Sunteți pe pagina 1din 8

Titlu proiect: Module Electronice de amplificare audio

1. Date generale despre proiect


1.Necesitate proiect : Exista o intreaga comunitate de electronisti amatori, pasionati de
aplicatiile audio ale electronicii. Pe piata actuala exista numeroase oferte de astfel de "kit"-
uri electronice, dar sunt foarte scumpe, complexe si greu de utilizat.

2.Obiectivele principale ale proiectului:


- In urma implementarii proiectului ne dorim sa obtinem o linie de produse formate din kit-uri
electronice audio
o Etaje de putere
o Montaje de semnal mic (filtre active, preamplificatoare)
- se doreste oferirea unei game complete de cabluri de interconectare special concepute pentru
aceste kit-uri, si alte compenente electromecanice necesare pentru obtinerea unui montaj
functional (transformatoare, potentiometri, montaje de alimentare, cutii).
- Caracterul deosebit al produselor este dat de flexibilitatea sporita a acestora. Cu alte cuvinte, cu
doar cateva kit-uri distincte se pot obtine multiple configuratii de amplificatoare.

3.Principalele activitati:
• Proiectare scheme electrice
• Proiectare cablaje imprimate
• Achizitionare de materii prime (selectare componente si furnizori)
• Configurarea liniei de productie
• Documentatie tehnica

4.Rezultatele proiectului:
- Montaje TDA2030, TDA2050, TDA7294, TDA7293 master, TDA7293 slave, TDA1524, X-
Over LF353
- Montaje alimentare pentru toate montajele si configuratiile posibile
- Cabluri interconectare pentru toate configuratiile posibile
- Manuale de utilizare pentru fiecare produs

5.Managementul proiectului : 1PM, 4 ingineri electronisti

6.Principalii stakeholders: sponsorul, promotorul, proprietarul şi clientul proiectului este


chiar managerul de proiect. Consumatorul este clientul final.

7.Bugetul 50.000Euro

8. Durata 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2009 (1 an)

9. Alte cerinte (constrangeri)

10. Daca proiectul este real si care este gradul dvs de implicare in proiect.
Acesta este un proiect pe care il execut in timpul liber, in regim de hobby. In prezent sunt in faza in
care am prototipuri functionale pentru montajele pe care le doresc. De asemenea am ales
componentele si furnizorii convenabili.

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 1 / 8
2. Analiza SWOT
OrganizaŃia clientului este o firmă care oferă servicii de proiectare, construcŃie şi instalare de
echipamente audio "custom" de tipul: sonorizări de restaurante, sonorizări de baruri, sonorizări de
cluburi şi discoteci de dimensiuni mici. Din cauza caracterului "custom" al soluŃiilor oferite, fiecare
proiect pentru fiecare client al organizaŃiei este diferit, având statut de prototip şi unicat, cu
problemele de proiectare şi producŃie inerente (principalele două fiind costurile prea mari şi
fiabilitatea scăzută). De aici decurge nevoia "de a face ceva".

Pentru a identifica câteva cerinŃe ale proiectului se pretează o analiză SWOT a organizaŃiei. Analiza
SWOT este o analiză la nivelul întregii organizaŃii, care este după părerea mea cea mai potrivită în
situaŃia de faŃă. Aceasta deoarece problema cu care se confruntă organizaŃia este una de fond.
Celelalte două tipuri de analize (analiza Pareto şi analiza prin diagrame cauză-efect) mi se par mai
puŃin potrivite în cazul de faŃă din următoarele motive:
• Analiza Pareto este o analiză care prin natura ei caută să cuantifice anumite mărimi şi să
dea soluŃii pe baza acestor cuantificări
• Diagramele cauză-efect constituie o metodă de analiză mai punctuală, concentrată pe
probleme concrete ale organizaŃiei şi nicidecum pe probleme ale căror soluŃii pot schimba
organizaŃia radical, aşa cum este problema de faŃă.

Analiza SWOT (Strengths Weaknesses Opportunities and Threats) constă în enumerarea


caracteristicilor principale ale organizaŃiei, grupându-le în acelaşi timp sub patru titluri mari:
• Puncte tari,
• Puncte slabe,
• OportunităŃi,
• AmeninŃări

Iată analiza SWOT a organizaŃiei în discuŃie:

1. Puncte tari

• În urma activităŃii desfăşurate deja, organizaŃia dispune de un oarecare surplus de


fonduri
• OrganizaŃia dispune de un număr de ingineri electronişti experimentaŃi şi bine
pregătiŃi
• OrganizaŃia dispune de o serie de echipamente pentru dezvoltare în electronică şi de
cunoştinŃe necesare pentru utilizarea eficientă a acestora

2. Puncte slabe

• Fiecare proiect este diferit de cele anterioare


• Costuri de producŃie prea mari
• Fiabilitate scăzută a produselor actuale
• DificultăŃi în documentarea proiectelor
• Nu există coerenŃă între produsele organizaŃiei în sensul că produsele dezvoltate nu
se constituie într-o linie de produse şi servicii

3. OportunităŃi

• Există alte pieŃe de desfacere pentru produse înrudite cu produsele actuale.

