ic vedeam doar contururile mecanismelor, şi in aceasHI
lnv�lmă�alâ 111' s-a părut deodată că· zăresc un crab mai mare de­
dt ceilaUt
 M-am apropiat de el şi l-am ochit. Dar cînd ranga de fier a
atins spatele crabului am tipat de durere şi am sărit In lAturi : mă
curentase.
Tremurînd, m-am apropiat de automate ca să-mi salvez ranga.
Incercarea mi-a fost însă zadarnică. La lumina miilor de scintei am
observat cum ranga era tăiată in bucăţi. Cel mai harnic dintre crahl
era tocmai acela pe care am dorit să-I distrug. M-am întors în cort
şi m-am culcat.
Am adormit foarte repede, şi In lumea visului nu mi-au mai
apărut aceste construcţii nesuferite. Somnul însă nu mi-a iost de
lungă durată. La un moment dat am avut o .enzatie foarte nepla­
cutii : am simtit că umblă pe mine ceva foarte rece şi greu. Am
sărit in picioare. Era un crab. "Cind m-am dezmeticit, automatul
dispărusc in fundul cortului. Peste citeva secunde, totul in jur a
fost luminat de scintei.
Lighioana venise in cort să caute metal. Eledrodul său tocmai
tăia bidonul de tablă in care aveam apă potabilă.
L-am trezit pe Cookling şi i-am explicat in cîteva cuvinte cum
stau lucrurile
- Toate conservele, in ocean 1 Bidoanele cu alimente şi apă, in
ocean ! a comandat Cookling.
.�m inceput să cărăm spre tărm tot ce era de metal şi să aran­
jăm •pe fundul nisipos, unde apa ne ajungea pînă la brîu.
Uzi şi frint! de oboseală, după această muncă, am stat pe ţârnJ
pînă dimineaţa. Cookling gifiia, iar eu eram multumit că a păţit-o
âin cauza monştrilor creati de el. Acum îl uram şi doream chiar s-o
păţească şi mai rău.

Nu-mi amintesc cit timp trecuse de cind am debarcat pe insulă,

dar intr-o zi Co:>kling imi zise triumfător. •
- Ce este mai interesant o să înceapă abia acum. Tot me-
talul pe care l-am adus a rost consumat.
·

Am trecut pe lîngă locurile unde lăsasem şi tngropasem taglele­

Nu mai era nimic. De-a lungul ţărmului şi printre tufe se vedeau
gropi goale.
Cuburile, barele şi toate figurile geometrice de metal se trans­
formaseră tntr-un număr impresionant de· mecanisme care mişunau
pe insulă. Automatele se mişcau repede, acumulatoarele le erau su­
praîncărcate. dar energia lor nu era consumată pentru lucru. Crab!l
căutau pretutindeni noi rezerve de metal.
Pri\'ind acest tablou m-am convins că Cookling avea dreptate.
Intr-adevăr, crabii nu erau cu totii la fel. El se deosebeau după mă­
rime, după repeziciunea cu care se mişcau, după dimensiunea ten•
taculelor şi a gurii. In interiorul automatelor existau probabil deo­
sebiri şi mai mar i .
- A sosit timpul să înceapă lupta intre ei 1 zise Cookling.
- Vorbeşti serios ? t-am intrebat.
. .-. Sioefnteles Pt>ntru aceasta este suficient să le dau putin co­
batL Mei[Bnumul este construit In aşa fel că, dacă o cantitate inrimă

12
 din acest metal nimereşte inăuntru, crabii pierd, ca să spunem aşa,
ultima urmă de respect fată de semenii lor.
A doua zi dimineata am plecat împreună cu Cooklin� spre depozi·
tul n'lstru .. mantim··. Am scos de la fund cite o portle de conserve,
apă şi patru bare de cobalt, Pe care ine;inerul le-a rezervat pentru
etapa hotaritoare a experientei.
In momentul în care Cookling a păşit pe ţărmul nisi pos cu barele
de cobalt in mină s-au şi adunat în jurul lui cîţiva crabi. Se vedea
că prezenta noului metal neliniştise foarte mult autornatl.'le. Stâtearn
la cit iva paşi in spatele inrcincrului şi urmăream surprins cum unc1�
mecanisme incercau să sară ocindemhlatJce.
- Priveşte cit de mult au evoluat unele exemplare 1 Acum cred
că iti este clar că nu sint toale la fel 1 In urma războiului pe c.;rc-1
\·om dezlăntui acum vor supravietui automatele cele mai putemice şi
mai bine i�zestrate. Ele vor da naşiere unei generatii mai pcrfec­
tionate.
Spunind aceasta, Cookling ·a
aruncat barele de cobalt in tufi$Uri.
Ce s-a intimplat mai departe este g-reu de descris.
Asupra barc!or !I-au năpustit ciieva automate, care au început
să se impinga şi să taie coballul Alti crabi se ing-he�uiau in sp�tc!e
lor şi încercau să ciupească măcar o fărîmă de metal. Citeva mec:�­
nisme umelau pe spmările .. rralilor" lor, incercind să ajungă la cei.tru.
- Vezi? Aceasta este prima bătaie 1 a strigat inginerul militar şi
a început să bată din pJime In citeva minute, locul unde t.ool•ling
aruncase barele de cobalt s-a transformat ·într-un cîmp de luptă, spre
care soseau mereu noi automate.
Pe măsură ce cobaltul, împreună cu bucăţi din mecaqismele tăiate,
nimerea în gurile altor crabi, şi aceştia se transformau 1n adevărate
p c.re, care începeau să-şi atace ,.fratii".
·

In prima perioadă a acestui război atacau monştrii care guslaseră

din cobalt. Ete prefăceau in bucăli crabii sositi din toate coltunlo!
msulei la acest ospăl năpraznic. Pe măsură ce tot mai p�ulti erabi
reuşeau să se înfrd�Jle din cobalt, bătălia devenea din ce in ce mai
inverşunală. Automatele noi� născute in focul luptei, au început şi ele
�ii se ia la hartă. �
Era o generatie cu totul deosebită.· Aceşti crabi se mişcau foarte
repede, erau ceva mai mici şi nu aveau nevoie de traditionala proce·
clură• a tncărcării acumulaloarelor, ca ,.străbunicii" lor.
Mecanismelor le era suficientă energia solară. pe care o prindeau
cu oglinzi mai mari decit acelea ale altor automate. Agresivitatea
lor era surprinzătoare. Ei atacail deodata mai multi ctabi şi reuşeau
să ·taie in bucăti cite doi trei in acelaşi timp.
Cookling stătea în apă, şi pe faţii i se citea o satisfactie fără·
ma.-gini. El îşi freca miinile şi spunea :
- Minunat, minunat 1 Imi închipui ce se va intimpla m-ai departe 1
Mă uitam la această luptă cu dezgust şi teamă. Doream să ;m•·
văd cum vor arăta mecanismele care aveau să fie create după acest
mărel...,.
r..f·
·
prînz, toată plaja de Jingă cortul nostru se transformase in·
tr-un imens cimp de bătălie. Erau prezenti aici toti crabii de pe insulă.
· Majoritatea exemplarelor ce se năşteau în această luptă erau
mai mici d.ecft primii crabi apăruti pe insulă, dar mult mai iuti ca
aoeştia. La .:n moment dat, tnsă, au îl'lceput să apară mecanisme care
dl!p.fi$el!ll fa inil�ime pe toate celelalte.

13
 Ele aveau mişcări mal lente, dar se vedea că sint foarte puter­
nice. Respinl(eill cu mult succes at acurile ce\or \ al\i c.rabi. care păreau
pe lin�tă ei nişte pitici
Cînd soarele a inceput să apună, mişcările mecanismelor mic.i au
devenit deodată mai lente. Automatele pitice s-au adunat la un loc
şi au Inceput să mear�tă i n d ireclia asfintitului
- Dr ace, toată această şleahtă este condamnată la pieire 1 a spu�
Cookl ing. Crabii mici n-au acumulatoare, şi imediat ce soarele apune
s-a sfîrşit cu er .
Tntr . adevăr. imediat ce umbrele tufelor s- a u lun�tit şi au acor,erit
micile automate, �t'estea au rămas nemişcate Mecanismele mici şi
a�resiv� nu mai const ituiau o armată, ci erau u n depozit de metal.
Crabii enormi, car e ne ajun�teau pînă la briu, s-au apropiat fără
să se grăbească de micile mecanisme şi au inceput să le mănînce.
Pe platformel e părintilor-gi ganti apăreau contururile .unei 2eneratii
şi mai Impunătoare.
Cooklin2 s- a intuneca \ la !aţă. Această evoluţie nu-i era pe plac.
Crabii giganti, cu m:şcări lente. nu erau o armă bună de diversiune
In spatele frontului inamic.
Am ieşit din apă şi :Jm plecat să ne odihnim putin in partea de
răsărit a insulei.
Eram tare obosit ŞI am adormit imedtal ce m-am intins pe nisioul
moale şi cald.

