Sunteți pe pagina 1din 48

MANAGEMENTUL

PROIECTELOR DE CERCETARE

Lect.dr. Ioana Topală


Pașii unui demers de cercetare:

• Formularea unor întrebări de


cercetare à problematica
cercetării
• Studierea problematicii de
cercetare din surse credibile,
relevante, actuale à stabilirea
stadiului actual al cercetării
temei /fundamentarea temei
Pașii unui demers de cercetare:

• Operaționalizarea conceptelor
de cercetareà aducerea într-o
formă observabilă și
măsurabilă a conceptelor ce vor
fi utilizate în obiective și ipoteze
• Stabilirea coordonatelor
cercetării: formularea
obiectivelor si ipotezelor
cercetării
Pașii unui demers de cercetare:

• Stabilirea designului
cercetării
• Alegerea metodologiei
de cercetare și
selectarea/crearea
instrumentarului
cercetării
Pașii unui demers de cercetare:

• Colectarea datelor de cercetare


• Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor
• Formularea concluziilor cercetării
• Diseminarea rezultatelor cercetării
Scopuri în cunoașterea științifică
Accesarea cauzelor
comportamentelor umane

Generalizarea
concluziilor
Realizarea de predicții valide privind
asupra comportamentului validitatea
uman predicțiilor
Paradigma Paradigma pozitivistă: Paradigma interpretativă:
• Abordarea cercetării: • Abordarea cercetării:
pozitivistă și descriere –interpretare
descriere – explicație –
paradigma predicție – control
– înțelegere (atribuire
de semnificație)
interpretativă • Cunoașterea este
obiectivă • Cunoașterea este
subiectivă
• Studiul are dimensiune
extensivă • Studiul are dimensiune
intensivă
• Scopul cercetării:
descoperirea adevărului. • Scopul cercetării:
înțelegerea fenomenelor.
• Reprezentanți: A. Comte
(pozitivism), J.S. Mill, • W.Dilthey: ”Explicăm
Bertrand Russell, L. lucrurile, dar pe oameni
Wittgenstein. îi înțelegem.”
• Reprezentanți: N.Denzin,
Y. Lincon, W. Dilthey.
Abordări în • Cercetarea cantitativă
Ø Scop: formularea
• Cercetarea calitativă
vScop: înțelegerea
cercetarea teoriilor și
descoperirea
sensului/semnificați
ei și generalizare
legității; teoretică;
socio- Ø Eșantionare vNumăr mic de cazuri
reprezentativă – investigate
umană mulți subiecți
(cercetare
(cercetare
intensivă);
extensivă); vCentrare pe
Ø Centrată pe construirea de
măsurare și semnificații ale
variabile; experienței sociale;
Ø Testare de ipoteze; vDescrierea
Ø Instrumente cu fenomenelor
structură închisă sociale;
(răspunsuri vInstrumente de
prestabilite). cercetare cu
structură deschisă.
• Simțul comun – folclorul înțelepciunii
populare
• Observarea comportamentului uman à
Surse ale curiozitatea științifica –valoare în
cercetarea lumii
întrebărilor • Teoriile – corpul explicațiilor științifice
de cercetare disponibile (deseori provizorii) privind un
fenomen/temă de interes
• Cercetări anterioare – întrebări rămase
fără răspuns clar/ probleme insuficient de
clar explicate de studii anterioare
• Probleme practice – nevoia ameliorării
practicii sociale
Formularea întrebărilor de cercetare

• Întrebarea vizează un fenomen sau un aspect


care se manifestă concret:
• observabil,
• măsurabil,
• cuantificabil.
Contra-Ex: De ce unii copii sunt răi?

• Întrebarea nu presupune existența unor


răspunsuri apriorice.
Contra-Ex: De ce învățătoarele refuză
integrarea copiilor cu CES în clasa de masă?
Formularea întrebărilor de cercetare

• Întrebarea este clară.


Contra-Ex: Cât de complexă este
fibra motivațional-afectivă a
raportării educatorului la mediul
de provenientă a copilului?

• Întrebarea este specifică.


