Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GHEOR6H1U"UEJ
ARTICOLE
SI
cuvîNTĂRI
EDITURA POLITICĂ
Bucureşti - 1962
RAPORT LA PLENARA C.c. AL P.M.R.
DIN 30 IUNIE - 1 IULIE 1961 ASUPRA
MERSULUI INDEPLINIRII DIRECTIVELOR
CONGRESULUI AL III-LEA AL PARTIDULUI
PRIVIND CONSTRUIREA SOCIALISMULUI
LA SATE ŞI DEZVOLTAREA AGRICULTURII
Tovarăşi,
1961 cu 600 000 000 de lei mai mult decît prevedeau pentru
şi financiară.
această perioadă Directivele Congresului al III-lea. In primele
Realizarea şi depăşirea planului de stat pe anul 1960 creează
cinci luni ale a cestui an au fost date !În folosinţă oamenilor muncii
cond iţii favorabile pentru îndeplinirea cu succes a planului de
10200 de apartamente.
6 ani. Volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul
In primele 5 luni ale acestui an, planUl producţiei globale pe socialist este în primele 5 luni ale anului 1961 cu 18010 mai mare
ansamblul industriei a fost îndeplinit în proporţie de 103,4%, decît în perioada corespunzătoare a anului 1960. După date pre-
obţinîndu-se peste plan o producţie în valoare de mai mult de liminate, aces te vînzări au crescut : la carne cu 7%, la preparate
1 71liliard de lei. de carne 'c u 19% , la zahăr cu 5% , da ulei cu 16%, la ţesături
Faţă de perioada corespunzătoare a anului 1960, producţia in- şi confec ţii de bwrrbac {:u 5%, la ţesături şi confecţii de lînă cu
dustrială a crescut cu 17%. Muncitorii, tehnicienii ş i inginerii din 14%, la încă lţăminte d e piele cu 30%, la mobilă cu 39%, la
maşini de sp ălat rufe cu 132%. Populaţia este mai bine aprovi-
industrie au dat, peste prevederile planului, 35 600 de tone de
ziona tă, au 'crescut din ce în ce mai mult V1Înzările de produse
fontă, 20500 de tone de oţel, 23 700 de tone de minereuri de
necesare confortului casnic şi satisfacerii cerinţelor de cultură.
fier, 186 400 de tone de cărbune, 2 700 de tone de sodă calci-
D irectivele C.C. al P.M.R. cu privire ~a criteriile principale
nată, aproape 43 000 de tone de ciment, circa 1 400 000 m 2 de
a le întrecerii socialiste au fost primite cu însufleţire de oamenii
ţesături de bumbac şi de lînă, 111 000 de perechi încălţăminte. muncii din toate ramurile ,de producţie. Muncitorii, inginerii, teh-
1400 de tone de uleiuri comestibile ş.a. nicienii au obţinut rezultate valoroase în lupta pentru o calitate
Numai în primele 5 luni ale anului acesta industria noastră s uperioară a produselor, care s-a transformat într-o largă mişcare
socialistă a dat de 3 ori mai mult oţel şi energie electrică decît de masă. De asemenea, pînă la începutul lunii mai a acestui an
s-a produs în Romînia în întreg anul 1938. s-au realizat economii peste plan de 133 000 000 de lei.
Intre
.
1 ianuarie şi 31 m at. 1961 s-au mvesttt
. A. m tntreaga eeo-
A In obţinerea acestor rezuJItate, un rol important l-au avut mă
nOlnte pe t 8
.
t d d
~ s e mI tar e e lei, cu 22% mai mult decît în aceeaşi
surile luate de partid rpentru îmbunătăţirea continuă a activităţii
penoada a anului 1960 A ' de conducere planificată a economiei naţionale. Planul anual a
. u mtrat m producţie numeroase obiec-
A
. .
tIve mdustriale important A
fost elaborat cu participarea largă a celor mai calificate cadre de
e, mtre care bateria IV de cocs la Hu- specialitate din producţie şi din organele economice centrale şi
nedoara cu o 'capacitat d 250
. e e 000 de tone pe an bateria 1 de locale, cifrele de plan au fost cunoscute de întreprinderi cu trei
senucocs la Victoria C I '
an f b' d a an cu o capacitate de 88 000 de tone pe luni înainte de începerea anului; aceasta a permis să fie luate
, a nea e !onnaldehid· I .
plexul pe tr . d ' . a a combmatul chimic Victoria, com- din timp m ăsurile organizatorice, economice şi tehnice care au
n u m ustrlahzarea I l ' p' asigurat ,ncă din primele zile ale anului ca producţia să se des-
duse lactat B '. emuu U! Ipera, oombinatul de pro-
e ucureştI, nOI capacităţi la centrala electrică de ter- făşoare în ritm susţinu t .
G h. Gh el o r g h 1u ~ D fi J
Raport la. plenara c.c. al P.M.R. din 30 lunie-l iulie 1961
De la cel de-al III-lea Congres şi pină în prezent s-au înre- 1960-iunie 1961) au intrat în gospodării colective 610000 de
gistrat rezultate îmbucurătoare în munca desfăşurată de partid pe familii, cu o suprafaţă de aproape un milion şi jumătate ha de
frontul construcţiei socialiste la sate. teren agricol; în această perioadă numărul de familii intrate in
gospodării colective este cu 80% mai mare, iar suprafaţa agricolă
Sectorul socialist s-a dezvoltat considerabil, extinzÎndu-se şi
cu 60% mai mare faţă de perioada respectivă a anilor 1959-
cOlISolidîndu-se relaţiile de p roducţie socialiste. Nivelul tehnic al
1960.
agriwlturii s-a ridicat neîncetat, au crescut producţia agricolă
globa lă şi producţia-marfă, au sporit cantităţile de produse agri-
Se accentuează ritmul transformării intovărăşirilor agricole in
gospodării colective. De la congres pînă acum au trecut la gos-
cole intrate în fo ndul central al statului, a crescut continuu ni-
podării colective un număr de 2 242 de întovărăşiri agricole cu
Gelfll de trai material şi cultural al ţărănimii.
447 000 de familii şi 1 150 000 ha de teren agricol. Aproximativ
Tabloul general al repartizării suprafeţei agricole ş i ara bile
75% din noii colectiviş ti provin din rindurile intovărăşiţilor.
pe categorii de gospodării la data de 1 iunie 1961 este următorul:
Această evoluţie a întovărăşirilor confirmă justeţea politiciI
partidului, care în munca politică şi organizatorică de atrage re a
Supralala raţă d. totalul R. P. R,
ţărănimii pe drumul socialismului a pornit de la forme simple şi
.,.
I .,
agricolă a r ahilă I accesibile, de natură să deprindă masele ţărăneşti cu organiza-
I mii ha
I I mII b a
rea socialistă a muncii, constituind o şcoală de oooperare in pro-
Unităţi agri cole de stat 4270,4 29,4 1 G91,3 17,2 ducţia agricolă. Viaţa a dovedit că, pe măsură ce întovărăşiţii se
Gospodării agric, colective 5069,5 34,8
Intoviirăşil'i agricol~
4504,7 45,9 conving din experienţa proprie şi din experienţa gospodăriilor
2 742,~ 18,n ~ 176,2 ...... ,-
').) 1)
faţă de 1959, c:u 294500, din care 105 20~ vaci; al porcinelor Raport III. plene.ra C.C. 0.1 P.M,R. din 30 iunie-l Iulie 1H1 ]3
_ cu 92 000, dm care 27 500 scroafe; al ovmelor - cu 64200
S-au dat în folosinţă 13000 de construcţii gospodăreşti, 3000 d' oite 8-10 lei pentru fiecare zi-muncă efectuată in luna respec-
grajduri pentru bovin.e, 1140 de m~temităţi şi îngrăşătorii pen~ tivă.
porci ne, 1 350 de saJvane pentru OI, 820 de magazii pentru ce. Un număr din ce În ce mai mare de gospodării colective au
reale ş.a.; gospodăriile colective şi-au sporit numărul maşinilor introdus retl'ibuirea muncii nu numai după lucrările efectuate, ci
şi utilajelor proprietate obştească, deţinînd în prezent aproa e şi după rezultatele muncii depuse, repartizînd colectiviştilor premii
4000 de autocamioane, 3700 de tocători de furaje, 4 600 de :O. in funcţie de depăşirea producţiilor planificate.
toare stabile şi electrice, 2 400 de pompe pentru irigat ş.a. La veniturile realizate de colectivişti prin muncă în gospo-
Cointeresarea materială a colectiviştilor la dezvoltarea eco. dăria obştească - principalul izvor de venituri al oolectiviştilor
nomică a gospodăriilor colective şi la sporirea producţiei agricole - se adaugă veniturile obţinute din gospodăria personală şi de
a fost şi este un principiu fundamental al partidului în Opera de la animalele pe care membrii gOSipodăriilor colective le deţin po-
transformare socialistă a agriculturii. trivit statutului.
!mbunătăţirea Întregii activităţi de producţie a gospodăriilor Se transformă pe zi ce trece faţa satelor, ţărănimea se hră
c~lechve este indisolubil legată de întărirea rolului zilei-muncă neşte şi se îmbracă mai bine, îşi construieşte locuinţe, îşi cum-
ŞI de foloS1Tea chibzuită a acesteia Cele mai multe go do " pără mobilă, aparate de radio şi de televiziune, îşi ridică necon-
1" • ~m
co ectlve cheltUIesc economic zilele-munca" prl'n fI ' tenit nivelul de trai material şi cultural, făurindu-şi o viaţă
o oSlrea unor
norme d: lucru corespunzătoare, prin reducerea numărului de civilizată, demnă de epoca socialismului.
z;le-munca p~ntru activităţi ce nu S:Înt direct productive, prin
Tovarăşi,
p amflcarea ŞI controlul riguros al cheltuielilor de zile-muncă.
Anul trecut gos po d"am"1 e co l '
echve au distribuit colectiv~tilor CăIăuzindu-se neabătut după învăţătura marxist-leninistă,
produse şi bani În valoa d 19 I . partidul nostru a mers consecvent pe linia creilrii bazei tehnice-
el m medie pe ţară pentru fie.
A
." re e
care ZI-munca. Un număr d 755 d materiale a socialismului, dezvoltînd industria grea, cu pivotul
d . b . e e gospodării au repartizat pro·
ei - industria constructoare de maşini, a aplicat in mod creator
A
use ŞI am m valoare d
d' e peste 25 de lei de fiecare zi-muncă' la condiţiile ţării noastre planul cooperatist al lui Lenin, învăţînd
In acestea, în 293 de d" " '
peste 30 d l' gospo aru valoarea zilei-muncă a fost de necontenit din experienţa construcţiei colhoznice sovietice şi din
e el.
propria noastră experienţă acumulată În decursul anilor. In opera
Un mijloc puternic de .
avansuri bă t' I stImulare îl constituie acordarea th de transformare socialistă a agriculturii, partidul a vegheat la
neş 1, unar sau t . . I
900 de d" " nmestna. Un număr de aproape respectarea strictă a liberului consimţămint, lărgind continuu baza
gospo arn colectiv
lună, avansuri b" . e au acordat anul trecut, în fiecare politică şi economică a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără
aneştl. Astfel d "1' .'
comuna Tudo VI d" ' gospo ăru e agncole colectIve din nime.
r a Imlrescu .
taia, regiunea B d' ,regIunea Galaţi, din comuna G~' Organele şi organizaţiile de partid au desfăşurat o muncă
anat, m corn C politică-organizatorică perseverentă in rindurile maselor ţărăneşti,
şi multe altele au A ". una om ana, regiunea Dobrogea, ca
, unparţzt colectiviştilor în fiecare lună ca avans care au urmat cu incredere cuvîntul partidului. Faptele au de-
monstrat cit de neintemeiate sînt calomniile lansate de ideologii
Raport la. plen8ra C.C. al P.M.R. din 30 iunÎe-1 iulie 1961 15
G h. G h e o r 9 h 1u ~ O e J
14
tiviştilor, la Incadrarea gospodăriilor colective cu agronomi,
capitaliştilor şi moşierilor care pretind că ţărănimea ar fi refrac- zootehnicieni şi alţi specialişti, la !formarea cadrelor de conducere.
tară socialismului. In acea!/tă privinţă, din păcate, nu toate organele şi organiza-
Un factor esenţial care a determinat I~g!rea curentului de ţiile de partid îşi fac datoria pînă la capăt. Sînt dese cazurile cînd
trecere a ţ
ărănimii spre colectivizare îl constituIe forţa de atracţie activişti de partid cu munci de răspundere , după constituirea gos-
• .. ţ~ " . . d "
mereu crescîndă exercitată asupra mtregu ararurru e catre gos- podăriilor colective se mulţumesc să dea colectiviştilor numai în-
podăriile colective fruntaşe. ." ." . . drumări generale, ffi lasă să se descurce singuri, nu se preocupă în
In rocesul de colectivizare a agrIculturll trebme sa sublimem suficientă măsură de Întărirea economică şi organizatorică a gos-
în moI deosebit importanţa ajutorului material şi tehnic acordat podăriei colective.
de stat gospodăriilor colective. Experienţa construcţiei noastre Comitetul Central al partidului a atras permanent atenţia orga-
socialiste la sate confirmă teza leninistă cu privire la rolul ho· nelor şi organizaţiilor de partid, lucrătorilor de partid care acti-
tărîtor al statului socialist în dezvoltarea forţelor de producţie şi vează în domeniul transformării socialiste a agriculturii, să îmbu-
făurirea relaţiilor de producţie socialiste In agricultură. nătăţească neincetat munca politică şi organizatorică pentru a asi-
In ultimii zece ani statul a făcut investiţii pentru agricultură gura apHcarea cu fermitate a liniei partidului, în vederea întăririi
In valoare de aproape 18 miliarde de lei. Au ,fost create staţiuni alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, consolidării şi dezvoltării continue a
de maşini şi tractoare, care pun la dispoziţia ţărănimii tractoare, agriculturii socialiste.
semănători, combine şi alte maşini agricole.
Tovarăşi,
Tovarăşi,
Congresul al III-lea al partidului a trasat ca sarcină î~cheier~
In reorganizarea socialistă a agriculturii au trebuit înlăturate procesului de colectivizare pînă în 1965. Suprafaţa totala arablla
numeroase greutăţi şi neajunsuri, obiective şi subiective, legate În a ţării este de 9 820 000 ha. Dacă scădem din această suprafaţă te-
cea mai mare parte de procesul de creştere a construcţiei so- renurile deţinute de unităţile agricole de stat, rămîn 8 100 000 ha.
cialiste. Sectorul cooperatist cuprinde 6 680000 ha, din care sînt colecti-
Marea gospodărie agricolă colectivă ridică probleme nume- vizate /PÎnă ffn prezent 4 500 000 ha. Trebuie să ţinem seama că
roase de organizare a muncii, de dezvoltare planificată a produc- In suprafaţa arabilă a ţării sînt şi circa 600 000 ha situate în lo-
ţiei agricole intensive şi multilaterale. După crearea go~odăriilor calităţi de munte, unde nu există condiţii prielnice pentru. col~~
colective, activitatea organelor şi organizaţiilor de partid În do- tivizare. Majoritatea acestor terenuri sînt răzleţite în lotun miCI,
meni~ construcţiei socialiste devine mai complexă şi mai plină situate la mari distanţe şi au o valoare economică slabă, mult sub
de raspundere. Ele au datoria să acorde gospodăriilor colective, . tilor din zonele. de.
valoarea gospodăriilor personale a Ie col e ctiVIŞ
imediat după const'tu'
I lfea lor, ' " ŞI ~ndrumare concreta"
ajutor efectiv şes. Principala sursă de venituri a populaţiei din aceste ~o~ahtăţ~
de zi .cu zi la Întoc' la
mlrea p nu UI e producţie şi a bugetulUi,. Ia
l ' d este munca în economia forestieră, în întreprinderile mrruere ŞI
organIzarea folosirii cît mai raţionale a pămîntului a braţelor de altele, iar terenul arabil constituie o sursă auxiliară pentru com-
muncă şi a inventarul . l ' ' . .
'. w, a organIzarea muncii şi Întărirea dlsCI- pletarea nevoilor de consum propriu.
plinel m muncă la 'eli
, n carea cunoştinţelor agrotehnice ale colec-
Gh. Gheorghiu-Dej Rapor t la. plenllra CoC. III P.M.R. din 30 lu nie-I iuli e 1961 17
16
Din datele de mru sus rezultă că, pînă în 1965, mai ramme Acolo unde colectiviştii îş i vor manifesta dorinţa de a crea
să fie cuprinsă în gospodării colective o suprafaţă arabilă de circa gospodării mai mari de 2 500 ha, problema trebuie bine studiată
3 000 000 ba ce se află actualmente aproape în totalitatea ei în şi supusă aprobării C.C. al P.M.R.
întovărăşiri agricole. In procesul de unificare a gospodăriilor mici trebuie să se
Ţinînd seama de ritmul tot mai puternic de trecere a ţări1 - analizeze fiecare caz în parte, luîndu-se în considerare interesele
nimii la colectivizare şi de transformare a Întovărăşirilor agricole şi dorinţa colectiviştilor, profilul ramurilor de producţie şi posibi-
În gospodc1rii colective, putem aprecia că există depline posibilităţi lităţile dezvoltării mai multor ramuri (zootehnia, legumicultura şi
de a realiza chiar mai dev reme sarcina trasată de conl5ires cu pri- Illtele), posibilităţile meoanizării lucrărilor agricole, nivelul de
vire la terminarea colectivizc1rii. pregătire ş i de experienţă al cadrelor de conducere ale gospodă
Congresul al III-lea al partidului a trasat organelor de partid riilor colective, forţa de muncă disponibilă, numărul ş i calificarea
ş i de stat sarcina de a desfăşura concomitent muncă poli tică-orga cadrelor de agronomi, zootehnicieni şi altor specialişti în agri-
nizatorică pentru terminarea colectivizării şi pentru unirea gos- cultură, condiţiile optime pentru a folosi din plin tehnica şi me-
podăriilor colective mici in gospodării mru mari. In ultimul timp todele agrotehnice înaintate.
a căpătat extindere tendinţa gospodăriilor colective mici, cu po- Prin încheierea colectivizării, relaţiile de producţie socialiste
sibilităţi reduse de dezvoltare economică, de a se uni în gospo- vor deveni atotcuprinzătoare în economia noastră naţională. For-
dării colective mai mari, care oferă condiţii mai bune pentru folo- ţele de producţie în agricultură vor cunoaşte o dezvoltare impe-
sirea. ra~ion.ală a pămîntului şi pentru aplicarea metodel or agro-- tuoasă, contribuind ca agricultura să ţină pasul cu ritmul ra.pid
tehmce mamtate, pentru utilizarea mai eficace a mijloacelor me- de creştere a industriei socialiste.
canizate şi dezvoltarea multilaterală a producţiei agricole vege-
tale, şi animale. Datorită acestui proces de unificare, suprafaţa
PRODUCŢIA DE CEREALE
medIe pe ţară a unei gospodării colective s-a mărit de la 614 ha
În 1958 la 950 ha în iunie 1961.
Tovarăşi ,
o " Experienţa arată că cele mai bune rezultata le obţin gospo--
daruie colective care au o suprafaţă În ,'urul a 2 000 h d'f Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevăd ca, pînă
tiată a, 1 eren- in 1965, producţia globală agricolă să crească, în condiţii cli-
. pe zone naturale. In zonele de şes, unde se cultivă În 'n-
clpal cereale mărime aţ' 1- pn matice normale, cu 70-80% faţă de 1959.
1 500-2500' h • a r IOna a a gospodăriei colective este de In perioada planului de 6 ani, sarcina principalc1 o constituie
la go dii "1 a; In zonele de deal este da 1 000-1 500 ha, iar sporirea considerabilă a productiei de cereale, mai ales de grîu şi
de 50b~1 ~I e cu caracter dominant pomiviticol şi legumicol _ porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celorlalte ramuri
a 00 ha. In asemenea gospodării conducerea este mai ale agriculturii, şi în primul rînd creşterea animalelor, În vederea
r~~:~~~ă ~e p~:~nUtucţil' e. şi. are
posibilitatea să asigure folosirea mai satisfacerii cerinţelor crescînde ale populaţiei cu produse agro-
UI ŞI a forţel de m o _ '1' alimentare şi ale industriei cu materii prime.
posibilităţile naturale şi ec ' _ unc.a, sa utl lZeze mai b ine
onomlCe, sa aplIce mai d l' ă ril Transformări/e înfăptuite în agricultura ţării noastre, dotarea
agrotehnice, experienţa Înrunt t". . . " ep m m su . e
a a ŞI cuoennle ştImţei agricole. ei din an În an cu tot mai multe miiloace mecanizate şi substanţe
!
Gh. Gheorghiu·Oej Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie 1961 19
18
chimice, munca desfiJşura;tă de harnica noastră ţărănime creează Cele mai slabe reoolte la hectar le-au avut gospodăriile indi-
celo mai favorabile condiţii pentru punerea în valoare a im ense lor viduale, care au obţinut cu aproape 500 kg de grîu şi aproape
rezerve de care dispune marea agricultură socialistă, pentru ridi- 800 kg de porumb-boabe mai puţin decît gospodăriile colective.
carea continuă a fertilităţii solului, pentru înfăptuirea sarcinilor După cum se vede, producţiile obţinute în condiţiile clima-
stabilite de Directivele Congresului al III-lea al partidului cu tice nu tocmai favorabile ale anului agricol 1960 au dovedit o
privire la sporirea producţiei agricole. dată mai mult superioritatea agriculturii socialiste.
Este foarte instructivă comparaţia recoltelor medii la hectar Pentru producţia de cereale a acestui an sînt însămînţate
obţinute în 1960 de către diferitele categorii de gospodării (gostat, 3 100 000 ha cu grîu şi aproape 3 700 000 ha cu porumb. Recolta
gospodării colective, întovărăşiri şi gospodării individuale). de grîu se prevede a fi bună, iar în multe locuri chiar foarte
Deşi în 1960 au fost condiţii climatice nu tocmai favorabile, bună. Acum toate forţele şi mijloacele sînt mobilizate pentru ca
obţinîndu-se pe ţară o recoltă medie la hectar de numai 1 216 kg întreaga recoltă de păioase să fie strînsă la timp şi fără pierderi
la grîu şi de 1 548 kg la porumb-boabe, gospodăriile agricole de şi pentru executarea în bune condiţii a lucrărilor de îngrijire a
stat, în condiţii similare de climă, au avut totuşi o recoltă medie culturilor prăşitoare; terenurile recoltate să fie imediat eliberate
pe ţară de 1 777 kg la grîu şi 1 880 kg la porumb. Un număr de de paie pentru a se putea trece la executarea arăturilor de vară
53 de gospodării de stat au obţinut peste 2 400 kg de grîu în medie şi însămînţarea cu a doua cultură, îndeosebi de porumb-siloz, pe
la" h~ctar de pe o suprafaţă de aproape 47 000 ha, iar 71 de gospo- suprafeţe cît mai mari.
daru de stat au obţinut peste 3 000 kg de porumb-boabe în medie In proiectul planului de stat pe anul 1962 se prevede pentru
la hectar "d~ pe o suprafaţă de 48300 ha. Aceasta se datoreşte anul viitor, în condiţii climatice normale, obţinerea unei producţii
faptulUI. ca, ITI gospodăriile de stat, lucrările agricole s-au efectuat totale de 12 550 000 de tone de cereale, dîn care 4 650 000 de
la ~ lllvei a~otehnic ridicat, cu mijloace mecanizate, s-au folosit tone de grîu şi secară şi 6 650 000 de tone de porumb.
semmţe selecţionate de înaltă productivitate lngrăşămint tu Pentru realizarea acestor sarcini trebuie pregătite din timp
rale şi chimice ş.a. , e na - condiţiile care să asigure aplicarea întregului complex de măsuri
Gospodăriile
. colecti've, aVID
A d d e asemenea condiţii favorabile agrotehnice; să se execute arături adînci 'Pe toate suprafeţele ce
pentru orgamzarea raţională a producţiei au realizat e " se însămînţează; să se semene la timp, asigurîndu-se o densitate
recoltă medie la hectar de 1 350 k 1 ' A . P ţara o optimă de plante, în funcţie de zonă, soi şi mod de cultură; să
porumb-boabe Est dif' A g a grm ŞI de 1 937 kg la
. e e lcator ID această '.." se efectueze la timp lucrările de întreţinere şi recoltare a cul-
giunii Dobro ea In . pnvm,a exemplul re-
producţia me~' . d penoada de după colectivizare, 1958-1960, turilor.
le e porumb la hectar s-a dubl t . Unul dintre elementele cele mai de seamă ale agrotehnicii
a crescut cu 35,3% faţă de perioada 1951_ a, Iar cea de g~u avansate îl constituie introducerea şi răspîndirea în cultură a unor
de gospodării colective d' dif' " 1954. Un mare numar
d' ente regmlll au obţin t d seminţe de soiuri mai productive şi de calitate superioară. In
me le la hectar de 1 500-2 000 k d A . U o pro ucţie
ITI
de porumb-boabe. g e gnu ŞI 2 000-3 000 kg ,toamna anului 1959 au fost semănate peste 150000 ha cu grîu
de soiuri de înaltă productivitate, în 1960 - ciTca 1 000 000 · ha,
"" iril'e agricole au ob"
In schimb , întovaraş A iar pentru recolta anului următor unnează să se însămînţeze
hectar numai 1 024 kg la A • ,mut m medie la
gnu ŞI 1426 kg la porumb-boabe. aproximativ 2000000 ha.
:!u G b. Gb 8 Or g b i u • O e j Raport lel pleoara ce . .oI P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 21
----------
, Partidul a acordat o atenţie deosebită hibridizării porumbu_ 210 000 de tone de porumb mai mult. Sînt create acum toate
lUi, In pnmavara anului 1960 s-au însămînţat cu hibrizi dubli de condiţiile ca să se lichideze această stare de lucruri, astfel ca În
u
porumb aproape 600000 ha, în 1961 - peste 1 000000 h ' toate gospodăriile agricole colective să se însăminţeze cu maşina,
. " ~w
Începind cu anul 1962, întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi din
m anul vIItor se vor însămînţa peste 2 000 000 ha,
Ince~înd cu recolta anului 1963 la grîu şi a anului 1964 la
1963 - întreaga suprafaţă cultivată cu porumb,
~o~m~, ~ntreaga suprafaţă cultivată cu aceste culturi trebuie să
fIe l~sammţată cu seminţe din soiurile şi hibrizii de înaltă ro- CULTURA PLANTELOR TEHNICE
duchvltate, potrivit condiţiilor din zonele respective E ,P ŞI A LECUMELOR
arat U ă' 1 ' xpenenţa
t 1 ~ : ' m a,ce ea şi condiţii de climă şi sol, aplicîndu-se o agro
e mIca, a,semanatoare, se obţin prin folosirea soiurilor de mare
u
elită tu ' a aSIgure apr " , 1 070 kg faţă de 770 kg în 1958; pe aproape întreaga suprafaţă
a, turor gospodăriilo r de stat i ~Ylz~onarea cu sămînţă cultivată cu floarea-soarelui s-a generalizat semănatul cu seminţe
Pnn dotarea agricultu " Şuco eChve, din soiuri superioare, Pentru îndeplinirea sarcinii stabilite de
cu m ' ru cu semanăt '
• a,şlna pentru recolta anului on, au fost însămînţate Congresul al In-lea privind producţia de floarea-soarelui, Minis-
gnu ŞI 2300000 ha cu b acesta aproape 2 000 000 h
semăn t porum , Cu to t a cu terul Agriculturii va lua măsuri pentru introducerea în cultură pe
a e cu mîna peste 1 000 000 h a e acestea au mai fost intreaga suprafaţă a unor soiuri de floarea-soarelui cu conţinut
la gospod u "1 a cu gri d'
aru e colective şi 1 400 000 u, m care 250 000 ha bogat în ulei.
200 000 la gos du "1 ha cu por b
faţă It' u po am e agricole colective D ~m , din care
u Cultura cartofului trebuie să fie extinsă mai ales în zonele
cu Ivata cu grîu şi porumb s-ar ' : uaca Intreaga su ra- cu condiţii favorabile, unde se obţin recolte mari. Pentru extin-
se putea obţine cu 120 000-180 000 d h msamînţat cu maşi~il derea culturii cartofilor timpurii se recomandă să se folosească
e tone de grîu şi 140 000"::
22 G b. G h e o r 9 h 1u . D e j
Raport la rplenara C.C. al P.M,R. din 30 lunie-I iulie 1961 23
luncile rîurilor cu soIuri fertile şi cu posibilităţi de irigare. Să
se intensifice măsurile pentru producerea de seminţe din soiuri în 1960 s-au folosit de peste 4 ori mai multe îngrăşăminte chi-
productive şi rezistente la boli. mice decît în 1955, acestea ajung abia pentru nevoile gospodă
Pentru îmbunătăţirea alimentaţiei populaţiei este necesar" riilor de stat şi acoperă numai o parle din nevoile gospodăriilor
s~~rirea ~roductiei de legume. Rezultatele bune obţinute de uni~ colective.
taţile a~ncole specializate în cultura legumelor, care au realizat Trebuie să atragem atenţia asupra importanţei pe care o pre-
productiI de 25000-30000 kg la hectar arată că e pe d 1· zintă folosirea unor cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte orga-
·b·1 " ' ep fi
pOSI 1 sa se. obţ~ă, pe suprafeţe mari, prin aplicarea metodelor nice, îndeosebi a gunoiului de grajd. Este cu totul greşită atitu-
ag~.otehnice . ŞI extinderea irigaţiilor, recolte bogate la aceste cul- dinea unor specialişti oare Iasă nefolosite însemnate cantităţi de
tuI~. ~x~enenţa acestor gospodării trebuie larg popularizată i gunoi de grajd. S-a dovedit că fiecare vagon de gunoi de grajd
aplIcata m toate gospodăriile cultivatoare de legume pentm Ş îmbogăţeşte solul cu 54 kg de azot, 25 kg de fosfor şi alte sub-
pînă în 1965 să se ajungă' d· I ' ca stanţe care sporesc producţia de porumb, de pildă, cu 500-800 kg
17500 k 1 " In me le, a o producţie de peste
g a hectar pe mtreaga suprafaţă de 185 000 h u l . la hectar.
cu legume. a c tivate De aici rezultă că în fiecare gospodărie agricolă trebuie să
O mare atenţie trebuie acordat" d l " .. existe o grijă deosebită pentru strîngerea în platforme a acestui
lor în jurul oraşelo· 1 a ezvo taru culturii legume-
r Ş I centre or muncitoreşti îngrăşămînt preţios, pentru păstrarea în condiţii bune, încorpo-
transportul de la distanţe. . ' pentm a se evita rarea sub arătura adîncă şi valoriHcarea lui deplină ca ş i a a ltor
marI, precum ŞI culti " .. I
purii necesare aprovizionării .tm. varu egumelor tirn- îngrăşăminte organice cu efecte asemănătoare asupra recoltelor,
Gospodăriilor colective s" 1. n lce a populaţiei şi exportului. cum sînt, de exemplu, îngrăşămintele verzi.
a l se acorde sp ...
suprafeţele de sere şi răsadniţe. n Jln pentru a extinde In scopul sporirii fertilităţii terenurilor agricole, Congresul
al III-lea al partidului a trasat industriei chimice sarcina de a
RIDICAREA CONTINUA A furniza agriculturii în 1965 îngrăşăminte în cantitate de 500 000
ŞI SPORIREA SUPRAFFEEŢRETILITAŢII SOLULUI de tone de substanţă activă.
LOR ARABILE Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi experienţa unităţilor
Sporirea COntinuă a fertilită ii "_ agricole fruntaşe ne arată că în condiţiile din ţara noastră îngră
lor. de producţie în . I ţ pammtului - principalul .. ş ămintele chimice de bază sînt cele azotoase, ele trebuind să
. agTlcu tură t mtl-
tmportante ale MinisterulUi A ricu~; e ..u na din sarcinile cele mai reprezinte de două ori cantitatea de îngrăşăminte fosfatice şi de
partid şi de stat şi ale fiecărei g o ~~It:. ale organelor localg de 4-5 ori cantitatea celor potasice. Acest lucru este determinat de
Printre măsurile care s g spo ara de stat şi colective proporţia însemnată a cerealelor în producţia noastră agricolă, mai
poresc fe tiI· .
atenţie trebuie acordată fo losir.. r ltatea solului, o deosebită ales a porumbului, care este una din plantele mari consumatoare
a îngrăşăminte lor It pe scară din ce în ce m .
. a. mare de azot. In dezvoltarea şi profilarea industriei chimice trebuie să
Industria noastră ch· ." se ţină seama că producţia îngrăşămintelor azotoase se găseşte în
tr . . Imlca se află - 1·
1 aţI Importante de îngraş" ămint h. ~n p f i avint, furnizînd can- momen!Jul de faţă într-un raport necorespunzător faţă de cea a
stare s" e c Imlce D
a acopere toate nevoile agricultu ... ar ea nu es te încă în îngrăşămintelor cu fosfor, fiind cu mult mai mică de<,Ît e necesar.
TII cu aceste produse. Deşi
Pen tru înlăturarea acestei disproporţii urmează să se pună în
Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 20
Gb. Gheorgbiu·DeJ
24
funcţiune trei combinate noi producătoare de îngrăşăminte azo- tJrrii este dator să ia măsuri pentru ca unităţile agricole să
toase: combinatul de la Roznov, combinatul de chlmlZare a ga- utilizeze îngrăşămintele chimice în cantităţile şi combinaţiile ce-
zului metan Craiova şi combinatul de la Tg.-Mureş. In acelaşi rute de însuşirile fiecărei parcele de teren, stabilite pe baza ana-
timp se dezvoltă capacitatea uzinelor de îngrăşăminte cu fosfor lizelor agrochimice, de cerinţele fiecărei culturi în ce priveşte
de la Năvodari şi se construiesc încă două unităţi noi de îngră diferite substanţe nutritive; este necesar ca treptat, la început în
şăminte cu fosfor, concentrate şi compuse.
gospodăriile de stat, iar apoi în cele colective, ~pecialiştil~r .să
Pentru îngrăşăminte potasice trebuie să se grăbească extin- li se asigure un minimum de aparatură pentru analize agroc~lmlce
derea lucrărilor geologice şi miniere în vederea exploatării zăcă simple, dar indispensabile folosirii cu maximum de eficaCitate a
mintelor descoperite în Moldova şi să se adopte cele mai economice îngrăşămintelor chimice. .
măsuri de exploatare.
In regiunile Maramureş, Crişana, Banat, Argeş, Oltema, Ba-
Industria de îngrăşăminte chimice va trebui să realizeze şi o cău şi altele, solurile podzolice cu productivitate scăzută ocupă
imbunătăţire a sortimentelor ce vor fi livrate agriculturii, prin peste 3 000 000 ha. Capacitatea de producţie a acestora se poate
producerea de îngrăşăminte lichide şi alte îngrăşăminte concen- ridica simţitor prin aplicarea amendamentelor calcaroase. Expe-
trate în substanţe active, cu eficacitate economică ridicată. rienţa arată că, pe podzolurile tratate cu calcar la care se adaugă
Paralel cu sporirea cantităţilor de îngrăşăminte chimice, Mi- îngrăşăminte organioe, producţiile obţinute .se pot .du~1a. Cu toa~e
nisterul Industriei Petrolului şi Chimiei trebuie să ia măsuri că în ţara noastră există zăcăminte maTi de piatra de var 1D
pentru producerea unor cantităţi din ce in ce mai mari de sub- imediata apropiere a acestor soIuri, amendamentele calcaroase s-a~
stanţe chimice necesare protecţiei plantelor agricole. Calcule aplicat pînă acum pe suprafeţe neînsemnate, în mod sporadiC ŞI
sumare ne arată că dăunătorii, bolile plantelor agricole şi buru- neorganizat.
ienile dijmuiesc anual cu 15-20 % producţia noastră vegetală. Este Pentru a valorifica această importantă rezervă de sporire a
necesară punerea în funcţiune a noi capacităţi de producţie, pre- producţiei, este necesar ca în regiunile cu cele mai în:inse supra-
cum. ~i însuşirea fabricării acelor tipuri de insectofungicide şi feţe podzolice să se organizeze cariere de exploatare ŞI ~relucrare
lerblclde care s-au experimentat cu succes, dovedindu-se cele mai a pietrei de var, astfel încît în anii următori să se apltce amen-
eficace şi ieftine. damente cu var pe 400 000-500 000 ha anual.
. O largă răspîndire trebuie să aibă pe viitor folosirea ierbi- După cum se ştie, în ţara noastră mari .supra~eţ~ de t~~en
cldelor - plivitul chimic - îndeosebi la cultura po b 1 . agricol sînt situate pe pante, în zone cu relie~ fram~n.tat, fun_d
deo . . rum u Ul,
. ar.ece conslitule mijlocul cel mai puternic în combaterea bu- supuse continuu procesului de eroziune a solulUl. ~OtrlV1t evalua-
rUienilor. rilor făcute, suprafaţa terenurilor agricole puternic .eroda:e se
Sporirea cantităţilor şi sortimentelor de îng - _. 1" ridică la peste 900 000 ha, din care peste 500 000 ha şI-au ple~d~t
raşammte c unuce
total capacitatea de producţie; suprafeţe însemnate se a~~ 1D
d' t"'d
e msec ICI e şi ierbicide trebuie să fie însOţl'ta- de u lZarea 1or'
tiI'
· 't
po trIVI cu normele stabilite de ştiinţă. diferite faze mai puţin înaintate de eroziune, avînd o fertilitate
Administrarea la întîmplare a acestor prod scăzută.
cons'd b'l f I I use chimice reduce Daunele pricinuite fondului nostru funciar prin eroziune se
I l era 1 e ectu or pozitiv asupra recoltei' ' Iar. uneori, în locul
sporu ui aşteptat, poate aduce chiar paguba". M inisterul Agricul- datoresc în principal gospodăririi defectuoase a pămînturilor sub
G b. Ghe or9hi u~ oeJ Raport la plenara C.C. al P.M, R. din 30 iunie-l iulie 1961 27
26
regimurile trecute. In condiţiile agriculturii socialiste, combaterea a perdelelor de protecţie pentru căi ferate şi şosele etc. In multe
acestui fenomen, stăvilirea lui sînt pe deplin posibile cu ajutorul locuri, cu toate că lîn gă sat exis tă terenuri corespunzătoare pen-
organizatoric şi tehnic din partea statului. tru oorutrucţii, se m erge pe linia de a se amplasa construcţiile
Pe o suprafaţă de aproape 1 000 000 ha în gospodării d e stat unităţilor agricole socialiste departe în cîmp, pe t erenuri arabile
şi gospodării colective, prin organizarea raţională a teritoriului a fertile; în afară d e aceasta, suprafeţele destinate construcţiilor
fost oprit procesul de eroziune, iar circa 27 000 ha din terenurile sînt ad eseori exagerat de mari, deoarece se stabilesc pe baza unor
puternic erodate, îndeosebi în regiunile Dobrogea, Argeş , G al aţi, norme rigide, care nu au în vedere'. economia maximă de pămînt .
Ploieşti, au fost recuperate şi redate agriculturii prin am enaj ări Pînă în 1965 suprafaţa arabi/ă a ţării noastre va trebui să
de combatere a eroziunii (terase, canale), fiind plantate cu livezi a;ungă la la 200 000 ha. Pentru ac.'easta sînt necesare măsuri teh-
şi vii. nice-organizatorice temeinice prin care să se valorifice rezervele
Trebuie să întreprindem în toate zonele cu soiuri care suferă încă mari de care dispunem.
de pe urma eroziunii o acţiune largă de mobilizare a maselor de Sursele de sporire a suprafeţei arabile ce trebuie în principal
colectivişti la combaterea acestui fe nomen, prin organizarea teri- folosite sînt : îndiguirea unor suprafeţe mari de teren în lunca
toriului unităţilor socialiste în tarlale mari, în care arăturile şi inundabilă a D unării, Jiului, Oltului, Mureşului, Siretului şi altor
cele~alte lucrări agrotehnice se pot face pe curbele de nivel, prin rîuri ; amenajări pentru d esecarea t erenurilor cu exces de apă;
cult IVarea acelor plante care stăvilesc şi previn eroziunea prin defrişare a mărăcinişurilor, a pîlcurilor de arborete, defrişarea trep-
terasări şi alte miiloace. ' tată a viilor hibride situate pe terenuri de şes, punerea în cultură
In perioada 1955-1960 suprafaţa arabilă a ţării a crescut a terenurilor nisipoase neproductive din Oltenia şi nord-vestul
ţării, a sărăturiloI din regiunile Crişana, Banat, Galaţi, mai buna
de l~d 9 662 000 ha la 9821 000 ha, ceea ce, desigur, nu poate fi
organizare a teritoriului pentru reducerea suprafeţelor de teren
C~~~' e~a~ mul.~mitor. O grijă deosebită trebuie acordată înlătu
necultivat.
draru oncarel
. rlSlpe de teren arabil ' valo'fi " .. tu turor rezervelor
n cam
e sponre a suprafeţelor arabile. Or în mult l ' " Lupta perseverentă pentru ridicarea capacităţii de producţie
blemă nu constituie încă o reocu ' e ocun această p ro- a pămîntului, pentru folosirea raţională a fondului funciar, pentru
unităţilor agricole s . l' t P f pare pennanentă a conducerilor creşterea suprafeţei arabile> constituie o sarcină de cea mai mare
OCla lS e, a s aturilor pop I .
locale de partid Di n " u are ŞI a organelor
. aceasta cauză au loc n . Î nsemnătate .
risipă a terenului arabil. Astfel cu to . ~eroase cazun de Se ştie că o condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea normală a
s-au dat în c ' ' ate drrectlvele precise care
e pnveşte terenurile ce pot fi I plantelor este asigurarea lor cu apă în cantitate suficientă şi la
vii, în multe gospodării colecti . h' P an tate cu pomi şi timp , fără de care chiar soIurile cele mai bogate în. s.~bsta~ţ~
tinuă practica de a se pla t ve ŞI C lar gospodării de stat con-
n a pe suprafeţe arabil • . nutritive nu pot d a recolte mari, constante. In condlţil~~ ţ~rn
muIte terenuri de coas tă erod t . e, m tImP ce noastre, seceta este calamitatea cea mai dăunătoare, ea dIJmumd
în acest scop. ' a e ŞI neproductive, nu sînt folosite
foarte frecvent recolta p e zone întinse. ."
Risipă de teren arabil se constat" f . Suprafeţe însemnate din cele mai fertile terenun se . gasesc
construcţiilor agricole a celo . d ~ recvent ŞI la amplasarea
, r m ustnale a c I d în sudul Olteniei, B ărăgan, D obrogea - partea cea mal sec~
reţel elor de distribu'- . . ' ase or e locuit a
,le a energIeI electrice şi de t i ' ' .. toasă a ţării şi cu temperaturile cele mai mari în timpul vern.
e ecomuDIcaţll ,
28 __________ G b.
~~~~~~~ G h 8 O r g b i u - O e J ______________
Raport la p lena rll. C.C . • 1 P.M ,R. din 30 iunie-l iulie 1961 29
In această zonă, cantitatea anuală de precipitaţii, pe lîngă faptul
că este redusă (400-500 mm şi chiar sub 400 mm), se reparti - de pozitivă asupra dezvoltării agriculturii şi a întregii economii
zează foarte neuniform pe perioada de vegetaţie a culturilor ; naţionale .
sînt frecvente cazurile cînd cerealele, de pildă, deşi s-au dezvoltat Congresul al III-lea a stabilit ca ptna m 1965 să ajungem
frumos, dau o recoltă mică din cauza secetei prelungite în pe- la o suprafaţă de cel puţin 800000 ha irigate. Pe baza studiilor
rioada de formare a bob ului. Aşa, de exemplu, în anul trecut, cu efectuate, Biroul Politic al C .C. al P.M.R. consideră necesară şi
toate că se prevedea o recoltă medie de circa 1 600 kg de griu Ia posibilă efectuarea unor lucrări vaste de irigaţii în regiunile
hectar, lipsa precipitaţiilor trebuincioase plantelor într-o mare Bucureşti, Dobrogea, Oltenia şi Ga laţi, astfel ca în această zonă
parte a ţării, tocmai în perioada formării bob ului, a dus la mic- să putem iriga, într-o primă etapă, prin folosirea apei din Du-
şorarea recoltei pînă la 1 216 kg la hectar. La intervale de cîţiva năre , 1 000 000 ha terlm, faţă de 200 000 ha irigate existente în
ani, seceta dăunează culturilor, pricinuind mari pagube ţărănimii prezent în întreaga ţară . Intr-o etapă următoare va trebui să ajun-
muncitoare, economiei naţionale. Şi aceasta în timp ce alături , în gem la 2 000 000 ha irigate.
Dunăre şi în alte rîuri, se scurg cantităţi imense din apa atît de Concentrînd fo rţel e şi mij loacele asupra irigării în zona cîm-
vitală pentru culturile agricole. piei Dunării, recomandăm ca în restul ţării să fie folosit~ .toa~~
Experienţa gospodăriilor agricole de stat şi a gospo d ăriilor posibilităţile existente de amenajare a terenurilor pentru mgat n .
colective care irigă suprafeţe însemnate de culturi de cîmp şi cum sînt cursurile unor riuri şi retenţiile de apă. O rezervă impor-
acordă acestei probleme toată atenţia ne arată că irigaţiile du- tantă în această privinţă o vor constitui cantităţile de apă ce se
blează şi chiar triplează recoltele. Astfel, în 1960, gospodăria agri- acumul ează la hidrocen tralele de la Bicaz, Argeş-Cetăţuia, Baia
colă de stat Pietroiu, din regiunea Bucureşti, a obţinut de pe o Mare şi altele.
suprafaţă irigată de 690 ha cîte 5 720 kg de porumb-boabe la hec- Cea mai mare parte din suprafaţa irigată va fi cultivată ~~
tar: gospodăria agricolă colectivă Jegălia, din regiunea Bucureş ti, B porumb, cîmpia Dunării devenind principala bază a producţIeI
obţmut de pe 210 ha Îrigate cîte 5980 kg la hectar; gospodăria de cereal e-marfă şi de creştere intensivă a animalelor pentr~
agncolă de stat Cema vouă - 6 200 kg porumb-boabe la hectar carne şi lapte. In această zonă, gospodăriile agricole de st~t ŞI
de pe 34 ha; _gospodăria agricolă colectivă Satu Nou, regiunea gospod ăriil e colective vor avea toate posibilităţile să reahzeze
Dobrogea - cIte 6 400 kg de porumb-boabe de pe 100 h . _ prin irigaţii recolte constante la hectar de cel puţin 5000 kg. de
d- . . 1- l a , gospo porumb. Numai de pe aceste terenuri se vor .putea recolt.a circa
ana agnco a co ectivă Cegani, regiunea Bucureşti _ cîte 10 500 kg
de porumb-boabe de pe 15 ha irigate. 5 000 000 d e tone de porumb, aproape cît obţmem acum m mod
obişnuit în întreaga ţară. Această cantitate de porumb, care va
.. Numeroase gospodării agricole de stat au obţinut la culturile
pu tea fi obţinută în orice condiţii climatice, va reprezen.t~. o
mgate un preţ de cost mai scăzut decît la culturile .. ' t
cheltu' ]'] l' neUlga e. rezervă certă de cea mai mare importanţă pentru necesltaţll~
le I e sup unentare de irigare şi amortismente f" d I interne şi de export ale economiei. Valoarea acestei pr~ducţll
c t· Im arg
ompensa e prm producţia suplimentară obţinută. evaluată la preţurile actuale de achiziţii se ridică la ~ mlharde
Toate acestea ne arată că problema Îrigaţiei este . d e lei, iar investiţiile necesare pentru înfăptuirea acestuI pro.gra~
t t- bl - d o tmpor-
an a pro ema e stat. Rl'Zolvarea ei va avea o =nr=u'
• • TIre eose b'It
d se justifică pe deplin şi vor putea fi amortizate într-o penoada
,curtă .
30 Gh. Gbeorghiu·Dej Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 31
---~
Realizarea acestui obiectiv cere mobilizarea unor însemnate De asemenea, o importantă rezervă de furaje o constituie cele
mijloace tehnice-materiale şi a eforturilor oamenilor muncii din peste 4 000 000 ha de păşuni şi fîneţe naturale. Creşterea pro-
industrie şi agricultură, a oamenilor de ştiinţă, a organelor şi ducţiei de cereale şi furaje la nivelul prevăzut creează condiţii
organizaţiilor de partid, o muncă stăruitoare de zi cu zi, pe baza excelente pentru dezvoltarea şi Îmbunătăţirea continuă a şep
unui program concret de măsuri, judicios întocmit. Pentru exe- teIului.
cutarea în timp util a studiilor şi elaborarea proiectelor tehnice, Una din caracteristicile construcţiei socialiste în ţara noastră
pentru efectuarea la un Înalt nivel tehnic a lucrărilor, va fi înfiin- constă în faptul că, datorită măsurilor de cointeresare a ţărănimii
ţată o pu.ternică organizaţie de construcţii hidrotehnice dotată cu luate de partid şi guvern, lărgirea continuă a sectorului socialist
mijloace mecanizate, la care vor trebui atrase cele mai bune, din agricultură a fost însoţită de sporirea numărului de animale
mai calificate şi mai pasionate cadre de specialişti. şi a producţiei de lapte, carne şi alte produse. Faţă de 1938,
Pe lîngă sporirea numărului specialiştilor În hidroamelioraţii, efectivul de animale la principalele specii a crescut la bovine
se va acorda o deosebită atenţie pregătirii În probleme de irigaţii cu 20%, din care la vaci cu 21 % ; la porcine - cu 70 % ; la
şi amenajări pentru irigaţii, prin cursuri sourte şi la locul de pro- ovine - cu 12%. Oile cu lînă fină şi semifină au sporit În ultimii
dU~ţie, a cadrelor de conducere ale unităţilor, agronomilor, lucră 10 ani cu 95%. In perioada 1955-1960, în gospodăriile agricole
torilor dlll. gospodăriile agricole de stat şi colectiviştilor. de stat efectivele de animale au crescut de 2,8 ori la bovine (din
~un:It~rii şi inginerii din industria construcţiilor de maşini care la vaci de 3,3 ori), de aproape 4 ori la porcine, cu 88%
trebwe sa-şI facă un titlu de onoare din a produce la ti· . 1 la ovine (din care cu lînă ,fină şi semrlină - cu 91%).
_ I . I mp ŞI a
un lilla t llIve calitativ utilaj pentru lucrările de amenajare şi de In gospodăriile agricole colective, efectivul de taurine pro-
exp oatare a terenurilor iriga te. prietate obştească a crescut între anii 1958 şi 1961 (calculat pînă
În luna iunie) de 5,4 ori, din oare numărul vacilor şi junincilor
CREŞTEREA PRODUCŢIEI ANIMALE de 5,5 ori; efeotivul de porcine a crescut de 3,6 ori, din care al
scroafelor de 2,5 ori; numărul ovinelor a crescut de 2,7 ori.
" Co~gresr;l al III-lea al partidului a prevăzut ca înă î 1965
o Sporirea densităţii animalelor la 100 ha a avut 100 în condi-
sa .e alunga la un efectiv de 5800 000 de b . P .n ţiile extinderii sectorului colectivist. In perioada 1958-1960, deşi
2900 000 de vaci; 13 000 000 d . . ovme, dm care suprafaţa agricolă deţinută de gospodăriile agrioole colective a
lînă fină şi semifină . 7500 000 e ~vme, dm care 8 500 000 cu
" ' porcme O creştere· . - crescut, densitatea taurinelor proprietate obştească la 100 ha a
nata este prevăzută la prod cţ. . 1· ~ mat msem-
sporit cu 80%.
" u ta anima ă care - 1965
sa realizeze 50 000 000 de h 1. ' In va trebui
de tone de carne 37000 d ecto ttri lapte, 1700000-1800000 In 1961, pe baza hotărîrii Comitetului Central al Parti-
, e tone del' " 1 dului Munoitoresc Romîn şi a Consiliului de Miniştri, statul a
toate condiţiile necesare pentr _ f" ~na. n ţara noastră există
. u In aptulrea .oi ch· acordat gospodăriilor agricole coleotive credite pe termen lung în
şlTea acestei sarcini. y· tar pentru depă-
sumă de 800 000 000 de lei, în cea mai mare parte pentru cum-
In structura culturilor agricole 730/ d. părarea de vaci şi viţele şi pentru procurarea materialelor de con-
pată cu cereale iar din
,
"' °
aceasta suprafa t "
m suprafaţă este ocu-
. . strucţie. Prin folosirea acestor credite şi prîn folosirea fondurilor
prezintă porumbul cultu" d b ,a, CIrca Jumătate o re-
, ra e ază
pen
tru
creşterea animalelor. proprii, gospodăriile ooleotive trebuie să ajungă pînă la sfîrşitul
G h. Ghe o rg htu- oeJ Ruport la plenara c.c al P.M.R din 30 iunic--l iulie 1961 33
32
anului la un efectiv total de 960 000 de taurine proprietate Din totalul efectivelor de vaci circa 68"10 sint animale din
obştească, din care cel puţin 343 000 de vaci şi 375 000 de viţele. rasele Bălţa lă Rominească, Pinzgau, Brună de Maramureş ŞI
Sarcinile de sporire a şeptelului se realizează cu succes atît Roşie d e D obrogea. Baza zootehniei noastre trebuie să o constituie
În gospodăriile de stat cît şi În gospodăriile colective. ani malele din aceste rase; rasele din import să fie folo.~ite in
Faţă de cerinţele mereu crescînde ale populaţiei ş i fa ţă de scopul îmbunătăţirii calitative a e/ectioului de animale din rase
rezervele mari existente în agricultură, rezultatele obţin ute pin ă autohtone, şi nu pentw înlocuirea lui.
acum în creşterea animalelor nu ne pot mulţumi. Trebuie organizată creşterea şi îngrăşarea tuturor vilei/ar.
Problema dezooltării rapide a efectivelor de animale şi creşe să nu admitem ca tineretul bovin să fie sacrificat la o greutate
terii continue a productioităţii lor, În mod deosebit În unităţile mai mică de 300 kg. Dacă începînd cu anul 1956 s-ar fi reţinut
socialiste, este o problemă care trebuie să stea În centrul atenţie i pentru prăsilă numai 40% din tineretul bovin, iar restul s-ar fi
partic/ului şi guoernului, a tuturor oamenilor muncii din agri- sacrificat la o greutate de 300 kg, astăzi am fi atins efectivu:
cultură. de bovine prevăzut pentru anul 1965, iar sporul la cantitatea dt:
In vederea sporirii numărului de taurine este absolut necesar carne realizată in aceşti ani ar fi fOSL mai mare dpcit intregul plan
ca fiecare gospodărie agricolă de stat şi gospodărie agricolă colec- al producţiei de carne de bovine prevăzut penhu anul 1961.
tiuă să·şi asigure efectioul de animale matcă, În primul rînd prin Preocupar"a pentru sporirea numerică a efectivului de bovine
păstrarea şi creşterea tuturor oiţelelor provenite din prăsilă proprie. trebuie însoţită de munca sistematică pentru ridicarea productit'l
r~ .acest scop, Ministerul Agriculturii trebuie să interzică gospo- la l Il-te pe animal. In 1960, un Iim;;r de 10 ~ospodării a!!;ri )lc
darnl~r de_sta: sacrificarea viţelelor şi să recomande gospodăriilor de s' t cu pesLe 1 700 de vaci au rea iz' t o producţie medic de
colective sa ~astrez~ toate viţelele obţinute din prăsila proprie. '* Cr ') 4 700 de litri de l"pte de la fiec,ue vacă, iar 90 de gos·
Este necesara menţinerea tuturor viţelelor chiar dacă acestea nu po 1. rÎi au realizat de la 16 000 de vacI o producţie med (; 1..
p~ovin .. din ~ele mai bune rase. Ele pot fi treptat ameliora te, cit 3 000~1 000 de litri de lapte. In 1960, în gospodăriile colec
ŞtIUt. fund ca prin creşterea lor vom putea să sporim atit pro- ti\ e producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată a fost de
ducţia de lapte cît şi producţia de carne. 1 ~ ')-) de litri, cu o sută de litri mai mult decît în anul anterior
1 .lmăr de 360 de gospodării colective au obţinut în 1960 ~rcr
Trebuie dezrădăcinată tendinţa dăunătoare manifestată de
tI. .i LlCdii de lapte de peste 2 100 de litri de fiecare vac;;
unii lucrători ai Ministerului Agriculturii de a negli' t lul
autohton şi ch' d if' Ja şep e fu "jată, iar unele au obţinut pE,.e 3000 de litri.
. Iar e a sacr Ica, pe considerentul că sint sla~
productIve, vacile din rasa Sură de Step- d' I -' Trebvie desfăşurată o munca sistemat.că pentru ca, în fie
a sau In a te rase autoh- care gospodărie de stat şi colectivă, producţiile medii pe anÎffi21
tone, care reprezintă circa 35% din numa-rul t t I I '1
. • d o a a vacI or Ex- să ajungă, printr-o mai bună furaj' re, la nivelul producţiilor obţl
penenţa In elungată a dovedit că p' t f . .
• '" ' rm r-o uraJare bună şi prin- nu,a de unităţile agricole fruntaşe. Sectorul zootehnic din gos·
tr-o ingriJIre raţională, producţia de lapte '1 d' podăriile agricole socialiste situate in zona de aprovizionare a oralia-
f" a vacI or In aceste
rase poate I sporită considerabil. In afară de a . lor mari şi a centrelor muncitoreşti trebuie orientat spre producţia
şi îmbunătăţirea sistematică a ceasta, menţmerea
efectivului de animale şi 1 acestor rase contribuie la sporirea de lapte, pentm ca să se lichideze astfel practica ne economica
a creşterea producţiei de carne. de aprovizionare a populaţiei cu lapte de la distanţe mari
Pentru sporirea producţiei de carne la nivelul de 1 800 000 de măsuri ca mai Întîi să se asigure matca tuturor gospodăriilor de
tone în 1965 - din \Care 900 000 de tone de carne de porc - stat şicolect'ive şi Ilumai dupt1 aceasta să se admită trecerea scro-
es te necesar să se folosească pe deplin potenţialul de producţie fiţelor la îngrăşare.
al porcinelor, care au o mare prolificitate. Este necesar să se răspîndească porcinele din rasele pentru
Creşte rea şi îngrăşarea po rcilor este deosebit de rentabilă carne; ele consumă cu circa 10-15% mai puţine furaje pentru
pentru gospodăriile agricole socialiste, aducîndu-le mari venituri un kg spor greutate.
băneşti. Astfel, de pildă, gospodăria colectivă din Sîntana, regiu- Organele de stat care se ocupă cu contractarea, precum ş i
nea Crişana, a realizat în anul trecut venituri de peste 800 000 de Ministerul Agriculturii să ia măsuri pentru încheierea de con·
lei din valorificarea porcilor îngrăşaţi; gospodăria colectivă din tracte do lungă durată cu gospodăriile colective. Aceasta va da
Biled, regiunea Banat, - venituri de aproape 600 000 de lei. posibilitate gospodăriilor colective ca la întocmirea planului anual
Asemenea e,emple sînt numeroase. de producţie să prevadă din vreme suprafeţele pentru furajele
In anul acesta gospodăriile colective au contractat cu statul necesare creş terii şi îngrăşării de porci în anii ce urmează.
li\Tarea a peste 400000 de porci, iar pentru anul 1962 au posi- In ceea ce p riveşte creşterea oilor, obiectivul principal ră
bilitatea să îngraşe şi să contracteze 900 000 de porci. mîne în continuare sporirea numărului de oi cu lînă fină şi semi-
Gospodăriile de stat trebuie să ia măsuri pentru a livra fină, pentru ca în 1962 să se lichideze importul de lînă. Trebuie
statului întreaga cantitate planificată şi pentru a asigura toate luate măsuri pentru a se păstra şi pentru a se creş te încă din acest
conditiile îndeplinirii planului pe anul viitor. an toate mielu ţele ş i marea majoritate a berbecuţilor astfel ca în
Ministerul Agriculturii şi sfaturile populare trebuie să ajute 1965 să avem cel puţin 8500000 de oi merinos, spancă-ţigaie, cu
gospodăriile colective ca ntmulrul de scroafe proprietate ohşteMcă o producţie totală de cel puţin 27000 de tone de lînă fină ş i
S(I aill11i!.(1 pînă la sfîrşitu l acestlli an la 200 ono; este necesar ca semifină. Atragem atenţia asupra importanţei pe care o prezintă
pînă În 196.5 gospod(/riile agricole colective să ajung(l la 700 000 reţinerea ş i creşterea batalilor, ca măsură eficace de sporire rapidă
de s:,~oafc proprietate obştească, as tfel îllC'Ît să asigure realizarea a producţiei de lînă fină ş i semifină. Este necesar ca pînii în 1963
cantitaţll c!.,. carne de porc contractată, precum şi n umărul de gos podăriile de stat şî colective să aibă un număr de aproximativ
purcel necesar" pentru acoperirea n('voilor colectiviştilor. Pentm 1 000000 de batali, care pot da, la vîrsta de 2-3 ani, cel puţi n
aceasta gospodarnle colecti ve trebuie să reţină cele mai bune .5 000-6 000 de tone de lî11ă fină şi semifin(l anual şi ma ri can-
scroafe pe~tru prăsilă, urmînd să le sacrifice numai după ce le titc/Ii de carne.
scade pro!Jflcltatea. Ministerul Agriculturii ş i Comitetul de Stat al Planificării
GosJlodăriiie agricole ele stat trebuie s(1 ajungă în 1965 la vor face propuneri în vederea adoptării unor măsuri care să con-
1.50 000 d~ s:roa!e de prăsilă şi să liereze gos podt1riilor colective tribuie la lichidarea sacrificărilor neraţionale, la păstrarea viţe
Jl:nir u Jlr~sda CIt mai multe scrofife din rascle cele mai bune. lelor, a mieluţelor şi scrofiţelor, pentru ca în fiecare gospo dărie
Sm t cazun destul de frecvente cînd I d" .. colectivă şi gospodărie de stat să se formeze astfel o matcă nu-
".. I . une e )!;OSPO afli de stat şi
gospo d am co ecttve care au un surplus d . r' I .. _ meroasă.
. • " e SC10 l\e e valonfica
pnn mgraşarc, în timp ce alte gospod" .. d . . Un sector de producţie rămas în mod deosebit în urmă în
Iiptă de scrofiţe pentru d' am. e stat ŞI colective duc
repro ucţle. MinIsterul Agriculhlfii să ia gospodăriile de stat şi colective este cl'C'ştel'ea păsilrilol'. Din nu-
Raport la plenara C.C. al P,M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 37
Gh. Gbeorgblu-DeJ
86
Ministerul Agriculturii a procedat birocratic retrăgind taurii din
mărul
.
totaI d e CITca 38000000 de păsări' cite.existau
. in înti'eaga
staţiunile de montă naturală înainte ca centrele de însăminţări
. "I tu' an gospodăriile de stat ŞI colectIVe aveau
ţară la IDcepulu aces I , d wriil d artificiale să fie bine organizate şi dotate, ceea ce a adus serioase
laolaltă, după unele calcule, abia 2000000, w~~spo a o~ e stat pacrube. Extinderea însămînţărilor artificiale trebuie să se facă
rc\enm . du-Ie o pasawre la 2 ha , iar gospodamlor colective
. , - o tre;tat, numai pe măsura pregătirii cadrelor necesare şi a dotării
pasăre la 4 ha. Lucrul acesta este d~ .~eînţeles .. Se ştie. foa.rte bme centrelor de însămînţări cu aparatură bună.
că în fiecare gospodărie există condiţii deosebit de p~le~J1l~e ~en Pentru apărarea sănătăţii animalelor şi a păsărilor va trebui
tru creşterea păsărilor. Din calculele făcute de speclahş~ reiese să se ia cu mai multă perseverenţă măsurile de prevenire a bolilor,
că cel mai scăzut preţ de cost se obţine la carnea de pasare. de îngrijire a animalelor şi de igienă.
Prin dezvoltarea fermelor de păsări în unităţile socialiste,
prin folosirea zonei bălţilor, a Deltei Dunării şi a apelor inte-
BAZA FURAJERA
rioare pentru creşterea raţelor şi gîştelor, se poate lesne ajunge
pînă în 1965 la o producţie de circa 120 000 de tone de carne
Dezvoltarea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii lor
de pasăre. Considerăm că este foarte folositor pentru toate gos- depinde în măsură hotărîtoare de asigurarea unei baze furaiere
oodăriile colective să urmeze exemplul gospodăriei colective din
corespunzătoare cantitativ şi calitativ.
Lenauheirn, regiunea Banat. Această gospodărie primeşte în pri- In afară de cereale, şi în primul rînd de porumb - boabe
mele luni ale fiecărui an un număr important de pui de o zi de la
şi siloz - trebuie larg folosite şi alte furaje ~e va~oa~e c~ iarb.a
incubatoarele statului, pe care-i îngraşă şi-i valorifică foarte avan- şi fînurile, leguminoasele, reziduurile industnale ŞI sarurile wml~
tajos ; este de remarcat că, pe lîngă aceasta, gospodăria are 4 000 nerale, care se produc în cantităţi suficiente în ţara noastra ŞI
de păsări ca matcă.
pot asigura hrănirea îndestulătoare şi completă a şeptelului.
Gospodăriile de stat şi gospodăriile colective trebuie spriiinite Conducerile gospodăriilor de stat şi ale gospodăriilor colec-
să-şi creeze fiecare o mntcă de păsări (găini, curei, raţe sau gîşte). tive trebuie îndrumate şi sprijinite să ia măsuri pentru asigurarea
să crească 500-600 de păsări la 100 ha.
furajelor în cantităţi corespunzătoare numărul~i spori~ d.e ani:
Creşterea păsărilor în ferme mari, bine organizate, unde se male prin repartizarea suprafeţelor necesare; m aceiaşI timp s:
folosesc nutreţuri combinate, este mai economică cu 40-500/0. se recolteze, să se transporte, să se păstreze şi să se gospodăreasca
Gospodăriile de stat vor trebui să construiască combinate mari cu chibzuinţă furajele.
de păsări cu producţii anuale de 18 000 000 de ouă şi 1 200 de Cultura porumb ului de siloz s-a dezvoltat an de an, gospo-
tOlle de carne de pui. O asemenea orientare va face ca unităţile dăriile de stat şi colective asigurind pentru hrana animalelor can-
d 'n zonele de cÎDlpie să asigure cu eforturi mici cantităţi însem- tităţi tot mai mari de nutreţ însilozat. In 1960, în gospodăriile c~
nate de carne de pui şi ouă.
lective s-a realizat o cantitate de 3 ori mai mare de siloz deCit
" . Pentru realizarea sarcinilor privind îmbunătăţirea şeptel ului în 1959, iar în gospodăriile de stat, în aceeaşi perioadă, cantitatea
ŞI nd.lCarea produ.ctivităţii animalelor, un rol deosebit de impor- de siloz s-a dublat.
tn~t li are orgamzarea selecţiei şi a însăminţărilor artificiale la Gospodăriile cu efective mari de animale practică cu rezul-
ammale. In 1960 s-au insămînţat artificial 380000 de vaci şi peste tate foarte bune cultura dublă a porumbului şi a altor culturi
2 000 000 de oi. In legătură cu aceasta, trebuie să arătăm că
G h. G h e o r 9 h i uDe J
cea de VI'ţ"a a ltoită sau indigenă. Recolta de Astfel, faţă de 1961, m 1965 p roporţia mărului şi pă rului
poate compara cu . ' " strugurii sînt de calitate proastă,
~ viile bibride este ~a~;lc:~t pe un hectaT cu hibrizi este cu trebuie să crească pînă la circa 32% din totalul pomilor; pro-
porţia vişinului, cireşului, caisului şi p iersicului - pînă la circa
vIDul de. asemenea: d
Ş
o suprafaţă egală cu viţă altoită.
It mal mIC deCIt e pe b' " d" 'il 170/0; proporţia prunului urmează să scadă de la 600/0 la 430/0.
mu 1 ul'" '"m zonele viticole şi îndeose 1 m gospo an e Prunul din soiurile inferioare trebuie înlocuit treptat cu prunul
"" ţ
n timn am,
. l' tul a început să se "b lm unala ""
~eas'ca in
producător de fructe de calitate s uperioară, pentru consum.
agricole sOCJa lste, rapOT 1 "!Î " " . tm 1
., b'l Din datele existente rezu ta nsa ca n u In dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii, rproblema ampla-
favoarea vIţel no 1 e. " . f" "
.
plantănlor
de VI'ţ"a n obil"a din soiuri bune este inca . nesatls . aca-. s ării noilor plantaţii are o importanţă deosebită. Cel mai raţional
" b "t"ţl'rea situaţiei se impun efortun senoase ŞI este plantarea viilor ş i pomilor în centrele mari, unde există o
tor. Pentru um una a .' . 1" ..
fin vederea ·înlocuirii viei 11lbnde ŞI COTnp etam
mă sun
. concrete tra diţie şi o experienţă îndelungate, unde prod ucătorii sînt fOT-
.. b"tT"
golurilor în centrele viticole, înlocuirii trep~ate a VIeI .a ~ne maţi ca buni pomicultori ş i viticultori, iar condiţiile sînt cele
care nu mai dă Tandament şi care acum se mtmde pe mal bme mai prielnice pentru obţinerea de pro ducţii mari de fructe şi
de 30000 ba. struguri de calitate superioară.
In dezvoltarea viticulturii o atenţie deosebită trebuie acor- Este necesar s ă ducem o lu.ptă hotărîtă î1rnpotriva tendinţei
dată schimbării raportului actual între strugurii penlru masă şi dăunătoare economiei naţionale de a se planta vii şi livezi pe
cei pentru via. Este necesar ca cel puţin 50 % din plantările anua/.e terenuri bune pentru cultura grîului, porumbului, sfeclei de zahăr,
să le re prezinte strugurii de masă. Calculele arată că un hectar florii-soarelui şi alte plante preţioase. Din păcate, deşi s-a atras
cu vie din soiurile de masă dă un venit net cu mult mai mare atenţia asupra acestui lucru, în mai toate regiunile sîn t dese
decit se realizează de la strugurii transformaţi în vin. cazurile de ocupare a suprafeţelor arabile cu vii şi livezi. De
In condiţiile ţării noastre, rezultatele cele mai bune la multe ori organele de partid şi de stat \fie că au încurajat ex-
strugurii de masă se pot obţiae prin extinderea plantaţitlo r în tinderea viilor pe terenuri arabile, fie că s-au mărginit să con-
podgoriile şi centrele viticole mai importante. Trebuie cultivate state acest lucru, fără să ia măsuri pentru a-l împiedica.
cele mai bune soiuri de struguri de masă ap reciate în ţară şi
Trebuie generalizată experienţa bună a gospodăriilor agricole
peste hotare, rezistente la transport şi c are se păstrează bine.
de stat şi colective din comunele Ştefăneşti, Valea Rea, Malul cu
In vederea acoperirii necesarului de fructe pentru consum
Flori din regiunea Argeş, Valea Călugărească, regiunea Ploieşti,
iatern şi pentru export, o mare dezvoltare va lu.a în anii unnăto ri
Murfatlar, regiunea Dobrogea, care au amenaiat prin terasări i m-
pomicultura. Noile plantaţii ce se execută vor trebui să asigure
imbunătăţirea raportului actual necorespunzător între specii ş i portante suprafeţe erodate şi le-au plantat cu vii şi pomi.
soiuri, in favoarea soiurilor celor mai valoroase. In acest scop Ministerul Agriculturii trebuie să organizeze producţia de
trebuie să se plan teze cel puţin 80 000 ha pentru a ajunge pînă material sădimr, să stab ilească soiurile cele mai potrivite de fructe
în 1965 la 300 000 ha cu livezi. Trebuie să se înfiinţeze livezi ş i struguri, astfel ca sarcinile ce revin fiecărei regiuni să fie în-
masive de măr, păr, cireş, vişia, cais, piersic şi nuc, care dau deplinite in cele mai bune con diţii. La înfiinţarea noilor plantaţii
producţii mari la hectar, de 'calitate superioară şi la un preţ de de pomi şi vii trebuie avute în vedere sistematizarea şi organiza-
cost Tedus. re.a teritoriului, cît şi asigurarea posibilităţilor de efectuare meca-
G h. G be o r9 hi u . D e j
44 Raport la plenara C.C. _1 P.M ,R. din 30 iunie--l iulie 1961
45
nizată a lucrărilor grele, ca întreţinerea solului şi combaterea bo- aceasta va înse=a un plus de 8000 de tone de miere, în afară
lilor şi dăunătorilor. .. . de cantitatea mare de ceară.
O dată cu extinderea noilor plantaţii se rmpune luarea de Unele gospodării colective şi de stat realizează anual , da-
măsuri pentru aplicarea complexului de lucrări agrotehnice în ve- torită creşterii albinelor, mari venituri băneşti fără multe eforturi.
derea obţinerii unor recolte sporite care să asigure ca producţia De pildă, gospodăria colectivă din comuna Ştefan cel Mare, raio-
de fructe să ajungă pînă în 1965 la cel puţin 1 700 000 de tone, nul Feteşti, a realizat în 1960, de la 145 de stupi de albine, un
iar cea de struguri - ila 1 400 000 de tone. venit de peste 500 de lei pe fiecare stup. Gospodăriile din co-
Pentru valorificarea superioară a strugurilor de 'Vin, [n ultimii munele Tomnatec şi Halînga realizează an de an o cantitate de
ani s-au construit la Tohani, Focşani, Valea Călugărească mari 20 kg de miere în medie pe fiecare stup. Gospodăria de stat
oombinate vinicole înzestrate cu utilaj modem. In aceste combi- Piscul Sadovei a recoltat de la 2500 de stupi peste 3 vagoane de
nate se aplică o tehnologie modernă, obţinîndu-se 'Vinuri în partizi miere.
mari bine condiţionate. S-au construit de asemenea un număr în- Ministeml Agriculturii, sfaturile populare şi asociaţia crescă
semnat de crame şi depozite. Ţinînd însă seama de creşterea su- torilor de albine trebuie să popularizeze mai larg experienţa gos-
prafeţelor cu vii, a producţiei de struguri, precum şi de faptul că podăriilor fruntaşe în creşterea albinelor, să îndmme gospodăriile
pentru a asigura o apro'Vizionare continuă, indiferent de producţia colective şi de stat să~i organizeze stupine şi să le sprijine în
unui an, este nevoie de importante rezerve de 'Vin, se impune ne- pregătirea celor mai bune cadre, în procurarea de stupi şi a unor
cesitatea de a mări spaţiul de 'Vinificare şi de depozitare a 'Vinului. utilaje necesare.