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 2 / 8
• Este relativ uşor de modificat produsele actuale astfel încât acestea să se preteze
pentru alte categorii de clienŃi

4. AmeninŃări

• ClienŃii sunt refractari la ideea de a achiziŃiona produse fără un nume cunoscut


• Baza de clienŃi este restrânsă
• ClienŃii sunt de obicei clienŃi care apelează la organizaŃie o singură dată

În urma analizei SWOT precedente rezultă următoarea cerinŃă, pentru care se poate iniŃia un
proiect:

Realizarea unei linii de module electronice care pot fi utilzate uşor în proiectele specifice ale
organizaŃiei şi care pot fi la fel de bine vândute în regim retail către utilizatori casnici.

3. Lista principalelor cerinŃe ale proiectului

• Realizarea unei linii de montaje electronice audio modulare (kit-uri) uşor de utilizat
• Realizarea unei linii de produse auxiliare acestor kit-uri: cabluri de interconectare
standardizate, montaje de alimentare potrivite, cutii pregătite pentru montaje posibile
• Testarea sistematică a montajelor individuale
• Documentarea sistematică a montajelor individuale

Premiza pornirii unui proiect care să îndeplineasă aceste cerinŃe sunt punctele tari ale organizaŃiei:
fonduri, specialişti şi echipamente disponibile. În ceea ce priveşte punctele slabe, proiectele rămân
diferite între ele, dar dificultăŃile care decurg din acest fapt sunt mult reduse:
• Costurile de producŃie scad pentru că modulele se produc în serie mai mare şi sunt uşor de
conectat în montaje (pentru că există cabluri standard)
• Prin testare individuală a modulelor se creşte calitatea produsului care integrează modulele.
• Prin documentarea modulelor se uşurează documentarea produsului, fiind necesară în acest
caz o schemă bloc, iar documentaŃia modulelor există deja.
Oportunitatea care este exploatată de proiect este că aceste montaje se pot vinde şi către utilizatori
casnici. De aici decurge şi diminuarea unor ameninŃări pentru că baza de clienŃi creşte.

Documentarea sistematică a montajelor Documentarea schemei electrice


Documentarea cablajului imprimat
Documentarea deciziilor tehnice
Documentarea componentelor folosite
Pentru a demonstra primii doi factori determinanŃi este suficient să existe schema electrică şi
proiectul de cablaj imprimat a fiecărui montaj într-un program de design electronic. Tot o
demonstraŃie a acestor doi factori este existenŃa documentaŃiei tehnice pentru fiecare modul în
vederea vânzării către persoane fizice.

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 3 / 8
4. Determinarea ratei interne a rentabilităŃii

Iată un posibil flux de numerar pe o durată de şapte ani a proiectului în discuŃie:

anul 0 anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5 anul 6 anul 7


mii mii mii mii mii mii mii mii
intrări de capital euro euro euro euro euro euro euro euro
fonduri proprii 50 0 0 0 0 0 0 0
profit din activităŃile curente 10 0 0 0 0 0 0 0
intrări de venituri
creşteri ale profiturilor (din
0 15 20 27 34 40 44 45
activitatea principală)
economii din scăderea ratei de
0 5 7 10 11 13 15 15
defectare
profituri obŃinute prin vânzarea
0 5 15 20 25 26 27 35
retail a modulelor
economii din documentarea
0 3 3 4 4 4 5 5
mai eficientă
TOTAL INTRĂRI 60 28 45 61 74 83 91 100

ieşiri de capital
noi licenŃe programe CAD 40 0 0 0 0 0 0 0
amenajare bancuri de test 5 0 0 0 0 0 0 0
noi scule electronice 5 0 0 0 0 0 0 0
plată servicii interne de R&D 45 0 0 0 0 0 0 0
ieşiri de exploatare
materiale şi energie 0 1 1 1 1 2 2 2
mentenanŃă bancuri de test 0 2 3 3 3 4 4 6
campanie agresivă de
20 25 0 0 0 0 0 0
marketing
servicii de suport pentru
0 3 3 3 3 3 4 5
utilizatori casnici
TOTAL IEŞIRI 115 31 7 7 7 9 10 13

Flux de numerar net -55 -3 38 54 67 74 81 87


Pentru acest flux de numerar am marcat cu roşu fluxul de numerar negativ (ies mai mulŃi bani decât
intră), iar cu verde fluxul de numerar pozitiv (intră mai mulŃi bani decât ies).

