OH.

GHEOR6H1U"UEJ

ARTICOLE
SI
cuvîNTĂRI

iunie 1961 - decembrie 1962

EDITURA POLITICĂ
Bucureşti - 1962
 RAPORT LA PLENARA C.c. AL P.M.R.
DIN 30 IUNIE - 1 IULIE 1961 ASUPRA
MERSULUI INDEPLINIRII DIRECTIVELOR
CONGRESULUI AL III-LEA AL PARTIDULUI
PRIVIND CONSTRUIREA SOCIALISMULUI
LA SATE ŞI DEZVOLTAREA AGRICULTURII

Tovarăşi,

Congresul al III·lea al P.M.R. a stabilit ca obiectiv funda-

mental al planuhti economic pe anul 1960-1965 dezvoltarea
bazei tehnice-materiale a socialismului, încheierea procesului de
făurire a relaţiilor de producţie socialiste în întreaga economie
naţională, în vederea desăvîrşirii construcţiei socialismului.
In această plenară supunem spre examinare rezultatele ob-
ţinute în îndeplinirea Directivelor congresului cu privire la dez-
voltarea agriculturii şi măsurile necesare pentru terminarea pro-
cesului de colectivizare, continua oonsolidare economică-organi­
zatorică a gospodăriilor colective, sporirea însemnată a producţiei
agricole.
Măreţul program de dezvoltare economică a ţării şi de ridi-
care continuă a nivelului de trai al poporului, perspectivele de-
săvîrşirii construcţiei socialiste au fost primite cu încredere de
oamenii muncii, au dat un .puternic avînt iniţiativei creatoare a
clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, care au pornit
cu elan şi înalt spirit de răspundere la realizarea planului de
6 ani.
Ca urmare a eforturilor pline de abnegaţie ale maselor mun-
citoare se dezvoltă în ritm susţinut toate ramurile industriei şi
mai ales ramurile hotărîtoare pentru industrializarea socialistă,
asigurîndu-se dezvoltarea proporţională a economiei naţionale,
fără salturi spectacUlioase, pe o linie mereu ascendentă . S-au ob-
 Gh. Gheorgh i u - D e j
I\aport la plE-nara ce. al P.M.R. din 30 iunie-I Iulie 1961

ţinut rezultate substanţiale în ~i~icarea nivelului te~c. în toate

moficare Borzeşti, la uzina de zinc de la Copşa Mică, la ţesătoria
sectoareIe d acti'vitate
e .
economIca, au crescut acumularile socia-
..
. t fonduril e de investiţii sint folosIte mal bme, cu mai multă de in şi ,aînepă Păuleşti, fabrica de sticlărie Sighişoara.
1IS e, ~. d' . I Pentru construcţii de locuinţe statul a alocat în anii 1960-
economicitate şi spirit gospodăresc, s-a m tant ISCIP ina de plan
A

şi financiară.
Realizarea şi depăşirea planului de stat pe anul 1960 creează
cond iţii favorabile pentru îndeplinirea cu succes a planului de
6 ani.
In primele 5 luni ale acestui an, planUl producţiei globale pe
ansamblul industriei a fost îndeplinit în proporţie de 103,4%,
obţinîndu-se peste plan o producţie în valoare de mai mult de
1 71liliard de lei.
Faţă de perioada corespunzătoare a anului 1960, producţia in-
1961 cu 600 000 000 de lei mai mult decît prevedeau pentru
această perioadă Directivele Congresului al III-lea. In primele
cinci luni ale a cestui an au fost date !În folosinţă oamenilor muncii
10200 de apartamente.
Volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul
socialist este în primele 5 luni ale anului 1961 cu 18010 mai mare
decît în perioada corespunzătoare a anului 1960. După date pre-
liminate, aces te vînzări au crescut : la carne cu 7%, la preparate
de carne 'c u 19% , la zahăr cu 5% , da ulei cu 16%, la ţesături
şi confec ţii de bwrrbac {:u 5%, la ţesături şi confecţii de lînă cu

dustrială a crescut cu 17%. Muncitorii, tehnicienii ş i inginerii din 14%, la încă lţăminte d e piele cu 30%, la mobilă cu 39%, la
maşini de sp ălat rufe cu 132%. Populaţia este mai bine aprovi-
industrie au dat, peste prevederile planului, 35 600 de tone de
ziona tă, au 'crescut din ce în ce mai mult V1Înzările de produse
fontă, 20500 de tone de oţel, 23 700 de tone de minereuri de
necesare confortului casnic şi satisfacerii cerinţelor de cultură.
fier, 186 400 de tone de cărbune, 2 700 de tone de sodă calci-
D irectivele C.C. al P.M.R. cu privire ~a criteriile principale
nată, aproape 43 000 de tone de ciment, circa 1 400 000 m 2 de
a le întrecerii socialiste au fost primite cu însufleţire de oamenii
ţesături de bumbac şi de lînă, 111 000 de perechi încălţăminte. muncii din toate ramurile ,de producţie. Muncitorii, inginerii, teh-
1400 de tone de uleiuri comestibile ş.a. nicienii au obţinut rezultate valoroase în lupta pentru o calitate
Numai în primele 5 luni ale anului acesta industria noastră s uperioară a produselor, care s-a transformat într-o largă mişcare
socialistă a dat de 3 ori mai mult oţel şi energie electrică decît de masă. De asemenea, pînă la începutul lunii mai a acestui an
s-a produs în Romînia în întreg anul 1938. s-au realizat economii peste plan de 133 000 000 de lei.
Intre
.
1 ianuarie şi 31 m at. 1961 s-au mvesttt
. A. m tntreaga eeo-
A In obţinerea acestor rezuJItate, un rol important l-au avut mă­
nOlnte pe t 8
.
t d d
~ s e mI tar e e lei, cu 22% mai mult decît în aceeaşi
surile luate de partid rpentru îmbunătăţirea continuă a activităţii
penoada a anului 1960 A ' de conducere planificată a economiei naţionale. Planul anual a
. u mtrat m producţie numeroase obiec-
A
. .
tIve mdustriale important A
fost elaborat cu participarea largă a celor mai calificate cadre de
e, mtre care bateria IV de cocs la Hu- specialitate din producţie şi din organele economice centrale şi
nedoara cu o 'capacitat d 250
. e e 000 de tone pe an bateria 1 de locale, cifrele de plan au fost cunoscute de întreprinderi cu trei
senucocs la Victoria C I '
an f b' d a an cu o capacitate de 88 000 de tone pe luni înainte de începerea anului; aceasta a permis să fie luate
, a nea e !onnaldehid· I .
plexul pe tr . d ' . a a combmatul chimic Victoria, com- din timp m ăsurile organizatorice, economice şi tehnice care au
n u m ustrlahzarea I l ' p' asigurat ,ncă din primele zile ale anului ca producţia să se des-
duse lactat B '. emuu U! Ipera, oombinatul de pro-
e ucureştI, nOI capacităţi la centrala electrică de ter- făşoare în ritm susţinu t .
 G h. Gh el o r g h 1u ~ D fi J
Raport la. plenara c.c. al P.M.R. din 30 lunie-l iulie 1961

REZULTATELE OBŢINUTE Congresul al III-lea al partidului, trecerea ţărănimii spre gospo-

IN CONSTRUCŢIA SOCIALISTA LA SATE oorii colective a căpătat din ce în ce mai mult un caracter de
masă. Este suficient să arătăm că În decurs de un an (iunie

De la cel de-al III-lea Congres şi pină în prezent s-au înre- 1960-iunie 1961) au intrat în gospodării colective 610000 de
gistrat rezultate îmbucurătoare în munca desfăşurată de partid pe familii, cu o suprafaţă de aproape un milion şi jumătate ha de
frontul construcţiei socialiste la sate. teren agricol; în această perioadă numărul de familii intrate in
gospodării colective este cu 80% mai mare, iar suprafaţa agricolă
Sectorul socialist s-a dezvoltat considerabil, extinzÎndu-se şi
cu 60% mai mare faţă de perioada respectivă a anilor 1959-
cOlISolidîndu-se relaţiile de p roducţie socialiste. Nivelul tehnic al
1960.
agriwlturii s-a ridicat neîncetat, au crescut producţia agricolă
globa lă şi producţia-marfă, au sporit cantităţile de produse agri-
Se accentuează ritmul transformării intovărăşirilor agricole in
gospodării colective. De la congres pînă acum au trecut la gos-
cole intrate în fo ndul central al statului, a crescut continuu ni-
podării colective un număr de 2 242 de întovărăşiri agricole cu
Gelfll de trai material şi cultural al ţărănimii.
447 000 de familii şi 1 150 000 ha de teren agricol. Aproximativ
Tabloul general al repartizării suprafeţei agricole ş i ara bile
75% din noii colectiviş ti provin din rindurile intovărăşiţilor.
pe categorii de gospodării la data de 1 iunie 1961 este următorul:
Această evoluţie a întovărăşirilor confirmă justeţea politiciI
partidului, care în munca politică şi organizatorică de atrage re a
Supralala raţă d. totalul R. P. R,
ţărănimii pe drumul socialismului a pornit de la forme simple şi
.,.
I .,
agricolă a r ahilă I accesibile, de natură să deprindă masele ţărăneşti cu organiza-
I mii ha
I I mII b a
rea socialistă a muncii, constituind o şcoală de oooperare in pro-
Unităţi agri cole de stat 4270,4 29,4 1 G91,3 17,2 ducţia agricolă. Viaţa a dovedit că, pe măsură ce întovărăşiţii se
Gospodării agric, colective 5069,5 34,8
Intoviirăşil'i agricol~
4504,7 45,9 conving din experienţa proprie şi din experienţa gospodăriilor
2 742,~ 18,n ~ 176,2 ...... ,-
').) 1)

colective fruntaşe de avantajele agriculturii socialiste, ei trec la

- -- ---- --- forma superioară de cooperare, la gospodăria agricolă cooectivă.
Total agric, socialistă: 12082,1 83,1 8372,2 85,3
Gospod"rii agrir, individ, 246J,:; 16,U 1448,4 14,7 Ca rezultat al procesului de dezvoltare a agriculturii socialiste,
Total "gri cui tură: -14546,6
- - -100,0
- - - - - - ---- gospodăriile agricole colective au devenit dominante În sectord
9 8~0,G 100,0
cooperatist, reprezentînd aproape 68% din suprafaţa arabilă deţi­
Reiese că la începutul I '" . nută de acest sector, faţă de 50010 Ia 1 iunie anul trecut. Sectorul
'1' . ' una IUTIle a acestui an agricultura so-
CUl!Sta cuprindea 831°/ d' ' cooperatist se află in plină dezvoltare şi transformare, procesul de
prafaţa ara bilă a ţăr:i, o In suprafaţa agricolă şi 85,3% din su- extindere ş i consolidare a relaţiilor socialiste ridicîndu-se mereu
Din numărul total al familiilor pe o treaptă mai înaltă.
sectorul socialist. ţărăneşti, 84,2% fac parte din După Dobrogea, complet colectivizată Încă din 1957, a doua
Ceea ce caracterizează stad' 1 regiune complet colectivizată este regiunea Bucureşti, regiunea cea
la sate este in te 'f' ,tu actual al construcţiei socialiste mai mare din ţară, cuprinzînd circa 12 % din numărul total al fa-
nSI tcarea ntmul . d
gospodiirii colective' UI e creştere a numărului de miliilor ţărăneşti şi peste 16010 din suprafaţa arabilă a ţării.
, se poate aprecia că, în p erioada de după
 Gh. Gheorghlu-D ej
Raport la. plenarll C.C. al P.M.R. din 30 lUDie-l iulie 1961 11
10
. ,; . '~varăşi ca de la această înaltă tribună, să feli- In anii 1959-1960 producţia totală agricolă a crescut, în com-
Perrrllte,.-ml, ou " ."
. • 1 Coou'tetului Central al PartidulUI MunCitoresc Romîn paraţie cu anii 1957-1958, cu 13"10 la grîu, cu 126/0 la porumb,
Cit 1D nume e
ăranii din regiunea BlWureşti care au mers cu mcredere pe cu 94% la floarea-soarelui, cu peste 800/0 la sfecla de zahăr, cu
pe ţ arătată de partid, calea agnc
calea . ul
turn" SOCI'al'IS t e. F e l'ICItam
. " pe
19"10 la lapte, cu 130/0 la carne, cu 11"10 la lînă .
comuniştii din regiune, pe inginerii şi mecaniza,torii din staţiunile Sporeşte continuu fondul central al statului, asigurîndu-se ne-
de maşini şi tractoare şi gospodării de stat, pe lucrătorii din sfa - voile crescînde de consum ale populaţiei, aproVIZIOnarea cu ma-
turile populare care au desfăşurat o rodnică muncă poli ti-că şi or- terii prime agricole a industriei, creştere a rezervelor de stat şi a
ganizatorică în rîndurile ţăranilor muncitori, i-au îndrumat pe calea disponibilului de eX1pOrt.
agriculturii socialiste şi i-au sprijinit să obţină an de an realizări Ponderea gospodăriilor d e stat în formarea fondului central al
tot mai însemnate în gospod ăriile colective. Acum, cînd întreaga statului de produse agricole este tot mai mare. In 1960 ele au li-
regiune este colectiviz ată, în faţa ţărănimii s-au deschis posibili- vrat statWui 36,5% din ~ondul central la grîu, 22,2010 la porumb,
tăţi nelimitate pentru creş terea producţiei agricole, p entru ridicarea peste 28010 la lapte de vacă şi mai mult d e 20% la carne.
nivelulni ei de trai material şi cultural. Intreaga energie creatoare Ţărănim ea înd eplineşte cu conştiinciozitate contractele de vîn-
a ţărănimii trebuie acum concentrată spre consolidarea economică zare a produselor agricole către stat, care îi asigură preţuri avan-
a gospodăriilor colective şi dezvoltarea lor multilaterală pe calea tajoase şi stabile. Gospodăriil e colective au livrat statului în 1960,
imbinării culturii cerealelor cu alte ramuri ale producţiei agricole, calculat la suta de hectare, cu p este 17010 mai multe cereale faţă
mai ales cu crearea unor puternice ferme de a nimale proprietate de anul 1959, cu aproap e 105010 ma i multă ~e, cu aproape
obştească, spre aplicarea măsurilor agrozootehnice de sporire a 126% mai mult lapte d e vacă, cu p este 24% mai multă lînă.
producţiei la hectar, spre ridicarea randamentului animalelor, spre D eosebit de avan ta joase s-au d ovedit a fi pentru gospodăriile
folosirea deplină a condiţiilor pedoclimatice şi economice favora- colective ca ş i p entru stat con tra ctele înoheiate pe termen de
bile obţinerii unor recolte tot mai bogate. cinci ani, sistem care t reb uie să fie generalizat. Veniturile ţără­
Procesul de colectivizare se al1ă într-un stadiu ilnaintat şi se nimii realizate din valorifi carea către stat a produselor agricole
•apropie de termina' . il e Galaţi. ŞI. Banat, unde aproape
re m reglun au crescut de la 5,9 miliarde de lei în 1955 la 8 miliarde în 1959,
mtreaga ţărănime d' I d . la 8,8 miliarde în 1960, iar pentru anul 1961 vor creşte, după
od" .. m zone e e şes ŞI deluroase a trecut în gos-
p am colective. Bune rezultate s-au obţin t . • " 1 CI' date preliminate, la 9,6 m iliarde de lei.
Iaşi, Oltenia. u Ş I m regIUnI e UJ,
Proprietatea obştească a gospod ăriilor colective a crescut da-
Toate acestea demonst ". d torită reali zărilor obţinute în sporirea prod ucţiei agricole, ajun-
I"t. P 'd ' reaza mcre erea maselor ţărăneşti în
POI Ica artl U1Ul Muncitore R • gînd la sfîrş itul anului 1960 la valoarea de peste 5 miliarde
liste a ţă " . .. . sc amm, creşterea conştiinţei socia-
Tammlt muncItoare 7'usteţ l' . " 300 milioane de lei.
continuă 1" ' ea po Itlcn partidului de întărire
gimul . da a !anţel muncitoreşti-ţărăneşti, baza de neclintit a re- In 1960 gospo d ăriil e colective a u investit din fonduri proprii
UI emocrat-popular. şi din credite primite din partea statului 1 miliard 460 milioane
O dată cu progresele • . • de lei.
s-au obţinut importante Inreglstr.ate m procesul de colectivizare, A crescut efectivul de animale proprietate obştească al ' gos-
a productiVităţii mu " rez~ltate In domeniul sporirii producţiei şi p o d ăriilor colective; numărul total al b ovinelor a sporit în 1960,
nCII agricole.
 Gh. Gbeorghiu-DeJ
12

faţă de 1959, c:u 294500, din care 105 20~ vaci; al porcinelor
_ cu 92 000, dm care 27 500 scroafe; al ovmelor - cu 64200
S-au dat în folosinţă 13000 de construcţii gospodăreşti, 3000 d'
grajduri pentru bovin.e, 1140 de m~temităţi şi îngrăşătorii pen~
porci ne, 1 350 de saJvane pentru OI, 820 de magazii pentru ce.
reale ş.a.; gospodăriile colective şi-au sporit numărul maşinilor
şi utilajelor proprietate obştească, deţinînd în prezent aproa e
4000 de autocamioane, 3700 de tocători de furaje, 4 600 de :O.
toare stabile şi electrice, 2 400 de pompe pentru irigat ş.a.
Cointeresarea materială a colectiviştilor la dezvoltarea eco.
nomică a gospodăriilor colective şi la sporirea producţiei agricole
a fost şi este un principiu fundamental al partidului în Opera de
transformare socialistă a agriculturii.
!mbunătăţirea Întregii activităţi de producţie a gospodăriilor
c~lechve este indisolubil legată de întărirea rolului zilei-muncă
ŞI de foloS1Tea chibzuită a acesteia Cele mai multe go do "
1" • ~m
co ectlve cheltUIesc economic zilele-munca" prl'n fI ' tenit nivelul de trai material şi cultural, făurindu-şi o viaţă
o oSlrea unor
norme d: lucru corespunzătoare, prin reducerea numărului de
z;le-munca p~ntru activităţi ce nu S:Înt direct productive, prin
p amflcarea ŞI controlul riguros al cheltuielilor de zile-muncă.
Anul trecut gos po d"am"1 e co l '
echve au distribuit colectiv~tilor
produse şi bani În valoa d 19 I .
el m medie pe ţară pentru fie.
A
Raport III. plene.ra C.C. 0.1 P.M,R. din 30 iunie-l Iulie 1H1 ]3
oite 8-10 lei pentru fiecare zi-muncă efectuată in luna respec-
tivă.
Un număr din ce În ce mai mare de gospodării colective au
introdus retl'ibuirea muncii nu numai după lucrările efectuate, ci
şi după rezultatele muncii depuse, repartizînd colectiviştilor premii
in funcţie de depăşirea producţiilor planificate.
La veniturile realizate de colectivişti prin muncă în gospo-
dăria obştească - principalul izvor de venituri al oolectiviştilor
- se adaugă veniturile obţinute din gospodăria personală şi de
la animalele pe care membrii gOSipodăriilor colective le deţin po-
trivit statutului.
Se transformă pe zi ce trece faţa satelor, ţărănimea se hră­
neşte şi se îmbracă mai bine, îşi construieşte locuinţe, îşi cum-
pără mobilă, aparate de radio şi de televiziune, îşi ridică necon-
civilizată, demnă de epoca socialismului.
Tovarăşi,
CăIăuzindu-se neabătut după învăţătura marxist-leninistă,
partidul nostru a mers consecvent pe linia creilrii bazei tehnice-

." re e
care ZI-munca. Un număr d 755 d materiale a socialismului, dezvoltînd industria grea, cu pivotul
d . b . e e gospodării au repartizat pro·
ei - industria constructoare de maşini, a aplicat in mod creator
A

use ŞI am m valoare d
d' e peste 25 de lei de fiecare zi-muncă' la condiţiile ţării noastre planul cooperatist al lui Lenin, învăţînd
In acestea, în 293 de d" " '
peste 30 d l' gospo aru valoarea zilei-muncă a fost de necontenit din experienţa construcţiei colhoznice sovietice şi din
e el.
propria noastră experienţă acumulată În decursul anilor. In opera
Un mijloc puternic de .
avansuri bă t' I stImulare îl constituie acordarea th de transformare socialistă a agriculturii, partidul a vegheat la
neş 1, unar sau t . . I
900 de d" " nmestna. Un număr de aproape respectarea strictă a liberului consimţămint, lărgind continuu baza
gospo arn colectiv
lună, avansuri b" . e au acordat anul trecut, în fiecare politică şi economică a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­
aneştl. Astfel d "1' .'
comuna Tudo VI d" ' gospo ăru e agncole colectIve din nime.
r a Imlrescu .
taia, regiunea B d' ,regIunea Galaţi, din comuna G~' Organele şi organizaţiile de partid au desfăşurat o muncă
anat, m corn C politică-organizatorică perseverentă in rindurile maselor ţărăneşti,
şi multe altele au A ". una om ana, regiunea Dobrogea, ca
, unparţzt colectiviştilor în fiecare lună ca avans care au urmat cu incredere cuvîntul partidului. Faptele au de-
monstrat cit de neintemeiate sînt calomniile lansate de ideologii

G h. G h e o r 9 h 1u ~ O e J
14
capitaliştilor şi moşierilor care pretind că ţărănimea ar fi refrac-
tară socialismului.
Un factor esenţial care a determinat I~g!rea curentului de
trecere a ţ
ărănimii spre colectivizare îl constituIe forţa de atracţie
• .. ţ~ " . . d "
mereu crescîndă exercitată asupra mtregu ararurru e catre gos-
podăriile colective fruntaşe. ." ." . .
In rocesul de colectivizare a agrIculturll trebme sa sublimem
în moI deosebit importanţa ajutorului material şi tehnic acordat
de stat gospodăriilor colective. Experienţa construcţiei noastre
socialiste la sate confirmă teza leninistă cu privire la rolul ho·
tărîtor al statului socialist în dezvoltarea forţelor de producţie şi
făurirea relaţiilor de producţie socialiste In agricultură.
In ultimii zece ani statul a făcut investiţii pentru agricultură
In valoare de aproape 18 miliarde de lei. Au ,fost create staţiuni
de maşini şi tractoare, care pun la dispoziţia ţărănimii tractoare,
semănători, combine şi alte maşini agricole.
Tovarăşi,
In reorganizarea socialistă a agriculturii au trebuit înlăturate
numeroase greutăţi şi neajunsuri, obiective şi subiective, legate În
cea mai mare parte de procesul de creştere a construcţiei so-
cialiste.
Marea gospodărie agricolă colectivă ridică probleme nume-
roase de organizare a muncii, de dezvoltare planificată a produc-
ţiei agricole intensive şi multilaterale. După crearea go~odăriilor
colective, activitatea organelor şi organizaţiilor de partid În do-
meni~ construcţiei socialiste devine mai complexă şi mai plină
de raspundere. Ele au datoria să acorde gospodăriilor colective,
imediat după const'tu'
I lfea lor, ' " ŞI ~ndrumare concreta"
ajutor efectiv
de zi .cu zi la Întoc' la
mlrea p nu UI e producţie şi a bugetulUi,. Ia
l ' d
organIzarea folosirii cît mai raţionale a pămîntului a braţelor de
muncă şi a inventarul . l ' ' . .
'. w, a organIzarea muncii şi Întărirea dlsCI-
plinel m muncă la 'eli
, n carea cunoştinţelor agrotehnice ale colec-
Raport la. plen8ra C.C. al P.M.R. din 30 iunÎe-1 iulie 1961 15
tiviştilor, la Incadrarea gospodăriilor colective cu agronomi,
zootehnicieni şi alţi specialişti, la !formarea cadrelor de conducere.
In acea!/tă privinţă, din păcate, nu toate organele şi organiza-
ţiile de partid îşi fac datoria pînă la capăt. Sînt dese cazurile cînd
activişti de partid cu munci de răspundere , după constituirea gos-
podăriilor colective se mulţumesc să dea colectiviştilor numai în-
drumări generale, ffi lasă să se descurce singuri, nu se preocupă în
suficientă măsură de Întărirea economică şi organizatorică a gos-
podăriei colective.
Comitetul Central al partidului a atras permanent atenţia orga-
nelor şi organizaţiilor de partid, lucrătorilor de partid care acti-
vează în domeniul transformării socialiste a agriculturii, să îmbu-
nătăţească neincetat munca politică şi organizatorică pentru a asi-
gura apHcarea cu fermitate a liniei partidului, în vederea întăririi
alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, consolidării şi dezvoltării continue a
agriculturii socialiste.
Tovarăşi,
Congresul al III-lea al partidului a trasat ca sarcină î~cheier~
procesului de colectivizare pînă în 1965. Suprafaţa totala arablla
a ţării este de 9 820 000 ha. Dacă scădem din această suprafaţă te-
renurile deţinute de unităţile agricole de stat, rămîn 8 100 000 ha.
Sectorul cooperatist cuprinde 6 680000 ha, din care sînt colecti-
vizate /PÎnă ffn prezent 4 500 000 ha. Trebuie să ţinem seama că
In suprafaţa arabilă a ţării sînt şi circa 600 000 ha situate în lo-
calităţi de munte, unde nu există condiţii prielnice pentru. col~~­
tivizare. Majoritatea acestor terenuri sînt răzleţite în lotun miCI,
situate la mari distanţe şi au o valoare economică slabă, mult sub
. tilor din zonele. de.
valoarea gospodăriilor personale a Ie col e ctiVIŞ
şes. Principala sursă de venituri a populaţiei din aceste ~o~ahtăţ~
este munca în economia forestieră, în întreprinderile mrruere ŞI
altele, iar terenul arabil constituie o sursă auxiliară pentru com-
pletarea nevoilor de consum propriu.
 Gh. Gheorghiu-Dej
16
Din datele de mru sus rezultă că, pînă în 1965, mai ramme
să fie cuprinsă în gospodării colective o suprafaţă arabilă de circa
3 000 000 ba ce se află actualmente aproape în totalitatea ei în
întovărăşiri agricole.
Ţinînd seama de ritmul tot mai puternic de trecere a ţări1 -
nimii la colectivizare şi de transformare a Întovărăşirilor agricole
În gospodc1rii colective, putem aprecia că există depline posibilităţi
de a realiza chiar mai dev reme sarcina trasată de conl5ires cu pri-
vire la terminarea colectivizc1rii.
Congresul al III-lea al partidului a trasat organelor de partid
ş i de stat sarcina de a desfăşura concomitent muncă poli tică-orga­
nizatorică pentru terminarea colectivizării şi pentru unirea gos-
podăriilor colective mici in gospodării mru mari. In ultimul timp
a căpătat extindere tendinţa gospodăriilor colective mici, cu po-
sibilităţi reduse de dezvoltare economică, de a se uni în gospo-
dării colective mai mari, care oferă condiţii mai bune pentru folo-
sirea. ra~ion.ală a pămîntului şi pentru aplicarea metodel or agro--
tehmce mamtate, pentru utilizarea mai eficace a mijloacelor me-
canizate şi dezvoltarea multilaterală a producţiei agricole vege-
tale, şi animale. Datorită acestui proces de unificare, suprafaţa
medIe pe ţară a unei gospodării colective s-a mărit de la 614 ha
În 1958 la 950 ha în iunie 1961.
o " Experienţa arată că cele mai bune rezultata le obţin gospo--
daruie colective care au o suprafaţă În ,'urul a 2 000 h d'f
tiată a, 1 eren-
. pe zone naturale. In zonele de şes, unde se cultivă În 'n-
clpal cereale mărime aţ' 1- pn
1 500-2500' h • a r IOna a a gospodăriei colective este de
la go dii "1 a; In zonele de deal este da 1 000-1 500 ha, iar
de 50b~1 ~I e cu caracter dominant pomiviticol şi legumicol _
a 00 ha. In asemenea gospodării conducerea este mai
r~~:~~~ă ~e p~:~nUtucţil' e. şi. are
posibilitatea să asigure folosirea mai
UI ŞI a forţel de m o _ '1'
posibilităţile naturale şi ec ' _ unc.a, sa utl lZeze mai b ine
onomlCe, sa aplIce mai d l' ă ril
agrotehnice, experienţa Înrunt t". . . " ep m m su . e
a a ŞI cuoennle ştImţei agricole.
Rapor t la. plenllra CoC. III P.M.R. din 30 lu nie-I iuli e 1961 17
Acolo unde colectiviştii îş i vor manifesta dorinţa de a crea
gospodării mai mari de 2 500 ha, problema trebuie bine studiată
şi supusă aprobării C.C. al P.M.R.
In procesul de unificare a gospodăriilor mici trebuie să se
analizeze fiecare caz în parte, luîndu-se în considerare interesele
şi dorinţa colectiviştilor, profilul ramurilor de producţie şi posibi-
lităţile dezvoltării mai multor ramuri (zootehnia, legumicultura şi
Illtele), posibilităţile meoanizării lucrărilor agricole, nivelul de
pregătire ş i de experienţă al cadrelor de conducere ale gospodă­
riilor colective, forţa de muncă disponibilă, numărul ş i calificarea
cadrelor de agronomi, zootehnicieni şi altor specialişti în agri-
cultură, condiţiile optime pentru a folosi din plin tehnica şi me-
todele agrotehnice înaintate.
Prin încheierea colectivizării, relaţiile de producţie socialiste
vor deveni atotcuprinzătoare în economia noastră naţională. For-
ţele de producţie în agricultură vor cunoaşte o dezvoltare impe-
tuoasă, contribuind ca agricultura să ţină pasul cu ritmul ra.pid
de creştere a industriei socialiste.
PRODUCŢIA DE CEREALE
Tovarăşi ,
Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevăd ca, pînă
in 1965, producţia globală agricolă să crească, în condiţii cli-
matice normale, cu 70-80% faţă de 1959.
In perioada planului de 6 ani, sarcina principalc1 o constituie
sporirea considerabilă a productiei de cereale, mai ales de grîu şi
porumb, deoarece de aceasta depinde dezvoltarea celorlalte ramuri
ale agriculturii, şi în primul rînd creşterea animalelor, În vederea
satisfacerii cerinţelor crescînde ale populaţiei cu produse agro-
alimentare şi ale industriei cu materii prime.
Transformări/e înfăptuite în agricultura ţării noastre, dotarea
ei din an În an cu tot mai multe miiloace mecanizate şi substanţe
!
 Gh. Gheorghiu·Oej Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie 1961 19
18

chimice, munca desfiJşura;tă de harnica noastră ţărănime creează
celo mai favorabile condiţii pentru punerea în valoare a im ense lor
rezerve de care dispune marea agricultură socialistă, pentru ridi-
carea continuă a fertilităţii solului, pentru înfăptuirea sarcinilor
stabilite de Directivele Congresului al III-lea al partidului cu
privire la sporirea producţiei agricole.
Este foarte instructivă comparaţia recoltelor medii la hectar
obţinute în 1960 de către diferitele categorii de gospodării (gostat,
gospodării colective, întovărăşiri şi gospodării individuale).
Deşi în 1960 au fost condiţii climatice nu tocmai favorabile,
obţinîndu-se pe ţară o recoltă medie la hectar de numai 1 216 kg
la grîu şi de 1 548 kg la porumb-boabe, gospodăriile agricole de
stat, în condiţii similare de climă, au avut totuşi o recoltă medie
pe ţară de 1 777 kg la grîu şi 1 880 kg la porumb. Un număr de
53 de gospodării de stat au obţinut peste 2 400 kg de grîu în medie
la" h~ctar de pe o suprafaţă de aproape 47 000 ha, iar 71 de gospo-
daru de stat au obţinut peste 3 000 kg de porumb-boabe în medie
la hectar "d~ pe o suprafaţă de 48300 ha. Aceasta se datoreşte
faptulUI. ca, ITI gospodăriile de stat, lucrările agricole s-au efectuat
la ~ lllvei a~otehnic ridicat, cu mijloace mecanizate, s-au folosit
semmţe selecţionate de înaltă productivitate lngrăşămint tu
rale şi chimice ş.a. , e na -
Gospodăriile
. colecti've, aVID
A d d e asemenea condiţii favorabile
pentru orgamzarea raţională a producţiei au realizat e " se însămînţează; să se semene la timp, asigurîndu-se o densitate
recoltă medie la hectar de 1 350 k 1 ' A . P ţara o
porumb-boabe Est dif' A g a grm ŞI de 1 937 kg la
. e e lcator ID această '.."
giunii Dobro ea In . pnvm,a exemplul re-
producţia me~' . d penoada de după colectivizare, 1958-1960,
le e porumb la hectar s-a dubl t .
a crescut cu 35,3% faţă de perioada 1951_ a, Iar cea de g~u
de gospodării colective d' dif' " 1954. Un mare numar
d' ente regmlll au obţin t d seminţe de soiuri mai productive şi de calitate superioară. In
me le la hectar de 1 500-2 000 k d A . U o pro ucţie
ITI
Cele mai slabe reoolte la hectar le-au avut gospodăriile indi-
viduale, care au obţinut cu aproape 500 kg de grîu şi aproape
800 kg de porumb-boabe mai puţin decît gospodăriile colective.
După cum se vede, producţiile obţinute în condiţiile clima-
tice nu tocmai favorabile ale anului agricol 1960 au dovedit o
dată mai mult superioritatea agriculturii socialiste.
Pentru producţia de cereale a acestui an sînt însămînţate
3 100 000 ha cu grîu şi aproape 3 700 000 ha cu porumb. Recolta
de grîu se prevede a fi bună, iar în multe locuri chiar foarte
bună. Acum toate forţele şi mijloacele sînt mobilizate pentru ca
întreaga recoltă de păioase să fie strînsă la timp şi fără pierderi
şi pentru executarea în bune condiţii a lucrărilor de îngrijire a
culturilor prăşitoare; terenurile recoltate să fie imediat eliberate
de paie pentru a se putea trece la executarea arăturilor de vară
şi însămînţarea cu a doua cultură, îndeosebi de porumb-siloz, pe
suprafeţe cît mai mari.
In proiectul planului de stat pe anul 1962 se prevede pentru
anul viitor, în condiţii climatice normale, obţinerea unei producţii
totale de 12 550 000 de tone de cereale, dîn care 4 650 000 de
tone de grîu şi secară şi 6 650 000 de tone de porumb.
Pentru realizarea acestor sarcini trebuie pregătite din timp
condiţiile care să asigure aplicarea întregului complex de măsuri
agrotehnice; să se execute arături adînci 'Pe toate suprafeţele ce
optimă de plante, în funcţie de zonă, soi şi mod de cultură; să
se efectueze la timp lucrările de întreţinere şi recoltare a cul-
turilor.
Unul dintre elementele cele mai de seamă ale agrotehnicii
avansate îl constituie introducerea şi răspîndirea în cultură a unor

de porumb-boabe. g e gnu ŞI 2 000-3 000 kg ,toamna anului 1959 au fost semănate peste 150000 ha cu grîu
de soiuri de înaltă productivitate, în 1960 - ciTca 1 000 000 · ha,
"" iril'e agricole au ob"
In schimb , întovaraş A iar pentru recolta anului următor unnează să se însămînţeze
hectar numai 1 024 kg la A • ,mut m medie la
gnu ŞI 1426 kg la porumb-boabe. aproximativ 2000000 ha.
 :!u G b. Gb 8 Or g b i u • O e j Raport lel pleoara ce . .oI P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 21
----------
, Partidul a acordat o atenţie deosebită hibridizării porumbu_ 210 000 de tone de porumb mai mult. Sînt create acum toate
lUi, In pnmavara anului 1960 s-au însămînţat cu hibrizi dubli de condiţiile ca să se lichideze această stare de lucruri, astfel ca În
u

porumb aproape 600000 ha, în 1961 - peste 1 000000 h ' toate gospodăriile agricole colective să se însăminţeze cu maşina,
. " ~w
Începind cu anul 1962, întreaga suprafaţă cultivată cu grîu şi din
m anul vIItor se vor însămînţa peste 2 000 000 ha,
Ince~înd cu recolta anului 1963 la grîu şi a anului 1964 la
1963 - întreaga suprafaţă cultivată cu porumb,
~o~m~, ~ntreaga suprafaţă cultivată cu aceste culturi trebuie să
fIe l~sammţată cu seminţe din soiurile şi hibrizii de înaltă ro- CULTURA PLANTELOR TEHNICE
duchvltate, potrivit condiţiilor din zonele respective E ,P ŞI A LECUMELOR
arat U ă' 1 ' xpenenţa
t 1 ~ : ' m a,ce ea şi condiţii de climă şi sol, aplicîndu-se o agro
e mIca, a,semanatoare, se obţin prin folosirea soiurilor de mare
u

Ca urmare a măsuriloT luate de partid s-au obţinut succese

productlYltate producţii de grîu cu 20-300/ ' , • importante în sporirea producţiei de sfeclă de zahăr şi de floarea-
atunci cînd se folosesc semin e ' , , 0 ~al, man deCIt soarelui, In 1960 producţia de ulei şi zahăr a ajuns să fie de
folosirea porumbului dublu hi~riddm sOIU:lle obIşnUIte, iar prin aproape două ori şi jumătate mai mare decît în 1955, îndeplinin-
de 30-35%, Astfel d • se obţme un spor de recoltă
, e pe mtreaga suprafa>u • U • du-se sarcinile trasate în această direcţie de plenara din noiembrie
poate obţine un spo d d' ,a msammţată se 1958 a Comitetului Central al partidului.
. , r e pro ucţle de circa 1 000 000 d de
gnu ŞI aproape 2 000 000 d t d e tone Producţia medie de sfeclă de zahăr la hectar a crescut în
E t e one e porumb-boabe,
s e necesar ca Ministerul A ' 1 " U 1960 la 17000 kg faţă de 12200 kg în 1958, Pentru ca producţia
bune soiuri pentru f' U ~ncu turu sa stabilească cele mai sfeclei de zahăr să crească la nivelul prevăzut de Directivele
Iecare zona m parte ş' U ,
pentru producerea Cond 'ţ' , I sa la toate măsurile congresului (25000 kg la ha), această plantă trebuie să fie culti-
'
ţ lOnate, , I lOnarea ŞI dis trib '
Sămînţa elită pr dUd uuea seminţelor selec-
. 1 o usa e staţi' '1 vată în zonele cele mai favorabile, acolo unde prin aplicarea lucră­
Inmu ţită în cele m ' b unI e experimentale saU fie rilor agrotehnice se obţin cele mai mari sporuri de recoltă, De
al une gospod U "
dării colective, care trebuie U arn agricole de stat şi gospo- asemenea, se va extinde semănatul cu seminţe monogerme, care
c,orespunzătoare, să respecte s;o:~ecute t?ate lucrările agrotehnice asigură, cu cheltuieli mai mici, producţii ridicate la hectar.
ţmerea purităţii soiului să sel ,reguhle necesare pentru men- Producţia medie la floarea-soarelui a crescut in 1960 la
co ' eCţioneze'
respunzătoare sămînţa sU' ŞI sa păstreze în conditii
u

elită tu ' a aSIgure apr " , 1 070 kg faţă de 770 kg în 1958; pe aproape întreaga suprafaţă
a, turor gospodăriilo r de stat i ~Ylz~onarea cu sămînţă cultivată cu floarea-soarelui s-a generalizat semănatul cu seminţe
Pnn dotarea agricultu " Şuco eChve, din soiuri superioare, Pentru îndeplinirea sarcinii stabilite de
cu m ' ru cu semanăt '
• a,şlna pentru recolta anului on, au fost însămînţate Congresul al In-lea privind producţia de floarea-soarelui, Minis-
gnu ŞI 2300000 ha cu b acesta aproape 2 000 000 h
semăn t porum , Cu to t a cu terul Agriculturii va lua măsuri pentru introducerea în cultură pe
a e cu mîna peste 1 000 000 h a e acestea au mai fost intreaga suprafaţă a unor soiuri de floarea-soarelui cu conţinut
la gospod u "1 a cu gri d'
aru e colective şi 1 400 000 u, m care 250 000 ha bogat în ulei.
200 000 la gos du "1 ha cu por b
faţă It' u po am e agricole colective D ~m , din care
u Cultura cartofului trebuie să fie extinsă mai ales în zonele
cu Ivata cu grîu şi porumb s-ar ' : uaca Intreaga su ra- cu condiţii favorabile, unde se obţin recolte mari. Pentru extin-
se putea obţine cu 120 000-180 000 d h msamînţat cu maşi~il derea culturii cartofilor timpurii se recomandă să se folosească
e tone de grîu şi 140 000"::
 22 G b. G h e o r 9 h 1u . D e j
Raport la rplenara C.C. al P.M,R. din 30 lunie-I iulie 1961 23
luncile rîurilor cu soIuri fertile şi cu posibilităţi de irigare. Să
se intensifice măsurile pentru producerea de seminţe din soiuri în 1960 s-au folosit de peste 4 ori mai multe îngrăşăminte chi-
productive şi rezistente la boli. mice decît în 1955, acestea ajung abia pentru nevoile gospodă­
Pentru îmbunătăţirea alimentaţiei populaţiei este necesar" riilor de stat şi acoperă numai o parle din nevoile gospodăriilor
s~~rirea ~roductiei de legume. Rezultatele bune obţinute de uni~ colective.
taţile a~ncole specializate în cultura legumelor, care au realizat Trebuie să atragem atenţia asupra importanţei pe care o pre-
productiI de 25000-30000 kg la hectar arată că e pe d 1· zintă folosirea unor cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte orga-
·b·1 " ' ep fi
pOSI 1 sa se. obţ~ă, pe suprafeţe mari, prin aplicarea metodelor nice, îndeosebi a gunoiului de grajd. Este cu totul greşită atitu-
ag~.otehnice . ŞI extinderea irigaţiilor, recolte bogate la aceste cul- dinea unor specialişti oare Iasă nefolosite însemnate cantităţi de
tuI~. ~x~enenţa acestor gospodării trebuie larg popularizată i gunoi de grajd. S-a dovedit că fiecare vagon de gunoi de grajd
aplIcata m toate gospodăriile cultivatoare de legume pentm Ş îmbogăţeşte solul cu 54 kg de azot, 25 kg de fosfor şi alte sub-
pînă în 1965 să se ajungă' d· I ' ca stanţe care sporesc producţia de porumb, de pildă, cu 500-800 kg
17500 k 1 " In me le, a o producţie de peste
g a hectar pe mtreaga suprafaţă de 185 000 h u l . la hectar.
cu legume. a c tivate De aici rezultă că în fiecare gospodărie agricolă trebuie să
O mare atenţie trebuie acordat" d l " .. existe o grijă deosebită pentru strîngerea în platforme a acestui
lor în jurul oraşelo· 1 a ezvo taru culturii legume-
r Ş I centre or muncitoreşti îngrăşămînt preţios, pentru păstrarea în condiţii bune, încorpo-
transportul de la distanţe. . ' pentm a se evita rarea sub arătura adîncă şi valoriHcarea lui deplină ca ş i a a ltor
marI, precum ŞI culti " .. I
purii necesare aprovizionării .tm. varu egumelor tirn- îngrăşăminte organice cu efecte asemănătoare asupra recoltelor,
Gospodăriilor colective s" 1. n lce a populaţiei şi exportului. cum sînt, de exemplu, îngrăşămintele verzi.
a l se acorde sp ...
suprafeţele de sere şi răsadniţe. n Jln pentru a extinde In scopul sporirii fertilităţii terenurilor agricole, Congresul
al III-lea al partidului a trasat industriei chimice sarcina de a
RIDICAREA CONTINUA A furniza agriculturii în 1965 îngrăşăminte în cantitate de 500 000
ŞI SPORIREA SUPRAFFEEŢRETILITAŢII SOLULUI de tone de substanţă activă.
LOR ARABILE Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi experienţa unităţilor
Sporirea COntinuă a fertilită ii "_ agricole fruntaşe ne arată că în condiţiile din ţara noastră îngră­
lor. de producţie în . I ţ pammtului - principalul .. ş ămintele chimice de bază sînt cele azotoase, ele trebuind să
. agTlcu tură t mtl-
tmportante ale MinisterulUi A ricu~; e ..u na din sarcinile cele mai reprezinte de două ori cantitatea de îngrăşăminte fosfatice şi de
partid şi de stat şi ale fiecărei g o ~~It:. ale organelor localg de 4-5 ori cantitatea celor potasice. Acest lucru este determinat de
Printre măsurile care s g spo ara de stat şi colective proporţia însemnată a cerealelor în producţia noastră agricolă, mai
poresc fe tiI· .
atenţie trebuie acordată fo losir.. r ltatea solului, o deosebită ales a porumbului, care este una din plantele mari consumatoare
a îngrăşăminte lor It pe scară din ce în ce m .
. a. mare de azot. In dezvoltarea şi profilarea industriei chimice trebuie să
Industria noastră ch· ." se ţină seama că producţia îngrăşămintelor azotoase se găseşte în
tr . . Imlca se află - 1·
1 aţI Importante de îngraş" ămint h. ~n p f i avint, furnizînd can- momen!Jul de faţă într-un raport necorespunzător faţă de cea a
stare s" e c Imlce D
a acopere toate nevoile agricultu ... ar ea nu es te încă în îngrăşămintelor cu fosfor, fiind cu mult mai mică de<,Ît e necesar.
TII cu aceste produse. Deşi
Pen tru înlăturarea acestei disproporţii urmează să se pună în

Gb. Gheorgbiu·DeJ
24
funcţiune trei combinate noi producătoare de îngrăşăminte azo-
toase: combinatul de la Roznov, combinatul de chlmlZare a ga-
zului metan Craiova şi combinatul de la Tg.-Mureş. In acelaşi
timp se dezvoltă capacitatea uzinelor de îngrăşăminte cu fosfor
de la Năvodari şi se construiesc încă două unităţi noi de îngră­
şăminte cu fosfor, concentrate şi compuse.
Pentru îngrăşăminte potasice trebuie să se grăbească extin-
derea lucrărilor geologice şi miniere în vederea exploatării zăcă­
mintelor descoperite în Moldova şi să se adopte cele mai economice
măsuri de exploatare.
Industria de îngrăşăminte chimice va trebui să realizeze şi o
imbunătăţire a sortimentelor ce vor fi livrate agriculturii, prin
producerea de îngrăşăminte lichide şi alte îngrăşăminte concen-
trate în substanţe active, cu eficacitate economică ridicată.
Paralel cu sporirea cantităţilor de îngrăşăminte chimice, Mi-
nisterul Industriei Petrolului şi Chimiei trebuie să ia măsuri
pentru producerea unor cantităţi din ce in ce mai mari de sub-
stanţe chimice necesare protecţiei plantelor agricole. Calcule
sumare ne arată că dăunătorii, bolile plantelor agricole şi buru-
ienile dijmuiesc anual cu 15-20 % producţia noastră vegetală. Este
necesară punerea în funcţiune a noi capacităţi de producţie, pre-
cum. ~i însuşirea fabricării acelor tipuri de insectofungicide şi
lerblclde care s-au experimentat cu succes, dovedindu-se cele mai
eficace şi ieftine.
. O largă răspîndire trebuie să aibă pe viitor folosirea ierbi-
cldelor - plivitul chimic - îndeosebi la cultura po b 1 .
deo . . rum u Ul,
. ar.ece conslitule mijlocul cel mai puternic în combaterea bu-
rUienilor.
Sporirea cantităţilor şi sortimentelor de îng - _. 1"
raşammte c unuce
d' t"'d
e msec ICI e şi ierbicide trebuie să fie însOţl'ta- de u lZarea 1or'
tiI'
· 't
po trIVI cu normele stabilite de ştiinţă.
Administrarea la întîmplare a acestor prod
cons'd b'l f I I use chimice reduce
I l era 1 e ectu or pozitiv asupra recoltei' ' Iar. uneori, în locul
sporu ui aşteptat, poate aduce chiar paguba". M inisterul Agricul-
Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 20
tJrrii este dator să ia măsuri pentru ca unităţile agricole să
utilizeze îngrăşămintele chimice în cantităţile şi combinaţiile ce-
rute de însuşirile fiecărei parcele de teren, stabilite pe baza ana-
lizelor agrochimice, de cerinţele fiecărei culturi în ce priveşte
diferite substanţe nutritive; este necesar ca treptat, la început în
gospodăriile de stat, iar apoi în cele colective, ~pecialiştil~r .să
li se asigure un minimum de aparatură pentru analize agroc~lmlce
simple, dar indispensabile folosirii cu maximum de eficaCitate a
îngrăşămintelor chimice. .
In regiunile Maramureş, Crişana, Banat, Argeş, Oltema, Ba-
cău şi altele, solurile podzolice cu productivitate scăzută ocupă
peste 3 000 000 ha. Capacitatea de producţie a acestora se poate
ridica simţitor prin aplicarea amendamentelor calcaroase. Expe-
rienţa arată că, pe podzolurile tratate cu calcar la care se adaugă
îngrăşăminte organioe, producţiile obţinute .se pot .du~1a. Cu toa~e
că în ţara noastră există zăcăminte maTi de piatra de var 1D
imediata apropiere a acestor soIuri, amendamentele calcaroase s-a~
aplicat pînă acum pe suprafeţe neînsemnate, în mod sporadiC ŞI
neorganizat.
Pentru a valorifica această importantă rezervă de sporire a
producţiei, este necesar ca în regiunile cu cele mai în:inse supra-
feţe podzolice să se organizeze cariere de exploatare ŞI ~relucrare
a pietrei de var, astfel încît în anii următori să se apltce amen-
damente cu var pe 400 000-500 000 ha anual.
După cum se ştie, în ţara noastră mari .supra~eţ~ de t~~en
agricol sînt situate pe pante, în zone cu relie~ fram~n.tat, fun_d
supuse continuu procesului de eroziune a solulUl. ~OtrlV1t evalua-
rilor făcute, suprafaţa terenurilor agricole puternic .eroda:e se
ridică la peste 900 000 ha, din care peste 500 000 ha şI-au ple~d~t
total capacitatea de producţie; suprafeţe însemnate se a~~ 1D
diferite faze mai puţin înaintate de eroziune, avînd o fertilitate
scăzută.
Daunele pricinuite fondului nostru funciar prin eroziune se
datoresc în principal gospodăririi defectuoase a pămînturilor sub
 G b. Ghe or9hi u~ oeJ Raport la plenara C.C. al P.M, R. din 30 iunie-l iulie 1961 27
26