Capacitatea depozitelor urmează să crească de la 23 000 de 'Va- Merită de asemenea să îndreptăm atenţia gospodăriilor co-
goane în prezent, la circa 50000 de vagoane în 1965. Aceste con- lective spre creşterea viermilor de mătase. Cîtă însemnătate eco-
strucţii trebuie amplasate în centrele viticole, aproape de căile de nomică are această ocupaţie ne-o arată rezultatele obţinute de
comunicaţie, in vederea reducerii cheltuielilor de transport. către trei gospodării colective din comuna Dăbuleni - Oltenia,
Pentru valorificarea fructelor care nu se desfac în stare proas- care au [ncasat <4lul trecut cîte 300 000 de lei fiecare din valo-
pătă va trebui să se asigure capacităţile necesare de rprelucrare rificarea gogoşilor de mătase.
corespunzătoare cu producţia sporită a acestora. Anul trecut s-au produs aproape 1 200 de tone de gogoşi
din 1 040 kg de sămînţă. Incurajînd răspîndirea acestei îndelet-
APICULTURA ŞI SERICICULTURA niciri în gospodăriile colective, în 1965 se poate ajunge la o pro-
ducţie de cel puţin 2 500 de tone de gogoşi de mătase.
O ramură de prodUCţie ce urmează să fie mult incurajată Cu cîteva sute de grame de sămînţă, prin munca a 4-5
!idezvoltată în toate gospodăriile de stat şi colective precum şi felI ei timp de 30-40 de zile, se poate ajunge ia o producţie de
~ gospodăriile personale este apicultura. Astăzi a'V~m în ţară cel puţin 1 000 kg de gogoşi, echivalentă cu aproape 20000
:ca 650000 de stupi cu o producţie de 4 500 de tone de miere, de lei .
. care ,se exportă mai bine de 1 600 de tone. In următorii 3-4 Ministerului Agriculturii îi revine sarcina să asigure pro-
am, numarul de stupi va trebui să crească la minimum 1 100 000 . ducerea unei cantităţi mai mari de sămînţă şi de calitate supe-
46 G b. Gheo r9h I U • Oej
de muls mecaruc, de tuns mecanic al oilor, instalaţ'" . . Nu sint încă folo site marile avantaje economice ale energieI
li ŞI maşml
pentru prelucrarea furajelor. Să se producă cantităţ' • electrice într-o serie de procese cum ar fi: alimentarea cu apă,
d . 1" I mserrmate prepararea furajelor ş.a.
e IIISta aţu pentru irigare, maşini pentru executarea şi întreţi-
nerea c:analelor de irigaţii şi de desecare. Fiecare maşină care se Executarea din fondurile statului a rpeste 8 700 km de reţele
construieşte să aibă un randament ridicat, greutate redusă viteză electrice de 6-15 kV şi de 35 kV, sporirea puterii instalate în
~are de lucru, rezistenţă la eforturi in condiţii grele de' m v
&taţiile de transfonnare corespunzătoare pînă la aproximativ
ŞI alte' .. t h . unca 2 000000 kVA vor extinde şi electrificarea rurală, precum şi fol<r
Insuşm e ruce-economice cerute de '1 d' .
agricole. nevOl e pro ucţiel sirea energiei electrice în producţia agricolă,
Congresul al III -lea a trasat ca sa . Trebuie reduse costurile specifice de investiţii pentru reţe
lui de energie electrică în rocesele rcma ex~derea consumu-
v •
4"
G h. G h e o r 9 b 1u . D e j
52 Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 63
- folosirea în anii următori a amendamentelor calcaroase 8. Imbunătăţirea activităţii de cercetare ştiinţifică in vederea
pe o suprafaţă de 400 000-500 000 ha de terenuri podzolice sporirii contribuţiei institutelor ştiinţifice la soluţionarea celoT
anual;
mai importante probleme ale creşterii producţiei agricole;
- lărgirea suprafeţei arabile a ţării la 10200000 ha in - ameliorarea plantelor şi a raselor de animale existente şi
1965 prin îndiguiri şi desecări, prin defrişarea rnărăcinişurilor, a crearea de soiuri şi rase mai productive; elaborarea sistemelor
pilcurilor de arborete şi a viilor hibride de pe terenurile de şes de măsuri agrotehnice pentru principalele zone pedoclimatice;
şi prin punerea în cultură a terenuriJlor sărăturate;
- definitivarea planului unic de perspectivă al cercetărilor
- folosirea raţională a fondului funciar. ştiinţifice în agricultură, potrivit sarcinilor de creştere a pro-
6. Irigarea, într-o primă etapă, a 1 000 000 ha de teren În ducţiei agricole.
cîmpia Dunării, pe care se va cultiva mai ales porumbul; 9, Pregătirea numărului de cadre de specialişti necesare
- folosirea tuturor posibilităţilor existente pentru extin- agriculturii: 12000-13000 de cadre cu studii superioare,
derea irigaţiilor în celelalte zone ale ţării;
85 000-40 000 de cadre cu studii medii, 60 000 de mecanizatori;
- înfiinţarea unei puternice organizaţii de construcţii hi- - pregătirea cadrelor de conducere pentru g0spodăriiie co-
drotehnice, dotată cu mijloace mecanizate, asigurîndu-se execu- lective; ridicarea nivelului de cunoştinţe agrozootehnice ale masei
tarea Ia timp a studiilor şi elaborarea proiectelor tehnice necesare; de colectivişti.
- elaborarea în timpul cel mai scurt .a sistemului de mă 10. Mînisterul Agriculturii, Comitetul de Stat al Planificării,
suri agrotehnice pentru culturile iriga te.
Ministerul Metalurgiei ~i Construcţiilor de Maşini, Ministerul In-
, . 7, ~otarea În continuare a agriculturii cu tractoare şi ma- dustriei Petrolului şi Chimiei, Ministerul Minelor şi Energiei Elec-
~m, agTlcole, a;ungîndu-se în .1965 la 100000 de tractoare peste
70000 de semănători, 43 000 de combine de cere 1 '"' trice, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi celelalte organe de
peste 8 000 de combine d . a e pawase, stat să elaboreze şi să pună în aplicare măsurile pentru înfăptuirea
. e porumb ş! altele, pentru "idicarea
g~a~U~UI de mecanizare a lucrărilor agricole, extinderea mecani- sarcinilor ce le revin în lupta pentru aplicarea Directivelor Con-
zaru m _le~umicultură, pomicultură, viticultură ~i zootchnie' gresului .al III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn cu privire
- mfllnţarea de no' taţ' 'd ' la terminarea construcţiei socialiste Ia sate şi sporirea producţiei
, I l s lunI e maşini şi tractoare şi sec ,....
:J e acestora; H;
agricole.
- folosirea cu maximum de randament a " .
bto~r~lorl' îndgrijirea şi exploatarea lor raţională, map:~:e:~::~ Tovarăşi,
ngazl or e mecanizat . '-
- b o _ • on La gospodăriile colective'
- Im unataţlrea sistemului de ala' '
Indeplinirea cu succes a Directivelor CongresulUi.. 1:1:leu a:
din S M T î fun . s nzare a mecanizatorilor al pmtidului privind încheierea colectivizării agricultura, mtanrea
. , . n cţle de cantitatea . l'ta 1
tuate şi de producţia obHnut- ŞI ca. I tea ucrărilor efec- economică-organizatorică a gospodăriilor colective, creşterea con-
f ' .~ a pe terenurile lucrate.
- per ecţlOnarea continuă a m M ' '1 . ' tinuă a f1roducţiei vegetale şi animale impune ridicarea pe ~
, ---.,lnl or agncole' r . . 1 .. - buna-
- extinderea electrificării rurale. r I ' ' treaptă mai înaltă a conducerii de partId a agTlcu turn, !~ ..
tnerg"IeI e1ectrice pentru nevoile p d' w'.osuea cît mai Largă ,_ 0ţ' a organelor şi orgamzaţulo1
a teltirea continuă a întregI!.. actwl
"ta!
, ro ucţlel agricole;
de partid, organelor centrale de stat şi a statt/rilor populare
G h. G h e o r 9 h i u· D e i _ _ _ _ _ _ _ _ __ Raport la plen8ra C.c. al P.M,R. din 30 iunIe - 1 iulie 1961 fi9
68
Pentru realizarea ,sarcinilor de mare răspundere ale con- blemele legate de dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agri-
strucţiei socialiste la sate, sporirii sistematice a producţiei agri- cole colective.
cole rolul hotărîtor îl are munca o-rganizatorică. In această 1Jri- Comitetele regionale §i raionale de partid să desfăşoare o
cint;1 indatoriri de importanţeI deosebită îi revin Ministerului largă :muncă de [ndrumare a organizaţiilor U.T.M., de educare
Agriculturii. Conducerea sa trebuie să îmbunătăţească cu hoU- şi mobilizare a tineretului şi femeilor, care reprezintă o uri.:l~ă
rire metodele şi stilul de muncă al ministemlui, corespunzător forţă în lupta pentru înfăiptuirea măreţelor obiective stabilite de
cu cerinţele dictate de faza actuală şi de perspectivele de viitor Congresul al III-Iro al partidului în construcţia socialistă la sate.
ale transformării sochaliste a satului, să combată spiritul de ru- Ele trebuie să pună în cenlml preocupărilor îmbunătăţirea muncii
tină, conservatorismul, concepţiile [napoiate ce se manifestă la organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective şi din
unii lucrători din agricultură, să studieze temeinic problemele gospodăriile de stat pentru ca acestea să-şi îndeplinească pe de-
economice, tehnice-ştiinţifice, organizatorice ale agriculturii so- plin rolul de conducător politic în întreaga activitate a unităţilor
cialiste, elaborînd măsuri bine fundamentate pentru rezolvarea agricole socialiste.
lor. Comitetele raionale de partid să se 5ngrijească îndeapro:J.pc
Conducerea ministerului trebuie să-şi îndrepte toate forţele de repartizarea membrilor şi candidaţilor de partid din gospo-
spre îndrumarea şi acordarea de asistenţă tehnică şi organizato- dăriile colective în brigăzile de cimp, în fermele zootehnice, la
rică unităţilor agricole socialiste, spre întărirea economică a gos- construcţii, acolo unde se hotărăşte soarta planurilor de producţie.
podăriilor agricole colective, să urmărească folosirea cu simţ de Organizaţiile de bază trebuie să acorde în continoore atenţia
răspundere a investiţiilor, întărirea disciplinei financiare, redu- cuvenită primirii în partid a ţăranilor muncitori, colectivişti şi
cerea preţului de cost, creşterea rentabilităţii în gospodăriile de întovărăşiţi 'care luptă pentru înfăptuirea politicii partidului .de
stat;. să se preocupe în mod perseverent de pregătirea şi justa transformare socialistă a agriculturii şi oare dovedesc prin m-
folos lfe a cadrelor necesare agriculturii, de aplicarea in practică treaga lor activitate şi comportare că sint demni. de inaltul ,titlu
a recomandărilor ştiinţei agricole. de membru de partid. Munca de primire în partid la sate sa fie
Comitetele regionale şi raion ale de pa/tid trebuie să ia mă condusă şi orientată spre întărirea organizaţiilor de bază slabe d~
;ur~ o~ganizatorice 7Jcntru a asigura ca toate forţele din agrieul- punct de vedere numeric şi calitativ şi spre crearea de orgamzaţll
~ra sa acţIOneze dupii tin plan unic, în direcţia înfăptuirii sarci- de partid [n toate gospodăriile agricole colective .. De asemenea
11110r trasate de part'd" . • trebuie să îmbunătăţim munca de primire în partid a celor mal
. . I , sa repartizeze In acest sector cadre de
. . . . h'" mi mecanizatori
. ' zootehm-
partid ŞI de stat bune ş' '. valoroşi mglnen ŞI te rucleTii agrono, . ,
. . I competente, sa exercite un control per-
cieni. medici veterinari şi a altor specialişti dm agncultur.a. ..
manent ŞI sistematic pînă jos, în gospodării de stat şi gospodării
O atenţie deosebită trebuie acordată ridicării nivelulUi poh~lc
~oleclive, a.c~rdîndu-le un ajutor concret, operativ în activitatea 'da'l d l'd şi al cadrellor de partid,
Or economica ŞI organizatorică. Este necesar să se d d al membrilor şi candl ţIor e par I .' bl
bită at ţ' . b ' ea o eose- inarmării lor cu hotărîrile partidului şi guvernulUi ŞI cu. pro, e-
en le Im unatăţirii muncii sfaturilor populare b . I . ganiza ţiile de partid sa se
să se preocu • d ' care tre Ule mele economiei agrare. Organe e ŞI or il" 'tul In
. pe In eaprGaipe de întreaga activitate a un 't' il d carea comunişt' or m spm -
agricole socialiste să rezolve la tim . I aţ or preocupe mai îndeaproape d e e u .
, p ŞI cu competenţă toate pro- . l ' d linirii sarcinilor încredinţate.
tăririi disciplinei de partid, a In ep
G b. Gb el o r9 bi u - oe j
MESAJUL ADRESAT
Sarcinile care ne stau 'În faţă cer liirgtrea a ctivităţii polilic8-
FORUMULUI MONDIAL AL TINERETULUI
eJlIcative în rîndul maselor, un contact viu, pe1'Jnanent al cadr r _
lor de partid şi de stat cu oamenii muncii, pe care pă-i lămurească - 27 iulie 1961 -
asupra problemelor principale ale construoţiei socialiste la sate şi
ale sporirii producţiei agricole. Trebuie să se acorde o mai mare
atenţie răspîndirii realizărilor ştiinţei agricole ş i a experienţei gos-
podăriilor fruntaşe, organizîndu-se vizitarea gospodăriilor co~ective
cu bune rezultate de către membrii gospodăriilor rămase în urmi!
şi de către ţăranii întovărăşiţi şi individuali; să se folosească mai
mult în munca politică de masă colectiviştii din gospodăriile
fruntaşe.
Tovarăşi,
Dragi prieteni,
oamenll munca de la oraşe şi sate vor mu c. • religioase în vederea înlăturării pericolului unei catastrofe mon-
renţ" , t . nICU avmt perseve-
a ŞI en uzzasm pentru realizarea acestei sarcini istori;e, dialI".
Tineretul participă tot mai activ la nobila luptă pentru apa-
"Scînteia" nr. 5213
din 2 iulie 1961 rarea pacll şi progres social deoarece aceasta asigură popoa.r~lor,
, bil tru împlmlrea
tinerei generaţii condiţiile cele mai favora e pen lai"
năzuinţelor lor de bunăstare materială şi dezvoltare cu tur al' •
.
Poporul romîn pro fund mteres, at ca şi toate popoare " "Ide, 10
'
triumful ideii de pace . t erna ţi'onală , saluta ca uros
şi colaborare m
G b. G h e o r 9 h fu· D c j
MESAJUL ADRESAT
întrunirea voastră şi urează din toată inima del)lin . CELEI DE-A 7-A CONFERINŢE MONDIALE
tiI ' '1 'd' "1 < succes In- DE LA TOKIO PENTRU INTERZICEREA
nm or ŞI lScuţil or îndreptate spre o mai bună cunoa t
, ". l Ş ere re-
cIproca, Inţe egere şi unitate în lupta pen tru apărarea "" ARMEI ATOMICE ŞI CU HIDROGEN
tr "1' , pacll, pen-
u un vutor urnmos al tîneretuJui şi al întregii omenir' - 6 august 1961 -
, , Vă doresc, dragi tîneri, ca floarea prieteniei să ;~indă "d"
CIlll adînci, în înimile tuturor tînerilor de pe întregul pămînt. ra a-
(Mesalul a fost primit cu puternice aplauze de deleaaţii c l
peste 90 de ţări participante la FOl'Umul mondial al ti~el'etlll:~~
DECLARAŢIE îN LEGĂTURĂ
publicii Populare Romine se pronunţă cu hotărîre pentru înfăo CU LANSAREA NAVEI "VOSTOK-2"
tuirea dezarrnării generale, complete şi controlate, pentru inte'r-
zicerea armelor nucleare, lichidarea tuturor alianţelor militare - Moscova, 6 august 1961 -
bazelor militare d~ pe teritoriile străine şi respectarea dreptul~:
popoarruor de a dIspune de propria lor soartă.
. Ţelurile pe care şi le propune Conferinţa dv. întrunesc ado
ZlUnea profundă a poporului şi guvernului romÎn, care militează
cu co~secvenţă" ~entru promovarea principiilor coexistenţei paş_
nwe ŞI d.e~voltarn colaborării internaţionale, pentru Însănăto irea
chrnatulUl mternaţional. Ş
. ~ermiteţi-mi să urez din toată inima deplin succes Confe-
rmţeI. ~~. consacrate nobilei cauze a păcii şi viitorului lumin al Am aflat cu imensă bucurie vestea lansării in cosmos a celei
omemru. os de-a doua nave cosmice, pilotată de aviatorul cosmonaut Titov
Gherman Stepanovici.
GHEORGHE GHEORGH,U-L. J Aceasta este o uriaşă victorie a ştiinţei, tehnicii sovietice, a
Preşedintele COflS:llUlui de Stat oamenilor sovietici, a Statului sovietic, a animatorului tuturor izbin-
al Repub!icii Populare Romfll~ zilor glorioase ale poporului sovietic - partidul lui Lenin.
Felicităm din toată inima pentru acest nou pas in cucerirea
. ScinteIa- ,,,. 5 24S
dm (j au '" 19,1 cosmosului poporul sovietic, Comitetul Central al Partidului Co-
munist al Uniunii Sovietice, guvernul sovietic şi personal pe
Nikita Sergheevici Hruşciov, pe toţi oamenii de ştiinţă care au con-
tribuit la Înfăptuirea acestui zbor, pe cutezătorul cosmonaut Titov.
Poporul romÎn Împărtăşeşte pe deplin bucuria poporului
sovietic, căruia ii urăm din toată inima noi înfăptuiri măreţe.
5'
68~ _________________G
__h_, _G_ h__eOrghlu.De j
---------------- Cuvintare rostit~ la mitingul oamenilor muncii din Tb ;Hsi
Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat că Congresul al III-l In actualele condiţii, o deosebită însemnătate pentru asi-
P J.f.R., făcînd bilanţul acestor transformări isto . ea al gurarea păcii şi securităţii internaţionale o are lichidarea rămă
t '. .. rIoe, a consem
na vlctona socialismului în Romînia şi înce utul . - şiţelor celui de-al doilea război mondial.
noi eta d _. .. . p unei etape
- pa esavlrşlr11 construcţi ei socialism 1 . In cuvintarea sa de ieri, tovarăşul Hruşc i ov a expus din
C-I- . u Ul.
a auzmdu-se după învă ţă turile lui Lenin - a " nou, cu claritate, poziţi a constructivă a Uniunii Sovietice, îm-
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej _ t'd 1 spus tovara·
părtăş ită pe deplin de ţa ra no as tră şi de celelalte ţăr i socialiste.
concentra t eforturile poporulu' .' par I Ud nos tru a orientat şi
li I 10 opera e cons tru ' Republica Populară Romînă sprijin ă întru totul propunerile rea·
. smului spre dezvoltarea multilaterală f Ire a socia- liste ale U.R.S.S., care arată singura cale spre reglemen tarea
Industrializarea socialistă . .. a orţelor de prodU Cţie,
. ' coopelatrvrzarea agricultu " d acestei probleme - încheierea tra tatului de pace cu Germania
sIStematică a nivelului d tr' '. ru, ri icarea şi tra nsformarea Berlmulu i occidental Într-un or2.ş liber, demili-
muncii. e al matenal ŞI cul tural a l oamenilor
tarizat. Aces te propuneri nu lezează interesele nimănui, ar con-
După ce a făcut o am )Iă rez sacra graniţele actuale ale Germaniei, ar lichida focarul de pro-
de poporul romîn în toate Id p "lentare a succeselor obţinute
omenn e . ţ" vocări din Berlinul occidental şi ar ridica o barieră în calca unor
rale, tovarăşul Gheorgh Gh 1. vie Il economice şi cul tu- noi aventuri agresive ale militarismului vest-german, contribuind
e eorO" lIu-De)' .
Eforturile p rul ' b a contlOuat: astfel la însănătoşirea atmosferei în Europa şi în întreaga lume.
l' " • opo Ui nostru ln op r d
Ista smt considerabil înlesnite de ea e construcţie socia- Aşa cum au subliniat în repetate rînduri, ţările socialiste se
trajutorare stabilite in d l . relaţIIle de colaborare şi în- pronunţă pentru participarea tuturor statelor coaliţiei antihitJe-
. 1 • ca ru Sistemul . d'
pnmu nnd de sprijinul • UI mon laI socialis t şi În ris te la încheierea tratatului de pace cu cele două state genn:l11e.
soc' l' t d pe care il prim' lin, ca şi celelalte ţări
. Ia IS e, in partea Uniu .. S ' . In repetate rînduri, şeful guvernului sovietic a adresat puterilor
există o
m a 1 muncn.. care s"nil OVletrce. In patna . noastră nu
occidentale chemarea să-şi trimită reprezentanţii la masa unei
ma • a nu cunoasc" d'
rea msemnătate a acestui s '" a m experienţă proprie conferinţe comune, să-şi prezinte propriile propuneri de reglemen-
laborării noastre f"ţ ' pnjln, rezultatele rodnice 1 tare a problemei tratatului de pace, astfel încît să se 'Poată adopta
. . ra eşti cu Uni S. a e co-
ţCI mternaţionalismulU!' unea OVlelică - ilustrare a for- soluţia cea mai corespunzătoare 'Păcii.
socialist.
Nereglementarea şi perpetuarea la nesfîrşit a acestei situaţii
Dragi tovarăşi,
este generatoare de primejdii pentru pacea Europei, şi nu nu-
ASigUJarea un' ". mai a Europei. Acest lucru îl are în vedere hotărîrea ţărilor so-
el paci tramice îl l
pare centrală
. I e1
a pa rt'd Or .SI"'U 1
1 wne constitUie o preocu- cialiste reconfirmată de recenta Consfătuire de la ~!oscova a
cu Umunea Sovietica" \ b \ erne Or noastre. Um" primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comu-
'1' , cu toate r'l ar la umăr
rru Itează cu fermitate pe t an e lagărului socialist R niste şi muncitoreşti din ţările participante la Tratatul de La
pe calea tratath'el n ru rezolvarea proble l omÎnia Varşovia, ca, în cazul că puterile occidentale şi R.F.G. se vor
9i dezvolta or, pentru miCşorarea' d" .me or litigioase menţine pe actuala lor 'Poziţie obstrucţionistă, să încheiem mcă
rea unOr reI ţ" d mcor arli int
,lirerent de . d a Il e colaborare . ernaţionale anul acesta tratatul de pace cu R. D. Germană.
onn uirea 1 d lIltrc toat
tecului în tr o' < Or e stat, pe b. 1 e statele, in- Indărătul tergiversărilor puterilor N .A.T.O. se ascund pl!-
e urile interne şi aze e egalităţii neames- nurile d e refaoere a rnilitarismului şi revanşismului vest-germ.an,
avantajului reciproc. '
72 GJl. Gbaorghiu-DeJ
Ingăduiţi-mi să exprim înaint d . aproape '/4 din producţia industriei constructoare de maşini. Ea a
simte delegaţia de artid' e e toate bucurIa pe care o re- depăşit în multe privinţe ţări capitaliste dezvoltate. Ucraina are
călătoriei în U' P S ~I ~vernamentală de a se afla în cadrul aceeaşi suprafaţă şi acelaşi număr al populaţiei ca şi Franţa. Dar
llJunea oVietICă în IT
listă Sovietică U ' v A umoasa dv. Republică Socia- ea produce de o dată şi jumătate ori mai multă fontă şi oţel şi de
crameana, m oraşul erou K'
Mulţu ' d' peste două ori şi jumătate mai mult cărbune decît această ţară
mun m înimă pentru " AleV. .
emoţionantă pe care fV prunlrea msufleţltă, cu adevărat capitalistă. La producţia de fontă şi oţel pe cap de locuitor, ea
ne-au acut-o zecile d .. d
ICievului, pentru calda . l' e mu e locuitori ai ocupă locul întîi în Europa.
. OSpita Itate cu ca A .
mun tovarăşului Podgo rn " . I re ne mconJuraţi, mulţu- Dezvoltarea furtunoasă a economiei Ucrainei se oglindeşte şi
U ŞI ce orlalţi vo b't .
pline de dragoste frăţeascv, '. r I on pentru cuvintele în faptul că industria dv. va da în 1961 cu 1 800 000 mai multe
aşI apreclenle frurn
poporu I ui nostru a mun" .
fV tone de oţel, cu 2000 000 de tone mai multe lamina te, cu
oase acute la adresa
d v ' cu ŞI a realiză il I 900 000 000 kWh mai multă energie electrică decît se prevăzuse
o ata, dragi tovarăşi SV r or sa e. Va rugăm tot-
v
'"
, a prunlţl prin n' I '
de poporul romîn harnicul . . A OI sa utul fierbinte adresat în planul celui de-aI treilea an al septenalului. Toate acestea sînt
. . U! ŞI mzestratul . rezultate de care vă puteţi mîndri, dragi tovarăşi ucraineni.
VIZita pe care delegaţ' U! pOpor ucrainean.
] . . Ia noastră o f A U RS.S. Ucraineană ocupă un loc important în relaţiile de
a ~v:taţia Comitetului Central al P . ace. m niunea Sovietică,
SOVietice şi a guvernului so . ti artJdulU! Comunist al Uniunii colaborare frăţească dintre R. P. Romînă şi U.R.S.S. în ce priveşte
. t " " vie c, constituie v •
ajutorul internaţionalist pe oare popoarele Uniunii Sovietice îl
P ne elliei tramlCe romA '. o noua manifestare a
"] mo-sovletlCe,
ţu Or prieteneşti şi a colabo v .. d " o contribuţie la întărirea rela- acordă ţării noastre. Primim din Ucraina minereu de fier, necesar
ram mtre 'd dezvoltării economiei ţării noastre, precum şi numeroase produse
noastre. parti ele, popoarele şi ţările
ale industriei ucrainene.
78 G b. Gh e o r9 h i u. oeJ
Cuvint~re rostitA la marele miling al oamenilor mUllci! din Kiev
79
o mare pondere are în economia Ucrainei agricultura, care,
datorită înaltei ei înzestrări tehnice, folosirii pe scară largă a euce- m~ifes tă, în calitate de prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. ŞI d~
ririlor ştiinţei agrotehnice şi muncii însufleţite desfăşurate de har- şef al guvemului sovietic, pentru dezvoltarea continuă a repUb l\t!ii
nica ţărănime colhoznică, înregistrează progrese remarcabile. Am dv., ca ş i a tuturor celorlalte republici frăţeşti ale marii Un uni
Sovietice.
luat cunoştinţă cu bucurie de aprecierile pozitive făcute de tova-
răşul N. S. IIruşciov zilele trecute, în discursul său radiotelevizat, Realizările' din Ucraina, care sînt parte integrantă a puterni-
Cu privire la importantele realizări obţinute anul a cesta în dezvol- cului a vînt economic, cultural ş i ştiinţific caracteristic întregii
tarea agriculturii Ucrainei. Faptul că în prima jumătate a anului Uniuni Sovietice în drUIllul ei victorios spre comunism, au o uriaşă
colhozurile şi sovhozurile din Ucraina au vîndut statului 552 000 000 importanţă internaţională, ele stîrnesc adm iraţia popoarelor, măresc
de puduri de cereale şi că producţia de porumb-boabe pe întregul prestigiul socialismului, contrib uie la creş terea influenţei acestuia
an se prevede să atingă peste un miliard de puduri, dovedeşte că asupra conş tiinţei oamenilor muncii de pretutindeni.
oamenii muncii de la sate înfăptuiesc cu succes sarcinile trasate Un puternic ecou a produs în lumea întreagă proiectul de
de partid. Program al P.C.U.S. - sh'ăl ucit document al marxism-Ieninismu-
lui creator - , care are la bază sintetizarea uriaşei experienţe a
Poporul ucrainean este cunoscut prin bogata şi s trăvechea sa
cultură, Kievul fiin d încă de acum un mileniu unul din vestitele avangărzi i încercate a mişcării comuniste mondiale - glorios~l
centre culturale ale Europei. Vasta reţea de instituţii ştiinţifice P.C. U .S. Făurind societatea socia listă ş i trecînd la construcţia
desfăşoară o intensă activitate de cercetare, aducînd un aport pre- desfăşurată a comunismului, poporul sovietic îndeplineşte cu cinste
ţios la obţinerea strălucitelor succese ale ştiinţei şi tehnicii sovie- rolul de înainte-mergător al omenirii - el cro ieşte drUIllul viito-,
tice. Numărul mare şi nivelul ridicat al institutelor de învăţămînt rului pentru întreaga omenire, el înlesneşte tuturor partidelor co-
superior ilustrează condiţiile care au fost create pentru formarea muniste şi muncitoreşti rezolvarea problemelor complexe ale dez-
c.adr:lor de specialişti necesari economiei şi culturii dv. în con- voltării sociale, verifică în focul praoticii mijloace şi metode de
tinua. ~e.zvoltar.e: numeroşi tineri din ţara noastră îşi însuşesc o valabilitate internaţională în esenta lor pentru transformarea revo-
tememICa pregatrre culturală şi ştiinţifică În facultăţile şi institu- lu ţionară a societăţii. Proiectul de Program al P.C.U.S. reprezintă
tele din Kiev.
pentru oamenii muncii de pretutindeni un izvor de entuziasm în
Succesele obţinute de poporul ucrainean şi de toate celelalte lupta pentru victoria măreţei îm'ăţături a lui Marx-Engels-Lenin.
~~poare ~Ie U..~.S.S. se datoresc înţeleptei conduceri a P.C.U.S. Zilele acestea omenirea a aflat despre o nouă victorie străl u
cerinţele vieţii,
md
b:n f i pohhca sa de la
o lechvele de viito . ·'1 I d
stabilind în mod J'ust citii a oamenilor de ştiinţă sovietici în cutezătoarea lor operă de
'. r ŞI cal e Or e rezolvare şi bizuindu-se neîn- cucerire a cosmosului. Excepţionalul zbor al lui Gherman Titov
cetat pe actIvItatea conştientă a maselor P C U S f · tr"
UCI: ~xem~ u d. e rezolvare creatoare a sarcinilor complexe ale
l' I ' . . . . o era un s a- - cel de-al doilea cosmonaut al Uniunii Sovietice. pe care \10s-
struUU Socletăţu comuniste. con- cova l-a primit astăzi cu cinstea care i se cuvine unui erou - este
d I Ne e~tebine Cunoscută
intensa achvitate desfăşurată
timp în-
o nouă expresie a forţei creatoare uriaşe a poporulUI ca:e con-
struieşte comunismuL a capaclta . " ţ"11 sa Ie de ,a înfăptu i planUrIle cele.
e ungat In fruntea conducerii de partid i O' "
Ucraina de to " I N . Ş a o uvernulUI dm mai îndrăzneţe. Acest zbor deschide noi perspective drumulUI
varaşu . S. HruŞCIOV, grija permanentă pe care o omului spre spatule " .
mterp Iane t are. Asemenea
. performanţe ale
80 Gh. Gbeorgn i u·O e j
Cuvintare rostită la marele miting al oamenilor muncii din Kiev
81
ştiinţei şi tehnicii şi asemenea acte de eroism ca cele de care sînt
aprobarea ideii dezarmării generale de către adunarea generală a
în stare oamenii sovietici demons trează întregii omeniri CÎt de
O.N.U. ca cea mai importantă şi urgentă sarcină care stă în faţa
mari sînt potenţi a lul ş i resursele pe care le posedă socialismul, ce
omenirii.
cîmp nelimitat de activitate creatoare are ş tiînţa pusă în slujba
progresului uman ităţii. Cu toate acestea, pînă azi nu s-a putut ajunge la încheierea
unui acord în această probl emă , din cauza poziţiei negativis te a
In continuarea discursului său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu_
puterilor occidentale, care intensifică cursa înarmărilor , d es făşoară
Dej s-a referit pe larg la marile succese obţinute de poporul romîn,
în continuare războiul rece, al imen tează încordarea inte rna ţional ă.
sub conducerea P.M.R., în toate domeniile vieţii economice ş i
culturale. U.R.S.S., R. P. Romînă, celelalte ţări ale l agărul ui socialist
militează pentru înfăptuirea dezarmării generale în con d iţiil e unui
~ I uncind cu abnegaţie şi elan pentru înflorirea patriei sale
strict control internaţional, men ţinîn du -ş i mereu trează vigilenta
- a spus mai departe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej _ .
faţă de uneltirile agresive ale cercurilor imperialiste şi luînd toate
poporul romÎn îşi aduce contribuţia la întărirea lagărului socialist,
măs uril e n ecesare pentru asigurarea securităţii depline a popoare-
la afirmarea superiorităţii socialismului în întrecerea d intre cele
lor ş i a p ăcii generale.
două sisteme economice mondiale, întrecere în care socialismul va
Învinge inevitabil. D u pă cum ş tiţi , S.U.A. şi celelalte puteri occidentale încearcă
să încordeze şi mai mult atmosfera internaţională, să provoace o
Tovarăşi, nouă ascuţire în relaţiile mondiale în legătură cu încheierea trata-
tului de pace cu Germania.
Eforturile partidelor şi ţărilor noastre pentru făurirea unei Nu este greu de înţeles de ce propunerea ţărilor socialiste de
vieţi mereu mai bune pentru cei ce muncesc sînt inseparab il le- încheiere a acestui tratat de pace stîrneşte împotrivirea cercurilor
gate de lupta pentru pace.
imperialiste - pentru că acestea folosesc situaţia creată de men-
Oamenii iubitori de pace, popoarele lumii Subscriu din toată ţinerea r ămăş i ţe l or celui de-al doilea război mondial pentru refa-
inima la ideile luminoase ale unor relaţii internationale întemeiate cerea acce lerată a forţelor revanşarde din R.F.G.
pe e a.li.tate," înţelegere reciprocă şi încredere între state pentru
g
care mlIJteaza statele socialiste. Popoarele nu pot admite însă aceste planuri, şi în primul rînd
p opoarele care au suferit de pe urma agresiunilor dezlănţuite de
In timp ce dezvoltarea 't l' ul'
. . . capI a Ism UI a costat omenirea imense militarismul german.
ril
s~fermt: ŞI Jertfe, nenumărate războaie, măcel uri mondiale _ ţă-
e soclahste au ca ţel f"' . 1 . "" Ştim că dintre popoarele cele mai încercate este şi poporul
. f"" "b . aunrea uneI urnI fara arme, fără armate ucrainean, care a dat jertfe de sînge din cele mai grele în lupta
ŞI ara raz oale, o lume a prieteniei . fr" . .
ŞI
sirii resurselor societăţii pentru dezv lta aţi~1 'I~op~~elor, a folo- neînduplecată împotriva ootropitorilor fascişti, dove~ind un m.inu-
PI anu I d e dezarmare g Orea CIVI lZaţiel umane. nat eroism şi spirit de sacrificiu. Omenirea nu a pIerdut zecI de
1" ' 1"
Sovietică constitu' enera a ŞI tota a elaborat de Uniunea milioane de oameni, înfruntînd suferinţe fără seamăn, pentru a
le programul concret al m" il . tolera ca militarismul german revanşard să-şi ridice din nou capul.
nite să înlăture înseşi posibilit"ţil . asur or practice me-
A a e matenale de duce re a războiului T oate staJtele europene din Est ca şi din Vest, socialiste sau neso-
cest program are un ecou uri' '. .
se bucură de sprijinul O l ' aş. m opmm publică mondială, cialiste, toate popoarele lumii sînt vital interesate în lichidarea
p poare or IUbItoare de pace, a determinat focarului pregă tirii de război din Germania occidentală.
6
82 Gh Gheorghiu Dej
Cuvintare rostită la marele m iting eli o.:uneni1or muncii din Kiev
6·
CUVîNTARE ROSTITĂ Cuvintare rosUlă la marele miting de la Moscova
85
LA MARELE MITING DE LA MOSCOVA
CONSACRAT PRIETENIEI ROMINO-SOVIETICE Sîntem adînc m işcaţi de cuvintele pline de căldură şi de înaltele
aprecieri din cuvîntarea rostită aici de tovarăşul Hruşciov cu pri-
- 11 august 1961 - vire la activitatea mişcării revoluţionare din trecut şi a Partidului
Muncitoresc Romîn, la dezvoltarea Republicii Populare Romîne, la
mun ca poporului nostru. Venind din partea încercaţilor noştri prie-
teni - oamenii sovietici - , acestea constituie pentru noi şi pen-
tru întregul popor romîn un îndemn pentru a munci şi a lupta cu
mai mare însufleţire şi perseverenţă pentru înflorirea patriei, pen-
tru întărirea lagărului socialist şi a unităţii mişcării comuniste in-
ternaţionale, pentru cauza păcii şi socialismului.
Dragă tovarăşe Hruşciov. Vizitînd importante obiective economice, mari uzine şi între-
Dragă tovarăşe Brejnev, prinderi utilate cu tehnică perfecţionată, vaste cimpuri colhoznice,
Dragi tovarăşi, membri ai Prezidiului C.C. al P.C.U.S., delegaţia noastră a putut vedea munca clocotitoare, entuziastă, pe
Scumpi tovarăşi şi prieteni, care o desfăşoară oamenii sovietici pentru dezvoltarea economiei
Iubiţi locuitori ai Moscovei, şi culturii, uriaşul avînt creator cu care poporul sovietic întîmpină
Permiteţi-mi, înainte de toate, să aduc la indeplinire sarcina d .. Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.
cinste care mi-a fost încredinţată de Partidul Muncitoresc Romîn, Creşterea rapidă a colosalei forţe industriale a Uniunii Sovie-
de Consiliul de Stat şi de guvernul R.P. Romîne, de întregul popor tice, faptul că în primii doi ani ai septenalului producţia industrială
ramin - aceea de a vă transmite dv. şi, prin dv., poporului so- a sporit cu peste 22 % în loc de 17 %, cît fusese prevăzut, îndepli-
vietic un fierbinte salut frăţesc. (Aplauze puternice.) nirea înainte de termen a sarcinilor semestriale d"'! plan pe 1961,
. ?ores~ totodată să vă exprim caldele noastre multumiri pentru succesele remarcabile obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste,
pn~m~ea atit de cordială de care ne-am bucurat pe pămîntul Ţării continua ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a pO;lorului
sO:'lett~e, 'pentr~ emoţionantele manifestări de dragoste ale poporu- sovietic - toate aceste victorii strălucite ale Uniunii Sovietice
lUi SOVietIC faţa de ţara noastră şi de poporul romîn. (Aplauze.) aduc o contribuţie hotărîtoare la întărirea întregului lagăr socialist.
La Mosc?va. in oraşul care reprezintă pentru întreaga omenire (Aplauze puternic.!?)
muncitoare Simbolul progresului şi păcii la Lenm' C1 ad I v i Au trecut timpurile cînd planurile de dezvoltare a ţărilor so-
R 1" . , , . , r , eaganu
evo uţiel dm Octombrie, în străvechiul şi mereu tînărul Kiev în cialiste erau tratate drept "utopie" de către cercuril .. conducătoare
fr~~asa c.apitală a Gruziei, pretutindeni oamenii sovietici n~-au din Occident. Manifestîndu-şi îngrijorarea faţă de ecoul pe care îl
pr:mlt c~ m~a deschisă, s-au străduit să ne facă vizita cît mai au realizările noastre în conştiinţa popoarelor, conducătorii occiden-
placuta ŞI mal rodnică, au transformat' t'l . il
v
sociale detprrnină instabilitatea şi perturbaţiile economiei capita- bilite în mod absolut precis. Numai în aceasta stă forţa programului
liste, ritmul ei coborît, stagnarea şi marasmul ei - în contrast atît nostm, care s-a confirmat de-a lungul tuturor peripeţiilor revoluţiei.
de pronunţat cu dezvoltarea vertiginoasă a ţărilor socialiste, ne[o- Numai pe această bază trebuie să constmiască marxiştii programul
losirea unor imense capacităţi de producţie în lumea capitalistă, lor" '. Proiectului de Program îi este propriu tocmai acest spirit
nivelurile record ale şomajului - cu cortegiul lor de suferinţe leninist - îmbinarea gindirii înaripate cu realismul sarcinilor,
pentru oamenii muncii. caracterul concret al prevederilor, precizia riguros ştiinţifică cu care
Pe noi, dragi tovarăşi, ne-a bucurat în mod deosebit că vizita sînt indicate condiţiile obiective şi factorii subiectivi ai trecerii la
noastră în Uniunea Sovietică coincide cu noua şi strălucita victorie faza superioară a comunismului.
a poporului sovietic, salutată cu entuziasm de întreaga omenire Dv., dragi tovarăşi, gloriosul popor sovietic, săvîrşiţi o operă
- zborul spre stele al lui Gherman Tito\'. (Aplauze Indelungate.) de grandioasă însemnătate internaţională. Infăptuirea Programului
Mîndrie, satisfacţie şi încredere - iată ce a resimţit fiecare comu- P.C.U.S. va înrîuri tot mai mult întreaga evoluţie mondială, va
nist cînd eroul cosmonaut călătorea în juml globului nostm. ca întări considerabil forţele socialismului şi păcii, va însufleţi lupla
mesager al ţării ce deschide omului căi noi în spaţiile interplane- maselor muncitoare pentm progres social.
tare, ca şi pe pămînt. Faptul că Uniunea Sovietică va depăşi incă în prima etapă
Realizările excepţionale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice sînt a Programului cea mai înaintată ţară a sistemului capitalist mOll-
un simbol al forţei socialismului, al capacităţilor creatoare nelimi- dial - S.U.A. - ca producţie pe locuitor şi o va lăsa considerabil
~ate ale orînduirii în care totul - potenţialul şi resursele economice în urmă în deceniul următor va demonstra tuturor popoarelor că
unense, gîndirea ştiinţifică cutezătoare, ca şi educarea omului _ socialismul şi comunismul descătuşează forţele de producţie şi asi-
este pus în slujba progresului umanităţii. gură dezvoltarea lor furtunoasă, nelimitată, în folosul întregii so-
. Pentru milioane de oameni a apărut limpede că un popor care cietăţi. Aceasta va constitui o strălucită manifestare a superiorităţii
a ajuns pe o asemenea treaptă înaltă de dezvolta.. e şi a reuşit o ase- socialismului asupra orinduirii capitaliste, îmbătrînită şi sclerozată,
~enea realIZare poate înfăptui planurile cele mai îndrăzneţe, aVl11- care se zvîrcoleşte în faţa sfîrşitului ei inevitabil, ca orice societate
tindu-se mereu mai sus, spre culmile luminoase ale comunismului. ce şi-a trăit traiul. Luînd cunoştinţă de acest minunat docwnent,
Aceste ţeluri pline de " ţi' . . " • popoarele vor înţelege mai clar măreţia comunismului, care, aşa
. Id mare e IŞI gasesc mtmchiparea în pro-
lectu e Pro<7ram al P C U S
M 'f tul o .
b" d
. . . . , pe una reptate denumit de popoare
cum arată proiectul de Program, "îndeplineşte misiunea istorică a
am es comunIst al epocii contemporane. izbă"irii tuturor oamenilor de inegalitate socială, de toate formele
Sintetizînd întreaga experienţă a P C U S ' ." " asupririi şi exploatării, de ororile războiului, şi instaurează pe pă
niste internaţionale, elaborînd I. . . . . ŞI a mlşcarl1 comu- mînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea şi Fericirea tuturor
const ... ." " mu tllateral problemele complexe ale
rulm socletaţl1 comuniste . I d popoarelor" ~. (Aplauze puternice.)
nătate istorică mond' 1" ,prOIectu e Program are o însem-
Aici, delegaţia noastră a fost martora entuziasmului şi deplinei
voltarea gîndirii mar;~:;e~7:i~;e o. contrib~ţi~ excepţională la dez- aprobări cu care popoml sovietic a primit proiectul noului Program
tuie un măreţ d ŞI a practicl1 revoluţionare, consti-
ocument al marxismului creator. al P.C.U.S. Poporul romîn vede pe bună dreptate în proiectul de
La Congresul al VII-lea al arfd 1 .
"programul partidului marxist t Pb .1 U"lII bolşevic, Lenin arăta că --~ Lenin, Opere, voi. 27 Editura politică, 1959, pag. 115.
re lIIe sa pornească de la fapte sta- , "Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.", Editura politică, 1962, pag. 332
G b. G he o r9h i u. D e j
88 Cuvintare rostitA la marele miting de la Moscova
89
Program al P.C.U.S. o imagine concretă, însu.fleţitoare,. a Prop~ii In numele intereselor fundamentale ale propriilor popoare, ca
lor perspective de viitor. Experienţa acumul~ta de partIdul glonn< şi ale clasei muncitoare internaţionale, avem îndatorirea înaltă de
creat de Lenin, universal valabilă în esenţa el, este un bun de preţ a depune toate eforturile pentru întărirea coeziunii de monolit a
pentru partidul nostru, pentru mişcarea comunistă internaţională. lagărului socialist şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale
Victoriile repurtate de poporul sovietic în construcţia comu- sub drapelul marxism-Ieninismului. (Aplauze îndelungate.) CăIăuzin
nismului sînt o confirmare a liniei generale a politicii înţelepte a du-se după ideile Declaraţiei Consfătuirii de la Moscova din 1960,
P.C.U.S., a Comitetului Central leninist şi a guvernului sovietic, în partidele noastre vor lupta şi pe viitor cu hotărîre împotriva în-
frunte cu eminentul fruntaş al mişcării comuniste şi m uncitoreşti cercărilor cercurilor imperialiste şi ale agenturii lor de a scinda
internaţionale - tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov. (Aplauze
mişcarea comunistă şi muncitorească in ternaţională, vor fi intran-
puternice, îndelungate.)
sigente faţă de orice manifestări de revizionism, dogmatism, secta-
Intreaga mişcare comunistă şi muncitorească internaţională re-
rism, faţă de orice abatere de la principiile internaţionalismului
cunoaşte rolul P.C.U.S. ca detaşament al ei de frunte, care aduce
socialist.
principala contribuţie la îmbogăţirea tezaurului teoretic al marxism-
lpninismului în fiecare etapă a evoluţiei istorice. Politica P.C.U .S. Pentru noi, pentru membrii partidului nostru şi pentru oamenii
este o întruchipare a marxism-Ieninismului în ac ţiune, un exemplu muncii din ţara noastră este o sursă de profundă satisfacţie că
de abordare creatoare a problemelor dezvoltării sociale, o pildă dl' între P.M.R. ş i P.C.U.S. au existat întotdeauna cele mai strînse
slujire a intereselor cauzei socialismului şi comunismului. relaţii frăţeşti, o deplină înţelegere şi unitate de vederi, neumbrită
Noi, tovarăşi, ca şi toate partidele frăţeşti, acordăm cea mai niciodată de nimic, în toate problemele fundamentale ale construc-
înaltă preţuire luptei neobosite a P.C.U.S. pentru întărirea con- ţiei societăţii socialiste, ale mişcării comuniste şi ale vieţii interna-
tinuă a unităţii şi solidarităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti ÎD, ţionale, vizita .delegaţiei noastre prilejuind o nouă expresie a acestei
ternaţionale şi ţărilor lagărului socialist, pentru apărarea purităţii llldestructibile unităţi. (Aplauze îndelungate, repetate.)
marxism-Ieninismului, pentru exemplul de atitudine internaţiona. Prietenia şi solidaritatea internaţională cu Uniunea Sovietică,
li:tă şi. de p~incipialitate pe care îl dă în relaţiile cu toate partideI!' cu P.C. U.S., caracterizează întreaga istorie a mişcării muncitoreşti
fraţeşti, man sau mici, faţă de care manifestă stimă, sinceritate şi revo luţionare din ţara noastră şi a partidului nostru încă din anii
respect tovărăşesc.
întunecaţi ai ilegalităţii şi ai luptei împotriva fascismului şi a
Poporul nostru are o vorb·a P1'·
ma d e -mţel '
epCIUne .
: unIrea face războiului antisovietic. După eliberarea ţării, unitatea frăţească a
puterea. Intr-adevăr, forţa noastră stă în unitatea - . partidelor noastre a făcut faţă tuturor încercărilor. Ea şi-a arătat
I d ' 10 coeZIunea
popoare or e peste un miliard de oameni care construiesc socie. tăria şi atunci cînd marea pe care navigam era liniştită, ca şi pe
tatea nouă, a zecilor de milioane de comunişti din lume - tr • timp de furtună, cînd se cunosc adevăraţii marinari. Partidele şi
E .' t ţ' I . a ill eaga.
XIS ~n a sIstemu U1 mondial socialist strîns unit este o măreaţă ţările noastre merg cu hotărîre, neabătut, în cadrul lagărului so-
cuc~n~e a. ~opoa~elor, chezăşia construirii orînduirii noi şi securităţii cialist, pe calea marxism-Ieninismului, umăr la umăr, ca tovarăşi
fIecareI ţan SOCIaliste, reazemul aspiraţiilor de paCe ale întregii de nădejde, ca fraţi buni, de nedespărţit, în lupta pentru triumful
omeniri.
cauzei comunismului ş i păcii.
Gh. Gheorghlu-Dej
90 cnlntare .....UIl la _ele m111Dg de la MOlCO't'a 91
Tovarăşi,
forţa socială conducătoare a societăţii, urrnărindu-se îmbunătăţi
In anii care au trecut de la eliberarea ţării noastre de rea sistematică a repartizării teritoriale a forţelor de producţie şi
jugul fascist, Republica Populară Romînă a obţinut rezultate in. ridicînd continuu nivelul economic al regiunilor mai puţin dez-
semnate în construirea socialismului. Făcînd bilanţul acestor rea- voltate.
lizări, Congresul al III-lea al P.M.R. a consfinţit victoria de însem- Una dintre preocupăril .. fundamentale ale partidului este dez-
nătate istorică pentru poporul nostru - faptul că în Republica voltarea continuă a agriculturii. Ca rezultat al aplicării învăţăm in-
Populară Romînă a fost creată baza economică a socialismului _ telor genialului plan cooperatist al lui Lenin, al eforturilor statului
şi a deschis înaintea ţării perspectiva luminoasă a desăvîrşirii cons- pentru dezvoltarea bazei tehnice a agriculturii şi al muncii politice
trucţiei socialiste pînă în 1965 şi a trecerii treptate la comunism. şi organizatorice vaste desfăşurate de partid, cooperativizarea agri-
(Aplauze îndelungate.) culturii a fost în linii generale înfăptuită ; aproape 86 ~~ din supra-
Ceea ce caracterizează ansamblul operei de construcţie socia- faţa arabilă a ţării şi peste 85 % din totalul familiilor ţărăneşti fac
listă în ţara noastră este creşterea rapidă a forţelor de producţie, parte din sectorul socialist.
faptul că avem o economie naţională echilibrată, care se dezvoltă Dezvoltarea continuă a agriculturii socialiste se sprijină pe o
pe o linie mereu ascendentă. bază materială tot mai largă. In 1965, în agricultură vor lucra circa
_ Ob~ec.tivul principal al planului nostru pe anii 1960-1965 100 000 de tractoare, asigurîndu-se mecanizare a completă a prin-
11 conshtUle dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului şi cipalelor lucrări agricole, iar industria chimică va asigura cantităţile
.Incheierea
. aunre a re1aţn"1 or d e producţie
procesului de fU' . soclahste
_. necesare de îngrăşăminte artificiale.
m Intreaga economie. Prin folosirea uriaşelor rezerve ale agriculturii, prin dezvol-
. ~ălăuz~ndu~s: neabă.tut"după învăţătura lui Lenin şi folosind tarea intensivă a tuturor ramurilor ei, se prevede ca producţia
e~penenţa Istonca a Umunn Sovietice, partidul nostru a orientat globală agricolă să crească pînă în anul 1965 cu 70-80 %, din care
ŞI concentrat eforturile p l ' d producţia zootehnică urmează să crească de peste două ori.
f 1 d oporu UI spre ezvoltarea multilaterală a
~rţe or e producţie, spre industrializarea socialistă _ în centrul O atcnţie deosebită acordă partidul nostru producţiei de grîu,
car~a a pus dezvoltarea ramurilor producătoare de mijloace de porumb şi celelalte cereale, care ocupă peste 75 % din suprafaţa
pro ucţle - spre cooperativizarea agriculturii şi t _ arabilă a ţării, constituind o bază trainică pentru aprovizionarea
nată a producţiei a . 1 . . creş erea msem-
de trai mate . 1 . g;ICO el' spre ndlCarea sistematică a nivelului populaţiei şi dezvoltarea zootehniei.
na ŞI cu hira al oamenilor muncii In scopul obţinerii unor recolte mari şi constante de cereale,
Planul nostru de 6 ani preved . în primul rînd de porumb, partidul nostru a hotărît concentrare a
male pe ansamblu d t ~ ~ o creştere a producţiei indus-
circa 13 %.
e pes e :< on cu
' un fi
'tm d
me iu anual de eforturilor şi mijloacelor pentru mărirea suprafeţelor agricole iri-
gate, avînd ca obiectiv, prin folosirea apelor Dunării, irigarea în
Se VOr dezvolta într-un ritm . .
energetică. constructoare d . .susţInut Industria metalurgică, primă etapă a unei suprafeţe de 1 000 000 ha.
e maşInI petrolieră h' . U In munca de construire a bazei economice a socialismului,
d e cărbuni şi altele. ' . c unIca, extracţia
P.M.R. a aplicat cu consecvenţă principiul leninist al cointeresării
Procesul de industrializare socialistă aU" materiale. Experienţa noastră dovedeşte importanţa hotărîtoare pe
aduce in continuare creşterea . ă ţ.ar~1 noastre a adus şi va
numenc rapIda a clasei muncitoare, care o are respectarea strictă a acestui principiu.
G b. Gb e o r9 h i u. D e j
92 CuvinttHc rostită la marele miting de la Moscova 93
Poporul nostru simte acum tot mai puternic roadele eforturilor Re l aţiile d e colaborare şi întrajutorare tovărăşească statorni-
sale creatoare. Pe baza dezvoltării economiei şi creşterii venitului cite între ţăril e lagărul ui socialist sînt o puternică pirghie care acce-
naţional, partidul şi guvernul au înfăptuit sistematic măsuri pentru lerează progresul fiecărei ţări; cu cît înaintăm în construcţia socia-
ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, s-au efectuat şi se listă. eu atît se vădeşte mai mult importanţa acestei colaborări şi a
efectuează consecvent măsuri de ridicare de salarii ş i reduceri de perfecţionării sistemului diviziunii internaţionale socialiste a muncii,
preţuri. Avem ca obiectiv creşterea salariului real al muncitorilor, corespunzător intereselor fiecărei ţări şi ale lagărului nostru în
inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor cu 40--45 %, iar a veni- ansamblu.
turilor reale ale ţărănimii cu circa 40 % în anul 1965 faţă de 1959. Pentru ţara noastră o importantă hotărîtoare a avut şi are
La ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei aduc o colaborarea cu Uniw1ea Sovietică, cu care avem relatii largi, multi-
importantă contribuţie mijloacele mari alocate de stat pentru cons- laterale, ce s-au dezvoltat continuu, în toate domeniile. An de an
trucţiile de locuinte, dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, a crescut sfera relaţiilor economice şi a schimburilor comerciale,
orrotirea sănătăţii. U.R.S.S. ocupînd primul loc în comerţul exterior al ţării noastre.
Un puternic avint cunoaşte în ţara noastră cultura. Intreaga Aceste schimburi se dezvoltă pe baza unei egalităţi desăvîrşite şi a
activitate de cercetare ştiintifică şi de creaţie artistică, strîns legată unui perfect echilibru.
cu viaţa, este orientată spre satisfacerea cerinţelor construcţiei so- Partidul Muncitoresc Rornîn, poporul nostru acordă cea mai
cialiste.
înaltă preţuire sprijinului frăţesc primit din partea Uniunii Sovie-
Intelegerea justetei drumului indicat de partid, încrederea tice în cadrul acestor relaţii. Insemnătatea acestui ajutor constă
în obiectivele măreţe pentru realizarea cărora partidul mobilizează nu numai în amploarea, în volumul său mare, el are trăsături care
poporul, însufleţesc pe oamenii muncii în înfăptuirea planului dp. nu pot fi exprimate în tone sau metri cubi. In nici un f~l ~e uni-
6 ani.
tăţi de măsură nu se poate cîntări însemnătatea faptulw ca acest
Realizările obţinute în anul 1960 şi în prima jumătate a anului sprijin este îndreptat în mod constant către direcţiile-cheie pen:r~
1961, care depăşesc prevederile planului, exprimă entuziasmul făurirea noii orînduiri, că ne ajută în rezolvarea problemelor cream
creator, elanul clasei noastre muncitoare şi realismul sarcinilor ce bazei tehnice-materiale a socialismului, ale industrializării socia-
ni le-am propus faptul c' I - _ liste, ale ridicării ţării noastre la nivelul ţărilor celor mai a~ans~te.
_ '_ a e e smt pe masura puterilor noastre.
Aceas~a ne mdreptaţeşte convingerea că planul de 6 ani va fi înde- Sprijinul acordat de U.R.S.S. este un exemplu de internaţi~nahs:n
phlllt m bu~.e condiţii şi chiar depăşit. (Aplauze îndelungate.) proletar, un model strălucit de aplicare a învăţătu.~ilor, marelw Len:n
Oamenn muncii din R P R - - - _ despre rolul primului stat socialist, despre relaţIile mtre statele In
. d - " omma smt msufletiti de ideea că. care puterea se află in mîinile celor ce muncesc.
muncm Cit mai bine dep - d
-t . d l' ,umn toate eforturile pentru a valorifica Pe baza liniilor directoare trasate de Congresul al III-lea al
CI mal ep m reSursele ţării ' . d _ . .. .
d d ' el raspun mdatonru mternationaliste partidului este în curs de elaborare programul dezvoltării econ(\'
e a a uce o contribuţie cît m . l ' _.
list I l a i mare a mtanrea lagărului socia- . . noas terpma
mIel ' - ,In 1980 . Prin realizarea ritmului prevăzut se va
, a rezo var ea, prin eforturi . .. .
obtine 'n t I
I ermenu cel mai
comune, a sarcmn Istorice de a
'. . dezvolta puternIC . potenţia. luI t r u economic. ' patria
nos _ noastră
. va_
econo ' . '. scurt vlctona SOCIalismului în intrecerea deveni o tară industrială dezvoltată, cu o agricultura multIlaterala
mIca cu capltahsmul. (Aplauze puternice.)
şi de o înaltă productivitate, resursele naţionale valorificate la un
-
94 G Il. Gh f' o rqhIu oeJ
Cuvintare ~la marele miting de la Moscova
inalt ni\el vor asigura un belşug de produse, ridicarea
continuă a
nin'lului de trai şi trecerea. treptată la repartilia după nevoi, o problemă-cheie pentru întărirea păcii în Europa şi în lume
Republica Populară Romînă va depune toate eforturile e' este lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial.
' con d'lţn"1 e necesare h'ecerii aşa cum a arătat t P n.n]
a aSIgura
H" " "
_
ovaraşu)
Este absolut anormală situaţia ca după un război care a durat
r~şclOv, mal. m~t ~au ma: puţm concomitent cu celelalte ţări 4--5 ani, nici la 16 ani de la termînarea lui n-a fost încă încheiat
SOCIalIste, la mfaptUIrea mareţului nostru ideal ' tratatul de pace, In istorie au mai avut loc, În evul mediu, războaie
- comulllsmui
(Aplauze furtunoase, îndelungate, I ' prelungite, de 30 şi de 100 de ani, dar niciodată nu s-a mai cu.
Tovarăşi,
noscut o asemenea situaţie în legătură cu încheierea unui tratat
de pace,
Preocuparea partidelor şi guvernelor noastre pentru • fl ' Aici nu este vorba de o formalilatc juridică de drept inter-
economică a r '1 I b In onlea
an OI' OI', pentru unăstarea materială şi spiritual- national: prelungirea fără sfîrşit din vina puterilor occidentale a
popoarelor lor este indisolubil legată d 1 t ,a a acestei stări de lucruri a avut drept efect refacerea militarismu'ui
unei păci trainice, în lume, e up a pentru aSIgurarea
german - aşa cum arată reconstruirea şi reînarmarea accelerată
In actualele condiţii cînd un n - b ' a Wehrmachtului sub conducerea generalilor nazişti şi planurile de
pierderi şi distrugeri încal~ulabil _ou raz _OI" a~ ad:lce omenini
unei noi conflagra'ii m d'a! e, aparal~a pacl1 ŞI premtîmpînarea înzestrare a Germaniei occidentale cu arme nucleare, propaganda
, an I e constrtule sa' 'd'- revanşardă încurajată oficial. La aceasta se adaugă sihraţia Berh-
popoarelor lumii obI' ţ' , rcma pnrnor rala a
, Iga la unperioasă a t tu
cărui om politic cu ' h'l _ " u rol' guvernelor, a fie- nului occidental, care, aflat pe teritoriul R. D, Germane, este folosit
sun,u raspundem fat- d ' I
reprez e nt.1nţilor vieţii publ' d' , a e propnu popor, a de militariştii vest-germani ca centru de acţiuni îndreptate împo-
Ice m once ţa - 'd'f
cepţii filozofice sociale s ' 1" l'a, m I erent de con, triva R.D,G" precU!ll şi a altor state socialiste, In R,F,G, s·a creat
, ' au re Igloase,
AZI, pe arena internaţională se î f _ ,, astfel prîncipalul focar al primejdiei pentru pace în Europa,
perialiste agresive n runta polItIca cercurilor illl- In înteresul însănătoşirii relaţiilor pe continentul nostru, ţările
, care promoveaz1 ]', d •
rece, _ şi politica _ ' o Ime e mcordare şi război socialiste propun încheierea tratatului de pace cu cţle două state
perseverenta de a - _ "
lagărului socialist pol't' _ para re a pacu, dusă de ţările germane şi transformarea Berlinului occidental într-un oraş liber,
, I Ica care are ad '
iubitoare de pace eZlUnea a : numeroase sta'e demilitarizat, cu cele mai largi garanţii internaţionale - propuneri
lurne, ' a unor forţe soc' 1
la e puternice în întreaga cu evident caracter paşnic, carc nu ameninţă pe nimeni, nu pre-
Statele socialiste c 'd - _ judiciază interesele nici unui stat, nu creează avantaje unilaterale
, onsl era ca probl 1 '
glOase care s-au acumu! t . eme e mternaţionale liti- nici unei părţi, Mai mult, ţările socialiste sînt gata să discute orice
a nu smt insol b'l ' "
care ele pot şi treb' _, u IeşI ca singura cale prin propuneri constructive ale puterilor occidentale, să ducă tratative
UIe sa-şI găseas - 1
paşnică, 'calea tratativ 1 ca rezo varea este calea la care să fie examînate punctele de vedere ale părţilor interesate,
t' e OI', a chibzuinţe" .
na Iva tratativelor nu este d • I ŞI a mţelepciunii, Alter- cheamă puterile occidentale să ia loc la masa tratativelor. Oricine
ricol 1 ' d eClt agrava re • d
u UI e război şi Cfi' fuz- a mcor ării, creşterea pe- posedă un elementar bun-simţ şi bună-credinţă nu poate contesta
• ' e re a tr t t' 1 '
rea m comun de soluţii a a Ive e, dISCUţiile pentru găsi- ncr-stnr pozitii spiritul Iar", gri:a pentru p"ncr0~ în aplicare a unor
, se condamnă la d' ed' "
lSer It ŞI IZolare, soluţii echitabile a acestei probleme complexe,
G h. Ghe o rg h i u . D e j Cuvintare rostita la marele mIting de la Moscova
96 97
Din păcate, cercurile conducătoare din ţările N.A.T.O. răspund eliminarea unor surse de nelinişte şi primejdie de război şi pentru
la aceasta prin zăngănit de arme şi lansează apeluri făţişe la de- normalizarea relaţiilor în Europa.
clanşarea unei crize în relaţiile internaţionale. Pentru a se pune capăt în mod radical pericolului de război,
Asemenea poziţii nu dovedesc nici chibzuinţă şi nici realism. ÎDcordării şi suspiciunii internaţionale există astăzi o cale sigură:
Ameninţările dovedesc nu tăria, ci slăbiciunea poziţiilor pe care lichidarea a înseşi mijloacelor de purtare a războiului.
se află promotorii încordării internaţionale. Oricine analizează cu Această cale o arată planul de dezarmare generală şi totală
luciditate raportul de forţe existent astăzi în lume înţelege că în- elaborat de Uniunea Sovietică, avind sprijinul hotărît al ţării noastre,
cercările de intimidare sînt total lipsite de perspectivă în relaţiile al celorlalte ţări socialiste, precum şi al multor state nesocialiste.
cu ţările lagărului socialist. (Aplauze indelungate_) Ecoul uriaş în opinia publică mondială ,de care s-a bucurat
Nu-i de mirare că poziţia guvernelor occidentale este criticată acest program a determinat aprobarea ideii dezarmării generale de
ca rigidă, anacronică şi iraţională chiar şi de unele cercuri politice către Adunarea Generală a O.N.U. ca cea mai importantă şi ur-
influente şi de personalităţi ale opiniei publice din ţările N.A.T.O. gentă sarcirIă ce stă în faţa omenirii.
Aceste cercuri înţeleg tot mai clar că nu pot fi ignorate la nesfîrşit De ce atunci nu s-au putut pînă acum urni din loc lucrurile
realităţile - existenţa R. D. Germane, primul stat paşnic, democrat în ce priveşte această sarcină?
din istoria poporului german - şi necesitatea imperioasă a lichi- SirIgura cauză este atitudinea negativistă a puterilor occiden-
dării rămăşiţelor stării de război. tale, politica lor de irItensificare a cursei înarmărilor şi a războiu
Oamenii politici din Occident caută să camufleze caracterul lui rece, zădărnicirea de către ele a oricăror hotărîri eficiente în
agresiv al politicii lor prin declaraţii nesincere despre preocuparea problema dezarmării, încercările lor de a înlocui dezarmarea sub
lor pentru autodeterminare şi dreptul poporului german de a-şi un control eficient printr-un "control fără dezarmare".
hotărî singur soarta. Dar nimeni nu poate escamota faptul că ţările Celor mai largi cercuri ale opiniei publice mondiale le sînt
socialiste, propunînd stabilirea de contacte între cele două state acum clare scopurile urrnărite prin această poziţie, căreia ţările so-
germane şi oferind sprijinul lor deplin oricăror hotărîri pe care cialiste ii opun lupta perseverentă pentru înfăptuirea r.eală a
le-ar lua acestea în privinţa reunificării, urmăresc tocmai să asi- dezarmării generale şi totale, incluzînd şi lichidarea experIenţelor
gure respectarea dreptului întregului popor german de a decide cu arme nucleare.
el însuşi, fără nici o imixtiune din afară, asupra căilor sale de O contribuţie în direcţia însănătoşirii climatului internaţional
dezvoltare. ar fi stabilirea unor acorduri pe plan local, a relaţiilor de bună
T:atatul de pace cu Germania trebuie încheiat pînă la sfîrşitul vecinătate ceea ce s-ar răsfrînge pozitiv asupra întregului climat
acestui an - şi ar fi numai spre binele păcii dacă el ar fi semnat internaţio~al. Acesta este şi conţinutul propunerilor R.P, Romine
cu ambele state german' .. cu privire la dezvoltarea co1ab orarn".. reglOna
' le , supusă O .NUde
, ,
. e ŞI cu partICIparea puterilor occidentale.
Fireşte, dacă acestea şi R F G , ul"
ţara noastră, ca şi propunerIle guvern w rorom cu
privire la dez-
". . . . vor persevera în refuzul lor, ţările
SOCIalIste, mtre care şi R P R ." , .mtre state1e b aI cam'ce şi transformarea
voltarea relaţiilor paşTllce
. . omma, vor încheia tratatul de pace
cu
dR. D: Germană. (Aplauze puternice.) Ţările ;;ocialiste consideră Balcanilor şi a Ad~iaticii într-o zonă fără arme nucleare şi rachete.
d e atona lor să întreprindă tă
aceas măsură atît de necesară pentru Ele au avut un ecou larg, au fost •unb ra"ţi'şa te n u numai de guver-
7·
Cuvintare rosUti la marele miting de la Moscova 101
100 Gh. Gheorgbiu-Dej
oare transformarea bazelor societăţii capitaliste, lichidarea exploa- Ducem în suflet amintirea de neşters a manifestărilor de, sin-
tării, trecerea mijloacelor de producţie în stăpînirea societăţii, des- ceră şi caldă prietenie pe care le-au prilejuit toate întîlnirile cu
fiinţarea profiturilor şi supraprofiturilor capitaliste? Sîntem ferm oamenii sovietici, .a spiritului de frăţie internaţionalistă de care ei
sînt animaţi faţă de poporul romîn.
convinşi că şi S.U.A. vor ajunge la socialism, dar, evident, nu Rocke-
Ne întoarcem totodată acasă cu impresia putemică a realită
feller, Dupont, 'Morgan şi ceilalţi potentaţi ai banului - adevăraţii
ţilor din patria Revoluţiei din Octombrie, care a deschis lumii era
stăpîni ai Americii - vor fi promotorii acestei transformări, ci pro-
victoriei socialismului şi croieşte azi tuturor popoarelor drumul spre
letariatul, poporul muncitor, care- mai devreme sau mai tîrziu va
comunism. Noi vă urăm, scumpi tovarăşi, să obţineţi cel mai deplin
schimba structura societăţii, înlăturînd mizeria, crizele, şomajul,
succes şi cît mai mari victorii în realizarea :Programului pe care-l
inegalitatea socială şi alte plăgi ale capitalismului, va pune resur-
va adopta Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., pentru înflorirea mă
sele materiale şi forţele de producţie ale ţării lor în slujba bună
reţei Uniuni Sovietice, spre :binele şi fericirea poporului frate so-
stării întregului popor. (Aplauw.)
vietic şi al măreţei noastre cauze comune. (Aplauze furtunoase,
Acesta este ' un proces obiectiv al dezvoltării istorice. Comu-
indelungate.)
nismul, a cărui stafie umbla în Europa, după celebra 'expresie a
Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, glorioasa avan-
lui Marx şi Engels, încă acum un secol, este întruchipat azi în-
gardă marxist-leninistă a mişcării comuniste internaţionale, Comi-
tr-un sistem social-economic mondial de o gigantică forţă, în miş
tetul său Central şi guvernul Uniunii Sovietice, în frunte cu tova-
carea comunistă şi muncitorească internaţională, care se întăreşte
răşul Hruşciov I (Aplauze îndelungate.)
necontenit, plină de vigoare, tinereţe : şi energie vitală, călindu-se
Trăiască în veci prietenia romîno-sovietică I (Aplauze înde-
în furtunile luptei de clasă, strîns unită sub steagul măreţ al învă
lungate.)
tăturii marxist-leniniste.
-
102 Gh. Gheorghlu-DeJ
Tovarăşi,
date, punîndu-se capăt pentru totdeauna elCp loa tării omului de fontă, 62000 d e tone de laminate finite pline, 1 650 de tone de
către om, a fost construită baza economică a socialismului, Ro, îngrăşămint e chimice, 60000 de tone de ciment, 9000000 m2
mînia a intrat într-o nouă etapă, etapa desăvîrşiri i construirii de ţesături de bumbac şi lînă, 1 050 000 de perechi incălţăminte,
socialismului, (Aplauze furtl/noMe.) 5000 de tone de uleiuri vegetale comestibile şi altele.
Permiteţi-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Trebuie să relevăm că aceste succese de seamă sint in cea
Muncitoresc Ramin, al Consiliului de Stat şi al gu vemului Re. mai m are pa rte rezultatul sporirii productivităţii muncii, care a
publicii Populare Ramine, să adresez de la această tribună calde înregistrat o creş tere de 14010, datorită inzestrării industriei cu
felicitări eroicei noastre clase muncitoare - clMă conducătoare mij loace tehn ice moderne, creşterii continue a numărului cadrelor
in lupta pentl'll construcţia socialistă, harnicei n oastre ţărănimi de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi a nivelului lor de calificare,
intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii pentru activitatea la; atitudinii n oi, socialiste, faţă de muncă.
rodnică, plină de abnegaţie, şi să le urez noi succese în opera In aplicarea planului de 6 ani au fost date în funcţiune pînă
de desăvîrşire
, ac onst ruc ţ"161 SOClU
, l'ISt e., (A pauze
I .
