Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de MedicinăşiFarmacie ”Carol Davila”

Facultatea de Medicinădentară
Catedra de Sănătateorală şi Stomatologie comunitară

EVALUAREA COMPORTAMENTULUI LEGAT DE SANATATE


ORALA LA UN GRUP DE ELEVI DIN BUCURESTI

ANUL VI, GRUPA 15

2017

REZUMAT
Scopul studiului a fost de evaluare a comportamentului legat de sănătatea orală a unui grup de
elevi de liceu. Lotul a fost reprezentat de 25 elevi de clasa aIX-a din cadrul Colegiului Național ”Mihai
Eminescu” din București, iar evaluarea s-a realizat utilizând un chestionar autoadministrat format din 8
întrebări, 5 întrebări cu răspuns închis şi 3 cu răspuns deschis.
Conform rezultatelor, 92% dintre elevii chestionați își periază dinții de două sau mai multe ori
pe zi, așa cum este recomandat. În ceea ce privește tehnica de periaj, doar 2/3 realizau o metodă
corectă. Cu toate că frecvența și tehnica de periaj implementată au oferit rezultate satisfăcătoare, nu se
poate spune același lucru despre utilizarea mijloacelor suplimentare, având în vedere că o 1/3 nu
folosesc niciodată, iar 1/3 din cei ce folosesc ața dentară o fac neregulat.
Mai mult de jumătate dintre elevii evaluații se adresează medicului stomatolog cel puțin o dată
pe an, ceea ce denotă că sănătatea orală ocupăun loc important l această categorie de vârstă.
De asemenea, obiceiurile alimentare după periajul de seară erau favorabile menținerii sănătății,
deoarece mai mult de ¾ au răspuns că nu consumă decât apă.
În ceea ce privește consumul de tutun, majoritatea erau nefumători, o singură persoană
declarându-se ca fiind fumător regulat.
Analizând rezultatele studiului realizat pe un lot de elevi de liceu, se poate afirma că
majoritatea elevilor dețin cunoștințe solide despre igienă orală, dietă, circumstanțele apariției cariilor și
conștientizează importanța menținerii sănătății orale.

INTRODUCERE

Sănătatea orală este definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind o stare
eliberată de durere cronică a regiunii orale și faciale, de cancer oral și în regiunea gâtului, de existenta
leziunilor orale, a defectelor congenitale, de boli parodontale, de leziuni carioase și pierderea unităților
dentare și alte afectări si tulburări care pot afecta cavitatea orală.
În zilele noastre, cariile dentare și boala parodontală sunt două dintre cele mai răspândite
afecțiuni la nivel mondial, dar totodată sunt ușor de prevenit prin metode simple de prevenție primară.
Ele sunt cauza principală a pierderii dinților, deci o problemă importantă de sanatate publică ce
afectează copiii, adolescenții, adulții si bătrânii.
Studii diferite demonstrează că aspectele socio-economice și culturale pot influența obiceiurile
de igienă orală. Lipsa de informații și cunoștințe despre sănatatea orală și accesul limitat la asistenta
medicală dentară explică asocierea dintre riscul crescut la bolile orale și statutul socio-economic
inferior.
În ultimii ani, OMS a acordat o atenție deosebită programelor de promovare a sănătații orale
aplicate in școli. Educația pentru sanatate orală este o problemă importantă care ar trebui dezvoltată in
rândul populației pentru a reduce prevalența afecțiunilor orale.
Educația orală pentru sanatate este o problemă majoră de sănatate publică ce trebuie predată
copiilor si adolescenților. Promovarea sănătății orale are scopul de a asigura aplicarea metodelor de
prevenție primară, cum ar fi spălatul pe dinți de cel putin două ori pe zi, folosirea aței dentare și vizita
regulatăla medicul stomatolog.
Școlile reprezintă un spațiu interesant pentru promovarea sănatății orale din cauza posibilității
de a ajunge la aproape toata lumea. Adolescența este un moment important al vieții pentru promovarea
sănătății. Este cunoscut faptul că periajul cu pasta de dinți cu fluor, obiceiurile de utilizare a tutunului
masticabil, fumatului, activitatea fizică si obiceiurile dietetice sunt stabilite în aceasta perioadă.
Interacțiunile cu școlile și cu subiecți diferiți sunt importante pentru promovarea și dezvoltarea
sănătoasă a tuturor adolescenților. Școlile pot contribui la atingerea obiectivelor de sănatate publică
prin angajamentele lor profesionale.
Educația pentru sănătate reprezintă primul pas in prevenirea bolilor orale, oferind șanse egale
de cunoștințe ale sănătații orale oamenilor din diferite medii.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE OBIECTIVELE PROIECTULUI

