UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI 

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

INTERNETUL ȘI CYBERBULLYING

GRUPA 6103: MANOLE PATRICIA

CULEA ANAMARIA
DÎCĂ DOINIȚA
DÎCĂ ANA-MARIA
[Type here]

CUPRINS:

1.DE LA BULLYING LA CYBERBULLYING.ISTORIC ȘI EVOLUȚIE

2.CUM ALEGE AGRESORUL VICTIMA-DEZECHILIBRU DE FORȚE
3.CELE MAI SEVERE EFECTE PENTRU COPILUL-VICTIMĂ
4.TEORIA SOCIAL COGNITIVĂ A PERSONALITĂȚII
5.MĂSURI ȘI RECOMANDĂRI VENIND DIN ȚĂRILE CELE MAI
AFECTATE
6.STUDIU DE CAZ-RATA DE AFECTIVITATE A CYBERBULLYING-
ULUI ÎN RÂNDUL COPIILOR CU DIZABILITĂȚI
7.COMPORTAMENT ONLINE RISCANT-EXPUNEREA COPIILOR SURZI
ȘI DISPONIBILITATEA DE A RAPORTA
8.ANALIZE STATISTSICE
9.BIBLIOGRAFIE

 ISTORIC ȘI EVOLUȚIE:
Pe măsură ce tehnologia a evoluat, hărțuirea s-a proliferat. Odată cu apariția internetului, au
urmat în curând camere de chat. Forumurile online au oferit un teren comunal de reproducere
pentru tineri pentru a se ataca unul pe altul (Subrahmanyam & Greenfield, 2008). Camerele
de chat au fost completate de AOL Instant Messenger (AIM), un program de comunicare

2
[Type here]

online care le-a permis adolescenților să petreacă ore întregi vorbind unul cu altul în
conversații private, unu-la-unu sau în camere de chat publice. Programul a permis în
continuare tinerilor să creeze camere de chat specifice grupului. Acest forum exclusiv permis
pentru tineri , împreună cu anumite grupuri de prieteni și vorbesc despre cele mai recente
bârfe. Inovațiile online au continuat datorită progreselor în domeniul telecomunicațiilor.
Apariția de telefoane mobile la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970 a schimbat modul
în care oamenii au comunicat (Shiels, 2003). Cu toate acestea, aceste dispozitive portabile de
comunicare nu au devenit larg răspândite, sau să-l facă în majoritatea mâinilor tinerilor, până
la apariția celei de-a doua generații de telefoane de rețea digitală în anii 1990. După aceea, s-
au răspândit ca focul sălbatic. Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew, 75%
din 12-17 ani au propriile telefoane mobile, care a crescut de la 45% în 2004 și unul din trei
adolescenti trimite 3.000 de mesaje text pe lună (Lenhart, 2010). Deși mulți părinți cumpara
un telefon mobil pentru copilul lor din motive de protecție, dar mulți tineri recunosc ca
utilizeza telefoanele lor ca un instrument pentru cyberbullying. Progrese suplimentare pe
Internet a adus despre mai multe și mai multe site-uri web și cu acest lucru a venit apariția de
social media. Site-ul MySpace este adesea considerat pionier al mass-media sociale. MySpace
permite utilizatorilor individuali să-și creeze propriile profiluri unice și să interacționeze în
spațiul cibernetic cu prietenii și dușmanii deopotrivă.
Promovarea tradițională a tehnologiei de intimidare față de cyberbullying este adesea
echivalată cu progresul societăților umane. Inovațiile pivot, ar fi Internetul, au schimbat
pentru totdeauna modul în care oamenii interacționează. Deși aceste evoluții au permis rasei
umane să facă pași mari în multe domenii, ele au permis, de asemenea, forme de încălcare
pentru a deveni mai agresiv și pe scară largă. Acest lucru este evident atunci când se
analizează modul în care hărțuirea tradițională a evoluat într-o problemă de astăzi cunoscut
sub numele de cyberbullying.

 CE ESTE BULLYING-UL?