;pu termce. pre. în prezent, num ai în industria republicană, 72 de fabrici, uzine şi
lunglte.) secţii n oi, ia?' alte 179 au fost dezvoltate şi TCutilate cu instalaţii,
agregate şi utilaie moderne. Volumul total al mijloacelor fixe puse
în funcţiun e lîn această perioadă se ridică la peste 29 de miliarde
REALIZĂRI DE 'SEAMĂ
de lei, fondurile de investiţii folosite reflecNnd ritmul susţinut în
IN INFAPTUIREA PROGRAMULUI
care se oo n tinu ă industrializarea socialistă; aeumulările socialiste
TRASAT DE CONGRESUL AL III-LEA AL PART ID ULUI
sînt în creştere, sporeşte eficienţa economică a investiţiilor, se in-
Tovarăşi, tăreşte continuu disciplina de 'Plan şi financiară. Intr-un an şi ju-
mătate au fost realizate economii peste plan în valoare de 2,1 mi-
Rezultatele obţinute în erioada
gresul al III -lea al P ,~ care a trecu t de la Con- liarde de lei. S-au obţinut bune rezultate in domeniul ridicării
înd 1" " . arhdulUi Muncitoresc Romîn ilustrează că nivelului tehnic la o serie de maşini şi utilaje şi bunuri de con-
ep mlrea mareţulUi program
cauză scumI)ă a • t i ' pe care l-a adoptat a devenit o sum, au fost asimilate noi sortimente de inaltă tehnicitate, s-au
m regu Ul nostru Ob" realizat importante beneficii peste plan.
prin planul de 6 . popor. lechvele stabilite
am se concretizea "1 "d 1 "
insemnate realizări d b' d" za una e una în noi şi Iniţia tiva creatoare a oamenilor muncii, găsindu-şi un larg
omite In toate d . '1 cîmp de afirmare, a devenit o uriaşă forţă în descoperirea şi pu-
nomice şi social-culturale, omenu e ac tivi tă ţii eco·
• In primul an şi jumătate al la . .. .. nerea in valoare a insernnatelor rezerve interne ale produoţiei.
au mdeplinit şi depăş't la . p nulUi şesenal, oamenu munCll Lupta !pentru asigurarea unei calităţi superioare a producţiei a
n il e planificate pe t 1 maJontatea'miCId' '1or economici sarci- devenit o largă mişcare de masă, la care participă activ oamenii
n ru această p . d" I
le industriale pe a I enoa a. P anul producţiei aloba- muncii din toate ramurile economiei naţionale.
nu trecut i b
a fost realizat' , . Ş pe semestrul 1 al anului 1961 Un rol important in dezvoltarea economiei naţionale l-au
In P1OporţIB de 1040/ ' •
producţie În valoare d 4 " o , obţlnllldu-se un surplus de avut măsurile luate de partid pentru perfecţionarea conducerii
pe noa. d"a, oamenii mu e " ,5 mllzarde de lel.' N u mal' .m a ceastă
economiei, creş terea competenţei şi spiritului de iniţiativă al or-
d e oţel, 93 000 de tonnCII au '
dat
. peste plan : 123 000 de tone ganelor de partid şi d e stat, al organizaţiilor de partid şi condu-
e mmereun de fier, 96 000 de tone de
G h. G h e o r9h i u- D ej
108
Cuvintare rostită JII. adunare a festivA coDslI.cr.atA :zile i de 23 August lan
cerilor de întreprinderi. După cum ştiţi, anul trecut, cifrele d e plan
pe anul 1961 au fost cunoscute de întreprind eri cu tr.~i luni îna- maşml agricole, care contribuie la mecanizarea [n tot mai mare
inte de începerea anului, iar cifrele de plan pe anul vlltor au fost măsură a lucrărilor agricole. An de an, staţiunile de maşini ş i
aprobate de partid şi guvern şi făcute cunoscute întreprinderilor tractoare ale statului aI\l obţinut rezultate tot mai bune în pri-
cu şase luni de zile înainte de începutul anului 1962. Aceasta per- vinţa volumului lucrărilor executate şi a calităţii lor.
mite ca ministerele, întreprinderile, organizaţiile economice să Măsuril e luate de partid şi guvern pentru creşterea simţitoare
ia din timp măsuri organizatorice, să asigure aprovizionarea a sectorului zootehnic au con tribuit ca 5n perioada 1 iulie
tehnică-materială a întreprinderilor, buna organizare a coope- 1960-1 iulie 1961 num ărul b ovinelor proprietate obştească a
rărli, încheierea 'la timp a contractelor !pentru realizarea ritmică gospodăriilor colective să crească ou 90%, din care vaci şi ju-
a producţiei, 'Îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, punerea ninci ou 63010, num ăml de porcine cu 76010, o'Vine cu lînă fină
în funcţiune la termenele planificate a noilor obiective econo- ş i semifină cu 32010.
mice ~i social-culturale. Un factor esenţial care ne-a permis Munca politică şi organizato rică desfăşurată de partid la
a"întul puternic şi continuu al economiei noas tre socialiste îl sate este orientată în primul ~înd spre lărgirea şi consolidarea
constituie relaţiile frăţeşti de colaborare şi întrajutorare tovără economică-organizatorică a gospodărillor colective şi dezvoltarea
şească cu celelalte ţări din marea familie a statelor socialiste, ş i proprietăţii lor obş teş ti , perfecţionarea continuă a organizării
în primul rînd sprijinul deosebit de puternic pe care ni-l acor dă socialiste a muncii ş i a cointeresării materiale a ţărănimii, acor-
Uniunea Sovietică pentru înfăiptuirea programului nostru de d ez- darea de către stat a unui larg sprijin tehnic, economic şi finan-
voltare a economiei naţionale. (Aplauze puternice.) ciar, în vederea creş terii producţiei agricole vegetale şi animale
In centrul preocupărilor noastre trebuie să stea îmbunătă şi a producţiei agricole-marfă.
ţirea în continuare a conducerii economiei, creşte rea neîncetată Succesele obţinute în construcţia socialistă şi în sporirea
a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost . Avem de- pro ducţiei agricole au determinat îmbunătăţirea nivelului de trai
plina convingere că muncitorii, tehnicienii şi inginerii, organele al ţă rănimii. Aceasta o dem onstrează în mod convingător sporirea
de partid şi de stat vor acorda o neslăbită atenţie acestor sar- consumului de produse industriale şi alimentare la sate, cele
cini, ~entru îndeplinirea cărora vor lupta şi pe viitor cu întreaga lor aproape 700000 de case construite în ultimii 10 ani, introducerea
energ!e, pricepere şi spirit de răspundere. (Aplauze însufleţite .) din ce în ce mai largă a electricităţii, miile de aşezăminte cultu-
. I~ ce priveşte activitatea partidului în domeniul construcţiei rale, şcoli, dispensare, case d e naştere.
~ocz~b~te la sate, •aşa cum s-a mai arătat, cooperativizarea a fost Munca harnică a ţărănimii este răsplătită şi în anul acesta
m Imn generale mcheiată. Gospodăriile colective au devenit do- <ljgriool cu roade bogate. Ţărănimea îşi îndeplineşte cu c~ste
minante în sectorul cooperatist, ele cuprinzînd la 1 august 1961 indatoririle contractuale de vînzare către stat a surplusuluz de
pe~te .68% din suprafaţa arabilă a acestui sector, faţă de 500/0 la produse agricole.
1 lUme anul trecut. Rezultatele obţinute constituie un îndemn pentru ţărănime,
De la începutul a nului 1960 şi pînă în prezent agricultura pentru lucrătorii de partid şi d e stat care-şi desfăşoară activi-
a. fost dotată cu încă 18500 de tractoare, aproape 9200 de com- tatea în domeniul agriculturii, să facă totul pentru a se etect~a
bme pentru păi oase, peste 23 000 de semănători mecanice şi alte . Ie de toamnă , pregătind condiţiile
,__" iJ e agrzco
• mal. 'b·me Jlllcrar
Cit
pentru recolte şi mai bogate în anul vtitor.
G h. Gheor9hi u•D e j Cuvinlare rostită la adunarea festivd consacra tu zilei de 23 August 111
110
Tovarăşi, ale statului s-a ridicat în 1960 la 591000, de peste două ori mai
mult decît în 1950.
Dezvoltarea continuă a economiei naţionale şi creşterea ve- Măreţele ţeluri ale socialismului unesc asemenea unui torent
nitului naţional permit partidului şi guvernului înfăptuirea siste- uriaş eforturile muncitorilor, ţăranilor, intelectualiloL In activita-
matică a măsurilor de ridicare a nivelului de trai material şi cul- tea entuziastă ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării se reflectă
tural al oamenilor muncii. patriotismul şi devotamentul fierbinte al oamenilor muncii faţă de
In ultimii 10 ani, ca urmare a creşterii salariului nominal, cauza socialismului, dragostea şi preţuirea pe care le manifestă
reducerii impozitelor pe salarii şi a preţurilor la bunurile de con- poporul faţă de Partidul Muncitoresc Ramîn. (Aplauze vii, În-
sum, salariul real s-a mărit cu 85%, iar prin aplicarea măsuri/or delung repetate.)
de sporire a salarii/ar şi reducere de preţuri adoptate în anii Muncind pentru înflorirea şi prosperitatea patrici, poporul
1960-1961 veniturile băneşti ale salariaţilor şi altor categorii ale nostru îşi îndeplineşte totodată îndatorirea internaţionalistă de
populaţiei vor creşte în primii patru ani ai planului şesenal cu a aduce o contribuţie cît mai mare la întărirea sistemului mon-
peste 15 miliarde de lei. dial socialist, la obţinerea victoriei socialismului în istorica sa
Sporesc an de an cheltuielile statului pentru satisfacerea ne- întrecere cu capitalismul. (Aplauze puternice.)
voilor social-culturale ale populaţiei. In anii 1960-1962 fondurile Unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului şi
destillate construcţiei de locuinţe reprezintă 5,4 miliarde de lei, guvernului, întărirea continuă a alianţei dintre clasa muncitoare
cu 800 000 000 de lei mai mult decît prevederile Directivelor Con- şi ţărănimea muncitoare, frăţeasca prietenie dintre poporul romîn
gresului al III-lea pentru această perioadă. şi minorităţile naţionale, reprezintă puternica temelie a statului
Numai în acest an vor fi construite cămine studenţeşti cu nostru, chezăşia victoriei depline a socialismului. (Aplauze.)
1~ 000 de locuri, numeroase şcoli şi săli de cursuri noi. Invăţă La a XVII-a aniversare a eliberării patriei de sub juglll fas-
nuntul este pe deplin gratuit, statul suportînd toate cheltuielile. cist avem imaginea unei ţări în care poporul îşi consacră talentul,
Dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului de toate <Tradele. energia, munca sa creatoare îndeplinirii cu succes a măreţului
generalizarea învăţămîntului de 7 ani şi trecerea la cel d: 8 ani, program trasat de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc
creşterea însemnată a vI' I . Romîn, pentru înflorirea patriei noastre socialiste, pentru binele
. numaru Ui e eVllor şi studenţilor, avîntul
deosebit al ştiinţ . l't ". şi fericirea celor ce muncesc. (Aplauze furtunoase.)
" A '" el, I eratum ŞI artei constituie trăsături caracte-
nstlce mflonru continue It" ial'
'. a cu um soc Iste, bun al maselor celor
ma! larg~ de o:~~ni ai muncii. (Aplauze.)
VIZITA IN U.R.S.S. - MANIFESTARE PUTERNICĂ
S-a Imbunataţlt Ocrotirea SV vtv ..
strUlrea
' de nOI' spitale
. sp . ana aţu oamenilor muncii prin con- A PRIETENIEI ROM IN O-SOVIETICE
cr t d'" onrea personalului medico-sanitar şi
eş erea pro ucţlel de medi
laţiei Din fond'l . I c.amente puse la dispoziţia popu- TovarăşI,
. un e SOcia e se co t · I b
·
b aze sportive ns rUlesc C u uri ' cinematografe ,
se asigu v - Permiteţi-mi să folosesc prilejul oferit de această adu~~re so-
'1 .. ' ra aSIStenţa medicală gratuită odihna oame-
Oi or munCii' numărul cel ' lemnă pentru a face o scurta
"dare de seamă despre . ' vIzita în
redusă în t 'ţ- '1 d or care şi-au petrecut concediul ou plată Uniunea Sovietică a delegaţiei romîne de partid ŞI de stat_
s a IUlli e e odihnă ..
sau sanatornle balneoclimaterice
112 G b. Ghe o 1 ghi u. Oe J
----------------------- Cuvintare rostită la adunarea festivă consacrată zilei de 23 August
113
(Aplauze.) Cunoaşteţi din presă şi din transmisiile posturilor
tre de ra d'10 ŞI'teleVlZlUne
" fII noas·
eu cum s-a de&făşurat această vizită ţămîntului şi culturii, grija sporită pentru ocrotirea sănătăţii oa-
Este greu de descris în cuvinte dragostea cu care am f .' menilor muncii, amploarea excepţională a construcţiei de locuinţe,
mI'ţ'I de poporu1 ""
SOVIetic, prletema sinceră cordială c ost PTl- Oriunde am fost, oamenii sovietici ne-au vorbit cu îndreptă
• ,
fost InconJuraţl, , " u care am
La Moscova, la Leningrad în GruZl'a • U ' ţită mîndrie despre succesele remarcabile pe care le-au obţinut
" 'd " ' ,In crama în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în ridicarea nivelului lor
zecI fi zecI e mII de oameni au ieşit să ne întîmpine frăt '
adresat delegaţiei noastre saluturi ,.. urări venite d' "e~te, au de trai material şi cultural,
'f • d • Y' m mIma m'l-
m estm cu Insufleţire pentru prietenia dintre ţările si po' le Culmile atinse de Uniunea Sovietică în dezvoltarea ei eco-
noastre, (AplalIZe puternice,) 1 poare nomică, uriaşul avînt al ştiinţei şi tehnicii, capabile să rezolve
, d In cursul con;orb"iri~o~ avute, conducătorii sovietici de partid cele mai noi şi mai complexe probleme din diferite domenii, şi-au
ŞI e sta~ ~e-:u ~artaşlt din marile realizări obţinute de 0-
găsit expresia in zborurile cosmonauţilor sovietici. Cind a început
porul SOVIetic m opera de însernnătat ' t ." d'" P zborul navei cosmice "Vostok-2", delegaţia noastră se afla la
o înfăptuieşte _ cons ' " e :s onca mon mIa pe care Leningrad, Ne-am bucurat din toată inima, împreună cu oamenii
de 7 an' • d l' trucţi.a desfaşurata a comunismului. Planul
, I se In ep meşte cu importante de " "r '" . sovietici, de această minunată realizare, Faptele eroice ale lui
ŞI jumătate ai septenalul' l ul paşm, n pnrnu dOI ani luri Gagarin şi Gherman Titov ilustrează in chip strălucit fiziono·
UI, vo UlII producr" d ' 1
lat pe cel produs în tot cursul . leI m ustrm e a ega- mia omului nou, sovietic. NUIDai orînduirea socialistă s-a dovedit
(1951-1955) NOI' ŞI' , . celUi de-al 5-lea plan cincinal capabilă să crească şi să educe astfel de eroi, să formeze o ar-
, nOI lIZme gig f fu
dernă se ridică în • tr "an Ice ut te cu tehnică mo- mată intreagă de oameni de ş tiinţă remarcabili, care au asigurat
m eaga ţara Num ' • ,
acestui an volumul invest 'ţ"l ' . , al m p nrnul semestru al Uniunii Sovietice prioritate in domeniul explorării cosmosului, ca
d I li or s-a ndlCat la t 120 d
e ,ru ~e vechi. Numărul de salaria '
b pes e " e miliarde şi în alte domenii dintre cele mai importante ale ştiinţei şi teh-
penoada a anulUI' t ţi a crescut faţa de aceeaşi nicii, (Ap lauze.) Pe bună dreptate spunea tovarăşul Hruşciov:
, '" recut cu 4 200 000 d '
SOVietICa, avînd un gr d 'd' e oamenI. Agricultura "Rampa sigură de pe care pornesc nave le noastre cosmice este
l' ă '1 a n lcat de m '
rea IZ neştiinţei agric l ecalllzare, folosind larg socialismul", Nu încape indoială că de pe această rampă a pro-
o e, se dezvolt" d
cu Succes sarcinile fixa te d 'd a an e an; se realizează gresului, bunăstării şi fericirii oamenilor se vor ridica noi şi noi
ri d e partI ul COrn ' t '
rea pro ucţiei agricole 1 ums m ce priveşte spo- crea ţii măreţe ale geniului uman, (Aplauze puternice.)
pro d' ' n acest an recolta ' f d
, us e" agncole se prevăd a fi ' ,ŞI on ul central de In timpul vizitei noastre în U,R.S,S" presa sovietică a pu-
e~lstenta a Puterii sovietice U ' mal man ca în toţi anii de blicat proiectul de Program al P,C.U,S, - document de imensă
SIgur' d '' ' nmnea S ' ,
I e realIzarea măreţul ' b' , OVletlCă se apropie cu paşi impo rtanţă teoretică şi practică pentru întreaga mişcare comu-.
Statele Unite ale Ameri " ~I o ~ectlv: a întrece pînă în anul 1965
trial ' Cll m pnvinţa J 1 nistă internaţională, lnsemnătatea istorică a acestui Program con-
, , e, Iar !pÎnă la sfîrşitul , v o umu ui prodUCţiei indus- stă în aceea că el concretizează perspectivele grandioase ale con-
ţiei pe d acestuI decen' '.
cap e lOCuitor, (Vii apla 1U ŞI m privinţa produc- struirii în U,R,S,S, a primei societăţi comuniste din lume, înfăţi
Dezvolta fur uze.)
, ,rea tunoasă a ' , şează aprofundat legile trecerii omenirii de la capitalism la so-
rtrea contmuă a "" ,. 'il economiei sovietice dete '"
><U<ln or abund rmma spo- cialism demonstrează inevitabilitatea istorică a triumfului comu-
creşterea consumului, red~c ~nţa tot mai mare de bunuri şi nismul~i în lumea întreagă, Toate partidele comuniste şi munci-
erea tunpului d I
e ucru, avmtul Învă- toreşti găsesc în tezele sale teoretice un îndreptar sigur în lupta
O·
116
APĂRAREA PĂCII -
Gh. Gbeorghiu-Dej
PROBLEMĂ CENTRALĂ
A ZILELOR NOASTRE
- Cuvintare rostită la adunarea festivă consacrati zilei de 23 August
socialiste; preconizînd revizuirea graniţelor stabilite în urm ar. e insistînd asupra necesităţii tratativelor şi ex-primîndu-şi neliniştea
a
frîngerii Germaniei hitleriste, moştenitorii celui de-al treilea R ·
f d
:n
e.ch
faţă d e reînvierea militarism ului gennan, spunea: "Indiferent
ţ ~tes.c
.
oarte eparte. N-a trecut mult timp de cînd unul din mi. dacă n e place sau nu, dar pe plan geografic există două state
lllŞtru vest-germani, expunînd punctul de vedere a l mil't . t'l germane - Republica Federală Germană şi Republica Demo-
. . Ianş l m
revanşarzi cu pnvire la unificarea Germaniei, a declarat c" . crată Germană. Este de dorit ca aceste două state să se dezvolte
Ce . 't"' t " · f
rmama um. a m ra, m a ara Gennaniei propriu-zise, Austria, o
a "m nonnal in dir ecţia apropierii lor, iar marile puteri trebuie să con-
p~rte a ElveţIeI, Saa~ul,. Alsacia şi Lorena". Asemănarea izbitoare tribuie la aces t proces. Război sau un acord - o altă cale nu
dmtre aceste pretenţu ŞI polItica de cotropire dusa" la t' l' ex is tă" .
d II" I • unpu sau
e It er mvederează pericolul grav pe care-l reprezintă ren . Propuneril e formulate de ţările socialiste pentru reglementa-
terea nulItansmului vest-german pentru pacea contm ' en tul' aş rea păc ii ou Gennania ilustrează caracterul constructiv al politicii
N d' UI nostru.
din A u ~ste S ~mlrare ca per~onalităţi şi cercuri p olitice influente
v
ICU revanşarzilor vest . ' menIte sa pun ă sta vil ă poli. acestui an tratatul de pace cu R. D. Germană.
l' I -germam să no l'
mu occidental şi astf I " ' rma Izeze s ituaţia in Ber- După cum se ştie, la propunerea guvernelor statelor pa:tici-
re . "
P comzeaza pentru '. e sa se consoUde •
ta· .
.
mCI una dm părţ'
ze pacea m Europa nu
, pante la Tratatul de la Varşovia, R. D. Gennană a luat un şir de
I
J unIlateral· ele (in
' seama a tît de . t
I vreun pri vilegiu sau avan- măsuri pe deplin justificate pentru a instaura la gra~lţa cu Ber·
a e ,populaţiei Berlinului occ'd I In eresele poporului gennan, linul occidental o ordine de natură să împiedice actiVItatea sub-
popoarelor Europei. l enta, cît ş i de interesele tuturor , . R . D . G ermane şi altor ţări socialiste.
vers ivă îndre pta t ă llnpotnva ., .
Pentru reglementa
numa ' ţV '1 . rea paşni că cu G . Aceste măsuri au provocat O ma re iri t1ţi' e în rîndurile mlhtarlş- _
I an e socIalis te, ci şi ermanra se pronunţă nu tilor vest-germani şi ale sprijinitorilor lor, care răspund cu zan-
numeroase
guverne ale unor ţări ne-
,:;ănit de arme şi intensificarea răzb o iului rece.
120 Gh. Gheorghiu-Dej
Cuvintare rostit! la adunarea festiv! consacratI!. zilei de 23 August
121
Limba;ul de forţă şi încercările de intimidare n-au ntCL un problema dezarrnării, cerînd "control fără dezarmare", care să
efect aşupra ţărilor lagărului socialist, care dispune de tot ceea favorizeze în fapt crearea unui sistem legalizat de spiorJaj, pro-
ce este necesar pentru a da riposta cuvenită oricărui agresor. movează Tăzboiul rece m relaţiile dintre state. Popoarele cer nu
Ele sînt ferme În hotărîrea lor de a nu mai amîna rezolvarea vOTbe, )ci fapte concrete, pozitive în vederea salvgardării păcii
problemei păcii cu Germania. (Aplauze !puternice.) in lume. Intensificînd cursa înarrnărilor şi sporind primejdia
Sperăm că în pmblema tratatului de pace cu Germania, ca unui război nuclear nimicitor, cercurile imperialiste îşi asumă o
şi În celelalte probleme litigioase, cercurile conducătoare din grea răspundere în faţa omenirii.
Occident se vor plasa pînă la urmă pe o poziţie bazată pa apre- Recent, aţîţătorii de război imperialişti au fost din nou
cierea lucidă a realităţilor istorice şi pe înţelegerea necesităţii prinşi în flagmnt delict prin publicarea în U .R.S.S. a unor docu-
imperioase de a rezolva aceste probleme prin metoda tratati- mente secrete aparţinînd comandamentului unuia din blocurile
velor.
agresive organizate de puterile occidentale - C.E.N.T.O. (fostul
Tovarăşi, pact de la Bagdad). Din aceste documente, popoarele lumii au
aflat cu adîncă indignare despre planul de organizare pe terito-
Aspiraţiile de pace ale popoarelor îşi găsesc întruchiparea riul statelor membre ale acestui pact a unor baze de atac nu-
cea mai desăvîrşită în programul de dezarmare generală şi to- clear îndreptate Pmpotriva U .R.S.S. şi altor state iubitoare :de
tală pmpus de Uniunea Sovietică, a cărui înfăptuire ar deschide pace, inclusiv a unor state neutre.
perspectiva unei lumi fără arme şi fără războaie, ar elibera Cît de departe merg maniacii atomici în planurile lor aven-
omenirea de coşmarul pericolului racheto-nuclear, de povara turiste se poate vedea din intenţia nebunească de a supune bom-
cheltuielilor uriaşe pentru înarmări, ar orienta folosirea resurse- bardamentului nuclear zone 6ntinse situate chiar pe teritoriul sta-
lor uriaşe, irosite pentru goana înarmărilor, spre dezvoltarea eco- telor membre ale C.E.N.T.O., ca Iran şi Pakistan, pentru a crea
nomiei şi culturii, spre ridicarea nivelului de trai al popoarelor. un aşa-numit "scut atomic" împotriva inevitabilei riposte din
}deea . dezarmării generale şi totale s-a impus cu o mare partea Uniunii Sovietice.
forţ.a 'în vIaţa internaţională, a stîrnit un puternic ecou m rin- Aceste documente atestă din nou în ce aventură încearcă
dunle po~oarelor. Largi cercuri ale opiniei publice internaţio imperialiştii occidentali să împingă pe propriii lor aliaţi. Ele de-
nale manifestă îngrijoraTe faţă de recentele măsuri luate în monstrează încă o dată că activitatea fermă de zădărnicire a unel-
~.~:~. ~ntru intensificarea cursei înarmărilor. Urmărînd, pro- tirilor agresive ale cercurilor imperialiste, deTIJascarea acestora ca
t ~ 1,da atednueze această îngrijorare, secretarul de stat al Sta-
. e Or . rute, -1 Dean Rusk, a declarat că guvernul ţ" " sa]
singure răspUflZătoare pentru încordarea internaţională şi primej-
mtenţlOrJa să de "f . aru e ar dia unui nou război, atitudinea hotărîtă împotriva blocurilor
puna e ortun ID vederea promovării d
A
rea În Balcani şi în regiunea Adriatică a unei zone a păcii, fără Una din principalele surse ale neliniştei în viaţa internaţio
arme nucleare şi arma-rachetă, ar corespunde intereselor celor nală, generatoare de noi şi noi focare ale pericolului pentru pacea
mai vitale ale popoarelor din această regiune şi ar duce la Întă. lumii, o constituie menţinerea rămăşiţelor colonialiste, încercările
rirea pIJcii şi securitcltii în sud-estul Europei. Se ştie că propune. uterilor imperialiste de a înăbuşi lupta popoarelor pent~ Iiber-
rile Republicii Populare Romine nu au putut fi realizate pînă fate şi independenţă naţională, de a se pune de-a curmeZIşul
pro-
acum datorită atitudinii negative a guvernelor Greciei şi Turciei. ces ului inevitabil al prăbuşirii sistemului colonial.
Blocul agresiv a"l Atlanticului de nord urmăreşte să intensifice in- Exemplul cel mai recent al îndîrjirii cu care puterile c~loni~
cordarea şi războiul rece şi în această parte a Europei. Aceasta r te încearcă să-şi menţină dominaţia este agresiunea colomahştl
se reflectă şi în poziţia adoptată de cercurile conducătoare din I~r francezi împotriva Tunisiei. In prezent, ea formează
obiect d.e
Grecia. Antrenîndu-şi ţara pe făgaşul politicii agresive a Blocului dezbatere al unei sesiuni speciale a Adunării Ge~era.le a Orgam-
N.A.T.O., ele împiedică instaurarea unui climat de destindere şi zaţiei Naţiunilor Unite. Este deosebit de semmfIcatJv că peste
colaborare în Balcani, pun în primejdie liniştea şi securitatea po. 50 de state membre ale O.N.U. au susţinut convocarea acestei
porului lor.
sesiuni.
Printre statele care fac parte din blocul C.E.N.T.O. şi care Republica Populară Romină sprijină cu fermitate cererea de
sint vizate de planul provocator al organizării bazelor de atac incetare a agresiunii împotriva Tunisiei şi de evacuar.e ~ ,trupelor
nuclear impotriva ţărilor socialiste se numără şi Turcia. Dorim I . l' te de pe teritoriul ei de condamnare a acţIunIlor agre-
să sperăm că oamenii lucizi din această ţară
nu vor permite îm- co oma IS , . ~.. . I'b t~ţ"
sive ale colonialiştilor, de respectare a suveramtaţu ŞI I er a II
Plllgerea ei în asemenea aventur.(, generatoare de grave 'primejdii tuturor 'Popoarelor. (Aplauze.) ...
pentru pac~a. lumii şi înainte de tOate pentru propriul lor popor. Colonialismul şi-a trăit traiul. EI trebuie lichidat de~Inltlv sub
f' Sta,tornlclrea unui climat de destindere în Balcani s-ar răs toate formele lui, spre binele omenirii şi dezvoltarea el pe calea
R.nnge In ~~d
P. Romma pozitiv asupra ansamblului
va milita " .. vieţii internaţionale.
progresului. . . . d' t toate
movarea în relaţiile dintreŞI Int tvutor I perseverenţă
I b cu . pentru pro- P Z i ce trece principiile coe:mtenţel paşmce In re I
stenţel' paşmce.
. (Aplauze.) s a e e a Canlce a principiilor coexi- ţările efără deosebire , de sistem socJaI, . d reptu I tut uror popoare... or
, mo d liber de soarta lOT se bucură de spnJIn
. . Si~aţia internaţională cere popoarelor iubitoare de ce o de a ' doIspune ill . tat tot
vlgIlenţa mereu trează M'I't' d pa . " I Niciodată în istorie n-au eXls ase-
totală sub cel ma' t" II In pentru dezarmarea generală şi maI larg m mtre<lga urne. 1 ".. în zilele noas-
' I S nct Control int ţ' I " menea forţe uriaşe adunate sub drapel~IIPtaclI. cab'toare de pace,
j"ICb dexpenenţelor
I ·rea a. cu erna , care sa includă şi
." IOna,
să ţinem seama de I . '1arma atomIca, smtem datori totodată tre: lagărul socia Iismu1Ul,· ţările nesocI.a~. IS elUl1" I ta iatul
~ t . dependenţa naţlOna a, pro e r
şi. să luăm toate masurI
une tIrI e agresive al
" '1
'1
e cercun or imperialiste popoarele care lupta pen ru In ... bl' ondiale sutele
e necesare pe t .
ŞI păcii. Ţările socialiste' d
. " ..
n ru aSIgurarea secuntaţll internaţional, cercun'1 e Iargl. a le opInIeI pu Ice m
. , " . . A em convingerea
,
'1' d partizam al pacII. v
continuă a organizaţiei Tpnvesc
t tul . onre ma ta intărirea
rept o înelat '. , 1 "
şi sutele de mI Ioane e f" tim'pinat spre binele
de apărare a marelui lag"ra aI UI 'de . la Varş OVJa . ~ ..
ŞI a capacltaţll fermă că un răzbOI
'. . di I poate I .prem ,
mon a. f '1 ite ale tuturor celor
ar a SOCIalIsmului. ..
omenirii şi al vlltOru 1"
Ul el, pnn e ortun e un
să depăşească simţitor pe cel realizat în perioada precedentă. Se Pe planul politicii externe, partidele şi guve~e~~ ~oastre ~cordă
dezv?I:ă ~on~~u şi celelalte forme de colaborare economică şi o nes l"b'ta"
atenţie salvgardării păcii şi secuntaţl1 mternaţlOnale,
ţ"
tehn.l.ca-ştunţlflCa, de cooperare în producţie, de coordonare a do- a l " ..
'(Yn li ii condi >iilor paşnice în vederea dezvoltam continue a
.
a-
menulor, de colaborare în planurile de perspectivă, de în trajuto- aSI,.,_r, r , 1 ilit ază cu con
rare reciprocă. rilor sistemului socialist mondial. State e noastre m e ".-
. ţ" uma"r la umăr cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţan so-
Convorbirile purtate zilele acestea cu conducătorii Partidulw
sec\ en a, _ I - tr toate
cialiste pentru r elaţii de cooperare şi bună mţe egere m e
~uncltoresc Socialist Ungar şi
mtr-o atmosferă de - > l
guvernului ungar s-au desfăşurat ·
statele, indiferent de orîn d U1rea 1or SOCIa
. 1"a, pentru reglementarea
.. .
" m,e egere tovărăşească, ele evident; · d _ " . " a tuturor problemelor internaţionale lItigIOase. re-
data unitatea de 'ed . - t '. ,.m mea o pe ca1e paşmca
~ en m re partidele ŞI guvernele noastTe în toate
pro bl eme le exammate. Una din problemele mari ale vieţii contemp~r:ne car.e ~ în
ocu ă în cel mai înalt grad întreaga opinie publIc~ mondiala.
S.edezvoltă şi
Muncltoresc seîntăresc
Romîn şi Part'd 1 M
Continuu
.
legăturile dintre Partidul
mo!entul de faţă
este lichidarea rămăşiţelor
celUI de-al. dOIlea
. tI.. 1 u . uncltoresc Socialist Ungar, d eta-
~;::e~ ~arn. int~rnaţionale
.
război mondial şi încheIerea trata tuIUI. de pace cu Gennama.
" .. Pro-.
e ae arn1ate a Comunismului. Condu-
du se dupa Ideile DeclaraţIei Consfătuirii de la M d'
. R D
punerile făcute de U .R.S.S. ŞI . . . G în vederea
"drezolvam acesteI
de care
1960, partidele noastre militează entr _ ". ' oscova m probleme sînt o expresIe. a -ma ltul' UI spirit de raspun ere. l'
t">;·· . . .mişcării
a,,1 ŞI coezlunn . co .p .u mtanrea continuă a uni- .,
dau dovadă ţările SOCIalIste -m 1up t a pentru apărarea ŞI conso ,-
ml11Uste Ş I muncitoreşti, sub steagul
darea păcii.
----------------------------------I--------~c~u~
134 G h. G b e o r 9 h I u - o e J
v=~reroill~~~*-~~~h~~~
------ 135
mondială, subliniind şi mai puternic uriaşele deosebiri care eXistă
IntereseIe P ăcii şi securităţii popoarelor impuno , o apreciere
o_ lu-
intre sistemul socialismului - purtătorul drapel ului păcii intre po-
,'dă a SI'tua ţ' ei internaţionale
lşi , luarea de mas un, hotante
, pentru
poare - şi sistemul imperialismului - generatorul războaielor
treZIrea Ia rea Iitate a oricăror amaton de agresIunI, tu!
CI, pentru
, pre-,
mondiale, care au adus omenirii jertfe şi suferinţe incalculabile,
Nu este lipsit de semnificaţie faptul că, intr-o declaraţie făcută
'
-ntîmpmarea un ei catastrofe nucleare. Acesta este " rosI fŞI semIll-
tu
,a recen t el' hotărîri a Uniunii Sovietice cu pnvIre
f ' aţi
1 , a e ec f area
recent, McCloy, consilierul preşedintelui Kennedy pentru proble-
'v
IC erienţe Ior sa Ie cu armele atomice, Uniunea SOVIetica a:1 ost ' ne-
mele dezarmării, a trebuit să recunoască "succesul inregistrat de exp o f o acest pas datorită situaţiei create de puten e Impe-
Uniunea Sovietică, care a cîştigat opinia publică mondială de partea I ţ"le
v
vOIta sa aca _ d " _
'
' liste - smgure le răspunz ătoare de ascuţirea mcor am m re v
, ţăa Il
propunerii sale in vederea dezarrnării totale".
na
dintre state, d e I -ntreţinerea focarel or de război
care amenm se-
Urmărind să aducă o contribuţie reală la cauza dezarmării şi a 'tatea internaţională,
destinderii, Uniunea Sovietică, sprijinită de celelalte ţări Socialiste, cun G ul so\'ietic a declarat solemn că forţele
sale armate nu
s-a ridicat cu fermitate pentru interzicerea experienţelor şi lichida- uvern . , dată primele la folosirea armeIor, subl'mun
recurge mclO ,
" d -m COa
rea armelor nucleare. Incă de la începutul anului 1958, U,R.S,S,
'v v'
toate că în acele condiţii - cînd puterile occidentale continuau tere P terea milItara" o a Iagavrului socialiste nu reprezmta
, tmCIt
experienţele - această măsură era legată de o serie de riscuri, In potrivă
u ' ţare pentru pace CI", d'I m , constituie un Impor '1 an d
O" aI zădărnicirii planurilor amaton or e
tratativele privind interzicerea experienţelor cu arma nucleară,
ofactor
amenm , , , pacu,
al menţmern
U,R.S,S, a venit în repetate rînduri cu propuneri constructive pen-
tru a uşura acordul în această problemă, război. TI' de Stat şi al guvernului Republicii
In nwnele COUSI lU Ul l ' _ declar că Romînia aprobă
Guvernul sovietic a declarat în auzul întregii lumi că va ac-
R
Populare omme, a
- I poporu
o _ '1
Ul romm,
ţ t de Uniunea Sovietică pen-
C~pta orice foormă de Control pe care ar propune-o guvernele oc-
'" o - t totul hotann e anun a e
şi spnJIna' m ru i intanrea capaci'toţ" a Il sale de apărare, hotann pa-"
v _, v
cădea generală
v ,
c,Identa!e, daca acestea Vor de acord cu dezarmarea tru menţmerea Ş o d" f ţO de viitorul paşnic al întregII
ŞI totala, Dar cercurile cond ot 'd d f entul raspun eru aa
trunse e sen lffi armelor atomIce, nIm eni nu poate nutri speranţa
şi că
' Uca oare OCCI entale au respins propu- "
cunoscut că unul dintre prinCipalele state partiCipante la N,A T,O. tărit toate popoareIe, t oate guverne e pa
-:-~ra~ţa ~ - să
Contin,uat efectueze
slmţammtul alIaţilor el iar SUA ' It
experienţe nucleare cu' con- Pundere faţă de soarta ţărilor lor. .
' 1
d lumi cu două linii
înfrunta o u a ,
0
v v
,
h 1 " ŞI a e state occidentale Sporesc Pe arena internaţlOna a se v " ' linia războiului _, ŞI de
,,
c e tUlelIle mIlItare şi efectivul
' '"fo ţII linia pacll ŞI t
-mannanlor
o, ŞI, actIVItatea
" Or OI' armate, intensifică Cursa
r emilitare,
blocurilor
politice diametral opuse - d t'nele omenirii nu se poa e
la această luptă hotan oal 1 ţia guvernului SOVle IC
o -t 'e pentru es I , f
,
eschiva mmem, , sub" mCI un pretext. Dec ara
G h. G h. Por g h 1U • O e J
Cuvintare roshtă la marele miting d la Budapesta
trebuie să fIe un imbold pentru toate gUlernele, pentru toţi oa-
137
menii politici cinstiti, de a-şi inzeci eforturile in vederea rezolvării Vă urăm, dragi tovarăşi, din toată inima noi SUccese in lupta
sarcinilor p' imordiale pentm asigurarea păcii in lume: incheierea entm dcz\'oltarea şi înflorirea Lngariei socialiste. Fiţi siguri că
'Tatatului de pace cu Germani:! şi transformarea Berlinului occiden_ in poporul romin veţi avea întotdeauna un prieten sincn şi
de-
tal intr-un oraş liber, demilitarizat, oprirea cursei inannărilor, de- votat.
z~rmarca generală şi totală şi interzicerea armei atomice, evacuarea Tr,iiască in veci prietenia romino-ungară I
trupelor străine şi desfiinţarea bazelor militare de pe teritoriile altor Trăiască Partidul Muncitore~c Socialist Ungar şi Comitetul său
ţări, lichidarea completă a oricăror fonne ale colonialismului şi asi- Central, in frunte cu tovarăşul Janos Kadar I
gurarea dreptului fiecărui popor de a dispune in mod liber de Trăiască unitatea şi coeziunea de nczdruncinQt a lagărului so-
soarta sa.
cialist I
P, '::l lupta unită dusă de lagărul socialist _ reazemul de bază Trăiască pacea În lumea întreagă I
al păcii şi securităţii internationale _., de ţările nesocialiste iubi-
toare dt' pace, de proletariatul internaţional. de cercurile largi ale
Scinteia" nr. 5 279
din 6 septembrie 1961
opiniei publice şi de armata internaţională a partizanilor păCIi.
planurill agn sil'e ale imperialiştilor pot fi zădărnici te.
Concentrindu şi eforturile pentru Înfăptuirea măreţelor lor pla-
nuri de constructie paşnică. pentru inflorirea economiei lor nationale
şi ridic1rea ni\'(~lului de trai material şi cultural al celor ce muncesc.
po~oarele ~oastre, alături de popoarele frăţeşti ale tuturor ţiirilor
s~clahste, I'lgIlente faţă de uneltirile adepţilor războiului, vor con-
tinua să lupte cu insufleţire pentru triumful păcii in intreaga lum •
A
Dragi tovarăşi,
ŞI ORAŞULUI IAŞI
- Expunere fAcută la adunarea activului de partid din regiunea laşi
Expunere făcută la adunarea activului de partid apă au creat condiţii tot mai bune pentru dezvoltarea economică
din regiunea laşi a regiunii.
In ce priveşte agricultura, cooperativizarea este în linii gene-
- 22 septembrie 1961 -
rale încheiată, în unele raioane colectivizarea aflîndu-se în stadii
înaintate: în raionul Bîrlad gospodăriile agricole colective deţin
87% din totalul suprafeţei cooperativizabile, în raionul Huşi - 66 %'
in raionul Vaslui - 64%.
Este în continuă lărgire baza tehnică a agriculturii, care dis-
pune acum de peste 2 600 de tractoare - mai mult de jumătate
Tovarăşi,
din numărul total al tractoarelor din vechea Romînie -, precum
Problema dezvoltării economice a regiunii Iaşi formează de şi de alte maşini agricole. Au crescut producţia agricolă globală
.;nai multă vreme obiectul preocupărilor partidului şi statului şi marfă, cît şi participarea regiunii la formarea fondului central
nostru. la grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi alte produse.
Potrivit indicaţiilor conducerii de partid, Comitetul de Stat al Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern pentru ridi-
Planificării, ministerele şi instituţiile centrale interesate, în colabo- carea nivelului de trai al oamenilor muncii a crescut puterea de
rare cu organele locale de partid şi de stat, au lucrat timp de peste cumpărare a populaţiei din regiunea Iaşi - ceea ce se reflectă în
doi ani la elaborarea unei schiţe care să stabilească profilul cel mai sporirea de peste 3 ori în ultimii 10 ani a desfacerilor de mărfuri
potrivit şi perspectivele reconstrucţiei economice şi social-culturale cu amănuntul prin comerţul socialist.
a regiunii şi oraşului Iaşi. Prevederile cuprinse în acest studiu fac In ce priveşte fondul locativ al oraşelor regiunii, şi în special
parte integrantă din programul general de dezvoltare a economiei al Iaşului, este cunoscută tuturor moştenirea grea pe care am pri-
naţionale.
mit-o de la trecut. In afara cîtorva edificii - îndeosebi instituţii
Este cunoscut că în anii regimului democrat-popular au fost administrative şi culturale - şi a unui număr de case mai arătoase
depuse mari eforturi şi au fost obţinute rezultate îmbucurătoare aparţinînd reprezentanţilor claselor avute, cea mai mare parte a
în ridicarea multilaterală a regiunii IaşI.
fondului locativ al oraşului Iaşi era constituită dintr-o aglomerare
" .Au ~ost puse bazele dezvoltării industriei în regiune, au fost de căsuţe sărăcăcioase şi bojdeuci insalubre, degradate. Oricine
~arglte . ŞI ~odernizate intreprinderile existente şi s-au creat noi poate înţelege că lichidarea acestei stări de lucruri nu poate ~i
mtrepnn,den cu un. înalt nivel de tehnicitate, ca fabrica de rulmenţi realizată dintr-o dată, ci numai în mod treptat, pe măsura creştem
:e la BI.rla~, fabnca de antibiotice, de mobilă, întreprinderi ale
forţei economice a statului.
dustnel ahmentare, textile, întreprinderi ale industriei locale. Ca
Pentru dezvoltarea fondului locativ, în oraşele regiunii Iaşi
rezultat, p:oducţia globală industrială a regiunii a crescut în ulti- . ţ"a, IAn perioada
mii 10 am de aproape 5 ori. s-au depus eforturi însemnate, dîn d u-se 'mfoIosm
1958 - semestrul I 1961, o suprafaţă locativă de aproape
. Ext.~derea reţelei de căi ferate, modernizarea de drumuri spo-
rIrea mijloacelor de tr d ' 190000 m 2 • Cu toate acestea, rezultatele obţinute trebuie conside-
ansport, racor area oraşelor Iaşi, Bîrlad şi
rate numai ca un început, care va fi continuat într-un ritm din ce
140 O .. Ohoorrhla 1)01
~~,
....~~[)fK)'c~,'-
. lD. m.w 18.ft.,cu~~trei~::~===I=
pe,,:
in conformitate cu studiile ce se vor elabora In cadruI PftIll'lIDlllII
conomic de perspectivil pfnli in 1980. Dotati cu utilaje 'eDtN a ufpIiI. ritmul aoceotuat fi volumullpOrit al COdruo-
tehnicitate, In cea mai mare parte automatizati, aceasti 1IZiDI " ,.. prevIzute pentru 8Dfi ce 1Il'IDeaZI se va construi o fabrJeI de
aproviziona cu produsele sale intreaga economie a 1irii iaateriale de construcţii cenmice şi alta de elemente de COIIIInJo.
. Se. v~~ ~eprofila şi llirgi Atelierele de reparat material ruIaat ţii elin cim~dt. Ţ'-"tura" din laşi' va fi oompIetată cu o secţie
IlIe Pmtilie . Ele vor prelua sarcinile de producţie ale Atelierelar lntrepnn erea" <>DOI
"Gri~ta. Roşie" ~ Bucureşti, iar din 1965 vor trece la producţia aoaIla filatura de bumbac, se prevede construirea unei fabrici de
de utilaje pentru mdustria chimicli, a celulozei ci hirtiei cu tricOtaje de bumbac cu o capacitate de producţie de 13 000 000 de
. f'ld
pacltate ma ă e 34000 de tone pe an, volum ce deplişeşte in
Y , o ca- buclţi pe an, reprezentind aproximativ jumlitate din producţia
~eaga pr~UCţie actualii de asemenea utilaj a tlirii. Inel! de la sEIr lDuiui 1960 pe ţarii. Totodatil se vor dezvolta de circa 3,5 ori ac-
ŞltuI .~u1w 1961 va incepe construcţia unei hale noi pentru a crea tualele capacitiţi in industria de confecţii din regiunea Iaşi. Spre
condiţiile necesare trecerii la profilul ariltat. dlqitul perioadei planului de 6 ani va incepe construirea unei ţeslI.
torli de fire sintetice şi artificiale cu o capacitate de 6 000 000 mi
. ~ot pinii in 1965 îşi va dubla producţia Fabrica de rulmen
dm Bulad. ..
H pe an şi construcţia unei intreprinderi de incălţăminte de cauciuc,
care urmeazll sil producil anual 4 000 000 de perechi de inclilţăminte
. Se va cons~i o centrală
electricil de termoficare In oraşul ti 11 400 de tone de talpii.
Iaşi, cu o putere mstakt .10 '1" .." M"'W" dO es tin." _" alim
~
.
aUI enteze Anul viitor va intra in funcţiune Fabrica de extracţie şi rafi.
cu. e"n~rgI~ electricli şi termicli, sub formă de aburi şi
• - ....'" VU-VU
,
apil fierbinte
DIJ'8 a uleiului, actualmente in construcţie, cu o capacitate de pre-
UDită.t mdustrial.e existente şi cele Ce sint prevlizute a fi am la~
Ile
sate lo acest oraş lo perioada 1960-1965 '. p lucrare de 120 000 de tone de seminţe de floarea·soarelui anual.
retea locală de termoficare urbană. ' precum ŞI o unportantă In industria alimentarii se vor mai construi 3 fabrici de produse
In industria chimică se va construi o fabrică d I lactate, secţii de lapte pasteurizat, de unt şi de brinzeturi, WJ aba.
maselor plastice e pre ucrare a tor cu secţie de preparate de carne, o fabricli de pîine, o fabricA
cu . cu o capacitate de circa 30000 de tone pe an de paste fliinoase şi biscuiţi, un centru de condiţionare şi imbute-
perspectiva de a ajunge dupil 1965 •
tone pe an. Este în studiu I • plOii la 70000-80 000 de bere a vinului, trei centre de vinificare şi altele.
plastice _ poliesteri ş' ami'p asar~a lo Iaşi a unei fabrici de mase In afara unitilţilor industriale enumerate pînă acum s·a dat
d '. I po IUretanl _ neces "
ustnel lemnului şi construcţiilor d ' , are construcţiilor, in. lIlCina de a se studia in continuare posibilităţile amplaslirii in
ductia şi vor fi llirgite s0rtim I e maşml. Se va dezvolta pro- regiune şi a altor intreprinderi.
să se Pună un accent d :~te e la Fabrica de antibiotice, urmind Prin realizarea obiectivelor prevăzute va spori considerabIl
tru sectorul Zootehnic. eose It pe productia de biostimulatori pen. potenţialul economic al regiunii, iar oraşul laşi va deveni WJ im,
Va fi conSb"uitii o nouă secţie d b' portant centru industrial. Pentru amplasarea judici~. şi ~no
pacitate in cadrul fabn' .. d b e mo ilii curbatil de mare ca. lIIici a obiectivelor din Iaşi se prevede, conform Schiţel de siste·
cu
trecut, şi o fabricii de m billl e mo i1i1 Iaşi ,pus il i n functiune anul lllltizare a oraşului crearea unei zone industriale, In care vor fi
garnituri COnvenH I o ~ o capacitate de cel puţin 10 000 de
).ona e pe an lo oraşul Vaslui.
,
OIJIlCentrate noile unitilţi, grupate in jurul centra1"ltri ce,
el e ee ide
IIrmoficare. Intreprinderile din zona industrialll vor putea folosi o
- de utilitlţi şi unitiţi social-culturale comUDe.
146 G h. Gbe o [ 9 h i u-O e J Expunere fAcută la adunarea. IIctivulut de partid din regiunea Iasi
147
şiri mici într-o singură gospodărie colectivă. Totodată, organele de Pentru curmare a acestor calamităţi, care aduc pagube mari
partid şi de stat trebuie să se preocupe îndeaproape ue unirea trep- econorruel, s-au întocmit studii care prevăd executarea unui volum
tată a gospodăriilor colective mici în gospodării mari, corespunzător vast de lucrări.
indicaţiilor Comitetului Central al partidului. Numai astfel se pot Aceste lucrări necesită eforturi mari şi de aceea este necesar
organiza unităţi economice puternice, multilateral dezvoltate, se ca ele să fie eşalonate pe mai mulţi ani. Intr-o primă etapă, pînă
creează condiţii mai bune pentru folosirea ralională a pămîntului, în 1965, se prevede amenajarea complexă a Bahluiului şi a afluen-
pentru utilizarea mai eficace a mijloacelor mecanizate şi pentru ţilor săi, ceea ce va asigura apărarea contra inundaţiilor a circa
aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, care vor asigura creşterea 4500 ha de teren agricol, inclusiv oraşul Iaşi şi zona sa industrială.
producţiei agricole şi bunăstarea ţărănimii muncitoare. In ceea ce priveşte rîurile Prut, Bîrlad, Jijia, planurile de ame-
Terminarea colectivizării va crea condiţii optime pentru valo- najare sînt în curs de definitivare şi vor fi terminate în cursul anului
rificarea deplină a marilor resurse existente în regiune şi trecerea 1962, cînd se va putea trece la elaborarea proiectelor de lucrări ce
la o agricultură intensivă,.de mare productivitate, multilateral dez- se vor efectua în etapele unnătoare.
voltată, care să asigure un belşug de produse agroalimentare. Lucrările de îmbunătăţiri funciare prevăzute vor pennite scoa-
Deşi condiţiile generale de sol şi de clirnă sînt prielnice culturii terea de sub inundaţii, pînă în 1965, a unei suprafeţe agricole totale
cerealelor, pomicultmii şi viticulturii, iar păşunile şi fîneţele favori- de 20 000 ha, apărarea de inundaţii a oraşelor Iaşi şi Bîr1ad şi
zează dezvoltarea creşterii animalelor, totuşi producţiile ce se obţin crearea unor iazuri agropiscicole, irigarea a circa 6 000 ha de teren,
sînt încă scăzute din cauză că o suprafaţă importantă de teren este costul total al acestor lucrări fiind de 116000000-126000000
erodată. de lei.
• D~ ~ici rezultă că, pentru creşterea producţiei agricole, pe Valorificarea terenurilor slab productive, supuse eroziunii şi
Imgă ndwarea continuă a productivităţii pe terenurile bune, una inundaţiilor, cere eforturi serioase şi poate fi realizată cu succes
dm s~clrul~ cele mai importante ale organelor de partid şi de numai prin mobilizarea largă a ţăranilor din regiune, direct inte·
stat dm regIune este organizarea unei largi acţiuni de comb' t resaţi în executarea acestor lucrări, în creşterea producţiei agricole
. .. 1 1 . V I a ere şi, pe această cale, a propriilor lor venituri. Organele locale de
a ero~lt~u so u Ul. a orificarea raţională a acestor terenuri erodate
constituie o foarte mare
. ..
•
rezerva pentru creşterea producţiei agri- partid şi de stat trebuie să analizeze posibilităţile regiunii şi să ia
cole a regIUnII Iaşi. măsuri pentru folosirea tuturor resurselor existente, În vederea
executării an de an a unui volum tot mai mare de lucrări, astfel
S~ pr.~\'ede ca pînă în 1965 să se execute lucrări de combatere
ca acţiunea de combatere a eroziunii şi stăvilirea inundaţiilor să se
a ebro.zlUnll pe o suprafaţă de circa 250 000 ha. Această acţiune
tre Ule desfăşurată pe etap' • d realizeze mai repede decît era prevăzut. La Înfăp~ir~a acesto:
1 •. . '. e, mcepm cu terenurile care necesită sarcini trebuie să-şi dea din plin contribuţia spe~lahş~lI, .care sa
•ucran mal puţme ŞI mai simple şi care pot da rezultate economice
m tennen scurt. fie mobilizaţi să lucreze pe teren, să stabileasca masunle cele
mai eficace şi să asigure concret, zi de zi, aplicare.a .Ior. .. •
Pe lîngă lucrările de combatere a
sară organizarea unei acp'uni .
eroziunii solului este nece- Măsurile de combatere a eroziunii solului ŞI mundapl.l.or III
rilor supuse inundaţiilor.
susţinute pentru recuperarea terenu- condiţiile încheierii procesului de colectivizare a agri~ul~urll, pa-
ralel cu extinderea mecanizării, Îmbunătăţirea substantiala a agro-
10·
~cm, fQloşjrea. pe IcarlJaIgi a sem_~ _ _• •
cantitlţi mal man de inp.şimiDte; vor
faoei.,....H ·t• • •• •
pqrtantl a producţiei agricole.
O atenţie deosebita trebuie acordati sporir#i ~ •
cseale Indeosebi de griu şi porumb, care vor ocupa ~IO
din suprafaţa arabilll a regiunii. Obţinerea unei prod1i1Ptfi de
e va asigura dezvoltarea şi a celorlalte ramuri ale agriOltwli
p in prunul rind a creşterii animalelor.
Regiunea Iaşi işi propune si realizeze pinll în 1965 o praclJcţie
totalI anualll de 272 000 de tone de griu şi 600 000 de toBe de
porumb. Realiz ea acestei producţii cere o muncă serioaSllo eu. aldt
mai mult cu cit în prezent recoltele de cereale, ca şi de alte culturi
se obţin în regiune sint an de an sub media generali pe ţarll.
In centrul atenţiei organelor de partid şi de stat din regi_
I 1 trebuie si tea problema sporirii producţiei la hectar la CIIIt8ale
ca ŞI la alte culturi. Trebuie mobilizate toate forţele pentrIl epli
oarea intregului complex de mllsuri agrotehnice folosirea pe aead
~gll a îngrllşllmintelor şi îndeosebi a celor organice, a semillt810t
din soiurile cele mai productive şi potrivite condiţiilor ~_
tice ale fiecărei zone, executarea la timp a iDsll:inîn~ IDJriiIIIIII
p reco1tarea culturilor.
TiDînd seama de faptul că în regiunea Iaşi ouItma po.r.-...
Oc\upIsuprafeţe întinse, este necesar ii se fmI:>QIIJtllţe&iq • • •
~ ~ acesteI culturi. In acelaşi timp, ]IObrMt':DuJpilltII§
Comitetul C811trâ} al part:idalui, \18
ta ~
in ce mai man
dm ceauperiosrI,
. .ltiiâIldt '-.1i~drlt'
wltiwna ~:==:~;I.t
~la .~~I'~ad~~~~"
ii_~ ·-j[Jlr,:"~Ile:
160 G h. G h e o r 9 h tu· D e J
Expunere faculă la adunarea activului de partid dm regiunea laşi
151
constructive ş i sistemele de furajare şi îngrijire cele mai ieftine, la un tractor 95 ha de teren mecanizabil în G.A.C. şi 60 ha în
productive şi de mare eficienţă economică. G.A.S., faţă de 256 ha cît era media pe regiune în 1960.
Regiunea Iaşi are condiţii pedoclimatice favorabile, precum Condiţia esenţială a înfăptuirii cu succes a tuturor măsurilor
şi o veche tradiţie în domeniul culturii viţei de vie. Situaţia fon- privind dezvoltarea agriculturii în regiunea Iaşi este asigurarea
~ului viticol impune luarea unui ansamblu de măsuri pentru spo- cadrelor, formarea unui număr suficient de specialişti cu pregătire
mea suprafeţelor cultivate cu vii nobile. N-a fost judicioasă medie şi superioară, ridicarea nivelului de cunoştinţe agrozooteh-
onentarea organelor locale de a merge pe linia ex tinderii Supra- nice al tuturor lucrătorilor din agricultură. Pregătirea cadrelor ne-
feţelor QU vii, în loc să pună accentul pe ridicarea calitat' " cesare agriculturii este o sa rcină principală a organelor locale de
viticulturii. Iva a
partid şi de stat. Ele trebuie să acorde o deosebită atenţie recru-
Pentru remedierea aces tei situaţii se prevede ca pînă în 1965 tării ş i selecţionării candidaţilor pentru învăţămîntul agricol supe-
su~rafaţa plantată cu vii altoite şi indigene să crească la 13 000 ha rior ş i mediu din rindul tinerilor din gospodării colective, care la
prrn plantarea terenurilor improprii altor culturI' P I I . terminarea studiilor să lucreze nemijlocit în unităţile agricole. Tre-
d" . ara e cu extrn-
erea. ~lantaţlllo~ se VOr desfăşura şi lucrările de completări de buie să obţinem ca în anii viitori in fiecare G.A.C. să lucreze cîte
gol un In vllle eXIstente cu viţă nobilă Prn' "' 1965 d '. un inginer agronom şi alte cadre de specialişti, iar pînă atunci spe-
b'l . a rn pon erea VIţel
no I e va creşte de la 20010 la 50010 In aCţi'unea d '1 . cialiştii existenţi în regiune să fie astfel repartizaţi încît fiecare ingi-
"1 h'b'd . e m OCUlre a
Vll or '" n. e trebuie avut în vedere ca producţia de struguri să ner să răspundă de îndrumarea a 2---3 gospodării colective.
nu scada, Iar ponderea strugurilor de masă s" "
I d I I a creasca. Organele de partid şi de stat trebuie să se preocupe cu toată
n ca ru p a.nului de dezvoltare a viticulturii va . răspunderea de pregătirea prin cursuri de scurtă durată a cadre-
se concentreze actIVitatea în bazinele .ti I trebUl să
du-se îndeosebi podgoria d I C ~I co e consacrate, extinzîn- lor de conducere pentru G.A.C. - preşedinţi, brigadieri, socoti-
e a otnan. tori - şi să organizeze în timpul iernii cursuri agrozootehnice în
In domeniul pomiculturii se d .
livezi la 20 000 ha' 1965 ~r~ve e extrnderea suprafeţei de vederea ridicării nivelului de cunoştinţe al masei de ţărani colec-
In , urmarrndu-se totod t" , b "".
raportului între spec" O . a a Im unataţlrea ~~ " .
11. mare atenţIe treb' d " I Comitetul regional de partid a întocmit un .~lan. de" masun
rilor , plantă" rn celor mal' valoroase soiuri d Ule ata a egerii soiu-
alte fructe pentru Cons' e mere, pere, caise şi de privind întreaga activitate de ridicare a agriculturu re~lUnn. Acest
um In stare proasp"t" . plan trebuie încă aprofundat şi concretizat corespunzator cu. ce.l.e
Folosind d ' 1" a a ŞI conservată.
. rn p rn pOSIbilităţile ma . d .
ŞI sprijinul dat de partid . n. e care dIspune, precum arătate aici, insistîndu-se îndeosebi asupra căilor, metodelor ŞI mIJ-
diţiile să devină în Scurt t' ŞI guvern, T~~lUnea Iaşi are toate con- loacelor de realizare a obiectivelor stabilite. .
viticolă. Imp o puternIca bază de productie pomi- In toate problemele de bază ale agriculturii regiunii ~. termI-
" "1 or mI'ci în gospodaru man,
In sprijinul dezvoltării agricultu " , . narea colectivizării, unirea gospo d am ."
tru va asigura în anii următ " TII rn regIunea Iaşi, statul nos-
.• . d ltarea multilaterala a
întărirea economică-organizatorIca ŞI ezvo . . d "1
lor cu un număr Sporit de o; lllZt estra~ea S.M.T.-urilor şi G.A.S.-uri- acestora precum şi stăvi1irea erozlunlI. "solului ŞI a "mun. aţll or.
I nzestrarea regi "1 . ac oare ŞI maşini agnco . 1
e. , l ' le agriculturu aSIgurarea
dezvoltarea zootehniei şi a a tor ramUrI a '1' .
'. UlUI aşI cu tractoare' '. il • măsuri concrete po ltice-
aproXImativ egală înzestr' " d " ŞI maşrn, agricole va fi cadrelor etc. - trebuie să se stab easca . . t
arII me 11 pe ţară. In 1965 . . " ' t aţi'ei din hecare raIOn. sa
vor reveru organizatorice şi economICe, potnYlt SI u
G h. G b e o r9 b i u. D e j Expunere făcută la adunare", actIvulUI de p~rtid din regiunea lasi
103
şi gospodărie, prevăzîndu-se acţiunile ce vor fi întreprinse, termene ce va pennite reducerea duratei dt' execuţiE' a apartamentelor şi
şi răspunderi precise In acelaşi mod trebuie desfăşurată activi- îmbunătăţirea calitativă a execuţiei.
tatea şi în raioane şi în fiecare unitate agricolă socialistă, Infăp Construcţia noilor cartiere de locuinţe trebuie să se des fă
tuirea măsUlilor stabilite trebuie urmărită cu perseverenţă, zi de zi. !oaw cu grija de a se obţine ansambluri cu un aspect arhitectonic
Ţinind seama de profilul economiei regiunii, este necesar ca atrăgător, ţinînd seama de anumite particularităţi specifice oraşului.
organele de partid şi de stat să repartizeze pentru ridicarea agri- Concomitent se va dezvolta fondul de locuinţe din oraşele
culturii cadre de partid şi de stat din cele mai bune şi mai compe- BirIad, Paşcani, precum şi din celelalte oraşe din regiune,
tente, să asigure îndrumarea şi controlul permanent şi sistematic al In domeniul edilitar se prevede dezvoltarea instalaţiilor de apă
întregii activităţi a organizaţiilor de partid şi a conducerii gospo- din Iaşi, prin dublarea aducţiunii de la Prut şi captarea de noi
dăriilor colective şi de stat, acordîndu-se ajutor concret şi operativ surse pentru oraşul Bîrlad. De asemenea se prevede sporirea debi-
în activitatea lor economică şi organizatorică, telor de apă potabilă în oraşele Vaslui şi Ruşi.
Se va extinde cu 60% reţeaua de canalizare şi se vor începe
lucrările de construire a instalaţiilor de epurare a apelor din oraşul
ACŢIU:-.JI SOCIAL-CULTUR>\LE
Iaşi. Reţeaua de canalizare se va extinde, de asemenea, şi în cele-
Tovarăşi, lalte oraşe din regiune cu circa 40 lan.
Incepînd din 1962 se prevede aducerea la Iaşi a gazelor na-
O dată cu dezvoltarea forţelor de producţie din regiune turale, în primul rînd pentru asigurarea cu combustibil tehnologic a
se prevede şi extinderea acţiunilor social-culturale, industriei, a principalelor instituţii şi a termoficării cartierelor de
Pentru regiunea Iaşi se prevede construirea în perioada locuinţe.
1960-1965 a unui număr de 14000 -16 000 de apartamente, O atenţie deosebită trebuie dată intensificării acţiunii de elec-
In cadrul acestui volum total, eforturile vor fi concen trate în trificare rurală, folosindu-se în continuare şi într-o măsură mai
s~ecIaI spre reconstrucţia oraşului Iaşi, în care se vor realiza largă contribuţia locuitorilor. In privinţa realizării reţelelor elec-
~/: 00,0-13 000 . de apartamente noi. ceea ce înseamnă că peste trice de importanţă regională şi raională se prevede ca în 1965
.. dm populaţIa oraşulUI se va muta în această perioad" A 1- regiunea Iaşi să atingă un grad de electrificare de aproape 400/0,
cumţe noi. a m o
electrificîndu-se încă aproximativ 350 de sate.
Sarcina reconstrucţiei Iaşului impune să se definitiveze cît mai In cursul anului 1961 se vor racorda la sistemul energetic na-
urgent schiţa de sistematizare a oraşului Amplasar .
"1" . ea Ş I executa- ţional centrele Vaslui, Ruşi, ~lmgeni, Tg.-Frumos şi Hîrlău, ceea
lea nOlor construcţII de locuinţe trebuie să se desf'
unor detal" d . aşoare pe baza ce va asigura dezvoltarea bazei energetice în regiunea întreagă.
, Il e slstematizare şi proiecte de ansamblu pe ca ti Se vor intensifica lucrările de modernizare a drumului naţio
care sa .se !n~adreze în schiţa de sistematizarc şi eare vor ~i e:;~ nal Iaşi-Vaslui-Bîrlad-Tecuci, în vederea terminării lui pînă
puse aprobaTI! conducerii de partid şi de stat.
În 1963.
• E.xecutarea construcţiilor de locuinţe va trebui să se b
m mal mare ' ' f azeze Va continua acţiunea de modernizare a străzilor din oraşe,
. masura pe olosirea unor metode industriale a t astfel ca la finele anului 1965 peste 75% din străzi să fie pava te,
şi în speCial a pan'l . vansa e
oun or man, a prefabricării apartamentelor, ceea iar din aces tea aproximativ l/a să posede îmbrăcăminţi definitive.
G h. Gb e o r9 b f u-D e j
15,1 Expunere fdcut1l. la adunarea activului de partid din regiunea laşi 105
Ceea ce va caracteriza dezvoltarea sectorului social-cultural Pentru ocrotirea sănătăţii s-au prevăzut, pe lîngă spitalul
între anii 1960 şi 1965 este lărgirea şi îmbunătăţirea în continuare C.F.R. de la Iaş i, care a şi fost dat în folosinţă, construcţia spita-
a învăţămîntului de toate gradele şi întărirea bazei sale materiale. lului de pediatrie la Iaşi cu 400 de paturi, extinderea spitalului de
Potrivit sarcinilor de pregătire a cadrelor inginereşti necesare la Bîrlad şi a sanatoriului T.B.C. din Bîrnova cu 300 de paturi. In
economiei noastre naţionale s-a hotărît construirea în oraşul Iaşi a reţeaua ambulatorie se prevede realizarea a cîte unei poli clinici la
unui nou institut politehnic, care să perrpită şcolarizarea unui nu. Iaşi, Bîrlad, Paşcani şi Murgeni.
măr de 5 500 de studenţi - aproape de două ori mai mult faţă de
numărul actual al studenţilor Politehnicii din Iaşi. Construcţia noii Tovarăşi,
Politehnici, dotată corespunzător cerinţelor bunei desfăşurări a în. Realizarea tuturor măsurilor cu caracter economic şi social-
văţămîntului, va crea condiţii ca centrul universitar Iaşi să aducă
cultural pe care le-am menţionat va duce la creşterea pînă în 1965
o importantă contribuţie la formarea cadrelor de inginen. a numărului de salariaţi cu peste 55 000, din care peste 22 000 de
Pe măsură ce va intra în funcţiune noua construcţie a Institu- salariaţi în oraşul Iaşi.
tului politehnic, spaţiul eliberat va fi transferat Universităţii, pre. Dezvoltarea economică şi social-culturală prevăzută va avea
cum şi altor instituţii de învăţămînt superior, ceea ce, împreună ca efect îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Acest
cu extinderile prevăzute a se realiza, va îmbunătăţi considerabil lucru se va reflecta şi în creşterea volumului desfacerilor de mărfuri
condiţiile de desfăşurare a învăţămîntului superior din Iaşi,
prin comerţul socialist din regiunea Iaşi, care urm:ază să .fi~
In perioada 1960-1965 se vor construi la Iaşi cămine cu o de două ori mai mare în 1965 faţă de 1959, corespunzator spoflm
capacitate de aproximativ 7000 de locuri, ceea ce va permite ca. veniturilor şi puterii de cumpărare a populaţiei.
zarea, în marea majoritate, a studenţilor proveniţi din alte localităţi. Reţeaua comercială va fi extinsă cu peste 40000 m2 , potrivit
In vederea şcolarizării în mai bune condiţii a elevilor din volumului sporit de mărfuri, prin construcţia şi amenajarea unor
învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic se vor con- magazine înzestrate cu utilaj şi inventar modem. .
strui în perioada 1960-1965 peste 1 800 de săli noi de clasă, labo-
In dezvoltarea reţelei comerciale trebuie asi~rate o p~o~orţl,e
ratoare noi şi internate cu o capacitate de peste 1 000 de locuri,
şi aşezare cît mai judicioase a diferitel~r cat~gor~1 de unlta~l, as~
In domeniul artei şi culturii se prevede construirea în cursul gurîndu-se reducerea cheltuielilor de Circulaţie ŞI o deservlfe Cit
planului de 6 ani a 10 cinematografe noi, cu o capacitate de 5 600
mai bună a populaţiei. . ,
~e locu:i, instalarea a 300-350 de cinematografe cu bandă îngustă Acestea sînt principalele măsuri pe care le prevăd partidul ş~
m medIUl rural, construirea a două case raionale de cultură insta- guvernul pentru a se asigura o dezvoltare puternică, multilaterala
larea unui post de radio pe unde metri ce, precum şi a un:i staţii
de televiziune. a regiunii Iaşi. . .
Indeplinirea acestui ansamblu de măsuri impune efortun ŞI
Prin punerea în funcţiune a noilor unităţi culturale şi de artă. sarcini serioase statului nostru, organelor sale centrale, Socot, tot-
populaţia din principalele I I't"ţ' I '... ..
oca lai a e regIUnll I aşI va benefiCia odată, necesar sa miez m mo d deosebit marea răspundere
" subl'" care
de un număr sporit de 10 " "1'1 d "
Cun m sa 1 e e spectacole, iar în mediul '. t" 'vinţă comitetului reaiohal de partid, comltete-
rural toate comunele şi I " revme m ace as a p n , ," o d artid sindicale şi
Iaţn.. cmematografice,
. une e sate ma! man vor fi clotate cu iusta· lor raionale şi orăşeneşti, organIZaţiilor e p ,
U,T,M" sfaturilor populare, întregului aparat de stat şi economic,
CuV'Întare rostită la Congresul al XXII-lea al P,C.U.S 159
CUVîNTARE ROSTITA
LA CONGRESUL AL XXII-LEA AL P.c.u.S.
răşească faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, de încer-
_ 20 octombrie 1961 - cata sa conducere leninistă, în frunte cu primul secretar al Comite-
tului Central, înflăcăratul luptător pentru cauza marxism-leninis-
mului, tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov (aplauze), pentru ac-
tivitatea uriaşă pe care P.C.U.S. o consacră intereselor propriului
popor ş i cauzei comunismului şi păcii, pentru principialitatea şi in-
transigenţa cu care apără puritatea măreţei noastre învăţături îm-
potriva oricăror abateri sau denaturări, ţinînd sus steagul marxism-
leninismului şi al internaţionalismului proletar. (Aplauze.)
Datorită uriaşei experienţe istorice şi contribuţiei excepţio
Dragi tovarăşi, nale pe care a adus-o în tot cursul existenţei sale la dezvoltarea
Permiteţi-mi ca, în numele Partidului Muncitoresc Romîn, al marxism-Ieninismului, congresele Partidului Comunist al Uniunii
clasei muncitoare şi al întregului popor romîn, să transmit un Sovietice sînt evenimente de o însemnătate deosebită nu numai
fierbinte şi frăţesc salut Congresului al XXII-lea al Partidului Comu- pentru poporul sovietic, ci şi pentru întreaga mişcare comunistă
nist al Uniunii Sovietice, gloriosului partid al lui Lenin şi eroi- mondială, pentru întreaga omenire.
eului popor sovietic. (Aplauze.) Un asemenea eveniment l-a constituit Congresul al XX-lea, ale
Raportul de activitate al C.C. al P.C.U.S., prezentat la con- cărui hotărîri, aprobate cu căldură de toate partidele frăţeşti, au
gres de tovarăşul Hruşciov, înfăţişează bilanţul grandios al succe- deschis o e tapă nouă în mişcarea comunistă internaţională.
selor obţinute de poporul sovietic în toate domeniile construcţiei Tezele Congreselor al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C.U.S. au
comunismului. Gigantica creştere a puterii economice a U.R.S.S., fost o călăuză a partidelor comuniste şi muncitoreşti în elaborarea
dezvoltarea rapidă şi multilaterală a industriei, marile realizări documentelor programatice ale mişcării comuniste şi muncitoreşti
obţinute în agricultură, epocalele succese ale ştiinţei şi tehnicii so-
_ declaraţiile Consfătuirilor de la Moscova din 1957 şi 1960.
vietice care au cucerit prioritatea incontestabilă în ramuri hotă
Congresul al XXII-lea, la care avem bucuria să asistăm, are o
rîtoare, continua ridicare a bunăstării celor ce muncesc constituie
confirmarea practică a justeţei şi c1arviziunii hotărîrilor adoptate de uriaşă însemnătate internaţională, deoarece lui îi revine misiunea
Congres ele al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C U.S., care au dat un de a adopta noul Program al P .C.U,S., programul construirii fazei
puternic avint forţelor creatoare ale poporului sovietic. iuperioare a comunismului. (Aplauze.)
Victoriile repurtate de poporul sovietic sporesc necontenit Partidul nostru vede în proiectul de Program al P.C.U ..S. un
. l ., ul' creator - mamfestul
prestigiul Uniunii Sovietice şi al întregului lagăr socialist, aducind strălucit document al marxlsm- enmlsm Ul .
A l ze) Tovarăşul HruŞClOV
un aport considerabil la creşterea continuă a forţei de atracţie pe comunist al epocii contemporane. ( P au . ""
care o exercită comunismul asupra popoarelor lumii. spunea cu deplin temei. ca" p rogramul P .C .U.S. marcheaza o noua .
Partidul nostru , ca ş'I 10 - t r· . .' l . lui Marx Engels, Lenm.
eaga mişcare comunistă Ş I muncI- etapă în dezvoltarea teoriei revO uţlOnare a , - d
torească dă o înalt"
, a pre ţu'!re ŞI. manifes
. tă dragoste şi stimă tovă- Din nou, ca de atîtea ori în glorioasa sa istorie, P.C.U.S., mergm
G b. Gheor 9 hi u. D e j Cuvintare rostitli la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. 161
160
pe căi încă nebMătorite de nimeni, croieşte prin gîndire şi faptă talismului şi a victoriei orînduirii noi, socialiste şi comuniste, plină
drumuri noi pe care vor merge toate popoarele. (Aplauze.) de tinereţe şi forţe creatoare.
