Sunteți pe pagina 1din 20

Capitolul III.

Soluția proprie
3.1. Schema de principiu a standului didactic

Fig. 3.1.1. Schema funcțională a standului didactic (vedere izometrică)

Standul este compus din unitate de control, componente hidraulice didactice și industriale,
stație de pompare completă, unitate de măsurare a presiunii, cadru suport componente din aliaj
de aluminiu și conectori hidraulici de diferite tipuri.
Prin utilizarea acestui stand didactic, se pot înțelege structura și funcția diferitelor
componente hidraulice și de circuit, funcționarea stației de pompare hidraulică, cablarea,
asamblarea și demontarea fiecărei componente.
Standul poate fi utilizat pentru diverse demonstrații de transmisie hidraulică care să
exemplifice următoarele circuite:
 Circuitul de închidere folosind o supapă de bypass central de tip „O”
 Circuitul de închidere folosind o supapă de control acționată electric
 Circuitul de reglare a presiunii
 Circuitul de descărcare folosind o supapă de inversare
 Circuitul de reglare a vitezei
Structura mecanică a standului are un design modular ce oferă o gamă largă de posibilități de
configurare ideale pentru a oferi cunoștințe de hidraulică industrială. Este concepută din profiluri
din aliaj de aluminiu 80x80 mm cu lungimi de 1.26 m, respectiv 2 m suportând masa tutror
dispozitivelor hidraulice didactice și 2 panouri din aliaj de aluminiu ce găzduiesc echipamente
didactice.

3.1.2. Schema funcțională a standului didactic (vedere frontală)

Panoul orizontal pentru poziționarea blocului de distribuție și a distribuitoarelor împreună cu


panoul vertical pentru poziționarea motorului rotativ, a cilindrilor (C) și tuturor circuitelor
hidraulice didactice asigură o succesiune vizibilă a componentelor hidraulice și electrice și
facilitează abordări didactice diferite. Toate componentele pot fi instalate liber pe panourile din
aliaj de aluminiu, avantaj întâlnit frecvent în practica didactică. Oferă baza pentru a ilustra în
mod clar comportamentul de funcționare al circuitelor hidraulice moderne.
În instalația hidraulică a standului didactic se regăsesc mai multe componente hidraulice care
îndeplinesc diverse roluri. În continuare vor fi detaliate aceste aspecte structurale și funcționale.
Rezervorul (R) are rolul de a egala diferența instantanee între cantitatea de lichid absorbită
și cea refulată și de a disipa energia termică rezultată din frecările componentelor aflate în
mișcare. Bazinul rezervorului este alcătuit din capacul de curățire, fundul înclinat ce asigură
depunerea impurităților la nivelul orificiului de golire, dop orificiu golire, picioare susținere,
nivela de ulei, orificiul de umplere.
În procesul didactic se ia în considerare problema transferului căldurii în vederea evitării
supraîncălzirii componentelor în mișcare și a uleiului. Păstrarea suprafețelor rezervorului fără
contaminare și oxidare este esențială pentru transferul optim de căldură. Aluminiul are o
conductivitate termică de trei ori mai mare decât cea a oțelului, astfel încât este utilizat mai des
pe unitățile de alimentare.
În cazul montării orizontale a rezervorului, ansamblul motor-pompă este montat pe partea
superioară a capacului rezervorului, permițând observarea facilă a acestuia de către studenți.
Structura și capacul rigid al rezervorului hidraulic sunt importante pentru a susține ansamblul
motor-pompă și a minimiza transmisia vibrațiilor. Această configurație permite întreținerea și
accesul ușor, factori decisivi în eficiența procesului didactic, dar condițiile ideale de aspirare ale
pompei pot fi dificil de realizat.
Supapa de siguranță (Ssig) este un echipament important deoarece deschide, la o anumită
presiune, circuitul hidraulic și trimite surplusul de fluid către rezervor.
Filtrul de retur (F) ce este proiectat pentru a fi montat direct pe rezervor pentru a separa atât
impuritățile mecanice cât și apa și aerul. În componența lui studenții pot observa carcasa filtrului,
capacul cu conexiune cu indicator și elementul de filtrare.
Presiunea maximă de funcționare a stației hidraulice este de 315 bar, la un interval de
temperatură al fluidului de la - 25 până la + 90 ° C.
Motorul (M) instalat orizontal are greutatea de 320 kg, putere 700 W, turație de 1800
rot/min și funcționează la o tensiune alternativa de alimentare de 400 / 690 V la 50 Hz.
Pompa cu pistoane axiale este componenta care furnizează un debit de fluid de 40 l/min
prin mișcarea alternativă a unui număr de pistoane în interiorul unor cilindri dispuși într-un rotor
cu axele paralele cu axa de rotație a acestuia. Mișcarea alternativă a pistoanelor este realizată
prin intermediul unui disc înclinat, a cărui înclinare este reglabilă și astfel se poate observa
modificarea debitului pompei în procesul didactic.
În afara mișcării relative dintre pistoane și cilindri, necesară pentru realizarea proceselor de
aspirație și refulare, este necesară și o mișcare relativă între blocul cilindrilor și partea de
distribuție. Astfel, dacă blocul cilindrilor este fix, organele de distribuție trebuie să fie mobile, iar
dacă blocul cilindrilor se rotește, partea de distribuție este fixă.
În cazul pompei (Bosch) cu pistoane axiale cu blocul cilindrilor rotitor şi disc înclinat
reglabil, cu supapă de limitare a presiunii, reglarea înclinării discului și reglarea supapei de
limitare a presiunii de refulare se realizează cu ansambluri șurub-piuliță.
Având deplasare variabilă, pompa cu piston axial A10VSO este proiectată pentru transmisii
hidrostatice cu circuit deschis. Debitul este proporțional cu viteza de acționare și deplasarea. Prin
reglarea poziției plăcii este posibilă variația continuă a debitului.
Distribuitorul hidraulic este un element esențial al standului didactic cu rolul de a controla
direcția de curgere a lichidului în sistem. El joacă adesea rolul unui simplu controler în sistemul
hidraulic și este susținut de structura mecanică.
Regulatorul de presiune servește la menținerea presiunii constante în sistemul hidraulic în
raza de control a pompei. Prin urmare, pompa furnizează doar cantitatea de fluid hidraulic
necesară sistemului. Presiunea sistemului este reglată electric.
3.2. Schema hidraulică a standului didactic

