I)

I,

III. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL iNTREPRINDERII

1. Considerafii generale privind echilibrul financiar

Realizarea consecventa a obiectivului major al unei intreprinderi - maximizarea valorii

sale poate avea toe numai in conditiile unei activitati profitabile ~i de mentinere a echilibrului
financiar.
lntr-o determinare financiara, echilibrul financiar exprima egalitatea sursele financiare ~i
mijloacele economice necesare desf:a~urarii activitatii de exploatare ~i comercializare, pe
termen lung ~i scurt.
Logica analizei echilibrului financiar este aceea de judecare a deciziilor ce s-au luat la
nivelul tntreprinderii din punct de vedere al asigurarii surselor de finantare necesare acoperirii
nevoilor de finantat, aceea de identificare ~i intelegere a legaturilor existente intre sursele
financiare ~i mijlocale economice.
Analiza echilibrul financiar se analizeaza pe termene, avand ca obiective:
- echilibrul pe termen lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele
imobilizate (fond de rulment);
- echilibrul curent (pe termen scurt), prin compararea activelor circulante cu obligatiile pe
termen scurt (datorii nefinanciare pe termen scurt) (necesarul sau nevoia de fond de
rulment);
- echilibrul global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment
(trezoreria).
Baza de pomire a analizei echilibrului financiar pe baza bilantului financiar presupune
respectarea urmatoarelor egalitati:
• active imobilizate = capital permanent, adica activele cu termene de lichiditate de peste un
an trebuie finantate din surse cu termene de exigibilitate corespunzatoare (mai mare de un
an);
• active circulante = datorii pe termen scurt, adica activele cu termene de lichiditate mai
mica de un an trebuie finantate din surse cu termene de exigibilitate corespunzatoare (mai
mica de un an).
in practica, respectarea acestor doua egalitati de principiu, este destul de dificil de
realizat datorita, in principal, neconcordantei dintre durata medie a lichiditatii activului ~i
durata medie de exigibilitate a pasivului.
Aprecierea starii de echilibru financiar se face in principiu, prin ,,soldarea" fondului de
rulment respectiv a necesarului de fond de rulment in nivelul trezorerie, echilibrul financiar
fiind considerat atins atunci cand exercitiul financiar se incheie cu trezorerie nula. Existenta ~i
mentinerea unei trezorerii nule, in practica este foarte dificil de realizat, manifestandu-se ca o
tendinta, fapt pentru care se constituie ca un obiectiv permanent al managementului financiar
al intreprinderii.
Acest indiciu de baza al echilibrului financiar nu inseamna atingerea integrala a
echilibrului financiar, pentru ca apar o serie de intrebari a caror raspunsuri pot pune la
indoiala concluzia initiala, cum ar fi:
1. in ce masura deciziile care au vizat realizarea echilibrului financiar au asigurat sporul
maxim de valoare pentru actionari?
2. Care sunt relatiile dintre surse ~i mijloace din punct de vedere al termenelor de Iichiditate
respectiv exigibilitate ~i care este contributia acestor relatii la generarea soldului de
trezorerie?
3. Care sunt elementele structurii financiare? Se realizeaza eel mai scazut cost al capitalului?
4. in ce stadiu de atla intreprinderea ~ice strategii de afaceri adopta?
5. in ce limite ale trezoreriei negative sau pozitive se apreciaza ca s-a realizat echilibrul
financiar?

2. Analiza echilibrului financiar pe termen lung (fondului de rulment)

Fondul de rulment (FR) reprezinta excedentul de surse financiare exigibile pe termen