M-au trezit strigăte d1•sperate. Am sărit tn picioare. Era noapte şi,

tn afară de plaja pustie şi de cerul instelat, care se a funda unJ eva,
departe, \ft apele oceanului, n-am reuşit să zăresc nimic in jur. Cook-
ling dispăruse. .
Strigătele s-au repetat şr mi-am dat seama că veneau dinspre
tufe . erau însă parcă mai încete. Am luat-o la fu2ă spre locul de
unde venea chE'marea.
Oc�anul era ca de obicl!i liniştit, şi valuri mici scăldau doar di'J
cind in cînd o l a ja Cu to11te acestea, mi s-a părut că apa se aj!t l ă în
locul unde am depozit a t rezervele de al imente şi bidoanele cu apă.
Mi-ani închipuit că Cooklin2 umblă pe acolo.
- l nginere, ce faci la ora act>asta în apă ? am strigat apropiitJ­
du-mă de d epozitul nostru maritim.
- S i n t aici 1 am auzit slrigindu-mi-se de undeva din dreapta.
- Da r unde eşti ?
-' - Aici, am auzit din nou vocea i n�inerului. M-am băg-at in apă
pînă la gît. Vino spre m:ne.
Cind am intrat In apă m-am impiedicat de un corp tare. Era . • •
u n crab R:igant.
- M-au urmărit şi am fost nevoft să mă salvez aici 1 mi-a răs-
puns grăsunu l .
- Te- au urmărit ? Cine 1
- Cum cine ? Crabii 1
- Nu se poate 1 De ce nu mă urmăresc şi pe mine ?
Inaintind. am mai dat peste un crab. l-am ocol it, şi in cel � din
urmă am ajuns l a inginer. Apa ti ajungea Intr-adevăr pînă la gtt,
 - Povestc�! e-mi ce s-a intimplat.
- Nu in t eleg nici eu, mi-a rasp uns el cu vocea trcmuriudă. In
tll11p ce dormeam, un automat m-a atacat. .. La inceput am crezut că
a nimerit intimplă tor peste mine şi ITI-am dat in lă turi. d ar crabul
s-a apropiat d in nou şi mi-a a t ins fata cu tentaculul său. . . Alunci
ITI-am sculat şi am făcut citiva paşi inapoi... Namila după mine... Am
lua t - o la fugă. .. Crabul după mine. t s-a asociat încă unul, apoi
încă unul. S-au adunat o multime ... Am fost nevoit să intru in apă
· pînă la git. ca să nu mă poală ajunge .. .
- Foarte curios. De ce nu mă atacă şi pe mine, am spus.
- N u ştiu, a mormă i! Cookl ing. Dar oe lărm să ştii că mi-e
teamă să mai ies...
- Prostii, am zis, luîndu-) de mină p e inginer. Să mergem de-a
lungul lărmului spre răsărit Am să te păzesc.
- Cum ai s-o poli face ?
- O să ajungem indată la depozitul nostru şi am să iau de
acolo un obiect greu. De pildă, un ciocan. . .
- Dar vezi s ă n u fip d e metal. Rupe m a i bine o scîndură de la
o ladă, mi-a spus inginerul gifiind.
Am luat- o încet de- a lungu l tărmului. Cînd am ajuns în dreptul
depozitului l-am lăsat pe inginer în apă la adînc, Iar eu m-am In­
dreptat spre tărm să desprind o scindură.
Deodată am auzit plescăit de apă şi zumzetul cunoscut al meca­
nismelor.
Crabii cotrobăiau printre cutiile de conserve. Au reuşit să a j ungă
la depozitul nostru.
- Cookling, sintem pierduţi 1 Ne-au mîncat toate conservele, am
strigat
- Ce zici ? 1 Ce ne facem acum ? m-a Intrebat inginerul cu
tristete în glas.
- Găseşte clumneata o solutie. Dumnt>ata ai inventat ·
această armă
de diversiune, cu care mai ieri te-ai amuzat.
Am ocolit crabii care mişunau in jurul fostului nostru depozit şi
am ieşit pe ţărm.
Aici, strecurindu-mă printre automate, am Inceput să string pe
n isip bucăti de carne, mere, ananas conservat şi alte alimente. După
cum se vedea, cr<Jbii au muncit de zor cit am dorm it.
Preocupat dt> stringerea alimentelor şi necăjit . de cele Intimpla te,
am u1tat că Cookling rămăsese in apă. Deodată lnsă am auzit tipete :
- Ajutor 1 Crabul tncearcă să ajungă pînă la mine. Bati,
ajută-mă '
Am a lergat tn apă şi, impi�dicindu-mă de monştrii metalici, m -am
Indreptat spre Cook ling. La cinci paşi de el am dat peste un crab.
Automatul nici nu m-a băgat in seamă.
- Ce-o fi avînd cu dumneata ? 1 Doar s-ar putea spune că le
eşti lată . i-am ZIS lui Cookling.
- Nu ştiu. Fă ceva ca lighioana să plece de lîngă mine. Dacă o
să se nască un crab ceva mai inalt decît acesta sint pierdut...
- Ai văzut unde a dus .,evoluţia" 1 ?... Dar spune-mi mai bine
care este punctul cel ma i sensibil al acestor monştri. Cum poate fi
stricat mecanismul lor ?
- Inainte era suficient să spargi oglinda parabolică sau să scoti
acumulatorul... Dar acum, nici nu mai ştiu ... Pentru aceasta ar trebui
aă studiez cu de-amănuntul noile automate..,

'1 5
 - Dă-le-n colo de studii 1 am strigat prinzlnd cu mina şi lndoind
tenlaculul crabului, care se indrepta sprt> fa ta inginerului.
Automatul, parcă nemultumit, s-a retras putin. Am da t şi peste
a l doilea tentacul şi l-am indoit şi pe el. Tentaculele se îndoiau destul
de uşor. Parcâ �rau o sîrmă de cupru.
Crabului giga nt nu i-a p lăcut, pesemne, i nterventia mea şi a In·
ceput să iasă din apă. Am plecat tmpr('Ună cu inginerul prin apă de-a
lungul tărmuiUJ.
Cind a răsărit soarele, toate automatele au ieşit dm apă pe nisip
şi au inceput să !le încălzească. Intre timp am reuşit să sparg cu o
piatră OIZlinzile parabolice la cel putin cincizeci de monştri. Toale me·
canismele avariate au rămas paral tzate. Dar lucrul act>sta n-a aju!at
la nimic. Crabii inerli au devemt imed iat v tctimele altor jivine mefa·
lice. Se năştea o nouă generatie de monştri. Tmi era imposibil să
d istrug toate oglinzile parabolice. De cîteva ori am nimerit peste auto·
mate, care m-au curenta!, şi acest lucru a inct>put să mă descura jeze.
fntre t imp, Cookling stătea In apă şi mă urmărea. .
La un momPnt dat, monştrii de mPla J au inct-put din nou să se
războiască şi se părea că au uitat de mginer.
Arn plecat spre un colt al insulei unde nu se ză rea n ici un crab.
Cookl ing tremura după atitea ore de bate. S-a culcat pe tărm şi m-a
rugat să-I acopăr cu n isipul cald. După ce i·am indeplinit donnta
m-am intors spre cortul nostru să iau haine uscate şi a l i mentele care
ne-au mai rămas. Abia atunci am obst>rvat că loculllta noastră fusese
dărîma tă. Ţăruşii de metal cu car€ era fixat cortul fuseSl'r ă mincati
de crabi. I nelel e pe care le avea cortul d ispăruseră şi ele.
Sub cort am găsit hainele noastre. Dar ŞI aici am observat că
automatele şi-au desfăşurat activita tea-. Dispăruseră ca ta ramele şi
nasturii de metal, iar in Jocul lor se observau găuri provocate de
arcul volta ic.
Tntre timp, cimpul pe care se desfăşura bătălia dintre crabi s-a
mutat in inima insulei. La un momen t dat am zărit printre tufe mon­
ştri care depăşeau cu mult inăltimea omului. Ei se luau la hartă şf,
cu o viteză uim itoare, porneau unii impotriva altora .
Cind nam ilele se ciocneau se auze-au zgomote ingrozitoare. Ve·
deam că aceşti crabi sint extrem de puternici . Am \'ăzu t cum citiva
monştri au fost trinliti la pămînt �i făcuti bucăti Intr-o clipă.
Eram sătul de toate aceste lupte, şi abia aşteptam să plec din
insulă . Am luat hainele, a l imentele şi am pornit incet spre Cookling.
Razele soarelui erau necruţătoare şi, de acee-a, inai nte de a ajunge
pînă la inginer, am intrat de cîteva ori in apă. Tot timpul mă gln·
de-am la cele ce se Intimplau in jur.
Un singur lucru Imi era clar : calculele pe care le-a făcut amira­
litatea, tn legătură cu evolutia acestor monştri, dăduseră greş. I n loc
de meca n isme mici şi perfectionate s-au născut giganti metalici, foarte
puternici, dar cu mişcări Incete.
Din punct de vedere militar, ei n u prezentau nici o valoare.
Mă apropiam de locul unde dormea Cookl i ng, cind, de după o
tufă, a apărut un crab gigant.
·

· Era mai Inalt ca mine şi avea picioare mari şii:.{'Uter�ice. Mo n ­

strul Inainta In salturi şi îşi îndoia intr-un mod foarlt- cunos corpul.
Tentaculele crabului erau foarte lungi şi atîrnau PJ! nisip. Meca nismul
avea o gaură oeobişnuit de mare, care era aproape cit jumătate din
Int regul corp.

