Asistența socială a persoanelor cu boli cronice și boli incurabile

*Natalitate- Raport dintre numărul de copii născuți și numărul total al populației dintr-un
teritoriu într-o anumită perioadă de timp.
Frecvența nașterilor în cadrul unei populații date
*Fertilitate- Capacitate de procreare la bărbat şi la femeie.
Bărbatul şi femeia sunt fertili de la pubertate, bărbatul rămâne fertil până la o vârstă
înaintată iar femeia devine infertila la menopauză.
*Avort- Avortul reprezinta pierderea spontana a sarcinii inainte de saptamana 20.
Aproximativ 10-20% din sarcinile cunoscute se termina cu avort. Totusi, numarul real
este probabil mai mare, multe din avorturi aparand devreme in sarcina cand femeia inca
nu a realizat ca este insarcinata.
Cele mai multe avorturi se produc din cauza ca fatul nu se dezvolta normal. Totusi,
deorece aceste anomalii sunt rar cunoscute, este frecvent dificil sa determini care a fost
cauza lor.
Desi avortul este o experienta relativ frecventa, nu inseamna ca este usor de acceptat.
Sa intelegi care sunt cauzele avortului, ce factori pot creste acest risc si ce tip de
ingrijire medicala este indicata, ar putea reprezenta inca un pas pe care il faci pentru
vindecarea emotionala.
*Morbiditate Faptul de a fi bolnav.
2. Caracterul a ceea ce este morbid; predispoziție la îmbolnăvire.
3. Raportul dintre numărul bolnavilor și întreaga populație dintr-un loc dat într-o anumită
perioadă de timp
*Mortalitate- Numărul sau proporția de morți a unei țări sau a unei regiuni (după
categorii, profesiuni, ori după vîrstă) într-un timp determinat (socotit de obicei în raport
cu numărul nașterilor sau cu numărul total al populației ori al categoriei respective). Pre
lîngă mortalitate se adăogi și lipsa hrănii. 
*Speranța de viață la naștere- Speranta de viata la nastere
reprezinta media duratelor de viata a unei generatiiimaginare care ar fi supusa intreaga
sa viata ratelor de mortalitate pe grupe de varstaale anului de observare; reprezinta
numarul mediu de ani pe care o persoana il poatetrai in mod obisnuit, exprimat la
nastere; difera in functie de sexul
persoanei.Speranta de viata la nastere constituie indicatorul corectat al mortalitatii siinre
gistreaza valori diferite pe regiuni si tari in functie de mai multi factorii.La nivel mondial
acest indicator este de 66 ani, cu valoarea minima de 36 aniinregistrata in Botswana si
cea maxima de 81,2 ani inregistrata in Japonia
*Dezvoltarea neuro-psihica a copiilor și adolescenților-  Dezvoltarea neuropsihică  poate
fi privită ca un lant continuu de transformări cantitative si calitative cu sens ascendent,
exprimat prin treceri progresive de la nivelurile psihice primare, slab diferentiate si slab
specializate, la nivelurile psihice superioare, bine diferentiate si bine specializate.
Astfel, saltul de la memorarea mecanică la cea logică, de la stările afective fluctuante la
cele stabilizate, de la motivatiile exterioare la cele interioare, reprezintă ilustrări ale
dezvoltării neuropsihice.
Dezvoltarea neuropsihică este procesul dialectic de formare a noi seturi de procese,
însusiri, functii psihice, de noi structuri functionale care diferentiază comportamentul
ducând la o mai bună adaptare.
*Boli cronice- În fapt o boală cronică este una de durată. Se consideră că o afecţiune
poate fi numită cronică atunci când durează mai mult de 3 luni. O boală cronică este,
aşadar, de lungă durată şi manifestă o evoluţie lentă. Exemple de boli cronice: artrita,
astmul, cancerul, diabetul, hepatita tip C, SIDA şamd.
OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a împărţit bolile cronice în patru categorii:
» boli cardiovasculare;
» cancerul;
» boli respiratorii cronice (aici intrând, printre altele, astmul);
» diabetul.
O altă caracteristică definitorie a unei boli cronice este non-transmisibilitatea de la
persoană la persoană.
Cancer- Cancerul este o boala care are ca mecanism o proliferare celulara anarhica,
necontrolata si neintrerupta. Se mentioneaza, in Europa si in America de Nord,
predominanta cancerelor de plaman, atribuibile in proportie de 90% tabagismului, a
cancerelor colorectale, legate, probabil, in parte de alimentatie, si a cancerelor de san,
cu cauze inca putin clare. In Africa se evidentiaza frecventa cancerelor de ficat in
zonele endemice pentru hepatita B si cea a cancerelor de col uterin in tarile in care
natalitatea este ridicata si unde inca igiena este defectuoasa, ceea ce are drept
consecinta un nivel ridicat al bolilor transmisibile sexual (papiloma sau herpes), care pot
sta la originea acestor cancere
Îngrijirea paleativă- Ameliorarea calitatii vietii pacientilor cu boli cronice in faze avansate
(de boala), mentinerea independentei pe o perioada cat mai indelungata, pastrarea
demnitatii pana in ultimele zile de viata reprezinta obiectivele de baza ale Ingrijirii
Paliative.
Ingrijirea paliativa este un tip de ingrijire holistica speciala, care se adreseaza
multiplelor aspecte ale suferintei pacientului, recunoscand totodata importanta
participarii familiei in procesul de ingrijire si necesarul de suport acordat familiei
pacientului.
HIV-SIDA- SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENȚEI UMANE DOBÂNDITE)
Se caracterizează prin scăderea numărului de LTH CD+ sub 200, valoare la care
sistemul imun nu mai răspunde infecțiilor și nu le poate opri.
Apar numeroase infecții oportuniste (patologii care în contextul unui sistem imun
competent nu ar produce boala).
Infecția cu HIV progresează pe parcursul mai multor ani, trecând prin 4 stadii, perioadă
în care se monitorizează diverși parametri:
 Clinic – nu este sugestiv;
 Imunologic – dat de încărcătura limfocitelor CD4+ și raportul CD4+/CD8+. Se
consideră că orice valoare >500 a LTH CD4+, este suficientă pentru a realiza un
răspuns imun eficient;
 Virusologic – reprezintă numărul de ARN HIV din sânge.
Patologie- Patologia examinează cauzele, simptomele, evoluţia, precum şi leziunile şi
complicaţiile eventuale ale bolilor.