3
[Type here]

Bullying-ul este un comportament agresiv intenţionat ce implică un dezechilibru de

putere. Comportamentul este repetat sau are potențialul de a se repeta în timp. Ambii
copii care sunt bulversați și care îi agresează pe alții pot avea probleme grave și de durată .
Cuvantul “bully” poate fi urmarit pana in anii 1530 . In sensul sau cel mai de baza ,
intimidare, implica 2 persoane: un intimidant si o victima. Intimidantul abuzeaza victima
prin fizic, verbale sau alte mijloace pentru a obtine un sentiment de superioritate si putere.
Repetare: comportamentele de intimidare se întâmplă de mai multe ori sau au potențialul
de a se întâmpla mai mult de o dată.
Bullying-ul include acțiuni precum amenințarea, răspândirea zvonurilor, atacarea pe
cineva fizic sau verbal și excluderea cuiva din grup.

 CLASIFICARE:
Există mai multe clasificări ale tipurilor de bullying. Conform www.stopbullying.gov, se
remarcă trei categorii mari:
1) agresiunea verbală – a spune sau a scrie lucruri denigratoare despre o persoană;
Bullying-ul verbal include: destrămare, injuriile, comentarii sexuale inadecvate, sarcastic,
amenințarea pentru a provoca daune.
2) bullying social – uneori denumită intimidare relațională, implică rănirea reputației sau
relațiilor cuiva. Bullying-ul social include: lăsând pe cineva afară în sens, spunând altor
copii să nu se împrietenească cu cineva, răspândirea zvonurilor despre cineva, îngrozirea
cuiva în public.
3) bullying fizic – agresiune directă. . Bullying-ul fizic include: lovirea / lovituri cu
piciorul / ciupit, scuipatul, declanșarea / împingere, luând sau rupând lucrurile
cuiva,făcând gesturi cu mâna medii sau nepoliticoase.

 CYBERBULLYING:

4
[Type here]

DEFINIȚIE:
Hărțuirea cibernetică este o formă unică de hărțuire, care a câștigat o cantitate
semnificativă de atenție în ultimii ani. Deși a fost înființat un organism embrionar de
literatură privind hărțuirea cibernetică și hărțuirea online, majoritatea cercetărilor s-au
concentrat asupra identificării prevalenței comportamentelor de hărțuire cibernetică în
rândul populațiilor adolescente.

TEORII ALE OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ:

Robert S.Tokunaga defineşte cyberbullying-ul drept „folosirea tehnologiei şi a mediului
online de indivizi sau grupuri de indivizi care, în mod repetat şi ostil, trimit mesaje
agresive cu intenţia de a umili şi a face rău altor persoane” .
N.Willard susţine că cyberbullying-ul înseamnă „să trimiţi sau să postezi texte ori
imagini cu caracter defăimător folosind Internetul sau alte canale electronice de
comunicare” .

 CUM ALEGE AGREORUL VICTIMA-DEZECHILIBRU DE FORTE:

Un dezechilibru al puterii: copiii care-și folosesc bully puterea - cum ar fi puterea
fizică, accesul la informații jenante sau popularitatea - pentru a controla sau a dăuna
altora. Dezechilibrele de putere se pot schimba în timp și în situații diferite, chiar dacă
implică aceleași persoane. Promovarea tradițională a bullying-ului față de
cyberbullying este adesea echivalată cu progresul societăților umane. Inovațiile pivot,
cum ar fi Internetul, au schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii
interacționează. Deși aceste evoluții au permis rasei umane să facă pași mari în multe
domenii, ele au permis, de asemenea, forme de încălcare pentru a deveni mai agresiv și
pe scară largă. Acest lucru este evident atunci când se analizează modul în care
hărțuirea tradițională a evoluat într-o problemă de astăzi cunoscuta sub numele de
cyberbullying. În timp ce hărțuirea și hărțuirea cibernetică sunt adesea similare în ceea
ce privește forma și tehnica au, de asemenea, multe diferențe. Spre deosebire de
hărțuirea tradițională, hărțuirea cibernetică permite infractorului să-și mascheze
identitatea în spatele unui computer. Acest anonimat face mai ușor pentru infractor să
dea lovituri împotriva unei victime, fără a fi nevoie de a vedea răspunsul victimei
fizice. Efectul de distanțare pe care dispozitivele tehnologice îl au asupra tinerilor de
astăzi îi determină adesea să spună și să facă lucruri mai crude în comparație cu ceea ce
este tipic într-o situație tradițională de bullying față în față

5
[Type here]

 FORME ALE CYBERBULLYING-ULUI:

1) Gossip (bârfa) – presupune emiterea în mediul online a unor declarații publice
speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un
comportament restrictiv 2) Exclusion (excluderea) – excluderea din grupuri sau activități
online a anumitor persoane; de exemplu, excluderea din grupul de messenger al clasei a
unui coleg, din pricina faptului că nu este considerat suficent de bun pentru a face parte
din același grup cu alții. 3) Harassment (hărțuire, sâcâială) – a lua în batjocură constant
și deliberat o persoană, de pildă prin postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea
psihică a individului.4) Cyber stalking (urmărire online) – comportament de hărțuire
intimidant, cu scopul de a aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când

6
[Type here]

necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/adolescentților cunoscuți pe internet,

amenințându-i de data aceasta fizic .5) Trolling (întărâtare) – provocarea unor persoane
să acționeze agresiv, prin insultarea implicită. 6) Comments (comentarii) – postarea de
răspunsuri negative, denigrante la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate
de o anumită persoană pe internet. 7) Dissing (insistență abuzivă) – postari sau trimiteri
permanenete de mesaje către anumite persoane, în pofida refuzului lor de a comunica. 8)
Fake profiles (profiluri false) – profiluri create de către agresorii pe internet ce
împrumută identitatea altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele lor; sub
protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, alteori, își însușesc identitatea
victimei în discuțiile cu alte personae.9) Trickery (dezvăluire) – folosirea de trucuri
pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le facă
publice. 10) Fraping (sabotarea) – actul de a schimba toate detaliile de pe pagina
personală a cuiva atunci când persoana respectivă uită să restricționeze accesul; include și
comunicarea în numele victimei Pe lângă cele 10 tipuri de hărțuire online, profesorul de
psihologie Robin Kowalski de la Universitatea Clemson identifică alte două modalități de
manifestare a cyberbullyingului5 : 11) Happy slapping (înregistrarea video a
atacurilor) – presupune ca agresorul să filmeze victima în timpul atacului și să distribuie
clipul video altor persoane, pentru a-l vizualiza și comenta, în acest fel sporind gradul de
umilință la care este supusă victima.
12) Sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utlizând mijloace
electronice de comunicație.

 CELE MAI SEVERE EFECTE PENTRU COPILUL-VICTIMĂ:

Consecințele manifestării cyberbullying-ului pot fi încadrate în 3 categorii:
o Efecte la nivel social: - diminuarea dorinței de a comunica și socializa, atât în mediul
online, cât și în viața reală, motiv pentru care unele victime pot alege să se izoleze de
societate - comportament necorespunzător în societate, victimele putând acționa agresiv
sau prezenta complexe a căror manifestare inhibă socializarea - absenteismul – copiii sau
adolescenții agresați în mediul virtual refuză să meargă la școală pentru a evita întâlnirea
cu unuii colegi, care au vizualizat sau citit mesajele denigrante distribuite pe internet de
agresor

7
[Type here]

o Efecte la nivel emoțional: - comportament agresiv sau depresie, cauzate de reacțiile celor
din jur la postările agresorului cu privire la victimă - frică și anxietate, determinată de
impresia victimei că este urmărită permanent de agresor sau că urmează un nou atac la
adresa sa - îmbufnare – adolescentul este mereu nemulțumit și supărat, refuzând să partic
activitățide grup sau cu caracter social
o Efecte la nivel fizic:
-rănirea fizică pricinuită de agresorul cu care victima s-a întâlnit ulterior față în față.
-sinuciderea – în anumite cazuri extreme, victima, izolată și refuzând să ceară ajutor din
exterior, recurge la a-și lua viața, fie din convingerea că este singura modalitate de a opri
agresorul, fie pentru că nu mai poate să îndure tratamentul abuziv al agresorului sau
reacțiile celor din jur.
Caracteristicile victimelor sunt încredere de sine scăzută, nesiguranţă, anxietate, neadaptare,
experienţe negative în relaţiile sociale. Din punct de vedere fizic sunt mai slabi decât ceilalţi
colegi.
Mesajul pe care victimele îl transmit este acela de nesiguranţă, depersoane lipsite de valoare şi
inutili pentru societate. Victimele bullying-ului în copilărie, tind să resimtă starea de
inadaptare şi la maturitate, fenomen evidenţiat şi prin lipsa de prieteni de care ar avea nevoie
pentru a depăşi singurătatea şi izolarea.
Un abuz psiho-emoțional pe o perioadă lungă de timp, poate duce la deficit intelectual și
emoțional cu consecințe psihologice și fizice.Prin urmare, afectarea sănătății mentale a
acestuia se poate manifiesta prin declanșarea unor sindroame depresive (mai ales la
adolescenți, care sunt într-un plin proces de maturare psiho-emoțională, prin bulversarea
imaginii de sine, scăderea stimei personale), datorită mesajelor negative postate de agresor, iar
copilul sau adolescentul poateajunge la suicid,în lipsa unui ajutor specializat
De exemplu, un studiu din 2004 confirmă câteva efecte negative asociate cu victimele
bullyingului online: 42.5% din victime au fost frustrate, aproape 40% s-au simțit furioși iar
mai mult de 27% s-au simțit triști. Aproape o tremie (31.9%) au raportat că i-a afectat la
școală, 26.5% au declarat că i-a afectat acasă, în timp ce doar 22.1% nu au fost deranjați de
experiența bullyingului și mai puțin de 44% au declarat că nu i-a afectat (Patchin & Sameer,
2006). Sunt rezultate care arată că tinerii care indică simptome de depresie majoră sunt de trei
ori mai predispuși la un astfel de incident decât cei cu simptomatologie ușoară (Ybarra, 2004).