Contra-Ex: Cât este de importantă
societatea în educația omului?
Formularea întrebărilor de cercetare

• Întrebarea își poate găsi


răpunsul prin cercetare.
Contra-Ex: De ce mor oamenii?
De ce se nasc oamenii?

• Întrebarea este relevantă


pentru cercetare.
Contra-Ex: Câți bani câștigă
părinții unui copil de la o școală
centrală?
ØDeclararea clară, neechivocă a aspectelor de interes,
a întrebărilor ce speră că-și vor obține răspuns prin
cercetare
Formularea
problematicii
ØCum expunem problematica cercetării?
R: Punând întrebările potrivite (cele pentru care

de cercetare răspunsurile să ducă la conturarea unor concluzii


pertinente):

ØEx: Care este profilul de personalitate al liderului


informal? Ce au în comun liderii informali ai
grupurilor?
ØEx: Care este efectul poziției ocupate de o persoană
într-un grup asupra performanțelor sale?
ØEx: Cum poate fi ameliorată relația dintre liderul
formali și cel informal, la nivelul unui grup?
Calitățile
unei bune
întrebări de
cercetare
https://www.youtube.com/watch?v
=LWLYCYeCFak
• Documentarea temei de cercetare = consultarea
surselor de informare
• Ce surse au fost consultate?
ØR: Cele primare
Documentarea • După ce criterii au fost alese sursele?
temei de ØR: noutăţii, prestigiului autorilor,
cercetare accesibilităţii
• Când începe şi când se termină documentarea?
ØR: începe înaintea formulării ipotezelor---
continuă nelimitat, atâta timp cât există
interes pentru temă
Operaționalizarea conceptelor

• definirea (prin apel la resursele


teoretice studiate) clară a termenilor
utilizati în obiectivele și ipotezele
cercetării;
• adoptarea convențională a unei
perspective teoretice pe baza căreia
se va desfășura cercetarea;
• transformarea conceptelor in
termeni măsurabili, cuantificabili =
variabile.
Operaționalizarea conceptelor

Operaționalizareà obținerea de variabile:


üTrecerea de la concepte abstracte la dimensiuni;
üDesfacerea dimensiunii potrivite temei de cercetare în indicatori
(operaţionali: concreţi, observabili, măsurabili, cuantificabili);
üReţinerea indicatorilor cei mai caracteristici, cu puterea de explicaţie
cea mai mare pentru studiu (variabilele cercetării).
Operaționalizarea conceptelor
- EXEMPLE
• conceptul de interacţiune interpersonală are următoarele
dimensiuni:
Øcomunicare interpersonală
Øcolaborare în vederea realizării unei sarcini
Øconflict
Ø?
• dimensiunea comunicare interpersonală poate fi tradusă în
aspecte:
üfrecvenţa adresărilor
Măsurabile
üdistanţa spaţială
Cuantificabile
ücontact vizual
üfrecvenţa alegerilor sociometrice
üintensitatea preferinţelor sociometrice
• Variabilă = orice aspect (caracteristică, eveniment,
comportament) care are cel puțin două categorii sau
valori (orice caracteristică ce variază)
Exemple: extraversia, atitudinea, satisfacția față de învățare
Ce este o
variabilă?
• Variabila = ceea ce măsurăm (conceptul măsurat)

• Variabila ≠ concept
• Conceptul ne ajută să înțelegem teoria
• Variabila este ceea ce folosim pentru a măsura
conceptul
Exemplu:
• Conceptul: adaptare școlară (procesul de adaptare la
rolul de elev și la diferitele aspecte ale mediului școlar)
• Variabila: nivelul de adaptare școlară (scorul la un
inventar de adaptare școlară)
Tipuri de variabile
Ex: gen, mediu de
proveniență,
Nominale apartenență etnică,
Ex: înălțime, stare civilă etc.
greutate,
vârstă, venit,
etc.

