Qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq

wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu
APARATUL DE FOTOGRAFIAT

iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuio
Aparatul fotografic (sau aparat de fotografiat) este un aparat optic cu ajutorul căruia pot fi
obținute imagini reale ale obiectelor. La aparatele clasice, fixarea acestor imagini se făcea pe
plăci sau filme acoperite cu un strat de emulsie fotografică. În urma revoluției digitale, majoritatea
aparatelor de fotografiat transformă informația vizuală în informație digitală, cu ajutorul unui
senzor de imagine.
Părțile principale sunt:

 obiectivul fotografic (fix sau interschimbabil);

 obturatorul(controleaza timpul in care filmul a fost expus la lumina. Este un mecanism
complex care poate functiona in modul automat sau manual, putand controla timpul in care
acesta sta deschis.)
 camera obscură (rigida sau pliabilă)
 caseta materialului fotosensibil (fixă sau interschimbabilă);

> Corpul aparatului

Este foarte important sa fie complet izolat, astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior, cu
exceptia celei care intra prin obiectiv si e destinata impresionarii filmului. Corpul este proiectat conform
unor principii ergonomice, astfel incit sa permita accesul usor si rapid la facilitatile aparatului. 

> Obiectivul 
Obiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea pe film. Este elementul care
determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale. Caracteristicile definitorii ale
obiectivelor sunt distanta focala si luminozitatea. 
Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. In functie
de distanta focala, obiectivele se impart in: 
+ superangulare, cu distanta focala pana in 40mm; 
+ obiective normale, cu distanta focala in jur de 50mm; 
+ teleobiective, cu distanta focala peste 70mm. 
Aceste valori sunt valabile pentru filmul de 35mm si cresc o data cu dimensiunile filmului folosit, astfel
ca, de exemplu, pentru un aparat cu film 6x6cm, un obiectiv de 85mm este normal. 
Luminozitatea  reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.
> Diafragma
Diafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina care ajunge pe film.
Se masoara cu ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre diametrul fizic al deschiderii si
distanta focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi
cantitate de lumina intrata in aparat. De obicei, este controlata cu ajutorul unui inel de pe obiectiv. 
Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 64 etc., fiecare valoare
reprezentand jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea precedenta. De exemplu o
diafragma f/1,4 admite de doua ori mai multa lumina decat f/2. 

> Obturatorul
Obturatorul este mecanismul care controleaza durata de expunere a filmului la lumina. 
Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare treapta dubland sau
injumatatind timpul de expunere. 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250; 1/125; 1/60; 1/30; 1/15; 1/8; 1/4; 1/2; 1
etc. De exemplu un timp de expunere de 1/1000 lasa sa treaca jumatate din lumina admisa intr-un
timp de 1/500. 
Obturatoarele pot fi de doua tipuri: centrale  (leaf shutter) si focale (focal plane shutter). 
Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta modul Bulb, in care aparatul tine
obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare. 
Pozitia T – mai putin folosita in prezent – este asemanatoare, cu diferenta obturatorul se deschide la
apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua apasare a butonului de
declansare. 
Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere, in functie de
modelul aparatului (1/60, 1/125 si chiar mai putin la modelele mai noi). 

> Vizorul
Vizorul permite vizualizarea imaginii inainte de a fi inregistrata pe film, permitand controlarea
compozitiei si, in functie de tipul aparatului, a claritatii. 
In functie de tipul de vizor, aparatele se impart in: 
+ aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR – Single Lens Reflex) – cu ajutorul unei oglinzi, care se
ridica in momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea care se va inregistra pe film 
+ aparate foto cu vizare laterala  – vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creeaza probleme la
fotografierea unui subiect apropiat. In acest caz, imaginea care apare in vizor difera usor ca incadrare
fata de imaginea care se inregistreaza pe film, fenomen denumit „eroare de paralaxa”. 

> Sistemul de transport: 

Sistemul de transport desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important in
functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a
corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat. 