Scopul studiului a fost de evaluare a comportamentului legat de sănătatea orală a unui grup de
elevi de liceu.
Obiectivele studiului
1) Cunoașterea factorilor de risc, a influenței lor asupra stării de sănătate orală și evitarea lor
2) Cunoașterea metodelor de prevenție și igienă orală
3) Evaluarea comportamentului legat de igiena orală
4) Evaluarea comportamentului legat de obiceiurile alimentare și consumul alimentelor seara după
periajul dentar
5) Evaluarea comportamentului legat de fumat
6) Evaluarea comportamentului legat de adresabilitatea la medicul dentist

IMPLICAŢIILE ETICE ALE CERCETĂRII


Elevii chestionaţi au fost înştiinţaţi că rezultatele vor fi utilizate în scop academic, non-
comercial, pentru cercetarea ştiinţifică în domeniul sănătăţii orale.
Pentru realizarea studiului a fost cerut acordul conducerii liceului, al diriginţilor şi al părinţilor
elevilor sub 18 ani.
Elevii au fost înştiinţaţi cu privire la conţinutul chestionarelor. Tuturor celor chestionaţi li s-a
garantat anonimatul, au acceptat participarea la acest studiu şi au răspuns întrebărilor primit

ECHIPA DE LUCRU
 Agapie-Florea Andra Ilinca Ioana - documentare, culegerea datelor, realizarea proiectului
în Microsoft Word
 Apostol Laura-Elena - documentare, culegerea datelor, realizarea rezumatului, realizarea
materialului de studiu, realizarea prezentării Power Point
 Lazăr Ana-Ilinca - documentare, culegerea datelor, realizarea obiectivelor studiului
 Lemnaru Carmen Elena - documentare, culegerea datelor, realizarea introducerii
 Nedelcu Ovidiu Cristinel - documentare, culegerea datelor, realizarea metodei de lucru
 Oprea Teodora-Elena - documentare, culegerea datelor, elaborarea concluziilor, realizarea
proiectului în Microsoft Word
 Tănase Alin - documentare, culegerea datelor, elaborarea discuţiilor
 Tudor Mihai Alin - documentare, culegerea datelor, elaborarea graficelor şi interpretarea
acestora
 Costăchescu Lucian Ştefan - documentare, culegerea datelor, elaborarea concluziilor

MATERIAL ŞI METODĂ

Studiul s-a realizat in data de 10.05.2017 la elevii clasei a IX-a C de la Colegiul National „Mihai
Eminescu”din Bucuresti. A fost ales un esantion de 26 de elevi cu varste cuprinse intre 14 si 16 ani,
atat din mediul urban cat si din mediul rural. Studiul s-a desfasurat cu studentii de la Facultatea de
Medicina Dentara in cadrul lucrarilor practice de la disciplina de sanatate orala si stomatologie
comunitara.
Metoda de culegere a datelor : ancheta epidemiologica utilizand un chestionar autoadministrat
ce cuprindea 8 intrebari, dintre care 3 cu raspuns deschis si 5 cu raspuns inchis.

Chestionarele cuprind intrebari despre frecventa si tehnica periajului dentar a elevilor, dar si
despre posibila utilizare a mijloacelor auxiliare de igienizare orala, pentru a putea evalua gradul de
igiena dentara realizat de copii si cunostintele lor pe acesta tema. Doua intrebari au avut rol in
identificarea obiceiurilor daunatoare care pot fi frecvent intalnite la acesta varsta precum consumul de
alimente dupa periajul de seara sau fumatul. O alta idee urmarita a fost obtinerea de informatii privind
frecventa vizitelor la medicul stomatolog. Ultimele doua intrebari au vizat perceptia elevilor asupra
lectiei de sanatate orala desfasurata.