16
 Monstrul metalic a cobori! spri! tărm � s-a oprit un moment, in­
cepind p a rcă să adulmece Am ri d ic a t foaia de cort ,, am pornit s-o
vîntur. cu m se face cind vrt1 să g o ne�t t i o vacă d i n drum. Colosul n u
mi - a acord at nici o a t ent i e şi a inceput să se indrepte spre l ocu l unde
d :>rm�a Cookling Am luat-o la lug.l să - I p r evi n pe i ng iner.
· N a mi la s-a upnt deasupra lu1 Cookhng şi am obse rva t cum ten­
taculele sale lung1 au incepu! să caute ceva in nis1p.
J n clipa următoare s-a rid1cat un nor de RISip. Era Cookling, care
sărisc ca ars ŞI i ncerca să scape de monstrul c:e stăt ea d easu 11r a - i .
A fost însă prea tin;lu.
Tentaculele subţiri s-a u î n co l ă cit in j urul gitului lui Cookling şi
I - a u n d 1cat tot m a 1 sus, spre gura meca nismului. I nginerul atfrn a
m•;,utindos şi dădea desperat d i n p ic i c.. a re.
·

Cu t oa le că n u - l puteam s ui er i pe aces t grăsun, nu pu t ea m lotuşi

adm1te ca el siî moa ră sugrumat de acest m o nst ru m e tali c.
fără să stau mult pe gind uri, am apucat c rabu l de un p1c1or şi
am tras de el cu toată puterea. Dar efortul meu n-a ajutat la ni m i c.
Col95ul nici nu s-a urnit
/1\-am căţăra! at unci reped e in spatele l ighioanei. L a un moment
d a t , Iata mea a ajuns la n i velu l capu lui lui Cookling. I nginerul e r a
sc:l imonosit d e d urere şi avea gura deschisă . .,Dinţii" - mi-a ful­
ge r at pri n cap. Cook ling avea d i n\i de met a l 1. ..
Am lovi t cu pumnul, cît a m putut de tare, oglinda parabolică, care
scl 1 pca in soare.
Crabul a început să se a gi te . Fata v inăt ă a lu i Cookling, cu ochii
ieşili d i n o rbi t e, a ajuns în d reptul gurii-atelier. Şi tn acest moment
•-a i n t i m plat ceva îngrozitor. Sc!nte1 electrice au zburat spre fata
i ngi neru lui. Apoi tentaculele a u ced at, .d e p a rcă ar fi fost paralizale,
şi .-:orpul l ipsi t de viaţă al i n v enta t oru lui c1umei metalice a căzut
pe n isip,

* *

J n z 1 ua in care l-am inmormintat pe Cooklmg, pe insul ă alergau

unul după altul citiva crabi de d i me ns i u n i colosale. Nici m i e şi nici
inginerului mort mecanismele nu ne acordau vreo atenţie.
.Am infăşurat corpu l neinsufletit al lui Cookling intr-o prelată şi
l-am î ng rop a t fără nici o părere de ră u . In gura uscată de sete imi
sci rţiia nisipul , şi în gînd îl bleslemam pe răposat pentru invenţia
lui d iab ol i că .
·

Citeva zile in şir am slal nemişcat pe ţărm şi am scruta! orizon­

tu l, aşteptînd să sosească .,Porumbiţa". Timpul trecea foarte incet.
şi razele soarelui erau necruţă toare. Din ci nd în ctnd, mă Uram pină
la apă şi-mi b ă g a m capul în ea.
Ca să ui t de sete şi de foame căutam să mă gindesc l a ceva. ,V1ă
gindeam că, in vremea noastră, multi oameni deştepli dl!pun eforturi
m i n t a l e pentru a născoci lucruri care pol face rău a l tor oameni. In­
venţia lui Cookling era un exemplu foarte grăitor. Eram conv ins că
a cest automat, dacă i s- a r fi făcui anumite schimbări, a r fi pu tut servi
şi unor scopuri no bi le. De ex emp l u, automatul putea să t:xtrngă in
m ine mel11 lul . Evolutia acestor mecanisme putea fi dirijată fn aşa fel
ca n·oi t uernplaft să ind e,pl inească mult mai bine a cea.s lă m_un r ă • .
·

Era m ·convinş că dacă acest" mecanism ar fi fost tn lrPI.tuintat pentru

17
scopuri paşnice n-ar fi dcgenPrat şi n ici nu s-ar fi tr�tr.sformat In­
tr-un colos de metal...
I ntr-o zi m-am uitat In sus şi am văzut că deasupra mea s t ă
un colos dE' otel, cum 11-am mai Intilnit. Autom a t u l privea in zare şi
pa rc ă a.d u l m Pc a.
Am Inceput să am ha lucinatii. Mi se p ă r ea c ă giga ntul s-a prefă­
cu t intr-o c is te r n ă uriaşli de apli bună de băut. I ncercam să ajung
pînă la apă, dar nu putea m .
M-am trezit pe bor d u l goeletei. Cind căpita n u l Hayll m-a intre­
bat dacă t rebuie să incarce colosul ce zăcea pe fărm i-am spus că
aceasta nu prez i n tă n ici o importantă.

(Din .,Znanie sila• nr. J/i/9â8)

 ÎN L U P T Ă C U T I M PUL
de VALEHTI H A JURAVLIOVA

1 1 tuprinse frica. Cea m a i obişnu1!ă frică, stăruitoare, l i p icioasă.

Zorin nu reuşea de loc să scape d e senzatia că lepra stă ascunsă
undeva prin cameră. Erll obosit, dar ii era tea m ă să se a prop1e de
fotoliu. li era sete, dar se temea să se atingă de carafă. Boa la putea
să fie răspîndită peste tot, ch1ar şi in vasul cu lăcrămioare.
. I ncercind să-şi inăbuşe teama, el se plimba nervos prin cameră. ­
Umbra lui, neputind să-i tină pasul, a lerga d i n colt in colt pe păt ră•
telele parchetului ca drilat.
- Baci l i i leprei, bombănea Zotin. Baci l ii Hansen .., Hansen il Da,
da, des1gu r ... '
Nu putea să-şi mai amintească n im ic şi aceasta îi mărea frica.
Poate că şi aerul e m lectal il Poate că, inspirind acest aer cald. im­
biba! de a roma dulceagă a lăcrăm ioarelor, el înghi te şi aceşti bleste­
maţi bacili H ansen ?
Se repez i aproape ln fugă la fereastră şi smuci cirligul.
Aerul rece îi alungă oarecum frica. Fulgi de zăpadă pătruns('ră
in cameră. Se roteau lin, purtaţi de vint. ln jocul fulgilor era ceva
obişnuit, era un lucru p(' care-I mai văzuse de nenumărate ori. [ra
liniştitor.
· Amurgul nu mai lăsa să se vadă con tururile obiectelor, şi Zorin
nu putea să inteleagă dacă C('('3 ce cn·ştea in fat a ferestrei era un
ulm sau un rogoz 1 se părea că este foarte important să stabilească
specia căreia tf apa 1 t ine arborele. lşi incorda ochi i miopi, căulind să
pătrundă intunericul re se lăsa.
Atinse maşinal rama ferestrei şi deodată, ca o lovitură de cure!!l
electric, îi reveni frica. Nu era voie să a t i ngă rama 1 El nu a vea voie
să atingă n ici un obiect in această cameră 1 Scoase batista şi incepu
să-şi şteargă degetele.
1 n spatele lui se auzi scirtiitul uşii . Zorin tresări - nervii reac­
tionau la sunet ca nişte coarde întinse -, apoi se Intoarse, ascunzind
·
in grabă batista.
ln pragul uşii stătea un om imbrăcat Intr-un costum m a ro. Fata
şi miinile omului erau ascunse sub feş e. Ochii ti erau acoperiti de
ochelari cu lent i le fumurii.
,.Omul invizibi l " - gindi fără voie Zorin.
- Tovarăşul Sadovski ? vocea lui Zorin li trăda emoţia . Docto­
rul Sadovski ?