Un aparat mai avansat permite controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea antrenarii cadru cu
cadru, continua (aparatul declanseaza continuu, cateva cadre pe secunda, atat cat este tinut apasat
butonul de declansare), expunere multipla (obturatorul este armat, insa filmul este mentinut pe pozitie
pentru expunerea unei imagini suplimentare). 
 In afara de aceste elemente de baza, anumite situatii pot impune necesitatea folosirii unor
accesorii: filtre, blitz, trepied, declansator flexibil etc.

Istoria aparatelor foto

Aparatul foto este un obiect indispensabil în zilele noastre, fie că îl folosim doar
la evenimentele importante din viața noastră și în vacanțe sau îl folosim pentru
că suntem pasionați de fotografie. Aparatul de fotografiat a avut nevoie de mai
bine de 200 de ani pentru a deveni ceea ce este astăzi.

Înca din vremea lui Aristotel (384-322) s-a vorbit de așa-numita „cameră

obscură”, acesta observând că dacă se realiza o gaură într-o cutie, pe peretele
opus acestuia se va forma o imagine. De aici, rezultă că, camera obscură era o
încăpere într-o clădire și că imaginea putea fi vazută doar de cei ce se aflau în
interior.

Din 1826 datează cea mai veche fotografie care a supraviețuit zilelor noastre:
„View from the window at Le Gras”, realizată de către francezul Joseph
Nicéphore Niépce.

Finalul anului 1903 aduce însă primul sistem color, denumit Autochrome
Lumiere, care se realiza cu ajutorul a 3 plăci fotografice alb-negru cu substanțe
cromatice sensibile doar la culorile roșu, verde și albastru , care se suprapuneau

și rezulta o fotografie color transparentă.

Tot în anii 1900, Leica lansează primul aparat foto. Acestea erau compacte,
ușoare și cu un design destul de modern. Aparatele Leica au devenit populare
destul de repede.

În 1934 este lansat primul aparat foto Canon.

În 1936, apare și primul aparat foto de la Olympus-Semi Olympus, iar după mai

bine de zece ani, în 1948, va apărea primul aparat foto Nikon (Nikon I) dar și
primul Fuji (Fujica Six) și Hasselblad.

1949 este anul în care apare primul aparat Polaroid destinat publicului larg.

Denumit Land Camera, după numele inventatorului său, Edwin Land.
1975 este un alt an remarcabil în istoria fotografiei și a aparatelor de
fotografiat , fiind momentul în care KODAK a realizat prima cameră foto care
înregistra imagini alb-negru pe o casetă cu bandă magnetică.

În 1976 Canon lansează Canon AE-1, prima cameră cu mecanism digital de

măsurare a expunerii, iar în 1986 Kodak anunță dezvoltarea primului senzor
din lume de 1 megapixel – senzor suficient de mic pentru a funcționa într-un
aparat foto portabil.

 În 1988 Fuji lansează Fuji DS-1P, prima cameră foto digitală care salva

imaginile pe carduri de memorie.

Însă după 1990 aparatele foto au evoluat din ce în ce mai mult și într-un final
au ajuns la forma în care sunt astăzi.
 Curiozități din domeniul fotografiei:

1. Prima „imagine fotografică” a fost creată în 1827 cu ajutorul unei

camere obscure. Înainte de aceasta, oamenii foloseau camera
obscură doar pentru vizualizarea fotografiilor.
2. Cuvântul „fotografie” a fost creat în 1829 de matematicianul și
astronomul britanic Sir Frederick William Herschel. De asemenea, el
a inventat și termenii „pozitiv” și „negativ” utilizați în domeniul
fotografiei.
3. În anul 1861 a fost realizată prima fotografie color. Fizicianul scoțian,
James Clerck Maxweel a fotografiat o panglică de 3 ori: cu ajutorul
unui filtru roșu, albastru și galben, apoi a combinat cele 3 imagini,
obținând o imagine color.
4. Primul aparat de fotografiat a fost creat în decembrie 1975 de către
Steve Sasson, care era inginer la Eastman Kodak. Era nevoie de 8
ore până se obținea fotografia finală.
5. Cel mai scump aparat de fotografiat a fost aparatul Leica 1923 O-
Series, care a fost vândut la o licitație cu suma de 2.790.000 de
dolari.
6. Pe bine-cunoscuta rețea de socializare Facebook, există aproximativ
240 de miliarde de fotografii. Zilnic sunt adăugate aproximativ 300 de
milioane de poze.
7. Filozoful grec, Aristotel deține un rol esențial în fotografiile moderne
de astăzi. Documentarea sa și teoriile dezvoltate despre camera
obscură, au determinat o mai bună înțelegere a fenomenului optic.
8. Primul aparat foto digital avea o cameră de 1.4 mega-pixeli și costa
aproximativ 10.000 de dolari.
9. Astăzi, pe suprafața Lunii se găsesc 12 camere Hasselblad. Acestea
au rămas acolo în urma operațiunii Apollo 13.
10. Faimoasa companie Kodak a fost creată în 1888 de George
Eastman. În anii 70 firma deținea 90% din vânzările de filme foto.
11. Se poate utiliza o lentilă Nikon pe un aparat foto Canon folosind
un adaptor, dar nu și viceversa.
12. Sistemul de focalizare al aparatelor Nikon este utilizat în
domeniul biologiei la microscoapele de cercetare.
13. Primul aparat de fotografiat al brandului Canon, a fost realizat în
anul 1934. Acesta era lansat sub numele de „Kwanon”.
Stiati ca….

1. La fiecare 2 minute se realizeaza mai multe fotografii decat s-au facut in anii
1800.
2.      Prima „imagine fotografică” a fost creată în 1827 cu ajutorul unei camere
obscure. Înainte de aceasta, oamenii foloseau camera obscură doar pentru
vizualizarea fotografiilor.

3.     Cuvântul „fotografie” a fost creat în 1829 de matematicianul și astronomul

britanic Sir Frederick William Herschel. De asemenea, el a inventat și termenii
„pozitiv” și „negativ” utilizați în domeniul fotografiei.
 4.     În anul 1861 a fost realizată prima fotografie color. Fizicianul scoțian,
James Clerck Maxweel a fotografiat o panglică de 3 ori: cu ajutorul unui filtru
roșu, albastru și galben, apoi a combinat cele 3 imagini, obținând o imagine
color.
5.     Primul aparat de fotografiat a fost creat în decembrie 1975 de către Steve
Sasson, care era inginer la Eastman Kodak. Era nevoie de 8 ore până se obținea
fotografia finală.
6.     Cel mai scump aparat de fotografiat a fost aparatul Leica 1923 O-Series,
care a fost vândut la o licitație cu suma de 2.790.000 de dolari.

7.     Pe bine-cunoscuta rețea de socializare Facebook, există aproximativ 240 de

miliarde de fotografii. Zilnic sunt adăugate aproximativ 300 de milioane de poze.
8.     Filozoful grec Aristotel deține un rol esențial în fotografiile moderne de
astăzi. Documentarea sa și teoriile dezvoltate despre camera obscură, au
determinat o mai bună înțelegere a fenomenului optic.
9.     Primul aparat foto digital avea o cameră de 1.4 mega-pixeli și costa
aproximativ 10.000 de dolari.
10. Astăzi, pe suprafața Lunii se găsesc 12 camere Hasselblad. Acestea au
rămas acolo în urma operațiunii Apollo 13.
11. Faimoasa companie Kodak a fost creată în 1888 de George Eastman. În anii
70 firma deținea 90% din vânzările de filme foto.
12. Se poate utiliza o lentilă Nikon pe un aparat foto Canon folosind un adaptor,
dar nu și viceversa.
13. Sistemul de focalizare al aparatelor Nikon este utilizat în domeniul biologiei
la microscoapele de cercetare.
14. Primul aparat de fotografiat al brandului Canon, a fost realizat în anul 1934.
Acesta era lansat sub numele de „Kwanon”.
15. Fotografii, precum măcelarii sau pielarii. Acum 100 de ani, meseria de
fotograf se învăţa pe baza uceniciei, în special în Transilvania, unde breslele
 care au impus acest sistem erau des întâlnite. Cei care doreau să facă din
fotografie o meserie, trebuiau să fie primiţi de un fotograf cu experienţă în casa
lui, unde să înveţe toate secretele acestei activităţi, după cum arată mai multe
cărţi ale vremii.