Generalizînd experienţa universal-valabilă în esenţa ei a Parti. Nu există comunist, nu există revoluţionar, nu există om al
dului Comunist al Uniunii Sovietice, a mişcării comuniste interna. muncii pe care să nu-I entuziasmeze obiectivele noului Program
ţionale şi exprimînd cerinţele legilor obiective ale dezvoltării so. al P.C.U.S., umplîndu-i inima de mîndrie şi însufleţindu-I şi mai
ciale, proiectul de Program şi rapoartele prezentate la congres de mult în lupta pentru triumful cauzei noastre. (Aplauze p1'elungite.)
tovarăşul Hruşciov analizează în mod riguros ştiinţific procesul de Acestea sînt şi sentimentele cu care au întimpinat proiectul
trecere de la economia socialistă la economia comunistă, de creare de Program oU!l1enii muncii din Romînia. Angajat cu toate forţele
a bazei tehnice-materiale a comunismului şi făurire a relaţiilor sale în opera de construire a socialismului, poporul nostru vede
sociale comuniste, de transformare a statului dictaturii proletare în în imaginea societăţii comuniste trasată de proiectul de Program
stat al întregului popor, de făurire a conştiinţei şi moralei comu. imaginea propriului său viitor de înflorire multilaterală, de înaltă
niste a omului noii societăţi, de dezvoltare multilaterală a persona. bunăstare materială şi culturală.
lităţii umane. CăIăuzindu-se după măreaţa învăţătură leninistă, după expe-
Proclamînd în mod solemn că încă generaţia actuală de oameni rienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, partidul nostru
sovietici va trăi în comunism, proiectul de Program şi rapoartele conduce poporul romîn pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste.
prezentate la vcongres d.esfăşoară înaintea popoarelor tabloul gran. (Aplauze puternice.)
diOS al socletaţn comuniste, care aduce deplina satisfacere a cerm. Se înfăptuieşte cu succes pIUl1UI de 6 ani, adoptat de COIi-
ţ~lor .m.ateriale şi spirituale ale celor ce muncesc, pacea, libertatea gresul al III-lea al P.M.R.; toate ramurile economiei naţionale
ŞI feflclfea omenirii. cunosc o creştere impetuoasă, dezvoltîndu-se pe o linie mereu as-
Sarcinile cutezătoare fixate în vederea unui nou avînt gigantic cendentă.
fal forţelor
. de producţie aIe URS Ssmt
. . .. ' sarcml. . realiste pe măsura In primii doi ani ai planului şesenal, sarcinile în domeniul
industriei socialiste se realizează cu însemnate depăşiri, anul acesta
b
c
Olrţevl economice şi resurselor colosale ale Uniunii Sovie~ce aposi.
I Itaţllor nelimitate de
. I
. '
progres pe care le aSigură socialismul şi volumul producţiei industriale fiind cu peste 1/3 superior celui din
omWllSmu a înaltei conşti· ţ
S '.
I
mea poporu ui sovietic. (Aplauze.) 1959. Această creştere este bazată în primul rînd pe ridicarea con-
. e poate mtrevedea acum cu toată certitudinea cum va arăta tinuă a nivelului tehnic al producţiei şi a productivităţii muncii.
Umunea Sovieti v •
,
v
ca m urmatoarele două decenii cînd ea va întrece Se îndeplinesc pas cu pas sarcinile stabilite de partid ~ .c~n.~
ŞI va lăsa departe în urmă din ' strucţia socialistă la sate. Rezultatele pozitive ale co~p~rativ~arn
avansată ţ v '1' v punct de vedere economic cea mai
ara capita Ista - SUA P tr' '1 agriculturii se vădesc în sporirea continuă a prod~cţiel agnco.le,
va înfvţ' . " a la " arelui Octombrie se
a Işa ca o ţară cu o econo ' I d vegetale şi anin1ale, în satisfacerea în măsură tot mal.~are a cerm-
precedent în . t ' , m i e a un gra de dezvolt:JIe fără
15 ofle, cu nOI baze ind tr' l ' I ţelor crescînde de aprovizionare a oamenilor muncn cu prod.use
uriaşe o agr' ltu v d • US la e ŞI centra e energetice . .' d .. tern" prime , în creşterea llIve-
, ICU ra e maltă prod ti' agroalimentare ŞI a m ustrlel cu ma
du-se de cel n '. I ' uc Vitale, un popor bucurîn·
1 I ' lUI ma t mvel de civilizaţie din lume, lului de trai şi de cultură al ţărănin1ii. . v." . .
n umma perspectiveI d h' Pe baza dezvoltării continue a economiei ŞI mar=. ve~ltulw
al PC U S " o r esc Ise de Congresul al XXII-lea v nil uncii sporesc vemturile lor,
, , , , apare ŞI mUl clară in 't b'l' naţional creşte bunastarea oame or f i ,
eVI a Iitatea istorică a pieirii capi-
1 t _ Gh. Gheorghlu-DeJ - Articole şi cu"tnt6.rl
Cuvintare rostit~ la' Congresul al XXII-lea al P.C.U S 163
G b. Gh e or 9 h 1 U• O e j
16~
construIrII socialismului în Albania. Impărtăşim pe cleplin părerea
mijloace tot mai însemnate sînt alocate pentru cheltuielile social- exprimată aici că, dacă aceste interese le sînt scumpe conducăto
culturale ale statului. rilor Partidului Muncii din Albania, ei trebuie să renunţe la con-
Muncind neobosit pentru prosperitatea patriei, poporul nos- cepţiile lor greşite şi să revină pe drumul unităţii cu celelalte ţări
tru îşi îndeplineşte totodată îndatorirea internaţionalistă de a aduce socialiste şi partide frăţeşti. (Aplauze.)
o contribuţie cît mai mare la întărirea sistemului mondial socialist,
la efortul comun pentru obţinerea victoriei socialismului în intre- Tovarăşi,
cerea cu capitalismul. Prevederile proiectului de Program al Partidului Comunist al
Datorită relaţiilor de colaborare statornicite în cadrul lagăru
Uniunii Sovietice răsună în întreaga lume ca o măreaţă chemare
lui socialist şi, în mod deosebit, datorită sprijinului internaţionalist,
la pace şi prietenie între popoare, pentru bunăstarea omului şi
frăţesc, al Uniunii Sovietice, întrajutorîndu-se tovărăşeşte şi întă
rind necontenit unitatea lagărului socialist - ţările socialiste vor dezvoltarea comorilor civilizaţiei.
Pentru toate ţările socialiste constituie un înalt exemplu lupta
realiza măreţul obiectiv de a păşi în cadrul aceleiaşi epoci istorice
în comunism. (Aplauze.) Aceasta va însemna o cucerire imensă nu dusă cu o energie nesecată de Uniunea Sovietică în apărarea păcii,
numai a popoarelor noastre, ci şi a cauzei socialismului pe plan spiritul de iniţiativă pe care îl manifestă pentru a determina solu-
mondial. (Aplauze.) ţionarea problemelor litigioase internaţionale, perseverenţa cu care
Forţa noastră stă in unitatea lagărului socialist, în coeziunea promovează politica leninistă a coexistenţei paşnice între .toate
partidelor comuniste şi muncitoreşti. Avem cu toţii satisfacţia că, statele fără deosebire de sistem social. Pe bună dreptate, UnIunea
spre binele cauzei clasei muncitoare şi în ciuda tuturor prorocirilor Sovietică este privită de popoare ca forţa principală şi purtătoare
~i uneltirilor reacţiunii imperialiste, unitatea de vederi şi de acţiune de drapel a luptei pentru pace. (Aplauze puternice:) ".
a comuniştilor din lumea întreagă s-a întărit şi mai mult. Partici- In această luptă, ţara noastră merge cu fermitate alatUri de
parea la acest congres a reprezentanţilor a 80 de partide frăţeşti Uniunea Sovietică. Republica Populară Romînă sprijină iniţiativele
prilejuieşte o nouă manifestare a unităţii mişcării comuniste mon- şi propunerile constructive ale Uniunii Soviet~ce şi ~ilitează con-
diale, sub steagul invincibil al marxism-leninismului. (Aplauze.) secvent pentru normalizarea relaţiilor internaţionale ŞI dezvoltarea
Din păcate, poziţia adoptată de la un timp încoace de con- colaborării între toate statele, manifestîndu-se ca un factor activ
d~cerea Partidului Muncii din Albania se află în discordanţă cu de menţinere şi consolidare a păcii. Impreună cu Uniu~ea So.vie-
spm:u l lD.ternaţionalist de care sînt animate celelalte partide co- lică şi cu celelalte ţări socialiste, ţara noastră va duce ŞI pe vlltor,
mUnIste ~I muncitoreşti. Conducătorii Partidului ~Iuncii din Alba- cu perseverenţa," pohtica
., d "
e aparare a par cii . (Aplauze prelungIte.)
" .
DIa au inceput să se îndepărteze de la linia generală a mişcării Politica externă a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţan ale la-
COmunIste, exprimată în documentele consfătuirilor din 1957 şi . l'lS t I'ş'I va"deşte eficacitatea in deplasările continue . pe
garu W' socla
" l
1900, deşi acestea poartă şi semnătura lor. Prin atitudinea lor, ei care le determină în opinia publică mondială, în procesul de IZ<>-:
compromit :olaborarea frăţească cu ţările socialiste, cu partidele .•
Iare a aţîţătorilor la răzbOI, 10 creş erea
t continuă şi unirea tot mal
"
comUnIste ŞI muncitoreşti. O astfel de atitudine dăunează atît in- . 1 ".. Ea a constrîns nu o data pe
strînsă a forţelor mondIale a e pac\l.
tere.elor unităţii lag"rul' " l' • . .
a W socla ISt, Cit ŞI ale poporului albanez ŞI
164 G b. Gb 8 O r g h tu· D el j
~------~~~--~-------- Cuvtnt are rostit! III. Congresul 01 XXU·lell. al P,C.U.S 165
-----=-::..::
imperialişti să dea înapoi de la d.ez~ănţuir~a unor aventuri militare,
şi avem convingerea că aşa va fi ŞI pe Vlltor l (A plauze.) parea activă a tuturor statelor iubitoare de pace poate fi impusă
Imperialismul internaţional încearcă să împingă omenirea pe realizarea năzuinţei arzătoare a întregii umanităţi - salvgardarea
marginea prăpastiei războiului. In aceasta îşi găseş te expresia po. păcii. (Aplauze.) I ar ca efect al precumpănirii crescînde a forţelor
Iitica celor mai reacţionare cercuri ale monopoliştilo r din S.U.A. socialismului şi păcii asupra forţelor imperialismului şi agresiunii se
şi din alte ţări imperialiste, care intensifică cursa înarmărilor ş i deschide azi în faţa popoarelor perspectiva excluderii definitive a
isteria războiului rece. războiului dm viaţa societăţii. (Aplauze.)
Conştiente de răspunderea ce le revine ca reazem al aspira-
ţiilor de pace ale omenirii, ţările socialiste depun în continuare Dragi tovarăşi,
toate eforturile pentru a asigura rezolvarea problemelor de im- In IU!llea de azi, în care alături de sistemul socialist, imperia-
portanţă vitală pentru consolidarea păcii: încheierea tratatului de
lismul mai stăpîneşte încă o parte întinsă a planetei noastre, în
pace german şi normalizarea pe această bază a situaţiei Berlinului
care milioane şi milioane de oameni ai muncii se mai află înlăn
occidental, elirninîndu-se astfel principalul focar al primejdiei de
ţuiţi în robia capitalistă, în care bîntuie războiul rece - ideile
război, aflat în inima Europei, înfăptuirea dezarmării totale şi ge-
nerale, lichidarea imediată şi deplină a colonialismului şi a tuturor plme de măreţie ale Congresului al XXII-lea al Partidului Comu-
rămăşiţelor sale. (Aplauze.) nist al Uniunii Sovietice strălucesc cu o mare putere, asemenea
Forţa politicii de pace dusă de Uniunea Sovietică şi de cele- soarelui, luminînd perspectivele de mîine ale omenirii, cînd comu-
lalte ţări socialiste constă în faptul că ea îmbină eforturile pentru nismul va triumfa pe plan mondial, iar popoarele libere şi unite,
soluţionarea paşnică, prm tratative, a problemelor litigioase cu vi- trăirId în pace şi înţelegere frăţească, îşi vor consacra nestingberite
gil~n.ţ~ neslă~ită faţă de uneltirile imperialiştilor. Cercurile largi ale toate energiile pentru dezvoltarea civilizaţiei şi gloria raţiunii
oplillel publIce, popoarele iubitoare de pace, care urmăresc efor- U!llane. (Aplauze.)
~: ,contmue ale ţărilor noastre pentru consolidarea păcii, apre- Aceasta va însemna trecerea de la preistorie la adevărata isto-
c~a~~. m mod just măsurile luate de acestea pentru întărirea capa- rie a omenirii l
cltaţii
. . de apărare" ŞI asIgurarea d ep Imei lor securităţi, a libertăţii Partidul Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare dirI Republica
ŞI mdependenţei popoarelor. Populară Romînă şi întregul nostru popor urează_ din toa~ă inima
Cu cîtă putere a răsunat de la această înaltă tribună, în ra- eroicului popor sovietic şi înţeleptului său conducator, PartJd~ Co-
~~rtele prezentate de tovarăşul Hruşciov, apelul la raţiune, la lu- munist al Uniunii Sovietice, succes deplm, strălucit, în re~lZare~
CIdItate l In numele poporul' • noului său Program - planul grandios al victoriei comumsmulU!.
. _ U! romm ne asociem acestui apel; este
d e mult timpul sa se înţel
. eaga ca prob lemele lumii contemporane
- - (Aplauze prelungite.) . . t
'şcării comU!1lSte f i er-
pot fI rezolvate numai . d . _" . . Trăiască detaşamentul d e frun te al nu .dul C . t al
. • pornm u-se de la schImbarile IreversIbile
survemte m viaţa omeniri' d l naţionale, gloriosul partid al lui L~nin - Parti omun!S
A . 1, e a realităţile raportului d e forţe l
vem convmgerea că prin I t Uniunii Sovietice l (Aplauze prelungtte.) . ul' l
a forţei _". up a continuă ş i tot mai hotărîtă 'etic, constructor al comU!1lSm Ul
or pacu, prm mobilizarea largă a popoarelor şi cu partiei- Trăiască marele popor sOV1
(Aplauze prelungite.)
Gb. Gb.Orghl~U_
.D~'~I________________
îN SEMN DE RECUNOŞTINŢĂ
16G FAŢA DE MARELE îNVAŢATOR
Declaratie cu prilejul
Trăiască unitatea de nezdruncinat a lagă:ului socialist şi a miş. dez'Oelirli monumenrulut IUL Karl Marx
cării comuniste mondiale I (Aplauze prelungite.)
Trăiască cauza victorioasă a marxism-leninismului I (Aplauze -- Moscova, 30 octombrie 1961 -
prelungite.)
Trăiască pacea în lumea întreagă! (Aplauze puternice, prelun.
gite ; asistenţa se ridică În picioare.)
Tovar~i,
sistemului socialist mondial, a experienţei întregii mişcări comu_ stat şi obştească au sporit şi mai mult prestigiul internaţional al
niste şi muncitoreşti, a mişcării de eliberare naţională a popoare_ P.C.U.S., al mişcării comuniste internaţionale.
lor, a luptei contemporane pentru pace. Reacţiunea mondială este neliniştită de răsunetul pe care îI
Marea insemnătate internaţională a Congresului al XXII-lea au în rîndul oamenilor muncii din ţările capitaliste, al popoarelor
a fost unanim subliniată de reprezentanţii partidelor comuniste fi din ţările slab dezvoltate, dependente, coloniale, impresionantele
muncitoreşti, In cuvîntările lor s-au reflectat maturitatea mişcării re~lizări ale economiei, tehnicii şi ştiinţei sovietice, preocuparea
comuniste mondiale, unitatea şi coeziunea ei ideologică, congresul pentru bunăstarea celor ce muncesc, perspectivele de viitor deschise
P,C,U.S. constituind o măreaţă demonstraţie a solidarităţii ce de congres, umanismul profund al prevederilor Programului. Intre-
uneşte partidele comuniste şi muncitoreşti sub steagul marxism_ gul aparat al propagandei imperialiste este mobilizat pentru a dez·
leninismului şi al internaţionalismului proletar. informa şi dezorienta opinia publică, pentru a denigra hotărîrile
Un puternic ecou au avut lucrările congresului în cercurile congresului, ideile comunismului, Dar azi nu mai este cu putinţă
~arg~ de~ocratice din intreaga lume, în noile state independente, să se împiedice răspîndirea tot mai largă a adevărului despre ma·
10 rmdurile popoarelor care luptă pentru independenţă naţională. riIe înfăptuiri ale Uniunii Sovietice şi celorlalte ţări ale lagărului
Interesul acestora faţă de experienţa ţărilor socialiste în dezvol- socialist, despre înălţătoarele obiective pe care şi le propun ele,
tar~a rapidă a economiei şi culturii, în soluţionarea problemelor De altfel, înseşi forurile diriguitoare ale lumii capitaliste sînt
s~cla~e pe care capitalismul se dovedeşte neputincios să le rezolve nevoita -să recu..."1oască î.!1semnăt~t.ea deosebită a Congresului
îşI gaseşte expresia şi in participarea la Congresul al XXII-lea, al XXII-lea şi a documentelor adoptate de el. Există. fără în-
pentru pr,~a dată alătur~ de reprezentanţii partidelor comuniste, doială, o schimbare calitativă în atitudinea lor: tot mai puţini
a delegaţ1110r a trei partide democratice naţionale din ţările 1'- sînt aceia care mai pun la indoială realitatea planurilor sovietice.
bera te ale Africii __ Ghana, Guineea şi MalL eI Disputele în consfătuiri, conferinţe, în presă se duc îndeosebi în
,Dezbat~rile con~resului, Programul şi hotăririle adoptate sînt' jurul tennenelor în care se vor realiza aceste planuri, al efectelor
con~lderate :n mod mdreptăţit de opinia publică mondială ca o pe caro le va avea infăptuirea lor asupra întregii lumi. Sint mo-
, • dovada a cons. ecven ţ'
noua el po1""ItlCI1 de pace şi coexistenţă paş- bilizate "competenţele" economice, politice şi ideologice ale capi-
mc~ dus~ de ,Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări socialiste. In talismului pentru găsirea de soluţii care să sporească şansele
:1U a ca o,mnnlor. propagandei imperialiste, tot mai mulţi oameni ţărilor capitaliste în intrecerea economică cu socialismul şi să
m 1umea mtreag,1 se conving" ' l' . contracareze puterea de influenţare a ideilor socialismului. Steri-
1 b '1 l ' ca SOCla Ismul ŞI pacea sînt indiso·
l~ legate, l~tre ele, î~i dau seama de rolul detenninant pe care litatea acestor încercări este evidentă nu numai pentru marxişti
au a\ut ŞI Il au Umunea So . t' ă I • I leninişti; ea devine tot mai clară pentru numeroase capete mai
timpinarea u ' • b . vie lC, agaru socialist în preîn·
, nUl raz OI catastrofal. lucide din chiar lumea capitalistă.
Inalta principialitate şi r f ' Iată, dintre multe altele, o mărturisire semnificativă a cunos·
dezbătut problemeI d 1 .p,o unzlmea cu care congresul a
cutei reviste americane "Ncwsweek": "După părerea experţilor
e ezvo tarn tJ'niun" S " , .
tratarea fenomenel . n oVletIce, smcentatea in din Statele Unite, producţia industrială a Uniunii Sovietice creşte
or negatIve leg t ci I
Stalin şi fermitatea a e e cu tu! personalităţii lui într-un ritm mai rapid decît a prevăzut Hruşciov ... Dar. oricît de
pe care a manifestat • • Iă .
pentru Iărrue '. -o In In turarea lor, gnja
'" a contmua a dem ocra t'Ismu Ini în viaţa de partid, de formidabile ar fi aceste realizări, ele nu constituie în nici un
I:Z-
G b. Gb eo r 9 bi u•D e j
180
caz cea mai importantă chemare pe care o va lansa Congresul ces deplin în realizarea grandios ului lor plan de construire a c0-
al XXII-lea lumii necomuniste ... După părerea experţilor oCciden. munismului.
tali, ceea ce conferă manifestului lui IIruşciov adevărata sa im· Intreaga desfăşurare a congresului, ca şi impresiile şi consta-
ortanţă este mult mai mult « conţinutul de idei» decît statisticile tările cu prilejul recentelor vizite în Uniunea Sovietică ne·au do-
~ privire la producţia de oţel. Pentru milioanele de ruşi simpli vedit, o dată mai mult, uriaşa forţă politică şi ideologică,
şi pentru zecile de milioane de asiatici, africani şi latino·ameri. organizatorică şi morală a partidului lui Lenin, unitatea şi coezi-
cani care vor lua cunoştinţă de acest Program in lunile şi anii unca de monolit a rindurilor sale, încrederea şi autoritatea nemăr
viitori, adevărata sa semnificaţie constă în viziunea unei vieţi mai ginită de care se bucură în rîndurile poporului sovietic, avintul
bune, a unui răspuns uman mai complet la problemele morale şi hotărîrea cu care acesta înfăptuieşte politica sa leninistă.
şi materiale ale secolului al XX·lea". Asemenea recunoaşteri, ve·
nite din partea adversarilor socialismului, constituie încă o dovadă
a forţei ideilor comunismului, care determină continue deplasări
in opinia publică.
Tovarăşi,
In prezent, într·un mare număr de partide comuniste şi
muncitoreşti sînt dezbătute dările de seamă ale delegaţii lor care Congresul al x..XII ·Iea a analizat activitatea desfăşurată de
au participat la. r..onu.res si: eînrloip.lnic că studi-ere~ . . .prefun P.C.U.S. in 1:'~4-eae.a c plor fl ~ni carp.. au tre ul
dată a Programului P.C.U.S., a rapoartelor şi a celorlalte docu. al XX·lea. Bilanţul rezultatelor obţinute în toate domeniile de-
mente ale congresului, a bogatelor învăţăminte ale lucrărilor sale monstrează cu prisosinţă uriaşa însemnătate a acestuia, justetea
va constitui un sprijin preţios în munca partidelor frăţeşti, un hotărîriior adoptate de Congresul al XX·lea atît în ce prÎ\ eşte
mijloc de călire ideologică în lupta pentru puritatea învăţăturii politica economică, sarcinile trasate pentru. ?ezvoltarea c~ns~c~
marxist-leniniste, impotriva revizionismului, dogmatismului, secta. ţiei comuniste, care au stat la baza elaboraru. septenal~l~:, .. Clt ŞI
rismului, o nouă manifestare a forţei crescînde a mişcării comu. in ce priveşte condamnarea hotărîtă a cultulw personalitaţll.
niste şi muncitoreşti. In acelaşi timp, Congresul al XX·lea a d~schis. o e~a~ă nouă
In salutul pe care I·a adus congresului în numele Partidului în viaţa întregii mişcări comuniste şi muncl:ore~tJ: '. Oile teze
M~citoresc Romîn, al clasei muncitoare şi al întregului popor teoretice pe care le·a elaborat cu privire la schunbarile. m. ra~ort~~
romm, delegaţia noastră a exprimat preţuire, dragoste şi stimă de forţe în lumea contemporană, la posibilitatea premtunplIlărn
tovărăşească
f - • faţă de Partidul Comurn'st al U' munll.. SoVle
. ti' ce ŞI. războiului mondial în epoca actuală, la formele de tr.ecere ale
Paţa de mcercata
' sa conducere lenm' I'Stă , a dat o I'Daltă apreciere. diferitelor ţări la socialism au constituit elemente deosebit de pre-
rogramulUi P.C.~ .S. - . Manifestul comunist al epocii contem. ţioase în elaborarea Declaraţiilor Consfătuiriior din 1957 ş~ 196~.
porane -, a reafirmat fidelitatea nestrămutată a partidului nos. documente programatice ale mişcării comurlÎSte şi muncitoreşti:
tru faţă Caracteristic pentru dezvoltarea Uniunii Sovietice în aceşti
. de linia comună marxist. IenmlSta
' . - a mişcăm' " comurnste . '
ŞI
muncitoreşti mondiale, faţă de cauza comunismul' . ă" T t ani este ritmul accelerat al construcţiei comurlÎSte. Creşterea vo-
odată am e ' '. UI ŞI P CII. o- lumului producţiei industriale cu aproape 80% , importantele de-
conducăt ~n;at erolCulw popor sovietic şi inţeleptului său
or, artl ul Comunist al Uniunii Sovietice, urări de suc. păşiri ale sarcinilor septenalului, sporirea producţiei agricole tn
Gh. GheoT9hiU-D_.~J __________________ D"rc" de seam.! la ple nara C. C. al P MR . din 30 nOlembne - S decembne 1961 USa
treptată a impozitelor, toate sînt roade ale politicii Partidului ducţie filril precedent prin proporţiile lor, prima ţară din lume in
Comunist al Uniunii Sovietice, care are ca ţel suprem făurirea ceea ce priveşte producţia globală şi pe locuitor.
bunăstării poporului, satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor ma. Deosebit de importantă este concluzia că şi în condiţiile
teriale şi spirituale ale oamenilor sovieticî. construcţiei desfăşurate a comunismului se menţine rolul hotă
Prin munca eroică a poporului sovietic, sub conducerea ritor al dezvoltării industriei grele, ca temelie a avintului tuturor
P.C.U.S., au fost create premisele sigure ale inaintării Uniunii ramurilor economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului.
Sovietice pe drumul larg al construcţiei comuniste; înălţarea edi. Corespunzător necesităţilor electrificării întregii ţări, producţia
ficiului comunismului a devenit sarcina sa practică, principală şi anuală de energie electridi se va ridica În 1980 la 2700-3 000
directă, stabilită concret în prevederile Programului. de miliarde kWh, mai mult decît produc în prezent toate cele-
In Program sînt dezvoltate multilateral şi îmbogăţite tezele lalte ţări ale lumii, iar cea de oţel la aproximativ 250 000 000 de
învăţăturii marxist-leniniste cu privire la: legile transfonnării tone anuaL In acelaşi timp, dezvoltarea industriei grele va fi
socialismului în comunism, crearea bazei tehnice-materiale a c0- astfel orientată, încît să asigure într-o măsură mereu crescîndă
munismului; căile înaintării satului spre comunism, ştergerea sporirea producţiei bunurilor de consum.
deosebirilor de clasă şi afirmarea egalităţii sociale; condiţiile în- Pornind de la teza lui Lenin că fără tehnica cea mai modernă,
făptuirii principiului: "de la fiecare după capacităţi, fiecăruia fără noile descoperiri ştiinţifice nu se poate construi comunismul,
_l.U.~_""Y.ai" ~ eL " - . i educarea~o>!!",_n!!h!!·=:::e= fu.gramul acordă o atenţie deosebită progresului tehnic nelimitat,
nou; transfonnarea statului dictaturii proletariatului Într-un stat înz~strării tuturor ramurilor producţiei cu te mca cea mal per-
al întregului popor, a orînduirii de stat socialiste în viitoarea auto- fecţionată, rolul principal avindu-I în continuare industria con-
conducere socială comunistă; creşterea rolului conducător al structoare de maşini şi de prelucrare a metalelor, a cărei producţie
partidului comunist. unnează să sporească de 10-11 ori. Tocmai astfel se va obţine
Este bine cunoscut cu cîtă perseverenţă unnează Partidul dublarea productivităţii muncii în următorul deceniu şi creşterea
Comunist al Uniunii Sovietice indicaţiile lui Lenin despre însem- ei de 4--4,2 ori în următorii 20 de ani, realizarea celei mai înalte
nătat~a primordială a creării bazei tehnice-materiale, ca verigă productivităţi a muncii din lume.
hotăntoare în rezolvarea sarcinilor trecerii de la socialism la c0- Avîntul forţelor de producţie, introducerea tehnicii noi in
munism. Acest principiu fundamental a fost subliniat de repetate toate ramurile economiei, realizarea unei înalte productivităţi
ori în
. documentele PC . .V .S., ca"1·"auzeşte po1·Ihca
. . a sta-
economică reprezintă cerinţe cu caracter obiectiv pentru întreaga operă isto-
tulUI sovietic şi îşi găseşte reconfinnarea în Programul adoptat rică de construire a noii societăţi. Numai prin luarea în seamă
de congres. a acestor cerinţe se poate înainta cu succes spre comunism, se
. In procesul cream " .. b azel. teh· mce-materiale a comunismului, poate ajunge la acel stadiu cînd, după cum spunea Marx, "toate
prm dezvoltarea . puternic~
.. a, mu Iti·1 atera1"a, a forţelor de producţie, izvoarele avuţiei colective vor ţîşni mai bogat" 1, asigurind satis-
vol~ul producţlel IOdustriale a V.R.S.S. va spori în actualul de- facerea tuturor nevoilor oamenilor muncii.
cem~ de .circa 2,5 ori, iar în unnătorii 20 de ani de cel puţin
6 ono Vmunea Sovietic"a va d evem. astfel ţara unor forţe de pro- ediţia
1 K. Marx: "Critica programului de la Gotha", Editura
a II-a, pag. 19.
politică, 1959,
Gh Gheorghiu DeJ
186 Darei!. de §eamă la plenara C.C. al P.M.R. dLn 30 DOlembne - 5 decembne 1961 187
bleme ale trecerii de la faza inferioară la faza superioară a comu- şi accentuarea represiunilor împotriva oamenilor muncii Într-un ir
nismului _ problema statului, a evoluţiei şi formelor de organizare de ţări capitaliste. Ş
politică a societăţii În procesul construirii comunismului. Programul dezvoltă tezele fundamentale ale marxism-Ieninis-
Viaţa a dovedit cu prisosinţă că trecerea de la capitalism la mului în problemele făuririi conştiinţei şi moralei comuniste a
socialism este cu putinţă numai În condiţiile instaurării şi menţi omului noii societăţi, rolului educativ al societăţii. Temelia edu-
nerii dictaturii proletariatului - cea mai importantă armă a clasei caţiei comuniste, a dezvoltării multilaterale a personalităţii umane
muncitoare În lupta pentru construirea socialismului. o constituie munca creatoare pentru binele societăţii, în procesul
O dată cu victoria deplină şi definitivă a socialismului şi tre- muncii cristalizÎndu-se acele nobile însuşiri proprii constructorilor
cerea la construirea desfăşurată a comunismului dispar Însă condi- comunismului - atitudinea înaintată faţă de muncă şi faţă de în-
ţiile care au făcut necesară dictatura proletariatului, sarcinile ei
datoririle sociale, spiritul colectivism ului şi al tovărăşiei. Omul nou,
comunist, în care se îmbină în mod armonios bogăţia spirituală,
interne fiind îndeplinite. In V niunea Sovietică, statul, care a luat
puritatea morală şi perfecţiunea fizică - iată cea mai mare valoare
naştere ca stat al dictaturii proletariatului, s-a transformat În etapa
dintre toate pe care le creează comunismul.
nouă, contemporană, în statul Întregului popor. Sarcinile uriaşe
Bazîndu-se pe teza marxistă potrivit căreia sarcinile construc-
ale construcţiei comuniste, ca şi asigurarea apărării şi securităţii ţiei comuniste pot fi stabilite numai pe măsura maturizării condi-
ţiirii fltc necesară menţinerea statului, ca organizatie a intr~lui ţii10r necesare, iar schimbările În relaţiile sociale sînt determinate
popor, pînă la victoria deplină a comunismului. In mod firesc, clasa de schimbările în modul de producţie, de dezvoltarea forţelor de
muncitoare, ca clasa cea mai Înaintată, purtătoarea cea mai consec- producţie ale societăţii, Programul P.C.V.S. este o armă ideologică
ventă a idealurilor comlllliste, va continua să deţină rolul conduci- puternică împotriva oricăror concepţii voluntariste, subiectiviste cu
tor în societate şi în condiţiile trecerii la comunism, pînă la şter privire la construcţia comunismului. El demonstrează că trecerea
gerea oricăror deosebiri Între clase şi crearea societăţii comuniste de la socialism la comunism este un proces istoric obiectiv peste
fără clase. ale cărui etape nu se poate sări arbitrar, că principiile proprii
Dezvoltarea şi perfecţionarea multilaterală a democraţiei s0- construcţiei fazei superioare a comunismului nu pot să fie aplicate
cialiste, participarea activă a tuturor cetăţenilor la conducerea sta- fără sli existe premisele obiective ale inaintlirii societăţii spre c0-
tului, la administrarea construcţiei economice şi culturale, îmbunl- munism. Marxism-leninismul cere tocmai luarea în considerare a
tăţirea activităţii aparatului de stat şi Întărirea controlului poporului stadiului de dezvoltare a fiecărei ţări, a particularităţilor specifice
asupra activităţii acestuia constituie principala direcţie a dezvoltării caracteristice acestui stadiu şi a condiţiilor ei istorice concrete.
vieţii de stat în V.R.S.S. Partidul nostru, ca şi celelalte partide comuniste şi muncito-
Lărgirea continuă a democraţiei socialiste caracterizeazi viaţa reşti frăţeşti, Invaţl neîncetat din uriaşa experienţă a Partidului
de stat şi în celelalte ţări socialiste. Aceasta se afli In contrast CII Comunist al Uniunii Sovietice în construirea socialismului şi comu-
inte~ificarea crizei pseudodemocraţiei burgheze. Creşterea pre- nismului, desprinztnd din această experienţl concluzii preţioase,
siunii celor mai reacţionare cercuri ale capitalului monopolist Ifi care ne dau posibilitate sl rezolvim mai bine şi mai sigur proble-
giseşte expresia în restrfngerea cootinul a libertlţilor democratiaJ mele construirii noii orfDduirl sociale.
G h. Gheor9h I U ~~ ~~
190
Darea de 5e4lD~~a._~~e~~---== al P.M.R 191
Aşa cum arată Programul P ..C.U.S., dc~volt~rea continuă a ac-
dLD 30 D.olembrle -
- - -- ---- ---_ --
5 decembrie 1961
..
priului popor ca şi a cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă maselor, trezind Ia viaţă energii proaspete şi forţe puternice ale
constihlie mari merite ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. progresului în toate domeniile. Lupta împotriva urmărilor cultului
personalităţii a netezit calea înaintării accelerate a societăţii sovie-
ale Comitet'ului sAu Centrarlt:l1il1i~l, in [(unte cu pri.rnuî sa s-ecre-
tice spre comunism.
tar, ÎnfJăcăratui luptător pentru victoria ideilor marxism-Ieninismu.
Congresul al XXII-lea a dezvoltat critica făcută de Con-
lui, tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov.
gresul al XX-lea, dezvăluind noi fapte care au completat
Construirea victorioasă a comunismului in Uniunea Sovietică va tabloul gravelor manifestări negative şi al daunelor pe care le-a
exercita o puternică înrîurire asupra mersului istorici mondiale. Mă provocat cultul personalităţii, stabilind în Programul şi în Statutul
reaţa operă pe care o înfăptuieşte poporul sovietic înlesneşte înain- partidului noi măsuri pentru lichidarea pînă la capăt a urmărilor
tarea ţărilor socialiste pe calea socialismului şi comunismului, con- acestuia, noi garanţii pentru a face cu neputinţă repetarea în viitor
tribuie la lărgirea relaţiilor de colaborare în cadrul lagărului socialist, a unor asemenea manifestări străine leninismului. Dezvoltarea
acx'elerează dezvoltarea întregului sistem socialist mondial. In ace- analizei făcute de Congresul al XX-lea are o deosebită însemnă
laşi timp, succesele construcţiei comuniste au efecte profunde în tate nu numai pentru P.C.U.S., ci şi pentru întreaga mişcare
conştunţa oamenilor muncii din ţările capitaliste, constituie un uri~ comunistă, căci numai printr-o asemenea critică se pot crea condiţii
. moral în lupta 10r pen t rpace
spnpn u· ŞI progres social; compann
- d sigure care să facă imposibilă reeditarea fenomenelor cultului
societatea comunistă, care asigură o viaţă fericită tuturor celor ce personalităţii.
muncesc, şi societatea ca 't l' t- . Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a condus opera de
. . pl a IS a, cu Imensele suferinţe pe care rîn-
dUielile ei nedrepte l d
. e a uc maselor muncitoare, alte sute de mi- construcţie socialistă în U .R.S.S. în condiţii deosebit de grele,
1IOane de oameni s .
e vor convmge de superioritatea socialismului, determinate de încercuirea capitalistă ostilă, de înverşunata luptă
VOr lupta pentru triumful lui în întreaga lume. dCl clasă din tară, de uneltirile ~rupurilor opoziţioniste, duşmane
leninismului. In aceste împrejurări, partidul i-a încredinţat lui
Gh. Gheorghiu.Dej Darea de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 300 noiembrie 5 decembrie 1961 1 fl3
1922 _ _---~~~~::.:..:...--'-------
. . d ai mare răspundere. Concentrînd în mîinile duşmanii acestuia, au ajuns să lovească în oameni cinstiţi s
Stalin sarcml e cea Stalin m " "negative
ale cărui trasatun . . d e caracter . . f f ţ' d '1 V ' pre
b Ucuna Şi sa iS ac ia a vers an or niunii Sovietice. Astfel au căzut
sale o mare d putere" b d
ăl't încă de Lenin, a a uzat e marea încredere jertfă acestor represiuni numeroase cadre proeminente din condu-
au fost .ezv Ul edt-o partidul, a •IDcepUt " ' tr'b'
sa-şl a 1 Ule meritul cerea partidului şi S~atului sovietic, numeroşi activişti de partid şi
e care l-a acor a . ." "
P . " il artidului Şl poporulUl, sa nesocoteasca tot mai de stat. cadre supenoare ale armatei, conducători ai republicilor
tuturor rea1iZar or P 'd .. d' 'il .
-;";'te ale vieţii de parti Şi ID lCaţi e lUl Lenin şi regiunilor V niunii Sovietice.
mult norme1e 1e=- . d O grea răspundere pentru aceste nelegiuiri poartă membrii
.. d conducerea colectivă. Organele supenoare e conducere
pnvm 'd 1 . _ Comitetul Central, Biroul Politic - nu-şi exer- grupulu~ an~ipartinic ~ Molotov, Kaganovici, Malenkov şi alţii _,
ale parti u Ul 1 -d 1 . care ala tun de Stalm au aprobat măsurile de reprimare, iar
. • d normal atribuţiile, congrese e parti u Ul nu se con-
citau m mo ." .
ulte probleme de mare J.lIlportanţa, Stalm lua hotăriri adeseori au iniţiat ei înşişi represiuni în masă.
vocau. 1n m " •. 1b
. de unul singur sau împreuna cu ciţiva co a oratori apro- Cultul personalităţii lui Stalin, care făcea ca orice părere a sa
ar b itrar, al 1 1-"'- 'ali
piaţi, ajungînd la încălcări grosolane e ega itaţii SOCi ste, la să fie considerată drept dogmă imuabilă, atribuindu-i numai lui
samavolnicii şi abuzuri de putere. capacitatea de a dezvolta marxismul, ducea la stagnare în viaţa
De la tribuna congresului, în raportul de activitate şi în cu- ideologică, la închis tarea gîndirii, la ignorarea cerinţelor vieţii, la
vîntările a numeroşi delegaţi, prîntre care vechi militanţi ai nerezolvarea unor probleme arzătoare ale construcţiei socialiste
Partidului Comunist al Vniunii Sovietice care au îndurat ei înş~i şi comuniste.
represiuni nedrepte, s-a vorbit cu durere şi indignare despre Dezvăluind cu curaj şi pînă la capăt denaturările comise în
perioada cultului personalităţii, P.C.V.S. a ţinut seama de îndemnul
situaţia grea şi apăsătoare din acei ani.
Pierderi dureroase pentru partid şi pentru Statul sovietic au adresat de Lenin partidului - de a nu-şi ascunde greşelile, ci de
provocat represiunile în masă, al căror semnal a fost dat după a le critica deschis şi a le îndrepta. Cunoaşteţi, desigur, minuna-
asasinarea lui Kirov. Motivarea teoretică a acestor represiuni a tele cuvinte ale lui Lenin care arătau că cel mai sigur criteriu de
constituit-o teza greşită a lui Stalin - enunţată după victoria apreciere a felului în care un partid politic se achită în practică
socialismului în V.R.S.S., cînd fuseseră lichidate clasele exploa- de obligaţiile sale în faţa clasei sale şi a maselor muncitoare constă
tatoare şi baza lor economică - , potrivit căreia pe măsura în atitudinea faţă de critică şi autocritică. "A recunoaşte sincer
înaintării pe calea socialismului lupta de clasă se ascute în mod greşeala, a dezvălui cauzele ei, a analiza împrejurările care i-au
obligatoriu, teză din care se trăgea concluzia pătrunderii inevita- dat naştere, a examina atent mijloacele prin care se poate îndrepta
greşeala - iată caracteristica unui partid serios, iată ce înseamnă
bile a duşmanului pînă şi în conducerea partidului.
In practică, această teorie a dat mînă liberă elementelor îndeplinirea d e către el a obligaţiilor sale, iată ee înseamnă edu-
duşmănoase, carieriste, din conducerea organelor de securitate, de carea şi instruirea clasei, iar apoi şi a masei" 1.
Condamnarea acestor manifestări negative ajută pe orice om
teapa lui Ejov şi Beria, de a înscena comploturi contrarevolu~o
de bună-credinţă să vadă clar diferenţa între ceea ce este propriu
nare, de a pune în mod provocator sub acuzaţie şi a reprima un
comunismului şi ceea ce îi este străin, să înţeleagă că socialismul
mare număr de oameni cinstiţi, devotaţi trup şi suflet cauzei
nu se identifică cu practicile condamnabile care au putut apărea
socialismului. Organele represive ale statului socialist, al căror rol
era de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului şi a lovi in 1 V. l. Lenin, Opere, voI. 31, E.S.P.L.P. 1956, pag. 40.
în condiţiile cultului personalităţii, ci le resp inge în modul cel salvînd de barbaria hitl e ri s tă întreaga civilizaţie umană, a lichidat
mai hotărît. rănile grele provocate de război, păşind înainte spre comunism.
Numai un astfel de partid ca P.C.U.S., lega t prin mii de fire Este neîndoielnic că, dacă nu s-ar fi produs cultul persona-
de popor, partid a cărui politică exprimă in teresele vitale şi n ă lităţii lui Stalin, mersul societăţii sovietice ar fi fost şi mai rapid,
zuinţele cele mai scumpe ale poporului său, p utea să dea dovad ă victoriile poporului sovietic - mai mari şi mai grabnice. Prin
de asemenea forţă , înălţime morală şi curaj în d ezvăl uirea greşe lupta du s ă pentru lichidarea urmărilor cultului personalităţii, condu-
lilor, de atît respect pentru adevărul istoric. cerea le ninis tă a P.C.U.S. a asigurat eliberarea societăţii sovietice
"Comitetul Central - spunea tovarăş ul IIruşc i o v la con- de aces t balast, a creat premisele dezvoltării şi mai impetuoase
gres - " profund conştient de răspunderea sa în fa ţa partidului a Uniunii Sovietice, ale cuceririi unor victorii strălucite în con-
şi poporului, nu putea să pornească pe calea tăinuirii sau muşa strucţia comunismului.
malizării greşelilor şi denaturărilor comise în trecut. Urmînd po- La congres s-a subliniat că acţiunea perseverentă a P.C.U.S.
runcile leniniste, Comitetul Central a hotărît să spun ă adevărul pentru lichidarea urmărilor cultului personalităţii s-a desfăşurat
despre abuzurile de putere din perioada cultului pe rsonalităţii. în co ndiţiile împotrivirii înverşunate a grupului antipartinic în
Aceasta a fost o necesitate morală lăuntrică şi o obli ga ţi e a parti- frunte cu Molotov, Kaganovici, Malenkov, care a căutat să îm-
dului, a conduceni partidului. Aceasta a fos t o h o tă rî re justă. Ea piedice înfăptuire a liniei leniniste trasate de Congresul al XX-lea.
a avut o uriaşă însemnătate pentru destinele p artidului, pentru Purtind r-ă$pUrlde~i directe, ca.- p5r..t~c;:i la. aDU7.uril de putere si
construirea comunismului" 1. la represiunile din perioada cultului personalităţii lui Stalin, cram-
Oficinele propagandei imperialiste, reluînd vechil e născociri ponindu-se de vechile metode şi practici antileniniste pe care în-
calomnioase ale refonniştilor şi troţkiştilor, încea rcă să prezinte cercau să le menţin ă în viaţa partidului şi statului, prizonieri ai
cultul personalităţii ca o ilustrare a unei aşa-zise "degenerări" a dogmelor şi form elor învechite, ei s-au ridicat împotriva restabi-
orînduirii sovietice. Realitatea, viaţa însăşi, spulberă aceste ca- lirii normelor leniniste ale vieţii de partid şi de stat, se opuneau
lomnii şi plăsmuiri. rezolvă rii unui şir de probleme ale dezvoltării sociale care se
Desigur, cultul personalităţii a adus mari daune activităţii maturizas eră de mult - ca reorganizarea conducerii industriei şi
partidului, a frinat dezvoltarea socială, dar n-a putut nici să cons tru cţiilor, întărirea bazei tehnice-materiale a colhozurilor,
oprească mersul înainte al societăţii sovietice şi m CI să-i introducerea unui nou sistem de planificare a producţiei lor,
modifice esenţa . In ciuda mam'f est ă'I restabilirea principiului leninist al cointeresării materiale în agri-
n or cul ' p e rsonah.tă ţll,
tului ..
P.C.U.S. a condus cu succes opera de cons trucţie socialis tă. Sub cul tură , valorificarea păm în turilor înţelenite, lărgirea drepturilor
conducerea sa , poporul so vie
. t-IC a d epus o unaşă
. . republicilor unionale şi alte probleme a căror solu ţion are devenise
activitate crea-
toare, obţinind succese strălucite în construirea noii societăţi a o necesitate stringentă. In sfera politicii externe, ei erau partizanii
transformat într-un răsfunp scurt vech ea Rusie
' într-o mare putere' unei linii rigide, sectare, care ignora uria şe le tr ans fo rm ă ri din
. . •
soclahsta, a cucerit victoria in cel d e-al doilea război mondial, lumea contemporană - creş tere a con tin uă şi superioritatea for-
ţelor socialismului şi păcii, largile pos ibilită ţi d e acţiune ale
pag. ;ierf;~u1 al XXII-lea al p.e.u.S.", Editura politică, 1962. acestor forţe, capacitatea lor de a apăra pacea.
13'
Gh. Gh.Orgh~J_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
196 Darea de .eamA 1. plenara C.C. al P.M.R. dlD 30 noiembrie - 5 df!cembr le 1961 1!)7
acelaşi timp s-a acordat numele său mai multor întreprinderi maniei hitleris te, _ act~vul. d~ ba:ă al partidului din afară cît şi
instituţii, localităţi, străzi; consider că trebuie luate măs~ cel elIberat dm mchlson ŞI lagare, întregul partid s-au grupat
pentru înlăturarea acestei stări de lucruri. în jurul noii conduceri a partidului, formată după înlăturarea
Sub influenţa cultului personalităţii şi-au făcut loc şi la noi grupului de trădători în frunte cu Foriş. S-a trecut imediat la
metode şi practici contrarii normelor leniniste, încălcări ale re- reorganizarea partidului în condiţiile noi create, la mobilizarea
gulilor democratice în viaţa de partid. tuturor forţelor sale În vederea organizării clasei muncitoa'e În
Trebuie subliniat însă că metodele generate de cultul per- sindicate unice revoluţionare, la desfăşurarea unei intense munci
sonalităţii şi de consecinţele sale nu au avut la noi amploarea de masă În rîndurile ţărănimii şi tineretului, la mobilizarea între-
din alte ţări. gului popor pen tru susţinerea războiului antihitlerist, la lupta pentru
Este un mare merit al partidului nostru, al actiVlUlui său instaurarea unui regim democratic.
Intorşi în ţa ră, Pauker şi Luca - care s-a dovedit ulterior
de bază că, deşi asupra sa au fost exercitate timp îndelungat
foarte puternice presiuni atit din interior cît ş i din afară, el a vechi agent al s iguranţei - , încălcînd în mod grosolan cele mai
păzit principiile fundamentale ale partidului, nu a cedat presiu- elementare norme ale vieţii de partid, prin intrigă şi înşelăciune,
nilor şi a apărat neşovăitor viaţa şi demnita tea cadrelor de au acaparat în mod abuziv conducerea partidului. După cum s a
partid. aflat mai tîrziu. (Oi s-au înţeles încă în emigraţie asupra acestei
acţiuni antipartinice.
Revenind în -ţaTă -tD -septembrie 1944 diu Ullluuea -SOVIenca,
unde au fost în emigra ţie, grupul antipartinic fracţionist Pauker- Este sem nilicativ, tovarăşi, că Ana Pauker se bucura de o
Luca, urmaţi apoi de Teohan Georgescu şi aj utaţi în mod activ mare incredere ş i simpatie tocmai printre elementele dogmatice,
de Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu, a u propagat cu antipartinice, demascate de P.C.U.S. după Congresul al XX-lea
deosebită intensitate cultul personalităţii lui Stalin, au căuta t în şi îndeosebi din partea lui Molotov.
mod stăruitor - şi, din păcate, într-o anumită măsură au reuşit Rupţi complet de realităţile din ţară, necunoscînd nimic des-
-:-. să in~oducă .î~ viaţa de partid şi de stat metodele şi prac- pre munca desfăşurată de partid, ei au fost surprin~i de forţa şi
tICile strame lemmsmului generate de acest cult. activitatea partidului, sub a cărui conducere poporul obtinuse
victoria istorică în insurecţia armată începută la 23 August 19-14.
. ~călcar.~a normelor leniniste ale vieţii de partid, a princi-
pIUlUI muncu colective în organele de conducere, nesocotirea re- In loc să împărtăşească însă entuziasmul, bucuria şi satlsfac\ia
guh~or democratice ale construcţiei de partid şi de stat, crearea partidului, a clasei muncitoare şi a întregului nostru popor f"ţă
unei atmosfere de neîncredere şi suspiciune faţă de cadre va- de aceas tă măreaţă victorie, aşa cum ar fi fost firesc la adevăraţi
loroase de partid ş'l e d s ta, t mtIml
. "d area ŞI. prigonirea acestora, revoluţionari, ei au privit-o, d impotrivă , cu nemulţumire şi deza-
obuzul de putere şi înc"1 a carea 1ega 1·Ităţu.. populare au caracterizat
proba re.
intreaga. activitate Pauker şi Luca susţineau că a fos t o mare greşeală înfăp
. a aces tu·I grup f ·
racţlOnÎst, antipartinic. Aceasta
a constituit vreme îndelu g t" . tuirea actu lui istoric de la 23 August. care a dus la răsturnarea
nostru. n a a o mare pnmejdie pentru partidul
dictaturii militare-fasciste şi la alăturarea Armatei romîne Fnr-
După victoria in ţ' . ţe lor armate ale Uniunii Sovietice în lupta împotriva hitleris-
dictaturii .. s.urec I~I armate care a dus la răsturnarea
mului.
lllJlitare-fasclSte ŞI întoarcerea armelor impotriva Ger-
G b. Ghe o r9 hi u. D e I r'area de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 3G noiembrie -- 5 decembrie 1961 2111
Ei răspîndeau cu perseverenţă in rindurile a otivului de partid ~u es te greu de în ţeles ce s-ar fi întimplat dacă nu ar fi
această concepţie aventuristă şi provocatoare, duşm ănoasă inte- avut loc victoria de la 23 August. Se ştie că tocmai la începutul
reselor vitale ale poporului muncitor şi luptei împotriva fascis- lunii augus t, Antonescu se întorsese de la cartierul general al lui
mului. Prin aceasta sădeau îndoială şi neîncred ere în justeţea Hitler cu planul mob ilizării totale în vederea continuării războiu
liniei politice şi tactice a partidulu~ . Ei. ~retindea~ că ar fi fost l'Ji împotriva Uniunii Sovietice şi a aliaţilor din coaliţia antihit
mai bine dacă răsllIJrnarea dictaturu mIlItare-fascIS te era lăsată leristă, urmînd a arunca în această acţiune desperată toate resur-
numai pe seama acţiunilor militare ale Armatelor Sovietice, în- sele materiale ş i uma ne ale ţării pentru a opri ofensiva victorioasă
truCÎt astfel ar fi fost, chipurile, posibilă lua rea imediată a pu- a Armatei Sovietice.
terii de către clasa muncitoare, fără să se mai fi trecut prin Or, dacă AntonesC'U şi clica 5<1 ar fi reuşit să pună în apli-
faza colaborării cu partidele burgheze. care planul crimina l elaborat impreună cu Hitler, aceasta ar fi
Or, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea ţării din Însemnat transformarea intregii noastre ţări în teatrul unui răz
război şi asigurarea dezvoltării ei democratice era necesară boi pustiitor, cu toate consecinţele sak dezastruoase, ar fi pro-
mobilizarea tuturor partidelor şi grupărilor politice antibitleriste vocat poporului şi ţă ri i grele suferinţe şi jertfe in calculabile. Ora-
ce existau alllmci in ţară, a tuturor forţelor patriotice ş i democra- şele şi satele ar fi fos t prefăcute în mormane de ruine, intreaga
tice. Partidul elaborase încă la începutul războ i u lui o platformă ţară ar fi fos t trans forma tă într-un imens cimitir, sute .şi sute de
lllU de oameni a r fi pierit în focul războiului.
de acţiune (;UIllunl CiUE prevedea: incetarea războiu lui impot.Fh-/ft
Uniunii Sovietice şi lupta alături de V.R.S.S. ş i de toate popoa- Partidul ş i poporul nostru se mîndresc cu faptul de a fi dat
rele iubitoare de libertate împotriva Germaniei hitleriste, alun- peste cap planul criminal al lui Hitler şi Antonescu şi de a-şi
garea hitleriştilor din ţară, cucerirea liber tăţii ş i ind ependenţe i fi adus contribuţia la războiul pentru zdrobirea Germaniei hitleriste.
naţionale a Rominiei, răsturnarea dictaturii militare-fasciste, for- "Ieşirea Rominiei din axă - spunea postul de radIO \Ios-
marea unui gll\'ern alcătuit din re<prezentanţii tuturor forţelor cO\'a în ziua d e 26 a ugus t 1944 - are o importanţă covîrşitoare
patriotice. nu numai pentru aceas tă ţară, ci pentru întreaga zonă balcanică,
Partidul a întreprins o largă acţiune pentru a uni într-un deoarece p rin această l ovitură se prăbuşeşte tot sistemul de do-
front larg de luptă în jurul acestei platforme, al ă turi de P.C.R.. minaţie germană din sud-estul Europei. Insemnătatea acestui din
Partidul social-democrat, cu care la 1 Mai 1944 a încheiat urmă fapt n.u poate fi subapreciată".
Frontul 1.1Oic muncitoresc, celelalte partide politice existente în Grupul antipa rtinic în frunte cu Ana Pauker, stringînd în
acea vreme, grupările democratice care în 1943 a u format im- jurul său o serie de elemente carieriste, slugarnice, mic-bur-
preună cu partidul nostru Frontul patriotic antihitlerist. gheze, străin e spiritului de partid, a căuta t să p romoveze o linie
rn iunie 1944 a fost înfăptuit Blocul naţional-democrat. potrivnică politicii şi tacticii partidului în perioada de pînă la
alcătuit din numai 4 partide, partidul comunist militînd în con- Conferinţa na\ionaIă; după conferinţă, care a ales Comitetul
tinuare pentru deplina realizare a platformei sa le şi instaurarea Central al partidului, An a Pauker, Luca, Teohari Georgescu,
un.ui gm'crn reprezentînd toate partidele şi g rup ă rile politice acţionînd în continuare ca un grup cons tituit aparte, în afara
antihitleriste. orga nelor al ese, au ignorat Comitetul Central, Secretariatul a in-
G b. G Il e o r 9 h '_U_._D_e_J_ _ _ _ _ _ __
2~O~2~ _ _ _ _ _- ____ Darea de seamA la plenara ce .•1 P.M,R.. dlD 30 lIoiembrie - 5 decembrie 11&1 203
locuit de fapt Biroul Politic, care funcţiona aproape ca o comisie cu bucurie şi le strîngem mîM". Tot din indicaţia ei, Teohari
. ele mai importante probleme ale conducerii de parti'J Georgescu, care era secretar al C.C., membru al Biro.ului Politic
a acestUia, c , . '
şi de stat fiind rezolvate de Secretanat, .unde el aveau majOri. şi ministru de interne, a încheiat cu unul din conducătorii legio-
ta tea ŞI. un de secretarul general, în• multe
. _
probleme de
. '
mare un'
narilor care fusese trimis în ţară de Horia Sima o înţelegere pen-
portanţă, era pus în minoritate. ramlll1nd. de un~l smgur. tru a·i determina, chipurile, "să înceteze activitatea şi să intre în
Pentru a asigura promovarea polItiCII lor, el se puneau în legalitate". Desigur, căpeteniile legionare nu s-au gîndit nici o
realabil de acord, stabilind punctul de vedere comun asupra clipă să respecte această înţelegere, ci au trecut, la adăpostul ei,
~robl6melor ce urmau să fie pus~ în discuţia Secretariatului sau la organizarea activităţii subversive, antipopulare.
a Biroului Politic. Folosmd funcţIIle pe care le deţineau, dădeau Indidaţiile lui Pauker şi înţelegerea cu legionarii au creat
organelor de partid şi de stat, peste capul l3iroului Politic şi al confuzii şi au dezorientat pe mulţi activişti şi membri de partId,
Comitetului Central, directive care contraveneau liniei politice au dus la slăbirea vigilenţei, ceea ce a înlesnit pătrunderea în
a partidului. Se poate afirma că în întreaga perioadă din sep- partid a numeroşi legionari şi membri ai altor organi21aţii fas-
tembrie 1944 pînă la înlăturarea lor în mai 1952, normele le· ciste şi a dat posibilitate elementelor duşmănoase pătrunse în
mniste au fost grosolan încălcate în conducerea de partid. Nici masă în partid să se dedea la acţiuni anarhice, la încălcarea
n-a putut fi vorba de conducere colectivă în Comitetul Central, liniei partidului şi a legilor ţării.
în Biroul Politic şi in Secretariat. Aceasta a creat un grav pericol pentru partidul nostru. In
Deşi starea de lucruri din conducerea partidului se răsfrîngea 1947 Comitetul Central a sistat temporar primirea de noi membri
şi asupra activităţii organelor locale şi a organizaţiilor de bază şi, pe baza hotărîrilor Congresului din 1948 al Partidului Munci-
ale partidului, totuşi acestea, căIăuzindu-se după prevederile toresc Romîn, înfrîngind rezistenţa înverşunată a grupului antipar-
statutare, îşi desfă~'Jrau activitatea in cea mai mare parte nor- tinic, a trecut la verificarea ruturor membrilor de partid. Ca re-
mal, pe baza principiilor ccntralismulUi democratic. zultat au fost îndepărtate din partid sute de mii de elemente le-
In problemele construcţiei de partid fracţioniştii au dus o gionare, oporruniste, carieriste şi alte elemente duşmănoase, ceea
linie lichidatoristă, de negare a rolului conducător al partIdului ce a întărit considerabil partidul. O mare însemnătate au avut
şi de dizolvare a partidului în masă, au dat indicaţii organelor plenara Comitetului Central din ianuarie 1950 şi îndeosebi ple-
locale de partid, peste capul Comitetului Central, de a se or' nara din iulie 1950, cînd Comitetul Central a condamnat cu as-
ganiza "întreceri" pentru primirea în masă de noi membri de prime încălcarea principiilor leniniste ale construcţiei de partid şi
partid, nesocotind principiul leninist al prulllrii strict indivi· a supus unei critici aspre pe Miron Constantinescu, care a aplicat
duale în partid. cu stricteţe indicaţiile antipartinice ale Anei Pauker. După cum
In timp ce partidul a demascat cu toată hotărîrea pe legio' se ştie, Miron Constantinescu, criticind activul de partid în legă
tură cu problemele primirii În partid, ceruse să se aplice în mod
nari ca pe cei mal periculoşi duşmani ai democraţiei, ai poporu'
strict indicatiile Anei Pauker, "care trebuie considerate drept
lui, ca principali aliaţi ai hitleriştilor, Ana Pauker a mers atit de
lege". Rezultă din aceasta că pentru el erau lege indicaţiile ~'Ji
departe, în cit, într·un disc-urs ţinut la S.T.B. în noiembrie 1944-
Pauker, şi nu hotărîrile Comitetului Central, ale Biroului Politic
ca şi în alte mamfestări publIct', a adresat in mod direct legio·
şi ale Secretariatului C.C. Totodată, plenara a stabilit o serie de
narilor apelul să intre în partidul nostru, declarînd că "îi priInÎlD
204
măsun
.
pen
in partid.
Gh. Gheorghiu·DeJ
-
tru a asigura respectarea noronelor leniniste de priml're
v' v •
Darea de seamA la plenara C.C. al P.M R. d'n 30 noiembrie -
Faţă de cadrele de baza ŞI faţa de acttvul devotat partidului, dacă are ceva semne despre existenţa unor elemente duşmane in
Pauker şi Luca folose2l1l metode de terori2lare şi intimidare. Se rindurile conducerii partidului şi dacă are în vedere pe cineva
oate spune că nu există nici un tovarăş din conducerea de astăzi concret. - la care ea mi-a răspuns: ".·u ştiu, nu ştiu, uite ce se
~ partidului căruia să nu-i fi jignit demnitatea de comunist, dem- petrece în Bulgaria, în Polonia, în Albania; să ne ocolească oare
nitatea de om. In mod provocato.r se .aruncau epltete ca ,,anli- pe noi duşmanul, să ne considere o cantitate neglirabilă? Ceea
partinic", "antistatal", "antisovietic", "titoist": pentru a intimida ce nelinişteşte este liniştea prea mare din Rominia".
şi a împiedica critica. In conducerea partidulUI se cre!ase o atmos- Această insinuare, făcută de Ana Pauker in conversaţia cu
feră de neincredere şi suspiciuni, era foarte greru de re. pirat. mine, am auzit-o repetîndu-se nu numai la noi.
Cadrele de partid care au înfruntat teroarea sălbatică din In urma dispoziţiilor date de Ana Pauker, organele M.A.!.,
timpul războiului, cind îi aştepta la fiecare pas arestarea, plutonul care de fapt nu se aflau sub controlul conducerii de partid, au
de execuţie, care au dus greul inchisorilor şi al lagărelor de con- trecut la supravegherea cadrelor de partid şi de stat, la intercep-
centrare erau calomniate, taxate drept "inchistate", "sectaristc" şi tarea convorbirilor telefonice, de la care nu era exceptat nici
inlăturate din muncă_ secretarul general al Comitetului Central al partidului.
Acţiunea criminală, antipartinică a grupul.ui fraclionist a Dacă elementele antipartinice nu au izbutit să împingă parti-
atins punctul culminant în perioada în care, ca urmare a metode- dul pe un drum tragic, aceasta se datoreşte faptu UI că acţiunile
lor generate de cultul personalităţii lui Stalin, în unele ţări so- lor s-au izbit în conducerea partidului de o rezistenţă hotărîtă
cialiste ase.'lU loc represiuni impotriva activiştilor de partid şi de în apărarea vieţii, libertăţii şi onoarei partinice a cadrelor de
stat cu consecinţele cunoscute. Ana Pauker Luca au considerat partid şi de stat.
atunci că există condiţii deosebit de priclnice pentru a înlătura Este o fericire pentru partidUl nostru că presiunile lor nu
şi a reprima cadrele de conducere care stăteau în calea politicii au dat rezultate, că nu am avut de reparat grave nedreptăţi şi
lor antipartinice. nu am a\'ut de reabilitat pe nimeni post-mortem.
Ei exercitau presiuni !pentru a scoate din munci de răspun Pe lîngă activitatea sa duşmănoasă şi provocatoare, îndrep-
dere şi a :pune sub anchetă numeroşi membri vechi de partid. tată împotriva partidului şi a statului, grupul fracţionist se ca-
mai ales din rîndurile tovarăşilor care au luptat în brigăzile in- racteriza !prin grave confuzii ideologice, concepţii anarhice şi
ternaţionale din Spania împotriva franchiştilor, ale tovarăşilor care aventuriste, mic-burgheze, ignoranţă şi incapacitate în proble-
au luptat in Franţa împotriva ocupanţilor hitlerişti, ale activiştilor mele construcţiei de partid, de stat şi economice.
ŞI membrilor de partid care, în timpul i1egalităţii, reuşiseră să nu In sectoarele de a căror activitate răspundeau în stat, ca
fie arestaţi. Ministerul Afacerilor Externe, ~Iinisternll de Finanţe, Interne,
Ami~tesc aici o diswţie caracteristică pentru metodele pe Agricultura, Comerţul , Apro\'Îzionarea şi Cooperaţia, fracţioniştii
care urmareau să le instaureze. In timpul /aces tei discuţii, la care introduceau linia lor proprie, contrmă politicii partidului, frinlnd
a asistat şi Iosif Chişinevschi, Ana P auker mi-a pus întrebarea: astfel refacerea economică a ţării, industrializarea socialistă, dez-
"Oare să ne subaprecieze atit de mult duşmanul , încît să nu se li voltarea agriculturii şi ridicarea nh'elului de trai al celor ce mun-
cesc.
G 11. G 11. • o r 9 b I •• D e J ~e ~ seamA la pleoara C,C. al P.MR. dlD ~_DOiembrle - 5 decembrie 1961 207
206
Cunoaşteţi cu toţii ce importanţă primordială acordă marxism- rănească, dacă conducerea partidului n-ar fi intervenit cu toată
leninismul alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci- hotărirea, curmînd arestările şi procesele şi eliberînd zecile de
toare - temelia dictaturii proletare, a regimului democrat_ mii de ţărani arestaţi în mod abuziv.
popular. Grupul fracţioniştilor a putut să acţioneze un număr de ani
CăIăuzindu-se după învăţătura lui Marx şi Lenin, partidul pentru că se hucurau de o anumită autoritate in partid şi au
nostru, din primele momente de după eliberare, a desfăşurat o reuşit, În mod făţarnic, să acopere sensul activităţii lor. Pentru
muncă uriaşă in rindurile maselor ţărănimii pentru a o apropia mulţi tovarăşi, chiar şi din conducerea partidului, nu erau clare
şi a o cîştiga, privind aceasta drept condiţia fundamentală a vic- cauzele fenomenelor negative din viaţa partidului, - ele le-au
toriei În revoluţia populară. După infăptuirea reformei agrare, devenit limpezi treptat, pe măsură ce conseclDlele acestora apă
care a fămit o bază trainică alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, parti- reau mai puternic la suprafaţă. Astfel s-a.u creat condiţiile pentru
dul s-a preocupat cu cea mai mare grijă de elaborarea şi aplicarea a se trece la demascarea elementelor antipartinice.
unei politici juste - de ridicare a agriculturii, de dezvoltare a Demascarea şi înlăturarea din partid a acestui grup fracţio
relaţiilor economice dintre oraş şi sat - , a păşit la o muncă răb nist antipartinic a însemnat un moment de cotitură în viaţa parti-
dătoare pentru a indruma ţărănimea, pe baza con',iugerii şi a li- dului nostru. Abia atunci a devenit posibilă funcţionarea normală,
berului consimţămint, e f- ul socialismului. Conducerea de bazată pe principiul muncii colective, a Comitetului Central, a
partid a atras atenţia in repetate rinduri asupra primeJdl~il~o"r=p::Oe==l=== Biroului Politic şi Secretariatului C.C., IlU fos r fifhfe orrm"ie
care le creează once acţiuni care ar zdrun(!na Încrederea ţărăni- leniniste în activitatea organelor de conducere ale partidului, s-a
nm in clasa muncitoare şi în regimul popUlar. luat curs hotărît spre îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partirlu-
. Incălcind În mod grosolan linia politică şi hotărîrile partidu- lui, a intregii sale munci organizatorice şi ideologice, s-au inthit
lUi, Ana Pauker a organizat peste capul conducerii de partid o ac- controlul de partid asupra activităţii tuturor organelor de stat şi
ţiune aventuristă, provocatoare, fără precedent, menită să zdruncine disciplina de partid.
grav alianţa cu ţărănimea muncitoare. In consfătuirea din 1952 cu redactorii presei centrale şi lo-
Pe baza indicaţiilor date de ea lui Teohari Georgescu, s-au cale, cu activiştii din domeniul propagandei şi agitaţiei, condu-
organizat in Întreaga ţară arestări În masă ale ţăranilor, acuzaţi cerea partidului nostru a combătut tendinţa de proslăvire a
~e a ~u-şi f~ respectat obligaţiile faţă de stat. In numele luptei conducătorilor partidului şi a trasat ca sarcină presei să scoatl!.
lmpotnva chrahurilor, peste 80000 de ţărani, În majoritatea lor in evidenţă, în primul rînd, faţa partidului şi a COffiltetului său
ţărani muncitori, au fost trimişi in judecată; dintre ei peste Central, forţa partidului şi linia sa.
30 000 au şi fost JU. d eca,.
h - . In rezoluţia plenarei din august 1953 a Comitetului Central,
m procese publtce, ceea ce a provo-
care a dezbătut problemele îmbunătăţirii muncii de partid şi în-
:a t o :n~r.e frămîntare În masa de ţărani aduşi să asiste la aceste
mscenan mfame. tăririi legăturilor partidului cu masele, s-a trasat ca sarcină prin-
cipală să se lichideze "manifestările cultului personalităţii în pro-
_ • Ac.eas:ă pro,"ocare de mare amploare arată pe ce pantă voiau
paganda de partid şi în activitatea practică a organizaţiilor parti-
s~ lmpmga partidul şi statul nostru aceşti aventurieri şi duşmani
dului... Membrii de partid şi oamenii muncii fără partid trebuie
al partidulu!. Este lesne de Înţeles ce urmări grave ar fi putut
educaţi in spiritul de\'otamentului faţă de partid şi popor".
avea aceasta aventură criminală pentru alianţa muncitorească-ţă-
208 G h. G h e o r9 h i u - D e j Darea de seamă la plenara ce. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 209
~------------~-------------------------
După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., cînd partidul a anali. P.C.U.S. un curs spre stimularea spiritului anarhic şi a stihiei
zat activitatea sa În lumina învăţămintelor acestui Congres, mic-burgheze, ceea ce ar fi creat un mare pericol ipentru unitatea
1. Chişinevschi şi Miron Constantinescu au încercat să abată aten. şi forţa partidului.
ţia partidului de la examinarea tocmai a perioadei de la venirea Aşa cum a ieşit la iveală mai tîrzi.u, 1. Chişinevschi şi Miron
în ţară a grupului Pauker-Luca şi pînă la înlăturarea acestuia _ Constantinescu au stabilit o platfonnă comună, discutînd În afara
perioadă cînd s-au comis grosolane [ncălcări ale normelor leniniste organ ului de partid din care făceau parte problemele politicii
ale vieţii de !partid şi ale legalităţii populare şi cînd cultul perso. partidului şi vieţii de partid, au Încercat să atragă de partea lor
nalităţii lui Stalin a luat dezvoltare şi la noi în ţară. şi alţi membri ai Biroului Politic, găsind sprijin la tovarăşul Con-
Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu, principalii susţi. stantin Pîrvulescu, care nici pînă astăzi nu şi-a analizat răspunde
nători şi executanţi zeloşi ai grupului fracţionist, antipartinic, au rea în legătură cu aceste fapte antipartinice.
căutat să se sustragă marilor răspunderi pe care le purtau, pri. Comitetul Central, analizînd activitatea desfăşurată cle parti-
mul avînd conducerea muncii de propagandă şi agitaţie, iar al dul nostru pe baza concluziilor Congresului al II-lea al P.M.R.
doilea - a muncii organizatorice a partidului în acea vreme. In şi în lumina evenimentelor internaţionale petrecute după Congre-
ce-l priveşte pe Chişinevschi, tocmai el poartă răspunderea sul al XX-lea al P.C.U.S., a condamnat cu toată hotărîrea activi-
directă pentru neglijarea editării operelor lui Lenin, la care m·am tatea antipartirIică, fracţionistă a lui Chişinevschi şi Constanti-
referit mai sus, în timp ce operele lui Stalin se tipăreau În timp nescu, a hotărît eliminarea lor din funcţiile de conducere pe care
record şi în tiraje de masă. Este caracteristic episodul cu cartea le deţineau.
lui Beria "Cu privire la istoria organizaţiilor bolşevice din Trans. In lumina învăţămintelor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.
caucazia", o compilaţie făcută în spiritul celui mai deşănţat cult apare şi mai clar însemnătatea luptei principiale pe care ~ dus-?
al personalităţii lui Stalin. In timpul unei vizite în U.R.S.S., ehi. partidul nostru de-a lungul anilor pentru călirea. sa ~rxlst-Iem
şinevschi, fără să se consulte cu conducerea de partid şi probabil nistă, pentru cimentarea unităţii rîndurilor sale ŞI aphcar~ con-
pentru a intra cît mai mult în graţiile lui Beria, a cerut acestuia secventă a nonnelor şi principiilor leniniste în viaţa de partid.
permisiunea de a publica traducerea cărţii, ridicînd osanale ope. Aş vrea, tovarăşi, să atrag aici atenţia asupra necesităţii de .a s~ o
rei şi autorului. Primind acordul lui Beria, el a şi publicat-o; in reglementa problema clenumirilor ce se atribuie uno~ l~callta~,
timp ce volumele lui Lenin apăruseră în tiraje de 20 000 de exem· străzi, aşezăminte publice, lntreprinderi, unităţi soclallste dm
plare, această carte a fost tipărită într-un tiraj de 30000, bătînd agricul tură. .
toate recordurile de rapiditate în tipărire şi răspîndire. Acest epi· In primul rînd, consider nejust că s-a acordat un~ra dmtr:
sod .caracterizează bine esenţa slugarnică, carieristă a lui Iosif acestea nume ale unor persoane în viaţă - şi propun sa se puna
Ch,şmevschi. capăt acestei situaţii.
Calomniind partidul şi atacînd linia sa, încercînd să discredi· In al doilea rînd, există dezordine în ce priveşte acordarea
de nunle ale unor persoane ce nu mal. sm - t 1-n viaţă', adeseOrI
teze
" conducerea part"dul
l 01,. d efO' • d manie
alillm . realizan
. O' ob'ţmute -m o •
14
210 Gh. Gbeorghlu-Dej
14*
Darea de seamâ la plenara C C. al P.M.R. d;n 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 213
~2~1~~)______________~G~h~._G___
he_OrghiU.Dej_____________
Aceasta ar fi într-adevăr în folosul coeziunii mişcării comuniste Importantele succese obţinute de ţările socialiste în dezvol-
şi ar corespunde în primul rînd intereselor poporului albanez şi tarea forţe lor de producţie şi în ridicarea nivelului de trai al
ale Partidului Muncii din Albama. oamenilor muncii, întreaga operă de construcţie a socialismului şi
După cum ştiţi, după Congresul al XXII-lea, conducătorii comunismului, relaţiil e internaţionaliste statornicite în cadrul lagă
Partidului Muncii din Albania şi-au intensificat şi mai mult atacu. rului socialist acţionează cu putere asupra conştiinţei maselor din
riie calomnioase împotriva liniei generale a partidelor comuniste toate ţările, contribuie la accelerarea mersului inainte al popoare-
şi muncitoreşti şi îndeosebi împotriva Partidului Comunist al lor pe calea progresului.
Uniunii Sovietice şi a conducerii sale. Măreaţa comunitate a ţărilor socialiste reprezintă o uriaşă
Conducătorii Partidului Muncii din Albania îşi asumă o grea forţă politică, economică şi morală de care lumea capitalistă este
răspundere pentru linia lor, dăunătoare intereselor construirii nevoită să ţină seama într-o măsură din ce în ce mai mare.
socialismului în Albania, ale lagărului socialist şi ale mişcării In puternic contrast cu linia continuu ascendentă a dezvol-
comuniste internaţionale. tării sistemului mondial socialist se accentuează declinul capitalis-
mului, intrat in noua etapă a crizei sale generale.