Fluxul de numerar este sugestiv pentru evoluŃia financiară a proiectului. După cum am menŃionat în
analiza SWOT a organizaŃiei, dispunem de bani din interiorul organizaŃiei (50.000 Euro) pe care
suntem dispuşi să-i utilzăm pentru finanŃarea acestui proiect.

Se vede uşor că în primii doi ani ai proiectului fluxul de numerar este negativ, deşi doar moderat
negativ. Banii disponibili în organizaŃie nu sunt suficienŃi pentru a acoperi investiŃiile iniŃiale de
licenŃe programe CAD şi costurile de cercetare şi dezvoltare. De asemenea se investeşte mult în
primii doi ani într-o campanie agresivă de marketing.

Prin contrast, în anii următori situaŃia se schimbă radical: modulele dezvoltate în primul an produc
profituri în creştere constantă, profituri bazate pe un minim de activităŃi de suport şi mentenenŃă.
Creşterea constantă a profiturilor se datorează în bună măsură campaniei de marketing întreprinsă în
primii doi ani.

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 4 / 8
Să calculăm rata internă a rentabilităŃii pentru fluxul de numerar descris mai sus:

a 10

Anul Flux net de numerar Factori de actualizare NPV


0 -55000 1.0000 -55000
1 -3000 0.9091 -2727
2 38000 0.8264 31405
3 54000 0.7513 40571
4 67000 0.6830 45762
5 74000 0.6209 45948
6 81000 0.5645 45722
151681

a 55

Anul Flux net de numerar Factori de actualizare NPV


0 -55000 1.0000 -55000
1 -3000 0.6452 -1935
2 38000 0.4162 15817
3 54000 0.2685 14501
4 67000 0.1732 11608
5 74000 0.1118 8271
6 81000 0.0721 5841
-897

a 54

Anul Flux net de numerar Factori de actualizare NPV


0 -55000 1.0000 -55000
1 -3000 0.6494 -1948
2 38000 0.4217 16023
3 54000 0.2738 14785
4 67000 0.1778 11912
5 74000 0.1155 8543
6 81000 0.0750 6072
388

Metoda ratei interne a rentabilităŃii este o metodă iterativă, bazată pe încercări succesive pentru
diferite valori de actualizare. Încercările încetează atunci când se obŃine un NPV total la sfârşitul
perioadei în care se doreşte amortizarea cât mai aproape de zero.

Din calculul de mai sus rezultă că rata internă a rentabilităŃii proiectului este de 54%.

După cum se vede în foile de calcul Excel de mai sus, am calculat valorile actuale nete ale
proiectului după cei şapte ani în care ne-am propus recuperarea banilor. Primul calcul este pentru o
valoare de actualizare absolut arbitrară. În cazul meu am ales 10% pentru a putea verifica rezultatele
cu cele de la lucrarea intitulată "Evaluarea propunerii din punct de vedere financiar"din "Dosarul de
Resurse" al cursului.

Al doilea şi al treilea calcul dau valori de o parte şi de alta a valorii zero pentru valori de actualizare
de 54% şi 55%. Pentru 54% am obŃinut o valoare pozitivă a NPV total la sfârşitul celor şapte ani.
Pentru 55% am obŃinut o valoare negativă a NPV total la sfârşitul celor şapte ani.
------------------------------------------------------------------------------
Pagina 5 / 8
De aici tragem concluzia că IRR se află undeva între 54% şi 55%. Pentru că în astfel de calcule se
preferă cazul cel mai defavorabil, vom alege cea mai mică valoare dintre cele două (54% şi 55%)
care generează o valoare pozitivă a NPV total după şapte ani. De aici rezultă un IRR de 54%.

Iată cum am calculat NPV total după şapte ani pentru valoarea de actualizare a=10%:

Factorul de actualizare în anul 0 este 1. Factorii de actualizare pentru anii viitori se calculează după
formula:

1
i= unde: i = factorul de actualizare
(1 + a ) t
a = valoarea de actualizare
t = anul pentru care se calculează factorul de actualizare

De exemplu, pentru anul al treilea formula devine:

1
i= 2
= 0.8264
 10 
1 + 
 100 
Indicatorul NPV pentru fiecare an se calculează cu formula:

NPV = FluxNet ⋅ i

De exemplu, pentru anul al treilea formula devine:

NPV = 32000 ⋅ 0.8264 = 31405

După ce se calculează indicatorul NPV pentru toŃi anii care ne interesează, se calculează suma
algebrică a indicatorilor NPV obŃinuŃi.

