MOTIVATION FROM COMPETITION AT SINGLE PARENT

FAMILY YOUNGSTERS - A PILOT STUDY

MIHAELA CHRAIF
Postdoctoral fellow
University of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational Sciences,
Department of Psychology

Abstract
According to Bandura (1997) encouraging or discouraging that individuals in a
society or educational environment they receive, have an important role in determining
their own eficiency. Family awareness and educational environment plays an important
role in child development (Golu, 2010 , 2012). The objectives of the research focuses on the
analysis of possible differences in motivation from competition and motivation from
personal goals to solve a task in young people from single parent families and those from
two-parent family. Method: Participants 56 students of Psychology, University of
Bucharest, Romania, aged between 20 and 26 years (M. = 23.47, S. D. = 2.31), a group of
students selected on the basis parent families and group of students with families with both
parents. Instruments: OLMT performance test (Vienna tests System, 2010). Results: The
statistical hypothesis about the motivation from competition and thus confirmed,
statistically significant differences between group variable motivation from competition
with two-parent families and single parent families. Thus, young people from single parent
families obtained values statistically significantly higher than young people from families
with two parents (46.25> 23.79, t = -467, p = 0.001 <0.01). Conclusions: The research
emphasizes the ability to engage in obtain accurate results in higher virtual competition for
children from single parent families as pilot study. A further application is focused on
young people from other environments and depending on other variables: family budget,
education, etc.

Keywords: motivation from competition, motivation from personal goals, aspiration

level, monoparental families.

1. INTRODUCERE

Autor corespondent:
Mihaela Chraif
Email: mihaela.chraif@fpse.unibuc.ro

42
 Încurajările sau descurajările pe care indivizii dintr-o cultură, societate, mediu
educaţional le primesc au un rol important în determinarea nivelului de
conştientizare al propriei eficienţe (Bandura, 1997). Astfel conform teoriei propriei
eficienţe, indivizii au nevoie de feedback-uri pozitive pentru a fi păstrat nivelul
conștiinței propriei eficienţe sau pentru a creşte acest nivel. Feedback-ul negativ ne
scade conştiinţa propriei eficienţe. Se pare că nivelul propriei eficienţe se creşte
destul de greu dar se poate pierde foarte uşor. Bandura (1997; 1999) abordează
modul în care individul se raportează la propriul destin şi ne dezvăluie faptul că o
persoană cu o conștiință a i eficienţe ridicată va avea tendinţa să creeze că tot ce
face depinde de aceasta şi că îşi stăpâneşte viaţa şi destinul. Pe de-o parte
persoanele care au o conștiința propriei eficienţe scăzută au tendinţa de a se simţi
neputincioşi, cred în destin şi în soartă iar pe de altă parte credinţa în propriile
capacităţi de a deţine controlul în situaţii diferite ţine de fiecare persoană în parte
(Bandura, 1997). Mai mult decât atât Baldwin, Baldwin, Sameroff şi Seifer
(1989), Bandura (1993) şi Elder şi Ardelt (1992) au evidenţiat că, condiţiile
economice, statusul social, structura familiei în care tinerii cresc şi se dezvoltă au
impact asupra nivelului de aspiraţie al indivizilor în societate, asupra eficacităţii
efectuării şi implicării în sarcini şi activităţi, standardele personale adoptate precum
şi alte variabile. Impactul relaţiei copilului cu familia în dezvoltarea sa este analizat
şi explicitat de Golul (2010; 2012) şi în literatura de specialitate din România. Mai
mult decât atât autoarea prezintă relaţia copil-mediu în dinamica dezvoltării sale
încă de la vârsta preșcolară Golu (2004).

2. OBIECTIVE ŞI IPOTEZE

2.1. OBIECTIVE

 Analiza posibilelor diferenţe privind motivaţia pentru competiţie în rezolvarea

unei sarcini la tinerii care provin din familii monoparentale şi a celor cu familie
normală;
 Analiza posibilelor diferenţe privind motivaţia personală în rezolvarea unei
sarcini la tinerii care provin din familii monoparentale şi a celor cu familie cu
ambii părinţi;

2.2. IPOTEZE

 Există diferenţe semnificative statistic privind motivaţia pentru competiţiei în

rezolvarea unei sarcini din testul OLMT la tinerii care provin din familii
monoparentale faţă de tinerii care provin din familii normale, cu ambii părinţi.

