SOCIETATEA •

$TIINTA & TEHNICA S.A.

Societate cu capital de stat,
Glnticipatia
~i (~r.
Revista lunara de literatura arta SF 501 /1993)
editata de Societatea "$tlinta & Tehnica" S.A.

functionand sub egida

Ministerului Cercetarii §i
Tehnologiei, lnmatriculata In
Registrul Comertului cu nr.
J40/6775/1991

Consiliul de administratie
lOAN ALBESCU
GABRIELA BULIGA
CORNELDANELIUC
ADINA CHELCEA

Director onorific
ALEXANDRU Ml RONOV
Redactor literar
MIHAl DAN PAVELESCU
Secretar de redactie
CONSTANTIN D. PAVEL
T ehnoredactare computerizata
"$tiinta & Tehnica" S.A.
CONSTANTIN D. PAVEL
Coperta
WALTER RIESS
Difuzarea
CORNEL DANEL/UC
(telefon: 617 72 44 sau
6176010, int.1151) Tabara InternationaHi de Creatie
Adresa: Piata Presei Libere
Science-Fiction
nr. 1, Bucure~ti, cod 79781
Telefon: 617 6010 sau
00£ I ®~00
6176020, int.1151 30 iulie - 08 august 1993
Capidava - Cernavoda - Romania
Tiparul: Regia Autonoma a
lmprimeriilor- lmprimeria Relafii Ia telefon: 617 72 44
"Coresi", telefon: 617 60 10
sau 617 60 20, int. 2411

Abonamentele se pot face Ia

oficiile po§tale (nr. Catalog
4004/1993), precum ~~ direct Ia Paginile evidentiate cu sigla
redactie. Cititorii din strainatate 11 MTS 11 sunt realizate cu spri-
se pot abona prin Rodipet S.A.,
PO BOX 33-57.
Fax: 004-1 -31 2 9432 sau jinul Ministerului Tineretului ~i
004-1-312 9433. Telex: 11995
Piata Presei Libere nr. 1. _ Sportului, in cadrul programu-
sector 1, Bucure~ti, ROMANIA
lui national de stimulare a cre-
ativitatii tinerilor.
 [5(0) 1L

CPSF este o functie definita pe mu~imea reala repretentfmd stelele, nebu·

loasele ~i galaxiile universului, cu valori in sufletele pu!ltilor de toate varstele -
cum spunea fermecatorul Lucian Meri~ca. ·
0 prima parte a graficului acestei functii s-a trasat deja, este o multime dis-
creta de puncte vibrante pe care a cantat, ca un arcu~. inima lui Rogoz !?i dupa
care noi am rezonat, Ia unison, cu totii - noi, elevi ce· abia invc)tau sa citeasca,
noi, studenti saraci, inarmati dear cu speranta ~i plecati sa cucereasca genuni
de cunoa§tere, noi; adulti trecuti prin purgatoriile razboiului !li ale tavalugului de
inceput de civilizatie sovietica !?i care nu aveau in fata decat drumul hai-hui
printre a!ltrii din interiorul cutiei craniene.
A fast Ia Colectia de povestiri §tiintifico-fantastice o munca de Sisif- !li
Adrian Rogoz, ca toti maniacii care se respecta, a implinit-o cu voluptate, rosto-
golindu-!?i netulburat bolovanul social pana Ia ce• 17 ani de inchisoare ai
colectiei (moment trasat pe grafic nu de o discontmuitate a funcpe1. ci de o
translatie a curbei Ia un alt nivel, eel al culturii populare underground, implinita
de cenaclurile de visatori cu inimi rezistente, clone rogoziene) .
lata-ne acum, de Ia 501, mai departe.
Schimt)ari nu avem a ne propune, caci CPSF, chiar dad\ mai are un A pe
sigla (acronim de Ia "Anticipatia", omagiu adus almai"CJhuhJI cu acest nume) nu-
§i poate repro§a prea multe neimpliniri.
Va face, ca §i p€ma acum, cultura populara - adica rnl;o.dJUI acesta perfect de
§tiinta - literatura - arta care se nume§te science-fiction. Se va adresa, cu
precadere, categoriei juvenile, adica puberi, preadolescenti. adolescenti- deci
noi toti. Tncapatanatul facator de bine care este loan Albescu, finul cunoscator
al SF-ului romanesc §i mondial Dan Mihai Pavelescu, colaboratorii de valoare
ai micii reviste- sunt principalele garantii ale continuitatii functiei CPSF §i dinco-
lo de numarul 500.
Va exista un dialog permanent cu cititorii (Po~ta redactiei), dar §i cu celelalte
publicatii SF !li cu emisiunile apropiate de radio §i televiziune. Vom avea o
pagina in care veti gasi adrese utile pentru viitorii hoinari in galaxii - societati,
asociatii, fundatii, institutii in care se coace viitorul.
Va exista, Ia redactie, o U!la mereu deschisa pentru prieteni, in fiecare dupa-
amiaza - in acela§i birou in care Adrian Rogoz i§i revarsa, peste civilizatia lui
Homo sapiens, prea plinul inimii lui.
Asta-i. Poftiti in vagoane, va rag. Trenul a avut, Ia statia 500, o scurta oprire
festiva. Calatorii sunt rugati sa urce. Trenul pleaca, chiar in clipa de fata. in
directia lui fireasca, spre infinit.

