METODE DE RIDICARE ÎN PLANIMETRIE

METODE DE RIDICARE ÎN PLANIMETRIE

Pe baza retelei punctelor de triangulatie geodezica sau topografica, se trece la ridicarea

punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafata topografica, folosindu-se metoda
drumuirilor combinate cu metode ajutatoare (metoda radierelor, metoda punctelor
echerice, metoda coordonatelor bipolare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi
determinate în plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza
elementelor liniare si unghiulare masurate pe teren.

Tema lucrarii

În vederea proiectarii unei statii de pompare s-a efectuat ridicarea unei suprafete de teren
prin metoda drumuirii planimetrice în circuit închis, combinata cu metoda radierelor.
Se cere calculul punctelor de drumuire si de radiere.

Datele problemei

1. Coordonatele rectangulare ale punctelor de triangulatie, de sprijin, 21, si de

orientare, 37.
2. Distantele înclinate, masurate direct pe teren cu panglica de otel de 50 m, între
punctele de drumuire, precum si de la acestea la punctele de radiere.
3. Valorile unghiulare ale directiilor orizontale si unghiurile verticale (zenitale) de
panta ale tuturor directiilor, masurate din fiecare punct de drumuire (statie) cu
ajutorul teodolitului.

Lucrarea va cuprinde

1.      Calculul orientarii directiei de referinta din coordonatele punctelor de triangulatie.

2.      Verificarea si compensarea unghiurilor orizontale.

3.      Transmiterea orientarilor.

4.      Calculul distantelor orizontale.

5.      Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire.

 6.      Verificarea si compensarea
coordonatelor relative.

7.      Calculul coordonatelor absolute

ale punctelor de drumuire.

8.      Calculul coordonatelor polare si

rectangulare ale punctelor de radiere.

Rezolvarea temei

Ridicarea în plan a detaliilor suprafetei de

teren s-a facut cu ajutorul drumuirii
planimetrice în circuit închis, 21-101-
102-103-104-21, sprijinita pe punctul
de triangulatie cunoscut, 21. Pentru
orientarea drumuirii, din punctul de
sprijin, 21, s-a vizat un alt punct de
triangulatie cunoscut, 37, masurându-se unghiul de legatura,  (fig.6.1). Valorile
unghiulare ale directiilor orizontale, din fiecare punct de drumuire, s-au masurat prin
procedeul cu zerourile în coincidenta, cu o singura pozitie a lunetei. Unghiurile
zenitale de panta s-au masurat vizându-se pe mira la o valoare corespunzatoa 848e48i
re înaltimii aparatului din fiecare punct de statie. Aceasta deoarece conditiile de teren
au impus masurarea directa a distantelor înclinate, folosind panglica de otel de 50 m.
Pentru ridicarea punctelor caracteristice ale detaliilor planimetrice s-a folosit: metoda
radierilor, punctele de radiere fiind 508, 509,..., 514.

     

Fig.6.1. Schita drumuirii planimetrice cu radieri.

În faza de birou, se calculeaza mai întâi coordonatele punctelor de drumuire, 101,

102, 103 si 104, si apoi, în functie de aceasta se calculeaza coordonatele punctelor de
radiere.

      Operatiile de calcul se desfasoara în urmatoarea ordine:

1.      Calculul orientarii directiei de referinta din coordonatele punctelor

de triangulatie.

Din coordonatele cunoscute ale punctelor de triangulatie 21 si 37, înscrise în

coloanele 10 si 11 ale tabelului 6.1, se calculeaza orientarea directiei de referinta, ,
care va folosi la orientarea drumuirii.
       Mai întâi, se calculeaza
coordonatele relative ca diferente a
coordonatelor absolute ale celor doua
puncte:

Deoarece ambele coordonate relative au semnul plus, înseamna ca orientarea directiei

se afla în cadranul I si deoarece

Fig.6.2. Calculul orientarii directiei de referinta.            Fig.6.3. Unghiurile orizontale de

referinta                                                                                                    (interioare) ale
poligonului.

, rezulta ca orientarea directiei de referinta va fi exprimata de relatia:

Aceasta valoare se trece în tabel în coloana 6.