3.2.1. Schema hidraulică grup pompare cu circuit de pornire


Un sistem de acţionare transformă, printr-o serie de conversii intermediare de energie,
mărimea electrică de intrare Yi (tensiunea U şi curentul I) într-o mărime mecanică de ieşire Ye
(caracterizată prin omentul M şi turaţia n în cazul în care mecanismul acţionat MA are o mişcare
de rotaţie, şi respectiv de forţa F şi viteza v în cazul în care mecanismul acţionat MA are o
mişcare de translaţie.
Un sistem de acționare hidraulică este un sistem de transmisie sau cvasi-hidrostatică care
utilizează fluid hidraulic sub presiune pentru alimentare. Termenul hidrostatic se referă la
transferul de energie din diferențele de presiune, nu din energia cinetică a fluxului. Un sistem de
acționare hidraulică este format din trei părți: generatorul (pompa hidraulică), condus de motorul
electric; supape, filtre, conducte (pentru ghidarea și controlul sistemului); și actuator (motorul
hidraulic sau cilindrul hidraulic).
Actualul sistem de acţionare este de tip alternativ (hidrosonic): transmiterea energiei
hidraulice se face prin intermediul unei valori fixe de fluid supus unui proces continuu de
comprimare - destindere ce generează, datorită compresibilităţii fluidului, unde de presiune.

Pompa și motorul folosite sunt aparate volumetrice, deci camera de admisie este separată prin
intermediul unor piese mecanice rigide de camera de refulare, asigurându-se astfel etanşarea
celor două camere.

După tipul mişcării efectuate de organele active, aparatele volumetrice prezentate sunt roto –
alternative, organele active efectuează atât o mişcare de rotaţie cât şi o mişcare de translaţie.
Regulatorul de presiune reglează presiunea de la ieşirea echipamentului la valoarea dorită
în interval , unde reprezintă pierderea de presiune pe traseul intrare – ieşire atunci când secţiunea
de curgere prin echipament este egală cu secţiunea sa nominală și menţine presiunea reglată
constantă, în anumite limite, atunci când în timpul funcţionării variază presiunea de intrare şi/sau
se modifică consumul de debit din aval de echipament.