43
 Există diferenţe semnificative statistic privind motivaţia pentru competiţiei în
rezolvarea unei sarcini din testul OLMT la tinerii care provin din familii
monoparentale faţă de tinerii care provin din familii normale, cu ambii părinţi.

3. METODA

3.1. PARTICIPANŢI

Participanţii sunt 56 de studenţi ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele

Educaţiei, Universitatea din Bucureşti, cu vârsta cuprinsă între 20 şi 26 de ani (M.
=23.47; A. S.=2.31), un grup de studenţi selectat pe criteriul familii monoparentale
şi un grup de studenţi cu familii cu ambii părinţi.

3.2. INSTRUMENTE/APARATE/STIMULI/MATERIALE
Testul OLMT din bateria de testare psihologică Vienna Tests System (2010).
Testul constă în completarea a două secvenţe. Prima secvenţă constă în
completarea unui şir de numere prin acţiunea a două butoane separate: roşu şi
verde corespunzătoare culorilor afişate în labirint.

Figura 1 Exemplu de item din testul OLMT dimensiunea motivaţia personală

În figura 1 se poate observa un exemplu de item din dimensiunea motivaţie

personală în care subiectul participant la cercetare se află în secvenţa de a completa
sarcina în acţiune fără a avea competiţie.

44
 Figura 2 Exemplu de item din testul OLMT dimensiunea motivaţia pentru competiţiei

În figura 2 se poate observa un exemplu de item din dimensiunea motivaţie

pentru competiţie în care subiectul participant la cercetare se află în secvenţa de a
completa sarcina în acţiune cu competiţie virtuală. Competitorul virtual este dat de
software-ul programului în funcţie de ritmul participantului.

3.3. PROCEDURA

Participanţii la cercetare au completat chestionarul de consimţământ informat

şi li s-a precizat că se păstrează anonimatul datelor colectate, acestea fiind
fructificate cu scop ştiinţific. Instructajul a constat în prezentarea probei. În timpul
aplicării testului OLMT, interfaţa grafică pe calculator a oferit un instructaj
obiectiv de aplicat pas cu pas.

3.4. DESIGN EXPERIMENTAL/VARIABILE

Variabila independentă este tipul de familie din care provine tânărul student
aplicant: monoparentală şi cu ambii părinţi.
Variabile dependente: motivaţia pentru competiţiei, motivaţia personală şi
nivelul de aspiraţie.

45
 4. REZULTATE

Pentru a putea testa ipotezele, mai întâi s-a aplicat testul Kolmogorv-Smirnov
pentru fiecare grup respectiv grupul cu doi părinţi şi grupul monoparental. În
tabelele 1 şi 2 se pot analiza semnificaţiile distribuţiilor datelor.

Tabelul 1Valoarea şi semnificaţia statistică a testului Kolmogorov-Smirnov pentru grupul de tineri cu 2 părinţi

Motivat Nivelu de Motivaţia pentru

personală aspiraţie competiţiei
N 28 28 28
Normal Media 34.32 58.96 23.79
Parametersa,b Abaterea 27.456 26.422 24.857
standard
Diferenţe extreme Absolută .152 .112 .239
Positivă .152 .083 .239
Negativă -.106 -.112 -.169
Kolmogorov-Smirnov Z .807 .594 1.266
p .533 .872 .081
a. Distribuţia testului este normală.
b. Calculate din datele date.
c. familie cu doi părinţi

În tabelul 1 se poate observa valoarea şi semnificaţia statistică a testului

Kolmogorov-Smirnov pentru grupul de tineri cu doi părinţi. Astfel, distribuţiile
datelor pentru variabilele: motivaţia pentru competiţie (p=0.081>0.05), motivaţia
personală (p=0.533>0.05), şi nivelul de aspiraţie (p=0.872>0.05), sunt normale
semnificativ statistic pentru grupul de tineri cu doi părinţi.