19
 - Da. Aleksandr Jurievici Sadovskl, răspunse cu o gentilete ac­
centuată doctorul .
Zorin fă�u un pas înainte, fi î ntinse mîna, d ar o retrase de indată.
- Imi pare bine să vă văd, bolborosi el, simtind că roşeşte şi
dindu-şi seama că a spus o prostie.
- l a toc, profesore 1 spuse Sadovskl, arătînd spre fotoliu.
Timp dt.' citeva secunde, t-i au continuat să stea unul In fata
celuilalt : Sadovski - inalt, putin adus dtn spate, şi Zorin - mic dt­
statură şi foartt- gras. Apoi Zorin trase cu o mişcart- iute fotol iul şi
se aşeză tn t'l. Ş i lucru curios - aşt-zindu·se in fotoliul, care cu un
minut mai Inainte i se părea atît de înfricoşător, el simti deodată o
uşurare.
Sadovski trecu şchiopătînd spre cel ăla It k>toliu,

* *

Lepra este ca un tigru. In răbdarea cu care ea îşi urmkeşte \'ic­

tima este ceva sinistru, ceva de ncinfrint. Un an, doi, zece, trei!eci
de ani ea tot aşft-aptă. Apoi face o săritură, şi ghearele ei se înfig în
corpul omului, TI rup, il sfîşie...
Aleksandr Sadovski ar fi putut să lnfringă lepra. El a avut însă
ghinion. S-a Intimplat ceva aproa p e imposibil. El, medic-leprolog, s-a
tmbolnăvit de lepră.
Lucrurile s-au petrecut primăvara, In timp ce experiment a pre·
paratul AD, creat de el. Noul preparat făcea minuni - era mult m a i
pute.:nic decit sulft-tronul, deci! propizolul sau uleiul haulmugrat.
U neori fnsă - lucru care se intimpla mai rar - prt-paratul AD pro­
voca o agravare bruscă a bolii. Sadovski Incerca mereu, dar nu reuşea
să descopere cauza acestui fenomen. Pentru aceasta erau n ecesa re
zeci şi chiar sute de expcrimentări Indelungate: .
Dar la ·lovitura primită, lepra a răspuns tot cu lovitură. In ziua
de patrusprezece aprilie, spăllndu·se d e dimineaţă, Sadovski a obser­
vat o pată roşiatiră ovală pe mina dr eaptă. După o săptămînă, pete
asemănătoare au a părut şi pe fată. După lncă o Jună, petele s-au
transformat In ulceratii.
Era o formă d intre celt- mai rare a le leprei - o formă virulentă,
galopantă. Se părea că lepra se răzbuna pe omul care cutezase să·i
pătrundă tainele. Preparatut AD nu avea nici un efect. Fiecare expe­
rientă (Sadovski se supuse acum el însuşi experimentării) aducea o
agravare a bolii.
Leprozăria era instalată tn două clădiri cu cite două etaje. In­
tr-una d i ntre ele era clinica. Tot aici locuiau bolnavii. In ceala ltă
clădire erau locuinţele medicilor şi a le personalului de serviciu. Tnră
din primăvară, Sadovski se mutase in clinică. De atunci e l locuia tn
laboratorul de chimie. De attrel, nu atît locuia, cit lucra Lucra de d i­
mineaţă, lucra seara, lucra noaptea. Biruinta asupra l eprei putea fi
ciştigată num a i prin repeziciune. Boala trebuia depăşită.
Preparatul AD se obţinea din sărurile a doi acizi - haulmugric
şi hidnocarpic. Efectul preparatului depindea de compozitia lui. Trt'­
cc a pe undeva hotarul dintre viată şi moarte. măsurat cu fractiuni de
procente.
, O vară..·tntreagă Sadovski a căutat m ijlocul de a obtine un a c id
hi dooe,arpil:: pur. Toamna medicii au verificat eficacita tea preparatului

20
 AD rafinat asupra bolnavi lor. T n şaisprezece cazuri din şaptesprezece,
preparatul a adus o vindecare aproape completA. Numai la cel de- a l
şaptesprezecelea bolnav medicii au const a t a t o agravarf' a procesului.
Acest din urmă bolnav era însuşi Sadovski.
Au urmat noi experiente şi noi nereuşite. Ele agravau inersul ma·
ladiei. Istoricul bolii lui S a dovski a format in scurt timp u n dosar
gros. Satlovski era şi cercet ător, şi medic. şi boln av. Pe paginile rsto­
ric:ulu i bolii ce inscriau plîngerile foa r te scurte, chiar excesiv de scur te,
a lE" bolnavului, apoi observaţiile in termeni latineşti ale medicului şi
formulele chim ict> ale cercelătoru lui. Frecare experienta apropia bi­
r u i n t a cercet ălorulu i şi fiecare experienţă apropia moartea bolnavului.
Medicului nu·i ră mi nl'a decit să stabilească care d intre ele va surveni
m a i îna i nle.
In decembrie, medicul Sa dovski ştia că bolnavul va muri inainte
ca m ij locul de salvare să fi fost dl'scoperit dl' cercetător. Acesta din
urmă mai avea nevoie de trei-patru a n i ; bolnavului nu-i mai rămîneau
decît opt sau poate zl'ce luni d e trăit.
Expl'rien(ele conlinuau. Cercel ătorul S adovski socotea că este in­
drcptătit să dispună de viaţa bolnavului Sa dovski. Dar la u nsprelt'ce
ia n u<r r il' medicul-şef al leprozăriei a interzis in mod ca tegoric con li·
nuarea experientelor. Sadovski n u s- a opus. Boala lui incetase de
mult să m a i !it> o boală tipică şi deci nu ma i prezen ta interes pentru
ex periente. El le·a transmis asistentilor toale însemnăril e sale şi s-a
mutat intr-o odăiţă mică de llngă clinică. Nu ma i venea la laborator.
... Lepra e ca un tigru. Ea tşi sfirşie victima şi o omoară de abia
după ce o desfigurează complet.
Sadovski era tratat acum cu preparate obişnuite de sul!. Dar
ghearele leprei se înfigeau tot mai adinc în tn.J,_pul bol navului.
Lepra a învins .

* *

..._ Continuă, continuă, profesore. Te ascult.

Masca albă a feşelor ascundea expresia fetei lui Sa.dovski. A�asta
ti irita pe Zorin. El îşi pierdea siguranţa, se intrerupea, repeta unele
cuvinte. Sistemul de argumentare gindit se destrăma ca o căsută din
cărti de joc.
- Vedeti dv.• prelungirea vietii.•• Vreau să spun lupta Impotriva
b ătrlneti i..
E l îşi a duse aminte că anume cu aceste cuvinte 1ncepuse discutia.
Lentilele fumur i i ale ochelarilor lui Sadovskl licăreau batjocoritor.
- Vedeti dv .. .
Zorin tăcu. ti era cald. Broboane de sudoate t se prel in l(eau pe
frunte, dindu-i o senzaţie neplăcută. Batista nu o mai putea găsi
nicăieri.
- B ătrinetea ? tntrebă Sadovski. Bătrîneţea nu mă ameninţă
pe mme.
Atunci Zorin spuse deschis,
- Este vindecabilă lepra ?
Sadovski dădu d i n umeri.
- Dqfnd dp caz.
- M.a refer la boala dv.
Dincolo de· lenti lele fumurii ale ochelarilor scinteie ceva •
...

21
 - Acum nu este vindecabilli.
Ba tista fu găsită. Zorin lşi şteorse fruntea. Apo i apropie maşi n al
fotoliul de Sadovski.
- Nu este v i ndecabtlă acum ? Ei, bine. . • Dar mai llrziu ?
Sadovski nu răspunse deodată.
- Peste vreo trl'i ani. Pl' putin, dădu el din cap. De a l tfel, un
termen atit de scurt u comporta o muncă uriaşă. Aş spune m a i bine
peste vreo opt ana.
- Opt an i ? Dar dv ... vreau să spun ... dv . .. Zorin se uita la lă-
crămloare, iertati-mă, dispunl'ji...
Sa dovski dădu din cap in Sl'mn de Intelegere.
- Ş � pte luni. Poate opt, dar cel mult zece.
- Ce distant ă e inlrl' opt an i şi opt luni 1 Zorin era aproape
vesel . Ei, bine, chi a r aşa este 1 lşl lipi foto liul de al lui Sadovski.
Ascu l l a l i · m ă , Aleksandr l urievici, imaginati-vă că d v _.. in fine ... vt·\i
adormi aceşti opt ani. lnjelegeji, pe timp de opt a ni. De va fi nevoie,
chiar pe douăzl'ci de anL Si vă vl'ti trezi după ce oamenii vor invăta
să tra teze boala de care suferiţi.
· Mina lui Sadovski, acoperită cu feşele fntinse pe ea, se ridică
Incet, scoase ochelarii. Prin deschizătura îngustă a tifonului Zorin
.
, ăzu och i i căprui al lui Sadovski. Uitătura ochilor · era neobişnu:tă,
Era prea fixă. Priv indu-i mai atent, Zorin observă că genele şi sprin­
cenele le li pseau aproape complet.
- E vorba de somn ? îşi miji ochii Sadovski. Socoti i că lepra ţ
este inofensivă pentru un om adormit ? Dar or�anismul tra ieşte, deci
lr ăiesc si bacilii le p rei .
- N u, nu. Am in vedere un a l t soi de somn. Un somn In timr:ul
căruia organismul aproape că nu trăieşte.
- Moarte )
- Somn, repetă accentuat Zorin ... Pentru că n i me n i nu se tre-
zeşte după ce moa re.
Ochii lui Sadovski priveau duşmănos.
- Ha ideti să vorbim deschis, Boris A rkadil'vici, spuse Sadov<�ki,
subl i n i i n d fiecare cuvirt p r i n mişcări nerăbdătoare a l e miini i strînse
In feşe. Dollr n-ati venit dv. degeaba a ici. Ce vrdi ? Ce·mi propunE'ti ?
Spuneti... ori a m să pll'c.
- Bine, vom vorbi deschis. Ca de la medic la ml'dic. Ati auzit
Cl'Va desprl' hipotermil' ?
- Dl. Sint opl'ratii care se fac la o temperatură scăz ută a or­
�anismului pe cale artificială. Dar ce legătură avl'ti dv. cu chirurgia ?
Doar doml'niul dv. este prelungirea viejii.
- Exlct . Prelung irea vil'tii, dădu afirmativ din cap Zorin. Eu
nu ştiu să prelun�esc vi a ta unui om treaz. Pot fnsă prelungi viata
unui om care doarme. Inteleget i ?
- Nu.
- Dacă omul doarme un somn obişnuit. el trăil'şte. Cind tnsă
omul adoarme ca urmare a unei hipotcrmii ad inci . el. .. el n u trăif'şte.
Şi, deci, nu imbăt rlneşle.
Sadovski d ă d ll d i n umeri.
- Organ 1smu1 omului poate fi răcit cu opt, hai să z ic em, c u
Zl'ce gl'lHte. C e poatl' schimba aceast.l ? Circulatia de b a z ă v a centi•
nua. Deci va continua şi viata. ne chiar şi Intr-un ritm Incetinit.
ZOrilf u- tnrruniJî fn ctPmn tfp ornfeost. A ooi bnlborosi 1

22
 - Dv. vi menţineţi pe o pozitie greşită . Sinteti adeptul aşa-zlsl!l
legi a conservalismului. . .