8
[Type here]

 TEORIA SOCIAL COGNITIVĂ A PERSONALITĂȚII:

Spre deosebire de behaviorism (accentul pe factori externi),accentul cade pe factorii mentali
astfel:gandirea,imagitania,motivatia, afectivitatea,atitudinile intervin in interpretarea si
reconstructia mentala a relatiei externe, determinanad in ultima instanta elaborarea neunivoca
a reactiilor comportamentale.
Orientarile cognitive isi au originea in lucrarile lui K.LEWIN privind campul psihologic-
teorie care releva interactiunea complexa dintre persoana si mediu,interactiunea mediata de
procesele psihiceale individului.
Realitatea la care se raporteaza persoana , grupul, organizatiile este un construct nu un dat
obiectiv(independent de esenta si actiunile respectivei entitati sociale)
Se evidentiaza o alta modalitate de intelegere a relatiei stimul-reactie, stimulii de mediu
actionand asupra subiectului, declanseaza procese mentale complexe, care mediaza
comportamentul de raspuns.In concluzie constructele mentale sunt cele care influenteaza
decisiv comportamentul individual si de grup.
EX : Ideologiile –una si aceeasi realitate sociala este interpretata si traita in mod diferit de
membrii unor grupuri,in functie de credintele,atitudinile,sentimentele intereselesi traditiile
grupului din care fac parte.

9
[Type here]

 MĂSURI ȘI RECOMANDĂRI VENIND DIN ȚĂRILE CELE MAI

AFECTATE:
Proiectul CyberViolence 2016-03-PL01-KA205-035361 este implementat ca parte a
programului Erasmus+ a Uniunii Europene (Acţiunea2. Cooperare pentru inovaţie şi
schimb de tehnici eficiente, Parteneriat Strategic). Perioada de desfăşurarea a
implementării proiectului este de 24 de luni, din aprilie 2017 până în martie 2019
În ultimii 40 de ani, cercetătorii au studiat fenomenul bullying, concept care în 1970 a fost
descris ca "hărțuire, agresiune, o formă specifică de violență". Dan Olweus a fost unul
dintre primii cercetători care au făcut studii științifice despre bullying.
În trecut, bullying-ul s-ar fi putut limita la școală, dar acum majoritatea tinerilor are acces
la smartphone-uri, laptop-uri și tablete, iar agresiunea și abuzul pot intra în casele tinerilor
Prim utilizarea tehnologiilor și se pot întâmpla oricând, zi sau noapte.
Tinerii sunt frecvent hărțuiți pe internet, apar din ce în ce mai multe cazuri, unele au
împins tinerii la marginea sinuciderii. Cyberbullying-ul diferă de formele tradiționale de
bullying, în mai multe moduri. De exemplu, Vande Bosch și Van Cleemput (2009)
subliniază faptul că echilibrul de putere în agresiunea cibernetică nu depinde de
dimensiunea fizică, se poate baza pe aptitudini tehnologice superioare sau pe abilitatea de