regimurile trecute. In condiţiile agriculturii socialiste, combaterea a perdelelor de protecţie pentru căi ferate şi şosele etc. In multe
acestui fenomen, stăvilirea lui sînt pe deplin posibile cu ajutorul locuri, cu toate că lîn gă sat exis tă terenuri corespunzătoare pen-
organizatoric şi tehnic din partea statului. tru oorutrucţii, se m erge pe linia de a se amplasa construcţiile
Pe o suprafaţă de aproape 1 000 000 ha în gospodării d e stat unităţilor agricole socialiste departe în cîmp, pe t erenuri arabile
şi gospodării colective, prin organizarea raţională a teritoriului a fertile; în afară d e aceasta, suprafeţele destinate construcţiilor
fost oprit procesul de eroziune, iar circa 27 000 ha din terenurile sînt ad eseori exagerat de mari, deoarece se stabilesc pe baza unor
puternic erodate, îndeosebi în regiunile Dobrogea, Argeş , G al aţi, norme rigide, care nu au în vedere'. economia maximă de pămînt .
Ploieşti, au fost recuperate şi redate agriculturii prin am enaj ări Pînă în 1965 suprafaţa arabi/ă a ţării noastre va trebui să
de combatere a eroziunii (terase, canale), fiind plantate cu livezi a;ungă la la 200 000 ha. Pentru ac.'easta sînt necesare măsuri teh-
şi vii. nice-organizatorice temeinice prin care să se valorifice rezervele
Trebuie să întreprindem în toate zonele cu soiuri care suferă încă mari de care dispunem.
de pe urma eroziunii o acţiune largă de mobilizare a maselor de Sursele de sporire a suprafeţei arabile ce trebuie în principal
colectivişti la combaterea acestui fe nomen, prin organizarea teri- folosite sînt : îndiguirea unor suprafeţe mari de teren în lunca
toriului unităţilor socialiste în tarlale mari, în care arăturile şi inundabilă a D unării, Jiului, Oltului, Mureşului, Siretului şi altor
cele~alte lucrări agrotehnice se pot face pe curbele de nivel, prin rîuri ; amenajări pentru d esecarea t erenurilor cu exces de apă;
cult IVarea acelor plante care stăvilesc şi previn eroziunea prin defrişare a mărăcinişurilor, a pîlcurilor de arborete, defrişarea trep-
terasări şi alte miiloace. ' tată a viilor hibride situate pe terenuri de şes, punerea în cultură
In perioada 1955-1960 suprafaţa arabilă a ţării a crescut a terenurilor nisipoase neproductive din Oltenia şi nord-vestul
ţării, a sărăturiloI din regiunile Crişana, Banat, Galaţi, mai buna
de l~d 9 662 000 ha la 9821 000 ha, ceea ce, desigur, nu poate fi
organizare a teritoriului pentru reducerea suprafeţelor de teren
C~~~' e~a~ mul.~mitor. O grijă deosebită trebuie acordată înlătu­
necultivat.
draru oncarel
. rlSlpe de teren arabil ' valo'fi " .. tu turor rezervelor
n cam
e sponre a suprafeţelor arabile. Or în mult l ' " Lupta perseverentă pentru ridicarea capacităţii de producţie
blemă nu constituie încă o reocu ' e ocun această p ro- a pămîntului, pentru folosirea raţională a fondului funciar, pentru
unităţilor agricole s . l' t P f pare pennanentă a conducerilor creşterea suprafeţei arabile> constituie o sarcină de cea mai mare
OCla lS e, a s aturilor pop I .
locale de partid Di n " u are ŞI a organelor
. aceasta cauză au loc n . Î nsemnătate .
risipă a terenului arabil. Astfel cu to . ~eroase cazun de Se ştie că o condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea normală a
s-au dat în c ' ' ate drrectlvele precise care
e pnveşte terenurile ce pot fi I plantelor este asigurarea lor cu apă în cantitate suficientă şi la
vii, în multe gospodării colecti . h' P an tate cu pomi şi timp , fără de care chiar soIurile cele mai bogate în. s.~bsta~ţ~
tinuă practica de a se pla t ve ŞI C lar gospodării de stat con-
n a pe suprafeţe arabil • . nutritive nu pot d a recolte mari, constante. In condlţil~~ ţ~rn
muIte terenuri de coas tă erod t . e, m tImP ce noastre, seceta este calamitatea cea mai dăunătoare, ea dIJmumd
în acest scop. ' a e ŞI neproductive, nu sînt folosite
foarte frecvent recolta p e zone întinse. ."
Risipă de teren arabil se constat" f . Suprafeţe însemnate din cele mai fertile terenun se . gasesc
construcţiilor agricole a celo . d ~ recvent ŞI la amplasarea
, r m ustnale a c I d în sudul Olteniei, B ărăgan, D obrogea - partea cea mal sec~­
reţel elor de distribu'- . . ' ase or e locuit a
,le a energIeI electrice şi de t i ' ' .. toasă a ţării şi cu temperaturile cele mai mari în timpul vern.
e ecomuDIcaţll ,
28 __________ G b.
~~~~~~~ G h 8 O r g b i u - O e J ______________
In această zonă, cantitatea anuală de precipitaţii, pe lîngă faptul
că este redusă (400-500 mm şi chiar sub 400 mm), se reparti -
zează foarte neuniform pe perioada de vegetaţie a culturilor ;
sînt frecvente cazurile cînd cerealele, de pildă, deşi s-au dezvoltat
frumos, dau o recoltă mică din cauza secetei prelungite în pe-
rioada de formare a bob ului. Aşa, de exemplu, în anul trecut, cu
toate că se prevedea o recoltă medie de circa 1 600 kg de griu Ia
hectar, lipsa precipitaţiilor trebuincioase plantelor într-o mare
parte a ţării, tocmai în perioada formării bob ului, a dus la mic-
şorarea recoltei pînă la 1 216 kg la hectar. La intervale de cîţiva
ani, seceta dăunează culturilor, pricinuind mari pagube ţărănimii
muncitoare, economiei naţionale. Şi aceasta în timp ce alături , în
Dunăre şi în alte rîuri, se scurg cantităţi imense din apa atît de
vitală pentru culturile agricole.
Experienţa gospodăriilor agricole de stat şi a gospo d ăriilor
colective care irigă suprafeţe însemnate de culturi de cîmp şi
acordă acestei probleme toată atenţia ne arată că irigaţiile du-
blează şi chiar triplează recoltele. Astfel, în 1960, gospodăria agri-
colă de stat Pietroiu, din regiunea Bucureşti, a obţinut de pe o
suprafaţă irigată de 690 ha cîte 5 720 kg de porumb-boabe la hec-
tar: gospodăria agricolă colectivă Jegălia, din regiunea Bucureş ti, B
obţmut de pe 210 ha Îrigate cîte 5980 kg la hectar; gospodăria
agncolă de stat Cema vouă - 6 200 kg porumb-boabe la hectar
de pe 34 ha; _gospodăria agricolă colectivă Satu Nou, regiunea
Dobrogea - cIte 6 400 kg de porumb-boabe de pe 100 h . _ prin irigaţii recolte constante la hectar de cel puţin 5000 kg. de
d- . . 1- l a , gospo
ana agnco a co ectivă Cegani, regiunea Bucureşti _ cîte 10 500 kg
de porumb-boabe de pe 15 ha irigate.
.. Numeroase gospodării agricole de stat au obţinut la culturile
mgate un preţ de cost mai scăzut decît la culturile .. ' t
cheltu' ]'] l' neUlga e.
le I e sup unentare de irigare şi amortismente f" d I
c t· Im arg
ompensa e prm producţia suplimentară obţinută.
Toate acestea ne arată că problema Îrigaţiei este . d e lei, iar investiţiile necesare pentru înfăptuirea acestuI pro.gra~
t t- bl - d o tmpor-
an a pro ema e stat. Rl'Zolvarea ei va avea o =nr=u'
• • TIre eose b'It
d se justifică pe deplin şi vor putea fi amortizate într-o penoada
Raport la p lena rll. C.C . • 1 P.M ,R. din 30 iunie-l iulie 1961 29
de pozitivă asupra dezvoltării agriculturii şi a întregii economii
naţionale .
Congresul al III-lea a stabilit ca ptna m 1965 să ajungem
la o suprafaţă de cel puţin 800000 ha irigate. Pe baza studiilor
efectuate, Biroul Politic al C .C. al P.M.R. consideră necesară şi
posibilă efectuarea unor lucrări vaste de irigaţii în regiunile
Bucureşti, Dobrogea, Oltenia şi Ga laţi, astfel ca în această zonă
să putem iriga, într-o primă etapă, prin folosirea apei din Du-
năre , 1 000 000 ha terlm, faţă de 200 000 ha irigate existente în
prezent în întreaga ţară . Intr-o etapă următoare va trebui să ajun-
gem la 2 000 000 ha irigate.
Concentrînd fo rţel e şi mij loacele asupra irigării în zona cîm-
piei Dunării, recomandăm ca în restul ţării să fie folosit~ .toa~~
posibilităţile existente de amenajare a terenurilor pentru mgat n .
cum sînt cursurile unor riuri şi retenţiile de apă. O rezervă impor-
tantă în această privinţă o vor constitui cantităţile de apă ce se
acumul ează la hidrocen tralele de la Bicaz, Argeş-Cetăţuia, Baia
Mare şi altele.
Cea mai mare parte din suprafaţa irigată va fi cultivată ~~
porumb, cîmpia Dunării devenind principala bază a producţIeI
de cereal e-marfă şi de creştere intensivă a animalelor pentr~
carne şi lapte. In această zonă, gospodăriile agricole de st~t ŞI
gospod ăriil e colective vor avea toate posibilităţile să reahzeze
porumb. Numai de pe aceste terenuri se vor .putea recolt.a circa
5 000 000 d e tone de porumb, aproape cît obţmem acum m mod
obişnuit în întreaga ţară. Această cantitate de porumb, care va
pu tea fi obţinută în orice condiţii climatice, va reprezen.t~. o
rezervă certă de cea mai mare importanţă pentru necesltaţll~
interne şi de export ale economiei. Valoarea acestei pr~ducţll
evaluată la preţurile actuale de achiziţii se ridică la ~ mlharde
,curtă .
 30 Gh. Gbeorghiu·Dej Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 31
---~

Realizarea acestui obiectiv cere mobilizarea unor însemnate De asemenea, o importantă rezervă de furaje o constituie cele
mijloace tehnice-materiale şi a eforturilor oamenilor muncii din peste 4 000 000 ha de păşuni şi fîneţe naturale. Creşterea pro-
industrie şi agricultură, a oamenilor de ştiinţă, a organelor şi ducţiei de cereale şi furaje la nivelul prevăzut creează condiţii
organizaţiilor de partid, o muncă stăruitoare de zi cu zi, pe baza excelente pentru dezvoltarea şi Îmbunătăţirea continuă a şep­
unui program concret de măsuri, judicios întocmit. Pentru exe- teIului.
cutarea în timp util a studiilor şi elaborarea proiectelor tehnice, Una din caracteristicile construcţiei socialiste în ţara noastră
pentru efectuarea la un Înalt nivel tehnic a lucrărilor, va fi înfiin- constă în faptul că, datorită măsurilor de cointeresare a ţărănimii
ţată o pu.ternică organizaţie de construcţii hidrotehnice dotată cu luate de partid şi guvern, lărgirea continuă a sectorului socialist
mijloace mecanizate, la care vor trebui atrase cele mai bune, din agricultură a fost însoţită de sporirea numărului de animale
mai calificate şi mai pasionate cadre de specialişti. şi a producţiei de lapte, carne şi alte produse. Faţă de 1938,
Pe lîngă sporirea numărului specialiştilor În hidroamelioraţii, efectivul de animale la principalele specii a crescut la bovine
se va acorda o deosebită atenţie pregătirii În probleme de irigaţii cu 20%, din care la vaci cu 21 % ; la porcine - cu 70 % ; la
şi amenajări pentru irigaţii, prin cursuri sourte şi la locul de pro- ovine - cu 12%. Oile cu lînă fină şi semifină au sporit În ultimii
dU~ţie, a cadrelor de conducere ale unităţilor, agronomilor, lucră­ 10 ani cu 95%. In perioada 1955-1960, în gospodăriile agricole
torilor dlll. gospodăriile agricole de stat şi colectiviştilor. de stat efectivele de animale au crescut de 2,8 ori la bovine (din
~un:It~rii şi inginerii din industria construcţiilor de maşini care la vaci de 3,3 ori), de aproape 4 ori la porcine, cu 88%
trebwe sa-şI facă un titlu de onoare din a produce la ti· . 1 la ovine (din care cu lînă ,fină şi semrlină - cu 91%).
_ I . I mp ŞI a
un lilla t llIve calitativ utilaj pentru lucrările de amenajare şi de In gospodăriile agricole colective, efectivul de taurine pro-
exp oatare a terenurilor iriga te. prietate obştească a crescut între anii 1958 şi 1961 (calculat pînă
În luna iunie) de 5,4 ori, din oare numărul vacilor şi junincilor
CREŞTEREA PRODUCŢIEI ANIMALE de 5,5 ori; efeotivul de porcine a crescut de 3,6 ori, din care al
scroafelor de 2,5 ori; numărul ovinelor a crescut de 2,7 ori.
" Co~gresr;l al III-lea al partidului a prevăzut ca înă î 1965
o Sporirea densităţii animalelor la 100 ha a avut 100 în condi-
sa .e alunga la un efectiv de 5800 000 de b . P .n ţiile extinderii sectorului colectivist. In perioada 1958-1960, deşi
2900 000 de vaci; 13 000 000 d . . ovme, dm care suprafaţa agricolă deţinută de gospodăriile agrioole colective a
lînă fină şi semifină . 7500 000 e ~vme, dm care 8 500 000 cu
" ' porcme O creştere· . - crescut, densitatea taurinelor proprietate obştească la 100 ha a
nata este prevăzută la prod cţ. . 1· ~ mat msem-
sporit cu 80%.
" u ta anima ă care - 1965
sa realizeze 50 000 000 de h 1. ' In va trebui
de tone de carne 37000 d ecto ttri lapte, 1700000-1800000 In 1961, pe baza hotărîrii Comitetului Central al Parti-
, e tone del' " 1 dului Munoitoresc Romîn şi a Consiliului de Miniştri, statul a
toate condiţiile necesare pentr _ f" ~na. n ţara noastră există
. u In aptulrea .oi ch· acordat gospodăriilor agricole coleotive credite pe termen lung în
şlTea acestei sarcini. y· tar pentru depă-
sumă de 800 000 000 de lei, în cea mai mare parte pentru cum-
In structura culturilor agricole 730/ d. părarea de vaci şi viţele şi pentru procurarea materialelor de con-
pată cu cereale iar din
,
"' °
aceasta suprafa t "
m suprafaţă este ocu-
. . strucţie. Prin folosirea acestor credite şi prîn folosirea fondurilor
prezintă porumbul cultu" d b ,a, CIrca Jumătate o re-
, ra e ază
pen
tru
creşterea animalelor. proprii, gospodăriile ooleotive trebuie să ajungă pînă la sfîrşitul
 G h. Ghe o rg htu- oeJ
32
anului la un efectiv total de 960 000 de taurine proprietate
obştească, din care cel puţin 343 000 de vaci şi 375 000 de viţele.
Sarcinile de sporire a şeptelului se realizează cu succes atît
În gospodăriile de stat cît şi În gospodăriile colective.
Faţă de cerinţele mereu crescînde ale populaţiei ş i fa ţă de
rezervele mari existente în agricultură, rezultatele obţin ute pin ă
acum în creşterea animalelor nu ne pot mulţumi.
Problema dezooltării rapide a efectivelor de animale şi creşe
terii continue a productioităţii lor, În mod deosebit În unităţile
socialiste, este o problemă care trebuie să stea În centrul atenţie i
partic/ului şi guoernului, a tuturor oamenilor muncii din agri-
cultură.
In vederea sporirii numărului de taurine este absolut necesar
ca fiecare gospodărie agricolă de stat şi gospodărie agricolă colec-
tiuă să·şi asigure efectioul de animale matcă, În primul rînd prin
păstrarea şi creşterea tuturor oiţelelor provenite din prăsilă proprie.
r~ .acest scop, Ministerul Agriculturii trebuie să interzică gospo-
darnl~r de_sta: sacrificarea viţelelor şi să recomande gospodăriilor
colective sa ~astrez~ toate viţelele obţinute din prăsila proprie.
Este necesara menţinerea tuturor viţelelor chiar dacă acestea nu
p~ovin .. din ~ele mai bune rase. Ele pot fi treptat ameliora te,
ŞtIUt. fund ca prin creşterea lor vom putea să sporim atit pro-
ducţia de lapte cît şi producţia de carne.
Trebuie dezrădăcinată tendinţa dăunătoare manifestată de
unii lucrători ai Ministerului Agriculturii de a negli'
autohton şi ch' d if' Ja şep e
. Iar e a sacr Ica, pe considerentul că sint sla~
productIve, vacile din rasa Sură de Step- d' I -' Trebvie desfăşurată o munca sistemat.că pentru ca, în fie
a sau In a te rase autoh-
tone, care reprezintă circa 35% din numa-rul t t I I '1
. • d o a a vacI or Ex-
penenţa In elungată a dovedit că p' t f . .
• '" ' rm r-o uraJare bună şi prin-
tr-o ingriJIre raţională, producţia de lapte '1 d'
f" a vacI or In aceste
rase poate I sporită considerabil. In afară de a . lor mari şi a centrelor muncitoreşti trebuie orientat spre producţia
şi îmbunătăţirea sistematică a ceasta, menţmerea
efectivului de animale şi 1 acestor rase contribuie la sporirea
a creşterea producţiei de carne.
Ruport la plenara c.c al P.M.R din 30 iunic--l iulie 1961 33
Din totalul efectivelor de vaci circa 68"10 sint animale din
rasele Bălţa lă Rominească, Pinzgau, Brună de Maramureş ŞI
Roşie d e D obrogea. Baza zootehniei noastre trebuie să o constituie
ani malele din aceste rase; rasele din import să fie folo.~ite in
scopul îmbunătăţirii calitative a e/ectioului de animale din rase
autohtone, şi nu pentw înlocuirea lui.
Trebuie organizată creşterea şi îngrăşarea tuturor vilei/ar.
să nu admitem ca tineretul bovin să fie sacrificat la o greutate
mai mică de 300 kg. Dacă începînd cu anul 1956 s-ar fi reţinut
pentru prăsilă numai 40% din tineretul bovin, iar restul s-ar fi
sacrificat la o greutate de 300 kg, astăzi am fi atins efectivu:
de bovine prevăzut pentru anul 1965, iar sporul la cantitatea dt:
carne realizată in aceşti ani ar fi fOSL mai mare dpcit intregul plan
al producţiei de carne de bovine prevăzut penhu anul 1961.
Preocupar"a pentru sporirea numerică a efectivului de bovine
trebuie însoţită de munca sistematică pentru ridicarea productit'l
la l Il-te pe animal. In 1960, un Iim;;r de 10 ~ospodării a!!;ri )lc
de s' t cu pesLe 1 700 de vaci au rea iz' t o producţie medic de
'* Cr ') 4 700 de litri de l"pte de la fiec,ue vacă, iar 90 de gos·
po 1. rÎi au realizat de la 16 000 de vacI o producţie med (; 1..
cit 3 000~1 000 de litri de lapte. In 1960, în gospodăriile colec
ti\ e producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată a fost de
1 ~ ')-) de litri, cu o sută de litri mai mult decît în anul anterior
1 .lmăr de 360 de gospodării colective au obţinut în 1960 ~rcr
tI. .i LlCdii de lapte de peste 2 100 de litri de fiecare vac;;
t lul
fu "jată, iar unele au obţinut pE,.e 3000 de litri.
care gospodărie de stat şi colectivă, producţiile medii pe anÎffi21
să ajungă, printr-o mai bună furaj' re, la nivelul producţiilor obţl
nu,a de unităţile agricole fruntaşe. Sectorul zootehnic din gos·
podăriile agricole socialiste situate in zona de aprovizionare a oralia-
de lapte, pentm ca să se lichideze astfel practica ne economica
de aprovizionare a populaţiei cu lapte de la distanţe mari
3 - Gh. Gh&Orghiu-Dej - Articolo ş( cuvlJlt!r1
 G h, Gbe o r 9h i u~ j
SI
Pentru sporirea producţiei de carne la nivelul de 1 800 000 de
tone în 1965 - din \Care 900 000 de tone de carne de porc -
es te necesar să se folosească pe deplin potenţialul de producţie
al porcinelor, care au o mare prolificitate.
Creşte rea şi îngrăşarea po rcilor este deosebit de rentabilă
pentru gospodăriile agricole socialiste, aducîndu-le mari venituri
băneşti. Astfel, de pildă, gospodăria colectivă din Sîntana, regiu-
nea Crişana, a realizat în anul trecut venituri de peste 800 000 de
lei din valorificarea porcilor îngrăşaţi; gospodăria colectivă din
Biled, regiunea Banat, - venituri de aproape 600 000 de lei.
Asemenea e,emple sînt numeroase.
In anul acesta gospodăriile colective au contractat cu statul
li\Tarea a peste 400000 de porci, iar pentru anul 1962 au posi-
bilitatea să îngraşe şi să contracteze 900 000 de porci.
Gospodăriile de stat trebuie să ia măsuri pentru a livra
statului întreaga cantitate planificată şi pentru a asigura toate
conditiile îndeplinirii planului pe anul viitor.
Ministerul Agriculturii şi sfaturile populare trebuie să ajute
gospodăriile colective ca ntmulrul de scroafe proprietate ohşteMcă
S(I aill11i!.(1 pînă la sfîrşitu l acestlli an la 200 ono; este necesar ca
pînă În 196.5 gospod(/riile agricole colective să ajung(l la 700 000
de s:,~oafc proprietate obştească, as tfel îllC'Ît să asigure realizarea
cantitaţll c!.,. carne de porc contractată, precum şi n umărul de
purcel necesar" pentru acoperirea n('voilor colectiviştilor. Pentm
aceasta gospodarnle colecti ve trebuie să reţină cele mai bune
scroafe pe~tru prăsilă, urmînd să le sacrifice numai după ce le
scade pro!Jflcltatea.
GosJlodăriiie agricole ele stat trebuie s(1 ajungă în 1965 la
1.50 000 d~ s:roa!e de prăsilă şi să liereze gos podt1riilor colective
Jl:nir u Jlr~sda CIt mai multe scrofife din rascle cele mai bune.
Sm t cazun destul de frecvente cînd I d" ..
".. I . une e )!;OSPO afli de stat şi
gospo d am co ecttve care au un surplus d . r' I .. _
. • " e SC10 l\e e valonfica
pnn mgraşarc, în timp ce alte gospod" .. d . .
Iiptă de scrofiţe pentru d' am. e stat ŞI colective duc
repro ucţle. MinIsterul Agriculhlfii să ia
Ra port la plenura ce. al PJv1.R. din 30 iunie· 1 iulie 1%1 36
măsuri ca mai Întîi să se asigure matca tuturor gospodăriilor de
stat şicolect'ive şi Ilumai dupt1 aceasta să se admită trecerea scro-
fiţelor la îngrăşare.
Este necesar să se răspîndească porcinele din rasele pentru
carne; ele consumă cu circa 10-15% mai puţine furaje pentru
un kg spor greutate.
Organele de stat care se ocupă cu contractarea, precum ş i
Ministerul Agriculturii să ia măsuri pentru încheierea de con·
tracte do lungă durată cu gospodăriile colective. Aceasta va da
posibilitate gospodăriilor colective ca la întocmirea planului anual
de producţie să prevadă din vreme suprafeţele pentru furajele
necesare creş terii şi îngrăşării de porci în anii ce urmează.
In ceea ce p riveşte creşterea oilor, obiectivul principal ră­
mîne în continuare sporirea numărului de oi cu lînă fină şi semi-
fină, pentru ca în 1962 să se lichideze importul de lînă. Trebuie
luate măsuri pentru a se păstra şi pentru a se creş te încă din acest
an toate mielu ţele ş i marea majoritate a berbecuţilor astfel ca în
1965 să avem cel puţin 8500000 de oi merinos, spancă-ţigaie, cu
o producţie totală de cel puţin 27000 de tone de lînă fină ş i
semifină. Atragem atenţia asupra importanţei pe care o prezintă
reţinerea ş i creşterea batalilor, ca măsură eficace de sporire rapidă
a producţiei de lînă fină ş i semifină. Este necesar ca pînii în 1963
gos podăriile de stat şî colective să aibă un număr de aproximativ
1 000000 de batali, care pot da, la vîrsta de 2-3 ani, cel puţi n
.5 000-6 000 de tone de lî11ă fină şi semifin(l anual şi ma ri can-
titc/Ii de carne.
Ministerul Agriculturii ş i Comitetul de Stat al Planificării
vor face propuneri în vederea adoptării unor măsuri care să con-
tribuie la lichidarea sacrificărilor neraţionale, la păstrarea viţe­
lelor, a mieluţelor şi scrofiţelor, pentru ca în fiecare gospo dărie
colectivă şi gospodărie de stat să se formeze astfel o matcă nu-
meroasă.
Un sector de producţie rămas în mod deosebit în urmă în
gospodăriile de stat şi colective este cl'C'ştel'ea păsilrilol'. Din nu-

Gh. Gbeorgblu-DeJ
86
mărul
.
totaI d e CITca 38000000 de păsări' cite.existau
. in înti'eaga
. "I tu' an gospodăriile de stat ŞI colectIVe aveau
ţară la IDcepulu aces I , d wriil d artificiale să fie bine organizate şi dotate, ceea ce a adus serioase
laolaltă, după unele calcule, abia 2000000, w~~spo a o~ e stat
rc\enm . du-Ie o pasawre la 2 ha , iar gospodamlor colective
. , - o
pasăre la 4 ha. Lucrul acesta este d~ .~eînţeles .. Se ştie. foa.rte bme
că în fiecare gospodărie există condiţii deosebit de p~le~J1l~e ~en­
tru creşterea păsărilor. Din calculele făcute de speclahş~ reiese
că cel mai scăzut preţ de cost se obţine la carnea de pasare.
Prin dezvoltarea fermelor de păsări în unităţile socialiste,
prin folosirea zonei bălţilor, a Deltei Dunării şi a apelor inte-
rioare pentru creşterea raţelor şi gîştelor, se poate lesne ajunge
pînă în 1965 la o producţie de circa 120 000 de tone de carne
de pasăre. Considerăm că este foarte folositor pentru toate gos-
oodăriile colective să urmeze exemplul gospodăriei colective din
Lenauheirn, regiunea Banat. Această gospodărie primeşte în pri-
mele luni ale fiecărui an un număr important de pui de o zi de la
incubatoarele statului, pe care-i îngraşă şi-i valorifică foarte avan-
tajos ; este de remarcat că, pe lîngă aceasta, gospodăria are 4 000
de păsări ca matcă.
Gospodăriile de stat şi gospodăriile colective trebuie spriiinite
să-şi creeze fiecare o mntcă de păsări (găini, curei, raţe sau gîşte).
să crească 500-600 de păsări la 100 ha.
Creşterea păsărilor în ferme mari, bine organizate, unde se
folosesc nutreţuri combinate, este mai economică cu 40-500/0.
Gospodăriile de stat vor trebui să construiască combinate mari
de păsări cu producţii anuale de 18 000 000 de ouă şi 1 200 de
tOlle de carne de pui. O asemenea orientare va face ca unităţile
d 'n zonele de cÎDlpie să asigure cu eforturi mici cantităţi însem-
nate de carne de pui şi ouă.
" . Pentru realizarea sarcinilor privind îmbunătăţirea şeptel ului
ŞI nd.lCarea produ.ctivităţii animalelor, un rol deosebit de impor-
tn~t li are orgamzarea selecţiei şi a însăminţărilor artificiale la
ammale. In 1960 s-au insămînţat artificial 380000 de vaci şi peste
2 000 000 de oi. In legătură cu aceasta, trebuie să arătăm că
Raport la plenara C.C. al P,M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 37
Ministerul Agriculturii a procedat birocratic retrăgind taurii din
staţiunile de montă naturală înainte ca centrele de însăminţări
pacrube. Extinderea însămînţărilor artificiale trebuie să se facă
tre;tat, numai pe măsura pregătirii cadrelor necesare şi a dotării
centrelor de însămînţări cu aparatură bună.
Pentru apărarea sănătăţii animalelor şi a păsărilor va trebui
să se ia cu mai multă perseverenţă măsurile de prevenire a bolilor,
de îngrijire a animalelor şi de igienă.
BAZA FURAJERA
Dezvoltarea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii lor
depinde în măsură hotărîtoare de asigurarea unei baze furaiere
corespunzătoare cantitativ şi calitativ.
In afară de cereale, şi în primul rînd de porumb - boabe
şi siloz - trebuie larg folosite şi alte furaje ~e va~oa~e c~ iarb.a
şi fînurile, leguminoasele, reziduurile industnale ŞI sarurile wml~
nerale, care se produc în cantităţi suficiente în ţara noastra ŞI
pot asigura hrănirea îndestulătoare şi completă a şeptelului.
Conducerile gospodăriilor de stat şi ale gospodăriilor colec-
tive trebuie îndrumate şi sprijinite să ia măsuri pentru asigurarea
furajelor în cantităţi corespunzătoare numărul~i spori~ d.e ani:
male prin repartizarea suprafeţelor necesare; m aceiaşI timp s:
se recolteze, să se transporte, să se păstreze şi să se gospodăreasca
cu chibzuinţă furajele.
Cultura porumb ului de siloz s-a dezvoltat an de an, gospo-
dăriile de stat şi colective asigurind pentru hrana animalelor can-
tităţi tot mai mari de nutreţ însilozat. In 1960, în gospodăriile c~­
lective s-a realizat o cantitate de 3 ori mai mare de siloz deCit
în 1959, iar în gospodăriile de stat, în aceeaşi perioadă, cantitatea
de siloz s-a dublat.
Gospodăriile cu efective mari de animale practică cu rezul-
tate foarte bune cultura dublă a porumbului şi a altor culturi
 G h. G h e o r 9 h i uDe J
furajere pe suprafeţele de pe care s-au recoltat secara, orzul, ra-
piţa etc., ceea ce aduce sporuri considerabile de furaje.
Trebuie extinsă experienţa unităţilor socialiste care au cul-
tivat porumb-siloz în amestec cu leguminoase, cu soia, mazăre ş.a.
pentru a-i spori conţinutul în proteină; porumbul-boabe şi po-
rumbul însilozat, împreună cu leguminoasele folosite în hrana ani-
malelor, asigură sporirea simţitoare a producţiei animale. Este
totodată necesar să extindem suprafeţele şi să sporim randamen_
tul la hectar la culturile de lucernă, trifoi şi alte leguminoase.
In zonele favorabile culturii cartofilor şi a sfeclei de zahăr
trebuie folosită metoda de hrănire a animalelor cu aceste furaje
ieftine care dau randamente mari.
La acoperirea necesarului de furaje e necesar să fie folosite
toate reziduurile industriale ca borhotul, melasa, tărîţe le, drojdiile
furajere. ureea.
Considerăm căa sosit timpul să organizăm pe scară mult mai
1argăproducerea de furaje combinate, care, potrivit experienţei
unor ţări prietene, precum şi a unor gospodării de stat de la noi.
duc la sporirea producţiei şi la scăderea preţului de cost. După
calwlele Ministerului Agriculturii s-ar justifica pe deplin con-
strUl~ea .unor, fabric~ de nutreţuri combinate cu instalaţii simple
de dlfente manml, In gospodăriile
de stat şi
în unele gospodării
c~lechve n~a~ puternic dezvoltate. In anumite Zone să
se orga-
Illzeze un~taţl man dotate cu instalaţii pentru prelucrarea de fu-
raJe combmate, de o anumită compoziţie, sau pentru anumite ca-
tegorii de animale, care să deservească mai multe gospodării.
.. Este necesar ca Ministerul Agriculturii, Ministerul Metalur-
g~el. ş~ Construcţiilor de Maşini şi Comitetul de Stat' al Planifi-
cafll sa el.aborez e un program de construire a fabricilor de
ţnn combmate. nutre-
Una
treţunlor,
~in~re cel~ mai importante resurse
de producere a nu-
mca neraţlOnal folosită o Constit·I
paşuDI ŞI fmeţe ştie că păşunile şi fîneţele
h "" ' U i e ce e peste 4 000 000
a de naturale. Se pro-
Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961
39
duc cel mai bun şi mai ieftin nutreţ, iar vacile hrănite pe păşune
produc laptele la un preţ de cost scăzut. Dublînd sau triplînd pro-
ducţia acestor păşuni şi fineţe, pe lîngă obţinerea unor producţii
mai mari de lapte, carne şi alte produse, se va realiza şi o scă­
dere simţitoare a preţului de cost.
In luncile şi cîmpiile ţării noastre există o suprafaţă de aproape
1 300 000 ha de păşuni şi fineţe, pe care, dacă se aplică lucrân
de îmbunătăţire, curăţire, grăpare şi îngrăşare, producţia de iaruâ
poate spori de 3-4 ori. De asemenea, prin desţelenire şi cultiva-
rea cu plante de nutreţ după sistemul conveierului verde, se pot
obţme producţii de 5-8 ori mai mari decît cele care se re21izează
în prezent.
O bună parte din suprafeţele cu păşuni şi fineţe se găsesc în
zona de deal şi în poieni şi goluri din zona muntoasă. Pe aceste
suprafeţe se poate obţine o producţie mult sporită de furaje. de
10000-13000 kg de iarbă verde la hectar, prin lucrări de reinsă­
minţare cu ierburi perene îmbinate cu lucrări de combatere a ero-
ziunii, curăţire şi îngrăşare. Cu acest spor de producţie s-ar putea
hrăni peste 1 000 000 de tineret taurin sau peste 5 000 000 de oi, de
la care s-ar putea obţine 12000-14000 de tone de lînă sau
peste 65000 de tone de carne în greutate vie. '. .
Păşunile comunale realizează anual vemtun de circa
275000000 de lei. Din păcate însă. aceste sume importante nu sînt
folosite în mod chibzuit pentru îmbunătăţirea păşunilor. Trebuie
examinată posibilitatea ca gospodăriile colective care preiau pă­
sunile pe o perioadă mai lungă să fie scutite de plata taxelor, sta-
bilindu-se în acelaşi timp obligaţiile colectiviştilor
în ce priveşte
efectuarea unor lucrări pentru întreţinerea şi îmbunătăţirea lor.
Trebuie răspîndită practica unor gospodării colective şi de
stat din regiunea Banat şi din alte regiuni care. începînd din luna
mai şi pînă toamna tîrziu, organizează cirezi de vite la. păşunile de
munte cu rezultate foarte bune şi deosebit de economice.
şi să i~
Ministerul Agriculturii sfaturile populare au datoria.
de îndată măsuri pentru producerea seminţelor necesare de lerbun
 .0 G h. G h e or9 h i u • oeJ
Raport la plenara C.C. e;! P.M.R. din 30 iunie-I Iulie 1961 41
şi pentru folosirea tuturor resurselor tie îngrăşăminte organice şi
mil'erale, necesare valorificării în cel mai scurt timp a întregii su- grajduri, magazii etc., utilizînd la maximum sursele locale de
ma tcriale.
"rafeţe tie păşuni şi fîneţe.
Comitetele regionale şi raionale de partid trebuie să ana-
lizeze periodic mersul lucrărilor de construcţie, să vegheze la
CONSTRUCTII GOSPODĂREŞTI IN AGRICULTURA întocmirea şi aprobarea operativă a documentaţiilor pentru con-
strucţii, să îndrume pe colectivişti în folosirea tumor resurselor
Infăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea multilaterală a pro- locale de materiale, pentru a ridica mai multe construcţii, bune
şi ieftine.
ducţiei agricole necesită executarea unui important volum de con-
strucţii gospodăreşti - grajduri, maternităţi şi îngrăşătorii de porci,
saivane, magazii, pătule ş.a.
DEZVOLTAREA VITICULTURII ŞI POMICULTURII
In perioada planului de 6 ani, în gospodăriile de stat vor
trebui construite adăposturi pentru 490 000 de taurine, 900 000 de Tovarăşi,
porcine, 630 000 de oi, magazii şi pătule pentru 52 000 de va- SaI'cini importante stau In faţa noastră în domeniul viticu/-
goane cereale şi diferite alte construcţii speciale. In gospodăriile turii şi pomiculturii. In 1965 suprafaţa totală cu vii şi livezi va
colective se prevede executarea de adăposturi pentru ~ 050 000 trebui să ajungă la cîte 300 000 ha faţă de 296 000 ha de vii şi res-
d: taurine, 3 170 000 de porcine, 5 100 000 de oi, magazii şi pectiv 219 300 ha de livezi existente în prezent.
patule pentru 380000 de vagoane produse vegetale. Pentru ca In ţara noastră, cu forme de relief variate, cu dealuri inso-
aceste construcţii să fie realizate la timp sînt necesan' măsuri rite, pomii fructiferi şi viţa de vie constituie dintotdeauna o
care să înlăture neajunsurile ivite pînă acum În acest domeniu _ mare avuţie.
amplasarea necorespunzătoare, risipa de teren din cauza măririi
Din suprafaţa actuală de vie numai 113 800 ha sînt plantate
exagerat~. a dis.~nţeloT dintre construcţii, utilizarea unor tipuri de cu vie nobilă altoită şi indigenă. Restul de 182 200 ha sînt ocu-
construcţii costlSltoam, neasigurarea alimentării cu apă.
pate cu hibrizi producători direcţi.
Noile construcţii ce se ridică îndeosebi în gospodăriile agri-
Directivele Congresului al III-lea al partidului prevăd ca
~Ie de stat trebuie astfel proiectate şi executate ,încît să per~ttă cea mai mare parte din suprafaţa viticolă să fie cultivată cu vie
mtroducerea unor procese a t d d'
muncil or grele. vansa e e pro ucţle, mecanizarea bună, altoită şi indigen1i, de la care se obţin struguri de ca-
litate superioară. La executarea plantărilor trebuie să se ţină
. La proiec.tarea şi amplasarea construcţiilor în os odăriile
agncole colective trebuie să se aibă - d g P seama că, pe măsură ce se înfiinţează şi intră pe rod noi plan-
-
vo ltare f i perspectivă a acestora de
f i ve ere procesul de dez-
if' taţii, este necesar să fie defrişate viile hibride şi în primul rînd
mici în gospodării mari. , un Icare a gospodă riil or mal. cele de şes, care ocupă importante suprafeţe de teren arabil: în
Sarcina comitetelor executive ale sfat il regiunea Bucureşti - 38 000 ha, în regiunea Galaţi - 29 000 ha,
oale şi raionale este de a ajuta gospod -'il ur lor . 'Pop~lare regio- in Oltenia - 26000 ha etc.
. diCIOS
IU . construcţiil - d an e co ectiVe sa amplaseze O parte a ţărănimii s-a obişnuit cu această viţă hibridă. Dar
e, sa a opte cele mai economice tipuri de producţia de struguri obţinută de Ia via hibridă nici nu se
 G h. Gheor 9hi u-Dej
Raport la plenara c.e. al P.M.R . din 30 iunie- I iulie 1961 43

cea de VI'ţ"a a ltoită sau indigenă. Recolta de Astfel, faţă de 1961, m 1965 p roporţia mărului şi pă rului
poate compara cu . ' " strugurii sînt de calitate proastă,
~ viile bibride este ~a~;lc:~t pe un hectaT cu hibrizi este cu trebuie să crească pînă la circa 32% din totalul pomilor; pro-
porţia vişinului, cireşului, caisului şi p iersicului - pînă la circa
vIDul de. asemenea: d
Ş
o suprafaţă egală cu viţă altoită.
It mal mIC deCIt e pe b' " d" 'il 170/0; proporţia prunului urmează să scadă de la 600/0 la 430/0.
mu 1 ul'" '"m zonele viticole şi îndeose 1 m gospo an e Prunul din soiurile inferioare trebuie înlocuit treptat cu prunul
"" ţ
n timn am,
. l' tul a început să se "b lm unala ""
~eas'ca in
producător de fructe de calitate s uperioară, pentru consum.
agricole sOCJa lste, rapOT 1 "!Î " " . tm 1
., b'l Din datele existente rezu ta nsa ca n u In dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii, rproblema ampla-
favoarea vIţel no 1 e. " . f" "
.
plantănlor
de VI'ţ"a n obil"a din soiuri bune este inca . nesatls . aca-. s ării noilor plantaţii are o importanţă deosebită. Cel mai raţional
" b "t"ţl'rea situaţiei se impun efortun senoase ŞI este plantarea viilor ş i pomilor în centrele mari, unde există o
tor. Pentru um una a .' . 1" ..
fin vederea ·înlocuirii viei 11lbnde ŞI COTnp etam
mă sun
. concrete tra diţie şi o experienţă îndelungate, unde prod ucătorii sînt fOT-
.. b"tT"
golurilor în centrele viticole, înlocuirii trep~ate a VIeI .a ~ne maţi ca buni pomicultori ş i viticultori, iar condiţiile sînt cele
care nu mai dă Tandament şi care acum se mtmde pe mal bme mai prielnice pentru obţinerea de pro ducţii mari de fructe şi
de 30000 ba. struguri de calitate superioară.
In dezvoltarea viticulturii o atenţie deosebită trebuie acor- Este necesar s ă ducem o lu.ptă hotărîtă î1rnpotriva tendinţei
dată schimbării raportului actual între strugurii penlru masă şi dăunătoare economiei naţionale de a se planta vii şi livezi pe
cei pentru via. Este necesar ca cel puţin 50 % din plantările anua/.e terenuri bune pentru cultura grîului, porumbului, sfeclei de zahăr,
să le re prezinte strugurii de masă. Calculele arată că un hectar florii-soarelui şi alte plante preţioase. Din păcate, deşi s-a atras
cu vie din soiurile de masă dă un venit net cu mult mai mare atenţia asupra acestui lucru, în mai toate regiunile sîn t dese
decit se realizează de la strugurii transformaţi în vin. cazurile de ocupare a suprafeţelor arabile cu vii şi livezi. De
In condiţiile ţării noastre, rezultatele cele mai bune la multe ori organele de partid şi de stat \fie că au încurajat ex-
strugurii de masă se pot obţiae prin extinderea plantaţitlo r în tinderea viilor pe terenuri arabile, fie că s-au mărginit să con-
podgoriile şi centrele viticole mai importante. Trebuie cultivate state acest lucru, fără să ia măsuri pentru a-l împiedica.
cele mai bune soiuri de struguri de masă ap reciate în ţară şi
Trebuie generalizată experienţa bună a gospodăriilor agricole
peste hotare, rezistente la transport şi c are se păstrează bine.
de stat şi colective din comunele Ştefăneşti, Valea Rea, Malul cu
In vederea acoperirii necesarului de fructe pentru consum
Flori din regiunea Argeş, Valea Călugărească, regiunea Ploieşti,
iatern şi pentru export, o mare dezvoltare va lu.a în anii unnăto ri
Murfatlar, regiunea Dobrogea, care au amenaiat prin terasări i m-
pomicultura. Noile plantaţii ce se execută vor trebui să asigure
imbunătăţirea raportului actual necorespunzător între specii ş i portante suprafeţe erodate şi le-au plantat cu vii şi pomi.
soiuri, in favoarea soiurilor celor mai valoroase. In acest scop Ministerul Agriculturii trebuie să organizeze producţia de
trebuie să se plan teze cel puţin 80 000 ha pentru a ajunge pînă material sădimr, să stab ilească soiurile cele mai potrivite de fructe
în 1965 la 300 000 ha cu livezi. Trebuie să se înfiinţeze livezi ş i struguri, astfel ca sarcinile ce revin fiecărei regiuni să fie în-

masive de măr, păr, cireş, vişia, cais, piersic şi nuc, care dau deplinite in cele mai bune con diţii. La înfiinţarea noilor plantaţii
producţii mari la hectar, de 'calitate superioară şi la un preţ de de pomi şi vii trebuie avute în vedere sistematizarea şi organiza-
cost Tedus. re.a teritoriului, cît şi asigurarea posibilităţilor de efectuare meca-
 G h. G be o r9 hi u . D e j
44
nizată a lucrărilor grele, ca întreţinerea solului şi combaterea bo-
lilor şi dăunătorilor. .. . de cantitatea mare de ceară.
O dată cu extinderea noilor plantaţii se rmpune luarea de
măsuri pentru aplicarea complexului de lucrări agrotehnice în ve-
derea obţinerii unor recolte sporite care să asigure ca producţia
de fructe să ajungă pînă în 1965 la cel puţin 1 700 000 de tone,
iar cea de struguri - ila 1 400 000 de tone.
Pentru valorificarea superioară a strugurilor de 'Vin, [n ultimii
ani s-au construit la Tohani, Focşani, Valea Călugărească mari
oombinate vinicole înzestrate cu utilaj modem. In aceste combi-
nate se aplică o tehnologie modernă, obţinîndu-se 'Vinuri în partizi
mari bine condiţionate. S-au construit de asemenea un număr în-
semnat de crame şi depozite. Ţinînd însă seama de creşterea su-
prafeţelor cu vii, a producţiei de struguri, precum şi de faptul că
pentru a asigura o apro'Vizionare continuă, indiferent de producţia
unui an, este nevoie de importante rezerve de 'Vin, se impune ne-
cesitatea de a mări spaţiul de 'Vinificare şi de depozitare a 'Vinului.
Capacitatea depozitelor urmează să crească de la 23 000 de 'Va-
goane în prezent, la circa 50000 de vagoane în 1965. Aceste con-
strucţii trebuie amplasate în centrele viticole, aproape de căile de
comunicaţie, in vederea reducerii cheltuielilor de transport.
Pentru valorificarea fructelor care nu se desfac în stare proas-
pătă va trebui să se asigure capacităţile necesare de rprelucrare
corespunzătoare cu producţia sporită a acestora.
APICULTURA ŞI SERICICULTURA
O ramură de prodUCţie ce urmează să fie mult incurajată
!idezvoltată în toate gospodăriile de stat şi colective precum şi
~ gospodăriile personale este apicultura. Astăzi a'V~m în ţară
:ca 650000 de stupi cu o producţie de 4 500 de tone de miere,
. care ,se exportă mai bine de 1 600 de tone. In următorii 3-4
am, numarul de stupi va trebui să crească la minimum 1 100 000 .
Raport la plenara C.C. _1 P.M ,R. din 30 iunie--l iulie 1961
45
aceasta va înse=a un plus de 8000 de tone de miere, în afară
Unele gospodării colective şi de stat realizează anual , da-
torită creşterii albinelor, mari venituri băneşti fără multe eforturi.
De pildă, gospodăria colectivă din comuna Ştefan cel Mare, raio-
nul Feteşti, a realizat în 1960, de la 145 de stupi de albine, un
venit de peste 500 de lei pe fiecare stup. Gospodăriile din co-
munele Tomnatec şi Halînga realizează an de an o cantitate de
20 kg de miere în medie pe fiecare stup. Gospodăria de stat
Piscul Sadovei a recoltat de la 2500 de stupi peste 3 vagoane de
miere.
Ministeml Agriculturii, sfaturile populare şi asociaţia crescă­
torilor de albine trebuie să popularizeze mai larg experienţa gos-
podăriilor fruntaşe în creşterea albinelor, să îndmme gospodăriile
colective şi de stat să~i organizeze stupine şi să le sprijine în
pregătirea celor mai bune cadre, în procurarea de stupi şi a unor
utilaje necesare.
Merită de asemenea să îndreptăm atenţia gospodăriilor co-
lective spre creşterea viermilor de mătase. Cîtă însemnătate eco-
nomică are această ocupaţie ne-o arată rezultatele obţinute de
către trei gospodării colective din comuna Dăbuleni - Oltenia,
care au [ncasat <4lul trecut cîte 300 000 de lei fiecare din valo-
rificarea gogoşilor de mătase.
Anul trecut s-au produs aproape 1 200 de tone de gogoşi
din 1 040 kg de sămînţă. Incurajînd răspîndirea acestei îndelet-
niciri în gospodăriile colective, în 1965 se poate ajunge la o pro-
ducţie de cel puţin 2 500 de tone de gogoşi de mătase.
Cu cîteva sute de grame de sămînţă, prin munca a 4-5
felI ei timp de 30-40 de zile, se poate ajunge ia o producţie de
cel puţin 1 000 kg de gogoşi, echivalentă cu aproape 20000
de lei .
Ministerului Agriculturii îi revine sarcina să asigure pro-
ducerea unei cantităţi mai mari de sămînţă şi de calitate supe-
 46 G b. Gheo r9h I U • Oej

naport ld plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-I iulie 1961 .. J

------.:..:
rioara, Jar sfaturilor populare - să organizeze plantarea de duzi
prm curţi, pe terenuri de coastă, pe marginea şoselelor, In munca staţiunilor de maşini şi tractoare mai există incă
, Ministerul Invăţărnîntului şi Culturii să se preocupe ca în deficienţe S/llre a căror lichidare trebuie să se indrepte eforturile
fiecare şcoală să se organizeze stupine, precwn şi cr~terea vier- organizaţiilor de partid, ale Minislerului Agriculturii şi sfaturilor
milor de mătase şi plantarea de duzi de către elevi, populare, Sînt frecvente cazurile cind unele staţiuni de maşini şi
tractoare, în tendinţa de a realiza cît mai mulţi hantri, execută
arături şi însămînţări de proastă calitate, lasă porţiuni goale ne-
MECANIZARE A AGRICULTURII
lucrate la capătul terenului, aducînd pagube gospodăriilor agri-
Directivele congresului prevăd ca în 1965 " , cole colective şi statului.
, 10000 sa ajungem la Plenara Comitetului Central al partidului din 31 octombrie---l
Circa O de tractoare, peste 70 000 de sem" "t '
43000 d b' ana on, peste noiembrie 1960 a indicat ca sistemul de salarizare al mecaniza-
e corn me de cereale păioase peste 8000 d b'
de porumb L "ril '
, ucra e necesare culturii grîul ' f'
e corn me
, torilor să fie îmbunătăţit in vederea cointeresării lor materiale in
în 'd l i vor I mecanIZate rezultatele obţinute în creşterea producţiei pe terenurile pe care
proporţie
,
e 80-90 0/l'0 , la porwnb 1ucran
"'1e d e arat ş' "
nat ,- In proporţie de 90%, lucrările de [ntreţinere I sema- le deservesc, Au trecut opt luni, dar această problemă continuă
porţIe de 40%, iar cele de recolta A - în pro- să fie nerezolvată, Ministerul Agriculturii şi Comitetul de Stat
totodată vor fi mecaniz t t - m proporţie de 35%; pentru Muncă şi Salarii trebuie să prezinte [n cel mai scurt timp
lor1alte culturi de A a e pe scară largă IUCran "'1e necesare ce-
propuneri cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare
cImp; se va extinde f I '
maşinilor !În legumicult v , o oSlrea tractoarelor şi a mecanizatorilor din staţiunile de maşini şi tractoare în funcţie
animalelor, ura, pomlCultură ' VI'ti cu 1tura" şicr~terea
de cantitatea, calitatea lucrărilor efectuate şi de producţia obţinută
Industria noastră a ajuns la un ' , pe terenurile lucrate,
asigure dotarea agricult " stadIU cmd este in stare să Pentru mai buna deservire a gospodăriilor agricole colective,
semănătorl' , combm' e mereu'
urll cu tractoare,
f pluguri, cu 1tivatoare, începînd cu acest an se vor construi noi staţiuni de maşini şi trac-
La sfîrşitul ace~tui an ffiaIulPer eCţionate, toare şi secţii pe lîngă cele existente,
tractoare fizice 4850'1 d agnvc tura va dispune de 52 000 de In atenţia conducerilor staţiunilor de maşini şi tractoare tre-
d b' ' , e semanători me '
e corn me de cereale v, camce, aproape 23 200 buie să ste<l problema permanentizării brigăzilor la gospodăriile
palOase,
Aşa cum am arătat ' t agrico1e colective ca un mijloc important de îmbunătăţire a cali-
mec ' ,Sin create condiţ"l
am zarea principalelor I v , 1 li e ca sarcinile privin d tăţii lucrărilor.
Iite de congr Ucran
bului ,s tab'l' "fi a cultura gnu Al'
UI şi a porwn- Ministerul Agriculturii, conducerile gospodăriilor agricole de
A d e s , sa e realizat ' ,
n e an, staţiunile d ' e mamte de termen stat şiale staţiunilor de maşini şi tractoare să urmărească cu per-
tat e tot mai bune an ' e ,maşmi , şi t
rac toare au obţinut ' 1 severenţă folosirea cu maximum de randament a maşinilor, în-
cît i l' v " I m pnvmţa volumul '1 ", rezu -
Ş a ca Itaţu lor, In 1960 f " UI ucrarilor executate grij irea şi exploatarea lor raţională,
~Ş~i şi tractCk1re au execu; t aţa de anul anterior, staţiunile d~ Realizarea sarcinilor privind mecanizarea complexă a lucră­
crarl cu 47%, iar în medie a un volum total mai mare de rilor agricole impune ca Ministerul Agriculturii şi Ministerul Me-
cost al unui hecta, d " pe un tractor - cu 230/ lu-
I e aratură normal " d A 0, preţul de talurgiei ş i Co nstrucţiilor de Maşini să asigure dotarea agriculturii
a re uomdu-se cu 23 % , cu întregul complex de maşini pentru mecanizarea lucrărilor de
 48 G h. Gh e o r9 hi u . oej
Raport la plenar!!. C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 49

,trîngere a păioaselor, porumbului, tinului; să definitiveze sil;-

instalaţiile care .folosesc motopompe, Totuşi, pînă în prezent
t~~a de maşini pentru lucrările din legumicultură, pomi cultură.
VltlCultură şi să do teze gospodăriile agricole de stat şi S.M. T. cu
numai 3% din întreaga suprafaţă amenajată pentru irigaţii este
de servită de pompe acţionate electric. Din această cauză în
tractoare de mică putere (28-S0 CP) destinate lucrărilor •
1960, numai în gospodăriile agricole de stat au fost blocate 'pen
aceste ramuri. In vederea mecanizării lucrărilor în fermele z ~
tru irigare peste 500 de tractoare.
e ruce, sa pro.ducă instala ţii pentru alimentări cu apă, aparate
t h' v 00

de muls mecaruc, de tuns mecanic al oilor, instalaţ'" . . Nu sint încă folo site marile avantaje economice ale energieI
li ŞI maşml
pentru prelucrarea furajelor. Să se producă cantităţ' • electrice într-o serie de procese cum ar fi: alimentarea cu apă,
d . 1" I mserrmate prepararea furajelor ş.a.
e IIISta aţu pentru irigare, maşini pentru executarea şi întreţi-
nerea c:analelor de irigaţii şi de desecare. Fiecare maşină care se Executarea din fondurile statului a rpeste 8 700 km de reţele
construieşte să aibă un randament ridicat, greutate redusă viteză electrice de 6-15 kV şi de 35 kV, sporirea puterii instalate în
~are de lucru, rezistenţă la eforturi in condiţii grele de' m v
&taţiile de transfonnare corespunzătoare pînă la aproximativ
ŞI alte' .. t h . unca 2 000000 kVA vor extinde şi electrificarea rurală, precum şi fol<r
Insuşm e ruce-economice cerute de '1 d' .
agricole. nevOl e pro ucţiel sirea energiei electrice în producţia agricolă,
Congresul al III -lea a trasat ca sa . Trebuie reduse costurile specifice de investiţii pentru reţe­
lui de energie electrică în rocesele rcma ex~derea consumu-
v •

lele electrice, de distribuţie, branşamente şi instalaţii inte"ioare,

voltarea consumului în sat~e 1 tr' ~e producţie agricolă şi dez-
prin îmbunătăţirea prescripţiunilor şi normativelor privind proiec-
şi social-culturale In .. 1960e ec lflCate pentru nevoile casnice
. anu -1965 este p v v tarea şi execuţia constructiilor electrice din mediul ruraL
fice peste 4 000 de s t L . revazut sa se electri-
un număr de 3370 d
a e. a Inceputul acestu'
d' v
I
I an erau e ectrificate Ministeml Minelor şi Energiei Electrice şi Ministerul Agr
e sate, a Ica 2.-9 °" din t otii
staţiunile de maşini ş' tr t ° a u acestora. Toate culturii au obligaţia să urmărească cu perseverenţă reah7al
I ac oare, mal mult de 950' d' sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al partidului cu privire
agricole de stat şi peste 30°" din v..10 In gospodăriile
trificate prin racord ' ° ~ospodamle colective sînt elec-
un sau grupun ele tr I
la electrificarea rurală,
acestea, consumul de . 1 c ogene ocale. Cu toate
energie e ectrică în p d .
f oarte scăzut reprezenC d . ro ucţIa agricolă este
, In numaI 1 ')01 d' SARCINILE CERCETARII ŞTIINŢIFICE
energie electrică al ţV" D' ,~ 10 In consumul total de
'1 am. m totalul cons l' IN AGRICULTURA
VOI e de producţie se foloseşt b' ~mu UI rural, pentru ne-
E e a Ia o trerme
. ste greşită concepţia acelora care .' Sarcinile mari şi complexe care stau în faţa noastră in d')
mţeleg nwnai iluminatul el ' pnn electrificare rurală meniul sporirii producţiei vegetale şi animale impun. ridicaJ'ea la
este mai important: fol ~ctnc, scăpînd din vedere ceea ce
. lv omrea energ" I . Ull nivel mai înalt a cercetării ştiinţifice.
ag1'1CO a pentru UşUrarea muncii lei e ectnce în prodUcţia
reducerea preţului de cost. ,creşterea productivităţii muncii, In ultimii ani, oamenii de ştiinţă din agricultură şi-au leg ..,
mai strîns activitatea lor de problemele practice ale producţie; ~I
Pomparea apei pentru iri" .
reduce cu mai mult de 60 O~aţihl CI u , mstalaţii aOlionate electric au obţinut însemnate realizări, care contribuie la sporire.} pro·
10 c e tuleiile d ducţiei agricole vegetale şi animale. Cu toate acestea, e:dst:'t
e pompare faţă de
 50 G h, G be o r9h i u. oej Rolport la plcnara c.c. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961

incă o serioasă rămînere în urmă a cercetării ştiinţifice în pro-

bleme importante ale producţiei agricole ca, de exemplu, crearea CADRE BINE PREGATITE PENTRU TOATE
soiurilor de plante ou productivitate ridicată, îmbunătăţirea rase- RAMURILE AGRICULTURII
lor de animale ş. a.
Tovarăşi,
Recentele măsuri de îmbunătăţire organizatorică a sistemului
de cercetări in agricultură, prin înfiinţarea Institutului central Una din condiţiile de bază ale dezvoltării agriculturii socia-
pentru coordonarea cercetărilor agricole, creează condiţii IJt"\l liste este asigurarea ei cu cadre bine pregătite din punct de ve-
bune de activitate oamenilor de ştiinţă. Institutele de cercelllr,1, dere teorctic şi practic, capabile să aplice în producţie GLlceririle
staţiunile experimentale, cercetătorii acestora ali datoria sii-şi În- ~tiinţei şi experienţa înaintată, să organizeze şi să conducil ClI
drepte eforturile spre soluţionarea problemelor puse de practica pricepere lIIarile gospoc!ării socialiste.
agricolă, cum sînt: extinderea şi aprofundarea cercetărilor în do- In anii puterii populare au fost pregătite numeroase eadre
meniul ameliorării plantelor şi producerii de sămînţă de soi, pentru toate ramurile agriculturii. In timp ce în 1938, in Romî-
elaborarea sistemelor de măsuri agrotehnice pentw principalele nia existau numai 1 897 de agronomi şi medici veterinari, astăzi
nU1l1ărul specialiştilor cu studii superioare este de 16400, Jln
;:;one ~edocl~n~tice, stabilirea agrotehnicii culturilor de cimp iri-
eare: 7 900 de ingineri agronomi, 1 090 de ingineri horticultori,
~ate,v IInbllnataţtrea raselor de animale şi crearea de 110i rase de
malta productivitate. 1 HlO de ingineri mecanizatori, 4 200 de ingineri zootehnicieni şi
medici veterinari. Avem 17900 de cadre cu pregătire medie,
. . . O sarcină de cea mai ma re raspun
v d ere a cercetatorilor
v ştiin- tehnicieni agronomi, mecanizatori, zootehnicieni şi tehnicieni ve-
ţlhcl, a proiectanţilor şi tr ·1 d
cons ucton or e maşini agricole este terinari. De asemenea, s-au format un număr de 53 000 de trac-
aceea de a perfecţiona continuu tipurile actuale de masin· . d torişti-mecanizatori şi 24500 de cadre de conducere pentru gos-
a realiza alt l . L ) I ŞI e
e e nOI La nivelul tehnicii mondiale. poJăriiie agricole colective.
Este. necesar să se definitiveze planul unic de Dezvoltarea agriculturii in anii viitori cere să se asigure
- l perspectivă al
cerce tan Or ştiinţifice in agricult v b v. pregătirea unui număr ,tot mai mare de cadre cu studii superi-
. . ura, pe aza carma se v·a organiza
o actIvItate sistematică inlVtu' d . o:ne şi medii, să crească continuu nivelul de cunoştinţe al lucră­
persa . , a nn u-se paralelismul inutil şi dis-
rea mare m munca de cercetare. trorilor din agricultură, al ţăranilor colectivişti. Va trebui să pre-
Ministerul Agriculturii tr b· v gătim 12000-13000 de cad,·e cu studii superioare, ingineri agro-
. trv... e Ule sa acorde mai multă aten'ie numi, ingineri zootehnicieni şi medici veterinari, 35 000-40 000
mzes ani mstitutelor de cercetări. ..
cu utila· . ŞI staţlUmlor experimentale de cadre cu studii medii şi peste 60000 de tractorişti-mecani­
J ŞI aparahlră, pentru a le crea ...
v·itate. In atenţia mi . t I . condlţu mai bune de acU- z.ator1.
ms eru Ul trebuie să t •
troducerea şi generalizare' . s ea m permanenţă in- La incheierea procesului de colectivizare, intr-un prim st;.!-
a m practtca ag· Iv
cercetărilor ştiinţifice imb v v . nco a a rezultatelor diu, ·fiecare gospodărie colect~vă trebuie să aibă cel puţin cite
v . ,unataţirea şi in ten il"
raspmdire a cunoştin t I s lGarea muncii dp un inginer agronom, fiecare inginer zootehnician şi medic vete-
.. . ,e or agrozootehnice 1n • d ·1 rinar să deservească 2-3 gospodării colective. Pe măsura creş­
mUI1C·" din agricultură. nn un e oamenil"r
terii numărului absolvenţilor învăţămîntului superior, fiecărei gos-

4"
 G h. G h e o r 9 b 1u . D e j
52 Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-l iulie 1961 63

podării colective se va asigura un număr mai mare de specia- zatori să aibă

nu numai cunoştinţe privitoare la exploatarea şi
lişti. întreţinerea tehnicii pe care o mînuiesc, ci şi un minimum de
Ministerului Agriculturii, Ministerului Invăţămîntului şi Cul- cunoştin\e agrotehnice,
turii şi Comitetului de Stat al Planificării le revine sarcina de a Pînă în 1965 va trebui să pregătim prin cursuri de scurtei
întocmi în timpul cel mai scurt planul de pregătire a cadrelor cu durată (3-12 luni) numărul necesar de cadre de conducere pen-
studii superioare pentru acoperirea nevoilor agriculturii în urmă­ tru gospodării colective (preşedinţi, brigadieri, socotitori),
torii ani. Această sal'cină trebuie să stea în atenţia permanentă a organelor
Ministerul Agriculturii, sfaturile populare, organizaţiile de regionale şi raionale de partid şi a Ministerului Agriculturii,
partid nu au acordat atenţia cuvenită creării condiţiilor corespun- O însemnătate deosebită are ridicarea nivelului de cunoş­
zătoare pentru specialiştii care lucrează în unităţile agricole de tinţe al colectiviştilor prin organizarea în timpul iernii a c~rsu­
producţie, ceea ce contribuie ca unii să nu se ducă să lucreze în rilor agrotehnice cu o durată de 3 ani, la care vor preda mgI-
agricultură în specialitatea pentru care s-au pregătit. nerii agronomi şi zootehnicieni din gospodăriile colective, In
Salarizarea specialiştilor din agricultură care lucrează în gos- aceste cursuri să fie cuprinsă masa ţăranilor colectivişti, cărora
podării colective va fi făcută de stat, Este o datorie de frunte a să li se predea cunoştinţele agrozootehnice cerute de dezvol-
gospodăriilor colective de a crea agronomilor şi celorlalte cadre tarea multilaterală a gospodăriei colective,
de specialişti ce le sînt repartizate condiţii cît mai bune de locuit,
de a amenaja case-laborator pentru efectuarea unor cercetări
ştiinţifice experimentale, de a asigura cointeresarea materială a PRINCIPALELE SARCINI
Ipecialiştilor în sporirea neîncetată a producţiei agricole,
Tovarăşi,
Ministerul Agriculturii, împreună cu instituţiile interesate tre-
In concluzie, principalele sarcini care ne stau în fa ţă în
buie să ia măsuri pentru a îndrepta spre gospodăriile col:ctive
ŞI spre gospodăriile de stat inginerii agronomi zooteh " " , domeniul agriculturii sînt următoarele:
Il' '1" ,
a I specIa IŞtl care lucrează în diferite unităţi neagricole,
mCleml ŞI 1. Intensificarea muncii politice-oTga~izato~~ce, î~ vederea în-
cheierii procesului de colectivizare a agTlcul,tum ~I~~ în 1965 ~ ..
Dezvoltarea diferitelor ramuri ale agriculturii necesită
meroase cadre cu studii rn d" t h " , nu- _ treptata unire a gospodăriilor colectIve mICI m gospodaru
" eli: e mClem agronomi, zootehnicieni mai mari cu o suprafaţă în jurul a 2 000 ba, diferenţiat pe zone
mecamzaton, veterinari pomi cult ' t f" '
listi în îmbu " " " " on, opogra I ŞI tehnicieni specia- naturale' în zonele de şes unde se cultivă in pnnclpal cereale,
natalm funCiare, Pentru aceasta trebuie îmbunăt"ţi't
;e=, profilul şi prnoaramul W a e T6- 1 500-2'500 ha, în zonele de deal, 1000-1, 5?? ha" iar la gos-
Una (ITI , ,-e: şco Or care pregătesc tehnicieni a crricoli.
1 sarclmle cele m a ' . o podăriile colective cu caracter dominant pom,v,tlCol ŞI legumIcol,
1 " I urgen,e este pregătirea a 60000
ac mecamzaton, Ministerul Acrriculturi' M" 500-1000 ha; , cal
şi C:>nstrucţiilo d ~ " , ", 1,
1 b r e ,1aşlDl ŞI Comitetul de Stat al PlaniI' ",'
Imsterul Metalurgiei
" -conso II'darea economică a gospodăriilor colectIve
, I pe' ea
e_a oreze propuneri p e n t r ' lcarli sa dezvoltării intensive şi multilaterale a producţiei agnco e ŞI creş-
u acopenrea necesităţilo d t "
m 'cwlizaton potrivit stad' 1 ' d r e ractonşti terea continuă a avutului obştesc, '1 1
e mecanizare la . '
"
agnC' deura în anii urrnăto' E t
1U UI
care va ajunge 2 Sporirea considerabilă a producţiei de cereale, ma! a els (: e
n, s e necesar ca tractoriştii me0ani- , , "' 1965 să producem anua, !1l
grîu şi porumb, astfel ca pma tn
 -
54 G h. G h E' o r 9 h Î u• oeJ
Raport Id plenara C.c. al P.MR din 30 IUnie-1 iulie 1961 65
condiţii climatice normale, 14 000 000-16 000000 d
ale, din care 5000000-5400000 d t d • e tone de cere- plinirii sarcinilor de creştere a şeptelului pentru anul [trlmltor ;;Î
9 000 00 e one e gnu şi 8 000 00 a animalelor pentru matcă;
O de tone de porumb-boabe' 0-
- interzicerea trecerii sc rofiţelor la [ ngrăşare înainte de a s(;-
- mecanizarea completă a se~ăn.atului· •
1962 la griu şi din 1963 I b mcepmd cu anul asigura matca în toate gospodăriile de stat şi colective, cores-
, " .. a porum , precum ş i tind punz:'itor sarcinilor de creştere a porcinelor în anul res.pectiv;
nlZaTll la prăşitul porumbul' , I 1 ex erea meca-
." UI ŞI a a tor cu lturi'
_ organizarea şi dezvoltarea de către gospo dăriile de stat
, - mcepmd cu recolta anului 1963 la • "
lUI 1964 la porumb intr " gnu ŞI cu recolt.o'l anu- şi colective din zona de aprovizionare a oraşelor şi centrelor
" '" ' eaga suprafaţa culti t" " muncitoreşti a unor putemice ferme pentru producţia de lapte;
rum b sa fIe msămîn'"t"' va a cu g nu şi po_
n )<' a cu semmţe de În It" d
0, Creşterea efectivl'Zu' l ' a a p ro uctivitate, _ creşterea a cel puţin 500-600 de păsări la suta de ha
1 h • I G e anunale p" ". in gospodăriile de stat şi colective; construirea unor combinate
(e . orine, din care 2900000 d ,ma zn 1965 la 5800000
la 13000000 de ODine d ' e vaCI, la 7500000 de porcine mari de păsări şi ouă in apropierea principalelor oraşe din ţară;
fină; , m care 8 500 000 cu lînă fină şi semi~ _ asigurarea unei putemice baze de furaje variate pentru
hrănirea raţională şi abundentă a animalelor şi dezvoltarea pro-
- pînă în 1963 gospodăriile d '
I~ un" efechv de aproximativ 1 000 0;0 s:t ŞI colective să ajun'Tă ducţiei de luraje combinate_
o ţmaanual 5000-6 000 d e hataH de la care ""
e tone de 1" " f sa se
4, Extinderea viţei de vie pînă in 1965 la 300000 ha şi a
- pînă in 1965 sporir ma ină şi semifină' pomi/ar pînă la 300 000 ha pe terenuri improprii culturii cerea-
hectolitri, de came la 1 70~0~roducţiei de lapte la 50 000 000 lclor;
37 000 de tone' -1 800 000 de tone ' d e 1"" _ viţa pentru struguri de masă să reprezinte cel puţin 50" Il
, ma la
- Sporirea numărul ' , dln plantările anuale de vii;
creşterea tineretului UI ,dp~ ammale-matcă rin ' _ îmbunătăţirea raportului între speciile şi soiurile de
În 1965 _ provemt m prin1U1 " d ,P pastrarea Ş I
numarul de v ' nn dm pr'is'l" porni fructiferi, ajungîndu-se ca ~n 1965 din totalul pomilor pro-
riile agricole de sta aCI va fi de cel puţin 300 000 : a proprie; porţia rnărului şi părului să fie de circa 32% , a vişinului, caisu-
mărul de Scrnof "t ŞI 1100000 în gospod" 'i:!- m gospodă- lui, cireşului şi piersicului de circa 17 % ,
" ~ e sa cre as " " an e colect'
pmă la sfîrşitul ca I!l gospodăriile d . Ive; nu- 5, Ferti/izarea solului şi sporirea suprafeţei arabile prin:
gospodăriile colec~~:S~'i an şi la 150 000 pîn~ ~:\ la re 1~0 000 _ folosirea largă a îngrăşămintelor organice în toate gos-
ajungă la 700 000 m " a 200 000 pînă la f" , 960, Iar in
s lrşllrul acestu'I an ŞI, să
d 1965 '' podăriile de stat şi colective;
, ezvoltarea şi " b _ dezvoltarea producţiei de îngrăşăminte chimice, astfel
male eXIstente' Im unătăţirea sistematică încît să se livreze agriculturii în 1965 o cantitate de 500000 de
_ în elah' a raselor ele ani-
• d orarea planul ' d tOlle de substanţă activă;
In efalcarea lui e , u t e producţie d _ producerea şi folosirea în cantităţi tot mai mari a insec-
nificării, Ministertz reg: uni şi unităţi, Comite:u~arne, precum ~1 tofungicidelor şi ierbicidelor care s-au dovedit a fi eficace;
Iare să slab '1 Agrzculturii şi M' , de Stat al ['la
1 cască nUII!" 1 IllIsterul Ind - _ combaterea eroziunii solului prin terasări, prin exeC'Uta-
tinînd seama d ' ~ru de animale ce _ ustriei A/imen-
e situaţia ef ' urmeaza a f' rf"a lucrărilor pe curbe de nivel şi prin cul1tivarea plantelor care
ectzvului existent de : I sacrificate,
, astgural'ea înde_ stăvilesc şi previn eroziunea;
 66 Gh. Gheorghtu·DeJ
Raport la plenara C.C. al P.M.R. din 3u lume-J IulIe 1961
b7

- folosirea în anii următori a amendamentelor calcaroase
pe o suprafaţă de 400 000-500 000 ha de terenuri podzolice
anual;
- lărgirea suprafeţei arabile a ţării la 10200000 ha in
1965 prin îndiguiri şi desecări, prin defrişarea rnărăcinişurilor, a
pilcurilor de arborete şi a viilor hibride de pe terenurile de şes
şi prin punerea în cultură a terenuriJlor sărăturate;
- folosirea raţională a fondului funciar.
6. Irigarea, într-o primă etapă, a 1 000 000 ha de teren În
cîmpia Dunării, pe care se va cultiva mai ales porumbul;
- folosirea tuturor posibilităţilor existente pentru extin-
derea irigaţiilor în celelalte zone ale ţării;
- înfiinţarea unei puternice organizaţii de construcţii hi-
drotehnice, dotată cu mijloace mecanizate, asigurîndu-se execu-
tarea Ia timp a studiilor şi elaborarea proiectelor tehnice necesare;
- elaborarea în timpul cel mai scurt .a sistemului de mă­
suri agrotehnice pentru culturile iriga te.
, . 7, ~otarea În continuare a agriculturii cu tractoare şi ma-
~m, agTlcole, a;ungîndu-se în .1965 la 100000 de tractoare peste
70000 de semănători, 43 000 de combine de cere 1 '"'
peste 8 000 de combine d . a e pawase,
. e porumb ş! altele, pentru "idicarea
g~a~U~UI de mecanizare a lucrărilor agricole, extinderea mecani-
zaru m _le~umicultură, pomicultură, viticultură ~i zootchnie'
- mfllnţarea de no' taţ' 'd ' la terminarea construcţiei socialiste Ia sate şi sporirea producţiei
, I l s lunI e maşini şi tractoare şi sec ,....
:J e acestora; H;
- folosirea cu maximum de randament a " .
bto~r~lorl' îndgrijirea şi exploatarea lor raţională, map:~:e:~::~
ngazl or e mecanizat . '-
- b o _ • on La gospodăriile colective'
- Im unataţlrea sistemului de ala' '
din S M T î fun . s nzare a mecanizatorilor
. , . n cţle de cantitatea . l'ta 1
tuate şi de producţia obHnut- ŞI ca. I tea ucrărilor efec-
f ' .~ a pe terenurile lucrate.
- per ecţlOnarea continuă a m M ' '1 . '
, ---.,lnl or agncole'
- extinderea electrificării rurale. r I ' ' treaptă mai înaltă a conducerii de partId a agTlcu turn, !~ ..
tnerg"IeI e1ectrice pentru nevoile p d' w'.osuea cît mai Largă ,_
a teltirea continuă a întregI!.. actwl
, ro ucţlel agricole;
8. Imbunătăţirea activităţii de cercetare ştiinţifică in vederea
sporirii contribuţiei institutelor ştiinţifice la soluţionarea celoT
mai importante probleme ale creşterii producţiei agricole;
- ameliorarea plantelor şi a raselor de animale existente şi
crearea de soiuri şi rase mai productive; elaborarea sistemelor
de măsuri agrotehnice pentru principalele zone pedoclimatice;
- definitivarea planului unic de perspectivă al cercetărilor
ştiinţifice în agricultură, potrivit sarcinilor de creştere a pro-
ducţiei agricole.
9, Pregătirea numărului de cadre de specialişti necesare
agriculturii: 12000-13000 de cadre cu studii superioare,
85 000-40 000 de cadre cu studii medii, 60 000 de mecanizatori;
- pregătirea cadrelor de conducere pentru g0spodăriiie co-
lective; ridicarea nivelului de cunoştinţe agrozootehnice ale masei
de colectivişti.
10. Mînisterul Agriculturii, Comitetul de Stat al Planificării,
Ministerul Metalurgiei ~i Construcţiilor de Maşini, Ministerul In-
dustriei Petrolului şi Chimiei, Ministerul Minelor şi Energiei Elec-
trice, Ministerul Invăţămîntului şi Culturii şi celelalte organe de
stat să elaboreze şi să pună în aplicare măsurile pentru înfăptuirea
sarcinilor ce le revin în lupta pentru aplicarea Directivelor Con-
gresului .al III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn cu privire
agricole.
Tovarăşi,
Indeplinirea cu succes a Directivelor CongresulUi.. 1:1:leu a:
al pmtidului privind încheierea colectivizării agricultura, mtanrea
economică-organizatorică a gospodăriilor colective, creşterea con-
tinuă a f1roducţiei vegetale şi animale impune ridicarea pe ~
r . . 1 .. - buna-
0ţ' a organelor şi orgamzaţulo1
"ta!
de partid, organelor centrale de stat şi a statt/rilor populare
 G h. G h e o r 9 h i u· D e i _ _ _ _ _ _ _ _ __
68
Pentru realizarea ,sarcinilor de mare răspundere ale con-
strucţiei socialiste la sate, sporirii sistematice a producţiei agri-
cole rolul hotărîtor îl are munca o-rganizatorică. In această 1Jri-
cint;1 indatoriri de importanţeI deosebită îi revin Ministerului
Agriculturii. Conducerea sa trebuie să îmbunătăţească cu hoU-
rire metodele şi stilul de muncă al ministemlui, corespunzător
cu cerinţele dictate de faza actuală şi de perspectivele de viitor
ale transformării sochaliste a satului, să combată spiritul de ru-
tină, conservatorismul, concepţiile [napoiate ce se manifestă la
unii lucrători din agricultură, să studieze temeinic problemele
economice, tehnice-ştiinţifice, organizatorice ale agriculturii so-
cialiste, elaborînd măsuri bine fundamentate pentru rezolvarea
lor.
Conducerea ministerului trebuie să-şi îndrepte toate forţele
spre îndrumarea şi acordarea de asistenţă tehnică şi organizato-
rică unităţilor agricole socialiste, spre întărirea economică a gos-
podăriilor agricole colective, să urmărească folosirea cu simţ de
răspundere a investiţiilor, întărirea disciplinei financiare, redu-
cerea preţului de cost, creşterea rentabilităţii în gospodăriile de
stat;. să se preocupe în mod perseverent de pregătirea şi justa
folos lfe a cadrelor necesare agriculturii, de aplicarea in practică
a recomandărilor ştiinţei agricole.
Comitetele regionale şi raion ale de pa/tid trebuie să ia mă­
;ur~ o~ganizatorice 7Jcntru a asigura ca toate forţele din agrieul-
~ra sa acţIOneze dupii tin plan unic, în direcţia înfăptuirii sarci-
11110r trasate de part'd" . •
. . I , sa repartizeze In acest sector cadre de
partid ŞI de stat bune ş' '.
. . I competente, sa exercite un control per-
manent ŞI sistematic pînă jos, în gospodării de stat şi gospodării
~oleclive, a.c~rdîndu-le un ajutor concret, operativ în activitatea
Or economica ŞI organizatorică. Este necesar să se d d al membrilor şi candl ţIor e par I
bită at ţ' . b ' ea o eose-
en le Im unatăţirii muncii sfaturilor populare b .
să se preocu • d ' care tre Ule
. pe In eaprGaipe de întreaga activitate a un 't' il
agricole socialiste să rezolve la tim . I aţ or
, p ŞI cu competenţă toate pro-
Raport la plen8ra C.c. al P.M,R. din 30 iunIe - 1 iulie 1961 fi9
blemele legate de dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor agri-
cole colective.
Comitetele regionale §i raionale de partid să desfăşoare o
largă :muncă de [ndrumare a organizaţiilor U.T.M., de educare
şi mobilizare a tineretului şi femeilor, care reprezintă o uri.:l~ă
forţă în lupta pentru înfăiptuirea măreţelor obiective stabilite de
Congresul al III-Iro al partidului în construcţia socialistă la sate.
Ele trebuie să pună în cenlml preocupărilor îmbunătăţirea muncii
organizaţiilor de bază din gospodăriile agricole colective şi din
gospodăriile de stat pentru ca acestea să-şi îndeplinească pe de-
plin rolul de conducător politic în întreaga activitate a unităţilor
agricole socialiste.
Comitetele raionale de partid să se 5ngrijească îndeapro:J.pc
de repartizarea membrilor şi candidaţilor de partid din gospo-
dăriile colective în brigăzile de cimp, în fermele zootehnice, la
construcţii, acolo unde se hotărăşte soarta planurilor de producţie.
Organizaţiile de bază trebuie să acorde în continoore atenţia
cuvenită primirii în partid a ţăranilor muncitori, colectivişti şi
întovărăşiţi 'care luptă pentru înfăptuirea politicii partidului .de
transformare socialistă a agriculturii şi oare dovedesc prin m-
treaga lor activitate şi comportare că sint demni. de inaltul ,titlu
de membru de partid. Munca de primire în partid la sate sa fie
condusă şi orientată spre întărirea organizaţiilor de bază slabe d~
punct de vedere numeric şi calitativ şi spre crearea de orgamzaţll
de partid [n toate gospodăriile agricole colective .. De asemenea
trebuie să îmbunătăţim munca de primire în partid a celor mal
. . . . h'" mi mecanizatori
. ' zootehm-
valoroşi mglnen ŞI te rucleTii agrono, . ,
cieni. medici veterinari şi a altor specialişti dm agncultur.a. ..
O atenţie deosebită trebuie acordată ridicării nivelulUi poh~lc
'da'l d l'd şi al cadrellor de partid,
.' bl
inarmării lor cu hotărîrile partidului şi guvernulUi ŞI cu. pro, e-
I . ganiza ţiile de partid sa se
mele economiei agrare. Organe e ŞI or il" 'tul In
d carea comunişt' or m spm -
preocupe mai îndeaproape d e e u .
. l ' d linirii sarcinilor încredinţate.
tăririi disciplinei de partid, a In ep
 G b. Gb el o r9 bi u - oe j

MESAJUL ADRESAT
Sarcinile care ne stau 'În faţă cer liirgtrea a ctivităţii polilic8-
FORUMULUI MONDIAL AL TINERETULUI
eJlIcative în rîndul maselor, un contact viu, pe1'Jnanent al cadr r _
lor de partid şi de stat cu oamenii muncii, pe care pă-i lămurească - 27 iulie 1961 -
asupra problemelor principale ale construoţiei socialiste la sate şi
ale sporirii producţiei agricole. Trebuie să se acorde o mai mare
atenţie răspîndirii realizărilor ştiinţei agricole ş i a experienţei gos-
podăriilor fruntaşe, organizîndu-se vizitarea gospodăriilor co~ective
cu bune rezultate de către membrii gospodăriilor rămase în urmi!
şi de către ţăranii întovărăşiţi şi individuali; să se folosească mai
mult în munca politică de masă colectiviştii din gospodăriile
fruntaşe.

Tovarăşi,
Dragi prieteni,

Salut cordial pe reprezentanţii generaţiei tinere din întreaga

Aplicarea măsurilor prezentate în expunerea de faţă va asi-
gura realizarea cu succes a măreţelor sarcini puse de Congresul oI
IIl-~ea în .~eniul construcţiei socialiste la sate şi în 'dezvoltarea
a~n~ulturn. Av.em toate condiţiile necesare ca măsurile propuse
sa fIe traduse In v iaţă.
Incl~eierea colectivizării agriculturii va schimba întreaga viaţă
a satu/.U!, ":odui de organizare a agriculturii, va determina un
pu:emlc. avmt al forţelor de producţie la sate, creşterea produc-
ţl~1 agncole, continua îmbunătăţire a nivelului de trai al oame-
ni/or muncii, Întărirea economiei socialiste va 'd'
ter . , nlcape o
r ap a SUpenOQ1'ă alianţa dintre clasa muncitoare şi ţ"" .
Acesta f" aramme.
". ~a 1 un eventment de însemnătate hotărîtoare pentru
desavlrşlTea construcţiei socialismului în ţara noastră.
N~ exprirr:.ăm convingerea că organele de partid şi de stat,
lume, întruniţi la Forumul mondial pentru a dezbate cele mai
vitale probleme care preocupă tineretul zilelor noastre.
Tineretul are un rol de seamă în lupta popoarelor pentru
triumful coexistenţei paşnice, pentru dezarmarea generală şi totală.
interzicerea armelor nucleare şi lichidarea deplină a robiei co-
loniale. Impreună cu toate forţele progresiste, tineretul aduce o
contribuţie importantă la zădărnicirea acţiunilor cerc~ilor ~.ea:
ţionare monopoliste, îndreptate împotriva păcii, dest.mderu m
relaţiile internaţionale şi dreptului popoarelor de a d1Spune de
propria lor soartă.
Intilnirea voastră în importantul Forum de la Moscova este
menită să contribuie la strîngerea rindurilor tineret:-'Iui de dife-
l't"tl'
1 a, , de toate convingerile politice, filozofice,
,
nte rase ŞI. na,..ona
t;

oamenll munca de la oraşe şi sate vor mu c. • religioase în vederea înlăturării pericolului unei catastrofe mon-
renţ" , t . nICU avmt perseve-
a ŞI en uzzasm pentru realizarea acestei sarcini istori;e, dialI".
Tineretul participă tot mai activ la nobila luptă pentru apa-
"Scînteia" nr. 5213
din 2 iulie 1961 rarea pacll şi progres social deoarece aceasta asigură popoa.r~lor,
, bil tru împlmlrea
tinerei generaţii condiţiile cele mai favora e pen lai"
năzuinţelor lor de bunăstare materială şi dezvoltare cu tur al' •
.
Poporul romîn pro fund mteres, at ca şi toate popoare " "Ide, 10
'
triumful ideii de pace . t erna ţi'onală , saluta ca uros
şi colaborare m
 G b. G h e o r 9 h fu· D c j

MESAJUL ADRESAT
întrunirea voastră şi urează din toată inima del)lin . CELEI DE-A 7-A CONFERINŢE MONDIALE
tiI ' '1 'd' "1 < succes In- DE LA TOKIO PENTRU INTERZICEREA
nm or ŞI lScuţil or îndreptate spre o mai bună cunoa t
, ". l Ş ere re-
cIproca, Inţe egere şi unitate în lupta pen tru apărarea "" ARMEI ATOMICE ŞI CU HIDROGEN
tr "1' , pacll, pen-
u un vutor urnmos al tîneretuJui şi al întregii omenir' - 6 august 1961 -
, , Vă doresc, dragi tîneri, ca floarea prieteniei să ;~indă "d"
CIlll adînci, în înimile tuturor tînerilor de pe întregul pămînt. ra a-
(Mesalul a fost primit cu puternice aplauze de deleaaţii c l
peste 90 de ţări participante la FOl'Umul mondial al ti~el'etlll:~~

"Sein/eUl" nr, 5239

din 28 iulie 1961
In numele poporului romîn, salut călduros pe eminenţii re-
prezentanţi ai popoarelor reuniţi în cea de-a 7 -a Conferinţă
mondială pentru interzicerea armei atomice şi eu hidrogen, cu
convingerea că ea va aduce o contribuţie importantă la lupta
popoarelor pentru preîntimpinarea unui război nuclear, pentru in-
făJptuirea dezarmării generale şi complete,
Considerăm Conferinţa dv, drept o expresie a nobilei nă­
zuinţe a omenirii de a se inaugura în dezvoltarea societăţii umane
o eră nouă, în care războaiele să rămînă definitiv de domemul
trecutului. In epoca noastră, epocă de mari descoperiri ale geniu-
lui uman, capabile să deschidă drumul spre cele mai înalte culmi
ale progresului şi civilizaţiei, popoarele nu pot îngădui ca uriaşe
resurse materiale şi energii um.ane să fie irosite pentru pregătirea
unui 'Tăzboi, care ar aduce omenirii mari jertfe, distrugerea de
"alori de neînlocuit ale tezaurului gîndirii şi culturii mondiale,
Alături de toate popoarele dorim ca marile descoperiri ale ştiin­
ţei. cU(,2ririle îndrăzne\e ale tehnicii să fie puse în slujba vie;ii,
să fie folosite pentru creare.a unei lumi în care să fie lichiddte
pentru totdeauna înapoierea, sărăcia, foametea,
Poporul romîn, care în timpul unei generaţii a cunoscut de
două ori grozăviile războiului, este profund interesat în apărarea
păcii, pentru înfăptuirea operei sale de construcţie paşnică, de
făurire a unui viitor luminos şi fericit. In Republica Populară
Romînă apărarea păcii a devenit o politică de stat. Cuvernul Re-
 G h. G h e o r 9 h 1u . D e 1

publicii Populare Romine se pronunţă cu hotărîre pentru înfăo
tuirea dezarrnării generale, complete şi controlate, pentru inte'r-
zicerea armelor nucleare, lichidarea tuturor alianţelor militare
bazelor militare d~ pe teritoriile străine şi respectarea dreptul~:
popoarruor de a dIspune de propria lor soartă.
. Ţelurile pe care şi le propune Conferinţa dv. întrunesc ado
ZlUnea profundă a poporului şi guvernului romÎn, care militează
cu co~secvenţă" ~entru promovarea principiilor coexistenţei paş_
nwe ŞI d.e~voltarn colaborării internaţionale, pentru Însănăto irea
chrnatulUl mternaţional. Ş
. ~ermiteţi-mi să urez din toată inima deplin succes Confe-
rmţeI. ~~. consacrate nobilei cauze a păcii şi viitorului lumin al
omemru.
GHEORGHE GHEORGH,U-L. J
Preşedintele COflS:llUlui de Stat
al Repub!icii Populare Romfll~
. ScinteIa- ,,,. 5 24S
dm (j au '" 19,1
DECLARAŢIE îN LEGĂTURĂ
CU LANSAREA NAVEI "VOSTOK-2"
- Moscova, 6 august 1961 -
Am aflat cu imensă bucurie vestea lansării in cosmos a celei
os de-a doua nave cosmice, pilotată de aviatorul cosmonaut Titov
Gherman Stepanovici.
Aceasta este o uriaşă victorie a ştiinţei, tehnicii sovietice, a
oamenilor sovietici, a Statului sovietic, a animatorului tuturor izbin-
zilor glorioase ale poporului sovietic - partidul lui Lenin.
Felicităm din toată inima pentru acest nou pas in cucerirea
cosmosului poporul sovietic, Comitetul Central al Partidului Co-
munist al Uniunii Sovietice, guvernul sovietic şi personal pe
Nikita Sergheevici Hruşciov, pe toţi oamenii de ştiinţă care au con-
tribuit la Înfăptuirea acestui zbor, pe cutezătorul cosmonaut Titov.
Poporul romÎn Împărtăşeşte pe deplin bucuria poporului
sovietic, căruia ii urăm din toată inima noi înfăptuiri măreţe.

" Scinteia- nr. 5249

dill 7 august 1961

5- Gh . Gheorghiu·Dej - Articole şi cuvintAri

 CUViNTARE ROSTITA Cuvintare rostitil la milmgul oamenilor muncii din Tbilisi
LA MITINGUL OAMENILOR MUNCII DIN TBILIS!
CONSACRAT PRIETENIEI DINTRE POPOARELE abn egaţ ie a oamenilor sovietici, frumoasa şi insorita Gruzie "
U.R.S.S. ŞI R. P. ROMiNE
cunoscu t o în florire multila te rală, un puternic avint al indusb'iei,
- 8 august 1961 agriculturii, cul turii, ocupînd un loc de cinste in marea fam;Jie
a republicilor sovietice surori.
In tr-un termen istoriceşte scurt, de numai 40 de ani, pro-
d ucţ ia industrial ă a Gruziei a crescut de 40 de ori, iar cea a
marii industrii de 712 ori. Au luat dezvoltare ramuri import.::nt~
ale industriei, ca: industria electrotehnică, metalurgică, construc-
toare de maşini, de automohile, chimică, a cirnentului, carbo-
Dragi tovarăşi şi prieteni. locuitori ai oraşului Tbilisi,
niferă, petrolieră, a hîrtiei, textilă şi altele. Produsele industriei
Dragă tovar~e Mjavanadze, gruzine trec din ce în ce mai des hotarele Uniunii SovietÎ<'e,
Dragi tovarăşi Djavahişvili şi Dzoţenidze. fiind apreciate pentru calităţile lor şi nivelul tehnic ridicat.
Am avut prilejul să vizităm una dintre marile intreprinderi in-
_ Sîntem adînc mişcaţi de primirea cordială de care ne bucu-