mediu ~i lung care se degaja in urma acoperirii activelor cu termen de lichiditate similar ~i
care poate fi folosit pentru finantarea activelor cu Iichiditatea de sub un an. La modul practic,
fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depa~e~te valoarea activelor
imobilizate nete ~i care poate fi destinata finantarii activelor circulante.
Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente intreprinderea
dispune de un fond de rulment care poate fi utilizat (,,rulat") pentru reinnoirea activelor
circulante. In acest fel fondul de rulment apare ca o marja de securitate sau de siguranta
financiara care permite intreprinderii sa faca fata riscurilor generate de activitatea de
exploatare.
Fond de rulment poate fi calculat prin mai multe modalitati:
a) pe baza partii de sus a bilantului, ca diferenta intre capitalul permanent ~i imobilizarile
imobilizate nete (Ain):
FR=Cpm-Ain
in acest caz, fondul de rulment marcheaza plusul sau disponibilul de capitaluri permanente
peste valoarea neta a imobilizarilor care poate fi alocat finantarii activelor circulante;
b) pe baza partii de jos a bilantului, ca diferenta intre activele circulante ~i datoriile totale pe
termen scurt:
FR =Ac-Dts
De data aceasta fondul de rulment marcheaza activele circulante finantate din surse
permanente, sau excedentul de active circulante fata de datoriile pe termen scurt.

A.Din punct de vedere static, fondul de rulment poate avea valorile:

a.) FR= 0, Ac= Dts
Aceasta situatie este putin probabila, reflectand armonizarea totala din punct de vedere al
termenelor intre activele ~i pasivele intreprinderii. in acest caz activele imobilizate sunt
finantate din capitaluri permanente, iar activele circulante sunt finantate integral pe seama
datoriilor pe termen scurt, respectandu-se principiile echilibrului financiar.
in acest caz:
• intreprinderea nu dispune de fond de rulment;
• lichiditatea intreprinderii este asigurata;
■ riscul perturbarii solvabilitatii este ridicat ~i deriva din asimetria Iichiditatii activului
comparativ cu exigibilitatea pasivului, astfel:
- obligatiile de plata sunt clar dimensionate ~i au scadente precizate;
transformarea activelor circulante in Iichiditati este supusa unor riscuri mult mai mari,
derivate din:
o derularea procesului de aprovizionare;
o gestiunea stocurilor;
o desfa~urarea ciclului de fabricatie ;
o organizarea desfacerii;
o incasarea integrala ~i la termen a creantelor;
o posibilitatea de valorificarea a investitiilor financiare pe termen scurt.

2
b.) FR> O; Ac> Dts.
Cand fondul de rulment este pozitiv capitalurile permanente finanteaza o parte din activele
circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. De asemenea, activele circulante
transformabile in lichiditati vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen
scurt, dar, in acela~i timp ~i degajarea lichiditatilor excedentare.
Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila pentru intreprindere deoarece se degaja o
marja de securitate care poate proteja intreprinderea, partial sau integral, de efectele
perturbarii ciclului de incasari ~i plati a activitatii operationale.
Fondul de rulment pozitiv se concretizeaza fie in asigurarea acoperii nevoilor de finantat
ale ciclului de exploatare, fie in sporirea trezoreriei .
c.) FR< O; Ac < Dts.
Valoarea negativa a fondului de rulment reflecta utilizarea unei parti din datoriile pe
termen scurt (resurse temporare) pentru acoperirea activelor imobilizate nete (nevoi
permanente) contrar principiilor de finantare, fiind o situatie nefavorabila intreprinderii sub
aspectul asigurarii unei marje de siguranta in finantarea activelor circulante.
Situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru
acoperirea datoriilor pe termen scurt este o situatie de dezechilibru care reflecta o stare
nefavorabila sub aspectul lichiditatii.
Aprecierea perspectivei intreprinderii de a-~i acoperi datoriile pe termen scurt presupune
analiza detaliata a structurii activelor circulante ~i a datoriilor pe termen scurt. Daca
lichiditatea medie (viteza de rotatie) a activelor circulante este mai mica decat scadenta medie
(viteza de rotatie) a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar pe termen mediu ~i lung
poate fi asigurat ~i in conditiile unui fond de rulment negativ.
Acest dezechilibru poate fi remediat printr-un dezechilibru curent in care activitatea de
exploatare degaja surse curente de finantare mai mari decat nevoile curente de finantare
(situatia necesarului de fond de rulment negativ).

B. Sub aspectul structurii fondului de rulment, analiza acestuia se realizeaza pe baza

modalitatii de calcul a fondului de rulment pe baza partii de sus a bilantului, pornind de la
structura capitalurilor permanente dupa provenienta:
fondul de rulment propriu (FRpr), care reprezinta partea din capitalurile proprii care
depa~esc valoarea imobilizarilor nete ~i care sunt destinate finantarii activelor circulante
(apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante).