ALEXANDRU MIRONOV
LIVIU RADU
Publlcarea, in paginile revistei "Anticiipajia", a
romanului lui P,h. K. Dick, Lotecia solara, mi-a
declan§at o serie de conexiuni logice care, in final,
au dus Ia randurile de faja.
Romanul a §Ocat, probabil, multi cititori prin
introducerea faji~a a hazardului intr-o lume pe care
eram obi~nuiji s-o consideram determinista.
Promovarea in fruntea statului pe baza unei trageri
Ia sorti, §i nu pe baza unor merite evidente, sau ca
reprezentant al unor grupuri de interese (clase
sociale, partide etc.), poate parea fals, iluzoriu §i
demn c:Je o societate viabila doar intr-o imaginajie
bogata (chiar prea bogata, poate ...).
Vom incepe prin a aminti ca, in urma cu 2 500
de ani, Ia Atena, sistemul elecliv era compensat
printr-o forma de manifestare a hazardului, privita
ca .intervenjie divina. Astfel, Boule, adunarea
poporului, compusa din 500 .de membri, ~ra
alcatuita, anual, prin tragere Ia sor1i. Doar anumite
funcjii, precum c:ea de strateg, care implica un anu~
mit nivel de pre9atire profesionala, erau elective, iar
numarul alegenlor nu era limitat. Restul funcjiilor
erau trase Ia sor1i (amon~i. magistraji etc.). Mai mutt
decat atat, in fiecare z1, prin aceea~i procedura
bazata pe hazard, se desemna, dintr~ cei 500 de
membri ai adunarii, ~fu1 statului. Posibilitatea de a
face parte din adunare era limitata doar Ia doua le-
gislaturi. Avand in vedere num~rul cetajenilor ate-
nieni din epoca (circa 40 000, pentru ca Ia treburile
publica nu participau nici metecii, nici sclavii),
fiecare cetajean avea ~ansa, eel pujin teoretica, de
a ocupa, macar o data m viaja, o funcjie publica, ba
chiar sa fie, pentru o zi, conduditorul statului.
Aceasta idee pornea de Ia premisa ca orice
cetajean care participa Ia viaja publipa trebuie sa fie
capabil sa execute orice sarcina. In acela~i timp,
plata primita reprezenta o suma simbolica, sub ve·
nltul mediu al unui meseria§ calificat, rentru ca par·
ticiparea Ia conducerea ob~tii sa nu devina o moda·
litate de imbogatire.
Sigur, sistemuf a functional doar o perioadii de
timpJ dar a existat.. .
lmparatul Heliogabalus (Varius Antoninus
Heliogabalus), unul dintre imparatii "rai", care a
incercat, prin tot ce a facut, sa ~ocheze §i sa
zdruncine maniera determinista a gandirii sociale
din epoca, a introdus in hazardul loteriei elemente
de ridicoll}i de deziluzie. Ne vom permite sa citam
cateva randuri din lstaria Augusta:
Punea in linguri bilefele pe care era scris cafe
un cal:lou, ie~indu-i unUJa zece camile, altuia zece
mu~te, altuia zece libre de aur, altuia zece libra de
plumb... Jar lajocurile organizate de el au fast pu~i
Ia sarti zece ur~i. zece caramizi, zece laptuci ~i
zec:e fibre de aur... A chemat ~i actariisa-~i incerce
norocul, punand Ia loterie caini marfi, o libra de
came de vita, o suta de monezi de aur, o mie de
argint, o suta de~ma...
Probabil ca, inspirat de aceasta lucrare, J.L.
Bor9es a scris Lateria din Babi/ania, povestire publi-
caIa in volumul Gradina potecilar care se bifurca,
aparut in 1941. Societatea babilor.iana pe care o
imagineaza Borges nu are nici o legatura cu reali-
tatea, iar numele de Babilonia putem sa-l privim in
conexiune mai curand cu termenul "babilonie", cu
sensul de "aiureala, incurcatura, tucruri tara logica",
decal cu statui babilonian. Este verba de o so·
cietate in care hazardul este impins Ia extram.
Ca tofi oamenii din Babifonia, am lost procon-
su(; ca toJi, sclav; am cunoscut atotputemicia, opro-
bnul, pu~caria . Priviti; de Ia mana dreapta imi
lipse~te aratatorul... In timpu/ unui an am fost
dec/arat iT]Vizibi!... Am aflat ce ignora grecii: incerti-
tudinea. Intr-a incapere de branz, in fata batistei
l~ni~titoace <! strangl!l'!tf!rului, speranJa mi-a ramas ,
fide/a ... In raul desfatanlor, pamca... .. ·
. $i, intrucat Borges nu se muljumel}te nicioda~ i ·
cu pujin, hazardul, Ia rfmdullui, poate fi extrapolat ~i
multiplicat Ia infinit: daca sorjii decid ca un om sa fie
ucis, va·urma o alta tragere Ia sorti. care sa decida •
modul in care va fi ucis. Numai ca aceasta nouii .-.
tragere Ia sorji poate aduce grajierea, ba chiar ~i un ' .
pref!1iU .st.:bstantial. .. Nimic nu e cert, nimic nu
stab1f, ntmtc nu se,.supune fegilor cauzalitatii. .. ·
e: -
'.
A cunoscut D1ck lucrarea lui Borges? Tot ce se
poate. Asta nu-i mic~oreaza cu nimic meritele. Daca
ne !iJSndim bine, este posibil, mai degraba, ca ideea '· ·
sa-l fi lost sugerata de textele istoricilor greci, ,·
despre structura organizatorica a statului atenian, .
Pentru ca Dick nu impinge hazardul ca mecanism al .. ,
intregii societati, ci dear Ia desemnarea ~efului sta- .:
tului. .$i inca un e_lement care intare~te afirmatra ·-
antenoar.a: ~U!l1!3-! an_ um_ite catego~ii .de cetateni
puteau f1 eltgtbtlt pnn JOCUI fotenet, posesorii
cart~]lelor-putere .. . · ·
In randullucrarilor care au ca idee centrala tote-
ria ca mod de existenta sociala, mP.rita aminlih '
romanul lui Michel Jeury, Le jeu de monde, apiill.!t
prin anii '70, §i care, probab1l, a lost influentat de,, ·
autorii anterior citaji. Jeury imagineazii o soctetate ' , :
in car._e cetate_n!i 9are indf?plinesi:: anumite conditii~ ·
matenale partlctpa, penod1c Ia alegere, Ia un fel de -·
foterie pe calculator, un joe ale carui reguli sun!
necunoscute participantilor, in care calculatorul ''
decide, de o maniera aleatorie, marirea sa0 3;
mic~?orarea averii jucatoruiui. Acest lucru are ca. ;· :
elect trecerea acestuia intr-o. categorie sociala info,: ·: .
rioara sau superioara, dreptul de a ocupa sau nu1·
lunctii de a participa in continuare Ia loterie sau Ia'' ·
scoaterea sa in afara societatii. Spre deosebire de·
romanullui Dick, Le jeu de monde descrie o so.~ . ' ·
cietate ludidi, in care principafa preocupare a: .
cetatenilor este de a participa Ia diferite jocuri ~i con· ··
cursuri, unefe cu efecte catastrofale ...
· Dacii ·Borges impinge fucrurile Ia extrem, ima-
gir.and o societate in care loteria, hazardul, este cea
C?t~ COt:Jduce totul, Dick_§i Jeury, spirite mai ~tiinjifice.
~~. Implicit, mal determmtste, nu pot sau nu vor s~ ;
mear9a pima !a <:_apiit. Ei sunt con~tienti de faptul
o soc1etate bazata doar pe hazard nu poate functiona
aa ·:
in totalitate. tar dadi societatea ~i universul se cone>
due dupii ni~te legi mai mull sau mai pujin cunos~ '
cute, momentele interesante afe·viejii sunt, in rean~ :
tate, cele care se abat de Ia reguli. ..
PETRICA SiRBU
UMITTIME: 4.15 P.M. -14 JULY
EFECTIVE: 1. 00 P.M. - 13 JULY
ESCAPE ZONE: A 47 - 2 x - 1 - 9
Pe peretii bunkerului parasit, respiratia
incleiata a oamenilor se metamorfozeaza in
broboane uria§e care lancezesc intra
crapaturi. $obolanii se holbeaza Ia foe §i ochii
lor reflecta lumina in fulgere miniaturale.
Cativa oameni dorm eu gurile desehise.
Batranele ingana vraji §i descantece. Fetele
zbarcite abia se mal mi§ca. Din cand in cand
privesc catre Ma:risya-vrajitoarea care bol-
borose§te uria§ul blestem adresat Spiritului
Lupilor. Un copil scfmce§te Ia pieptul vlaguit al
mamei. Pare §I el prins de secretul neasemuit
al vrajitoarei.
Dtn cand in cand de afara razbesc lovituri
puternlc~ §i m~raitu.ri aJatate! dar. nimeni 11u
se sperte. Cutta una§a pusa Ia 1ntrarea 1n
bunker ii protejeaza de lupi, oricata putere ar
avea ei. Urletele panicate dau de inteles
gomonilor ca efectul "Hooxley" ia amploare.
Batrana Marisya ridica vocea §i spune cateva
blesteme in limba stramo§ilor. Asprimea lor
face barbatii sa se cutremure. Doar cativa le
mai inteleg sensu!. Este limba de dinaintea
razboiului eel mare.
Bjorn zace §i acum cu dintii infipti in cablul
care leaga cutia cea mare de perete. Ocbii i s-
au scurs din orbite §i sfmgele inche'gat ii
sHiruie in ureehi. lntrase printre primii in
bunker §i Ia imaginea cutiei pe care pulsau
lumini o socotise vie ji mu§case din cablu
crezand ea este o radaelna. Piro nu apuease
sa-l impiedice. Doar el §tia din tot tribul ca
acea cutie are in ea puteri mai presus de
intelegerea lor, pe care tatal sau care fusese
vrajitor nu apucase sa le numeasca, dar §tia
ca razbunarea lor este erunta. Bjorn fusese
scuturat puternic de spirite invizibile §i din
dintii lui ie§isera scantei ca dintr-un foe mare.
Acum fata i se zbarcise. Moartea il facuse
chiar mat urat decat Marisya-vrajitoarea. Cu
greu impiedicase Piro oamenti sa nu se
apropie de mort. El §tia ca in Bjorn i§i
facusera ascunzatori spiritele cutiei vrajite.
Abia dupa ce trasese cablul din perete.
mutasera cutia Ia intrarea in bunker. Autre-
buit s-o deplaseze cu tot cu omul incle~tat de
eablu.
"Foamea face din om animal", eitise
Marisya dintr-o carte mare pe care o purta tot
timpul eu ea. Era o carte cu coperte frumos
colorate pe care erau zugraviti doi oameni ciu-
dat.imbrac~i ~i tara b~rba. "Pielea .lor est~
mat neteda decat pantecul uner femer
bortoase", gandeau 9omonii infiorandu-se.
Tot ce tinMde carte it speria, de§i vrajitoarea
le citea din ea pove§ti frumoase despre o
lume Ia care ar fi ravnit oricine. o lume in care
iarna nu dura noua luni 'i-n care uria§ii lupi cu
pielea placata in solzl cu luciri de otel nu
aveau loc.
Cainii rod tencuiala amestecata cu muce-
~ai. Ochii lor tresar doar cand urletul lupilor se
tntensifica. Vajle-nebunul se apropie de coltul
lor legfmand de COada cate Un §Obolan vfmat
cu multe eforturi. Cativa in§i 71 privesc apatici.
Efectul "Hooxley" zugrave§te lumea de afara
in nuante ireale. Fulgere subtiri, fantomatice
penetreaza vazduhul. Lupii le privesc cu frica,
ascunzandu-se Ia adapostul colturilor de
stanca. Frica este mai puternica decat
foamea.
Pko ascute absorbit o bucaHi de lemn cu
un cutit lung. Cand vorbe~te cuvintele ies fara
greutate, ca fumul:
- Ia aminte. munule. Casca bine ochii Ia
lumea noastra. Trebuie sa ai mult noroc sa
albe~iti in ea. Unii mor cu tata in gura pentru
ca moartea nu alege. ·
Osten il prive~te obosit. Rana de Ia tampla
pulseaza sub mana jegoasa a femeii care-1
unge cu zeama de licheni. Gomonul folose~te
un dialect asemanator cu eel al huntilor de pe
coasta vestica. Seamana §i cu limba aleasa a
munilor. De fapt numai pronuntia este mai
grosolana. Osten se gandejte ca toate aceste
forme au o sorginte comuna §i ideea il face sa
se cutremure de dezgust. Spera cu toata taria
sa nu aiba nimic comun CU aCe§ti salbatici.
- Va trebui sane scoti din incureatura
asta, munule, mormaie Piro cu ochii Ia focul
din mijlocul bunkerului. Marisya, cu toate
descantecele ei, n-a putut.
- Va trebui? intreaba Osten modulandu-§i
pronuntia cat mai aproape de a gomonului.
Piro il studiaza atent ~i ranje§te.
- Vreau sa spun, munule, ca n-ai de ales.
Daca m-am indurat de viata ta inseamna ca
vreau cava de Ia tine, iar daca vei vrea sa faci
una din vrajile tari ale neamului tau. s-ar putea
ca noroeul sa-ti fie destul de mare.
 Osten se stapane§te sa nu zambeasca.
Ce-ar putea sa-i ofere acest salbatic §i tribul
sau in afar a vietii? Tntoarcerea in mijlocul
munilor oricum nu-i mai este permisa pentru
ca a respirat aerul salbatic, pentru ca s-a inoc-
ulat cu acest haos de mutatii !?i daca ar face-o
ar ajunge punctullor de pelerinaj, inch is unde-
va intr-un vacuum. Tlli pipaie infrigurat fata
a/lteptand sa simta lepra pe piele.
- Eu nu §tiu sa fac vraji.
Piro tresare. Furia ii face ochii sa
straluceasca.
- Nu ma duci, munule. Nu se poate sa nu
cuno§ti locurile in care oamenii dispar
implinindu-§i suferint~ din aceste locuri. §)i
cainii dispar. Marisya spune ca ei dainuie m
alta locuri, mai fericlte, cu mancare destula §i
tara lupi. Batranii no§trii le numeau crevase
temporale. Nici ei nu §tiau ce inseamna asta,
dar au diutat sa le invoce in fata neamului lor
Ia caz de primejdie.
- $i au raU§It? ingaima uluit Osten.
- Daca reu§eau, neamul gomonilor nu mai
suferea atfd.
- Ridica-ma, gomonule.
Piro il salta cu grija §i il sprijina de perete.
Femeia §terge in cont1nuare rana munului
murmurand cuvinte nedeslu§ite. ·
- Ajunge, Erika, ii spune cu blandete Piro.
Du-te Ia locul tau. M1..mul s-ar putea sa ros-
teasca vraji grozave.
Femeia se retrage infiorata, apropiindu-se
de Marisya.
Vajle-nebunul ~rohaie spre coltul copiilor,
bagand spaima 1n ei. Unul din barba!i il
love~te peste fata cu dosul palmei, apo1 se · batute rudimentar.
a§aza cu urechile Ia panda. Lupii urla atatati
afara. Nebunul plange incet intr-un colt.
/ltergandU-§i sangele de Ia gura cu degetele.
Osten i§i ridica mfweca §i studiaza atent
modulele.
LIMIT TIME: 4.15 P.M.- 14 JULY
EFECTIVE: 1.30 P.M.- 13 JULY
ESCAPE ZONE: A 47 - 2 x- 1 - 9
Piro prive§te fascinat cifrele ro§ii, pul-
satorii, de pe ecrane, stapanindu-§i cu greu
frica. Murmura tensionat:
- Vrajile tale scrise par puternice, munule.
Osten scoate harta zonei dintr-unul din
buzunare, 0 desfaae §i ramane pe ganduri
cateva momenta. Abia aude cuvintele
gomonului care peroreaza in continuare
cautand sa-§i anestezieze frica:
- Marisya are §i ea ni§te vraji scrise cu
ro§u intr-a carte mare. Laolalta cu fiertura de
licheni sunt bune sa-ti scoata bubele de pe
piele. Lecuie§te §i ranile, dar vrajile tale par
mai tari. Spun ele cum sa sdipam de aici?
Munul aude intrebarea §i se gande§te
cum sa spuna acestor salbatici ca 0 data
intrat intr-un nod temporal, efectUI este aleato-
riu. Cum sale explice ca nici munii n-au
recurs Ia acest mijloc de evadare, de§i li
cunosc existenta? Unde ar ajunge? Daca
adancimea crevasei este prea mare in timp §i
mor pana sa ajunga undeva? §i daca ar fi ~i o
alunecare in spatiu, chiar daca scurgerea tlm-
pului ar fi de cateva ore sau minute, §i s-ar
trezi in mijlocul nemm;;ilor sau at huntilor
razboinici sau intre vazaii care citesc
gandurile?
Piro sesizeaza nehotararea munului.
- ~tii vraja ~~ nu poti s-o roste§ti.
Gande§te-te numa1 ca aici vom muri. Marisya
spune ca acolo viata este mult maibuna ca
asta !ii eu cred i~ ce spune ea.
- Putem mun.
- E a§a grozava vraja? Sau poate e un
blestem?
Osten zambe§te. 0 face pentru intaia
oara. Gomonul are ceva din inocenta copii10r.
Aproape ca-i dispar resentimentele.
- 0 sa v-ajut, zice lntr-un tihziu.
LIMIT TIME 4.15 P.M. -14 JULY
EFECTIVE: 2.20 P.M. - 13 JULY
ESCAPE ZONE: A 47 - 2 x - 1 - 9
~enilele mobilului scra§nesc pe pietrele
dezgolite de zapada afanata §i In jur se ridica
aburi compacti. apasatori. Lini§tea se lasa
grea peste tinut, munul aproape ii simte
apasarea invizibila. Deschide S?SUI §i iese
afara, aplecandu-se peste §enile. In departare
razbat urlete de lupta ~i uria§i salbatici se
apropie in fuga, rotind 10 aer buditi de otel
Panica il imobilizeaza cateva clipe. apoi
comanda autodistrugerea mobilului §i se
indeparteaza in fuga. Explozia il trante§te cu
capul de un colt de stfmca, naucindu-1. Viziera
ca~tii se fragmenteaza in mii de cioburi §i
ina1nte de a inchide ochii in a§teptarea mortu,
in timpane ii razbate §Uierul inconfundabil
care precede depresurizarea costumului de
protectie.
In lumina putina, fetele incarcate de
excrescente singerii ale salbaticilor par prea
putin omene§ti. ,.
- Ai visat ural, munule. Piro il prive§te
zambind . Spiritele neamului nostru sunt
nefaste. '
Osten simte oboseala cumplita infigandu-
§i ghearele pana in cele mai indepartate fibre
ale trupului. Scurta rememorare, in vis, a
ultimelor evenimente traite il cople!?e~te. Se
gande§te cat de mult s-au infranat ace~ti
salbatici sa nu-l omoare, mai ales ca multi dm-
tre ei au pierit acolo, in explozie. Sau poate a
fost numai vointa uria§ului care-i vorbe§te?
Afara lupii urla intens. Razbat explozii
infundate in fata bunkerului §i stropi de sange
patrund inauntru. ,
Osten §tie ca implozia are loc Ia zece
minute de Ia incetarea efectului "Hooxley" §i lovituri de bici ~i indemnuri rostite, incearca sa
ca este rezultanta simbiozei intre radiatia pen- mentina formatia compacta, dar munca lor
etranta generata de efect §i o anume gena este din ce in ce mai dificila. Lupii alearga in
specifica lupilor. 9tiu §i gomonii care a§teapta salturi mari, paralel cu ei, cautand sa nu se
incordatl lini§tea. Arma perfecta pentru extir- afunde in zapada. Uneori le-o iau inainte ~ti se
parea uria§ilor lupi. "Daca se mai pot numi opresc sa-i al?tepte, studiindu-le mi~arile, sig-
lupi", se gande§te munul Ia marimea lor uri pe ei. Oamenii nu indraznesc sa-i
impresionanta §i Ia solzii rigizi 'cu care sunt priveasca, din prejudecata sau frica, de~i le
placati de-a lungul spinarii. , simt mi§carile §i uneori chiar le aud gafaitul
- Preoate§te-te de plecare, munule. Poti laolalta cu fa§aitul saniilor ~i scrii~?netul
sa umbli1 zapezii virgine dilcate in picioare. Do.ar Piro
indrazne§te sa se uite pe furi~ Ia ei. lnfiorat
LIMIT TIME: 4.15 P.M. -14 JULY bolborosel?te cu o voce stridenta prdinul "mai
EFECTIVE: 2.30 P.M. - 13 JULY departe!", repetandu-1 continuu. li este !rica.
ESCAPE ZONE: A 47 - 2 x- 1 - 9 Tuturor le este frica. 0 asemenea haita nu sea
mai vazut nicicand. Sunt lupi uria~i. oricare i-
C~iva gomoni ies cu precautie din bunker, ar veni uria§ului gomon pana Ia umar. Piro ii
cumpanindu-§i in maini uria~ele bare de otel, urmare§te cand se opresc, ferindU-§i privirile
apoi trag saniile §i inhama cainii. Biirbatii d,e ochii lor reci, sticlo~i.
strang chingile, verificand de fiecare data - Mai departe! Mai departe!. .. uri a lovind
trainicia lor, apoi a§aza femeile §i copiii. cu biciul oameni ~i caini laolalta.
Munul este a§ezat pe a cincea sanie §i legal Gomonii cad, dar se ridica repede pentru
cu grija. • ca §tiu ca renunlarea este moarte. Cad §i
Femeile rostesc descantecele norocului cainii cu ochii ie~?tti din orbite. Unii nu se mai
de drum bolborosind in surdina. Piro se scoala §i atunci sunt sco§i in pripa din hamuri
apropie de sania munului. §i aruncati in laturi. Oamenii ii inlocuiesc
- Avem limp, munule? . tragfmd inver§unati. Catva timp lupii ii lasa in
Osten ii raspunde abia §Optit, dupa ce se · pace batandu-se pe cadavrele ramase in
uita pe monitoarele modulelor: urma, dar perioadele sunt scurte, pentru ca
""- Locul nu este departe, dar ar trebui sa sunt prea infometati §i prea multi. Nimeni nu
mergem §i cat tine efectul "Hooxley". se gande~?te Ia o infruntare directa cu lupii,
Piro se intoarce nedumerit. pentru ca Jliu ca sabiile §i cutitele lor, facute
- Ce e ala efect? tn pripa, fara rigiditate, ne§lefuite, nu ar face
- Fulgerele, ilii reaminte§te Osten ca tre- prea mult.
buie sa vorbeasca Ia nivelullor de intelegere. Gomonii sunt haituiti de frica, dar nici unul
Gomonul il studiaza incordat, cu ura aproape, nu renunta.·Sperantele lor au renascut de Ia
lovindu-§i cu biciul cizmele peticite. Munul nu-i
intelege atitudinea.
- Lupii nu ne pot face nimic atunci §i
putem lua un avans bun. ·
· Piro, fram-antat de ~anduri, ii intoarce
spatele, se a~aza pe talptcile uneia din saniile
cu copii ~i urla:
- Datt-i drumul!
Peste Varend iarna agonizeaza sleita,
sufland aburi compacti Ia rasul pamantului.
Crusta tare de deasupra stratl.ilui de zapada,
subtiaHi, se scufunda sub talpicile siiniilor
care inainteaza din ce in ce mai greu .
Gomonii ga.faie tragfmd de ele alaturi de cainii
lihniti de foame·§i efort.
Este frumos inca in jur, de§i au aparut
pete pamantii, mocirloase, dar rareori Piro §i
gomonii i§i arunca privirea in preajma. Sunt
destul de absorbitl de teama noptii care se
apropie ca sa mat aiba limp sa admire din
mers maf!ialitatea inghetata, nespus de fru-
moasa a ttnutului.
Urletele lupilor se aud din ce in ce mai
clar, iar oamenii, cu tot efortul ie§it din comun,
nu pot sa impiedice apropierea lor. Cainii dau
semne de nelini~te §i traQ_ haotic de chingi
cautand sa scape. Conducatorii de sanii, prrn
intalnirea cu munul. Au incredere in puterea
lui ~~ mai este 1$1 frica oarba tata de omul care
ii conduce.
LIMIT TIME: 4.15 P.M. -14JULY
EFECTIVE: 3.40 P.M. -13 JULY
ESCAPE ZONE: A 47 - 2 x - 1 - 9
De opt luni este iarna §i aceasta prelun-
gire nefireasca li dusese in stare sa
intreprinda o disperata expansiune spre sud.
Cele doua ora~e de limga ei nu le mai ofereau
de mult nimic ~~ nu se puteau baza decat pe
lichenii de sub zapada care erau din ce in ce
mai Qreu de gasit. Foamea din ultimele doua
saptamani 'ii indemnase Ia lungi incursiuni,
departe de corturi.
Depa§isera de mult Varend. lntrasera in
Ailand cateva mile bune .~i nici unul afara de
Piro nu §tia unde se afla. De cateva zile aier-
gau pdn tinuturi necunoscute, mancand doar
radacinl de copac !ii carne de caine, · iar
absenta indelunQata a mandi:rii, conjugata cu
efortul intens, 1i facuse sa arate ca ni)lte
umbre. Oamenii cadeau infigandu-lli dintil 'in
crusta subtire a zapezii, cu ochii sticlo~i. pier-
duti in orbite, apoi se ridicau ~~ alergau
mecanic, mestecand in mers. Setea de viata ii
tinea in picioare. · Cativa lupi i§i indeasa capetele in
La toate acestea se gande§te Piro
alergand lfmga sanii, urlandu-~i cu disperare
ordinele. Si se mai gande§te §i Ia neasemuitul
Gotland de care vorbe~te mereu in previziu-
nile sale Marisya.
Lupii alearga ca ni~te fantome in
apropierea convoiului. Ceata cenu§ie urea din
vale, inghitind pamimtul ca un giulgiu !aptos
cu oameni ~i cain! iaolalta, iar noaptea sta sub
orizontul mohorat, gata sa-i cople~easca. Din
cfmd incand razbat maraiturile innebunite ale
cainiior ~i urletele sinistre, atatate ale lupilor.
Piro alearga gafaind, cu cutitul in mana,
langa sania ranitului.
Gomonii nu sesizeaza aparilia bunkerului.
lvirea fantomatica a lupilor 1n preajma ti
innebun~te.
Osten i~i desface curelele ~l-§i da drumul
in zapada afanata, apoi se ridica greu §i
merge strambandu-se de durere spre
bunkerul astupat de zapada. Convoiul se
opr'e§te §i oamenii if privesc uimiti cateva
clipe. P1ro le face semne sa-l ajute Ia
dezapezirea intrarii §i iniiiturii cu furie zapada.
-Munul sta cateva clipe nehoUirat, uitandu-
se Ja procesor. $tie ca este pe cale sa
dezvaluie taina unuia din bunkerele cu ali-
mente de care se servesc ai lui in timpul
incursiunilor de lunga durata.
- Desfa-1! scra§ne~te Piro ghicindu-i dile·
ma. Altfel, inainte sa p1eri intra dintii lupilor, te
despic eu! . EFECTIVE: 9.00 P.M. - 14 JULY
Razbate larma de caini §i o sanie dispare
chiar de langa ei, trasa cu tot cu animale.
Cateva femei urla de spaima.
Osten face succesiunea codului §i servo·
motoarele sasului se pun in functiur.e.
LIMIT TIME: 4.15 P.M. -14JULY;
EFECTIVE: 5.05 P.M. -13 JULY
ESCAPE ZONE: A 47- 2 x- 1 - 9
Bunkerul este plin cu rafturi indircate cu
conserve.
Gomonii incarca saniile. Cativa,
nerabdatori, i§i infig dintii in tablele sutiri ale
cutiilor, zdrelindu-~i gingiile, dar foamea este
mai puternica decat durerea, iar gustul carnii
le tuibura simturile.
Prin fantele subtiri dintre zidurile groase
de beton §i sasul intepenit, noaptea ii prive§te
cu retine reci, apoase. Fulgerele "Hooxley"
par frfmturi de co§mar.
- Deschideti! Deschideti! Vocea r~bate·
greu de afara laolalta cu urleteie lupi!or·~i lovi·
turi infundate.•
Piro tresare.
- E Toke! Da-i drumul, munule!
Sasul se intredeschide incet §i omul de
afara se prabu§e~te inauntru cu un brat
amputat. Sangele se scurge Tntr·un §UVOI
vascos, inch is Ia culoare. .
deschJziitura, dar u~a ii prinde §I zgomotul
produs de oasele frfmte pare nefiresc.
Erika leaga ciotul gomonului ranit tara sa
reu~easca a opri scurgerea sfmgeiui. ·
Piro ii cerceteaza fata §i vede
excrescentele sangerii modificandu-~i
culoarea. • ·
-Toke e atins de fulgere. Spiritele rele il
bantuie. ·
Erika se retrage infiorat~ ~i chiar gomor.ii
mai apropiati i~i cauta adapost in colturi mai
intunecoase. Aude lji ranitul cuvinteie lui Piro
~i bolborose~te inspaimantat cuvinte.
neintelese. Corpul i se zguduie puternic ca ~~
cancf ar fi sub incidenta unui curent. Sangele 1r
ta§ne~te prin gura lii urechi, iar urletul se
reverbereaza sinistru 10 adapost. ~
Doi gomoni se apropie de el ~1- 1 loveso
salbatic cu buditile de otel pfma ce urletul se
stinge. Cateva clipe nu se mai aude nici urt
z~omot, apoi Marisya acopera cadavrul cu o
patura gasita, bolborosind desdmtece.
Osten tace cople~it. Crezuse ca efectul
"Hooxley" era o arma creata de ei impotriva
lupilor, nu §i a oamenilor. Acum, inte!eqe
purtarea lui Piro cand i-a propus sa mearga In
timp ce efectul i~i face simtita prezenta.
· Uria!iul gomon il prive§te abatut. dar nu H
imputa nimic.
LIMIT TIME: 4.15 P.M. -14 JULY
ESCAPE ZONE: A 47 - 2 x - 1 - 9
 - Nu m-ai min~t. munule. Norocul tau e
inca mai mare dec at al nostru.
· Osten este inca sub impresia devasta-
toare a scenelor petrecute .CU 0 saara in urma.
Repfilta pentru sine intrebarea gfmdindu-se
indelung. Nu a~tepta aceste cuvinte. Ar fi
inteles daca gomonJi i-ar fi imputat martiriullor
§i n-ar fi §tiut sa le raspunda, le-ar fi spus
locul in care puteau evada in alta lume,
indiferent care - nu putea sa existe alta mai
rea • ~i apoi s-ar fi lasat rupt de ei, bucata cu
tJucata, fara sa se impotriveasca. Dezgustul,
ura nativa a omului superior in fata primitivis-
mului §i terorii emanate de ace~ti "salbatici"
aproape ca au pierit in cateva ore. Vazand
viata dincolo de matricea convenientelor
soc1ale §i posibilitatilor lumii lui, se cutremura.
Mediul croit in juruf aceste• comunitati in care
numai foamea §i fuga continua din fata lupilor
conteaza, Ia care s-au mai adaugat §i piedicile
neamului sau, este umilitor de simplu, violent
§i adevi:i.rat. Osten se gande§te care este rolul
sau in imposibilitatea apropierii lumilor lor §i·§i
vede vinovatia chiar in ideea ca a crezut in