dus triale gruzine, bine cunoscută oamenilor muacii din TIomînia,
r~m pe pămîn~l_ Gruz!ei sovietice. de sentimentele de simpall(>
ş "1dragoste to"araşeasca pe care le-am văzut 'lnt'lpan- 't e pe f eţp Je C ombinatrul metalurgic de la Rustavi, al cărui colectiv a contrI-
d buit la construirea unui nou laminor de ţevi în ţara noastră şj
ml~or. e locuitori ai oraşului d"., ale metalurgiştilor de la Rus-
taVI ŞI ale celorlalţI oameni ai muncii gruzini • la specializarea cadrelor de metalurgişti romîni care-l deser\'esc.
tl:lnit. Sintem con tien' d _ cu care ne-am In- Vă puteţi mîndri, dragi tovarăşi, cu această intreprindere mo·
călduroase sînt adre!ate ţi o e faptul ca .. aceste manifestări dern ă, cu muncitorii, inginerii şi rehnicienii ei, care clau dovadă
lor fră'eşt' d . . p porulUl nostru, fIInd expresia relaţii- d e competenţă, energie şi entuziasm în îndeplinirea sarcinilor
noastre: ~in:e p;~~:~~~~ ŞI c~laborare dintre partidele şi statele lor de producţie.
Permite'i-ml' d . trorru~ ŞI popoarele Uniunii Sovietice. în anii Puterii sovietice au fost obţinute importante succese
, , ragl ovaraşl - -
inin1a, in numele delega" . ,sa va mulţumesc din toată in dezvoltarea agriculturii socialiste a Cruziei, care posedă o pu-
,IeI noastre al c e l P .
vernului R. P. Romin ,. . a .M.R. ŞI al gu- ternică bază tehnică. Ţărănimea colhoznică din Gruzia a obţi­
e. pentru această "
ţească şi totochtă să tr' " <1 pnffi1re cu adevărat fră- nu t succese de seamă în cultivarea ceaiului, în dezvoltarea viti-
. a.lSml( ta entatului h . 1" .
rul UI pOpor gruzin mesaJ'ul f' b' d ' arrucu UI ŞI pnmito- culturii şi pomiculturii, legumiculturii şi altor ramuri importante
IU!. romîn. ler mte e salut d'In partea poporu-
ale agriculturii. Poporul gruzin are o cultură străveche, cunos-
. Nu de mult pOporul gruzin ' . _ cută de mult şi în ţara noastră. Istoria păstrează mărturii ale
mllie a popoarelor Uniun" S .' ŞI Impreuna cu ci întreaga fa- relaţiilor culturale dintre popoarele noastre de acum mai bine
la Il OVlebce a - b- .
crearea partidului comunist . . ' sar atont 40 de ani de de două secole şi jumătate. PopOnIl gruzin aduce un ~port
Gruzia. făcînd bilall"'1 _ ŞI Instaurarea Puterii sovietice în insemnat la dezvoltarea ştiinţei, tehnicii, la înflorirea bogatei Ctll-
b ,~ mareţ al rea l' - '1
u:lă d~eptate, se poate mîndri. In I~an Or .sale cu care, pe turi a popoarelor Uniunii Sovietice, naţională în formă, socia-
nta POlltICii leniniste a gl . l ' anII Putem sovietice clato- lis tă in conţinut. Numeroase institute ştiinţifice din Gruzia
onosu UI P C U S · '
. . . . ŞI muncii pline de abord ează cu competenţă şi curaj probleme dintre cele mai com-

5'
 68~ _________________G
__h_, _G_ h__eOrghlu.De j
---------------- Cuvintare rostit~ la mitingul oamenilor muncii din Tb ;Hsi

plexe ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. In ţara noastră şi în

documente teoretice şi politice ale timpurilor noastre, un model
alte ţări sînt apreciate operele artistice şi literare ale Gruziei.
de dezvoltare creatoare a marxism-Ieninismului, care luminează
r~ repetate rînduri poporul nostru a primit cu deosebită plăcere
drumul evoluţiei viitoare a întregii omeniri.
ŞI mteres pe maeştrii artei din Republica Sovietică Socialistă
Gruzină,
Popoarele ţărilor socialiste, omenirea progresistă salută cu
mare însufleţire acest grandios Program de făurire a fericirii ce-
Vizita la expoziţia realizărilor economiei naţionale de'
seu r t"a, ne-a ofent' un ta bl ou bogat al dezvoltării multilaterale
' ŞI lor ce muncesc, Cît despre duşmanii socialismului, oricît ar in-
e~onomiei şi culturii în re~ublica voastră, al creşterii continue : cerca să deformeze adevărul, să inducă în eroare propriile lor
papoare, însăşi viaţa îi sileşte să recunoască realismul planurilor
DlvelulUl de trai al oamemlor muncii, rezultatele strălucite obţi­
elaborate de P.C.U .S" victoriile pe care le repurtează U ,R.S.S.,
nute de poporul gruzin, sub conducerea P.C. din Gruzia d t _
şament de luptă al P.C,U,S. ' ea lagărul ţărilor socialiste în Întrecerea paşnică dintre capitalism
şi socialism.
. ,Victorii~e poporului gruzin, ca şi ale celorlalte republici so-
;letJce socialiste, ~înt radulpoliticii naţionale leniniste a O strălucită expresie a uriaşei forţe creatoare a poporului
,'C, U:S.'.' rezultatul mtrajutorării naţiunilor socialiste ' sovietic, constructor al comunismului, a constituit-o recentul eve-
hbertaţll ŞI egal Irţ'" d'
a II m reptun a popoa el
. ASIgurarea
. niment trăit cu emoţie de întreaga omenire, zborul în cosmos
tora şi unirea l ' ul r or, apropIerea aces- al lui Gherman Titov. Pentru milioane de oameni a apărut lim-
or m stat multinaţional so 't" d I
se realizează dezvoltar uI '1 " ,VI: IC, m ca fU căruia pede că un papor care a reuşit o asemenea realizare îşi poate
dintre l ' . ea m. ti aterala a flecamia, constituie una propune şi poate înfăptui planurile cele mai îndrăzneţe. Succe-
r ce ~ ma! man cucenn ale socialismului.
sele fără egal ale Uniunii Sovietice în cucerirea spaţiului cosmic
. nflonrea Gruziei, perspectivele însem d "
I le deschide construcţia d f" " nate e vIItor pe care constituie nu numai realizări remarcabile ale ştiinţei şi tehnicii
. , es aşurata a comun' u1" .
SoVletlCă demonstreaza" po 'b'l' " '1 Ism Ul m Ulllunea sovietice, ci şi simbolul forţei socialismului În stare să producă
SI Iltaţl e 1"
care le asigură socialismul t tu ne Imltate de progres pe asemenea perfecţiuni ale tehnicii contemporane ca navele cosmice
Pe dv ca' , u ror popoarelor. şi să educe oameni capabili de un înalt eroism.
, . . ŞI pe nOI ne însufleţeşte .
ŞI mal mari rezultate ' convmgerea că, obţinînd Cinste gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, or-
m munca pa ."
popoarelor noastre co t 'b . Şlllca pentru binele ţărilor şi ganizatorul măreţelor şi istoricelor victorii ale poporului sovie-
. ' n n uun totodat" I ' " .
atracţie a ideilor socialismului, la c a a, lr:tar.lr.ea forţei de tic. Comitetului său Central leninist, în frunte cu înflăcăratul luptă­
conştIInţei popoarelor lum" reşterea mnunni lor asupra
II, tor pentru cauza comunismului şi pacll în lumea întreagă,
Atit aici în Gruz' , scumpul nostru Nikita Sergheevici Hruşciov I
vizi ta t f" la, CI t şi în celelalte 10 .
am ost m~presionah d ' cun pe care le-am
Arătînd În continuare că o întreagă epocă istorică desparte
m " ,. e avmtul p IT .
unca cu care oamenii sovieti . " .0 1 lC ŞI însufleţirea în
Congres al p,C U S ' CI mhmpmă cel de-al XXIII vechea Romînie burghezo-moşierească, cu o economie Înapoiată,
. ' . ., evemment de' ", - ea
POporulUI Sovietic şi a mişcă" unensa msemnătate În via'~ cu industria slab dezvoltată, cu agricultura primitivă -- de
.
P rOlectul ru comuniste . t ,... Republica Populară de astăzi, ţară liberă şi Înfloritoare, cu eco-
noulu' P m ernaţionale
a b"" I rogram al PC U S . nomia naţională \În plin avînt, În care poporul liber şi stăpîn pe
pro afli la acest con . , , " Care va f
gres, este unul d' t I supus
m re cele mai importante propria lui soartă trăieşte o viaţă tot mai fericită, tovarăşul
 70 Gh. Gheorghlu - OeJ
Cuvinldre rostila Id milingul Qtlmem:or muncii din Tbiiisi 71

Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat că Congresul al III-l In actualele condiţii, o deosebită însemnătate pentru asi-
P J.f.R., făcînd bilanţul acestor transformări isto . ea al gurarea păcii şi securităţii internaţionale o are lichidarea rămă­
t '. .. rIoe, a consem
na vlctona socialismului în Romînia şi înce utul . - şiţelor celui de-al doilea război mondial.
noi eta d _. .. . p unei etape
- pa esavlrşlr11 construcţi ei socialism 1 . In cuvintarea sa de ieri, tovarăşul Hruşc i ov a expus din
C-I- . u Ul.
a auzmdu-se după învă ţă turile lui Lenin - a " nou, cu claritate, poziţi a constructivă a Uniunii Sovietice, îm-
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej _ t'd 1 spus tovara·
părtăş ită pe deplin de ţa ra no as tră şi de celelalte ţăr i socialiste.
concentra t eforturile poporulu' .' par I Ud nos tru a orientat şi
li I 10 opera e cons tru ' Republica Populară Romînă sprijin ă întru totul propunerile rea·
. smului spre dezvoltarea multilaterală f Ire a socia- liste ale U.R.S.S., care arată singura cale spre reglemen tarea
Industrializarea socialistă . .. a orţelor de prodU Cţie,
. ' coopelatrvrzarea agricultu " d acestei probleme - încheierea tra tatului de pace cu Germania
sIStematică a nivelului d tr' '. ru, ri icarea şi tra nsformarea Berlmulu i occidental Într-un or2.ş liber, demili-
muncii. e al matenal ŞI cul tural a l oamenilor
tarizat. Aces te propuneri nu lezează interesele nimănui, ar con-
După ce a făcut o am )Iă rez sacra graniţele actuale ale Germaniei, ar lichida focarul de pro-
de poporul romîn în toate Id p "lentare a succeselor obţinute
omenn e . ţ" vocări din Berlinul occidental şi ar ridica o barieră în calca unor
rale, tovarăşul Gheorgh Gh 1. vie Il economice şi cul tu- noi aventuri agresive ale militarismului vest-german, contribuind
e eorO" lIu-De)' .
Eforturile p rul ' b a contlOuat: astfel la însănătoşirea atmosferei în Europa şi în întreaga lume.
l' " • opo Ui nostru ln op r d
Ista smt considerabil înlesnite de ea e construcţie socia- Aşa cum au subliniat în repetate rînduri, ţările socialiste se
trajutorare stabilite in d l . relaţIIle de colaborare şi în- pronunţă pentru participarea tuturor statelor coaliţiei antihitJe-
. 1 • ca ru Sistemul . d'
pnmu nnd de sprijinul • UI mon laI socialis t şi În ris te la încheierea tratatului de pace cu cele două state genn:l11e.
soc' l' t d pe care il prim' lin, ca şi celelalte ţări
. Ia IS e, in partea Uniu .. S ' . In repetate rînduri, şeful guvernului sovietic a adresat puterilor
există o
m a 1 muncn.. care s"nil OVletrce. In patna . noastră nu
occidentale chemarea să-şi trimită reprezentanţii la masa unei
ma • a nu cunoasc" d'
rea msemnătate a acestui s '" a m experienţă proprie conferinţe comune, să-şi prezinte propriile propuneri de reglemen-
laborării noastre f"ţ ' pnjln, rezultatele rodnice 1 tare a problemei tratatului de pace, astfel încît să se 'Poată adopta
. . ra eşti cu Uni S. a e co-
ţCI mternaţionalismulU!' unea OVlelică - ilustrare a for- soluţia cea mai corespunzătoare 'Păcii.
socialist.
Nereglementarea şi perpetuarea la nesfîrşit a acestei situaţii
Dragi tovarăşi,
este generatoare de primejdii pentru pacea Europei, şi nu nu-
ASigUJarea un' ". mai a Europei. Acest lucru îl are în vedere hotărîrea ţărilor so-
el paci tramice îl l
pare centrală
. I e1
a pa rt'd Or .SI"'U 1
1 wne constitUie o preocu- cialiste reconfirmată de recenta Consfătuire de la ~!oscova a
cu Umunea Sovietica" \ b \ erne Or noastre. Um" primilor secretari ai Comitetelor Centrale ale partidelor comu-
'1' , cu toate r'l ar la umăr
rru Itează cu fermitate pe t an e lagărului socialist R niste şi muncitoreşti din ţările participante la Tratatul de La
pe calea tratath'el n ru rezolvarea proble l omÎnia Varşovia, ca, în cazul că puterile occidentale şi R.F.G. se vor
9i dezvolta or, pentru miCşorarea' d" .me or litigioase menţine pe actuala lor 'Poziţie obstrucţionistă, să încheiem mcă
rea unOr reI ţ" d mcor arli int
,lirerent de . d a Il e colaborare . ernaţionale anul acesta tratatul de pace cu R. D. Germană.
onn uirea 1 d lIltrc toat
tecului în tr o' < Or e stat, pe b. 1 e statele, in- Indărătul tergiversărilor puterilor N .A.T.O. se ascund pl!-
e urile interne şi aze e egalităţii neames- nurile d e refaoere a rnilitarismului şi revanşismului vest-germ.an,
avantajului reciproc. '
 72 GJl. Gbaorghiu-DeJ

Cuvintare rostita la. mitingul oamenilor muncii din Tbilisi 73

pregă~irile agresive împotriva ţărilor socialiste, în primul rînd
mtenţia de a schimba rînduielile dîn R. D. Germană r. de înaltă răspundere menţinerea vigilenţei,grija pentru asigurarea
stat aI muncI·an t ·arl · ·1 d ' P unul
Ş~ :aralll ar in istoria Germaniei. Acesta este
v
securităţii ş i muncii paşnice
a popoarelor noastre.
un calau! absurd, cacI mdependenţa şi suveranitatea f· v • Limbajul forţei nu a avut nicio dată vreun efect asupra ţărilor
ţan
v • • 1. v v lecarel
socla lSte este aparata de forţa uriaşă a :intregul . 1 v socialiste, mai ales acwn, în condiţiile actualului raport de forţe,
c· 1· t d v •• U! agar so-
el se întoarce de fapt împotriva celor care îl practică. De pe acum
Ia.IS , upa prmclpiul "toţi pentru unul şi unul pentru toţi"
EXistenţa R. D. Germane este o realitate istorică şi numa. . se poate vedea cum, în ciuda vastei campanii de dezinformare
cunosc-md aceasta rea1·ltate se poate aborda în
v
d. I re-
. orchestrată de guvernele occidentale, chiar în aceste ţări cercuri
mo constructIv
rezo Ivarea problemei germane. politice influente recunosc lipsa de perspectivă a politicii S.U.A.
Noi sîntem convinşi că reglementarea păcii cu Germania şi a aliaţilor lor, discreditarea şi izolarea promotorilor acesteia.

va contribui efectiv la consolidarea forţelor păcii, la' v v •

Tovarăşi,
rea climatului de pe continentul nostru. msanatoşl-
Aspiraţiile de I Una dintre problemele fundamentale ale asiguram păcii şi
I pace a e popoarelor sînt indisolubil legate de
rezo varea problemei dezarmă rii. securităţii generale este lichidarea imediată şi totală a colonia-
Care om cu simţul v d .. lismului.
timp CÎt în I raspun em se poate considera liniştit atîta Sînt cunoscute încercările colonialiştilor de a prezenta elibe-
ume se acumulează tot . I ..
gere, care fac să I mal mu te mIjloace de distru- rarea popoarelor de sub dominaţia colonială ca un rezultat al
. p aneze pennanent as . .. .
unU! conflict pustiitor? upra omemru prImejdia "generozităţii" lor. Adevărul, pe care asemenea încercări nu-l pot
Nu există decît o singur" I escamota, este că independenţa fostelor state coloniale este rezul-
"
prapastie . _ dezanna a ca e pentru a op TI. aceasta" cursa" spre
tatul luptei eroice a popoarelor acestor state, care şi-au vărsat sîn-
. . rea generală şi totală .
mal stnct Control înte ţ. I ' cu aSIgurarea celui gele şi au dat jertfe grele pentru sfărîmarea jugului imperialist.
bl . ma Iona, ceea ce ar a . .
emel experienţelor cu . SIgura ŞI rezolvarea pro- Invazia din Cuba şi lanţul necurmat de acţiuni agresive ale S.U.A.
U· .. anne atomice aşa "d
munu Sovietice. ' cum preva propunerile împotriva poporului cub an, care a scuturat dominaţia monopolu-
. " Ţara noastră a militat cu hot" • " rilor americane, crimele colonialiştilor în Congo şi represiunile
tica şi de celelalte ţări social. t • arlre alaturi de Uniunea Sovie- sălbatice din Angola, războiul civil provocat în Laos· - iată nu-
celor z IS e, m cadrul O NUl mai cîteva dovezi recente ale "dărniciei" imperialiştilor.
ece state, pentru real· . . ., a Comitetului
care a u · lZarea practică
un unens ecou în I a acestor propune'i Recenta agresiune a colonialiştilor francezi împotriva Tunisiei
cerc·1 I umea întreag" •,
un e ce e mai largi ale ... a, cuceresc de partea lor a demonstrat încă o dată că menţinerea rămăşiţelor coloniale În-
AIătu . d 0pmlei publice.
.. n e celelalte ţări s . 1. seamnă surse de nelinişte şi de pericole pentru pacea lumii, a subli-
vutor contribuţia la lupta OCla ~ste, noi ne vom aduce şi pe niat cît de imperios necesară este lichidarea neîntirziată a bazelor
P poare ar - o lume fă pentru mfăp tu·rrea aspiraţiei nobil
o I v militare de pe teritoriile fostelor ţări coloniale, ca şi a oricăror baze
't S ra anne şi f"" " e a
c~ .~.A. şi aliaţii lor din blocuril ar~. razboaie. Atîta timp Însă militare pe teritorii străine.
razbOIUlui rece şi a Curse· • " . e militare Vor continua politi. R. P. Romînă se pronunţă pentru aplicarea efectivă a princi-
ş". I mannanlo. r ca
1 a ascuţirii încordării internaţi I , a aţi ţării PSillOzei de război piului autodeterminării în Algeria, ca şi în celelalte state aflate
ana e consid "
, eram ca o îndatorire încă sub dominaţie colonialistă, pentru respectarea unităţii şi inte-
 G h. G h e o r 9 h i uDe j
74
Cuvintare rostită la mitingu} oamenilor muncii din Tbilisi 75

grităţii teritoriale a acestor state, ca soluţie corespunzătoare inte-

veţi veni la noi, dragi prieteni, vă vom primi cu inima deschisă,
reselor păcii in
lume.
cu aceeaşi căldură şi
ospitalitate frăţească pe care aţI mamfestat-o
Aşa cum a arătat Declaraţia Consfătuirii de la Moscova din
faţă de noi. . , •
noiembrie 1960, lupta pentru pace reuneşte forţe mondiale uriaşe
Vă urăm din nou, dragi tovarăşi şi prietem, succes deplm m
- puternicul lagăr socialist, mişcarea invincibilă pentru libertate şi munca dv. nobilă pentru Înflorirea R.S.S. Gruzine, pentru tradu-
independenţă naţională a popoarelor coloniale, numeroasele state
cerea În viaţă a însufleţitoarelor obiective pe care le pune În faţa
nesocialiste care se pronunţă pentru coexistenţa paşnică, clasa mun- uv. măreţul ţel al înfăptuirii comunismului.
citoare internaţională, masele largi ale celor ce muncesc din ţările Să trăiască şi să Înflorească În veci prietenia dintre poporul
capitaliste, oamenii cinstiţi de pretutindeni. In lume s,a creat un mmÎn şi popoarele Uniunii Sovietice I
nou raport de forţe, care face posibilă preÎn tîmpinarea unui nou Salut frăţesc oamenilor muncii din Gruzia. Trăiască Partidul
război mondial. Faţă de uneltirile cercurilor imperialiste agresive, Comunist din Gruzia I
comuniştii consideră ca Îndatorire a lor supremă şi imediată să Trăiască marea Uniune Sovietică şi forţa ei conducătoare -
depună toate eforturile pentru a impune victoria principiilor eloriosul P.C.U.S. I
coexistenţei paşnice.
Trăiască pacea Între popoare I
Politica externă a ţărilor socialiste, Întemeiată pe principiile
marxism-Ieninismului, se bucură de o aprobare tot mai largă În .)lcinteia~ nr.
5251
rîndurile popoarelor, ale oamenilor de bună credinţă din lumea din 9 august 1961
întreagă; mase tot mai mari urmează cu hotărîre steagul nostru
lemmst - steagul păcii, libertăţii şi prieteniei popoarelor.
Dragi tovarăşi,

Per~iteţi-mi, _în incheiere, să vă mulţumesc Încă o dată pen-

tIu pnmlrea c:lda "ŞI ospItalieră pe care ne-au făcut-o poporul
gruzm, conducatofll de partid şi de stat a' G " A fru
tovarăşul Mjavanadze. . I !UZIel, In nte cu
Deşi răgazul de tim d .
făcută "n G . f P e care am dISpus a fost scurt, vizita
va - IA ruzla a ost atît de plăcută şi de instructivă încît ea
. ramme puternic întipărită in amintirea '
tăŞI poporului romîn că aici în "1 I noastră. Vom împăr-
-
ad evaraţi fraţi. , mI) ocu dv., ne-am simţit ca între
Cunoaşteţi dragi t -. d
d e 1a oamenu "muncII
' , , dinovaraşl,
Gruz' e la activiştii de partid si
, de stat.
Republica Populară Ro " _ la ca~e au avut ocazia să se afle in
pe care poporul romîn lemID~ se~~entele de caldă prietenie
nu eşte aţa de poporul gruzin. Oricînd
 CUVîNTARE ROSTITĂ LA MARELE MITING Cuvintare rostită la marele miting al oamenilor muncii din Kiev 7'i
AL OAMENILOR MUNCIT DIN KIEV
CU PRILEJUL VIZITEI DELEGA TIEI Prietenia cu popoarele Uniunii Sovietice este o cauză scumpă
DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE a partidului şi statului nostru, a întregului popor romÎn. Să se în-
A R. P. ROMîNE îN UNIUNEA SOVIETICĂ tărească şi să înflorească în veci această prietenie spre binele şi
- 9 august 1961 - fericirea popoarelor noastre, în interesul cauzei socialismului şi
păcii!
Oamenii muncii din patria noastră urmăresc cu admiraţie re-
marcabilele realizări obţinute de înfloritoarea Republică Sovietică
Socialistă U craineană în cadrul marii familii unite a republicilor
sovietice.
In vizita pe care delegaţia noastră a făcut-o conducerii de
Dragă tovarăşe Podgornîi,
partid şi de stat din Ucraina Sovietică, tovarăşul Podgornîi ne-a
Dragă tovarăşe Korotcenko,
relatat cîteva date impresionante cu privire la puternicul avînt al
Dragă tovarăşe Scerbiţki,
industriei din republica voastră. Ucraina produce 52% din pro-
Iubiţi tovarăşi şi prieteni, ducţia de fontă şi 40% din cea de oţel a Uniunii Sovietice,

Ingăduiţi-mi să exprim înaint d . aproape '/4 din producţia industriei constructoare de maşini. Ea a
simte delegaţia de artid' e e toate bucurIa pe care o re- depăşit în multe privinţe ţări capitaliste dezvoltate. Ucraina are
călătoriei în U' P S ~I ~vernamentală de a se afla în cadrul aceeaşi suprafaţă şi acelaşi număr al populaţiei ca şi Franţa. Dar
llJunea oVietICă în IT
listă Sovietică U ' v A umoasa dv. Republică Socia- ea produce de o dată şi jumătate ori mai multă fontă şi oţel şi de
crameana, m oraşul erou K'
Mulţu ' d' peste două ori şi jumătate mai mult cărbune decît această ţară
mun m înimă pentru " AleV. .
emoţionantă pe care fV prunlrea msufleţltă, cu adevărat capitalistă. La producţia de fontă şi oţel pe cap de locuitor, ea
ne-au acut-o zecile d .. d
ICievului, pentru calda . l' e mu e locuitori ai ocupă locul întîi în Europa.
. OSpita Itate cu ca A .
mun tovarăşului Podgo rn " . I re ne mconJuraţi, mulţu- Dezvoltarea furtunoasă a economiei Ucrainei se oglindeşte şi
U ŞI ce orlalţi vo b't .
pline de dragoste frăţeascv, '. r I on pentru cuvintele în faptul că industria dv. va da în 1961 cu 1 800 000 mai multe
aşI apreclenle frurn
poporu I ui nostru a mun" .
fV tone de oţel, cu 2000 000 de tone mai multe lamina te, cu
oase acute la adresa
d v ' cu ŞI a realiză il I 900 000 000 kWh mai multă energie electrică decît se prevăzuse
o ata, dragi tovarăşi SV r or sa e. Va rugăm tot-
v
'"
, a prunlţl prin n' I '
de poporul romîn harnicul . . A OI sa utul fierbinte adresat în planul celui de-aI treilea an al septenalului. Toate acestea sînt
. . U! ŞI mzestratul . rezultate de care vă puteţi mîndri, dragi tovarăşi ucraineni.
VIZita pe care delegaţ' U! pOpor ucrainean.
] . . Ia noastră o f A U RS.S. Ucraineană ocupă un loc important în relaţiile de
a ~v:taţia Comitetului Central al P . ace. m niunea Sovietică,
SOVietice şi a guvernului so . ti artJdulU! Comunist al Uniunii colaborare frăţească dintre R. P. Romînă şi U.R.S.S. în ce priveşte
. t " " vie c, constituie v •
ajutorul internaţionalist pe oare popoarele Uniunii Sovietice îl
P ne elliei tramlCe romA '. o noua manifestare a
"] mo-sovletlCe,
ţu Or prieteneşti şi a colabo v .. d " o contribuţie la întărirea rela- acordă ţării noastre. Primim din Ucraina minereu de fier, necesar
ram mtre 'd dezvoltării economiei ţării noastre, precum şi numeroase produse
noastre. parti ele, popoarele şi ţările
ale industriei ucrainene.
 78 G b. Gh e o r9 h i u. oeJ
o mare pondere are în economia Ucrainei agricultura, care,
datorită înaltei ei înzestrări tehnice, folosirii pe scară largă a euce-
ririlor ştiinţei agrotehnice şi muncii însufleţite desfăşurate de har-
nica ţărănime colhoznică, înregistrează progrese remarcabile. Am
luat cunoştinţă cu bucurie de aprecierile pozitive făcute de tova-
răşul N. S. IIruşciov zilele trecute, în discursul său radiotelevizat,
Cu privire la importantele realizări obţinute anul a cesta în dezvol-
tarea agriculturii Ucrainei. Faptul că în prima jumătate a anului
colhozurile şi sovhozurile din Ucraina au vîndut statului 552 000 000
de puduri de cereale şi că producţia de porumb-boabe pe întregul
an se prevede să atingă peste un miliard de puduri, dovedeşte că
oamenii muncii de la sate înfăptuiesc cu succes sarcinile trasate
de partid.
Poporul ucrainean este cunoscut prin bogata şi s trăvechea sa
cultură, Kievul fiin d încă de acum un mileniu unul din vestitele
centre culturale ale Europei. Vasta reţea de instituţii ştiinţifice
desfăşoară o intensă activitate de cercetare, aducînd un aport pre-
ţios la obţinerea strălucitelor succese ale ştiinţei şi tehnicii sovie-
tice. Numărul mare şi nivelul ridicat al institutelor de învăţămînt
superior ilustrează condiţiile care au fost create pentru formarea
c.adr:lor de specialişti necesari economiei şi culturii dv. în con-
tinua. ~e.zvoltar.e: numeroşi tineri din ţara noastră îşi însuşesc o
tememICa pregatrre culturală şi ştiinţifică În facultăţile şi institu-
tele din Kiev.
Succesele obţinute de poporul ucrainean şi de toate celelalte
~~poare ~Ie U..~.S.S. se datoresc înţeleptei conduceri a P.C.U.S.
cerinţele vieţii,
md
b:n f i pohhca sa de la
o lechvele de viito . ·'1 I d
stabilind în mod J'ust
'. r ŞI cal e Or e rezolvare şi bizuindu-se neîn-
cetat pe actIvItatea conştientă a maselor P C U S f · tr"
UCI: ~xem~ u d. e rezolvare creatoare a sarcinilor complexe ale
l' I ' . . . . o era un s a-
struUU Socletăţu comuniste. con-
d I Ne e~tebine Cunoscută
intensa achvitate desfăşurată
timp în-
e ungat In fruntea conducerii de partid i O' "
Ucraina de to " I N . Ş a o uvernulUI dm
varaşu . S. HruŞCIOV, grija permanentă pe care o
Cuvint~re rostitA la marele miling al oamenilor mUllci! din Kiev
79
m~ifes tă, în calitate de prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. ŞI d~
şef al guvemului sovietic, pentru dezvoltarea continuă a repUb l\t!ii
dv., ca ş i a tuturor celorlalte republici frăţeşti ale marii Un uni
Sovietice.
Realizările' din Ucraina, care sînt parte integrantă a puterni-
cului a vînt economic, cultural ş i ştiinţific caracteristic întregii
Uniuni Sovietice în drUIllul ei victorios spre comunism, au o uriaşă
importanţă internaţională, ele stîrnesc adm iraţia popoarelor, măresc
prestigiul socialismului, contrib uie la creş terea influenţei acestuia
asupra conş tiinţei oamenilor muncii de pretutindeni.
Un puternic ecou a produs în lumea întreagă proiectul de
Program al P.C.U.S. - sh'ăl ucit document al marxism-Ieninismu-
lui creator - , care are la bază sintetizarea uriaşei experienţe a
avangărzi i încercate a mişcării comuniste mondiale - glorios~l
P.C. U .S. Făurind societatea socia listă ş i trecînd la construcţia
desfăşurată a comunismului, poporul sovietic îndeplineşte cu cinste
rolul de înainte-mergător al omenirii - el cro ieşte drUIllul viito-,
rului pentru întreaga omenire, el înlesneşte tuturor partidelor co-
muniste şi muncitoreşti rezolvarea problemelor complexe ale dez-
voltării sociale, verifică în focul praoticii mijloace şi metode de
valabilitate internaţională în esenta lor pentru transformarea revo-
lu ţionară a societăţii. Proiectul de Program al P.C.U.S. reprezintă
pentru oamenii muncii de pretutindeni un izvor de entuziasm în
lupta pentru victoria măreţei îm'ăţături a lui Marx-Engels-Lenin.
Zilele acestea omenirea a aflat despre o nouă victorie străl u­
citii a oamenilor de ştiinţă sovietici în cutezătoarea lor operă de
cucerire a cosmosului. Excepţionalul zbor al lui Gherman Titov
- cel de-al doilea cosmonaut al Uniunii Sovietice. pe care \10s-
cova l-a primit astăzi cu cinstea care i se cuvine unui erou - este
o nouă expresie a forţei creatoare uriaşe a poporulUI ca:e con-
struieşte comunismuL a capaclta . " ţ"11 sa Ie de ,a înfăptu i planUrIle cele.
mai îndrăzneţe. Acest zbor deschide noi perspective drumulUI
omului spre spatule " .
mterp Iane t are. Asemenea
. performanţe ale
 80 Gh. Gbeorgn i u·O e j
Cuvintare rostită la marele miting al oamenilor muncii din Kiev
81
ştiinţei şi tehnicii şi asemenea acte de eroism ca cele de care sînt
aprobarea ideii dezarmării generale de către adunarea generală a
în stare oamenii sovietici demons trează întregii omeniri CÎt de
O.N.U. ca cea mai importantă şi urgentă sarcină care stă în faţa
mari sînt potenţi a lul ş i resursele pe care le posedă socialismul, ce
omenirii.
cîmp nelimitat de activitate creatoare are ş tiînţa pusă în slujba
progresului uman ităţii. Cu toate acestea, pînă azi nu s-a putut ajunge la încheierea
unui acord în această probl emă , din cauza poziţiei negativis te a
In continuarea discursului său, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu_
puterilor occidentale, care intensifică cursa înarmărilor , d es făşoară
Dej s-a referit pe larg la marile succese obţinute de poporul romîn,
în continuare războiul rece, al imen tează încordarea inte rna ţional ă.
sub conducerea P.M.R., în toate domeniile vieţii economice ş i
culturale. U.R.S.S., R. P. Romînă, celelalte ţări ale l agărul ui socialist
militează pentru înfăptuirea dezarmării generale în con d iţiil e unui
~ I uncind cu abnegaţie şi elan pentru înflorirea patriei sale
strict control internaţional, men ţinîn du -ş i mereu trează vigilenta
- a spus mai departe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej _ .
faţă de uneltirile agresive ale cercurilor imperialiste şi luînd toate
poporul romÎn îşi aduce contribuţia la întărirea lagărului socialist,
măs uril e n ecesare pentru asigurarea securităţii depline a popoare-
la afirmarea superiorităţii socialismului în întrecerea d intre cele
lor ş i a p ăcii generale.
două sisteme economice mondiale, întrecere în care socialismul va
Învinge inevitabil. D u pă cum ş tiţi , S.U.A. şi celelalte puteri occidentale încearcă
să încordeze şi mai mult atmosfera internaţională, să provoace o
Tovarăşi, nouă ascuţire în relaţiile mondiale în legătură cu încheierea trata-
tului de pace cu Germania.
Eforturile partidelor şi ţărilor noastre pentru făurirea unei Nu este greu de înţeles de ce propunerea ţărilor socialiste de
vieţi mereu mai bune pentru cei ce muncesc sînt inseparab il le- încheiere a acestui tratat de pace stîrneşte împotrivirea cercurilor
gate de lupta pentru pace.
imperialiste - pentru că acestea folosesc situaţia creată de men-
Oamenii iubitori de pace, popoarele lumii Subscriu din toată ţinerea r ămăş i ţe l or celui de-al doilea război mondial pentru refa-
inima la ideile luminoase ale unor relaţii internationale întemeiate cerea acce lerată a forţelor revanşarde din R.F.G.
pe e a.li.tate," înţelegere reciprocă şi încredere între state pentru
g
care mlIJteaza statele socialiste. Popoarele nu pot admite însă aceste planuri, şi în primul rînd
p opoarele care au suferit de pe urma agresiunilor dezlănţuite de
In timp ce dezvoltarea 't l' ul'
. . . capI a Ism UI a costat omenirea imense militarismul german.
ril
s~fermt: ŞI Jertfe, nenumărate războaie, măcel uri mondiale _ ţă-
e soclahste au ca ţel f"' . 1 . "" Ştim că dintre popoarele cele mai încercate este şi poporul
. f"" "b . aunrea uneI urnI fara arme, fără armate ucrainean, care a dat jertfe de sînge din cele mai grele în lupta
ŞI ara raz oale, o lume a prieteniei . fr" . .
ŞI
sirii resurselor societăţii pentru dezv lta aţi~1 'I~op~~elor, a folo- neînduplecată împotriva ootropitorilor fascişti, dove~ind un m.inu-
PI anu I d e dezarmare g Orea CIVI lZaţiel umane. nat eroism şi spirit de sacrificiu. Omenirea nu a pIerdut zecI de
1" ' 1"
Sovietică constitu' enera a ŞI tota a elaborat de Uniunea milioane de oameni, înfruntînd suferinţe fără seamăn, pentru a
le programul concret al m" il . tolera ca militarismul german revanşard să-şi ridice din nou capul.
nite să înlăture înseşi posibilit"ţil . asur or practice me-
A a e matenale de duce re a războiului T oate staJtele europene din Est ca şi din Vest, socialiste sau neso-
cest program are un ecou uri' '. .
se bucură de sprijinul O l ' aş. m opmm publică mondială, cialiste, toate popoarele lumii sînt vital interesate în lichidarea
p poare or IUbItoare de pace, a determinat focarului pregă tirii de război din Germania occidentală.

6
 82 Gh Gheorghiu Dej
Cuvintare rostită la marele m iting eli o.:uneni1or muncii din Kiev

Conştiente de răspunderile faţă de propriile popoare şi de

pacea generală, \ările socialiste se pronuntă pen~w reglementar~
neÎntîrziată a problemei gennane pe o cale paşmca, constructIva,
pe calea tratativelor. Aşa cum s-a exprimat plas tic în cuvîntarea
sa din 7 august tovarăşul N. S. Hruşciov, "să luăm loc în mod
cinstit În jurul mesei rotunde a tratativelor, să nu creăm psihoza
războiului, să purificăm atmosfera, să ne splijinim pe raţiune şi
nu pe forţa armelor termonucleare".
Poziţia noastră, a statelor socialiste, a fost fLxată în Comuni-
catul Consfătllirii primilor secretari ai partidelor comuniste şi mun-
citoreşti, care a arătat că ţările noastre nu vor mai accepta nici o
amînare a rcglementării păcii cu Gernl:mia; dacă puterile occi-
dentale şi R.F.G. VOr stărui în refuzul de a participa la încheierea
păcii, ţările socialiste sînt fenn hotărîte să traducă în fapt hotă­
Dragi tovarăşi,
In încheiere vreau să vă mulţumesc încă o dată pentru pri-
mirea fierbinte, frăţească pe care ne-aţi făcut-o, În care vedem
expresia sentimentelor dv. de adîncă prietenie faţă d~ popor~ l
romîn. Vă urăm din toată inima noi izbînzi mereu maI man m
munca ş i lupta pentru înflorirea Ucrainei Sovietice, pentru con-
struirea comunismului în măreaţa Uniune Sovietică.
Trăiască prietenia romîno-sovietică I
Trăiască unitatea şi colaborarea frăţească a ţărilor marelui
lagăr socialist!
Trăiască pacea între popoare!
"Scînteia" nr. 5252
din 10 august 1961

rîrea de a semna încă în cursul acestui an tratatul de pace cu

R. D. Germană.
Cît priveşte declaraţiile agresive care se aud în Occident la
adresa R. D. Germane, acestea ascund, în fond, Lntenţia de a li-
chida orînduirea ei socialistă şi este bine să reamintim că situaţia
din lumea de azi diferă radical de cea dLnainte de război, cind
hitleriştii au purut cotropi pe rînd ţară d'lpă ţară Sistemul socialist
dispune de tot ce este necesar pentru a da riposta cuvenită oricărei
încercări de a atenta la independenţa unei ţări socialiste la drentul
ei inalienabil de a-şi e x · t a . . : . .'
erCI suveramtatea asupra tentonuhn el, sau
de a se amesteca În treburile ei interne.
Forţele .p5cii precumpănesc azi în lume şi sîntem convLnşi că
ele au pOSIbIlItatea să asi"ure pacea Ştun' t t d tW W
va \'eni de la sine ci est b .' d '• . o o a a, ca aceasta nu
. . WŞI. perseverenţă
ţIatIva ' e ne\ ole e mtreaga
pentru . noastră energie, ini-
a preveru războiul, pentru a apăra
munca .p~şnică a popoarelor. Partidul şi guvernul nostru, poporul
nostru IŞI vor aduce întrea 'b' • W .
. sarcm!.
nobIle . . ga contn uţie la mfaptulrea acestei

6·
 CUVîNTARE ROSTITĂ
LA MARELE MITING DE LA MOSCOVA
CONSACRAT PRIETENIEI ROMINO-SOVIETICE
- 11 august 1961 -
Dragă tovarăşe Hruşciov.
Dragă tovarăşe Brejnev,
Dragi tovarăşi, membri ai Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,
Scumpi tovarăşi şi prieteni,
Iubiţi locuitori ai Moscovei,
Permiteţi-mi, înainte de toate, să aduc la indeplinire sarcina d ..
cinste care mi-a fost încredinţată de Partidul Muncitoresc Romîn,
de Consiliul de Stat şi de guvernul R.P. Romîne, de întregul popor
ramin - aceea de a vă transmite dv. şi, prin dv., poporului so-
vietic un fierbinte salut frăţesc. (Aplauze puternice.)
. ?ores~ totodată să vă exprim caldele noastre multumiri pentru
pn~m~ea atit de cordială de care ne-am bucurat pe pămîntul Ţării
sO:'lett~e, 'pentr~ emoţionantele manifestări de dragoste ale poporu-
lUi SOVietIC faţa de ţara noastră şi de poporul romîn. (Aplauze.)
La Mosc?va. in oraşul care reprezintă pentru întreaga omenire
muncitoare Simbolul progresului şi păcii la Lenm' C1 ad I v i
R 1" . , , . , r , eaganu
evo uţiel dm Octombrie, în străvechiul şi mereu tînărul Kiev în
fr~~asa c.apitală a Gruziei, pretutindeni oamenii sovietici n~-au
pr:mlt c~ m~a deschisă, s-au străduit să ne facă vizita cît mai
placuta ŞI mal rodnică, au transformat' t'l . il
v
.,
d v v v v m I nu e noastre cu el mtr-o
a e.varata sarbatoare a prieteniei romîno-sovietice. (Aplauze.) P . _
terna dmtre popoarel tr. rH'
. . e noas e este mal puternică decît o . , d
Vlzlta .d~legaţiei noastre contribuind la dezvoltarea mai de nc;n ,
acestei mdestructibile prietenii. par e a
Cuvintare rosUlă la marele miting de la Moscova
85
Sîntem adînc m işcaţi de cuvintele pline de căldură şi de înaltele
aprecieri din cuvîntarea rostită aici de tovarăşul Hruşciov cu pri-
vire la activitatea mişcării revoluţionare din trecut şi a Partidului
Muncitoresc Romîn, la dezvoltarea Republicii Populare Romîne, la
mun ca poporului nostru. Venind din partea încercaţilor noştri prie-
teni - oamenii sovietici - , acestea constituie pentru noi şi pen-
tru întregul popor romîn un îndemn pentru a munci şi a lupta cu
mai mare însufleţire şi perseverenţă pentru înflorirea patriei, pen-
tru întărirea lagărului socialist şi a unităţii mişcării comuniste in-
ternaţionale, pentru cauza păcii şi socialismului.
Vizitînd importante obiective economice, mari uzine şi între-
prinderi utilate cu tehnică perfecţionată, vaste cimpuri colhoznice,
delegaţia noastră a putut vedea munca clocotitoare, entuziastă, pe
care o desfăşoară oamenii sovietici pentru dezvoltarea economiei
şi culturii, uriaşul avînt creator cu care poporul sovietic întîmpină
Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.
Creşterea rapidă a colosalei forţe industriale a Uniunii Sovie-
tice, faptul că în primii doi ani ai septenalului producţia industrială
a sporit cu peste 22 % în loc de 17 %, cît fusese prevăzut, îndepli-
nirea înainte de termen a sarcinilor semestriale d"'! plan pe 1961,
succesele remarcabile obţinute în dezvoltarea agriculturii socialiste,
continua ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a pO;lorului
sovietic - toate aceste victorii strălucite ale Uniunii Sovietice
aduc o contribuţie hotărîtoare la întărirea întregului lagăr socialist.
(Aplauze puternic.!?)
Au trecut timpurile cînd planurile de dezvoltare a ţărilor so-
cialiste erau tratate drept "utopie" de către cercuril .. conducătoare
din Occident. Manifestîndu-şi îngrijorarea faţă de ecoul pe care îl
au realizările noastre în conştiinţa popoarelor, conducătorii occiden-
tali lansează în prezent apeluri la concentrarea eforturilor pentru
a face faţă "sfidării formidabile lansate Occidentului" - cum de-
numesc ei dezvoltarea Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări socialiste.
Dar asemenea apeluri nu pot înlătura plăgile sistemului capitalist,
căci nu factori de ordin subiectiv, ci legile obiective ale dezvoltării
 Gh. Gheorghlu.DeJ CUYintdre roslită Id mdrele miting de Id
8~ MOSCOVd 37

sociale detprrnină instabilitatea şi perturbaţiile economiei capita- bilite în mod absolut precis. Numai în aceasta stă forţa programului
liste, ritmul ei coborît, stagnarea şi marasmul ei - în contrast atît nostm, care s-a confirmat de-a lungul tuturor peripeţiilor revoluţiei.
de pronunţat cu dezvoltarea vertiginoasă a ţărilor socialiste, ne[o- Numai pe această bază trebuie să constmiască marxiştii programul
losirea unor imense capacităţi de producţie în lumea capitalistă, lor" '. Proiectului de Program îi este propriu tocmai acest spirit
nivelurile record ale şomajului - cu cortegiul lor de suferinţe leninist - îmbinarea gindirii înaripate cu realismul sarcinilor,
pentru oamenii muncii. caracterul concret al prevederilor, precizia riguros ştiinţifică cu care
Pe noi, dragi tovarăşi, ne-a bucurat în mod deosebit că vizita sînt indicate condiţiile obiective şi factorii subiectivi ai trecerii la
noastră în Uniunea Sovietică coincide cu noua şi strălucita victorie faza superioară a comunismului.
a poporului sovietic, salutată cu entuziasm de întreaga omenire Dv., dragi tovarăşi, gloriosul popor sovietic, săvîrşiţi o operă
- zborul spre stele al lui Gherman Tito\'. (Aplauze Indelungate.) de grandioasă însemnătate internaţională. Infăptuirea Programului
Mîndrie, satisfacţie şi încredere - iată ce a resimţit fiecare comu- P.C.U.S. va înrîuri tot mai mult întreaga evoluţie mondială, va
nist cînd eroul cosmonaut călătorea în juml globului nostm. ca întări considerabil forţele socialismului şi păcii, va însufleţi lupla
mesager al ţării ce deschide omului căi noi în spaţiile interplane- maselor muncitoare pentm progres social.
tare, ca şi pe pămînt. Faptul că Uniunea Sovietică va depăşi incă în prima etapă
Realizările excepţionale ale ştiinţei şi tehnicii sovietice sînt a Programului cea mai înaintată ţară a sistemului capitalist mOll-
un simbol al forţei socialismului, al capacităţilor creatoare nelimi- dial - S.U.A. - ca producţie pe locuitor şi o va lăsa considerabil
~ate ale orînduirii în care totul - potenţialul şi resursele economice în urmă în deceniul următor va demonstra tuturor popoarelor că
unense, gîndirea ştiinţifică cutezătoare, ca şi educarea omului _ socialismul şi comunismul descătuşează forţele de producţie şi asi-
este pus în slujba progresului umanităţii. gură dezvoltarea lor furtunoasă, nelimitată, în folosul întregii so-
. Pentru milioane de oameni a apărut limpede că un popor care cietăţi. Aceasta va constitui o strălucită manifestare a superiorităţii
a ajuns pe o asemenea treaptă înaltă de dezvolta.. e şi a reuşit o ase- socialismului asupra orinduirii capitaliste, îmbătrînită şi sclerozată,
~enea realIZare poate înfăptui planurile cele mai îndrăzneţe, aVl11- care se zvîrcoleşte în faţa sfîrşitului ei inevitabil, ca orice societate
tindu-se mereu mai sus, spre culmile luminoase ale comunismului. ce şi-a trăit traiul. Luînd cunoştinţă de acest minunat docwnent,
Aceste ţeluri pline de " ţi' . . " • popoarele vor înţelege mai clar măreţia comunismului, care, aşa
. Id mare e IŞI gasesc mtmchiparea în pro-
lectu e Pro<7ram al P C U S
M 'f tul o .
b" d
. . . . , pe una reptate denumit de popoare
cum arată proiectul de Program, "îndeplineşte misiunea istorică a
am es comunIst al epocii contemporane. izbă"irii tuturor oamenilor de inegalitate socială, de toate formele
Sintetizînd întreaga experienţă a P C U S ' ." " asupririi şi exploatării, de ororile războiului, şi instaurează pe pă­
niste internaţionale, elaborînd I. . . . . ŞI a mlşcarl1 comu- mînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea şi Fericirea tuturor
const ... ." " mu tllateral problemele complexe ale
rulm socletaţl1 comuniste . I d popoarelor" ~. (Aplauze puternice.)
nătate istorică mond' 1" ,prOIectu e Program are o însem-
Aici, delegaţia noastră a fost martora entuziasmului şi deplinei
voltarea gîndirii mar;~:;e~7:i~;e o. contrib~ţi~ excepţională la dez- aprobări cu care popoml sovietic a primit proiectul noului Program
tuie un măreţ d ŞI a practicl1 revoluţionare, consti-
ocument al marxismului creator. al P.C.U.S. Poporul romîn vede pe bună dreptate în proiectul de
La Congresul al VII-lea al arfd 1 .
"programul partidului marxist t Pb .1 U"lII bolşevic, Lenin arăta că --~ Lenin, Opere, voi. 27 Editura politică, 1959, pag. 115.
re lIIe sa pornească de la fapte sta- , "Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.", Editura politică, 1962, pag. 332
 G b. G he o r9h i u. D e j
88
Program al P.C.U.S. o imagine concretă, însu.fleţitoare,. a Prop~ii­
lor perspective de viitor. Experienţa acumul~ta de partIdul glonn<
creat de Lenin, universal valabilă în esenţa el, este un bun de preţ
pentru partidul nostru, pentru mişcarea comunistă internaţională.
Victoriile repurtate de poporul sovietic în construcţia comu-
nismului sînt o confirmare a liniei generale a politicii înţelepte a
P.C.U.S., a Comitetului Central leninist şi a guvernului sovietic, în
frunte cu eminentul fruntaş al mişcării comuniste şi m uncitoreşti
internaţionale - tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov. (Aplauze
puternice, îndelungate.)
Intreaga mişcare comunistă şi muncitorească internaţională re-
cunoaşte rolul P.C.U.S. ca detaşament al ei de frunte, care aduce
principala contribuţie la îmbogăţirea tezaurului teoretic al marxism-
lpninismului în fiecare etapă a evoluţiei istorice. Politica P.C.U .S.
este o întruchipare a marxism-Ieninismului în ac ţiune, un exemplu
de abordare creatoare a problemelor dezvoltării sociale, o pildă dl'
slujire a intereselor cauzei socialismului şi comunismului.
Noi, tovarăşi, ca şi toate partidele frăţeşti, acordăm cea mai
înaltă preţuire luptei neobosite a P.C.U.S. pentru întărirea con-
tinuă a unităţii şi solidarităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti ÎD,
ternaţionale şi ţărilor lagărului socialist, pentru apărarea purităţii
marxism-Ieninismului, pentru exemplul de atitudine internaţiona.
li:tă şi. de p~incipialitate pe care îl dă în relaţiile cu toate partideI!'
fraţeşti, man sau mici, faţă de care manifestă stimă, sinceritate şi
respect tovărăşesc.
Poporul nostru are o vorb·a P1'·
ma d e -mţel '
epCIUne .
: unIrea face
puterea. Intr-adevăr, forţa noastră stă în unitatea - . partidelor noastre a făcut faţă tuturor încercărilor. Ea şi-a arătat
I d ' 10 coeZIunea
popoare or e peste un miliard de oameni care construiesc socie.
tatea nouă, a zecilor de milioane de comunişti din lume - tr • timp de furtună, cînd se cunosc adevăraţii marinari. Partidele şi
E .' t ţ' I . a ill eaga.
XIS ~n a sIstemu U1 mondial socialist strîns unit este o măreaţă
cuc~n~e a. ~opoa~elor, chezăşia construirii orînduirii noi şi securităţii
fIecareI ţan SOCIaliste, reazemul aspiraţiilor de paCe ale întregii
omeniri.
Cuvintare rostitA la marele miting de la Moscova
89
In numele intereselor fundamentale ale propriilor popoare, ca
şi ale clasei muncitoare internaţionale, avem îndatorirea înaltă de
a depune toate eforturile pentru întărirea coeziunii de monolit a
lagărului socialist şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale
sub drapelul marxism-Ieninismului. (Aplauze îndelungate.) CăIăuzin­
du-se după ideile Declaraţiei Consfătuirii de la Moscova din 1960,
partidele noastre vor lupta şi pe viitor cu hotărîre împotriva în-
cercărilor cercurilor imperialiste şi ale agenturii lor de a scinda
mişcarea comunistă şi muncitorească in ternaţională, vor fi intran-
sigente faţă de orice manifestări de revizionism, dogmatism, secta-
rism, faţă de orice abatere de la principiile internaţionalismului
socialist.
Pentru noi, pentru membrii partidului nostru şi pentru oamenii
muncii din ţara noastră este o sursă de profundă satisfacţie că
între P.M.R. ş i P.C.U.S. au existat întotdeauna cele mai strînse
relaţii frăţeşti, o deplină înţelegere şi unitate de vederi, neumbrită
niciodată de nimic, în toate problemele fundamentale ale construc-
ţiei societăţii socialiste, ale mişcării comuniste şi ale vieţii interna-
ţionale, vizita .delegaţiei noastre prilejuind o nouă expresie a acestei
llldestructibile unităţi. (Aplauze îndelungate, repetate.)
Prietenia şi solidaritatea internaţională cu Uniunea Sovietică,
cu P.C. U.S., caracterizează întreaga istorie a mişcării muncitoreşti
revo luţionare din ţara noastră şi a partidului nostru încă din anii
întunecaţi ai ilegalităţii şi ai luptei împotriva fascismului şi a
războiului antisovietic. După eliberarea ţării, unitatea frăţească a
tăria şi atunci cînd marea pe care navigam era liniştită, ca şi pe
ţările noastre merg cu hotărîre, neabătut, în cadrul lagărului so-
cialist, pe calea marxism-Ieninismului, umăr la umăr, ca tovarăşi
de nădejde, ca fraţi buni, de nedespărţit, în lupta pentru triumful
cauzei comunismului ş i păcii.
 Gh. Gheorghlu-Dej
90 cnlntare .....UIl la _ele m111Dg de la MOlCO't'a 91

Tovarăşi,
forţa socială conducătoare a societăţii, urrnărindu-se îmbunătăţi­
In anii care au trecut de la eliberarea ţării noastre de rea sistematică a repartizării teritoriale a forţelor de producţie şi
jugul fascist, Republica Populară Romînă a obţinut rezultate in. ridicînd continuu nivelul economic al regiunilor mai puţin dez-
semnate în construirea socialismului. Făcînd bilanţul acestor rea- voltate.
lizări, Congresul al III-lea al P.M.R. a consfinţit victoria de însem- Una dintre preocupăril .. fundamentale ale partidului este dez-
nătate istorică pentru poporul nostru - faptul că în Republica voltarea continuă a agriculturii. Ca rezultat al aplicării învăţăm in-
Populară Romînă a fost creată baza economică a socialismului _ telor genialului plan cooperatist al lui Lenin, al eforturilor statului
şi a deschis înaintea ţării perspectiva luminoasă a desăvîrşirii cons- pentru dezvoltarea bazei tehnice a agriculturii şi al muncii politice
trucţiei socialiste pînă în 1965 şi a trecerii treptate la comunism. şi organizatorice vaste desfăşurate de partid, cooperativizarea agri-
(Aplauze îndelungate.) culturii a fost în linii generale înfăptuită ; aproape 86 ~~ din supra-
Ceea ce caracterizează ansamblul operei de construcţie socia- faţa arabilă a ţării şi peste 85 % din totalul familiilor ţărăneşti fac
listă în ţara noastră este creşterea rapidă a forţelor de producţie, parte din sectorul socialist.
faptul că avem o economie naţională echilibrată, care se dezvoltă Dezvoltarea continuă a agriculturii socialiste se sprijină pe o
pe o linie mereu ascendentă. bază materială tot mai largă. In 1965, în agricultură vor lucra circa
_ Ob~ec.tivul principal al planului nostru pe anii 1960-1965 100 000 de tractoare, asigurîndu-se mecanizare a completă a prin-
11 conshtUle dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului şi cipalelor lucrări agricole, iar industria chimică va asigura cantităţile
.Incheierea
. aunre a re1aţn"1 or d e producţie
procesului de fU' . soclahste
_. necesare de îngrăşăminte artificiale.
m Intreaga economie. Prin folosirea uriaşelor rezerve ale agriculturii, prin dezvol-
. ~ălăuz~ndu~s: neabă.tut"după învăţătura lui Lenin şi folosind tarea intensivă a tuturor ramurilor ei, se prevede ca producţia
e~penenţa Istonca a Umunn Sovietice, partidul nostru a orientat globală agricolă să crească pînă în anul 1965 cu 70-80 %, din care
ŞI concentrat eforturile p l ' d producţia zootehnică urmează să crească de peste două ori.
f 1 d oporu UI spre ezvoltarea multilaterală a
~rţe or e producţie, spre industrializarea socialistă _ în centrul O atcnţie deosebită acordă partidul nostru producţiei de grîu,
car~a a pus dezvoltarea ramurilor producătoare de mijloace de porumb şi celelalte cereale, care ocupă peste 75 % din suprafaţa
pro ucţle - spre cooperativizarea agriculturii şi t _ arabilă a ţării, constituind o bază trainică pentru aprovizionarea
nată a producţiei a . 1 . . creş erea msem-
de trai mate . 1 . g;ICO el' spre ndlCarea sistematică a nivelului populaţiei şi dezvoltarea zootehniei.
na ŞI cu hira al oamenilor muncii In scopul obţinerii unor recolte mari şi constante de cereale,
Planul nostru de 6 ani preved . în primul rînd de porumb, partidul nostru a hotărît concentrare a
male pe ansamblu d t ~ ~ o creştere a producţiei indus-
circa 13 %.
e pes e :< on cu
' un fi
'tm d
me iu anual de eforturilor şi mijloacelor pentru mărirea suprafeţelor agricole iri-
gate, avînd ca obiectiv, prin folosirea apelor Dunării, irigarea în
Se VOr dezvolta într-un ritm . .
energetică. constructoare d . .susţInut Industria metalurgică, primă etapă a unei suprafeţe de 1 000 000 ha.
e maşInI petrolieră h' . U In munca de construire a bazei economice a socialismului,
d e cărbuni şi altele. ' . c unIca, extracţia
P.M.R. a aplicat cu consecvenţă principiul leninist al cointeresării
Procesul de industrializare socialistă aU" materiale. Experienţa noastră dovedeşte importanţa hotărîtoare pe
aduce in continuare creşterea . ă ţ.ar~1 noastre a adus şi va
numenc rapIda a clasei muncitoare, care o are respectarea strictă a acestui principiu.
 G b. Gb e o r9 h i u. D e j
92 CuvinttHc rostită la marele miting de la Moscova 93

Poporul nostru simte acum tot mai puternic roadele eforturilor
sale creatoare. Pe baza dezvoltării economiei şi creşterii venitului
naţional, partidul şi guvernul au înfăptuit sistematic măsuri pentru
ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, s-au efectuat şi se
efectuează consecvent măsuri de ridicare de salarii ş i reduceri de
preţuri. Avem ca obiectiv creşterea salariului real al muncitorilor,
inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor cu 40--45 %, iar a veni-
turilor reale ale ţărănimii cu circa 40 % în anul 1965 faţă de 1959.
La ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei aduc o
importantă contribuţie mijloacele mari alocate de stat pentru cons-
trucţiile de locuinte, dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele,
orrotirea sănătăţii.
Un puternic avint cunoaşte în ţara noastră cultura. Intreaga
activitate de cercetare ştiintifică şi de creaţie artistică, strîns legată
cu viaţa, este orientată spre satisfacerea cerinţelor construcţiei so-
cialiste.
Intelegerea justetei drumului indicat de partid, încrederea
în obiectivele măreţe pentru realizarea cărora partidul mobilizează
poporul, însufleţesc pe oamenii muncii în înfăptuirea planului dp.
6 ani.
Realizările obţinute în anul 1960 şi în prima jumătate a anului
1961, care depăşesc prevederile planului, exprimă entuziasmul
creator, elanul clasei noastre muncitoare şi realismul sarcinilor ce
ni le-am propus faptul c' I - _ liste, ale ridicării ţării noastre la nivelul ţărilor celor mai a~ans~te.
_ '_ a e e smt pe masura puterilor noastre.
Aceas~a ne mdreptaţeşte convingerea că planul de 6 ani va fi înde-
phlllt m bu~.e condiţii şi chiar depăşit. (Aplauze îndelungate.)
Oamenn muncii din R P R - - - _
. d - " omma smt msufletiti de ideea că.
muncm Cit mai bine dep - d
-t . d l' ,umn toate eforturile pentru a valorifica
CI mal ep m reSursele ţării ' . d _ . .. .
d d ' el raspun mdatonru mternationaliste
e a a uce o contribuţie cît m . l ' _.
list I l a i mare a mtanrea lagărului socia-
, a rezo var ea, prin eforturi . .. .
obtine 'n t I
I ermenu cel mai
comune, a sarcmn Istorice de a
'. . dezvolta puternIC
econo ' . '. scurt vlctona SOCIalismului în intrecerea
mIca cu capltahsmul. (Aplauze puternice.)
Re l aţiile d e colaborare şi întrajutorare tovărăşească statorni-
cite între ţăril e lagărul ui socialist sînt o puternică pirghie care acce-
lerează progresul fiecărei ţări; cu cît înaintăm în construcţia socia-
listă. eu atît se vădeşte mai mult importanţa acestei colaborări şi a
perfecţionării sistemului diviziunii internaţionale socialiste a muncii,
corespunzător intereselor fiecărei ţări şi ale lagărului nostru în
ansamblu.
Pentru ţara noastră o importantă hotărîtoare a avut şi are
colaborarea cu Uniw1ea Sovietică, cu care avem relatii largi, multi-
laterale, ce s-au dezvoltat continuu, în toate domeniile. An de an
a crescut sfera relaţiilor economice şi a schimburilor comerciale,
U.R.S.S. ocupînd primul loc în comerţul exterior al ţării noastre.
Aceste schimburi se dezvoltă pe baza unei egalităţi desăvîrşite şi a
unui perfect echilibru.
Partidul Muncitoresc Rornîn, poporul nostru acordă cea mai
înaltă preţuire sprijinului frăţesc primit din partea Uniunii Sovie-
tice în cadrul acestor relaţii. Insemnătatea acestui ajutor constă
nu numai în amploarea, în volumul său mare, el are trăsături care
nu pot fi exprimate în tone sau metri cubi. In nici un f~l ~e uni-
tăţi de măsură nu se poate cîntări însemnătatea faptulw ca acest
sprijin este îndreptat în mod constant către direcţiile-cheie pen:r~
făurirea noii orînduiri, că ne ajută în rezolvarea problemelor cream
bazei tehnice-materiale a socialismului, ale industrializării socia-
Sprijinul acordat de U.R.S.S. este un exemplu de internaţi~nahs:n
proletar, un model strălucit de aplicare a învăţătu.~ilor, marelw Len:n
despre rolul primului stat socialist, despre relaţIile mtre statele In
care puterea se află in mîinile celor ce muncesc.
Pe baza liniilor directoare trasate de Congresul al III-lea al
partidului este în curs de elaborare programul dezvoltării econ(\'
. . noas terpma
mIel ' - ,In 1980 . Prin realizarea ritmului prevăzut se va
. potenţia. luI t r u economic. ' patria
nos _ noastră
. va_
deveni o tară industrială dezvoltată, cu o agricultura multIlaterala
şi de o înaltă productivitate, resursele naţionale valorificate la un
 -
94 G Il. Gh f' o rqhIu oeJ
Cuvintare ~la marele miting de la Moscova
inalt ni\el vor asigura un belşug de produse, ridicarea
continuă a
nin'lului de trai şi trecerea. treptată la repartilia după nevoi, o problemă-cheie pentru întărirea păcii în Europa şi în lume
Republica Populară Romînă va depune toate eforturile e' este lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial.
' con d'lţn"1 e necesare h'ecerii aşa cum a arătat t P n.n]
a aSIgura
H" " "
_
ovaraşu)
Este absolut anormală situaţia ca după un război care a durat
r~şclOv, mal. m~t ~au ma: puţm concomitent cu celelalte ţări 4--5 ani, nici la 16 ani de la termînarea lui n-a fost încă încheiat
SOCIalIste, la mfaptUIrea mareţului nostru ideal ' tratatul de pace, In istorie au mai avut loc, În evul mediu, războaie
- comulllsmui
(Aplauze furtunoase, îndelungate, I ' prelungite, de 30 şi de 100 de ani, dar niciodată nu s-a mai cu.
Tovarăşi,
noscut o asemenea situaţie în legătură cu încheierea unui tratat
de pace,
Preocuparea partidelor şi guvernelor noastre pentru • fl ' Aici nu este vorba de o formalilatc juridică de drept inter-
economică a r '1 I b In onlea
an OI' OI', pentru unăstarea materială şi spiritual- national: prelungirea fără sfîrşit din vina puterilor occidentale a
popoarelor lor este indisolubil legată d 1 t ,a a acestei stări de lucruri a avut drept efect refacerea militarismu'ui
unei păci trainice, în lume, e up a pentru aSIgurarea
german - aşa cum arată reconstruirea şi reînarmarea accelerată
In actualele condiţii cînd un n - b ' a Wehrmachtului sub conducerea generalilor nazişti şi planurile de
pierderi şi distrugeri încal~ulabil _ou raz _OI" a~ ad:lce omenini
unei noi conflagra'ii m d'a! e, aparal~a pacl1 ŞI premtîmpînarea înzestrare a Germaniei occidentale cu arme nucleare, propaganda
, an I e constrtule sa' 'd'- revanşardă încurajată oficial. La aceasta se adaugă sihraţia Berh-
popoarelor lumii obI' ţ' , rcma pnrnor rala a
, Iga la unperioasă a t tu
cărui om politic cu ' h'l _ " u rol' guvernelor, a fie- nului occidental, care, aflat pe teritoriul R. D, Germane, este folosit
sun,u raspundem fat- d ' I
reprez e nt.1nţilor vieţii publ' d' , a e propnu popor, a de militariştii vest-germani ca centru de acţiuni îndreptate împo-
Ice m once ţa - 'd'f
cepţii filozofice sociale s ' 1" l'a, m I erent de con, triva R.D,G" precU!ll şi a altor state socialiste, In R,F,G, s·a creat
, ' au re Igloase,
AZI, pe arena internaţională se î f _ ,, astfel prîncipalul focar al primejdiei pentru pace în Europa,
perialiste agresive n runta polItIca cercurilor illl- In înteresul însănătoşirii relaţiilor pe continentul nostru, ţările
, care promoveaz1 ]', d •
rece, _ şi politica _ ' o Ime e mcordare şi război socialiste propun încheierea tratatului de pace cu cţle două state
perseverenta de a - _ "
lagărului socialist pol't' _ para re a pacu, dusă de ţările germane şi transformarea Berlinului occidental într-un oraş liber,
, I Ica care are ad '
iubitoare de pace eZlUnea a : numeroase sta'e demilitarizat, cu cele mai largi garanţii internaţionale - propuneri
lurne, ' a unor forţe soc' 1
la e puternice în întreaga cu evident caracter paşnic, carc nu ameninţă pe nimeni, nu pre-
Statele socialiste c 'd - _ judiciază interesele nici unui stat, nu creează avantaje unilaterale
, onsl era ca probl 1 '
glOase care s-au acumu! t . eme e mternaţionale liti- nici unei părţi, Mai mult, ţările socialiste sînt gata să discute orice
a nu smt insol b'l ' "
care ele pot şi treb' _, u IeşI ca singura cale prin propuneri constructive ale puterilor occidentale, să ducă tratative
UIe sa-şI găseas - 1
paşnică, 'calea tratativ 1 ca rezo varea este calea la care să fie examînate punctele de vedere ale părţilor interesate,
t' e OI', a chibzuinţe" .
na Iva tratativelor nu este d • I ŞI a mţelepciunii, Alter- cheamă puterile occidentale să ia loc la masa tratativelor. Oricine
ricol 1 ' d eClt agrava re • d
u UI e război şi Cfi' fuz- a mcor ării, creşterea pe- posedă un elementar bun-simţ şi bună-credinţă nu poate contesta
• ' e re a tr t t' 1 '
rea m comun de soluţii a a Ive e, dISCUţiile pentru găsi- ncr-stnr pozitii spiritul Iar", gri:a pentru p"ncr0~ în aplicare a unor
, se condamnă la d' ed' "
lSer It ŞI IZolare, soluţii echitabile a acestei probleme complexe,
 G h. Ghe o rg h i u . D e j
96
Din păcate, cercurile conducătoare din ţările N.A.T.O. răspund
la aceasta prin zăngănit de arme şi lansează apeluri făţişe la de-
clanşarea unei crize în relaţiile internaţionale.
Asemenea poziţii nu dovedesc nici chibzuinţă şi nici realism.
Ameninţările dovedesc nu tăria, ci slăbiciunea poziţiilor pe care
se află promotorii încordării internaţionale. Oricine analizează cu
luciditate raportul de forţe existent astăzi în lume înţelege că în-
cercările de intimidare sînt total lipsite de perspectivă în relaţiile
cu ţările lagărului socialist. (Aplauze indelungate_)
Nu-i de mirare că poziţia guvernelor occidentale este criticată
ca rigidă, anacronică şi iraţională chiar şi de unele cercuri politice
influente şi de personalităţi ale opiniei publice din ţările N.A.T.O.
Aceste cercuri înţeleg tot mai clar că nu pot fi ignorate la nesfîrşit
realităţile - existenţa R. D. Germane, primul stat paşnic, democrat
din istoria poporului german - şi necesitatea imperioasă a lichi-
dării rămăşiţelor stării de război.
Oamenii politici din Occident caută să camufleze caracterul
agresiv al politicii lor prin declaraţii nesincere despre preocuparea
lor pentru autodeterminare şi dreptul poporului german de a-şi
hotărî singur soarta. Dar nimeni nu poate escamota faptul că ţările
socialiste, propunînd stabilirea de contacte între cele două state
germane şi oferind sprijinul lor deplin oricăror hotărîri pe care
le-ar lua acestea în privinţa reunificării, urmăresc tocmai să asi-
gure respectarea dreptului întregului popor german de a decide
el însuşi, fără nici o imixtiune din afară, asupra căilor sale de
dezvoltare.
T:atatul de pace cu Germania trebuie încheiat pînă la sfîrşitul
acestui an - şi ar fi numai spre binele păcii dacă el ar fi semnat
cu ambele state german' ..
. e ŞI cu partICIparea puterilor occidentale.
Fireşte, dacă acestea şi R F G
". . . . vor persevera în refuzul lor, ţările
SOCIalIste, mtre care şi R P R ."
. . omma, vor încheia tratatul de pace
cu
dR. D: Germană. (Aplauze puternice.) Ţările ;;ocialiste consideră
d e atona lor să întreprindă tă
aceas măsură atît de necesară pentru
Cuvintare rostita la marele mIting de la Moscova
97
eliminarea unor surse de nelinişte şi primejdie de război şi pentru
normalizarea relaţiilor în Europa.
Pentru a se pune capăt în mod radical pericolului de război,
ÎDcordării şi suspiciunii internaţionale există astăzi o cale sigură:
lichidarea a înseşi mijloacelor de purtare a războiului.
Această cale o arată planul de dezarmare generală şi totală
elaborat de Uniunea Sovietică, avind sprijinul hotărît al ţării noastre,
al celorlalte ţări socialiste, precum şi al multor state nesocialiste.
Ecoul uriaş în opinia publică mondială ,de care s-a bucurat
acest program a determinat aprobarea ideii dezarmării generale de
către Adunarea Generală a O.N.U. ca cea mai importantă şi ur-
gentă sarcirIă ce stă în faţa omenirii.
De ce atunci nu s-au putut pînă acum urni din loc lucrurile
în ce priveşte această sarcină?
SirIgura cauză este atitudinea negativistă a puterilor occiden-
tale, politica lor de irItensificare a cursei înarmărilor şi a războiu­
lui rece, zădărnicirea de către ele a oricăror hotărîri eficiente în
problema dezarmării, încercările lor de a înlocui dezarmarea sub
un control eficient printr-un "control fără dezarmare".
Celor mai largi cercuri ale opiniei publice mondiale le sînt
acum clare scopurile urrnărite prin această poziţie, căreia ţările so-
cialiste ii opun lupta perseverentă pentru înfăptuirea r.eală a
dezarmării generale şi totale, incluzînd şi lichidarea experIenţelor
cu arme nucleare.
O contribuţie în direcţia însănătoşirii climatului internaţional
ar fi stabilirea unor acorduri pe plan local, a relaţiilor de bună­
vecinătate ceea ce s-ar răsfrînge pozitiv asupra întregului climat
internaţio~al. Acesta este şi conţinutul propunerilor R.P, Romine
cu privire la dezvoltarea co1ab orarn".. reglOna
' le , supusă O .NUde
, ,
, ul"
ţara noastră, ca şi propunerIle guvern w rorom cu
privire la dez-
, .mtre state1e b aI cam'ce şi transformarea
voltarea relaţiilor paşTllce
Balcanilor şi a Ad~iaticii într-o zonă fără arme nucleare şi rachete.
Ele au avut un ecou larg, au fost •unb ra"ţi'şa te n u numai de guver-
7- Gh. Gheorghtu.De _ Articole şi cu'ttntlrt
 -
G b. Gh e or9 h i u-D e j

Cuvintare rostit! la marele miting de la Moscova

99
nele tărilor socialiste, ci şi de toate popoarele balcanice de '
' . .. . . . ' cercun
Importante ale opmlel publice ŞI de lideri politici din ţări ca G ' internaţională. Stă în puterea popoarelor ca, unindu-şi eforturile
'Ţ' fr recla
ş~ durclda, care cntICa poziţia re actară a guvernelor acestora. ce.
"""
pentru topirea gheţurilor războiului rece şi pentru promovarea
nn tra ucerea În viaţă a propunerilor Rornîniei. coexistenţei paşnice, să-şi impună voinţa de a trăi în linişte şi pace.
Este regretabil că, În contrast cu aceste cerinte cerc il (Aplauze.)
d"t d' G . , ur e COD- Un important factor de întărire a forţelor păcii şi de slăbire
uca oare m reCIa se orientează În ultimul timp spre P 'ţ"l
1 " 'd 1 b OZI Ue a poziţiilor imperialismului îl constituie destrămarea sistemului co-
c~ e mal ngl e a e răz oiului rece, arătîndu-se, după expresia unui
ziar ateman, "mai apusene decît apusul". lonial, lupta de eliberare naţională a popoarelor din Asia, Africa,
"~ste eVid:nt ce aport important s-ar aduce la întărirea păcii America Latină. Independenţa fostelor state coloniale şi depen-
daca. m aceasta regiune - în trecut "butoiul de pulbere" al Eu- dente e rezultatul luptei eroice a popoarelor acestor state, care
rope!, cum era denumită Peninsula balcanica" s a st t _. şi-au vărsat sîngele şi au dat jertfe grele pentru sfărîmarea jugului
l' - - r a ormci un
c Imat de destindere. In fond nu există nici un fel de 'd-' colonialist. Invazia din Cuba şi lanţul necurmat de acţiuni agresive
aceasta' ple ICI pentru ale S.U.A. 'Împotriva poporului cuban, care a scuturat dominaţia
, cu excepţia poziţiei unor cercuri tributare războiului rece monopolurilor americane, sîngele vărsat de ani şi ani de zile de
care acceptă rolul de p- '. l' , ,
,
unpena , l'Iste. lOm m po Ibca de încordare dusă de puterile poporul algerian în lupta pentru independenţa patriei sale, crimele
colonialiştilor în Congo şi represiunile din Angola, recenta agre-
Avem convingerea ". . ,
• " ca m viaţa mternaţională s _ siune a colonialiştilor francezi împotriva Tunisiei arată cu cîtă săl­
pma la urmă lealismul şi s iritul c . e vor unpune
arzătoare ale Într" p onstructiv, potrivit năzuinţelor băticie încearcă statele imperialiste să pună piedici istoricului pro-
egu Omeniri. ces de prăbuşire a colonialismului. Rămăşiţele colonialismului, în
. Poziţia Comună a ţărilor socialiste este toate formele lor, trebuie lichida te fără întîrziere, ceea ce va avea
d Irectoare neabătută a pol'ti " clară; avem ca linie
I cu noastre exte ' . "1 e 1eniniste ca rezultat şi stingerea unor focare de primejdii . pentru pace,
ale coexistentel' p aşmce.
. . rne pnnclpII
create de imperialism în diferite continente. Năzuinţa dreaptă a
Militînd pentru sol ţ'
u lonarea paş , " b popoarelor Asiei, Africii, Americii Latine de a-şi cuceri sau conso-
nale, noi privÎnl cu 1 'd' mca a pro lemelor internaţio-
, UCI Itate şi viO'i1e ţ" l' _ lida independenţa, de a dispune liber de propria lor soartă, de a
ţlOnale. Conştiinţa ră d" b n a evo Uţla SItuaţiei interna-
spun eru pentru . fi stăpîne pe bogăţiile naturale ale ţărilor lor, de a merge nestin-
ne dictează să luăm t ". secuntatea popoarelor noastre
. " oate masurile n gherit pe calea progresului economic, cultural şi social, n-are spri-
hnua a capacităţii de a " "._ ecesare pentru întărirea con-
P ăciI'. parare a ţanlor noastre . jinitori mai sinceri şi mai încercaţi decît ţările marelui lagăr al
Ş I pen tru apărarea
socialismului şi păcii.
Spre binele întregii ome . _
mijloace distructive f" " nm, epoca noastră a născut nu numai Tovarăşi,
1 " ara precedent . ' f
easca folosirea acestora ' " ' CI ŞI orţe capabile să stăvi-
In zilele noas're a ŞI sa, preîntîmpine un no' u b Omenirea este martora afirmării cu o forţă uriaşă a ideilor
' crescut Imen l l răz oi mondial. socialismului în întreaga lume. Nici adversarii cei mai ,înverşunaţi
rezolvarea tutu TOr problemelor _s roîn u .maselor, al pOIJoarelor, în
ai socialismului nu pot să nu ţină cont de puterea de atracţie pe
VIaţa socială ca şi în cea
care socialismul o exercită asupra popoarelor.

7·
 Cuvintare rosUti la marele miting de la Moscova 101
100 Gh. Gheorgbiu-Dej

Noi n-avem nevoie de război pentru victoria ideilor noastre,

Imi amintesc de o convorbire avută nu de mult cu un diplomat
american, cu prilejul aniversării Zilei independenţei S.U.A. Mărtu­
risindu-şi impresiile: cu privire la avintul economiei şi culturii în
R. P. Romînă, acesta, reluînd cunoscutele teze demagogice ale
apologeţilor capitalismului cu privire la aşa-numitul "capitalism
popular", "capitalism regenerat", "neocapitalism" etc., afirma că
şi Statele Unite vor merge, chipurile, pînă la urmă "spre socialism,
pe o cale convergentă cu ţările ' răsăritene".
Am întrebat pe diplomatul american dacă nu cumva doreşte
să-mi facă mie propagandă comunistă şi ce ' ar spune despre aceasta
Departamentul de Stat. Totodată i-am spus: Vă rog să nu inter-
pretaţi cuvintele mele ca un amestec în treburile interne ale S.U.A.,
dar monopolurile, trusturile, statul strîns legat de ele ar permite
socialismul nu este legat de moarte, el aduce ' popoarelor viaţă nouă,
înflorirea şi fericirea. In război şi distrug eri îşi pun speranţa numai
imperialiştii, exp'loatatorii, cei condamnaţi la pieire de ' mersul dez-
voltării istorice.
Noi, comuniştii, vedem misiunea noastră istorică nu numai în
înlăturarea exploatării pe scară mondială, dar şi în izbăvirea ome-
nirii încă în epoca actuală de coşmarul unui nou război mondial,
asigurînd astfel condiţiile cele mai prielnice progresului nestăvilit
al întregii umanităţi.
Dragi tovarăşi,
Vizita delegaţiei noastre în Uniunea, Sovietică se apropie de
sfîrşit.

oare transformarea bazelor societăţii capitaliste, lichidarea exploa- Ducem în suflet amintirea de neşters a manifestărilor de, sin-
tării, trecerea mijloacelor de producţie în stăpînirea societăţii, des- ceră şi caldă prietenie pe care le-au prilejuit toate întîlnirile cu
fiinţarea profiturilor şi supraprofiturilor capitaliste? Sîntem ferm oamenii sovietici, .a spiritului de frăţie internaţionalistă de care ei
sînt animaţi faţă de poporul romîn.
convinşi că şi S.U.A. vor ajunge la socialism, dar, evident, nu Rocke-
Ne întoarcem totodată acasă cu impresia putemică a realită­
feller, Dupont, 'Morgan şi ceilalţi potentaţi ai banului - adevăraţii
ţilor din patria Revoluţiei din Octombrie, care a deschis lumii era
stăpîni ai Americii - vor fi promotorii acestei transformări, ci pro-
victoriei socialismului şi croieşte azi tuturor popoarelor drumul spre
letariatul, poporul muncitor, care- mai devreme sau mai tîrziu va
comunism. Noi vă urăm, scumpi tovarăşi, să obţineţi cel mai deplin
schimba structura societăţii, înlăturînd mizeria, crizele, şomajul,
succes şi cît mai mari victorii în realizarea :Programului pe care-l
inegalitatea socială şi alte plăgi ale capitalismului, va pune resur-
va adopta Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., pentru înflorirea mă­
sele materiale şi forţele de producţie ale ţării lor în slujba bună­
reţei Uniuni Sovietice, spre :binele şi fericirea poporului frate so-
stării întregului popor. (Aplauw.)
vietic şi al măreţei noastre cauze comune. (Aplauze furtunoase,
Acesta este ' un proces obiectiv al dezvoltării istorice. Comu-
indelungate.)
nismul, a cărui stafie umbla în Europa, după celebra 'expresie a
Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, glorioasa avan-
lui Marx şi Engels, încă acum un secol, este întruchipat azi în-
gardă marxist-leninistă a mişcării comuniste internaţionale, Comi-
tr-un sistem social-economic mondial de o gigantică forţă, în miş­
tetul său Central şi guvernul Uniunii Sovietice, în frunte cu tova-
carea comunistă şi muncitorească internaţională, care se întăreşte
răşul Hruşciov I (Aplauze îndelungate.)
necontenit, plină de vigoare, tinereţe : şi energie vitală, călindu-se
Trăiască în veci prietenia romîno-sovietică I (Aplauze înde-
în furtunile luptei de clasă, strîns unită sub steagul măreţ al învă­
lungate.)
tăturii marxist-leniniste.
 -
102 Gh. Gheorghlu-DeJ

CUVINT ARE ROSTITA

Trăiască lagărul socialismului, mişcarea comunistă' . LA ADUNAREA FESTIVĂ
t t ţ' IV • . ŞI muncI·
CONSACRATĂ ZILEI DE 23 AUGUST
v •
oreasca m ema IOna a, strms umte sub steagul mandsm l '.
1U!. 1 (A pauze
1 puternice.) - emmsmu .
Trăiască pacea în lumea întreagă 1 - 22 august 1961 _
(In sală -răsună aplauze îndelungate, care se transf v.
ovn/" A . t ţ' . arma In
-tit. m en a In picioare aclamă minute în .<ir pent '.
sov 'et • Y' ru pnetema
. ! o-ramzna, pentru unitatea de nezdruncinat a lagăr l'
v
.
ltllt, pentru pace În lumea întreagă.) u UI SOClQ·

"Scînleia" nr. 5 254

din 12 august 1961

Tovarăşi,

Sărbătorim astăzi a XVII-a aniversare a eliberării patriei noas-

tre de sub jugul fascist. Cu cît trec anii şi înaintăm mai mult pe
drumul luminos al socialismului, cu atît mai puternic apare insem-
nătateaacestui măreţ eveniment în schimbarea destinelor poporu-
lui nostru, a întregului curs al istoriei Romîniei.
Sub conducerea eroicului partid comunist, clasa muncitoare
din Romînia a dus, timp de decenii, o luptă dîrză, plină de abne-
gaţie, împotriva exploatării capitaliste şi a politicii antinaţionale
a partidelor burghezo-moşiereşti, pentru democraţie, progres social
şi independenţă naţională. In anii întunecaţi ai dictaturii militare-
fasciste, cînd cercurile conducătoare ale reacţiunii romine au în-
feudat ţara Germaniei hitleri!>te şi au împins-o în criminalul război
antisovietic, comuniştii, întruchipînd cele mai înalte năzuinţe ale
poporului nostru pentru libertate şi independenţă naţională, au în-
fruntat cu bărbăţie şi spirit de sacrificiu teroarea cea mai sălba­
tică, dînd nenumărate jertfe, au mobilizat masele împotriva robiei
fasciste şi jafului nazist, pentru răsturnarea clicii antonesciene,
scoaterea Romîniei din războiul antisovietic şi alăturarea ţării noas-
tre la coaliţia antillitIeristă pentru zdrobirea Germaniei hitleriste.
Loviturile nimicitoare date hoardelor fasciste de Armata Sovietică
eliberatoare adînceau criza politică şi militară ,a diotaturii antones-
ciene, ascuţeau contradicţiile interne ale regimului burghezo-mo-
şieresc şi dădeau un puternic impuls luptei antifasciste a maselor.
 ~IO~4~________________________________________
G h. G h e o r 9 h i u . D e j _____

rostită festivă consacrată

Unind în iurul său toate forţele patriotice ale ţării, Partidul Co- Cuvintare la adunarea zilei de 23 August
105
munist Ramin a organizat şi condus insurecţia armată de la
23 August 1944, doborînd dictatura militară-fascistă. Incepeau zo- reacţiunii interne şi ale imperialiştilor, care Încercau să împiedice
rile unei vieţi noi, se ridica soarele dreptăţii şi libertăţii pentru transformările revoluţionare; au fost expropriate şi Jmpărţite la
poporul romÎn. In oraşe şi sate, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrîni. ţărani pămînturile moşiereşti, luate cu asalt prefecturile, preturile,
majoritatea covîrşitoare a poporului a întîmpinat cu o explozie de prirnăriile, punîndu-se în fruntea acestora oameni aleşi de popor
bucurie şi entuziasm această zi, cea mai măreaţă din istoria ţării
şi înfăptuindu-se democratizarea aparatului de stat. In focul aces-
noastre. tei lupte s-a făurit şi s-a călit alianţa muncitorească-ţărănească.
Sub presiunea maselor a fost adus Ia cîrma ţării guvernul demo-
Reacţiunea rornînă, în frunte cu clica antonesCiană, ca şi co- cratic prezidat de dr. Petru Croza, În care reprezentanţii clasei
mandamentul nazis t au fost surprinse şi paraliza te de această
uriaşă mişcare de masă de o amploare fără preceden t, oare a arătat muncitoare aveau rolul preponderent. Regimul democratic s-a con-
solidat prin lichidarea haosului economic şi financiar, zădărnicirea
cu deosebită putere cît de adîncă era ura maselor Împotriva dic- sabotajului capitalist, refacerea economică a ţării. La sfîrşitul anu-
taturii fasciste şi a blestematului război hitlerist. lncercările despe-
lui 1947 a u fost eliminaţi din guvern ultimii reprezentanţi ai bur-
rate ale trupelor hitleriste de a se salva şi de a restaura regimul
gheziei, monarhia a fost înlăturată,. pr~cIamî~d~-se. Republ~ca
fascist au fost zdrobite de formaţiunilepatriotice de luptă şi
de
Populară, s-a instaurat puterea muncItorilor ŞI ţaranilor, trecm-
forţele Armatei romine, care, Ia chemarea partidului comunist, du-se la construirea socialismului.
s-au alăturat poporului, întorcînd armele împotriva Germaniei hitle-
riste. Insufleţită de cauza dreaptă a războiului antihitlerist, Ar-
In cei 17 ani care au trecut de la eliberare, milioanele de oa-
meni ai muncii au urmat cu încredere politica marxist-leninistă a
mata romînă a luptat cu hotărîre şi eroism, cot Ia oot cu Armata
Sovietică, pînă la victoria finalăasupra fascismului german. partidului nostru, bazată 'Pe analiza temeinică ~. realităţii, ~e .cu-
noaşterea profundă a legilor obiective ale trecem de Ia capltall~m
Glorie celor care au căzut în lupta împotriva fascismului, pen- la socialism. Partidul Muncitoresc RomÎn a ţinut seama d~ ~enn­
t~u eltberarea naţională şi socială
vdor Ostaşi romÎni ŞI' . t' .
a POporului romîn! Glorie bra-
. o tele fiecărei etape date, a pus în faţa clasei muncitoare Sa:CI~1 care
lzbertatea ţării noastre ~ns .. d
. SOVle ICI care ' .şI-au varsat
. sîngele ...
pentru. corespund raportului forţelor de clasă şi POSibilităţi.lor obIective ele
.sm , • crzm pagml nemurztoare de vzte,le ŞI înaintare spre ţelul propus, a învăţat permanent din ~oga"ta e~pe­
e.rOl lorpe1 frontul antihitlerist 1 Poporul romîn va cinsti
tIrea veşnic amin-
rienţă a Uniunii Sovietice, ca şi din propria sa expe:le.nţa. aSlgu-
• d tfel victorii istorice pe frontul construcţiei soclahste.
Tovarăşi, nn as d . l'
In centrul politicii economice, partid~1 a p~s. in ustna Izaret
InsureCţia armată de la 23 A SOCIa " dezvoltarea cu precădere a mdustnel grele,
. l'IS t a, l' cu .p_"
revoluţiei popu! S b ugust 1944 a constituit începutul votul ei industria constructoare de maşini - tem~ la puternica
are. u conducerea partid I . 1 d
cu o forţă nest" il't" 1 I u UI, mase e s-au ri icat P entru avîn tul ' " economn.. naţi'onale . Tot mar clar. se" dpro-
mtregll
cra ti ce, av I a a uptat..
. pentru CUcen'rea ~
pentru Înfăptuirea
reformelor demo- tfilează înfăţişarea nouă a ţam, " .. cu o m . d us t'
ne 'n
I "contmua
. . ez-
muncIt pu enl. InI aceasta" voltare cu o . agricultură mecanIZa
. d •m juml e'
oare. unm . b a"t"l' •
a le, m care clasa . t"a, cu o cultura mflontoare.I "1
mat ca forţă conducătoare I mase e .largl ale ţărănimii, s-a afir- F~rţele de producţie ale ţării
au crescut continuu, re e aţu
a poporulUI, au fos t zdrobite uneltirile socialis te d e prodUCţie argl Ş i s-au consolidat înf toate
. s-au l"'t ra-
t Iichi-
murile economiei naţJOna . I e, lcaseI e exploatatoare
. au os
 106 Gh. Gheorghi u _D_e-'.i_ _ __ Cuv inta re rosti t.!!. la adunarea festiv.!!. consacrată zilei de 23 August
107

date, punîndu-se capăt pentru totdeauna elCp loa tării omului de fontă, 62000 d e tone de laminate finite pline, 1 650 de tone de
către om, a fost construită baza economică a socialismului, Ro, îngrăşămint e chimice, 60000 de tone de ciment, 9000000 m2
mînia a intrat într-o nouă etapă, etapa desăvîrşiri i construirii de ţesături de bumbac şi lînă, 1 050 000 de perechi incălţăminte,
socialismului, (Aplauze furtl/noMe.) 5000 de tone de uleiuri vegetale comestibile şi altele.
Permiteţi-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Trebuie să relevăm că aceste succese de seamă sint in cea
Muncitoresc Ramin, al Consiliului de Stat şi al gu vemului Re. mai m are pa rte rezultatul sporirii productivităţii muncii, care a
publicii Populare Ramine, să adresez de la această tribună calde înregistrat o creş tere de 14010, datorită inzestrării industriei cu