Procesul descompunerii şi pieirii sale inevitabile este de-
IV monstrat de faptul că în ultimii ani imperialismul şi-a pierdut în
mod definitiv domin aţia asupra majorităţii popoarelor. Cea mai
Tovarăşi, mare parte a omenirii o formează acum lumea socialistă şi a
Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a făcut o amplă analiză a fostelor ţări coloniale şi semicoloniale care şi-au cucerit indepen-
situaţiei internaţionale, a principalelor fenomene de pe arena mon- denţa naţională.
dială, a caracteristicilor epocii noastre în care se înfăptuieşte pro- Este deosebit de importantă analiza făcută de Congresul al
cesul grandios de trecere a omenirii de la capitalism la socialism. XXII-lea al P.C.U.S. particularităţilor actualei etape a crizei gene·
Cele mai esenţiale probleme ale lumii: etapa nouă în care rale a capi talismului, ascuţirii contradicţiilor lăuntrice ale sistemu·
se găseşte sistemul socialist mondial, agravarea crizei generale a lui capitalist. Trecerea la capitalismul monopolist de stat.
capitalismului, perspectivele evoluţiei celor două sisteme social- militarizarea tot mai intensă a economiei nu înlătură, ci agravează
economice mondiale, problema căilor de trecere a diferitelor ţări plăgile de nevindecat ale sistemului capitalist - aşa cum arati!
la socialism, dezvoltarea noilor state independente, problemele accentuarea instabilităţii şi intensificarea fenomenelor de putre·
păcii şi războiului - toate aceste probleme d e însemnătate funda· facţie din economia ţărilor capitaliste, folosirea incompletă a capa
mentală pentru omenire îşi găsesc o aprofunda tă tratare ştiinţifică cităţilor de producţie. crizele periodice la scurte intervale. şomaJul
în Programul P.C.U.S. şi în celelalte documente ale congresului. cronic de masă. In S.U.A., în timp ce milioane de oameni nu pot
Fenomenul social cel mai important al epocii contemporane găsi de lucru, o parte considerabilă a utilajelor şi agregatelor
îl constituie formarea sistemului mondial socialist, schimbarea - mtr-o sene d e ram un. pma la 30 şi 400/0 - stau nefolOSite.
A • A.
fundamentală a raportului de forţe în favoarea acestuia, întărirea Toate acestea constituie o reflectare a principalei contradictii a
şi transformarea lui în factorul hotărîtor al dezvoltării societăţii. orînduirii capitaliste _ între înaltul nivel de dezvoltare a fortelor
-
G h. G heor 9h i u- D e j
21Îl Darea de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 :! 1'j
de producţie şi relaţiile de producţie Învechite, care frÎnează a avea ca urmare înlăturarea sursei permanente de primejdii
creşterea producţiei sociale. V
entru pacea generală pe care o reprezintă războaiele purtate de
In lumea capitalistă se ascut antagonismele de clasă, se inten- pcivilizatorii" colonialişti, ca şi folosirea privilegiilor coloniale
sifică lupta clasei muncitoare; participarea a peste 53 000 000 de "entru instalarea de baze militare şi pentru atragerea noilor state
oameni ai muncii la lupta grevistă numai În 1960 - iată cum fn cursa înarmărilor. Pornind de la interesele popoarelor Încă
arată În fapte "pacea socială", "armonia Între clase", despre care subjugate, cît şi ale Întăririi securităţii internaţionale, U .R.S.S. a
vorbesc ideologii burghezi. Cuvîntările la congres ale reprezentan_ rezentat la Organizaţia Naţiunilor Unite cunoscuta propunere ca
ţilor partidelor comuniste ş i muncitoreşti din ţările capitaliste oferă ;nul 1962 să devină anul lichidării definitive a colonialismului pe
un tablou viu al creş terii, ca amploare şi combativitate, a luptei întreaga noastră planetă, propunere sp rijinită de ţările socialiste,
clasei muncitoare şi maselor largi, al Împletirii tot mai strînse a precum şi de numeroase state nesocialiste.
ac ţiunilor pentru Îmblmătăţirea co ndiţiilor d e trai cu mişcarea Cu o forţă irezistibilă creşte valul luptei popoarelor pentru
tot mai largă pentru pace, democraţie ş i progres social. dobîndirea dreptului de a-şi ho tărî singure soarta, pentru conso-
Agravarea con tinuă a contradicţiilor care macin ă temeliile lidarea şi dezvoltarea independenţei recent cucerite. In desfăşu
capitalismului face să apară şi mai limpede că socialismul repre- rarea cu succes a aces tei lup te sînt de o uriaşă Însemn~tate
zintă singura cale de rezolvare a problemelor de imp or tanţă vitală existenţa sistemului mondial socialist, ajutorul frăţesc al ţanlor
aflate în faţa omenirii. De aici izvorăş te uri aşa în semnăta te a socialiste, În care popoarele coloniale, ca şi popoarele care au
tezelor cuprinse în Programul Partidului Comunist al Uniunii So- scuturat jugul imperialist au cei mai sinceri şi mai de nădejde
vietice cu privire la diversitatea formelor de trecem de la capitalism
prieteni. " .."
la socialism - teze care orientează partidele frăţeşti spre aplicarea Un exemplu elocvent ÎI oferă În aceasta pnvmţa Cuba
creatoare a învăţăturii marxist-leniniste. D ar oricare ar fi forma în revoluţionară; În ciuda tuturor acţiunilor agresive Întreprin~e de
care se înfăptuieşte trecerea de la capitalism la socialism, aceasta cercurile imperialiste din S.U.A. - de la război economic ŞI
nu este posibilă decît pe calea revoluţiei, iar esenţa puterii de
încercări de izolare politică, pînă la organizarea invaziei armate-,
stat noi, populare, va fi aceeaşi - dictatura proletariatului, care - t nn;
eroi cui popor cuban se dove d eşte d e nel-nfnn, \~nd sus steagul
reprezintă adevărata democraţie, democra ţia pentru oamenii
muncii. libertăţii . In faţa agresorilor, Cuba nu este singură; În lupta
dreaptă pe care o duce, ea găseşte sprijin În rîndul unor putermc:
Un măreţ proces rel·oluţionar care schimbă înfăţişarea lumii
"1 SOCI·alist . O efervescenţa
forţe intern a ţi on al e, în f runte cu Iagaru
contemporane îl constihlÎe prăbuşirea sistem ului colonial. Desprin-
. l' .. . Latine' popoarele
dere~ din lanţurile robiei coloniale a peste 1,5 miliarde de oameni, fără precedent a cuprins contmentu ."menCll "
trans~o~area fostelor ţări coloniale din tr-o rezervă a imperialis- latino-americane se ridică cu hotărîre la luptă pentru apararea
muluI mtr-o forţă tot mal· act·Iva" an tllmpena
.. . 1·Ista" d au 1·
oVltun. independ en ţei ,
pentru democraţie şi progres . . .
Pu temi
. .
ce im!)erl·all·s 1· d- . d .
mu Ul, a mcm cnza gen e rală a sistemului Congresul al XXII-lea a acordat o uriaşă atenţie luptei pentr~
capitalist. pace. EI a reafirmat tezele Congresului al XX-lea al P.C.U.S. ŞI
Lichidarea totală a rămăşiţelor robiei coloniale este o necesi- ". . .
aIe Consfatumlor . . Ia posibilitatea reală"
dm 1957 Ş I. 1960 ClI pnvlTe
tate obiectivă dictată de Însuşi mersul istoriei ; totodată, aceasta a preîntîmpin ării unui nou război mondial, subliniind cu o noua
218 Gh. Gheorghiu-DeJ
de la capIta '1'Ism IasocIa ' l'Ism. Aceste I'd ei exercită O' enlTlI" înlăturarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin în-
influenţă mobilizatoare asupra tuturor popoarelor. lTOensa cheierea grabnică a tratatului de pace cu Gennania şi nonnali-
Imperialismul a generat în viaţa internaţională reI ţ" , zarea, pe această bază, a situaţiei Berlinului occidental. Aceasta
.
melate pe f orţa,
- '
pe dIctat .
ŞI pe agresiune, de pe
a u Inte-
_ este o problemă vitală pentru asigurarea păcii în Europa şi în
, urma carora
omenIrea a avut de îndurat suferinţe incalculabile. A b' lume. A minimaliza primejdia pe care o reprezintă imperialismul
,In raportun'1 e d'Intre state sa- triumfe principiile noi p o ţme ca agresiv vest-german pentru pace în Europa, aşa cum încearcă să
" ",' _,.. romOvate de
soclahsm, prmclpule pacII ŞI egalităţii în drepturi al Iacă unii oameni politici din Occident, ar însemna a desconsidera
faţa de Independenţa şi suveranitatea tuturor ţărilor _respectului
- . ' e
' _ învăţămintele istoriei şi interesele vitale ale popoarelor, care in
' t'IV care 'msu
ob' lec f I eţeşte pe fiecare om cinstit l' b't d lata un decursul unei singure generaţii au îndurat de două ori grele sufe-
, , U I or e pace
d111 once parte a lumii. ' rinţe din vina militarism ului german.
In legătură cu aceasta apar limpede ce importanţ- , Astăzi nu este pentru nimeni un secret că Bundeswehrul
nal- , tă d a excepţio, gennan a fost reînviat, că în mîna foştilor generali ai lui Hitler
, a prezm pentru estinele popoarelor existenţa sistem I .
dlal SOCIa ' l'IS,t ce mare f ericire este pentr ' t u Ul' mon- - autori ai cunoscutelor planuri de cotropire a Europei - care
I l " U In reaga omenIre că
orte e soclahsInului precumpănesc tot ma' It proferează făţiş ameninţări revanşarde la adresa unor state vecine,
' '1' I 1 I mu asupra celor ale
Imperta Ismu Ul. n epoca noastră forţele care stau de strai" ă" sînt puse arme dintre cele mai moderne. Interesele tuturor
dIspun de mijloace puternice pentru a-i împiedica pe' a PI.CI~ popoarelor, inclusiv ale poporului german, cer să se pună capăt
să d zI- ţ , - b lffipena IŞti reînarrnării militariştilor vest-germani, să se Iichideze focarul de
e an ule un raz oi mondial. Creşterea ŞI' 'Int- , ,
, l' anrea con tinuă a
socla Ismului înseamnă întărirea forţelor păcii. război din R. F. Germană.
La congres a apărut d' Tocmai de aceea ţările socialiste cheamă puterile occiden-
URS S " In nou, cu o mare claritate, rolul
, , , , ca pnnclpală forţă a ap- -.. ă" tale la încheierea tratatului de pace german şi transfonnarea
militea - araru p cu. Uniunea Sovietică
za cu o perseverenţă neob 't- Berlinului occidental într-un oraş liber, demilitarizat, cu cele mai
a problem 1 ' . OSI a pentru soluţionarea paşnică
e Or InternaţIOnale. Poli ti . '. _ largi garanţii internaţionale. In vederea soluţionării de comun
laţă de u It '1 ' ca el externă Imbma fermitatea acord a acestei importante probleme internaţionale, Uniunea
ne IrI e cercunlor agre" . l'
ticitatea 'In - t ' slve lffipena Iste cu supleţea şi elas-
cau area ŞI I T Sovietică şi celelalte ţări socialiste au propus în repetate rînduri
dere a înco d" '" va,on Icarea oricăror posibilităţi de destin-
r aru mternaţlOnale d t puterilor occidentale să ia loc Ia masa tratativelor. Acest spirit
categorii SOciale ' ' e a ragere a noi şi noi state şi constructiv şi-a găsit o nouă expresie în faptul că guvernul sovietic,
·
dmamică pe pozlţl1le
şi real' t- d I _ păcii . Aceast-a po I't' I Ica- Iemmsta,
.. -
IS a, e arga persp t' - d pronunţîndu-se cu toată fermitatea pentru soluţionarea rapidă a
plasări în opin' bl' _ ec Iva, etermină continue de- problemei germane, a declarat că nu insistă în mod neapărat
la pu Ica mondial- 'b .
izolarea crescînd- a, contn Ule în mod hotărîtor la asupra termenului de 31 decembrie pentru semnarea tratatului
Ş i un'Irea tot mai st' a a promotorilor politicii de răzbOI', la creşterea
ă dacă puterile occidentale se vor arăta dispuse să colaboreze la
nns a forţelor păcii.
reglementarea acestei probleme. Considerăm justă şi sprijinim
G h. Ghe or9bI u. D e j
220 Dare,] de seamă la plenara C.C. al P.M_R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 221
întru totul această poziţie. Ceea ce interesează în primul rînd este 1 Uniunii Sovietice şi reafirmînd hotărirea U.R.S.S. de a depune
nu data, deşi fireşte rezolvarea problemei Berlinului nu va putea :n continuare toate eforturile pentru eliberarea omenirii de povara
fi tergiversată la infinit, ci rezolvarea efectivă a problemei, în cursei înarmărilor şi de pericolele legate de aceasta.
interesul întăririi păcii pe continentul nostru şi în lume.
Popoarele iubitoare de pace, cercuri din cele mai largi ale
In această ordine de idei este pozitiv faptul că în unele de- o )iniei publice care urmăresc cu îngrijorare creşterea stocurilor
claraţii recente preşedintele S.U.A., J. Kennedy, se referă la nece. d~ arme nimicitoare sprijină poziţia Uniunii Sovietice, subliniată
sitatea tratativelor pentru examinarea problemelor care provoacă şi la actuala sesiune a O.N.U., de a f~ gata să sem~eze imediat un
încordare între state, inclusiv a problemei Germaniei şi BerlinulUi acord de dezarmare generală, acceptInd propunerIle putenlor oc-
occidental. cidentale cu privire la control, dacă şi acestea acceptă programul
Dacă puterile occidentale s-ar situa în problema tratativelor dezarmării generale. Hotărîrea guvernului sovietic privind reluarea
pe o poziţie care să pornească nu de la premisa menţinerii rămă
tr atativelor de la Geneva în problema încetării experienţelor d .
şiţelor celui de-al doilea război mondial ş i a aotualei situaţii anor- tomice militare precum şi noile propuneri în acest omemu,
male din Berlinul occidental, ci de la necesitatea înlă turării a .. f t
r e flectă dorinţa Uniunii Sovietice de a nu precupeţi mCI un, e or .
focarului de război din R.F.G. şi reglementării problemei pentru a apropia ziua în care arma nucleară va înceta sa mai
germane în conformitate cu interesele tuturor statelor iubitoare ameninţe omenirea.
de pace, aceasta ar fi numai spre binele păcii în Europa şi în Este semnificativă adoptarea recentă de către Adunarea
lumea întreagă. Generală a O.N.U. a unei Declaraţii cu privire la interzicerea folo-
Opinia publică internaţională este însă pe drept cuvînt sirii armei nucleare. La acest succes al forţelor păcii s-a ajuns în
neliniştită de faptul că guvernanţii R.F.G., în frunte cu Adenauer, urma voturilor ţărilor socialiste, ale noilor state independentI' şi al:
răspund poziţiei rezonabile a statelor socialiste prin acţiuni unui număr de alte state; În schimb, hotărîrea n-a obţmut spn-
tinzînd în mod deliberat la perpetuarea situaţiei primejdioase jinul marilor puteri occidentale. Oglindind schimbăril: ~are s:
create în centrul Europei. produc azi în lume, votul de la O.N.U. a făcut totod~ta sa apara
In actualele condiţii, cînd datorită existenţei armei termo- În adevărata lor lumină poziţiile diferitelor state faţa de o pro-
nucleare un nou război ar aduce omenirii distrugeri incalculabile, blemă vitală pentru omenire, care frămîntă atît .de ~ult.~opoar:::
nu există obligaţie mai imperioasă decît aceea a unirii şi concen- Un rol important în Însănătoşirea întregn sltuaţu mter
ţionale îl poate avea crearea unor zone fara
' , arma atomică. Ideea
trării eforturilor tuturor forţelor păcii pentru zădărnicirea uneltiri- 'b
, ..
ţ' e la întărirea pacu
lor agresive ale cercurilor imperialiste. creării unor asemenea zone, ca o con nUl t . l'
generale prinde rădăcini tot mal. largl.•In viaţa internaţlOna N aU;
. Există o cale sigură pentru a se pune capăt în mod radical · d tată recent la O... .
pencolului de război' d'''' . .. . . 1
aceasta o arată Între altele rezo uţta a op . ' 1 t'
, mcor am ŞI SuspIClUnll: lichidarea a înseşi . .. •In tonă
cu privire la transformarea Af nCII r-o z denucleanzata. a a
mijloacelor de purtare a ' b ' I . • f' . . . ,.., cterului actual al propune-
raz OIU UI, III aptulrea dezarmăni gene- încă o confirmare a oportumtaţil ŞI cara 1 .. d
rale şi totale. Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ridicat şi mai ,
ritor guvernului romîn cu pnvlre.. la d ez voltarea unor re. aţn
'e
sus steagul luptei pe t d '" " , . . . zone denucleanzate In
. , n ru ezarmare, lllscrllnd aceasta cennţa bună vecinătate în Balcam ŞI crearea unei .
majora a popoarelor ca obiectiv programa tic al Partidului Comunist sud-estul Europei. Cercurile. conducatoare ' d i n Grecia şi TurCia,
G b. Gh e o r9 b Io - D e j
222 ~area de seamă la.plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 19&1 223
unnînd linia politică a Blocului agresiv N.A.T.O., resping pro _ pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi a colaborării
nerile constructive ale ţărilor
socialiste, menite să consolid~~ internaţionale, pentru promovarea perseverentă a principiilor
pacea in Balcani. In ce ne priveşte, convinşi de marea însemnătate ooexistenţei paşnice şi statomicirea unei păci trainice în lume.
a acestor propuneri pentru popoarele ţărilor balcanice şi pentru
pace în Europa, ne vom continua cu perseverenţă eforturile în "
această direcţie. " "
Promovind cu consecvenţă o politică de coexistenţă paşnică Tovarăşi,
statele socialiste apreciază cu luciditate situaţia internaţională i'
Programul P.C.U.S. reprezintă pentru poporul nostru întru-
conştiente de răspunderea ce le revine faţă
de soarta popoarelor I~; chiparea propriului său viitor luminos, el răsună pentru oamenii
şi de interesele păcii în lume, iau măsurile necesare pentru întă·
muncii din ţara noastră ca o chemare la muncă şi luptă pentru
rirea capacităţii lor de apărare, ca răspuns la pregătirile agresive desăvîrşirea construcţiei socialiste şi crearea condiţiilor de trecere
ale puterilor imperialiste. Cercurile cele mai largi ale opiniei treptată la construirea comunismului în Republica Populară
pubhce vs-au .putut co~vi~~e din experi.enţa întregii perioade post·
Romînă.
belIce ca UDiunea SOVIetica, statele SOCIaliste şi-au pus întotdeauna Studierea documentelor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.
forţa în slujba apărării păcii, a înfrînării cercurilor agresive irn -
de către toţi membrii partidului şi de către oamenii muncii se va
rialiste, a preîntîmpinării unui război
mondial distrugător.
pe face în strînsă legătură cu sarcinile puse de partid în actuala
Credincioşi misiunii lor istorice, comuniştii ţin ferm în mîinile etapă a construcţiei socialiste în ţara noastră, cu sarcinile de
lor steag~l yăcii: unind în jurul lor mase mereu mai largi în lupta perspectivă ale dezvoltării ţării noastre, cu sarcinile generale ale
pentru zadarDlcuea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
pentru salvgardarea păcii. Cu prilejul Congresului al XXII-lea al Principalele învăţăminte ale construcţiei socialiste şi comu-
P.C. U.S.~ 'partidele comuniste şi muncitoreşti şi-au exprimat din niste subliniate de congres evidenţiază justeţea liniei politice a
nou ho~r.I.rea d~ a păşi mai departe pe calea luptei pentru apă partidului trasată de Congresul al III-lea al P.M.R., al cărei obiectiv
rarea pacll, potrIvit intereselor fundamentale ale tuturor popoare- fundamental este dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialis-
lor, ale întregii umanităţi. mului, creşterea accelerată a forţelor de producţie ale ţării, în-
Evoluţia evenimentelor internaţionale confirmă justeţea cheierea procesului de făurire a relaţiilor de producţie socialiste
politicii externe
. a ţVan'1 or 1agaru
v iU1' SOCIalIst.
. . In calitate de membru în întreaga economie.
al comuDltăţii
.. frăţeşti a sta t e oriSOCIa
' l'Iste, ţara noastră va urma şi Intrăm în al treilea an al planului de 6 ani cu un bogat
pe • vlltor,
v . neabătut ' aceeaşI. po l'It!Ca .
v
de apărare a păcii, şi, in bilanţ de realizări în dezvoltarea economiei naţionale, rod al vastei
stnnsa
zVd v .. uDire cu toate forţ I d'
ee mon Iale ale păcii, va milita pentru activităţi creatoare desfăşurate de oamenii muncii sub conducerea
a arDlClrea
in'ti t' v uneltirilo r agreSIve '. .
Impenaliste, sprijinind orice partidului.
I,.a Iva constructivă'
. . d .
ŞI sponn U-ŞI propria contribuţie la rezol- Planul de stat pe 1962 prevede sarcini deosebit de impor-
varea• paşDlcă
Ro d a pr obl eme Ior litIgIOase.
.. . Republica Populara v tante pentru creşterea în ritm rapid a industriei, pentru sporirea
producţiei industriale şi agricole, ridicarea bunăstării materiale a
v
-
Gh. Gheorghiu-Del
22!
In rezent are loc în întreaga ţară dezbaterea prevederilor partid, a principiului conducerii colective în toate organele de
partid, atragerii şi mai active a membrilor de partid la dezbaterea
planulu/pe 1962. Sarcina princi?al~. care. stă în fa5a organelor şi
principalelor probleme ale politicii partidului. Să întărim neîncetat
organizaţiilor de partid, a. ~rgamz~ţIilo~ smdlCale ŞI de. U T.M., a
conducerilor ministerelor ŞI mtreprmderilor este de a aSIgura reali· disciplina în partid, fermitatea şi combativitate a în lupta pentru
zarea şi depăşirea planului pe 1961, creînd condiţiile pentru în· aplicarea politicii partidului, unitatea şi coeziunea întregului partid
deplinirea ritmică şi la toţi indicii a planului de stat pe 1962. in jurul Comitetului Central.
Poporul nostru este conştient că realizarea planului de 6 ani Organele şi organizaţiile de partid au datoria să desfăşoare
o şi mai intensă muncă politică-organizatorică în ' mase, să întă
va deschide în faţa sa noi orizonturi luminoase, va crea condi~ile
rească neîncetat legăturile partidului cu clasa muncitoare, cu
pentru o şi mai puternică înflorire a patriei socialiste. Pe baza
ţărănimea, cu intelectualitatea, care urmează cu dragoste şi în-
indicaţiilor Congresului al III-lea al P.M.R., care a stabilit liniile
directoare ale dezvoltării ţării noastre în perspectivă, se elaborează credere partidul nostru, înfăptuiesc cu hotărîre politica sa.
Trebuie să atragem în şi mai mare măsură masele populare
în prezent programul de dezvoltare a economiei naţionale pină
în 1980. Obiectivul fundamental al acestui program va fi crearea la rezolvarea treburilor de stat, preocupîndu-ne de continua spo·
rire a rolului organizaţiilor obşteşti în viaţa socială, de perfecţio
bazei tehnice· materiale necesare trecerii treptate la construirea
narea conducerii şi planificării economiei, a formelor şi metodelor
comunismului, asigurarea unui avint uriaş al forţelor de producţie
pe baza continuării industrializării socialiste, acordindu-se ne· de muncă ale aparatului de stat.
abătut prioritate industriei grele şi îndeosebi construcţiilor de Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a acordat o atenţie deose·
bită activităţii ideologice, muncii pentru făurirea şi dezvoltarea
maşini, dezvoltarea multilaterală a agriculturii socialiste, - în
conştiinţei omului nou, constructor al comunismului. Invăţînd din
vederea obţinerii unui belşug de bunuri.
experienţa P.C.D.S., va trebui să îmbunătăţim neîncetat activita-
Muncind cu entuziasm şi abnegaţie pentru dezvoltarea
tea ideologică, al cărei rol sporeşte pe măsura desăvîrşirii
Republicii Populare Romîne, bucurîndu-se de ajutorul frăţesc al
construcţiei socialiste în ţara noastră. Organizaţiile şi organele de
Uniunii Sovietice, de avantajele colaborării şi întrajutorării dintre
partid au datoria de a munci pentru ridicarea necontenită a nive-
toate ţările lagărului socialist, poporul nostru îşi va transfonna
lului politic-ideologic al membrilor lor, în primul rînd al cadrelor
patria într-o perioadă istorică scurtă într-o ţară avansată din punct
de partid, pentru a asigura însuşirea cît mai temeinică a învăţă·
de vedere al producţiei şi consumului pe locuitor, va păşi în comu·
turii marxist-leniniste, în strînsă legătură cu sarcinile practice ale
nism, mai mult sau mai puţin în acelaşi timp cu toate popoarele
construcţiei socialiste.
marii comunităţi socialiste.
Este necesar să desfăşurăm o activitate perseverentă în
Condiţia de bază a înfăptuirii sarcinilor desăvîrşirii construC'
domeniul formării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, dez-
ţiei socialiste o constituie ridicarea neîncetată a rolului conducător
voltind în şi mai mare măsură activitatea politică-educativă în
al ?artidului în toate domeniile activităţii economice, politice şi mase, cuprinzînd în sfera ei cele mai largi pături ale populaţiei,
socI~I-cul~rale. Aşa cum s-a subliniat la Congresul al III-lea al acordînd o deosebită atenţie tineretului de la oraşe şi sate.
partidulUI, este necesar să se acorde şi de acum inainte principala In centrul acestei activităţi trebuie să stea cultivarea dragostei
atenţie întăririi neîncetate a partidului, a rindurilor sale, aplicării şi respectului faţă de muncă şi îndatoririle sociale, faţă de bunuriltl
cu consecvenţă a principiilor şi normelor leniniste în viaţa de
15 - Gb_ Gbeorghiu-DeJ _ Articole ,1 CUylDtArl
226 Gh. Gheorghiu-Dej CUVINTARE ROSTITA
CU PRILEJUL PREZENTARII SCRISORILOR
obşteşti, înrădăcinarea normelor şi principiilor socialist d DE ACREDITARE DE CATRE AMBASADORUL
. ţ" . I e e con·
dV1f' UITe
" dm socIetate.
. nfăptuind cu perseverenţă pr' " I con-
mClplU REPUBLICII CUBA
uceru e partId a activităţii ideologice şi culturale tr b .
vegh . .. ' e Ule să _ 15 decembrie 1961 -
em ŞI pe vIItor ca această activitate să fie pătruns" d .
nitate, d ' . f a '. e parti-
h " e mtranslgenţă aţă de orice influenţă a 1'd eoI oglel bur-
g eze, m vederea trIUmfului deplin al ideologiei soc'al' t
F'd r 1 IS e.
I e Itatea nestrămutată a partidului nostru faţă d • ""
t~ra marxist-leninistă, unitateaşi coeziunea sa de m ~'t mvaţa
nenţa bogată pe care a dobîndit-o devotamentul o~o~' expe-
cadrelor şi membrilor de partid, în~rederea nemărg~:t"a negaţia
partidul este urmat de poporul munclor 't .
reprezmtă ha cu
". care
• Exprimîndu-şi bucuria de a primi scrisorile prin care preşe
deplinirii sarcinilor măreţe ale desă' ... .c. ezaşla m- dintele Republicii Cuba îl acreditează pe Manuel Yepe Menendez
in Republica Populară Romînă. vlrşUII construcţiei socialiste
în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Repu-
Invăţămintele pe care le tra d' I ". blica Populară Romină şi urîndu-i acestuia bun sosit în patria noas-
istorică ale Congresului al XXI~~t mI pucr~rdlle ~e însemnătate
tră, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne a spus:
U' .. S . ea a arti ulUI Comun' t I
llIunu oVletice însufleţesc între ul nostr .• a Poporul romin salută cu însufleţire succesele eraicului popor
~ ~eplina ~a~:r=!;~ăluta p:~:~
lS
asigura victorie a sOciali:mului în cuban, care, eliberîndu-se de sub dominaţia monopolurilor impe-
m tot mal mare măsură la întărirea I " l ' . . ' c~n.1 UI rialiste, s-a ridicat cu hotărîre la luptă pentru apărarea indepen-
forţelor păcii şi socialism I .• I • agaru U1 SOCIalist, la lZbmda
u UI m umea mtreagă. denţei, pentru democraţie şi progres.
In zilele grele ale invaziei imperialiste din aprilie, poporul
"Scînteia" nr. 5371
dm 7 decembrie 1961 romîn şi-a manifestat puternic sentimentele sale de solidaritate cu
cauza dreaptă a poporului cuban, care cu arma în mînă şi-a apărat
libertatea şi drepturile cucerite cu atîtea jertfe.
In lupta sa de neînfrînt pentru consolidarea victoriilor de
pînă acum, pentru dezvoltarea impetuoasei construcţii economice
puse în slujba oamenilor muncii din ţara dv., pentru apărarea in-
dependenţei sale, poporul cuban s-a bucurat şi se bucură de între-
gul sprijin al poporului ramîn, al Republicii Populare Romîne, aşa
cum se bucură de întregul sprijin al ţărilor socialiste.
Sîntem convinşi că în viitor orice plan al cercurilor agresive
imperialiste, organizail: pentru Il smulge poporului cuban dreptu-
rile cîştigate, pentru a distruge roadele eforturilor lui de a-şi făuri
o viaţă nouă este sortit eşecului.
15'
228
Preşed intele
Gh. Gheorgblu-Dej
LA INCH~IEREA CONSFĂTUIRII PE
A ŢARANILOR COLECTIVIST;ARA gospodăriile colective din fiecare raion şi au ales din rîndurile lor,
ca reprezentanţi la consfătuirea pe ţară, oameni vrednici, activi,
- 22 decembrie 1961 _ cu o bogată şi valoroasă experienţă.
In cuvîntul lor, fruntaşii agriculturii noastre socialiste au îm-
părtăşit rezultatele muncii, planurile şi angajamentele lor de viitor,
făcînd numeroase propuneri preţioase, precum şi observaţii critice,
menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii organelor de stat, cen-
trale şi locale, pe tărîmul agriculturii.
Reprezentanţii gospodăriilor milionare şi multimilionare au
povestit aici cu îndreptăţită mîndrie despre succesele admirabile
Tovarăşi, pe care le-au obţinut în sporirea producţiei agricole, despre creş
terea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor. In acelaşi timp
h' Consfătuirea
I pe ţ"
ara a fruntaşilo . ul a apărut cu claritate că avem încă n umeroase gospodării colective
cele ucrările sale cu rezultate d r bagnc turii socialiste îşi în-
în faţa cărora mai stă sarcina de a se consolida economic şi orga-
~~~:~~rOOO de par.tic~panţi,
dintre e:~: 8~~
'; rodnice. E~a reunit nizatoric pentru a deveni unităţi socialiste puternice şi înfloritoare.
b' d' . preşedmţI de gospodăr" I . de delegaţI ai colec- Fără îndoială că dezbaterile consfătuirii noastre vor constitW
n~a Ien, îngrijitori de animal Il co ectlve mai vechi şi mai noi
t~ru dm toate regiunile ţ" " Le ŞI mulgători, fruntaşi ai a . l' un puternic îndemn pentru colectiviştii din gospodăriile fruntaşe
ŞI teh . . aru. a consfăt . gncu - de a obţine noi succese, şi mai mari, iar pentm colectiviştii din
mc.,eni agronomi, zootehnişti' ulr~ au participat inO'ineri
gospodăriile mai slabe ---' de a ajunge pe cele fmntaşe, de a se
agricole d' ~~m e ştiinţă, cadre din . t' on, conducători de
gostat-un oa . d ' mecanIZat . b
1U m care se afla atun . tr f maTl sc rrn ari. In sta- vizată. Succese frumoase au fost obţinute şi în alte două regiuni
CI ans onnarea . l'
erau predominante întov" v •'1 SOcla I s tă a agriculturii importan te din punct d e vedere agricol: în regiunea Banat - cer
araşlfl e al c"
reprezentînd circa 300/ d' ' aror număr era de 12 000
. timp ce numărul° m totalul lectiviza tă în proporţie de 88,7010 - şi în regiunea Galaţi - cer
b I'le, In d" .. sup ra fe ţ el' ara b ile colectiviza-'
. , gospo arulor col ti lectivizată în proporţie de 82,5°/9. In Oltenia, una dintre princi-
cuprmzmd doar 19% d' ec ve era de numai <) 700
t i m aceas tă supraf ţ " T U , palele noastre regiuni cerealiere, sectorul socialist reprezintă 79,8%
sec oru ui socialist al agricultu .. . a a. otodată, în afara
apar \inînd ţăranilor cu gos d~lI. se. mal a fl au p este 4800000 ha din suprafaţa arabil ă, gospodăriile colective cuprind 485000 ha,
490/ d '
°1 po an e mdividual'"
m s up rafa ţa arabil ă a ţ" .. a, ceea ce reprezenta
' adică 56010 din suprafaţa colectivizabilă ; în regiunea Iaşi, sectorul
afli. socialist reprezintă 91010, iar gospodăriile colective - 51,5 % din
. n prezent, gospodăriile colective d .
agrzcllltllră; ele cuprind 670/ d' eţtn rolul preponderent în supra faţa arabilă. In regiunea Cluj, suprafaţa colectivizată la 1 de-
fără localităţile de munte o tn s:,prafata arabilă colectivizabil v
cembrie reprezenta 75,4 % •
.. ' ceea ce tnsea7nn '" a,
grupeaza aproape 2 noa 000 d ." a peste 5 000 000 ha .ci Toate acestea confirmă pe deplin iusteţea aprecierii făcute de
e famIlII de ţV . ' Y'
aram colectivişti _ în plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie a.c. că ţărănimea
noastră trece în masă spre gospodăria colectivă, urmează cu încrc-
23-1 G h. G h e o r 9 h 1u . o eJ Cuvintare la Incheierea Consfătulrii pe ţarii. a taranilor colectivişti
235
dere linia trasată de partid; se poate prevedea că procesul de co- Una dintre căile principale pentru realizarea acestei sarCilll
lectivi;;;are va fi încheiat înainte de 1965. (Aplauze prelungite.) este unirea gospodăriilor colective mici în gospodării mai mari,
Un rol hotărîtor în obţinerea acestor rezultate l-au avut aoti- care asigură condiţii optime pentru folosirea raţională a pămîn
vitatea politică-organizatorică desfăşurată cu perseverenţă şi com- tului, a utilajelor, pentru utilizarea mai eficientă a forţelor de
petenţă sporită pentru dezvoltarea şi consolidarea seotorului socia- muncă şi aplicarea agrotehnicii înaintate.
list de organele şi organizaţiile de partid, munca entuziastă a Experienţa arată că în regiunile de şes, unde predomină cul-
activului comitetelor regionale şi raionale ale partidului. tura cerealelor, rezultatele cele mai bune le obţin gospodăriile
In cuvîntările lor, primii secretari ai comitetelor reO"ionale de agricole cu o suprafaţă între 1 500 şi 2 500 ha ; în zonele de deal,
partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor p~pulare au cerealiere şi pomiviticole, cu condiţii mai puţin favorabile de me-
prezentat un tablou cuprinzător al rezultatelor obţinute şi al me- canizare - gospodăriile cu circa 1 500 ha, iar în localităţi predo-
todelor folosite - între care o importanţă deosebită a avut atra- minant pomiviticole, unde este necesar un număr însemnat de
gerea unui număr însemnat de colectivişti din cei mai buni la braţe de muncă - gospodăriile cu o suprafaţă între 500 şi 1 000 ha.
~unca de I~murire a ţărănimii; ei au dat un ajutor efectiv la în- In această privinţă au fost aduse numeroase exemple edificatoare
funţarea noilor gospodării colective. şi în cursul consfătuirii noastre.
. -?: .0. mar~ ~fi~cita~e ~-~ dovedit organizarea de vizite ale In procesul de unificare este necesar să se ţină seama de parti-
mtovaraŞlţilor ŞI ţaranilor mdlvlduali în gospodăriile colective frun- cularităţile zonei şi de condiţiile concrete, economice şi naturale
taşe~ cu o producţie multilaterală şi venituri mari, care asigură ale gospodăriilor, de posibilităţile lor de dezvoltare, de interesele
bunastarea
. material"a ş.I cu Itura1"a a co1 · . .
ectJvlştJlor; aceasta a exer- şi de dorinţa colectiviştilor.
:Itat o "puternică influenţă asupra ţărănimii, ajutînd-o să înţeleagă Fiecare gospodărie colectivă trebuie să se dezvolte multilate-
msemnat~te~ şi avantajele trecerii la gospodăria colectivă. ral, complex, să-şi creeze şi să dezvolte, pe lîngă producţia de
StaţIUmle de maşini şi tractoare, înzestrate cu un număr în- cereale, care constituie baza întregii producţii agricole, şi alte ra-
dseml~at de mijloace necesare mecanizării lucrărilor agricole, îşi în-
ep mesc rolul lor organizato'
.. .
l .. .
r m co eotivlZarea ŞI în creşterea pro-
muri de producţie, în primul rînd creşterea animalelor. Aceasta
face cu putinţă valorificarea la un nivel superior a resurselor ma-
d ucţlel agncole Un s ... .•
. t h . ..• .. pnJm preţIOs m aplicarea cuceririlor ştiinţei teriale de care dispun gospodăriile colective, folosirea mai deplină
ŞI e mcu mamtate îl da g d"·il şi în tot cursul anului a braţelor de muncă, obţinerea unor veni-
u ospo an or colective cadrele noastre
va loroase d e agronom· t h .. .
... 1, zoo e mCleru, medici veterinari mecani- turi mari şi constante an de an.
zaton ŞI alţI specialişti. '
Dezvoltarea continuă a proprietăţii obşteşti reprezintă izvorul
Consfătuirea a conf· t d l· . puterii economice a gospodăriilor colective, al creşterii veniturilor
care o are • 1 Irma pe ep In Importanţa deosebită pe
In momentu de faţă c
verentă a t t oncentrarea sistematică şi perse- gospodăriei şi ale colectiviştilor.
rică şi econu u~o~ forţelor p"e~.tru continua consolidare organizato- In 1960 gospodăriile colective au reţinut pentru sporirea pro-
. om~ca a gospodarIIlor colectiue. Aceasta este o sarcini1 prietăţii obşteşti în medie 14 % din veniturile băneşti. Acolo unde
care tre bUte sa stea permanent •
derea desăv' ... In centrul atenţiei noastre în ve-
nu se acordă grija cuvenită sporirii continue a avuţiei obşteşti, se
zrŞtrll construcţiei socialiste la sat. .. bate pasul pe loc, gospodăriile rămîn în urmă, nu creşte valoarea
tate a producţiei globale şi marf"' f. e ŞI creştem neînce-
a In lecare gospodărie. zilei-muncă.
236 G b. G h e o r g h 1u - O ti J Cuvintare la Incheierea CODsf!tuirli pe ţarl a \Ara.nilol c:olecUvişti 237
Mulţi
'ti "
vorbitori s-au referit în consfătuirea
noastr" I
a a experienţ
- Grîul se cultivă anual pe aproape o treime din suprafaţa ara·
poZI va a unui mare număr de gospodării în r e ' a bilă a ţării, obţinîndu-se an de an recolte sporite, Avînd la dispo-
feţelor agricole şi a animalelor pe b rIgazl
că
' " , parhzarea Supra-
permanente subl' " d ziţie maşini agricole moderne, seminţe selecţionate şi aplicînd
aceasta a contribuit în mod hotărîtor la efec ' ", IDJm măsuri agrotehnice corespunzătoare, în 1961 gospodăriile de stat
cole într-un timp mai scurt şi în co d'ţii' d btuar"ea IU,cranlor agri- au realizat 1820 kg de grîu în medie la hectar, gospodăriile colec-
, , n I e una cahtat I
mea msemnată a productivităţii animalelor ' , e, a spo- tive _ aproape 1 400 kg, întovărăşirile - 1125 kg, în timp ce
ţei brigăzilor fruntaşe, la un control m' ' ,Ia msuşlrea experien- gospodăriile individuale au realizat numai 850 kg,
efectuate de către S M T 'O ,al efIcace asupra lucrărilor
, ,,-un, rgamzarca muncii în b ' " , Luînd cuvîntul în consfătuire, tov, Ion Vineş, directorul gos-
manente şi echipe face posibil" , , ngazl per- podăriei de stat "Scînteia", regiunea Crişana, ne-a înfăţişat pe larg
d " a o mal Justă retrib ţ'
upa cantitatea şi calitatea a o tul ' , " , u le a muncii e;:perienţa dobîndită la cultura grîului, metodele folosite şi rezulta-
de producţia obţinută, p r UI fIecarUI colectivist în funcţie
tele pe care le-aţi auzit: 3 713 kg de grîu la hectar în medie de pe
Un factor de mare însenmăt t întreaga suprafaţă de 508 ha, E un rezultat frumos, pentru care
gospodăriilor agricole col ti' a e pentru creşterea veniturilor
" ec ve este sporirea d " lucrătorii acestei gospodării merită toată lauda,
val oriflCarea ei către stat, pro ucţlel-marfă şi Anul acesta 227 de gospodării agricole de stat au produs pe o
, Gospodăriile colective livrează s t ' , suprafaţă de 138 000 ha peste 2000 kg de grîu în medie la hectar,
dm surplusul de produse '1 d atulu! cea mal mare parte iar dintre acestea 60 de G,A,S,-uri au obţinut de pe 25 800 ha în
'1 agnco e e care dis d"
nevoI or proprii ale gosp d" ' , pun, upa asigurarea
viştilor, o aneI 'Şi a nevoilor de consum ale colecti- medie peste 2 500 kg,
De asemenea, 108 gospodării colective au recoltat peste
Faţă de cantităţile de rod ' 2200 kg de grîu în medie la hectar, iar alte 593 au obţinut peste
către întreaga ţărăn' puse agrIcole vîndute statului de
UDt), partea gospodăr"l I 1800 kg de grîu la hectar, Aceste rezultate demonstrează că în
comparaţie cu anul trecut d I 5<) I 11 or co ective a crescut în
toate gospodăriile agricole socialiste există posibilităţi mari de
la porumb, de la 50 la 72 o/c el: fI ~ a 64 % la ~rîu, de la 51 la 64 %
sfecla de zahăr iar I I o oarea-soareIUl, de la 64 la 73 of, la sporire a producţiei, care nici pe departe nu sînt încă folosite pe
, , ' a apte - de la 29 la 45 OI o deplin,
Prm sIstemul contract" il
Sînt convins că, dacă conducerile unităţilor agricole, sfaturile
10 '
Ian if'"" ,
Icam ŞI organizăr" ar or
d " cu statul se " ,
creeaza pOSIbilitatea
P 11 pro ucţlel pe term 'd I populare, organele Ministerului Agriculturii, organele şi organi-
desfacerea certă şi avanta 'o " en m e ungat, se asigură
a veniturilor bău ' I J asa a produselor şi creşterea continuă za\iile de partid vor munci cu mai multă perseverenţă pentru a
eşti a e gospodăriei. răspîndi metodele înaintate ale gospodăriilor agricole fruntaşe şi
Tovarăşi,
vor generaliza experienţa acestor gospodării, unităţile agricole vor
realiza, an de an, recolte îmbelşugate, ,
" Congresul
, al III-le a al parhdului
' Plenara C,C, al P,M,R. din 30 iunie-1 iulie a,c, a trasat MI-
pa1a sarcmă în domeniul d " nostru a stabilit ca princi- nisterului Agriculturii şi institutelor de cercetări sarcina de a, î~
d 6 ' pro ucţiel agr' l '
e am, creşterea conside b 'lă ICO e, In perioada planului bunătăţi activitatea în domeniul producţiei de seminţ~, astfel ~nc~t
de grîu şi de porumb, ra I a producţiei de cereale, îndeosebi întreaga suprafaţă cultivată cu grîu în toamna anulUI 1962 ,s~ fiII
insămînţată cu seminţe selecţiona te din soiurile cu productivItate
_ _ _ _ _ _239
cuvintare la incheierea Consflitulril pe tara Il ţAnmUor coleclivişU
238 G b. Gheo 1 9 h 1u . D e J
,eama sporirii producţiei la hectar. Este necesar să înmulţim soiurile Congresul al III-lea al partidului nostru a trasat sarcina ca
cu un conţinut ridicat d 1· ~ I pînă în 1965 numărul bovinelor să crească Ia 5800000, al porci-
. e u el, sa cu tivăm această plantă în tere-
n.u:, a~~te adînc şi bine îngrăşate, să facem lucrările de semănat nelor la 7500 000, al ovinelor la 13 000 000 - din care în gos-
ŞI mgnJlre a culturi" • d· .. b • podăriile colective 2350000 de bovine, 3700000 de porcine,
d . 1 III con lţil une sporind pe această baza pro·
ucţIa medie la hectar la cel puţin 1. 500 kg. 7 000 000 de ovine.
Producţia de sfeclă de zahăr a crescut de la 1 700000 de tODe Sarcina sponru şeptelului se realizează cu succes. Pină la
In 1958 la 2800000 de tone in 1961. Recoltele mari obţinute de 1 noiembrie 1961, numărul bovine/or din gospodăriile colective Q
16
G h. Gh e o r9 h Iu -D e j
ConslătulrH ţara. ţa.ranilor colectivişti 2~3
cuvîntare 1a incheierea . pe a
crescut la 930 000, din care 265 580 vaci şi 350000 viţele. Pe lîngă -- d ţ. medie de peste 1 800 de litri de lapte
lui o pro uc le d I t A
mijloacele proprii investite pentru sporirea ş~ptelu.lui'A gospodăriile luni ale. anu vaca
'_ furaja. t-a. Cu toate acestea, producţia e ap e 111 •
colective au primit în 1961 din partea statulm credite m valoare de <le la fiecare .. A - nesatisfăcătoare. Şi anul acesta, un numar
peste 800000000 de lei pe termen lung şi fără dobîndă, pentru d-ro este mca I . I . .
unele gospO a d _ .. An special în regiunile Argeş, C u), aşI ŞI
procurarea de animale şi de materiale necesare construcţiei de adă important de gospo arII, I l.t. de lapte în medie de la fiecare
bţ· sub 1 000 d e I n . .t I
posturi.
Oltenia, o m datoreşte în primul rînd faptului ca VI e e
Cu toate acestea, nu sînt folosite încă marile posibilităţi de vacă furajată ; ac~~sta ~e alimentate cu furaje în cantităţi suficiente
care dispunem pentru sporirea rapidă a efectivelor de animale. Con- nu sînt bine îngnjlte ŞI
pînă la 1 decembrie a.c. 3000 de litri de lapte în medie de la fiecare milion de batali. bucure de o atenţie deose-
din cele 194 de vaci furajate ; la gospodăria colectivă din Livedea, O problema- care tr ebuie să se
regiunea Bucureşti - 2800 de litri în medie de la 103 vaci fura- bită este creşterea păsărilor. N. I ie Dogaru de la goS?~-
jate. 616 gospodării colective au realizat, numai în primele zece . . expunerea tov. ICO
Aţi ascultat aICI I aHiotu de Ia gos podana
dăria de stat Giarmata, a t ov. Gheorg le
1 16"
244 Gh. Gheorghtu.OeJ cuvintare la tncheierea ConsliS.tutrit pe tarA a ţ!ranllor colectivlşt1 245
de stat Andrăşeşti şi expunerile altor '. - toate gospodăriile colective şi de stat, pentru a se obţine cantităţi
poate realiza un bun gospod . vorblton, care au arăt t
. " ar, paslOnat şi c ' a ce
economica a sectorului avlCO . I Gospod"' d onştient de importanţa suplimentare de furaje valoroase.
păşunile şi fîneţele naturale, care se întind pe mai bine de
anual 100000 de pui de g"' : . ana e stat Giarmata
re\'enind 3 150 de păsări ~mafşI "20 OOO de pui de curcă la l~Oreşhte 4 000 000 ha, sînt o mare bogăţie a ţării noastre, ce trebuie să fie
D ' a ara d e incărc'tu ' a mult mai bine folosită. In consfătuire s-au făcut propuneri folosi
2,; :a
't g
e o~n;~ sectorului avicol gospodăria aa :a ~~ animale man
e carne de pasăre şi 270000 d
b
ţ ut peste plan
loare, de care e bine să se ţină seama.
In gospodăriile agricole de stat şi colective trebuie să se Of-
na oare Se găs esc ŞI. •m gospodăriile l ' e ouă . E xemp Ie asemă ganizez e pe scară mult mai largă producerea furajelor combinate,
n consfătuire s " co ectlVe.
. 1I ·a aratat însă că mai ales pentru porci şi păsări, care duc la folosirea mai raţională
ŞI co ective au do " numeroase gospod" .. d
tovară . , a r o pasare la 2-3 h " am e stat a nutreţului, la producţii sporite şi la scăderea preţului de cost al
ŞI, cu hotarire acestei s ' n. de
podăriile şi
a. Sa punem ca '
de stat colectivetat b . lucruri intolerabile. Toate gPOaSI, produselor animaliere.
Dufer' , re ule să şi - Pentru adăpostirea animalelor, gospodăriile colective au primit
iare ;IC, s~ c~ească cel puţin 500-600' d cre~z~ .un sector avicol din partea statului importante credite pe termen lung, materiale
. n umtăţlle situate în i d' e pasa" la suta de h
muncitoreşti trebuie" :;;e lata apropiere a oraşelor' ee· la preţuri reduse şi asistenţă tehnică. Executarea la timp a unor
pentru ou" sa se - zvolte creşterea . d " Ş1 centrelor construcţii ieftine şi trainice este o problemă care trebuie să se
a Ş1 carne, să se . m ustTlala a păsărilor
10 000-15 000 de " ' . orgamzeze crescătorii . afle în atenţia pennanentă a organelor de partid şi de stat. Aici au
Iru producţ' d păsaN dm cele mai bune rase specializate
cu cel puţm fost date numeroase exemple de soluţii constructive, economice,
ta e ouă. pen·
potrivite a fi adoptate de gospodăriile colective care au de exe-
Tovarăşi, cutat construcţii zootehnice.
In vederea calificării cadrelor de conducere din gospodăriile r metode, demonstrînd, prin rezultatele obţinute
f l ire a acesto . - .... t'
colective, Ministerul Agriculturii şi sfaturile populare au datoria o os d cţie . e f'Icaci'tatea aplicării în practlca a ştllnţel ŞI COUS 1-
să asigure funcţionarea în bune condiţii a cursurilor de pregătire in ' fe I adevărate focare de răspîndire a experienţei îna-
proînU acest
tuind
a preşedinţilor de gospodării colective, a brigadierilor şi socoti. ( Aplauze.)
torilor. intate.Am ascuI tat cu satisfacne ,. cuvîntul academicianului Gh. 10-.
Oamenii de ştiinţă din institutele de cercetări, de învăţămlnt . . lui său către oamenii de ştiinţă de a lega mal
cu Slseşh, ape _ • d . - t
superior şi din staţiunile experimentale aduc o mare contribuţie la nes• - rcetarea Ştlill ., ţ'f'
I Ic a- de practică. Nu ma ID Olesc ca aces v •
introducerea în practica agricolă a unor noi hibrizi de porumb şi stnns ce _. _ tul cuvenit în inimile tuturor cercetatonlor.
I va gasI rasune • _1 _ _
soiuri de plante de mai mare productivitate, la perfecţionarea ma- ape f' c'tă+ii cercetărilor ştiinţifice în stTlnsa egatura
Creşt"rea e lea, f d'"'l d b _
şinilor agricole, ridicarea fertilităţii solului, îmbunătăţirea agroteh. t' . cu pro d ' reprezintă una dintre con tţu e e aza.
ucţw,
ni cii culturilor şi la rezolvarea altor probleme ale producţiei vege. CII prac I~a,
pentTlI atmgerea o b'leC t'velor
t
stabilite de partid în dezvoltarea agn-
tale şi animale. Meritele unor cercetători ştiinţifici au fost subliniate
culturii socialiste.
de o serie de vorbitori şi reliefate cu prilejul decorării celor care
s-au distins în munca de dezvoltare a agriculturii noastre. Tovarăşi,
Cu toate progresele obţinute, există încă o serioasă rămînere
- - duc la cunoştinţă o veste care, sint convins, are
în urmă a ştiinţei agricole din ţara noastră faţă de cerinţele crescute Vreau sa va a. 1 nul roducţiei globale industriale pe 1961
ale agriculturii socialiste. Mai sînt oameni de ştiinţă care desfă. să vă bucure pe tOţI. P a p b . 12 zile înainte de sfîrşitul
şoară o muncă de cabinet, ruptă de teren, iar forurile ştiinţifice a fost îndeplinit la 19 decem TIe, cu • _ ca- în -ilele care
conducătoare înclină de multe ori să aprecieze activitatea cercetă. f ) Aceasta Inseamna
e vor obţine importante
N
îndreptării acestei situaţii sînt încă timide. Este necesar ca centrul rilor, tehnicienilor pentru eforturile I _ P 'toare pentru această
de greutate al muncii de cercetare ştiinţifică să fie mutat în pro- . .
licit din toată intma erOIca n
oastră c asa muncI
. • picioare ovaţio-
ducţie, unde se verifică practic valabilitatea oricărei concluzii ştiin .
victorie. (Aplauze putenl1ce, ale ASlstenţa.
ur. ' m •
ţifice. (Aplauze.) Activitatea de cercetare ştiintifică trebuie să nează îndelung.) . 'Ie prevăzute în
aducă o contribuţie mai mare în domenii vitale pentru productia .
Se îndeplinesc an d e an ŞI se
depăşesc sarcml
l P M R toate ramurile
agricolă: ameliorarea plantelor şi a raselor de animale autohtone, Directivele celui de-al III -lea Congres a .. 1 , . , dent Iărgind
elaborarea agrotehnicii culturilor irigate în condiţiile ţării noastre, economiei naţionale se dezvo Ita_.m ritm susţmut, ascen .
combaterea bolilor şi dăunătoriior şi altele. . al ţării noastre.
continuu potenţia Iu I economic . . • . d tria chimică _
Staţiunile experimentale trebuie legate mai strîns de gospodă .. de maşml m m us
In siderurgie, construc ţIl entru avîntul
riile agricole de stat şi colective, să nu se mărginească doar la re.
,
. d .. grele hotărîtoare P
comandări de metode avansate, ci să fie ele însele exemple de ramuri principale ale m ustnel ,
· n'tmUTI. însemnate e
d dezvoltare. pro-
întregii economii - se ob ţm
252
ducţia
Gh. Gheorghiu · OeJ
m
ţ ' '1
Il or pe anul 1962 S O
' al g u-se astfel ca vo Iumul investi-
1965, F onduri supl~ s; aproPlf'e de nivelul prevăzut pentru anul mului de investiţii, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii,
tensificarea acţiunii d
en are au ost alocate î
'
"
n prmclpal pentru in- Producţia industrială va creşte cu 13,5 % faţă de realizările din
1961, depăşind cu circa 6,5 miliarde de lei prevederile din Direc-
e mecamzare a a ' ul "
zootehniei lucrări de h 'd l' gnc turn, dezvoltarea
tive. In anul următor, volUlTIul investiţiilor din fondurile statului
, I roame IOraţ" , d I
dată cu consolidarea 'o Il, ezvo tarea pomi culturii_ O
econOffilCU a gosp d o , '1 '
sporesc investitiile t d o am or agncole colective este de aproape 6 ori mai mare decît în 1950. Ca urmare a dez-
A
Smt° condiţii
)' aces ora in fonduri pro rii
ca în 1962 mvestiţllie
' '" P , t d' voltării economiei naţionale, nUlTIărul salariaţilor va ajunge în 1962
fin anţ
G ,A,C ,sa ajungă la 2 m il Iar
,
' d d a e m resursele la 3660 000, cu 200 000 mai mult decît se prevede în Directive.
e el ' f ° d '
lei în 1959, Tot ' el, aţa e cuca 600000 000 de Importantele realizări obţinute, avîntul şi hotărîrea cu care
mal numeroase sînt a dO"
care în momentul d f ° A , oOSpo arule agricole colective oamenii muncii de la oraşe şi sate luptă pentru îndeplinirea pre-
a mai recurge la cred't d'
e aţa IŞI dezvoltă '
capacItatea de producţie fări oederilor planului de 6 ani sînt o chezăşie că mă1'eţul
program al
p o l e f i partea statului
masura dezvoltăn" I econOffilel desăvîrşirii construcţiei socialiste va fi înfăptuit cu deplin succes,
, Iule de , , '
fllve trai al celo na ţ'IOna Ie, creşte sistematic
r ce muncesc , 10 U Itim Il" d OI' ani, salariul real
Patria noastră va cunoaşte şi
o mai mare înflorire, spre binele şi
fericirea poporului. (Aplauze vii, puternice.)
245
Tovarăşi,
G h. G hen r 9 h i 11 • oej
- Cuv'ntare la incheierea Consf4tuirii pe ţară a ţăranilor COlect_iv_i'_1l_ _::.2,::.::jb
Tovarăşi,
Lucrările consfătuirii noastre vor constitui un îndemn puter- Consfătuirea a scos Ia iveală rezervele mari ale agriculturii
nic pentru organele de partid şi de stat, pentru toii cei ce lucrează oastre, a pus în lumină comoara nesecată a experienţei acumulate
în domeniul agriculturii de a-şi concentra eforturile pentru conso- ~e ţăranii colectivişti, de lucrătorii din gospodării de stat şi
lidarea economică-organizatorică a gospodăriilor colective, pentru S.M.T.-uri, de specialişti şi oameni de ştiinţă, de organele de partid
dezvoltarea lor multilaterală, întărirea proprietăţii obşteşti, creşterea li sfaturile populare.
producţiei globale şi a producţiei-marfă. Să muncim neobosit pen- Ne exprimăm convingerea că participanţii la consfătuire, în-
tru ca fiecare gospodărie colectivă să devină o unitate socialistă torcîndu-se la locurile lor, vor face larg cunoscute întregii ţărănimi,
puternică şi înfloritoare, care să asigure colectiviştilor o viaţă îm- tuturor lucrătorilor din agricultură, cele dezbătute aici şi vor munci
belşugată şi să constituie un exemplu viu, însufleţi tor, pentru în- activ pentru aplicarea recomandărilor ce s-au elaborat. (Vii aplauze.)
treaga ţărănime' (Aplauze puterntce.) Ne mai despart cîteva zile de Anul nou. Permiteţi-mi să vă
Indeplinirea marilor sarcini dezbătute în consfătuirea noastră adresez cu acest prilej calde felicitări tovărăşeşti şi să vă urez din
cere îmbunătăţirea întregii activităţi de conducere a agriculturii toată inima vouă, şi prin voi tuturor lucrătorilor din agricultură,
socialiste. In această privinţă, un rol important revine Ministerului multă sănătate, fericire şi putere de muncă pentru ca anul care vine
Agriculturii. El trebuie să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele de să fie un an de noi realizări în dezvoltarea agriculturii socialiste
muncă, să devină un adevărat centru organizatoric de generalizare şi în creşterea continuă a producţiei agricole, de .n~i şi to~ mai ma:i
în producţia agricolă a ştiinţei şi practicii înaintate, a metodelor succese în lupta pentru construirea socialismulUI m patna noastra,
folosite de fruntaşii producţiilor mari, să contribuie mai activ la pentru bunăstarea şi fericirea poporului I Spor la muncă, tova:ăşi'
introducerea noului în agricultură. Ministerul are datoria să stu- (Aplauze puternice, prelungite; toţi se ridică în picioare, mmute
dieze temeinic problemele economice, tehnice-ştiinţifice şi organi- în şir răsună urale şi ava ţii.)
zatorice ale agriculturii noastre socialiste, atrăgînd în această muncă
cele mai competente cadre din unităţile agricole socialiste, cadrele "Scînteia" nr. 5387
de specialişti de la raioane şi regiuni şi din institutele de cercetări din 23 decembrie 1961
şi de învăţămînt agricol.
Sarcini de mare răspundere revin sfaturilor populare. Ele sînt
c.hemate să se ocupe îndeaproape de întreaga activitate a gospodă
rulor co~e~tiveA şi _s~ rezolve cu competenţă, operativ, toate proble-
mele pnvmd mtanrea lor economică-organizatorică.
Organele regionale şi raion ale de partid au sarcina să desfă
ş~are o intensă muncă politică şi organizatorică în rindul ţărănimii
ŞI al ~tw:.0r ?amenilor muncii de la sate, să studieze şi să organi-
zeze raspmduea largă a experienţei înaintate, să asigure îndru-
marea p~rmanentă, concretă, a activităţii sfaturilor populare şi a
conducerilor gospodăriilor colective.
CuvIntare rostit! cu prilejul Anului nou
CUVîNTARE ROSTITA 267
LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUN
CU PRILEJUL ANULUI NOU E Milioane de ţărani, uniţi În gospodării colective, au cules rod
bogat; se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al
- 1 ianuarie 1962 _ ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi
S.M.T.-uri muncesc cu ~por pentru a da patriei un belşug de
produse necesare bunulUI trai al populaţiei.
Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele,
lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul cul-
turii şi creaţiei artistice au muncit cu devotament pentru edu-
Dragi tovarăşi şi prieteni, carea tineretului - schimbul nostru de mîine, 'p entru pregătirea
de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre so-
Cetăţeni ai Republicii Populare Romîne,
cialiste.
Ne mai despart citeva clipe de A I Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la
R ". = OO~ inflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bună
eumţ] m ~ceastă noapte În mijlocul celor dragi, al familii-
lor, pnetemlor ŞI tovarăşilor de muncă - f stării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări
dio sau de t I ' . ' m aţa aparatelor de ra-
_ " " e eVIZlUne, aşteptăm sosirea An ul ui • şi spor la muncă.
fera sarbatorească plin - d 1" nou mtr-o atmos- Avem neelintita convingere că eroica noastră clasă munci-
. ' a e vese le ŞI voie bună.
Bucuna noastră est d l' • toare, care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducă
incheiem a fost de pe .:p m mdreptăţită. Anul pe care-I
un an e man anf" tu' . d toare a societăţii, ţărănimea noastră, care a păşit cu hotărîre pe
lui nostru _ d b' d ap lfl, roa ele muncii poporu-
eose It e bogate. calea agriC'..llturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cu-
Cunoaşteţi tabloul im . noştinţele şi forţele creatoare [n slujba poporului vor adăuga în
niile d . . preslOnantelor realizări În toate dome-
e actIvItate social-economic" • f" . anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pînă acum.
~Iarii Adunăr' N H I a, m aţlşat la recenta sesiune a
I a,.ona e. Planul prod ţ" . d Increzător în capacităţile sale creatoare, în viitorul său înso-
1961 a fost Îndepl"t l' uc IeI m ustriale pe anul
. " . Im cu 2 zIle Înainte de termen. rit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea
~luncltoru, mgmerii şi tehnic'" .. partidului, va păşi cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de
zultatele munciI 10 l' d Ienn pot pnvI cu satisfacţie re-
r p me e abnegaHe 1 t stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu en-
miei au fost p • c.... , . . n oate ramurile econo-
use m LUncţiune noi ' . ci tuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa şi pe roa-
nomia naţională a " . capacItăţI e producţie. Eco-
pnmlt mal mult metal .
mult petrol cărbune . ' mal multe maşini, mal dele muncii sale.
, , mmereu energie el t'" d I
dus triei chimice bu . d' ee nca, pro use a e in-
1 ,nun e larg consum. Dragi tovarăşi,
n toate regiunile şi ora ele "'" ... Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal - Con-
au ridicat noi ela"dl' .. d .ş tam ISCuslţn noştri constructQri
n In ustruile t" d . gresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care
de Învăţămînt sănătat 1 " ' car Iere e locumţe, aşezăminte
J e, cu tura. a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o so-
eietate unde toMe resursele materiale, toate cuceririle raţiunii au\ernului Republicii Populare Romîne, calde felicitări oamt'nilor
umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre ~uncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi
o lume fără răzQoaie, spre triumliul socialismului şi comuni&mului
succese în munca rodnică pe care o desfăşoară.
pe tot globul pămîntesc.
In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm
Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comu
paharul pentru patria noastră draga, pentru prosperItatea harnl-
I1!slllului. realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărulUI
eului nostru popor, constructor al socialismului I
socialist demonstre.ază cu putere superioritatea socialismului asu
pra ca,pitalismuIJli, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţă. La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni!
rile capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie II Scinteia" Ilr . •5396
progres social. însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea de. ;lil1 2 ialluarie 1962
linitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fi€'cărui pa.
por ci€' a dispunt' în mod liber de destinele sale.
'\Jăzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri t'ste asigurarea
lIllei păci trainice în lume. Faptul ca in 1961 pacea a fost menţi.
nută este o nouă dovadă că forţele păcii sint astăzi mai puternice
ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica
lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovie.
tică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist ţin sus
steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense
de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită
şi hotărîtă a popoarelor, pacea va triumfa şi omenirea va fi ierită
de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial.
Romîniaişi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la
întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între
toate statele, fără deosebire de sistem social.
In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenta.
de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste
pe ofiţerii şi o3taşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Ra-
mine, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceri-
rilor revoluţionare ale poporului.
In 1?ragul Anului nou adresez, in numele Comitetului Cen-
tral al Partidului MunCItoresc Romin, al Consiliului de Stat şi al
17"
CUVîNTARE ROSTITĂ Cuvîntare rostita la Conferinta pe tarA a scriitorilor
261
LA CONFERINŢA PE ŢARĂ A SCRIITORILOR
cinste aşteptărilor şi cerinţelor milioanelor de cititori pe care-i
- 24 ianuarie 1962 - are astăzi li teratura.
Exemplu de înaltă măiestrie, de dragoste pentru chemarea
lor de scriitori, de conştiinţă patriotică, le este tuturor oamenilor
de litere opera străluciţilor reprezentanţi ai literaturii romîne cla-
sice şi contemporane - Mihail Sadoveanu şi Tudor Arghezi.
(Aplauze.)
Trăim epoca cea mai bogată în înfăptuiri din istoria ţării
noastre. In toate domeniile vieţii sociale au loc profunde trans-
formări revoluţionare. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualita-
Dragi tovarăşi şi prieteni, tea îşi consacră în întregime energia şi capacitatea lor de creaţie
grandioasei opere de desăvîrşire a construcţiei socialiste şi de
Am deosebita plăcere şi bucurie de a mă afla in mijlocul creare a condiţiilor în vederea trecerii treptate la comunism.
reprezentanţilor de seamă ai literaturii noastre şi de a aduce Con-
In această etapă istorică de dezvoltare a societăţii noastre,
ferinţei pe ţară a scriitorilor un salut călduros din partea Comi- literaturii îi revine misiunea de mare răspundere de a contribui
tetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, a Consiliului prin toată forţa ei de înriurire la formarea şi dezvoltarea con-
de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro- ştiinţei socialiste, la făurirea omului nou, a moralei socialiste, a
mîne. (Aplauze furtunoase.) atitudinii noi faţă de muncă şi societate, la înlăturarea din con-
Dezbaterile acestei conferinţe s-au caracterizat prin spirit ştiinţa oamenilor a influenţelor ideologiei şi educaţiei burgheze.
principial, combativitate, ţinută înaltă, tratind multilateral proble- Creaţia literară are menirea de a reflecta puternicul avînt al con-
strucţiei economici şi culturii socialiste, schimbările în modul de
mele creaţiei literare şi ale activităţii Uniunii scriitorilor. Ele
viaţă al poporului, de a zugrăvi chipul luminos al muncitorului.
ilustrează rodnica dezvoltare a literaturii noastre în cei 5 ani
al ţăranului colectivist, al intelectualului, de a cultiva în inimile
care despart conferinţa actuală de primul Congres al scriitorilor.
oamenilor mîndria patriotică, îndemnîndu-i la noi fapte eroice
In această perioadă, proza, poezia, dramaturgia s-au îmbogă pentru triumful celor mai înaintate idei ale timpului nostru.
ţit cu opere valoroase. Inspirată din actualitate, din munca avin- ideile comunismului.
tată a poporului, tematica nouă şi-a cîştigat locul de frunte în li- Realitatea noastră este un izvor viu de inspiraţie pentru fău
teratură. Scriitorilor aparţinînd generaţiilor mai vîrstnice li s-au rirea de opere literare la un înalt nivel artistic. Scriitorii noştri
alăturat numeroase talente tinere, formate în anii orînduirii cei mai buni îşi datorează succesele străduinţei de a cunoaşte
populare. mai bine realitatea, de a pătrunde mai adinc in viaţa interioară
Insufleţiţi de chemarea Congresului al III-lea al Partidului a oamenilor muncii, constructorii societăţii socialiste.
Muncitoresc Romîn de a făuri opere la nivelul înaltelor exigenţe Opere care să-şi croiască drum spre inima oamenilor, ~~
artistice şi ideologice ale partidului şi poporului, oamenii de li- tind cu trăinicia lor timpul, nu pot fi scrise din fuga condemlm,
tere şi-au înmănuncheat puterile creatoare pentru a răspunde cu ci sînt rezultatul cunoaşterii adînci, al studiului îndelungat al
C. \ (h e o r ~J h II ) l' J Cuvintare ro .. Ută la c..on!ulOla p~ tald a scrlltofl!or
realităţilor, al unUl susţinut efort artistic. al muncii de migală a rile obţinute în ultimii ani trebUIe să manifeste combativitate
neatorului piitrnns de modestie ~i t'xigenţă fata de roade]" tru in tratarea prohlemelor creaţiei Eterare. "u
l?ot slUJI dez\'olt.ldi
dt'i sale. literaturiI tendinţele de ocolire J. problemelor el arzătoare, subiec-
Lenin spunea că arta aparţine poporului. lrebuind să pă. ti\Îsmul, tonul apologetic, cît ~I poziţiile neconstructive, negati
trundă prin ri'tdiicinile ei cele mai adinci in masele largi ale oa. liste, spiritul de grup. Literatura noastră are nevoie de o critic••
menilor muncii. să fie pe inţell'sul lor, iubită şi aprecIată de ele. principială, pătrunsă de spiritul de partId. recepti\:i faţă de tot
să le unease,l sentimentele. gindirea ŞI vomţa. ce este valoros ~i merită sprijinit şi promovat faţă de opereI ..
:\u poate fi mulţumire mai mare pl'ntru un scriitor al timpu. can' abordează temele realită\ii noastre contemporane.
rilor noastre decit ca in opera lui cilitorul, făurar al noii orîndu. Critica literară. publicaţiile Uniunii scriitorilor să combata
Iri. s,i fl'cunoaseă propria sa ,iaţă, gîndurile şi năzuinţek sale. ruptura de realitate. de clocotul "ieţii, incercarile sterile de cuI·
Principiile rt'alismului socialist sint călăuza sigură a scriit(;. til'an' d unei literaturi cu tt'matică minoră, destinată unUI cerc
,ilor noştri in activitatea lor creatoare. Ele deschid scriitorului o ill~ust de pretinşi rafin'l\i, influenţele literaturii decadente şi t.
perspecti"ă istorică Justă. il feresc de prezentarea deformată , uni- metismului, refugierea in abstracţiulll nebuloase sau in trecutul irr
lat!'r dă, plată. a fenomenelor vieţii. îi dau putinţa de a infăţişa depărlat, ce se manifestă uneori in poezie.
eu pasiulle realitatt'a ;n procesul comple\ al dezvoltării ei. al luptei O sarcină importantă a criticilor şi a tUturOl celor C't' "eti
dintre H'chi şi nou, al afirmării a ceea ce este nou ŞI inaintat. ,,'aza pl' tărîmul teoriei şi storiei literar<' cste intocl lirea Istonel
Likraturii îi revine un rol de seamă in formarea şi educarea litt'raturii romi ne. care să intn'l'"indă o Jllaliză riguros ştiil ţine.1
tineretului. Tinăra noastră generaţie are nevoie de opere care a bogatului tezaur al literaturiI noastn şi .1 etapelor ei de ,lez·
întruchipează idealurile pline de măreţie ale epocii noastre. evo-
\'Oltare.
cînd tradiţiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei munci- Rodnica desfăşurare a <!c!ivit;tţii literare depinde intr () il'
loarp. culti\Înd dragostea de patrie. de muncă . năzuinţa tinere tu vt'mnată măsură de munca Uniunii scriitorilor, avind in centrul
lui Spfl' mari înfăptuiri.
preoC'upărilor ei dezbaterea problt'lIlplor fundamentale ale crea·
Literatura epocii noastre trebuie să insemne şi ca măiestrie
ţiei literare. continua consohdun. a coeziunll tuturor fortelor li
lin mare pas inainte in dezvoltarea şi imbogăţirea literaturii ro- creşten'a cu dra
tl'raturll.. pe teme l'la I'd eo1oglel
.. 1ll,\[\IS
, . ·t - len'·III·st.-
mine. Continuind tradiţiile marilor inainta~i, "alorificind critic
. "
moştenirea literară. scriitorii sint chemaţi să creeze opere care vor ~ost(' şi atl'nţie a tineretului scriitoriees('
da () nouă strălucire comorilor limbii noastre . "'1 or d'111 ţ ar a nO·ls·tra-
1n opere1e scrnton , .se reflectă. _ .nobilell'.
Tinerii scriitori, urmind indemnul fruntaşilor scrisului nostru. idl'i alt' luptei pentru salvgardarl'u onwnini de calamltaţ~I(. umll
să St' deprindă. in munca grea asupra paginiI, să facă "ucenicie nou război mondial. pentru conso lI'd area. păcii y,i colaboram dlll-
lIei.ntr~'ruptă. pe toată viaţa" pentru a-şi perfecţIona măiestria. trt' toatt' popoarele, pentru pro~res so . c'al
I . caracteristice intre!!;ii
CrIterIul de apreciere al unei opere dp artă nu este numărul d" . l ' t
politici a partidulUI. a statu Ul nos ru.,( \plall~l?) In spirihll aces
- . ....
pagini. ci m,'sajul ~i fondul ei dt, idei . strălUCIrea ei artistică. tor idei. Uniunea scriitorilor este chemată să dez"olte ~I m ~.lltor
Arm,i dp luptă pentru o literatură bogat<'l in idei. pentru o legăturile de prietenie cu scriitorii din ţările socialiste. cu scmtom
măi,'s!rit' inaltă a operelor literan', cri tica _ d,'z"oltînd r('ali",-
progresişti din toate ţările.