toti anii care trecuserii cii lumea adeviirata, cii
oamenii adevarati. cu toate sentimentele lor,
traiesc doar sub pamant, in uria§ele ora§e·
adaposturi.
Piro a§teapta inca raspuns privindu-1 print-
re gene. ~
- Po ate iti pare rau dupa tribu I tau,
munule. Sau poate It! pare rau ca ne-ai aratat
casa asta in care v-ati pus provizii.
Osten nu are putere sa raspundii. Privirea
de tiara a gomonului s-a stins, trasaturile
grosolane i s-au destins, in cuvinte razbate
prietenie; aproape . Toate acestea il
cople§esc.
- Tu no semeni cu cei din neamul tau,
munule, bolborose§te uria§ul, luand intre
degete o bucata de pe§te din conserva.
- Vrei sa spui cii ai mai cunoscut muni?
- Am omorat cativa cu oamenii mei §i tre-
buie sa §tii ca razooinicii gomoni sunt inca.
mai periculmjldecat lupii, de~i munii tal aveau
arme grozave. Au murit multi de-ai no§tri, dar
§i cativa muni. . *
Osten asculta infri9urat. Piro il studiaza cu
atentie. Picaturi de grasime ii lucesc in barba
crescuta siilbatic.
- Tu n-ai arma?
Munul nu raspunde. 0 iritrebare il roade.
- De ce ne urati? Numai pentru ca am acti~
vat fulgerele? Poate ca a fost o greeyeala. Mai
este ~~ altceva? . ·
P1ro rade, un ras stramb, ironic. Cativa
barbati tresar §i se vede pe fetele tor ca
a§teapta incordati raspunsul.
- Spune-i tu, Marisya.
Vrajitoarea se apropie tarandu-§i
picioarele §i intLnde acuzator degetul: . . Gomonii se apropie de el, privindu-1 Tn
- Neamul tau e blestemat! Vo1 a~ porn1t
razboiul eel mare! §Uiera ea. D-aia va uram!
~obolanii sa va suga seva otravitoare din
sange!
Piro o apuca dupii umeri :;;i o conduce in
coltul sau, apoi se apropie de Osten. care sta
cu capul prins intre maini.
- lart-o, munule, §i sa ma ierti §i pe mine
pentru ca am ras, dar n-am crezut nici 0 clipa
ca tu nu §tii. $i nu cred nici acum. Marisya §tie
asta de Ia batranii no§tri §i chiar daca huntii -
blestemat sa le fie neamul! - au inceput, tot
vinovati sunteti. Ti-am mai spus ca Marisya
are o carte pe care numai ea este in stare s-o
descifreze. Nu ma indoiesc ca sunt §i vraji
acolo, altfel de u"nde ar §ti atatea leacuri, dar
in ea sunt §i tot felul de lucruri Ia care nici nu
visezi despre lumea dinaintea razboiului eel
mare.
Piro se opre§te §i o data cu el gomonii
privest spre peretele de care sUi sprijinit
munul. Acesta plange.
LIMIT TIME: 4.15 P.M.- 14 JULY
EFECTIVE: 3.20 P.M. -14 JULY
ESCAPE ZONE: A 47- 2 x- 1 - 9
Efectul "Hooxley" dispa"re Ia tel de repede
cum aparuse. Prima implozie are Joe Ia exact
zece minute dupa incetarea lui. Stropi mari de
sange se latesc peste ziipada.
Oamen1i ies cu teama, pa§ind cu grija
printre lupii cuprin§i de convulsii grote§ti.
Ultimul gomon iese din ecluza Ia 3.35 P.M.
Cateva noi implozii rascolesc zapada,
arzfmd-!Ol. 0 femeie urla. Cu mainile pline de
san9e. i§i ascunde fata. 1-a fost smuls
jumatate din maxilar. Cateva clipe ramane in
pjcioare, apoi se priibueye§te incet . Piro o
a§aza in una din sanii §i convoiul pleaca.
La 4.05, munul simte contactul cu crevasa
temporala. 0 apasare intensa pe creier il
nauce§te. Rana palpitii §i simte §UVoiul caldut
de sange acoperindu-i urechea. Gomonii zac
in jurul lui. Un zgomot intens se pravale§te
peste ei. ·
Gomonii se trezesc unul ca"te unul din
amorteala.
Piro respira precipitat intins sub o sanie.
Un caine li linge fata. Se ridica greu eyi inspira
adanc aerul tare. in depiirtare se vede marea.
Zgomotul ei este aproape un alint.
Femeile i§i tin copiii In brate §i plang
privind pamantul dezgolit de zapada.
Osten zace cu capul sfaramat cateva
picioare mai incolo. Are ochii larg deschi§i
spre nemarginirea neantulul.
tacere. $i nici unul din ei nu are puterea sa se
bucure de timpul in care evadasera.
RAYMOND HUMP.HREYS
Gratie indemanarii
inginerului Eva Moran
reu§ira, doar pentru cateva
clipe, sa readuca Ia viata
propulsorul neutronic, indea-
juns insa pentru a impiedica
nava sa se prefaca intr-o
stea cazatoare. Dar §tiau ca,
o data atinsa suprafata plan-
etei, n-aveau cum s-o mai
paraseasca vreodata.
Cele cateva instrumente
aflate inca in stare de
functionare aratau ca viata
era posibila pe acea planeta
§I, intr-adevar, apropiindu-se,
vazura nenumarate forme de
viata. Ce ironie! Sa cau~
atata vreme o planeta
locuibila §i misitmea ta sa se
sfar§easca atat de brusc §i
tara speranta. tocmai In ziua
0
marii descoperiri! Acum
aceasta descoperire nu mai
putea fi cunoscuta de
semenii lor, ce abia i§i mai
gaseau loc intr-o lume atat
de suprapopulata.
DtJpa ce mai incercara o
data sa se asigure ca nu
exista nici un pericol,
parasira nava pentru a pa§i
1n lumina stralucitoare a noii
planete. Nici el, nici ea nu se
a§teptase ca priveli:;;tea din
jur sa fie atat de cople§itoare.
Val, Adam, ce
minuna~e! In via!a mea n-am
vazut paduri ma1 verzi §i mai
luxuriante, un cer mai albas-
tru... Prive§te numai Ia
fructele din pomul acela! Ce
mari sunt! Bine, dar locul
acesta este chiar Paradisul!
- Da, Eva, e chiar
Paradisul. $i chiar mai mult
de-atat. Ce ·pacat ca nu le
putem spune §i celorlalti
despre el. •
Eva ramase Uicuta un
timp. Apoi se intoarse spre
Adam lli-i spuse cu ochii
plecati:
- Poate ca a§a ne-a fost
scris. Poate ca soarta ne-a
ales tocmai pe noi pentru a
lua totul de Ia capat. Poate
ca lumea aceasta ne-a fost
daruita pentru ca semintia
noastra sa se re~enereze ...
· Vrei sa spu1 ca ... ?
- Da. Obrajii Evei se
imbujorara, iar glitsul ii
deveni lioptit. La lei ca-n
vechile pove§ti. Eu cred ca
ne-a fost oferita §ansa de a ...
de <1 popula aceasta planeta.
l~i i~alta _o<;:hii s~re ~dam,
a carUI pr1v1re ramasese
pironita asupra muntilor
.mvaluiti in ceata albastrie din
departare. ·
- $tii, zise el, inainte de
plecare am fost sterilizat.
in romfme~te de
Petru lamandi
MIHAIL GRAMESCU
In noaptea· de Inviere, dupa slujba., ne
~tr~ngeam toti golan~i In Dealul_ Mi_tropoliei, s~
jucam un barbut Ia sange. Dupa ata era "ceat"
Ia Cocuta - pana In zori sau pana aveam noi
chef. Cocuta era o corditoare fripturista care
locuia Ia cateva stradute mai incolo. Pe ches-
tia cu ceaiul eram hotarat sa nu stau cine :;;tie
ce, in sensu! ca sa dau §i eu o data, de doua
ori braila §i sa ma pierd ca magaru-n ceata.
Cutra de Fane n-a vrut sa ramana cu
mine, ca Nina, vecin'sa, ie~ise de trei zile din
spital, operata de apendiclta, de ma frecase
toata saara Ia cap cum o pusese el capra.
- ~I cum ati procedat, ma nenorocitilor?
f'ane asta era 0 pocitanie de trecea pe
sub pat cu mainile ridicate §i un pampalau de
nu s-a mai pomenit, a:;;a ca, de~i manca el
bor~ cu gura plina, cred. ca Nina era prima
gagtca din viata lui.
- Se poate... zice el confuz.
- Pe scaun, a?
- N-ai Qhicit din prima, de§.i aveai dreptulla
trei incercari, o parafraza el pe Vrajitoarea din
basmul cu acela§i nume, §i, tragand eu cu
coada ochiului Ia gagica, m-am insemnat ca
se facuse cam de culoarea sfeclei de vie.
'Ce: - Ma, micutii sa vezi cas-au tratarisit
cu delicatese-n post, ca ni§te pacato§i ordinari
ce sunt!
A~a ca am trantit o capcana-n doi peri, pe
ideea ca o fecioara lasa urme.
- Cand :;>i-o vedea ma-ta boarfele date cu
boia, 0 sa-ti umple gura cu pumni de-o sa-ti
scuipi faso1ele ca dovleacu' samburii.
- Nu-mi duce tu grija, ca n-are ce sa se
prinda, mi-a confirmat Uimaia banuielile, fara
sa se insemne catre unde bat eu de fapt.
"Trebuie sa-mi revizui radical parerile
despre minora" mi-am zis. Nina se sfiise toata
sub privirea mea estimativa, dar i§i ranjea
fasolele Ia mine ca o proasta. Singura chestie
de care ma nedumeream era ce-o fi gasit ea
Ia starpitura de Fane, insa, trebuia sa i-o
recunosc mucoasei, avea ceva sange-n vine
sa se descurce luand-a a:;;a ~i a~a Ia doar trei
zile dupa ce o decupasera aia, incat mi-am
spus ca sa moara Tutu daca nu crapa fierea-n
ea sa se lntepe; probabil ca era masturbista
sau dracu' s-o ia de pu§toaica perversa, :;;i mi-
am pus In gand s-o trag ~i eu o data, de sa
dea damblau·a in galma de Fane sa nu mai
~tie de el cand 1-om lasa cu ochii-n scare.
A§a ca Fane ~i Nina s-au dopanit brat Ia
brat ca ni§te porumbei pocniti de insomnia §i
m-au lasat pe mine s-o caut pe Madam
Fortuna In Dealul Mitropoliei, drept pentru
care le-am ~i strigat un indemn prietenesc din
urma, preclzandu-i gugumanului sa-:;>i dea
silinta de data asta sa nimereasca unde tre-
buie ca sa-i deschida fetei viitorul, a§a incat
boul m-a injurat de mama §i perversa a
chicotit delicat de era sa se scape toata pe
ea.
La barbut s-a legat cum n-am mai pomenit
de cfmd mama m-a facut, :;;i dupa vreo cinci
braile progresie, mi-a venit randul, alia ca te-
am zis gorobetilor:
- Uite ce e ba, belferilor: Ma a~teapta gagi-
ca cu bulanele pe perete §i cu ouale facute cu
crema, a:;>a ca daca nu vreti sa rna car cu .
mardeii, trag tot ce-am luat Ia pace, cui o vrea
el, de trei ori, dupa care n-am ce sa va fac:
pierd, nu pierd, hales-buies. Se love~te?
- Se love~te·, sa moara mamaf se baga
unul, un cioro1 care pierduse gros.
- Bine, ba, zic. Dubie dageaba pa ce-am
In fata. Numarati voi pana frecam noi
babaroasele,
Le-am pus jos din pumn mardeii mototoli~
:;>i, cat am frecat noi osu ', numai ce zbiara
unu-n extaz:
- Sunt doua batrfme, sa moara ce-am mai
sfant!
- Merge, caraie cioroiul, :;;i pac! 2-1, de sa
rna fac pe el de ras.
Scoate materialul, plate:;;te, §i-o da mai
departe:
- Hai Ia pace, a? Ce vine.
- Merge, zic.
~i trosc, iar da cioara 2-1 de-l fura apa.
'Ce: - Sa moara mama daca am mai auzit
de ghinion ca asta! Fir-ar ele ale dracului de
oase de curva! Nu mai am malai, da' o bag pe
fi-mea Ia pace.
~i eu: - De-te ba de-acili-§a Ia furat cu
ursul! E:;;ti tampit? Nu ti-e bine Ia cap,, sau ce
ti-e? Vrei sa erapam amandoi Ia Canal? Sau
ti-e drag de stuf de Delta? Ce ma-ta? Sa intru
eu Ia apa pentru trafic de carne vie ~i sa zac
Ia parnaie pfma-oi putrezi pentru matracuca ta
de boralura? Hai, roiu'! Te-ai curatat, gata,
du-te-n ma-la aeasa ~?i eu!ca-te! .
- Pace-am mai scump! zice el. Am zis
vorba! Uite erueea! ~i seoate o §panga de
taiat poreul.
- Ma pi§ pe crucea aia a Ia sa faea rugina,
zic. Ce sa fac eu cioara ta, ma?
- Asta-i cioara, rna boule? urla boratul §i
trage Ia lumina din multimea gorobetilor ce-
se-nghesuia-mprejur o gagiea Ia vreo §ai!ipee
ani§ori toata, de-am simtit ea-mi cade parul pe
limba cand am ginit-o. Era eeva cum nu s-a
mai vazut: oena gagica! 0 fi faeut-o ba§buzu-
eu' cu Maica Preeista, ea tipa era foe de
moarte.
Zic: - Da! ~?i tu erezi ea, dae-o fi sa fie, ea
e proasta sa V!na eu mine? ...
Zice: - Ma, uite, asta mi-e crucea! §i iar Tmi
flutura §i§ul pe sub nas: daca pierd: o iei! lo
am vazut moartea acu' cinci ore §i am scapat
ca prin minune, da' dac-o fi sa fie azi, asta e,
ca saraca nevasta-mea s-a dus, Dumnezeu s-
o ierte, banii s-au dus, .§i daca-mi juri ca daca
pierd ai tu grija de ea. ma due Ia Safta sa vin-
dem flori in rai! . -Cum sa tac? Cum sa tac? Ce credeti voi,
Zic: - Pe Dumnezeu' meu daei:i. n-a§ lua-o
cu mine, daca ar vrea ea sa vie, chiar daca a§
gasi-o aruncata Ia hazna to at a, Tnsa...
$i boratu' 'ce:
- Atunci am cazut Ia pace.
- Stai a§a, zic. Du-te dracului cu banii tai
cu tot, ca nu vreau sa am pe con§tiinta viata
de om in noaptea de ...
$i el: - Ma! Am cazut Ia invoiala, nu?
- $ase! Caraliii! jipa un pu§ti, §i toti o iau Ia
trap.
- Stai! rna apudi boratul de guler. Da cu
osu'!
inclzmuitii veneau grupa, dar, fiindca se
facuse vartej, nu aveau treaba cu noi, care
stateam ciO§Ca, a§a Ca am luat babaroase)e
sa-i fac damblaua cretinului §i baf! chiar in
clipa Tn care el zice "Ia mai mare", trosnesc un
1-1 de se sparge banca.
- Ai ca§tigat iar. zice el. Sa ai grija de fatal
(lii fetei:) Aveti grija unul de alalalt, sa traiti,
ba!
$i pana sa apuc .eu sa ciipesc, i9i baga
§i§u-n burta. .
"Mama! Ocna m-a mancat! Barbut am
vrut, barbut am avut! Adio viata, ca mi-am
gasjt fundatura cu nebunu'!"
lnchipiatii se stransesera imprejur, §i unu'
m-a luat de ceafa de-am simtit ca-mi paraie
ceva in creieri:
- Tu 1-ai taiat, ma? De ce 1-ai omorat, rna?
Eram ud tot in scutece. $i-atunci Chiva
rna ia de-o aripa §i se repede:
- Fugi, nea, d-ici-§a, e9ti nebun? i'\sta s-a
sinucis. saracu', ~i mat ale bagi · omu'n
pu§carie de nevinovat! Ce ai cu barbatu-miu?
- A§a-i rna? se lntoarce inmanU§atul spre
cioroi. Zi, rna, ca n-o mai duci, sa §tim §i noi
ce facem.
- Nu §tiu cine sunt baietii, se screme
cioara, pe care-1 trecusera apele. ~-am
imbatat de suparart:. 9i gata, ba, lua-v-ar
dracu'"! "
- Salvarea! fir-ar al dracului sa fie, a strigat
copoiul ca intrat in priza. $i voi stati aoolo sa
dati declaratle, fir-ati ai dracului 9i voi!
·S-a facut haloimis ca Ia caderea Romei, §i
Chiva, care era mai pe faza ca mine, m-a ·
umflat §i m-a tras intr-un gang. Am urcat
cateva trepte in spirala §i am intrat intr-un
coridor intunecat.
Chiva tremura agatata de br~ul meu. Pe
coridor era lini~te §i un aer statut §I uscat.
- Ce-a facut ala, rna? Era tac'tu?
- Da.
- Si ce-avea? Era nebun?
- St! taci, mi-a pus Chiva o mana mica pe
gura.
Cand m-am gandit Ia pe unde §i-o fi tinut
ghearele inainte sa !ii le bage in ootul meu,
m-am scuturat §i m-am pus pe zbierat:
ca eu sunt a§a, o ragada? Fa, nu faci tu de
unu' ca mine, sa §Iii!
- Ai jurat!
Vorba asta m-a fikut sa spumeg:
- ~i ce daca am jurat? Crezi ca o viata se
!eaga, se vinde sau se ca~tiga Ia un barbut de
lnviere? Da' ce credeti vo1, ca eu sunt fraierul
tiganilor ticniti? Gata, rna procopsirati. a?
- Tac1! spune ea tara elan, dar am simtit o
forta dementiala in spatele vorbei al~ia , 0
forta negativa, de-am inghi~it in sec. lntot-
deauna am avut despre tiganl o parere cat se
poate de proasta, dar in fata asta se trezise
cava cu o semetie mai presus de tot ce
cunoscusem, ca un foe nestins, ca un munte
de gheata. ca o fiara pandind, ca un abis pe
care 1-al gasi dimineata sub pernl1, ori ca
moartea. lmi Tnghetase· sangele in vine. Da,
ca moartea, asta e!
- Cine-ol fi tu? a harait ea mai departe, §i
vocea-i cristalina-i era acum groasa ca a unei
vrajitoare. Ce mare scula de om? Ce-ai facut
pe lumea asta? A? Ia zi? De ce taci? E§ti un
nimic! Un nimeni! 0 umbra! Un amarat!
- Da' tu cine-oi fi! m-am burzuluit eu, de§i
pierdusem partida. Era evident ca nu rna pro-
copsisern cu o sclava, cum mi se promisese,
ci cu un stapan. Tu cine oi fi sa rna intrebi pe
mine chestii din astea?
-Tine asta! a zis ea. prompt. Asta sunt!
Asta sunt EU!
$i dupa ce mi-a varat in palma ceva
rotund §i rece, a plecat. s-a topit pur §i simplu
~i m-a lasat acolo, In intuneric.
- Stail am strigat dupa ea. Unde te duci?
Am facut cativa pa~i pe culoarul starnind
ec;ou. "Ce casa ciudata!" mi-am zis. "Dar ce
sol de casa!"
Habar n-aveam ca exista ~i astfel de case
in Bucure~ti. Coridorul era lnalt, nu-i vedeam
tavanul, ~~ lung pana Ia naiba-n praznic, ~~
cetos. Nu mai auzeam din fata nici ecoul
pa~ilor ~~ nici rasuflarea ei, a~a ca am lnceput
sa bajbal. Nu era chiar intuneric bezna, incat
ghiceam dupa contur ni~te porticuri mari,
probabil de U§i. U~ile apartamentelor.
- Ce ma~ta facl atatea fite! am §Uierat. Hai! de ciordeala, sa-mi spuna ce-i cu medalionul
Fa-te-ncoa! Trebuie sa vad ce-o sa fac cu
tine. 0 sa ne descurcam noi intr-un tel.
Nu-mi raspundea nimeni. Trageam cu ure-
chea, dar nu percepeam nici un zgomot care
sa-i tradeze prezenta. Atunci am scos un
chibrit ~i l-am scaparat ~i. privind lmprejur, mi
s-a facut parul maciuca pe cap. E greu de
inteles ce inseamna ceva complet anapoda.
Porticurile de u~i. sau mai precis ceea ce
crezusem eu ca sunt porticuri, erau de fapt
ni~te deschizaturi In coridor, care nu erau nici
Wjl, niei praguri, nimic: simple gauri oarbe prin
care patrundea ceva. Nu-mi pot explica de ce
am avut din prima clipa con9tiinta unei prime-
jdii tQribile. Chestiile alea nu aveau consis-
tenta. colcaind doar, cu dimensiuni aparente
de fa cativa milimetri pan a Ia cativa centimetri, un ~mecher "doctor-profesor" nevoie mare.
se scurgeau in coridor de pe margini, tarandu-
se catre mine din toate paytile. Cateva mi se
prinsesera chiar de bratul stan~ ~i, cand am
observat, nu mi-am putut stapam un urlet §i
un gest de repulsie care a stins chibritul
lasandu-ma in intuneric absolut. Tremurand
de.frica, am luat-o Ia goana spre intrarea cori-
.dorului, amcoborat treptele in spirala, am
navalit afara ~~ am fu.git catva_ t!mP pan_a cand
-nu m-am mal putut tine pe p1c1oare, I!' m-am
a~ezat pe un gardulet de piatra. Cand am
bagat mana in buzunar dupa batista, am dat ·
tJ
de banii mototoliti de Inca ceva rotund, greu
~I rece. Am scos sa vad. ce e, ti era un soi de
'i'Tledalion, sau cam a§a ceva. Parea a fi de
aur §i avea gravat ceva pe ambele fete. Nu
mi-am dat seama ce 1e, §i am plecat mai
departe. " ca nu intelege nimic, ca nu e nici scripta nici
La putoarea de Cocuta am ajuns abia pe
Ia patru din n0apte.
- Ce faci, ba, a zis ea somnoroasa, 'Ia ora
asta se vine?
Nu mai erau Ia ea decat trei magari care o
facusera po§ta.
- N-ai ceva de pileala? am intrebat-o.
Mi-a dat o sticla de vodca §i nenorocitii ilia un sens. Ar veni cam ca: Spiritul Sfar~itului -
s-au apucat sa joace un pochera§ pe curul gol
al coardei. Eu m-am pus pe baut, de§i, pe
nemancate, vodca ma ardea Ia ficati. Am scos
medalionul §i l-am privit cu atentie: avea
incrustate ni§te semne ~i atat.
M-am matolit rau de tor §i i~am facut
cadou para§utei ghemotocul de bani, i-am dat
afara pe golani, carese luasera Ia cearta ~i
voiau s-o mardeasca pe idioata. Am adorm1t
dupa aia, pe covora§ul de langa uta (n-am
mai fost in stare sa ajung pana Ia pat) ti,
dimineata, proprietareasa mi-a facut scandal
ca Ia .bafamuc.
Cum m-am trezit, m-am dus sa vad cori-
doru! unde fusesem ~ata-gata sa fac pe mine
de frica, dar, ca un facut, nu m-am ginit deloc
pe unde o luaseram cu o seara inalnte, a~a
ca. dupa ce m-am faJfait degeaba, m-am dus
Ia un me~?ter care se tine cu maritatul sculelor
de Ia Chiva. Smecherul 1-a incercat, 1-a intors
pe toate partife ~~ m-a lntrebat:
- E de vflnzare?
- Nu. Vreau doar sa §tiu ce e cu el.
· E vechi de tot ~i e de aur. Cred ca-ti dau
cateva miare bune pe el daca-1 vinzi.
-Dar ce e?Moneda?
- Si eu de unde vrei sa §tiu?
- Oa' in ce limba scrie pe el?
- ln impiriforfireza. T e-ai insemnat?
M-am dus de acolo direct Ia Nelu-Boratu,
care :}tia ~gane~te bine, dar ala m-a lamurit
de tot, ca cica ciorile nu scriu de nici o
culoare, a~a ca am luat-o din aproaP.e in
aproape, pana am ajuns, dupa doua z1le, Ia
Muzeul de Arheologie. Portarul m-a trimis Ia
- Auzi, nea, am gasit asta prin casa §i
vreau sa §tiu fii eu ce am. .
?,mecherul a inters tinicheaua pe toate
parttle, s-a £lin it Ia ea ~i cu lupa ~i cu micro~
scopul, §i pana Ia urma a zis ca trebuie sa fie
in san'scripta.
- Si ce scrie?
Ef nu !ltia san'scripta, dar mi-a dat o
adresa Ia care sa ma due. Nu a uitat sa-mi
atraga atentia ca trebuie sa declar imediat
piesa, ca e chestie de patrimoniu.
- Bine, nea, o s-o declar, i-am dat eu drep-
tate, ti m-am carat repede sa nu-i dea prin
cap sa mi-o mangleasca, fiindca-i ~tiu io pe
§mecherii a§tia.
Unde m-a trimis §mecherul era alt ~mech­
er, care m-a costat cinci sutare sa-mi spuna
san'scripta, ci un fel de n-ar mai fi.
- Uite, semnul asta e ln. scriere bibi_cotron-
ica ~i inseamna ceva de genul "omul se
teme". Astalalt e in armeana, §ivrea sa zlca
"lucruri mari". Semnul asta e o hieroglifa de
alternativa Ia egiptieni. Dupa aia este ceva
indo-european. Luat a§a, Ia un Joe, nu are nici
viermuiala - pantece - pore. Ce zici, are vreo
noima?
- Nu, am convenit e~, ca sa nu-l supar. E-
o aiureala. ·
- N!J-i o aiureala, s-a sictirit el. Nu-i aiure-
ala. Dar nu §tim noi cum sa citim asta. De
 fapt, traducand a~a. pe idee, ar putea venl ~I
a~a: "Teme-te de ce e ascuns in tine, mai pre-
ios de tine, mai josnic". Adidi mai rau.
lntelegi?
- Da, am aprobat eu, ca sa nu se mai
infierbante. E clar.
- N-ai·tnteles, zice el, ~i imi face capu'
mare ca eu nu pot pricepe ce Sens profund
au semnele astea, ca Purana, sau Phrana,
sau dracu' s-o pieptene cum, e o chestie
nemailncotopenibila pentru care eu nu am nici
o vorba sa semnifice acela~i lucru.
Pana Ia coada s-a dat pe brazda ~i mi-a
propus ~i el sa-i vand medalionul.
- Nu-i de vanzare, nea! Vroiam doar sa
~tiu ce scrie pe el, i-am zis, ~i m-am u~chit.
- Dar de unde II aveti. m-a mai tatonat el,
hot, in prag. . vream eu, §i mi-am zis ca 0 sa ma fac de ras.
- De Ia bunica, Dumnezeu s-o ierte, ~i am
facut pa~i pe covora~ sa-mi vada mersul de Ia
spate.
M-am tot plimbat cam vreo luna pe toate
strazile dimprejurul Mitropoliei; da' sa fie al
naibii ala de a mai gasit casa aia cu culoaru'
ei tembel.
Nu mai trecusem pe Ia Cocuta-fripturista
de 7 652 de ani. ~i, dupa atata fatait ca bou'
~i cautat potcoave de cai morti in dealul bis-
ericii, am ramas pe drojdie, a~a ca. intr-o
seara, dadi tot eram in mahala, mi-am zis ca
sa ma due sa vad ~i·ce face tampita. $i cum 0
tandaleam eu a~a brambura pe sub lu·na noua
care bate a ca~. d~ lu!l"ina c~ Ia ~c<?,ncurs, p~c!
ma pomenesc chlar In fata lntrarll cu bolta a
hardughiei, ~i. In prag, o silueta de gagica. !i)i
nu ~tiu cum mi s-a nazarit mie a~a ca e chiar
Chiva, §i o iau Ia trap catre ea. Gagica da
buzna In gang. Eu dupa ea. Gagica trop-trop
pe scari. Eu dupa ea. ~i a~a. ma pomenesc
din nou pe coridorul ala lmputit.
Acolo o §i ajung ~i o apuc de mana sa o
intorc cu mecla Ia mme s-o vad, insa era o
lumina exact cat sa scuipi in ea, ~i nu ma filez
daca e Chiva sau nu e Chiva. Gagica se
hlize~te Ia mine l?i atunci li zic: . ceea ce fusese Chiva raspandindu-se,:
- la stai, fa, sa-ti vad mutra, ca nu ~tiu de
unde sate apuc!
Scapar un chibrit §i ma chiombesc Ia ea.
Doamne-Dumnezeule! Sa fiu eu al iaca-coi
daca nu era a mai mi~to gagica din lume. Ce
artiste americana, ce manechine de moda,
rahat! alea sunt ni~te corditoare tavalite de to~
§niecherii, pe cand Chiva mea era proaspata
§i curata ca diamantul de roua pe floarea de
mar.
Zic: - Fa tampito, pe unde mi-ai umblat?
Nu mi-a fost mintea decat Ia tine, de sta sa-mi
crape tierea de grija, beleaua naibii de
faraoanca! Ca e~ti singura gaQica de-am jurat
pa ea. Ia ·~;. pe unde mi-ai fost'?
- Nu mi-ai zis tu sa plec? ma tachineaza
ea. Mi-ai zis sa plec §i-am plecat.
- Da' tu te iei dupa toate cate le zice unu'
dupA ee-l moare clneva Tn brate §1, colac
peste pupaza, se §tie unul §i se pomene~te
doi? Da' tie nu-ti da prin cap ca eu te iubesc?
Ca sunt mort dupa tine?
~i ea, hodoronc-tronc, cu mamafiga-n
geam:
- Ai medalionu'?
Zic: - Tara arde $i baba se piaptana. Tl am.
Na-ti-1.
- Medalion!JI asta sunt eu, zice ea.
- Bine, fa! lnsa acu' sa faci bine sa ramal
cu mine, ca am jurat amandoi pe un suflet
care ne leaga.
- Da, zice ea. A~a e.
~ Devenise solemn~. §i-am l]lintit §i au ca
ma torope§te emotla tot. lncercam sa
glumesc, dar vocea-mi suna mai series decat
Da' nu m-am facut. Vorbeam pe bune, ce mai
una-alta, ca aia, Ia teatru. '
- Tu el}ti singurullucru care iml apartine cu
adevarat. Oriunde a~ fi, orice a§ face, tu e~ti ·
Adevarul, §i Viata. ~i lublrea, §i singura Trez1e
§i Realitate. Tu e~ti Drumul, Prumetul ~i Telul.
(Ce mama naibii mi-a venit? De t:e zic eu
astea? Ce m-o fi Ievit cu nazbatiile astea 11i
ce-or fl insemn~nd?)
Dupa ce mi-a vorbit gura tara mine, tot ca
~i cand ma mi§Cam tras de sfori, am luat-O in
brate ~i am sarutat-o. ~i-atunci a luat-o §i ea
cu sorcova:
- E§ti Zi §i Noapte. E§ti Alb §i Negru. Prea
bine! Vom fi Unul!
Ce mai, vorbeam numai In cimilituri! Eu
am interpretat spusa ei in felul meu, a§a ca
am culcat-o alaturi de mine imediat, chiar
acolo, cum eram, pe coridorul intunecat.
Piatra de pe· jos era moale ca pernele de puf .
§i Chiva se hlizea cristalin ca un clopotel Ia
urechea mea. l-am descheiat bluza §i mi-am
bag at mana l}i dedesubt nu era nimic. Adica,
de fapt, NIMENI. Mi-am tras mana §i am sees,
chibritul sa aprind un bat. Am viizut ca bluza i.
se desfacea Ia piept In parti; de dedesubt,
invaluindu-ma in colcaiala de NIMIC, a§a cum-
~i prima clata, pe coridor, chestia aia care;
navalea pe U§i, din Hau. Numai ca de data:
asta nu ma mai temeam, resim~ind dear un
sci de deziluzie contradictorie. ~t1am acum ca
treaba aia colcaind e Chiva, \)i ca ea e singu~
rul lucru cu adevarat al meu. Sub colcaiala
corosiva hainele se descompusera, apoi §i
carnea, ~i cu degetele tremurand ale dreptei
mi-am indepiirtat 0 halca lntreaga din Stanga,
urmarind fascinat cum ma spulber. Chibritul a
palpait §i mi s-a stins intre degetele mancat~
de decompozitie, ~i in ultima clipa am
intrezarit broboada Chivei care z~cea integra
alunecata alaturi. Ceea ce luasem Ia lnceput
drept simplu motiv floral intr-o scriere precisa·,
pe care am inteles-o fara a o citi.
Desen de Petru Zmed
 iscutii Ia ora prfmzului pe Strada 1 Milian:
"imi pare rau, aici sunt Milioanele de Vest. Dumneata· cauti 9775335 Est."
"Un dolar ~i cinci piciorul cubic? Vinde!"
"Ia expresul de vest pfma Ia Bulevardul 495, traverseaza, ia un ascensor Redline ~i
urea o mie de niveluri pana Ia Plaza Terminal. Mergi spre sud ~i vei dade ea intre
Bulevardul 560 !?i Strada 422:"
"Prabu!?ire in KEN County! Cincizeci de blocuri de douazeci de niveluri pe treizeci."
"Ia ·asculta - Reactivarea bandelor de piromani! POL/TfA POMPIERILOR A
iNCONJURAT BAY COUNTY!"
"E o minunatie. Detecteaza pana Ia 0,005 Ia suta monoxid. M-a costat trei sute de
dolari."
"Ai vazut noile sleeper-uri urbane? Tn zece minute ai urcat 300 de niveluri!"
"Nouazeci de centi piciorul? Cumpara!"