10
[Type here]

a-și ascunde identitatea

 RECOMANDĂRI:
Platformele social-media trebuie să fie adecvate vârstei, și companiile IT ar trebui să găsească
modalități prin care să identifice utilizatorii cu vârsta sub 13 ani și să capete un consimțământ
clar din partea părinților.
 Companiile social-media ar trebui să le permită copiilor și tinerilor să înteleagă
drepturile și responsabilitățile, inclusiv comportamentul față de ceilalți.
 Companiile social-media ar trebui să furnizeze răspunsuri oportune, eficace și
consecvente cu privire la bullying-ul din mediul online.
 Guvernul ar trebui să țină cont de experiențele copiilor în ceea ce privește dezvoltarea
politicii de securitate a internetului.
 Educatorii și părinții ar trebui să își învețe copiii și tinerii cum să fie responsabili și în
siguranță în mediul online, și cum să se asigure că răspuns pozitiv la nedreptățile din
online, să raporteze cyberbullying-ul. Este o mare nevoie de a depune un efort de
colaborare venit din partea societății, a școlilor, profesorilor, părinților și tinerilor

11
[Type here]

pentru a aplica o tactica antibullying comună. Este de asemenea foarte important ca

tinerii să știe că vocile lor sunt auzite, că există soluții pentru diversele situații care îi
afectează:
 Cyberbullying-ul trebuie abordat în concordanță cu comunitatea școlii, ceea ce
le va permite elevilor să raporteze bullying-ul, să caute ajutor fie pentru ei
înșiși, fie pentru colegii lor.
 Educarea cu privire la siguranța în mediul online, răspunsul eficient în cazul
înfruntării unei agresiuni și îmbunătățirea abilităților de socializare în mediul
online, sunt necesare pentru tineri;
 Atât părinții cât și profesorii trebuie să își asume responsabilitatea în a trata
comportamentul abuziv din cyberspace și trebuie să ofere suport pentru cei ce
au fost victimizați;
 Este important ca profesorii să beneficieze de formare înainte de a profesa și de
instructaj în dezvoltarea profesională, cu accent asupra dinamicii de grup și
administrarea conflictului.

 GHIDUL EUROPEAN DE BUNE PRACTICI ANTIBULLYING:

Bunele practici anti-bullying au fost căutate și colectate pentru toate țările partenere,
așa cum s-a stabilit în a 2-a întâlnire de proiect de la Liverpool (15 - 16 mai 2013). Mai
jos este o scurtă descriere a bunelor practici anti-bullying din fiecare țară parteneră și o
descriere a politicilor naționale anti-bullying în Work stream 3, “Mapping National
Policies”. 3.1.

Bulgaria
Bulgaria este o țară parteneră în proiectul "ProSAVE". Politica natională anti-bullying
în Bulgaria este pusă în aplicare în cadrul Programului Național pentru Protecția
Drepturilor Copilului, finanțat și derulat de către Ministerul Educației, Tineretului și
Științei (MEYS), care sprijină reformele în curs de desfășurare cu privire la protecția
copiilor și familiilor și contribuie la coordonarea și punerea în aplicare a politicilor
educaționale. O comisie specială de experți sub auspiciile Consiliului de Miniștri
funcționează pentru colectarea și analizarea statisticilor privind problemele legate de
violența copiilor în școli, propune acțiuni în colaborare cu diverse ONG-uri și alte
organisme/ instituții naționale. Mai mult decât atât, o Agenția de Stat pentru Protecția

12
[Type here]

Copilului a fost înființată în conformitate cu Legea privind Protecția Copilului la 1

ianuarie, 2001.
Ministerul Educației are o strategie pe termen lung pentru a face față fenomenului de
violență, propunând programe educaționale speciale pentru copiii cu probleme legate
de comportamentul agresiv și chiar "centre pedagogice". Un program școlar de
Prevenire a Bullying-ului este elaborat pe baza Programului de Dezvoltare a Educației,
Științei și politicii de tineret în Bulgaria din 2009. 3.2.

Estonia
O bună practică anti-bullying a fost găsită în Estonia. Este vorba despre creșterea
gradului de conștientizare prin utilizarea unui film numit "The Class", primul și
aproape singurul eveniment social important în legătură cu fenomenul bullying în
școală, în Estonia. În general, politica anti-bullying este prezentată în Estonian
Research Infrastructures Roadmap (2010), cercetările naționale fiind elaborate de
Ministerul Educației și Cercetării din Estonia și Academia de Științe. Obiectivele
cercetării constau în: înregistrarea și studierea violenței și a bullying-ului în școală,
planificarea și punerea în aplicare a acțiunilor și a activităților de prevenire a violenței
în școală. Diverse alte strategii ale ministerelor din Estonia au fost, de asemenea, luate
în considerare. 12 3.3.

