Lapis lazuli

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Lapis lazuli

Date generale

Culoare albastră

Propriețăți optice

Alte caracteristici

Modifică text 

Lapis lazuli, (Lapislazuli, sau Lapis) este un amestec de minerale de culoare albastră,
care pot avea în componența mineralogică lazurită, pirită, calcită sau cantități mici
de diopsid, sodalit etc. El a fost folosit cu 7.000 de ani în urmă ca bijuterie și colorant.

Cuprins

 1Etimologie
 2Istoric
 3Depozite existente
 4Bibliografie
 5Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Termenul în latină lapis - piatră; iar lazulum - albastru, ultramarin

Istoric[modificare | modificare sursă]
Menționat de obicei sub denumirea de lapis lazuli, lazuritul este cunoscut de mai bine
de 7.000 de ani. În piramidele egiptene au fost găsite mici obiecte confecționate din
lazurit; a fost utilizat de babilionieni, iar pentru chinezii antici era un simbol al puterii. Din
acest material grecii și romanii au sculptat figurine, amulete, vase și sigilii. Până la
sintetizarea sa, în 1828, pigmentul ultramarin era fabricat din lazurit pisat, amestecat cu
ceară și ulei.

Depozite existente[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante și mai vechi exploatări se află în Afghanistan. Lazuritul a fost
extras încă din Antichitate din regiunea Badakhshan, pe cursul superior al fluviului
Amudaria, prima mențiune aparținându-i lui Marco Polo în secolul al XIII-lea. Depozitul
Sar-e-Sang este situat la o altitudine de 3–4000 m si acoperă o suprafață de cca 2 km².
Au fost găsite blocuri cântărind până la 110 kg, deși cristalele, de până la 5 cm, sunt
rare. Exploatări mai mici sunt cunoscute în Pakistan, Myannmar și India. Lazuritul
rusesc, faimos în întreaga lume, a fost descoperit în 1851, lângă Lacul Baikal; aici sunt
cunoscute opt localități unde blocurile de lazurit cântăresc până la 60 kg; în 1930 s-a
descoperit lazurit în Tadjikistan ( Munții Pamir), la 4.500 m înălțime, cuprinzând și
agregate de formă vag piramidală, înalte de până la 5 m. Lazuritul este cunoscut și
în Africa de Sud, Angola și Rwanda (pegmatitele de Burunda). Și Chile este un
producător important de lazurit albastru-deschis până la verde-albastru, care este
extras din mine de la o înălțime de 3000 m. Obiecte din lazurit se găsesc în muzee și
tezaure din întreaga lume. Cele mai cunoscute obiecte sunt probabil coloanele de
lazurit din Catedrala Sf.Isaac și lucrările din Ermitaj, ambele la St. Petersburg, precum
și o vază din lazurit albastru, de 40,5 cm înălțime, aflată în Palazzo
Pitti din Florența, Italia.