2.      Verificarea si compensarea unghiurilor orizontale.

Unghiurile orizontale (interioare) dintre laturile drumuirii se obtin din diferentele

valorilor unghiulare ale directiilor înscrise în coloana 5, rezultând (fig.6.3):

Se face suma unghiurilor orizontale masurate pe teren:

 Aceasta suma ar trebui sa fie egala cu suma teoretica a unghiurilor interioara ale unui
poligon cu n laturi, exprimata de relatia:

dar, din cauza erorilor teodolitului si a erorilor de masurare a unghiurilor pe teren,

între cele doua marimi va exista o diferenta algebrica, pozitiva sau negativa, numita
eroare de închidere pe unghiuri.

Pentru a fi acceptata, eroarea trebuie sa se încadreze în toleranta prevazuta de

instructiunile tehnice:

, unde

Deoarece eroarea se încadreaza în toleranta, se realizeaza închiderea poligonului prin

operatia de compensare a unghiurilor orizontale. Corectia va fi egala si de semn contrar
erorii.

Se calculeaza corectia unitara:

care se repartizeaza în mod egal tuturor unghiurilor masurate obtinându-se unghiurile

compensate.

Ca verificare, suma unghiurilor compensate trebuie sa fie egala cu suma teoretica:

 3.                  Transmiterea
orientarilordirectiei de referinta

Se face transmiterea orientarii laturilor

drumuirii planimetrice folosindu-se orientarea
directiei de referinta, , unghiul de legatura,
, considerat neafectat de eroare si unghiurile
compensate, . Cu exceptia laturilor ce pleaca
din statia initiala unde, la orientarea directiei de
referinta se adauga unghiul de legatura, , si
respectiv unghiul compensat, , începând cu latura a doua, regula de orientare este: la
orientarea precedenta se adauga  pentru a se obtine orientarea inversa si unghiul
orizontal compensat din statia respectiva; daca suma depaseste  sau , se scade
un cerc, respectiv doua cercuri (fig.6.4).

Fig.6.4. Transmiterea orientarilor.

În acest fel, se obtine:

Verificarea operatiei de transmitere a orientarii laturilor drumuirii se face cu relatia:

 deci

60g3305000  =   260g 330 5000  -  200g

Orientarea se trece în tabelul 6.2, coloana 6.

4.                  Calculul distantelor orizontale.

Deoarece pe teren, s-a executat masurarea directa a distantelor înclinate, ,

concomitent cu masurarea directiilor orizontale s-au masurat si unghiurile zenitale, Z, ale
terenului pe directiile laturilor drumuirii. Reducerea distantelor înclinate la orizont se face
cu relatia (fig.6.5):

Fig.6.5. Reducerea distantelor înclinate la orizont.

În acest fel, reducerea distantelor înclinate (coloana 3, tabelul 6.1) cu ajutorul

unghiurilor zenitale de panta (coloana 4) s-a facut cu relatiile:

Distantele reduse la orizont se trec în coloana 7, tabelul 6.2.

5.                  Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire.

Calculul coordonatelor relative ale punctelor drumuirii se face cu ajutorul laturilor si

a lungimilor reduse la orizont ale acestora, pe baza elementelor calculate la punctele 3 si
4, folosindu-se relatiile:

             

Corect, coordonatele relative ar trebui scrise cu doi indici însa, pentru usurinta, ele se
vor nota cu un singur indice. De exemplu, coordonatele relative ale punctului 101 fata de
21 se vor nota cu:  si  (fig.6.6).
      

Fig.6.6.Calculul coordonatelor relative si

absolute ale punctelor drumuirii.

Pentru cele cinci puncte ale drumuirii, s-au

obtinut pentru coordonatele relative marimile:

Valorile obtinute se trec în coloanele 8 si 9, tabelul 6.2.

6.                  Verificarea si compensarea coordonatelor relative.

Fiind o drumuire planimetrica în circuit închis, ar trebui ca sumele proiectiilor

laturilor pe cele doua axe de coordonate (de fapt sumele algebrice ale coordonatelor
relative) sa îndeplineasca conditiile:

 si  , n- nr. de laturi

 dar, din cauza erorilor de masurare pe teren a
distantelor si unghiurilor, cele doua conditii nu vor fi
îndeplinite rezultând doua diferente algebrice, pozitive
sau negative, numite erorile de închidere pe coordonate.

Aceste erori reprezinta componentele de-a lungul

celor doua axe a erorii totale de închidere a drumuirii.