- $i zici ca ideea ti-a venit in vis? vocea plesni in aer. E!?ti sigur ca n-ai luat-o de Ia
altul?
- Da, spuse M. De Ia vreo doua picioare un reflector ii arunca in fata un con de
lumina galbejita. T~i cobori ochii din calea lui ~i a!?tepta ca sergentul sa ajunga Ia birou,
apoi sa pocneasca din degete !?i sa se intoarca iar spre el.
- Ai vorbit cu cineva despre asta?
- Numai despre prima teorie, explica M. Despre posibilitatea de a zbura.
-Dar mie mi-ai spus ca cealalta teori!:) e mai importanta. De ce n-ai dezvaluit-o?
M. ezita. Afara un troleu schimba zdranganind tronsonul aerian.
- Mi-era teama ca n-am sa fiu inteles.
Sergentul rase. .
- Adica ai fi fost considerat nebun?
M. se foi jenat pe taburetul inalt de numai ~ase inci ~i-~i simtea coapsele ca de
cauciuc incins. Dupa trei ore de interogatoriu, se pierduse orice noima.
- Conceptul era prea abstract. Nu gaseam cuvinte pentru el.
Sergentul dadu din cap.
- Tmi place sate aud vorbind a~a. Se a~eza pe birou, II pi'ivi un moment pe M. ~i se
apropie din nou de el. Acum ~tii, spuse confidential, s-a facut tart.iu. Tot mai crezi ca
cele doua teorii sunt viabile?
M. i~i ridica ochii.
- Nu sunt?
Sergentul se intoarse spre eel ce urmarea scena din penumbra din preajma fere-
strei.
- Ne pierdem vremea, spuse, parca taind aerul cu vocea sa dura. Tl dau Ia Psiho.
Cred ca-ti ajunge, doctore?
Medicul i~i privea absent mainile. Nu parea sa fi urmarit interogatoriul, poate plic-
tisit de metodele sergentului.
- Vreau sa aflu ceva, spuse. Lasa-ma singur cu el o jumatate de ora.
Dupa ce sergentul disparu, medicul se a~eza dupa birou ~; privi pe geam,
ascultfmd murmurul moncton al aerului din gura ventilatorului care se casca in strada,
sub statie. Cateva lumini aeriene mai ardeau inca, iar Ia vreo doua sute de iarzi un
politist singur~tic patrula pe pasarela defier ce se boltea deasupra strazii, cizmele lui
pocnind clar in intuneric.
M. ramasese pe taburet, cu umerii intre genunchi, incercfmd sa-~i dezmorteasca
cumva picioarele. ·
Medicul mai arunca o privire pe actul de acuzare.
Name .................. .......................... . Franz M.
Varsta ................. .........................·... 20
Ocupatia ... ... ....... ... .. ....... ... ..... ........ . Student
Adresa ...... 3599119 Strada 783 Vest, Nivei549-7705-45KNI (Local)
Acuzatie ................. .. ....................... Vagabondaj ·
- Poveste~te-mi visul tau, spuse indoind tara rost o rigla de otel ~i uitandu-se Ia M.
• Cred ca ~titi tot, domnule, spuse M.
- In detaliu, te rag.
M. nu-~i gasea locul.
- Nu e cine ~tie ce, iar ce-mi amintesc nu mai e prea clar.
Medicul casca. M. a~tepta ~i incepu sa recite ceea ce mai spusese de vreo
douazeci de ori.
- Eram suspendat in aer deasupra unei intinderi plate de sol·liber, ceva ca plan~eul
unei enorme arene. Cu bratele desfacute ~i priveam in jos, plutind ...
- Stai, il intrerupse medicul. E~ti sigur ca nu inotai'?
- Da, spuse M. Sunt convins ca nu ir.otam. in jurul meu era numai spatiu liber.
Acest_,a-i eel mai i_mportant lucru. Nu erau pereti. Cat vedeai cu ochii. Atat imi amintesc.
Medicul i~i plimba degetul pe marginea riglei. ·
- Continua. · ·
- Pai, visul mi-a dat ideea construirii unei ma~ini zburatoare. Un prieten rn-a ajutat
s-o fac. ·
Medicul i~i lasa capul in jos. Aproape incon~tient ridica hartia §i o stranse in pumn.