Franța
Metoda "Analiza procesului de luare a deciziilor" privind campania antibullying a fost
aplicată în practicile folosite în Franța. La nivel politic, mai multe circulare ministeriale
au fost publicate în Franța, în ceea ce privește siguranța în școli și strategii anti-
bullying. În aprilie 2010, politica națională privind "Prevenirea și combaterea Bullying-
ului Școlar" a fost elaborată în cadrul "Statutului General de securitate la școală" care a
avut loc la Sorbona. Strategia urmărește măsurarea violenței din climatul școlar,
formarea cadrelor didactice și a personalului implicat în educație la nivel național,
crearea unui sistem național de sprijin, de consolidare a facilităților planului de
securitate, de aplicare de sancțiuni școlare, reafirmând dimensiunea lor educațională
și dezvoltarea unui program specific pentru școlile din programul Éclair. O varietate de
activități au loc ca parte a strategiei, inclusiv studii, cursuri de formare, crearea de
rețele și multe altele.

13
[Type here]

România
Campania “Anti-Bullying: stop violență în școli, stop bullying” este un exemplu de
bună practică anti-bullying în România, proiectul Grundtvig (2008 – 2010) al
Colegiului Național ”Mihai Vitezul”, București. România este o țară parteneră în bune
practicile “ProSAVE” și “Toolkit. Digital & Media Literacy Education”.
Mai mult decât atât, România participă la proiectul: “Toolkit. Digital & Media Literacy
Education”. La nivel de politici, Ministerul Român al Educației, Cercetării, Tineretului
și Sportului (MECTS) a lansat strategia națională anti-violență, Planul privind
reducerea fenomenului violenței școlare (2012 - 2013) și a dispus punerea în aplicare a
Proiectului Național: ”Tinerii împotriva violenței” (2011-2013). Strategia are ca scop
monitorizarea violenței și bullying-ului în școală și punerea în aplicare a acțiunilor de
prevenire a violenței în școli; include acțiuni de studiere a fenomenului violenței
școlare și de prevenire fenomenului bullying.

14
[Type here]

 STUDIU DE CAZ-RATA DE AFECTIVITATE A CYBERBULLYING-ULUI ÎN

RÂNDUL COPIILOR CU DIZABILITĂȚI:

 INTRODUCERE ÎN STUDIU:

În noiembrie 2011, la invitația școlii de copii surzi 139 N Main St, West Hartford, CT 06107,
Statele Unite ale Americii, „American School for the Deaf”,toți elevii aparținand ciclului
gimnazial din campusul din Hartford au acceptat să participe la cercetare. A fost necesar
consimțământul activ al părinților; 100% dintre elevi au obținut permisiunea părinților în scris
pentru a participa. În efortul de a asambla un grup potrivit de copii fara aceasta dizabilitate,
această școală devenită asociată a invitat elevi de aceeași clasă, gen și etnie ca cei din școală,
pentru surzi să participe. Chestionarul a fost administrat fiecărui grup separat.
Pentru elevii surzi, cercetătorul și / sau consilierul școlar au citit cu voce tare articolele în timp
ce un interpret certificat a redat întrebările și articolele prin semne, iar trei profesori bilingvi
au asistat la interpretarea întrebărilor de la elevi (de exemplu, „Ce înseamnă acest cuvânt?”) și
răspunsuri ale cercetătorului. Participanții au fost instruiți să ridice mâinile dacă au o întrebare
sau au nevoie de asistență.
Cercetările au demonstrat că copiii victime au adesea abilități sociale inadecvate.
Copiii surzi, în special cei care cresc în casele în care restul familiei aud (cel puțin 90%) nu au
experiența învățării incidentale a informațiilor sociale obișnuite în auzul copiilor. Adică,
auzirea tinerilor dobândește informații sociale prin audiția conversațiilor celorlalți din mediul
înconjurător sau prin interpretarea intonației sau a insuflării în limba vorbită . Alături de
deficitul de informații sociale, se adaugă alți factori de personalitate (cum ar fi stima de sine
scăzută, lipsa controlului emoțional) la tinerii surzi care au fost asociați cu o vulnerabilitate
crescută pentru victimizare. Mai mult decât atât, imaturitatea socială adesea detectată la tinerii
surzi poate duce la o scădere a capacității de a face față eficient în a fi intimidat. Consilierul a
observat că cei cu dizabilități sunt frecvent vizați de bătăuși, iar cei cu dizabilități observabile
(cum ar fi pierderea auzului sau surditatea) sunt de două ori mai susceptibili de a fi intimidați
decât copiii ale căror dizabilități nu sunt ușor evidente. Rezultatele au indicat faptul că cei
surzi au fost stigmatizați și, astfel, au un risc mai mare de a fi considerați clasa inferioară, de a
fi excluși social, de a fi intimidați și de a fi marginalizați. Acest studiu oferă certitudinea ca
bullying-ul si ciberbullying-ul sunt probleme semnificative în rândul copiilor surzi .