- Cum ? Ce a t i spus ? .
Zorin uitase că art' in fată un om a t i ns de o boală incurabilA.
Răutatea nu este sociabilă. Ea exclude orice alte sentimente Da r obi­
ectiile il iritau intotdeauna pt> Zorin Ştia acest lucru ... şi totuşi v
tnciuda.
- A m spus - iegl!a conserva tismului. După observatiile mele,
savantul ca re revolutiont>ază un domeniu a l ştiinţei este aproape tot­
deauna conserva tor in alt domeniu. Dt> n-a ş cunoaşte, colega, lucră­
rilt dv. în domen i u l leprologiei. .. De undt> oart> ati scos d v . cifra
act>asta dt> zece grade ? El nu-l l ă să pe Sa dovs1<i să răspundă. Dar
dacă e vorba de trt>izeci de gra de ? S a u de treizeci şi cinci ?
- Adică să lnghe!i omul pînă la zt>ro, apoi să-I readuci la viaţă ?
Nu cred posibil aşa ceva.
Batista dispăru din nou. Zorin cotrobăia pri � unare.
- După crt imi amintesc, continuă Sadovsk � �m rez isti
la o temperatură mai miră de douăzeci şi şase de gra . vorba
de fibrilafia ventricu lelor ...
.
Zorin ridică repede capul.
- Ehe 1 O ştiţi şi pe asta ? Da, da, in ima nu rezistă. Dar inima
poate . [i scoasă d i n circuit şi atunci fibrilatia nu va avea loc. Pentru
sustin et t'a funcţion ă r i i i n imii, eu folosesc a pa ra tu l "in ima -plămîn arti­
ficial". Circu l a t i a singt'lui ocoleşte i n i m a . Fibr i l a!ia nu survine. Am
răcit oameni pînă la zero grade. După aceea, inim a a reintrat In func­
tiune 1 Nu. nu, colega lăsaţi-mă să termin ... Cel mai importan t este
faptul c ă atunci cind organ ismul omu lui este răcit pină la o tempe-
. ratură joasă, iar circu l atia sl'lgeiui este tncet i n ită, omul trăieşte,
d a r ... Zorin ridică degetul In sus, toate procesele legate de viaţă se
d esfăşoară de sute de ori mai incet. .. Şi acum ce ati dorit să spuneti ?
Sadovski l ă rea.
- Astăzi boa l a dv. este incu r a b i l ă Zorin se bilbii, tr privi lntre­
bător pe S a dovski, apoi repetă : Da, esie incurabilă 1 O ştiti mai bine
ca mine. Dar dacă veti fi de acord, noi vom lnşela lepra. Dv. aveti
nevoie, el se rectifică. ştiinţa are nevoie de un răgaz de opt a n i ?
Foa rte bine t Act>şti opt a n i vor fi pentru d v . o singură Jună.
S a dovski tăcea.
- A m făcut pînă acum Zt'Ci de ex periente. Trebu ie să fit i de
acord. Doar e vorba de v i ata dv. Este singura ieşire... Apoi experienta
poate fi rntrerupt ă la nevoie. Ierta ti-mă, am vrut să spun tratamentu l...
nu ex periE"nfa.
E l Incepu d i n nou să-şi caute batista. Sadovski !şi puse ochelarii.
Apo1 înti nse mina spre v 1sul ru flori, îndreptă lăcrămioarele.
Batista f u găsită. Zorin Tşi şterse ca pul ras, concentrîndu-se de
pa rcă ar fi făcut ceva din cale dară de importa nt.
Sadovski se rid ică tn picioare, apoi spuse cu fermitate :
- Nu sunt de acord 1

• •

D i nspre Volg a a d i a un vtnt sl ab, d a r rece. Peste noapte ninsese

hu. şi Sadovski Ui� a pîrtie p r i n zăpa d ă , căuttnd căra rt'a. Ingustă, de
abia vblbili de sub z ăp3dă, ea şerpuia printre copaci. După o trad iţie

23
veche, care există de cine ştie cite den•nii, fiecare bolnav internat in
leprozăne sădea un pom. Bolnavii avettu credmla că dacă" sădesc u n
pom se vmdecă. Medicii spuneau că munc a distrage atenua, ş.i acest
lucru este folositor. De aceea, trad1ţia t'ra respectată riguros. I n
ulti mii ani, multi bolnavi s-au v i ndecat, dar nici unul n - a părăsit le­
prozăria fiiră să fi săd i t un stejar, u n u l m sau alt pom. I n trecut
Sadovsk1 nu dădea mc1 o ater111e acestor lucrun, el credl.' a numai i n
ştiinţă. Acum !nsă el lşi dădea seama că In a fa r ă de ştiinţă ma1 sint
multe a l te lucrun, care se exprimă prmtr-un cuv int cu un continut
oarecum 1 m p recis : "via ta"".
El a lese un loc şi se hotărî ca in pnmăvară să sădească un puiet
de stejar. Medicului-şef i-a spus cu toată seriozitatea : ,.Se spune că
m u nca iti distrage atentia'· . Celă lalt i-a răspuns cu aceeaşi seriozi­
tate : "Se spune că este folositor"".

. .i
Pămîntul era prost pe a 1c1 - numai ms1p ŞI sărătură. Creştea
ncstinghentă planta denumită ali-giusun, un fel de pelin d lb.
Pcnlru un c să prmdă, era n�.>vo1e de muncă mu ltă. Dup ă c i t
s e par ... as treabă era intr-adevăr folositoare.
C creşteau amestecati - pu1eţi linen erau săd1 l i Intre arlJori
·

bătrîni. ..
, pe n ă , deasupra felor lalti se aflau trei ulmi. li sădise
un ofiter de marmă, care se molipsise de lepră undeva prin H a wa i .
El l e dăduse nume marinăreşH. Cel d m mij loc, ceva m a i în_j_ ll, era
,.a rborele mare"", ceilalti doi erau ,.arborele lrinche t mic"" şi "1it l>orele
art imon". Vara ei semănau intr-adevăr cu mşte catarg e cu pinze
verzi umflate de vh1l. Marinarul se v i n decase şi cu vreo do1 ani î n
u r m ă părăsise leprozăria. Copacii-catarge rămăseseră. I n vecinătatea
lor, Sadovski îşi alese locul pentru a sădi un puiet de stej ar: Acum,
pe locul acesta nu se vedea decît un troian de zăpadă. Sadovski ti
ocoli incet. Piciorul drept fi durea. Avea senzatia de lrig. Dar el ştia
că frigul acesta e de u n soi deosebit. In general el işi imagina exact
V I itorul . Vor apărea noi ulceraţii. Vor cădea complet sprîncenele şi
genele. Se vor umfla lobii urechilor. Vederea Ti va slăb1 şi, poate, o
va p1erde cu totul. Respiraţia li va deveni mereu mai grea . După
aceea ... Va veni sfîrşitul.
Sadovski n u putea să-şi dea seama de motivul pentru care nu
prim ise propuner�a l u 1 lorin. Trebu ia s-o primească. De vreme ce nu
avea de pierdut n imic, n u risca n i m ic. Este u n adevăr incontestabi l .
Dar Sadovski respinse acest adevăr cind s e g i n d i la vorbele spuse d e
Zorin. N-am ce pierde ? O prostie 1 O jumăta te d e an de vială nu e
ceva de lepădat. E chiar foarte mult 1 In c l i pele acestea. el trăia :J şa
cum cunoscătorii beau vinul - încet, savurînd fiecare sorbil ură, fie·
care strop.
h trecut el nu se g î ndea nic10dată la sensul vietii. Dar acum il
şti a : sensul final al vietii este acela de a trăi . Pen t r u viată uneori se
poate jertfi viata. Dar omu l este crea t pentru a trăi. Ac.est adevăr se
confirma prin toate : pri n fiecare respiratie, prin fiecare mişcare. prm
hecare gind. Totul era frumos, totul avea un sens şi u n farmec deose·
bit : şi căldura, şi frigul, şi vintul, şi aerul efi dulcf', şi muzica, şi
liniştea. Se . spăla şi nu lntelegea cum de a putut s-o facă in trecut