felicitări eroicei noastre clase muncitoare - clMă conducătoare mij loace tehn ice moderne, creşterii continue a numărului cadrelor
in lupta pentl'll construcţia socialistă, harnicei n oastre ţărănimi de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi a nivelului lor de calificare,
intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii pentru activitatea la; atitudinii n oi, socialiste, faţă de muncă.
rodnică, plină de abnegaţie, şi să le urez noi succese în opera In aplicarea planului de 6 ani au fost date în funcţiune pînă
de desăvîrşire
, ac onst ruc ţ"161 SOClU
, l'ISt e., (A pauze
I .
;pu termce. pre. în prezent, num ai în industria republicană, 72 de fabrici, uzine şi
lunglte.) secţii n oi, ia?' alte 179 au fost dezvoltate şi TCutilate cu instalaţii,
agregate şi utilaie moderne. Volumul total al mijloacelor fixe puse
în funcţiun e lîn această perioadă se ridică la peste 29 de miliarde
REALIZĂRI DE 'SEAMĂ
de lei, fondurile de investiţii folosite reflecNnd ritmul susţinut în
IN INFAPTUIREA PROGRAMULUI
care se oo n tinu ă industrializarea socialistă; aeumulările socialiste
TRASAT DE CONGRESUL AL III-LEA AL PART ID ULUI
sînt în creştere, sporeşte eficienţa economică a investiţiilor, se in-
Tovarăşi, tăreşte continuu disciplina de 'Plan şi financiară. Intr-un an şi ju-
mătate au fost realizate economii peste plan în valoare de 2,1 mi-
Rezultatele obţinute în erioada
gresul al III -lea al P ,~ care a trecu t de la Con- liarde de lei. S-au obţinut bune rezultate in domeniul ridicării
înd 1" " . arhdulUi Muncitoresc Romîn ilustrează că nivelului tehnic la o serie de maşini şi utilaje şi bunuri de con-
ep mlrea mareţulUi program
cauză scumI)ă a • t i ' pe care l-a adoptat a devenit o sum, au fost asimilate noi sortimente de inaltă tehnicitate, s-au
m regu Ul nostru Ob" realizat importante beneficii peste plan.
prin planul de 6 . popor. lechvele stabilite
am se concretizea "1 "d 1 "
insemnate realizări d b' d" za una e una în noi şi Iniţia tiva creatoare a oamenilor muncii, găsindu-şi un larg
omite In toate d . '1 cîmp de afirmare, a devenit o uriaşă forţă în descoperirea şi pu-
nomice şi social-culturale, omenu e ac tivi tă ţii eco·
• In primul an şi jumătate al la . .. .. nerea in valoare a insernnatelor rezerve interne ale produoţiei.
au mdeplinit şi depăş't la . p nulUi şesenal, oamenu munCll Lupta !pentru asigurarea unei calităţi superioare a producţiei a
n il e planificate pe t 1 maJontatea'miCId' '1or economici sarci- devenit o largă mişcare de masă, la care participă activ oamenii
n ru această p . d" I
le industriale pe a I enoa a. P anul producţiei aloba- muncii din toate ramurile economiei naţionale.
nu trecut i b
a fost realizat' , . Ş pe semestrul 1 al anului 1961 Un rol important in dezvoltarea economiei naţionale l-au
In P1OporţIB de 1040/ ' •
producţie În valoare d 4 " o , obţlnllldu-se un surplus de avut măsurile luate de partid pentru perfecţionarea conducerii
pe noa. d"a, oamenii mu e " ,5 mllzarde de lel.' N u mal' .m a ceastă
economiei, creş terea competenţei şi spiritului de iniţiativă al or-
d e oţel, 93 000 de tonnCII au '
dat
. peste plan : 123 000 de tone ganelor de partid şi d e stat, al organizaţiilor de partid şi condu-
e mmereun de fier, 96 000 de tone de
 G h. G h e o r9h i u- D ej
108
cerilor de întreprinderi. După cum ştiţi, anul trecut, cifrele d e plan
pe anul 1961 au fost cunoscute de întreprind eri cu tr.~i luni îna-
inte de începerea anului, iar cifrele de plan pe anul vlltor au fost
aprobate de partid şi guvern şi făcute cunoscute întreprinderilor
cu şase luni de zile înainte de începutul anului 1962. Aceasta per-
mite ca ministerele, întreprinderile, organizaţiile economice să
ia din timp măsuri organizatorice, să asigure aprovizionarea
tehnică-materială a întreprinderilor, buna organizare a coope-
rărli, încheierea 'la timp a contractelor !pentru realizarea ritmică
a producţiei, 'Îndeplinirea şi depăşirea planului de stat, punerea
în funcţiune la termenele planificate a noilor obiective econo-
mice ~i social-culturale. Un factor esenţial care ne-a permis
a"întul puternic şi continuu al economiei noas tre socialiste îl
constituie relaţiile frăţeşti de colaborare şi întrajutorare tovără­
şească cu celelalte ţări din marea familie a statelor socialiste, ş i
în primul rînd sprijinul deosebit de puternic pe care ni-l acor dă
Uniunea Sovietică pentru înfăiptuirea programului nostru de d ez-
voltare a economiei naţionale. (Aplauze puternice.)
In centrul preocupărilor noastre trebuie să stea îmbunătă­
ţirea în continuare a conducerii economiei, creşte rea neîncetată
a productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost . Avem de-
plina convingere că muncitorii, tehnicienii şi inginerii, organele
de partid şi de stat vor acorda o neslăbită atenţie acestor sar-
cini, ~entru îndeplinirea cărora vor lupta şi pe viitor cu întreaga lor
energ!e, pricepere şi spirit de răspundere. (Aplauze însufleţite .)
. I~ ce priveşte activitatea partidului în domeniul construcţiei
~ocz~b~te la sate, •aşa cum s-a mai arătat, cooperativizarea a fost
m Imn generale mcheiată. Gospodăriile colective au devenit do-
minante în sectorul cooperatist, ele cuprinzînd la 1 august 1961
pe~te .68% din suprafaţa arabilă a acestui sector, faţă de 500/0 la
1 lUme anul trecut.
De la începutul a nului 1960 şi pînă în prezent agricultura
a. fost dotată cu încă 18500 de tractoare, aproape 9200 de com-
bme pentru păi oase, peste 23 000 de semănători mecanice şi alte
Cuvintare rostită JII. adunare a festivA coDslI.cr.atA :zile i de 23 August lan
maşml agricole, care contribuie la mecanizarea [n tot mai mare
măsură a lucrărilor agricole. An de an, staţiunile de maşini ş i
tractoare ale statului aI\l obţinut rezultate tot mai bune în pri-
vinţa volumului lucrărilor executate şi a calităţii lor.
Măsuril e luate de partid şi guvern pentru creşterea simţitoare
a sectorului zootehnic au con tribuit ca 5n perioada 1 iulie
1960-1 iulie 1961 num ărul b ovinelor proprietate obştească a
gospodăriilor colective să crească ou 90%, din care vaci şi ju-
ninci ou 63010, num ăml de porcine cu 76010, o'Vine cu lînă fină
ş i semifină cu 32010.
Munca politică şi organizato rică desfăşurată de partid la
sate este orientată în primul ~înd spre lărgirea şi consolidarea
economică-organizatorică a gospodărillor colective şi dezvoltarea
proprietăţii lor obş teş ti , perfecţionarea continuă a organizării
socialiste a muncii ş i a cointeresării materiale a ţărănimii, acor-
darea de către stat a unui larg sprijin tehnic, economic şi finan-
ciar, în vederea creş terii producţiei agricole vegetale şi animale
şi a producţiei agricole-marfă.
Succesele obţinute în construcţia socialistă şi în sporirea
pro ducţiei agricole au determinat îmbunătăţirea nivelului de trai
al ţă rănimii. Aceasta o dem onstrează în mod convingător sporirea
consumului de produse industriale şi alimentare la sate, cele
aproape 700000 de case construite în ultimii 10 ani, introducerea
din ce în ce mai largă a electricităţii, miile de aşezăminte cultu-
rale, şcoli, dispensare, case d e naştere.
Munca harnică a ţărănimii este răsplătită şi în anul acesta
<ljgriool cu roade bogate. Ţărănimea îşi îndeplineşte cu c~ste
indatoririle contractuale de vînzare către stat a surplusuluz de
produse agricole.
Rezultatele obţinute constituie un îndemn pentru ţărănime,
pentru lucrătorii de partid şi d e stat care-şi desfăşoară activi-
tatea în domeniul agriculturii, să facă totul pentru a se etect~a
. Ie de toamnă , pregătind condiţiile
,__" iJ e agrzco
• mal. 'b·me Jlllcrar
Cit
pentru recolte şi mai bogate în anul vtitor.
 G h. Gheor9hi u•D e j Cuvinlare rostită la adunarea festivd consacra tu zilei de 23 August 111
110

Tovarăşi, ale statului s-a ridicat în 1960 la 591000, de peste două ori mai
mult decît în 1950.
Dezvoltarea continuă a economiei naţionale şi creşterea ve- Măreţele ţeluri ale socialismului unesc asemenea unui torent
nitului naţional permit partidului şi guvernului înfăptuirea siste- uriaş eforturile muncitorilor, ţăranilor, intelectualiloL In activita-
matică a măsurilor de ridicare a nivelului de trai material şi cul- tea entuziastă ce se desfăşoară pe întreg cuprinsul ţării se reflectă
tural al oamenilor muncii. patriotismul şi devotamentul fierbinte al oamenilor muncii faţă de
In ultimii 10 ani, ca urmare a creşterii salariului nominal, cauza socialismului, dragostea şi preţuirea pe care le manifestă
reducerii impozitelor pe salarii şi a preţurilor la bunurile de con- poporul faţă de Partidul Muncitoresc Ramîn. (Aplauze vii, În-
sum, salariul real s-a mărit cu 85%, iar prin aplicarea măsuri/or delung repetate.)
de sporire a salarii/ar şi reducere de preţuri adoptate în anii Muncind pentru înflorirea şi prosperitatea patrici, poporul
1960-1961 veniturile băneşti ale salariaţilor şi altor categorii ale nostru îşi îndeplineşte totodată îndatorirea internaţionalistă de
populaţiei vor creşte în primii patru ani ai planului şesenal cu a aduce o contribuţie cît mai mare la întărirea sistemului mon-
peste 15 miliarde de lei. dial socialist, la obţinerea victoriei socialismului în istorica sa
Sporesc an de an cheltuielile statului pentru satisfacerea ne- întrecere cu capitalismul. (Aplauze puternice.)
voilor social-culturale ale populaţiei. In anii 1960-1962 fondurile Unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului şi
destillate construcţiei de locuinţe reprezintă 5,4 miliarde de lei, guvernului, întărirea continuă a alianţei dintre clasa muncitoare
cu 800 000 000 de lei mai mult decît prevederile Directivelor Con- şi ţărănimea muncitoare, frăţeasca prietenie dintre poporul romîn
gresului al III-lea pentru această perioadă. şi minorităţile naţionale, reprezintă puternica temelie a statului
Numai în acest an vor fi construite cămine studenţeşti cu nostru, chezăşia victoriei depline a socialismului. (Aplauze.)
1~ 000 de locuri, numeroase şcoli şi săli de cursuri noi. Invăţă­ La a XVII-a aniversare a eliberării patriei de sub juglll fas-
nuntul este pe deplin gratuit, statul suportînd toate cheltuielile. cist avem imaginea unei ţări în care poporul îşi consacră talentul,
Dezvoltarea bazei materiale a învăţămîntului de toate <Tradele. energia, munca sa creatoare îndeplinirii cu succes a măreţului
generalizarea învăţămîntului de 7 ani şi trecerea la cel d: 8 ani, program trasat de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc
creşterea însemnată a vI' I . Romîn, pentru înflorirea patriei noastre socialiste, pentru binele
. numaru Ui e eVllor şi studenţilor, avîntul
deosebit al ştiinţ . l't ". şi fericirea celor ce muncesc. (Aplauze furtunoase.)
" A '" el, I eratum ŞI artei constituie trăsături caracte-
nstlce mflonru continue It" ial'
'. a cu um soc Iste, bun al maselor celor
ma! larg~ de o:~~ni ai muncii. (Aplauze.)
VIZITA IN U.R.S.S. - MANIFESTARE PUTERNICĂ
S-a Imbunataţlt Ocrotirea SV vtv ..
strUlrea
' de nOI' spitale
. sp . ana aţu oamenilor muncii prin con- A PRIETENIEI ROM IN O-SOVIETICE
cr t d'" onrea personalului medico-sanitar şi
eş erea pro ucţlel de medi
laţiei Din fond'l . I c.amente puse la dispoziţia popu- TovarăşI,
. un e SOcia e se co t · I b
·
b aze sportive ns rUlesc C u uri ' cinematografe ,
se asigu v - Permiteţi-mi să folosesc prilejul oferit de această adu~~re so-
'1 .. ' ra aSIStenţa medicală gratuită odihna oame-
Oi or munCii' numărul cel ' lemnă pentru a face o scurta
"dare de seamă despre . ' vIzita în
redusă în t 'ţ- '1 d or care şi-au petrecut concediul ou plată Uniunea Sovietică a delegaţiei romîne de partid ŞI de stat_
s a IUlli e e odihnă ..
sau sanatornle balneoclimaterice
 112 G b. Ghe o 1 ghi u. Oe J
----------------------- Cuvintare rostită la adunarea festivă consacrată zilei de 23 August
113
(Aplauze.) Cunoaşteţi din presă şi din transmisiile posturilor
tre de ra d'10 ŞI'teleVlZlUne
" fII noas·
eu cum s-a de&făşurat această vizită ţămîntului şi culturii, grija sporită pentru ocrotirea sănătăţii oa-
Este greu de descris în cuvinte dragostea cu care am f .' menilor muncii, amploarea excepţională a construcţiei de locuinţe,
mI'ţ'I de poporu1 ""
SOVIetic, prletema sinceră cordială c ost PTl- Oriunde am fost, oamenii sovietici ne-au vorbit cu îndreptă­
• ,
fost InconJuraţl, , " u care am
La Moscova, la Leningrad în GruZl'a • U ' ţită mîndrie despre succesele remarcabile pe care le-au obţinut
" 'd " ' ,In crama în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în ridicarea nivelului lor
zecI fi zecI e mII de oameni au ieşit să ne întîmpine frăt '
adresat delegaţiei noastre saluturi ,.. urări venite d' "e~te, au de trai material şi cultural,
'f • d • Y' m mIma m'l-
m estm cu Insufleţire pentru prietenia dintre ţările si po' le Culmile atinse de Uniunea Sovietică în dezvoltarea ei eco-
noastre, (AplalIZe puternice,) 1 poare nomică, uriaşul avînt al ştiinţei şi tehnicii, capabile să rezolve
, d In cursul con;orb"iri~o~ avute, conducătorii sovietici de partid cele mai noi şi mai complexe probleme din diferite domenii, şi-au
ŞI e sta~ ~e-:u ~artaşlt din marile realizări obţinute de 0-
găsit expresia in zborurile cosmonauţilor sovietici. Cind a început
porul SOVIetic m opera de însernnătat ' t ." d'" P zborul navei cosmice "Vostok-2", delegaţia noastră se afla la
o înfăptuieşte _ cons ' " e :s onca mon mIa pe care Leningrad, Ne-am bucurat din toată inima, împreună cu oamenii
de 7 an' • d l' trucţi.a desfaşurata a comunismului. Planul
, I se In ep meşte cu importante de " "r '" . sovietici, de această minunată realizare, Faptele eroice ale lui
ŞI jumătate ai septenalul' l ul paşm, n pnrnu dOI ani luri Gagarin şi Gherman Titov ilustrează in chip strălucit fiziono·
UI, vo UlII producr" d ' 1
lat pe cel produs în tot cursul . leI m ustrm e a ega- mia omului nou, sovietic. NUIDai orînduirea socialistă s-a dovedit
(1951-1955) NOI' ŞI' , . celUi de-al 5-lea plan cincinal capabilă să crească şi să educe astfel de eroi, să formeze o ar-
, nOI lIZme gig f fu
dernă se ridică în • tr "an Ice ut te cu tehnică mo- mată intreagă de oameni de ş tiinţă remarcabili, care au asigurat
m eaga ţara Num ' • ,
acestui an volumul invest 'ţ"l ' . , al m p nrnul semestru al Uniunii Sovietice prioritate in domeniul explorării cosmosului, ca
d I li or s-a ndlCat la t 120 d
e ,ru ~e vechi. Numărul de salaria '
b pes e " e miliarde şi în alte domenii dintre cele mai importante ale ştiinţei şi teh-
penoada a anulUI' t ţi a crescut faţa de aceeaşi nicii, (Ap lauze.) Pe bună dreptate spunea tovarăşul Hruşciov:
, '" recut cu 4 200 000 d '
SOVietICa, avînd un gr d 'd' e oamenI. Agricultura "Rampa sigură de pe care pornesc nave le noastre cosmice este
l' ă '1 a n lcat de m '
rea IZ neştiinţei agric l ecalllzare, folosind larg socialismul", Nu încape indoială că de pe această rampă a pro-
o e, se dezvolt" d
cu Succes sarcinile fixa te d 'd a an e an; se realizează gresului, bunăstării şi fericirii oamenilor se vor ridica noi şi noi
ri d e partI ul COrn ' t '
rea pro ucţiei agricole 1 ums m ce priveşte spo- crea ţii măreţe ale geniului uman, (Aplauze puternice.)
pro d' ' n acest an recolta ' f d
, us e" agncole se prevăd a fi ' ,ŞI on ul central de In timpul vizitei noastre în U,R.S,S" presa sovietică a pu-
e~lstenta a Puterii sovietice U ' mal man ca în toţi anii de blicat proiectul de Program al P,C.U,S, - document de imensă
SIgur' d '' ' nmnea S ' ,
I e realIzarea măreţul ' b' , OVletlCă se apropie cu paşi impo rtanţă teoretică şi practică pentru întreaga mişcare comu-.
Statele Unite ale Ameri " ~I o ~ectlv: a întrece pînă în anul 1965
trial ' Cll m pnvinţa J 1 nistă internaţională, lnsemnătatea istorică a acestui Program con-
, , e, Iar !pÎnă la sfîrşitul , v o umu ui prodUCţiei indus- stă în aceea că el concretizează perspectivele grandioase ale con-
ţiei pe d acestuI decen' '.
cap e lOCuitor, (Vii apla 1U ŞI m privinţa produc- struirii în U,R,S,S, a primei societăţi comuniste din lume, înfăţi­
Dezvolta fur uze.)
, ,rea tunoasă a ' , şează aprofundat legile trecerii omenirii de la capitalism la so-
rtrea contmuă a "" ,. 'il economiei sovietice dete '"
><U<ln or abund rmma spo- cialism demonstrează inevitabilitatea istorică a triumfului comu-
creşterea consumului, red~c ~nţa tot mai mare de bunuri şi nismul~i în lumea întreagă, Toate partidele comuniste şi munci-
erea tunpului d I
e ucru, avmtul Învă- toreşti găsesc în tezele sale teoretice un îndreptar sigur în lupta

8 - Gh. Gheorgruu-Dej - Articole şi cuvint Ari

 114 G b. Ghe o r9 hi u. D e j

Cuvintare rostită la adunarea festivă consacrată zilei de 23 August 110

lor pentru victoria socialismului şi comunismului, pentru triumful
cauzei păcii. (Aplauze însufleţite.) racterizat prin deplină unitate de vederi şi înţelegere reciprocă,
Victoriile măreţe obţinute de poporul sovietic sînt rezultatul reflectate în Comunicatul comun romîno-sovietic. Pentru noi este
conducerii sale de către gloriosul Partid Comunist al Uniunii So. un izvor de înaltă satisfacţie faptul că în toate împrejurările, În
vietice, rodul politicii leniniste a Comitetului său Central, în toate problemele teoriei marxist-leniniste, ale construcţiei socialis-
frunte cu înflăcăratul luptător pentru cauza comunismului şi păcii mului şi comunismului, ale întăririi continue a unităţii mişcării
Nikita Sergheevici Hruşciov. (Aplauze puternice.) In cursul comuniste internaţionale şi a lagărului socialist, ale apărării păcii
vizitei noastre ne-au impresionat peste tot însufleţire a avîntul in Iu.me, Partidul Muncitoresc Ramîn şi Partidul Comunist al
c1ocotitor în muncă cu care oamenii sovietici intîmpină Congresul Uniunii Sovietice, R. P. Romînă şi Uniunea Sovietică au avut şi
al ~XII-Iea, ataşamentul neţărmurit pe care-I manifestă faţă de au poziţii identice. (Aplauze îndelungate.) Unitatea de vederi şi
Partidul ComunIst al Uniunii Sovietice. de acţiune este o lege în viaţa mişcării comuniste şi muncitoreşti
.. Oamenii cinstiţi din toate ţările pot vede:! în planurile de internaţionale, o condiţie esenţială a succesului în lupta pentru
~lltor ale poporului sovietic încotro duce socialismul, comunismul: pace şi socialism; popoarele lagărului socialist reprezentînd
p:e belşug, spre satisfacerea deplină a necesităţilor materiale şi 1 miliard de oameni, zecile de milioane de comunişti şi de oameni
spmtuale ale celor ce f .. ai muncii care-i urm ează din toate ţările constituie o forţă in-
I . muncesc, spre enclrea şi pacea popoare-
or. Cu depllJl temei arată proiectul de Program· C' d I vincibilă, înaintînd spre acelaşi ţel, aşa cum spunea L enin, în
sovietic se va b d" . " III poporu pasul a liniat, cadenţat al batalioanelor de fier ale proletariatului.
'1' d ucura e bmefacenle comunismuluf, noi sute de
mi IOane e oamem de pe pămînt Este o tradiţie de cinste a partidului nostru că de la în-
t vor spune: "Noi sîntem pen-
ru comunism ",'. (Aplauze di.) fiinţarea sa, înfruntînd prigoana sălbatică a regimului burghezo-
In acest proiect de P . moşieresc şi dictatura fascistă, a militat neobosit pentru priete-
toare a perspect' I 1 r~gram nOI vedem imaginea însufleţi-
!Ve ar G e olltor ale p . I . nie cu Uniunea Sovietică, cu poporul sovietic, a ţinut sus steagul
va arăta şi ~. " ropnu Ul nostru popor. Aşa
NlUa noastra comunistă d •. I internaţionalismului proletar.
munca lor neobosit" 1'" d e 1lume. Construind prin
a, p ma e abneoal' . După instaurarea puterii populare în ţara noastră, prietenia
apoi societatea COlII' . t" " b le, socIetatea socialistă, iar
,lms a oamenII " d' dintre poporul romin şi poporul sovietic a căpătat o temelie de
bucura de un nivel' It' d b "muncll zn ţara noastră se vor
materiale şi spirituale d
ma e unastare d
d' "
b 1
, e a tl11C enţa bunuri/ar neclintit: relaţiile indisolubile de colaborare frăţească, comuni-
' e con II ZIle cele . . 1 . tatea intereselor şi ţelurilor - construirea socialismului şi comu-
va Itarea lor multi/ate 1" (A mat pne mce pentru dez-
. ra a. plauze.)
Pretu tmdeni unde a • nismului.
"
d ucatorii de partid . d m mers ' In con vorb"1 Irl e avute cu con- Marea prietenie dintre popoarele noastre este mai puternic(1
," " . .. ŞI e stat, cu mun't .
,arammll colhoznice a' . t I Clon, cu reprezentanţi ai şi mai trainică decît oricînd. Vizita delegaţiei noastre în U.R.S S.
. , I m e ectualită'" . .
Cuvmte calde de IJreţu' ,11, al tmeretului, ei au avut a constituit o nOlu1 demonstraţie a relaţii/or frăţeşti ramîno-so-
!re pentru mun . 1'" .
nostru, de care s-au buc t ca ŞI rea Izanle poporului vietice, o contribuţie la dezvoltarea continuă a colaborării reci-
ura ca de p "1 I
Convorbirile avut roprn e or succese. proce dintre pm·tidele şi ţările noastre, în interesul ambelor po-
.' t" e cu conducător" PC U S .
Vie IC, care s-au desfăşurat intr-o I l . ". . . ŞI ai Statului so- poare, al întăririi unităţii şi coeziunii marii comunităţi a ţ(1rilor
atmosfera tovărăşească, s-au ca-
socialiste. (Aplauze puternice, prelungite.)

O·
 116

APĂRAREA PĂCII -
Gh. Gbeorghiu-Dej

PROBLEMĂ CENTRALĂ
A ZILELOR NOASTRE
- Cuvintare rostită la adunarea festivă consacrati zilei de 23 August

în vederea asigurării unei păci juste şi trainice şi reorganizării

statului german pe o bază paşnică şi democratică. "Militarismul
german şi nazismul - declarau participanţii la acordul de la
117

Tovarăşi, Potsdam - vor fi stîrpite, şi aliaţii, de comun acord, acum şi pe

viitor, vor lua şi celelalte măsuri necesare pentru ca Gennania
. In cei 17 ani care au trecut de la eliberare situaţia . t să nu-şi mai ameninţe niciodată vecinii sau menţinerea păcii în
ţlOnală a ţării noastre s-a schimbat radicalI' ilm erna- întreaga lume".
. n vremur e cînd
puterea se afla în mîinile claselor exploatatoare Romîn. .. Din păcate însă, cercurile conducătoare ale puterilor occi-
tă" , la era pnvI-
1· ca/anexa agrară şi sursă de materii prime a ţărilor capita dentale, in frunte cu S.U.A., au nesocotit atît lecţiile istoriei cît
I.S~~ ezvol ta te, politica ei externă era dictată de puterile im - şi propriile lor angajamente şi, departe de a acţiona in spiritul
~: l~te,::reAdi~p~eţuiau. ~oinţa şi interesele naţionale ale popo;~: hotărîrilor la care au subscris, au pornit pe calea reînvierii mili-
os . stazl, Rommta este u st t . 1 tarismului revanşard în Germania occidentală, dînd frîu liber foş­
membru cu d t · I n a me ependent şi suveran
rep Un ega e al comunit"ţ·· ţ" .Z ' tilor generali nazişti şi adepţi ai lui Hitler. Puterile occidentale
a cărei politică t " a It arz or socialiste, o ţară
ex erna, corespunzătoa ...1 au inclus Republica Federală Gennană în Blocul agresiv al Atlan-
lor fundamentale al I . re O8plraţu or şi interese-
• e poporu llI, se bucură d . . ticului de nord, au încurajat renaşterea ŞI marmarea Bundes-
cmd pe arena internaţională. e un prestigIU cres- wehrului, care în prezent pretinde făţiş înzestrarea sa cu arma
Ţara noastră ad nucleară şi arma-rachetă.
rarea păcii şi . ~ce. o contribuţie activă la lupta pentru apă-
nou "b· secuntaţil
raz 01 mondial pentru
popoarelor, pentru preîntîmpinaroo unl".
~ .
Militariştii vest-germani promovează o politică revanşarcJă,
urzesc planuri agresive împotriva ţărilor socialiste, îndreptind ac-
paşnice între statele' • d p~~movarea principiilor coexistenţei
Polit. . " cu onn UlII sociale diferite. tivitatea lor provocatoare în primul rînd împotriva Republicii De-
" lca externa a statului nostru " mocrate Germane - primul stat al muncitorilor şi ţăranilor din
ca nu eXIstă probleme l.ti . se bazeaza pe convingerea istoria Germaniei, care duce o politică iubitoare de pace, cores-
paşnică, prin tratative ~ ~Ioase ce nu pot .fi rezolvate pe cale punzătoare intereselor intregului popor german, ca şi ale tuturor
in acest spirit trebui Şb' -,u_nă înţelegere intre părţi şi tocmai
t; 1 e a orU<1te probl 1 h ' popoarelor iubitoare de pace.
na,.ona e. Una dintre eme e-c eie ale vieţii inter-
gu ra aceste probleme d t Transformînd partea apuseană a Berlinului într-un centru al
rea unei păci trainice' 1 , e erminante pentru asi- activităţii subversive impotriva R. D. Germane şi a celorlalte ţări
de pa In urne este •
ce cu Germania ŞI· a tr f ' cea a mcheierii tratatului socialiste, puterile occidentale împiedică normalizarea s~~ţi~i în
t ans or " .. B .
r-un oraş liber, demilitari t maTlI erlmului occidental în- Berlinul occidental, menţin acolo un focar de provocarI, dIver-
ROmînia se "" za.
numara printre r il siuni şi spionaj. Mai mult decit atît, guvernul R.. F. G:,:mane
gure generaţii, a trecut de d " a~ e care, in decursul unei sin- nu~i ascunde intenţiile sale agresive, cerînd ~n ?ubh~ "unifIcarea
VOcate de . .. oua on prin ..1 "
lelalte rmpenahsmul militarist ge ravagu e razboaielor pro- Berlinului cu sistemul legislativ, economic ŞI fmancIar al Repu-
G POpoare care ieşeau d· ,Tman. Acum 16 ani ca şi ce- blicii Fedp.rale" adică anexarea la R.F.G. a capitalei statulUI ger-
e~~ia hitleristă, poporul In ~Ingerosul război dezÎăn\Uit de
b otarmle man democrat,' şi proclamînd drept scop al politicii sale de~fiin­
Iu t d TOmIn a prim·t d'
a e e COmun aCord d . 1 cu a mcă satisfactie tarea R. D. Germane.
e putenle coal it; ei antih.tI .
,. I enste
 118 G h. Gh e o r9 h i u . D e j

De altfel, opmJa publică internaţională îşi dă seama din

in Ce' mai limpede că politica revanşardă a cercurilor co d
. ' .
toare de la Bonn constItUIe un pencol nu numai pentru
-- n uea.
r
:e
il
Cuvintare rostitA la. dduna.rea festivA COnsacrată zilei de 23 August

socialiste, cercuri tot mai largi ale opiniei publice internaţionale.

Intr-o recentă declaraţie, primul ministru al Indiei, d-l J. Nehru.
119

socialiste; preconizînd revizuirea graniţelor stabilite în urm ar. e insistînd asupra necesităţii tratativelor şi ex-primîndu-şi neliniştea
a
frîngerii Germaniei hitleriste, moştenitorii celui de-al treilea R ·
f d
:n
e.ch
faţă d e reînvierea militarism ului gennan, spunea: "Indiferent
ţ ~tes.c
.
oarte eparte. N-a trecut mult timp de cînd unul din mi. dacă n e place sau nu, dar pe plan geografic există două state
lllŞtru vest-germani, expunînd punctul de vedere a l mil't . t'l germane - Republica Federală Germană şi Republica Demo-
. . Ianş l m
revanşarzi cu pnvire la unificarea Germaniei, a declarat c" . crată Germană. Este de dorit ca aceste două state să se dezvolte
Ce . 't"' t " · f
rmama um. a m ra, m a ara Gennaniei propriu-zise, Austria, o
a "m nonnal in dir ecţia apropierii lor, iar marile puteri trebuie să con-
p~rte a ElveţIeI, Saa~ul,. Alsacia şi Lorena". Asemănarea izbitoare tribuie la aces t proces. Război sau un acord - o altă cale nu
dmtre aceste pretenţu ŞI polItica de cotropire dusa" la t' l' ex is tă" .
d II" I • unpu sau
e It er mvederează pericolul grav pe care-l reprezintă ren . Propuneril e formulate de ţările socialiste pentru reglementa-
terea nulItansmului vest-german pentru pacea contm ' en tul' aş rea păc ii ou Gennania ilustrează caracterul constructiv al politicii
N d' UI nostru.
din A u ~ste S ~mlrare ca per~onalităţi şi cercuri p olitice influente
v

externe a statelor noastre, preocupate in mod serios de acele as-

. .. ng Ia, . .A., Franţa ŞI alte ţări occidenta le manifestă o pecte ale vieţii înternaţionale care generează încordare în lume.
mgnJorare crescîndă f ţV d l' .
a a e po ItlCa aventuris tă a miiitari<!"1 V. R.S.S. ş i celelalte ţări socialiste cheamă puterile occidentale la
vest-germani şi faţă de îndemnurile' .., I or masa trata tivelor pentru a găsi un mod echitabil de rezolvare a
sează aliaţilor lor din BI 1 N agresIVe pe care le adre·
ocu .A.T.O. problemelor în suspensie. Dacă puterile occidentale ar cădea de
Singura soluţie realistă entru' 1 v
acord să participe la încheierea tratatului de pace cu cele două
război d' E . • P me eparfa rea p ericolului de
urOpa ŞI tTisanăfoşirea 'f
v
m '" state germane, aceasta ar aduce o importantă contribuţie la cauza
cea propusă de U . . ." SI !latlel mte maţio nale este
munea SOvIetica d IV'1 1 destinderii ş i păcii ;',dacă ele se vor situa însă mai departe !pe
lichidarea rămn<iţelo l' 1 , e an e agărului socialist :
• -y r ce UI ce-al doila "b ' pozi ţia lor n ega tivistă, ţările socialiste, aşa cum s-a arătat în Co-
lerea tratatului de a raz OI m ondial, inche.
. . pace cu cele două t t municatul consfă tui rii primilor secretari ai comitetelor centrale ale
stltule o realitate ist . v. sac germane, ca re con.
. anca, .n transfo
Berimullli Occidental • t ' rmarea pe această bază a par tidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările participante la
In r-un oraş libe 1 1
Propunerile stat I ' . r, C emi itarizat. Tratatul de la Varşovia, vor fi nevoite să încheie pină la sfîrşitul
t' .. e or socIalIste . v

ICU revanşarzilor vest . ' menIte sa pun ă sta vil ă poli. acestui an tratatul de pace cu R. D. Germană.
l' I -germam să no l'
mu occidental şi astf I " ' rma Izeze s ituaţia in Ber- După cum se ştie, la propunerea guvernelor statelor pa:tici-
re . "
P comzeaza pentru '. e sa se consoUde •
ta· .
.
mCI una dm părţ'
ze pacea m Europa nu
, pante la Tratatul de la Varşovia, R. D. Gennană a luat un şir de
I
J unIlateral· ele (in
' seama a tît de . t
I vreun pri vilegiu sau avan- măsuri pe deplin justificate pentru a instaura la gra~lţa cu Ber·
a e ,populaţiei Berlinului occ'd I In eresele poporului gennan, linul occidental o ordine de natură să împiedice actiVItatea sub-
popoarelor Europei. l enta, cît ş i de interesele tuturor , . R . D . G ermane şi altor ţări socialiste.
vers ivă îndre pta t ă llnpotnva ., .
Pentru reglementa
numa ' ţV '1 . rea paşni că cu G . Aceste măsuri au provocat O ma re iri t1ţi' e în rîndurile mlhtarlş- _
I an e socIalis te, ci şi ermanra se pronunţă nu tilor vest-germani şi ale sprijinitorilor lor, care răspund cu zan-
numeroase
guverne ale unor ţări ne-
,:;ănit de arme şi intensificarea răzb o iului rece.
 120 Gh. Gheorghiu-Dej
Limba;ul de forţă şi încercările de intimidare n-au ntCL un
efect aşupra ţărilor lagărului socialist, care dispune de tot ceea
ce este necesar pentru a da riposta cuvenită oricărui agresor.
Ele sînt ferme În hotărîrea lor de a nu mai amîna rezolvarea
problemei păcii cu Germania. (Aplauze !puternice.)
Sperăm că în pmblema tratatului de pace cu Germania, ca
şi În celelalte probleme litigioase, cercurile conducătoare din
Occident se vor plasa pînă la urmă pe o poziţie bazată pa apre-
cierea lucidă a realităţilor istorice şi pe înţelegerea necesităţii
imperioase de a rezolva aceste probleme prin metoda tratati-
velor.
Tovarăşi,
Aspiraţiile de pace ale popoarelor îşi găsesc întruchiparea
cea mai desăvîrşită în programul de dezarmare generală şi to-
tală pmpus de Uniunea Sovietică, a cărui înfăptuire ar deschide
perspectiva unei lumi fără arme şi fără războaie, ar elibera
omenirea de coşmarul pericolului racheto-nuclear, de povara
cheltuielilor uriaşe pentru înarmări, ar orienta folosirea resurse-
lor uriaşe, irosite pentru goana înarmărilor, spre dezvoltarea eco-
nomiei şi culturii, spre ridicarea nivelului de trai al popoarelor.
}deea . dezarmării generale şi totale s-a impus cu o mare
forţ.a 'în vIaţa internaţională, a stîrnit un puternic ecou m rin-
dunle po~oarelor. Largi cercuri ale opiniei publice internaţio­
nale manifestă îngrijoraTe faţă de recentele măsuri luate în
~.~:~. ~ntru intensificarea cursei înarmărilor. Urmărînd, pro-
t ~ 1,da atednueze această îngrijorare, secretarul de stat al Sta-
. e Or . rute, -1 Dean Rusk, a declarat că guvernul ţ" " sa]
mtenţlOrJa să de "f . aru e ar
puna e ortun ID vederea promovării d
A
" ..
anunţînd chiar înfiinţarea unei . .. eza~am,
de dezarnJare" D ' " aşa-nurrute "agenţii amencane
trast total cu ~oli:~:~~:: ~:Să~e:~::~e decldaraţ"ii se află în con-
care au a d optat recent cel TIJa' eb ucatoare ale SUA
con . . . .,
pa ce , z"d"'
a arrucesc pnn . poziţia' 1l TIJare uget militar din timp de
or neconstructivă orice acord în
Cuvintare rostit! la adunarea festiv! consacratI!. zilei de 23 August
121
problema dezarrnării, cerînd "control fără dezarmare", care să
favorizeze în fapt crearea unui sistem legalizat de spiorJaj, pro-
movează Tăzboiul rece m relaţiile dintre state. Popoarele cer nu
vOTbe, )ci fapte concrete, pozitive în vederea salvgardării păcii
in lume. Intensificînd cursa înarrnărilor şi sporind primejdia
unui război nuclear nimicitor, cercurile imperialiste îşi asumă o
grea răspundere în faţa omenirii.
Recent, aţîţătorii de război imperialişti au fost din nou
prinşi în flagmnt delict prin publicarea în U .R.S.S. a unor docu-
mente secrete aparţinînd comandamentului unuia din blocurile
agresive organizate de puterile occidentale - C.E.N.T.O. (fostul
pact de la Bagdad). Din aceste documente, popoarele lumii au
aflat cu adîncă indignare despre planul de organizare pe terito-
riul statelor membre ale acestui pact a unor baze de atac nu-
clear îndreptate Pmpotriva U .R.S.S. şi altor state iubitoare :de
pace, inclusiv a unor state neutre.
Cît de departe merg maniacii atomici în planurile lor aven-
turiste se poate vedea din intenţia nebunească de a supune bom-
bardamentului nuclear zone 6ntinse situate chiar pe teritoriul sta-
telor membre ale C.E.N.T.O., ca Iran şi Pakistan, pentru a crea
un aşa-numit "scut atomic" împotriva inevitabilei riposte din
partea Uniunii Sovietice.
Aceste documente atestă din nou în ce aventură încearcă
imperialiştii occidentali să împingă pe propriii lor aliaţi. Ele de-
monstrează încă o dată că activitatea fermă de zădărnicire a unel-
tirilor agresive ale cercurilor imperialiste, deTIJascarea acestora ca
singure răspUflZătoare pentru încordarea internaţională şi primej-
dia unui nou război, atitudinea hotărîtă împotriva blocurilor
agresive, este o îndatorire a tuturor popoarelor, a tuturor ţărilor
socialiste sau !llesocialiste.
Preocupîndu-se permanent de problema înlăturării pericolului
de război, a destinderii în relaţiile internaţionale şi promovării
coexistenţei paşnice, guvernul Republicii Populare Ramine a făcut
de multă vreme cunoscutele propuneri În vederea înfăptuirii unei
 122 G h. Gh e o r9 h i u . O e j

Cuvintare rostită la adunarea festivA consacrată zilei de 23 August

largi colaborări interbalcanice. Realizarea acestOr propuneri, crea. 123

rea În Balcani şi în regiunea Adriatică a unei zone a păcii, fără Una din principalele surse ale neliniştei în viaţa internaţio­
arme nucleare şi arma-rachetă, ar corespunde intereselor celor nală, generatoare de noi şi noi focare ale pericolului pentru pacea
mai vitale ale popoarelor din această regiune şi ar duce la Întă. lumii, o constituie menţinerea rămăşiţelor colonialiste, încercările
rirea pIJcii şi securitcltii în sud-estul Europei. Se ştie că propune. uterilor imperialiste de a înăbuşi lupta popoarelor pent~ Iiber-
rile Republicii Populare Romine nu au putut fi realizate pînă fate şi independenţă naţională, de a se pune de-a curmeZIşul
pro-
acum datorită atitudinii negative a guvernelor Greciei şi Turciei. ces ului inevitabil al prăbuşirii sistemului colonial.
Blocul agresiv a"l Atlanticului de nord urmăreşte să intensifice in- Exemplul cel mai recent al îndîrjirii cu care puterile c~loni~­
cordarea şi războiul rece şi în această parte a Europei. Aceasta r te încearcă să-şi menţină dominaţia este agresiunea colomahştl­
se reflectă şi în poziţia adoptată de cercurile conducătoare din I~r francezi împotriva Tunisiei. In prezent, ea formează
obiect d.e
Grecia. Antrenîndu-şi ţara pe făgaşul politicii agresive a Blocului dezbatere al unei sesiuni speciale a Adunării Ge~era.le a Orgam-
N.A.T.O., ele împiedică instaurarea unui climat de destindere şi zaţiei Naţiunilor Unite. Este deosebit de semmfIcatJv că peste
colaborare în Balcani, pun în primejdie liniştea şi securitatea po. 50 de state membre ale O.N.U. au susţinut convocarea acestei
porului lor.
sesiuni.
Printre statele care fac parte din blocul C.E.N.T.O. şi care Republica Populară Romină sprijină cu fermitate cererea de
sint vizate de planul provocator al organizării bazelor de atac incetare a agresiunii împotriva Tunisiei şi de evacuar.e ~ ,trupelor
nuclear impotriva ţărilor socialiste se numără şi Turcia. Dorim I . l' te de pe teritoriul ei de condamnare a acţIunIlor agre-
să sperăm că oamenii lucizi din această ţară
nu vor permite îm- co oma IS , . ~.. . I'b t~ţ"
sive ale colonialiştilor, de respectare a suveramtaţu ŞI I er a II
Plllgerea ei în asemenea aventur.(, generatoare de grave 'primejdii tuturor 'Popoarelor. (Aplauze.) ...
pentru pac~a. lumii şi înainte de tOate pentru propriul lor popor. Colonialismul şi-a trăit traiul. EI trebuie lichidat de~Inltlv sub
f' Sta,tornlclrea unui climat de destindere în Balcani s-ar răs­ toate formele lui, spre binele omenirii şi dezvoltarea el pe calea
R.nnge In ~~d
P. Romma pozitiv asupra ansamblului
va milita " .. vieţii internaţionale.
progresului. . . . d' t toate
movarea în relaţiile dintreŞI Int tvutor I perseverenţă
I b cu . pentru pro- P Z i ce trece principiile coe:mtenţel paşmce In re I
stenţel' paşmce.
. (Aplauze.) s a e e a Canlce a principiilor coexi- ţările efără deosebire , de sistem socJaI, . d reptu I tut uror popoare... or
, mo d liber de soarta lOT se bucură de spnJIn
. . Si~aţia internaţională cere popoarelor iubitoare de ce o de a ' doIspune ill . tat tot
vlgIlenţa mereu trează M'I't' d pa . " I Niciodată în istorie n-au eXls ase-
totală sub cel ma' t" II In pentru dezarmarea generală şi maI larg m mtre<lga urne. 1 ".. în zilele noas-
' I S nct Control int ţ' I " menea forţe uriaşe adunate sub drapel~IIPtaclI. cab'toare de pace,
j"ICb dexpenenţelor
I ·rea a. cu erna , care sa includă şi
." IOna,
să ţinem seama de I . '1arma atomIca, smtem datori totodată tre: lagărul socia Iismu1Ul,· ţările nesocI.a~. IS elUl1" I ta iatul
~ t . dependenţa naţlOna a, pro e r
şi. să luăm toate masurI
une tIrI e agresive al
" '1
'1
e cercun or imperialiste popoarele care lupta pen ru In ... bl' ondiale sutele
e necesare pe t .
ŞI păcii. Ţările socialiste' d
. " ..
n ru aSIgurarea secuntaţll internaţional, cercun'1 e Iargl. a le opInIeI pu Ice m
. , " . . A em convingerea
,
'1' d partizam al pacII. v
continuă a organizaţiei Tpnvesc
t tul . onre ma ta intărirea
rept o înelat '. , 1 "
şi sutele de mI Ioane e f" tim'pinat spre binele
de apărare a marelui lag"ra aI UI 'de . la Varş OVJa . ~ ..
ŞI a capacltaţll fermă că un răzbOI
'. . di I poate I .prem ,
mon a. f '1 ite ale tuturor celor
ar a SOCIalIsmului. ..
omenirii şi al vlltOru 1"
Ul el, pnn e ortun e un

cărora 'le este scumpa " pacea. (V ii aplauze.)

 124 G h. G h e o r 9 b. i u - O e j

Dragi tovarăşi, CUVîNTARE ROSTITĂ

LA MARELE MITING DE LA BUDAPESTA
Făcînd bilanţul muncii şi luptei sale din cei 17 a . d ." CU PRILEJUL VIZITEI DELEGAŢIEI
I'b " nt e vIaţa
1 era, poporul nostru priveşte cu încredere şi optimism "t I DE PARTID Ş I GUVERNAMENTALE
Ins ufleţ'ţ' de VIC
. tom"1e ob ţinute sub conducerea partidul Vtl
. oru .
c't "ţ" "
I I
UI, mun·
A R. P. ROMîNE îN R. P. UNGARĂ
I om, aranlt, oamenii de cultură din ţara noastră sînt h t" , .
să<i ' "f 1
-Y' Inzeceasca e orturi e pentru desăvîrşirea co nstrucţiei " ţI
o an - 5 septembrie 1961 _
ţului edificiu al socialismului, pentru a plf.oi p e l ' .mare:
, It d -y. cu mt Şt mal
Ina e ~ progres şi bunăstare, pentru a obţine noi şi strălucit
s~c~~se(AInIa munca lor închinată cauzei nobile a socialismului e
pac!!. p uze furtunoase, prelungite.) şi
Trăiască 23 August . l'b" "
..
(U ra1e, ovaţ!!.) - ZIUa e I erarli scumpei noas tre patrii 1
.
Dragi tovarăş i şi prieteni,
. . Trăiască eroicul nostru pOpor muncitor _
cLahsmului 1 (Aplauze, urale.) constructor al so- Aş dori, înainte de toate, să-mi îndeplinesc plăcuta însărci­
Trăiască lagărul unit· . naTe primită din I]J8rtea C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, a
(Aplauze pute' mlce, ura 1e.) ŞI puternic al socialismului ş i păcii 1 Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Populare Romine, din
Trăiască pacea între 1 partea poporului romîn, de a vă transmite dv. şi prin dv. tuturor
(1ntreaga sala,
" popoare (Aplauze vii ovaţii )
în picioa . ". ' . oamenilor muncii din Ungaria un cald salut frăţesc, expresie a
lozinci: Trăiască 23 A re, ~vaţlOneaza minute în şir. Răsună sentimentelor d e s timă şi dragoste tovărăşească pe care le nutresc
" ugust zIua eliberă "
sub iugul fascist" T" " ' . TIl patriei noastre de oamenii muncii din Romînia faţă de poporul ungar.
zatorul şi ins ira;o~u ralasca Partidul Muncitoresc Ramin, organi-
Primirea cordială de care ne·am bucurat pretutindeni de la
piepturi izb::nesc 1 tu;uror victoriilor noastre". Din miile de
sosirea noastră pe rpămîntul Ungariei, manifestările de prietenie
P.M.R.I). ura e. Se scandează îndelung : P.M :R. I
frăţească ale oamenilor muncii unguri Jaţă de ţara şi poporul
nostru ne-au produs o puternică impresie, de neuitat. Vă încre-
"Scînteia" nr. 5265
din 23 august 1961 dinţăm, dragi tovarăş i, că poporul ramîn nu va precupeţi nici un
efort ca prietenia romîno-ungară - cauză scumpă a ambelor po·
poare - să înflorească necontenit, spre binele şi fericirea ţărilor
şi popoarelor noastre.
Putem oare uita s uferinţele nesfîrşite şi jertfele grele pe care
le-au adus rpopoarelor noastre clasele s tăpînitoare prin politica
lor de învrăjbire, ide dezbinare ş i asuprire naţională? Ele urau
cu înverşunare ideea oricărei apropieri între romini şi unguri. Cei
mai înaintaţi şi mai luminaţi fii ai celor două popoare, care au
militat pentru cauza nobilă a înfrăţirii şi prieteniei noastre, au
fost striviţi fără milă. De-a lungul istoriei lor 2lbuciumate, oamenii
 126 G h. Ghe orghi u-D e J
Cuvintare rostit'! la marele miting de la Budapesta
127

muncii romini şi unguri au luptat adeseori Jmpreună, umăr la

umăr, împotriva exploatării şi asupririi naţionale, pentru libertate
şi progres social.
Din perioada cind proletariatul, clasa oea mai maintată a
societăţii noastre, a inceput să se manifeste ca forţă politică in-
dependentă, înscriind pe steagurile sale lozinca "Proletari d in
toate ţările, uniţi-vă 1", mişcarea revoluţionară muncitorească din
Rominia şi Ungaria a deschis o pagină nouă în istoria ţărilor
noastre, afirmindu-şi puternic solidaritatea în lupta impo triva ex-
ploatării burghezo-moşiereşti, pentru interesele vitale ale celor ce
muncesc,
In anii întunecaţi ai dictaturii fasciste, cînd clasele dominante
au împins ţările noastre în criminalul război antisovietic, nici tem-
niţele Romîniei burghezo-moşiereşti şi ale Ungariei horthiste nici
schi,ngiuirile şi plutoanele de execuţie n-au putut abate pe ~mu'
mşti de la lupta eroică împotriva fascismului şi războiului pentru
In aceas tă operă grandioasă, de profunde transformări social-
politice, oamenii muncii unguri şi-au manifestat din plin iniţiativa
şi capacitatea lor creatoare, Ansamblul producţiei industriale a
ajuns la un nivel de 3 ori ş i jumătate mai înalt decît era în 1938,
a fos t terminată în linii generale transformarea socialistă a agri-
culturii. Progresele dv, în toate domeniile construcţiei socialiste se
reflectă în creş terea continuă a nivelului de trai al celor ce
muncesc,
In aceste cîteva zile de cînd ne aflăm în Republica Populară
Ungară am vizitat, în afară de frumoasa dv, capitală, centrul indus-
trial de la Dunaujvaros, combinatul de aluminiu de la Inota, coope-
rativa agr icolă " Szikra" din Solt,
Ne-a impresionat înaltul nivel de organizare al uzinelor ş i
spiritul gospodăresc din activitatea cooperativelor, agrico~e, ~ivelul
tehnic ridicat al muncitorilor ş i inginerilor ungun, adevaraţ l meş­
u

hbertatea şi independenţa popoarelor lor, ' teri cu "mîini de aur .

Poporul ungar se poate, pe drept cuvînt, mîndri d~ cu~er,irile
Instaurarea puterii populare în ţările noastre a pus pentru tot-
sale revol uţionare şi de marile sale înfăptuiri. ~cest~ VIOtOrI,I IStO-
deauna t~mehe trainică prieteniei de nezdruncinat dintre popoa-
?
rele romm Ş I ungar, rice sîn t rodul politicii marxist-leniniste a PartidulUI Munclto~esc
Socialist Ungar, a Comitetului să u Central, în frunte cu tovaraşul
. , Numai clasa muncitoare, consecvent revoluţionară pînă la
cap;t, s-a doved~t, capabilă, o dată cu înlăturarea regimului de Janos Kadar.
exp oatare Ş I sllmcle burghezo ' " " Poporul romîn se bucură, tovarăşi, de fiecare succes al vos~
, 't ' -moşlereasca, sa dea o lovitură ni-
micI oare naţIOnalismului burghez să pun" 't' , ca de propriile sale succese, Dorim clasei munci~oa,re u~~are, t a-
<Tară pe o b " " , a pne ema rommo-un-
" aza noua, sub steagul internaţionalismului proletar. rănimii intelectualităţii, din tot sufletul, noi ş i nOI Ylctorn m lupta
Tovarăşi, pentru' prosperitatea şi înflorirea continuă a Ungariei socialiste,

In cei 16 ani care au trecut de la el'b Dragi tovarăşi,

lUîndu-şi soarta în pro " 1 "" 1 erare, poporul ungar,
pru e mIlO! ŞI devenind t"' 1"" Poporul romîn a sărbătorit recent 17 ani de la e~berarea ţării
a refăcut economia na';onal" d ' " . s apm a ţarn sale,
, " a
ŞI a trecut la construirea soc' t"ţ"
lStrusa de
' . Jaful ' " b
ŞI raz 0 1
'ul h'ltlenst
, de sub jugul fascist, măreţ eveniment care i-a deschiS zonle uneI
, le a u SOCIalIste Intr tim' ,
scurt aţI obţinut rezultate d ' ' -un p Istonceşte vieţi noi, luminoase, , d '
d ezvoltat pe baze noi soc'ale' mare msemnătat ţ' , Anii care au trecut de la eliberare au fost am e luptă ŞI
t' . e, a 1 reorganlzat şi
, IlS e, Uldustna ' 1
turală, schimbind din temeI" , f" . ' agncu tura, viaţa cul- " , d t" de adînci transformări revoluţionare, Esenţa pre-
Il Ul a ţlşarea patriei dv, munca mcor a a, . _ rt răstimp este crearea bazei
faoerilor înnoitoare realIzate m acest scu
 128 Gh. Gheorghlu-Dej
economice a socialismului, victorie de însemnătate istorică pentru
poporul nostru. Romînia a păşit într-o etapă nouă, etapa d esăvîr­
şirii construcţiei socialiste. Obiectivul politicii economice a parti-
dului şi guvernului este creşterea rapidă a forţelor de produ cţie,
dezvoltarea echilibrată a ansamblului economiei naţionale pe o
linie mereu ascendentă. Producţia industrială a fost în 1960 de
peste 5 ori mai mare decît în 1938. Au fost ridicate zeci de între-
prinderi noi, s-au creat şi dezvoltat ramuri de importanţă vitală
pentru economia noastră. A sporit pe baze tehnice noi extracţia
şi prelucrarea petrolului. S-a organizat producţia, inexistentă
înainte, de utilaj petrolier şi minier, a crescut de cîteva ori produc-
ţia industriei siderurgice, se dezvoltă în ritm susţinut industria
chimică. Economia noastră are astăzi o producţie în continuă creş­
tere de maşini şi utilaje, rtractoare şi maşini agricole, mijloace de
transport, aparataj electrotehnic, bunuri de larg consum.
Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn a trasat
sarcina dublării producţiei industriale în anii planului de 6 ani
(~960-1965). Această sarcină se realizează cu succes: prevede-
rile pentru anul 1960 au fost depăşite, realizîndu-se o producţie
c~ 17% ma.i mare decît în 1959. In acelaşi ritm au fost îndeplinite
ŞI prevederile pentru prima J·umătate a anulUl· 1961 A t
1· " . . ces e rea-
lZar~ .ne îndreptăţesc convingerea că planul de 6 ani va fi în-
dephmt.
Cooperativizarea agriculturii a fost "lin·· al" h
. " , m 11 gener e mc e-
tata; ~~te 86 % din suprafaţa arwbilă a ţării şi din mumă~1 total
al famillllor ţărăn ti f d
. eş ac parte in sectorul socialist. Potri ·t D.
tivelor Congresului al III I I . VI trec
tată " .. - ~a a partIdului, agricultura este orien-
. Ple calea dezvoltam mtensive şi multilaterale a producţiei
agrlCo e, vegetale şi animal b .
. e, care tre Ule să crească pînă în 1965
cu cIrca 70-80 °'0. In acest scop rtidrll i .
pentru dezvoltarea continuă ,.pa. Ş guvernul IaU măsuri
. . a bazeI tehmce-materiale a agricultu ..
prm mecamzarea complex" h. . ru,
turi a seminţelor de s. .a, c ~m~are, .irigare, răspîndirea îm cul-
OlUn pro uctive ŞI calitate superioară şi prin
Cuvintare rostit:i Ia marele miting de la Budapesta 129
----------------------~----===-----~~
. urarea cu cadre pregătite, capabile să aplice în producţie cuce-
aslg h··· t
ririle ştiinţei şi te mcu avansa e.
In ultimii ani, pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea
economiei maţionale, în creştere.a productivităţii muncii şi în re-
ducerea cheltuielilor de prod~cţle ~u avut loc majorări de salarii,
orirea pensiilor, reducerea lIDpozltului pe salarii, precum şi re-
iuceri de preţuri, care au sporit veniturile reale ale oamenilor
muncii. Ne orientăm ca pînă în 1965 salariul real să crească faţă
de 1959 cu 450/0, iar veniturile reale ale ţărănimii, cu circa 40°'0 .
Sporesc an de an cheltuielile statului destinate construcţiilor
de locuinţe, ocrotirii sănătăţii, dezvoltării învăţărnlntului, ştiinţei,
artei şi culturii.
Preocuparea partidului şi guvernului nostru se va îndrepta şi
în viitor spre industrializarea ţării şi dezvoltarea agriculturii, spre
creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului
de cost, îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, pentru ca ~e
această bază să poată fi sistematic ridicat nivelul de trai, matenal
şi spiritual al poporului. .
V-am înfăţişat, tovarăşi, pe scurt rezultatele obţinute de ţara
noastră în construirea socialismului. Aceste rezultate sînt rodul
eforturilor creatoare ale oamenilor muncii. La obţinerea lor o con-
tribuţie însemnată o are sprijinul multilateral pe care, .c: şi altor
ţări socialiste, ni-I acordă Uniunea Sovietică, prec~ ŞI mtraJuto-
rarea hăţească statornicită între ţările lagărului SOCIalIst.
In procesul profun d e Ior trans fonnan " . social -economice. care "a
_ avut loc în ţara noastră s-a "mtan "·t nemce
" tat alianţa muncItoreasca
.
ţărănească, temelie de nezdruncfiat a sau
t tul i democrat-popular.
. .". .
tualii mmontaţIle
.. • ...
Umăr la umăr, muncitorll, ţaranll, fi e e e ,
t I .. naţio-
nale muncesc cu entuziasm şi ab negaţIe . Ia "nflorirea
l" patrIeI. lor so-
. l·tică-morala a mtregu-
cialiste. S·a făurit şi se dezvoltă lfiltatea po I , tid
. 1· gram ului trasat de par
lUI popor în lupta pen tru rea Iza rea pro t tă la
pentru desăvîrşirea construcţieI .. socla. 1"IS t e şi trecerea trep a
comunism.
 130 Gh. G h eorghlu -D el
Cuvintare rostit! la marele miting de la Budapesta
'31
Tova răş i,
rxism-leninismului şi al internaţionalismului proletar, impotriva
Succesele obţinute de popoarele noastre, d e celelalte p opoare m:izionismului, ca pericol principal în mişcarea muncitorească,
a
ale lagărului socialist demonstrează convingător superioritatea orîn- ~:gmatismului şi sectaris~ului, c~ şi ~m~otriv~ o.ric~r~: fonne de
duirii socialiste şi fac să crească prestigiul lagărului socialist şi forţa o ortunism, pentru victona cauzeI SOCIalIsmulUI ŞI pacu.
de atracţie a ideilor socialismului în întreaga lume. Intre ţările so- p Mişcarea muncitorească internaţională află se în ajunul unui
cialiste s-au statornicit relaţii de colaborare şi întrajutorare tovără­ evemm . ent de însemnătate is torică: cel de-al XXII-lea Congres al
şească, internaţionaliste, izvorîte din identitatea orînduirii de stat, Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
a ideologiei tfiice, marxist-leniniste, a măreţului ţel comun _ Proiectul de program al P.C.U.S. - care va fi dezb ătut ş i
construirea socialismului şi comunismului. Aces te principii stau la do tat de congres - sinte tizează planul concret al construirii
baza legăturilor politice, economice, cultural-ştiinţifice dintre Re- a 'Pt"a,n
socle >" comuniste , cea mai înaltă civilizaţie, şi arată
. popoarelor
publica Populară Romînă şi Republica Populară Ungară. de retutindeni ce îns eamn ă comunismul: belşug, satisfacerea de-
Se înfăptuiesc cu succes prevederile Declaraţiei comune ro- plin~ necesităţilor m~t~.riale şi
a spirituale ale celor ce muncesc,
mîno-ungare din februarie 1958, care a trasat un cadru larg pentru fericirea şi pacea omenun. "" .
continua dezvoltare a relaţiilor multilaterale dintre cele două ţări. Acesta este drumul sp re care se îndreapta cu P~ŞI slgm: ~opoa­
Volumul schimburilor de mărfuri a crescut în ultimii ani d e peste rele noastre ş i popoarele celorl alte ţări care constrUIesc SOCIalIsmul.
2 ori. Acordul comercial de lungă durată semnat anul trecut cre-
ează premisele ca în perioada 1961-1965 volumul schimburilor Tovarăşi,

să depăşească simţitor pe cel realizat în perioada precedentă. Se Pe planul politicii externe, partidele şi guve~e~~ ~oastre ~cordă
dezv?I:ă ~on~~u şi celelalte forme de colaborare economică şi o nes l"b'ta"
atenţie salvgardării păcii şi secuntaţl1 mternaţlOnale,
ţ"
tehn.l.ca-ştunţlflCa, de cooperare în producţie, de coordonare a do- a l " ..
'(Yn li ii condi >iilor paşnice în vederea dezvoltam continue a
.
a-
menulor, de colaborare în planurile de perspectivă, de în trajuto- aSI,.,_r, r , 1 ilit ază cu con
rare reciprocă. rilor sistemului socialist mondial. State e noastre m e ".-
. ţ" uma"r la umăr cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţan so-
Convorbirile purtate zilele acestea cu conducătorii Partidulw
sec\ en a, _ I - tr toate
cialiste pentru r elaţii de cooperare şi bună mţe egere m e
~uncltoresc Socialist Ungar şi
mtr-o atmosferă de - > l
guvernului ungar s-au desfăşurat ·
statele, indiferent de orîn d U1rea 1or SOCIa
. 1"a, pentru reglementarea
.. .
" m,e egere tovărăşească, ele evident; · d _ " . " a tuturor problemelor internaţionale lItigIOase. re-
data unitatea de 'ed . - t '. ,.m mea o pe ca1e paşmca
~ en m re partidele ŞI guvernele noastTe în toate
pro bl eme le exammate. Una din problemele mari ale vieţii contemp~r:ne car.e ~ în
ocu ă în cel mai înalt grad întreaga opinie publIc~ mondiala.
S.edezvoltă şi
Muncltoresc seîntăresc
Romîn şi Part'd 1 M
Continuu
.
legăturile dintre Partidul
mo!entul de faţă
este lichidarea rămăşiţelor
celUI de-al. dOIlea
. tI.. 1 u . uncltoresc Socialist Ungar, d eta-
~;::e~ ~arn. int~rnaţionale
.
război mondial şi încheIerea trata tuIUI. de pace cu Gennama.
" .. Pro-.
e ae arn1ate a Comunismului. Condu-
du se dupa Ideile DeclaraţIei Consfătuirii de la M d'
. R D
punerile făcute de U .R.S.S. ŞI . . . G în vederea
"drezolvam acesteI
de care
1960, partidele noastre militează entr _ ". ' oscova m probleme sînt o expresIe. a -ma ltul' UI spirit de raspun ere. l'
t">;·· . . .mişcării
a,,1 ŞI coezlunn . co .p .u mtanrea continuă a uni- .,
dau dovadă ţările SOCIalIste -m 1up t a pentru apărarea ŞI conso ,-
ml11Uste Ş I muncitoreşti, sub steagul
darea păcii.
----------------------------------I--------~c~u~
134 G h. G b e o r 9 h I u - o e J
v=~reroill~~~*-~~~h~~~
------ 135
mondială, subliniind şi mai puternic uriaşele deosebiri care eXistă
IntereseIe P ăcii şi securităţii popoarelor impuno , o apreciere
o_ lu-
intre sistemul socialismului - purtătorul drapel ului păcii intre po-
,'dă a SI'tua ţ' ei internaţionale
lşi , luarea de mas un, hotante
, pentru
poare - şi sistemul imperialismului - generatorul războaielor
treZIrea Ia rea Iitate a oricăror amaton de agresIunI, tu!
CI, pentru
, pre-,
mondiale, care au adus omenirii jertfe şi suferinţe incalculabile,
Nu este lipsit de semnificaţie faptul că, intr-o declaraţie făcută
'
-ntîmpmarea un ei catastrofe nucleare. Acesta este " rosI fŞI semIll-
tu
,a recen t el' hotărîri a Uniunii Sovietice cu pnvIre
f ' aţi
1 , a e ec f area
recent, McCloy, consilierul preşedintelui Kennedy pentru proble-
'v

IC erienţe Ior sa Ie cu armele atomice, Uniunea SOVIetica a:1 ost ' ne-
mele dezarmării, a trebuit să recunoască "succesul inregistrat de exp o f o acest pas datorită situaţiei create de puten e Impe-
Uniunea Sovietică, care a cîştigat opinia publică mondială de partea I ţ"le
v
vOIta sa aca _ d " _

'
' liste - smgure le răspunz ătoare de ascuţirea mcor am m re v
, ţăa Il
propunerii sale in vederea dezarrnării totale".
na
dintre state, d e I -ntreţinerea focarel or de război
care amenm se-
Urmărind să aducă o contribuţie reală la cauza dezarmării şi a 'tatea internaţională,
destinderii, Uniunea Sovietică, sprijinită de celelalte ţări Socialiste, cun G ul so\'ietic a declarat solemn că forţele
sale armate nu
s-a ridicat cu fermitate pentru interzicerea experienţelor şi lichida- uvern . , dată primele la folosirea armeIor, subl'mun
recurge mclO ,
" d -m COa
rea armelor nucleare. Incă de la începutul anului 1958, U,R.S,S,
'v v'

vord t O că popoareIe se P ot bizui pe Uniunea SOVIetica, Ia 'b careI O"pu-

a întrerupt în mod unilateral experimentarea armelor atomice, cu o a matenala
a 'o. ŞI mora10a este pusă pe de-a-ntregul în, s U] ,a pacu,
ţărilor
v "

toate că în acele condiţii - cînd puterile occidentale continuau tere P terea milItara" o a Iagavrului socialiste nu reprezmta
, tmCIt
experienţele - această măsură era legată de o serie de riscuri, In potrivă
u ' ţare pentru pace CI", d'I m , constituie un Impor '1 an d
O" aI zădărnicirii planurilor amaton or e
tratativele privind interzicerea experienţelor cu arma nucleară,
ofactor
amenm , , , pacu,
al menţmern
U,R.S,S, a venit în repetate rînduri cu propuneri constructive pen-
tru a uşura acordul în această problemă, război. TI' de Stat şi al guvernului Republicii
In nwnele COUSI lU Ul l ' _ declar că Romînia aprobă
Guvernul sovietic a declarat în auzul întregii lumi că va ac-
R
Populare omme, a
- I poporu
o _ '1
Ul romm,
ţ t de Uniunea Sovietică pen-
C~pta orice foormă de Control pe care ar propune-o guvernele oc-
'" o - t totul hotann e anun a e
şi spnJIna' m ru i intanrea capaci'toţ" a Il sale de apărare, hotann pa-"
v _, v

cădea generală
v ,

c,Identa!e, daca acestea Vor de acord cu dezarmarea tru menţmerea Ş o d" f ţO de viitorul paşnic al întregII
ŞI totala, Dar cercurile cond ot 'd d f entul raspun eru aa
trunse e sen lffi armelor atomIce, nIm eni nu poate nutri speranţa
şi că
' Uca oare OCCI entale au respins propu- "

, o b ' I ' că se va putea sustrage

I
nenle clare eficiente ale Uniunii Sovietice, pentru în realitate omeniri. n epoca
ele nu doresc dezannarea d o d -lvătălle raz OlU Ul,
că va fI cruţat d e VI -n lupta Înlpotriva
expenenţelor
'
nucleare, Cele aproape 350 de ed' ţ ' f tu
, upa cum nu oresc nici interzicerea
efectelor unui dezastru enn
t onuclear De aceea I
'ă se angajeze ferm şi ho-
Ş m e m ruc oase
ale
Conennţel
f' 'd
e la Geneva o dovedesc cu prisosinţă, Este bine
,
primejdiei unUl nou raz
o boi este necesar s
. I "trunse de spirit de ras-
v

cunoscut că unul dintre prinCipalele state partiCipante la N,A T,O. tărit toate popoareIe, t oate guverne e pa

-:-~ra~ţa ~ - să
Contin,uat efectueze
slmţammtul alIaţilor el iar SUA ' It
experienţe nucleare cu' con- Pundere faţă de soarta ţărilor lor. .
' 1
d lumi cu două linii
înfrunta o u a ,
0
v v

,
h 1 " ŞI a e state occidentale Sporesc Pe arena internaţlOna a se v " ' linia războiului _, ŞI de
,,
c e tUlelIle mIlItare şi efectivul
' '"fo ţII linia pacll ŞI t
-mannanlor
o, ŞI, actIVItatea
" Or OI' armate, intensifică Cursa
r emilitare,
blocurilor
politice diametral opuse - d t'nele omenirii nu se poa e
la această luptă hotan oal 1 ţia guvernului SOVle IC
o -t 'e pentru es I , f
,
eschiva mmem, , sub" mCI un pretext. Dec ara
 G h. G h. Por g h 1U • O e J
Cuvintare roshtă la marele miting d la Budapesta
trebuie să fIe un imbold pentru toate gUlernele, pentru toţi oa-
137

menii politici cinstiti, de a-şi inzeci eforturile in vederea rezolvării Vă urăm, dragi tovarăşi, din toată inima noi SUccese in lupta
sarcinilor p' imordiale pentm asigurarea păcii in lume: incheierea entm dcz\'oltarea şi înflorirea Lngariei socialiste. Fiţi siguri că
'Tatatului de pace cu Germani:! şi transformarea Berlinului occiden_ in poporul romin veţi avea întotdeauna un prieten sincn şi
de-
tal intr-un oraş liber, demilitarizat, oprirea cursei inannărilor, de- votat.
z~rmarca generală şi totală şi interzicerea armei atomice, evacuarea Tr,iiască in veci prietenia romino-ungară I
trupelor străine şi desfiinţarea bazelor militare de pe teritoriile altor Trăiască Partidul Muncitore~c Socialist Ungar şi Comitetul său
ţări, lichidarea completă a oricăror fonne ale colonialismului şi asi- Central, in frunte cu tovarăşul Janos Kadar I
gurarea dreptului fiecărui popor de a dispune in mod liber de Trăiască unitatea şi coeziunea de nczdruncinQt a lagărului so-
soarta sa.
cialist I
P, '::l lupta unită dusă de lagărul socialist _ reazemul de bază Trăiască pacea În lumea întreagă I
al păcii şi securităţii internationale _., de ţările nesocialiste iubi-
toare dt' pace, de proletariatul internaţional. de cercurile largi ale
Scinteia" nr. 5 279
din 6 septembrie 1961
opiniei publice şi de armata internaţională a partizanilor păCIi.
planurill agn sil'e ale imperialiştilor pot fi zădărnici te.
Concentrindu şi eforturile pentru Înfăptuirea măreţelor lor pla-
nuri de constructie paşnică. pentru inflorirea economiei lor nationale
şi ridic1rea ni\'(~lului de trai material şi cultural al celor ce muncesc.
po~oarele ~oastre, alături de popoarele frăţeşti ale tuturor ţiirilor
s~clahste, I'lgIlente faţă de uneltirile adepţilor războiului, vor con-
tinua să lupte cu insufleţire pentru triumful păcii in intreaga lum •
A

Dragi tovarăşi,

Sintem c~ toţii mişcaţi de caldel e sentimente pe care OamellJi

mun~I_~ ~gurl le-au mani:estat faţă de poporul nostru.
d 1~lta pe care am facut-o, discuţiile purtate cu Conducătorii
e partId şI.de stat a~Ungariei au prilejuit o nouă şi puternică
afir-
mare a legatunlor lllternaţionaliste indestmctibile dintr ţ"'1
noastre, o contribuţie la intărirea prieteniei frăţeşti d,' tr e aTlle
I ŞI ung~r, . I~tre toate popoarele lagămlui socialist.
rom"n . d- n e pOpoare e
PermIteţI-mI Sa mulţu C· l'
•~f't
uncI oresc .S" şi Guvernului
oClahst Ungarmesc Omltetu UlRCentral
'1 . al Partidului
.
resc Ţărănesc Ung '1 .. e\ o utlOnar !\funclto-
şederea noastră să
ar, oamellI or munCIJ unguri pentru
{>fcut ca in Ungaria fie rod "." . l' tot ce au
llIC,1 ŞI P acută.
 PENTRU DEZVOLTAREA
ŞI SOCIAL-CULTURALĂ
A REGIUNII
ECONOMICĂ
ŞI ORAŞULUI IAŞI
Expunere făcută la adunarea activului de partid
din regiunea laşi
- 22 septembrie 1961 -
Tovarăşi,
Problema dezvoltării economice a regiunii Iaşi formează de
.;nai multă vreme obiectul preocupărilor partidului şi statului
nostru.
Potrivit indicaţiilor conducerii de partid, Comitetul de Stat al
Planificării, ministerele şi instituţiile centrale interesate, în colabo-
rare cu organele locale de partid şi de stat, au lucrat timp de peste
doi ani la elaborarea unei schiţe care să stabilească profilul cel mai
potrivit şi perspectivele reconstrucţiei economice şi social-culturale
a regiunii şi oraşului Iaşi. Prevederile cuprinse în acest studiu fac
parte integrantă din programul general de dezvoltare a economiei
naţionale.
Este cunoscut că în anii regimului democrat-popular au fost
depuse mari eforturi şi au fost obţinute rezultate îmbucurătoare
în ridicarea multilaterală a regiunii IaşI.
" .Au ~ost puse bazele dezvoltării industriei în regiune, au fost
~arglte . ŞI ~odernizate intreprinderile existente şi s-au creat noi
mtrepnn,den cu un. înalt nivel de tehnicitate, ca fabrica de rulmenţi
:e la BI.rla~, fabnca de antibiotice, de mobilă, întreprinderi ale
dustnel ahmentare, textile, întreprinderi ale industriei locale. Ca
rezultat, p:oducţia globală industrială a regiunii a crescut în ulti-
mii 10 am de aproape 5 ori.
. Ext.~derea reţelei de căi ferate, modernizarea de drumuri spo-
rIrea mijloacelor de tr d '
ansport, racor area oraşelor Iaşi, Bîrlad şi
- Expunere fAcută la adunarea activului de partid din regiunea laşi
paşcani la sistemul energetic naţional, asigurarea alimentării cu
l3Q
apă au creat condiţii tot mai bune pentru dezvoltarea economică
a regiunii.
In ce priveşte agricultura, cooperativizarea este în linii gene-
rale încheiată, în unele raioane colectivizarea aflîndu-se în stadii
înaintate: în raionul Bîrlad gospodăriile agricole colective deţin
87% din totalul suprafeţei cooperativizabile, în raionul Huşi - 66 %'
in raionul Vaslui - 64%.
Este în continuă lărgire baza tehnică a agriculturii, care dis-
pune acum de peste 2 600 de tractoare - mai mult de jumătate
din numărul total al tractoarelor din vechea Romînie -, precum
şi de alte maşini agricole. Au crescut producţia agricolă globală
şi marfă, cît şi participarea regiunii la formarea fondului central
la grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi alte produse.
Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern pentru ridi-
carea nivelului de trai al oamenilor muncii a crescut puterea de
cumpărare a populaţiei din regiunea Iaşi - ceea ce se reflectă în
sporirea de peste 3 ori în ultimii 10 ani a desfacerilor de mărfuri
cu amănuntul prin comerţul socialist.
In ce priveşte fondul locativ al oraşelor regiunii, şi în special
al Iaşului, este cunoscută tuturor moştenirea grea pe care am pri-
mit-o de la trecut. In afara cîtorva edificii - îndeosebi instituţii
administrative şi culturale - şi a unui număr de case mai arătoase
aparţinînd reprezentanţilor claselor avute, cea mai mare parte a
fondului locativ al oraşului Iaşi era constituită dintr-o aglomerare
de căsuţe sărăcăcioase şi bojdeuci insalubre, degradate. Oricine
poate înţelege că lichidarea acestei stări de lucruri nu poate ~i
realizată dintr-o dată, ci numai în mod treptat, pe măsura creştem
forţei economice a statului.
Pentru dezvoltarea fondului locativ, în oraşele regiunii Iaşi
. ţ"a, IAn perioada
s-au depus eforturi însemnate, dîn d u-se 'mfoIosm
1958 - semestrul I 1961, o suprafaţă locativă de aproape
190000 m 2 • Cu toate acestea, rezultatele obţinute trebuie conside-
rate numai ca un început, care va fi continuat într-un ritm din ce
 140 O .. Ohoorrhla 1)01
In ce mai accentuat, pe baza creşterii resurseltii" ~ei
oale şi in ClDnformitate cu un plan de sistemadare 'ce va fi
de partid şi guvern.
In ce pnveşte învăţmnîntul, au fost construite 880 de
numărul elevilor din şcohle de cultură generală reprezinti
fatll de 1938, iar al celor din invăţămîntul tehnic, pI'{lfesionlfli
pedagogic - peste 300"0'
In centrul universitar Iaşi funcţioneazll 6 instituţii de
mint superior, numărul studenţilor fiind acum de 2,5 ori mai
decit în 1938. Au fost construite cmnine şi cantine modem
l-au schimbat radical condiţiile de viaţă şi studii ale
ieşeni, care dispun în prezent de peste 6 000 de lOCUri in
?
fi ~ste 000 de locuri in cantine, faţă de circa 480 de lOCUri
cWnine ŞI 300 de locuri in cantine inainte de război.
Au fost date in funcţiune aşezăminte aHin"" • "UJltlUaJ-.l1IIt
tisti Fiii I .,~tu·ce ŞI v
ce: . a a Academiei R.P.R. cu un număr de institute,
care Institutul de cercetări chimice "Petru Poni", Opera
Filannonica, teatre, sute de cmnine culturale numeroase
tografe în mediul urban şi rural. ' şi insemnate rezerve incă nevalorificate. Din prevederile studiulw
. Au fost extinse şi reorganizate unităţile spitaliceşti din
J1une, a crescut de peste două ori numărul paturil d spital
lectorul ocrotirii sănătăţii se constată o scădere a m:rt~tăţii d:
peste 25 00 in 1938 la 8%0 in 1960.
Eforturile făcute de stat pentru .d'
culturali .... _. n Icarea eoonomicli şi sociaIt
in " a regIUDJl Iaşi IŞI găsesc expresia in volumul riclieat
vestiţidor, care in perioada 1951-1960
8,8 miliarde de lei. au totalitat aproapt
ritul mlirl*,MiDI-'
gl1ID8ll1....
In cele ee 1ItQ188Zl vi VOI prezenta pe scurt concluziiIII fa,
a ajuns condbcerea partidillui in ce priveşte orientarea generalllJi.
dezvoltarea regiUDii laşi fi principalele obiective ce urmează să fie
realizate.
Pentru sporirea potenţialului economic al regiunii şi creşterea
forţelor de tproducpe este necesari dezvoltarea in continuare a in-
dustriei, prin construirea de noi intreprinderi şi prin reprofilarea
lirmTea celor existente. Aceasta va duce la ocuparea in mai mare
e '1 ..- I ·_x 1 .
măsuri a forţei de muncă, a creşterea numen.... a c asel munCi
toare, la ridicarea calificării tehnice-profesionale a oamenilor
muncii.
In acelaşi timp trebuie asigurat un puternic avint al agricul-
turii prin dezvoltarea intensivă a tuturor ramuri10r ei - ~ in .spe-
cial a culturii cerealelor, pomiculturii, viticulturii, creşteriI 8I11IIla'
lelor - pentru care există in regiune condiţii deosebit d.e favor~bile
intocmit rezultă că şi pe viitor agricultura îşi păstrează. r~lul pN-
cumpllnitor In profilul economic şi In structura producţieI globale
a regiunii. .
In ceea ce priveşte industria, In afara unui număr de. 9 umtăţi
noi de interes republican, stabilite anterior a fi con~~te in re-
giunea laşi. stUdiul Intocmit In conformitate cu sarcilIile planulut
eqonomic de 6 ani prevede sl se mai amplaseze In~ 1~ uzme ti
Eibrici. Se vor crea In regiune ramuri industriale nOI: S1d~
Omultmcţia de utilaj chimic, industria de mase plastice şi i l .
Cel mai tmportant obiectiv mdustrial prevăzl1t a fi
oare 1U:IU8Zl si fie pus In funcţiune Incepind cu
QAQ""",lfii,'. ,
~~,
....~~[)fK)'c~,'-
. lD. m.w 18.ft.,cu~~trei~::~===I=
pe,,:
 in conformitate cu studiile ce se vor elabora In cadruI PftIll'lIDlllII
conomic de perspectivil pfnli in 1980. Dotati cu utilaje 'eDtN a ufpIiI. ritmul aoceotuat fi volumullpOrit al COdruo-
tehnicitate, In cea mai mare parte automatizati, aceasti 1IZiDI " ,.. prevIzute pentru 8Dfi ce 1Il'IDeaZI se va construi o fabrJeI de
aproviziona cu produsele sale intreaga economie a 1irii iaateriale de construcţii cenmice şi alta de elemente de COIIIInJo.
. Se. v~~ ~eprofila şi llirgi Atelierele de reparat material ruIaat ţii elin cim~dt. Ţ'-"tura" din laşi' va fi oompIetată cu o secţie
IlIe Pmtilie . Ele vor prelua sarcinile de producţie ale Atelierelar lntrepnn erea" <>DOI
"Gri~ta. Roşie" ~ Bucureşti, iar din 1965 vor trece la producţia aoaIla filatura de bumbac, se prevede construirea unei fabrici de
de utilaje pentru mdustria chimicli, a celulozei ci hirtiei cu tricOtaje de bumbac cu o capacitate de producţie de 13 000 000 de
. f'ld
pacltate ma ă e 34000 de tone pe an, volum ce deplişeşte in
Y , o ca- buclţi pe an, reprezentind aproximativ jumlitate din producţia
~eaga pr~UCţie actualii de asemenea utilaj a tlirii. Inel! de la sEIr lDuiui 1960 pe ţarii. Totodatil se vor dezvolta de circa 3,5 ori ac-
ŞltuI .~u1w 1961 va incepe construcţia unei hale noi pentru a crea tualele capacitiţi in industria de confecţii din regiunea Iaşi. Spre
condiţiile necesare trecerii la profilul ariltat. dlqitul perioadei planului de 6 ani va incepe construirea unei ţeslI.
torli de fire sintetice şi artificiale cu o capacitate de 6 000 000 mi
. ~ot pinii in 1965 îşi va dubla producţia Fabrica de rulmen
dm Bulad. ..
H pe an şi construcţia unei intreprinderi de incălţăminte de cauciuc,
care urmeazll sil producil anual 4 000 000 de perechi de inclilţăminte
. Se va cons~i o centrală
electricil de termoficare In oraşul ti 11 400 de tone de talpii.
Iaşi, cu o putere mstakt .10 '1" .." M"'W" dO es tin." _" alim
~
.
aUI enteze Anul viitor va intra in funcţiune Fabrica de extracţie şi rafi.
cu. e"n~rgI~ electricli şi termicli, sub formă de aburi şi
• - ....'" VU-VU
,
apil fierbinte
DIJ'8 a uleiului, actualmente in construcţie, cu o capacitate de pre-
UDită.t mdustrial.e existente şi cele Ce sint prevlizute a fi am la~
Ile

sate lo acest oraş lo perioada 1960-1965 '. p lucrare de 120 000 de tone de seminţe de floarea·soarelui anual.
retea locală de termoficare urbană. ' precum ŞI o unportantă In industria alimentarii se vor mai construi 3 fabrici de produse
In industria chimică se va construi o fabrică d I lactate, secţii de lapte pasteurizat, de unt şi de brinzeturi, WJ aba.
maselor plastice e pre ucrare a tor cu secţie de preparate de carne, o fabricli de pîine, o fabricA
cu . cu o capacitate de circa 30000 de tone pe an de paste fliinoase şi biscuiţi, un centru de condiţionare şi imbute-
perspectiva de a ajunge dupil 1965 •
tone pe an. Este în studiu I • plOii la 70000-80 000 de bere a vinului, trei centre de vinificare şi altele.
plastice _ poliesteri ş' ami'p asar~a lo Iaşi a unei fabrici de mase In afara unitilţilor industriale enumerate pînă acum s·a dat
d '. I po IUretanl _ neces "
ustnel lemnului şi construcţiilor d ' , are construcţiilor, in. lIlCina de a se studia in continuare posibilităţile amplaslirii in
ductia şi vor fi llirgite s0rtim I e maşml. Se va dezvolta pro- regiune şi a altor intreprinderi.
să se Pună un accent d :~te e la Fabrica de antibiotice, urmind Prin realizarea obiectivelor prevăzute va spori considerabIl
tru sectorul Zootehnic. eose It pe productia de biostimulatori pen. potenţialul economic al regiunii, iar oraşul laşi va deveni WJ im,
Va fi conSb"uitii o nouă secţie d b' portant centru industrial. Pentru amplasarea judici~. şi ~no­
pacitate in cadrul fabn' .. d b e mo ilii curbatil de mare ca. lIIici a obiectivelor din Iaşi se prevede, conform Schiţel de siste·
cu
trecut, şi o fabricii de m billl e mo i1i1 Iaşi ,pus il i n functiune anul lllltizare a oraşului crearea unei zone industriale, In care vor fi
garnituri COnvenH I o ~ o capacitate de cel puţin 10 000 de
).ona e pe an lo oraşul Vaslui.
,
OIJIlCentrate noile unitilţi, grupate in jurul centra1"ltri ce,
el e ee ide
IIrmoficare. Intreprinderile din zona industrialll vor putea folosi o
- de utilitlţi şi unitiţi social-culturale comUDe.
 146 G h. Gbe o [ 9 h i u-O e J
şiri mici într-o singură gospodărie colectivă. Totodată, organele de
partid şi de stat trebuie să se preocupe îndeaproape ue unirea trep-
tată a gospodăriilor colective mici în gospodării mari, corespunzător
indicaţiilor Comitetului Central al partidului. Numai astfel se pot
organiza unităţi economice puternice, multilateral dezvoltate, se
creează condiţii mai bune pentru folosirea ralională a pămîntului,
pentru utilizarea mai eficace a mijloacelor mecanizate şi pentru
aplicarea metodelor agrotehnice înaintate, care vor asigura creşterea
producţiei agricole şi bunăstarea ţărănimii muncitoare.
Terminarea colectivizării va crea condiţii optime pentru valo-
rificarea deplină a marilor resurse existente în regiune şi trecerea
la o agricultură intensivă,.de mare productivitate, multilateral dez-
voltată, care să asigure un belşug de produse agroalimentare.
Deşi condiţiile generale de sol şi de clirnă sînt prielnice culturii
cerealelor, pomicultmii şi viticulturii, iar păşunile şi fîneţele favori-
zează dezvoltarea creşterii animalelor, totuşi producţiile ce se obţin
sînt încă scăzute din cauză că o suprafaţă importantă de teren este
erodată.
• D~ ~ici rezultă că, pentru creşterea producţiei agricole, pe
Imgă ndwarea continuă a productivităţii pe terenurile bune, una
dm s~clrul~ cele mai importante ale organelor de partid şi de
stat dm regIune este organizarea unei largi acţiuni de comb' t
. .. 1 1 . V I a ere
a ero~lt~u so u Ul. a orificarea raţională a acestor terenuri erodate
constituie o foarte mare
. ..
•
rezerva pentru creşterea producţiei agri-
cole a regIUnII Iaşi.
S~ pr.~\'ede ca pînă în 1965 să se execute lucrări de combatere
a ebro.zlUnll pe o suprafaţă de circa 250 000 ha. Această acţiune
tre Ule desfăşurată pe etap' • d
1 •. . '. e, mcepm cu terenurile care necesită
•ucran mal puţme ŞI mai simple şi care pot da rezultate economice
m tennen scurt.
Pe lîngă lucrările de combatere a
sară organizarea unei acp'uni .
eroziunii solului este nece-
rilor supuse inundaţiilor.
susţinute pentru recuperarea terenu-
Expunere fAcută la adunarea. IIctivulut de partid din regiunea Iasi
147
Pentru curmare a acestor calamităţi, care aduc pagube mari
econorruel, s-au întocmit studii care prevăd executarea unui volum
vast de lucrări.
Aceste lucrări necesită eforturi mari şi de aceea este necesar
ca ele să fie eşalonate pe mai mulţi ani. Intr-o primă etapă, pînă
în 1965, se prevede amenajarea complexă a Bahluiului şi a afluen-
ţilor săi, ceea ce va asigura apărarea contra inundaţiilor a circa
4500 ha de teren agricol, inclusiv oraşul Iaşi şi zona sa industrială.
In ceea ce priveşte rîurile Prut, Bîrlad, Jijia, planurile de ame-
najare sînt în curs de definitivare şi vor fi terminate în cursul anului
1962, cînd se va putea trece la elaborarea proiectelor de lucrări ce
se vor efectua în etapele unnătoare.
Lucrările de îmbunătăţiri funciare prevăzute vor pennite scoa-
terea de sub inundaţii, pînă în 1965, a unei suprafeţe agricole totale
de 20 000 ha, apărarea de inundaţii a oraşelor Iaşi şi Bîr1ad şi
crearea unor iazuri agropiscicole, irigarea a circa 6 000 ha de teren,
costul total al acestor lucrări fiind de 116000000-126000000
de lei.
Valorificarea terenurilor slab productive, supuse eroziunii şi
inundaţiilor, cere eforturi serioase şi poate fi realizată cu succes
numai prin mobilizarea largă a ţăranilor din regiune, direct inte·
resaţi în executarea acestor lucrări, în creşterea producţiei agricole
şi, pe această cale, a propriilor lor venituri. Organele locale de
partid şi de stat trebuie să analizeze posibilităţile regiunii şi să ia
măsuri pentru folosirea tuturor resurselor existente, În vederea
executării an de an a unui volum tot mai mare de lucrări, astfel
ca acţiunea de combatere a eroziunii şi stăvilirea inundaţiilor să se
realizeze mai repede decît era prevăzut. La Înfăp~ir~a acesto:
sarcini trebuie să-şi dea din plin contribuţia spe~lahş~lI, .care sa
fie mobilizaţi să lucreze pe teren, să stabileasca masunle cele
mai eficace şi să asigure concret, zi de zi, aplicare.a .Ior. .. •
Măsurile de combatere a eroziunii solului ŞI mundapl.l.or III
condiţiile încheierii procesului de colectivizare a agri~ul~urll, pa-
ralel cu extinderea mecanizării, Îmbunătăţirea substantiala a agro-
10·
 ~cm, fQloşjrea. pe IcarlJaIgi a sem_~ _ _• •
cantitlţi mal man de inp.şimiDte; vor
faoei.,....H ·t• • •• •
pqrtantl a producţiei agricole.
O atenţie deosebita trebuie acordati sporir#i ~ •
cseale Indeosebi de griu şi porumb, care vor ocupa ~IO
din suprafaţa arabilll a regiunii. Obţinerea unei prod1i1Ptfi de
e va asigura dezvoltarea şi a celorlalte ramuri ale agriOltwli
p in prunul rind a creşterii animalelor.
Regiunea Iaşi işi propune si realizeze pinll în 1965 o praclJcţie
totalI anualll de 272 000 de tone de griu şi 600 000 de toBe de
porumb. Realiz ea acestei producţii cere o muncă serioaSllo eu. aldt
mai mult cu cit în prezent recoltele de cereale, ca şi de alte culturi
se obţin în regiune sint an de an sub media generali pe ţarll.
In centrul atenţiei organelor de partid şi de stat din regi_
I 1 trebuie si tea problema sporirii producţiei la hectar la CIIIt8ale
ca ŞI la alte culturi. Trebuie mobilizate toate forţele pentrIl epli
oarea intregului complex de mllsuri agrotehnice folosirea pe aead
~gll a îngrllşllmintelor şi îndeosebi a celor organice, a semillt810t
din soiurile cele mai productive şi potrivite condiţiilor ~_
tice ale fiecărei zone, executarea la timp a iDsll:inîn~ IDJriiIIIIII
p reco1tarea culturilor.
TiDînd seama de faptul că în regiunea Iaşi ouItma po.r.-...
Oc\upIsuprafeţe întinse, este necesar ii se fmI:>QIIJtllţe&iq • • •
~ ~ acesteI culturi. In acelaşi timp, ]IObrMt':DuJpilltII§
Comitetul C811trâ} al part:idalui, \18

ta ~
in ce mai man
dm ceauperiosrI,
. .ltiiâIldt '-.1i~drlt'
wltiwna ~:==:~;I.t
~la .~~I'~ad~~~~"
ii_~ ·-j[Jlr,:"~Ile:
 160 G h. G h e o r 9 h tu· D e J
Expunere faculă la adunarea activului de partid dm regiunea laşi
151

constructive ş i sistemele de furajare şi îngrijire cele mai ieftine, la un tractor 95 ha de teren mecanizabil în G.A.C. şi 60 ha în
productive şi de mare eficienţă economică. G.A.S., faţă de 256 ha cît era media pe regiune în 1960.
Regiunea Iaşi are condiţii pedoclimatice favorabile, precum Condiţia esenţială a înfăptuirii cu succes a tuturor măsurilor
şi o veche tradiţie în domeniul culturii viţei de vie. Situaţia fon- privind dezvoltarea agriculturii în regiunea Iaşi este asigurarea
~ului viticol impune luarea unui ansamblu de măsuri pentru spo- cadrelor, formarea unui număr suficient de specialişti cu pregătire