De raport Variabile Ordinale

Ex: atitudini
(față de
activitate, față
Interval de sine, față de
ceilalți, etc.)
Ex: IQ-ul, scoruri
la teste de
personalitate
Variabile experimentale
(design experimental)
• Variabile independente – introduse/manipulate de cercetător; variabile-
cauză
• Variabile dependente – rezultate/efecte măsurate ale acțiunii
variabilelor independente

Variabila Variabila
independentă dependentă
Acțiune directă
(cauză) (efect)
Medierea și moderarea

• Variabile mediatoare (M) = variabile care intervin în relația


dintre Vi și Vd.
Ex: extraversie – socializare – număr de prieteni

Vi M Vd

• Variabile moderatoare (Mo) = variabile externe care afectează


relația Vi-Vd.
! Mo nu este influențată de Vi.
Ex: vechime în muncă – satisfacția muncii

Gen Mo
• Obiectivele cercetării = intenții de acțiune
specifică pentru a răspunde la întrebările
cercetării.

Ce sunt • Obiectivele se vor referi la acţiunile


cercetătorului, formulate în termeni de finalităţi.
obiectivele
unei • Obiectivele stipulează:
üce urmărește cercetătorul (să descrie, să
cercetări? prezică, să explice)
ücare sunt conceptele psihopedagogice
investigate
ücare este populația la nivelul căreia se face
cercetarea

• Obiectivele direcționează și ghidează demersul


de cercetare
• Obiectivele trebuie să fie fundamentate
teoretic (justificat):
ØSă explice relevanța cercetării în raport cu
ceea ce se cunoaște deja despre temă;
ØSă prezinte relevanța cercetării pentru un
Atribute ale context social larg.

obiectivelor • Formularea trebuie să fie clară, concisă,


cercetării specifică, să sugereze ce metodă de cercetare
va fi folosită

• Rezultatele cercetării sunt prezentate cu


referire la obiectivele cercetării à obiectivele
validează rezultatele
Exemple de • Cercetare descriptivă: Obiectiv – descrierea
obiective principalelor forme de manifestare a agresivității
fizice și verbale la copiii preșcolari
de
cercetare • Cercetare predictivă: Obiectiv – stabilirea
relației dintre introversie și adaptarea școlară la
elevii din ciclul primar

• Cercetare explicativă: Obiectiv – stabilirea


efectului pe care modalitatea de evaluare (orală,
scrisă) îl are asupra performanțelor în învățare
ale elevilor
• Ipoteza = un enunț formalizat care
exprimă o relație între variabile

Ce sunt • Ipoteza =“o explicatie plauzibila ce


urmeaza a fi verificata prin faptele de
ipotezele observatie” (Chelcea, 2007, p.105)

unei • Ipoteza = o presupunere întemeiată,


referitoare la posibilele rezultate ale
cercetări? unui demers de cercetare
• Ipoteza = asumpție (afirmație) care
exprimă așteptările legate de
obiectivul cercetării
• Ipoteza încearcă un posibil răspuns la
întrebarea de cercetare.
• Formularea se raportează la problematica
Cum se cercetării/întrebările de cercetare
• Formularea se face în funcție de obiectivele
formulează o cercetării
ipoteză? • Formularea depinde de tipul cercetării
(descriptivă, predictivă, explicativă)
• Designuri experimentale (relații cauză-efect):
ØDacă X, atunci Y.
ØCu cât X, cu atât Y
ØX influențează pe Y

• Designuri corelaționale:
ØExistă o corelație (legătură) între X și Y
Modalități ØX se asociază pozitiv cu Y
de ØExistă diferențe între G 1 și G 2 sub aspectul X

formulare a
ipotezelor
• Poate fi verificată? (testabilă)
• Poate fi infirmată? (falsificabilitate - K.Popper)

Caracteristici • Se referă la relații probabile între variabile?


(plauzibilitate)

ale unei • Este clară, fără ambiguităţi? (claritate)


• Are cea mai simplă formă posibilă? (parcimonie)
bune ipoteze • Este formulată ca o explicație, în termeni
afirmativi? (asertivă)
• Se referă la o singură problemă/relaţie între
variabile? (specificitate)
• Poate fi testată și de alți cercetători?
(reproductibilitate)
• Este utilă? (utilitate)
Relația • Întrebarea de cercetare: Care este relația dintre
vechimea în învățământ și satisfacția muncii, la cadrele
întrebare didactice din învățământul primar?

de • Obiectiv: Stabilirea relației dintre vechimea în


cercetare- învățământ a învățătorilor și satisfacția lor în muncă.

obiectiv- • Ipoteza (variante):


ipoteza a. Cadrele didactice cu vechime mai mare în învățământ
exprimă o satisfacție a muncii mai mare.
b. Vechimea în învățământ se asociază pozitiv cu satisfacția
muncii, la cadrele didactice pentru învățământ primar.