Drosele sunt contruite, în marea lor majoritate, cu o rezistență de tip diafragmă, cu secțiune
reglabilă, ele cu rezistență capilară fiind dependente de temperatură sunt utilizate mai rar
deoarece nu se pretează la reglarea vitezei motoarelor hidraulice. Construcția se poate realiza cu
orice tip de element mobil precum duză ac, cu crestătură longitudinală, cu plunjer de tip pană și
crestătură circulară, cu camă spațială. Simbolizarea dorelelor se face în funcție de tipul
rezistenței cu care este construit (secțiune capilară).

Droselul de traseu are două piese de bază: conducta obturată prin perete având două rânduri
de găuri radiale de o parte ăi de alta a peretelui de obturare și piulița manșon a cărei deplasare
axială conduce la modificarea rezistenței de trecere, deci a debitului. Este utilizat pentru reglarea
vitezei motorului prin întreruperea între distribuitor și placa de prindere a motorului, cât și pentru
reglarea timpilor de comutație a distribuitoarelor.

3.2.2. Schema de conexiune drosel


Supapa de siguranţă (Ssig) are comanda internă, iar ieşirea este pusă în legătură cu
rezervorul, fiind folosită pentru a limita presiunea din sistem la valoarea reglată cu consum de
energie Atâta timp cât presiunea din sistem este mai mică decât valoarea reglată supapa rămâne
închisă. Când presiunea din sistem tinde să depăşească valoarea reglată supapa se deschide şi o
parte din debit este descărcată în rezervor astfel presiunea se menține la valoarea reglată. Supapa
este montată în derivație cu circuitul pe care îl deservește și oferă posibilitatea telecomandării.

3.2.3. Schema de conexiune supapă de siguranță

În scop didactic este urmărit un transfer rapid şi precis al puterii deci se foloseşte dozarea
energiei pe cale rezistivă, acceptându-se compromisul unui randament mai mic (consecinţă a
apariţiei unei pierderi de presiune locală pe secţiunea de droselizare şi a deversării la rezervor
prin supapa de siguranţă a excesului de debit). În scopul minimizării pierderilor de putere şi al
creşterii performanţelor dinamice există posibilitatea asocierii reglajului volumic cu cel rezistiv.

Pompa cu pistoane axiale are principiul de lucru al aspiraţiei şi refulării create de mişcarea
oscilatorie a pistonaşelor cilindrice. Mişcarea oscilatorie a pistonaşelor este realizată cu disc
fulant, cu disc înclinat fix sau cu tambur (bloc) port-pistoane înclinat.
La această variantă constructivă aspiraţia şi refularea se realizează prin intermediul unui bloc
cu supape, având în vedere faptul că fiecare pistonaş realizează o mişcare oscilatorie în coprul
pompei, în funcţie de poziţia rotaţională a discului fulant, iar aspiraţia şi refularea se realizează
printr-o oglindă de distribuţie care separă zonele de presiune înaltă şi joasă, de formă plană sau
sferică.
Majoritatea pompelor sunt maşini reversibile, ele putând funcţiona şi ca motoare hidraulice.
Ca şi la motoarele electrice, la care modificarea turaţiei se realizează prin modificarea
curentului rotorului, sau a intensităţii câmpului, la motoarele hidraulice, turaţia depinde de
debitul de ulei care acţionează motorul, ea putând fi reglată prin modificarea acestuia
(corespunde reglării curentului rotoric) sau prin reglarea volumului de absorbţie şi refulare (care
corespunde reglării intensităţii câmpului).

3.2.4.Schema hidraulică a componentelor didactice

Motorul hidraulic rotativ bidirecțional este componenta rotativă a cilindrului hidraulic.


Conceptual, un motor hidraulic trebuie să fie interschimbabil cu pompa hidraulică, datorită
faptului că îndeplinește funcția opusă. Cu toate acestea, cele mai multe pompe hidraulice nu pot
fi utilizate ca motoare hidraulice, deoarece nu pot funcționa invers. O altă diferență este că un
motor poate fi inversat printr-o supapă de inversare.