15
[Type here]

 TEHNOLOGIA-PRIETEN SAU DUȘMAN?

O întrebare importantă despre cyberbullying care nu a fost încă rezolvată este aceea a relației
dintre intimidarea convențională și cyberbullying la acești tineri .
Progresele tehnologice, cum ar fi mesageria text și utilizarea Internetului, au fost apreciate ca
instrumente de comunicare utile pentru tinerii surzi. Mesageria text nu numai că permite
copiilor surzi să comunice mai ușor atât cu persoanele asemenea, cât si cu persoanele care
aud, ci are, de asemenea un stil de scriere unic și flexibil utilizat pentru mesaje, este mai
confortabil pentru ca acestia au adesea dificultăți cu convenții formale de scriere și ortografie
în limba engleză . Comunicarea prin internet permite și adolescenților surzi să participe la
integrarea sociala fără a se cunoaște pierderea auzului lor .Dat fiind acest fapt, si rata de
expunere la cyberbullying creste odată cu aceasta comoditate de a comunica online.
În același timp, este plauzibil ca tinerii surzi să se simtă împuterniciți de disponibilitatea
mijloacelor tehnologice pentru intimidarea celorlalți, inclusiv colegilor care aud. Aceste
cercetări nu dezvăluie decât că disponibilitatea către cyberbullying este din ambele
perspective mai mare- cea a agresorului cât și cea a victimei.
Deși avantajele comunicării tehnologice sunt incontestabile, aceste instrumente electronice
sunt, de asemenea, utilizate în mod obișnuit pentru cyberbullying și în comunitatea adulților
surzi, după cum se menționează pe site-ul web al unui serviciu de psihoterapie pentru
surzi(Alternative Solutions Center, 2009). Aceștia sunt încurajați să utilizeze tehnologia
pentru a comunica; rapoartele anecdotice sugerează că această comunicare include uneori
cyberbullying.

Diferențele cheie între bullying-ul convențional și cyberbullying sunt următoarele:

(a) identitatea anonima a agresorului
(b) audiența potențială pentru cyberbullying pare infinită
(c) echilibrul de putere este modificat - cyberbully nu are nevoie să aibă un statut fizic sau
social
(d) nu există restricții de timp sau de spațiu în cyberbullying.
Școala a fost cea mai frecventă locație pentru victimizare prin intimidare; 10% dintre
respondenți (între 11 și 16 ani) au raportat că au fost intimidați online și la școală, în timp ce
3% au raportat că au fost intimidați doar online.

16
[Type here]

Împreună cu atragerea comunicării tehnologice către această populație, ne-am întrebat dacă
cyberbullying-ul și cibervictimizarea ar putea fi mai răspândite în rândul surzilor.

 STATISTICI PRIVIND ACCESUL LA TEHNOLOGIE:

p (two-
 n Deaf/HOH, n(%) Hearing, n(%) χ2 df sided)

Have Internet at home 51 26 (87) 14 (67) 2.92 1 .17

Own a cell phone 50 12 (41) 15 (71) 4.43 1 .05*

Have MySpace account 51 13 (43) 18 (81) 7.22 1 .01**

Have a personal profile

on MySpace 34 11 (65) 16 (94) 4.50 1 .09

Have profile photo on

MySpace 34 14 (82) 17 (94) 1.13 1 .60

Have Facebook account 48 7 (24) 2 (11) 1.40 1 .29

Have personal profile

on Facebook 13 6 (55) 1 (50) 0.014 1 1.0

Have profile photo on

Facebook 13 6 (55) 1 (50) 0.014 1 1.0

Have visited YouTube 51 26 (87) 20 (95) 1.03 1 .39

Have posted video on

You Tube 51 7 (23) 8 (38) 1.27 1 .35
Note. HOH = hard of hearing.

*p < .05, **p < .01.