Ulterior aceştia au participat la un joc sub formă de concurs, echipa câştigătoare acumulând
cele mai multe puncte obţinute în urma răspunsurilor corecte despre alimente. Clasa a fost împărţită în
3 grupe egale şi fiecărei grupe i s-a dat o listă de alimente cariogene şi carioprotectoare şi 2 planşe: una
cu un dinte sănătos şi una cu un dinte cariat. Aceştia au avut timp de gândire 10 minute, timp în care
au selectat şi notat pe dintele sănătos alimentele carioprotectoare şi pe planşa cu dintele cariat
alimentele nesănătoase.
După finalizarea jocului, elevilor li s-a explicat rolul și importanței igienei dentare cu ajutorul
mijloacelor clasice (pastă de dinţi, periuțe dentare manuale și electrice), precum și a celor auxiliare (ața
dentară, apă de gură, duș bucal). Ulterior li s-a prezentat și exemplificat pe model tehnica corectă de
periaj, Bass modificată.
La finalul lecţiei, fiecare elev a avut de completat un chestionar, pe baza căruia au fost realizate
graficele ce urmează.

REZULTATE

Pacienții chestionați au fost în număr de 25, dintrea ceștia 92% au provenit din mediul urban, în
timp ce doar 8% din mediul rural.

25
domiciliu
20

15

10

domiciliu
5

0
urban rural
La întrebarea legată de frecvența periajului dentar 92% au răspuns de 2 ori pe zi, 4% o singură
dată pe zi, iar 4% doar de câteva ori pe săptămână.

Frecvența periajului dentar


de câteva ori pe săptămână o dată pe zi
de două ori pe zi
În ceea ce privește tehnica
4% de periaj 64% au răspuns că se
4%
periază de la gingie spre dinte,
12% vertical de sus în jos, 8%
orizontal înainte și înapoi, 8%
folosesc mișcări de rotație, iar 8%
realizează mișcări combinate în
timpul periajului

92%
mișcări periaj
8% 8%
orizontal
12% vertical
rotație
8% vertical dinspre gingie
înspre dinte
combinate
64%

Frecvența medie a
Obiceiuri alimentare după periajul de utilizării aței dentare sau a
altor mijloace auxiliare de
seară igienizare orală interdentară
în decursul ultimelor 7 zile a
8% apă
fost de 4,12.
8% gustare
suc La întrebarea legată
dulciuri de alimentele consumate
combinat după periajul de seară,

83%
rezultatele răspunsurilor au fost că 83% beau doar apă, 9% iau o gustare, iar 8% oricare din
răspunsurile menționate.

Răspunsurile în legătură cu consumul de tutun au fost: 83,3% sunt nefumători, în timp ce


12,5% au declarat că fumează ocazional, iar 4,16% între 1-10 țigarete pe zi.

Consumul de tutun
peste 20 țigări pe zi
11-20 țigări pe zi
1-10 țigări/zi
ocazional
nefumător
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

fumător

Frecvența vizitelor la medicul stomatolog: 32% se prezintă doar atunci când apar probleme
dentare, în timp ce 28% merg doar o dată pe an, 20% de două ori pe an, 12% mai des de două ori pe
an, iar 8% niciodată în decursul unui an.

frecvență vizite dentist


8%
12%
niciodată DISCUŢII
când apar probleme
1 dată/an În cele ce
20%
32% de 2 ori/an urmeză ne-am
mai des de 2 ori pe an

28%
propus să analizăm căteva studii despre Sănătatea orală susţinute în ţări precum Germania, Vietnam şi
Tanzania.