mea suprafeţelor cultivate cu vii nobile. N-a fost judicioasă medie şi superioară, ridicarea nivelului de cunoştinţe agrozooteh-
onentarea organelor locale de a merge pe linia ex tinderii Supra- nice al tuturor lucrătorilor din agricultură. Pregătirea cadrelor ne-
feţelor QU vii, în loc să pună accentul pe ridicarea calitat' " cesare agriculturii este o sa rcină principală a organelor locale de
viticulturii. Iva a
partid şi de stat. Ele trebuie să acorde o deosebită atenţie recru-
Pentru remedierea aces tei situaţii se prevede ca pînă în 1965 tării ş i selecţionării candidaţilor pentru învăţămîntul agricol supe-
su~rafaţa plantată cu vii altoite şi indigene să crească la 13 000 ha rior ş i mediu din rindul tinerilor din gospodării colective, care la
prrn plantarea terenurilor improprii altor culturI' P I I . terminarea studiilor să lucreze nemijlocit în unităţile agricole. Tre-
d" . ara e cu extrn-
erea. ~lantaţlllo~ se VOr desfăşura şi lucrările de completări de buie să obţinem ca în anii viitori in fiecare G.A.C. să lucreze cîte
gol un In vllle eXIstente cu viţă nobilă Prn' "' 1965 d '. un inginer agronom şi alte cadre de specialişti, iar pînă atunci spe-
b'l . a rn pon erea VIţel
no I e va creşte de la 20010 la 50010 In aCţi'unea d '1 . cialiştii existenţi în regiune să fie astfel repartizaţi încît fiecare ingi-
"1 h'b'd . e m OCUlre a
Vll or '" n. e trebuie avut în vedere ca producţia de struguri să ner să răspundă de îndrumarea a 2---3 gospodării colective.
nu scada, Iar ponderea strugurilor de masă s" "
I d I I a creasca. Organele de partid şi de stat trebuie să se preocupe cu toată
n ca ru p a.nului de dezvoltare a viticulturii va . răspunderea de pregătirea prin cursuri de scurtă durată a cadre-
se concentreze actIVitatea în bazinele .ti I trebUl să
du-se îndeosebi podgoria d I C ~I co e consacrate, extinzîn- lor de conducere pentru G.A.C. - preşedinţi, brigadieri, socoti-
e a otnan. tori - şi să organizeze în timpul iernii cursuri agrozootehnice în
In domeniul pomiculturii se d .
livezi la 20 000 ha' 1965 ~r~ve e extrnderea suprafeţei de vederea ridicării nivelului de cunoştinţe al masei de ţărani colec-
In , urmarrndu-se totod t" , b "".
raportului între spec" O . a a Im unataţlrea ~~ " .
11. mare atenţIe treb' d " I Comitetul regional de partid a întocmit un .~lan. de" masun
rilor , plantă" rn celor mal' valoroase soiuri d Ule ata a egerii soiu-
alte fructe pentru Cons' e mere, pere, caise şi de privind întreaga activitate de ridicare a agriculturu re~lUnn. Acest
um In stare proasp"t" . plan trebuie încă aprofundat şi concretizat corespunzator cu. ce.l.e
Folosind d ' 1" a a ŞI conservată.
. rn p rn pOSIbilităţile ma . d .
ŞI sprijinul dat de partid . n. e care dIspune, precum arătate aici, insistîndu-se îndeosebi asupra căilor, metodelor ŞI mIJ-
diţiile să devină în Scurt t' ŞI guvern, T~~lUnea Iaşi are toate con- loacelor de realizare a obiectivelor stabilite. .
viticolă. Imp o puternIca bază de productie pomi- In toate problemele de bază ale agriculturii regiunii ~. termI-
" "1 or mI'ci în gospodaru man,
In sprijinul dezvoltării agricultu " , . narea colectivizării, unirea gospo d am ."
tru va asigura în anii următ " TII rn regIunea Iaşi, statul nos-
.• . d ltarea multilaterala a
întărirea economică-organizatorIca ŞI ezvo . . d "1
lor cu un număr Sporit de o; lllZt estra~ea S.M.T.-urilor şi G.A.S.-uri- acestora precum şi stăvi1irea erozlunlI. "solului ŞI a "mun. aţll or.
I nzestrarea regi "1 . ac oare ŞI maşini agnco . 1
e. , l ' le agriculturu aSIgurarea
dezvoltarea zootehniei şi a a tor ramUrI a '1' .
'. UlUI aşI cu tractoare' '. il • măsuri concrete po ltice-
aproXImativ egală înzestr' " d " ŞI maşrn, agricole va fi cadrelor etc. - trebuie să se stab easca . . t
arII me 11 pe ţară. In 1965 . . " ' t aţi'ei din hecare raIOn. sa
vor reveru organizatorice şi economICe, potnYlt SI u
 G h. G b e o r9 b i u. D e j
şi gospodărie, prevăzîndu-se acţiunile ce vor fi întreprinse, termene
şi răspunderi precise In acelaşi mod trebuie desfăşurată activi-
tatea şi în raioane şi în fiecare unitate agricolă socialistă, Infăp­
tuirea măsUlilor stabilite trebuie urmărită cu perseverenţă, zi de zi.
Ţinind seama de profilul economiei regiunii, este necesar ca
organele de partid şi de stat să repartizeze pentru ridicarea agri-
culturii cadre de partid şi de stat din cele mai bune şi mai compe-
tente, să asigure îndrumarea şi controlul permanent şi sistematic al
întregii activităţi a organizaţiilor de partid şi a conducerii gospo-
dăriilor colective şi de stat, acordîndu-se ajutor concret şi operativ
în activitatea lor economică şi organizatorică,
ACŢIU:-.JI SOCIAL-CULTUR>\LE
Tovarăşi,
O dată cu dezvoltarea forţelor de producţie din regiune
se prevede şi extinderea acţiunilor social-culturale,
Pentru regiunea Iaşi se prevede construirea în perioada
1960-1965 a unui număr de 14000 -16 000 de apartamente,
In cadrul acestui volum total, eforturile vor fi concen trate în
s~ecIaI spre reconstrucţia oraşului Iaşi, în care se vor realiza
~/: 00,0-13 000 . de apartamente noi. ceea ce înseamnă că peste
.. dm populaţIa oraşulUI se va muta în această perioad" A 1-
cumţe noi. a m o
Sarcina reconstrucţiei Iaşului impune să se definitiveze cît mai
urgent schiţa de sistematizare a oraşului Amplasar .
"1" . ea Ş I executa-
lea nOlor construcţII de locuinţe trebuie să se desf'
unor detal" d . aşoare pe baza
, Il e slstematizare şi proiecte de ansamblu pe ca ti
care sa .se !n~adreze în schiţa de sistematizarc şi eare vor ~i e:;~
puse aprobaTI! conducerii de partid şi de stat.
• E.xecutarea construcţiilor de locuinţe va trebui să se b
m mal mare ' ' f azeze
. masura pe olosirea unor metode industriale a t astfel ca la finele anului 1965 peste 75% din străzi să fie pava te,
şi în speCial a pan'l . vansa e
oun or man, a prefabricării apartamentelor, ceea
Expunere făcută la adunare", actIvulUI de p~rtid din regiunea lasi
103
ce va pennite reducerea duratei dt' execuţiE' a apartamentelor şi
îmbunătăţirea calitativă a execuţiei.
Construcţia noilor cartiere de locuinţe trebuie să se des fă­
!oaw cu grija de a se obţine ansambluri cu un aspect arhitectonic
atrăgător, ţinînd seama de anumite particularităţi specifice oraşului.
Concomitent se va dezvolta fondul de locuinţe din oraşele
BirIad, Paşcani, precum şi din celelalte oraşe din regiune,
In domeniul edilitar se prevede dezvoltarea instalaţiilor de apă
din Iaşi, prin dublarea aducţiunii de la Prut şi captarea de noi
surse pentru oraşul Bîrlad. De asemenea se prevede sporirea debi-
telor de apă potabilă în oraşele Vaslui şi Ruşi.
Se va extinde cu 60% reţeaua de canalizare şi se vor începe
lucrările de construire a instalaţiilor de epurare a apelor din oraşul
Iaşi. Reţeaua de canalizare se va extinde, de asemenea, şi în cele-
lalte oraşe din regiune cu circa 40 lan.
Incepînd din 1962 se prevede aducerea la Iaşi a gazelor na-
turale, în primul rînd pentru asigurarea cu combustibil tehnologic a
industriei, a principalelor instituţii şi a termoficării cartierelor de
locuinţe.
O atenţie deosebită trebuie dată intensificării acţiunii de elec-
trificare rurală, folosindu-se în continuare şi într-o măsură mai
largă contribuţia locuitorilor. In privinţa realizării reţelelor elec-
trice de importanţă regională şi raională se prevede ca în 1965
regiunea Iaşi să atingă un grad de electrificare de aproape 400/0,
electrificîndu-se încă aproximativ 350 de sate.
In cursul anului 1961 se vor racorda la sistemul energetic na-
ţional centrele Vaslui, Ruşi, ~lmgeni, Tg.-Frumos şi Hîrlău, ceea
ce va asigura dezvoltarea bazei energetice în regiunea întreagă.
Se vor intensifica lucrările de modernizare a drumului naţio ­
nal Iaşi-Vaslui-Bîrlad-Tecuci, în vederea terminării lui pînă
În 1963.
Va continua acţiunea de modernizare a străzilor din oraşe,
iar din aces tea aproximativ l/a să posede îmbrăcăminţi definitive.
 G h. Gb e o r9 b f u-D e j
15,1
Ceea ce va caracteriza dezvoltarea sectorului social-cultural
între anii 1960 şi 1965 este lărgirea şi îmbunătăţirea în continuare
a învăţămîntului de toate gradele şi întărirea bazei sale materiale.
Potrivit sarcinilor de pregătire a cadrelor inginereşti necesare
economiei noastre naţionale s-a hotărît construirea în oraşul Iaşi a
unui nou institut politehnic, care să perrpită şcolarizarea unui nu.
măr de 5 500 de studenţi - aproape de două ori mai mult faţă de
numărul actual al studenţilor Politehnicii din Iaşi. Construcţia noii
Politehnici, dotată corespunzător cerinţelor bunei desfăşurări a în.
văţămîntului, va crea condiţii ca centrul universitar Iaşi să aducă
o importantă contribuţie la formarea cadrelor de inginen.
Pe măsură ce va intra în funcţiune noua construcţie a Institu-
tului politehnic, spaţiul eliberat va fi transferat Universităţii, pre.
cum şi altor instituţii de învăţămînt superior, ceea ce, împreună
cu extinderile prevăzute a se realiza, va îmbunătăţi considerabil
condiţiile de desfăşurare a învăţămîntului superior din Iaşi,
In perioada 1960-1965 se vor construi la Iaşi cămine cu o
capacitate de aproximativ 7000 de locuri, ceea ce va permite ca.
zarea, în marea majoritate, a studenţilor proveniţi din alte localităţi.
In vederea şcolarizării în mai bune condiţii a elevilor din
învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic se vor con-
strui în perioada 1960-1965 peste 1 800 de săli noi de clasă, labo-
ratoare noi şi internate cu o capacitate de peste 1 000 de locuri,
In domeniul artei şi culturii se prevede construirea în cursul
planului de 6 ani a 10 cinematografe noi, cu o capacitate de 5 600
~e locu:i, instalarea a 300-350 de cinematografe cu bandă îngustă
m medIUl rural, construirea a două case raionale de cultură insta-
larea unui post de radio pe unde metri ce, precum şi a un:i staţii
de televiziune.
Prin punerea în funcţiune a noilor unităţi culturale şi de artă.
populaţia din principalele I I't"ţ' I '... ..
oca lai a e regIUnll I aşI va benefiCia
de un număr sporit de 10 " "1'1 d
Cun m sa 1 e e spectacole, iar în mediul
rural toate comunele şi I "
Iaţn.. cmematografice,
. une e sate ma! man vor fi clotate cu iusta·
Expunere fdcut1l. la adunarea activului de partid din regiunea laşi 105
Pentru ocrotirea sănătăţii s-au prevăzut, pe lîngă spitalul
C.F.R. de la Iaş i, care a şi fost dat în folosinţă, construcţia spita-
lului de pediatrie la Iaşi cu 400 de paturi, extinderea spitalului de
la Bîrlad şi a sanatoriului T.B.C. din Bîrnova cu 300 de paturi. In
reţeaua ambulatorie se prevede realizarea a cîte unei poli clinici la
Iaşi, Bîrlad, Paşcani şi Murgeni.
Tovarăşi,
Realizarea tuturor măsurilor cu caracter economic şi social-
cultural pe care le-am menţionat va duce la creşterea pînă în 1965
a numărului de salariaţi cu peste 55 000, din care peste 22 000 de
salariaţi în oraşul Iaşi.
Dezvoltarea economică şi social-culturală prevăzută va avea
ca efect îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii. Acest
lucru se va reflecta şi în creşterea volumului desfacerilor de mărfuri
prin comerţul socialist din regiunea Iaşi, care urm:ază să .fi~
de două ori mai mare în 1965 faţă de 1959, corespunzator spoflm
veniturilor şi puterii de cumpărare a populaţiei.
Reţeaua comercială va fi extinsă cu peste 40000 m2 , potrivit
volumului sporit de mărfuri, prin construcţia şi amenajarea unor
magazine înzestrate cu utilaj şi inventar modem. .
In dezvoltarea reţelei comerciale trebuie asi~rate o p~o~orţl,e
şi aşezare cît mai judicioase a diferitel~r cat~gor~1 de unlta~l, as~­
gurîndu-se reducerea cheltuielilor de Circulaţie ŞI o deservlfe Cit
mai bună a populaţiei. . ,
Acestea sînt principalele măsuri pe care le prevăd partidul ş~
guvernul pentru a se asigura o dezvoltare puternică, multilaterala
a regiunii Iaşi. . .
Indeplinirea acestui ansamblu de măsuri impune efortun ŞI
sarcini serioase statului nostru, organelor sale centrale, Socot, tot-
odată, necesar sa miez m mo d deosebit marea răspundere
" subl'" care
"
'. t" 'vinţă comitetului reaiohal de partid, comltete-
revme m ace as a p n , ," o d artid sindicale şi
lor raionale şi orăşeneşti, organIZaţiilor e p ,
U,T,M" sfaturilor populare, întregului aparat de stat şi economic,

CUVîNTARE ROSTITA
LA CONGRESUL AL XXII-LEA AL P.c.u.S.
_ 20 octombrie 1961 -
Dragi tovarăşi,
Permiteţi-mi ca, în numele Partidului Muncitoresc Romîn, al
clasei muncitoare şi al întregului popor romîn, să transmit un
fierbinte şi frăţesc salut Congresului al XXII-lea al Partidului Comu-
nist al Uniunii Sovietice, gloriosului partid al lui Lenin şi eroi-
eului popor sovietic. (Aplauze.)
Raportul de activitate al C.C. al P.C.U.S., prezentat la con-
gres de tovarăşul Hruşciov, înfăţişează bilanţul grandios al succe-
selor obţinute de poporul sovietic în toate domeniile construcţiei
comunismului. Gigantica creştere a puterii economice a U.R.S.S.,
dezvoltarea rapidă şi multilaterală a industriei, marile realizări
obţinute în agricultură, epocalele succese ale ştiinţei şi tehnicii so-
vietice care au cucerit prioritatea incontestabilă în ramuri hotă­
rîtoare, continua ridicare a bunăstării celor ce muncesc constituie
confirmarea practică a justeţei şi c1arviziunii hotărîrilor adoptate de
Congres ele al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C U.S., care au dat un
puternic avint forţelor creatoare ale poporului sovietic.
Victoriile repurtate de poporul sovietic sporesc necontenit
prestigiul Uniunii Sovietice şi al întregului lagăr socialist, aducind
un aport considerabil la creşterea continuă a forţei de atracţie pe
care o exercită comunismul asupra popoarelor lumii.
Partidul nostru , ca ş'I 10 - t r· . .'
eaga mişcare comunistă Ş I muncI-
torească dă o înalt"
, a pre ţu'!re ŞI. manifes
. tă dragoste şi stimă tovă-
CuV'Întare rostită la Congresul al XXII-lea al P,C.U.S 159
răşească faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, de încer-
cata sa conducere leninistă, în frunte cu primul secretar al Comite-
tului Central, înflăcăratul luptător pentru cauza marxism-leninis-
mului, tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov (aplauze), pentru ac-
tivitatea uriaşă pe care P.C.U.S. o consacră intereselor propriului
popor ş i cauzei comunismului şi păcii, pentru principialitatea şi in-
transigenţa cu care apără puritatea măreţei noastre învăţături îm-
potriva oricăror abateri sau denaturări, ţinînd sus steagul marxism-
leninismului şi al internaţionalismului proletar. (Aplauze.)
Datorită uriaşei experienţe istorice şi contribuţiei excepţio­
nale pe care a adus-o în tot cursul existenţei sale la dezvoltarea
marxism-Ieninismului, congresele Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice sînt evenimente de o însemnătate deosebită nu numai
pentru poporul sovietic, ci şi pentru întreaga mişcare comunistă
mondială, pentru întreaga omenire.
Un asemenea eveniment l-a constituit Congresul al XX-lea, ale
cărui hotărîri, aprobate cu căldură de toate partidele frăţeşti, au
deschis o e tapă nouă în mişcarea comunistă internaţională.
Tezele Congreselor al XX-lea şi al XXI-lea ale P.C.U.S. au
fost o călăuză a partidelor comuniste şi muncitoreşti în elaborarea
documentelor programatice ale mişcării comuniste şi muncitoreşti
_ declaraţiile Consfătuirilor de la Moscova din 1957 şi 1960.
Congresul al XXII-lea, la care avem bucuria să asistăm, are o
uriaşă însemnătate internaţională, deoarece lui îi revine misiunea
de a adopta noul Program al P .C.U,S., programul construirii fazei
iuperioare a comunismului. (Aplauze.)
Partidul nostru vede în proiectul de Program al P.C.U ..S. un
. l ., ul' creator - mamfestul
strălucit document al marxlsm- enmlsm Ul .
A l ze) Tovarăşul HruŞClOV
comunist al epocii contemporane. ( P au . ""
spunea cu deplin temei. ca" p rogramul P .C .U.S. marcheaza o noua .
l . lui Marx Engels, Lenm.
etapă în dezvoltarea teoriei revO uţlOnare a , - d
Din nou, ca de atîtea ori în glorioasa sa istorie, P.C.U.S., mergm
 G b. Gheor 9 hi u. D e j Cuvintare rostitli la Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. 161
160

pe căi încă nebMătorite de nimeni, croieşte prin gîndire şi faptă talismului şi a victoriei orînduirii noi, socialiste şi comuniste, plină
drumuri noi pe care vor merge toate popoarele. (Aplauze.) de tinereţe şi forţe creatoare.
Generalizînd experienţa universal-valabilă în esenţa ei a Parti. Nu există comunist, nu există revoluţionar, nu există om al
dului Comunist al Uniunii Sovietice, a mişcării comuniste interna. muncii pe care să nu-I entuziasmeze obiectivele noului Program
ţionale şi exprimînd cerinţele legilor obiective ale dezvoltării so. al P.C.U.S., umplîndu-i inima de mîndrie şi însufleţindu-I şi mai
ciale, proiectul de Program şi rapoartele prezentate la congres de mult în lupta pentru triumful cauzei noastre. (Aplauze p1'elungite.)
tovarăşul Hruşciov analizează în mod riguros ştiinţific procesul de Acestea sînt şi sentimentele cu care au întimpinat proiectul
trecere de la economia socialistă la economia comunistă, de creare de Program oU!l1enii muncii din Romînia. Angajat cu toate forţele
a bazei tehnice-materiale a comunismului şi făurire a relaţiilor sale în opera de construire a socialismului, poporul nostru vede
sociale comuniste, de transformare a statului dictaturii proletare în în imaginea societăţii comuniste trasată de proiectul de Program
stat al întregului popor, de făurire a conştiinţei şi moralei comu. imaginea propriului său viitor de înflorire multilaterală, de înaltă
niste a omului noii societăţi, de dezvoltare multilaterală a persona. bunăstare materială şi culturală.
lităţii umane. CăIăuzindu-se după măreaţa învăţătură leninistă, după expe-
Proclamînd în mod solemn că încă generaţia actuală de oameni rienţa Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, partidul nostru
sovietici va trăi în comunism, proiectul de Program şi rapoartele conduce poporul romîn pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste.
prezentate la vcongres d.esfăşoară înaintea popoarelor tabloul gran. (Aplauze puternice.)
diOS al socletaţn comuniste, care aduce deplina satisfacere a cerm. Se înfăptuieşte cu succes pIUl1UI de 6 ani, adoptat de COIi-
ţ~lor .m.ateriale şi spirituale ale celor ce muncesc, pacea, libertatea gresul al III-lea al P.M.R.; toate ramurile economiei naţionale
ŞI feflclfea omenirii. cunosc o creştere impetuoasă, dezvoltîndu-se pe o linie mereu as-
Sarcinile cutezătoare fixate în vederea unui nou avînt gigantic cendentă.
fal forţelor
. de producţie aIe URS Ssmt
. . .. ' sarcml. . realiste pe măsura In primii doi ani ai planului şesenal, sarcinile în domeniul
industriei socialiste se realizează cu însemnate depăşiri, anul acesta
b
c
Olrţevl economice şi resurselor colosale ale Uniunii Sovie~ce aposi.
I Itaţllor nelimitate de
. I
. '
progres pe care le aSigură socialismul şi volumul producţiei industriale fiind cu peste 1/3 superior celui din
omWllSmu a înaltei conşti· ţ
S '.
I
mea poporu ui sovietic. (Aplauze.) 1959. Această creştere este bazată în primul rînd pe ridicarea con-
. e poate mtrevedea acum cu toată certitudinea cum va arăta tinuă a nivelului tehnic al producţiei şi a productivităţii muncii.
Umunea Sovieti v •
,
v
ca m urmatoarele două decenii cînd ea va întrece Se îndeplinesc pas cu pas sarcinile stabilite de partid ~ .c~n.~
ŞI va lăsa departe în urmă din ' strucţia socialistă la sate. Rezultatele pozitive ale co~p~rativ~arn
avansată ţ v '1' v punct de vedere economic cea mai
ara capita Ista - SUA P tr' '1 agriculturii se vădesc în sporirea continuă a prod~cţiel agnco.le,
va înfvţ' . " a la " arelui Octombrie se
a Işa ca o ţară cu o econo ' I d vegetale şi anin1ale, în satisfacerea în măsură tot mal.~are a cerm-
precedent în . t ' , m i e a un gra de dezvolt:JIe fără
15 ofle, cu nOI baze ind tr' l ' I ţelor crescînde de aprovizionare a oamenilor muncn cu prod.use
uriaşe o agr' ltu v d • US la e ŞI centra e energetice . .' d .. tern" prime , în creşterea llIve-
, ICU ra e maltă prod ti' agroalimentare ŞI a m ustrlel cu ma
du-se de cel n '. I ' uc Vitale, un popor bucurîn·
1 I ' lUI ma t mvel de civilizaţie din lume, lului de trai şi de cultură al ţărănin1ii. . v." . .
n umma perspectiveI d h' Pe baza dezvoltării continue a economiei ŞI mar=. ve~ltulw
al PC U S " o r esc Ise de Congresul al XXII-lea v nil uncii sporesc vemturile lor,
, , , , apare ŞI mUl clară in 't b'l' naţional creşte bunastarea oame or f i ,
eVI a Iitatea istorică a pieirii capi-
1 t _ Gh. Gheorghlu-DeJ - Articole şi cu"tnt6.rl

G b. Gh e or 9 h 1 U• O e j
16~
mijloace tot mai însemnate sînt alocate pentru cheltuielile social-
culturale ale statului.
Muncind neobosit pentru prosperitatea patriei, poporul nos-
tru îşi îndeplineşte totodată îndatorirea internaţionalistă de a aduce
o contribuţie cît mai mare la întărirea sistemului mondial socialist,
la efortul comun pentru obţinerea victoriei socialismului în intre-
cerea cu capitalismul.
Datorită relaţiilor de colaborare statornicite în cadrul lagăru­
lui socialist şi, în mod deosebit, datorită sprijinului internaţionalist,
frăţesc, al Uniunii Sovietice, întrajutorîndu-se tovărăşeşte şi întă­
rind necontenit unitatea lagărului socialist - ţările socialiste vor
realiza măreţul obiectiv de a păşi în cadrul aceleiaşi epoci istorice
în comunism. (Aplauze.) Aceasta va însemna o cucerire imensă nu
numai a popoarelor noastre, ci şi a cauzei socialismului pe plan
mondial. (Aplauze.)
Forţa noastră stă in unitatea lagărului socialist, în coeziunea
partidelor comuniste şi muncitoreşti. Avem cu toţii satisfacţia că,
spre binele cauzei clasei muncitoare şi în ciuda tuturor prorocirilor
~i uneltirilor reacţiunii imperialiste, unitatea de vederi şi de acţiune
a comuniştilor din lumea întreagă s-a întărit şi mai mult. Partici-
parea la acest congres a reprezentanţilor a 80 de partide frăţeşti
prilejuieşte o nouă manifestare a unităţii mişcării comuniste mon-
diale, sub steagul invincibil al marxism-leninismului. (Aplauze.)
Din păcate, poziţia adoptată de la un timp încoace de con-
d~cerea Partidului Muncii din Albania se află în discordanţă cu
spm:u l lD.ternaţionalist de care sînt animate celelalte partide co-
mUnIste ~I muncitoreşti. Conducătorii Partidului ~Iuncii din Alba-
DIa au inceput să se îndepărteze de la linia generală a mişcării
COmunIste, exprimată în documentele consfătuirilor din 1957 şi
1900, deşi acestea poartă şi semnătura lor. Prin atitudinea lor, ei
compromit :olaborarea frăţească cu ţările socialiste, cu partidele
comUnIste ŞI muncitoreşti. O astfel de atitudine dăunează atît in-
tere.elor unităţii lag"rul' " l' • .
a W socla ISt, Cit ŞI ale poporului albanez ŞI
Cuvintare rostit~ la' Congresul al XXII-lea al P.C.U S 163
construIrII socialismului în Albania. Impărtăşim pe cleplin părerea
exprimată aici că, dacă aceste interese le sînt scumpe conducăto­
rilor Partidului Muncii din Albania, ei trebuie să renunţe la con-
cepţiile lor greşite şi să revină pe drumul unităţii cu celelalte ţări
socialiste şi partide frăţeşti. (Aplauze.)
Tovarăşi,
Prevederile proiectului de Program al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice răsună în întreaga lume ca o măreaţă chemare
la pace şi prietenie între popoare, pentru bunăstarea omului şi
dezvoltarea comorilor civilizaţiei.
Pentru toate ţările socialiste constituie un înalt exemplu lupta
dusă cu o energie nesecată de Uniunea Sovietică în apărarea păcii,
spiritul de iniţiativă pe care îl manifestă pentru a determina solu-
ţionarea problemelor litigioase internaţionale, perseverenţa cu care
promovează politica leninistă a coexistenţei paşnice între .toate
statele fără deosebire de sistem social. Pe bună dreptate, UnIunea
Sovietică este privită de popoare ca forţa principală şi purtătoare
de drapel a luptei pentru pace. (Aplauze puternice:) ".
In această luptă, ţara noastră merge cu fermitate alatUri de
Uniunea Sovietică. Republica Populară Romînă sprijină iniţiativele
şi propunerile constructive ale Uniunii Soviet~ce şi ~ilitează con-
secvent pentru normalizarea relaţiilor internaţionale ŞI dezvoltarea
colaborării între toate statele, manifestîndu-se ca un factor activ
de menţinere şi consolidare a păcii. Impreună cu Uniu~ea So.vie-
lică şi cu celelalte ţări socialiste, ţara noastră va duce ŞI pe vlltor,
cu perseverenţa," pohtica
., d "
e aparare a par cii . (Aplauze prelungIte.)
" .
Politica externă a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţan ale la-
. l'lS t I'ş'I va"deşte eficacitatea in deplasările continue . pe
garu W' socla
" l
care le determină în opinia publică mondială, în procesul de IZ<>-:
.•
Iare a aţîţătorilor la răzbOI, 10 creş erea
t continuă şi unirea tot mal
"
. 1 ".. Ea a constrîns nu o data pe
strînsă a forţelor mondIale a e pac\l.
.
 164 G b. Gb 8 O r g h tu· D el j
~------~~~--~-------- Cuvtnt are rostit! III. Congresul 01 XXU·lell. al P,C.U.S 165
-----=-::..::
imperialişti să dea înapoi de la d.ez~ănţuir~a unor aventuri militare,
şi avem convingerea că aşa va fi ŞI pe Vlltor l (A plauze.) parea activă a tuturor statelor iubitoare de pace poate fi impusă
Imperialismul internaţional încearcă să împingă omenirea pe realizarea năzuinţei arzătoare a întregii umanităţi - salvgardarea
marginea prăpastiei războiului. In aceasta îşi găseş te expresia po. păcii. (Aplauze.) I ar ca efect al precumpănirii crescînde a forţelor
Iitica celor mai reacţionare cercuri ale monopoliştilo r din S.U.A. socialismului şi păcii asupra forţelor imperialismului şi agresiunii se
şi din alte ţări imperialiste, care intensifică cursa înarmărilor ş i deschide azi în faţa popoarelor perspectiva excluderii definitive a
isteria războiului rece. războiului dm viaţa societăţii. (Aplauze.)
Conştiente de răspunderea ce le revine ca reazem al aspira-
ţiilor de pace ale omenirii, ţările socialiste depun în continuare Dragi tovarăşi,
toate eforturile pentru a asigura rezolvarea problemelor de im- In IU!llea de azi, în care alături de sistemul socialist, imperia-
portanţă vitală pentru consolidarea păcii: încheierea tratatului de
lismul mai stăpîneşte încă o parte întinsă a planetei noastre, în
pace german şi normalizarea pe această bază a situaţiei Berlinului
care milioane şi milioane de oameni ai muncii se mai află înlăn­
occidental, elirninîndu-se astfel principalul focar al primejdiei de
ţuiţi în robia capitalistă, în care bîntuie războiul rece - ideile
război, aflat în inima Europei, înfăptuirea dezarmării totale şi ge-
nerale, lichidarea imediată şi deplină a colonialismului şi a tuturor plme de măreţie ale Congresului al XXII-lea al Partidului Comu-
rămăşiţelor sale. (Aplauze.) nist al Uniunii Sovietice strălucesc cu o mare putere, asemenea
Forţa politicii de pace dusă de Uniunea Sovietică şi de cele- soarelui, luminînd perspectivele de mîine ale omenirii, cînd comu-
lalte ţări socialiste constă în faptul că ea îmbină eforturile pentru nismul va triumfa pe plan mondial, iar popoarele libere şi unite,
soluţionarea paşnică, prm tratative, a problemelor litigioase cu vi- trăirId în pace şi înţelegere frăţească, îşi vor consacra nestingberite
gil~n.ţ~ neslă~ită faţă de uneltirile imperialiştilor. Cercurile largi ale toate energiile pentru dezvoltarea civilizaţiei şi gloria raţiunii
oplillel publIce, popoarele iubitoare de pace, care urmăresc efor- U!llane. (Aplauze.)
~: ,contmue ale ţărilor noastre pentru consolidarea păcii, apre- Aceasta va însemna trecerea de la preistorie la adevărata isto-
c~a~~. m mod just măsurile luate de acestea pentru întărirea capa- rie a omenirii l
cltaţii
. . de apărare" ŞI asIgurarea d ep Imei lor securităţi, a libertăţii Partidul Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare dirI Republica
ŞI mdependenţei popoarelor. Populară Romînă şi întregul nostru popor urează_ din toa~ă inima
Cu cîtă putere a răsunat de la această înaltă tribună, în ra- eroicului popor sovietic şi înţeleptului său conducator, PartJd~ Co-
~~rtele prezentate de tovarăşul Hruşciov, apelul la raţiune, la lu- munist al Uniunii Sovietice, succes deplm, strălucit, în re~lZare~
CIdItate l In numele poporul' • noului său Program - planul grandios al victoriei comumsmulU!.
. _ U! romm ne asociem acestui apel; este
d e mult timpul sa se înţel
. eaga ca prob lemele lumii contemporane
- - (Aplauze prelungite.) . . t
'şcării comU!1lSte f i er-
pot fI rezolvate numai . d . _" . . Trăiască detaşamentul d e frun te al nu .dul C . t al
. • pornm u-se de la schImbarile IreversIbile
survemte m viaţa omeniri' d l naţionale, gloriosul partid al lui L~nin - Parti omun!S
A . 1, e a realităţile raportului d e forţe l
vem convmgerea că prin I t Uniunii Sovietice l (Aplauze prelungtte.) . ul' l
a forţei _". up a continuă ş i tot mai hotărîtă 'etic, constructor al comU!1lSm Ul
or pacu, prm mobilizarea largă a popoarelor şi cu partiei- Trăiască marele popor sOV1
(Aplauze prelungite.)
 Gb. Gb.Orghl~U_
.D~'~I________________
îN SEMN DE RECUNOŞTINŢĂ
16G FAŢA DE MARELE îNVAŢATOR
Declaratie cu prilejul
Trăiască unitatea de nezdruncinat a lagă:ului socialist şi a miş. dez'Oelirli monumenrulut IUL Karl Marx
cării comuniste mondiale I (Aplauze prelungite.)
Trăiască cauza victorioasă a marxism-leninismului I (Aplauze -- Moscova, 30 octombrie 1961 -

prelungite.)
Trăiască pacea în lumea întreagă! (Aplauze puternice, prelun.
gite ; asistenţa se ridică În picioare.)

.. Seinteia" nr. 5324

di1l 21 octombrie 1961

Monumentul în cinstea lui Karl Marx, înălţat în inima Ţării

Sovietelor, la Moscova, este un admirabil semn de recunoştinţă
faţă de marele nostru învăţător, o expresie a devotamentului ne-
mărginit al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice faţă de nemu-
ritoarea învăţătură marxistă.
Este semnificativ faptul că monumentul în cinstea creatorului
comunismului ştiinţific este dezvelit în zilele cînd Congresul al
XXII-lea al marelui partid al lui Lenin adoptă noul Program, care
stabileşte calea Uniunii Sovietice spre construirea societăţii c0-
muniste.

"Scînteia" nr. 5334

din 31 octttmbrif: 1961
 CUVîNTARE ROSTITĂ
LA SOLEMNITATEA DECORĂRII
CU PRILEJUL CELEI DE-A 60-A ANIVERSĂRI
A ZILEI SALE DE NAŞTERE
_ 8 noiembrie 1961 -
Tovarăşi,
Mulţumesc din toată inima conducerii de partid şi de stat
pentru înalta distincţie ce mi-a fost acordată. Ea constituie pentru
mine un nou îndemn de a munci şi pe viitor, fără să-mi precu-
peţesc forţele, pentru a îndeplini sarcinile ce-mi sînt încredinţate
de partid şi a-mi da contribuţia la atingerea măreţului obiectiv al
construirii socialismului şi comunismului în patria noastră.
Mulţumesc totodată pentru aprecierile făcute activităţii mele
în mesajul de salut ce mi-a fost adresat de Comitetul Central al
Partidului Muncitoresc Romin, de C0nsiliul de Stat şi guvernul Re-
publicii Populare Romîne.
Pentru un membru de partid, pentru un activist al partidului
nu este satisfacţie mai mare decît aceea de a munci cu devotament
ş~ de~I~ă dăruire de sine pentru fericirea şi bunăstarea poporului
ŞI a, ţam, pentru ca nobilele idealuri care ne însufleţesc să devină
reahtate. Rezultatele obţinute în activitatea mea eu le atribui îna-
inte de toate faptului ca" am avu t spnJill .. , ul ŞI" aJutoru1 tovaraşesc
" " a1
colectivului de conducere al p am'd u1Ul' d'ill care fac parte. Onclte ' -
,",
cahtaţl ar avea un actiViS ' t d e partr'd , eI nu-şI' poate -mdeplilll' , cu
succes
, .. misiunea fără un astf I d .. ,
e e spnJill. Munca colectivă este lege
a vieţii noastre de partid 1
de s Aduc' mulţum"lI1 ca"Id uroase delegaţiilor organelor de partid şi
tat ŞI ale colectivelor de oameni ai muncii din diferite re<1iuni,
'"
Cuvintare rosU tA la solemnitate a decorării 169
delegaţiilor organizaţiilor obşteşti
pentru felicitările pe care mi le
adresează şi le urez spor la muncă, In mesajele lor eu văd o ex-
presie a dragostei, încrederii şi devotamentului pentru partidul
nostru, care conduce poporul din victorie în victorie, o apreciere
înaltă a politicii sale înţelepte, întemeiate pe o profundă cu-
noaştere a realităţilor şi a cerinţelor dezvoltării sociale,
Mulţumesc tuturor celor ce mi-au trimis felicitări şi le urez la
rîndul meu lor şi familiilor lor sănătate, fericire şi succes în munca
pusă în slujba înfloririi patriei socialiste.
Doresc, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a mulţumi
Comitetului Central al gloriosului Partid Comunist al Uniunii So-
vietice, Comitetelor Centrale ale celorlalte partide frăţeşti, care
mi-au adresat felicitări cu prilejul zilei mele de naştere. Ele consti-
tuie încă o manifestare a sentimentelor de prietenie şi considera-
ţiune faţă de partidul nostru, faţă de activitatea pe care o desfă­
şoară,
De la naşterea sa, partidul nostru a parcurs un drum lung, pUn
de lupte şi jertfe grele, In anii întunecaţi ai i1egalităţii, ai terorii
sîngeroase, ai exploatării şi asupririi burghezo-moşiereşti ne-au lu-
minat drumul învăţătura marxist-leninistă, încrederea nestrămutată
în victoria inevitabilă a cauzei celor ce muncesc. Această încredere
i-a îmbărbătat pe comunişti în lupta lor plină de abnegaţie pentru
interesele vitale ale clasei muncitoare, ale poporului.
Istoria a dat dreptate comuniştilor. Luîndu-şi soarta în pro-
priile mîini, poporul nostru a înfăptuit o cotitură radicală în viaţa
ţării sale, Puterea populară a descătuşat nesecatele fO:,ţe crea~~are
ale celor ce muncesc. Intr-o perioadă scurtă, oamenu munCll au
obţinut victorii de importanţă istorică, Mîinile harnice şi minţile
" 1or, ţar
agere ale munclton " anii or, oamem'lor de cultură fac
.. adevă-
rate minuni. Ţara îşi schimhă înfăţişarea văzînd cu ochi~. Se ~e:­
voItă furtunos economia naţională, înfloreşte cultura, se unbunata-
ţeşte necontenit traiul celor ce muncesc. Poporul nos~ mer~e, c~
." culmi -fi-on'te spre un viitor de bunastare ŞI CIVl-
paşI Slgun spre .,
lizaţie înaltă.
 G h. G h e o r g h_._U_._D_• ..:..J~~_ _ _ _ __
170
UNITATE DE NEZDRUNCINAT
Aceste victorii se datoresc faptului că el are în fruntea sa un
conducător călit şi încercat, hotărît şi clarvăzător - Partidul Mun.
citoresc Romîn, care nu are nimic mai scump decît binele celor ce
muncesc, partid a cărui tărie stă în fidelitatea faţă de marxism.
leniuism, în patriotismul înflăcărat, în legătura indisolubilă cu ma.
sele cele mai largi.
Partidul nostru a ţinut întotdeauna sus steagul internaţionalis.
mului proletar. Militînd cu neabătută consecvenţă pentru întărirea
unităţii de nezdruncinat a ţărilor lagărului socialist, a partidelor
comuniste şi muncitoreşti din toate ţările, pentru puritatea teoriei
marxist·leniniste, partidul nostru îşi aduce contribuţia la victoria
cauzei comune a oamenilor muncii din toate ţările - cauza socia. In istorie au fost multe evenimente a căror Însemnătate nu a
lismului şi comunismului, la triumful cauzei păcii şi prieteniei dintre fost apreciată imediat de contemporani, ci s-a dezvăluit abia cu
toate popoarele. scurgerea timpurilor. In ce priveşte Congresul al XXII·lea al Parti-
Trăim vremuri minunate, dragi tovarăşi l Trăim o epocă ce va dului Comunist al Uniunii Sovietice, importanţa sa uriaşă, istorică·
intra în istorie ca epoca triumfului deplin al comunismului. Ce mondială, s·a impus de pe acum aprecierii unanime a omenirii
==!!!!!!!!!!!!;;pe"'l"''''p'eetive miuiliiat- escnro • -rata poporului ostru''',-'''':'''ţ'''
a=::::!!::::= m"llncitoara. Qar~ î-nţe.L~_ mă.reţia acestui moment cînd la orizont
~~oarelor fr~~eşti ale comunităţii socialiste, În faţa întregii uma- începe să se ridice imaginea însorită a lumii de mîine, a societăţii
~taţi l Urmaş li noştri ne vor invidia pentru fericirea de a fi parti- in stadiul cel mai Înalt al dezvoltării sale - comunismul.
cIpat la bătăliile timpului nostru, de a fi contribuit la grăbirea viito- eabătut din drumul său, neobosit În analizarea problemelor
rului comunist al omenirii. fundamentale ale contemporaneităţii, În sistematizarea şi generali.
zarea experienţei acumulate, realist şi cutezător în gîndire şi practică.
~ă încre~inţez, dragi tovarăşi, şi prin dv. pe toţi membrii parti-
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, avangarda glorioasă a miş­
dUlw,. pe. tOţI oamenii muncii că îmi voi închina şi pe viitor toată
cării comuniste internaţionale, stă ferm la postul său de luptă.
energIa ~I puterea mea de muncă pentru bunăstarea şi fericirea
~po~w nos~, pentru înflorirea patriei noastre scumpe, pentru croind căi largi de progres intregii umanităţi.
Vlctomli nemuntoarelor idei ale lui Marx , E ngeI ConGresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii So-
5, L '
erun. vietice a eoconstituit o minunată expresie a forţei creatoare şi vitali·
,.scinteia" nr. 5343 tăţii marxism.leninismului. Programul P.C.U.S. şi rapoartele atit de
tUn 9 noiembrie 196 J profunde şi cuprinzătoare prezentate de tovarăşul H~ş~iov r~pre­
zintă contribuţii de nepreţuit la dezvoltarea tezaurulUI IdeologIC al
mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. ..
Fiecare participant la congres, fiecare ~m al _~unCIl care a
urmărit desfăşurarea congresului păstrează dm lucrarile sale o ex·
cepţională bogăţie de impresii. Ceea ce a impresi~nat Î~ m~ deose-
bit este uriaşa forţă politică, ideologică, organlZatoncă ŞI morală
 G b. G b e o r 9 h i u' D e J Unitate de nezdruncID81
172
cu care s-a •lfl f-ţ'şat
a partidull Comunist
. al Uniunii Sovietice
. . la COD-
't t sa monolitică de nezdrunclflat, clarvlZlunea condu.
gres, UnI a ea ' . , . fru "
cem.. sa Ie, a Comitetului său Central. lenlfllst,
. _. nte cu tovaraşul
10
Hruşciov, înalta principialitate şi lfltranslgenţa lfl apărarea cauzei
comunismului.
Fermitatea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în apli-
carea hotărîrilor istoricului Congres al XX-lea, consecvenţa efortu-
rilor sale pentru lichidarea pînă la capăt a urmărilor cultului per-
sonalităţii sînt un exemplu de fidelitate faţă de măreţele principii
ale leninismului, care sporeşte prestigiul şi autoritatea tuturor parti-
delor comuniste - partide ale dreptăţii şi adevărului, ale slujirii
dezinteresate a intereselor poporului.
In condiţiile actuale, cînd mişcarea comunistă internaţională a
devenit o puternică forţă a progresului social, iar cercurile impe-
rialiste încearcă cu o mare îndîrjire să stăvilească influenţa S(}-
I ~a!ismului in lume, DU- este ~r.An nA vă7.nt căror interese . răSDuurt ,
poziţia scizionistă a conducătorilor Partidului Muncii din Albania,
încercările lor de calomniere a Partidului Comunist al Uniunii So-
vietice şi a celorlalte partide marxist-leniniste. Acestea arată unde
duce îndepărtarea de ideile leninismului, de internaţionalismul pro-
letar, de linia comună a mişcării comuniste mondiale.
La congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice s-au
manifestat deosebit de elocvent spiritul de înaltă responsabilitate
al partidelor comuniste şi muncitoreşti pentru destinele omenirii,
hotărîrea lor fermă de a nu-şi cruţa eforturile pentru soluţionarea
pe cale paşnică a problemelor litigioase, pentru salvgardarea păcii
în lume. Creşterea gigantică a forţei Uniunii Sovietice, întărirea
întregului lagăr socialist şi a tuturor forţelor mondiale ale păcii
întăresc încrederea popoarelor în capacitatea lor de a zădărnici
uneltirile aţîţătorilor la război şi de a apăra pacea.
Succesele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări ale lagărului
socialist, strălucitele lor perspective de viitor polarizează astăzi
atenţia celor mai largi cercuri democratice internaţionale, ale po-
poarelor care luptă pentru libertate şi independenţă şi care ma-
173
nifestă un viu interes faţă de experienţa noastră comună în dezvol-
tarea rapidă a economiei şi culturii, in rezolvarea problemelor
sociale complexe, cu neputinţă de soluţionat în capitalism. Este
evident că puterea de atracţie a socialismului, a ideilor marxism-
leninismului va creşte imens pe măsură ce noul Program al Parti-
dului Comunist al Uniunii Sovietice se va întruchipa în realităţi
vii, în noi victorii grandioase ale comunismului.
Aşa cum au evidenţiat lucrările Congresului, partidele comu-
niste şi muncitoreşti dau o înaltă apreciere rolului P.C.U.S. ca de-
taşament de frunte al mişcării comuniste mondiale şi sint unanime
In apărarea purităţii marxism-Ieninismului, a unităţii lagărului so-
cialist şi coeziunii lor ideologice, izvorul forţei noastre comune.
Alături de popoarele celorlalte ţări socialiste, poporul romin
a urmărit cu o mare însufleţire lucrările Congresului al XXII-lea
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Oamenii muncii din
ţara noastră au cUllviugere-a că ffieig pe -drumul ee! l:l.:a-y: ":q~iirl
In filele Programului adoptat de congres contururile propriei lor
zile de mîine. Aceasta acţionează ca un puternic factor mobilizator
in munca şi lupta pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în Re-
publica Populară Romînă. Premisele comunismului se creează pnn
activitatea constructivă a poporului fiecărei ţări - şi noi sîntem
conştienţi că pentru a păşi în comunism mai mult sau ~a~ puţ~
In acelaşi timp cu celelalte ţări socialiste, în limitele aceleIaşI epocI
istorice, sîrrt necesare eforturi ~sţinute, intense pentru dezvolt:r~a
forţelor de producţie, pentru valorificarea maximă a resu~.selor ţa~ll,
concomitent cu întărirea colaborării şi dezvoltarea relaţiIlor de lfl-
trajutorare tovărăşească în cadrul lagărului socialist.. .
Mii de muncitori înaintaţi au păşit în arena lupteI revol~ţl~­
nare atunci cînd comunismul era numai o concepţie teoretIca;
astăzi cînd socialismul a devenit un sistem mondial, armata comu-
, .. d 'I't ţ' pe toate continentele
niştilor numără zeci de mlhoane e mI 1 an 1, .
.' . tuoasă va fi creşterea
lumii. Şi nu este greu să ne lIDagmăm ce lIDpe
. • I • tr gă ce accelerare va cu-
forţelor progresului SOCIal 10 umea m ea , . l'
... d la capitalism la SOCIa lSm,
Doaşte procesul de trecere a omemm e
 Gb Gheorghiu-OeJ
174 DAREA DE SEAMĂ A DELEGAŢIEI
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN LA CEL
cînd Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste vor repurta victo-
DE-AL XXII-LEA CONGRES AL P.c.U.S.
ria asupra capitalismului în domeniul hotărîtor - domeniul pro-
prezentată la plenara C.C. al P.M.R
ducţiei materiale. dzn 30 noiembrie - 5 decembrie 1961
Epoca noastră este epoca triumfului comunismului, a cărui
dctorie este inevitabilă, căci el răspunde necesităţilor obiective ale
progresului omenirii şi reprezintă noul, care biruie întotdeauna
in viaţă .

.. 1\ommunist", nr. 16 din 1961

Tovar~i,

Voi prezenta, în cele ce urmează, darea de seamă a delegaţiei

Partidului Muncitoresc Romin cu privire la lucrările Congresului
al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, la învă­
ţăminteia şi conciuzll1e care decurg din doc:wllente"m ~.i lucrArile
sale pentru partidul nostru.
Cunoaşteţi ce interes adînc a stîrnit acest congres în întreaga
lume. Noul Program al P.C.U.S., rapoartele prezentate de to"a-
r~ul Hruşciov continuă să se afle, şi se vor afla şi mai departe,
în centrul atenţiei opmlel publice mondiale. Aceasta de-
monstrează că cel de-al XXII-lea Congres este un eveniment
deosebit nu numai în viaţa Partidului Comunist al Uniunii So
vietice şi a poporului sovietic, dar şi a oamenilor muncii din toate
ţările, a întregii omeniri. Vor trece ani după ani, dar tezele con-
gresului îşi vor păstra imensa lor însemnătate, arătînd popoarelor
calea spre cel mai înalt stadiu al civilizaţiei umane.
Insemnătatea istorico-mondială a congresului decurge din
faptul că el a adoptat, pentru prima oară în istona gîndirii mar-
xiste, programul ştiinţific fundamentat al construirii societăţii co-
muniste. Intregul mers al istoriei mondiale arată ce drum uriaş
au străbătut ideile comunismului: de la o concepţie utopică trans-
formată apoi in ştiinţă, ele au devenit o realitate întruchipată în
 p.cu.s., imagIDea 1Umii de mfine.
Fiecare dia DOi a Jfml'it o prafUndI ~ ciad, tD
Sali a Congreselor de la Kremlin. cei aproape 5 000 de
In prezenta a sute de reprezentanţi ai celor 80 de partide ooma;.
niste fi muncitoreşti de pe toate continentele, au trecut la ~
proiectului noului Program al P.C.U.S. Am fost martorii unui u.
ment istoric - momentul adoptării primului plan desflfurat "
complet de construire a societăţii comuniste.
Acum, ca şi in intreaga sa istorie, Partidul Comunist al
Uniunii Sovietice, merg1nd pe căi incă neexplorate, deschide 0me-
nirii drumul spre viitor.
DupA cum se ştie, Marx şi Engels, schiţfnd trlslturile cele
mai generale ale societiţii comuniste, iar apoi Lenin, fAurind pla-
nul construirii societiţii socialiste, au arătat ci sarcina elaborării
căilor şi metodelor cons azei superioare a camuiiiiSmuS=
va trebui să fie rezolvati de generaţiile viitoare...Cum va fi socfr,.
lismul atunci cind va căpăta forme finite, asta nu o ştim, asta
nu putem spune - scria Lenin in 1918. - ... Cărămizile din care
se va clAdi socialismul nu au fost create inci" 1.
Indeplinirea acestei sarcini este posibilă acwn, cind societa-
tea socialistă a devenit o realitate vie pe o uriaşă parte a globului
pămintesc, iar Uuiunea Sovietică a trecut la construirea desfăşu­
rati a comunismului. Pe temelia marilor victorii obţinute pfnI
acum, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a dezvoltat in noul
său Program invăţătura lui Marx, Engels, Lenin, dind un răspUDI
limpede problemelor fundamentale ale construirii comunismului,
probleme care, in esenţa lor, se vor pune tuturor popoarelor In
procesul de transformare revoluţionară a lumii.
La congres, Programele Partidului Comunist al Uniunii ~
vietice au fost comparate plastic cu o racheti ou trei trepte care
se deplasează pe traiectoria precisă trasată de geniul lui Lenin:
daciI prima treapti a smuls Rusia din lumea capitalistl, prin fll-
a V. 1. LenIn, Opere, voI. ~, Editura po!itk:l. 1959, No 131 li 181.
p1aIeI8 pe "rblta cjgjjbUIlwnmJat.
0a0greI1i1 • NdeDţiat cOatribaţia deoIeblti pe care
CoaluDfIt al UDiaafi Sovietice O aduce la Imbogiţirea lIIuUIIi4ui
marsfIm.l.dntmmlui. De O mare valoare teoreticl sint raportul
de activitate al Comitetului Central fi raportul CU privile la Pr0-
gramul P.C.U.S., prezentate la congres de tovarifullIrufciov -
documente care Jnflţişeazl bilanţul marilor succese obţinute de
poporul sovietic şi traseazl perspectivele grandioase ale c0nstruc-
ţiei comuniste.
O dată cu problemele construirii comunismului in U.B.S.S.,
Programul şi rapoartele analizeazl ştiinţific cele mai importante
fenomene din lumea actuali, perspectivele evoluţiei ei, proble-
mele mişcării muncitoreşti internaţionale şi ale luptei celorlalte
=ii= forţe ale progresww socw.
In ultimii ani, reprezentanţi ai feluritelor curente politice şi
filozofice burgheze, ai revizionismului şi reformismului au incercat
nu o dată 51 elaboreze documente programatice care să dea o
caracterizare epocii noastre, forţelor ei motrice, liniilor directoare
ale dezvoltării ei. Dar toate tentativele lor au suferit un eşec
complet, dovedind incapacitatea acestora de a descifra esenta
proceselor contemporane. Numai comuniştii, care se călăuzes.c
după adevirurile marxism-Ieninismului, pot da răspuns intreblri-
lor arzitoare ale evoluţiei societiţii in zilele noastre.
Tocmai aceasta o face Programul Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, care, prin apariţia sa, marchează o noul eta~
in dezvoltarea teoriei revoluţionare a lui Marx, Engels, Lenin.
Marxismului creator fi este proprie cercetarea aprofundati a
fenomenelor fructificarea teoriei prin concluziile care se desprind
din practica' revoluţionară. De aici - forta şi puterea de influen-
ţare a ideilor Programului P.C.U.S., care p?m~ de ~a gen.era-
lizarea experienţei construcţiei socialismulw ŞI comumsmul~ in
Uniunea Sovietici, a construirii socialismului in celelalte ţlri ale
12 - Gh Gh"'rvbl".DeJ - Articol. ,1 caYlatirl
 1~'~8~_______________ .,~g_b_IU
G_b_,_G_b_.__ __'D
__'~J__________________
sistemului socialist mondial, a experienţei întregii mişcări comu_
niste şi muncitoreşti, a mişcării de eliberare naţională a popoare_
lor, a luptei contemporane pentru pace.
Marea insemnătate internaţională a Congresului al XXII-lea
a fost unanim subliniată de reprezentanţii partidelor comuniste fi
muncitoreşti, In cuvîntările lor s-au reflectat maturitatea mişcării
comuniste mondiale, unitatea şi coeziunea ei ideologică, congresul
P,C,U.S. constituind o măreaţă demonstraţie a solidarităţii ce
uneşte partidele comuniste şi muncitoreşti sub steagul marxism_
leninismului şi al internaţionalismului proletar.
Un puternic ecou au avut lucrările congresului în cercurile
~arg~ de~ocratice din intreaga lume, în noile state independente,
10 rmdurile popoarelor care luptă pentru independenţă naţională.
Interesul acestora faţă de experienţa ţărilor socialiste în dezvol-
tar~a rapidă a economiei şi culturii, în soluţionarea problemelor
s~cla~e pe care capitalismul se dovedeşte neputincios să le rezolve
îşI gaseşte expresia şi in participarea la Congresul al XXII-lea,
pentru pr,~a dată alătur~ de reprezentanţii partidelor comuniste,
a delegaţ1110r a trei partide democratice naţionale din ţările 1'-
bera te ale Africii __ Ghana, Guineea şi MalL eI
,Dezbat~rile con~resului, Programul şi hotăririle adoptate sînt'
con~lderate :n mod mdreptăţit de opinia publică mondială ca o
, • dovada a cons. ecven ţ'
noua el po1""ItlCI1 de pace şi coexistenţă paş-
mc~ dus~ de ,Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări socialiste. In
:1U a ca o,mnnlor. propagandei imperialiste, tot mai mulţi oameni
m 1umea mtreag,1 se conving" ' l' . contracareze puterea de influenţare a ideilor socialismului. Steri-
1 b '1 l ' ca SOCla Ismul ŞI pacea sînt indiso·
l~ legate, l~tre ele, î~i dau seama de rolul detenninant pe care
au a\ut ŞI Il au Umunea So . t' ă I • I
timpinarea u ' • b . vie lC, agaru socialist în preîn·
, nUl raz OI catastrofal.
Inalta principialitate şi r f ' Iată, dintre multe altele, o mărturisire semnificativă a cunos·
dezbătut problemeI d 1 .p,o unzlmea cu care congresul a
e ezvo tarn tJ'niun" S " , .
tratarea fenomenel . n oVletIce, smcentatea in
or negatIve leg t ci I
Stalin şi fermitatea a e e cu tu! personalităţii lui
pe care a manifestat • • Iă
pentru Iărrue '. -o In In turarea lor, gnja
'" a contmua a dem ocra t'Ismu Ini în viaţa de partid, de
Dar.a de . . . . . .a pl....... C.C. al P.M.IL dia 30 ao1embr,e - S decembrt•• 11. 119
stat şi obştească au sporit şi mai mult prestigiul internaţional al
P.C.U.S., al mişcării comuniste internaţionale.
Reacţiunea mondială este neliniştită de răsunetul pe care îI
au în rîndul oamenilor muncii din ţările capitaliste, al popoarelor
din ţările slab dezvoltate, dependente, coloniale, impresionantele
re~lizări ale economiei, tehnicii şi ştiinţei sovietice, preocuparea
pentru bunăstarea celor ce muncesc, perspectivele de viitor deschise
de congres, umanismul profund al prevederilor Programului. Intre-
gul aparat al propagandei imperialiste este mobilizat pentru a dez·
informa şi dezorienta opinia publică, pentru a denigra hotărîrile
congresului, ideile comunismului, Dar azi nu mai este cu putinţă
să se împiedice răspîndirea tot mai largă a adevărului despre ma·
riIe înfăptuiri ale Uniunii Sovietice şi celorlalte ţări ale lagărului
socialist, despre înălţătoarele obiective pe care şi le propun ele,
De altfel, înseşi forurile diriguitoare ale lumii capitaliste sînt
nevoita -să recu..."1oască î.!1semnăt~t.ea deosebită a Congresului
al XXII-lea şi a documentelor adoptate de el. Există. fără în-
doială, o schimbare calitativă în atitudinea lor: tot mai puţini
sînt aceia care mai pun la indoială realitatea planurilor sovietice.
Disputele în consfătuiri, conferinţe, în presă se duc îndeosebi în
jurul tennenelor în care se vor realiza aceste planuri, al efectelor
pe caro le va avea infăptuirea lor asupra întregii lumi. Sint mo-
bilizate "competenţele" economice, politice şi ideologice ale capi-
talismului pentru găsirea de soluţii care să sporească şansele
ţărilor capitaliste în intrecerea economică cu socialismul şi să
litatea acestor încercări este evidentă nu numai pentru marxişti­
leninişti; ea devine tot mai clară pentru numeroase capete mai
lucide din chiar lumea capitalistă.
cutei reviste americane "Ncwsweek": "După părerea experţilor
din Statele Unite, producţia industrială a Uniunii Sovietice creşte
într-un ritm mai rapid decît a prevăzut Hruşciov ... Dar. oricît de
.
formidabile ar fi aceste realizări, ele nu constituie în nici un
I:Z-
 G b. Gb eo r 9 bi u•D e j
180
caz cea mai importantă chemare pe care o va lansa Congresul
al XXII-lea lumii necomuniste ... După părerea experţilor oCciden.
tali, ceea ce conferă manifestului lui IIruşciov adevărata sa im·
ortanţă este mult mai mult « conţinutul de idei» decît statisticile
~ privire la producţia de oţel. Pentru milioanele de ruşi simpli
şi pentru zecile de milioane de asiatici, africani şi latino·ameri.
cani care vor lua cunoştinţă de acest Program in lunile şi anii
viitori, adevărata sa semnificaţie constă în viziunea unei vieţi mai
bune, a unui răspuns uman mai complet la problemele morale
şi materiale ale secolului al XX·lea". Asemenea recunoaşteri, ve·
nite din partea adversarilor socialismului, constituie încă o dovadă
a forţei ideilor comunismului, care determină continue deplasări
in opinia publică.
In prezent, într·un mare număr de partide comuniste şi
muncitoreşti sînt dezbătute dările de seamă ale delegaţii lor care
au participat la. r..onu.res si: eînrloip.lnic că studi-ere~ . . .prefun
dată a Programului P.C.U.S., a rapoartelor şi a celorlalte docu.
mente ale congresului, a bogatelor învăţăminte ale lucrărilor sale
va constitui un sprijin preţios în munca partidelor frăţeşti, un
mijloc de călire ideologică în lupta pentru puritatea învăţăturii
marxist-leniniste, impotriva revizionismului, dogmatismului, secta.
rismului, o nouă manifestare a forţei crescînde a mişcării comu.
niste şi muncitoreşti.
In salutul pe care I·a adus congresului în numele Partidului
M~citoresc Romîn, al clasei muncitoare şi al întregului popor
romm, delegaţia noastră a exprimat preţuire, dragoste şi stimă
tovărăşească
f - • faţă de Partidul Comurn'st al U' munll.. SoVle
. ti' ce ŞI.
Paţa de mcercata
' sa conducere lenm' I'Stă , a dat o I'Daltă apreciere.
rogramulUi P.C.~ .S. - . Manifestul comunist al epocii contem.
porane -, a reafirmat fidelitatea nestrămutată a partidului nos.
tru faţă
. de linia comună marxist. IenmlSta
' . - a mişcăm' " comurnste .
muncitoreşti mondiale, faţă de cauza comunismul' . ă" T t
odată am e ' '. UI ŞI P CII.
conducăt ~n;at erolCulw popor sovietic şi inţeleptului său
or, artl ul Comunist al Uniunii Sovietice, urări de suc.
ces deplin în realizarea grandios ului lor plan de construire a c0-
munismului.
Intreaga desfăşurare a congresului, ca şi impresiile şi consta-
tările cu prilejul recentelor vizite în Uniunea Sovietică ne·au do-
vedit, o dată mai mult, uriaşa forţă politică şi ideologică,
organizatorică şi morală a partidului lui Lenin, unitatea şi coezi-
unca de monolit a rindurilor sale, încrederea şi autoritatea nemăr­
ginită de care se bucură în rîndurile poporului sovietic, avintul
şi hotărîrea cu care acesta înfăptuieşte politica sa leninistă.
Tovarăşi,
Congresul al x..XII ·Iea a analizat activitatea desfăşurată de
P.C.U.S. in 1:'~4-eae.a c plor fl ~ni carp.. au tre ul
al XX·lea. Bilanţul rezultatelor obţinute în toate domeniile de-
monstrează cu prisosinţă uriaşa însemnătate a acestuia, justetea
hotărîriior adoptate de Congresul al XX·lea atît în ce prÎ\ eşte
politica economică, sarcinile trasate pentru. ?ezvoltarea c~ns~c~
ţiei comuniste, care au stat la baza elaboraru. septenal~l~:, .. Clt ŞI
in ce priveşte condamnarea hotărîtă a cultulw personalitaţll.
In acelaşi timp, Congresul al XX·lea a d~schis. o e~a~ă nouă
în viaţa întregii mişcări comuniste şi muncl:ore~tJ: '. Oile teze
teoretice pe care le·a elaborat cu privire la schunbarile. m. ra~ort~~
de forţe în lumea contemporană, la posibilitatea premtunplIlărn
războiului mondial în epoca actuală, la formele de tr.ecere ale
diferitelor ţări la socialism au constituit elemente deosebit de pre-
ţioase în elaborarea Declaraţiilor Consfătuiriior din 1957 ş~ 196~.
documente programatice ale mişcării comurlÎSte şi muncitoreşti:
Caracteristic pentru dezvoltarea Uniunii Sovietice în aceşti
'
ŞI
ani este ritmul accelerat al construcţiei comurlÎSte. Creşterea vo-
o- lumului producţiei industriale cu aproape 80% , importantele de-
păşiri ale sarcinilor septenalului, sporirea producţiei agricole tn
 Gh. GheoT9hiU-D_.~J __________________ D"rc" de seam.! la ple nara C. C. al P MR . din 30 nOlembne - S decembne 1961 USa

tării economiei întregului sistem socialist. Cit de repede se apro-

ultimii 5 ani cu 43 ~o faţă de perioada celor 5 ani prccedenţi arată
pie ţările socialiste de nivelul principalelor ţări capitaliste se vede
cu ce forţă colosală ~-a dezvoltat economia U.R.S.S., cc posibili-
din faptul că numai în răstimpul scurt dintre 1955 şi 1960 pon-
tăti nelimitate creează socialismul şi comunismul pentru creşterea
derea ţărilor socialiste în producţia industrială mondială a crescut
fortelor de productie. de la 27 % la circa 36% • Economiştii şi oamenii politici din ţările
Victoriile epocale ale Uniunii Sovietice în cucerirea cosmo-
capitaliste fac diverse calcule, întocmesc planuri, stabilesc felurite
sului. realizările pe tărîmul stăpînirii energiei nucleare, automa.
măsuri, mai fac şi rugăciuni la ceruri, dar decalajul de ritm nu
ticii. electronicii, radiotehnicii etc. asigură ştiinţei şi tehnicii so.
se micşorează, ci rămîne mereu în defavoarea lor. Este interesant
vietice întîietatea într-un şir de ramuri din cele mai importante __
următorul fapt petrecut recent: pentru a se face faţă "sfidării
şi există perspectiva certă ca această superioritate să se accen-
economice a Răsăritului", cum denumesc ei dezvoltarea rapidă a
tueze din ce în ce mai mult. ca rezultat al faptului că U.R.S.S.
ţărilor socialiste, a avut loc o întrunire a miniştrilor de finanţe
ocupă primul loc din lume în privinţa ritmului şi nivelului de
din ţările Europei occidentale şi S.U.A., la care s-a discutat un
pregătire a specialiştilor.
plan de sporire a producţiei industrialo pe ansamblul acestor ţări
Datorită superiorităţii modului de producţie socialist, muncii
la un ritm comun de 4,6010 pe an. Şi ce a reieşit? Că, deşi ţările
eroice a poporului sovietic. U.R.S.S. a ajuns şi întrecut ţări capi-
socialiste realizează ritmuri de creştere incomparabil mai mari, in-
tahste dm cele mal avansate. iar în actualul stadiu al întrecerii se
dicele p'rop'us a fost calificat doar ca " o speranţă" nebuloasă, iar
u.~~~ _# ~g i €l1(l"P"'l*l."g,i,.~[J.!~d!:::=
reprezentanţii unui şir e ţ 1 OCCI n e
la produ~ţl~ pe lOCUItor V.R.S.S. a şi întrecut S.U.A. la un şir
realizarea sa le-ar fi imposibilă. Superioritatea ritmului de dez-
de ramun mdustnale de mare însemnătate -- volumul extracţiei
voltare economică este cheia de boltă a întrecerii celor două sis-
de mmereu de fier şi de cărbune. producţia de cocs, precum şi la
teme - şi tocmai datorită acestei superiorităţi ţările socialiste vor
~roductia unOr bunuri de consum ca zahărul, untul, ţesăturile de
depăşi în mod cert, în viitorul apropiat, ţările capitaliste în ce
h.nă etc. S.U.A. rămîn mult în urma Uniunii Sovietice în privinţa
priveşte volumul global al producţiei, repurtînd astfel victoria
ntmuJ~1 de creştere a producţiei, cît şi a sporului absolut al
asupra capitalismului în sfera hotărîtoare a activităţii umane -
acesteIa.
sfera producţiei materiale.
Ce a mal rămas acum din decalajul de 100 de ani dintre Trebuie de asemenea să avem in vedere că, spre profundă
V.R.~..S. şi ţările capitaliste dezvoltate, dc care vorbea Lenin în
deosebire de capitalism, în ţările socialiste creşterea producţiei
pnmll am ai Puterii sovIetice? In timp ce acum 10-11 ani,
formează baza ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. In
V.R:S.~. producea mai puţin de 30% faţă de productia ameri- .
V.R.S.S., dezvoltarea puternică a economiei in aceşti ani a avut
cana, In prezent'ea
P .produ ce pes te 60010, şi - aşa cum stabileşte ca urmare îmbunătăţirea considerabilă a nivelului de trai al po-
l~~~ramuJ . Parhduhll Comunist al Uniunii Sovietice _ pînă în porului. Creşterea veniturilor oamenilor muncii şi a consunaului
al I va d ajunge
' . . ş i întrece S.V.A. -In ce pnveşte
. volumul absolut popular, amploarea construcţiilor de locuinţe - in ultimii 5 ani
pro uctlel mdustriale şi volumul producţiei pe locuitor iar în aproximativ 50 000 000 de oameni, aproape un sfert din întreaga
c{' pnvt'ştt. productia agricolă pe locuitor le va ' nt . '. uit
A.ceast" .. . I rece ŞI maI m . populaţie, au primit locuinţe noi - , trecerea din 1960 la cea mai
_ l' 1 ' a supenontate nu este un fenomen izolat -- ritmul
scurtă zi de muncă din lume, de 7-8 ore, trecerea la desfiinţarea
ma t (e creştere se dovedeşte o caracterl'stl'cav esenţială a dezvol-
 Gh. Gheor,h1u-Dej
184
treptată a impozitelor, toate sînt roade ale politicii Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice, care are ca ţel suprem făurirea
bunăstării poporului, satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor ma.
teriale şi spirituale ale oamenilor sovieticî.
Prin munca eroică a poporului sovietic, sub conducerea
P.C.U.S., au fost create premisele sigure ale inaintării Uniunii
Sovietice pe drumul larg al construcţiei comuniste; înălţarea edi.
ficiului comunismului a devenit sarcina sa practică, principală şi
directă, stabilită concret în prevederile Programului.
In Program sînt dezvoltate multilateral şi îmbogăţite tezele
învăţăturii marxist-leniniste cu privire la: legile transfonnării
socialismului în comunism, crearea bazei tehnice-materiale a c0-
munismului; căile înaintării satului spre comunism, ştergerea
deosebirilor de clasă şi afirmarea egalităţii sociale; condiţiile în-
făptuirii principiului: "de la fiecare după capacităţi, fiecăruia
_l.U.~_""Y.ai" ~ eL " - . i educarea~o>!!",_n!!h!!·=:::e=
nou; transfonnarea statului dictaturii proletariatului Într-un stat
al întregului popor, a orînduirii de stat socialiste în viitoarea auto-
conducere socială comunistă; creşterea rolului conducător al
partidului comunist.
Este bine cunoscut cu cîtă perseverenţă unnează Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice indicaţiile lui Lenin despre însem-
nătat~a primordială a creării bazei tehnice-materiale, ca verigă
hotăntoare în rezolvarea sarcinilor trecerii de la socialism la c0-
munism. Acest principiu fundamental a fost subliniat de repetate
ori în
. documentele PC . .V .S., ca"1·"auzeşte po1·Ihca
. . a sta-
economică
tulUI sovietic şi îşi găseşte reconfinnarea în Programul adoptat
de congres.
. In procesul cream " .. b azel. teh· mce-materiale a comunismului,
prm dezvoltarea . puternic~
.. a, mu Iti·1 atera1"a, a forţelor de producţie,
vol~ul producţlel IOdustriale a V.R.S.S. va spori în actualul de-
cem~ de .circa 2,5 ori, iar în unnătorii 20 de ani de cel puţin
6 ono Vmunea Sovietic"a va d evem. astfel ţara unor forţe de pro-
~Ir. . de .... 1 la pleDa,a C.C. al P M 1.. dia 30 Dotembrle - 5 decembrie '18' 186
ducţie filril precedent prin proporţiile lor, prima ţară din lume in
ceea ce priveşte producţia globală şi pe locuitor.
Deosebit de importantă este concluzia că şi în condiţiile
construcţiei desfăşurate a comunismului se menţine rolul hotă­
ritor al dezvoltării industriei grele, ca temelie a avintului tuturor
ramurilor economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului.
Corespunzător necesităţilor electrificării întregii ţări, producţia
anuală de energie electridi se va ridica În 1980 la 2700-3 000
de miliarde kWh, mai mult decît produc în prezent toate cele-
lalte ţări ale lumii, iar cea de oţel la aproximativ 250 000 000 de
tone anuaL In acelaşi timp, dezvoltarea industriei grele va fi
astfel orientată, încît să asigure într-o măsură mereu crescîndă
sporirea producţiei bunurilor de consum.
Pornind de la teza lui Lenin că fără tehnica cea mai modernă,
fără noile descoperiri ştiinţifice nu se poate construi comunismul,
fu.gramul acordă o atenţie deosebită progresului tehnic nelimitat,
înz~strării tuturor ramurilor producţiei cu te mca cea mal per-
fecţionată, rolul principal avindu-I în continuare industria con-
structoare de maşini şi de prelucrare a metalelor, a cărei producţie
unnează să sporească de 10-11 ori. Tocmai astfel se va obţine
dublarea productivităţii muncii în următorul deceniu şi creşterea
ei de 4--4,2 ori în următorii 20 de ani, realizarea celei mai înalte
productivităţi a muncii din lume.
Avîntul forţelor de producţie, introducerea tehnicii noi in
toate ramurile economiei, realizarea unei înalte productivităţi
reprezintă cerinţe cu caracter obiectiv pentru întreaga operă isto-
rică de construire a noii societăţi. Numai prin luarea în seamă
a acestor cerinţe se poate înainta cu succes spre comunism, se
poate ajunge la acel stadiu cînd, după cum spunea Marx, "toate
izvoarele avuţiei colective vor ţîşni mai bogat" 1, asigurind satis-
facerea tuturor nevoilor oamenilor muncii.
ediţia
1 K. Marx: "Critica programului de la Gotha", Editura
a II-a, pag. 19.
politică, 1959,
 Gh Gheorghiu DeJ
186
Intreaga e).llerienţă a ţărilor socialiste a. demonstrat rolul de
_ hie puternică în construirea soclahsmulUl
plrg . .. pe _. care-l
_ are prin-
ci iul cointeresării materiale. Acest pnnclplU IŞI pastrează mai
d; arte însemnătatea şi în condiţiile construcţiei desfăşurate a
co~unismului. Programul subliniază că atîta timp cît nu a fost
creat încă un belşug de bunuri materiale, atîta timp cît munca
nu a devenit pentru toţi oamenii o necesitate înţeleasă şi prima
cerinţă vitală, respectarea principiului cointeresării materiale, îm-
binarea justă a stimulenţilor materiali cu stimulenţii morali re·
prezintă principala cale a creşterii producţiei şi productivităţii
muncii, condiţia obligatorie pentru succesul construirii noii orîn-
duiri. In următorii 20 de ani, retribuirea după muncă, după can-
titatea şi calitatea ei va rămîne în Uniunea Sovietică sursa prin-
cipală pentru satisfacerea nevoilor oamenilor muncii. Trecerea de
la repartiţia după muncă la repartiţia după nevoi va fi cu putinţă
numai în faza superioară a societăţii comuniste, cînd va fi crea tă
baza tehnică-materială corespunzătoare, cînd forţeie de proa~e
se vor fi dezvoltat în aşa măsură încît să asigure belşugul tuturor
bunurilor materiale şi culturale, iar munca se va fi transformat
pentru toţi membrii societăţii în prima necesitate vitală.
O trăsătură proprie comunismului este creşterea însemna tă
a fondurilor sociale de consum, repartizate în mod gratuit, inde-
pendent de cantitatea şi calitatea muncii, între toţi membrii so-
cietăţii, trecerea în tot mai mare măsură la satisfacerea nevoilor
personale pe seama acestor fonduri fiind un mijloc de înrădăci­
nare a comunismului în viaţa de zi cu zi a oamenilor.
In timp ce în ţările capitaliste zeci şi sute de milioane de oa-
meni sînt lipsiţi de posibilitatea de a-şi satisface cerinţe din cele
mai elementare ale unui trai omenesc, iar as istenţa medicală şi
învăţămîntul le sînt practic inaccesibile, în timp ce nenumăraţi
oameni ai muncii trăiesc în cocioabe, Uniunea Sovietică îşi pnr
pune asemenea sarcini ca folosirea gratuită a locuinţelor, introdu-
cerea gratuităţii depline a învăţămîntului ş i a asistenţei medicale,
trecerea treptată la alimentaţia publică gratuită în întreprinderi şi
Darei!. de §eamă la plenara C.C. al P.M.R. dLn 30 DOlembne - 5 decembne 1961 187
instituţii etc. Creşterea atît a fondurilor sociale de consum, care
vor ajunge la sfîrş itul perioadei de 20 de ani să echivaleze valoa-
rea veniturilor p rovenite din salarii, cît şi a veniturilor şi puterii
de cumpărare a oamenilor muncii, reducerea zilei de muncă, ce
va deveni cea mai scurtă şi totodată cca mai productivă şi mal
bine retribu ită din lume, micşorarea timpului consacrat producţiei
materiale vor asigura oamenilor sovietici cel mai înalt nîvel de trai
şi cele mai largi posibilităţi pentru a-şi dezvolta capacităţile şi ap-
titudinile, personalitatea creatoare.
Ca un minunat inm închinat omului răsună toate aceste pre-
vederi ale Programului, care arată cum comunismul transformă în
realitate tot ce au visat mai bun minţile cele mai luminate ale
omenirii.
Pe măsura dezvoltării bazei tehnice-materiale a comunismului
se realizează transformarea treptată a relaţiilor sociale SOCialiste
in relaţii comunIste, şrergerea deosebiri1or de clasA mg.e-muneitori
şi ţărani, a deosebirilor esenţiale dintre oraş şi sat, dintre munca
fizică şi intelectuală, crearea societăţii comuniste fără clase. Puter-
nica dezvoltare a forţelor de producţie în industrie şi agricultură
va duce la contopirea celor două forme de proprietate socialistă­
proprietatea cooperatistă şi proprietatea întregului popor - în pro-
prietatea comunistă unică, la lichidarea treptată a deosebiri lor
social-economice, culturale şi de trai dintre oraş şi sat.
Schimbările radicale care intervin în condiţiile de muncă pe
baza progresului tehnic ştiinţific multilatE'ral, creşterea neîncetat:l
a nivelului de conş tiinţă al oamenilor sovietici conturează de pe
acum perspectiva acelei societăţi a viitorului în care munca va în-
ceta să fie numai un mijloc de existenţă, ci se va transforma într-o
adevărată creaţie şi izvor de bucurie, fiecare participind de bună­
voie la munca socială ş i asigurînd sporirea neîntreruptă a bagă
tiilor materiale şi spirituale ale socie tăţii. .' . ' .
Programul oferă un model de abordare cu adevărat ştlln\lhca,
dialectică. a uneia din cele mai importante şi mai complexe pro-

G h. G h eor q h I ti - D (' I
188
bleme ale trecerii de la faza inferioară la faza superioară a comu-
nismului _ problema statului, a evoluţiei şi formelor de organizare
politică a societăţii În procesul construirii comunismului.
Viaţa a dovedit cu prisosinţă că trecerea de la capitalism la
socialism este cu putinţă numai În condiţiile instaurării şi menţi­
nerii dictaturii proletariatului - cea mai importantă armă a clasei
muncitoare În lupta pentru construirea socialismului.
O dată cu victoria deplină şi definitivă a socialismului şi tre-
cerea la construirea desfăşurată a comunismului dispar Însă condi-
ţiile care au făcut necesară dictatura proletariatului, sarcinile ei
interne fiind îndeplinite. In V niunea Sovietică, statul, care a luat
naştere ca stat al dictaturii proletariatului, s-a transformat În etapa
nouă, contemporană, în statul Întregului popor. Sarcinile uriaşe
ale construcţiei comuniste, ca şi asigurarea apărării şi securităţii
ţiirii fltc necesară menţinerea statului, ca organizatie a intr~lui
popor, pînă la victoria deplină a comunismului. In mod firesc, clasa
muncitoare, ca clasa cea mai Înaintată, purtătoarea cea mai consec-
ventă a idealurilor comlllliste, va continua să deţină rolul conduci-
tor în societate şi în condiţiile trecerii la comunism, pînă la şter­
gerea oricăror deosebiri Între clase şi crearea societăţii comuniste
fără clase.
Dezvoltarea şi perfecţionarea multilaterală a democraţiei s0-
cialiste, participarea activă a tuturor cetăţenilor la conducerea sta-
tului, la administrarea construcţiei economice şi culturale, îmbunl-
tăţirea activităţii aparatului de stat şi Întărirea controlului poporului
asupra activităţii acestuia constituie principala direcţie a dezvoltării
vieţii de stat în V.R.S.S.
Lărgirea continuă a democraţiei socialiste caracterizeazi viaţa
de stat şi în celelalte ţări socialiste. Aceasta se afli In contrast CII
inte~ificarea crizei pseudodemocraţiei burgheze. Creşterea pre-
siunii celor mai reacţionare cercuri ale capitalului monopolist Ifi
giseşte expresia în restrfngerea cootinul a libertlţilor democratiaJ
Darea de seamA la plenaca C.C. al P.M.R dIa 30 DOiembrie
5 decembrie 1961 189
şi accentuarea represiunilor împotriva oamenilor muncii Într-un ir
de ţări capitaliste. Ş
Programul dezvoltă tezele fundamentale ale marxism-Ieninis-
mului în problemele făuririi conştiinţei şi moralei comuniste a
omului noii societăţi, rolului educativ al societăţii. Temelia edu-
caţiei comuniste, a dezvoltării multilaterale a personalităţii umane
o constituie munca creatoare pentru binele societăţii, în procesul
muncii cristalizÎndu-se acele nobile însuşiri proprii constructorilor
comunismului - atitudinea înaintată faţă de muncă şi faţă de în-
datoririle sociale, spiritul colectivism ului şi al tovărăşiei. Omul nou,
comunist, în care se îmbină în mod armonios bogăţia spirituală,
puritatea morală şi perfecţiunea fizică - iată cea mai mare valoare
dintre toate pe care le creează comunismul.
Bazîndu-se pe teza marxistă potrivit căreia sarcinile construc-
ţiei comuniste pot fi stabilite numai pe măsura maturizării condi-
ţii10r necesare, iar schimbările În relaţiile sociale sînt determinate
de schimbările în modul de producţie, de dezvoltarea forţelor de
producţie ale societăţii, Programul P.C.V.S. este o armă ideologică
puternică împotriva oricăror concepţii voluntariste, subiectiviste cu
privire la construcţia comunismului. El demonstrează că trecerea
de la socialism la comunism este un proces istoric obiectiv peste
ale cărui etape nu se poate sări arbitrar, că principiile proprii
construcţiei fazei superioare a comunismului nu pot să fie aplicate
fără sli existe premisele obiective ale inaintlirii societăţii spre c0-
munism. Marxism-leninismul cere tocmai luarea în considerare a
stadiului de dezvoltare a fiecărei ţări, a particularităţilor specifice
caracteristice acestui stadiu şi a condiţiilor ei istorice concrete.
Partidul nostru, ca şi celelalte partide comuniste şi muncito-
reşti frăţeşti, Invaţl neîncetat din uriaşa experienţă a Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice în construirea socialismului şi comu-
nismului, desprinztnd din această experienţl concluzii preţioase,
care ne dau posibilitate sl rezolvim mai bine şi mai sigur proble-
mele construirii noii orfDduirl sociale.
 G h. Gheor9h I U ~~ ~~
190
Aşa cum arată Programul P ..C.U.S., dc~volt~rea continuă a ac-
tivităţii organizatorice şi educa~~ve a ~~rtld~IUl, creşterea rolului
său conducător în toate domenl1le vleţu soclUle este chezăşia În.
făptuirii cu succes a sarcinilor trecerii la comunism.
Atît succesele grandioase pe care le-a trecut în revistă con-
gresul, cit şi perspectivele trasate de el poporului sovietic sint o
confirmare istorică a justeţei politicii P.C.U.S., care rezolvă in mod
ştiinţific, creator, sarcinile complexe ale construcţiei comuniste, Îm.
bină in mod indisolubil adevărurile fundamentale ale marxism·le-
ninismului cu cerinţele practicii. Inţelepciunea şi siguranţa cu care
călăuzeşte poporul sovietic spre comunism, marele aport la dezvol.
tarea teoriei marxist-leniniste şi intransigenţa în apărarea purităţii
ei impotriva oricăror denaturări, slujirea devotată a intereselor pr(}o
priului popor ca şi a cauzei socialismului şi păcii în lumea întreagă
constihlie mari merite ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
ale Comitet'ului sAu Centrarlt:l1il1i~l, in [(unte cu pri.rnuî sa s-ecre-
tar, ÎnfJăcăratui luptător pentru victoria ideilor marxism-Ieninismu.
lui, tovarăşul Nikita Sergheevici Hruşciov.
Construirea victorioasă a comunismului in Uniunea Sovietică va
exercita o puternică înrîurire asupra mersului istorici mondiale. Mă­
reaţa operă pe care o înfăptuieşte poporul sovietic înlesneşte înain-
tarea ţărilor socialiste pe calea socialismului şi comunismului, con-
tribuie la lărgirea relaţiilor de colaborare în cadrul lagărului socialist,
acx'elerează dezvoltarea întregului sistem socialist mondial. In ace-
laşi timp, succesele construcţiei comuniste au efecte profunde în
conştunţa oamenilor muncii din ţările capitaliste, constituie un uri~
. moral în lupta 10r pen t rpace
spnpn u· ŞI progres social; compann
- d
societatea comunistă, care asigură o viaţă fericită tuturor celor ce
muncesc, şi societatea ca 't l' t- . Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a condus opera de
. . pl a IS a, cu Imensele suferinţe pe care rîn-
dUielile ei nedrepte l d
. e a uc maselor muncitoare, alte sute de mi-
1IOane de oameni s .
e vor convmge de superioritatea socialismului,
VOr lupta pentru triumful lui în întreaga lume.
Darea de 5e4lD~~a._~~e~~---== al P.M.R 191
dLD 30 D.olembrle -
- - -- ---- ---_ --
5 decembrie 1961
..
Tovarăşi,
Indeplinirea sarcinilor istorice care stau în faţa poporului so-
vietic în etapa construcţiei desfăşurate a comunismului n-ar fi fost
posibilă fără condamnarea deschisă, curajoasă, de către Congresul
al XX-lea a cultului personalităţii lui 1. V. Stalin, fără acţiunea
fermă şi consecventă pentru lichidarea urmărilor acestuia.
Munca stăruitoare, neobosită, pe care au depus-o în această
perioadă P.C.U .S. şi conducerea sa pentru restabilirea şi dezvolta-
rea normelor leniniste ale vieţii de partid şi de stat, pentru lărgirea
continuă a democraţiei socialiste, pentru rezolvarea unor probleme
vitale ale dezvoltării economice şi sociale a dat un avînt imens
activităţii creatoare a partidului şi poporului, a stimulat iniţiativa
maselor, trezind Ia viaţă energii proaspete şi forţe puternice ale
progresului în toate domeniile. Lupta împotriva urmărilor cultului
personalităţii a netezit calea înaintării accelerate a societăţii sovie-
tice spre comunism.
Congresul al XXII-lea a dezvoltat critica făcută de Con-
gresul al XX-lea, dezvăluind noi fapte care au completat
tabloul gravelor manifestări negative şi al daunelor pe care le-a
provocat cultul personalităţii, stabilind în Programul şi în Statutul
partidului noi măsuri pentru lichidarea pînă la capăt a urmărilor
acestuia, noi garanţii pentru a face cu neputinţă repetarea în viitor
a unor asemenea manifestări străine leninismului. Dezvoltarea
analizei făcute de Congresul al XX-lea are o deosebită însemnă­
tate nu numai pentru P.C.U.S., ci şi pentru întreaga mişcare
comunistă, căci numai printr-o asemenea critică se pot crea condiţii
sigure care să facă imposibilă reeditarea fenomenelor cultului
personalităţii.
construcţie socialistă în U .R.S.S. în condiţii deosebit de grele,
determinate de încercuirea capitalistă ostilă, de înverşunata luptă
dCl clasă din tară, de uneltirile ~rupurilor opoziţioniste, duşmane
leninismului. In aceste împrejurări, partidul i-a încredinţat lui
 Gh. Gheorghiu.Dej Darea de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 300 noiembrie 5 decembrie 1961 1 fl3
1922 _ _---~~~~::.:..:...--'-------

. . d ai mare răspundere. Concentrînd în mîinile duşmanii acestuia, au ajuns să lovească în oameni cinstiţi s
Stalin sarcml e cea Stalin m " "negative
ale cărui trasatun . . d e caracter . . f f ţ' d '1 V ' pre
b Ucuna Şi sa iS ac ia a vers an or niunii Sovietice. Astfel au căzut
sale o mare d putere" b d
ăl't încă de Lenin, a a uzat e marea încredere jertfă acestor represiuni numeroase cadre proeminente din condu-
au fost .ezv Ul edt-o partidul, a •IDcepUt " ' tr'b'
sa-şl a 1 Ule meritul cerea partidului şi S~atului sovietic, numeroşi activişti de partid şi
e care l-a acor a . ." "
P . " il artidului Şl poporulUl, sa nesocoteasca tot mai de stat. cadre supenoare ale armatei, conducători ai republicilor
tuturor rea1iZar or P 'd .. d' 'il .
-;";'te ale vieţii de parti Şi ID lCaţi e lUl Lenin şi regiunilor V niunii Sovietice.
mult norme1e 1e=- . d O grea răspundere pentru aceste nelegiuiri poartă membrii
.. d conducerea colectivă. Organele supenoare e conducere
pnvm 'd 1 . _ Comitetul Central, Biroul Politic - nu-şi exer- grupulu~ an~ipartinic ~ Molotov, Kaganovici, Malenkov şi alţii _,
ale parti u Ul 1 -d 1 . care ala tun de Stalm au aprobat măsurile de reprimare, iar
. • d normal atribuţiile, congrese e parti u Ul nu se con-
citau m mo ." .
ulte probleme de mare J.lIlportanţa, Stalm lua hotăriri adeseori au iniţiat ei înşişi represiuni în masă.