3.2.5. Schema de conexiune motor-pompă


Cilindrul hidraulic sau motorul hidraulic liniar, servește la transformarea energiei fluidului
hidraulic în lucru mecanic util. Valoarea de intrare este fluidul hidraulic sub presiune ce
acționeaza asupra pistonului cilindrului. Forța produce o mișcare liniara a pistonului și implicit a
tijei, în interiorul țevii cilindrulului, sarcina fiind în partea opusă. Energia hidraulică este
transformată într-o forță controlabilă, ce acționează în linie dreaptă. Pistonul divizează cilindrul
în două camere și este etanșat cu o garnitură cu inele de ghidare, care împiedică trecerea uleiului
între cele două camere. Diferența de presiune dintre cele două camere ale cilindrului determină
mișcarea cilindrului, unde A și B sunt porturile de la distribuitor din blocul de distribuție.

3.2.6. Schemă cilindru

A B
Motorul rectiliniu servește la transformarea energiei hidraulice în mişcare rectilinie cu
ajutorul ansamblului cilindru-piston şi a transmiterii de forţe. Forţa pe care acestea o pot dezvolta
este:

Fp*a

unde:

- p - presiunea maximă admimsă;

- A - aria secţiunii pistonului.

Viteza motorului V, conform relaţiei de continuitate, este:

Q
V=
A

Motorul unilateral acţionează numai într-un sens, retragerea realizându-se prin greutate
proprie, arc sau alt procedeu.

Motorul bilateral cu tijă unilaterală, permite realizarea de viteze diferite, în ambele sensuri
de mişcare, la acelaşi debit condus în el. Cursa de ieşire se realizează prin alimentarea cu ulei sub
presiune a primei camere şi evacuarea uleiului din a doua cameră. Raportul de viteză la mersul

A2
înainte şi înapoi se determină prin raportul suprafeţelor pistonului .
A1

A2
Respectând condiţia ca = 0.5 se pot obţine pentru acelaşi debit de intrare, viteze egale în
A1
ambele sensuri, cu distribuitorul care asigură ca uleiul ieşit din camera din dreapta motorului să
reintre în camera din stânga.

Distribuitorul hidraulic inversează sensul de mișcare al ansamblului mobil al motorului, cu


rolul de a controla direcția de curgere a lichidului în sistem și asigură oprirea pe cursă a
ansamblului mobil al motorului. El joacă adesea rolul unui simplu controler în sistemul hidraulic
și are poziție preferențială.
Pentru ca distribuitorul să poată materializa schema de distribuţie comandată trebuie să existe
o forţă de acţionare capabilă să învingă forţele rezistente ce apar. Dintre forţele rezistente, forţa
hidrodinamică reprezintă componenta principală, componentă direct proporţională cu debitul.
Prin distribuitor sunt vehiculate debite mari deci forţa hidrodinamică şi odată cu ea şi rezultanta
forţelor rezistente au valori mari.

3.2.7. Schemă distribuitor hidraulic

Blocul de distribuție este o componentă hidraulică ce distribuie fluxul de fluid între pompă
și alte componente din sistemul hidraulic. Asigură un aspect îngrijit și logic, reduce spațiul
necesar, reduce căderile de presiune necesitând mai puține fitinguri, mai puțin timp de asamblare
și puncte de scurgere reduse.
Blocurile de distribuție au două tipuri constructive de bază: monobloc sau modular.
Blocul de distribuție tip monobloc conține toate porturile și supapele pentru întregul
sistem și poate fi laminat sau forat. Blocul laminat este de obicei din oțel, cu pasaje teșite și
realizate din mai multe straturi de metal. Aceste plăci sunt confecționate pe diferite căi de fluid
determinate de forma straturilor suprapuse. Se adaugă piese la capete din metal cu bună
rezistență și întregul ansamblu este presat.
Aceste blocuri pot suporta presiuni de până la 650 bar. Pasajele interne pot fi tăiate la
orice formă necesară, astfel încât aproape orice debit poate fi acomodat cu o cădere de presiune
minimă.
Blocurile de distribuție modulare sunt ușor de modificat și pot fi adăugate la altele
existente. Blocurile sunt de obicei din fier ductil, aluminiu sau oțel. Blocurile pot fi proiectate
personalizat sau standard. Plăcile de capăt sigilează de obicei capetele asamblate, aceste plăci pot
fi, de asemenea, găurite pentru conexiunile pompei și rezervorului. Plăcile de interconectare
deviază fluxul de la un pasaj la altul între blocuri sau opresc curgerea prin conectarea unui pasaj.
Partea superioară a blocurilor modulare de bază prezintă orificii pentru a accepta
supapele montate. De obicei, blocurile cu porturi diferite sunt disponibile pentru fiecare tip de
supapă și placă. Fiecare tip este identificat pentru supapa pe care o va accepta.
Uneori, blocurile de distribuție pot deveni problematice, iar revizia este dificilă. Cu toate
acestea, acest sistem este proiectat corespunzător și sunt furnizate puncte de testare în locații
cheie, iar găsirea problemei devine mult mai rapidă și mai simplă.
Conexiunile electrice la blocurile de distribuție se pot realiza cu cabluri care duc direct de
la sursa de alimentare la solenoid. Acest sistem are canale electrice încorporate pentru rulări
interioare ale cablurilor electrice.
Caracteristici pentru selectarea blocului de distribuție:
 Tipul fluidului
 Materiale de etanșare
 Material și finisaj
 Condiții de mediu și temperaturi
 Presiune (maxim și funcțional)
 Cicluri de revizie
 Condiții de curgere (pompă, acumulator și retur)
 Dimensiuni, tipuri și locații de port
 Numărul și tipul de supape
 Tensiune electrică și conexiune
 Montare
Un software de proiectare mecanică ce poate fi folosit pentru proiectarea acestei
componente hidraulice este SolidWorks.
3.3. Programul pentru proiectare ales - SolidWorks
SolidWorks este un program de proiectare asistată de computer (CAD) și modelare
asistată de calculator (CAE), care rulează în principal pe Microsoft Windows. Este publicat de
Dassault Systèmes.
SolidWorks este un modelator solid și utilizează o abordare bazată pe caracteristici
parametrice, software-ul fiind scris în Parasolid-kernel.
3.3.1. Model SolidWorks