Tabelul 2.Valoarea şi semnificaţia statistică a testului Kolmogorov-Smirnov pentru grupul de tineri din familii
monoparentale

Motivaţia
pentru Nivel de Motivaţie
competiţiie aspiraţie personală
N 28 28 28
Normal Parameters Media 38.07 63.86 46.25
a,b Abaterea Standard27.910 29.484 23.612
Most Extreme Absolută .178 .170 .132
Differences Positivă .178 .110 .132
Negativă -.104 -.170 -.108
Kolmogorov-Smirnov Z .944 .897 .699
Asymp. Sig. (2-tailed) .335 .397 .712
a. Distribuţia testului este normală.
b. Calculate din datele date.
c. familie monoparentală

46
 În tabelul 2 se poate observa valoarea şi semnificaţia statistică a testului
Kolmogorov-Smirnov pentru grupul de tineri cu familii monoparentale. Astfel,
distribuţiile datelor pentru variabilele: motivaţia pentru competiţie (p=0.712>0.05),
motivaţia personală (p=0.335>0.05), şi nivelul de aspiraţie (p=0.397>0.05), sunt
normale semnificativ statistic pentru grupul de tineri cu cu familii monoparentale.

Tabelul 3 Media şi abaterea standard pentru variabilele motivaţia pentru competiţiei, pentru viaţa personală şi
nivelul de aspiraţie, ambele grupuri: cu familii cu doi părinţi şi familii monoparentale

Grup experimental Deviaţia

N Media standard Eroarea medie
Motivaţia Familii cu doi 28 23.79 24.857 4.698
pentru părinţi
competiţie Familii 28 46.25 23.612 4.462
monoparentală
Nivel de Familii cu doi 28 58.96 26.422 4.993
aspiraţie părinţi
Familii 28 63.86 29.484 5.572
monoparentală
Motivaţie Familii cu doi 28 34.32 27.456 5.189
personală părinţi
Familii 28 38.07 27.910 5.274
monoparentală

În tabelul 3 se pot observa mediile şi abaterile standard pentru variabilele

motivaţia pentru competiţiei, pentru viaţa personală şi nivelul de aspiraţie pentru
ambele grupuri experimentale: cu familii cu doi părinţi şi familii monoparentale.

Tabelul 4 Valorile testului Levene şi a testului t student pentru variabilele motivaţia pentru competiţiei, pentru
viaţa personală şi nivelul de aspiraţie, ambele grupuri: cu familii cu doi părinţi şi familii monoparentale

Levene's Test for Equality

of Variances t-test for Equality of Means
F p. t df
Motivaţia Equal variances .075 .786 -3.467 54
pentru assumed
competiţie Equal variances not -3.467 53.858
assumed
Nivel de Equal variances .139 .711 -.654 54
aspiraţie assumed
Equal variances not -.654 53.363
assumed
Motivaţie Equal variances .314 .578 -.507 54
personală assumed
Equal variances not -.507 53.986
assumed

Tabelul 5 Probabilitatea de confirmare a diferenţelor între medii pentru variabilele motivaţia pentru competiţie,
pentru viaţa personală şi nivelul de aspiraţie, ambele grupuri: cu familii cu doi părinţi şi familii monoparentale

47
 t-test for Equality of Means
Std. Error
p Mean Difference Difference
Motivaţia pentru Equal variances assumed .001 -22.464 6.479
competiţie Equal variances not assumed .001 -22.464 6.479
Nivel de aspiraţie Equal variances assumed .516 -4.893 7.482
Equal variances not assumed .516 -4.893 7.482
Motivaţie personală Equal variances assumed .614 -3.750 7.399
Equal variances not assumed .614 -3.750 7.399

Analizând tabelul 4 şi tabelul 5 se poate observa că există diferenţe

semnificative statistic pentru variabila motivaţia pentru competiţiei între grupul cu
cu familii cu doi părinţi şi familii monoparentale. Astfel, tinerii care provin din
familii monoparentale au obţinut valori semnificativ statistic mai mari decât tinerii
care provin din familii cu doi părinţi (46.25>23.79; t=-467; p=0.001<0.01).
Tabelul 6 Intervalul de încredere pentru variabilele motivaţia pentru competiţiei, pentru viaţa personală şi nivelul
de aspiraţie, ambele grupuri: cu familii cu doi părinţi şi familii monoparentale

t-test for Equality of Means

95% Confidence Interval of the Difference
Lower Upper
Motivaţia pentru Equal variances assumed -35.454 -9.474
competiţie Equal variances not assumed -35.455 -9.474
Nivel de aspiraţie Equal variances assumed -19.893 10.108
Equal variances not assumed -19.897 10.112
Motivaţie personală Equal variances assumed -18.584 11.084
Equal variances not assumed -18.584 11.084

Figura 3 Graficul histogramă pentru variabila motivaţia pentru competiţie pentru cele două grupuri separate

48
 Analizând tabelele 1-5 şi figura 3 se poate observa diferenţa seminifcativă
statistic între mediile celor două grupuri precum şi tendinţa grupului de tineri cu un
părinte care are valori mai ridicate obţinute la aplicarea testului OLMT pentru
variabila motivaţie pentru competiţie.