     

ce rezulta din faptul ca plecându-se din punctul cunoscut 21, din cauza erorilor liniare
si unghiulare de masurare se va ajunge într-un punct apropiat 21' (fig.6.7). Din aceasta
cauza, toate punctele drumuirii vor fi deplasate fata de pozitia corecta.

                                                     

Fig.6.7. Erorile de închidere pe coordonate.

      Pentru ca masurarea sa fie admisa trebuie ca eroarea totala sa nu depaseasca

toleranta prescrisa de instructiunile tehnice care, pentru cazul masurarilor în afara
localitatilor, este:

În cazul de fata, lungimea totala a drumuirii este ,

astfel ca toleranta va fi:

     

Eroarea este acceptata deoarece:

     

Se trece la compensarea drumuirii, operatie prin care se face corectarea coordonatelor

relative cu cantitati proportionale, aducându-se punctele drumuirii din pozitiile eronate în
pozitiile corecte.
 Corectiile sunt egale si de semn contrar cu erorile:

     si    

Repartizarea corectiilor se face proportional cu marimea coordonatelor relative. Se

calculeaza, mai întâi, corectiile unitare.

si în functie de acestea, corectiile ce revin fiecarei coordonate relative, rotunjite la

centimetri. Fiind vorba de proportionalitate, fiecare corectie unitara se înmulteste cu
modulul coordonatei relative astfel încât, corectiile partiale pastreaza semnul corectiei
unitare si totale.

,                      

,           

,                        

,                      

,           

Ca verificare a calculului, trebuie ca sumele corectiilor partiale sa fie egale cu

corectiile totale.

,    

Coordonatele relative compensate rezulta din însumarea algebrica a coordonatelor

relative provizorii cu corectiile partiale corespunzatoa 848e48i re.
 Ca urmare, dupa compensare trebuie sa se verifice conditiile:

,      

În tabelul 6.2, coloanele 8 si 9, s-au trecut în ordine coordonatele relative provizorii,

corectiile si coordonatele relative compensate.

7.                  Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire.

Coordonatele absolute ale punctelor de drumuire se calculeaza din coordonatele

absolute ale punctului de sprijin, 21, cunoscute initial, la care se aduna algebric, succesiv
si cumulat, coordonatele relative compensate ale fiecarui punct. Astfel, se obtine:
 Ca verificare de calcul, plecându-se de la coordonatele punctului 21 trebuie sa se
ajunga pe aceleati valori.

8.                        Calculul coordonatelor polare si rectangulare ale punctelor de radiere.

Modul de determinare a pozitiilor în plan a punctelor de radiere se face în functie de

natura detaliilor pe care le exprima. Astfel, punctele detaliilor care nu au limite precise
(pâraie, râuri, liziere de padure etc.) se vor determina prin coordonate polare ( ) iar
punctele detaliilor se iau caracter de permanenta si stabilitate (cladiri, baraje, poduri, cai
ferate etc.) vor fi determinate rectangular (X,Y). Pozitia în plan a punctelor de radiere se
face în raport cu pozitia punctelor de drumuire, din care au fost masurate.

a)                   Determinarea coordonatelor polare.

Punctele de radiere 508, 509, 510 si 511, reprezentând malurile unui râu, se vor
determina prin coordonate polare. În acest fel, coordonatele polare ale fiecarui punct vor
fi exprimate de unghiul orizontal, , masurat pe teren în raport cu latura din urma a
drumuirii si de distanta redusa la orizont, , ce se obtine prin calcul. Pentru punctele
masurate din statia 102 (fig.6.9) acestea vor fi:

Punctul 508                

                                      

Punctul 509               

                                 

În acelasi fel, coordonatele punctelor de radiere, masurate din statia 103, vor fi:

Punctul 510               
                                    

Punctul 511               

                                     

Fig.6.8. Coordonate polare ale punctelor de radiere.

Fig.6.9. Coordonate rectangulare ale punctelor de radiere.

Unghiurile orizontale, , corespund cu valorile directiilor orizontale masurate pe

teren si înscrise în dreptul fiecarui punct în coloana 5. Distantele orizontale calculate se
trec în coloana 7, în dreptul fiecarui punct de radiere.

b)                  Determinarea coordonatelor rectangulare.