Parametrii se referă la constrângerile ale căror valori determină forma sau geometria
modelului sau a ansamblului. Parametrii pot fi numerici, cum ar fi lungimile liniilor sau
diametrele cercurilor, sau parametri geometrici ce captează intenția de proiectare.
Construirea unui model în SolidWorks începe de obicei cu o schiță 2D. Schița este
formată din componente geometrie precum puncte, linii, arcuri, conice (cu excepția hiperbolei).
Dimensiunile sunt adăugate la schiță pentru a defini dimensiunea și locația geometrică.
Relațiile sunt utilizate pentru a defini atribute precum tangența, paralelismul,
perpendicularitatea și concentricitatea.
Natura parametrică a SolidWorks înseamnă că dimensiunile și relațiile conduc geometria,
nu invers. Dimensiunile din schiță pot fi controlate independent, sau prin relații cu alți parametri
din schița sau din afara acesteia.
Desenele pot fi create fie din piese, fie din ansambluri. Vizualizările sunt generate
automat din modelul solid, iar dimensiunile și toleranțele pot fi apoi adăugate ușor la desen, după
cum este necesar.
3.4. Proiectarea blocului de distribuție

3.4.1. Bloc distribuție


Piesa mecanică din aluminiu ce face obiectul acestui subcapitol face parte din seria
blocurilor de distribuție P2A * L proiectată pentru conectarea în paralel a 4 supape ISO 440 - 03.

Designul monobloc permite crearea simplă a circuitelor fără utilizarea de conducte sau
fitinguri, reducând astfel dimensiunile generale la minimum.

Toate secțiunile au o racordare comună la admisie și refulare pe ambele capete ale


componentei hidraulice.

Debitul maxim este de 50 l / min și poate fi crescut până la dublarea puterii dacă
componentele sunt alimentate la ambele capete.

Fiecare secțiune este prevăzută cu porturile de lucru A și B poziționate pe partea laterală


a sub-plăcii.

Blocul de distribuție poate fi utilizat cu 4 supape de sens din seria comutare pilotată
Duplomatic MDS3 10 ce sunt utilizate pentru a comuta direcțiile de curgere sau pentru a selecta
valori ale presiunii.

Presiunea maximă de funcționare la porturile P, A și B este de 210 bar, iar la portul de


drenaj T este de 140 bar.

Intervalul de temperatură ambiantă este de la -20 ° C până la +60 ° C, iar intervalul de


temperatură a fluidului este de la -20 ° C până la +80 ° C.

Blocul de distribuție are lungimea de 220 mm și 70 mm lațime și înălțime. Dimensiunile


sale sunt optime pentru montarea acestuia pe panoul orizontal al standului didactic cu suprafața
de 1240x400.

În continuare se prezintă pașii parcurși pentru realizarea modelului 3D a piesei utilizată.