! Asociere pozitivă între 2 variabile = direcția variației este


aceeași
! Asociere negativă între 2 variabile = direcția variației diferă
(ex: când o variabilă crește, alta scade)
• Mod de configurare a demersurilor de
a răspunde științific la întrebările
cercetării.
Ce este • Mod de a organiza un proiect de
cercetare, de la începutul până la
designul de concluziile sale à maximizarea
șanselor de a obține răspunsuri valide
cercetare? la întrebările de cercetare.
• nu depinde de metodele de colectare a
Designul de datelor.
• nu depinde de modalitațile de analiză
cercetare... datelor.
• nu depinde de o încadrare
paradigmatică (interpretativist,
pozitivist, etc.).
• presupune o abordare responsabilă și
robustă a unei cercetări.
• În esență, designurile de cercetare
De ce avem servesc la a convinge o varietate
mare de sceptici că acele concluzii
nevoie de ale unei cercetări, care stau la baza
unor decizii importante, sunt cât se
design de poate de sigure (Gorard, 2013).
cercetare? • Designurile de cercetare probeză
relevanța și eficiența cercetării.
• Participanții la studiu
Elementele • Modurile în care participanții
pot fi alocați în sub-grupuri
unui design • Secvențele de timp alocate
de cercetare colectării datelor
(Gorard, • Eventuale
intervenții/manipulări de
2013) variabile (experiment)
• Tipul de date colectate
Niveluri la care gândim designul

Explicație

(Intervențieà
stabilirea relațiilor
cauză-efect)

Corelație
(stabilirea și descrierea
relațiilor)

Descriere
(colectarea unui volum mai mare de
date)

Explorare
(arii puțin cunoscute ale psiho-socialului)
• După gradul de activism
(Gorard, 2013):
• Designuri active: presupun
Tipuri de intervenție – experimente,
cvasi-experimente
design de • Designuri pasive: presupun
descriere sau comparație,
cercetare fără intervenție – studii de
caz, studii longitudinale,
studii transversale, studii
comparative
• După repetabilitatea
măsurătorilor (Gorard, 2013):
• Designuri longitudinale:
Tipuri de presupun faze repetate de
măsurare asupra aceluiași
design de grup – experimente, studii
de caz, studii de cohortă

cercetare • Designuri transversale:


presupun faze unice de
măsurare pentru
cazuri/grupuri diferite –
studii comparative
• Avem designul pentru o cercetare care
încearcă să stabilească eficiența unui curs de
comunicare pentru angajații unei companii.
• Grupul 1 (G1) este format din voluntari
care participă la cursul de formare;
Exemplu • Grupul 2 (G2) este format din colegii lor,
care nu au participat la cursul de
formare.

N O X O (grupul 1)
N O (grupul 2)
• Câte grupuri de participanți sunt în acest
design? Cum s-au format grupurile (aleator
sau non-aleator)?
• Care grup a fost testat înainte și după
intervenție?
• Care grup credeți ca are abilități de
comunicare mai bune? Cum justificați?
• Dacă G1 are abilități mai bune, care ar putea
Întrebări: fi explicațiile, altele decât eficiența cursului?
• Ce metode putem folosi pentru a colecta
date relevante pentru problematica
cercetării?