Impactul medico-social pe termen scurt și mediu al scăderii natalități în Romănia

O particularitate a căsătoriilor în România o reprezintă sezonalitatea fenomenului

nupţialităţii. Căsătoria, un act laic, este puternic influenţată de observanţa religioasă.
În graficul alăturat se observă sezonalitatea fenomenului de nupţialitate, cu un minim în
lunile martie aprilie contrabalansat de un vârf în lunile de vară, în special în august. De
asemenea, se poate observa influenţa Legii nr. 396/2006 prin care s-a acordat un sprijin
financiar cuplurilor aflate la prima căsătorie, atât în primul an după adoptarea legii
(2007), cât şi în anul următor (un vârf de căsătorii în august 2008, luna cea mai
dezirabilă pentru căsătorii). Abrogarea legii menţionate mai înainte [3] în anul 2010 şa
dus la scăderea rapidă a numărului căsătoriilor în România.
În România nu sunt recunoscute legal uniunile consensuale şi căsătoriile între
persoanele de acelaşi sex. În România, în anul 2010 a fost adoptată o reformă a
codului civil care a introdus posibilitatea divorţului pe cale administrativă, folosind o
procedură mult simplificată. Aceasta a dus la o creştere a numărului divorţurilor în anul
2011 care, la fel ca în cazul căsătoriilor, s-a produs pe baza cuplurilor care au amânat
divorţul; ulterior numărul divorţurilor a început să scadă.
2019 a fost anul cu cel mai mic număr de nașteri de la decretul anti-avort al lui
Ceaușescu din 1966.
Au fost doar 178.000 de nou-născuți, conform statisticilor oficiale. Este al doilea an
consecutiv cu o scădere record a natalității, iar specialiștii spun că fără o politică prin
care familiile sunt stimulate să aibă copii nu vom reuși să redresăm declinul demografic.
Declinul ar putea duce în curând la probleme sociale.
Anul trecut, numărul nașterilor - linia roșie - nu a mai depășit numărul deceselor - linia
albastră - în nicio lună.
Cel mai mare număr lunar de nașteri este în vară - iulie-august, asta înseamnă că
acești copii sunt concepuți nouă luni mai devreme, în perioada postului Crăciunului din
anul precedent
În decembrie-ianuarie este cel mai mic număr de nașteri din cauza Postului Paștelui,
mai strict. Structura aceasta este specifică țărilor creștine. De cealaltă parte, numărul
deceselor explodează în ianuarie, luna friguroasă de iarnă, când bolile se agravează.
Anul trecut este însă anul cu cel mai mic număr de nașteri din ultimii 53 de ani, potrivit
datelor INS și a celor de la Evidența Populației.
Am avut sub 180.000 de nou-născuți. Mai puțini copii și față de perioada de criză
economică, în 2011, atunci când s-au tăiat salariile, au crescut taxele și indemnizația de
creștere a copilului s-a plafonat. Una dintre cauze este migrația, spune purtătorul de
cuvânt al Institutului Național de Statistică.
Pe scurt, ne imputinam si mai ales, imbatranim ca populatie. Daca pe termen foarte
scurt acest lucru nu produce efecte economice directe, pe termen mediu consecintele
sunt devastatoare.  Modificarile vor afecta educatia, pensiile, asistenta medicala si
prestatiile de somaj. Iar pentru ca viitorul transfer de resurse catre tot mai multi batrani
sa nu creeze tensiuni economice sau sociale, e nevoie de o strategie economica si mai
ales, fiscala.
Se observa ca in orasele in care salariile sunt cele mai ridicate, femeile decid sa faca
copii la varste mai inaintate. Este un efect al dorintei de a performa in cariera, care
amana decizia de a avea un copil pana cand situatia materiala si cea sociala ii ofera
viitoarei mame posibilitatea de a decide momentul in care va aduce pe lume primul
copil.