Punctele de radiere 512, 513 si 514, reprezentând colturile unei cladiri, vor fi
determinate prin coordonate rectangulare. Calculul pentru un punct de radiere, de
exemplu 512,513,514 se face în urmatoarea ordine (fig.6.9):
Calculul pentru  punctul de radiere 512:

        Se calculeaza orientarea directiei, dupa aceeati regula ca si în cazul drumuirii:

                              

        Se calculeaza distanta redusa la orizont

                  

        Se calculeaza coordonatele relative ale punctului de radiere, 512, fata de punctul
de drumuire, 104:

                

              

              Se calculeaza coordonatele absolute ale punctului de radiere, 512,

adaugându-se algebric la coordonatele absolute ale punctului de drumuire (de
statie), 104, coordonatele relative calculate mai sus:

                    

                    

   Valorile obtinute în cele patru etape de calcul se trec în tabelul 6.2, în

coloanele 6,7,8,9,10 si 11, în dreptul punctului 512.

Calculul pentru  punctul de radiere 513:

        Se calculeaza orientarea directiei, dupa aceeati regula ca si în cazul

drumuirii:

           

        Se calculeaza distanta redusa la orizont

         
        Se calculeaza coordonatele relative ale punctului de radiere, 512, fata de
punctul de drumuire, 104:

        Se calculeaza coordonatele absolute ale punctului de radiere, 513,

adaugându-se algebric la coordonatele absolute ale punctului de drumuire
(de statie), 104, coordonatele relative calculate mai sus:

         Valorile obtinute în cele patru etape de calcul se trec în tabelul 6.2,
în coloanele 6,7,8,9,10 si 11, în dreptul punctului 513.

Calculul pentru  punctul de radiere 514:

        Se calculeaza orientarea directiei, dupa aceeati regula ca si în cazul

drumuirii:

           

        Se calculeaza distanta redusa la orizont

        Se calculeaza coordonatele relative ale punctului de radiere, 514, fata de

punctul de drumuire, 104:

        Se calculeaza coordonatele absolute ale punctului de radiere, 514,

adaugându-se algebric la coordonatele absolute ale punctului de drumuire
(de statie), 104, coordonatele relative calculate mai sus:
          Valorile obtinute în cele patru etape de calcul se trec în tabelul 6.2,
în coloanele 6,7,8,9,10 si 11, în dreptul punctului 514.

   Se face observatia ca, dupa ce se cunoaste modul de lucru, calculele se

conduc direct în formularul tip, reprezentat de tabelul 6.2, care cuprinde în
prima parte elementele liniare si unghiulare masurate pe teren (distante
înclinate, unghiuri zenitale si directii unghiulare orizontale) iar în partea a doua
elementele calculate (orientari, distante reduse la orizont, coordonate relative
provizorii si compensate si coordonate absolute).

Dista Coordon
Coordonat
Dista Ungh nte ate
Direc e absolute
                                                     Pct. nte i Orien redus relative Nr.
tii
viz încli zenit tari e la
                                                                                                                                                          
pun
orizo
Pct. statie at nate al orizo ct
ntale nt X Y
Z

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
- - 24.36 - - - 6386 3840 Δ
37
28 .41 .62 37
1 - - 60.34 - - - 6261 3790
0 28 .03 .15 Δ21
○21
4
1 108. 176.0 107. - 39.6 - -
0 17 868 99 100. 1 101
1 46
- - - - - - 6160 3829
21 -
.54 .74
○101 1 85.5 115.7 85.4 - 82.7 - -
0 4 608 0 20.9 9 102
2 2
- - - - - - 6139 3912
101 -
.62 .50
1 75.6 24.71 75.5 69.8 28.5 - -
0 2 48 1 9 8 103
3
○102 5 56.4 275.9 56.3      - - - -
0 4 108 9 508
8
5 39.1 279.1 39.1 - - - -
0 8 648 0 509
9
○103 - - 233.2 - - - 6209 3941
102 -
528 .47 .07
1 136. 380.6 136. 130. - - - 104
 0 96 388 82 54 40.9
4 7
5 58.7 287.0 58.5 - - - -
1 2 788 6 510
0
5 64.1 233.2 64.0 - - - -
1 5 528 3 511
1
- - - - -- 6339 3900
103 -
.99 .09
135. 260.3 135. - - - -
2
49 428 32 78.9 109. 21
1
4 90
5 60.6 211.4 60.5 - - - -
1 2 188 9 512
○104
2
5 31.5 221.6 31.5 - - - -
1 3 888 0 513
3
5 41.7 249.7 41.7 - - - -
1 8 688 3 514
4

Document Info