- Nu fii absurd, Franz! se impotrivi Gregson. Se instalara Ia randul de Ia bufetul

Chimiei. Este impotriva legilor hidrodinamicii. De unde obtii forta ascensionala?
- Gande§te-te ca ai ca o paleta dintr-un material rigid, explica· Franz in timp ce-~i
tar§eau picioarele prin tambuchi. Sa zicem zece picioare diametru, ca una din
sectiunile de compunere a peretilor, cu un maner pe partea ventrala. $i ca sari de pe
galeria de Ia Coliseum Stadium. Ce s-ar intampla?
-A'f} face o gaura in teren. $i ce-i cu asta?
- Ei nu, serios.
- Daca ar fi destul de intinsa ~i-?r.tine, ai cobori ca o sageata de hartie.
- Ai plana, spuse Franz. Sine. Treizeci de niveluri deasupra lor huruia un sleeper
facand sa zdrangane mesele §i tacamurile din bufet. Franz nu mai zise nimic pana
ajunsera Ia o masa, unde se a~eza, uitand de mancare.
- $i ia ata~eaza-i o unitate propulsiva, ca un ventilator cu acumulatoare sau ca
rachetele de pe sleeper. Cu o putere suficienta sa-ti compenseze greutatea. Ce-ai
face?
Gregson dadu din umeri.
- Daca ai putea controla chestia asta, ai putea sa ... ai. .. Se incrunta. Cum ii zice?
Tu o spui mereu.
-Sa zbori.
 -De fapt, Matheson, ma~ina e simpla, comenta Sanger, lectorul de fizica, cand
patrunsera in biblioteca ~tiintifica . 0 aplicatie elementara a principiului lui Venturi. ~i
ce-i cu asta? Un trapez ar putea servi in acest scop Ia tel de bine ~i ar fi ~i mai putin
riscant. Gande~te-te in primul rand Ia munca enorma de degajare pe care o necesita.
N-a§ putea spune ca cet de Ia trafic ar fi incantati de aceasta eventualitate.
- ~tiu ca aici n-ar fi realizabil, admise Franz. Ci intr-a mare zona Iibera.
- De acord. Tti sugerez sa iei imediat legatura cu Arena Garden de Ia nivelul 347-
25, spuse lectorul distrat. Sunt sigur ca vor primi cu bucurie planul dumitale.
Franz zambi politicos.
- Nu ar fi destul de mare. Ma gandeam de fapt Ia o zona de spatiu total liber. Cu
trei dimensiuni adica.
Sanger il privea incruntat.
• Spatiu tiber. Nu·i oare o contradictie? Spatiul este un dolar piciorul cubic, spuse
frecandu-~i nasul. Ai inceput deja sa-ti construie§ti ma~ina?
• Nu, spuse Franz.
- A~a ca am sa incerc sa uit totul. Tine minte, Matheson, menirea ~tiintei este
aceea de a consolida cunoa§terea actuala, sa sistematizeze §i sa interpreteze
descoperirile trecutului, nu sa alerge dupa himerele viitorului.
Dadu din cap ~i disparu printre rafturile prafuite.
Gregson Tl a§tepta pe scara.
- Ei? intreba. ·
- Haisa incercam dupa-masa, spuse Franz. Sarim peste Farmacologie, Textul 5. Yi
~tiu cursurile lui Flemings §i de-a-ndoaselea. 0 sa-i cer doctorului Ghee doua permise.
le~ira din biblioteca ~i pomira pe aleea Tngusta, u~or luminata care trecea prin
spatele imenselor laboratoare noi de tehnica civila. Peste ~aptezeci ~i cinci Ia suta din
studenti se aflau Ia facultatile de arhitectura §i tehnica, iar numai doi Ia suta Ia §tiinte
pure. Astfel ca bibliotecile de fizica ~i chimie se aflau in eel mai vechi sector al
Universitatii, Tn doua baracamente galvanizate, virtual condamnate, care odata
adaposteau §Coala de filozofie, Tnchisa acum.
La capatul aleii intrara in Piata Universitatii §i incepura sa urce pe scara de tier ce
ducea Ia nivelul urmator, Ia o suta de metri inaltime. La jumatatea drumului un P.P. cu
casca alba ii controla grabit cu detectorul §i le facu semn sa treadi.
- Ce crede Sanger? intreba Gregson cand pa~ira pe Strada 637 pe care trebu ia s-o
traverseze pentru a ajunge Ia statia elevatorului suburban.
• Nu face doi bani, spuse Franz. Nici macar n-a inceput sa inteleaga despre ce-i
vorba.
Gregson rase amar.
- Nici eu nu §tiu daca inteleg.
Franz scoase un tichet din automat §i urea pe platforms. 0 cabins cobori incet,
zvonindu-~i strident prezenta.
- A§teapta pana dupa-masa, ii striga. Vei avea ce sa vezi.

Administratorul terenului de Ia Coliseum le viza permisele.

- Studenti, ei? BiAe. fndrepta un deget spre pachetullung pe care-1 purtau Franz §i
Gregson. Acolo ce-aveti?
- Este un aparat de masurare a vitezei aerului, ii spuse Franz.
Administratorul mormai ceva §i dadu drumulla bariera.
Departe, in centrul arenei pustii, Franz desfacu pachetul §i asamblara impreuna
modelul. Avea o aripa ca un evantai din sarma §i hartie, un fuzelaj ·ingust,
contravantuit §i o coada inalta, indoita.
Franz if ridica ~i-1 arunca in aer. Modelul pluti douazeci de picioare ~i apoi aluneca,
oprindu-se in rumegu§. ··
- Pare stabil, spuse Franz. 0 sa-l remorcam mai intai.
Scoase un rulou de sfoara din buzunar §i lega un capat de bot. Alergara §i modelul
se ridica gratios in aer §i-i urmari in jurul stadionului, Ia zece picioare deasupra terenu-
lui.
- Sa incercam acum rachetele, spuse Franz. Ajusta aripa §i coada §i potrivi trei
rachete de artificii intr-un brachet de sarma aflat deasupra aripii.
Stadionul avea patru sute de picioare diametru, iar acoperi!iJul se inalta Ia doua
sute de picioare. Tmpinsera modelul pe-a parte §i Franz aprinse fitilele.
Dupa izbucnirea fladirii, modelul o zbughi peste teren, Ia doua picioare inaltime, cu
o luminoasa trena de fum colorat. Coada-i fu brusc cuprinsa de flacari §i modelul se
ridica arcuindu-se sub acoperi~. se bloca tocmai cand era sa loveasca unul din stalpii
de iluminat ~i se lmplanta In rumegu~.
Alergara !ii stinsera rama!iJitele arzande.
- Franz! striga Gregson. E incredibil! Merge cu adevarat.
Franz dadu cu piciorul in fuzelajul distrus.
- Sigur ca merge, spuse nelmpacat. Dar, cum a spus ~i Sanger, §i ce-i cu asta?
- Cum adica? Zboara! Nu-i de ajuns?
- Nu. Vreau unul mare care sa rna poarte .
.._Franz, potole!iJte-te. Fii cuminte. Unde ai putea sa zbori cu el?
- Nu ~tiu, spuse Franz furies. Dar trebuie sa fie undeva ...
Administratorul terenului !iii doi asistenti, purtand extinctoare, alergau spre ei.
- Ai ascuns chibriturile? lntreba repede Franz. Ne lin§eaza daca !il-ar inchipui ca-
am fi Piro.

Trei zile mai tarziu, Franz lua elevatorul150 de niveluri spre 677-98, unde se afla
.biroul Circumscriptiei Teritoriale.
- Exista un !?antier mare lntre 493 !?i 554 In sectorul urmator, spuse unul dintre
·functionari. Nu §tiu daca o sa va convina. $aizeci de blocuri de douazeci pe cincis-
prezece niveluri.
- Ahceva mai mare? se interesa Franz.
Furictionarulfl privi intrigat.
- Mai mare? Nu. Dar ce anume doriti- o criza de agorafobie?
Franz lmpaturi hartile raspfmdite pe masa.
- Vreau sa gasesc·o zona de spatiu mai mult sau mai putin continuu. Doua sau trei
sute de blocuri lungime.
Functionarul dadu din cap ~i se intoarse Ia registrul sau.
- N-ati fast Ia §Coala tehnica? lntreba cu oarecare dispret. Nu e cu putinta. 0 suta
de blocuri e maximum.
Franz li multumi §i pleca. .
Un expres sudic if duse Ia !?antierln doua ore. Coborlla o devier-J !?i r.1erse pe jos
cei trei sute de iarzi pana Ia capatul nivelului. Strada, o veche, dar cnimata artera cu
magazine de confectii §i localuri de afaceri, strabatea imensuiB.I.R. Industrial Cube
de zece mile grosime !li se termina abrupt intr-o incalceala de traverse rupte §i
sfaramate. Pe margine fusese ridicata o bara de otel, peste care Franz privi in cavi-
tatea de trei mile lungime, o mila latinie ~i douasprezece sute .de picioare adfmcime,
pe care mii de ingineri !?i muncitori demolatori o smulgeau din pfmtecul Ora~ului.
La opt sute de picioare sub el nesfar~ite ~iruri de camioane ~i trenuri transportau
molozul ~i sfaramaturile, iar nori de praf se ridicau involburati in lumina ce cobora din·
plafon. Un lant de explozii mu~ca din peretele din stanga §i toata fatada aluneca §i se
prabu§i incet pe plan§eu, dezvelind o sectiune pefecta, transver$ala, prin cincis-
prezece niveluri ale Ora§ului.
Franz mai vazuse ~antiere mari inainte, parintii lui chiar gasindu-~i sfiu~itul in istori-
ca prabu§ire din QUA County cu zece ani in urma. cfmd trei piloni principali au fost
retezati §i doua sute de niveluri ale Ora~ului s-au afundat zece mii de picioare, strivind
o jumatate de milion de oameni ca pe ni~te mu~te intr-o concertina, dar enorma
prapastie il paraliza inca.
Toti din jur, in picioare sau a~ezati pe terasele formate de traverse, o gloata tacuta,
se holbau in jos.
• Cica or sa faca gradini ~i parcuri pentru noi, remarca cu blfmdete un varstnic de
langa Franz. Am auzit ca s-ar putea chiar sa aduca ~i un porn. Ar fi singurul din coun-
ty.
Un barbat intr-o bluza uzata scuipa peste bara.
- A~a zic mereu. Se dispenseaza ei de spatiul asta, da' numa' Ia un dolar piciorul.
0 femeie, care privise in gol, incepu sa-rada proste~te. Doi oameni din preajma o
prinsera de maini ~i incercara sao dea Ia o parte. Femeia se impotrivi ~i aparu un P.P.
care o indeparta cu brutalitate.
- Amarata de ea. comenta barbatul in bluza . Probabil ca locuia pe undeva pe
acolo. 1-au dat nouazeci de centi pe picior cand au evacuat-o. Nici nu §tie ca va trebui
sa dea un dolar~i zece acuma ca sa se"ntoarca acolo. Te pomene~ti ca o sane puna
sa pi~Him cinci centi ora ca stam aicea sa privim. .
Franz privl dincolo de parapet pret de vreo doua ceasuri, dupa care qumpara o
carte po~tala de !a,ur. vanzator ambulant ~i se intoarse Ia elevator.
Facu o vizita lui Gregson inainte de a se intoarce in dormitorul studentesc. Familia
Gregson locuia in Milioanele de Vest, pe Bulevardul 98, cocotata intr-un apartament
de trei camere, chiar sub plafon: Franz ii cuno~tea de Ia moartea parintilor, dar mama
lui Gregson inca-1 mai privea cu un amestec de simpatie ~i suspiciune. Cand il potu
inauntru cu zambetul ei obi~nuit, o surprinse uitandu-se pe furi~ Ia detectorul montat in
hoi.
Gregson era in camera lui, taind bine dispus fa!?ii de Mrtie pe care le lipea pe o
constructie mare ~i ~ubreda care aducea cu modelullui Franz.
- Buna, Franz. Cum a fost?
Franz dadu din umeri.
- Un !?antier. Merita.
Gregson arata spre constructie.
- Crezi ca-l putem incerca acolo?
- Am putea. Franz se a~eza pe pat. Culese o sageata de hartie §i o lansa pe fer-
eastra, in strada. Acolo, pluti un timp, iar in urma unei spirale lene~e disparu in gura
deschisa a ventilatorului.
- Cand aide gand sa mai faci un model? intreba Gregson.
- N-am de gand.
Gregson il privi uimit.
·De ce? Ai dovedit justetea teoriei tale.
 - Nu asta urmaresc.
- Nu te prea inteleg, Franz. Ce urmare~ti?
- Spatiulliber:
• Liber? repeta Gregson.
Franz dadu din cap.
- Tn ambele sensuri.
Gregson clatina din cap cu amaracit,me !?i mai decupa o bucata de hartie.
-Franz, e~ti nebun.
Franz se ridica.
- Uite, camera asta, spuse. E de douazeci de picioare pe cincisprezece ~i zece.
Extinde aceste dimensiuni Ia infinit. Ce rezuiHi?
- Un §antier. ·
- La infinit.
· - Spatiu nefunctional.
- Ei? intreba. Franz rabdator.
- Conceptul este absurd.
-De ce?
- Pentru ca nu Ar putea exista.
Franz i~i lovi fruntea in disperare.
- De ce n-ar putea exista?
.Gregson gesticula cu foarfecele.
-Eo contradictie. Ca ~i cum ai zice "Eu mint". 0 fantezie verbala, atat. lnteresanta
teoretic, dar n-are rost sa lncerc sa-i dau un sens, spuse !?i-arunca foarfecele pe
mas~i. $i-apoi, ai idee cat ar costa spatiulliber?
Franz se duse Ia raftul de carti 9i lua unul din volume.
-Sane uitam prin atlasul strazilor pe care-1 ai tu. Ajunse Ia index. Asta da o mie de
niveluri. KNI County, o suta de mii de mile cubice, populatie 30 milioane.
Gregson.aproba.
Franz inchise atlasul.
- Doua sute cincizeci de counties, inclusiv KNI, formeaza impreuna Sectorul 493,
iar o asociatie de 15 oqo de sectoare invecinate compun Uniunea Locala 298. Se opri
~i se uita Ia Gregson. Ca veni vorba, ai auzit de asta vreodata?
Gregson scutura din cap.
- Nu. Cum ai. ..
Franz tranti atlasul pe masa.
- Cam x 1.015 mile mari cubice, spuse ~i se rezema de pervaz. Spune-mi acum: ce
se afla dincolo de Uniunea Locala 298?
- Alte uniuni, presupun, spuse Gregson. Nu vad care-i problema ta.
- $i dincolo de acel~a?
- Altele mai departe. De ce nu?
- La nesfar~it? insista Franz.
- Atat cat poate insemna asta.
- Marele registru al strazilor din vechea Biblioteca Enciclopedica de pe Strada 247
e eel mai cuprinzator din county, spuse Franz. Am fast acolo azi-dimineata. Ocupa trei
niveluri intregi. Milioane de volume. Dar nu ajunge mai departe de Uniunea Locala
598. Nimeni nu avea idee ce-ar fi afara. De ce?
- De ce-ar fi avut? intreba Gregson. Franz, unde vrei sa ajungi?
Franz se indrepta spre u!?a.
 - Vino cu mine Ia Muzeul de Bio-lstorie. 0 sa vezi.
Pasarile erau cocotate pe ridicaturi pietroase sau se leganau pe cararile nisipoase
dintre bazinele cu apa.
- "Archaeopterix", citi Franz pe un indicator. Pasarea, sfrijita !?i mucegaita, scoase
un croncanit dureros cand ii intinse 0 mana de boabe.
- Unele din aceste pasari poseda urmele unei centuri scapulare, spuse Franz.
Fragmente marunte osoase in tesuturile din jurul coastelor.
- Aripi?
- A~a crede dr. McGhee.
le~ira dintre ~irurile de cu~ti.
- $i cand crede el ca zburau?
- inainte de Fundatie, spuse Franz. Cu trei milioane in urma.
Cand ajunsera afara pornira in jos pe Bulevardul 859. La jumatatea drumului se
adunasera o multime de oameni care impreuna cu altii, ingramaditi Ia balcoane,
priveau cum o echipa a Politiei P~mpierilor incerca sa patrunda intr-a cladire.
lntrarile din ambele parti ale blocului fusesera inchise, iar accesul pe scari dinspre
nivelurile superioare ~i cele inferioare fusese oprit prin trape grele de otel. Ventilatorul
~i gurile de evacuare tacusera, aerul fiind deja alterat ~i incarcat.
- Piro, murmurs Gregson. Era bine daca ne luam ma~tile.
- Nu-i grav, spuse Franz. Arata spre indicatoarele de monoxid care erau pretutin-
deni, cu boturile lor lungi sugand aerul. Acele cadranelor ramfmeau lini!?titor Ia zero.
Hai sa a!?teptam in restaurantul din fata. '
·Se strecurara spre restaurant, se a!iezara Ia geam !?i comandara cafea. Aceasta,
ca totul din meniu, era rece. Toate dispozitivele de gatit fusesera termostatate Ia un
maximum de 95°F, ~i numai in restaurantele de lux ~i hoteluri mai puteai obtine
mancare eel mult calduta.
De sub ei, din strada, razbateau strigatele multimii. Politia Pompierilor parea inca-
pabila sa patrunda mai sus de parterul cladirii !?i incepuse sa inlature populatia cu lovi-
turi de baston. 0 macara electrica se ridicase !?i-acum se apleca deasupra traverselor
in!?irate de-a lungul bordurii, iar ~ase gheare grele de otel patrundeau in casa,
prinzandu-se de pereti.
Gregson rase.
- Locatarii o sa fie tare surprin~i cand or ajunge acasa.
Franz privea casa. Era o cladire prapadita, facuta sandvi!? intre un mare magazin
de mobila ~i un nou supermarket. 0 veche firma intinsa pe fatada fusese revopsita !?i
era evident case schimbase de curand proprietarul. Locatarii actuali incercasera tara
prea mult entuziasm sa transforme parte·rul intr-un bufet "in picioare". Politia
Pompierilor parea sa-!?i dea toata silinta sa faca prapad, pavajul fiind plin de placinte !?i
cioburi de farfurii. .
Zgomotul inceta !?i toti priveau atenti rotirea macaralei. Cand cablul fu rulat ~i intins,
peretele din fata casei prinse a se clatina cu smucituri rigide.
Din multime izbucni un strigat.
Franz arata cu mana.
- Colo sus! Prive~te!
La etajul al patrulea un barbat ~i o femeie aparusera Ia fereastra ~i priveau in jos
deznadajduiti. Barbatul o sui pe femeie pe pervaz !ii ea se tara afara prinzandu-se de
o teava de scurgere. Sticle fura atunci aruncate spre ei ~i. rico~ind, cazura peste
politi~ti. 0 spartura imensa rupse casa de jos pfma sus o data cu plan~eul pe care se
afla barbatul care astfel se facu nevazut. Unul dintre buiandrugii primului etaj se franse
~i intreaga cladire se indoi ~i se prabu~i.
Franz ~i Gregson se ridicara in picioare mai sa se rastoarne peste masa.
Multimea se ridica deodata ca un val peste cordonul politi~tilor; dupa ce praful se
alleza nu se mai vedeau decal moloz ~i barne rasucite. OPrins in mormanul acesta, se
zarea corpul zdrobit al barbatului. lnabu~it de praf, abia se mi~ca, incercand sa se
elibereze cu o mana, §i mu,timea incepu"din nou sa urle c~nd una din gheare se
napusti asupra lui, varandu-1 sub daramaturi.
Adminis~ratorul restaurantului trecu pe langa Franz, imbrfmcindu-1, §i se apleca pe
fereastra cu ochii fixati pe cadranul unui detector portabil. Acul sau, ca al celorlalte,
era Ia zero.·
Vreo duzina de furtunuri ta~neau peste rama§itele casei, iar dupa cateva minute
multimea se retrase, rarindu-se treptat.
Administratorul inchise detectorul §i pleca de Ia fereastra, facand din cap catre
Franz.
- Piromanii dracului. Puteti fi lini§titi acum, baieti.
Franz an':ita spre detector.
- lnregistrarea era nulit Nu a fost nici urma de monoxid prin preajma .. De unde §titi
ca erau Piro?
• N-ai tu grija, §tim noi, raspunse acesta, ranjind stramb. Noi nu admitem astfel de
elemente in cartierul nostru.
Franz ridica din umeri §i se a§eza·.
- A§a e, baiete. Asta e un cartier bun, de un dolar §i cinci. Zambi satisfacut. Poate
chiar un dolar ~i ~ase, toti ~tiu cum stam cu securitatea pe-aici.
- Stai cuminte, Franz, 11 atentiona Gregson pe Franz dupa plecarea administratoru-
lui. S-ar putea sa aiba dreptate. Piromanii se ocupa mai ales de bufete marunte §i
restaurante obi~nuite.
Franz i§i sorbea cafeaua.
- Dr. McGhee estimeaza ca eel putin cincisprezece Ia suta din populatia Ora~ului
sunt Piro nedovediti. ~i este convins ca numarul lor cre~te in continuare §i ca. Ora§ul
intreg are sa arda o data §i-o data.
Dadu Ia o parte cea~ca.
- Cati bani ai?
-La mine?
La un Joe.
- Cam treizeci de dolari.
- Eu am economisit cincisprezece, spuse Franz. Patruzeci §i cinci de dolari; ar fi
de-ajuns pentru trei sau patru saptamani.
- Unde? intreba Gregson.
- lntr-un supersleeper.
-Super. .. ! izbucni Gregson, alarmat. Trei sau patru saptamani! Ce-ai de garid?
- Nu-i decat o singura cafe pentru a afla, explica cu calm Franz. Nu pot sa stau in
Joe §i sa tot meditez. Undeva exista spatiu fiber §i voi merge cu sleeper-ul pana voi da
de el. Vrei sa-mi imprumuti cei treizeci de dolari ai tai?
- Dar, Franz ...
- Daca nu dau de nimic in doua saptamani, voi schimba ruta §i rna voi intoarce.
- Dar biletul ar costa ... Gregson calc uta ... miliarde.
 • Ace§tia ar fi doar pentru cafea §i sandvi§uri, spuse Franz. Biletul va fi gratis. i§i
ridica privirea de pe masa. ~tii tu ...
Gregson dadu din.cap neincrezator.
• Ai putea ... ~i pe supers leeper?
- De ce nu? Dadi m-or lua Ia intrebari am sa le spun ca ma-ntorc pe o cale ocolita.
Greg, vrei?
- Nu §tiu daca ar trebui. Gregson se juca incurcat cu cea§ca. Franz, cum poate
exista spatiu liber? Cum? • '
- Asta am de gand sa aflu, spuse Franz. Gande~te-te Ia asta ca fiind prima mea
lucrare practica Ja fizica .
.
Distantele pentru pasageri erau calculate in sistemul de transporturi punct cu punct
prin aplicarea formulei a = Vb2 + c2 + d2. ltinerarul era Ia alegerea pasagerului, iar
atat timp cat ramfmea in sistem putea alege orice ruta dorea. Biletele erau controlate
doar Ia ie~irile din statii, unde un functionar colecta suprataxa necesara. Daca
pasagerul nu putea plati suprataxa - zece centi mila - era trimis inapoi de unde a
inceput calatoria. '
· Franz ~i Gregson intrara in statia de pe Strada 98 ~i se indr.eptara spre marea con-
sola, un furnizor automat de bilete. Franz introduse un penny ~i apasa pe butonul de
destinatie 984. Ma~ina mormai, expectora biletul ~i-i inapoie restul pe o gura speciala.
- Ei, atunci, Ia revedere, Greg, spuse Franz indreptandu"se spre bariera. Ne vedem
peste vreo doua saptamani. Ma acopera baietii Ia camin. Spune-i lui Sanger ca sunt
de rand Ia Pompieri.
. - ~i daca nu te mai intorci, Franz? intreba Gregson. Adica, daca te-dau jos din
tren?
- N-au cum. Am bilet!
• ~i daca, eu ~tiu, gase!lti spatiu liber? Te mai intorci atunci?
- Daca pot.
Franz il batu pe umar impaciuitor pe Gregson, ii facu semn cu mana ~i disparu
printre calatori.
Lua Suburbanul Local Verde spre statia districtuala de legatura pentru urmatorul
county. Trenul Liniei Verzi circula constant cu 70 mile pe ora ~i calatoria dura doua ore
~i jumatate. ·
La statia de legatura lua un elevator expres de 40 de mile pe ora, ie~ind din sector
dupa dquazeci de minute. Dupa inca cincizeci de minute, cu un Inter-Sector Special,
ajunse Ia Statia Terminus a liniei principale care deservea Uniunea.
Acolo bau o cafea ~i hotara sa mearga mai departe. Supersleeper-urile circulau
spre est ~i vest, oprindu-se din zece in zece statii. Urmatorul sosea peste ~aptezeci de
ore ~i mergea spre vest.
Terminus era cea mai mare statie pe care o vazuse Franz, o caverna de o mila
lungime ~i adanca de treizeci de niveluri. Sute de tuburi elevatoare strabateau statia,
iar incalceala de platforme, escalatoare, restaurante, hoteluri parea o replica exager-
ata a intregului Ora~ .
Lamurindu-se asupra relatiei de urmat Ia unul din ghi~eele de informatii, Franz
purcese cu un elevator spre Etajul 15 unde acostau supersleeper:.urile. De-o parte ~i
de alta a statiei se lntindeau doua tunele de otel vacuumate avand fiecare trei sute de
picioare in diametru, sustinute Ia treizeci ~i patru de intervale de pile de beton.
Franz traversa platforma §i se or n langa gangul telescopic care patrundea intr-una
din ecluzele pneumatice. Doua sute ~aptezeci de grade, exact, i~i zise, zgaindu-se Ia
rotunjimea de pantec a tuneli.Jiui. Trebuia sa ajunga undeva. Avea patruzeci ~i cinci de
dolari in buzunar, bani destui pentru cafea !?i sandvi!?uri, pentru trei saptam€mi, chiar
~ase de era nevoie, oricat i-ar trebui pentru ada de capatul Ora~ului.
Petrecu urmatoarele trei zile sorbindu-!?i. incet cafeaua in cate unul dintre cele
treizeci de bufete din statie, citind ziarele aruncate ~i dormi~d in trenurile locale Ro:?ii
care faceau patru ore pana Ia eel mai apropiat sector.
Cand in sfar~it sosi supersleeper-ul, se alatura micului grup de Politi~ti' Pompieri ~i
oficialitati municipale care a~teptau Ia intrarea in gang ~i-i urma spre tren. Erau dou~
vagoane; un sleeper pe care nimeni nu-l folosea ~i unul de zi.
Franz ocupa un loc mai retras in vagonul de zi, in apropierea unui indicator ~i-:?i
scoase carnetelul gata sa-!?i faca prima insemnare.