16.  Moda tabloului de familie a asigurat dezvoltarea meseriei de fotograf. Dacă

în Bistriţa de exemplu, în 1860, se regăsea un singur atelier de fotografie,
numărul acestora a crescut după 1900. Această extindere a fost asigurată în
parte şi de moda tabloului de familie. În special familiile bogate obişnuiau să
aibă în casă un tablou cu întreaga familie. Când fotografiile erau gata, acestea
erau înrămate şi expuse într-un loc vizibil al casei, ca un blazon. Cu cât erau
mai complicate şi cu mai multe personaje, cu atât erau mai apreciate de către
oaspeţi.
17.  Atelierele fotografilor semănau cu un teatru. Pentru a face faţă cerinţelor şi
mai ales exigenţelor bogaţilor, care voiau să-şi impresioneze oaspeţii cu
tablouri de familie complexe, fotografii îşi transformau total atelierele, astfel că
nu de puţine ori acestea aduceau cu un teatru.
18.   Atelierele erau situate la ultimul etaj, iar tavanul era din sticlă. Pentru a-şi
asigura lumina naturală, fotografii îşi amenajau atelierele la ultimele etaje ale
clădirilor, unde îşi puteau realiza parte din tavan din sticlă, profitând astfel de
lumina naturală.
19.   Fotografiile – cărţi de vizită şi produs publicitar. Pe lângă ziarele vremii,
fotografii se foloseau chiar de produsele lor pentru a-şi face publicitate. Astfel,
majoritatea fotografiilor aveau pe spate şi numele celui care le-a realizat şi
adresa atelierului.
20.   Vizita regulată la fotograf, o normalitate pentru bogaţi. Întrucât nu oricine
îşi permitea să îşi facă fotografii, serviciul fiind unul destul de costisitor,
 vizitele la fotograf erau destul de rare. Nu însă şi în cazul saşilor bogaţi, care
treceau pragurile fotografilor de câteva ori pe an pentru a-şi imortaliza familia.
21.   Fotografiile alb-negru erau ulterior colorate. Întrucât tehnica nu permitea
realizarea fotografiilor colorate acum 100 de ani, fotografii erau nevoiţi să
improvizeze. Astfel, anumite detalii din fotografii (o pălărie, o rochie sau o
gentuţă) erau adesea colorate ulterior.
22.   Recuzita pentru fotografie ocupa aproape o cameră întreagă. Recuzita
pentru realizarea fotografiilor, aparatele şi instalaţiile improvizate de iluminat,
adesea aveau nevoie de o cameră întreagă pentru depozitare.
23.  Aparatele de fotografiat sunt facute pentru dreptaci. Desi o buna parte din
oameni sunt stangaci, aparatele foto sunt facute doar pentru a fi in folosul
dreptacilor. Este adevarat, nu e greu sa apesi pe un buton cu mana dreapta, insa
stangacii ar trebui sa se simta ofensati;
24.   Prima fotografie a fost realizata in 1826. Responsabilul pentru ea a fost
Nicephore Niepche iar poza a fost facuta pe o placa de cositor acoperita cu un
derivat din petrol;
25.  Cea mai mare colectie de aparate foto contine nu mai putin de 4425 de
aparate foarte vechi si este detinuta de Dilish Parekh din Mumbai. Va dati
seama cat valoreaza acea colectie?
Referat realizat de : Trif Briana-Ioana

Surse : wikipedia

https://instrumenteopticeblog.wordpress.com/aparatul-de-fotografiat
https://blog.f64.ro/2014/12/24/aparatul-de-fotografiat-repere-cronologice/

https://http6710.wordpress.com/2017/02/10/istoria-aparatelor-foto/