Valoarea obŃinută pentru IRR arată că avem de a face cu un proiect care se poate dovedi foarte
rentabil. Practic, proiectul poate fi demarat dacă managementul organizaŃiei este pregătit să accepte
o rată de rentabilitate mai mică de 54%.

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 6 / 8
5. Realizare WBS

Iată un WBS posibil pentru acest proiect, în care nu am menŃionat toate modulele electronice pentru
a mă încadra în numărul de maxim 20 de elemente:

Proiect module
electronice
audio

1 Dezvoltare 2 Proiectare 3 Documentare 4 Realizare 5 Organizare


scheme cablaje rezultate prototipuri producŃie
electrice imprimate

1.1 Captură 2.1 Selectare 3.1 4.1 Realizare 5.1 Contractare


scheme componente Documentare prototip furnizor PCB
TDA7293 TDA7293

1.1.1 Captură 2.2 Proiectare 3.2 4.2 Realizare 5.2 Contractare


scheme cablaj Documentare prototip servicii de
TDA7293 TDA7293 TDA7294 TDA7294 plantare

1.1.2 Captură 2.3 Proiectare


scheme cablaj
TDA7294 TDA7294

1.2 Simulare
PSPICE

1.2.1 Simulare
PSPICE
TDA7293

1.2.2 Simulare
PSPICE
TDA7294

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 7 / 8
6. Analiză riscuri

Nr. Probabilitate (1- Impact (1-slab; 5-


Descrierea riscului
crt. mică; 5-mare) puternic)
Erori de captură a schemelor (legături
1 1 5
electrice greşite)
Erori de footprint componente (dimensiunea
2 3 2
componentelor nu corespunde cu realitatea)
3 Documentare incompletă a modulelor 2 1
Ratare a fabricării cablajului imprimat
4 ("poza" traseelor pe cablaj nu se imprimă 3 2
corect)
Contractorul solicitat nu dispune de
tehnologia necesară pentru fabricarea în
5 1 2
serie a circuitelor imprimate conform
specificaŃiilor

• Erorile de captură sunt rare şi oricum sunt depistate la simularea circuitului. Dar dacă totuşi
scapă o astfel de eroare şi este depistată abia atunci când nu merge prototipul, impactul este
foarte mare pentru că trebuie modificate cablajul şi documentaŃia, plus că trebuie refăcut
prototipul.
• Erorile de footprint de componente sunt mai uzuale. Cele mai întâlnite sunt cele care provin
de la conversia din sistem metric în sistemul de măsurare britanic (inches, mills). Impactul
este sub mediu pentru că necesită o corecŃie minoră a cablajului imprimat iar prototipul
poate în continuare să fie testat.
• Documentarea incompletă Ńine mai mult de neglijenŃa celor care rezolvă activitatea de
documentare. Se întâmplă totuşi destul de rar, şi e foarte uşor de reparat. În plus, din punct
de vedere funcŃional nu se schimbă nimic.
• Metodele de realizare a cablajului imprimat în regim de prototip sunt destul de relative, cu
rezultate uneori neaşteptate. Se întâmplă destul de des ratarea completă a fabricaŃiei. În
acest caz cablajul trebuie refăcut, dar nu durează mult.
• Pentru montajele audio tehnologia necesară este mai mult decât la îndemână. În principiu
un furnizor care nu dispune de astfel de tehnologie nu are ce căuta pe piaŃa respectivă.

• Riscul nr. 1 – reducerea impactului asupra proiectului (corectarea direct pe prototip => nu
mai trebuie refăcut prototipul)
• Riscul nr. 2 – acceptarea (are probabilitate medie, şi impact mic)
• Riscul nr. 3 – reducerea probabilităŃii de materializare
• Riscul nr. 4 – evitare (multiple imprimeuri identice pe aceeaşi placă de cablaj => măcar o
imprimare iese corect)
• Riscul nr. 5 – plan pentru situaŃii neprevăzute

Pentru reducerea probabilităŃii de materializare a riscului numărul 3 se poate institui un sistem de


revizuire a muncii (review). Se poate de asemenea compune un şablon (template) al documentaŃiei.
În acest fel riscul ca inginerul respectiv să omită ceva este redus.

Planul de contingenŃă cel mai la îndemână pentru riscul numărul 5 este stabilirea de relaŃii cu mai
mulŃi contractori. Astfel putem oricând să apelăm la altcineva. Putem de asemenea să luăm în
consideraŃie posibilitatea de a realiza producŃia efectivă noi înşine. Această propunere necesită un
studiu de fezabilitate, dar în principiu ar trebui să fie mai avantajoasă pe termen lung.

------------------------------------------------------------------------------
Pagina 8 / 8