.
Intr-un mod mecanic. Se aşeza la masă şi nu intelegea cum a putut
ina inte să citească In timpul mesei.
U n ii- -cred că pentru un condamnat la moarte t1mpu1 trece cu o
viteză .enormă. Dimpotrivă. Aproape că se opreşte. Dar, cu un fel d e
al Ş8Sţ)� simt. omul t i simte lnceata, da r implacabila mişcare,

24
 �astă mişcare a timpului are ceva hipnotic. S-o uiti. al scapi de ea,
să evadezJ este aproa pe cu neputinţă . S i logismele nu sin t de nac1 un
folos. In general, logica este neputincioaSă acolo unde impresi ile şi
simţurile sint în ::orda te peste măsură. Există o l imi ti dincolo de care
Incep să functioneze o st>a mă de legi lncă necunoscute de om.
După logică totu l părea să fie simplu. Sadovski era singur. Su­
ferea de o boală incu rab i lă. Deci nu avea ce pierde. Deci trebuia să
primească cu bucu rie p ropunerea lui Zorin.
Dar leg1le acdea necunoscute dictau co"otrarul, erau frnpotriva
lc.gicii. Tocmai pen t ru moti�ul că Sadovski era singur şi că suferea
de o boa lă incurabilă , or ice discut ie, chiar şi una lipsită dt> prea mare
importa ntă. orict> ridicare cit de mici a moralului căpăta acum o va­
loare except ional de mare.
logica spunea : din cei treizeci şi pa tru de ani ai vietii ai petre­
cut a p roape o treime aici, in leprozărie, ai muncit cîte douăsprezece
ore pe zi şi totuşi nu ai reuşit să Inv ing; lepra. Prin urmare, in celt>
şase luni care ti-au mai rămas, cu sigurantă că nu vei mai pu t ea
face nim ic. .
Dar legi le cele necunoscute ii şopteau altcev a : de abia acum ai
văzut pen tru prima oară şi ai simtit l umea Înconj ură toare : lunile care
\ i ·au ma i rămas î\ i vor da mai mult decît viata ta întreagă .
... Zăpada pocnea sub picioare. Pentru prima oară, Sadovski ob­
servă că zăpada nu scîrtiie, c i anume pocneşte aşa cum o auzea acum.
Această descoperire - i ntre o mu ltime de a lte descoperiri făcute de
el In ultima lună - era important ă.
Orolind co l i na, cărarea ieşi pe un loc deschis . Vintul gonea va­
lurile a lbe a le zăpezii, care infunda u tc.t mai mult cărarea, făcind·o
inv izibil ă . Locul a cesta era a lb şi in timpul verii, din cauza pel in ului
alb cart' creştea Pt' aici. Sadovski inc:ercă să-şi am i ntea scă mirosul
relinului !llb, dar şi-1 amint i pe cel a l lăcrăm i oa relor. Deodată îi apăru
1magmt'a lui Zorin, cu fa ta grasă. cu ochii mijiti şi cu schimbări
bruşte de expresie.
Da... încă Inainte de in t il n irea lor, Sadovski ştia despre ce va
verbi Zorin. Dar în momentul cînd profesorul îi întinse mîna, iar
a poi şi·o retrase brusc, Sa dovski simti dorinta să spună ,,nu", chiar
dacă voia In fond să spună .,d:l''. De fapt cu asta a I nceput. Legea
conservat ismu lui ? Prostii 1 Pur şi simplu cunoaşte l e prol ogi a 'i o
simte. Dar experientele lui Zorin sint pentru el un domeniu complet
necu noscu t. In sfîrşit, de unde a aflat Zo r in despre el ? Doar nu s· a
intimplat n i m ic deosebit. S·a îmbol năvit un medic. Ce este de mi­
rare ? Pe i n su)p)e Hawai a exista t pînă nu de mult o lege potrivit
căreia medicii se obli�au in scris să rămînă toată viaja in leprozlirie.
S adovski îşi aminti oe spaima cu care Zorin işi retrasese mîna. Oa­
menii sînt ingroz iti de această boa l ă necruţătoare, ce poa rtă flagelul
mortii. Şi totuşi ea n u este c u nimic mai periculoasă decit tu bc:rc u ·
loza. Dar oamenilor le e frică chiar şi de cuvintul .,lepră u. Şi lui
Zorin îi este tea mă . S-a aşezat în fotoliu ca pe un scaun electric. E
d rept că după ce a In ceput să vorbească despre experienţele lui ... r>a.
experiente 1 Totuşi Zorin este un om talentat . Ideea de a scoate
inim a din circui t , a inlocui ini ma şi plăm ini i cu un aparat este stră·
lucită ... Da, e bine gîndită. ·Chiar şi pentru acest singur motiv era
cazul să accept propunerea. Să străbat timpul... Să văd viitorul... Cum
va fi el ? ,,De va fi nevoie, chia r şi pent ru douăzeci de ani ! " Parcă
aşa il spys Z orin ? Douăzeci de ani înseam nă alti oameni, altă v iaţă,

25
 ş t
s i l ă epocă. Ce va fnsemna el pentru a cP ll oameni ? Va fi un s ră in ?
Dintr-o ·că l ătorie peste mări şi peste tări poti să le Intorci In pa trie,
dar d i ntr-o c ă lătorie prin timp nu St' Intoarce nimeni . Este singura
recl ificare de făcut la fan!Pzia lui Wells. dar cît dl' mult înseamnă
ea 1 A-fi p ă r ăsi pentru lotdPauna epoca este lot atit de greu ca şi
a te p ărăsi pe tine insuti... Dacă ar fi vorba dE' un an, doi ... Da r pen­
tru atila t im p ... Pentru un sfert de veac 1 ? Straşnic om ma i e şi
Zorin 1 A aruncat o provocare Timpului ! Cit de repede crPsc oame­
nii 1 Poate c ă tocmai de 3ceea mi-E !Pamă dP viilor ...
Sadovski zimbi. Era ceva chiar îmbucurător in faptul că el putea
să aleagă. Putea să cîntărească, sii chibzuiască, să aprecieze. Cel mai
important este să nu se grăbească. Ch iar dacă ştie In adincul suflt>­
tului său ce anume ii va spune l u i Zorin. Putinta dE' a a legE' este
plăcută . Puterea destinului Incepe atunci cind nu mai poţi alege. Zo­
rin estE' un om răbdător : el nici nu se gîndeşte să Părăsească le·
prozăria.
D a r pină atunci... Mai există o carte netermmată, muzica, florile
de pe masă. (n sfîrşit, mai exi5lă căldura. Op abia acum simti frigul.
Ii veni o idee năstruşnică : dacă numărul paşilor de aici pînă la
clinică este cu sot. trebuie s ă consimt ă ; dacă este fără sot, Zori11
poate să piPce...
Ză pada scfr(iia acum sub picioare, din cauză că Sadovski mergea
repede. E ra interesant să vadă ce va ieşi din toate acestea. Mergea
repede, aproape fugea de nerăbdare şi de frig. Rîdea singur ; ,;Vă
roslogohti in mlaşlma mislicismului, stimate Aleksandr l u r ievici. B i ne
că nimeni n u va a fla despre asta".
Cind pi n ă la clm iră rămăseseră vreo două sute de metri, el tşi
Incet ini mersul . Poate că era din cauza oboselii. Apoi paşii au de­
venit ş i mai rari. "Sinteti un vrăjitor, stimate Aleksandr lurievici, oare
fn felul acesta se rezolvă problem el e ? " Zăp a da incepu din nou să
pocnească, în timp ce el numă r a paşii. O mie două sute şaptesprezece ...
optsprezece ... nouăsprezece ...
Se opri. Totuşi e o prostie să te emotionezi intr-alita 1 La urma
urmelor e o glum ă. Douăzeci şi şapte... DouăzPci şi opl... Ar trebui să
trec in fugă melrii ce au mai rămlls 1
Dar el ii t recu foartE' inert. scu rlindu-şi paşii maşinal, In a şa fel
Incit să iasă un număr fără sot.
Ul timul pas a fost al o mie două sute treizeci şi nouălea,

*
* *

- Num a i să nu vă emoţionaţi 1 Stati culcat şi nu vii agitati.