"Populația României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050,  după Revizia

2015 a Perspectivelor populației mondiale elaborate de Divizia de Populație a
Organizației Națiunilor Unite (DP/ONU)", arata si Vasile Ghetau, directorul Centrului de
Cercetari Demografice al Academiei Romane, care adauga: "Speranta de viata la
nastere este expresia intregului proces economic, social, cultural si medical. Daca
dorim o crestere a sperantei de viata la nastere, trebuie s-o spunem foarte clar ca
trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic"

Scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc  trei efecte economice

majore: incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de
capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.

Unul din sapte romani are in prezent peste 65 de ani si, in lipsa unei imbunatatiri a
natalitatii, in 2030 un roman din cinci va avea peste 65 de ani urmand ca in 2060
raportul sa ajunga unu la trei.

Activele financiare ale unui roman sunt de 13 ori mai mici decat cele ale unui german iar
structura acestora este dominata de active lichide, ceea ce ridica probleme majore cu
privire la resursele financiare care pot fi utilizate la batranete.

 A doua consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei totale este presiunea tot

mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea
cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor
pentru asistenta sociala si sanatate.
 Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual
poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii
veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea
Europeana la 32,9% din PIB in 2011.
 Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei
impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul
de afaceri.   
 A treia consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei este afectarea ratei interne
de economisire si implicit a investitiilor. De-a lungul vietii indivizii tind sa niveleze
consumul care este relativ constant, in timp ce veniturile urmeaza o curba in
forma de clopot, cu valori mari in timpul vietii active si mici in copilarie si la
batranete. Imbatranirea populatiei creste ponderea gospodariilor cu o rata redusa
de economisire.
 Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei
Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii
economice – depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de
investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta
investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital.
 Cresterea sperantei medii de viata la nastere la 75 de ani in 2011, de la 70 de
ani in 1990, a condus la consolidarea ponderii populatiei de peste 65 de ani in
total populatie. In 2011 la fiecare persoana de peste 65 de ani existau 5
persoane apte de munca (15-64 ani), dar mai putin de o persoana era salariat
care platea contributii pentru sistemul public de pensii.
 Variatia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 in comparatie cu
restul anilor, dupa adoptarea decretului din anul 1966 care interzicea intreruperile
de sarcina, va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de pensii si
sanatate in jurul anului 2035. Romania trebuie sa dezvolte pana atunci sisteme
private de pensii si sanatate suficient de puternice pentru a prelua o parte din
povara existenta in sectorul public.