264 G b. Gbeor9 h I u• D e 1
CUVîNTARE ROSTITA
Partidul Muncitoresc Romîn dă o înaltă preţuire muncii crea-
LA CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI ORAŞENEŞTI
toare şi activităţii obşteşti a scriitorilor patriei noastre, conside-
DE PARTID BUCUREŞTI
rîndu-i drept ajutoare ale sale de nădejde în opera măreaţă pe - 28 ianuarie 1962 _
care o durează poporul nostru_ (Vii aplauze.) Comitetul Central al
Partidului Muncitoresc Romîn vă doreşte, dragi tovarăşi, noi şi
însemnate succese în realizarea unor opere de valoare, care să îm-
bogăţească patrimoniul literaturii noastre şi să contribuie activ
la triumful socialismului. (Aplauze puternice, îndelung repetate.)
depinde dezvoltareil proporţională, mereu ascendentă a întregii eco- , de'" colectillzare t'ste intr- o 1'""
" Procesul
" .Iza 1oarte "l1Iallltată ill
nomii naţionale, continua înflorire social-economică a ţării. Volu le'glllnIle Calaţl, IJUllPdoara. Iaşi, Oltenia şi .lltelt',
lOul producţiei în industria construcţiilor de ma~ini, care stă la baza .
In nUITH'le Comitetului
..... _
t"d IUl, fe1"lCll d"III to.at.l
CC'ntral al IJa rIU
progresului tehnic al tuturor celorlalte ramuri de producţie, a cres- IIllma pentru aceasta \'lctone ţărănimea din J"t'gl "1 CI " "B
. "" ".. " um C' uJ ŞI anat,
cut cu 15"", în industria chimică cu 50 ,o' în induslria energll'l pe mgll1ern, nwca1l1zatorn '1 a"ronomii dl'n staţ" "1 d
• \." _ .. _. 'f M. . lunI e e lna~lnl ~l
".
dectrict' - cu 33%, ~Iuncitorii, tehnicienii, inginerii au realizat tractoart
. '
ŞI dll1 gospodarnle agncole de stat -...
'1" 'Je I
Y L uc.:ra-t oru" d'In
peste plin în ace~ti doi ani o producţie în \'aloare de 6,5 miliard .. ,fatunle populare care au adus o maft' contribuţi,' la indrumare"1
dt' lei" Economia naţionalii .. primit peste prevederilp pbnului ţărănimii . pe . calea
. agric'Ulturii . socialIste
. 'M« (HO'aJlele ~l"" organizaţII
"",'(
Ull plus dt' 123000 de tone de oţel. 103000 de tOl1t' de laml de partid ŞI actl\"ul de partid.
lIate, 721 000 de tone de l'ărbune, moto,arl' electrice cu o putE'ft' In faţa organelor dr partId ~i .! sfaturilor populare" din acest"
dt 93000 kW, mobilă În valoare de 328000000 d,' I,'i, I('giuni ca şi din f('gmnile Dobrogea şi Bucureşti stii sarcina
l.S 600 000 1lI" de ţesăhui. 1 -l00 000 de perl'chl de înciil\ăminte de mare' răspund('re de a indruma şi ajut! concret şi operati\
i lIlulte .. Itele, Reduc"nd consumurile specifice şi folosind mai gospodăriile' colectil'e in actidtatea lor economică şi organizato"
bine capacităţile de producţie, oamenII muncii dlll industri,' au rică, repartizînd în acest St'clor cadre bun, ŞI compl'tente Toate
realizat ('conomii pestE' plan În \"aloare de 1,7 miliardp de lei . lorţele ţărănimii, ale tuturor lucrătorilor din agricultura acestor
Tn 1962, potri\"it pIanulUI, \"olwllul producţipi industriale va rt'giuni complE't colecti,"izate trebuie acum concentrate pc'ntru
,ltingp ur. nivel cu 5-l % mai mare decit în 1959. '\Jumai depăşirea consolidarea şi dez\oltarea eC'Ollomică a gospod~riilor colE'ctive
prevederilor Din'ctivelor pe primii trei ani ai planului cu 11 mi- Posibilităţile' nelimitate dt' sponrt' a producţiei agricole des.
Ihlrdp de lei reprezintă aproapE' ÎntrE'aga producţie industri:dă ,1 chISt' de închei Nea colecthizării ,"or fi pe deplin \ alorific.ltl' uacă
.U1UIt, 1831:>, colectiviştii din aceste regiuni şi organele de partid \"or Înţ('l ..gl'
~i pe frontul transformării socialiste a agriculturii şi al spo sa tre.acă la unirea gospodăriilor colective mici ~i cr"area de uni
r'rii producţiei agricole s-a.u obţinut succese importante. Consfă · t,iţi agricol,' mari, ca;labi]c' să asigure lolosm'~ r<lţionahl apă"
tuirea pt- ţară a ţăranilor colecti\"i~ti a prilejuit o analiză mullI mîntului. aplicarea metodelor agrotehnicp înaintate, utilizart:! mai
laterală a problemelor fundamentale ale agriculturii, a constihlit eficacE' a mijloacelor mE'canizate, îmbinarea culturii cerpal"lor cu
(' tribună a ('xperit'nţei 'naintatt' a gospodăriilor colective. Lucră ('reşterea animalelor şi cu alte ram.uri de produc\le agricolii
riIe eonsfăhliril au fost unnărit(, cu imens interes de întreaga ţă în continuare, tO\ară~ul eheorgllP Gheorghiu Dej a subliniat
rănime ~I nu dat un puternic avînt mi~cării ţărănimii pE'ntru t'ă datorit,i c:r"şte'rii aCllmulăr·lor statului a de\ellit posibil,; alo-
tenninarea coleetivizării. '\umai în .ultimele două luni decem «u,'a pl'ntru il1lestiţii În anii 1960 1962 a peste sa ti" miliard,
brie şi ianuarie au intrat în gospodăril colective un număr dr ti, I('i. clepă~inull-'" ni\""lul pr('\"ăZ\lt în Directi\e. :-,'icieind tara
circa 205000 de familii ţărăneşti, cu o suprafaţă de aproape noastră nu a anlt posibilitatea d, a aSigura o crp~ter(' atît de
(JOO 000 ha de teren agncol. maT(' a rE'sursE'lor economiei, eme să permită dubl<ITe<1 im"estiţiilor
Presa noastră <1 adus la cuno~tin\a opini,'i publice că, dupii intr-o perioadă de numai 3 ani.
RealizărilE' ob\imltt' s-au rl'flE'etat în sporirea insemnată a ve·
regiunile Dobrogea şi BJ.Jcureşti, colectivizarea agriculturii s-a în·
cheiat ~i în regiunile Cluj şi Banat. niturilor şi în ('re~tef('a puterii de cumpărare a populaţiei, în asi·
Gh. Gheorgbtu~Dej
Cuvlntare la Conferinţa Orgonizotlel orli~ene~U de partid BucuJe$t1
:l68
gurare.î unui volum de mărfuri cu 18 miliarde de lei mai mare girea şi perfecţionarea deservirii populaţiei au transformat profilul
in 1962 faţă de 1959, de o varietate largă de sortimente şi de economic şi infăţişarea oraşului Bucureşti.
calitate superioară. In întreaga ţară s-au construi t şi se constru- Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consi-
iesc sute de noi unităţi comerciale înzestrate cu utilaje moderne. liul de Stat şi Consiliul de Miniştri dau o înaltă preţuire şi felicită
imbunătăţind.u-se permanent deservire.î populaţiei. din to~~ă i~ :ol~ctivele .de muncitori, ingineri şi tehnicieni, pe
Toate acestea sint rodul muncii devotate şi pline de abnega- oamenu de ştun\a ŞI cultura, organizaţiile de partid, sindicale şi de
~e. ~ mun~itorilor, ţ~ranil~r şi intelectualilor şi ilustrează justeţea tineret din Bucureşti pentru aceste minunate realizări, urindu-Ie noi
hOlel politICe a partidulUi nostru, creşterea rolului conducător al şi insemna te succese şi îndemnîndu-le să-şi înzecească eforturile,
organizaţiilor de partid in toate domeniile vieţii sociale. să-şi mobilizeze toate energiile pentru realizarea şi depăşirea sarci-
La înfăptuirea acestor rezultate, care constituie un titlu de nilor mari şi de răspundere ce le revin în planul de dezvoltare a
mindrie pentru poporul nostru, o contribuţie de seamă au adus economiei naţionale. (Aplauze.)
oamenii muncii din capitală. Ponderea producţiei din întreprinderile industriei grele din
In intreprinderile oraşului Bucureşti - centrul politic cultu- capitală în totalul producţiei industriale a crescut de la circa 36%
ral, ştiinţific al ţării şi cel mai important centru economi~ - se în 1950 la peste 50 % în 1960; ponderea producţiei întreprinde-
r~lizează mai mult de o cincime din intreaga producţie indus- rilor constructoare de maşini a crescut de la 18,5 % la 32 %, cea a
~IUIă ~ !ă~ii: 28% din construcţiile de maşini, 32% din produc- intreprinderilor din industria chimică de la 5,6 % la 10,2%.
ţia ~hlmlca, 30% din textile, 37% din confecţii, 27% din pro- La baza dezvoltării cu precădere şi în ritm susţinut a produc-
ducţia de pielărie şi încălţăminte. ţiei întreprinderilor din industria grea au stat indicaţiile partidului
Volumul ~roducţiei industriale a oraşului Bucur~ti depă privitoare la folosirea avantajelor pe care le oferă adincirea spe-
şeşte cu 20% mtreaga producţie din 1938 a industriei Romm' .. cializării întreprinderilor acolo unde există condiţii optime pentru
C • d Iei.
~ u:' reptăţită satisfacţie arată darea de seamă prezentată cooperare. Existenţa unor astfel de condiţii în oraşul Bucureşti a
c~nfennţel. de comitetul orăşenesc de partid că în primii 2 ani permis crearea unor întreprinderi cu profil bine conturat, reprofi-
al pla~ulUi de 6 ani întreprinderile din capitală şi-au îndeplinit Iare a multora dintre cele existente şi dezvoltarea unor capacităţi de
plan.unle an~le inainte de termen, mărind producţia industrială producţie specializate. Datorită profilării şi specializării se elimină
cu 35,6%. ~aţa de 1959 ~i realizînd produse peste plan în valoare paralelismele în fabricarea unor produse şi cresc posibilităţile între-
de 1,5 mlharde de lei. prinderilor de a introduce tehnica înaintată şi a folosi mai complet
Răs~unzîn.d cu elan che.mării partidului de a lupta pentru capacitatea utilajelor, obţinînd produse de calitate superioară şi la
de.sclolPenrea ŞI valorificarea rezervelor interne şi reducerea chel- un preţ de cost redus. De exemplu, profilarea Uzinei .. Semănă
•tuie I or de producţie ' omenna " muncll .. d'ro Bucureşti au realizat toarea" pe 4 tipuri importante de maşini agricole pentru recoltat,
ro 1960-1961 economii peste plan de 1 milia d d l'
200 000 000 . 1 r e el - cu prin renunţarea treptată la produsele neomogene fabricate în trecut
mal mu t decit se angajaseră. (pile, dulapuri metalice ş.a.) a permis modernizarea tehnologiei şi
_ 'd~ezultat~le însufleţitoare dobindite în dezvoltarea industriei şi orgaTlÎZarea în flux continuu a procesului de producţie, cu influenţe
ro fi •Icarea mvelului ei teI ' rea l'Izan
miC, • '1 e în construcţia de locuinţe pozitive asupra creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului
care Impodobesc din ce •m ce mal. mult cartierele oraşului. în lăI-'
de cost. Specializarea Uzinei ..Tudor Vladimirescu" a constituit un
:li I
laetor hotărîtor in perfecţionarea eonstrucţiei auto\ ehiculelor, asi- \It'i. In 1960. în capitală s-au realizat de 2,3 ori mai multe produse
~urind aeestora ('onditil superioare de rezistent,\, stabilitate, COli' textill' decît în 1950, de 3 ori mai multe confecţii, de circa 3 ori
fort ~i estetică. mai multă încălţăminte şi produse de piele, d,· 3.5 ori mai multe
hind un corp tplmie de inalta calificare ŞI in continuă creş preparate de carne. de 3 ori mai multe uleiuri, !.(răsimi vegetale ~.a.
tere, () Ian.(ii bază de cen:etări tehnice-ştiinţifice, industria capita- Planu I de 6 ani preH'de sporuri ins"llInate ale cap;cităţii de
leI \'a produc., maşini şi utilaj de inaltă tehnicitate, agregate de producţie prin reechiparea cu utilaje moderne, precum şi prin
mare produetidtate şi pn'cizie. instalaţi] de mecanizare şi automa- construcţia unor noi întreprinderi şi secţii Pentru I,'lrgirea produc-
tizare, Decesare ridicării continue a calităţii produselor şi extinderii (iei dt' stofe. tricotaje şi conf"cţii de calitatt superioară pe haza
progresuluI tehnic in economia naţională. ti., fire line de tip lînă se \'a dezvolta şi inzestra cu utilaj de mart'
In cl' prin'şte industria electrotehnică, intreprinderile dm productivitate filatura de lină pieptănată. Prod'lcţia de ţesături tit
capitală rt'aliz.'ază peste 58°'0 din producţia pt' ţară a acestt-i mătast' \'a fi îmbogăţită cu sortiment" de calitatt' superioară pro-
ramu"i. I'rufilarea şi dez\,(lltarea intrt-prinderii "Automatica" şi a dusI' in noua ţesătorie de mătast' pf{',ăzută I st' construi în capi
celorlaltt intrt'prillderi ,'l,'ctrotehnice fac posibilă infăptuirea auto- tală. Combinatul de cauciuc Jila\'a işi \'a dubla capacitatea .lclllală
matizării comple\(' a unor linii tehnolo~ice. maşini şi agregate. de prelucrare, \'a asigura illlbunătatlre~ substanţială a aprod-
Rl'('en' .IU fost automatizate fumalele nr. 1 şi 2 de la Combinatul ZÎonării cu articole tehruce şi hunuri de consum de [auciU( In
metalur~lt Rl'şiţa, a fost daborat sistemul de autom'ltizare a ac- anul acesta se .... or incheia lucrările de dt'z\'Oltare ŞI utilare a fahri( II
tionărilor elt-dric,' care urmează a fi folOSite la liniile de ciment, de ulei şi a altor intreprinderi şi ,,'Ctii din industria alimentară.
maşini-unplte mari ş.a. O dată cu dezvoltarE'a economică a oraşului Bucureşti, numă
!?ez\'oltarea in continuare a producţiei de m.lşini şi aparate rul salariaţ ilor a crescut faţă d" 1956 cu 23 %' al muncitorilor din
eleurIee. d,' demente pentru automatizare care se prevede Si1 industrie. construcţii. transporturi. gospodărie comunală cu 34 ~>i
fie in HJ65 d,' pt'ste 3 ori mai mare decit in 1962 va accelera Inginerii şi tehnicienii din capit.IIă rezolvă cu competenţă spo-
ritmul rit' automatizare in industriile siderurgică. chimică. a mate- rită sarcinile complexe al" rididnii continue a ni\'elului tehnic şi OI'
nalelor de construcţie. in industria uşoară şi alimentară, ganizatoric al productiei. ale introducerii şi extinderii tehnicii noi,
P.. ace,'a~i linie de profilare şi ~pecializare s-a dezvoltat şi in- modernizării produselor şi imbunăt,\ţirii tehnologiei de fabricaţie
tlustrla t'hlllll~ă a ora~ului Bucureşti. CapacităţilE' de producţie ale In această pri\'inţă pot fi citate numeroase exemple R,'cent
acestei ramun au fost orientate indeosebi spre producţia de colo- au fost omologate şi urmează să intre în producţia de serie la l'z
ranţi, răşini sintetic,'. mas,' plastice prelucrate. lIele "Timpuri noi" noile motoare diesel de 2, 3 şi 4 cilindri,
Cn obit'ctÎ\ d,' lIIare însemnătate. care urmează să mtre in produse la nivelul tt·hnicii mondiale care prezintă un pronuntat
Pro~ucti,' in 19~2: este Fabrica de an\'elope Popeşti-Leorderu, ceea progres taţă de caracteristicile seriei \'ecbi ~i constituie o mindrie a
ce IInpune pregatirea temeinică a productiei şi asimilarea cunoştin ('ol,'cli\ului Întreprinderii. Dt' asemenea. noile motoare asincrone
ţelor net','sare fabricării an\'elopelor la nivelul calitativ proiectat. a<illlilate de uzina de maşini eledrice au performanţe comparabile
D,~ aSE'll1enea şi industriile textilă, confecţii, încălţăminte. ali- ('u cele mai bune realizăn pe plan mondial, fiind mult solicitate şi
llIE'nt~ra ale capitalei au inregistrat progrese remarcabile în ceea la e,pOl t. Merită a fi subliniate rezultatele frumoase ale colectivu-
ce !)fl\,eşte volumul, nivelul tehnic, calitatea şi varietatea produc. lui Uzine lor .. 23 August'· În asimilarea noilor linii de ciment dE'
272 G h. G h e o rg h I u ._O_O--'J'--_ _ __ _ _ __
industria lemnului, utilaje de nivel tehnic ridica t, care au pus se concletizeze în organizarea mai temeinică a serviciilor construc-
cadrelor tehnice ale uzinei probleme tehnologice complexe. torului-şef ş i tehn ol ogului-şef din întreprinderi, în repartizarea celor
Cu rezultate deosebite în ridicarea nivelului tehnic ş i calitativ mai calificate cadre de muncitori şi tehnicieni în secţiile de pregă
al produselor se pot mîndri şi o serie de întreprinderi din industria tire a fabricaţ ie i şi în sculării.
uşoară şi alimentară. Sint apreciate modelele re u ş ite de încălţă Indisolubil l egată de progresul tehnic, calitatea producţiei
minte pentru copii ale întreprinderii " Carm en", ţesă turile de constituie în prezent unul din obiectivele principale puse de partid
mătase cu desen şi colorit atrăgător produse de " M ătasea popu- in faţa oamenilor muncii. Lupta pentru o calitate superioară a pro-
Iară", noile sortimente ale Fabricii de produse lactate Bucureşti şi duselor este tot mai mult promovată la nivelul problemelor majore
multe altele. ale activită ţii de producţie. Astăzi a devenit însă insuficientă în\e-
Planul de stat pe 1962 prevede pentru întreprinderile din le~erea ca lită ţii ca privind numai finisarea îngrijită a produselor
capitală sarcini sporite în ce priveşte dezvoltarea tehnicii noi. In sau -educerea remanierilor în cursul procesului de fabricaţie. Fără
acest an vor fi asimilate maşini şi utilaje la nivel tehnic ridicat: la îndoială că prezentarea, aspectul şi finisajul exterior au o mare im-
Uzinele ,,23 August" - prese hidraulice d e 25- 100 de tone, portanţă pentru aprecierea calităţii produselor. Cerinţele actuale
maşini de prelucrat mase plastice prin extrud ere şi injecţie ; la ale econom iei impun însă abordarea mult mai complexă a proble-
"Timpuri noi" - motoare cu explozie de 9 CP şi 18 CP. Uzinele mei calităţii şi corelarea acesteia cu toate celelalte aspecte ale acti-
"Electronica" vor intensifica lucrările pentru asimilarea producţiei vităţii economice, în care un rol determinant il are nivelul tehnic
de diode şi tranzistori cu germaniu şi a pieselor de radio. al producţie i. Prin calitate se înţelege în primul rind obţinerea unor
De modul în care întreprinderile constructoare d e maşini din performanţe superioare: productivitate înaltă, durabilitate, re-
capitală vor realiza în 1962 însuşirea în fabricaţie de noi maşini, zistenţă mare la uzură, paralel cu micşorarea greutăţii specifice şi a
motoare, instalaţii şi agrega te depinde dezvoltarea pînă în 1965 a gabaritelor, ceea ce asigură economisirea materialelor şi reducerea
altor !ntreprin~eri din ţară, inclusiv din oraşul Bucureşti. Se poate suprafeţel o r d e producţie. In toate domeniile, criteriul de orientare
apr:cIa că maI mult de 1/5 din producţia anului 1965 a întreprin-
trebuie să-I constituie modelele cele mai reuşite produse pe plan
denlor constructoare de maşini din B ucureş ti se va realiza pe seama
utilajelor asimilate in 1962. mondial.
Inzestrarea tehnică a întreprinderilor, nivelul înalt de calificare
Infăptuirea ritmică a progresului tehnic ce re ca întreprinderile
constructoare de maşini să asigure trecerea cît mai rapidă de la al cadrelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria capi-
fazele ~e ~roiectare şi executare a prototipurilor la raza de punere talei pot asiaura maşini şi utilaje cu caracteristicile tehnice cele mai
în fabncaţle, domeniu în care există o anumită rălllînere în urmă. inainta te, p:oduse textile mai atrăgătoare şi durabile, încălţăminte
pelltr~ a cărei lichidare trebuie să ne mobilizăm toate forţele. mai frumoasă şi mai trainică, aparate de uz casnic moderne, pro-
Succesul în ridicarea nivelului tehnic al producţiei este strîru duse alimentare variate şi cu valoare nutritivă ridicată.
Ie~at de creared în întreprinderi a unei opinii de masă pentru asi- O mare atenţie s-a acordat în cuvintare problemelor con-
milarea produselor noi şi de considerarea permanentă a planului strucţiei de locuinţe. Referitor la aceasta, tovarăşul Gheorghe
tehnic de către cadrele de conducere, ingineri şi tehnicieni ca fac- Gheorghiu-Dej a arătat că grija deosebită a partidului nostru pen-
18
G h. li h e o r 9 h i uDe J
tru imbunătăţirea condiţiilor de locuit în capitală s(, reflecta in creş' Industrializarea luerărilor dt' construcţii îşi face loc intr-un
terea an de an a volumului construcţiilor de locuinţe. ritm mult prea lent. ~i durata de execuţie este prea mare; de pildă.
In ultimii 2 ani s-au construit în capitală aproape 23 000 ae construirea blocului nr. 9 din ansamblul Şincai \Iărăşeşti. eu -10
apartamente, constituind noi ansambluri şi grupuri de clădiri care tie aparLlmente. a durat circa 12 luni , a blocurilor A., 1 şi A. 2. de
infrumusetează oraşul. Capătă o înfăţişare nouă magistralele capi titt' 40 dl' apartamente din DruJllul Taberei 8 IUI1l.
talei Cal,'a Gm'itei. ~oseaua Ştefan cel Mare şi Mihai Bravu, Faţii de pro!(rl'sul realizat în arhitectură şi in tl'hnica eonstruc-
ma!(istrala . ord-Sud ~I se desă"îrşeşte închegarea urbanistică a tiilor de locuinţe. criticile cele mai frecvente ale oamenilor muncii
zonei cl'ntrall' a oraşului. care sl' mută în noile apartamentl' sint adresate calităţii materiale
Lucrătoni dll1 construcţii au dovedit că pot să realizeze lu- lor dt, instalaţii ~i sanitare. artieolelor d,' Iă:ătuşerie pentru uşi. h'
crări Importante în termene scurte şi în condiţii de bună calitate, rest re şi mobilă executate În mod rudimt'ntar ~i în cantitătl insu-
indl'phnind mai bine unul dm indicatorii de bază ai planului dr ficiente .
im'estiţii : termenul de punere in funcţiune. Acestei stări de lucruri i se va pune capăt prin darea in fum'·
Se e\tll1d tot mai mult metodele noi de mdustrializare ŞI de tiune a fabricilor. în curs de construcţie. pentru producţia de
'Ill'canizare a lucrărilor de construcţii, ceea ce a permis scurtarea ;adiatoare. băi. articole de Iăeătuşeril' şi annături, care vor asiguf'1
duratei dt, t'\ecutie şi realizarea unor importante economii de ma- nevoile economiei nationale cu aceste produse în cantităţi suficit'nte
tt'riale. li sortimente variate.
l'l l'\tmplu grăitor în această privinţă îl constituie Pavilionul Comitetul executi\' al Sfatului popular al capitalei trebUIt' să
E:-.pozitil'i "conomiel naţionale, la care s·au realizat 20000 m' de manifeste o exi!(entă mult sporită faţă de activitatea din construeţii.
suprafat'i utilă numai în 8 luni. ca urmare a folosirii în mare măsură să in\l'I,'agă importanţa pl' earl' partidul şi guvernul o acordă ~on
a ell'ml'ntelor prl'fabricate şi a aplicării unor procedee noi în teh- strucţiilor de locuinţe ca unul din criteriile principale de .apr~clere
nica dr e\ecutie.
a acti\ităţii economice şi gospodăreşti dl' eătre populaţie ŞI. tot-
La blocurile de locuinţe din b-dul Dinicu Golescu au fost date
odată, ca tablou reprezentativ al forţei şi pro!(resului economiei.
in folosinţil 225 de apartamente cu 68 de zile înaintl' de termen,
Conducerea organizaţiilor de construcţii trebuie să asigure dm
la compll'xul dt·locuinţe Griviţa-Ateliere - 192 de apartamente cu . . .. , plasalnellte or<1atlIZarl'a
-14 de zile înaintt' dl' tl'rmen ; cele 9 blocuri-cămme lJentru ,1 000 timp condiţ i ile de execuţlt' : prOIecte ŞI ,un, ,.~
roase cazuri de punere în funcţiune cu întîrziere a unor obiective. mai malte privind calitatea lucrărilor. ... '
Pentru ridicarea nivelului actidtă\li în construcţu este necesar
de nerl'alizare a producti\itătii muncii planificate. cali tate slabă la , ." I Comitetului de stat pen·
1lIlt'le finisaje. depăşiri ale costurilor de deviz. Coordonarea pe ca Sfatul popu lar al capitalei, cu spnJlnu , I
. .' f' 're să definitiveze în tunpu
acelaşi şantier a constructorilor şi instalatorilor de specialităţi dife- tru eonstrucţii . a rh itectura ŞI Slstema Iza •. I . B .
"1 d ··stematizare ale oraşu U1 u, u
rite Iasă de dorit, ceea ce determină numeroase deteriorări şi reta- cel ma i scurt pla nul şi d eta1n e e SI gradului
. plan concret pen tru creşterea <
ceri de săpături. de canalizări şi chiar de construcţii finis a te. reştl şi să î n~ocm ească un
IRO
oeJ
276
-----------
G b. Gh t!
-----------------
o r9 h Iu-
277
de industrializare a construcţiilor. Aceasta este cu ant mai urgent In acelaşi timp există însă o serie de lipsuri în activitatea de
cu cît planul de 6 ani prevede darea în folosinţă in capitală a circa proiectare, ceea ce a făcut ca în anii precedenţi un număr de
90 000 de apartamente moderne şi confortabile. Construcţia noilor obiective să nu poată fi introduse în plan.
blocuri de locuinţe se va incadra in ansambluri urbanistice, care In multe proiecte trimise spre avizare şi aprobare nu sînt solu-
vor contribui la lichidarea urmărilor dezvoltării anarhice din ţionate probleme esenţiale, procedeele tehnologice proiectate nu
perioada burgheziei şi a contrastului dintre centru şi periferie. Noile sînt clarificate şi aprofundate pe baza realizărilor tehnicii moderne.
construcţii vor schimba complet infăţişarea Bucureştiului _ cu Din cauza lipsei d.e legătură între proiectantul general, beneficiar
străzi spaţioase, blocuri primitoare, magazine moderne, cu noi edi- şi organele de proiectare de specialitate, deseori nu sint corelate
ficii de învăţămint şi cultură. soluţiile alimentării cu apă, energie ş.a. ; nu se iau în considerare
Insemnate fonduri materiale şi băneşti sint prevăzute pentru posibilităţile de cooperare pentru utilităţi şi deserviri.
îmbunătăţirea continuă a transportului în comun, realizarea unor In multe din documentaţii nu se analizează cu toată seriozi-
noi c?nstrucţii şi dotări edilitare pentru dezvoltarea reţelei de apă. tatea eficienţa economică a investiţiilor propuse, volumul acestora
canahzare, modernizarea străzilor, extinderea spaţiilor verzi. fiind exagerat în raport cu rezultatele ce urmează a se obţine.
.P.lanul de 6 ani deschide noi şi minunate perspective capitalei Faptul că toate aceste documentaţii cu lipsuri serioase au tre-
palŢiel noastre, ca şi ţării intregi. Bucureştiul se va înfrumuseţa şi cut prin consiliile tehnice-ştiinţifice ale ministerelor dovedeşte că
mal mult, va cunoaşte o mare dezvoltare economică, bunăstarea nu se lucrează destul de temeinic, iar conducerile unor ministere
locuitorilor săi va creşte continuu. nu iau măsuri pentru îndrumarea şi coordonarea activităţii proiec-
La sfîrşitul planului de 6 ani întreprinderile industriale vor da tanţilor.
o producţie de peste 2 ori mai mare decît în 1959. Vor intra în Comitetul orăşenesc de partid, conducerile organizaţiilor de
funcţiune 19 întreprinderi noi; vor fi dezvoltate, reutilate şi dotate proiectare trebuie să manifeste un înalt simţ de răspundere, să se
ocupe mult mai îndeaproape de problemele proiectării şi avizării.
cu secţii noi un număr de 40 de întreprinderi, ceea ce va ridica
să îndrepte eforturile spre tratarea aprofllndată a aspectelor efi-
potenţialul industrial al oraşului.
cienţei economice prin sporirea pe toate treptele a exigenţei faţă de
In 1962 se investesc în capitală circa 3,2 miliarde de lei. O
calitatea proiectelor şi printr-o mai bună coordonare a activităţii
premi.~ă importantă pentru desfăşurarea normală a planului de in- de proiectare, în vederea soluţionării operative, pe parcurs, a pro-
~eshţll este elaborarea din timp şi la un nivel tehnic ridicat a pro- blemelor legate de întocmirea documentaţiilor.
Iectelor pe~tru i.n~oducerea în plan şi pentru execuţia lucrărilor. In dezvoltarea vieţii sociale şi economice a oraşului Bucureşti .
.Intruclt maJontatea institutelor de proiectare sînt în Bucureşti. un rol important îl ocupă comerţul socialist.
conSider necesar să mă _ Pentru satisfacerea cerinţelor în continuă creştere ale popu'
opresc asupra citorva aspecte legate de
munca de elaborare a doc . . . laţiei au fost puse la dispoziţia Sfatului popular al capitalei fonduri
. . .. umentaţlel tehmce pentru lucrările de
mvestJţll. In activitatea de . însemnate de investiţii pentru asigurarea reţelei de desfacere cu
prOIectare s-au realizat incontestabil
progrese incurajatoare S-a I b . spaţii corespunzătoare. S-au construit mari depozite de mărfuri. pre-
'. . u e a orat prOiecte valoroase pentru
~a:~ cO~bmate, instalaţii complexe, fabrici şi uzine la nivelul teh- cum şi un mare număr de unităţi comerciale, care asigură conditii
meu mo erne, frumoase ansambluri urbanistice. bune de deservire.
G h. (~h t' o I y h i u • D t> J Cuvintdre Id Conferintd Orgdnizdtie! oraşeneştl de P,Htld Bucure~ll 27H
Satisfacerea exigenţelor sporite ale populaţiei capitalei, buna dul maselor de oameni ai muncii, contribuind într-o mare măsura
aprovizionare a noilor cartiere, creşterea rentabiiităţii comerţului la succesele despre care s-a vorbit aici.
socialist sînt cerinţe care se pot realiza numai în condiţiile unei Măre\ele obiective ce stau în faţa noastră impun organelor şi
reţele comerciale raţional dezyoltate, cu un număr suficient de organizaţiilor de partid să asigure participarea activă a tuturor
magazine profilate şi bine utilate, distribuite în raport cu densitatea membrilor de partid la lupta pentru realizarea sarcinilor politice-
populaţiei ~i dimensionate pe baza unor calcule economice care să economice, încît fiecare membru al partidului, la locul său de
asigure reducerea cheltuielilor de circulaţie. muncă. să fie un militant care să-i mobilizeze şi 8ă-i însufleţească
Anul 1962. în care am păşit, va încheia prima jumătate a pia- prin exemplul său şi pe ceilalţi oameni ai muncii.
nului de 6 ani. De rezultatele pe care le vom obţine în acest an Darea de seamă şi discuţiile din cadrul conferinţei au relevat
depinde într-o mare măsură înfăptuirea înainte de termen a pIanu- importanţa deosebită a activului de partid, ale cărui rînduri au spo-
lui de 6 ani. rit în ultimii ani; trebuie însă arătat că în <:apitală mai există mari
Realizarea sarcinilor ce revin oamenilor muncii din capitală )osibiliti'tţi. încă nefolosite, de lărgire a activului de partid. Merită
în 1962 cere eforturi serioase din partea lor. precum şi o muncă ~ă fie extinsă metoda folosită de comitetul orăşenesc, care, spriji-
mai bine organizată, mai calificată din partea organelor şi organi- nindu-se pe activul de partid, cît şi ve activul fără partid, formează,
zaţiilor de partid. pentru toate sectoarele de activitate, colective alcătuite din oa~eni
Sîntem încredinţaţi că oamenii muncii din capitală. sub con- competenţi, specialişti cu o înaltă calificare din dlfente domenn -
ducerea organizaţiilor de partid, îşi vor mobiliza toate forţele, toată ceea ce asigură studierea aprofundată a problemelor şi elaborarea
experienţa şi capacitatea creatoare pentru a asigura îndeplinirea unor măsuri practice eficace.
planului pe 1962 la toţi indicii, vor obţine noi şi însemnate succese In munca de alegere şi creştere a cadrelor, comitetul orăşenesc,
În lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru făurirea comitetele raionale de partid au obţinut bune rezultate, formînd şi
\ ieţii socialiste_ îmbelşugate, a poporului muncitor. promovind în munci de conducere din toate. sectoarele vie~ de
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a ocupat apoi de unele partid. de stat, economice, culturale şi obşteştI un mare numar de
probleme ale muncii politice-organizatorice a organelor şi organi- cadre valoroase.
zatiilor de partid. Subliniind că organizaţia de partid a oraşului In această privinţă, conferinţa a scos în e\idenţă şi unele l~p-
Bucureşti. care grupează peste 122000 de membri şi candidaţi de suri care trebuie înlăturate cu toată hotărîrea. A creşte cadre m~
, . bună pregătire l)olitică ŞI
partid J aproape a şaptea parte din efectivul parlidului - este seamnă nu numai a forma oamem cu o .
cea mai mare organizaţie a partidului nostru, vorbitorul a spus: profesională care să poata conduce ac IV
v t' itatea intr-un sector. .sau
Aşa cum a rei eşit şi din dezbaterile conferinţei, organizaţia de , . 1 . - lte principialităţi partmJCe,
altul, ci şi a-i educa în spmtu uneI ma
partid a capitalei îşi îndeplineşte cu cinste sarcinile ce-i revin. A .' -' . -ntreaga lor comportare
al ideologiei şi moralei SOCIalIste, mClt pnn .'
crescut rolul organizaţiilor de partid în conducerea acti\ ită\ii eco- să poată sluji drept pildă oamenilor munCII. . . .-
nomice, de stat şi social-culturale; în marea lor majorilate, ele îşi . întreI)rinderi. mstItuţu
Capitala noastră cu numeroase Ie el
concentrează activitatea asupra principalelor probleme ale secto- , t
_ perim' şi de cercetare
v v -
ţiile de partid din Bucureşti au deplina posibilitate de a asigura preocupă într-o măsură mai mare de legarea tot mai strînsă a mun-
cadre corespunzătoare, cu perspective de creştere pentru toate cii ideologice de sarcinile practice ale construcţiei socialiste; un
domeniile de activitate. număr însemnat de cadre economice, tehnice studiază economia
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pe viitor aplicării con. politică şi problemele economiei industriale. Aproape totalitatea
secvente a principiilor şi normelor leniniste în viaţa de partid, membrilor de partid, precum şi alţi oameni ai muncii sînt cuprinşi
conducerii colective, întăririi disciplinei de partid, a combativităţii în învăţămîntul de partid.
şi intransigenţei faţă de orice abateri de la linia politică a parti. Organizaţia de Bucureşti a acumulat o experienţă interesantă
dului, de la disciplina şi regulile de partid. în ce priveşte organizarea diferenţiată a muncii de propagandă
Din dezbaterile conferinţei au reieşit unele deficienţe în do· potrivit cu sfera de preocupări a diferitelor categorii de oameni ai
meniul organizării şi controlului îndeplinirii hotărîrilor. Ca rezul- muncii cărora li se adresează - cadre conducătoare din economie,
tat, unele hotărîri adoptate de comitetul orăşenesc sînt aduse cu ingineri şi tehnicieni, cadre de partid şi sindicale din întreprinderi,
întîrziere la cunoştinţa comitetelor raion ale şi organizaţiilor de cadre didactice, cercetători ştiinţifici, oameni de artă şi literatură.
bază, prevederi importante ale acestora nu se aplică la timp, iar Această experienţă trebuie să fie mereu îmbogăţită şi perfecţionată,
uneori de loc. ea contribuind la legarea strînsă a teoriei de practică şi înlăturarea
Deşi s·a atras atenţia în mod sistematic că organele de partid caracterului formal, scolastic pe care·1 mai are uneori munca ideo-
trebuie să-şi desfăşoare cea mai mare parte a activităţii în mijlocul logică. Accentul principal în munca de propagandă trebuie pus pe
oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, acolo unde muncesc continua ei îmbunătăţire calitativă, pe ridicarea nivelului teoretic
membrii de partid, totuşi nu au fost încă eliminate complet ten- şi a eficacităţii sale practice. Munca de propagandă trebuie să asi-
dinţele birocratice, de înlocuire a muncii vii prin şedinţe şi hîrtii. gure cunoaşterea aprofundată de către membrii de partid şi de
Mai dăinuie practica unor şedinţe care, nefiind temeinic pregltite, masele oamenilor muncii a liniei şi hotărîrilor partidului, a apre-
se încheie cu hotărîri insuficient documentate şi nu preconizează cierilor sale asupra problemelor vieţii interne şi internaţionale, să
măsuri concrete, precise, bazate pe un studiu aprofundat al pro· înarmeze ideologic pe membrii de partid pentru a îndeplini c~
blemelor. Se pierde, de asemenea, mult timp pentru întocmirea a succes sarcinile istorice stabilite de Congresul al III·lea al Parti-
tot felul de informări şi situaţii, adeseori inutile. In perioada ia· dului Muncitoresc Romîn.
nuarie--septembrie 1961, unui singur comitet raion al de partid Pentru conducerea cercurilor şi cursurilor din sistemul învăţă
din capitală i-au fost cerute 66 de informări şi situaţii, totalizînd mîntului de partid, pentru întocmirea de materiale prop.aga~distice
320 de pagini. In munca de partid sînt necesare diferite informări, calificate, comitetul orăşenesc, comitetele raionale trebU1~ sa re~a~
dar aceasta nu înseam:lă să se înlocuiască munca cu oamenii prin tizeze un număr mai mare de tovarăşi cu bună pregătire Ideologl~a:
munca cu hîrtiile; bună şi utilă este acea informare care se ba- 1egaţl· de actIvItatea
. . . d'm d'f
practIca v
I en.te domenii ale construcţieI.
zează pe cunoaşterea temeinică a realităţilor şi le prezintă într·o . . . "1 I
socIalIste. Acesta este ŞI mI) ocu pnnclpa . . I de înlăturare
. a tendm-
formă sintetică. ţelor de rupere a propagandei de necesităţile practice.
Aşa cum au arătat dezbaterile conferinţei, organizaţia de partid .. . sOCJa
Formarea conştllnţel . l'IS t e a oamenilor muncii este una ..
din Bucureşti a desfăşurat în ultimii ani o activitate bogată şi mul· . .•
dintre cele mai complexe sarCllli m e ap
t a desăvîrşirii construcţIeI
v ' v
llluncă educati\'ă in rindul maselor largi ale celor ce muncesc, al Organizaţiile U,T,M" cu sprij inul ~i sub îndrumarea organi-
cărei rod este ni\'elul politic din ce in ce mai ridicat, elanul şi ab- za ţiilor de partid, treb uie să desfăşoare () actÎ\ itate bogată in con-
negaţia, atitud inea nouă faţă de m uncă ş i îndatoririle sociale, ori- ţinut, \ar iată şi atrăgătoare, ajutindu-i pe tineri să-şi formezf' o
zontul cultural mai larg - trăsături caracteristice unui număr tot concepţie ş tiinţifică despre natură şi societate, ~ă-şi insuşească in-
Jnai J114lre de OC1tneni ai tnuncii. \ăţătura ma rxist-leninistă şipolitica partidului nostru,
In d es răşurarea a c tivităţii educative de masă, sarcini deosebit Regim ul democrat-popular a deschis larg în fa ţa maselor de
tip mari au sindicatel e, Fără o intensă muncă educativă este 0U tineri por ţile învăţămîntului de toate gradele , În Bucure şti , ca şi
ne putinţă îndeplinirea de către sindicate a sarcinilor ce le revin in întreaga ţa ră, reţeaua instituţiilor de în vă ţămînt a cunoscut o
in mobiliza rea oamenilor muncii la lupta pentru îndeplinirea pIa- put e rnică dezvoltarE',
nu lui de stat. în a tra~erea maselor muncitoare la o participare tot Astăzi învăţămîntul de 8 ani ş i mediu se d e sfăş oară în c a pit a l ă
mai ac ti\'ă în cond'Tcerea economi ei, Or, a şa cum a reieşit ş i din în 9,12 ş coli si cuprinde de 7 ori ma i mulţi ele\'i decît în 19,38,
i n tef\en ţi i l e participantil or la disc uţii , adesea o rganizaţiile sindicale 'lum ai în ultimii trei ani au fos t construite în ca pital ă 39 de loca-
prÎ\'esc munca edu ca ti vă izola t de aceste sarcini fundam entale, o luri noi de ş c oală cu 750 de să li de clasă, I m'ăţămintul profesiollal
neglijează, nu se preocupă să-i as igure un caracte r permanent. La şi tehnic este urmat de peste 30 ()OO de elevi, Peste 15000 de tiJwri
unele întreprindE'ri din capitală munca cultural ă se du ce în mod munci tori îmbină munca în producţie cu în\'ăţătura, frec\·en tînd
sporadic, an' o sferă de cuprindere res trînsă; se m anifes tă o slab.! cursurile învăţămîntului seral.
('\igenţ,1 faţ,i de conţinutul acti\ităţ ii cul turale, se face puţin pen- In Bu cureşti îşi d es făşoară, de aspmenea, actÎ\'itatea 14 insti-
tru organizarea uti l ă şi totodată p l ăc ută a timpului libe r al mun- tute de înv ă ţ ă mînt superior, în care învaţă peste 40000 de studenţi,
CItorilor. al famili ilor lor, al tineretului. o d a t ă ş i jumătat e mai m ulţi dt'cî, erau in întreaga ţară în 1938,
, Organele de partid sînt datoare să îndrume o rganiza ţiil e sin- ~ -a u construit şi amenajat camine studenţeşti cuprinzînd 20 000 de
cltcale pentru lichidarea hotărîtă a uno r asemenea deficienţe , Mem- locu)'i ş i cantine la care iau masa peste 18000 de studenţi. Pen tru
brn de partId care activează în organele sindi cale t reb uie să ac- urm ători i ani se pre\'ede cons truirea unui nou local al Institutului
tioneze cu perseverenţă pentru ca fiecare organizaţie sindicală să jlolitehni c, cu o capacita te pentru 10 000 de studenţi, utilat la cel
\'alo~ific= ~~ultiplele mijloace pe care le a re la dispoziţie în vederea mai înalt nivel tehnic, precum şi alte spaţii de îm'ăţămînt, noi
desfaşurarn
, ,muncii cultural-educative' să folosea sca"d'111 p l'111 pu-
cămi ne ş i cantine s tud en ţeşti ,
terea el de 1I1fJuenţă în scopul educării com uniste a maselor com- Tineretul studios, folosind conditiile e\cepţionale de îm'ăţătură
baterii stărilor de s[Jirit înapOI'ate , pro movaru
".. nou l u!.' ' care ioan fos t create cu grijă părinteasc,i de clasa muncitoare, de
, O atenţie deosebită trebuie să aco rde organiza ţiile de p artid partidu l ş i sta tul nostru, trebuie să muncească cu seriozitate şi s im ţ
tmeretului nostru min t .... de răspundere p entru a-şi însu~i temeinic cunoştinţele spre a fi
" " una, creştem nOn gene ra tii de ce tă ţe ni ai
patTl el soclahste, Factorul h o tărîto r al educaţiei comuniste este cît mai folositor patriei, , "
munca' neobo 't "
"' "
1' "
SI sa cu !Jvam în rîndurile tinere tului dragostea ele Comite tul orăşen esc de pa rtid, comitetele ra innale trebUIe sa
munca, spmtul de disciplin" h t" • d '", se preocupe mai siste ma tic de actiVItatea şco lară, In cadrul dezba-
" a, o anrea e a- şI darUl elanul şi ener-
gIa clocotltoare operei de construire a socialismului! terilor s-a a tra s a tenţia asup ra unor de fi ciente în munca edltcati \'ă
G h. G b e o r9 h i u- D e J
284 Cuvtntare la Conferinţa Organizatiei orlişeneşti de partid Bucureşti 281>
desfăşurată de cadrele didactice, de org~~a~l~ V.T.M. din şcoli, o impresionantă manifestare a ataşamentului profund al oa-
de organizaţiile de pionieri. Ele se explica mamte de toate prin menilor de cultură faţă de partid şi faţă de cauza socialismului, a
lipsurile în munca organelor şi organizaţiilor de partid, care ade- botărîrii lor de a crea opere de valoare, demne de poporul nostru
seori, absorbite de alte sarcini, nu acordă şcolii atenţia cuvenită. făuri tor al noii orînduiri, a fost recenta Conferinţă pe ţară a scriito-
Trebuie asigurată continua îmbunătăţire atît a activităţii didactice rilor. Sîntem convinşi că această conferinţă şi cele ale altor uniuni
cît şi a muncii educative în şcoală - sarcină valabilă şi pentru de creatori care-i vor urma vor contribui la un nou avînt al crea-
învăţămîntul superior. Sub conducerea organizaţiilor de partid tre· ţiei artistice, la îmbogăţirea continuă a culturii noastre socialiste.
buie unite eforturile cadrelor didactice, ale organizaţiilor V.T.M., Partidul, oamenii muncii dau o înaltă apreciere contribuţiei
ale asociaţiilor studenţeşti, pentru a ridica nivelul însuşirii de către aduse de oamenii de cultură la cauza construirii socialismului, a
studenţi a cunoştinţelor predate, în strînsă legătură cu cerînţele înfloririi patriei şi ridicării nivelului de trai material şi spiritual al
practicii, a-i educa în spiritul ataşamentului faţă de cauza socialis- întregului popor. .
mului, al dragostei faţă de muncă şi de profesiunea aleasă, a forma Avînd drept ghid indicaţiile Congresului al III-lea al Parti-
specialişti bine pregătiţi, cu înaltă conştiinţă cetăţenească, care s~ dului Muncitoresc Romîn cu privire la munca în rîndurile oamenilor
facă faţă cu cinste îndatoririlor ce le vor fi încredinţate. de cultură, organizaţiile de partid din institutele de ştiinţă şi artă,
Tînăra noastră intelectualitate, formată în anii puterii populare, din uniunile de creaţie au sarcina să intensifice activitatea de răs
este educată de pe băncile şcolii în spiritul învăţăturii marxist-le- pîndire a marxism-Ieninismului, să combată concepţiile idealiste
niniste. In acelaşi timp s-a desfăşurat o largă muncă de răspîndire retrograde, burgheze, să militeze pentru ca munca de cer~etare.
a ideilor marxism-leninismului în rîndurile întelectualilor de veche activitatea didactică şi creaţia artistică să răspundă în tot mal mare
formaţie, care, în cea mai mare parte a lor, şi-au pus talentul şi măsură cerinţelor construcţiei socialiste. . .
cunoştinţele în slujba construcţiei socialiste şi desfăşoară o multi- In încheierea cuvîntării, tovarăşul Gheorgbe Gheorg~1U-D~J •a
laterală activitate obştească. mbliniat că în conferinţa organizaţiei de partid Bucureşti," c~ ŞI 1D
Pentru partidul nostru este un izvor de mare satisfacţie de a conferînţele tuturor organizaţiilor regionale, a fost releva:a 1D.se~
auzi reprezentanţi de seamă ai ştiinţei şi artei arătînd cît de rod- . C CIP M R care a dezbatut mva·
nătatea deosebită a plenar el ., a . . . J
nice s-au dovedit ideile marxism-Ieninismului pentru activitatea lor, · 1 "il C gresului al XXII-lea a
ţămintele ce se desprind d m ucrar e on
cum îi ajută să găsească răspuns la problemele filozofice complexe P.C.V.S. pentru activitatea partidului nostru. .'
care decurg dîn dezvoltarea ştiinţei contemporane, ca şi la cele Strîns unit, legat indisolubil de masele cele mal.l argl ale. o~
ale creaţiei artistice. Nu e de mirare că poziţia ideologică a înte- menilor muncii, partidul nostru este astăzi mai puternic ca oncl~ t'
lectualilor noştri, faptul că ei urmează cu încredere politica parti- . l' f ," d învăţătura marXlS-
Fidelitatea nestrărnutată a pamdu Ul ala . ~ t . m' transigen'a
dului stîrneşte furia duşmanilor socialismului şi ai ţării noastre de . r
leninistă faţă de cauza SOCla ISmU ,
lui combativlta ea ŞI
'd 1 t
,
dîncolo de graniţă, a feluriţilor transfugi, care şi-au renegat patria ' ". • ederea cu care parti u es e
~a faţă de orice manifestări strame, m"c~ • d linirii măreţelor sar-
şi poporul şi care încearcă să defăimeze nume scumpe întregului urmat de poporul muncitor sînt che~aş.la m ep
nostru popor, glorii ale culturii romîneşti. cini ale desăvîrşirii construcţiei soclahste.
G h. G h e o r 9 h i \. De 1 RAPORT CU PRIVIRE
LA îN CH EIEREA COLECTIVIZĂRII
'\,e e\primăm comingerea că puternica organizaţie de partid ŞI REORGANIZAREA CONDUCERII
a capitalei. împreună cu întregul partid va şti să ridic" nivelul ac- AGRICULTURII PREZENTAT LA SESIUNEA
tiyităţii sale în toate domeniile şi va munci cu pasiune şi abnegaţie EXTRAORDINARĂ
pentru il aduce o contribuţie cit mai \'aloroasă la contmua întărire A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
a partidului şi a rolului său conducător, la înfăptuirea măreţulUI
- 27 aprilie 1962 _
program de desăvîrşire a construcţiei socialiste in ţara noastră.
(Cl/t;Întarea. ascultată cu deosebitil atel1ţie, a fost subliniată
CII Gii şi put('rnice aplauze.)
VICTORIA SOCIALISMULUI LA SATE - saşI dezvoltarea industriei şi creşterea continuă a pieţei interne,
O CONFIRMARE STRĂLUCITĂ naşte contradicţii între ritmul înalt de creştere a industriei şi
A JUSTEŢEI POLITICII PARTIDULUI starea de înapoiere a agriculturii, împiedică dezvoltarea planifi-
cată, armonioasă a întregii economii.
Tovarăşi, Singura oale de lichidare a acestei contradicţii este transfor-
Lupta partidului nostru pentru înfăptuirea obiectivului său marea socialistă a satului, treptata înlocuire a micii producţii de
strategic, viotoria deplină a socialismului, a cunoscut după elibe- mărfuri prin marea gospodărie socialistă.
rarea ţării cîteva etape. Realizarea acestei sarcini are o uriaşă importanţă economică,
In prima etapă a revoluţiei populare, partidul a pus în cen- politică şi socială pentru fiecare ţară care trece de la capitalism
trul programului de transformare democratică a ţării lupta pentru la socialism şi îndeosebi pentru ţări cu o ţărănime numeroasă şi
exproprierea pămîntului moşieresc şi împărţirea lui ţărănimii mun- o pondere însemnată a agriculturii în ansamblul economiei na-
citoare. In focul ei s-a închegat alianţa trainică dintre clasa mun- ţionale.
citoar!' şi ţărănimea muncitoare. Lichidarea prin reforma agrară Linia trasată de partid acum 13 ani, la istorica plenară din
a rămăşiţelor feudale în agricultură şi desfiinţarea moşierimii ca martie 1949 a Comitetului Central, a stat la termelia întregii
clasă au însemnat rezolvarea sarcinii fundamentale a desăvîrşirii munci desfăşurate de atunci şi pînă astăzi în transformarea so-
revoluţiei burgheza-democratice, au creat premisele pentru trecerea cialistă a agriculturii.
la înfăptuirea revoluţiei socialiste. Aplicînd creator la condiţiile ţăI·ii noastre planul cooperatist
O mare contribuţie la făurirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, al lui Lenin, învăţînd din bogata experienţă a Partidului Comu-
la realizarea reformei agrare şi instaurarea puterii populare a nist al Uniunii Sovietice în construcţia socialistă la sate, partidul
adus-o organizaţia largă a ţărănimii, care în întreaga ei activitate a desfăşurat o muncă îndelungată şi răbdătoare pentru a convinge
a urm3Jt partidul comunist, Frontul plugarilor, condus de emi- ţărănimea muncitoare să-şi unească micile gospodării în mari gos-
nentul om de stat şi înflăcăratul patriot dr. Petru Groza. poeLării agricole socialiste.
Intr-un termen istoriceşte extrem de scurt, sub conducerea Politica consecventă de întărire a alianţei cu ţărănimea să
partidului, clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea, a înfrînt şi a racă şi mijlocaşă a dus la crearea şi dezvoltarea sectorului socia-
izgonit de la putere clasele exploatatoare, a cucerit întreaga pu- list din agricultură. Faţă de chiaburime, partidul a adoptat poli-
tere, a naţionalizat principalele miiloace de producţie şi a trecut tica de îngrădire, care a dus la micşorarea treptată a puterii ei
la construirea societăţii socialiste. (Aplauze.) economice, la î.ngustarea continuă a sferei ei de exploatare şi la
In noua etapă a revoluţiei, partidul nostru s-a căLăuzit ne-
lichidarea ei ca clasă. Prin aceasta s-a pus capăt pentru totdea-
abătut după învăţătura lui Lenin care arată că mica producţie
una exploart:ării omului de către om.
de mărfuri generează în mod inevitabil în proporţie dr:- masă ca-
pitalism şi burghezie, că pentru victoria deplină a noii ol·înduiri, Caracteristic pentru procesul de transformare socialistă a
socialismul trebuie construit nu numai la oraşe, ci şi la sate. agriculturii a fost înaintarea treptată, continuă, pe măsura convin-·
Mica gospodărie ţărănească face cu neputinţă mecanizarea şi gerii ţărănimii de a trece pe drumul agriculturii socialiste şi pe mă
organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei agricole, frînează în- sura creării bazei tehnice-materiale necesare.
Raport prezentat la sesiunea extraordinarA II M.A.N.
_______________ 9n
~_~,,7
2_9_6_ _ _ _ _ _ _ _ _G_h,_G_h e o r 9 h i u - De I
lor. ŞI , a copulor, erau îndatoraţi pînă în git la bancheri şi cămă desfiinţarea cotelor obligatorii şi aşezarea, la temelia relaţiilor
~ n ~m cauza ~atelor pe care trebuiau să le plătească pentru aşa economice între stat şi ţărănime, a contractelor pentru vînzarea
ZIsa ~mpropnetaflre, a împrumu turilor făc ute p entru cum părarea produselor a gricole la preţuri avantajoase. Sistemul de contractări
de vIte sau unelte, a impozitelor şi dobînzilor In 1999 d " -- pregătit prin măsuri introcl.use treptat din 1953 -- a contribuit
datele economiştilor burghezi, aproape 2 500 000 d ,~ .' upa In măs ură con siderabilă la creşterea an de an a .producţiei agri-
d"" "" . e am CI gospo-
am ţaraneştI aveau datorii de 37,4 miliarde de lei. cole ş i a volumului de produse agricole intrate în fondul central.
. După datele oficiale ale vremii, analfabetismul cuprindea Numai în 1961 veniturile băneşti ale ţărănimii provenite din vîn-
ma~ .<Illo'1!t de jumătate din totalul populaţiei rurale, iar asistenţa zăr i că tre stat s-au ridicat la 9 miliarde de lei.
me Icala la sate lipsea aproape cu desăvîrşire ' 200/ d ' '" Au crescut con tinuu puterea de cumpărare şi nivelul de trai
" " 1 ' °
m copal
ma~e rial şicultoraJ al ţărănimii, care se hrăneşte şi se îmbmcă
Pmab a ~n an mureau cu zile din cauza bolilor sociale şi a hnsei
d e rana. r mai bine decît în trecut, consumă mai multă carne, zahăr, lapte,
cu mpăr ă mai multe produse industriale, textile, încălţăminte,
" " ~c:~ta, era satul "pitoresc", "viaţa patriarhală şi fericită" a
ţarammll dm trecut. mobilă, produse electrotehnice şi alte mărfuri de uz casnic. In
ultimii trei ani, numai prin reţeaua rurală a cooperaţiei de con-
Revoluţia a, •tnf"ap tUtta
socialist" . " d e clasa muncitoare în alianţă
cu ţarantmea' sub condu cerea partt'dU1Ut. nostru, a pus capăt pen·
" " .
sum a u fo st vîndute mărfuri în valoare de 31 miliarde de lei. In
t ru t otd eauna ca unu" "t perioada 1956- 1961 s-au construit la sate peste o jumătate de
d' 1 . ' t VIS un, acestei stări de lucruri schimbînd
ro tca viaţa maselor ţărăneşti, (Aplauze prelungite.) , milion de case de locuit; pînă la sfîrşitul anului 1962 numărul
Statul a îndreptat snre a ' It "" " satelor electrificate va ajunge la aproape 4500.
t'ti' " 1 "gflcu ura, multImIi 12 ani inves- Pe lîngă extinderea reţelei de spitale orăşeneşti şi din centre
IIm va oare de peste 23 miliarde d e lei, din care cea rr:a i mare
parte pentru maşini şi utila' A' raionale, astăzi funcţionează în mediul rural 2 000 de case de
54 000 d Je. gn cultura dispune as tăzi de naş teri şi aproape 3 000 de circumscripţii medico-sanitare, cu
e tra ctoare fizice 50 000 d "" . .
25 000 d b' ' e semanaton mecamce, peste 6 600 de medici.
e corn me pentru "aJOasen "' . 1
ŞI a te maşini agricole, Sta-
298 Gh. Gheorghlu.Dej
Raport prezentat la sesiunea extraordinară Il M.A.N. 299
aducă gospodăriei un plus de venit de aproape 3 500 de lei şi o Fiecare gospodărie colectivă trebuie să-şi întocmească planuri
cantitate de carne pentru fondul de stat egală ou cea obţinută concrete de creştere a porcilor pînă în 1965, prevăzînd îmbună
de la doi mînzaţi. tăţirea continuă a procesului de reproducţie şi îngrăşare, amelio-
O sursă de venituri pentru ţărănime, care poate în acelaşi rarea condiţiilor de adăpostire, corelarea planului prodiUcţiei de
timp să aducă un spor important de -carne, este îngrăşarea viţeilor carne cu cel al producţiei de furaje şi asigurîndu-şi ;rezervele
din gospodăriile personale ale oolectiviştilor. Se apreciază că în necesare.
1965 vor fi aproape 1 500000 de vaci în proprietate personală a Gospodăriile de stat ating în 1962 o încărcătură de 100 de
colectiviştilor; ele vor prowce cel puţin 1 100000 de viţei, din porci graşi livraţi la 100 ha arabil; prin concentrarea în conti-
care circa 500 000-600 000 vor fi destinaţi tăierii. nuare a creşterii şi îngrăşării porcilor în gospodării mari şi spe-
Creşterea acestor viţei la greutăţi cît mai mari se poate rea- cializate, ele vor trebui să ajungă în 1965 la un număr de două
liza în gospodăriile personale ale oolectiviştilor. Este necesar însă milioane de porci graşi.
ca acele animale care nu pot fi îngrăşate în gospodăria personală In ultimii ani, multe gospodării de stat au obţinut rez.ultate
să fie contractate de întreprinderile statului la greutăţile efective frumoase în creşterea şi îngrăşarea porcilor. Insuşindu-şi expe-
pînă la care pot fi aduse de către producători şi apoi crescute şi rienţa gospodăriilor fruntaşe şi organizînd mai bine creşterea şi
îngrăşate în continuare în gospodării de stat, în îngrăşătoriile îngrăşarea porcilor, gospodăriile de stat au toate condiţiile pentru
Ministerului Industriei Alimentare şi în gospodăriile colective din a îndep.lini această sarcină de mare răspundere.
comunele care au tradiţie în creşterea vitelor. Un mijloc deosebit de important de creştere a producţiei de
O sursă care asigură obţinerea !Într-un termen mai scurt a carne îl constituie sporirea însemnată a efectivelor de păsări.
unei producţii sporite de carne este creşterea porcilor. In acest După datele ultimului recensămînt, număr.u1 de păsări a ajuns
domeniu, gospodăriile agricole colective au obţinut rezultate bune la peste 44500 000, faţă de 37000000 existente în 1960, iar pro-
în ultimii ani: de la 23000 de tone de carne vîndute statului în ducţia de ouă a crescut în 1961 la 2600 de milioane.
1961, ele vor ajunge la circa 70000 de tone în 1962, valorificînd Rezultă din aceste date că efectivul de păsări necesar rea-
pe această cale în condiţii avantajoase porumbul şi celelalte furaje. lizării produ-cţiei de 120000 de tone de carne de pasăre. î~ 19~5,
_ Gospodăriile colective au toate posibilităţile să ajungă pînă prevăzută în Directivele celui de-al III-lea Congres, eXIsta chJa~
~ 1 965. ,Ia o producţie-marfă de 2 000 000-2 500 000 de porci în momentul de faţă. Aceasta înseamnă că sarcinile pe care m
0
mgraşaţl, care va asigura gospodăriilor colective venituri anuale le-am propus în domeniul producţiei de carne de ,pa.săre pot fi cu
de circa 2 miliarde de lei. m.lIlt depăşite ~n anii ce urmează; se va putea aSIgura .astfel ~
creştere însemnată a ponderii cărnii de pasăre în pro~ucţJa t~~la
Pentru a atinge asemenea niveluri de creştere a porcilor este
de carne. La aceeaşi concluzie se poate ajunge daca e~am~am
necesar ca gospodăriile colective să-şi constituie o matcă de circa numărul cu totul scăzut de păsări din gospodăriile colective ŞIo de
~.OO ~O~~~O 000 de s:roafe. Această sarcină este pe deplin rea- stat faţă de suprafaţa pe care o d eţm. · Recensămîntul
o .. a aratat
Izablla, ţinmd cont ca gospodăriile colective au avut în aprilie că la începutul anului 1962 au existat în gOSipodarn~e de stat nu-
155 000, iar la sfîrşitul acestui an vor ajunge la un efectiv de mai 1 237 000 de păsări, iar în gospodăriile coleotlve 1 600 .O?O.
200 000-220 000 de scroafe. In fiecare gospodărie colectivă şi de stat există toate condIţnle
Raport prezentat la sesiunea extraordinar! a M.A.N.
307
S06 ah. C b e o r 9 h i u· o e J
au dat, în afară de 'Produse în natură, mai mult de zece lei la i 304 400 de lei în 1961.
fiecare zi-muncă, Ş Consiliile de conducere ale unor gospodării colective au o
Este instructiv .s ă arătăm modul în care sporirea avutului atitudine cu totul nejustificată faţă de problema avutului obştesc,
obştesc, raportat la suta de hectare, influenţează pozitiv creşterea considerînd fără temei ,că prin alocarea unor swne sporite din
veniturilor gospodăriilor colective şi a valorii zilei-muncă, veniblrile gospodăriei pentru creşterea fondului de bază se vor
Gospodăria colec tivă Recaş din regiunea Banat, spre exemplu, reduce sumele alocate plăţii zilei-muncă, Aceasta înseamnă pur
şi-a sporit an de a n proprietatea obştească, ajungînd la sfîrşitul i simplu să-ţi furi singur căciula, A menţine la un nivel scăzu t
Ş
anului 1961 la un fon d de bază de 4 484 000 de lei, ceea ce re- roprietatea obştească, a nu asigura resurse1e necesare creş t em..
vine la o sută de hectare teren agricol 186 000 de lei faţă de ~ijloacelor de producţie, sporirii efectivelor de anin1ale, planta-
148700 de lei în 1960 şi 97400 de lei în 1959, Un loc princi- ţiilor pomiviticole, amenajării de suprafeţe pentru cultura l~gu,
pal în a\'utul obştesc iîl ocupă animalele, al căror număr era la melor înseamnă a n,u crea baza trainică şi sigură pentru spomea
1 ianuarie 1962 de 455 de taurine, din care 242 de vaci şi juninci, veniturilor go~odăriei şi in1plicit a veniturilor pe zi-muncă,
1189 de porcine, din care 100 de scroafe, 1060 de ovine, Desigur că pentru 'sporirea mijloacelor de producţie, gos-
Sporirea continuă a avutului obştesc a dus la creşterea veni- podăriile colective beneficiază şi vor beneficia şi în viitor de. in1:
turilor gospodăriei la o sută de hectare teren agricol de la portantesume alocate de stat sub formă de credite cu do~mda
165400 de lei în 1959 la 228000 de lei în 1961. foarte redusă Iii cl1iar fără dobîndă, însă toate acestea "tr~bUle să
Rezultatele obţinute de această gospodărie apar şi mai con- fie plătite, rambursate la scadenţă, Numeroase gospodaru conso~
cludente dacă le comparăm cu cele obţinute de gospodăria co- lidate iaU renunţat să mai facă apel la credite din partea statulu:
lectivă vecină Bazoşul Vechi, care, deşi are o serie de realizări, şi îşi alocă singure fondurile necesare lărgirii însemnate a aVl.ltulUi
nu a folosit pe deplin posibilităţile existente pentru dezvoltarea obştesc, , ,"
proprietăţii obşteşti. Aici fondul de bază la o sută de hectare re- Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, t~ţl ţa~
prezintă 97 800 de lei faţă de 186 000 de lei la gospodăria Recaş ; ranii colectivişti trebuie să se îngrijească de creşt~rea CIt ~l
ca urmare, veniturile realizate la o sută de hectare au fost în rapidă a avutului obştesc, ca principala cale de spome a :emtu-
1961 de nwnai 111450 de lei faţă de 228000 în gospodăria rilor gospodăriilor, de întărire a puterii lor economice, de ndlCare
Recaş, iar valoarea zilei-muncă de numai 15 lei faţă de 30 lei la a bunăstării materiale a colectiviştilor. (Aplauze.)
cealaltă gospodărie, ,,, cl1'bzuite a fondu-
O mare atenţie trebuie acordată fo1OSlfll 1 " •
Gospodăria colectivă
din Palazu-Mare, regiunea Dobrogea, ' f' gospodărie, combatm-
lui de zile-muncă de care d Ispune lecare ,
şi-asporit continuu proprietatea obştească, ajungînd la sfîrşitul , 'toţi' neproductive sau sta-
du-se risipa, cheltuirea lor pentru activI a d'f' t
anului 1961 la .un fond de bază de 4906600 de lei, revenind d '1 muncă pentru 1 ente 1'e-
bilirea unui număr prea mare e ZI e- " 1 ".
337000 de lei .la o sută de hectare teren agricol, faţă de 272 000 " t de zile-munca se a oca m
buri administrative, Un numar exag~ra " i contabililor din
de lei în 1960 şi 219000 de lei în 1959, Gospodăria avea la 1 momentul de faţă preşedinţilor, bngadlenlor Ş • 1961 numă
ianuarie 1962 un număr de 536 de taurine, din care 206 vaci. Veni- gOllpodării. In regiunea Dobrogea, spre exemplu, m
316 G h. Gbe or9 bi u ~ o•J Raport prezentat la sesiunea extraordinară il M.A,N
317
rul mediu de zile-muncă pe un colectivist a fost de 195, în tim anul 1962 s-a prevăzut în acelaşi scop suma de aproape 2 mi-
ce zilele-muncă alocate preşedinţilor în medie pe regiune au fos~ liarde de lei.
de 711; în regiunea .Banat, la 187 de zile-muncă medie pe un Este necesară îmbunătăţirea sistemului de arvune ş i credite
colectivist s-au alocat preşedinţilor 572 de zile-muncă. i elaborarea unei reglementări unitare a sistemului de avansuri
Asemenea situaţii arată că actualele norme de retribuire a ~entru zile-muncă pe baza experienţei gospodăriiior fruntaşe, spre
preşedinţilor, brigadierilor şi contabililor din gospodării colective a se asigura colectiviştilor venituri băneşti regulate în tot cursul
sînt necore~punzătoare, deoarece determină disproporţii nejusti- anului.
ficate între veniturile a cestora şi veniturile calectiviştilor. Aceasta Izvorul principal de venituri pentru ţăranii colectivişti este
creează o si tuaţie neplăcută pentru preşedinte, îi scade a utori- munca în gospodăria colectivă. Mijlnacele de producţie de care
tatea, îl rupe de masa colectiviştilor, în rîndul cărora se pot crea dispun gospodăriile colective, suprafeţele întinse de teren, sprijinul
nem~lţumiri justificate. Situaţia a fost sesizată de numeroşi preşe din partea staţiunilor de maşini şi tractoare, îndrumarea tehnică şi
dm ţl de gospodării colective. Fără îndoială că pentru munca lor organizatorică pe care o dau cadrele de specialişti, ajutorul material
de mare răspundere, preşedinţii ,trebuie să primească un număr de şi financiar acordat de stat creează condiţiile cele mai favorabile
zile-muncă în plus peste media realizată de colectivişti, fără însă pentru ca fiecare gospodărie să realizeze venituri cresCÎnde şi să
ca aceasta ,să ducă la ex.agerări. Este necesar ca normele existente asigure o retribuţie tot mai mare a muncii colectiviştilor.
să fie revăzute în cel mai scurt timp şi să se adopte o reglemen- In afară de veniturile primite pentru munca în gospodăria
tare mai justă a acestei probleme. (Aplauze.) colectivă, ţăranii colectivişti mai au în gospodăria personală
In ultimii ani în maioritatea gospodăriilor , colective s-a Înce- 862 000 ha de teren agricol, peste 1 000 000 de vaci, peste
tăţenit metoda de a se Jacorda periodic .colectiviştilor avansuri bă 2000 000 de porci, circa 5 500 000 de oi, circa 30 000 000 de p~
neş~i p~~tru zile-muncă, ceea ce dă acestora posibilitatea să obţint1 sări ceea ce le aduce însemnate venituri suplimentare. TrebUie
vemtu.n m tot cursul anului. In 1961, aproape 2300 de gospodării aco~dată o mare importanţă folosirii din plin a gospodăriei per-
colecttve ~u a~ordat membrilor lor asemenea avansu1'i, care în pri- sonale pentru sporirea la maximum a producţiei de carne, lapte,
mele treI tnmestre ale anului $-au ridicat la aproximativ păsări, ouă, legume, fructe şi altele, în scopul comple~ării ~e~oi!o.r
900 OOO.OO? de lei. Aceasta reprezintă !o formă foarte avantaioasă proprii ale familiilor de colectivişti şi creării de dlspomblhtaţl,
de retrzblllre a muncii în gospodăria colectivă.
care să fie valorificate În principal pe calea contractelor cu statul.
Calea cea mai importantă de asigurare a fondurilor necesare
O problemă importantă este asigurarea existenţei materiale
pentru plata periodică a avansurilor în bani o constituie contrae-
la bătrîneţe sau în caz de invaliditate. In legătură cu aceasta s-au
tarea de produse agricole cu întreprinderile statului care acordă
" . general e' s numeroase întrebări
gospodăriilor c~le:tive arvune şi credite în contul p:oducţiei con- purtat discuţii în adunanle ŞI s-au pu
tractate, astfel mClt acestea să primească însemnate sume de bani cu ocazia constituirii noilor gospodării colective.
c.~iar din pr.imele luni ale anului. In 1961 statul a acordat gospodă Cum trebuie asigurată la sate b a"tnne - ţea şi invaliditatea?
. . ..
rulor colective sub forma" de arvune ŞI. cre d'Ite pentru contractan" . " - d ' tificat pe colectlvlştil
Această întrebare ce preocupa m mo JUs . _d . .
de cereale, legume,carn . It d ' .
e ŞI a e pro use - m afara creditelor de . " veni un tImp cm ŞI el
bătrîni ca şi pe cei tineri, care ŞtIU ca va d
producţie şi de investiţii - suma de 1,1 miliarde de lei, iar pentru "
vor fi bătrîni, trebuie să primească raspuns. a
F" ră îndoială ragostea
'
3IR G h. G he o r9 h i u -D e j
Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A,N.
819
copiilor pentru părinţi este un sentiment firesc, iar grija faţă de
părinţi va fi întotdeauna o îndatorire a lor. Nu se poate însă trece trăsături proprii condiţiilor cind în agricultură predomina propne-
cu vederea că tinerii îşi întemeiază propriile lor familii, au la tatea individuală. Această formă organizatorică depăşită a condus
rîndul lor copii, au griji şi sarcini sporite; pe de altă parte, este la un stil de muncă şi la metode birocratice, funcţionăreşti, îngust
întru totul legitimă dorinţa bătrînilor de a avea propriile lor mij- administrative. Ministerul şi organele sale nu reuşeau să acorde un
loace de existenţă. a'utor eficace unităţilor de producţie. In locul unei munci perma-
Statutul model al gospodăriei colective prevede posibilitatea
~ente, desfăşurate nemijlocit pe teren, cadrele ministerului şiale
creării unui fond pentru ajutorarea bătrînilor sau a celor care nu or anelor din subordinea lui se limitau adeseori la întocmirea de
mai pot munci. De mai mulţi ani, unele gospodării colective au şi d:ective, insh'ucţiuni, recomandări, evidenţe statistice, elaborate
început să aplice, cu bune rezultate, sisteme proprii de ajutorare a din birou, fără participarea specialiştilor din producţie chemaţi
bătrînilor şi a celor inapţi de muncă. La gospodăriile din Grindu, să le aplice în practică.
regiunea Bucureşti, Oltina din Dobrogea, Salonta şi Mădăraş din S-a manifestat o puternică tendinţă de wnflare a aparatului
Crişana, colecti\'iştii bătrîni primesc în fiecare an, în medie, între administrativ, care absorbea aproape 40% din totalul specialiştilor
250 şi 400 kg de cereale, în afară de legwne, cartofi şi alte produse, cu studii agricole superioare. Or, ţinînd seama de marea complexi-
precwn şi anwnite swne de bani. tate a problemelor agriculturii, este evident că acestea nu puteau
Terminarea colectivizării agriculturii şi întărirea economică fi rezolvate numai cu forţele aparatului, oricît de numeros ar fi
organizatorică a gospodăriilor colective face cu putinţă să fie fost el. Este greu de închipuit că aceşti specialişti puteau. conduce
elaborat, cu participarea colectiviştilor înşişi, un sistem unitar de cu eficienţă treburile agriculturii din birourile ministerulUI sau. al~
asigurare materială la bătrîneţe şi în caz de invaliditate, care să sfaturilor populare. Locul specialiştilor, locul celor chema~l ..sa
garanteze tuturor ţăranilor colectivişti o bătrîneţe liniştită, fără conducă aariculhua este în gospodăriile colective şi în gospodariile
griji. (Aplauze.)
de stat ac~lo unde se hotărăşte soarta producţiei agricole. (Aplauze.~
S; impune adoptarea unei noi concepţii organizatorice, care s~
REORGANIZAREA CO:-.JDUCERII AGRICULTURII asiaure agriculturii o con d ucere ştlln.. ţ'f'
I Ica, competentă şi unitara,
v
v
Incheierea construcţiei socialiste la sate face necesară reorgani- nemijlocit în producţie. '1' I . Superior al
zarea conducerii agriculturii corespunzător noii etape de dezvol- In acest scop se propune •iD finţarea
1
ConSl tU tit 'tet
tare a ei. Tul . de Miniştri, cu un coml
Agriculturii, ca organ al Consl 1 w I ului De ase-
f" b u a guvern .