Zorin aproape că il implora.
- Nu face nimic, Boris .\rkadievic i , Sadovski zimbi fortat, in
momentul de faţă lucrul acesta nu mai are nici n importanţă.
Zonn oftă. rn mod neaşteptat. in u ltimul moment, siguranţa rr
părăsi, şi aceasta Il ch inuia. Cu multă băga re de seamă, temi n du-se
parcă să nu strice ceva, el atinse mdrginea mesei de operatie. Mina i
SE' infundase intr-o subslantă plastică moale. Sadovski il observ a pe
7orin.
- Fii mai calm, Boris Arkadievici, vorbea el ince t pentru a n u
fi auzit de medicii şi infi rmiPrele care stăteau in fundul sălii de ope­
ratie. A�oi }rdăugă cu vocea tare : Pe o astfel de pernă poţi să dormi şi
.
t
zece 41111- foa r e Si m p lu.
 Buzrle cărnoase ale lui Zorin se strimba ră. Ochii li mi jiră, apron pe
se inchisrră. El nu răspunse •mediat.
- Ei bine, acum ne vom consola unul pe celălalt, spuse el cn o
asprime prrfăcu tă. care nu putea fi văzută oe fata ll!i pl ină de bu!1ă·
tate şi tristt-te. Să Incepem, colega ?
- Să incepem, stimate coiE"g, li răsp unse pe acelaş i ton Sadovski,
deşi simtea nevoia să spună a ltceva, să spună un lucru important şi
d-1 spună cu căldură : Şi acum, la revedere ...
U ltimele cuvinte sunară tn chip de intrebare. Zorin dădu din cap.
- Pe curind. Să ştiti că eu sint sigur că . .
- N"' e nevoie, Sadovski închise ochii. Nu c nevo�.
Tăcură u n timp, apoi Zorin sP. ridică in · picioare.
- Ei, in sfirşit..., se biJbii el.
Sadovski dii du din cap.
- Da.
Zor• n se îndreptă spre pupitrul de comandă. Spuse cu voce scă·
zută, dar lui ii păru că strigă tare l
- Să incepem 1
Chirurgul, un li năr cu fală prelungă, făcu un pas spre masă. J l
spuse infirmierei :
- Lumina 1
Zorin se intoarse.
SPCundarul ceasului electric de pe perete se apropia dt> douăspre·
zece. Tncet, parcă infrîngindu·şi oboseala , t'l trecea de la o gradatie la
alta. Sll rea o gradatie, apo i se oprea. După o reflectie îndelungată, se
că(ăra mai sus. Zorin auzea comenzile scurte ale chirurgului şi vocea
nefiresc de l i niştită a asistentei care număra pulsatiile. Acum vor ter­
mina, şi atunc i . . .
- Aparat ul 1. spuse repede chirurgul.
- TI includ in circuit, răspunse infirmiera.
Pentru citeva minute se aşternu liniştt'a.
- Inchideti 1 spuse chirurgul. Boris Arkadlevlcl, sîntem gata.
Zorin intoarse capul. Doi asistenti acopereau masa de operatii cu
un capac de sticlă. Chirur�rul reprtă :
- Sintem gata.
Acum, ctnd era nevoie să a ctioneze, Zorin recăpătă siguranta.
Amorteala chinuitoare dispăruse. Se părea că trupul său îşi pierduse
greutatea. Mişcările au devenit uşoare şi precise.
- J ncepem 1 s puse el şi auzi în VOCt'a sa ceva asemă nător cu in·
tonatia chirurgul ui.
Puse mina pe pupitru. Deodată se aprinseră cercurile verzi-c enuşii
ale oscilografelor. Pt' ecrane şerpuiau linii luminoase. T n centru: pupi·
trului, pe un pătrat de formă concavă de pe ecranul mare, erau două
linii : una dr culoare verde, iar cealaltă - albastră. El e se imple·
teau intr - un dans fantastic. Numai un oct.l experimentat putea să dt'S·
ci freze in zbatrrea lor spasmodicii un ritm. o ordine. Era registratorul
pulsatiri .
- I ntră în f unctiune a paratul de răcire 1
Zorin intoarse maneta. De undeva de după perett' se auzi vuietul
compresorului. Sub capacul dt' sticlă Incepu să intre aerul rece. Acul
termometrului cu cad'r an tr esiiri şi I ncepu să coboare. Medicii s-au
apropi�tt tf� pupitru şi s-au o prit rn spatele lui Zorin.
. . - · O răcire atit de rapidă , spuse incet o tînără asistentâ, ar
.••

pu tea $"ă-.· provoace

..•

27
 Chirurgul tu şl nemul\um i t, şi asi stenta lăcu.
Acul termometrului cobora vertiginos. Treiuci şi douli de �rad e cu
două l in i i• . . Treizeci cu patru... Treizeci. De abi a in dreptul cifrei ,.26.. ,
acul aproape că se opri, impiedicat parcă de ceva. Pe regislratorul
pulsaţie!, liniile luminoase începură să joace n ebune$te.
Intotdeauna e aşa, spuse incet Zorin lără a-şi into arce cap ul.
Organismul opune rezistenţă. 1 n conditii normale, sub această tempe­
ratură survine moartE'a.
Tresărind mereu, nehotărît, acul cobori i ncet spre cifra ,.25". apoi
incepu din nou să coboare in viteza.
- Douăzeci şi trei... Douăzeci şi unu ... , citea cu voce tare asis­
tenta , optsprezece cu cinci..., şaispre zece. ..
Dansul lin iil or luminoase de pe ecrane int"epu să se potol ească. Ele
porniră să se ridice li11, apoi, oprindu-sp un timp, sa coboue i ncet.
Opt . .. Ş as e şi jum ătate. . .
Fără să-ş.i dea sea ma , a sistenta număra cu o voce ascuţită de
emotie.
- Cinci şi jumătate ... ci n ci . . .
Zorin apăsă un buton alb de sub regis l ratorul pu\satiei. Se a pr insf'
un bec verde.
- Automatul, spuse repede Zorin. va menjine temp eratura nrce•
s ară, va nota ind icaţiile aparatelu r şi va semnaliza In caz de compli ·
capi neprevăzute.
Tăcu. A vorbi in momentul de fală des pre tehnică părea un sacri­
legiu. Apoi bolborosi :
- Parcă e totul . •.
Ec ranel e osciloRr aiel or se stinseră. Pe pupitru ardea cu o lumină
constantă becul verde.
Zor in i n toarse capul. Aproape ,maşinal se întoarseră ş.i ceiJal&i. Dar
pri n . capacul de sticlă aburit nu se vedea nimic.
Se auzea ţăcănitul automatului_.

• •

Curios lncru este timpul. Filozofii şl fi zi ci eni i discută despre na­

tura spaţiului. Despre natura timpului nu discută nimeni. Cunoştinţele
privitoare la această problemă s int prea ne insemnate. Timpul este unic
pentru toată lumea, susţinea mecanica lui N e wton . Timpul depinde d e
vi teza m i şcăr i i sistemu:ui de măsur are, afirmă lormulele mecanicii l ui
E instPin . Şi a sta e tot ce cunoaşte lumea d es pre timp .
Infi nitul timpului nu ni-l putem imagina. Ş i mai greu ar fi să ne
imaginăm un c apăt al timpului. Cine ne va spune ce este timpul ?
Cu mii de ani in urmă a fost creată legenda despre Cronos -
despre timp, c a r P inghlte totul . Printre zeii inventat i de oa meni, nici
unul nu era mai fioros dl'Cit Cronos. El este acela care a dat naştere
Tanatei, adică mortii, el a adus pe lume Erida , adică cearta, Apata -
inşeliiciunea, Ker - distrugerea.. . Cronos este acela care ;ş; devora
copiii. ..
ln cele d in urmă. copiii lui Cronos se răzvrătiră. După o lupti
îndelungată, ei s-au elib!'l'af de sub puterea î n fricoşăto a re a Timpului.
Aşa spune IE.•gl!nda.
Odată şi odată, legenda va de v en i realitate. Nu zeii, c i oamenii
se vor răzvrăti impotriva lui Cronos, care înghite totu l . Şi ei vor in-
vin�. Atunci oamenii � vor mişca l iberi prin timp, se vor duce cu
milenii intre�i inainte, apoi se vor In toarce.
Dar p i n ă atunci marele şi tăcutul fluviu a l timpulu i ne poartă
neaba t ut, fără răgaz ..•

• •

Primul lucru pe care 1 - a văzut Sadovski au fost nişte informe pPte

de lumină. Apoi o pată mai mare şi mai lum i noas ă se tra nsfc.rmă
intr-o iereastră acoperită cu o perdea, O altă pată căpătă treptat con·
turul unei fete omeneşti.
La Inceput totul era cenuşkl. Culoril e au inceput să se disti ngă
mai tirziu. Mai i ntii a apărut culoarea galbenă a unui buchete! d e pe
masută. Apoi culoarea albastră de la costu mul lui Zorin.
Sadovskl văzu apoi că buzelt' lui Zorin se mişcau. Profesoru l v or­
bea, dar nici un sunet nu-i ajungea încă la ureche. Sunetele s-au fă c ut
auzite brusc, ca şi cum ar fi tlşnit, ru pînd o stavilă. .
- . . . faceti cum vă spun, zicea Zorin. Concentra ti·vli. Ridicati
mina. Mă a u ziti ? . •