Figura 4 Graficul histogramă pentru variabila motivaţia nivel de aspiraţie pentru cele două grupuri separate

Analizând tabelele 1-5 şi figura 4 se poate observa că nu există diferenţa

semnificativă statistic între mediile celor două grupuri la aplicarea testului OLMT
pentru variabila nivel de aspiraţie.

Figura 5 Graficul histogramă pentru variabila motivaţia personală pentru cele două grupuri separate

49
 Analizând tabelele 1-5 şi figura 5 se poate observa că nu există diferenţă
semnificativă statistic între mediile celor două grupuri de studenti cu familii cu doi
părinţi şi monoparentale, la aplicarea testului OLMT pentru variabila motivaţie
personală.

5. CONCLUZII

Familia în care tinerii se nasc şi cresc oferă pe de-o parte educaţie şi pe de altă
parte sprijin material şi emoţional. O dilemă a cercetărilor constă în cât de mult
siguranţa oferită de familie pregătesc tinerii pentru motivaţie pentru competiţie şi
motivaţia personală. Cercetarea de faţă urmăreşte evidenţierea diferenţelor între
mediile gurpurilor de tineri cu familii monoparentale şi familii cu doi părinţi pentru
variabilele: motivaţia pentru competiţiei, motivaţia personală şi nivelul de aspiraţie.
Aplicând testul t student pentru diferenţe între medii ipoteza statistică cu privire la
diferenţa între medii pentru variabila motivaţia pentru competiţie este confirmată
(46.25>23.79; t=-467; p=0.001<0.01) şi astfel grupul de tineri care provin din
familii monoparentale au obţinut scoruri ridicate semnificativ statistic pentru
motivaţia pentru competiţiei faţă de grupul de tineri care au doi părinţi.
Cercetarea reprezintă un studiu pilot, pe un grup restrâns de tineri (56
participanţi) toţi având status-ul de student, provenind din familii cu venituri
ridicate, toţi locuinţe ale familiei unde pot să-şi desfăşoare activităţile în mod
optim, care se poate continua însă pe diferenţe pe paliere de vârstă, mediu de
provenienţă, etc.

Received at: 15.08.2012, Accepted for publication on: 15.09.2012

50
 6. ACKNOWLEDGMENT

This work was supported by the strategic grant POSDRU/89/1.5/S/62259,

Project “Applied social, human and political sciences. Postdoctoral training and
postdoctoral fellowships in social, human and political sciences”, and co-financed
by the European Social Fund within the Sectorial Operational Program of Human
Resources Development 2007-2013.

7. BIBLIOGRAFIE

Baldwin C, Baldwin A, Sameroff A. şi Seifer R. (1989). The role of family interaction

in the prediction of adolescent competence. Presented at Bienn. Meet. Soc. Res. Child Dev.,
Kansas City, MO
Bandura A. (1993). Perceived self-efficacy in cognitive development and functioning.
Educ. Psychol. 28:117–48
Bandura A. (1997). Self-Efficacy: The Exercise of Control. New York: Freeman
Bandura A. (1999). A social cognitive theory ofpersonality. In Handbook of
Personality, ed.
Pervin, L. şi John, O. (pp. 154–96). New York:Guilford. 2nd ed.
Elder G.H. şi Ardelt, M. 1(992).Families Adapting to Economic Pressure: Some
Consequences for Parents and Adolescents. Presented at Soc. Res. Adolesc., Washington,
DC.
Golu, F. (2004). „Dinamica dezvoltării personale la vârsta preşcolară”, ed. Miron,
Bucureşti.
Golu, F. (2010). „Psihologia dezvoltării umane”, Editura Universitară, București.
Golu, F., Golu, P., (2012).„Dimensiuni aplicative ale psihologiei sociale”, Editura
Universitară, Bucureşti.

51