PSIHOLOGIE MILITARĂ

REFERAT

PROFESOR:

STUDENT:

PREGATIREA PSIHOLOGICA A MILITARILOR

Rezumat
In profesia militara, pregatirea psihologica si controlul stesului operational sunt esentiale intrucat,
personalul din acest domeniu executa sarcini cu grad ridicat de risc, indeplinirea acestora punandu-
le viata in pericol.
Este important ca atat militarii cat si familiile acestora sa fie instruiti din punct de vedere
psihologic, avand invedere ca, pe de o parte misiunile pe care le executa militarii, de cele mai multe
ori ii expun si totodata pun pe umerii lor responsabilitatea mentinerii pacii ori stingerii de conflicte,
pe de alta parte familiile trebuie sa constientizeze riscurile la care sunt expusi acestia si de
asemenea sa inteleaga si sa accepte separatia data de misiunile la care participa militarii.

Cuvinte cheie: pregatire psihologica, controlul stresului operational, reactii la stresul operational

Fundamente teoretice

Activitatea de pregatire psihologica si control al stresului operational are rolul de a pastra un nivel
optim de rezistenta psihica a militarilor la cerintele specifice ale misiunilor ce implica, de cele mai
multe ori, expunerea la un grad ridicat de risc.
Pentru a pastra echilibrul in mediul militar, este necesara adoptarea unor masuri de control al
stresului operational, capabile sa previna reactii emotionale, cognitive, fizice si/sau
comportamentale care sa afecteze capacitatea de lupta si desfasurarea activitatilor specifice in
teatrele de operatii.
Pregatirea psihologica si controlul stresului operational isi propun sa asigure o pregatire eficienta
pentru adaptarea rapida a militarului la conditiile de risc ridicat, sa faciliteze adaptarea familiilor la
schimbarile produse ca urmare a plecarii membrului militar in misiune, sa asigure un nivel ridicat al
coeziunii si comunicarii in relatia cu ceilalti participanti la misiuni, sa diminueze riscul aparitiei
stresului si implicit a unor tulburari in cadrul colectivului, respectiv desfasurarii misiuni
(indeplinirii acesteia) si prevenirea aparitiei unor manifestari agresive sau chiar suicidare in randul
militarilor care participa la misiuni cu grad ridicat de risc.

Cuprins

Pregatirea psihologica a militarilor se desfasoara in trei etape, respectiv: etapa de pregatire a

misiunii, etapa de desfasurare a misiunii si etapa post-misiune.
In etapa de pregatire a misiunii se asigura in randul militarilor un climat favorabil de motivare si
coeziune pentru participarea activa la misiunea ce urmeaza a se desfasura, asigura informarea
familiilor si a personalului cu privire la misiunea ce urmeaza respectandu-se totdata secretul
profesional pentru prevenirea scurgerii de informatii clasificate secrete de stat sau secrete de
serviciu. De asemenea, militarii sunt instruiti cu privire la efectele deprivarii de somn ori expunerii
la temperaturi ridicate sau foarte scazute, precum si la alte riscuri ale mediului in care urmeaza sa
se deplaseze ori ale situatiilor cu care risca sa se confrunte.

Desfăşurarea activităţilor de pregătire psihologică şi de control al stresului

operaţional
Secţiunea 1 În perioada de pregătire a misiunii
În vederea asigurării pregătirii psihologice, în perioada de pregătire a misiunii, comandanţii
nemijlociţi ai militarilor care participă la misiuni cu grad ridicat de risc desfăşoară următoarele
activităţi:
a) asigură, în rândul militarilor din subordine, un climat motivant/coeziv pentru participarea la
misiuni şi însuşirea unor competenţe interculturale, în conformitate cu direcţiile de acţiune;
b) sprijină realizarea unor activităţi de informare şi de suport cu membrii de familie ai militarilor
din subordine, care urmează să execute misiuni cu grad ridicat de risc, în conformitate cu
cunoştinţele şi direcţiile de acţiune referitoare la elementele de suport înaintea plecării;
c) instruiesc şi încurajează subordonaţii să exerseze tehnicile de control al stresului operaţional;
d) instruiesc subordonaţii cu privire la potenţialele efecte ale deprivării de somn.