Prima Zi: 270° Vest. Uniunea 4.350

- le~i Ia un pahar? il intreba un Capitan Pompier a§ezat de partea cealalta a inter-

valului. Aici e o oprire de zece minute.
- Nu, multumesc, spuse Frariz. 0 sa va tin locul. .
Un dolar §i cinci piciorul cubic. Spatiul liber, §tia, ar putea cobori pretul. Nu era
nevoie sa coboare din tren sau sa se intereseze. Era de-ajuns sa imprumute un ziar §i
sa urmareasca cursu! pietei.

A Doua Zi: 270° Vest. Uniunea 7.550.

- Reduc mereu sleeper-urile astea, ii spusese cineva. Toti stau In vagonul de zi.
~aizeci de scaune !?i patru oameni. Nu mai e nevoie sa circuli atata. Lumea ramfme
acolo unde s-a pomenit. in cativa ani n-o sa mai fie decat serviciile suburbane.

97 centi.

La o medie de un dolar piciorul cubic, Franz calcula Ia repezeala, face pfma acum
4$ X 1027.
- Mergi pana Ia urmatoarea, a§a? Atunci, cu bine, tinere.
Putini pasageri ramaneau pe sleeper mai mult de trei sau patru ore. La sfar!?itul
ce.lei de-a doua zile spatele ~i gatul incepura sa-l doara din cauza constantei
accelerari. Reu~i sa se mai dezmorteasca mergand in sus ~i-n jos pe coridorul ingust
din vagonul de dormit pustiu, dar era nevoit sa-!?i petreaca cea mai mare parte a tim-
pului prins in scaunul sau datorita lungilor curse de franare a trenului dinaintea opririlor
in statii.

A Treia Zi: 270° Vest. Federatia 657.

- lnteresant, dar cum ai putea-o demonstra?

- E dear o idee aiurita. de-a mea, spuse Franz, mazgalind schita pe care o arunca
intr-un ~elector. Nu are nici o aplicatie reala.
- Curios, dar asta parca-m( spune ceva.
Franz se ridlca.
- Vreti sa spuneti ca ati vazut ma!?ini ca aceasta? lntr-un ziar sau vreo carte?
 - Nu, nu. Tntr-un vis.
La fiecare jumatate de zi, pilotul semna jurnalul de bord, echipajul, transferal pe un
tren estic, traversa platforma §i o porneau spre casa.

A Patra Zi: 270° Vest. Federatia 1.225

- Un dolar piciorul cubit. Sunteti de Ia Teritorii?

- Tncepat6r, raspunse degajat Franz. Sper sa-mi deschid un birou personal.
Iiii omora timpul jucand carti, cumparand cafea iii chifle de Ia distribuitorul din ofi-
ciu, urmarind lndicatoruliii ascultand discutiile celorlalti. ·
- Credeti-ma, va veni o vreme c~nd fiecare uniune, fiecare sector, aproape ca ilii
zice fiecare strada iii bulevard i~i va ca~tiga totala independentS. locale. Echipate cu
propriile servicii energetice, aeratoare, rezervoare, laboratoare-ferma ...
Plictiseala.

6$ X 1075 .

Ziua a 5-a: 270° Vest. Federatia Mare 17.

De Ia un chio~c din statie Franz cumpara un set de lame ~i aqmca o privire peste
broiiura editata de camera de comert locale.
"12 000 niveluri, 98 centi piciorul, Elm Drive unic, rata a securitatii neegalata ...".
Se intoarse in tren, se barbieri ~i -~i numara cei treizeci de dolari care i-au mai
ramas. Se afla acum Ia nouazeci ~i cinci de milioane de mile mari de.statia suburbanS.
de pe Strada 984 §i realize ca nu mai putea intarzia mult intoarcerea. Data viitoare va
economisi vreo doua mii.

7$ X 10127.

Ziua a 7-a: Vest. Metropolitan 212.

Franz se uita Ia indicator.

- Nu ne oprim aici? intreba pe barbatul a~ezat Ia trei scaune departare de el. Voiam
sa aflu pretu I.
- Variaza. Cam in jur de cincizeci de centi ...
- Cincizeci! Franz sari ca ars. Cand mai opre§te? Trebuie sa cobor!
- Aici riu , fiule, spuse pasagerul intinzand mana restrictiv. Asta-i Night Towri. Ce-ti
veni?
Franz scutura din cap, revenindu-§i.
- Credeam ca ...
- Lini§te§te-te. Celalalt se ridica iii veni langa el. E doar o mahala, uria~a. Zone
tara
moarte. Ajung pe alocuri ~i Ia cinci centi. Fara servicii, energie.
Le-au trebuit doua zile sa-l strabata.
- Conducerea Ora~ului a inceput sa-l izoleze, i-a mai spus. Blocuri imense. E sin-
guru! lucru pe care-1 mai pot face acum. Ce se-ntampla cu cei de-acolo, mi-e frica sa
rna gandesc. Mesteca o i mbucatura de sandvi~. Ciudat, dar sunt multe zone negre.
Nu auzi de ele, dar se intind mereu. Totul incepe intr-o strada dosnica; intr-un cartier
amarat de un dolar. 0 gatuire a sistemtilui canalelor de degajare, insuficiente colec-
toare de cenu§a ~i. tara sa-ti dai seama un miliard de mile cubice au §i devenit o
adevarata jungla. lncearca o schema de ameliorare, pompeaza putina cianida §i apoi
il izoleaza. ~i atunci sunt inchi~i de-a binelea.
Franz dadu din cap, ascultand vajaitul monoton al aerului.
- S-ar putea ca sa nu mai ramana decat zone negre. Ora~ul va fi un imens cimitir!

Ziua a 10-a: 90° Est. Marele Metropolitan 755.

- Hei! Franz sari din scaun §i se uita Ia indicator.

- Ce s-a intamplat? intreba cineva a§ezat in fata lui.
- Est! striga Franz. Lovi indicatorul cu mana dar nu se schimba. Trenul ~i-a schim-
bat directia? ·
- Nu, merge spre est, ii raspunse un alt pasager. Ai gre~it trenul?
- Ar trebui sa mearga spre vest, insista Franz. A~a ca-n ultimele zece zile.
- Zece zile! exclama cineva. E~ti in trenul asta de zece zile?
Franz se duse in fata ~i-1 gasi pe insotitorul vagonului.
- in ce directie merge trenul asta? Vest?
- Est, domnule, spuse acesta, infirmand cu o clatinare a capului. intotdeauna a
mers spr~ est. ·
- E~ti nebun, spuse scurt Franz. Vreau sa vad jurnalul pilotului.
- imi pare rau , dar nu se poate. Vreti sa-mi aratati biletul dumneavoastra, domnule?
- Asculta, spuse Franz incet, toate frustrarile acumulate in ace~ti douazeci de ani
cople~indu-1. Sunt in acest.. .
· Tacu ~i se intoarse Ia locul sau.
Ceilalti cinci pasageri II urmareau cu atentie.
- Zece zile, mai repeta uluit unul dintre ei.
Doua minute mai tarziu veni cineva ~i-i ceru lui Franz biletul.
- ~i bineinteles totul era in ordine, comenta medicul politist. E destul de ciudat, dar
nu exista o reglementare i n acest sens . ~i eu obi§nuiam sa calatoresc gratis cand
eram mai tanar, de~i niciodata nu m-am gandit Ia o asemenea calatorie.
Se intoarse Ia birou.
- Acuzatia nu e valabila, spuse. Nu e~ti un vagabond in nici un sens condamnabil,
iar conducerea transporturilor n-are ce sa-ti faca. Cum a fost construita aceasta cur-
bura in sistem nici ei nu pot explica, pare sa fie o trasatura inerenta chiar a Ora§ului.
Acum, in ceea ce te prive~te. Aide gand sa continui cercetarea?
- Vreau sa construiesc o ma~ina zburatoare, zise M. in loc de raspuns. Trebuie sa
fie spatiu liber undeva. Nu ~tiu .. . poate in nivelurile inferioare.
Medicul se ridica.
- Am sa vorbesc cu sergentul sate trimita Ia unul din psihiatrii no~tri. El te va putea
ajuta cu visele tale!
Medicul ezita inainte de a deschide u~a.
- Uite, incepu el sa explice, nu poti sdipa de timp, a~a-i? Subiectiv, el este o
dimensiune plastica, dar orice ai face nu vei putea opri in IQc ceasul acela - arata pe
eel de pe birou - sau sa-l faci sa mearga inapoi. Tot a~a nici din Ora~ nu poti sa ie§i.
- Analogia nu rezista, spuse M. Arata peretiice-i inconjurau ~i luminile strazii. Toate
astea au fost construite de noi. intrebarea Ia care nimeni nu poate raspunde este: ce a
fost inainte de a le construi noi?
-Au fost dintotdeauna aici, spuse medicul. Nu chiar aceste caramizi §i aceste
grinzi, ci altele inaintea lor. E~ti de acord ca timpul nu are inceput ~i nici sfar~it?
Ora§ul e de cand timpul §i neintrerupt ca: el. '
- Primele cluamizi au fost puse de cineva, insista M. Aceea a fost Fundatia.
- Un mit. Numai oamenii de §tiinta mai cred in ea §i nici ei nu incearca sa
dovedeasca ceva. Majoritatea cred in sinea lor ca piatra Fundatiei nu e decat o super-
stitie. Tinem Ia !:!a din comoditate ~i pentru a ne oferi o tradijie proprie. Este evident ca
nu a putut fi o prima caramida. Daca ar fi fost, ai putea explica cine a pus-o §i, chiar
mai dificil, de unde au venit?
- Trebuie sa fie spatiu fiber undeva, spuse M., cu incapatanare. Ora§ul trebuie sa
aiba limite.
-De ce?intreba medicul. Nu poate pluti in nimic. Sau asta vrei sa sustii?
M. batu in retragere invins. ·
- Nu.
Medicul il observa in lini~te cat eva minute ~i se inapoie Ia birou.
- Aceasta fixatie curioasa a dumitale ma intriga: E§ti prins intre ceea ce psihiatrii
denumesc fete paradoxale. Presupun ca ai interpretat gre~it ceva din eel auzite despre
Zid.
M. ridica ochii.
-Care zid?
Medicul dadu din cap ca pentru sine.
- 0 anumita opinie progresista sustine ca ar fi un zid in jurul Ora§ului, prin care e
cu neputinta sa treci . Nu pretind a intelege aceasta teorie. E prea abstracta §i sofisti-
cata. in orice caz, cred ca au confundat acest Zid cu zonele negre imprejmuite prin
a
care ai trec.ut cu Trenul. Prefer viziunea obi§nuita Ora~ului intins in toate directiile §i
nelimitat. ·
Se indrepta spre u~a.
- A§teapta aici, rna due sa-ti aranjez o eliberare conditionata. FiJ taragrija, psihiatrii
iti vor lamuri totul.
Dupa ce medicul disparu, M. i§i lasa capul in piept, prea istovit pentru a se mai
simti U§Urat. Se ridica in picioare §i se intinse, plimbandu-se dezorientat prin incapere.
Afara ultimele proiectoare se stingeau §i patrula de pe pasarela de sub plafon i§i
aprinsese lanterna. 0 ma§ina a politiei trecu mugind pe unul din bulevardele ce taiau
strada, §inele tipand. Trei lumini se napustira peste strada §i pierira una cate una.
M. se intreba de ce nu venise Gregson Ia gara. Calendarul de pe birou ii atrase
atunci atentia. Data expusa pe fila volanta era 12 august. Era ziua in care i§i incepuse
calatoria - exact acum trei saptamani.

Astazi!
Ia Verdele de Vest pana in Strada 298, traverseaza Ia intersectie §i urea cu un ele-
vator Ro§U pana la'nivelul237. Mergi pima Ia statia de pe Ruta 175, ia suburbanul438
§i coboara pe Strada 795. le-o pe Linia Albastra spre Plaza, coboara Ia 4 §i 275, spre
stanga sa ocole§ti §i ...
$i te-ai intors de unde ai pornit prima data.
ladul $ x 1on.