vocau. 1n m " •. 1b
. de unul singur sau împreuna cu ciţiva co a oratori apro- Cultul personalităţii lui Stalin, care făcea ca orice părere a sa
ar b itrar, al 1 1-"'- 'ali
piaţi, ajungînd la încălcări grosolane e ega itaţii SOCi ste, la să fie considerată drept dogmă imuabilă, atribuindu-i numai lui
samavolnicii şi abuzuri de putere. capacitatea de a dezvolta marxismul, ducea la stagnare în viaţa
De la tribuna congresului, în raportul de activitate şi în cu- ideologică, la închis tarea gîndirii, la ignorarea cerinţelor vieţii, la
vîntările a numeroşi delegaţi, prîntre care vechi militanţi ai nerezolvarea unor probleme arzătoare ale construcţiei socialiste
Partidului Comunist al Vniunii Sovietice care au îndurat ei înş~i şi comuniste.

represiuni nedrepte, s-a vorbit cu durere şi indignare despre
situaţia grea şi apăsătoare din acei ani.
Pierderi dureroase pentru partid şi pentru Statul sovietic au
provocat represiunile în masă, al căror semnal a fost dat după
asasinarea lui Kirov. Motivarea teoretică a acestor represiuni a
constituit-o teza greşită a lui Stalin - enunţată după victoria
socialismului în V.R.S.S., cînd fuseseră lichidate clasele exploa-
tatoare şi baza lor economică - , potrivit căreia pe măsura
înaintării pe calea socialismului lupta de clasă se ascute în mod
Dezvăluind cu curaj şi pînă la capăt denaturările comise în
perioada cultului personalităţii, P.C.V.S. a ţinut seama de îndemnul
adresat de Lenin partidului - de a nu-şi ascunde greşelile, ci de
a le critica deschis şi a le îndrepta. Cunoaşteţi, desigur, minuna-
tele cuvinte ale lui Lenin care arătau că cel mai sigur criteriu de
apreciere a felului în care un partid politic se achită în practică
de obligaţiile sale în faţa clasei sale şi a maselor muncitoare constă
în atitudinea faţă de critică şi autocritică. "A recunoaşte sincer
greşeala, a dezvălui cauzele ei, a analiza împrejurările care i-au

obligatoriu, teză din care se trăgea concluzia pătrunderii inevita-
bile a duşmanului pînă şi în conducerea partidului.
In practică, această teorie a dat mînă liberă elementelor
duşmănoase, carieriste, din conducerea organelor de securitate, de
teapa lui Ejov şi Beria, de a înscena comploturi contrarevolu~o­
nare, de a pune în mod provocator sub acuzaţie şi a reprima un
mare număr de oameni cinstiţi, devotaţi trup şi suflet cauzei
socialismului. Organele represive ale statului socialist, al căror rol
era de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului şi a lovi in
dat naştere, a examina atent mijloacele prin care se poate îndrepta
greşeala - iată caracteristica unui partid serios, iată ce înseamnă
îndeplinirea d e către el a obligaţiilor sale, iată ee înseamnă edu-
carea şi instruirea clasei, iar apoi şi a masei" 1.
Condamnarea acestor manifestări negative ajută pe orice om
de bună-credinţă să vadă clar diferenţa între ceea ce este propriu
comunismului şi ceea ce îi este străin, să înţeleagă că socialismul
nu se identifică cu practicile condamnabile care au putut apărea
1 V. l. Lenin, Opere, voI. 31, E.S.P.L.P. 1956, pag. 40.

13 Gh. Gheorghiu·Oej _ Articole şi cuvîntări

 194 G h. Gheor9hi u-De J Darea de leam' la ple nara C.C. al P.M. R. din 30 Dol embn.
în condiţiile cultului personalităţii, ci le resp inge în modul cel
mai hotărît.
Numai un astfel de partid ca P.C.U.S., lega t prin mii de fire
de popor, partid a cărui politică exprimă in teresele vitale şi n ă­
zuinţele cele mai scumpe ale poporului său, p utea să dea dovad ă
de asemenea forţă , înălţime morală şi curaj în d ezvăl uirea greşe­
lilor, de atît respect pentru adevărul istoric.
"Comitetul Central - spunea tovarăş ul IIruşc i o v la con-
gres - " profund conştient de răspunderea sa în fa ţa partidului
şi poporului, nu putea să pornească pe calea tăinuirii sau muşa­
malizării greşelilor şi denaturărilor comise în trecut. Urmînd po-
runcile leniniste, Comitetul Central a hotărît să spun ă adevărul
despre abuzurile de putere din perioada cultului pe rsonalităţii.
Aceasta a fost o necesitate morală lăuntrică şi o obli ga ţi e a parti-
dului, a conduceni partidului. Aceasta a fos t o h o tă rî re justă. Ea
a avut o uriaşă însemnătate pentru destinele p artidului, pentru
construirea comunismului" 1.
Oficinele propagandei imperialiste, reluînd vechil e născociri
calomnioase ale refonniştilor şi troţkiştilor, încea rcă să prezinte
cultul personalităţii ca o ilustrare a unei aşa-zise "degenerări" a
orînduirii sovietice. Realitatea, viaţa însăşi, spulberă aceste ca-
lomnii şi plăsmuiri.
Desigur, cultul personalităţii a adus mari daune activităţii
partidului, a frinat dezvoltarea socială, dar n-a putut nici să
oprească mersul înainte al societăţii sovietice şi m CI să-i
modifice esenţa . In ciuda mam'f est ă'I
n or cul ' p e rsonah.tă ţll,
tului ..
P.C.U.S. a condus cu succes opera de cons trucţie socialis tă. Sub
conducerea sa , poporul so vie
. t-IC a d epus o unaşă
. .
activitate crea-
toare, obţinind succese strălucite în construirea noii societăţi a
transformat într-un răsfunp scurt vech ea Rusie
' într-o mare putere'
. . •
soclahsta, a cucerit victoria in cel d e-al doilea război mondial,
pag. ;ierf;~u1 al XXII-lea al p.e.u.S.", Editura politică,
5 decembrie 1961 195
salvînd de barbaria hitl e ri s tă întreaga civilizaţie umană, a lichidat
rănile grele provocate de război, păşind înainte spre comunism.
Este neîndoielnic că, dacă nu s-ar fi produs cultul persona-
lităţii lui Stalin, mersul societăţii sovietice ar fi fost şi mai rapid,
victoriile poporului sovietic - mai mari şi mai grabnice. Prin
lupta du s ă pentru lichidarea urmărilor cultului personalităţii, condu-
cerea le ninis tă a P.C.U.S. a asigurat eliberarea societăţii sovietice
de aces t balast, a creat premisele dezvoltării şi mai impetuoase
a Uniunii Sovietice, ale cuceririi unor victorii strălucite în con-
strucţia comunismului.
La congres s-a subliniat că acţiunea perseverentă a P.C.U.S.
pentru lichidarea urmărilor cultului personalităţii s-a desfăşurat
în co ndiţiile împotrivirii înverşunate a grupului antipartinic în
frunte cu Molotov, Kaganovici, Malenkov, care a căutat să îm-
piedice înfăptuire a liniei leniniste trasate de Congresul al XX-lea.
Purtind r-ă$pUrlde~i directe, ca.- p5r..t~c;:i la. aDU7.uril de putere si
la represiunile din perioada cultului personalităţii lui Stalin, cram-
ponindu-se de vechile metode şi practici antileniniste pe care în-
cercau să le menţin ă în viaţa partidului şi statului, prizonieri ai
dogmelor şi form elor învechite, ei s-au ridicat împotriva restabi-
lirii normelor leniniste ale vieţii de partid şi de stat, se opuneau
rezolvă rii unui şir de probleme ale dezvoltării sociale care se
maturizas eră de mult - ca reorganizarea conducerii industriei şi
cons tru cţiilor, întărirea bazei tehnice-materiale a colhozurilor,
introducerea unui nou sistem de planificare a producţiei lor,
restabilirea principiului leninist al cointeresării materiale în agri-
cul tură , valorificarea păm în turilor înţelenite, lărgirea drepturilor
republicilor unionale şi alte probleme a căror solu ţion are devenise
o necesitate stringentă. In sfera politicii externe, ei erau partizanii
unei linii rigide, sectare, care ignora uria şe le tr ans fo rm ă ri din
lumea contemporană - creş tere a con tin uă şi superioritatea for-
ţelor socialismului şi păcii, largile pos ibilită ţi d e acţiune ale
1962. acestor forţe, capacitatea lor de a apăra pacea.
13'
 Gh. Gh.Orgh~J_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
196
Aceasta a fost o luptă principială aspră, în care s-au înfruntat
două concepţii diametral opuse În problemele vieţii de partid şi
construcţiei comuniste, o luptă Între marxismul creator, revolu.
ţionar, de o parte, şi dogmatism, de cealaltă - o luptă intre
vechi şi nou. Rezultatul ei a demonstrat că nu există forţă in
stare să tragă P.C.V.S. înd ără t, spre trecut. Cît de Înverşunată
a fost rezistenţa pe care fracţioniş tii o opuneau înfăptuirii liniei
Congresului al XX·lea s-a vădit În iunie 1957, cind ei au încercat
să acapareze conducerea, să abată partidul de pe calea leninistă.
Este un mare merit al P.C.V.S., al Comitetului său Central, in
frunte cu tO\'arăşul :\. S. Hruşciov, că a demascat şi a zdrobit CU
atîta h otărîre grupul fracţionist, antipa rtinic.
Partidul nostru consideră pe deplin juste măsuril e P.C.U.S.
pentru lichidarea cultului personalităţ ii ş i a urmă rilor sale. Sin.
tem convinşi că aceste măsuri vor avea o d eos ebită însemnătate
pentru întreaga mişcare comunistă in tern!ilion • 00
partI e e frăţeşti şi pentru Întărirea poziţiilor socialismului in
lume.
Educaţi în spiritul dragostei faţă d e Uniunea S ovietică, faţă
de P.C.V.S. avangarda mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale -, comuniştii din ţara noas tră, ca şi cei din alte
ţări, legau marile succese obţinute de Uniunea Sovietică în con.
struirea socialismului de numele lui Stalin, care, după cum se ştie,
a avut merite de seamă în acth'itatea sa de conducă tor al Partidu-
lui Comunist al Dniunii Sovietice şi al Sta tului so\'ietic, precum
şi ca proeminent conducător al mişcării comuniste internaţionale.
Do aceea, înainte de a fi cunoscute aspectele negative din activi-
tatea, sa, el s-a bucurat de mare prestigiu în rîndurile comunişti­
lor dm toate ţările, inclusiv şi din ţara noas tră.
Desigur, era nejust să se atribuie unei persoane merite ce
reveneau de fapt P.C.V.S., clasei muncitoare, poporului sovietic.
Răsfrîngîndu-se în activitatea partidelor comunis te şi munci-
to~eşti: cul~l personalităţii lui Stalin şi-a exercitat influenţa, într-o
masura mal mică sau mai mare, În \ăril e socialiste, unde au avut
Darea de .eamA 1. plenara C.C. al P.M.R. dlD 30 noiembrie - 5 df!cembr le 1961 1!)7
loc încălcări ale normelor lenini~te în viaţa de partid, ale lega-
lităţii populare, de pe urma cărora au avut de suferit numeroşi
ac tivişti de partid şi de stat.
Iată de ce Înlăturarea urmărilor cultului personalită ţii are o
imensă insemnătate pentru ţările lagărului socialist, pentru în-
treaga mişcare comunistă, aducînd o mare contribuţie la aplicarea
neabătută a normelor leniniste şi dezvoltarea d emocraţiei in terne
de partid, Ia întărirea unită ţii ş i coeziunii interioare a partidelor
marxist-leniniste frăţeşti , la consolidarea legăturilor lor cu ma-
sele, ajutîndu-le să-şi îndeplinească rolul de forţă conducătoare
a luptei pentru democ raţie, progres social şi pace. Aceasta a de-
terminat pe repre zentanţii covÎrşitoarei majorităţi a partidelor
marxist-leniniste s ă-ş i exprime de la tribuna congresului aprobarea
fată de linia Congreselor al XX-lea şi al XXII-lea ale P.C.V.S.,
Înalta apreciere faţă de perseverenta cu care luptă Partidul Comu-
nist -1 Lniu.q.ii se\&ie.ti-s pentr..u purit-3:t3fl ~eGriei ....o:.;,;~ et.;n-ist-,
pentru aplicarea ei neabătută În practica revoluţionară, în vi1ta
mişcă rii comuniste.
II
Tovarăş i ,
Cultul personali tăţii lui Stalin s-a manifestat şi în ţara noastră.
Se prosl ă \" ea u numele şi persoana lui Stalin; În timp ce lucrările
lui St.. lin au fost traduse şi tipărite În ediţii de masă, se neglijau
traducerea ş i editarea operelor lui :\Iao;, Engels, Lenin. Studierea
marxism-Ieninismului se făcea În cea mai mare parte pe baza
lucrărilor lui Stalin; în actÎ\'itatea ideologică existau putermce
manifestări de bucberism şi dogmatism, ducînd la propagarea
mecan i că a unor teze, fără să se ţină seama de realităţile noas-
tre social-economice.
D eşi nu se ridicase nici o statuie a lui Lertin, statui ale lui
Stalin au fost ridicat e în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării. In
 Gh. Gheorghtu·Oe J
198
acelaşi timp s-a acordat numele său mai multor întreprinderi
instituţii, localităţi, străzi; consider că trebuie luate măs~
pentru înlăturarea acestei stări de lucruri.
Sub influenţa cultului personalităţii şi-au făcut loc şi la noi
metode şi practici contrarii normelor leniniste, încălcări ale re-
gulilor democratice în viaţa de partid.
Trebuie subliniat însă că metodele generate de cultul per-
sonalităţii şi de consecinţele sale nu au avut la noi amploarea
din alte ţări.
Este un mare merit al partidului nostru, al actiVlUlui său
de bază că, deşi asupra sa au fost exercitate timp îndelungat
foarte puternice presiuni atit din interior cît ş i din afară, el a
păzit principiile fundamentale ale partidului, nu a cedat presiu-
nilor şi a apărat neşovăitor viaţa şi demnita tea cadrelor de
partid.
Revenind în -ţaTă -tD -septembrie 1944 diu Ullluuea -SOVIenca,
unde au fost în emigra ţie, grupul antipartinic fracţionist Pauker-
Luca, urmaţi apoi de Teohan Georgescu şi aj utaţi în mod activ
de Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu, a u propagat cu
deosebită intensitate cultul personalităţii lui Stalin, au căuta t în
mod stăruitor - şi, din păcate, într-o anumită măsură au reuşit
-:-. să in~oducă .î~ viaţa de partid şi de stat metodele şi prac-
tICile strame lemmsmului generate de acest cult.
. ~călcar.~a normelor leniniste ale vieţii de partid, a princi-
pIUlUI muncu colective în organele de conducere, nesocotirea re-
guh~or democratice ale construcţiei de partid şi de stat, crearea
unei atmosfere de neîncredere şi suspiciune faţă de cadre va-
loroase de partid ş'l e d s ta, t mtIml
. "d area ŞI. prigonirea acestora,
obuzul de putere şi înc"1 a carea 1ega 1·Ităţu.. populare au caracterizat
intreaga. activitate
. a aces tu·I grup f ·
racţlOnÎst, antipartinic. Aceasta
a constituit vreme îndelu g t" . tuirea actu lui istoric de la 23 August. care a dus la răsturnarea
nostru. n a a o mare pnmejdie pentru partidul
După victoria in ţ' .
dictaturii .. s.urec I~I armate care a dus la răsturnarea
lllJlitare-fasclSte ŞI întoarcerea armelor impotriva Ger-
Darea de seama la plenara C.C . 41 P M R. din 30 noiembTle 5 decembrie 1961 19~1
maniei hitleris te, _ act~vul. d~ ba:ă al partidului din afară cît şi
cel elIberat dm mchlson ŞI lagare, întregul partid s-au grupat
în jurul noii conduceri a partidului, formată după înlăturarea
grupului de trădători în frunte cu Foriş. S-a trecut imediat la
reorganizarea partidului în condiţiile noi create, la mobilizarea
tuturor forţelor sale În vederea organizării clasei muncitoa'e În
sindicate unice revoluţionare, la desfăşurarea unei intense munci
de masă În rîndurile ţărănimii şi tineretului, la mobilizarea între-
gului popor pen tru susţinerea războiului antihitlerist, la lupta pentru
instaurarea unui regim democratic.
Intorşi în ţa ră, Pauker şi Luca - care s-a dovedit ulterior
vechi agent al s iguranţei - , încălcînd în mod grosolan cele mai
elementare norme ale vieţii de partid, prin intrigă şi înşelăciune,
au acaparat în mod abuziv conducerea partidului. După cum s a
aflat mai tîrziu. (Oi s-au înţeles încă în emigraţie asupra acestei
acţiuni antipartinice.
Este sem nilicativ, tovarăşi, că Ana Pauker se bucura de o
mare incredere ş i simpatie tocmai printre elementele dogmatice,
antipartinice, demascate de P.C.U.S. după Congresul al XX-lea
şi îndeosebi din partea lui Molotov.
Rupţi complet de realităţile din ţară, necunoscînd nimic des-
pre munca desfăşurată de partid, ei au fost surprin~i de forţa şi
activitatea partidului, sub a cărui conducere poporul obtinuse
victoria istorică în insurecţia armată începută la 23 August 19-14.
In loc să împărtăşească însă entuziasmul, bucuria şi satlsfac\ia
partidului, a clasei muncitoare şi a întregului nostru popor f"ţă
de aceas tă măreaţă victorie, aşa cum ar fi fost firesc la adevăraţi
revoluţionari, ei au privit-o, d impotrivă , cu nemulţumire şi deza-
proba re.
Pauker şi Luca susţineau că a fos t o mare greşeală înfăp­
dictaturii militare-fasciste şi la alăturarea Armatei romîne Fnr-
ţe lor armate ale Uniunii Sovietice în lupta împotriva hitleris-
mului.
 G b. Ghe o r9 hi u. D e I
Ei răspîndeau cu perseverenţă in rindurile a otivului de partid
această concepţie aventuristă şi provocatoare, duşm ănoasă inte-
reselor vitale ale poporului muncitor şi luptei împotriva fascis-
mului. Prin aceasta sădeau îndoială şi neîncred ere în justeţea
liniei politice şi tactice a partidulu~ . Ei. ~retindea~ că ar fi fost
mai bine dacă răsllIJrnarea dictaturu mIlItare-fascIS te era lăsată
numai pe seama acţiunilor militare ale Armatelor Sovietice, în-
truCÎt astfel ar fi fost, chipurile, posibilă lua rea imediată a pu-
terii de către clasa muncitoare, fără să se mai fi trecut prin
faza colaborării cu partidele burgheze.
Or, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea ţării din
război şi asigurarea dezvoltării ei democratice era necesară
mobilizarea tuturor partidelor şi grupărilor politice antibitleriste
ce existau alllmci in ţară, a tuturor forţelor patriotice ş i democra-
tice. Partidul elaborase încă la începutul războ i u lui o platformă
de acţiune (;UIllunl CiUE prevedea: incetarea războiu lui impot.Fh-/ft
Uniunii Sovietice şi lupta alături de V.R.S.S. ş i de toate popoa-
rele iubitoare de libertate împotriva Germaniei hitleriste, alun-
garea hitleriştilor din ţară, cucerirea liber tăţii ş i ind ependenţe i
naţionale a Rominiei, răsturnarea dictaturii militare-fasciste, for-
marea unui gll\'ern alcătuit din re<prezentanţii tuturor forţelor
patriotice.
Partidul a întreprins o largă acţiune pentru a uni într-un
front larg de luptă în jurul acestei platforme, al ă turi de P.C.R..
Partidul social-democrat, cu care la 1 Mai 1944 a încheiat
Frontul 1.1Oic muncitoresc, celelalte partide politice existente în
acea vreme, grupările democratice care în 1943 a u format im-
preună cu partidul nostru Frontul patriotic antihitlerist.
rn iunie 1944 a fost înfăptuit Blocul naţional-democrat.
alcătuit din numai 4 partide, partidul comunist militînd în con-
tinuare pentru deplina realizare a platformei sa le şi instaurarea
un.ui gm'crn reprezentînd toate partidele şi g rup ă rile politice
antihitleriste.
r'area de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 3G noiembrie -- 5 decembrie 1961 2111
~u es te greu de în ţeles ce s-ar fi întimplat dacă nu ar fi
avut loc victoria de la 23 August. Se ştie că tocmai la începutul
lunii augus t, Antonescu se întorsese de la cartierul general al lui
Hitler cu planul mob ilizării totale în vederea continuării războiu­
l'Ji împotriva Uniunii Sovietice şi a aliaţilor din coaliţia antihit
leristă, urmînd a arunca în această acţiune desperată toate resur-
sele materiale ş i uma ne ale ţării pentru a opri ofensiva victorioasă
a Armatei Sovietice.
Or, dacă AntonesC'U şi clica 5<1 ar fi reuşit să pună în apli-
care planul crimina l elaborat impreună cu Hitler, aceasta ar fi
Însemnat transformarea intregii noastre ţări în teatrul unui răz­
boi pustiitor, cu toate consecinţele sak dezastruoase, ar fi pro-
vocat poporului şi ţă ri i grele suferinţe şi jertfe in calculabile. Ora-
şele şi satele ar fi fos t prefăcute în mormane de ruine, intreaga
ţară ar fi fos t trans forma tă într-un imens cimitir, sute .şi sute de
lllU de oameni a r fi pierit în focul războiului.
Partidul ş i poporul nostru se mîndresc cu faptul de a fi dat
peste cap planul criminal al lui Hitler şi Antonescu şi de a-şi
fi adus contribuţia la războiul pentru zdrobirea Germaniei hitleriste.
"Ieşirea Rominiei din axă - spunea postul de radIO \Ios-
cO\'a în ziua d e 26 a ugus t 1944 - are o importanţă covîrşitoare
nu numai pentru aceas tă ţară, ci pentru întreaga zonă balcanică,
deoarece p rin această l ovitură se prăbuşeşte tot sistemul de do-
minaţie germană din sud-estul Europei. Insemnătatea acestui din
urmă fapt n.u poate fi subapreciată".
Grupul antipa rtinic în frunte cu Ana Pauker, stringînd în
jurul său o serie de elemente carieriste, slugarnice, mic-bur-
gheze, străin e spiritului de partid, a căuta t să p romoveze o linie
potrivnică politicii şi tacticii partidului în perioada de pînă la
Conferinţa na\ionaIă; după conferinţă, care a ales Comitetul
Central al partidului, An a Pauker, Luca, Teohari Georgescu,
acţionînd în continuare ca un grup cons tituit aparte, în afara
orga nelor al ese, au ignorat Comitetul Central, Secretariatul a in-
 G b. G Il e o r 9 h '_U_._D_e_J_ _ _ _ _ _ __
2~O~2~ _ _ _ _ _-
locuit de fapt Biroul Politic, care funcţiona aproape ca o comisie
. ele mai importante probleme ale conducerii de parti'J
a acestUia, c , . '
şi de stat fiind rezolvate de Secretanat, .unde el aveau majOri.
ta tea ŞI. un de secretarul general, în• multe
. _
probleme de
. '
mare
portanţă, era pus în minoritate. ramlll1nd. de un~l smgur.
Pentru a asigura promovarea polItiCII lor, el se puneau în
realabil de acord, stabilind punctul de vedere comun asupra
~robl6melor ce urmau să fie pus~ în discuţia Secretariatului sau
a Biroului Politic. Folosmd funcţIIle pe care le deţineau, dădeau
organelor de partid şi de stat, peste capul l3iroului Politic şi al
Comitetului Central, directive care contraveneau liniei politice
a partidului. Se poate afirma că în întreaga perioadă din sep-
tembrie 1944 pînă la înlăturarea lor în mai 1952, normele le·
mniste au fost grosolan încălcate în conducerea de partid. Nici
n-a putut fi vorba de conducere colectivă în Comitetul Central,
în Biroul Politic şi in Secretariat.
Deşi starea de lucruri din conducerea partidului se răsfrîngea
şi asupra activităţii organelor locale şi a organizaţiilor de bază
ale partidului, totuşi acestea, căIăuzindu-se după prevederile
statutare, îşi desfă~'Jrau activitatea in cea mai mare parte nor-
mal, pe baza principiilor ccntralismulUi democratic.
In problemele construcţiei de partid fracţioniştii au dus o
linie lichidatoristă, de negare a rolului conducător al partIdului
şi de dizolvare a partidului în masă, au dat indicaţii organelor
locale de partid, peste capul Comitetului Central, de a se or'
ganiza "întreceri" pentru primirea în masă de noi membri de
partid, nesocotind principiul leninist al prulllrii strict indivi·
duale în partid.
In timp ce partidul a demascat cu toată hotărîrea pe legio'
nari ca pe cei mal periculoşi duşmani ai democraţiei, ai poporu'
lui, ca principali aliaţi ai hitleriştilor, Ana Pauker a mers atit de
departe, în cit, într·un disc-urs ţinut la S.T.B. în noiembrie 1944-
ca şi în alte mamfestări publIct', a adresat in mod direct legio·
narilor apelul să intre în partidul nostru, declarînd că "îi priInÎlD
____ Darea de seamA la plenara ce .•1 P.M,R.. dlD 30 lIoiembrie - 5 decembrie 11&1 203
cu bucurie şi le strîngem mîM". Tot din indicaţia ei, Teohari
Georgescu, care era secretar al C.C., membru al Biro.ului Politic
şi ministru de interne, a încheiat cu unul din conducătorii legio-
un'
narilor care fusese trimis în ţară de Horia Sima o înţelegere pen-
tru a·i determina, chipurile, "să înceteze activitatea şi să intre în
legalitate". Desigur, căpeteniile legionare nu s-au gîndit nici o
clipă să respecte această înţelegere, ci au trecut, la adăpostul ei,
la organizarea activităţii subversive, antipopulare.
Indidaţiile lui Pauker şi înţelegerea cu legionarii au creat
confuzii şi au dezorientat pe mulţi activişti şi membri de partId,
au dus la slăbirea vigilenţei, ceea ce a înlesnit pătrunderea în
partid a numeroşi legionari şi membri ai altor organi21aţii fas-
ciste şi a dat posibilitate elementelor duşmănoase pătrunse în
masă în partid să se dedea la acţiuni anarhice, la încălcarea
liniei partidului şi a legilor ţării.
Aceasta a creat un grav pericol pentru partidul nostru. In
1947 Comitetul Central a sistat temporar primirea de noi membri
şi, pe baza hotărîrilor Congresului din 1948 al Partidului Munci-
toresc Romîn, înfrîngind rezistenţa înverşunată a grupului antipar-
tinic, a trecut la verificarea ruturor membrilor de partid. Ca re-
zultat au fost îndepărtate din partid sute de mii de elemente le-
gionare, oporruniste, carieriste şi alte elemente duşmănoase, ceea
ce a întărit considerabil partidul. O mare însemnătate au avut
plenara Comitetului Central din ianuarie 1950 şi îndeosebi ple-
nara din iulie 1950, cînd Comitetul Central a condamnat cu as-
prime încălcarea principiilor leniniste ale construcţiei de partid şi
a supus unei critici aspre pe Miron Constantinescu, care a aplicat
cu stricteţe indicaţiile antipartinice ale Anei Pauker. După cum
se ştie, Miron Constantinescu, criticind activul de partid în legă­
tură cu problemele primirii În partid, ceruse să se aplice în mod
strict indicatiile Anei Pauker, "care trebuie considerate drept
lege". Rezultă din aceasta că pentru el erau lege indicaţiile ~'Ji
Pauker, şi nu hotărîrile Comitetului Central, ale Biroului Politic
şi ale Secretariatului C.C. Totodată, plenara a stabilit o serie de
 204
măsun
.
pen
in partid.
Gh. Gheorghiu·DeJ
-
tru a asigura respectarea noronelor leniniste de priml're
v' v •
Faţă de cadrele de baza ŞI faţa de acttvul devotat partidului,
Pauker şi Luca folose2l1l metode de terori2lare şi intimidare. Se
oate spune că nu există nici un tovarăş din conducerea de astăzi
~ partidului căruia să nu-i fi jignit demnitatea de comunist, dem-
nitatea de om. In mod provocato.r se .aruncau epltete ca ,,anli-
partinic", "antistatal", "antisovietic", "titoist": pentru a intimida
şi a împiedica critica. In conducerea partidulUI se cre!ase o atmos-
feră de neincredere şi suspiciuni, era foarte greru de re. pirat.
Cadrele de partid care au înfruntat teroarea sălbatică din
timpul războiului, cind îi aştepta la fiecare pas arestarea, plutonul
de execuţie, care au dus greul inchisorilor şi al lagărelor de con-
centrare erau calomniate, taxate drept "inchistate", "sectaristc" şi
inlăturate din muncă_
Acţiunea criminală, antipartinică a grupul.ui fraclionist a
atins punctul culminant în perioada în care, ca urmare a metode-
lor generate de cultul personalităţii lui Stalin, în unele ţări so-
cialiste ase.'lU loc represiuni impotriva activiştilor de partid şi de
stat cu consecinţele cunoscute. Ana Pauker Luca au considerat
atunci că există condiţii deosebit de priclnice pentru a înlătura
şi a reprima cadrele de conducere care stăteau în calea politicii
lor antipartinice.
Ei exercitau presiuni !pentru a scoate din munci de răspun­
dere şi a :pune sub anchetă numeroşi membri vechi de partid.
mai ales din rîndurile tovarăşilor care au luptat în brigăzile in-
ternaţionale din Spania împotriva franchiştilor, ale tovarăşilor care
au luptat in Franţa împotriva ocupanţilor hitlerişti, ale activiştilor
ŞI membrilor de partid care, în timpul i1egalităţii, reuşiseră să nu
fie arestaţi.
Ami~tesc aici o diswţie caracteristică pentru metodele pe
care urmareau să le instaureze. In timpul /aces tei discuţii, la care
a asistat şi Iosif Chişinevschi, Ana P auker mi-a pus întrebarea:
"Oare să ne subaprecieze atit de mult duşmanul , încît să nu se li
Darea de seamA la plenara C.C. al P.M R. d'n 30 noiembrie -
strecurat în conducerea partidului nostru?" Am cerut explicaţii
5 decembrie 1961 20!)
dacă are ceva semne despre existenţa unor elemente duşmane in
rindurile conducerii partidului şi dacă are în vedere pe cineva
concret. - la care ea mi-a răspuns: ".·u ştiu, nu ştiu, uite ce se
petrece în Bulgaria, în Polonia, în Albania; să ne ocolească oare
pe noi duşmanul, să ne considere o cantitate neglirabilă? Ceea
ce nelinişteşte este liniştea prea mare din Rominia".
Această insinuare, făcută de Ana Pauker in conversaţia cu
mine, am auzit-o repetîndu-se nu numai la noi.
In urma dispoziţiilor date de Ana Pauker, organele M.A.!.,
care de fapt nu se aflau sub controlul conducerii de partid, au
trecut la supravegherea cadrelor de partid şi de stat, la intercep-
tarea convorbirilor telefonice, de la care nu era exceptat nici
secretarul general al Comitetului Central al partidului.
Dacă elementele antipartinice nu au izbutit să împingă parti-
dul pe un drum tragic, aceasta se datoreşte faptu UI că acţiunile
lor s-au izbit în conducerea partidului de o rezistenţă hotărîtă
în apărarea vieţii, libertăţii şi onoarei partinice a cadrelor de
partid şi de stat.
Este o fericire pentru partidUl nostru că presiunile lor nu
au dat rezultate, că nu am avut de reparat grave nedreptăţi şi
nu am a\'ut de reabilitat pe nimeni post-mortem.
Pe lîngă activitatea sa duşmănoasă şi provocatoare, îndrep-
tată împotriva partidului şi a statului, grupul fracţionist se ca-
racteriza !prin grave confuzii ideologice, concepţii anarhice şi
aventuriste, mic-burgheze, ignoranţă şi incapacitate în proble-
mele construcţiei de partid, de stat şi economice.
In sectoarele de a căror activitate răspundeau în stat, ca
Ministerul Afacerilor Externe, ~Iinisternll de Finanţe, Interne,
Agricultura, Comerţul , Apro\'Îzionarea şi Cooperaţia, fracţioniştii
introduceau linia lor proprie, contrmă politicii partidului, frinlnd
astfel refacerea economică a ţării, industrializarea socialistă, dez-
voltarea agriculturii şi ridicarea nh'elului de trai al celor ce mun-
cesc.
 G 11. G 11. • o r 9 b I •• D e J
206
Cunoaşteţi cu toţii ce importanţă primordială acordă marxism-
leninismul alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci-
toare - temelia dictaturii proletare, a regimului democrat_
popular.
CăIăuzindu-se după învăţătura lui Marx şi Lenin, partidul
nostru, din primele momente de după eliberare, a desfăşurat o
muncă uriaşă in rindurile maselor ţărănimii pentru a o apropia
şi a o cîştiga, privind aceasta drept condiţia fundamentală a vic-
toriei În revoluţia populară. După infăptuirea reformei agrare,
care a fămit o bază trainică alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, parti-
dul s-a preocupat cu cea mai mare grijă de elaborarea şi aplicarea
unei politici juste - de ridicare a agriculturii, de dezvoltare a
relaţiilor economice dintre oraş şi sat - , a păşit la o muncă răb­
dătoare pentru a indruma ţărănimea, pe baza con',iugerii şi a li-
berului consimţămint, e f- ul socialismului. Conducerea de
partid a atras atenţia in repetate rinduri asupra primeJdl~il~o"r=p::Oe==l===
care le creează once acţiuni care ar zdrun(!na Încrederea ţărăni-
nm in clasa muncitoare şi în regimul popUlar.
. Incălcind În mod grosolan linia politică şi hotărîrile partidu-
lUi, Ana Pauker a organizat peste capul conducerii de partid o ac-
ţiune aventuristă, provocatoare, fără precedent, menită să zdruncine
grav alianţa cu ţărănimea muncitoare.
Pe baza indicaţiilor date de ea lui Teohari Georgescu, s-au
organizat in Întreaga ţară arestări În masă ale ţăranilor, acuzaţi
~e a ~u-şi f~ respectat obligaţiile faţă de stat. In numele luptei
lmpotnva chrahurilor, peste 80000 de ţărani, În majoritatea lor
ţărani muncitori, au fost trimişi in judecată; dintre ei peste
30 000 au şi fost JU. d eca,.
h - . In rezoluţia plenarei din august 1953 a Comitetului Central,
m procese publtce, ceea ce a provo-
:a t o :n~r.e frămîntare În masa de ţărani aduşi să asiste la aceste
mscenan mfame.
_ • Ac.eas:ă pro,"ocare de mare amploare arată pe ce pantă voiau
s~ lmpmga partidul şi statul nostru aceşti aventurieri şi duşmani
al partidulu!. Este lesne de Înţeles ce urmări grave ar fi putut
avea aceasta aventură criminală pentru alianţa muncitorească-ţă-
~e ~ seamA la pleoara C,C. al P.MR. dlD ~_DOiembrle - 5 decembrie 1961 207
rănească, dacă conducerea partidului n-ar fi intervenit cu toată
hotărirea, curmînd arestările şi procesele şi eliberînd zecile de
mii de ţărani arestaţi în mod abuziv.
Grupul fracţioniştilor a putut să acţioneze un număr de ani
pentru că se hucurau de o anumită autoritate in partid şi au
reuşit, În mod făţarnic, să acopere sensul activităţii lor. Pentru
mulţi tovarăşi, chiar şi din conducerea partidului, nu erau clare
cauzele fenomenelor negative din viaţa partidului, - ele le-au
devenit limpezi treptat, pe măsură ce conseclDlele acestora apă­
reau mai puternic la suprafaţă. Astfel s-a.u creat condiţiile pentru
a se trece la demascarea elementelor antipartinice.
Demascarea şi înlăturarea din partid a acestui grup fracţio­
nist antipartinic a însemnat un moment de cotitură în viaţa parti-
dului nostru. Abia atunci a devenit posibilă funcţionarea normală,
bazată pe principiul muncii colective, a Comitetului Central, a
Biroului Politic şi Secretariatului C.C., IlU fos r fifhfe orrm"ie
leniniste în activitatea organelor de conducere ale partidului, s-a
luat curs hotărît spre îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partirlu-
lui, a intregii sale munci organizatorice şi ideologice, s-au inthit
controlul de partid asupra activităţii tuturor organelor de stat şi
disciplina de partid.
In consfătuirea din 1952 cu redactorii presei centrale şi lo-
cale, cu activiştii din domeniul propagandei şi agitaţiei, condu-
cerea partidului nostru a combătut tendinţa de proslăvire a
conducătorilor partidului şi a trasat ca sarcină presei să scoatl!.
in evidenţă, în primul rînd, faţa partidului şi a COffiltetului său
Central, forţa partidului şi linia sa.
care a dezbătut problemele îmbunătăţirii muncii de partid şi în-
tăririi legăturilor partidului cu masele, s-a trasat ca sarcină prin-
cipală să se lichideze "manifestările cultului personalităţii în pro-
paganda de partid şi în activitatea practică a organizaţiilor parti-
dului... Membrii de partid şi oamenii muncii fără partid trebuie
educaţi in spiritul de\'otamentului faţă de partid şi popor".
 208 G h. G h e o r9 h i u - D e j
~------------~-------------------------
După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., cînd partidul a anali.
zat activitatea sa În lumina învăţămintelor acestui Congres,
1. Chişinevschi şi Miron Constantinescu au încercat să abată aten.
ţia partidului de la examinarea tocmai a perioadei de la venirea
în ţară a grupului Pauker-Luca şi pînă la înlăturarea acestuia _
perioadă cînd s-au comis grosolane [ncălcări ale normelor leniniste
ale vieţii de !partid şi ale legalităţii populare şi cînd cultul perso.
nalităţii lui Stalin a luat dezvoltare şi la noi în ţară.
Iosif Chişinevschi şi Miron Constantinescu, principalii susţi.
nători şi executanţi zeloşi ai grupului fracţionist, antipartinic, au
căutat să se sustragă marilor răspunderi pe care le purtau, pri.
mul avînd conducerea muncii de propagandă şi agitaţie, iar al
doilea - a muncii organizatorice a partidului în acea vreme. In
ce-l priveşte pe Chişinevschi, tocmai el poartă răspunderea
directă pentru neglijarea editării operelor lui Lenin, la care m·am
referit mai sus, în timp ce operele lui Stalin se tipăreau În timp
record şi în tiraje de masă. Este caracteristic episodul cu cartea
lui Beria "Cu privire la istoria organizaţiilor bolşevice din Trans.
caucazia", o compilaţie făcută în spiritul celui mai deşănţat cult
al personalităţii lui Stalin. In timpul unei vizite în U.R.S.S., ehi.
şinevschi, fără să se consulte cu conducerea de partid şi probabil
pentru a intra cît mai mult în graţiile lui Beria, a cerut acestuia
permisiunea de a publica traducerea cărţii, ridicînd osanale ope.
rei şi autorului. Primind acordul lui Beria, el a şi publicat-o; in
timp ce volumele lui Lenin apăruseră în tiraje de 20 000 de exem·
plare, această carte a fost tipărită într-un tiraj de 30000, bătînd
toate recordurile de rapiditate în tipărire şi răspîndire. Acest epi·
sod .caracterizează bine esenţa slugarnică, carieristă a lui Iosif
Ch,şmevschi.
Calomniind partidul şi atacînd linia sa, încercînd să discredi·
teze
" conducerea part"dul
l 01,. d efO' • d manie
alillm . realizan
. O' ob'ţmute -m
anu puterii popula re,.
1 Ch"lşmevsch i şi M. Consbantinescu au ur·
o •
mant să dea dezb a tern" d ocumentelor Congresului al XX-1ea a1
Darea de seamă la plenara ce. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 209
P.C.U.S. un curs spre stimularea spiritului anarhic şi a stihiei
mic-burgheze, ceea ce ar fi creat un mare pericol ipentru unitatea
şi forţa partidului.
Aşa cum a ieşit la iveală mai tîrzi.u, 1. Chişinevschi şi Miron
Constantinescu au stabilit o platfonnă comună, discutînd În afara
organ ului de partid din care făceau parte problemele politicii
partidului şi vieţii de partid, au Încercat să atragă de partea lor
şi alţi membri ai Biroului Politic, găsind sprijin la tovarăşul Con-
stantin Pîrvulescu, care nici pînă astăzi nu şi-a analizat răspunde­
rea în legătură cu aceste fapte antipartinice.
Comitetul Central, analizînd activitatea desfăşurată cle parti-
dul nostru pe baza concluziilor Congresului al II-lea al P.M.R.
şi în lumina evenimentelor internaţionale petrecute după Congre-
sul al XX-lea al P.C.U.S., a condamnat cu toată hotărîrea activi-
tatea antipartirIică, fracţionistă a lui Chişinevschi şi Constanti-
nescu, a hotărît eliminarea lor din funcţiile de conducere pe care
le deţineau.
In lumina învăţămintelor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.
apare şi mai clar însemnătatea luptei principiale pe care ~ dus-?
partidul nostru de-a lungul anilor pentru călirea. sa ~rxlst-Iem­
nistă, pentru cimentarea unităţii rîndurilor sale ŞI aphcar~ con-
secventă a nonnelor şi principiilor leniniste în viaţa de partid.
Aş vrea, tovarăşi, să atrag aici atenţia asupra necesităţii de .a s~ o
reglementa problema clenumirilor ce se atribuie uno~ l~callta~,
străzi, aşezăminte publice, lntreprinderi, unităţi soclallste dm
agricul tură. .
In primul rînd, consider nejust că s-a acordat un~ra dmtr:
acestea nume ale unor persoane în viaţă - şi propun sa se puna
capăt acestei situaţii.
In al doilea rînd, există dezordine în ce priveşte acordarea
de nunle ale unor persoane ce nu mal. sm - t 1-n viaţă', adeseOrI
o •
astfel de denumiri se dau fără nici o aprobare, se da acelaşl
nume unui număr mare de străzi, gospodării colective etc. Este
14
 210 Gh. Gbeorghlu-Dej

necesar să se procedeze la reexaminarea unor as tfel de denum' .

urmm- d ca pe VII"t or asemenea denumI'rI'"
sa se atrib uie I1l1rn.ai Iri,
cu
- Darea de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie 5 decembrie 1961

Mişcarea comllnistă şi muncitorească internaţională păşeşte

211

aprobarea forurilor centrale. ferm pe calea leninismului, conştientă de sarcinile şi răspunderile

ei istorice, mai bine pregătită pentru îndeplinirea lor, mai temei-
nic înarmată în lupta împotriva ideologiei burgheze, împotriva
III revizionismului contemporan, cît şi împotriva dogrnatismului şi
sectarismului.
Tovarăşi,
Unitatea lagărului socialist şi a mişcării comuniste şi muncito-
Insemnătatea Congresului al XX-lea în dezvoltarea mi "" reşti s-a consolidat şi mai mult datorită dezvoltării continue a
comUnIS. te mon d'IaIe, -In -Intanrea". coeziunii ei ideologice o d şcaru relaţiilor frăţeşti, bazate pe principiile egalităţii în drepturi şi co-
tr "- " . . V' emon- laborării tovărăşeşti dintre ţările socialiste şi dintre partidele
s eaza InSaşI vIaţa. a amintiţi prorocirile ideologilor b h'
d upa"Congres ul al XX-lea despre o "<a-zisă criză" a urgezI
. comuniste.
. -y " comunJsmu-
lUI mondial, atacurile înverşunate ale reac'iunii ŞI' ag tu'l . După Congresul al XX-lea al P.C.U.S., partidele comuniste
'd" . 1 en nor el
a Ie tra atonlor ŞI renegaţilor de tot felul , cu scopul d e a provoca' şi muncitoreşti au găsit forma cea mai potrivită de organizare a
o asemenea criză. Şi cu ce s-au soldat acestea? M' relaţiilor dintre ele pe bazele deplinei egalităţi, care să asigure
. t". . IŞcarea comu-
DIS a ŞI muncltorească internaţională s-a dezvoltat ŞI' '. unitatea de gîndire şi acţiune, întărirea coeziunii ideologice,
b ,. maI VIgurOS
a o ,mut succese tot mai importante Aceasta d ' schimbul de experienţă şi coordonarea luptei comune. Această
f tul "- " . o emonstrează şi formă o constituie întîlnirile, consultările sau consfătuirile mai
ap ca In anu care au trecut de la Congresul al XX-I al
P.c:U.~. numărul partidelor comuniste şi muncitoreşti a cr:~cut largi, la care se elaborează puncte de vedere unice şi se stabilesc
cu mca 12 iar numărul t taI 1 . . liniile directoare de activitate. "Interesele mişcării comuniste -
d .' o a comuDlştilor cu încă 7 000 000
,e .~me~I. M.area. armată internaţională a comuniştilor uneşte as- se arată Jn Declardţia Consfătuirii din 1960 - cer respectarea
taZI m nndunle el aproximativ 40 000 000 d b" ., solidară de către fjecare partid comunist a aprecierilor şi conc\u-
o influentă e mem n ŞI exercIta
ziilor elaborate în comun la consfătuirile lor de către partidele
un' ,_ •

, ensa In VIaţa popoa 1 f" d

f rţă re or, lin cea mai puternică
o a progresului social din lumea întreag" frăţeşti cu privire la sarcinile comune ale luptei împotriva impe-
Hotărîrile Congresului al XX 1 a. rialismului, pentru pace, democraţie şi socialism" '.
deosebită - ă - ea au avut de asemenea o
msemn tate pentru f' . In promovarea acestor principii de activitate, un rol deosebit
'. ac IVltatea Ideologică a partidelor
comumste ŞI muncitoreşti stun' ulind • d' revine P.C.U.S., unanim recunoscut ca detaşament de frunte al
A' . ' gm Irea marxist-leninistă.
vmtul activităţii teoretice cr . "" mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
sit expresI'e - 'b eatoare a mlşcam comuniste şi-a gă-
m contn uţia Partidul nostru şi-a adus contribuţia la întărirea unităţii in-
rnarxism-Ieninismului C pe care au adus-o la dezvoltarea ternaţionaliste a ţărilor socialiste şi partidelor comuniste şi muncito-
XXII I I ongresele al XX-lea al XXI-lea şi al
-ea ae PCUS ' reşti, militînd pentru dezvoltarea continuă a acestei unităţi, pentru
şi Consfătuirile' . . .'d' lcongresel e altor partide frăţeşti, precum
partI e or corn . te . apărarea purităţii teoriei marxist-leniniste.
şi 1960. UDIS ŞI muncitoreşti din 1957
1 "Declaraţia Consfătuirii reprezentantilor partidelor comuniste li mun-
citor~ti (noiembrie 1960)", Editura politică, 1960, pag. 63.

14*

~2~1~~)______________~G~h~._G___
he_OrghiU.Dej_____________
Pentru fiecare partid comunist nu există înd<ttorire mai im-
perioasă faţă de propriul popor, obligaţie internaţionalistă mai
înaltă decît grija pentru întărirea permanentă a coeziunii lagărll_
lui socialist şi a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale
sub steagul marxism-leninismului.
Tovarăşi,
Comitetul Central a informat la timp partidul asupra liniei
antileniniste, scizioniste a conducătorilor Partidului Muncii din
Albania în frunte cu Enver Hodja şi Mehmet Shehu, linie care
s-a reflectat în poziţia reprezentanţilor P.M.A. la Con sfătlUirea
partidelor frăţeşti ţinută la Bucureşti cu prilejul Congresului al
III -lea al partidului nostru, răbufnind apoi cu deosebită intensi-
tate la Consfătuirea din 1960. Conducătorii P.M.A. atacă cu o în-
dîrjire furibundă linia şi hotărîrile Congreselor al XX-lea şi al
)L'{II-lea ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, dezvăluirea
deschisă şi hotărîtă a cultului personalităţii lui Stalin şi a urmă­
rilor sale nefaste.
De ce se ridică ei cu atîta înverşunare împotriva criticării
cultului personalităţii, dece iau apărarea gravelor încălcări co-
mise de Stalin în activitatea sa ? Pentm că ei înşişi au instaurat
şi menţin de mulţi ani în Albania stări de lucmri identice cu cele
împotriva cărora s-au ridicat Congres ele Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice -- practicînd în întreaga viaţă de partid şi de
stat metode proprii cultului personalită\ii, cu 1ntregul lor cortegiu
de abuzuri.
. ~rijîndu-se. în mod ridicol în "apărători ai purităţii" marxism-
lellLmsmulUi, el, sub firma luptei împotriva revizionism ului con-
temporan, atacă linia generală după care se călăuzesc partidele
comuniste în principalele probleme actuale, tezele fundamentale
ale Consfătuirilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 1957 şi
1960, fără să se sinch' "d f u i " v
." Iseasca e apt ca aceste documente poarta
ŞI semnatura lor.
Darea de seamâ la plenara C C. al P.M.R. d;n 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 213
Aceiaşi oameni care, camuflîndu-şi adevăratele sentimente timp
de ani de zile într-un limbaj ţipător nu pridideau cu jurămintele
lor ipocrite de "dragoste" faţă de U.R.S.S., atacă acum în mod
calomnios P.C.U.S., Comitetul său Central, celelalte partide
marxist-leniniste.
Conducătorii albanezi au încălcat principiul recunoscut la
Consfătuirea din 1960 potrivit căruia deosebirile de vederi dintre
partide se rezolvă pe calea întîlnirilor şi consultărilor directe; ei
au respins cu îndărătnicie propunerile repetate şi eforturile răbdă­
toare ale conducerii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de
a se clarifica, prin discuţii tovărăşeşti, situaţia creată. Impreună
cu alte partide frăţeşti , şi partidul nostru a depus eforturi pentru
a contribui la părăsire a de către conducătorii albanezi a poziţiilor
lor greşite şi la revenirea lor pe drumul unităţii cu celelalte ţări
socialiste şi partide frăţeşti. Dar aceste eforturi s-au lovit de refuzul
conducăto rilor Partidului Muncii din Albania.
Consid erăm pe deplin just că la Congresul al XXII-lea al
P.C.U.S. s-a pus deschis , în mod principial, problema relaţiilor cu
conducerea Partidului Muncii din Albania şi a liniei pe care o
urmează aceasta. Cele mai multe partide comuniste şi muncitoreşti,
reprezentate la congres, între care şi partidul nostru,. au condamnat
cu hotărîre linia antileninistă a conducătorilor albanezI.
Nu putem fi de acord cu părerea delegaţiei Partidulu~
Comunis t Chinez că punerea deschisă la congres a problemeI
relaţiilor cu conducerea Partidului Muncii din Alb:n!a ar. pu:ea să
dăuneze coeziunii lagărului socialist. Critica deschIsa a limel co~­
ducătorilor Partidului Muncii din Albania a fost justă şi necesara;
în mişcarea muncitorească nu pot exista altfel de rela~ii. decî: cel:
principiale, bazate pe fidelitatea faţă de marxism-lenmlsm ŞI faţa
de principiile intemaţionalismului proletar. " "
Noi împărtăşim părerea exprimată la congres că, dacă tova~~şll
chinezi ar dori să depună eforturi pentru normalizarea rel:ţiilo~
dintre Partidul Muncii din Albania şi partidele frăţeşti, nun~~1
altul n-ar putea contribui mai bine la rezolvarea acestei sarclm.
 G b. Gbe o T 9hI u-O e j
214
Aceasta ar fi într-adevăr în folosul coeziunii mişcării comuniste
şi ar corespunde în primul rînd intereselor poporului albanez şi
ale Partidului Muncii din Albama.
După cum ştiţi, după Congresul al XXII-lea, conducătorii
Partidului Muncii din Albania şi-au intensificat şi mai mult atacu.
riie calomnioase împotriva liniei generale a partidelor comuniste
şi muncitoreşti şi îndeosebi împotriva Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice şi a conducerii sale.
Conducătorii Partidului Muncii din Albania îşi asumă o grea
răspundere pentru linia lor, dăunătoare intereselor construirii
socialismului în Albania, ale lagărului socialist şi ale mişcării
comuniste internaţionale.
IV
Tovarăşi,
Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a făcut o amplă analiză a
situaţiei internaţionale, a principalelor fenomene de pe arena mon-
dială, a caracteristicilor epocii noastre în care se înfăptuieşte pro-
cesul grandios de trecere a omenirii de la capitalism la socialism.
Cele mai esenţiale probleme ale lumii: etapa nouă în care
se găseşte sistemul socialist mondial, agravarea crizei generale a
capitalismului, perspectivele evoluţiei celor două sisteme social-
economice mondiale, problema căilor de trecere a diferitelor ţări
la socialism, dezvoltarea noilor state independente, problemele
păcii şi războiului - toate aceste probleme d e însemnătate funda·
mentală pentru omenire îşi găsesc o aprofunda tă tratare ştiinţifică
în Programul P.C.U.S. şi în celelalte documente ale congresului.
Fenomenul social cel mai important al epocii contemporane
îl constituie formarea sistemului mondial socialist, schimbarea
fundamentală a raportului de forţe în favoarea acestuia, întărirea
şi transformarea lui în factorul hotărîtor al dezvoltării societăţii.
Darea de seamă la plenar a C.C. al P.MR. din 30 noiembrie - 5 decembrie 19fil 216
Importantele succese obţinute de ţările socialiste în dezvol-
tarea forţe lor de producţie şi în ridicarea nivelului de trai al
oamenilor muncii, întreaga operă de construcţie a socialismului şi
comunismului, relaţiil e internaţionaliste statornicite în cadrul lagă­
rului socialist acţionează cu putere asupra conştiinţei maselor din
toate ţările, contribuie la accelerarea mersului inainte al popoare-
lor pe calea progresului.
Măreaţa comunitate a ţărilor socialiste reprezintă o uriaşă
forţă politică, economică şi morală de care lumea capitalistă este
nevoită să ţină seama într-o măsură din ce în ce mai mare.
In puternic contrast cu linia continuu ascendentă a dezvol-
tării sistemului mondial socialist se accentuează declinul capitalis-
mului, intrat in noua etapă a crizei sale generale.
Procesul descompunerii şi pieirii sale inevitabile este de-
monstrat de faptul că în ultimii ani imperialismul şi-a pierdut în
mod definitiv domin aţia asupra majorităţii popoarelor. Cea mai
mare parte a omenirii o formează acum lumea socialistă şi a
fostelor ţări coloniale şi semicoloniale care şi-au cucerit indepen-
denţa naţională.
Este deosebit de importantă analiza făcută de Congresul al
XXII-lea al P.C.U.S. particularităţilor actualei etape a crizei gene·
rale a capi talismului, ascuţirii contradicţiilor lăuntrice ale sistemu·
lui capitalist. Trecerea la capitalismul monopolist de stat.
militarizarea tot mai intensă a economiei nu înlătură, ci agravează
plăgile de nevindecat ale sistemului capitalist - aşa cum arati!
accentuarea instabilităţii şi intensificarea fenomenelor de putre·
facţie din economia ţărilor capitaliste, folosirea incompletă a capa
cităţilor de producţie. crizele periodice la scurte intervale. şomaJul
cronic de masă. In S.U.A., în timp ce milioane de oameni nu pot
găsi de lucru, o parte considerabilă a utilajelor şi agregatelor
- mtr-o sene d e ram un. pma la 30 şi 400/0 - stau nefolOSite.
A • A.
Toate acestea constituie o reflectare a principalei contradictii a
orînduirii capitaliste _ între înaltul nivel de dezvoltare a fortelor

G h. G heor 9h i u- D e j
21Îl
de producţie şi relaţiile de producţie Învechite, care frÎnează
creşterea producţiei sociale.
In lumea capitalistă se ascut antagonismele de clasă, se inten-
sifică lupta clasei muncitoare; participarea a peste 53 000 000 de
oameni ai muncii la lupta grevistă numai În 1960 - iată cum
arată În fapte "pacea socială", "armonia Între clase", despre care
vorbesc ideologii burghezi. Cuvîntările la congres ale reprezentan_
ţilor partidelor comuniste ş i muncitoreşti din ţările capitaliste oferă
un tablou viu al creş terii, ca amploare şi combativitate, a luptei
clasei muncitoare şi maselor largi, al Împletirii tot mai strînse a
ac ţiunilor pentru Îmblmătăţirea co ndiţiilor d e trai cu mişcarea
tot mai largă pentru pace, democraţie ş i progres social.
Agravarea con tinuă a contradicţiilor care macin ă temeliile
capitalismului face să apară şi mai limpede că socialismul repre-
zintă singura cale de rezolvare a problemelor de imp or tanţă vitală
aflate în faţa omenirii. De aici izvorăş te uri aşa în semnăta te a
tezelor cuprinse în Programul Partidului Comunist al Uniunii So-
vietice cu privire la diversitatea formelor de trecem de la capitalism
la socialism - teze care orientează partidele frăţeşti spre aplicarea
creatoare a învăţăturii marxist-leniniste. D ar oricare ar fi forma în
care se înfăptuieşte trecerea de la capitalism la socialism, aceasta
nu este posibilă decît pe calea revoluţiei, iar esenţa puterii de
stat noi, populare, va fi aceeaşi - dictatura proletariatului, care
reprezintă adevărata democraţie, democra ţia pentru oamenii
muncii.
Un măreţ proces rel·oluţionar care schimbă înfăţişarea lumii
contemporane îl constihlÎe prăbuşirea sistem ului colonial. Desprin-
dere~ din lanţurile robiei coloniale a peste 1,5 miliarde de oameni,
trans~o~area fostelor ţări coloniale din tr-o rezervă a imperialis-
muluI mtr-o forţă tot mal· act·Iva" an tllmpena
.. . 1·Ista" d au 1·
oVltun.
Pu temi
. .
ce im!)erl·all·s 1· d- . d .
mu Ul, a mcm cnza gen e rală a sistemului
capitalist.
Lichidarea totală a rămăşiţelor robiei coloniale este o necesi-
tate obiectivă dictată de Însuşi mersul istoriei ; totodată, aceasta
-
Darea de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 :! 1'j
a avea ca urmare înlăturarea sursei permanente de primejdii
V
entru pacea generală pe care o reprezintă războaiele purtate de
pcivilizatorii" colonialişti, ca şi folosirea privilegiilor coloniale
"entru instalarea de baze militare şi pentru atragerea noilor state
fn cursa înarmărilor. Pornind de la interesele popoarelor Încă
subjugate, cît şi ale Întăririi securităţii internaţionale, U .R.S.S. a
rezentat la Organizaţia Naţiunilor Unite cunoscuta propunere ca
;nul 1962 să devină anul lichidării definitive a colonialismului pe
întreaga noastră planetă, propunere sp rijinită de ţările socialiste,
precum şi de numeroase state nesocialiste.
Cu o forţă irezistibilă creşte valul luptei popoarelor pentru
dobîndirea dreptului de a-şi ho tărî singure soarta, pentru conso-
lidarea şi dezvoltarea independenţei recent cucerite. In desfăşu­
rarea cu succes a aces tei lup te sînt de o uriaşă Însemn~tate
existenţa sistemului mondial socialist, ajutorul frăţesc al ţanlor
socialiste, În care popoarele coloniale, ca şi popoarele care au
scuturat jugul imperialist au cei mai sinceri şi mai de nădejde
prieteni. " .."
Un exemplu elocvent ÎI oferă În aceasta pnvmţa Cuba
revoluţionară; În ciuda tuturor acţiunilor agresive Întreprin~e de
cercurile imperialiste din S.U.A. - de la război economic ŞI
încercări de izolare politică, pînă la organizarea invaziei armate-,
- t nn;
eroi cui popor cuban se dove d eşte d e nel-nfnn, \~nd sus steagul
libertăţii . In faţa agresorilor, Cuba nu este singură; În lupta
dreaptă pe care o duce, ea găseşte sprijin În rîndul unor putermc:
"1 SOCI·alist . O efervescenţa
forţe intern a ţi on al e, în f runte cu Iagaru
. l' .. . Latine' popoarele
fără precedent a cuprins contmentu ."menCll "
latino-americane se ridică cu hotărîre la luptă pentru apararea
independ en ţei ,
pentru democraţie şi progres . . .
Congresul al XXII-lea a acordat o uriaşă atenţie luptei pentr~
pace. EI a reafirmat tezele Congresului al XX-lea al P.C.U.S. ŞI
". . .
aIe Consfatumlor . . Ia posibilitatea reală"
dm 1957 Ş I. 1960 ClI pnvlTe
a preîntîmpin ării unui nou război mondial, subliniind cu o noua
 218 Gh. Gheorghiu-DeJ

forţă însemnătatea principiului leninist al coexistenţei paşnice

principiu de bază, cu caracter permanent, al politicii exter ' ca
Statului sovietic pentru întreaga epocă istorică a trecerii Om ne ~
- parea de seamă la plenara C.C. al P.M.R. din 30 Doiembrie -

politica de pace a Uniunii Sovietice şi a celorlalte state

5 decembrie 1961

socialiste şi-a găsit expresia în eforturile lor susţinute pentru

219

de la capIta '1'Ism IasocIa ' l'Ism. Aceste I'd ei exercită O' enlTlI" înlăturarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin în-
influenţă mobilizatoare asupra tuturor popoarelor. lTOensa cheierea grabnică a tratatului de pace cu Gennania şi nonnali-
Imperialismul a generat în viaţa internaţională reI ţ" , zarea, pe această bază, a situaţiei Berlinului occidental. Aceasta
.
melate pe f orţa,
- '
pe dIctat .
ŞI pe agresiune, de pe
a u Inte-
_ este o problemă vitală pentru asigurarea păcii în Europa şi în
, urma carora
omenIrea a avut de îndurat suferinţe incalculabile. A b' lume. A minimaliza primejdia pe care o reprezintă imperialismul
,In raportun'1 e d'Intre state sa- triumfe principiile noi p o ţme ca agresiv vest-german pentru pace în Europa, aşa cum încearcă să
" ",' _,.. romOvate de
soclahsm, prmclpule pacII ŞI egalităţii în drepturi al Iacă unii oameni politici din Occident, ar însemna a desconsidera
faţa de Independenţa şi suveranitatea tuturor ţărilor _respectului
- . ' e
' _ învăţămintele istoriei şi interesele vitale ale popoarelor, care in
' t'IV care 'msu
ob' lec f I eţeşte pe fiecare om cinstit l' b't d lata un decursul unei singure generaţii au îndurat de două ori grele sufe-
, , U I or e pace
d111 once parte a lumii. ' rinţe din vina militarism ului german.

In legătură cu aceasta apar limpede ce importanţ- , Astăzi nu este pentru nimeni un secret că Bundeswehrul
nal- , tă d a excepţio, gennan a fost reînviat, că în mîna foştilor generali ai lui Hitler
, a prezm pentru estinele popoarelor existenţa sistem I .
dlal SOCIa ' l'IS,t ce mare f ericire este pentr ' t u Ul' mon- - autori ai cunoscutelor planuri de cotropire a Europei - care
I l " U In reaga omenIre că
orte e soclahsInului precumpănesc tot ma' It proferează făţiş ameninţări revanşarde la adresa unor state vecine,
' '1' I 1 I mu asupra celor ale
Imperta Ismu Ul. n epoca noastră forţele care stau de strai" ă" sînt puse arme dintre cele mai moderne. Interesele tuturor
dIspun de mijloace puternice pentru a-i împiedica pe' a PI.CI~ popoarelor, inclusiv ale poporului german, cer să se pună capăt
să d zI- ţ , - b lffipena IŞti reînarrnării militariştilor vest-germani, să se Iichideze focarul de
e an ule un raz oi mondial. Creşterea ŞI' 'Int- , ,
, l' anrea con tinuă a
socla Ismului înseamnă întărirea forţelor păcii. război din R. F. Germană.
La congres a apărut d' Tocmai de aceea ţările socialiste cheamă puterile occiden-
URS S " In nou, cu o mare claritate, rolul
, , , , ca pnnclpală forţă a ap- -.. ă" tale la încheierea tratatului de pace german şi transfonnarea
militea - araru p cu. Uniunea Sovietică
za cu o perseverenţă neob 't- Berlinului occidental într-un oraş liber, demilitarizat, cu cele mai
a problem 1 ' . OSI a pentru soluţionarea paşnică
e Or InternaţIOnale. Poli ti . '. _ largi garanţii internaţionale. In vederea soluţionării de comun
laţă de u It '1 ' ca el externă Imbma fermitatea acord a acestei importante probleme internaţionale, Uniunea
ne IrI e cercunlor agre" . l'
ticitatea 'In - t ' slve lffipena Iste cu supleţea şi elas-
cau area ŞI I T Sovietică şi celelalte ţări socialiste au propus în repetate rînduri
dere a înco d" '" va,on Icarea oricăror posibilităţi de destin-
r aru mternaţlOnale d t puterilor occidentale să ia loc Ia masa tratativelor. Acest spirit
categorii SOciale ' ' e a ragere a noi şi noi state şi constructiv şi-a găsit o nouă expresie în faptul că guvernul sovietic,
·
dmamică pe pozlţl1le
şi real' t- d I _ păcii . Aceast-a po I't' I Ica- Iemmsta,
.. -
IS a, e arga persp t' - d pronunţîndu-se cu toată fermitatea pentru soluţionarea rapidă a
plasări în opin' bl' _ ec Iva, etermină continue de- problemei germane, a declarat că nu insistă în mod neapărat
la pu Ica mondial- 'b .
izolarea crescînd- a, contn Ule în mod hotărîtor la asupra termenului de 31 decembrie pentru semnarea tratatului
Ş i un'Irea tot mai st' a a promotorilor politicii de răzbOI', la creşterea
ă dacă puterile occidentale se vor arăta dispuse să colaboreze la
nns a forţelor păcii.
reglementarea acestei probleme. Considerăm justă şi sprijinim
 G h. Ghe or9bI u. D e j
220
întru totul această poziţie. Ceea ce interesează în primul rînd este
nu data, deşi fireşte rezolvarea problemei Berlinului nu va putea
fi tergiversată la infinit, ci rezolvarea efectivă a problemei, în
interesul întăririi păcii pe continentul nostru şi în lume.
In această ordine de idei este pozitiv faptul că în unele de-
claraţii recente preşedintele S.U.A., J. Kennedy, se referă la nece.
sitatea tratativelor pentru examinarea problemelor care provoacă
încordare între state, inclusiv a problemei Germaniei şi BerlinulUi
occidental.
Dacă puterile occidentale s-ar situa în problema tratativelor
pe o poziţie care să pornească nu de la premisa menţinerii rămă­
şiţelor celui de-al doilea război mondial ş i a aotualei situaţii anor-
male din Berlinul occidental, ci de la necesitatea înlă turării
focarului de război din R.F.G. şi reglementării problemei
germane în conformitate cu interesele tuturor statelor iubitoare
de pace, aceasta ar fi numai spre binele păcii în Europa şi în
lumea întreagă.
Opinia publică internaţională este însă pe drept cuvînt
neliniştită de faptul că guvernanţii R.F.G., în frunte cu Adenauer,
răspund poziţiei rezonabile a statelor socialiste prin acţiuni
tinzînd în mod deliberat la perpetuarea situaţiei primejdioase
create în centrul Europei.
In actualele condiţii, cînd datorită existenţei armei termo-
nucleare un nou război ar aduce omenirii distrugeri incalculabile,
nu există obligaţie mai imperioasă decît aceea a unirii şi concen-
trării eforturilor tuturor forţelor păcii pentru zădărnicirea uneltiri-
lor agresive ale cercurilor imperialiste.
. Există o cale sigură pentru a se pune capăt în mod radical
pencolului de război' d'''' . .. . .
, mcor am ŞI SuspIClUnll: lichidarea a înseşi
mijloacelor de purtare a ' b ' I . • f' . .
raz OIU UI, III aptulrea dezarmăni gene-
rale şi totale. Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ridicat şi mai
sus steagul luptei pe t d '" " ,
. , n ru ezarmare, lllscrllnd aceasta cennţa
majora a popoarelor ca obiectiv programa tic al Partidului Comunist
Dare,] de seamă la plenara C.C. al P.M_R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 1961 221
1 Uniunii Sovietice şi reafirmînd hotărirea U.R.S.S. de a depune
:n continuare toate eforturile pentru eliberarea omenirii de povara
cursei înarmărilor şi de pericolele legate de aceasta.
Popoarele iubitoare de pace, cercuri din cele mai largi ale
o )iniei publice care urmăresc cu îngrijorare creşterea stocurilor
d~ arme nimicitoare sprijină poziţia Uniunii Sovietice, subliniată
şi la actuala sesiune a O.N.U., de a f~ gata să sem~eze imediat un
acord de dezarmare generală, acceptInd propunerIle putenlor oc-
cidentale cu privire la control, dacă şi acestea acceptă programul
dezarmării generale. Hotărîrea guvernului sovietic privind reluarea
tr atativelor de la Geneva în problema încetării experienţelor d .
tomice militare precum şi noile propuneri în acest omemu,
a .. f t
r e flectă dorinţa Uniunii Sovietice de a nu precupeţi mCI un, e or .
pentru a apropia ziua în care arma nucleară va înceta sa mai
ameninţe omenirea.
Este semnificativă adoptarea recentă de către Adunarea
Generală a O.N.U. a unei Declaraţii cu privire la interzicerea folo-
sirii armei nucleare. La acest succes al forţelor păcii s-a ajuns în
urma voturilor ţărilor socialiste, ale noilor state independentI' şi al:
unui număr de alte state; În schimb, hotărîrea n-a obţmut spn-
jinul marilor puteri occidentale. Oglindind schimbăril: ~are s:
produc azi în lume, votul de la O.N.U. a făcut totod~ta sa apara
În adevărata lor lumină poziţiile diferitelor state faţa de o pro-
blemă vitală pentru omenire, care frămîntă atît .de ~ult.~opoar:::
Un rol important în Însănătoşirea întregn sltuaţu mter
ţionale îl poate avea crearea unor zone fara
' , arma atomică. Ideea
'b
, ..
ţ' e la întărirea pacu
creării unor asemenea zone, ca o con nUl t . l'
generale prinde rădăcini tot mal. largl.•In viaţa internaţlOna N aU;
· d tată recent la O... .
1
aceasta o arată Între altele rezo uţta a op . ' 1 t'
. .. •In tonă
cu privire la transformarea Af nCII r-o z denucleanzata. a a
. ,.., cterului actual al propune-
încă o confirmare a oportumtaţil ŞI cara 1 .. d
,
ritor guvernului romîn cu pnvlre.. la d ez voltarea unor re. aţn
'e
. . . zone denucleanzate In
bună vecinătate în Balcam ŞI crearea unei .
sud-estul Europei. Cercurile. conducatoare ' d i n Grecia şi TurCia,
 G b. Gh e o r9 b Io - D e j
222 ~area de seamă la.plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie - 5 decembrie 19&1 223

unnînd linia politică a Blocului agresiv N.A.T.O., resping pro _ pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi a colaborării
nerile constructive ale ţărilor
socialiste, menite să consolid~~ internaţionale, pentru promovarea perseverentă a principiilor
pacea in Balcani. In ce ne priveşte, convinşi de marea însemnătate ooexistenţei paşnice şi statomicirea unei păci trainice în lume.
a acestor propuneri pentru popoarele ţărilor balcanice şi pentru
pace în Europa, ne vom continua cu perseverenţă eforturile în "
această direcţie. " "
Promovind cu consecvenţă o politică de coexistenţă paşnică Tovarăşi,
statele socialiste apreciază cu luciditate situaţia internaţională i'
Programul P.C.U.S. reprezintă pentru poporul nostru întru-
conştiente de răspunderea ce le revine faţă
de soarta popoarelor I~; chiparea propriului său viitor luminos, el răsună pentru oamenii
şi de interesele păcii în lume, iau măsurile necesare pentru întă·
muncii din ţara noastră ca o chemare la muncă şi luptă pentru
rirea capacităţii lor de apărare, ca răspuns la pregătirile agresive desăvîrşirea construcţiei socialiste şi crearea condiţiilor de trecere
ale puterilor imperialiste. Cercurile cele mai largi ale opiniei treptată la construirea comunismului în Republica Populară
pubhce vs-au .putut co~vi~~e din experi.enţa întregii perioade post·
Romînă.
belIce ca UDiunea SOVIetica, statele SOCIaliste şi-au pus întotdeauna Studierea documentelor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S.
forţa în slujba apărării păcii, a înfrînării cercurilor agresive irn -
de către toţi membrii partidului şi de către oamenii muncii se va
rialiste, a preîntîmpinării unui război
mondial distrugător.
pe face în strînsă legătură cu sarcinile puse de partid în actuala
Credincioşi misiunii lor istorice, comuniştii ţin ferm în mîinile etapă a construcţiei socialiste în ţara noastră, cu sarcinile de
lor steag~l yăcii: unind în jurul lor mase mereu mai largi în lupta perspectivă ale dezvoltării ţării noastre, cu sarcinile generale ale
pentru zadarDlcuea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
pentru salvgardarea păcii. Cu prilejul Congresului al XXII-lea al Principalele învăţăminte ale construcţiei socialiste şi comu-
P.C. U.S.~ 'partidele comuniste şi muncitoreşti şi-au exprimat din niste subliniate de congres evidenţiază justeţea liniei politice a
nou ho~r.I.rea d~ a păşi mai departe pe calea luptei pentru apă­ partidului trasată de Congresul al III-lea al P.M.R., al cărei obiectiv
rarea pacll, potrIvit intereselor fundamentale ale tuturor popoare- fundamental este dezvoltarea bazei tehnice-materiale a socialis-
lor, ale întregii umanităţi. mului, creşterea accelerată a forţelor de producţie ale ţării, în-
Evoluţia evenimentelor internaţionale confirmă justeţea cheierea procesului de făurire a relaţiilor de producţie socialiste
politicii externe
. a ţVan'1 or 1agaru
v iU1' SOCIalIst.
. . In calitate de membru în întreaga economie.
al comuDltăţii
.. frăţeşti a sta t e oriSOCIa
' l'Iste, ţara noastră va urma şi Intrăm în al treilea an al planului de 6 ani cu un bogat
pe • vlltor,
v . neabătut ' aceeaşI. po l'It!Ca .
v
de apărare a păcii, şi, in bilanţ de realizări în dezvoltarea economiei naţionale, rod al vastei
stnnsa
zVd v .. uDire cu toate forţ I d'
ee mon Iale ale păcii, va milita pentru activităţi creatoare desfăşurate de oamenii muncii sub conducerea
a arDlClrea
in'ti t' v uneltirilo r agreSIve '. .
Impenaliste, sprijinind orice partidului.
I,.a Iva constructivă'
. . d .
ŞI sponn U-ŞI propria contribuţie la rezol- Planul de stat pe 1962 prevede sarcini deosebit de impor-
varea• paşDlcă
Ro d a pr obl eme Ior litIgIOase.
.. . Republica Populara v tante pentru creşterea în ritm rapid a industriei, pentru sporirea
producţiei industriale şi agricole, ridicarea bunăstării materiale a
v

mma va epune şi pe"t f

Paşnic' h' Vll or e orturi pentru extinderea relaţiilor
e ŞI a sc lffiburilo r economICe . şi culturale cu toate statele, celor ce muncesc.

-
Gh. Gheorghiu-Del
22!
In rezent are loc în întreaga ţară dezbaterea prevederilor
planulu/pe 1962. Sarcina princi?al~. care. stă în fa5a organelor şi
organizaţiilor de partid, a. ~rgamz~ţIilo~ smdlCale ŞI de. U T.M., a
conducerilor ministerelor ŞI mtreprmderilor este de a aSIgura reali·
zarea şi depăşirea planului pe 1961, creînd condiţiile pentru în·
deplinirea ritmică şi la toţi indicii a planului de stat pe 1962.
Poporul nostru este conştient că realizarea planului de 6 ani
va deschide în faţa sa noi orizonturi luminoase, va crea condi~ile
pentru o şi mai puternică înflorire a patriei socialiste. Pe baza
indicaţiilor Congresului al III-lea al P.M.R., care a stabilit liniile
directoare ale dezvoltării ţării noastre în perspectivă, se elaborează
în prezent programul de dezvoltare a economiei naţionale pină
în 1980. Obiectivul fundamental al acestui program va fi crearea
bazei tehnice· materiale necesare trecerii treptate la construirea
comunismului, asigurarea unui avint uriaş al forţelor de producţie
pe baza continuării industrializării socialiste, acordindu-se ne·
abătut prioritate industriei grele şi îndeosebi construcţiilor de
maşini, dezvoltarea multilaterală a agriculturii socialiste, - în
vederea obţinerii unui belşug de bunuri.
Muncind cu entuziasm şi abnegaţie pentru dezvoltarea
Republicii Populare Romîne, bucurîndu-se de ajutorul frăţesc al
Uniunii Sovietice, de avantajele colaborării şi întrajutorării dintre
toate ţările lagărului socialist, poporul nostru îşi va transfonna
patria într-o perioadă istorică scurtă într-o ţară avansată din punct
de vedere al producţiei şi consumului pe locuitor, va păşi în comu·
nism, mai mult sau mai puţin în acelaşi timp cu toate popoarele
marii comunităţi socialiste.
Condiţia de bază a înfăptuirii sarcinilor desăvîrşirii construC'
ţiei socialiste o constituie ridicarea neîncetată a rolului conducător
al ?artidului în toate domeniile activităţii economice, politice şi
socI~I-cul~rale. Aşa cum s-a subliniat la Congresul al III-lea al
partidulUI, este necesar să se acorde şi de acum inainte principala
atenţie întăririi neîncetate a partidului, a rindurilor sale, aplicării
cu consecvenţă a principiilor şi normelor leniniste în viaţa de
Darea de seamă la plenara c.e. al P.M.R. din 30 noiembrie 5 decembrie 1961 226
partid, a principiului conducerii colective în toate organele de
partid, atragerii şi mai active a membrilor de partid la dezbaterea
principalelor probleme ale politicii partidului. Să întărim neîncetat
disciplina în partid, fermitatea şi combativitate a în lupta pentru
aplicarea politicii partidului, unitatea şi coeziunea întregului partid
in jurul Comitetului Central.
Organele şi organizaţiile de partid au datoria să desfăşoare
o şi mai intensă muncă politică-organizatorică în ' mase, să întă­
rească neîncetat legăturile partidului cu clasa muncitoare, cu
ţărănimea, cu intelectualitatea, care urmează cu dragoste şi în-
credere partidul nostru, înfăptuiesc cu hotărîre politica sa.
Trebuie să atragem în şi mai mare măsură masele populare
la rezolvarea treburilor de stat, preocupîndu-ne de continua spo·
rire a rolului organizaţiilor obşteşti în viaţa socială, de perfecţio­
narea conducerii şi planificării economiei, a formelor şi metodelor
de muncă ale aparatului de stat.
Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a acordat o atenţie deose·
bită activităţii ideologice, muncii pentru făurirea şi dezvoltarea
conştiinţei omului nou, constructor al comunismului. Invăţînd din
experienţa P.C.D.S., va trebui să îmbunătăţim neîncetat activita-
tea ideologică, al cărei rol sporeşte pe măsura desăvîrşirii
construcţiei socialiste în ţara noastră. Organizaţiile şi organele de
partid au datoria de a munci pentru ridicarea necontenită a nive-
lului politic-ideologic al membrilor lor, în primul rînd al cadrelor
de partid, pentru a asigura însuşirea cît mai temeinică a învăţă·
turii marxist-leniniste, în strînsă legătură cu sarcinile practice ale
construcţiei socialiste.
Este necesar să desfăşurăm o activitate perseverentă în
domeniul formării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, dez-
voltind în şi mai mare măsură activitatea politică-educativă în
mase, cuprinzînd în sfera ei cele mai largi pături ale populaţiei,
acordînd o deosebită atenţie tineretului de la oraşe şi sate.
In centrul acestei activităţi trebuie să stea cultivarea dragostei
şi respectului faţă de muncă şi îndatoririle sociale, faţă de bunuriltl
15 - Gb_ Gbeorghiu-DeJ _ Articole ,1 CUylDtArl
226 Gh. Gheorghiu-Dej CUVINTARE ROSTITA
CU PRILEJUL PREZENTARII SCRISORILOR
obşteşti, înrădăcinarea normelor şi principiilor socialist d DE ACREDITARE DE CATRE AMBASADORUL
. ţ" . I e e con·
dV1f' UITe
" dm socIetate.
. nfăptuind cu perseverenţă pr' " I con-
mClplU REPUBLICII CUBA
uceru e partId a activităţii ideologice şi culturale tr b .
vegh . .. ' e Ule să _ 15 decembrie 1961 -
em ŞI pe vIItor ca această activitate să fie pătruns" d .
nitate, d ' . f a '. e parti-
h " e mtranslgenţă aţă de orice influenţă a 1'd eoI oglel bur-
g eze, m vederea trIUmfului deplin al ideologiei soc'al' t
F'd r 1 IS e.
I e Itatea nestrămutată a partidului nostru faţă d • ""
t~ra marxist-leninistă, unitateaşi coeziunea sa de m ~'t mvaţa­
nenţa bogată pe care a dobîndit-o devotamentul o~o~' expe-
cadrelor şi membrilor de partid, în~rederea nemărg~:t"a negaţia
partidul este urmat de poporul munclor 't .
reprezmtă ha cu
". care
• Exprimîndu-şi bucuria de a primi scrisorile prin care preşe­
deplinirii sarcinilor măreţe ale desă' ... .c. ezaşla m- dintele Republicii Cuba îl acreditează pe Manuel Yepe Menendez
in Republica Populară Romînă. vlrşUII construcţiei socialiste
în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Repu-
Invăţămintele pe care le tra d' I ". blica Populară Romină şi urîndu-i acestuia bun sosit în patria noas-
istorică ale Congresului al XXI~~t mI pucr~rdlle ~e însemnătate
tră, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne a spus:
U' .. S . ea a arti ulUI Comun' t I
llIunu oVletice însufleţesc între ul nostr .• a Poporul romin salută cu însufleţire succesele eraicului popor
~ ~eplina ~a~:r=!;~ăluta p:~:~
lS

asigura victorie a sOciali:mului în cuban, care, eliberîndu-se de sub dominaţia monopolurilor impe-
m tot mal mare măsură la întărirea I " l ' . . ' c~n.1 UI rialiste, s-a ridicat cu hotărîre la luptă pentru apărarea indepen-
forţelor păcii şi socialism I .• I • agaru U1 SOCIalist, la lZbmda
u UI m umea mtreagă. denţei, pentru democraţie şi progres.
In zilele grele ale invaziei imperialiste din aprilie, poporul
"Scînteia" nr. 5371
dm 7 decembrie 1961 romîn şi-a manifestat puternic sentimentele sale de solidaritate cu
cauza dreaptă a poporului cuban, care cu arma în mînă şi-a apărat
libertatea şi drepturile cucerite cu atîtea jertfe.
In lupta sa de neînfrînt pentru consolidarea victoriilor de
pînă acum, pentru dezvoltarea impetuoasei construcţii economice
puse în slujba oamenilor muncii din ţara dv., pentru apărarea in-
dependenţei sale, poporul cuban s-a bucurat şi se bucură de între-
gul sprijin al poporului ramîn, al Republicii Populare Romîne, aşa
cum se bucură de întregul sprijin al ţărilor socialiste.
Sîntem convinşi că în viitor orice plan al cercurilor agresive
imperialiste, organizail: pentru Il smulge poporului cuban dreptu-
rile cîştigate, pentru a distruge roadele eforturilor lui de a-şi făuri
o viaţă nouă este sortit eşecului.

15'
228

Preşed intele
Gh. Gheorgblu-Dej

Consiliului de Stat al R. P. Romîne a arătat apoi

că, sub conducerea guvernului să u revoluţionar, în frunte cu primul
-
spn)
cuvIntare 1. prnentare

o'inul din partea C ons 1

• scr1sortlor de acreditare de cltr. ambasadorul Cub.l

il°ului de Stat a guvernului Republicii

RomÎne şi a sa personal.
,

populare. h' e preşedOm t eI e Consiliului de Stat al R. P. Romme

•
229

1o lOC eler 'd' l ' oLo Osvaldo D orticos Torrado, şi amba-

ministru Fidel Castro, poporul cuban a realizat într-o perioadă de °t preşe mte Ul, w. "O o I
timp scurtă transformări revoluţionare menite să lichideze inapo. a mu1ţuIDl. 'ul prietenesc şi bunele lor uran ŞI -a
I o Cubel pentru mesaj bl o oo
ierea economică, politică, socială ş i culturală a Cubei. Succesele sadoru l i I C b o " transmită preşedintelui Repu ICU
basadoru u el sa " .d
dv. în construirea unei ţări noi, în ap ărarea şi consolidarea inde· rugat pe am" do 1 precum şi cele mai sincere uran e pace
alutul sau cor la, do
pendenţei şi suveranităţii naţionale sînt succesele unui popor care Cub as ul . o poporului cuban prieten m partea sa,
. rosperitate guvern Ul ŞI • o • tr gului popor
ne este prieten apropiat şi apreciat. ŞI p . bli .. Populare Romme ŞI a m e
a guvernulUl Repu cu
Guvernul Republicii Populare Romîne m ilitează cu consec- romÎn.
venţă pentru promovarea coexistenţei paşni ce, pentru rezolvarea
pe cale paşnică a tuturor problemelor litigioase şi eliminarea Scinteia" nro 5380
războiului şi a folosirii forţei în relaţiile dintre state, pentru colabo· din 16 decembrie 1961
rare pe bază de egalitate şi respect reciproc între state, fi e ele
mari sau mici. Imi exprim satisfacţia, domnule ambasador, să con-
stat că in probleme internaţionale fundame ntale poziţi a ţ ărilor
noastre este asemănătoare, guvernele noastre fiind conduse de
ideea menţinerii şi consolidării păcii în lumea întreagă , de ideea
zădărnicirii acţiunilor agresive îndreptate împotriva popoarelor, a
luptei pentru independenţă, a apărării dreptului tuturor popoare·
lor de a dispune singure de soarta lor.
In lumina acestor principii, sub semnul unei strînse prietenii,
intre Republica Populară Romină şi Cuba s-au statornicit şi se
dezvoltă relaţii de colaborare multilaterală, care coresp und intere-
selor popoarelor romîn şi cuban şi care reflectă în mod clar sim-
patia caldă care există între popoarele noastre.
Acordurile încheiate între guvernele rom în şi cuban şi reali-
zările obţinute în aplicarea lor ne fac să fim încrezători în posibi-
litatea dezvoltării multilaterale a relaţiilor de prietenie şi colaborare
între Republica Populară Romînă şi Republica Cuba.
Exprimîndu-şi apoi convingerea că activitatea ambasadorului
e~tr~ordinar şi o pl~nipotenţiar al Cub ei în Republica Populară Ro
mma va contnbUi la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colabo-
rare între poporul romîn şi poporul cuban, preşedintele Consiliului
de Stat al R. P. Romîne l-a asigurat pe ambasadorul Cubei d e tot
 Cuvintare la incheierea Consfatulrii pe ţarA ţAranilor colecUvlşU 231
CUVîNTARE ROSTITA Il

LA INCH~IEREA CONSFĂTUIRII PE
A ŢARANILOR COLECTIVIST;ARA gospodăriile colective din fiecare raion şi au ales din rîndurile lor,
ca reprezentanţi la consfătuirea pe ţară, oameni vrednici, activi,
- 22 decembrie 1961 _ cu o bogată şi valoroasă experienţă.
In cuvîntul lor, fruntaşii agriculturii noastre socialiste au îm-
părtăşit rezultatele muncii, planurile şi angajamentele lor de viitor,
făcînd numeroase propuneri preţioase, precum şi observaţii critice,
menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii organelor de stat, cen-
trale şi locale, pe tărîmul agriculturii.
Reprezentanţii gospodăriilor milionare şi multimilionare au
povestit aici cu îndreptăţită mîndrie despre succesele admirabile
Tovarăşi, pe care le-au obţinut în sporirea producţiei agricole, despre creş­
terea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor. In acelaşi timp
h' Consfătuirea
I pe ţ"
ara a fruntaşilo . ul a apărut cu claritate că avem încă n umeroase gospodării colective
cele ucrările sale cu rezultate d r bagnc turii socialiste îşi în-
în faţa cărora mai stă sarcina de a se consolida economic şi orga-
~~~:~~rOOO de par.tic~panţi,
dintre e:~: 8~~
'; rodnice. E~a reunit nizatoric pentru a deveni unităţi socialiste puternice şi înfloritoare.
b' d' . preşedmţI de gospodăr" I . de delegaţI ai colec- Fără îndoială că dezbaterile consfătuirii noastre vor constitW
n~a Ien, îngrijitori de animal Il co ectlve mai vechi şi mai noi
t~ru dm toate regiunile ţ" " Le ŞI mulgători, fruntaşi ai a . l' un puternic îndemn pentru colectiviştii din gospodăriile fruntaşe
ŞI teh . . aru. a consfăt . gncu - de a obţine noi succese, şi mai mari, iar pentm colectiviştii din
mc.,eni agronomi, zootehnişti' ulr~ au participat inO'ineri
gospodăriile mai slabe ---' de a ajunge pe cele fmntaşe, de a se
agricole d' ~~m e ştiinţă, cadre din . t' on, conducători de
gostat-un oa . d ' mecanIZat . b