Secţiunea a 2-a În perioada de desfăşurare a misiunii

În perioada de desfăşurare a misiunii, comandanţii monitorizează comportamentul verbal şi non-
verbal al militarilor din subordine, în vederea depistării unor manifestări:
a) corelate cu apariţia stresului operaţional;
b) relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice;
c) determinate de apariţia unor traumatisme cranio-cerebrale minore sau de existenţa unor tulburări
de personalitate nedepistate anterior plecării în misiune;
d) legate de tendinţele agresive sau suicidare;
e) corelate cu comportamentele de dependenţă.
În situaţiile în care depistează oricare dintre manifestările menţionate anterior, comandanţii
nemijlociţi raportează ierarhic situaţia şi se consultă cu psihologul care are unitatea în aria de
responsabilitate, în vederea adoptării direcţiilor optime de acţiune, atât pentru unitate, cât şi pentru
militarul respectiv.

Secţiunea a 3-a În perioada post-misiune

La întoarcerea din misiune, comandanţii desfăşoară următoarele activităţi:
a) asigură un climat motivant şi coeziv, care să faciliteze reinserţia profesională a militarilor din
subordine, în conformitate cu informaţiile furnizate în capitolul VIII;
b) se asigură, prin discuţii cu militarii din subordine şi/sau cu membrii de familie ai acestora că nu
există manifestări comportamentale specifice apariţiei unor tulburări relaţionate cu stresul sau
evenimentele traumatice sau a celor de tip agresiv sau suicidar;
c) în cazul în care aceste manifestări îi sunt aduse la cunoştinţă, raportează ierarhic şi ia legătura cu
psihologul care are unitatea în aria de responsabilitate, în vederea adoptării direcţiilor optime de
acţiune, atât pentru unitate, cât şi pentru militarul respectiv şi familia acestuia.

Aplicatii ale psihologiei in mediul militar

1. Managementul de personal
 Selectie, clasificare, orientare pe specialitati si functii

Motivarea personalului, mentinerea capacitatii de operare in situatii de lupta si de pace

Selectia si instruirea pentru functii de comanda

2. Problematica operatorului uman in sistemele complexe om-masina

Decizie

Inteligenta artificiala

Integrarea in sistemele de lupta computerizate

Antrenamentul in sistemele simulate

3. Adaptarea la conditii de operare extreme

Inaltime, zgomot, viteze mari, caldura, radiatii

Proiectarea echipamentelor

Proceduri de supravietuire

4. Leadership si procese de grup

Disciplina militara

Dezvoltarea coeziunii de grup si eficienta conducerii

5. Programe de consiliere, prevenire si reabilitare a tulburarilor de comportament

abuzul de alcool, droguri

sinucidere

CONCLUZII

In multe tari, armata a fost institutia care angaja cei mai multi psihologi, pentru ca:

 este un sistem inchis, caracterizat de dependenta de recrutarea unor oameni necalificati

 necesitatea de prelungire a carierei militare (diminuarea costurilor)
 limitarea pierderilor si a accidentelor, etc

Chiar si in timp de pace specialitatile militare implica exigente mari sub aspectul performantei
umane (vezi aviatia, de ex.)
 Psihologia militara este o tehnologie care opereaza asupra psihicului militarilor, nu pentru a-
i face sa gandeasca altfel, ci pentru a fi mai eficienti in indeplinirea misiunilor, armata fiind
orientata pe misiune, sa lupte si sa castige.

Psihologia militara este o zona de intersectie a tuturor domeniilor psihologiei.

Psihologia militara nu este o disciplina autonoma, ci o aplicare a principiilor si

metodologiilor psihologiei in armata:

 isi extrage cunostintele din domeniile clasice ale psihologiei

 este definita prin contextul de aplicare
 se schimba odata cu schimbarile contextului

Armata a contribuit, probabil, mai mult decat orice alta institutie la dezvoltarea psihologiei,
in Romania, atunci cand psihologia era scoasa din alte medii profesionale, in armata a continuat sa
existe si sa se manifeste, viitorul psihologiei militare fiind limitat doar de devotamentul si
imaginatia celor care vor activa in acest domeniu.

Bibliografie
1. Popa, M., (2012), Psihologie militara, EdituraPolirom, Iasi.
2.Pertea, Gh., (2003), Psihologie militara aplicata, Editura AISM, Bucuresti
3.Sava, D., Gadiuta, I., (1993), Pregatirea psihologica pentru lupta. Manual, EdituraMilitara,
Bucuresti.
4. Marineanu V., Volosin L., Pirlitescu E., Nistor A. Voicu I., Dune S. (2015), Manual pentru
pregatirea psihologica si stresul operational, Editura Centrului Tehnic - Editorial al Armatei,
Bucuresti.