N O X O (grupul 1)
N O (grupul 2)
• Reprezentați prin schemă designul unei
cercetări care vrea să urmărească traseul
unor copii instituționalizați, după ieșirea
lor din centrul de plasament, într-o
Exercițiu anumită lună.
• Cercetătorul va intervieva fiecare persoană
o dată, imediat după ieșire, și după un an,
pentru a afla: procentul de angajabilitate,
procentul de întemeiere a unei familii, etc.
Rezolvare:

•N O1 O2

A doua secvență de
colectare a datelor.
Un singur Prima
grup de secvență de
participanți, colectare de
ales non- date.
aleator.
• Documentare: Cum pot afla mai multe despre
problematica cercetării?
• Participanți: Cine pot fi participanții? Cât de accesibili
sunt (locație; disponibilitate; număr)?

Resurse în
• Timp: Cât timp avem la dispoziție pntru colectarea
datelor?

cercetare
• Metode: Ce metode putem folosi pentru colectarea
datelor?
• Instrumente: De ce instrumente avem nevoie? Ce
instrumente trebuie să construim? Ce instrumente putem
adapta?
• Analiză: Ce modalități de analiză trebuie să accesăm?
• Diseminare: Cum putem face cunoscute concluziile
cercetării?
• Impact: Cum estimăm impactul lor?
• Finanțare: Am resursele bănești necesare să susțin
cercetare? Cum pot accesa finanțare pentru cercetare
(granturi de cercetare)?
Metode de • M. Observației • M. Studiului de caz
cercetare • M. Interviului • M. Experimentului
psihopedagogică • M. Anchetei
• M. Sociometrică

• M. Biografică !!! Utilizarea


• M. Studiului convergentă a mai
documentelor multor metode în
cercetare
• M. Analizei
produselor activității
Metode de cercetare Instrumentar
Observația Fișa de observație
Grila de observație
Protocol de observ.
Relația
Interviul Ghidul de interviu metode-
Ancheta Chestionarul
instrumente,
în cercetare
Metoda sociometrică Chestionarul sociometric
Sociomatricea

Metoda biografică Documente biografice


Autobiografia

Metoda analizei produselor Produse personale rezultate în


activității urma unor activități liber alese (cu
caracter artistic)

Metoda studiului documentelor Diverse documente cu caracter


oficial sau neoficial
Metoda studiului de caz Fișe de observație
Ghiduri de interviu
Teste, inventare
Relația
Scale metode –
Autobiografia
Produse artistice instrumente,
Metoda experimentului Fișe de observație în cercetare
Ghiduri de interviu
Chestionare
Teste, inventare
Scale
Diverse aparaturi
Tabelul de corelare
a elementelor EXEMPLU
cercetării

Întrebarea de Obiectivul cercetării Ipoteza Metoda de Instrumentul de


cercetare cercetare cercetare

Care este profilul Stabilirea caracteristicilor atitudinale -- Metoda Fișa de observație


unui învățător bun? specifice unui învățător bun: Se formulează a observației
(Cum poate fi - din perspectiva colegilor (O1); posteriori. Ghid de interviu
descris un învățător - din perspectiva elevilor (O2); Metoda
bun?) interviului
- din perspectiva părinților (O3).
Chestionar privind
Metoda percepția asupra
anchetei eficienței unui cadru
didactic
• Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice.
București: Editura Economică.
• Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative
de abordare. Observația și interviul. Iași: Polirom.
• David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Iași:
Polirom.
• Gorard, S. (2013). Research Design: Creating Robust
Approaches for the Social Sciences. Sage Publishing.
Bibliografie • Iluț, P. (1998). Abordarea calitativă a socioumanului.
recomandată Iași: Polirom.
• Moscovici, S., Buschini, F.(coord.)(2007). Metodologia
științelor socioumane. Iași: Polirom.
• Popa, N.L., Antonesei, L. (coord), Labăr, A.V. (2009).
Ghid pentru cercetarea educației. Iași: Polirom.
• Sava, F.A. (2011). Analiza datelor în cercetarea
psihologică. Cluj-Napoca: ASCR.
• Sava, F.A. (2013). Psihologia validată științific. Ghid
practic de cercetare în psihologie. Iași: Polirom.
• https://www.edutopia.org/
• https://ww2.kqed.org/mindshift/

Webografie • http://www.sciencedirect.com/science/j
ournal/08830355/open-access?sdc=1
recomandată • https://www.ted.com/topics/education
• https://ed.ted.com/lessons