Traducere .de
Marian Mirescu
ROBERT KOCHER
Nu mai §tiu nici de unde
vin, nici incotro sa ma due.
Ratacesc intr-un pustiu fara
capat, tortu rat de ar§ita §i
sete. Soarele orbitor de aur
incandescent a incendiat
lumea intreaga, prefacand-o
intr-un de§ert de cenu§a pur~
purie, in care eu sunt ultima
flacara care mai zvacne§te.
Sa fie doar unco§mar, sau
chiar realitate?!
Urmaresc aproape
incon§tient o silueta
stravezie, care tremura hip-
notic Ia orizont. Ar putea sa
fie o simpla oglindire in aer,
un miraj, fata morgana.:. dar
a§a ceva nu se mi§ca dea-
supra solului §i nu produce
nici un fel de zgomot... dupa
cum ~tiu eu... · blestemat Ia mii de kilometri
$t totu§i se aude ceva, ca
respiratia adanca §i ritmica a
valurilor maril. Ma implet-
icesc fascinat inspre acea
aratare, dar nu o pot ajunge,
oricat de mult m-a§ apropia
de ea...
incep sa am ameteli, totul
se invarte§te in jurul meu·,
ma simt tot mai neputincios,
ma prabu§esc in mine
insumi...
$i deodata ma trezesc
intr-un alt spatiu, intr-un alt
timp ... Un ocean nesfar§it de
azur respira adanc sub clar
de luna argintie. Eu zac
nedumerit in nisipul alb ca
neaua al unui tarm necunos-
cui §i corpul meu sa
oglinde§te tremurator in ape
straine, ca un inecat aruncat
de valuri Ia mal.
Ma gandesc daca nu
cumva am ajuns deja in rai,
de§i, dupa cate am pacatuit,
n-a§ merita a~a ceva. .
Mirosul de , alge §i
adancuri ma amete§te, ma
aerul fierbinte al pustiului.
Oare ma voi mai. putea
intoarce vreodata in lumea
mea, care se oglinde§te
acum in aerul rece al ocean-
ului necunoscut, in 11Jmea din
care am fost exilat?
Amintiri crude imi
impaienje·n.esc memoria:
catastrofa... cauzata de
drogheaza aproape, 11i ma oameni... explozia infernaliL.
intreb daca am viiiuni sau care nu putea fi pricinuita
halucinatii. Briza riicoroasii decal de o detonatie nucle-
· imi mangaie corpul ara... care a deformat atat de
infierbantat. Ma tarasc cu mult realitatea §i a zdruncinat
voluptate in apa racoroasa 11i atat de puternic spatiul-timp
sorb din ea lacom, precum incat zidul invizibil. impalpa-
un animal. E o adevarata bil, intangibil dintre cele doua
desfatare! universuri paralele s-a
SatisHicut, ma rostogo- naruit. .. §i eu insumi m-am
lesc in nisipul cald §i moale prabu§it din lumea mea in
ca o blana. Nenumiirate stele alta ~i poate ca sunt osandit
· policrome din constelatii sa pendulez ve~nic intre
nemaivazute sclipesc pe ele ... dar oare mai exista §i
cerul violet. ·oceanul mur- alti osanditi sau
mura tainic ... supravietuitori? .
Abia acum incep sa RaUicesc ingandurat de-a
rationez din, nou: lungul tarmului necunoscut.
Extraordinar! Deci am ateri- Nerabdator sa explorez acest
zat fortat in mijlocul Saharei, alt taram, curios sa vad cum
am ratacit prin acest de§ert arata localnicii. Daca existiL.
Dar iata ca zaresc deja Ia
departare de orice oaza, de orizont sil~eta unei fiinte
orice sursa de apa, de orice umanoide. lmi intetesc pa§ii
speranta... $i iata ca ma sa nu o pierd din ochi, alerg
trezesc brusc aici, pe tarmul aproape sa 0 ajung din urma.
unui ocean de apa dulce. Dar Strig dupa ea ca un apucat §i
a§a ceva nu exista niciunde ... mi se pare ca imi raspunde,
pe Pamfmt... poate pe o alta dar poate e doar ecoul vocii
planeta, intr-o alta lume ... male ...
Dumnezeule! Daca asta nu M~am mai apropiat ceva
este doar un miraj, ci reali- de ea, sau o vad mai clar.
. tate ... Dau din maini §i din picioare
Spuma alba ca zapada a ca un besmetic §i - minune -
talazurilor naruite se pulver- ea imi raspunde prin acelea§i
izeaza in aer, se preface in gesturi. E ca §i cum m-a§
val uri de ceata. care plutesc vedea intr-o oglinda .. . care
deasupra oceanului ca ni§te se indeparteaza de mine ...
roiuri de fluturi albi ca cu aceea§i viteza cu care eu
neaua ... Cateodata mi se ma apropii de ea...
pare ca intrezaresc Ia orizont Dar pot sa-i. desiU§eSC
de§ertul purpuriu §i, in locul deja toate formele §i
lunii argintii, soarele auriu, trasaturile, seamana ingri-
orbitor. Sa fie doar o haluci- jorator de mult cu corpul
natie sau chiar un miraj? Ah, meu. $i mi-e teama cii dadi
cred ca incep sa inteleg ar intoarce capul spre mine,
acum ce s-a intamplat de m-a§ convinge definitiv ca
fapt: Am fost pur §i simplu' are chipul meu! Dar asta nu
aruncat intr-o alta dimensi- poate fi nici o simpla oglinda,
une, in aceasta lume par- . nici fata morgana.,. daca sunt
alela, care se oglinde§te in eu insumi...
AUREL CARA$EL
-Ca un repro§ pentru noi, cei care nu i-am
Moto:
"9i ninge pana Ia prasele,
Ninsoarea-mi intra-n trupul tot,
E-un dans de oameni de zapada
Ce-mbrati§area n-o mai pot."
. Adrian Paunescu
- Asta nu e un lucru pe care sa-l intelegem
noi, replicase trist Omul-melc §i inchisese
incet oblonul cochiliei.
Viforul §Uiera furies, ocolind dreptunghi-
urile masive din piatra, printre care se iteau,
can9 ~i cand, coltii taio§i ai stelelor. 0 fantas-
tica simfonie de sclipiri Tncremenise sub
rasuflarea sa rasucita, pe tot ce insemna
unghi ascutit: colturi, corni§e, muchii. Gerul
Hicea sa pocneasca, rar, carnea poroasa a
peretilor, rostogolind bolovani din mtunericul
mallimilor.
Ce placuta ar fi acum lumina tremuratoare
a unei lumanari! gandi Caratorul-de-silicon,
strangandu-§i mai bine in jur faldurile mantiei
albastre. Fostul meu Stapan avea una §i o
aprindea in zilele de sarbatoare: 0 lasa cateva
clipe sa arda, sa ne ~u~uram cu to!ii pri-v:indu-i
curgerea vaporoasa 1n aer, apo1 o stmgea
intre degete, spunandu-ne ca, daca aveam
rabdare, urma sa o revedem §i in anul
urmator." . spaima. Ceva asemanator unei mi§cari lipsite
"Se afla in sectiunea inferioara o
Dansatoare-de-flux, care se vaieta in perma-
nenta pentru aceasta nedreptate. Zicea ca ar fi
fost minunat sa-~i poata potrivi salturile il!lpon-
derabile cu energia aceea primitiva. lntr-o
noapte a exersat prea aproape de marginea
balizata §i s-a prabU§it. De atunci, nimeni n-a
mai auzit nimic despre ea. $i nici Stapanul nu
a mai aprins lumanarea. Unii erau de pa·rere
ca, probabil, se terminase. Dar eu nu cred.
Mai degraba, Stapanul regreta distrugerea
Dansatoarei. $i tinea ascunsa bucatica aceea
de ceara, in speranta ca va primi 0 alta."
"9i nici pe aici nu ai vazut-o?", se zbatu
imperios un gand galben ~i Caratorul-de-sili-
con pricepu ca trebuie sa f1e al Krakenului-cu-
instinct. Nu putea sa se intoarca pentru a-1 zari
prin mormanele de moloz acoperite cu
stralucitoare CU§me de zapada albastra. ii
banuia insa mi§carile §erpe§ti ale celor trei
brate §i se infiora. Nu ca s-ar fi temut: cu
numai jumatate din structura cristalica in
functiune, Krakenul era aproape imobilizat.
"Nu, nu am vazut-o. Poate ca am nimerit in
alt Depozit. Sau poate a fost reconditionata. E
trist sa nu mai poti afla nimic despre fo§tii
camarazi. Locul ei a ramas gol multa vreme.
inteles aspiratia catre 0 stare superioara a
energiei: mitcarea sincrona. Apoi a sosit, in
ajunul unei sarbatori, Arlechinul-criptic. Era un
c1rcuit bizar, care bombanea intr-una §i se
ciondanea cu toti vecinii, incercand sa le modi-
fica campul cuantic. Din pricina lui au fast o
serie de intreruperi ale sarcinilor negative in
sistem §i o parte dintre noi, nedotati cu sistem
redresor, ne defectam cu o suspecta regulari-
tate. Nu lucruri grave, dar exasperante prin
repetitie. Apoi intervenea anchilozarea com-
plexufui de mi§care. Nefericitii aiungeau in
Colector §i sfar§eau Ia Depozit. :;;i, ceea ce
era mai de neinteles, Stapanul parea amuzat
de ispravile Arlechinului. Uneori radea in
hohote §i-1 felicita, cuplandu-1 Ia o pila biotrop-
ica."
Viscolul il izbi cu pumnu-i inghetat,
rasucindu-1 in loc. Presa de silicon scoase un
sunet grav §i i§i desfacu trapa, lasand sa se
scurga cateva fire de siliciu, indata furate de
nev?zutele degete ale vartejului albastru.
In stanga se zarea, innametita, cochilia
rasucita a Omului-melc. Asculta pove~tile lor Ia
caldura, neindurandu-se sa-~i paraseasca
adapostul, pentru a fi alaturi de ei in clipele
acelea de restri§te.
Catre dreapta, fo§nea, abia simtit, harpa
Gravorului-de-sunete. Era un personaj fasci-
nant, care nu gandea niciodata. Caratorul-de-
silicon se intreba uneori dadi macar iiputea
intelege.
"Trebuie sa fie chinuitor sa te afli Jn
lncomunicabilitate, gandi el cu nelamurita
de sens, intr-un mediu vascos, lipsit de sarcini
negative."
"9tie cineva ce este lncomunicabilitatea?",
raspunse rautacios gandul violet al
Fisionarului-de-timp. De cate ori se imag-
ineaza ceva negativ, imediat se §i amplaseaza
in lncomunicabilitate. De§i toate cate exista,
pozitive, neutre §i negative, sunt intalnite
numai aici. A fast cineva pe acolo §i s-a intors
sa ne comunice despre cele vazute?"
"Nu §tiu daca s-a mai intors, insa de ajuns
pe taramul lncomunicabilitatii nu rna indoie~c
ca s-a ajuns. Fie din sjmpla curiozitate, fie
fortat de imprejuriiri. lmi amintesc de unii
tovarii§i de sectiune care, o data cu trecerea
timpului, deveneau tot mai inchi§i in ei,
gandurile li se atrofiau, riimanand simple sem-
nale ale continuarii existentei, pierdeau con-
trolul mi~ciirilor comandate §i intrau in sectorul
Aleatorifor. Un Grafilit-vartej, cu o impecabila
mil?care de rotatie in jurul axei, care formase
intr-o vreme un cuplu extraordinar cu
Dansatoarea-de-flux, dupa disparitia acesteia
§i-a pierdut precizia mi§carii, se balansa ciudat
/. II'IW
intre salturile de pe un nivel energetjc pe altul
~i a sfarljit l)rin a ajunge Aleatoriu. lntr-o zi a
tacut brusc ~i. pana a fost ejectat in Colector,
a ramas incomunicabil."
"Trebuie sa existe lncomunicabilitatea
asta, luci ~jiret !landul galben al Krakenului. 0
data, cei doi Stapani m-au introdus in Circular
pentriJ a devora o Cariatida-eterna. Constituia
o prada suculenta, iar ~u eram infometat de
aproape o saptamana. In Circular domnea o
lumina ro~jie, care-i desena in relief contururile
energetice, indicandu-mi punctele nevralgice.
Nici n-a incercat sa se apere. Cred ca se afla
deja in lncomunicab.l tate, pentru ca n-am
simtit nicLo urma de gand in clipa desfiin}arii.
Coardele de energie plesneau ascutit, 1nsa
ochii ei ramaneau mu!i."
Caratorul-de-sillcon se stradui sa
deslu~jeasca 11erpii onduland ai Krakenului, dar
vijelia il orbea, repezindu-i in fata fulgi mici ~i
de~i. Gate o pala il facea sa se clatine, gata-
gata sa se prabu~easca intr-o rana. 0 lumina
verde, suspendata, i~i aprinse departe farul
tainic, inveljmantancf formele fantastice ale
fanteziei iernii in nuante de jad.
Caratorul-de-silicon i~i inalta capul spre
marginile verticale ale Depozitului ~i priviri
tanjind spre paralelipipedele din piatra ~i sticla,
ce se decupau catre cer, dincolo de buza
rasfranta a spatiului de depozitare. Prin pul-
berea argintie, macinata fara incetare peste
trupurile lor schilodite, zari sclipirile
indepartate ale levogirelor automate de trans-
port.
•o mai fi mult pana Ia miezul noptii? se a culoare le9ioasa, gandul Krakenului-cu-
strecura inljelator gandul violet al Fisionarului
~i Caratorul-de-silicon avu surpriza sa vada
cum oblonul cenu~iu al cochiliei aluneca ind·os
~i chipul zbarcit al Omului-melc apare in ca rul
ferestruicii.
o stell.Jta roljie tfl~ni catre inaltimi, sfa~iind
pielea transparenta a vartejurilor albastre ~i
plesrii intr-o inflorescenta sangerie.
"Nu mai e mult, Iicari galbenul intens al
emisiei Krakenului. $i tu trebuie sa ljtii eel mai
bine, Spargatorule! Nu e~ti acela care despica
peretele clipelor, facandu-le sa alunece una in
alta?"
"Nu mai sunt, se incovoie umil umbra via-
leta a gandului-raspuns. Stapanul mi-a
dereglat fluxul continuu at penetratorului,
transformanqu-1 intr-o emisie spontana ~
imprevizibila. lnainte vreme eram o persoana
foarte curtata, datorita puterii mele de a frac-
tura axul timpului ~i <;le a-i smulge clipe, incre-
menindu-le in nemi~care. Acum nici pentru ·
reconditionat nu am mai fost bun. Am ajuns
din Colector direct in hruba Depozitului."
"lmposibil sa-ti fi pierdut tu tc;>ate puterile!
se Tncolaci nervos gandul Krakenului. La
Stapan ~rai mereu a~ezat in cea mai buna
celula a secJiunii supenoare. De cate ori nu te-
am ocarat m noptile tara emisiuni negative!
Toate pulsau catre celula ta, te aveau unic
destinatar. ln vreme ce noi, cei marunti ~i
banali, ne anchilozam in sectiunile inferioare,
imobilizati in plasele minus-energiei. De cate
ori nu am visat o imbrati9are cu tine!"
"Nu ti-alj fi dorit-o! se rasuci furies
Fisionarul-de-timp. Eram un fel de invincibil
stapan al clipelor. Te-a~ fi facut sa te
incolace~ti in jurul propriului corp ~i sate
autodevon."
"Hei, e cineva pe aici?!. .. Am receptionat
parca ni~te ganduri vagabonde... Raspunde, e
cineva pe aici?"
Un trup greu bufni infundat deasupra
ramallitelor dezarticulate ale unei Pasari-
embrion, ridicand valurl inspumate de zapada.
0 clipa, farul verde disparu in spatele furiei
albe. Caratorul-de-silicon se simJi ridicat in
aer, apoi a~ezat cu brutalitate mai tntr-o parte,
cu presa prinsa sub el. Constata ca
intamplarea il pozitionase cu fata in sus,
restrangandu-i raza v1zuala Ia un singur punct:
lumina verde.
"Tu cam ce fel de rabla vei mai fi fiind? se
interesa surprins Fisionarul-de-timp. Ai trecut
mai intai prin Colector?"
"Nu, ce sa caut in Colector? Vin direct din
sectiune. Am placerea sa va anunt ca nu sunt
o piesa plina de defectiuni, ca voi. Pana acum
un ceas, Stapanul ma numea Cibernic-
ascultatorul. Nu i-am ie~it niciodata din cuvant.
Programul meu este lipsit de elementul aleato-
riu. Prin constructie, sunt un slujitor extrem de
devotat." ·
"E~ti o rabla stu_9arnica! marai scarbit, intr-
instinct. E9ti una din cele 300-de-unelte-per-
sonale ale Stapanului. Adica un obiect tara
personalitate ~i imaginaJie. De asta nici nu
ajungeati in Circular sa va confruntati cu
mine."
"Pot sa aflu cine e noul Stapan aiel?" se
informa intepat gandul cenu~iu al noului sosit.
"Aici nu sunt Stapani, raspunse trist gandul
albastru al Omului-melc. Aici suntem numai
noi. Sortiti uitarii 9i descompunerii. Aici e
Depozitul."
Caratorul-de-silicon incerca sa-~i imag-
ineze cum se miljca prin aerul ca sticla
antenele Omului-melc. Nu vedea decat ochiul
verde, indepartat, al ora9ului. Pe fundul gropii,
Krakenul-cu-instinct lovea ametit de vijelie
scheletul unui Patrulator metalic, indoindu-1.
Fulgii ~eseau zboruri satanice deasupra
Depoz1tului, sunand stingher in harpa
Gravorului.
"Suntem, probabil, ultima halta spre zonele
inabordabile ale lncomunicabilitatil. Pana ce
vom pa~i insa dincolo, mai pastram inca
§ansa gandului."
"Mai exista o ~ansa, se impotrivi insinuant
gandul violet at Ftsionarului. Una mica de tot.
Dar pentru asta trebuie sa aflam mai intai cat
mai este pana Ia miezul noptii."
"Spune! aluneca abia sesizabil gandul
Omului-melc. Lasa egoismul Ia o parte ~i
spune! Daca mai avem macar umbra unei
~ans.e, trebuie sa o cunoa~tem."
"lntai timpul. .. timpul exact..."
"Vrei sa ne in~eli, intelese Caratorul·de"sil-
icon ~i se simti inutil ~i neputincios, a~a cum
statea, cu fata catre cer. E~ti singurul capabil
de a te mijca. Inca. $i vrei sa ne pacalel}ti.
Omul-melc are dreptate. Vorbejle tu mai intai,
apoi Cibernic-ascultatorul ne va spune ce ora
era cand a fost ejecta! din sectiune."
Catre cer ta~nira tara zgomot doua stelute
galbene, care explodara in jerbe minunate de
scfmtei. Farul eel verde clipi marunt, gata-gata
sa se stinga.
· "E vorba de o intamplare, pe care am
ascultat-o tara voia mea. $i nu pare prea cred-
ibila, clipi invins gandul violet. Caratorul-de-sil-
icon ~i-1 imagi.na pe Fisionar sprijinit in pene-
tratorul inutil. lntr-o noapte cu minus energie,
cand toti se aflau stran~i in reteaua nemi~carii
~i numai catre mine pulsau fluxuri energetice
dinspre Avertizor, am surprins gfmdul negru al
unei Umbre-de-colon. Povestea o istorie
extraordinara despre puterea celei din urma
dintre Nopti. Exista o clipa atunci, cand eel
care spera cw adevarat este rasplatit. Devine
alesul Omului-cu-gluga, care-1 va lua cu el ~i-1
va distribui nu prin Retea, ci personal, unui
Stapan bun, ce se va bucura enorm ~i va real-
iza Starea Dintai a Comuniunii Bioenergetice.
Aceasta va fi suprema fericire, deoarece, chiar
in caz de defectiune, nu vom mai fi amenintati
cu reconditionarea, care :;;terge memoria exis-
tentelor anterioare, :;;i nici cu Depozitul, de
unde nu mai !3Xista scapare. Apoi, Umbra-de-
colon a tacut, inainte de a preciza Ia care
noapte anume se gandise. Probabil, i~_i
epuizase rezerva de energie. Pana sa ma
hotarasc sa ii trimit un flux de ..."
Lumina verde disparu brusc Ji o umbra
uria~a acoperi intreg Depozitul. Caratorul-de-
silicon avu viziunea TnspaiD'!antatoare a doi
ochi imen:;;i, care batura din pleoape Ia c~Heva
palme de el, spulberand zapada.
"Este Noaptea dintre Ani, rascrucea timpu-
lui, bubui uri gand napraznic, ridicand scfmtei
albe. Am auzit in apropi::ne simfonia fantastica
a Vartejului de clipe. Aici trebuie sa fie un
Gravor-de-sunete, a carui harpa va incanta un
copil de dinainte de Era lnfantila. Sa ne grabim
sa prindem punctul distinct al Rascrucii, pentru
a face trecerea."
. .0 mana nervoasa impra:;;tie cu un deget
judiriile stricate, pravalindu-le in pt.Jful zapezii,
~i ridica silueta firava a Gravorului, strecurand-
o cu grija intr-o caseta ro:;;ie. Apoi se auzi
fa~aitul subtire al levogirului ~i lumina verde se
reaprinse, osciland sub rasuflarea inghetata a
viforului.
Dar Caratorul-de-silicon nu mai putea sa II
vada. In valma~agul rostogolirii anterioare l§i
pierdu_se pre~a de silicon ~i n~rnerise 9~ fata In
JOS. S1mtea tn spate o arsura cumphta, de Ia
care nu reu~i sa il distraga nici macar gandul
trist al Omului-melc:
"Asta nu e un lucru pe care sa-l intelegem
noi."