În Germania există un sistem foarte bine organizat în care dentiştii trebuie să examineze anual
copiii între 6 şi 12 ani. Studiul current realizat de D. Sagheri, P. Hahn şi E. Hellwig s-a adresat copiilor
de 12 ani şi a dorit să evalueze starea sănătăţii orale, completând sistemul deja existent.
În acest studiu au intrat 322 copii, iar părinţii lor au fost informaţi în legătură cu ce presupune
acest studiu şi au primit acceptul lor. Astfel copiii au fost examinaţi şi a fost măsurat indicele DMFT
pentru carie. Toţi copiii au fost evaluaţi în aceleaşi condiţii, cu aceleaşi standarde. Pentru identificarea
cariilor s-a folosit o lampă cu halogen de iluminat. Dinţii au fost examinaţi uzi, iar sondarea s-a
efectuat doar pentru a pune diagnosticul de cavitate sau resturi alimentare. Datele au fost introduse
apoi în tabele. Rezultatele au indicat un indice DMFT mediu de 0,69, acesta fiind chiar 0 în 66,1%.
În Vietnam s-a realizat un studiu în care au evaluat carioactivitatea, incidenţa gingivitei la
copiide 8-10 ani. Rezultatele nu au fost la fel de bune precum în Germania. Au fost evaluaţi 556 copii
şi s-a constat că 87,9% au avut cel puţin o carie. S-a observat că procentul indivizilor cu procese
carioase erainvers proporţional cu vârsta: cu cât vârstă era mai mare cu atât procentul scădea. 84,2%
aveau un dinte cu proces carios netratat. 76,8% dintre ei prezentau o formă de gingivită. Din relatările
lor 90% dintre ei se periau cel puţin o dată pe zi, 66,5% se periau de cel puţin 2 ori pe zi, iar în 10%
din cazuri aceştia nu se periau deloc. Aţa dentară era folosită în doar 11,9% din cazuri. O igienă
dentară bună a fost observată la 13,5% dintre copii, în 76,4% igiena orală era medie, iar în 10% igiena
orală era slabă. 60% dintre şcolari vizitaseră stomatologul în ultimile 12 luni, iar 25,8% nu au fost
niciodată la dentist.
În Tanzania s-a constatat că 44,8% dintre copiii unui liceu prezentau o igienă orală deficitară,
în timp ce 81,1% aveau un dinte lipsă, 74% prezentau tartru şi 33% dintre ei prezentau sângerări
gingivale. Din cauza problemelor orale, 36,8% prezentau dificultăţi în a mânca, iar 28,9% prezentau
dificultăţi la periaj. Cercetătorii au descoperit că nivelul igienei orale era în concordanţă cu statutul
socio-economic al părinţilor.

CONCLUZII

Analizând rezultatele studiului realizat pe un lot de elevi de liceu, se poate afirma că


majoritatea elevilor dețin cunoștințe solide despre igienă orală, dietă, circumstanțele apariției cariilor și
conștientizează importanța menținerii sănătății orale.
Conform studiului, 92% dintre elevii chestionați își periază dinții de două sau mai multe ori pe
zi, așa cum este recomandat. În ceea ce privește tehnica de periaj, doar 2/3 realizau o metodă corectă.
Cu toate că frecvența și tehnica de periaj implementată au oferit rezultate satisfăcătoare, nu se poate
spune același lucru despre utilizarea mijloacelor suplimentare, având în vedere că o 1/3 nu folosesc
niciodată, iar 1/3 din cei ce folosesc ața dentară o fac neregulat.
Mai mult de jumătate dintre elevii evaluații se adresează medicului stomatolog cel puțin o dată
pe an, ceea ce denotă că sănătatea orală ocupăun loc important l această categorie de vârstă.
De asemenea, obiceiurile alimentare după periajul de seară erau favorabile menținerii sănătății,
deoarece mai mult de ¾ au răspuns că nu consumă decât apă.
În ceea ce privește consumul de tutun, majoritatea erau nefumători, o singură persoană
declarându-se ca fiind fumător regulat.
Prin întrebările deschise de la finalul chestionarului am primit feedback pozitiv, elevii
constientizând necesitatea educației pentru sănătate orală și utilitatea informațiilor obținute, în special
cele legate de alimentele cariogene și carioprotectoare
BIBLIOGRAFIE:

• Dumitrache, Mihaela A., Sfeatcu, Ionela R., Buzea, Corina M., Dumitrascu, Loredana C.
şi Lambescu, Dan G. (2009). Concepte şi tendinţe în sănătatea orală. Bucureşti: Editura
Universitara Carol Davila
• Hawa S. Mbawalla, Joyce R. Masalu, Anne N. Astrom – Socio-demographic and
behavioural correlates of oral hygene status and oral health related quality of life, the
Limpopo – Arusha school healh project
• D. Sagheri, P. Hahn, E. Hellwig – Assessing the oral health of school-age children and the
current school-based dental screening programme in Freiburg – Germany
• Thuy Trang Nguyena, Bui Bao Tien Nguyen, Minh Son Nguyen, Jana Olak – Effect of
school oral health promotion programme on dental health and health behaviour in
Vietnamese school children.