17
[Type here]

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Accesibilitatea la internet și utilizarea Facebook și YouTube au fost similare în ambele

grupuri. Datele privind accesul și utilizarea tehnologiei sunt prezentate în tabel. Participanții
au raportat timpul petrecut pe internet (atât în zilele școlare, cât și în weekend).Rezultatele au
fost similare, însă confirmă faptul că adolescenții surzi sunt mai atrași către activitatea online.

 COMPORTAMENT RISCANT ONLINE ȘI DISPONIBILITATEA

DE A RAPORTA:

Multe site-uri Web și resurse online pentru părinți oferă sfaturi pentru părinți, educatori și
studenți de la toate nivelurile pentru a stopa cyberbullying-ul și cybervictimizarea (de
exemplu, commonsensemedia.org cyberbullying.org netsmartz.org). Aceștia avertizează
împotriva angajării în comportamente online care ne pun în pericol din cauza implicării
cibernetice. Unul dintre cele mai stridente avertismente este să evitați partajarea parolelor cu
prietenii. Site-urile subliniază modul în care parolele pot cădea în mâinile unui cyberbully și
observă că prietenii uneori acri și foștii prieteni pot folosi apoi parola pentru a dăuna
reputației și prieteniei cuiva. Deși toată această înțelepciune convențională se bazează pe
opinia experților, acestea au fost rareori menționate în literatura de cercetare. Într-un studiu
efectuat asupra tinerilor din mediul rural, Bauman (în presă) a constatat că 20% dintre
participanți au dat parola unui prieten cel puțin o dată sau de două ori, iar 25% au raportat că
au mai mult de un nume de ecran sau o adresă de e-mail. Alte comportamente potențial
riscante, cum ar fi lupta online și schimbarea profilului, au fost raportate cu 16%, respectiv
39%. S-a constatat că implicarea în comportamente online riscante a fost puternic corelată de
cyberbullying .
Literatura de specialitate a raportat că adolescenții surzi sunt adesea în spatele vârstei lor de
auz în dezvoltarea socială și au abilități de alfabetizare mai limitate. În plus, pot fi mai
impulsivi și ar putea să nu aibă abilități pentru luarea perspectivei (Akamatsu și colab., 2006,
Greenberg și Kusché, 1998), comportament care poate crește probabilitatea de a se implica în
comportamente online riscante, cum ar fi partajarea parolei cu prietenii.

18
 [Type here]

 RATA DE IMPLICARE ÎN BULLYING SAU CYBERBULLYING ÎN FUNCȚIE

DE STAREA AUZULUI:

Deaf/HOH (n = 30)

Hearing (n = 21)

n % n %

Cyberbullying 3 10 3 14

Bully/victim 1 3 1 5

Bully only 0 0 2 10

Victim only 2 6 0 0

Uninvolved 27 90 18 85

Conventional bullying 8 27 2 10

Bully/victim 4 13 1 5

Bully only 1 3 1 5

Victim only 3 10 0 0

Uninvolved 22 73 18 90
Note. HOH = hard of hearing.

În continuare, am examinat ratele de intimidare auto-raportată și victimizarea pe scările cu

mai multe elemente din ambele grupuri. Tabelul 2 prezintă frecvențele experiențelor auto-
raportate cu bullying și cyberbullying bazate pe datele imputate reunite. Aceste date arată o
rată mai mare de implicare în intimidare și victimizare în rândul Surzilor / HOH decât în
rândul celor auzitori.

BIBLIOGRAFIE:

19
[Type here]

1. http://www.antibullying.eu/sites/default/files/guide_of_good_practices_ro.pdf
2. http://www.cyberviolence.eu/wp-
content/uploads/2019/03/HANDBOOK_Romanian_short-version.pdf.pdf
3. REVIEW OF THE LITERATURE ON GENDER AND CYBERVIOLENCE/ BY
STEPHANIE FISCHER?AUG 2016
4. https://www.researchgate.net/publication/46380950_Bullying_and_Cyberbullying
_Among_Deaf_Students_and_Their_Hearing_Peers_An_Exploratory_Study
5. https://www.stopbullying.gov/bullying/effects
6. JournalofSchoolHealth-CyberbullyingandSelf-Esteem-PatchinandHinduja.pdf
7. https://www.sciencedirect.com/

8. https://www.elon.edu/docs/e-
web/academics/communications/research/vol3no1/04doneganejspring12.pdf

20