ridica la nivelul acestora şi chiar de a le întrece.

de partid şm ll1 ustria constructoare de ma~s.'~tele. de cercetări
d
~ e stat. şml ŞI clumică, activi ti Intervenţiile celor 79 de vorbitori, din cei 162 înscrişi la cu
~ceasta cOmponenţă
adevarată tribun"
a' .
Impnmat consfătu'"
Ş vînt, cuprind învăţăminte bogate, care vor fi de un mare folos în
lupta pentru obţinerea de producţii agricole îmbelşugate, pentru
multilaterală a a ~I experienţei înaintate p ill~lI. ~araoterul de dezvoltarea agriculturii şi creşterea bunăstării colectiviştilor.
turii socialiste Aprţo emelor fundamentale' al r ~JUlU o analizare O caracteristică a tuturor cuvîntărilor constă în faptul că ele
In d ".m ara noastră. e ezvoltării agricul -
s-au axat pe principalele probleme ce decurg din Directivele Con-
gresului al III-lea al partidului: încheierea colectivizării, consoli-
" . a un anle general I
sfatmrea ' o dat"a cu alege a e dcolectiviştilor care au pre d
Ioane, s-au t A e r e a elegaţilo
_
recut m re . " r pentru ad "-1
ce at con- darea economică-organizatorică a gospodăriilor colective, sporirea
mai există ş' vlsta realizările obţ' unan e pe ra- producţiei de cereale, dezvoltarea sectorului zootehnic, creşterea
I s-au disc t mute nea' il
a activită " u at măsurile e A ' Junsur e care producţiei pomiviticole şi legumicole, extinderea mecanizării.
de dezvol~' gOS!)odăriilo r colective s~a ntru Imbunătăţirea continuă Consfătuirea noastră a avut un caracter de lucru, ceea ce s-a
are ŞI rezervele ma . d' u scos la iveală posibil't"ţil
n adun" '1 e care d' la e reflectat în însuşi modul ei de desfăşurare. Pentru a se analiza
larg schimb ~n e raionale care au urmat lsp~ne .fiecare dintre ele.
fi
cît mai aprofundat problemele dezvoltării principalelor ramuri ale
I
e e"perienţă, au conf ' co ectIViştii au lăcut un
mntat rezultatele ob ţinute de agriculturii noastre s-au alcătuit şase
comisii: pentru de producţia
 232 Gh. GheorghJu-De I