Robo!ilor. Daca ati cilit-o deja,

Dupa o cam (prea) lunga
absenta din paginile Anticipafiei,
. rub rica de lata 1~i propune - pana
Ia gasirea unui colaborator series
~i dotal cu o reala cultura SF-o
simpla trecere 1n revista a
aparitiilor de exceptie din ultimele
luni, aparitii grupate dupa editurile
respective (oranduite alfabetic).
Editura Cristian din Craiova a
avut o excelenta initiativa, pub-
licand romanele premiate cu
. Hugo (reamintesc, votat de fanii
· SF americani). Pentru un
colectionar de science fiction.
toate cele patru volume aparute
pana acum merita sa lie
achizitionate; 1n ordinea aparitiei:
Stea dubla de Robert A. Heinlein
(190 pag., 250 lei), Un caz de
co n~liinta de James Blish (190"
pag., 250 lei), Ma~ina eternitatii
de Frank Riley ~i Mark Clifton
(190 pag., 450 lei) 1;>i lnfanteria
stelara de Robert A. Heinlein (269
pag., 450 lei). Personal, a~ atrage
atentia asupra romanelor lui
Heinlein care, practic necunoscut
1n Romania, a lost vot atln SUA
eel mai popular autor SF din toate
timpurile (bunul Asimov vine de-.
abia.pe locul 5 (!!) , dupa Frank
Herbert, Arthur C. Clarke !?i
Ursula K. LeGuin}.
Editura Multistar din Piatra
Neamt. specializ.ata, se pare, in
operele lui Arthur C . Clarke, a
publica! 2001, Odiseea spatiala
(265 pag., 495 lei), roman devenit
de referinta gratie tulburii.torului
film allui Kubrik din 1968.
Editura Nemira a publica! Dune
de Frank Herbert (2 volume. 603
pag., 1 500 lei), lara doar ~i poate
capodopera literafurii science fic-
tion. Nu poate lipsi din biblioteca
nici unui iubilor de SF !(>i este
calea cea mai sigurii. spre conver-
tirea 1n domeniu a neinitiatilor. La
aceea~i edilura, Preludiul
Fundatiei de Isaac Asimov (368
pag., 600 lei), dupa opinia mea
neinspirat publicala drept prima
din seria Fundatiei. Cumpii.rati-o,
dar n-o citili decal dupa ce au
aparut se ria Fundatiei 1;>i seria
recili!i-O !a stii.r~it, acolo unde-i
este IOCl;l.
Ca sa ramanem tot Ia Asimov,
edHura Teora a publica! Zeii 1n~?~i
(222 pag., 595 lei), singurul
roman al "bunului doctor" care a
obtinut ambele mari premii SF
americane (Hugo '?i Nebula), un
regal penlru iubitorii de extrapoliiri
hard-SF.
Fanilor lui Serge Brussolo,
Edilura Valda le ofera Febra (160
pag. , 300 lei), un nou prilej de
, dezliintuire baroc-organica a deli-
ranlului aut or francez.
Nu pot 1ncheia citarea celor
mai interesante carji aparute
(cam) de Ia 1nceputul anului lara
sa pomenesc douii. antologii:
(1) La Edilura Adeviirul, volu-
mul lmperiul oglinzilor strambe
(304 pag., 300 lei), sub ingrijirea
lui Cristian T. Popescu. o colectie
de excelente povestiri romane9ti
~i straine, multe inedite.
(2) Almanahul Anlicipatia 1993
(224 pag., 500 lei) - cumparati-1 $i
veti vedea cii. nu-i dear o simpla
auloreclama. Veti avea surpriza
sa descoperiti fatete inedite (pana
acum, in Romania) ale SF·ului.
Mihai-Dan Pavelescu
 l. JJJ
1903
-in acest an se stabile~te in Statele Unite ing. Hugo GERNSBACK (n. 16.08.1884 in Luxemburg-
m. 19.08.1967). Abia instalat, se lanseaza in afacerile cu articole electrotehnice. Astle!, in 1905,
proiecteaza carcass primului aparat de radio destin~! comercializarii curente, intocme~te un catalog
comercial de piese pentru aparatele de radio etc. In 1908 editeazii primul periodic ce se adresa
radioamatorilor, intitulat "MODERN ELECTRICS", in care i~i publica povestirea "Ralph124C41+".
Critics literara nord-americana considerii aces! text drept punctul de plecare al literaturii SF modeme.
Ulterior a mai editat periodicele: "RADIO NEWS", "ELECTRICAL EXPERIMENTER", "AMAZING STO-
RIES" (1926-1929), "AMAZING STORIES ANNUAL" (1927), "AMAZING STORIES OUARTERL Y"
(1929·1930), "SCIENTIFIC DETECTIVE MONTHLY" (1929), "SCIENCE WONDER STORIES'" (1929-
1930), "SCIENCE WONDER STORIES QUARTERLY" (1929-1930), "AMAZING DETECTIVE TALES"
(1930), "WONDER STORIES" (1930-1936). in semn de inalta pretuire pentru contributia sa Ia
lansarea, promovarea, popularizarea §i impunerea literaturii SF, principalul premiu SF acordat anual in
SF a primit numele de "HUGO AWARD".
- La 10 iulie se na~te scriitorul britanic John Wyndham Parkes Lucas Beynon HARRIS. Dupa studii
Ia Bedales School, practica meserii dintre cele mai diferite (fennier, avoca!, consultant in probleme de
reclama comerciala etc.). Debuteaza in 1931 cu povestirea "Worlds to Barter", publicata in revista
nord-americana "Wonder Stories"; de altfel, pana dupa eel de-al doilea razboi mondial, intreaga sa
productie literara a lost publicata in Statele Unite. Pentru semnaturii a utilizat diferite pseudonime
rezult€md din combinarea numeroaselor sale prenume: John WYNDHAM (eel mai cunoscut), John
BEYNON, John Beynon HARRIS, Johnson HARRIS. lucas PARKES, Wyndham PARKES.
- Vade lumina zilei, Ia New York, Frank Belknap LONG, autor de proze SF ~i fantastice. Debut in
1924 cu povestirea "Death Waters", publicata in revista "Weird Tales". l.lte cateva titluri notabile sunt:
"The Rame Midget" (1935), "Mars Is My Destination" (1962), "Lost Earth Be Conguered" (1966) etc.
-La 10 august se na§te in New Jersey (SUA) Word MOORE, atltorul celebrului roman "Bring the
Jubilee" (1953), in care se relateaza cum interventia, absolut nesemnificativa Ia prima vedere, a unui
temporant imprudent duce Ia modificarea dramatrca a intregii istorii modeme ~i contemporane: modifi·
carea rezultatului bataliei de Ia Gettysburg atrage disparitia instantanee a lumii povestitorului, in care
Confederatia Sudista este o mare putere infloritoare, iar Uniunea Statelor Nordiste nu-i decal un stat
zdrobit sub povara mizeriei, suprapopula!iei ~i foametei endemice.
- La 25 iunie, in mica localitate Motihari din Bengal (India) se na§le Eric Arthur BLAIR, universal
cunoscut sub pseudonimul George ORWELL. Ru al unui funcjionar al administrajiei coloniale britan-
ice, Ia incheierea misiunii acestuia (in 1907), il insotca~te in Anglia. Dupa studii Ia Eton, se inroleaza
(intre 1922-1927) in Indian Imperial Police §i, mai apoi, in Brigazile lnternajionale, participand Ia
razboiul civil din Spania de partea forjelor republicane. invatamintele experienjei comuniste (a fost
membru al acestui partid pima dupa victoria din 1945) 1-au inspirat in scrierea antiutopiilor "Animal
Fann" {1943/1944; trad. "Fenna animalelor") §i "1984" (1949; trad. "1984 "). .
- Se na~te in Africa portugheza de vest Manly Wade WELLMAN in familia unui medic american,
cercetator in domeniul bolilor tropicale. Dupa debutul in revista "Weird Tales", dobfmde§te o mare
popularitate cu serialul "John the Minstrel". Alte titluri: "The Devil's Planet" {1951 ), "Giants from
Eternity" (1959), "The Solar,Jnvasion" (1968). Moare Ia 5 aprilie 1986.
- Moare Charles Bernard RENOUVIER (h. 1815), filozof kantian §i publicist, autor al unei foarte
interesante lucriiri intitulate "Uchronie (I'Utopie dans l'histoire) - Esquisse apocrypha du developpe-
mimt de Ia civilisation europeene tel qu'il aurait pu etre" (1857).
in 1876 publica o edijie simtitor revazuta, sub titlul "Uchronie- Tableau historique apocrypha des
revolutions de I'Empire Romain et de Ia fonnation d'une federation europeene". ·

Aparitii editoriale:

-FRANTA: "Sur Ia pierre blanche" ~e Anatole FRANCE; "Histoire de quatre ans: 1997-2001" de
Daniel HALEVY (1872·1962; istoric §i eseist); "La double vie de Theophraste Longue!" de Gaston'
LEROUX (1868-1927; avoca!, ziarist ~i romancier); "La force ennemie" de John-Antoine NAU
(pseudonimullui Andre Torque!, poet §i romancier; de remarcatca aces! roman SF a inaugural
decemarea premiilor Academiei Goncourt, frind primul laureat al acesteia); "Bourses de voyage" de
Jules VERNE (prima traducere romaneasca in 1978, sub titlul "Burse de calatorie").
- GERMANIA: "Der Aufgang zur Sonne • Hausmarchen" de Paul SCHEERBART.
- MAREA BRITANIE: "A Dream of Armajeddon" (trad. "Un vis apocaliptic"), "The Truth about
Pyecratr ("Adevarul despre Pyecraft"), "Rimer" (trad. "Filmer"), "The Iron Clads" (trad. "Poza de tier a
tani"), "The Valley of Spiders", de Herbert George WELLS (1866-1946).

1913
Aniversari:
 - la 18 decembrie se na~te Alfred BESTER, unul dintre dejinatorii titll.dui onorific de "Grand Master
of Science Fiction" (atribuit in 1987). Licenjiat in arte plastice Ia Pennsylvania University, a urmat in
paralel cursuri de drept comercial §ide medicina. A debutat in 1939 cu povestirea "Broken Axiom",
publicata in revista "Thrilling Wonder Stories". Ulterior a scris §i scenarii pentru B.D. ("Superman",
"Batman", "Captain Marvel"). A primit un premiu "Hugo" pentru romanul "The Demolished Man". Alte
scrieri notabile: "Hell Is Forever" (1942); "'f Time and Third Avenue" (1951; trad. "Timpul §i Bulevardul
trei"); "Time is Traitor" (1953); "Star Light/Star Bright" (1953); "The Stars Are My Destination" (1956);
"Galateea Galante" (1980).
- la 23 mai se na§te, Ia Valeva/Cemauji, Olga CABA. Cunoscuta mai ales ca autoare de povestiri
fantastice, a abordat §i genul SF in romanul "Totaliter aliter" (1982).
- La 3 martie se na§te, in ora~ul Reims, Roger CAILLOIS. Profesor universitar, este unul dintre cei
mal avizati exegeti ai fenomenului "fantastic", in acest sens putitnd fi amintit~ eseurile: "Du conte de
fees a Ia science fiction" (1964; trad. "De Ia basm Ia povestirea §tiinjifico-fantastica", figur€md ca
prefata Ia "Antologia nuvelei fantastice") §i "Au coeur du fantastique" (1965; trad. "in inima fantasticu-
lui"). A scris §i o ucronie, intitulata "Pontius Pi latus" (1961 ). De asemenea a alcatuit §i doua antologii,
devenite adevarate puncte de referinta: "L'Anthologie du fantastique• (1958; traducerea romaneasca -
"Antologia nuvelei fantastice" - a fost completata cu un capitol dedicat autorilor no§tri) §i "Puissances
du rjve" (1962). Moare in 1978 Ia Paris. •
-In Idaho (SUA) se na§te Richard McKENNA. Ofijer in marilla miiitara. In 1966 is-a decemat post-
mortem (a murit in 1964), pentru povestirea "The Secret Place", un premiu "Nebula". ·
• Tn ora~ul Milwakee (SUA) vede lumina ziiei Paul Myron LINEBARGER, universal cunoscut sub
pseudonimul Cordwainer SMITH. Secretul personalitajii disimulate sub aces! pseudonim a fost
dezvaluit abia dupa moartea sa (in 1966). Studii incepute Ia Universitates din Nanking (China), apoi
continuate in SUA Ia George Washington University, American University §i Chicago University.
Profesor de cultura §i civilizatie asiatica Ia Johns Hopkins University, specialist in lingvistica extrem-
orientala §i consilier militar al Pentagonului in problemele razboiului psihologic. Debut in 1950 cu
povestirea "Scanners Live in Vai!!", publicata in "Fantasy Book-No 6". Alte scrieri: ciclul "Norstrilia", "A
Planet Named Shayol" (1961), ·-rhe Ballad of Last C'mell" (1962):."The Game of Rat and Dragon"
(trad. "Jocul ~obolanului §i al dragonului"), "Under Old Earth" (trad. "In adfmcurile batranului Pamfmt")
etc.
-La Los Angeles se na§te Jerry SHOL; reporter, prozator §i scenarist. Debut in 1952 cu povestirea
"The Haploids". Alte scrieri: "The Transcendant Man" (1953), "Costigan's Needle" (1953), "Night
Slaves" ( 19€5) etc.

Aparitii editoriale:

- FRANTA: "41 famine de fer" de Henri ALLORGE; "Le mort volant" §i "Le secret des Patterson" de
Jules HOCHE. In acest an vad lumina tiparului unele dintre cele mal reu~ite scrieri ale lui Maurice
RENARD (1875-1939): "L'Homme au corps subtil" (trad. "'mul cu corp inconsistent"), "Le brouillard du
26 Octobre" (trad. "Ceaja din 26 octombrie"); "Monsieur d'Outremort" (trad. "Un gentilom fizician"). Alte
scrieri anterioare acestui an: "Le docteur Lerme, sous-dieu" (1908), "Le peril bleu" (1910) §i culegerea
"Fant6mes et fantoches" (1905).
- GERMANIA: "Lesaoondio - Ein Asteroiden Roman"
- MAREA BRITANIE: Arthur Conan DOYLE (1859-1930) publica "The Poison Belt" (trad. "Centura
toxica" sau "Cerul otravit") ~i "The Horror of the Heights". Cu numai un an inainte ii aparuse capod-
opera "The Lost World" (trad. "Lumea pierduta"). Alte aparitii editoriaie: "The Passionate Friends" de
H.G. WELLS §i "A Crystal Aje" de William Henry HUDSON (1841-1922).
- STATELE UNITE: rasare steaua marelui Edgar Rice BURROUGHS, care, numai cu lin an mai
inainte, debutase editorial cu povestirea "Under the Moons of Mars", primul episod al ciCiului "John
Carter" publicat in revista "All Story" (Ia retiparire, in 1915, titlul este modificat in "A Princess of Mars").
Deci in acest an apar. "The Gods of Mars" (episodul II din ciclul "John Carter") §i "At the Earth's Core"
(episodull din ciclul "Pellucidar"). George Allan ENGLAND (1877-1936) publica "Beyond the Great
Oblivion" ~i "The Afterglow", episoadele II §i Ill din ciclul "Darkness and Dawn" (primul episod aparuse
in anul anterior).
-AUSTRIA: marele maestru al fantasticului Gustav MEYRINK (1868-1932) publica unicul sau text
SF: "Das Automobil" (trad. "Automobilul").
-CHINA: politicianul §i filozoful modernist K'ANG Yu-Wei publica utopia "Ta rung Shu".
Periodice:
- Tn acest an, revista ''Modern Electric" editata de Hugo Gemsback i§i schimba titlul in "ELECTRI-
CAL EXPERIMENTER". ln paralel cu texte tehnice de specialitate, va include in sumar §i povestiri SF.
llustratia copertei este executata de Frank Paul. Sub acest titlu va aparea pima in 1923, cand §i-1 va
modifica in "Science & Invention".

(Continuare in numarul viitor) MIHAELA $i CRIST/AN /ONESCU

 A

6 9 4 3 1 2 10 4 11

12 4 2 2 13
I
14 13 5 3 5 8 1

13 15 4 11 16

10 8 5 14 13

117 8 17 4 1 3 18 19 8 17 18

6 11 14
I
4 13

10 8 6 6 20 13 5

1 10 3 20 13

9 4 15 2 3 18 21

20 13 4 7 12 3 19

5 4 3 9 9

7 13 11 21 8 22 1 21 3

11 4 1 5 13 3 1
I
8 RADU
STOtANOV

D®Z~®~~If'®~ j©©!lll~!lll~ ~~fll fll!f'.. ~®®

1)INFINIT- AN; 2) NOR - ANANIA; 3) VI - LUCRU - V; 4) I -

RETEA - AI; 5) ZEU - IP - ERG; 6) IU - KLEIN - A; 7) B - ACU -
NAUT; 8) IAR- STA- RO; 9) LUMI- CLAIR; 10) ETERNITATI
 BUSINESS
TECH
INTERNATIONAL
Un ghid al reu~itei In
afaceri; invatati de Ia
americani

Stiinti d tehnlei
' ' '
Un AS al publicatiilor ~tiintifice ~i tehnice
0 veritabila enciclopedie ~tiintifica ~i tehnica

Stlln•~ sl tehnlci
' ·r- '

PSIHOLOGIA
Codul reu~itei in viata
Cheia cunoa~terii de
sine

PSIHOLOGIA