Sadovski nu răspundea. El auzea, dar sensul cuvintelor încă n u · l

prlcept"a. I n memoria l u i apăreau Incet, foarte i ncet imagini. Lepro ză ­
ria ... I n t i l nirea cu Zorin ... Nop1ile nedormite ... Incă o discutie ... S a l a
de operat ii...
- Cit ? întrebă Sadovski şi tresări - 1 se păru că vocea ll!i s- a
auzit din a l t ă p�>rte.
Zorin sări de pe scaun, îl privi pe Sadovsk i drept In latA.
- Aşa, aşa, şoptea el, freclndu-şi maşinal miinile. Reflexe, vede­
rea, gindirea, vorbirea ... I nseamnă că ...
- Citi ani ? repetă Sadovski Incercind să se ridice.
- Stati culcat, stati culcat 1 Nouăsprezec e ani. Nouăsprezec e a ni
şi ceva. Spuneti-mi, dv ...
- Nouiisprez«� 1 il In trerupse Sadovski şi deodată se smulse d e
p e pernă. Ochii lui il priveau pe Zorio fără să clipească.
Cu incetul, i n [ringind inertia, apăreau frînturi de reprezentări .
Legat e prin i m presii, ele se transformau în gin duri, ln idei. I ncurcin·
du-se şi impletindu-se, ideile se aliniau incet. De abia atunci in co nşti­
inta lui răsună : minciună 1 Nouăsprezece ani - e o minciună 1 Zorin
nu s-a schimbat c_u ni:nic. Aceeaşi fală plină, rasă, cu ochii mijiţi, cu
riduri abia vizibile. .. Totul e neschimbat 1
Sadovski d ă d u din cap. 1 se păru că vorbeşte.
- Mai calm, Aleksandr l urievici, mai calm, Zorin ztmbea, ascun ·
zindu-şi emoti a. Acum vorbiti.. .
- Nouăsprezece ani ... nouăs prezece ani... Sadovslti incerca să se
ridice, sinteti aşa de ... neschimbat...
Zorin zîmbi contrariat, dădu din miini.
· - Vedeti dv., despre asta mai tîrziu. Mai tirziu. Nu acum. Am
să vă explic.
- N - a ieşit nimic... Nimic n-a ieş it, stri�a Sadovski făr ă să-I as·
culte, lepra ...
E l ridică mina şi se uită l a ea. Pe pielea albă nu se mai vedea
hici o urmi.i de lepră .
. - · Nu. Hi(eleg . . .
,Căz�··pe· pernă făr ă putere.

29
 - Au trecut nouăsprezece ani, repetă răspicat, aproape silabisind
cuvi ntele, Zorin. Boala dv. a fost vindecată. N - a rost uşor. U ltima
f a ză ... Nouăsprezece ani. ..
- Dar d v . ? şopti S a d ovski . Dv. ?
- Noi am inv•ns bătrinetea, spuse simplu Zorin. De aceea arăt
aşa ... B ă tri netea nu mai vine arum atit de curind.
Sadovski înch ise oct.ii. Apoi se ridică in coate, îl privi pe Zorin,
fn lrebă cu vocea s tinsă :
- Cum ?
- Dar nu acum, nu acum, spuse cu blindete Zorin. Se u;tă in
ochii l u i Sadovski, ii zi mbi. Ei, bine, nu v ă emotionati... I ntelegeti.
VE'defi dv., imbălrinirea organismului se socotea de nei n lrint, se soro­
lea ca un proces ireversibil. Noi insă am demonstrat c ă aces t proces
este reversibil. Deocamdată in anumite conditi i, dar cu timpul il vom
in fringe c'omplet. Asta este totul... Nu, nu 1 Nu vă mai spun n i mic ...
Sadovski res pira greu. Se lăsă pe pernă, buzele-i şopteau :
- Nou ă s prezece ani... Nouăsprezece a n i . ..
Zorin ii luă mina, o mină uscată şi rece.
- Dar celelalte. .. ? întrebă cu vocea slăbită Sadovski, Nouă spre­
"ece a n i. .. Oamenii...
Zorin î nţelese.
- Da, e comunism 1 zimbi Zorin. Multe lucruri s-au schimbat.
Nici nu le veti recunoaşte.
- Ce anume ? ·şopti Sadovski.
Zorin dădu d i n cap.
- Nu vă grăbitJ,. Totul e ina i nte.
t
Sadovski rămase mul ă vreme culcat pnv.md undeva m zare, Apoa
. . .
•

zimbi numai d i n ochi. Zorin simti o slabă stringere de mînă.

•

(Din "Znanie sila" nr. 7/1958)

Traducere din limba rusd
de F. Ionescu
 MEDICINA

ORIZONTA L : 1 ) Bandâ de tifon ce ser veşte la pansat - TI a ju tiJ

pe medic şt î n g r ijeş te de bolnavi în permanen(d. 2) Car e line de uma­
riie organism ului - Şi ( la t ) . 8) P a s dr e mare djn basmele orientate -
Tntre o serie de in iec(ii şi altele (pl). 4) Riu in 'Siberia - Cu tempe­
ratură . 5) Beri/iu - Oraş in Fr a n ţa . 6) E necesar clz ir urg u l ui in ti m p u l
unei opera/ii - Serveşte 1 7) Pod u m b ldtor - Mdsoară . . . longevita­
tea. 8) L ea c ur i . .. băbeşti - Curse 1 9) Organ al corpulrti animat în.
ca t•itatea abdominală - Acţiune instantanee asupra anumitor or g ane,
care poate a t.>eu un rezultat nefast. 10) Nume gen eric dat unor orga­
nisme microscopice, multe dintre ele fiind pricinui/oare de boli infec­
ţioase - l·; u m er al . I l ) M ăn unc hi de fire răsuci te (pl.} - Referitot ta
orga11ul care infla ma t pro v oacă n efrite le . /2) Plantă n u m ită şi laptei�
cucului c u al ctirui suc ot ră v i tor se vindecă la ţară n egii şi p ec ingi n ea
- A folos i ... bisturiul. 13) Elem en t ale c ăr u i raze sînt folosite in me­
di c in ă (sîmbol) - Jnflama/ie a bazinetului renal - Carte poşta Il!. 1 4 )
Die(il..- încoihpletă - A le corei proiecte s in t imaginare ({em. fig. )
15) Pr� jaf - Ora ş macedonean - Care nu poate vorbi (fem . )

31
16) BoaliJ ce se man(festd prin inflantarea arliculafiUor (pl: ) Oblect
-

din plnzd. 17) Colllrac (ia brusca �� inooluntara a m u�clu lor lnsoţ�. td
,

de obicei de senzatii du reroase (pl.) - Vase sangucne de d1fertte

m4rimi, care asigurt rtfrcula(ia siflgf'lui de la inilfl4·1a organe şi �esu·
turi.
VERTICA L : ! )Doctor 1 Persoantl care sufertl de o boală de
-

inimi!. 2) Intrare.. . int�rzis/1 1 3 ) Glrutaci f[e buctlttirie - Gustu l neplă­

cut al multor m
edica men t e. 4) Cel cu un• sin gur ochi din Odiseea -
tr
Resort. 5) Manifes a e nervoasa - Arma chirurgului - Pronume.
6) Boald mintala tropicaltl - Tumoare malignă - Compus otgamc
folosit ca anestezic (pl. ) 7)eCel electric se pro'l>oac{l In diuerse trata­
mente - Cei ce se ocuptl cu 'Studiul microbi/ar. 8 } Mdsuru de s upra ·
fald - Mod - Localitate in Nigeria - Tub de sticltJ ingust şi lun­
guiet la un capăt, iar celălalt., acoperit cu un b a lona.ş de ca ciuc. u
9) Cefe minerale sint indicate in �ra tamen t ul anumitor boli - Plantâ
s
cu seminte omnifere - Ptisări rdpitoare - Unitate de mdsurd a raze­
lor X. 10) Cu o constituţie şuflredd (fem.) - Zăpadtl - Scriitor uma­
nist născut la Rolterdam, a scris ,.Elogiul nebu11iei•. / 1 } Pla gă ( pl.,
fig. ) - A vorbi cu violenţă (fig.) - ·S{ mf, i i
tom nt ln it in bolile apa ra­
p o
tului res irat r , ce poate fi uscat sau umed. 12) Consta - Leziune a
pielii sau a ţesuturilor - Inflamaţie a mucoasei unai organ, adesea
insotitd de secreţie. /3) 'Slnt lntrebuinfat e pentT u a imobiliza corp ul
sau membrele bolnave, tn special fracl!U'aJe - Fiul lui A polion, zeul
medicinei - Seruesc la injeoJU.

DEZLEGAREA .JOCURILOR APĂRUTE IN

NUMERELE 97 şi 98
JULES VERNB

1) Nfd - Sun - Vas. 2) Am - Bibani T. 3) Binom - Negre.

-

4) Robur - Gaal. 5) Bal - Nemo - Me. 6) Atar - Maras. 7) Ne ­

Oboroc - C.. 8) A - Emery Eri. 9) Natala - Stim. 10) Nana -
-

Naimf. I l ) Mine - Duncan.

FOC

1 ) Tara de foc G. 2) fumercat - Darab. 3) LN

- Taraf -•
-

Le za . 4) A - Pîlc Ecos
- -L. 5) Miine - Cratită. 6} Antt -
Prometeu. 7) Fa - Greci - Aor. 8) 01 Ctt-mene
- Ri. 9) Focoasă
-

- Elei. 10) Trăznete - Eric. 1 1 ) Armă - Olimp H. 12) J

- Tăt -

- Rime - Ri 1 3) Amu Aui

- Anion. 1 4) Roşu - Sur
- Toma.-

t5) Vesti - Atena.