S-a deschis o nouă sesiune în softul SolidWorks – Part design. S-a ales planul suport al
schiței de bază (YX pentru piesa Bloc distribuție), s-a selectat comanda Sketch (moment în
care s-a activat modul de schițare) și s-a desenat profilul de bază al piesei după cum se prezintă
în figura 3.3.1, după care s-a părăsit modul de schițare cu ajutorul comenzii Exit workbench.
3.4.2. Realizarea schiței

Pentru obținerea solidului principal al piesei, solid care în cazul piesei Bloc de distribuție
este unul paralelipipedic, s-a utilizat comanda Extruded Boss/Base.

3.4.3. Realizarea solidului

Pentru obținerea celor 4 porturi de presiune (P) respectiv de drenaj (T) s-a folosit
comanda Cut-Extrude pe toată lungimea piesei cu un diametru de 15mm urmând la fiecare capăt
să fie folosită la un diametru de 21mm pe o distanță de 21mm de la exteriorul solidului.
3.4.4. Realizarea porturilor de presiune și drenaj

Pentru obținerea teșiturilor celor 4 porturi de presiune (P) respectiv drenaj (T) s-a folosit
comanda Chamfer pentru diametrul de 15 mm la adâncime de 2.1mm și pentru diametrul de
21mm la o adâncime de 1.6mm, iar la diametrul de 30mm s-a realizat o teșitură de 1mm.

3.4.5. Realizarea teșiturilor porturilor de presiune și drenaj


Pentru obținerea celor 8 porturi de conectare s-a folosit comanda Cut-Extrude cu un
diametru (D) de 15mm și adâncime de 20mm.

3.4.6. Realizarea porturilor de conectare (vedere laterală)

Pentru obținerea teșiturilor celor 8 porturi de conectare s-a folosit comanda Chamfer
pentru diametrul de 15 mm la adâncime de 1.5mm, iar la diametrul de 24mm s-a realizat o
teșitură de 1mm.

3.4.7. Realizarea teșiturilor porturilor de conectare (vedere laterală)


Pentru obținerea celor 2 porturi de montare s-a folosit comanda Cut-Extrude pe toată
lățimea piesei cu un diametru de 6mm urmând să fie folosită la un diametru de 8mm pe o
distanță de 17mm de la exteriorul solidului pe ambele fețe.

3.4.8. Realizarea porturilor de montare

Pentru obținerea teșiturilor celor 2 porturi de montare s-a folosit comanda Chamfer
pentru diametrul de 6 mm la adâncime de 1mm și pentru diametrul de 8mm la o adâncime de
1.6mm pe ambele fețe.

3.4.9. Realizarea teșiturilor porturilor de montare

Pentru obținerea celor 16 porturi de conectare, respectiv cele 16 porturi de montare s-a
folosit comanda Cut-Extrude cu diametru de 7mm, respectiv 5mm la adâncimea de 16mm,
respectiv 11mm urmând să fie folosită la obținerea celor 2 porturi de montare a blocului de
distribuție pe standul didactic cu diametrul de 9mm pe o distanță de 10mm de la exteriorul
solidului.

3.4.10. Realizarea porturilor de conectare și montare (vedere frontală)

Ultima operație, pentru obținerea teșiturilor (A) celor 16 porturi de montare este comanda
Chamfer pentru diametrul de 5mm la adâncime de 1mm.

3.4.11. Realizarea teșiturilor (vedere frontală)


Capitolul IV. Memoriu de calcul

Calcule pentru structura mecanică a standului și de predimensionare a echipamentelor hidraulice.

Verificarea secţiunii panoului orizontal din aliaj de aluminiu (σa=70N/mm).

Se stabileşte valoarea momentului de inerţie axial efectiv, în raport cu axa neutră a secţiunii
(Oz), astfel:

400∗503 300∗263
Izef = − = 3.727 * 106 mm 4
12 12

de unde rezultă modulul de rezistenţă axial în raport cu axa neutră a secţiunii:

3.727∗10 6 4 4
Wzef = =14.91∗10 mm
25

Se particularizează forma generală a expresiei tensiunii normale maxime, obţinându-se formula


de verificare din condiţia de rezistenţă la solicitarea de încovoiere simplă:

1000∗104 2 2
σef = 4
=67.069 N /mm < σa=70 N /mm ⇒ placa rezistă
14.91∗10