Actuala formă organizatorică a conducerii agriculturii, începînd executiv al cărui preşedinte va I mem r . I recrionale şi
de la minister şi pînă la organele de jos, mai păstrează anumite menea, se propune •\D f"unţarea Consiliilor agnco e o
Consiliul Superior al Agriculturii va fi alcătuit din cele mai Consiliile agricole regionale şi raionale vor fi alcătuite din
calificate cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni, m ecanizatori, ingineri agronomi, zootehnicieni, medici veterinari, ingineri meca-
medici veterinari care lucrează nemiilocit în producţie, directori ai ni;:;atori din unităţile agricole de producţie şi staţiunile experimen-
gospodăriilor agricole de stat şi ai staţiunilor de maşini şi tractoare, ta le, preşedinţi de gospodării colective, fruntaşi în producţie. Ele
preşedinţi de gospodării colective cu studii superioare agrico l~ vor răspunde de conducerea agriculturii pe plan regional şi raional
oameni de ştiinţă din institutele de cerce tări şi din învăţămînt cu potrivit C tt directivele şi dispoziţiile Con~iliului Superior al Agri-
o înaltă pregătire şi experienţă. cultu rii ş i ale comitetdor executive ale sfatttl'ilor populare.
Consiliul Superior al Agriculturii analizează problemele dez- D ezb aterea în Consiliul Superior al Agriculturii şi în Consiliile
voltării agriculturii în ansamblu, pe ramuri sau sectoare de pro- agricole regionale şi raionale a celor mai înaintate metode agro-
ducţie, stabileşte măsurile cele mai indicate, d ă directive şi dispoziţii tehnice, izvorîte din rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi din practica
obligatorii pentru comitetele executive ale sfaturilor p opulare, pen- înaintată, va permite un larg şi sistematic schimb de experienţă,
tru consiliile agricole regionale şi raionale. cunoaşterea şi generalizarea celor mai bune rezultate obţinute .î~
EI va îndruma munca de întărire economică-organ izatorică producţie, găsirea celor mai eficiente căi de sporire a producţIeI
a gospodăriilor colective şi va conduce activitatea d e producţie ş i agricole. . " .
economică a gospodăriilor de stat şi a staţiunilor d e maşini şi trac- In scopul asigurării unei conduceri, îndrumări ŞI coo~d~nan
toare ; va colabora cu Comitetul de Stat al Pl anificării la elaborarea unitare a întreaii activităţi ştiinţifice din agricultură, se va Infnnta
planurilor anuale şi de perspectivă pentru întreaga agricul tură; va Institutul cent~al de cercetări agricole. EI va elabora planul unic
îndruma activitatea de cercetare ştiinţifică din domeniul agricul- de cercetări concentrînd forţele ştiinţifice asupra celor mai actuale
turii şi va organiza introducerea şi generalizarea în producţie a probleme a;e agriculturii, cum sînt: crearea uno.r. noi soiuri de
realizărilor ştiinţei şi practicii înaintate din ţara noastră şi de peste plante şi rase de animale mai productive, st~~ilirea metodelor
hotare; va răspunde, în colaborare cu Minis terul Invăţămîntului, agrozootehnice înaintate care să asigure valorifI~area rezervelor
pentru pregătirea de cadre agricole superioare, va asigura pregătirea ele creş tere a producţiei din gospodăriile de stat. ŞI colective," pe~~
cadrelor agricole medii, justa repartizare a speciali ş til or în pro- fecţionarea continuă a tractoarelor şi maşinilor agncole. Ce~cetatoTll
ducţie. din domeniul economiei agrare trebuie să studieze temeUllC pro-
Consiliul Superior al Agriculturii îşi va desfăşura activitatea . . ""il de creştere a
blemele de organizare şi retrlbmre a muncn, ca e . . " ..
pe secţiuni, corespunzător principalelor ramuri ş i probleme ale agri- . . . .
e fICIenţe I economIce a investiH;Jor
,.. , de ridicare a productIvitaţiI
culturii - fond funciar, cereale şi plante tehnice, h ortiviticultură, muncii şi reducere a preţului de cost al producţiei agricol~. ..
creşterea animalelor, mecanizarea agriculturii, învă ţăm în t şi propa- Infăptuirea măsurilor propuse va duce la Iărgi~:a . atnbu~or,
gandă, gospodării agricole de stat. . .. . . , " d'i conducerii unltaţ:ilor agncole
creşterea In lţIativei ŞI a raspun en l
'd . d tat pentru rezo varea
Consiliul Superior va avea o comisie pentru coordonarea şi socialiste, a organelor locale de parti ŞI e s , d ţ"
., b ndiţii a problemelor pro uc leI,
elaborarea planului de dezvoltare a agriculturii şi p entru problemele compe tentă, la timp ŞI Il1 un~ "co .
economice. pentru întărirea continuă a umtaţilor agncole.
de 1500, şi 3000---3500 de ingineri mecanici, faţii de 1300 Cu minunate realizări întîmpină ziua de 1 Mai şi popoarele
existenţi. celorlalte ţări socialiste frăţeşti. Socialismul se afirmă ca sistemul
Pentru creşterea numărului de mecanici agricoli în ritmul social tînăr, plin de vigoare şi forţe creatoare, care se dezvoltă
corespunzător înzestrării agriculturii cu maşini este necesar să se într-un ritm furtunos. Infăptuind măreţul Program al P.C.U.S.,
lărgească sistemul de şcoli profesionale cu durată de 3 ani, pe lîngă poporul sovietic construieşte victorios comunismul. Nu este departe
staţiunile de maşini şi tractoare, uzine de reparaţii şi gospodării momentul cînd U.R.S.S. va întrece şi lăsa în urmă S.U.A., cînd
agricole de stat; se va crea de asemenea un număr de centre sistemul mondial socialist va depăşi sistemul capitalist în domeniul
şcolare în afara acestor unităţi, situate în zonele cu un pronunţat producţiei de bunuri materiale, demonstrînd astfel întregii lumi
caracter cerealier, unde e nevoie mai mare de mecanici agricoli. superioritatea comunismului - orînduirea care instaurează pe
Şcolile de maiştri mecanici vor trebui să asigure ca în 1970 pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăţia şi Fericirea
să existe cîte un maistru la fiecare secţie şi atelier de reparaţii la tuturor popoarelor. (Aplauze puternice.)
gospodăriile de stat, iar la staţiunile de maşini şi tractoare cîte unul De 1 Mai clasa muncitoare internaţională, oamenii muncii de
la fiecare 50 de tractoare. pretutindeni, popoarele de pe întregul glob pămîntesc îşi manifestă
Acestea sînt în linii mari problemele care stau în faţa agricul- hotărîrea de luptă pentru salvgardarea păcii, pentru realizarea nă
turii în noua etapă de dezvoltare. Sîntem convinşi că ţărănimea zuinţei lor de progres social şi viaţă mai bună, pentru înnoirea
muncitoare, specialiştii agricoli, activul de partid şi de stat vor lumii.
munci cu avînt şi abnegaţie pentru ridicarea continuă a agriculturii Niciodată problema păcii nu a fost atît de arzătoare pentru
socialiste, pentru înflorirea patriei. (Aplauze îndelungate.) întreaga omenire ca în zilele noastre. In lumea de azi s-au acumulat
stocuri de arme cu o asemenea putere nimicitoare, încît o scînteie
poate provoca un incendiu mondial de proporţii fără precedent, o
CAUZA PĂCII ŞI SOCIALISMULUI
catastrofă termonucleară care ar şterge de pe faţa pămîntului ţări
ESTE DE NEINVINS
şi popoare întregi, ar pricinui distrugeri practic incalculabile. Se
Tovarăşi,
impune de aceea înţelepciune şi chibzuinţe! în politică, cea mai
mare gri;ă pentru întărirea păcii şi eliminarea pericolelor care pla-
Sesiunea noastră are loc în a;unul măreţei sărbe'itori a solidari- nează asupra popoarelor - şi de la înţelegerea acestei necesităţi
tăţii internaţionale a celor ce muncesc - ziua de 1 Mai - , pe trebuie să pornească orice guvern, orice om de stat cu sentimentul
care muncitorii, ţăranii, intelectualii, masele largi ale oamenilor rt!sp1mderii faţă de propriul popor şi faţe! de toate popoarele.
muncii o întîmpină cu noi şi remarcabile succese în toate domeniile Merite deosebite şi-a cîştigat în faţa popoarelor U.R.S.s., care
constwcţiei socialiste.
luptă cu o energie şi cu un spirit de iniţiativă neobosit pentru
Poporulromîn se poate mîndri că prin munca sa creatoare, unirea forţelor păcii şi statornicirea principiilor coexistenţei paşnice.
prin încheierea colectivizării agriculturii, prin rezultatele dobîndite 1mprelma- cu ce IeIaIte ţan . l'IS te ŞI. R . P . Romînă îşi aduce
-' socla
în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale îşi aduce con- contribuţia la cauza apărării păcii, militează cu perseverenţă pentru
tribuţia la creşterea forţelor sistemului socialist mondial. - pentru so Iu ţ'IOna rea paşnică a pro-
d ezamlarea generală şi totala,
Raport prezentat la sesiunea exlraordinarâ a M.A,N. 329
328 G h. G he or 9 h i u. o ej
titlul "luaţi o pilulă şi veţi face faţă bombelor". E drept, directorul In întreaga lume cîştigă teren ideea că la destinderea int!lrna-
unuia din institutele de cercetări care lucrează la acestea a făcut . la" ar aduce o importantă contribuţie realizarea unor acorduri
~M
° declaraţie în care arăta: "oamenii care cunosc această activitate
.
re ionale, inclusiv crearea unor zone denucleaTtzate.
spun că mai degrabă şi-ar săpa o groapă decît să se bizuie pe g Propunînd în 1957 realizarea unei înţelegeri internaţionale între
reţetele noastre" - dar "în definitiv, cu nimic sau fără nimic, e statele balcanice, guvernul R. P. RomÎne a militat continuu pentru
la fel, iar o groapă cere şi timp s-o sapi 1" transformarea Balcanilor şi Adriaticii Într-o regiune a relaţiilor d~
Există o "reţetă" eficace împotriva primejdiilor războiului bună vecinătate, pace şi colaborare. (Aplauze.) Aceste propunen
atomic, un mijloc sigur de securitate pentru oricare popor: lichi. s-au bucurat de spriiinui statelor socialiste din Balcani, au găsit o
darea armamentelor, interzicerea armelor de exterminare în masă 1 lar ă aprobare în opinia publică din celelalte ţări balcanice şi con-
(Aplauze.) tin~ă să se Klfle în actualitatea vieţii politice a acestora.
Inteţind cursa înarmărilor, S.U.A. şi aliaţii lor din N.A.T.O. Spre regretul nostru, cercurile conducătoare din Grecia şi
urmăresc să obţină superioritatea militară asupra ţărilor lagărului Turcia continuă să aibă o poziţie negativă faţă de aceste propunen.
socialist. Ţările socialiste nu ameninţă pe nimeni; dar ele se În- In ultimul timp puterile occidentale împing tot mai mult aceste
grijesc permanent de asigurarea capacităţii lor de apărare şi posedă ţări pe panta înarmărilor şi războiului rece. Insula Creta este
tot ce este necesar pentru a da o ripostă zdrobitoare oricărui transformată într-o bază de rachete a N.A.T.O. ; se ţm la~ţ v~zltele
agresor. (Aplauze.) conducătorilor militari ai N.A.T.O.; flota a 6-a amencanu şI-a
In problema lichidc1rii rc1măşiţelor celui de-al doilea război găsit ca loc de exerciţii vecinătatea ţănnurilor GrecieL , "
mondial, poziţia ţării noastre, ca şi a celorlalte ţc1ri socialiste, e8t~ Cine are nevoie de încordare şi materi~1 inflamabil m. aceast~
bine cunoscutc1: trebuie încheiat tratatul de pace german, asigu. parte a lumii, cui servesc acţiunile contrarn mtereselor destmderu .
rîndu-se pe această bază transformarea Betrlinului occidental din- Ce aduc ele 'acestor ţări decît creşterea poverilor legate de cursa
tr-un focar de încordare şi o sursă de primeidii pentru pace Într-lin Inarmărilor, şi, desigur, riscul de a se vedea antrenate. Î~ aventun
oraş liber, de militarizat, cu o atmosferc1 curăţită de miasmele războinice? In cursul ultimilor 10 ani Grecia a cheltUlt m ,cop~n
rc1zboiului rece. (Aplauze.) militare 40 de miliarde de drahme (peste 1,3 miliarde de dolan) ;
Esenţial pentru rezolvarea acestei probleme este să se por- in prezent numai cheltuielile militare directe înghit 49% dm
bugetul ei iar penh·u 1962 se prevede un deficit bugetar de peste
nească de la faptul istoric al .!\tistenţei celor ,două state germane,
4 7 rrriliar'de de drahme. Concomitent cu creşterea cheltulel~lor
sc1 se asigure stricta respectare a suveranitc1ţii R. D. Germane şi să
~ilitare care se vor cifra la 6 miliarde de drahme, va spon ŞI
se pună capc1t regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Pînă , . . .. .t lor induecte pel-
suma totală a impozitelor pe vemtun Şl a unpOZI e d I
acum, în cursul tratativelor sovieto-americane care se desfăşoară de .. te un miliard de ra lme
cepute de la oamenii !UunCll - cu pes
mai mult timp, s-au conturat anumite progrese; Uniunea Sovietică
faţă de 1961. I . aI a1 par t·d
1 u-
s-a situat consecvent la aceste tratative pe poziţii constructive. Dacă In Turcia, potrivit declaraţiilor secretaru Ul gener ._
din partea S.U.A. s-ar menţine în continuare acele tendinţe care .. I b
lui lJolJular republican dehcltu uge u U1
tI· a aJ·uns la suma astro
. I
. Ch· ·Iele acestea Zluru
denotă o poziţie mai raţională, ar fi posibil să se ajungă la rezultate < < '
nomică de 1 200000 000 de lire turceştI. lar ZI .
pozitive, în interesul păcii şi micşorării încordării internaţionale. . . d· ţ ". Industria este aproape
turc "Vatan" descria astfel situaţia mara."
332 G h. Ghe o r9 h i u. oej
Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A.N.
333
inexistf"ntă. Starea agriculturii se înrăutăţeşte continuu. Datoriile
externe sînt mai mari decît «datoriile de stat» ale imperiului preşedintele Uniunii Naţionale a ţăranilor italieni, în ultimii ani
otoman. Petrolul, care din toate bogăţiile subsolului ţării poate peste un milion de ţărani au trebuit să-şi părăsească pămînturile,
devf"ni cea mai rentabilă sursă de venituri, se află în stăpînirea plecînd în pribegie pentru a-şi căuta mijloace de trai.
monopolistă a societăţilor străine. O treime din buget este folosită Mai bine de jum ătate din totalul supra feţei agricole din
pentru achiziţionarea de armament, pe care ni-l vînd aliaţii din America Latină este stăpînită de un mic grup de mari proprietari,
N.A.T.O. Turcia nu va fi salvată de acordarea pe datorie a SUf- reprezentînd doar 1,5 % din totalul celor ce se ocupă cu agricultura.
plusurilor produselor agricole americane, de vasele învechite din Din totalul gospodăriilor ţărăneşti din Argentina, 72 % lucrează
efectivul flotei engleze sau de construirea în cele mai critice regiuni pămînt care nu le aparţine; în statul Ecuador venitul pe o zi al
a platformelor şi bazelor de lansare a rachetelor". unei familii de ţărani indieni de patru persoane este mai mic decît
Este departe de noi orice intenţie de a ne amesteca în trebu- alocaţia de întreţinere prevăzută de guvern pentru un cal al
rile interne ale altora, dar socotim util ca opinia publică din ţara armatei, iar în asemenea condiţii trăiesc 1 200 000 de oameni.
noastră să cunoască aceste stări de lucruri. Sperăm că în cele din Aceasta, în timp ce faimosul trust "United Fruit Company" obţine
urmă în relaţiile interbalcanice se va impune înţelegerea intereselor numai dintr-o singură ţară - Guatemala - un profit anual de
comune ale popoarelor din această parte a lumii, dornice de pace, peste 40000 000 de dolari I Se înţelege de ce popoarele acestor
linişte şi prosperitate. (Aplauze.) ţări spun că ele au nenorocul de a fi prea departe de dumnezeu
Linia încordării, linia militarism ului, oricîte profituri ar aduce ~i prea aproape de Statele Unite I .
cercurilor interesate în războiul rece, nu contribuie la înlăturarea Bolile care macină sistemul capitalist se dovedesc de nelecmt.
bolilor de nelecuit care macină capitalismul, ci le agravează. In In ciuda tuturor eforturilor pe care le fac apologeţii capitalismului,
lumea capitalistă se succed la scurte intervale de timp crize econo- feluritele "trusturi ale creierului" şi "Birouri de strategie psiholo-
mice, mari capacităţi de producţie sînt nefolosite, inflaţia creşte, gică" pentru a-i ascunde racilele şi a-l înfrwnuseţa în ochii popoare-
se adîncesc deficitele bugetare. lor, se inmulţesc recunoaşterile pline de amărăciune că Occidentul
Sub diferite forme se înteţeşte ofensiva monopolurilor împo- pierde o bătălie hotărîtoare - lupta pentru minţile oamenilor.
triva nivelului de trai al oamenilor muncii, se intensifică exploatarea Cum să convingi oamenii că-i mai bună societatea împărţită î~
clasei muncitoare. Şomajul condamnă la mizerie permanentă exploatatori şi exploataţi, unde huzurul unui mănunchi de oamem
milioane de oameni dornici de muncă, iar cei ocupaţi în producţie se clădeşte pe lipsurile şi suferinţele celor mulţi, unde ,muncltoru!
sînt lodti de creşterea continuă a costului vieţii. este jefuit de capitalist şi ţăranul robeşte pe pămînt stra.m, cwn sa.
Grea este şi situaţia ţărănimii. In ţările capitaliste are loc con- convingi că este mai bună orînduirea care nu dă oamemlo~ munCli
centrarea pămînturilor aparţinînd gospodăriilor mici şi mijlocii în altă alegere decît a munci pentru îmbogăţirea bancherilor ŞI latifun:
mîna marilor gospodării capitaliste. Intr-un raport prezentat Bundes- diarilor sau a pieri de foame şi lipsuri. Aceasta e la fel c~ al
tagului se arăta că în R.F.G. "concentrare a în domeniul agriculturii -mcerca sa, convmgI
. . pe cmeva
. ca, este mal. b'me să fii bătrîn ŞI bol-
a dus la o schimbare considerabilă a structurii gospodăriiior nav decît tînăr şi sănătos I
agricole. Din 1949, numărul gospodăriilor dispunînd de 0,5 ha pînă Astăzi ideile socialismului, ideile marxism-leninismului. c~ceresc
la 10 ha s-a redus cu circa 400000", în Italia, după cum a arătat . d ., oprehşti
tot mai mult conştiinţa popoarelor. 1n ClU a oncaror ,.
ele se
, -
raspmdesc necontenit, creşte puterea 1or d e a t acţi'
r, e cacI ele ex-
G h. G heo r 9 h i u • D ej Raporl prezentat la sesiunea extraordinarA a M.A,N.
primă interesele vitale ale popoarelor, cerinţele mersului inainte mai bun; mişcarea mondială pentru pace cuprinde pături populale
al omenirii. (Aplauze puternice.) din cele mai largi. Măreţul proces de transformare revoluţionară a
In lumea de azi, imperialismul nu mai poate hotărî după bunul societăţii, mersul înainte al omenirii este realitatea fundam.entală a
său plac soarta popoarelor. Recent, preşedin tele S.U.A., d-I Kennedy, timpurilor noastre.
spunea: "Trebuie să respingem teoriile suprasimpliste despre viaţa Socialismul şi comunismul sînt de neînvins. Azi stă în puterea
internaţională - teoria că puterea Americii es te ne limitată sau că popoarelor ca, luptînd strîns unite, u măr la umăr, să-şi îndepli-
misiunea Americii este de a transforma lumea d upă chipul şi asemă nească cele mai scumpe năzuinţe ale Iar: pacea trainică, libertatea
narea ei". Aceasta corespunde realităţii şi cu o as tfel de afirmaţie şi fericirea celor ce m uncesc I (Aplauze puternice, prelungite.)
nu poţi, desigur, să nu fi i de acord. Important însă ar fi ca şi în
Tovarăş i,
acţiunile practice, în problemele politicii mondiale, ale dreptului
popoarelor de a dispU11e singure de propria lor soartă să nu se mai Sesiunea de faţă ' va rc'imîne înscrisă pentru totdeauna în analele
pornească de la asemenea teorii suprasimpliste, cum le denumeşte istoriei noastre. Victoria socialismului la sate va exercita o profundă
d-I Kennedy. Aceas ta ar fi numai în interesul păcii şi colaborării Înrîurire asupra tuturor domeniilor vieţii social-economice a ţllrii,
internaţiona le. ca da un puternic avînt muncii creatoare a poporulltÎ nostru pentnl
1n epoca noastră superioritatea în raportul de forţe este de deslIvîrşirea construcţiei socialismului.
pa rtea socialismului, care devine factorul hotărîtor al dezvoltării Noi, cei preze nţi În această sală, ne vom reaminti Clt Îndreptă
istorice. Unitatea de n.~druncinat a ţărilor socialiste, unitatea şi ţitll mîndrie că am luat parte la lucrările forului suprem al puterii
coeziunea partidelor comuniste şi muncitoreşti sub steagul marxism- de stat din ţara noastră, consacrate acestei victorii.
leninismului şi al intemaţionalismului proletar este principala che- Să ne dăm toate forţele şi cunoştinţele, să muncim cu pasiune
zăşie a creşterii şi întăririi forţelor păcii, democraţiei şi socialis- şi elan revoluţionar pentru a face patria noastră iubită tot mai
mului în lumea întreagă. (Aplauze puternice.) fericită şi îmbelşugată, mergînd cu paşi siguri, sub conducerea
O uriaşă forţă a contemporaneităţii este mişcarea de eliberare încercată a partidului, pe drll11lul însorit al socialismului! (Aplauze
a popoarelor. Un miliard ş i jumătate de oameni s-au eliberat din puternice, prelungite, urale; asistenţa în picioare ovaţionează în-
lanţurile robiei coloniale ; numai în ultimii 7 ani şi-au cucerit inde- delung.)
pendenţa politică 30 de state. Creşte avîntul luptei popoarelor din
ţările Americii Latine, însufleţite de exemplul Cubei eroice, pentru "Scill teia" Ilr. 5512
eliberarea din dependenţa străină. Acordul de la Evian dintre elill 28 aprilie 1962
22
3~8 G h. G he o r9 h i u. D e j
, ' generale 1. ,eslune. extrao,dln,,' • MA N
cuvintare la incheierea discutiei S39
22*
CUVîNTARE ROSTITĂ
340 G h. Gh e o r9h i u- oej
LA ADUNAREA FESTIVĂ
A TINERETULUI DIN CAPITALĂ
cinilor
. voastre,
d dfericire şi bucurie. (Vii aplau'>'e) P asu I d e aicI
N.
'. d'
CU PRILEJUL CELEI DE-A 40-A ANIVERSĂ'RI
sesIUne, uce irect pe ogoare , unde ac um A lllCO ţeşteIsăminţ
' m
A CREĂRII UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
f i uceţl III satele voastre imaginea nepierl'to are a acestui
'A
D a, DIN ROMINIA
sat, a care poporul Însuşi prin cei mai vrednic' f" , " mare
hotărîri de seamă
. pentru fericirea tuturor . (A pauze.
1 I)ll al sai a luat - 2 mai 1962-
Spuneţi acolo tovarăşilor colectivişti că aici aţi " t I
ÎntruniţiÎn acelaşi gînd de propăşire a pat'" I . g.as~ aolaltă,
Ilel, co e ctivlşti din t t'
ţ ara,
muncitori din uzine si , fabrl'c'1, m
' teIectua 1"I Ş I că ţ' .oa a
marea forţă de neînvins pe a I simţit
' care o reprezintă popo I Dragi tovarăşi şi tovarăşe,
ast{el întrunit, sub conducerea înţelea tă a . ru nostru
puternice, îndelungi.) p partJdulm. (Aplauze Comitetul Central al Partidului Muncitoresc RomÎn transmite
Să o spuneţi ca să o simt' . " ." . membrilor organizaţiei revoluţionare a tineretului, întregii gene-
tri ! (Aplauze.) a ŞI sa o ţllla mll1te şi copiii voş-
raţii tinere din patria noastră un salut fierbinte cu ocazia aniver-
Trăiască patria noastră Re bl ' sării a 40 de ani de Ia crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a
furtunoase, urale.) , p u Iea Populară RomÎnă ! (.4.plauze
sărbătoririi "Zilei tineretului din Republica Populară RomÎnă".
Trăiască clasa muncitoare ţ'" .
Iitatea, toţi oamenii m " ' arammea colectivistă, intelectua· (Aplauze puternice.)
unCll constructori ha '" . Minunatul nostru tineret a participat cu elan Ia lupta poporu-
(Aplauze îndelungi, urale.) miCI al SOCialismului!
lui pentru libertate şi progres social, a adus o mare contribuţie Ia
Trăiască pacea şi socialismul I (A .
1epetate, Participanţii la sesi ~l~uze fUI tunoase, mdelullg toate bătăliile duse de partid, de clasa muncitoare din Romînia Ia
A
23 August. care a eliberat pămîntul patriei de sub jugul fascist, tuirea celor mai înalte aspiraţii ale maselor muncitoare, întruchi-
mii şi mii de tineri au luptat în rîndurile forţelor patriotice şi al~ parea idealurilor pentru care au luptat şi s-au jertfit cei mai buni
armatei pentru victoria finală asupra fascismului, fii ai poporului.
Tineretul muncitoresc. sătesc şi studios s-a avintat în iureşul Recenta plenară a Comitetului Central al Partidului ~Iunci
luptei revoluţionare pentru înfrîngerea reacţiunii şi cucerirea puterii toresc Romîn şi sesiunea e'\lraordinară a ~Iarii Adunări :\'aţionalc
politice de către clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare au făcut bilanţul minunatelor succese ale poporului nostru, stabilind
a muncit plin de abnegaţie pentru vindecarea rănilor războiului sartin; corespunzătoare noii etape de dezvoltare în care a intrat
făcînd să răsune văile şi munţii în epopeea tinerească a brigăzilo; ţara noastră, Toate acestea, dragi tovarăşi, privesc nemijlocit şi
de muncă patriotică de la Agnita-Botorca, Bumbeşti-Livezen i şi tin eretul, chemat să săvîrşească fapte mari, să-şi dăruiască cu ge-
Sah-a Vişeu. nerozitate energia şi talentul cauzei înfloririi patriei, bunăstării şi
Revoluţia socialistă, epoca înfăptuirii marilor planuri elaborate iericirii poporului. (Aplauze.)
de partid pentm dezvoltarea industriei şi agriculturii, pentru înflo- Organizaţiile U,T,M, trebuie să pregătească tineri constructori
rire:! ştiinţei şi culturii socialiste, au dat şi mai mult elan energiei activi si co n ş tienţi ai socialismului, animaţi de patriotism socialist,
creatoare a tineretului. Ataşamentul faţă de partid, dragostea fier- de ho;ărirea d e a pune în slujba patriei toată energia şi elanul
binte faţă de popor, dorinta de a săvîrşi fapte mari spre binele tineresc, de a fi gata oricînd să o apere la nevoie,
patriei. optimismul şi încrederea nestrămutată în viitor - iată ce Dezvoltarea impetuoasă a industriei noastre socialiste pune în
caracterizează tineretul ţării noastre. (Aplauze.) f aţa tineretului muncitoresc sarcina de cinste de a-şi î~suş~ cu
Organizaţie revoluţionară a întregului tineret din patria noas- pasiune oomunistă tehnica nouă, de a lupta cu perseverenţa, ala tun
tră, Uniunea Tineretului Muncitor, ţinînd sus steagul glorios de de muncitorii virstnici, învăţînd de la ei, pentru promovarea a tot
luptii al U.T,C,-ului, îndeplineşte cu cinste sarcinile încredinţate de ceea ce este înaintat în produ cţie, Un cîmp vast de activitate crea~
partid, de educare şi mobilizare a tineretului în opera de oonstruire toaTe se deschide tineretului nostru de la sate, care este chemat sa
Y
a socialism,ului. ?~!.-ul şi-a cîştigat pe merit dragostea şi pre- muncească cu hărnicie pentru consolidarea economică-orga~izato
ţuin,'". partidulUi ŞI poporului nostru, (Aplauze.) Iică a gospodăriilor agricole colective şi intărire~ tu~ror UnItăţilor
Tovarăşi,
socialiste din agricultură, Tinerii au datoria să-şI ndlce necontenI~
,
nIvelul , h ' -
cu noştmţelor agrote fiice, sa ap!Ce I
l' "n producţie cele mal
T'
Sărbătorim a "
", nl\ ersarea "1' , .. a 40 de ani de la crearea
Imp mUII noi cuceriri ale ştiinţei, să muncească într-un mod nou, corespun-
Umunll
, Tmeretului Corn ums ' t 'm p 1"ma d es f-aş urare a luptei oame- zător cerin ţelor marii agriculturi socialiste, ,
mlor , ,muncii de la oraş e ŞI, sa t e pentru d esă\'I"rşlrea, , ..
construlfll Partidul şi guvernul au deschis în iata tineretului nostr~ .poSI-
soclahsmului. '1 .. ţ , de a-SI mde-
bilitate? de a cuceri cele mai înalte culmi a e ştun el, ',_
Primăvara aceasta va ~" , _ , ", plini visurile cele mai cutezătoare. E ste o a de\'ărată bucune sa,
C artea de Aur a POI)O I 'ramme• SCflsa" cu htere neplentoare In ,lIlveţi in orinduirea noastră sOCla - care cr eează _asemenea
' l'Ista,
. TU Ui romm, Pe mtreg cuprinsul ţării, la ' ' POSI-
1' t
oraşe ŞI sate socialism I " , d f ' '
b ilităţi pe care nici nu le poate visa tinere u t I din lanle capita
, _IS e.
A - _' u a m\'lns e initiv. (A plauze furtunoase.)
ccasta mareaţă victorie I d b ' .. ' 'tate trebUIe sa se
tu ' ump e e ucune şi mîndrie inimile tu- Elevii şi studenţii, studiind cu conştllnclOz l '1' "naltă
ror oamemlor muncii f' 't" "
pregă tească pentru a deveni munclton ŞI I
, , "ntelectua I Cll o I
, le el men sau Virstnici, reprezintă înfăp-
Clb. Gheorghlu-DeJ Cuvintare rosUli II. ...... wverlue .. erelrU U.T.C.
calificare. capabili să rezolve problemele complexe ale constructW '0 cu tineretul Uniunii Sovietice şi al celorlalte tiri 1OCia-
economice şi culturale. să-şi aduel contribuţia 1IoCtiv1 acolo UDde prieteDlmiliteazl neobosit pentru intlirirea continuă a colaboririi in-
vor fi trimişi să muncească. in fabrici. mine. pe şantiere. in agrl- ~ODale cu tinerii din ~ l~ in lupta ~tru ~
culturi, in instituţiile de artă şi culturi. Cadrelor didactice. orga_ riZboiului• pentru UrgUea ŞI consolidarea marelUl hout moodial al
uizaţiilor U.T.M. şi de pionieri le revine o mare rispundere in pre-
pIcIL (Aplauze prelungUe.)
gătirea temeinică a tineretului din ,coli ,i institute de invătimIDt
superior. in imbinarea strinsi a studiului teoretic cu practica, fa Dragi tovarăşi. tineri şi tinere.
educarea tinerilor in spiritul dragostei faţl de munci, dezvollilt
U 'unea Tineretului Muncitor a fost decorată prin hotărtrea
du-le dorinţa de a lucra nemijlocit in producţie. acolo unde se fivi.
resc bunurile materiale ale societăţii. (Aplaur:e.) :.:mtne"
lire
,i
.... rorii de partid de stat cu Ordinul ..Steaua Republicii Popu-
clasa 1, ca semn de inaltă pre~e a contribuţiei
Utemiştii. toţi tinerii trebuie să fie oamefti de voinţi şi
lfI,.:"" eJllII. la lupta rewluţionarl a oamenilor muncn, la opera de fiu-
ter, cinstiţi şi modeşti, pregătiţi să lupte CII orice greutlţi,
a orînduirii socialiste. .
mereu acolo unde se hotăriişt.! indepliDirea sarclDilor, inb'ansiigEII'~ De acum Inainte, aceastA distincţie va Sbăluc~ ~ drapelul JOf11
faţl de concepţiile inapoiate, faţi de orice maDifestare a
Uniunii Tineretului Muncitor. simboliztnd patriotismul fIrl mar-
logiei burgheze.
al tineretului nostru, crescut cu dmgoste şi grijă părinteascl
TOVMlfi. partid şi de clasa mUllcitDare. (Aplauze funu~e.) ..
De asemenea, au fost decoraţi cu ordine ŞI medalii un mare
de activişti ai U.T.M.-ului care s-au distins in activitatea
le urim spor la muncă şi noi succese I (Aplauze}
iO< T..h..,f\1'
i~ slaturile populare,
dici, 90000 lucreaza 111
~p:oainvăţămînt ,
17000 au munci de con du-
me d Y .. colective, ,
cere în gospo aru 'toare ţărănci intelectuale, gospodme
d 1 mei munCI" I
Milioane maree contrl
e 'b uţw' I a toate victoriile obţinute de poporu
au adus o cţiei socialiste,
os tru pe drumul constru I t dau o înaltă apreciere
Dragi tovarăşe şi tovarăşi, n Partidul i ' poporu nos ru ,
guvernu ŞI m'lioanele de femei dm
' ei avintate pe care I ..
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul muncii creatoare, lu?t Y IYturi de toţi oamenii munCll, pentru
ţ ara noastră o desfaşoar,a, a a tr" creşterea bunăstării celor ce
de Stat şi guvernul Republicii Populare Romîne transmit un cald .. conomlce a pa IeI,
salut participantelor la Conferinţa naţională a femeilor, milioanelor întărirea putem e y" A lume, (Aplauze.) ,
de femei de pe întreg cuprinsul ţării noastre, (Aplauze furtunoase,) muncesc, apărarea pacll 1 1 1 , 'tetele şi comisiile de femel,
Consiliul naţional al femeilor, coml o jumătate de milion de
Conferinţa naţională a femeilor are loc în condiţiile puterni- .. , ill' du-se pe ajutorul celor aproaPde partidului o vastă
cului a\înt în muncă al intregului nostru popor pe toate fronturile spnJill Y Y sub con ucerea 1
activiste obşteşti, desfaşoa~aed
construcţiei socialiste, ale entuziasmului determinat de măreţul activitate organizatOrIca , Y ŞI uca
ti' Y "In rîndurile lemeilor de a
va
e\'eniment istoric -încheierea colectivizării agriculturii, care a
marcat victoria definitivă a socialismului la oraşe şi sate, (Aplauze.) oraşe şi sate, , b ' ute le transml't em tuturor, de
Infăptuind politica partidului, oamenii muncii obţin importante Pentru rezultatele rodmce o, ţl,n y ' , de noi succese în munca
, Y lde felicităn ŞI uran ,
succese în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în înflorirea ştiin la această tnbuna, ca , (Aplauze prelungite.)
ţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai, îndreptîndu-se cu paşi 101' însufleţită, plină de abnegaţie,
Internaţionale
.
G h. G he o r9 h i u . Oe
..
l.d e eraţlel Democrate
C,1 SO I antatea
.
f
-
cu emeile de
CUVINT ARE ROSTITĂ
LA MITINGUL DE LA UZINELE
"GRIVIŢA ROŞIE" DIN CAPITALĂ'
CU PRILEJUL VIZITEI IN ŢARA NOASTRĂ A
'li . l ... ŞI progres social Ile tr 1·· DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE
c mme or ŞI vutorul fericit al copiilor (A 1 , n u mlştea
C . I . pauze.) A UNIUNII SOVIETICE
O.I~~tl'tU Central al partidului, Consiliul de .
RepublIcII Populare Romîne îşi e'I)· ă . Stat ŞI guvernul - 19 iunie 1962
l d f . run convmgere f
mase e e em!.'i de la oraşe şi sate ră • a ermă că
chemaroo partidului, nu-şi vor preeu')e . sp~md cu entuziasm la
turile pentru ca, împrcună cu toţ' 1 ţi ~~I de acum înainte efor-
_ I oamenu munci· o f -
noastra mereu mai puternică .•. 1, sa aCa patria
gate.) , mal mflontoare. (Aplauze ille/rltm-
Dragi tovarăşi,
Trăiască femeile munc:itoare d'
active la onAra de d o , . m ţara noastră. participante Sint două zile de cind în mijlocul poporului romin se află
r- eSa\1rşlre a constr cţ' .
pentru pace ~i prieten· • t u lei socialiste. Ia lupta scumpii noştri oaspeţi. solii marelui popor sovietic. delegaţia
Trăiască 'ham ' Ile m re popoare I (Aplauze.)
ICU nostru popo' d de partid ŞI guvernamentală, în frunte cu primul secretar al Co-
pentru socialism· . r ŞI con ucătorul său în lupta mitetulUI Central al PartidulUI Comunist al Uniunii Sovietice şi
ŞI comUnIsm P'd I
(Aplau:~ puternice, prelungite.) - artl u Muncitoresc Romin! şeful guvemului sovietic;, militant neobosit pentru triumful ideilor
!~alască şi înflorească patria noastră marxism-leninisD1uLui, tovarăşul :'\ikita Sergheevici Hruşciov.
Romma I (Aplauze puternice, urale.) - Republica Populară iUralc prelungite.)
Pretutindeni, oamenii muncii i·au în(unpinat pe membrii de-
,,~cillteia" 11r.
dm 15 iunie 1962
.5 560
legaţi!.'1 sovietice într-o atmosferă sărbătorească, exprimînd sen-
timentele de stimă şi dragoste frăţească ale poporului romin
faţă de poporul sovietic. man·le şi încercatul nostru prieten.
Con\'orbirile între delegaţia romînă şi delegaţia so\~etică se
desfăşoară in spiritul deplinei înţelegeri reciproce. care a carac-
terizat intotdeauna relaţiile frăţeşti dintre partidele noastre, din-
tre ţările
noastre socialiste.
Tradiţiaprieteniei şi solidarităţii Oll Patria lui Octombrie. ~u
gloriosul partid al l.ui Lenin, străbate ca un fir roşu întreaga IS-
tone a mişcării muncitoreşti revoluţionare din Rominia, a partI-
dului nostru. Din primele zile după victoria Revoluţiei din Oc-
tombrie, clasa no.astră muncitoare a fost stegarul luptei pentru
( t . d· ·mele manifeste
P le eme cu Uniunea Sovietică. Intr-unul lfi pn
ale comuniştilor romîni se spunea: "Vom Întinde deasupra cape-
bertăţii, Egalităţii,
, F ra,..
"tiei ŞI Fericirii tuturor popoarelor
IMI.' ale economiei noastre naţionale, Uzinele "Griviţa Roşie" se
I 'prelungite.)
I eprofilează în yederea construcţiei de maşini pentru industria (Ap allZC 1
~p~w~,
'tic cu preţul multor sacrificii" şi biruind nenu-
chimică. Sîntem convinşi, dragi tovarăşi, că veţi îndeplini cu " ' a acumulat în construcţia
J"
ŞI comu-
dnstt' noiI .. !k1rcini de mare însemnătate încredinţate de partid ,- te greutaţl, , ,soclahsmu.'Jl'd ' , 1.
mara
" lUI o unaşa ex
, " 'perienţă , care constItUie'"
o cucenre m ce c
d' I
şi guvern, dovedindu-\'ă şi de acum înainte La înălţin1ea glorioa. ' ".. comuniste ŞI muncitoreştI mon
msmu ' ţioase a e lmlşcarll , la e,"
selor \'oastre tradiţii reyol.uţionare, scumpe clasei noastre munci, maI pre , '" a U' .. Sovietice a pus pentru pruna
' n"o Istonca ruunli , , oara 1
I practică legile generale obIective a e
tO.1rt', întregului popor, (Aplauze puternice.) Expene,..,'d ţ" ŞI a \'en'f'lea t 'n
Tovarăşi, in e\'i' en -" a SOCialIste
" a SOCle' t"ţ" ,.. Rominiei şi a celor-
a li, ElI."Y>Ariento
"r-
l
trans onnarn cialiste a conf'ITma, t în conditiile\ concrete specifice,
Oampnii muncii din ţara noastră urmăresc cu admiraţie laI te state so
' 'dintre ele carac eru
t I universal valabil al acestor , legI. •
munca poporului sovietic, care, însufleţit de perspectiva ca încă hecăret.a ' " a Ie poporu IUI' sovietic , strîns umt m
1 'nfăptuUl
acttnla generaţie să trăiască in comlmism, traduce in viaţă poli- Minunate e l , 1 U' .. Sovietice al Comitetului său
'd I ' ComunIst a munn, , ,
tin leninistă a partidului comunist, înfăptuind cu avînt planul jurul PartI u' UI' t ' frunte cu t o\ara . "ş u1 ~ikita
• Sergheevlci
grandios de construire a societăţii comuniste, Central lemnlS, m
Hruşcio\', sporesc mereu
for
ta de atracţie a socialismului în in-
"ictoriile Uniunii Sovietice în realizarea sarcinilor istorice treaga lume, (Urale.)
stabilite de cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, realizările sale epocale în domeniul ştiinţei şi Tovarăşi,
tehnicii, al folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice şi al cuceririi
Poporul rom in
" ,
" e te cu hotanre pe ca lea deschisă
" f de'
cosmosului, ritmul susţinut de dezvoltare a economiei, demonstrează pa,ş ş " ,1 leninismulUi tnum a
i\.Iarele Octombrie, ideile atotblrUltoare a e
întregii lumi superioritatea orînduirii socialiste faţă de orînduirea
capitalistă, uriaşele posibilităţi pe care le creează socialismul şi şi în patria noastră: ' tului Central al partidului şi ses;u-
comunismul pentru înaintarea omenirii spre cele mai inalte culmi Plenam recenta a C~mlte "' '" ţionale, consacrată termină
ale ciYilizaţiei "II'u mai este departe vremea CÎnd Uniunea Sovie- nea extraordinară a Marn Adunan -f~ ţ t victoria definitivă a so-
tică va cuceri prin1ul loc în lume în ce priveşte prod.ucţia cal- ril, colectl\'lzarn
, , " .. agncu,'Iturii au cons Ob'
(Urale)
m I stabilIte
t'vele " d e Con-
rulată pe eap de locuitor, ceea ce va însemn.a o victorie istorică
, t lee I
cialismului la oraşe ŞI s~ e, , , ' d linesc cu succes, " '
a socialismu1.ui in întrecerea cu capitalismul. (Vii aplauze) In- "resul al III-lea al partidulUI se ,m e P lasel' muncitoare. ţăra11l-
,~ b aţIe 13 le c
treaga politică a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice este Eforturile pline de a I~eg lindite in creşterea pro-
îndreptată spre înfăptuirea ţel ului ~.uprem al politicii sale _ ri- , " .. "IŞI arata roadele
mii, intelectua 1Itaţli ,,'t og revederilor p lan u 1u i de
dicarea bunăstării poporului, satisfacerea cît mai deplină a cerin- d~cliei industriale ŞI, agn'cole potn\1 p amurilor economIeI , , na• -
ţelor materiale şi spirituale ale oamenilor sovietici. stat, în dezvoltarea echl Tb I rată,
a '1
tuturorI ' rde trai al celor ce m lIIl",
lionale şi ridicarea SIS ' t e matică a 11Ive
"1 u 'Ul t" în primeIe em 'ci IUlll
In prevedI'Tile Programului Partidului Comunist al Uniunii '1"a g lobala rea ,Iza a decît pro d UC ţ'la din
Sovietice, oamenii muncii din toate ţările găsesc pentru întiia oară
cese Producţia industrUl
ale 'acestui an este cu pes t e 14°/ . o mal mare O muncă plm , ă d e avint
tabloul concret al societăţii comuniste, căile sigure eare duc la "
perioada corespunzatoare a a nulul trecut,
comunism, la instaurarea pe pămînt a domniei Păcii, Muncii, Li-
-
G h. G h (' o r '.1 h I U • D l' j 1...t1vintd[e rostita a miI tgul de lZlnelc ~~~~~
(nvlt. Ro le ____~S~~~
________
1 ' muncesc' (Aplau ' bareze calea războiului, să se asigure triumful principiilor coexis-
, n mfăptuirea obiectivelor s '" ze putermce, urale,)
tenţei paşnice,
partidului, sarcini deoseb 't d ' tabIilte de Congresul al III-lea al
e
din Valea Jiului care ti b _Importante revin bazinulni carbonifer Sîntem convinşi, tovarăşi, că vizita delegaţiei de partid şi gu-
' ' re Ule să as'g , \ernamentale sovietice va înscrie o nouă pagină luminoasă în cartea
pro d ucţla de cocs S' t ' I ure ma tena primă pentru
fi' ' m em mcredin'a" de aur a prieteniei dintre poporul romîn şi cel sovietic, dintre sta-
,,1 ca prmtr-o to t mai bună
o ,
o OSIre a utilaj ului cu c "
înd' are smt mzestrate ' l tele şi partidele noastre, va contribui la întărirea continuă a unităţii
P Irea experienţei mun 't il mme e noastre, prin răs-
vei or mterne
' CI or or fmn taş'1, pnn , valorificarea rezer- de nezdruncinat a lagărului socialist şi a mişcării comuniste mon-
şi o mai b
o..'
tita,1 tot mal mari de cărb
o
una organIZare
,
" a muncll, " ve ţi extrage can- diale, la consolidarea păcii în lume, (Aplauze puternice, urale.)
Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia între poporul
Productl-\1l'tO,,,
a,lI muncii ' d une, veţi obnne,. noI' rea l'Izan
o , ,
m creşterea
ducţie, aducînd o co~;r,rbe ~cerea continuă a cheltuielilor de pro- romîn şi popoarele Uniunii Sovietice 1
ba ' I uţle tot m ' , Trăiască lagărul socialismului, mişcarea comunistă şi munci-
zel energetice a econo " , aI =portantă la dezvoltarea
socialiste în ţara no as tra,m(lel torească internaţională, strîns unite sub steagul marxism-leninismu-
o
Apinaţionale, la ' desăvîrşirea construcţiei
auze putermce.) lui! (A plauze prelungite, urale,)
Tovarăşi,
"Scînteia" Il r , 5568
Poporul nostru car din 23 iunie 1962
,patriei s i'
a e, este vital e' munceşte cu entu-"
Zlasm pentru înflorirea
mtre to t mteresat în asig
a e popoarele, In cond 'ţii'l d urarea pacu ŞI Inţelegerii
o '" ,
24
:lî0 G h. G h e or 9 h i u-D ej
~------------------------------------------
-
c ap it al ă Închi nctt prie lenil i remino-sovielice
CuVlUl dre la mitingul din 371
Datorită succeselor dobîndite în construirea noii societăţi de " i ridicarea calificării profesionale, prin eforturi
Uniunea Sovietică, de ~celelalte ţări socialiste, ideile marxism_ lizăriinente
prodUCţieI Ş t economia naţională
de a înzes ra ,
cu mijloace tehmc~
leninismului exercită pretutindeni o influenţă din ce în ce mai mare,
I
na
pen r " ilor mondIale,
Exemplul construirii societăţii comuniste în U,R.S,S, arată tuturor la nivelul rea,lZar ricultura s-au obţinut rezultate încurajatoare,
popoarelor calea spre comunism, spre lumea de mîine _ lumea In ce pnveşte ag d " 't ' n 1961 cu 2600000 de ton e
' 1" de cereale a e p aş I I , ~
păcii şi a muncii, a libertăţii şi egalităţii, a frăţiei şi fericirii tuturor Producţia tota a 8 p telul a înregistrat o creştere contmua,
popoarelor I
t
nedia anilor 1934-:93 ,fşe , lui de animale din perioada ante-
I
['''nd cu mu1t supenor e, ec IVU 1 ti' ,' ării s-au deschis nOI" ŞI man'
Tovarăşi, II d " ' chelerea co ec \IZ , .. _
belică, Acum , upa m , d cţiei şi productivităţii munCll m
tru cre şterea pID u \'d ~ "
Poporul rom în munceşte cu însufleţire pentru realizarea mă posibilităţi pen , "1 faţa noastră stă sarcina conso I am
le aO'nculturll, n 'd'
reţului program trasat de Congresul al III-lea al Partidului Munci-
1
toate sectoar e " , d" "lor colective, n Icarea COl -
" izatonce a gospo am , ' ,
toresc Romîn, programul înfloririi pa triei, al desăvîrşirii construc- economice ŞI organ " ' 1 "etale şi animale_ m mteresul ţa-
r roduc ţI el agn co e ve"
ţiei socialiste, Ne amintim că tovarăşul Hruşciov, participînd la siderabl a a P, _ ' tuturor celor ce muncesc, ~
congres, spunea că cifrele Directivelor planului pentru 6 ani sună rănimii colectIViste ŞI al 'f rndu-şi surprinderea faţa
'd- Occident mam es I , ~
ca o simfonie, Acum s-ar putea spune că acordurile acestei simfonii Unii vizitaton rn
,
' " " 'n ridicarea sistematica
'dezvoltarea ţam, I
răsună din plin în ţara noastră, E conomia se dezvoltă armonios, de rezultatele obţrnute m I' t 'buie aceste rezultate doar re-
' nivelului de traI, a1 poporu Ul'at " Se ştie însă foar te bine
multilateral, pe o linie continuu ascendentă, fără opriri şi fără
fi
a 't t e în ţara noas ra ul t"
salturi, Cresc necontenit forţele de producţie ale ţării, partidul surselor naturale eXls en , tat şi în trecut, pe timp s <1-
nostru concentrînd principalele eforturi ale poporului spre crearea că aceleaşi resurse n aturale au f d" ii ţării de către s a
eXls t tele im-
Pinirii burghezo-moşlereş , ti ş i al în eu ar 1 romîn trăia .m cea mai
şi deZvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului, prin aplicarea , ile acelea poporu , • iate
consecventă a politicii de indus trializare socialistă, de dezvoltare perialiste, dar pe trmpur " u n a din cele mal mapa ,
l'tă mizerie iar ţara noastra era 'muncă entuziastă, pnn
a industriei grele, a construcţiei d e maşini. Este de subliniat că în Cllll1p I , • t dobîndite prm d t
primii 2 ani ai şesenalului ritmul mediu d e creştere a industriei a
din Europa, Rezultatele sm ul' opor care vede, pe rep
eforturile de ZI, cu ZI' ale întreg Ul P pria, sa pol'ltica, , ~ (Ap lauze
fost de peste 16 %' In primele 5 luni ale acestui an a avut loc o cuvînt în politica partidului nostru, pro
creştere de peste 14 % faţă de realizările perioadei corespunzătoare
a anului trecut. ,
prelungite.) ncitoare, ţărămmll
, .. colectiviste,
",
ţ' pentru îndephmrea
O preocupare de bază a p artidului nostru o constituie promo-
Cinste eroicei noastre clase mu
intelectuali,taţII,
" " care mun cesc .cu _ abnega nstrucţiel
le ' 1'lSte , pentru
, socla
varea progresului tehnic prin utilarea economiei naţionale cu cele - tru desăvlrşlrea co
mai moderne şi perfecţionate mijloace de producţie, P entru oamenii pl anului de 6 am, p en A 1 ze urale.) '-a-
muncii din ţara noastră este limpede că asigurarea unei temelii
bunăstarea poporulUl' nos tru 1 ( pati , " " noastre S111 • t Ulsepal ~
ţarn
trainice pentru ridicarea nivelului de trai este posibilă numai prin- Rezultatele obţinute în d ezvO ltarea I borare şi întrajutorare tOV'i- '1
tr-o înaltă productivitate a muncii, perfecţionarea continuă a orga-
,'i']or "de co a,. mod deoseb't
bil legate de avantaj e1e re1a,.1 1 de mare e
" 1u i SOCIalist ŞI 111
răşe a scă din cadrul lagaru
_ _ _ _ _ _ 24'
Cuvintare la milingul din capital! inchinat prie teniei romi no-sovietice 373
~3~7~~)__________________G_h_.__G_h_C_O__
'_9_b_i_U_-_O_e_J___________________
-
Tovarăşi,
sprijin pe care Uniunea Sovietică îl acordă ţării noastre, ca şi celor-
lalte ţări socialiste. robleme se pun în zilele noastre în faţa popoar:lo.~ ,
Mă folosesc de acest prilej pentru a mulţumi încă o dată parti- Multe Pd. t ele nu este atît de
. i una f i re
arzătoare
ca problema pacII.
bl • d . ţ.
dar.IlIC
' inarea unUl. • raz boi mondial este o pro ema . e Via a,
dului comunist, guvernului şi poporului sovietic pentru acest sprijin nou
frăţesc. (Aplauze, urale.) PremtJmp • .. . .. d distrugerile unui răzbOi termo-
pro bl ema salvarII omelllrll e
Relaţiile de colaborare dintre ţările lagărului socialist, continua nuclear. . . 1.Ist apann
• . d fi' teresele fundamentale ale
perfecţionare a cooperării şi diviziunii internaţionale socialiste a 1 • ul . SOCla
Ţănle agar Ul se află {n fruntea giganticei bătălii ~entru a
mW1Cii constituie un factor de seamă în dezvoltarea lor economică. tuturor popoarelor, .10 de pe toate contmentele.
liniştea mllnca oamem r .
Acestui scop îi servesc hotărîrile adoptate la recenta Consfătuire asigura pacea, .' .t' faţa popoarelor Uniunea Sovle-
a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările Merite imense şI-a cucen m a . politica leninistă de
ţ cu care promoveaz
membre ale C.A.E.R. tică prin .persev.er.en :in fennitatea şi principialitatea cu care de-
Adîncirea colaborării prin coordonarea planurilor economice, coexistenţa paşlllca, p . prin aportul hotărîtor pe care
It ' 'le cercurilor agresive, )
prin specializarea şi cooperarea în producţie permite dezvoltarea mască une In za pacII • ..• 1 e (Aplauze puternice.
m um. d
I
mai rapidă a economiei fiecărei ţări şi a economiei comunităţii so- il aduce a caII . • d o rofundă grijă şi răspun ere
Ţ ările socialiste, mamfestm. p . are atenţie problemei
cialiste în ansamblu, grăbind victoria socialismului în întrecerea . .. acorda cea mal m
paşnică cu capitalismul. Pentru destinele omemrll, . • cu caracter de neîntirziat
dezarmării genera1e ŞI. t otale , ca sarcma
Partidul Muncitoresc Romîn consideră ca o înaltă îndatorire a zilelor noastre. • • • dată tenacitatea cu
internaţionalistă de a contribui la întărirea continuă a coeziunii la- Conferinţa d e 1a
Geneva a aratat mca o
f.
.
ntru rezolvarea acestei pro
gărului socialist, a unităţii mişcării comuniste, la aplicarea liniei . l' t depun e ortun pe
care ţările sOCJa IS e • •
• d
ale conferinţei smt epar
te
elaborate în comun de partidele frăţeşti la Consfătuirile de la Mos- bleme-cheie. Rezultatele de pm~ a~urnd 3 luni de discuţii nu este
• mal bme e ...
cova din 1957 şi 1960, la apărarea cu fidelitate a marxism.leninis- de a fi satisfăcătoare; d upa tul . care cuprinde pnnCl-
mului. (Aplauze indelungi.) definitivat nici măcar pre ambulul tratat' uaUl,'Intr-un asemenea n'tn1
·1 vor con m .1
Comunicatul comun semnat astăzi între delegaţiile de partid piile generale. Dacă lucrun e l ' ar ajunge În discuţia nepoţi or
capitolele de sfîrşit ale trata~ Ul
~i de stat romînă şi sovietică consfinţeşte din nou deplina unitate i
actualilor participanţi la tratati~e
de vederi care a existat întotdeauna între partidele şi guvernele
. ercurilor guvernamentale
RăsI)underea acestei. SI'tua"l
.. revme c ostit multe cuvm • t an
•. în
noastre in problemele dezvoltării relaţiilor între Republica Populară .. acestora au r .• .
din Occident. Reprezentan ţ11
Romînă şi Uniunea Sovietică, ale mişcării comuniste mondiale şi
• .. Dar in practica el s-au
vieţii politice internaţionale. care s-au declarat în favoarea dezarmarn. ilor concrete, realizab.lIeşI.
. . • potriva propuner . d • il socia-
Comunicatul comun este un document al dezvoltării neconte-
pronunţat sistematic 1ffi. 5.' tică şi sprijimte e ţar e. •
eficace prezentate d e Umunea . O\le ată calea sigura• sp re mfap-
nite a prieteniei frăţeşti romîno-sovietice şi a coeziunii lagărului ropunen care ar
liste şi de alte state, p 1 'nternaţional.
socialist, in interesul cauzei socialismului şi păcii. (Aplauze puter- tuirea dezarmarl1 su un strict contro I
• .. b
nice.)
~37~6~_________________G_h_'__G_h_e_O_r_g__
h_i_U_-_D_e_j___________________
- cuvintare la miUngul din capitalA inchinat prieteniei romlno-sovietice 377
In lumea contemporană, forţe uriaşe activează pentru pace şi -- " găm d ragl' oaSpep' , să duceţi
poporului sovietic
, ,
progresul omenirii. Alături de ţările lagărului socialist, noile state Noi va iocera
ru "pneteme
', ' a1 poporului romin, să-i transmIteţi
, d
d
independente din Asia, Africa, America Latină joacă un rol tot mai mesajul e s , alde şi urările noastre pentru cucenrea e
activ în \iaţa internaţională, aduc contribuţii constructive Ia caUZa simţămintele eele ,mal ..c în construirea comunismului, iD infăptuire~
întăririi păcii,
nOI, şi străluclte vlctorll C omums
Partidului ' t al Uniunii Sovietice, spre fen-
,
Asemenea evenimente, cum sînt Conferinţa din India pentru Programului
, b' 1 "cii şi comunismului, (Aplauze puternice,
CITea sa şi spre me e pa
problemele luptei impotriva înarmărilor nucleare, Adunarea inter-
naţională care s-a deschis zilele acestea în Ghana sub lozinca ,,0 preltmgite.)" P t'd 1 Comunist al Uniunii Sovietice, Comitetul
Trăiasca ar 1 u
hune fără bombe 1", arată că în statele neangajate, în noile ţări său Centra1 lenioist şi guvernul
Uniunii Sovietice, in frunte cu
independente creşte hotărîrea de luptă pentru o lume fără arme, " l Hruşciov ! , "I
in care să existe mai multe fabrici şi tractoare, şcoli şi spitale _ tovaraşu ' t ' romiDo-sovietica,
că pne'tema
ra~as"
T"' tea lagărului socialist şi a mişcării comuniste
o lume a progresului economic şi cultural al tuturor popoarelor. Trălasca um a
Creşte tot mai puternic avintul mişcării de eliberare, Poporul internaţionale! 'lumea iDtreagă 1
romin îşi manifestă simpatia şi solidaritatea cu lupta popoarelor T "'ască pacea m minute În şir, avaţii
pentru independenţa naţională, pentru progres social. (Aplauze furtunoase, care se prelungesc
ral
O uriaşă amploare cunoaşte mişcarea mondială pentru pace, puternice, urale.)
Actiunile de masă în apărarea păcii antrenează pături din cele mai
largi ale populaţiei; în opinia publică mondială au loc continue Scînteia" nr, 5570
deplasări in favoarea politicii de coexistenţă paşnică, din 25 iunie 1962
Toate acestea, tovarăşi, sînt semne ale timpurilor noi, semne
ale epocii noastre măreţe, în care sistemul socialist, forţele păcii
exercită o influenţă tot mai puternică asupra evoluţiei omenirii.
Acesta este factorul fundamental care face cu putinţă ca marile
probleme ale contemporaneităţii să fie rezolvate potrivit intereselor
popoarelor,
Tovarăşi,
i
RASPUNS, um mternaţional ?
n ru dezarmare
v
.
comurusm. (Aplauze puternice.) bilit ca, în vederea dezvoltării acestor re aţ l~ , sa c
guvernamentala" mixta. " d e ca laborare econormcă.
25*
388 G h. G beor 9h i li - D e j Cuvintare la mitingul din capital ii cu prilejul vi'l.ilei delega\iei R.D.G. 389
Partidul Muncitoresc Romin, guvernul Republicii Populare Merite de nepreţuit şi-a cîştigat în faţa omenirii Uniunea So-
Romine îşi aduc întreaga lor contribuţie la consolidarea şi dezvol- vietică prin consecvenţa şi energia cu care apără interesele popoa-
tarea colaborării bi şi multilaterale dintre toate ţările socialiste relor, prin iniţiativa ei inepuizabilă pe arena internaţională şi prin
acţionînd în spiritul principiilor fundamentale ale diviziunii inter: înaltul spirit de răspundere pe care-I manifestă în toate situaţiile
naţionale socialiste a muncii, elaborate de sesiunea a XV-a a Consi- complexe ale vieţii internaţionale, (Aplauze puternice.)
liului de Ajutor Economic Reciproc, Adîncind colaborarea, perfec- In calea statomicirii unei păci trainice mai sînt încă serioase
ţionînd coordonarea planurilor, specializarea şi cooperarea, creăm obstacole, Cercurile agresive din Statele Unite, sprijiniodu-se pe
condiţii pentru avîntul rapid al economiei fiecărei ţări în parte, pen- militariştii vest-germani şi ceilalţi aliaţi din Blocul Atlanticului de
tru creşterea forţei întregului sistem mondial socialist şi pentru ega- nord, continuă politica de intensificare a cursei înarmărilor, de agra-
lizarea treptată a nivelurilor de dezvoltare economică a ţărilor so- vare a încordării internaţionale,
cialiste, Imbunătăţirea continuă a colaborării economice între ţările Romînia, ca şi celelalte state socialiste, consideră că drumul
socialiste va duce, o dată cu dezvoltarea producţiei, la satisfacerea cel mai sigur pentru înlăturarea pericolului de război şi asigumrea
mai deplină a nevoilor de trai ale populaţiei cu cheltuieli minime , păci trainice este dezarmarea generală şi totală, La Corrutetul
unei 'b '
de muncă socială, va constitui un factor esenţial al succesului în celor 18 state, Republica Populară Romînă şi-a adus contr~ upa
întrecerea paşnică cu capitali3mul, activă în sprijinul propunerilor cuprinse în proiectul SOVlCtw de
Intre partidele noastre există unitate de vederi în toate pro- tratat cu privire la dezarmare a generală sub un S~ICt control m~er:
blemele fundamentale ale mişcării comuniste şi ale vieţii interna- naţional. După cum se ştie, lucrările, c~mitetuiUl nu au dat pma
~onale contemporane; ele se conduc nea bătut după hotărîrile luate acum rezultate concrete datorită pOZIţiei neconstructIve a statelor
, '1 un acord
m c~mun la Consfătuirile de la Moscova din 1957 şi 1960 şi mîli- occidentale, Din aceeaşi cauză nu s-a putut ajunge Şi "a
te~a cu consecvenţă pentru apărarea purităţii marxism-leninismu- rivind interzicerea experienţelor nucleare în toate med:lle, Rece~ta
P "t opiat de catre
l~,.. pentru întărirea unităţii şi coeziunii lagărului socialist, a miş declaraţie cu privire la reluarea într-un Vll or apr • "
cam comuniste şi muncitoreşti internaţionale, (Aplauze puternice.) Statele Unite ale Americii a experienţelor nucleare m atmosfer~,
p
inclusiv la mare altitudine, denotă limpede că :le n-,au mten :
Tovarăşi,
reală de a ajunge la un acord in această problema, deşi el este p
Salvgardarea păcii este problema fundamentală a zilelor deplin posibil şi necesar. " " ' 1 Statelor Unite
noastre, In rezolvarea ei sînt interesate toate popoarele, întreaga Poporul romîn condamna acţIunile agreSive a e ,. "1"' 1
" tituie nu numai mca can a e
omelllre, In actualele condiţii de dezvoltare a tehnicii militare un împotriva eroicei Cube, acţmm ce cons d" ţ'onală ci şi
nou război m on d'Ial -
'f i mod mevltabil
'" '
termonuclear _ ar aduce drepturilor popoarelor ,ia I'bi er t at e Şi'îndepen enţa " na i " b' , _
.' 1 o catastrofa, la un raz Oi ra
cu sine calamităţi incomparabil mai mari decît războaiele trecute, provocan care pot unpmge lumea a , f' t tat împotriva
, ' C bel ar i un a en
, Apărînd interesele vitale ale tuturor popoarelor, statele socia- cheto-nuclear. Un atac lffipotriva u " " elor le-ar ri-
liste nu-şI precupeţesc efo r turii e pentru apararea
"" .. promoveaza" • ' . ' legitima a popoar ,
,, pacll, păcii generale, care ar stirni mima (A 1 puternice,)
' cuban pauze
consecvent politIca leninistă de coexistenţă paşnică, militează per- ul
dica în apărarea brav Ul popor ' b ' precizează
, , S d' 11 septem ne care
s~:e:ent pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale Declaraţia agenţlel T AS m "tiri!' i1itare desfăşurate
litigIOase, , ' f ţ" de prega e m
poziţia guvernului sOVletic a a
890 G b. G b • o r 9 b 1u - O e J cuvintare la mltingul din capitatA cu pnleJul VIzitei delegatIei R. D.G. 391
de Statele Unite ale Americii împotriva Cub ei reprezintă un act Sînt cunoscute propunerile repetate ale Republicii Democrate
pătruns de spiritul înaltei răspunderi faţă de soarta păcii, un aver- Germane pentru slăbirea încordării şi statornicirea relaţiilor de co-
tisment serios dat adepţilor politicii de aventură, un apel adresat , t nţa- paşnică între cele două state germane, pentru dezvoltarea
~~e ,
guvernului Statelor Unite ale Americii la raţiune şi luciditate. Po.
~K t te lor şi a legăturilor dintre
_,'"
ele, pentru crearea unei confe-
porul şi guvernul rom În sprijină pe deplin această Declaraţie, afir- deraţii germane, care ar pregatl calea spre umfIcarea lor dephnă,
mîndu-şi, alături de celelalte ţări socialiste, de toate forţele iubitoare In condiţiile cînd in Republica Federală Germană cercunle
de pace, solidaritatea cu cauza dreaptă a Cubei libere. (Aplauze militariste germane devin din ce în ce mai ag:-esive" se fac, auzite
tot mal, des declaraţii revanşarde indreptate Impotriva ţănlor so-
prelungite.)
,
Lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin , l' t se preconizează inzestrarea BundcswehrulUi cu arma ato-
cla,_IS e, l't' 'bl'toare de pace a guvernu lui Republ'" ICII D emocra te
încheierea tratatului de pace german şi reglementarea pe această
mica, po I Ica lU " _ " d
bază a situaţiei Berlinului occidental constituie una din problemele Germane face să crească continuu prestigIUl ţam ca exponent a e-
fundamentale ale vieţii internaţionale. Caracterul agresiv, primej- "ărat al intereselor şi năzuinţelor întregului popor german. ca factor
dios, al politicii duse în această problemă de puterile occidentale activ al vieţii internaţionale şi al luptei popoarelor pentru o pace
în alianţă cu militariştii vest-germani îşi găseşte expresie în situaţia trainică, (Aplauze prelungite ,) Nici un fel de perdel~ de fum al~
din Berlinul occidental, care, sub ocupaţia trupelor americane, en- ' ţ' onare nu pot ascunde o realitate mcontestablla
propagan d el reac 1 - 't-
gleze şi franceze, a devenit un focar permanent de tulburări şi ac- a lumii contemporane: Republica Democrată German~ eXls a. ea
ţiuni ostile împotriva Republicii Democrate Germane şi a altor d zvoltă şi se consolidează neîncetat. Conducăton al nu~eroase
state socialiste, s-a transformat într-un cap de pod militar al se e , dă' largi ale opiniei publIce dm
state oameni politiCI e vaz ,cercun , , , d G
bl mele pnvm er-
N.A.T.O. pe teritoriul unei ţări socialiste. In ultimele săptămîni,
• _. v
în acelaşi mod şi reglementarea paşnică a problemelor privind constituie o contribuţie la întărirea legăturilor frăţeşti, internaţio
naliste, dintre partidele, statele şi popoarele noastre, a unităţii şi
Germania?
coeziunii puternicului lagăr socialist. (Aplauze puternice.)
Dacă însă puterile occidentale vor persevera pe linia ne-
Vă rugăm, dragi oaspeţi, să transmiteţi oamenilor muncii din
constructivă de pînă acum, ţările socialiste vor semna tratatul de
Republica Democrată Germană salutul tovărăşesc al poporului ro-
pace cu Republica Democrată Germană, cu toate consecinţele care
mîn şi cele mai calde urări de noi şi mari succese în lupta pentru
decurg de aici. (Aplauze puternice.)
Înflorirea patriei lor socialiste, spre binele întregului popor german,
Republica Populară Romînă, Republica Democrată Germană
pentru apărarea păcii. (Aplauze puternice).
împreună cu celelalte state ale lagărului socialist vor milita şi p~
Trăiască în veci prietenia dintre Republica Populară RomÎnă
;iitor cu consecvenţă pentru apărarea păcii şi coexistenţă paşnică
şi Republica Democrată Germană!
mtre state cu sIsteme sociale diferite, călăuzi te de convingerea că
Trăiască harnicul şi talentatul popor german!
în epoca contemporană, ca urmare a schimbărilor în raportul de
Trăiască Partidul Socialist Unit din Germania, Comitetul său
forţe pe arena internaţională, prin acţiunea unită a statelor socia-
Central, în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, eminent om de
lis~e, a altor state iubitoare de pace, a tuturor forţelor păcii, răz
stat şi fruntaş al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale I
~OlUl" poate fi preîntîmpinat, pacea poate fi salvgardată şi conso-
lidata_ (Aplauze prelungite.) Trăiască pacea în lumea întreagă I
(Aplauze puternice - urale. Asistenta, în picioare, ooaţionează
Un factor puternic al păcii şi progresului sînt popoarele care
au s~uturat jugul robiei coloniale. Ele se conving prin proprie indelung.)
expenenţă că prietenia şi colaborarea cu ţările socialiste reprezintă
"Scinteia« nr. 5 657
un reazem. de nădejde în lupta lor pentru consolidarea indepen- din 20 septembrie 1962
denţeI . naţlOnale şi propăşire, împotriva încercărilor colonialiştilor
de a-~l redo~îndi privilegiile. Lupta popoarelor din Asia, Africa,
Amen.c~ Latină pentru independenţă, pentru lichidarea definitivă
a robIeI coloniale se bucură de caldă simpatie şi de solidaritatea
poporului romîn.
Tovarăşi,
tru libertate şi independenţă, este în măsură să înţeleagă şi să Romînia a fost tîrîtă de puterile imperialiste în două mari
preţuiască lupta dv. nobilă pentru realizarea năzuinţelor naţionale. războaie mondiale, care au adus mari jertfe omeneşti şi pagube
De aici sentimentul de solidaritate cu care lupta poporului indcr materiale, înmulţind suferinţele poporului.
nezian a fost urmărită în ţara noastră, dorinţa poporului romin de Revoluţia populară începută în august 1944 a răsturnat regi-
a strînge cît mai mult relaţiile de prietenie şi colaborare între sta- mul care aservise ţara monopolurilor imperialiste. Poporul, luîn-
tele şi popoarele noastre. d _ i soarta în propriile sale miini, a instaurat regimul democrat-
Noi urmărim cu un deosebit interes şi sin1patie eforturile po- ~ ŞUlar, a proclamat Republica Populară Romină, a păşit pe calea
porului indonezian, îndreptate spre lichidarea urmărilor jugului ~o~struirii societăţii socialiste. De la eliberarea ţării noastre au tr~-
colonialist, spre consolidarea independenţei naţionale şi dezvoltarea 18 ani. Este o perioadă scurtă în viaţa unui popor. Dar pnn
economică, culturală a patriei. La noi, în Romînia, sînt apreciate
cut • . ţa d
ampIo a transfo
re rmărilor
a , prin schimbările petrecute m VIU. .e
preocupările şi realizările dv. în domeniul dezvoltării industriei, stat, în economie, în cultură, ea nu-şi are seamăn in intreaga ~stor~e
agriculturii, valorificării resurselor ţării, în domeniul medico-sani- lara- a Romîniei . Folosind bogăţiile naturale
'
muIt Isecu . . ţaru In
ale v
tar, al înfloririi culturii şi învăţămîntului public de toate gradele. folosul prosperităţii patriei, bazîndu-ne pe forţa ŞI ener~IU de~catu
Avem convingerea că, prin munca sa însufleţită, poporul indone- . t V poporului liber şi stăpîn pe destinele sale, colabormd fraţeşte
zian va duce ţara mereu înainte pe calea prosperităţii. şa a a '1 l ' d . t . sat
cu a Ite ţ
ări socialiste şi avînd ajutorul multi atera ŞI eZIn ere
. . ţ_ s v
•
Cu",tDtere rostit! tD Parlamentul lndoneuei
G b. G b e o r 9 h 1u • O e J 399
398
Producţia industrială globală a crescut în ultimii trei ani într-un lizate în scopuri de război. De aceea se impune ca robI I
. -" ăzb . I . . I P eme e
ritm mediu anual de 15,8%, ritm superior celui prevăzut în pIa- preî~timpmaru r OlU U\ ŞI sa vgardării păcii să fie privite cu simţ
nul de 6 ani (1960-1965). Direcţia principală a eforturilor este de raspundere de toate guvernele, ca ţeluri de însemnătate capitală
înzestrarea cu utilaj tehnic de cel mai înalt nivel a industriei, arrri- pentru t~ate st:t:le lumii. Ţările socialiste, printre care şi Republica
culturii, construcţiilor, transporturilor, valorificarea cît mai bună a populara Homma, promovează cu consecvenţă o politică externă
de pace, militează cu fermitate pentru destindere a încordării si
resurselor ţării.