FRpr = Cpr - Ain FRpr = FR - Dtml

fondul de rulment strain (FRs), care reprezinta datoriile pe termen mediu ~i lung sau
partea imprumutata a capitalurilor permanete utilizate in acoperirea imobilizarilor nete.

FRs = Cpm - Cpr = Dtml FRs = FR - FRpr

FR = FRpr + FRs

Respectarea principiilor impuse in analiza structurii financiare a intreprinderii presupune ca

marimea FRpr sa fie mai mare decat cea a FRs sau ponderea FRpr in FR sa depa~easca
ponderea FRs in total FR.

C. Din punct de vedere al dinamicii:

a.) fondul de rulment cre~te. Aceasta situatie este considerata a fi favorabila deoarece o
parte tot mai mare a activelor circulante este finantata din capitalul permanent. Daca

3
 aceasta cre~tere s-a datorat insa cre~terii gradului de indatorare pe termen lung prin
apelarea la credite atunci vor cre~te ~i cheltuielile flnanciare (dobanzile) care vor avea ca
efect diminuarea rezultatului exploatarii ~i implicit a celui net. Situatia financiara se
imbunatate~te daca cre~terea fondului de rulment s-a facut pe seama cre~terii capitalurilor
proprii, in principal prin capitalizarea proflturilor nete.
b.) fondul de rulment scade. Aceasta situatie de multe ori este considerata nefavorabila,
deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai mica masura din sursele permanente.
Daca aceasta diminuare a fondului de rulment se datoreaza cre~terii activelor imobilizate
atunci situatia financiara a intreprinderii pe termen lung se poate imbunatati ca urmare a
rezultatelor exploatarii degajate de investitiile realizate. De asemenea scaderea fondului de
rulment poate fl compensata ~i printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante.
Reducerea fondului de rulment se manifesta nefavorabil atunci cand se mic~oreaza pe
seama reducerii capitalului propriu.
c.) fondul de rulment ramane neschimbat. De~i aceasta situatie este mai mult
intamplatoare ea poate fl rezultatul stagnarii intreprinderii cand nu se realizeaza investitii
sau volumul de activitate ramane acela~i. Aceasta situatie se intalne~te pe perioade scurte,
operatiunile financiar-contabile determinand modificarea permanenta a fondului de
rulment in sensul cre~terii sau diminuarii lui.

Factorii care influenteaza nivelul ~i evolutia fondului de rulment sunt:

Factori de scadere a fondului de rulment Factori de cre~tere a fondului de

1. Cre~terea activului imobilizat, prin:
• investitii in:
- imobilizari necorporale;
- imobilizari corporate;
imobilizari financiare.
• reevaluare (sporirea valorii ramase
actualizate)
2. Diminuarea capitalului permanent, 1. Cre~terea capitalului permanent, prin:
prin:
• reducerea capitalului propriu:
reducerea capitalului social;
utilizarea rezervelor;
- repartizarea de dividende;
pierderi din anii precedenti;
diferente cu minus din reevaluare;
reducerea nivelului provizioanelor;
• restituirea imprumuturilor pe
termen mediu ~i lung.
rulment
1. Diminuarea activului imobilizat, prin:
• amortizare;
• vanzari de active;
• reevaluare (scaderea valorii ramase
actualizate)
• sporirea capitalului propriu:
cre~terea capitalului social;
acumularea rezervelor;
profit reportat din perioadele
precedente;
cre~terea rezultatului exercitiului;
diferente cu plus din reevaluare;
obtinerea de subventii pentru
investitii;
cre~terea nivelului provizioanelor;
• contractarea de imprumuturi pe
termen mediu ~i lung.

D. Pentru analiza marimii fondului de rulment trebuie sa retinem doua marimi:

- marimea minima a fondului de rulment necesara pentru realizarea echilibrului financiar care
este data de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoi fondului de rulment;
- marimea optima a fondului de rulment este cea care mentine echilibrul financiar la eel mai
scazut cost al procurarii capitalurilor; daca se compara fondul de rulment cu cifra de afaceri,
atunci marimea optima ar trebui sa reprezinta ½ din cifra de afaceri.