Agricultura urmează linia generală de dezvoltare a economiei normalizarea vieţii internaţionale, pentru zădărnicirea uneltinlor
naţionale. Condiţiile obiective create de reorganizarea socialistă a
cercurilor agresive şi preintîmpinarea unui nou război mondial.
agriculturii, mecanizarea principalelor lucrări agricole, extinderea Voinţa de pace şi dorinţa de a contribui la promovarea ei
chimizării au determinat ridicarea nivelului agrotehnic, deschizînd apropie popoarele, le unesc pe deasupra oricăror deosebiri de dez-
noi perspective pentru creşterea an de an a producţiei agricole voltarc istorică şi de orînduire socială. Republica Populară Romină
militează pentru dezvoltarea legăturilor economice între toate ţă
vegetale şi animale.
rile lumii, fără discriminări şi bariere artificiale. Realitatea de-
Venitul naţional a sporit în anii puterii populare de peste trei
monstrează că orice tendinţe de a se crea sfere închise în relaţiile
ori. In întreaga ţară viaţa economică şi social-culturală pulsează
economice internaţionale - cum este Piaţa comună - sînt în con-
cu vigoare. Au apărut noi oraşe şi centre industriale. ~!oştenirea
tradic\le cu interesele popoarelor de a lărgi schimburile economice
grea din punct de vedere edilitar şi sanitar se lichidează prin opera
mternaţionale şi a instaura relaţii normale intre toate statele. :\oi
intensă de construcţii de locuinţe, spitale, dispensare şi case de
ne declarăm de acord şi milităm pentru convocarea unei conferinţe
naştere , şcoli şi instituţii de învăţămînt superior, aşezăm in te de
internaţionale în problemele comer\ului, unde să se examineze pro-
ştiinţă şi artă. Se desfăşoară pe scară largă revoluţia culturală, s-a
blema crcării unei organizaţii comerciale interna\ionale care să cu-
)l:eneralizat învăţămîntul de opt ani, au luat o mare dezvoltare in-
văţămîntul public de toate gradele, formarea cadrelor de specialişti prindă toate regiunile şi ţările lumii.
in toate domeniile economiei şi culturii, înnoresc ştiinţa, arta şi Este pentru noi un prilej de sinceră satisfacţie că ne aflăm în-
literatura. Sint create condiţii prielnice de dezvoltare multilaterală tr-o ţară care, ca şi Republica Populară Romînă, promovează o po-
a omului, de îmbunătăţire continuă a nivelului de ,iaţă şi de cul- litică externă călăuzită de ideile coexistenţei paşnice şi contribuie
tură a poporului. Poporul romîn munceşte cu elan pentru prospe- la aplicarea largă a acestor id~i în relaţiile internaţionale. Princi-
ritatea ţării. priveşte cu optimism şi încredere viitorul său însorit. piile elaborate de Conferinţa de la Bandung, în organizarea căreia
ţara dv. a avut un rol atît de însemnat, au căpătat o largă răspîn
Domnilor deputaţi, dire în lume, se bucură de aprobarea popoarelor de pretutinden~.
In zilele noastre, problemele păcii şi ale războiului preocupă In condiţiile actualului raport de forţe pe arena internaţională, apli-
toate popoarele, a căror năzuinţă supremă este de a nu trăi sub carea acestor principii este o necesitate \'itală pentru întreag.a ome-
.
Illre, .
este smgura a l ternatIva ,,- b OI. pustiitor . Ea ImplIcă
. - a unUl. Iaz
a~=n~nţarea apăsătoare a unui nou război, de a vedea o pace trai-
mca mstaurată în întreaga lume. Ştiinţa ŞI tehnica au atins astăzi recunoaşterea realităţilor lumii contemporane, a cerinţei popoare-
culmi fără precedent. Ar fi o catastrofă cllm nu a mai cunoscut lor ca deosebirea dintre orînduirile social-politice ale dlfentelor
omenirea dacă aceste uriaşe realizări ale geniului uman ar fi uti- \ă, TI,' d'mtre ideologia după care el e se con duc să nu ducă la de-
400
G h. G h e o r 9 h i. u ~ D e j
clanşarea unui conflict militar. Care regim socia l este mai bun şi
mai uman? Care dintre ele asigură popoarelor mai multe bunuri
--
trU P
celor cu o ma a
Cuvintare rostitA in p",rlam.entul lndoneziei
materiale şi valori spirituale, o viaţă tot mai prosperă şi demnă de ŞI ro bl. populară Romînă, participantă în Conutetul celor
trăit? S-o dovedească faptele, confruntarea ideilor, intrecerea paş Repu lca dIG
tru dezarmare, în cadrul conferinţei e a eneva ~
nică pe tărîm economic. Noi sîntem profund convinşi că în această 18 state pen . perseverente împreună cu celelalte ţări socialiste Şl
dePus e. fortun
..
' . ul
d pace pentru a înlesm progres tratative or.
. 1
întrecere va învinge socialismul.
alte ţăn lubltoare e , hil I
Problemele internaţionale litigioase reclamă o abordare chib· _ că puterile occidentale n-au renunţat la vec e or
1nsă dio cauza I
zuită, spirit realist, soluţionare prin tratative şi înţelegere. Oricît ' t· e încă nu s-au putut înregistra rezu tate con-
ziţti·· neconstruc lV , b· t
de spinoase ar fi aceste probleme, ele pot fi şi trebuie rezolvate pe po d - .. Dio aceeaşi cauză nu s-au o ţmu
calea tratativelor. In această privioţă este instructiv felul cum au • problema ezarmaru.
crete 111 . .bil nici în problema ioterzicerii experienţelor nu-
fost reglementate problema laoţiană şi problema Irianului de Vest. Progrese VlZl e t bază
. ile celor opt state neutre au crea o
Sporirea neîncetată a stocurilor de arme, inclusiv a celor mai distru- 1eare, deşl propuner.
c d N . • t m declŞ· i sa- nuhtam
.. - neab-a tut
gătoare, nu poate duce la nimic bun. Oricare scînteie poate duce r area unUl acor. 01 S111 e
la declanşarea unei conflagraţii mondiale, care în condiţiile actualei p.entruv~~:;pentru soluţionarea cît mai grabnică a probleme: de-
tehnici militare n-ar cruţa nici un colţ al lumii, nici un popor. Iată ŞI pe_ .. 1 . totale încetarea experienţelor cu arme nuc eare,
zarmaru genera e Ş I, 1 earea de zone
de ce problema-cheie a contemporaneităţii este dezarmarea gene- . _ . d· .. si folosirii annelor nuc eare, cr
interzlcerea raspm llll >
rală şi totală, pentru a pune capăt cursei nebuneşti a înarmărilor,
denuclearizate.
a lipsi forţele agresive de posibilitatea de a atenta la viaţa ome- Ml· cursei înarmărilor resping propu-
nirii, a le răpi mijloacele prin care încea rcă să sugrume mişcarea 1n con d 1·ţiil· e în care a d ep... _ ..
- . ·1
. intensifică pregatm e
de eliberare naţională şi lupta popoarelor pentru iodependenţă. nerile raţionale în vedere~ dezann~n~o!l este evident că ţara
Resursele uriaşe materiale investite as tăzi pentru înarmări ar putea militare, împiogînd lucrurile Sp~\ rtaz es~e nevoită a lua măsuri
fi folosite pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor, pentru ajutorarea noastră, ca şi celelalte state SOcla 15 e, .. paşnice a poporului.
"t"ţi.. sale a muncn
ţărilor insuficient dezvoltate ş i în alte scopuri constructive. Dacă pentru asigurarea securl a l , 1. ea unui acord de
. • - trecem la ap iCar
cheltuielile pentru înarmări ar fi utilizate în scopuri productive, în Dar noi sîntem oncmd gata sa . . tur· interesate în pro-
aproximativ 25 de ani avuţia existentă pe pămî nt ar putea fi du- - există mCl trus 1 1
dezarn1a:e. In ţara noastra nu· .. . I care să rîvnească a
blată, iar dacă a 5-a parte dio fondur ile destinate ar fi folosite . . categom SOcla e ul
ducţia de armament, IDCl Din1potrivă, popor
pentru sprijinirea ţărilor rămase în urmă din p unct de vedere eco- .. ţ·ile altor popoare.
teritoriile altor ţăn Şl avu 1 -şi putea consacra
nomic, acestea ar căpăta posibilitatea ca în 20-25 de ani să ajungă . . r în lume, spre a .
romîn aspiră la o pace tralIDca _ .. . de prospentate
actualul nivel iodustrial a l unor ţă ri ca Anglia ş i Franţa. Zilele . esursel e ţarn operel
în întregime forţele Şl toate r
trecute, Uniunea Sovietică a p rezentat în faţa Organizaţiei Naţiuni
lor Unite proiectul "Declaraţie cu privire la folosirea în scopuri materială şi spirituală. . _ pe deplin realistă. Est:
- .. este o sarcl.ll a a
paşnice a mijloacelor ş i resurselor devenite disponibile ca urmare Infăptuirea dezarmarn I . b·toare de pace s
1 i opoare e lU 1 ...
a dezarmării". Aplicarea acestei propuneri pătrunse de o înaltă insă necesar ca toate state e Ş P .' d I organizaţnlor Şl
_ neobosite, atit m ca ro
grijă faţă de soarta popoarelor ar fi de o e ficacitate deosebită pen- depuna eforturi continue,
26
402 G h. G b eor 9 bi u•O • J ______---------------~~~==~~~--------~4~03
Cuvintare rostită
in Parlamentul lndoncziel
26'
406 G h. G be o r9 bI u-o e1
Vă fiU l ţumesc,
stimaţi membri ai parlamentului
_
. indonezian,
- d
. atenţia cu care ne-aţt ascultat. Dm curs
d' t tă
v v
407
linie ascendentă. Fără îndoială că în această direcţie sînt încă mari pen. . tim' entelor poporului romm, va uram m oa
d nlor ŞI sen b b
. succese •m ac t'IVI'tatea dv. pusă în sluj a unastarn ŞI.
v V" •
't de aVID"tul'ŞI e , 1 a
- 4 octombrie 1962 _
sufleţl e ' d _ 1 doilea război mondial, forţele urute a e po-
f' 'tJul celUl e a d tul pa
5 iTŞI
v "
'alungat colonialismul e pe pamm _
poru
"
lui
a~ e unei, ere noi în istoria zbuciumată a
indoneZianporţ
deschizînd
triei,
acestei ţări. 'uni! care în decursul ultimilor 17 ani,
In ansamblul na~, .. or, dial' un factor de o deosebită
ohticlI mon e ca d
au păşit pe arena P, if stat ca un stat indepen ent,
IndoneZia s-a man e
importanţa, ' d dezvoltare IDJlltilaterală, ca o mare na-
v
lidaritate pe care poporul romin le n.utreşte faţă de Indonezia şi au sprijinit reven d'IC ările Indonezle).
, l' 'Republica Pop ula ra Ro- v
de poporul indonezian, 1 It e state SOCill Iste, ŞI ",-t cuvîntul ori de CI"te on'
alături de ce Iea
Sîntem fericiţi că am putut rMpunde amabilei invitaţii pe mînă, reprezentanţll sai
la O "NU, au W<1 dinea de zi, SUSţIDID
.. v' , " d
care ne-a făcut-o preşedÎlltele Sukarno cind a fost în Romînia şi ' , ' a aflat pe or I
Problema acestui tentonu s- d '1' Reglementarea prob e-
că ne aflăm acum pe pămîntul frumoa'sei Indonezii, în mijlocul d
cu însufleţire cauza reap a a
tV In onezle '
t un semn al timpurilor
harnicului şi talentatului ei popor. Ne bucurăm că ne aflăm în , I' ului de Vest es e
mei independenţei nan , 'ţ' să ţină seama pma ŞI
'v '
faţa dv, şi putem vorbi despre cîteva probleme care interesează 1 oarelor SIDt nevoI I
' d "t să le exploateze, sa
le v
asuprirea colonial a -
' temaţiOna a, , contn we
concepute pentru binele şi fericirea Il!li, Probabil că unii dintre tu] de forţe pe arena ID , 'ilie coexistenţei paşruce,
dv, s-au aflat în rîndurile acelor tineri care, împreună cu dr, Su-
b tă pe prIDclp
tărire a pacu, aza
v ..
b V timp
' "
kamo, în memorabila zi de 28 octombrie 1928, au jurat credinţă la accentuarea aces tei schim arl. interdependen,e, t lor Dar In
a tot
unităţii naţiunii şi au adoptat hotărîrea ca BAH ASAB IND ONESIA Lumea de azi este o lume a d ţa ca o subordonare
ce imperialis:rnul concepe rn , terdepen en
OII Ollo.'fU ••
bit aparţine acelor ramuri ale ştiinţei cum sînt, de exemplu: fi,
zica atomică, ştiinta semiconductorilor, chimia polimerilor, radio,
-
din po
,
Cuvintare rostită la Universitatea din Djakarta
electronica şi altele, care sînt menite să deschidă perspective noi tară, ,foar te pu 1 . " e băncile universităţilor. Absolvenţii Însti-
, ' ajungeau pma p uit ' s" se
progresului teh nic şi a căror aplicare în practică trebuie să aibă p.uţIUlr invă ăm~nt superior erau nevoiţi în m e cazun ~ "
ca rezultat revoluţionarea întregului proces de producţie şi schim, tutelo de
indeIetnIC
ţ f"
'cască cu pro eSlUlll s
,
trăine de specialitatea lor on sa
barea radicală a însuşi caractelului muncii.
• durile şomenlor. h 'd"
In cursul revoluţiei culturale, intelectualitatea noastră din Ro, incrroaşe
o
nn
, butit intr-un termen IS on
't 'c foarte scurt să lic 1 am
" "
mînia, în frunte cu cei mai valoroşi reprezentanţi a i ei, s-a an, Am
". rz ovărătoare moş t emre ' a trecutului ŞI pnntr-o reforma "
gajat în lupta pentru făurirea democraţiei pOPlulare şi militează aceasta unp ' î n t r e a g a şcoală pe baze ştim-
1" invăţărnîntulUl am pus W
activ pentru dezvoltarea ştiinţei ş i culturii progresiste, legate de structura a a t' construcţi' ei sociali~te, Porţile şco or
popor. In rîndul intelectualilor a u intrat şi intră zeci de mii de 1 • d o de prac lca
ţifice, egm - N ărul şcolilor de 7 am a creseu
' t
fii de muncitori şi ţărani, care a u dobîndit în activitatea practică " ' d schise tuturor, um
sînt astăZI e 10 'In anul acesta vor un~,.ona
f "..;
o vastă experienţă profesională şi tehnică-organizatorică, Un rol faţă de anul 1938 de aproa~e on, , 164 de facultăţi, nu-
important în prolflovarca de noi cadre de intelectuali îl au măsu , d ' "ţărmnt supenor cu , ,
46 de institute e, mv~ la 85 000, adică un număr aproXllIlUti~
rile cu privire la dezvoltarea şi îmbunătăţirea învăţămîntului de
mărul studenţilor aJungmd l' ţa" C'31 o veche tradiţie Ulll-
cultr.rră generală şi superior, Au fost create condiţii favorabile ca la îl are Ang ra, ra "
salariaţii din întreprinderi şi instituţii să poată urma cursurile egal cu ace pe care 'de este ,trei ori mai numeroasa ca ,a
şcolare, inclusiv în şcoli superioare, fără a-şi părăsi posturile lor versitară şi cu o popu~aţie, p b 1 't facultăţile de agronomle
de muncă, noastră, In ultimii dOI am au ,a sOIVI umărul total al celor
, noml ega cu n f
Vă este cunoscut că Romînia a trebuit să păşească pe dru- un număr de inginen agTO d ' . Romillia veche. A ost
, • d de 30 e am In ,
mul revoluţiei culturale pornind şi aici, ca şi în alte domenii, de care au absolVIt m ecurs " t u i t de 7 ani, Iar acum
" " . tul obligatOrIU ŞI gra dii
la moştenirea grea lăsată de trecutul Tegim social-politic, Lati-
' 1"
generalizat învaţamm , tfel ca durata şco Il me
fundiarii şi capitaliştii, eare stăpîneau odinioară majoritatea bu- se trece treptat
la
" ş~
ala de 8 am, a s ,
," de 12 ani. Pînă în 196 ,.sa e ,
5 "Ii! de
nurilor ţării, aservită de ei intereselor marilor monopoluri impe- d ltura" generala sa devma 11000 In 10calI-
e cu • " 5 000 dintre care , "
rialis te, aveau tot interesul să menţină masele largi în bezn.:.l in, clasă se vor înmulţi cu mca 1 " ură crratuitatea completa a
culturii. "Boul învăţat nu trage la jug", declara cu cinism un tăţile rurale, Impor tante măsuri aSlg o
El 'i şcolilor de 7 am pr
, imesc
,
ministru de pe vremuri, iar un ideolog fascist cerea să se res- învătămîntulul'de t cate gradele. , eVI It vor pnrm , ' t ot gratUIt
trîngă cît mai mult numărul celor ce învaţă, deoarece C'ultura '
gratuit manualele şcolare ŞI n"u
, peste mu
d'
,
numărul ,studenţilor ,au
prodnce prea mulţi "iniţiaţi"! Se temea u, fireşte, că o acţIUne rechizitele şcolare, P es t e J'umatate " In tare au cămille şi cantine
largă de culturalizare a maselor ar fi dus inerent la trezirea şi
" '
burse de stat, rar , toate centrele umverSI i expenmen ' tale , baze
creşterea conştiinţei lor revoluţionare, iar aceasta ar fi primejduit " 'laboratoare, terenur tul pe formarea de cadre
situaţia spoliatonilor, De aceea, un recensămînt al populaţiei de moderne blbhorecl,
' " n 1965 c'if ra de 100000,
proprII" , Punînd accen
dinainte de eliberarea ţării înregistra la capitolul analfabeţi şi
cultural-sportive
tehnice noi numărul aces tora va atinge oastră
1
nu exista" şo maj ro-
semianalfabeţi un număr de 4 000 000 de oameni, adică un sfert iar al ingi~erilor de 80000, In ţara n
41,1 G b. G h e o r 9 h 1 u· O e J
popor a zădărnicit cu preţul unor mari ~acrificii, şi nu o dată C.li pentru a raspmdI CIt maI larg lumina învăţăturii şi a traduce ast-
preţul sîngelui, încercările de subminare a cuceririlor indepen. fel ~n viaţă acel paragraf din Constituţia indoneziană care declară
denţei. că "scopurile învăţămîntului şi educaţiei tind a forma oameni de
Fiecare victorie a poporului indonezian ne-a bucurat sincer. caracter, în stare ~ă fie buni cetăţeni democraţi şi să contribuie
Ţările noastre sînt despărţite de o UTiaşă distanţă, dar în istoria la progresul bunăstării poporului şi al ţării".
şi civilizaţia popoarelor mmîn şi indonezian există asemănări de Indonezia se afinnă pe arena intef!Laţională ca un stat inde-
natură să uşureze cunoaşterea şi înţelegerea recipmcă. Poporul pendent, iubitor de pace şi progres. Numele oraşului indoneZian
rom în a dus şi el o luptă grea împotriva dominaţiei politice şi Bandung a intrat în istorie prin conferinţa din 1955, printre ai
economice a puterilor imperialiste şi a dat mari jertfe de sîn"e cărei principali iniţiatori a fost preşedintele Sukarno. Conferinţa
pentru a-şi cuceri libertatea şi independenţa. " de la Bandung a marcat o etapă nouă în istoria relaţiilor inter-
In ciuda asupririi coloniale îndelungate, în ţara dv. s-a păs naţionale, etapa solidarităţii afroasiatice, acţionînd pe baza prin-
tra: o cultură originală, o mărturie a durabilităţii unei mari şi cipiilor "pancea şilQJ" ca un &actor pozitiv în politica mondială.
stra~echi civilizaţii, a cărei moştenire n-a putut fi complet dis- Respingînd consecvent încercările de atragere a ei în blocu-
trusa de vandalismul asuprttorilor străini. Muzeele indoneziene rile militare agresive controlate de imperialişti, Indonezia s-a afir-
adăpostesc opere de valoare inestîmabilă. Sub cerul cristalin al mat ca o promotoare a coexistenţei paşnice, a relaţiilor de priete-
Indoneziei d -- . . . nie cu toate ţărri.le. Coexistenţa paşnică este singura doctrină a re-
. am.l.Ile ŞI aZI construcţii cu o minunată arhitectură.
P~ :~'Poziţii de artă, tălmăciri din literatură, ca şi prin alte ma- laţiilor dintre state cu sisteme sociale diferite care corespunde
nif~.st~ri, publicul nostru a putut lua cunoştinţă de bogăţia cul- cerinţelor istorice ale epocii noastre şi pe temeiul căreia poate fi
turn mdoneziene prec . d f . menţinută pacea.
. . ' um ŞI e e orturile dv. pentru dezvoltarea
aCtiVItăţii ştiinţifice C
. . OllSlIU e ştImţe al Indoneziei are realizărI.
'1' 1 d .. Dezarrnarea este consecinţa logică a politicii de coexistenţă
ŞI programe interesante P
" . reocupan"'1e lUl' converg spre domenu.. paşnică, bazată pe renunţarea la folosirea forţei militare în rezol-
carora. şi noi ' în Rom"mIa, 1e acor d ăm o deosebită atenţie: meta- varea litigiilor dintre state. Dezarmarea generală şi totală în-
lurgIe, chimie, electrotehnică, biologie ele. seamnă a smulge imperialismului armele agresiunii şi a-l lipsi
Cu prilejul vizitei în ţara noastră, Universitatea din Rucureşti deci de unul din mijloacele cele mai importante de dominaţie
a conferit titlul de " d oc t or h ' causa " doctorului Sukarno, care asupra popoaTelor asuprite, d e amellln · ţa re a suveranităHi
,. ŞI m-
onons
dependenţei lor, înseamnă a reduce considerabil capacitatea pu-
terilor imperialiste de a reprima mişcarea de eliberare şi de a , ndicarea legitimă a poporului indonezian ca Irianul de
organiz.1 războaie de tip colonial. Re\ef' eliberat de ]'ugul co loma'1'Ist ŞI, rem
' tegra t
Vest sa le v
" , patriei s·a
Infăptuirii dczarmării generale şi totale i se opune ast"ll bucurat de sprijinul ţănlor SOCialiste,
politica cercurilor reacţionare legate de interesele oligarhiei ;m.
perialiste. Paralel cu politica de intenninabilă tergiversare în pro. Dragi prieteni,
blema dezarmării şi de împiedicarc a încheierii unui acord pentru Relaţiile dintre ţările noastre, dintre Republica Indonezia ş~
interzicerea experienţelor cu anna nucleară, aceste cercuri pro. , Popu1ara Romînă sînt statornicite pe baze tramlce ŞI
v
Republica
\'oacă periodic Îm'eninarea atmosferei internaţionale fie prin arnr.
v v ' '.
În curs de dezvoltare şi ţările socialiste, Dar propria experienţă floritoare, ," ro bunăvoinţa şi atenţia c~ care
a popoarelor din Asia, ca şi din Africa sau America de Sud, este \ '" ulhu"'esc din iDlma pent
a m ,~..
" ' ' pentru aSlgJ,lfa·
a întregII omemfl de
de natură să demonstreze că lupta lor antiimperialistă găseşte un
v
27'
~.
1_
nr. 5M3
.. lICfombtofe
Dragi oetIţeDi ai Jokjakartei,
P~-Gi ca, luind cuvtntul la aceastl tribuDI. d vi uidl."
fierbinte pentru primirea frlţeascl. deosebit de cordIa1I pe
ne-aţi flcut-o nouA. reprezentlmţi ai poporului romID. ai
Bomtniei socialiste·
etnd am pişit pe pămtntul Indoneziei, preşedintele Submo.
In euvtntul de bun sosit, ne-a urat si ne simţim aici ca la noi acuL
Ei bine, dragi prieteni, in cele apt zile de cind sintem in ţara dv.,
ne-am simţit pretutindeni, la Djakarta, Djatiluhur, Bogor, Bandung,
aici la Jokjakarta, intr-adevlr ca la noi acasl, ca intre fraţi fi
mrari. Manifestlrile entuziaste prilejuite de vizita noastrl le pri-
vim ca fiind adresate din suflet poporului ramin şi pot fi caracteri-
e
zate ca o slrbltoare a prieteniei romino-indonezien . Ele ne vor
rlmlne adinc intiplrite in memorie, ca amintiri din cele mai fru-
moase, de care vom vorbi oamenilor muncii din ţara noastrl ctnd
De vom intoarce in patrie.
Imi face o deosebitl pllcere sl vii. tranSIIIÎt dv., locuitori ai
Jokjakartei, ca şi
intregului popor indonezian, un salut cald din
partea poporului romtn, oare nutreŞte faţl de dv. sentimeote de
prietenie frlţeascl.
Romblia este foarte departe de aici. Ne despart
('uvintal~l 1.1 m,f1nlJul d(' la .Joll)lIkarta
G n. G h (' o r Il h luD (' I 423
-----~
m.!ri şi oceane, CÎmpii întinse ~i munţi uriaşi, dar popoarele 1l0astrl' " ' ,'Ite 'ertfe se cer pentru a urca treptele progresului spre o
tr"da ŞI c J d l' ,'" t"
se simt foarte aproape unul de altul, inimile noastre bat alături. " , " şi prosper'i Sintem pe ep m cOl1\'mşI ca op ImlS-
"Jţă lumlllo asa '. 'k d Z'
Sîntem prieteni buni, care-şi întind mîinile şi doresc sincer să întă \I " redereJ cu care a vorbit preşedmtele Sll 'arno, e lUa
lTIul ŞI lIlC I ' d 'f"' f "
reasc.! mereu şi mereu prietenia lor, în interesul comun al păcii şi fortelor alma , 't e. desllre capacitatea poporu UI ea-şI aun denclrca. "
colaborării internaţionale. ' b
oe la Se ang a . , 1, ~lerauke sînt pe măsura posibilităţilor
, h "In oneZlel. t '
Este pentru noi o mare bucurie că, la invitaţia amabilă a pre- , , , d pa t"Ila d\' " am lmtut \'Coca şi apreclU "Imlela
VIZltlll ". "aces'1Ul
şedintelui Sukarno, avem posibilitatea să cunoaştem nemijlocit fru- t t plin de viaţă, entuziast, cu o cultura ŞI arta mi e-
IJolJor ta Ien a , I d D' k ta prin
moasa Indonezie. minunatul ei popor şi realizările sale. Poporul - f" t o Iluternică impresie capita a v.. p 'ar' ,
Iar 1 c-a acu I '1 ",
romîn, care şi el a suferit secole de-a rîndul asuprirea străină, pr~ I " .ia arl' t ' Y a construcţiilor , prin importante e elh "ucran"
11 tec omCd
ţuieşte şi respectă eroica d\·. luptă pentru libertate naţională. Xe .:!'1'1on
'1' , . 'ţ
SIJodăreşh, SlTgum a cu
care muncitorii şi te mClenll,
este bine cunoscut cit de mult aţi avut de îndurat de pe urma colo- edlltare-go , . d I D'atiluhur işi insuşesc tchmca
ti rul hidroenergehc e a J ,
oe aşan e ltivă pămîntul , bogăţia lanunlor
nialiştilor, care timp de peste trei secole şi jumătate au jefuit fără I
" ..
" ' dnicia cu care ţaranll cu '.
milă bogăţiile ţării, au supus poporul unei sălbatice exploatări, au nl)aa, \ re d " de ceai , munca pasIOnata a
I "1 e caucIUc ŞI
încercat prin teroare şi represiuni sîngeroase să-i înfrîngă voinţa de de orez, a p antaţn or d' ţ'l vasta operă de lichidare a neşti-
libertate. Dar toate acestea au fost zadarnice, căci poporul indone- '1 de ştiinţă ŞI stu en lor,
o, amem or , "ţămintului şi culturii,
zian a dus o luptă neînfricată Împotriva jugului colonial, pentru t de dezvoltare a 1I1V,1
mţei d e car e, , . f ţ' 'ă domn
" "
independenţă. Mulţi fii şi fiice ale acestui popor eroic şi-au jertfit
" ca amunc voastră insufleţita sa
Ca prietem ŞI ra 1, \ 'c' naţionale, valorifi-
viaţa pentru ca libertatea Indoneziei să triumfe. Pe bună dreptate. dl'a roade tot mal ogate 111
,b ' creşterea economl I
'd', a nivelului de trai, înflo-
populaţia oraşului d"., ca şi întregul popor indonezian, se min- Clrea imenselor resurse naturale, TI , Icare
dreşte cu glorioasa răscoală condusă de eroul naţional Diponegoro. rin'a patriei d"., Republica Indonl'~la, t unele din realizările
Jokjakarta a fost in timpul celui de-al doilea război mondial un " ."' făţlsez pe scur
Daţi-mi voie acum sa \ a 111, , 18 i de la eliberarea
puternic centru al mişcării patriotice împotriva cotropitorilor japo- " ' l ' min Au trecut
'i preocupanle poporu Ul ro
an
" ' d gimul care asen Ise
,',
nezi şi a a\'ut un însemnat rol în lupta re\'oluţionară pentru alun. Rominiei de sub jugul ascls:
f . t Inlatunn re
' l' te poporul romin şi-a luat
garea colonialiştilor olandezi.
lIlteresele ţării monopolurilor llnpena IlS ;area omului de către om,
Ca rezultat al luptei sale grele şi îndelungate, poporul indone- .. ..'
soarta În propnile mlml, a
lichidat exp oa
, 1"
. l' t"
"orinduirea socla IS a,
zian a repurtat o victorie de importanţă istorică, A fost proclamată construieşte cu succes o onn u
, din' socla a noua,
.' ţară cu o industne m
, ,
Republica Indonezia, caT(' se consolidează şi se dezvoltă ca stat Republica Populară Romllla
, " este astazI o
'
.. ţ i
'zat'\ Infloresc ştlln a Ş
de sine stătător, iar T('cent străvechiul teritoriu indonezian, Irianul plină dezvoltare, cu o a
'gricultură mecam ' .
't 'velul de trai a popo
. I rului,
de Vest a T('venit Indoneziei. Aceasta constituie o puternică lovi- , b "t"ţeşte
cultura, se Im una ,1 necontem m
. .. d b' ele şi fencuea o. . amenilor.
tură dată odiosului sistem colonialist, un strălucit succes al poporu- , ... statulUI fnn
scopul suprem al po1Ihcn ""1 ţ"rii, pe rodu mun ' ,
111 I cii sale,
lui indonezian, ca şi al tuturor forţelor antiimperialiste. "' le bog,1ţn e a , d 6 am
Liber şi deplin stapm 1 , d linirea pIanulUi e "
Cunoaştem din propria noastră experienţă cît de greu se şterg poporul munceşte cu e Ian llentru" In' I'smuLui.
ep In rea l'lzar ea oblec-
urmele unui trecut de înapoiere, de exploatare şi asuprire, cîtă pentru desăvîrşirea cons tn Icţlel SOCla I
-
424 G h. Gheo rg hi u-Dej
Cuvintare rostit! la mitingul de la Jokjakarta 425
28
431 G h. Ghe o r9 hi li - D e j
CUVîNTARE ROSTITĂ
LA MAREA ADUNAIRE CETĂŢENEASCA
prieteniei şi colaborării multilatarale dintre ţările şi pOpoarele DE LA "FORTUL ROŞU" DE UNGĂ DELHI
nO{/$tre, la întărirea cauzei comune a păcii. CU OCAZIA VIZITEI îN INDIA
In încheiere, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa
şi atenţia cu care m-aţi ascultat. Urăm din toată inima Succes cetă - 18 octombrie 1962 -
ţenilor din Bangalore în munca lor constructivă pentru dezvoltarea
Indiei.
Fie ca munca dv. să fie încununată de succese cît mai mari,
să ducă la progresul continuu al ţării, la bunăstarea materială şi
culturală spre care năzuieşte poporul indian,
Să înflorească prietenia romîno-indiană 1
Trăiască pacea în lumea întreagă 1 Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la "Fortul
Roşu", care evocă impresionant lupta grea şi îndelungată a poporu-
"Sein/eia" nr. 5683
din 16 octombrie 1962 lui indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să vă transmit dv. şi întregului
popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie şi sinceră afecţiune
din partea poporului romîn. Vă mulţumesc din toată inima pentru
primirea caldă, plină de însufleţire pe care ne-aţi făcut:o. I~ Delhi,
pentru manifestarea de dragoste frăţească cu care ne-aţi mtImpmat
astăzi la acest miting al prieteniei romîno-indiene. .
Incă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am pOpOSit la
Calcutta, am simţit cît de vii şi de trainice sînt sentimentel~ pe care
le nutreşte minunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorş~ m I~dJa,
. " manIe oraşe Bom b ay, Banga Io r Agra
am vIZitat e , . Pretutmdem am .
fost primiţi cu multă căldură de persoanele oficiale şi de populaţie,
.. , de frate a
care ne-au făcut să simţim aproape d e nOI muna
indienilor. . d
Romînia este situată la mn.. ŞI. mn.. d e kilometri de India, ar
poporul rom în cunoaşte străvechea CIVI. ']'Iza ţ'le indiană ' care a datl o.
• v" l ' a luptă a poporu Ul
mare strălucire istoriei umamtaţn, g onoas l' triot
. . . . d d ţV figura mare Ul pa
mdlan pentru libertate ŞI m epen en a, . .. v'dl'scI'poli
t emmenţn sai
~Iahatrna Gandhi, alături de care au ac ţiOna
.
. -l
. R dh k 'shnan ŞI Ne Iru.
~I oameni de stat, Excelenţele lor a a n h' D' a arătat că
l e Gheorg IU- eJ
Mai departe, tovarăşu I Gh eorg I b 't aV lupte timp
. d' n a tre III s
poporul rom în, care, ca şi poporu I mIa,
28'
436 Gh. Gheorghiu-Dcj cuvi ntare la adunarea ce tă.tenea_scd de la "Fortul Roşu· de lîngă Delhi 437
indelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi ş i ritatea economică şi social-culturală a frumoasei şi marii dv. patrii,
exploatării imperialiste, pentru unitatea ş i independenţa sa naţio Republica India.
nală, a privit cu deosebită simpatie şi spirit de solidaritate lupta In continuare tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit pe
plină de abnegaţie a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător larg despre munca şi preocupă_ri~e "poporului .r0:.mn, care, ~liber:t
al colonialismului şi a salutat cu mare sat isfacţie restabilirea inde- de orice asuprire şi exploatare, IŞI faureşte o viaţa mereu mal buna,
pendenţei şi proclamarea Republicii India. muncind cu elan pentru prosperitatea continuă a patriei sale.
Eliberarea de sub jugul imperialist a uriaşului teritoriu indian, Cea rn:ai arzătoare cerinţă a tuturor popoarelor, în zilele
a poporului său de 440000 000 a cons tituit un eveniment de în- noastre, a subliniat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este. apăra~ea
semnătate istorică mondia lă , a dat un puternic impuls procesului " ., Guvernul romîn profund ataşat ideilor coexistenţe! paşmce,
inevitabil de destrămare a ruşinos ului sistem colonial, condamnat pacn. ' " . . ". _
consl'd era" ca" nu există problema mternaţlOnala, onclt de contro- .
de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economice ş i
versa ta" ar fi' , care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor.
sociale ale dominaţiei colonialiste nu este ş i nu poate fi un lucru
Arătînd că Republica Populară Romînă se opune oricăror
uşor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv., a spus
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fieca re rezultat pe care îl ~mm ţ . . menite să rezolve problemele internaţionale dintre state pe
- t'
calea forţei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus m con 1-
obţineţi în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. Poporul
. Noi considerăm că modul cel mai înţelept de rezolvare a
romîn urmăreşte cu mult interes eforturile harnicului şi talentatului nuare . d - tate es te calea
popor indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, acestor probl eme d e ca"tre oamenii cu răspun ere m s. '
tratativelor. Nu există sarcină mai urgentă şi mai nobilă pen~dto~1
care prevede ca principale obiective industrializarea Indiei, punînd " t opoarelor soarta CivilIZaţiei, eClt
accentul pe dezvoltarea industriei grele, sporirea venitului naţional, cei cărora le este scumpa soar a p '. - d" ..
ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. aceea de a depune toate efortun'1 e pen tru destinderea _mcor am t
. . " ş i cooperarea mtre toa e
internaţionale, pentru coexistenţa paşmca. .
In scurtul timp de cînd sîntem în ţara dv. am avut prilejul să
admirăm bogăţia şi frumuseţea străvechilor monumente ale Indiei, statele, indiferent de regimul lor politic ŞI SOCial. ." b . I
. . .' pentru a eVita raz om
tezaurul artei populare care întruchipează măiestria poporului Mijlocul cel mai radICal ŞI mal SIgur 1" . t t la" Din cauza
d rea genera a ŞI o a .
indian. Vizitînd Fabrica de avioane, Institutul indian de ştiinţe şi şi a menţine pacea este ezarma b . ţ ea apăsătoare a
. tr" ' şte su amenm ar
Fabrica de telefoane din Bangalore, reactorul nuclear şi ferma de cursei înarmărilor, omemrea ale . ' . d zeci şi sute de
. "1 t 'ale ŞI fmancwre e
lapte din Bombay, ne-am bucurat de frumoasele realizări ale munci- unui nou războI. MIJ oace ma en ament munca a
- . 't ntru a stoca arm ,
torilor, inginerilor, tehnicienilor şi oamenilor de ştiinţă indieni, am miliarde de dolari smt IrOSI e pe ." tru a crea bunuri
. t cheltUlta nu pen
avut via satisfacţie de a vedea cu ochii noştri că India este astăzi o zeci de milioane de oamem es e '1' deIe cheltuite azi
ţară în plină renaştere. . .,. d d' t gere. Cu mI Jar
folOSItoare, CI mIJloace e IS ru . etalurgice gigan-
t ui sute de uzme m
Ca prieteni sinceri vă dorim din tot sufletul roade bogate în pentru înarmări s-ar putea cons r .' . luI de viaţă al multor
munca dv. pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru crearea tice, ca cea de la BhI'1al,. s-ar pu tea ndlCa . "mve ' I globului. GuvernUI
. d' difente ţan a e
unei puternice industrii naţionale, care să asigure valorificarea sute de milioane de oamem m . ' de a se începe de pe
U 'unii SOVIetICe .
imenselor dv. bogăţii naturale, ridicarea nivelului agriculturii şi ramîn sprijină propunerea nI . , -ntocmirea unUl pro-
"linIe pentru 1
satisfacerea în măsură crescîndă a necesităţilor populaţiei, prospe-
. " .
acum, sub egida O.N.U., prega in folosirea uneI parţI
"'1
gram de ajutorare a ţan or s a I b dezvoltate pr
ClLvjnlu~ad~rea cetătcneaSCd de la ,Fortul Roşu· de lîngă Delhi
G b. Ghe o r9h i u . D e j
J3D
----------------- lOr mercenari, împotriva independenţei şi libertăţii Cubei, de-
a fondurilor rămase disponibile de pe urma dezarmării generale
şi totale, oarece aceste acţiuni constituie în acelaşi timp o ameninţare împo-
UI
hUl ce onzontu m em ,
popoarelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Colonia- date, Ele contmua sa m e I .. eprezintă situaţIa
, v v'
glementarea p ,
aşnică pe calea tratativelor, a problemelor liti-
l l . d I d·1
între s t a t e, lichidarea rămăşiţe or ce l i e-a OI. ea raz
b .
. O!
v
441
nabile, care ţin seama de interesele tuturor părţilor, sînt cele pre- glOaSe,
dial Incetarea
experienţelor cu arme nucleare, mterz\Cerea
d I
zentate de guvernul Uniunii Sovietice şi de guvernul R. D. Germane mon .' .. . f I · .. armelor nucleare, crearea de zone enuc ea-
ăspîndull ŞI o OSlTll . al
privind încheierea grabnică a tratatului de pace cu Germania, lichi- r , f" tuirea dezarmării generale ŞI tot e.
darea pe această bază a regimului de ocupaţie din Berlinul occi- rizate,
In In ap .
încheierea 'ntării sale tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
CUVl, . .
dental şi transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. ·t ţi·-mi să vă mulţumesc încă o dată pentru pnmrrea
P P
us· erml e I frum n
Sîntem recunoscători guvernului Indiei, care apreciază pe drept aIdăs ·ce Dl. s-a fVacut 'n I India şi pentru cuvinte e oase ros I e
, . . In numele poporului romîn vă uram voua,
v v
relaţiile economice internaţionale sînt contrare intereselor destin- romîn şi indian, dintre Republica op ara
derii şi normalizării relaţiilor interstatale. oi, a arătat tovarăşul India l
Gheorghe Gheorghiu-Dej, împărtăşim întru totul părerea guvernului Hindi romuni bhai-bhai l
indian că Piaţa comună nu numai că nu contribuie la micşorarea Să triumfe pacea în întreaga lume!
încordării internaţionale şi la reducerea pericolului de război, ci,
dimpotrivă, alimentează încordare a între Răsărit şi Apus, fiind tot- "Scinteia" nr. 5 687
odată o continuare a politicii coloniale. Romînia militează cu fer- din 20 octombrie 1962
mitate pentru dezvoltarea nestingherită a legăturilor economice între
toate ţările lumii, fără bariere artificiale şi discriminări.
Sîntem bucuroşi să constatăm că relaţiile politice, economice şi
culturale între Romînia şi India se dezvoltă continuu, în interesul
ambelor noastre ţări. Fără îndoială, există încă mari posibilităţi ca
aceste relaţii să se lărgească şi mai mult, să capete o amploare
crescîndă. Planul de dezvoltare economică a Rominiei, ca şi planul
de dezvoltare economică a Indiei, deschid noi perspective care
permit o colaborare economică de lungă durată, reciproc avanta-
joasă, în spiritul păcii şi colaborării internaţionale.
Sîntem convinşi că pacea poate fi apărată şi omenirea poate
fi ferită de o catastrofă nucleară. Interesele tuturor popoarelor cer
Cuvintare la receptia organizată cu prilejul celei de-a 45-a aniversări CI M.R.S.O.
CUVîNTARE ROSTITĂ 443
sează viguros întreaga viaţă social-culturală. Uzinele şi fabricile realizarea măreţului obiectiv trasat de partid - desăvîrşirea con-
moderne, noile sonde, mine şi centrale electrice, gospodăriile co- strucţiei socialiste şi crearea condiţiilor pentru trecerea treptată
lective tot mai puternice, noile cartiere de locuinţe, care întineruc la construirea comunismului! (Aplauze furtunoase.)
şi înfrumuseţează oraşele, aşezămintele de cultură şi învăţămînt,
Tovarăşi,
m:tă şi sănătate, - toate arată ce forţe creatoare grandioase do-
bîndeşte un popor care a scuturat jugul capitalist şi este stăpîn pe Acum, cînd sărbătorim a 15-a aniversare a proclamării Repu-
bogăţiile ţării. blicii, este bine să ne amintim de stările de lucruri ce erau carac-
Eroica noastră clasă muncitoare, avangarda de decenii a teristice monarhiei, reginmlui burghezo-moşieresc.
luptei poporului pentru doborîrea puterii claselor exploatatoare, Dinastia de Hohenzollern, înscăunată la noi în ţară de cele
îşi îndeplineşte cu cinste şi pricepere rolul de forţă conducătoare mai reacţionare cercuri ale burgheziei şi moşierimii în scopul de
a societăţii. a sluji ca instrument al dominaţiei lor de clasă, a dus o politică de
Socialismul a transformat ţărănimea într"o clasă nouă, - ţă menţinere a unor puternice rămăşiţe feudale, împletite cu exploa-
rănimea colectivistă - care şi-a organizat munca şi viaţa pe baza tarea capitalistă, şi de frînare a dezvoltării democratice a ţării.
proprietăţii obşteşti asupra mijloacelor de producţie, lucrează cu Muncitorii supuşi unei exploatări necruţătoare, loviţi de o
hărnicie şi a\'înt în gospodăriile colective, pentru a obţine an de teroare sălbatică; ţăranii jefuiţi de moşieri, chiaburi, cămătari,
an roade tot mai bogate. Inconjurată de dragoste şi stimă, avînd purtînd povara impozitelor şi a datoriilor, lucrînd pămîntul :u
cele mai prielnice condiţii de creaţie, de neconceput pe vremuri, mijloace primitive, iar o mare parte a lor lipsiţi de pămînt; car-
i!ltelectualitatea aduce o contribuţie de preţ la construcţia econo- turarii înjosiţi, lăsaţi pradă mizeriei; foametea, flage:ul bohlor
miei şi culturii socialiste. Ca cetăţene egale în drepturi, femeile endemice şi al mortalităţiI infmtile, analfabetismul ş,: mapole.rea
participă activ la conducerea ţării, la întreaga viaţă social-politică culturală _ astfel arătau realităţile statului "modern , "constitu-
şi culturală. Tineretul ţării noastre, chezăşie de nădejde a viitorului ţional" - stat al monarhiei burghezo-moşiereşti.
Republicii, îşi pune cu însufleţire întreaga energie creatoare în Istoria anilor de domnie a Hohenzollernilor este scrisă cu
slujba orînduirii socialiste. . . ' de neşters extermmarea
singele poporului, în filele el vor ramme '.
• ~Iianţa muncitorească-ţărănească s-a ridicat pe o treaptă mai .• 1888 . 1907 reprimarea smge-
în masă a ţăran ilor răsculaţI tt1 ŞI, 1
malta, umtatea moral-politică a întregului popor a devenit o pu- ' . 't la Galaţi în 1916, a
roasă a eroicelor lupte ale claseI muncI oare . . G . 'ţ
temică forţă motrice a progresului socie tăţii. . l' 1918 la Lupent ŞI rtVI a,
Bucureşti în Piaţa TeatrulUI NaţtOna!fi' b . f"
. Oamen~i muncii sînt conştienţi că măreţele realizări obţinute . celor mai unt tt
aruncarea în închisori, schingiuirea, asasmarea
1Il aceştI am se datoresc politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc . l'bertatea celor ce
ROI.n~n, _ care se călăuzeşte cu fidelitate după învăţătura marxist- ai poporului, luptători neînfricaţi pentru I
lem~~sta. _I~tr=gul. no~tru popor urnlează cu încredere partidul, muncesc. . 1 independenţa şi su-
hotant sa mfaptmasca politica sa, a cărei justeţe s-a verificat în Călcînd în picioare interesele . naţiona e, •.
R . ' capitalului stram, a
prac tică. veranitatea ţării, monarhia a aservlt orruma t" nperialiste,
Intrînd în cel de-al 16-lea an al Republicii, poporul nostru transfonnat-o în hinterland agrar al marilor pu efI ti
. a acestora.
priveşte cu încredere viitorul şi-şi mobilizează toate forţele pentru într-un pion al politicii externe reacţIOnare
G h. Gbeor9 hi u-D ~ j-_ _ _ _ _ _ _ __ _ _-----A--x-v--a-an-i-ve-r-sare a Republicii POP__U_la_re_R_OID_i:::o.:..e_ _ _ _~44~9
448
Sub oblăduirea monarhiei a avut loc înscăunarea dictaturii antisovietic - s-au văzut nevoite, în ultimul moment, să accepte
fasciste şi aruncarea ţării în odiosul război antisovietic, care a formarea, împreună cu P.C.R. şi P.S.D., a Blocului naţional-demo
adus Romînia în pragul catastrofei naţionale_ crat în vederea ieşirii Romîniei din războiul hitlerist.
După victoria insurecţiei armate, monarhia a devenit curînd
Impotriva politicii de trădare a ~ter:selor funda~en~ale ale
ţării, împotriva exploatării hrăpăreţe, hpsel de ~e~turl cetaţeneşti centrul principal de raliere a forţelor reacţiunii interne şi externe,
şi a regimului de teroare ca metodă de guvernammt au luptat cu care încercau cu îndîrjire să stăvilească lupta revoluţionară a po-
eroism şi abnegaţie timp de decenii cei mai buni patrioţi, elemen- porului pentru transfOlmări democratice. Palatul devenise un focar
tele democratice, forţele progresiste ale poporului în f·rmte cu al unr 1tirilor reacţionare şi incitărilor la război civil.
clasa muncitoare. Dar în faţa reactiunii coalizate se ridicau forţe sociale uriaşe,
Ţinînd sus steagul ,luminos al salvării ţării, partidul nostru, de nebiruit, în plină ofensivă. Făuri rea unităţii de acţiune a clasei
în ciuda terorii fasciste, a organizat şi a condus lupta forţelor muncitoare, închegarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti în focul
patriotice populare împotriva dictaturii militare-fasciste, pentru luptei pentru înfăptuirea refornlei agrare şi cucerirea puterli,
ieşirea din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva crearea în jurul clasei muncitoare a unui front democratic cuprin-
Germaniei fasciste, pentru eliberarea patriei. zînd masele oele mai largI ale poporului, au impus la 6 martie
In condiţiile ofensivei victorioase a Armatei Sovietice, ale 1945 gm'ernul democmtic în frunte cu eminentul patriot şi stră
puternicului avînt al luptei antifasciste a poporului, clasele domi- lucitul om de stat - cir. Petru Groza, guvern în care clasa mun-
nante au fost cuprinse de derută, aparatul de stat al dictaturii citoare avea rol p:recumpănitor.
militare-fasciste a intrat în descompunere. Partidul nostru, singura Regele şi conducătorii partidelor "istorice", clasele exploata-
forţă politică activă a ţării, polarizînd în jurul lui toate forţele toare, care aveau în mîna lor toate pîrghiile economice, folosin-
patriotice, antifasciste, a înfăptuit în mod consecvent politica de du-se de mmările economice dezastruoase ale războiului şi de
coalizare a tuturor grupărilor şi cercurilor politice, care, indiferent efectele secetei din anii 1945-1946, au recurs la măsuri de sabo-
de motiv, se pronunţau pentru ieşirea Romîniei din războiul tare a refacerii ţării, de dezorganizare a producţiei, de provocare
fascist. In scopul răsturnării dictaturii antonesaiene partidul fo- a haosului şi inflaţiei. Aşa-zisa "grevă regaIă", pusă la cale la
losea toate contradicţiile existente în lagărul burghezo-moşieresc, sugestia şi în înţelegere cu puterile occidentale, prin care regele
inclusiv contradicţiile dintre rege şi Antonescu. a întrerupt orice contact cu guvernul, refuzînd contrasemnarea
Desigur, nimeni nu şi-ar putea închipui că în acele împre-
legilor, urmărea paralizarea activităţii guvernului democratic, pro-
jurări monarhia ar fi devenit peste noapte "democratică" şi "anti-
vocarea unei crize politice şi intervenţia puterilor imperialiste în
fascistă". Dar iminenta zdrobire a armatei hitleriste şi prăbuşirea
treburile interne ale ţării. Dar această încercare a eşuat, speranţele
dictaturii lui Antonescu l-au silit pe rege şi anturajul ~ui să intre
în legătură cu forţele democratice, în frunte cu partidul comunist, reacţiunii că guvernul democratic va demisiona au dat greş;
pentru a se diferenţia de Antonescu şi a nu împărtăşi soarta sprijinit de ffi:lsele populare, guvernul şi-a continuat în mod nor~
inevitabilă a clicii militare-fasciste. Acesta a fost, de altfel, şi mal activitatea, demonstrînd în fapte cît de bine se poate hPSl
principalul motiv al faptului că vîrfurile conducătoare ale partide- ţara de aşa-numitul "factor constituţional", cum obişnuia reac-
lor "istorice" - care sprijiniseră regimul antonescian şi războiul tiunea să denumească monarhia.
ţionare sprijinite activ de legionari. In ciuda aoţiunilor teroriste, ar~na el, spnJm~du-~e pe forţele reacţionare, inspirate ş i încu-
prin care reacţiunea urmărea să exercite presiuni asupra alegă· f 1 dde cercurIle lffiperialiste străine . P en t ro a face f"
raJate aţa uneI.
torilor şi să falsifice votul, masele de alegători au votat pentru ast e e e~en~~lităţi, partidul a luat toate măsurile necesare de
forţele democratice, pentru guvern. După înfrîngerea zdrobitoare 'Prevedere ŞI VIgIlenţă.
suferită, partidele "istorice" s-au izolat tot mai mult de popo:, In întrevederea cu regele, în cursul căreia i s-a demonstrat
şi-au pierdut orice bază de masă, s-au demascat ca agenturi de iraportul
s- " real "de forţe
. d'm m . ruJ ţam
. t eno ".. ŞI. pe arena internaţională,
spionaj şi di\'ersiune ale puterilor imperialiste şi au fos t înlătu- a .aratat ca abolIrea monarhiei şi proclamarea republicii este o
rate din viaţa politică a ţării. n:cesltate ~edi.ată y o c~r~nţă imperioasă a celor mai largi mase
Victoria strălucită în alegeri a deschis drum larg înaintării ~ pulare, ca o~c.e ImpotrIVIre dm partea lui este sortită eşecului
impetuoase a revoluţiei populare. Infăptuirea unor importante Ş ar avea unnan grave, regele a trebuit să accepte abdicarea, să
reforme cu caracter democratic, începerea acţiunii de redresare a semneze actul de abdicare ce i s-a înmînat.
economiei, îndepărtarea din guvern a ultimilor reprezentanţi ai La răspîndirea acestei veşti, pretutindeni în ţară, la oraşe şi
burgheziei _ au constituit verigi ale unui proces revoluţionar nein- sate, au avut loc manifestări pline de însufleţire şi entuziasm ale
trerupt, care întărea pas cu pas poziţiile clasei muncitoare şi oamenilor muncii, care vedeau în răsturnarea monarhiei şi procla-
aliaţilor ei, creînd premise favorabile pentru doborîrea ultimului marea Republicii Populare expresia prăbuşirii definitive a puterii
pilon al claselor exploatatoare - monarhia. burghezo-moşiereşti. (Aplauze puternice, îndelungate.)
Ţinînd seama de condiţiile obiective şi subiecti\'e create, Idealurile pentru care au luptat şi şi-au vărsat sîngele cei
sprijinindu-se pe masele proletare, pe alianţa muncitorească mai buni fii ai poporului romin - libertatea şi independenţa
ţărănească şi avînd alături
de el şi
celelalte categorii ale populaţiei patriei, dreptul celor ce mtmcesc de a fi singurii stăpîni ai des-
muncitoare, precum şi păturile mijlocii de la oraşe, urmat dec~, tinelor lor _ şi-au găsit astfel înfăptuirea. proclamarea Republicii
practic, de covîrşitoarea
majoritate a poporului, partidul a stabtltta Populare a insemnat cucerirea deplină a puterii de către clasa
ca obiectiv nemijlocit răsturnarea
monarhiei şi
trecerea la revoluV muncitoare în alianţă cu masele largi ale ţărănimii.
socialistă.
G h. Ghe o r9b i u . ocJ A XV·a aniversare a Republicii Populare Romine 453
452
Prin conţinutul de clasă, prin funcţiile sale îndreptate spre Partidul a îndrep~at întreaga energie creatoare a poporului
slujirea intereselor fundamentale ale poporului, ca şi prin întreaga ~pre d~z~o~t~:ea bazeI :ehmc~-materiale a socialismului pe calea
sa activitate, statul democrat-popular întruchipează puterea po- mdustrlUl1zarn .--:- tem.eha tramică a marilor transformări în pro-
litică a oamenilor muncii; formele de organizare a statului şi cesul construcţieI soclUhste. Industria, ramura conducătoare în
metodele de exercitare a puterii asigură participarea activă, economie, ocupă locul preponderent în cadrul producţiei materiale,
permanentă, nemijlocită a celor m~i. largi mase. la cond:lCerea se îmbogăţeşte în fiecare an cu noi întreprinderi moderne, capabile
treburilor obşteşti. In aceasta consta Izvorul forţeI de nebiruil a s.'i susţină avîntul înh'egii economii, să asigure creşterea mai
orînduirii noastre de stat. Oamenii muncii, ale căror talente şi departe a forţelor de producţie şi ridicarea nivelului de trai al
capacităţi creatoare au fost înăbuşi te şi strivite de stăpînirea dase- oamenilor muncii.
lor e:-.:ploatatoare, au dovedit că ştiu să conducă irlcomparabil mai Roadele politicii economice a partidului nostru sînt ilustrate
elocvent de faptul că în 1962 producţia globală a industriei este
bine decît regii, capitaliştii şi moşierii. (Vii aplauze.)
de aproape 8 ori mai mare decît în 1948.
Experienţa partidului nostru a confirmat încă o dată că
Sarcinile de dezvoltare a economiei stabilite prin planurile
hegemonia proletariatului, în frunte cu partidul său marxist-leninist,
de stat au fost în fiecare an îndeplinite şi depăşite. Trebuie să vă
alianţa clasei muncitoare cu masele largi ale ţărănimii, precum şi
fac cunoscut, tovarăşi, că la 24 decembrie a fost realizat planul
cu alte pături ale celor ce muncesc, statomicire:t într-o fonnă sau
de stat pe anul 1962 pe ansamblul industriei. (Vii aplauze.) Nivelul
alta a dictaturii proletariatului sînt condiţii obligatorii pentru
producţiei este în acest an cu aproape 8 miliarde de lei mai mare
victoria revoluţiei socialiste. decît era prevăzut iniţial şi cu 55% mai mare decît în 1959, în
Instaurarea Republicii PopulaTe Romine a constituit mlUl
aceşti 3 ani realizîndu-se un ritm mediu de creştere de 15,7010
dintre cele mai importante momente ale luptei oamenilor muncii
faţă de 130/0 prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al parti-
sub conducerea parlidului pentru transformarea revoluţionară a
dului. (Aplauze puternice.) Numai sporul obţinut în această
Rominiei, a marcat încheierea etapei strategice de desăDîrşil'c a
perioadă, în valoare de peste 37 de miliarde de lei, reprezintă
reuoluţiei burghezo-democratice şi trecerea la o nouă etapă istorică
_ a înfăptuirii sarcinilor revoluţiei socialiste, a construirii socialis- de două ori şi jumătate întreaga producţie industrială a anului 1948.
Realizările cele mai importante s-au obţinut în ramurile con-
mului în patria noastră! (Aplauze îndelung repetate.)
ducătoare ale industriei, care detennină progresul întregii eco-
Tovarăşi, nomii; astfel, în perioada 1960-1962, producţia siderurgiei Y
Cei 15 ani de la înlăturarea monarhiei şi irlstaurarea Repu- construcţiilor de maşini a crescut cu pes.te 70 %'. ~ ~ndustr.Je~
blicii reprezintă o perioadă de înfăptuiri măreţe, care au trans- chimice cu peste 80 %, producţia de energIe electrICa ~I. tennlc~
format Romînia într-o ţară cu o economie socialistă unitară în cu 60 % ; puterea instalată în centralele electrice num a1 • m aceşti
o
plină dezvoltare. Profundele schimbări calitative în structura forţe trei ani este mai mare decît întreaga putere instalata m timpul
lor şi relaţiilor de producţie au făcut posibile ritmuri înalte de regimului burghezo-moşieresc. toate ramurile au cîş
creştere în toate ramurile, dezvoltarea echilibrată şi armonioasă Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din
oapacitJatea tehnică şi
a întregii economii, făurirea unei vieţi mereu mai bune, mai îm- tigat o experiealţă valoroasă şi dispun de
beJşugate.
G h. G h e o r9 h i u -D e j A XV-a aniversare a Republicii Populare Ramine 456
454
organizatorică necesară pentru a face faţă cu cinste tuturor sarci- Se înfăptuiesc cu succes sarcinile stabilite de Congresul al
nilor de creştere În ritm susţinut a producţiei. Industria construc- III -lea al partidului în ce priveşte creşterea efectivelor de ani-
toare de maşini este În măsură să realizeze maşini, utilaje şi insta- male în gospodăriile agricole de stat şi colective. In comparaţie cu
Jaţii perfecţionate, cu oalităţi şi perfonnanţe corespunzătoare ce- 1938, numărul de bovine la începutul acestui an a fost cu aproape
rinţeJor tehnicii moderne. Este semnificaHv că, În timp ce sub 300/0 mai mare, numărul de porcine cu 70010, de ovine cu circa
regimul trecut ţara noastră importa 95% din utilajul industrial, 22010, de păsări cu peste 63010.
În prezent Întreprinderile constructoare de maşini satisfac peste Investiţiile statului În agricultură depăşesc prevederile Directi-
70010 din nevoile interne, mult sporite din punct de vedere al velor şi ajung în anul acesta la nivelul stabilit pentru anul 1965.
volumului şi complexităţii, şi asigură exportul unor maşini şi In primii trei ani ai şesenalului au fost livrate 33 000 de tractoare,
instalaţii industriale. precum şi numeroase alte maşini agricole; se asigură an de an
Valorificarea superioară a resurselor naturale ale ţării a de- cantităţi mai mari de Îngrăşăminte chimice.
venit o trăsătură esenţială a dezvoltării industriale. In anii 1960- Un rol deosebit în sporirea producţiei îl au gospodăriile
1962, datorită noilor instalaţii puse în funcţiune, valoarea produ- agricole de stat, care deţin 14010 din suprafaţa arabilă a ţării şi
selor petroliere obţinute dintr-o tonă de ţiţei a sporit cu aproape s-au dezvoltat ca mari unităţi agricole socialiste, livrînd fondului
30010, iar combinatele moderne din industria prelucrării le;nmului central al statului, an de an, cantităţi crescînde de grîu, porumb,
asigură creşterea cu 50010 a valorii produselor finite obţinute din- carne, lapte şi alte produse. Gospodăriile de stat au obţinut pro-
tr-un metru cub de masă lemnoasă. ducţii la hectar şi randamente în zootehnie superioare celorlalte
In industria bunurilor de larg consun1, producţia a sporit în seotoare, demonstrînd superioritatea producţiei În mari unităţi
prima jumătate a planului şesenal cu ·aproape 50010, concomitent socialiste şi constituind un exemplu pentru gospodăriile colective.
cu ridicarea continuă a calităţii produselor şi lărgirea sortimen- ReOl'ganizarea conducerii agriculturii asigură participarea ne-
telor. mijlocită a celor mai oalificate şi competente. ~dre. la rezolvare:
problemelor concrete ale dezvoltării producţIeI agncole. A:easta
Partidul şi guvernul au urmărit îmbunătăţirea repartizării te-
nouă fOlmă de organizare se dovedeşte, pe zi ce trece, un tactor
ritoriale a forţelor de producţie, ridicarea economică a regiunilor,
activ în Întărirea economică şi organizatorică a unităţilor agricole
raioanelor şi omşelor rămase în urmă. Intreprinderile industriale
din Moldova, de pildă, produc anul acesta mai mult decît În- socialiste.
Venitul naţional a sporit într-un ritm susţinut, fiind în acest
treaga producţie a ţării din 1948.
an de 4,7 ori mai mare decît în 1948, ceea ce. a. creat r~s~rsele
In primăvara acestui an s-a terminat colectivizarea agricul- . " .• t" a investiţiilor ŞI ndICarea
pentru creşterea contmua ŞI lIlserrma a .
turii, consfinţind victoria definitivă a socialismului în Republica . ti " . elului de trai al celor ce muncesc. Volumul m-
Populară Romînă. In tot cursul perioadei de transformare socia- sistema ca a mv ry ridică la 31 de miliarde
vestiţiilol' de stat pe anul 196~, care se . 1 d
listă a agricuLturii a avut 'loc creşterea producţiei agricole, ceea de lei este de peste 8 ori mai mare decît în 1949, pnmu an e
ce constituie un succes deosebit al partidului în înfăptuirea pro- '. lanifi t" Alocarea unor resurse crescînde pentru ez- d
cesului de oolectivizare. economIe p ca a. . . umai în ultimii trei ani să
voltarea economiei a flicut pOSIbIl ca n .
Producţia agricolă acoperă În întregime oonsumul populaţiei 'une, în industria republicană, 180 de Intreprm-
se pună în funcp
în continuă creştere şi celelalte nevoi rule eoonomiei naţionale.
A XV.a
aniversare a Republicii P
G h. G h e o r 9 h i u . OeI opui are Ramine
4[;9
-
4~8
a
altele.
Pentru realizarea planurilor de investiţii, un element impor- diţie principală pentru dezvoltar _e Ş1 ~lffiale constituie o con-
In toamn _ ea mtregll economii.
tant îl constittile îmbunătăţirea muncii de proiectare, în primul a aceasta, mtreaga suprafaţă de î f -
ţată cu mijloace mecanizate şi în . d gr ~ a ost msamm-
v -
rînd prin folosirea mai raţională a capacităţilor existente şi dez- . d penoa e optime ' sau f I '
semmţe e mare productivitate,. d e 'asemenea s,au executat
' - o OSJt
voltarea în continuare a organizaţiilor de proiectare, dîndu-se o
d e toamnă, pe suprafeţe mari - t t ..' ogoare
atenţie deosebită institutelor care a u în sarcina lor proiectarea creează condi" ' m oa e regtunile ţării, ceea ce
ţii bune de producţie pentru culturi! d
Ş1 pnmavară.
• • v v
tura
v
Pentru prima dată în istorie s-a creat posibilitatea ca proble- popoarele, pentru demascarea aCţiunilor agresive ale cercurilor impe-
mele fundamentale ale vieţii internaţionale să fie rezolvate Într-un rialiste, pentru lichidarea focarelor de război şi înfăptuirea destin-
mod nou, potrivit intereselor popoarelor. In epoca noastră războiul derii in relaţiile dintre state.
a încetat să fie o fatalitate inevitabilă. Astăzi, ca niciodată în lume, In împrejurările actuale, problema-cheie a vieţii internaţionale
împotriva războiului luptă forţe uriaşe şi organizate; ele sînt mai este dezarmarea generală şi totală. Numai prin dezarmare se poate
puternice decît forţele războiului, pot preîntîmpina izbucnirea unei pune capăt goanei nebuneşti a înarmărilor, care duce la acumularea
noi conflagraţii mondiale şi asigura pacea în lume. unor stocuri de arme de exterminare în masă, mărind pericolele ce
Schimbările profunde care au avut loc În ultimii ani, strălu planează deasupra omenirii. Trebuie depuse eforturi perseverente
citele succese ale poporului romîn în domeniul economiei, culturii, pentru a se ajunge la încetarea experienţelor cu armele atomice şi
ridicării nivelului de trai, activa manifestare a Republicii Populare termonucleare, a se împiedica răspîndirea acestor arme, pentru lichi-
Romine în toate problemele fundamentale ale politicii externe au darea bazelor militare de pe teritoriile altor state - căi sigure de
determinat o radicală schimbare a situaţiei şi rolului Rom.îniei în însănătoşire a atmosferei internaţionale. Interesele consolidării păcii
viaţa internaţională, sporirea prestigiului ei pe arena m o ndială. în Europa cer lichidarea rămăş iţelor celui de-al doilea război mon-
(Aplauze vii, puternice.) Republica Populară Romînă are legături dial prin încheierea tratatului de pace cu Germania şi normalizarea,
diplomatice, politice şi economice cu un număr de peste 80 de pe această bază, a situaţiei din Berlinul occidental, încheierea unui
ţări din toate continentele, îşi aduce contribuţia la activitatea pact de neagresiune între ţările participante la Tratatul de la
Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în alte organizaţii şi foruri inter- Varşovia şi cele ce fac parte din Pactul Atlanticului de Nord şi
naţionale. Desemnarea Romîniei ca membru în Comitetul cclor reglementarea relaţiilor dintre ele.
18 state pentru dezarmare constituie o recunoaştere a rolului Din păcate, soluţionarea acestor probleme arzătoare întîmpină
jucat de ţara noastră în promovarea relaţiilor de pace şi colaborare obstacole din partea cercurilor agresive din Occident, care tergiver-
între popoare. sează încheierea unui acord de încetare a experienţelor nucleare şi
Piatra unghiulară a întregii activităţi a Republicii Populare soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale, se menţin pe
Romîne pe plan internaţional este politica de prietenie, alianţă şi o poziţie rigidă în problema germană. Ultimul consili.u ~:A.T.O.de
colaborare frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări la Paris, <!.'l şi întrevederile ulterioare între conducatoru putenlor
socialiste, politica de întărire continuă a unităţii lagărului socialist, occidentale arată că aceste puteri, continuînd goana înarmărilor, se
de solidaritate şi sprijinire hotărîtă a mişcării de eliberare a popoare- orientează spre răspîndirea armelor nucleare, ori~ntare. pe d:~pt
lor, de dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu toate ţările, indiferent cuvînt denumită de oamenii lucizi din lumea capltahsta "P?htICa
de sistem politic, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. . .d " I t ' ' ' Impotriva acestui curs se ridică cercun largi
smuci erll. co ec ~ve . . ' • I că răs îndirea
(Aplauze puternice, îndelungate.) ale opllllei publice dm OCCident, care mţe eg P .
In politica externă, partidul nostru şi guvernul Republicii armelor nucleare ar crea noi primejdii pentru pace, ar face mal
Populare Romîne pornesc de la ideea că datoria cea mai imperioJ.Să dificilă preîntîmpirlarea unui nou război mondial. .
a statelor socialiste, a mişcării comuniste mondiale, a tuturor celor Intreaga desfăşurare a evenimentelor internaţiOnale dfemo~-
ce doresc pacea şi simt răspundere pentru soarta omenirii este de a v d T ta neobosit, cu toate orţe e
strează necesitatea arzatoare e a mi I . ' 1
f unui razbOI termonuc ear.
milita cu perseverenţă pentru triumful colaborării paşnice între toate pentru a salva popoarele de catastro a
A XV-a aniversare d Republicii Populare RomiDe 46~
468
Gh. Gbeorgbiu.Oej
-------
Forţa ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti
o apreciere realistă a situaţiei internaţionale arată că în zilele
• în unitatea lor indisolubilă. Partidul Muncitoresc Romin promo-
noastre singura alternativă a războiului termonuclear este coexistenţa sta .• .... 1 ă
• perseverenţă politica de întărire contmua a umtaţll ag-
paşnică. Aceasta cere din partea tuturor guvernelor şi conducătorilor veaza cu
1 . socialist şi a coeziunii mişcării comuniste mondiale, pe baza
de state să manifeste un înalt simţ de răspundere, chibzuinţă şi stă ru Ul I l' . l' t ' . t I
marxism-leninismului, a intemaţiona ismu m SOCla lS, m m er~su
pînire de sine în abordarea problemelor internaţionale, să <lea
cauzei socialismului şi a păcii între popoare. (Ap lauze puternIce.)
dovadă de răbdare şi perseverenţă pentru a rezolva pe calea tratati-
velor toate problemele litigioase, în orice parte a lumii, să răspundă Tovarăşi, ..
cu spirit de înţelegere şi înţelepciune năzuinţei supreme a popoare- La aniversarea a 15 ani de la proclamarea Republi~ii, oamenn
lor d e a vedea instaurată o pace trainică. Oricît de spinoase ar fi .. sl'mt' o 'lndreptăţită bucurie şi mîndrie pentru mareţele pro-
munca re . .
problemele internaţionale în litigiu, ele pot şi trebuie să fie rezolvate · t de ţara noastră în toate domeniile de actl\'ltate.
grese rea1rza e li -'
prin s oluţii paş nice , reciproc acceptabile. P orul romîn, liber şi stăpîn pe destine e sa e, a mvms cu
Guvernul romîn a sprijinit pe deplin măsurile luate de guvernul bărbăţ~ sub conducerea partidului, greutăţile inerente profundel~~
sovietic în vederea li chidăru..crizei în Marea Caraibilor, care adusese t:ansfor:nări revoluţionare realizate în această scur.tă pe noa a
omenirea la p unctul cel mai apropiat de o catastrofă nucleară din . . . ' .d' cat ţara pe culmile însori te ale soclUhsrnulm, des-
lstonca Şl a Il 1 . t patria
întreaga perioadă postbelic ă - măsuri prin care ~ fost salvată pacea chizînd noi şi luminoase perspective de prospenu:te pen ,ru . . .
lumii, au fost ap ărate cuceririle revoluţionare ale Cubei şi indepen- t ." (Aplau-e îndelulloi.) Credincios atotbrrmtoarel lnv aţatun
noas la. .' utemic decît oricînd, urmat cu
d enţa e i d e stat. Guvernul şi poporul nostru şi-au exprimat solidari-
N • . " •
Cuvintare rostită la solemnitatea decorării cu prilejul celei de-a 60-a ani- 168
vers
ări a zilei sale de naştere. 8 noiembrie 1961 . . . . .
............. 171
Unitate de nezdruncinat .
Darea de seamă a delegaţiei Partidului Muncitoresc Romîn la cel
de-al XXII-lea Congres al P.C.u.s. prezentată la plenara C.C al
r.M.R. din 30 lloiembrie----5 decembrie 1961 . . . . . . . . 175
103 348
CuVÎntare rostită la ma 1 . '.' . . . . . . . . . . . Cm'lntare rostită la Conferinţa naţională a femeilor. 14 iunie 1962
e egaţlel de partid re. e nuting de la Bu d apesta cu prileJul vIzItei
gară.
d I 5 septemb"e 1~61uvernamentale a R. P. Romînc în R. P. Un- Cuvintare rostită la mitingul de la Uzinele "Griviţa Roşie" din capitală
126 cu prilejul vizitei în ţara noastră a dele~aţiei de partid şi guverna- 353
Pentru dezvoltarea econo .... .' '.' . . . mentale a Uniunii Sovietice. 19 iunie 1962 . . . . .
Iaşi. făcut::;: ~' socIal-culturală şi oraşului
Expunere
I~i. 22 septembrie 1961
a regiunii
u~a~ea activului de partid dia Cuvîntare rostită la mitingul de la Lupeni cu ocazia vizitei delegaţiei
a. regiunea 138 de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în ţara noastră. 364
Cuvîntare
I rostită la Congresul al XXII-;e; al' P.C· .U· .S·. 20 octombrie 1961 158 21 iunie 1962 . . . . . . . . . . . . .