Cuvintare la incheierea ConsfiHuirii pe ţarii ţăranilor coleclivlşti 233

oere~l~ y ~Iante
tehnice; pentru creşterea animalelor ' r .
Il

pomlvltJcola; producţia legumicolă', m '

ecamzarea agn:cul oducţia.
p tur"
pentru problemele economice şi organizatorice ale d" 11. ŞI timp ce numărul întovărăşirilor s-a micşorat la circa 7100. avind
colecti L I " il . .. gospo anilor 23% din această sup rafaţă. Gospodăriile colective şi întovărăşiri/e,
ve. a ucrar e corruslllor au participa t 682 d " .
men' d t" " . e tovaraşl - oa laolaltă cu gospo dăriile agricole ale statului, deţin peste 900;. din
leş lInţa, mgineri, tehnicieni, directori de G AS , :
de gospodării colective, activişti de partid . I " :' preşedmţi totalul suprafeţei arabile. (Aplauze puternice.) In afara sectorului
. . ,au uat cuvmtul 181 d socialist mai sînt numai 700 000 ha, fără a socoti localităţile de
vorb Iton, care au examinat cu competen" . . e
sub.. toate aspectele, problemele supuse d~::~t::ţ de răsPll1Jde~e, munte.
cuţulor au fost sintetizate 'm ref i ' Concluzllie dIs-
erate e prezentate "
De la 1 iulie 1960 pînă la 1 decembrie 1961 au intrat în gos-
recomandări şi propuneri deosebit d I aICI, care cuprind podăriile colective 867 000 de familii de ţărani, cu o suprafaţă agri-
agriculturii. Sînt de părere c" f ~ va oroase pentru dezvoltarea colă de 2070 000 h a. In ultimele 3 luni, suprafaţa deţinută de
apărat să ţină seama de ele. a orur e competen te vor trebui ne- gospodăriile colective s-a mărit cu 467 000 ha de teren agricol.
Cuvîntările participanţilor sînt bl' Trebuie subliniat că, d in numărul total de familii care au intrat in
noastră, fiind urmărite cu It pu Icate pe larg d e p resa
V gospodăriile colective în ultimul an şi jumătate, peste 770 000,
" mu a atenţie şi co t "
ţara. Se poate spune că 1 f"' men ate m ID treaga adică aproape 90 % , provin dintre întovărăşiţi; în această perioadă,
a cons aturrea noastră ti" " '
ţaraDlme, toţi aceia a căror un număr de 3 350 de întovărăşiri au trecut la gospodăria colectivă.
v " •
ti. p ar clpa mtreaga
agriculturii. ac vltate este legată de dezvoltarea Procesul de tran sfornlare socialistă a agriculturii se desfăşoară
mai intens în regiunile cu cea mai mare pondere în producţia agri-
Tovarăşi,
colă a ţării.
Mulţi dintre dumneavoastră . . Regiunea Bu cur eş ti, cea mai importantă regiune din punct
de la Constanţa. D e atu. aţi partI CIpat şi la Consfătuirea de vedere al suprafeţe i arab ile, care deţine 1 582 000 ha, a devenit,
nCI au trecu t ma ' ţ' d
acest răstimp în viaţa sat 1 I pu m e 4 ani, dar în după regiunea Dobrogea, cea de-a doua regiune complet colecti-
d' 1 ' e or s-au petrecut . h' b v

1U m care se afla atun . tr f maTl sc rrn ari. In sta- vizată. Succese frumoase au fost obţinute şi în alte două regiuni
CI ans onnarea . l'
erau predominante întov" v •'1 SOcla I s tă a agriculturii importan te din punct d e vedere agricol: în regiunea Banat - cer
araşlfl e al c"
reprezentînd circa 300/ d' ' aror număr era de 12 000
. timp ce numărul° m totalul lectiviza tă în proporţie de 88,7010 - şi în regiunea Galaţi - cer
b I'le, In d" .. sup ra fe ţ el' ara b ile colectiviza-'
. , gospo arulor col ti lectivizată în proporţie de 82,5°/9. In Oltenia, una dintre princi-
cuprmzmd doar 19% d' ec ve era de numai <) 700
t i m aceas tă supraf ţ " T U , palele noastre regiuni cerealiere, sectorul socialist reprezintă 79,8%
sec oru ui socialist al agricultu .. . a a. otodată, în afara
apar \inînd ţăranilor cu gos d~lI. se. mal a fl au p este 4800000 ha din suprafaţa arabil ă, gospodăriile colective cuprind 485000 ha,
490/ d '
°1 po an e mdividual'"
m s up rafa ţa arabil ă a ţ" .. a, ceea ce reprezenta
' adică 56010 din suprafaţa colectivizabilă ; în regiunea Iaşi, sectorul
afli. socialist reprezintă 91010, iar gospodăriile colective - 51,5 % din
. n prezent, gospodăriile colective d .
agrzcllltllră; ele cuprind 670/ d' eţtn rolul preponderent în supra faţa arabilă. In regiunea Cluj, suprafaţa colectivizată la 1 de-
fără localităţile de munte o tn s:,prafata arabilă colectivizabil v
cembrie reprezenta 75,4 % •
.. ' ceea ce tnsea7nn '" a,
grupeaza aproape 2 noa 000 d ." a peste 5 000 000 ha .ci Toate acestea confirmă pe deplin iusteţea aprecierii făcute de
e famIlII de ţV . ' Y'
aram colectivişti _ în plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie a.c. că ţărănimea
noastră trece în masă spre gospodăria colectivă, urmează cu încrc-
 23-1 G h. G h e o r 9 h 1u . o eJ Cuvintare la Incheierea Consfătulrii pe ţarii. a taranilor colectivişti
235

dere linia trasată de partid; se poate prevedea că procesul de co-
lectivi;;;are va fi încheiat înainte de 1965. (Aplauze prelungite.)
Un rol hotărîtor în obţinerea acestor rezultate l-au avut aoti-
vitatea politică-organizatorică desfăşurată cu perseverenţă şi com-
petenţă sporită pentru dezvoltarea şi consolidarea seotorului socia-
list de organele şi organizaţiile de partid, munca entuziastă a
activului comitetelor regionale şi raionale ale partidului.
In cuvîntările lor, primii secretari ai comitetelor reO"ionale de
partid, preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor p~pulare au
prezentat un tablou cuprinzător al rezultatelor obţinute şi al me-
todelor folosite - între care o importanţă deosebită a avut atra-
gerea unui număr însemnat de colectivişti din cei mai buni la
~unca de I~murire a ţărănimii; ei au dat un ajutor efectiv la în-
funţarea noilor gospodării colective.
Una dintre căile principale pentru realizarea acestei sarCilll
este unirea gospodăriilor colective mici în gospodării mai mari,
care asigură condiţii optime pentru folosirea raţională a pămîn­
tului, a utilajelor, pentru utilizarea mai eficientă a forţelor de
muncă şi aplicarea agrotehnicii înaintate.
Experienţa arată că în regiunile de şes, unde predomină cul-
tura cerealelor, rezultatele cele mai bune le obţin gospodăriile
agricole cu o suprafaţă între 1 500 şi 2 500 ha ; în zonele de deal,
cerealiere şi pomiviticole, cu condiţii mai puţin favorabile de me-
canizare - gospodăriile cu circa 1 500 ha, iar în localităţi predo-
minant pomiviticole, unde este necesar un număr însemnat de
braţe de muncă - gospodăriile cu o suprafaţă între 500 şi 1 000 ha.
In această privinţă au fost aduse numeroase exemple edificatoare
şi în cursul consfătuirii noastre.

. -?: .0. mar~ ~fi~cita~e ~-~ dovedit organizarea de vizite ale In procesul de unificare este necesar să se ţină seama de parti-
mtovaraŞlţilor ŞI ţaranilor mdlvlduali în gospodăriile colective frun- cularităţile zonei şi de condiţiile concrete, economice şi naturale
taşe~ cu o producţie multilaterală şi venituri mari, care asigură ale gospodăriilor, de posibilităţile lor de dezvoltare, de interesele
bunastarea
. material"a ş.I cu Itura1"a a co1 · . .
ectJvlştJlor; aceasta a exer- şi de dorinţa colectiviştilor.
:Itat o "puternică influenţă asupra ţărănimii, ajutînd-o să înţeleagă Fiecare gospodărie colectivă trebuie să se dezvolte multilate-
msemnat~te~ şi avantajele trecerii la gospodăria colectivă. ral, complex, să-şi creeze şi să dezvolte, pe lîngă producţia de
StaţIUmle de maşini şi tractoare, înzestrate cu un număr în- cereale, care constituie baza întregii producţii agricole, şi alte ra-
dseml~at de mijloace necesare mecanizării lucrărilor agricole, îşi în-
ep mesc rolul lor organizato'
.. .
l .. .
r m co eotivlZarea ŞI în creşterea pro-
muri de producţie, în primul rînd creşterea animalelor. Aceasta
face cu putinţă valorificarea la un nivel superior a resurselor ma-
d ucţlel agncole Un s ... .•
. t h . ..• .. pnJm preţIOs m aplicarea cuceririlor ştiinţei teriale de care dispun gospodăriile colective, folosirea mai deplină
ŞI e mcu mamtate îl da g d"·il şi în tot cursul anului a braţelor de muncă, obţinerea unor veni-
u ospo an or colective cadrele noastre
va loroase d e agronom· t h .. .
... 1, zoo e mCleru, medici veterinari mecani- turi mari şi constante an de an.
zaton ŞI alţI specialişti. '
Dezvoltarea continuă a proprietăţii obşteşti reprezintă izvorul
Consfătuirea a conf· t d l· . puterii economice a gospodăriilor colective, al creşterii veniturilor
care o are • 1 Irma pe ep In Importanţa deosebită pe
In momentu de faţă c
verentă a t t oncentrarea sistematică şi perse- gospodăriei şi ale colectiviştilor.
rică şi econu u~o~ forţelor p"e~.tru continua consolidare organizato- In 1960 gospodăriile colective au reţinut pentru sporirea pro-
. om~ca a gospodarIIlor colectiue. Aceasta este o sarcini1 prietăţii obşteşti în medie 14 % din veniturile băneşti. Acolo unde
care tre bUte sa stea permanent •
derea desăv' ... In centrul atenţiei noastre în ve-
nu se acordă grija cuvenită sporirii continue a avuţiei obşteşti, se
zrŞtrll construcţiei socialiste la sat. .. bate pasul pe loc, gospodăriile rămîn în urmă, nu creşte valoarea
tate a producţiei globale şi marf"' f. e ŞI creştem neînce-
a In lecare gospodărie. zilei-muncă.
 236 G b. G h e o r g h 1u - O ti J Cuvintare la Incheierea CODsf!tuirli pe ţarl a \Ara.nilol c:olecUvişti 237

Mulţi
'ti "
vorbitori s-au referit în consfătuirea
noastr" I
a a experienţ
- Grîul se cultivă anual pe aproape o treime din suprafaţa ara·
poZI va a unui mare număr de gospodării în r e ' a bilă a ţării, obţinîndu-se an de an recolte sporite, Avînd la dispo-
feţelor agricole şi a animalelor pe b rIgazl
că
' " , parhzarea Supra-
permanente subl' " d ziţie maşini agricole moderne, seminţe selecţionate şi aplicînd
aceasta a contribuit în mod hotărîtor la efec ' ", IDJm măsuri agrotehnice corespunzătoare, în 1961 gospodăriile de stat
cole într-un timp mai scurt şi în co d'ţii' d btuar"ea IU,cranlor agri- au realizat 1820 kg de grîu în medie la hectar, gospodăriile colec-
, , n I e una cahtat I
mea msemnată a productivităţii animalelor ' , e, a spo- tive _ aproape 1 400 kg, întovărăşirile - 1125 kg, în timp ce
ţei brigăzilor fruntaşe, la un control m' ' ,Ia msuşlrea experien- gospodăriile individuale au realizat numai 850 kg,
efectuate de către S M T 'O ,al efIcace asupra lucrărilor
, ,,-un, rgamzarca muncii în b ' " , Luînd cuvîntul în consfătuire, tov, Ion Vineş, directorul gos-
manente şi echipe face posibil" , , ngazl per- podăriei de stat "Scînteia", regiunea Crişana, ne-a înfăţişat pe larg
d " a o mal Justă retrib ţ'
upa cantitatea şi calitatea a o tul ' , " , u le a muncii e;:perienţa dobîndită la cultura grîului, metodele folosite şi rezulta-
de producţia obţinută, p r UI fIecarUI colectivist în funcţie
tele pe care le-aţi auzit: 3 713 kg de grîu la hectar în medie de pe
Un factor de mare însenmăt t întreaga suprafaţă de 508 ha, E un rezultat frumos, pentru care
gospodăriilor agricole col ti' a e pentru creşterea veniturilor
" ec ve este sporirea d " lucrătorii acestei gospodării merită toată lauda,
val oriflCarea ei către stat, pro ucţlel-marfă şi Anul acesta 227 de gospodării agricole de stat au produs pe o
, Gospodăriile colective livrează s t ' , suprafaţă de 138 000 ha peste 2000 kg de grîu în medie la hectar,
dm surplusul de produse '1 d atulu! cea mal mare parte iar dintre acestea 60 de G,A,S,-uri au obţinut de pe 25 800 ha în
'1 agnco e e care dis d"
nevoI or proprii ale gosp d" ' , pun, upa asigurarea
viştilor, o aneI 'Şi a nevoilor de consum ale colecti- medie peste 2 500 kg,
De asemenea, 108 gospodării colective au recoltat peste
Faţă de cantităţile de rod ' 2200 kg de grîu în medie la hectar, iar alte 593 au obţinut peste
către întreaga ţărăn' puse agrIcole vîndute statului de
UDt), partea gospodăr"l I 1800 kg de grîu la hectar, Aceste rezultate demonstrează că în
comparaţie cu anul trecut d I 5<) I 11 or co ective a crescut în
toate gospodăriile agricole socialiste există posibilităţi mari de
la porumb, de la 50 la 72 o/c el: fI ~ a 64 % la ~rîu, de la 51 la 64 %
sfecla de zahăr iar I I o oarea-soareIUl, de la 64 la 73 of, la sporire a producţiei, care nici pe departe nu sînt încă folosite pe
, , ' a apte - de la 29 la 45 OI o deplin,
Prm sIstemul contract" il
Sînt convins că, dacă conducerile unităţilor agricole, sfaturile
10 '
Ian if'"" ,
Icam ŞI organizăr" ar or
d " cu statul se " ,
creeaza pOSIbilitatea
P 11 pro ucţlel pe term 'd I populare, organele Ministerului Agriculturii, organele şi organi-
desfacerea certă şi avanta 'o " en m e ungat, se asigură
a veniturilor bău ' I J asa a produselor şi creşterea continuă za\iile de partid vor munci cu mai multă perseverenţă pentru a
eşti a e gospodăriei. răspîndi metodele înaintate ale gospodăriilor agricole fruntaşe şi
Tovarăşi,
vor generaliza experienţa acestor gospodării, unităţile agricole vor
realiza, an de an, recolte îmbelşugate, ,
" Congresul
, al III-le a al parhdului
' Plenara C,C, al P,M,R. din 30 iunie-1 iulie a,c, a trasat MI-
pa1a sarcmă în domeniul d " nostru a stabilit ca princi- nisterului Agriculturii şi institutelor de cercetări sarcina de a, î~­
d 6 ' pro ucţiel agr' l '
e am, creşterea conside b 'lă ICO e, In perioada planului bunătăţi activitatea în domeniul producţiei de seminţ~, astfel ~nc~t
de grîu şi de porumb, ra I a producţiei de cereale, îndeosebi întreaga suprafaţă cultivată cu grîu în toamna anulUI 1962 ,s~ fiII
insămînţată cu seminţe selecţiona te din soiurile cu productivItate
 _ _ _ _ _ _239
cuvintare la incheierea Consflitulril pe tara Il ţAnmUor coleclivişU
238 G b. Gheo 1 9 h 1u . D e J

Este neîndoielnic că, dacă pe toată suprafaţa cultivată cu

ridicatcl, Datoria oamenilor de ş tiin" t
noile soiuri, pentru a cunoaşte b' ţa e~ e de a studia temeinic porumb s-ar aplica întregul complex de măsuri agrotehnice - aşa
"d 1 me rezIs tenţa lor la curo procedează un şir de gospodării fruntaşe - , producţia mcclir
ca ere, a atacul bolilor şi dăunătorilor, ger, secetă,
la hectar, în condiţiile unui an normal, ar putea creşte la cel puţin
, In introducerea şi generalizarea în roduc i ' 3000 kg în gospodăriile colective şi la 3500 kg în gospoclăriile
ţ!Onate
"1
este necesar ca oraanele
o
, PI "ţ e a semmţelor selec-
agnco e sa trag"" ""
neajunsurI e de anul trecut c" d f"" " a mvaţaminte din de stat,
" ' In , ara sa se fac"
anumIte sOlUri de grîu au fost ' tr d "
d'
,a un stu IU temeinic Aceasta o dovedeşte experienţa a numeroase unităţi socialiste
ţ
' , ,
pu In potrIvIte pentru cultiva
" "
In o use m ralOa
1
rea or ceea ce d 1
' ,
ne cu condIţIi mai
' din agricultură , Un număr de 150 de gospodării de stat situate în
toate zonele ped oclimatice unde se cultivă porumb, au obţinut
scazuta, Asemenea pract' , ' a us a o producHe
" " ICI nu pot de"t " 1" ,-
ţaranimii în soiurile recomandate R" ~I ,sa s abească încrederea peste 3 000 kg ; dintre ele, 81 de gospodării au realizat peste
podăriile de stat şi colecr b' , aspIndirea soiurilor noi în gos 3500 kg, De asemenea, 450 de gospodării colective au obţinut peste
d d'f IVe tre lile să se f " d -
mo I erenţiat, pentru a se obţin aca e u iscernămînt, în S 000 kg la hectar.
In toamna aceasta s-a " " : recolte man şi stabile, Experienţa unor gospodării colective - de pildă G,A,C, din
d'In tre care 1 800 000 u" Insammţat cu gnu " peste 3 200 000 h comunele Horoatu Crasnei, Fundătura, Bolduţ, Miliai Viteazu din
cu SOIUn cu produ ti 't a,
agrote h nice mai bune i" t c VI ate sporită, în condiţii" regiunea Cluj _ a d ovedit că, chiar în condiţiile secetei care a
ac Ş In ermene mult '
" ~, ceea ce a făcut ca semănătu' "" mal scurte decît pînă bîntuit anul acesta prin partea locului, se pot recolta 1 800-
In Iarnă întărite şi bine înfrăţite, nle sa ras ară normal şi să intre 3100 kg de porumb-b oab e la hectar, Aceasta arată ce in1portanţă
are pentru obţinerea d e recolte mari aplicarea măsurilor agro-
Tovarăşi, tehnice corespunzătoare, la timp şi în condiţii cît mai bune,
Anul acesta au fo st cultivate cu hibrizi dubli de porumb peste
hoabe
Anul acesta s-au culti t
3 430 00 a şi s-a obţinut
va cu oporumb ?entru producţia de un milion h a; în 1962 se vor însămînţa circa 2 000 000 ha, iar în
I O h
anii următori sămînţa hibridă se va putea extinde pe întreaga su-
a hectar. Faţă de producţiile r ' pr~ducţle medie de 1 700 k
gres, Dar, ţinînd
seama de d ~ahzate
In trecut este un vădit pro~ prafaţă cultivată cu porumb, Raionarea hibrizilor trebuie să se
ca:e:l avem, de hărnicia ţărăn~ ~~ea tehnică, de pămîntul bun e facă în aşa fel înCÎt să nu se mai repete greşelile din anii trecuti ,
mIca, foarte mică, mu noastre, producţia realizată e~e cînd în unele locuri din partea de sud a ţării, unde verile secetoase
Gospodăriile agricole d
sînt mai dese, au fost repartizate varietăţi care nu rezistă la secetă,
afată cultivată cu porumb, de e stat au obtinut
312000 ' d e pe "Intreaga supra- în timp ce în localităţi din zonele nordice au fost daţi în cultură
proape 2 500 kg de boab I ha, o producţie medie de hibrizi cu vegetaţie prea lungă, care n-au ajuns la coacere deplină,
obţinut 2 000 kg "In me d'le dee a hectar, Gospodăriil e co1echve ' au In lucrările consfătuirii a ocupat un loc in1portant problema
ce trage în jos medi
ş' '1
" P: o suprafaţă de 1 255 000 1 C
a pe ţara SInt p d la, eea densităţii plantelor la hectar. Experienţele efectuate de instituteler
m or şi gospodăriilor individ 1 1 ro ucţiile scăzute ale întovără- de cercetclri aratil că, asigur-îndu-se o densitate optimă a plantelo ,
1340 kg 1 h
n ' il ectar de pe 950000
ua e, n tovă răş ' '1
, m :: agricole au obţinut producţia de porumb se poate mări cu 25--30% în medie pe
umal 1 150 kg în medie 1 h ha, Iar ţaranii individuali -
a ectar pe o faţa" de 639 000 ha, tară,
supra
 240 G h. Gh e o rg h i u- oeJ
Cuvintare la incheierea Consfatulrii pe tarA a ţăranilor colectlv i şU 241
Pornind de la realizările remarcabile ale gospod" .. 1
fru n:a.şe, d e Ia b o~ata experienţă aC~~I~tă de lucrătorii
podarule de stat ŞI S.M.T., de coleCovlştl, a fost făcut"
--------
am or agricol
din ose
g
numeroase gospodării colective ne arată însă că şi la această cultură
putem ridica în mod simţitor producţia, realizînd pînă în 1965 re-
d area ca •In f·lecare gospo dă· ne sa~ se a1eagă loturile c / a recoman
. . colte de 25000 kg în medie la hectar. Sarcina este de a introduce
pe care sa~ se ap 1·Ice masUTl -·1 e ·Ind·Icate de ştiinţa şi pee mm. . bune
. in cultwă soiuri cu un conţinut mai ridicat de zahăr, de a mări
~ ract/ca mam
tata pentru a se obţine o recoltă de porumb boab d . producţia la hectar şi de a orienta cultivarea acestei plante spre
-00 k 11
:> O .g a lectar pe terenuri neirigate. Dacă în 1962 e epeste zonele cele mai favorabile.
gospodă·
ru··1 e co lec ti· ve ar rea 1·Iza o pro d ucţie de 5 000 kg de bb La cartofi, producţia medie la hectar se menţine de ani de
porum - oabe
în medie la hectar de pe 500 000 ha ' s-ar obţine , fa ţ"a de 1961 zile la un nivel nesatisfăcător. A întîrziat luarea măsurilor de în-
un spor de 1 500 000 de tone de porwnb. ' mulţire şi introducere în cultură a soiurilor valoroase. Pentru ob-
ţinerea unor producţii mari de cartofi este necesar să se aleagă tere-
Ţinînd. seama de experienţa bogată a ţărănimii noastr e ŞI. pen.
nurile cele mai potrivite, să se introducă pe scară largă soiuri pro-
tru acop~nrea necesităţilor de consum ale populaţiei, este necesar
ductive şi rezistente la boli.
CII, pe Imgă sporirea producţiei de fasole din cultură pu' .
d- . d ra, sa
n:
am o aI mare extin ere cultivării fasolei intercalate între po.
O problemă care trebuie să preocupe în permanenţă Ministerul
Agriculturii şi sfatwile populare este dezvoltarea zonelor legumicole
rumb. Pnn această metodă se pot obţine de pe fiecare h t
l' - I d b ec ar, în iUTIII oraşelor şi centrelor muncitoreşti pentru a asigura aprovi·
pe mga reco ta e porum , în jurul a 300 kg de fasole-boabe.
zionarea cît mai abundentă a populaţiei şi a evita transportul costi-
" ..0 atenţie deosebită s-a dat în dezbaterile consfătuirii, culti. sitor de la distanţe mari. S-a arătat în consfătuire ce venituri mari
varII p/ante/or bogate în prot.!line pentru furajarea raţională a ani. se realizează prin cultwa legume lor. Exemplele citate aici sînt con-
malelor şi pentru creşterea productivităţii lor, precum şi culturilor cludente.
de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, legume şi altele. Considerăm judicioase analiza şi recomandările făcute de comi-
rn1962, suprafeţele cultivate Cu mazăre pot fi mărite pînă la siile formate de consfătuire în problemele viticulturii şi pomicul-
300 000 ha prin restrin gerea al tor cu1 · mal. puţm
tun . valoroase dar turii, precum şi în problema recuperării terenurilor neproductive şi
care ocupă în unele g ospo d"·· am co Iective
. suprafeţe însemnate.
' combaterii eroziunii solului. Aceste recomandări, conforme cu orien-
Producţia de floarea-soarelui a crescut continuu _ de la tarea dată de congresul partidului, trebuie examinate cu atenţia
~55 000 de tone pe an în perioada 1956-1958 la 511 000 de tODe cuvenită de forurile competente.
m penoada 1959-1961 . C reşterea s-a produs 'msa " mar. mult pe
seama extinderii supra fe ţII . . • .
e or cu tlvate ŞI m mal mIcă. masura
" " pe Tovarăşi,

,eama sporirii producţiei la hectar. Este necesar să înmulţim soiurile Congresul al III-lea al partidului nostru a trasat sarcina ca
cu un conţinut ridicat d 1· ~ I pînă în 1965 numărul bovinelor să crească Ia 5800000, al porci-
. e u el, sa cu tivăm această plantă în tere-
n.u:, a~~te adînc şi bine îngrăşate, să facem lucrările de semănat nelor la 7500 000, al ovinelor la 13 000 000 - din care în gos-
ŞI mgnJlre a culturi" • d· .. b • podăriile colective 2350000 de bovine, 3700000 de porcine,
d . 1 III con lţil une sporind pe această baza pro·
ucţIa medie la hectar la cel puţin 1. 500 kg. 7 000 000 de ovine.
Producţia de sfeclă de zahăr a crescut de la 1 700000 de tODe Sarcina sponru şeptelului se realizează cu succes. Pină la
In 1958 la 2800000 de tone in 1961. Recoltele mari obţinute de 1 noiembrie 1961, numărul bovine/or din gospodăriile colective Q

16
 G h. Gh e o r9 h Iu -D e j
ConslătulrH ţara. ţa.ranilor colectivişti 2~3
cuvîntare 1a incheierea . pe a

crescut la 930 000, din care 265 580 vaci şi 350000 viţele. Pe lîngă -- d ţ. medie de peste 1 800 de litri de lapte
lui o pro uc le d I t A
mijloacele proprii investite pentru sporirea ş~ptelu.lui'A gospodăriile luni ale. anu vaca
'_ furaja. t-a. Cu toate acestea, producţia e ap e 111 •
colective au primit în 1961 din partea statulm credite m valoare de <le la fiecare .. A - nesatisfăcătoare. Şi anul acesta, un numar
peste 800000000 de lei pe termen lung şi fără dobîndă, pentru d-ro este mca I . I . .
unele gospO a d _ .. An special în regiunile Argeş, C u), aşI ŞI
procurarea de animale şi de materiale necesare construcţiei de adă­ important de gospo arII, I l.t. de lapte în medie de la fiecare
bţ· sub 1 000 d e I n . .t I
posturi.
Oltenia, o m datoreşte în primul rînd faptului ca VI e e
Cu toate acestea, nu sînt folosite încă marile posibilităţi de vacă furajată ; ac~~sta ~e alimentate cu furaje în cantităţi suficiente
care dispunem pentru sporirea rapidă a efectivelor de animale. Con- nu sînt bine îngnjlte ŞI

~I. de bunăb.calitate. dăriile colective este creş-

diţiile favorabile pentru creşterea animalelor sînt insuficient valo-
d rentabilă pentru gospo _d
rificate în regiunile Braşov, Mureş-Autonomă Maghiară şi în alte Deose It e . tituie sursa principala e spo-
regiuni cu întinderi mari de păşuni şi cu o veche tradiţie în A - rea porcllor, care cons . 1 1960
terea şi mgraşa d A d mari venituri băneşti. n
zootehnie. d ti· de carne a ucm .. A
rire a pro uc,Ael. ']" t statului 100000 de porCI, Iar m
Trebuie relevată atitudinea justă a acelor gospodării care îşi gospodăriile colectIVe au ~vra ]" pe bază de contract 900000
1961 - 250 000 ; în 1962 e e vor Ivra
sporesc numărul de vaci din prăsilă proprie. Un exemplu bun în
această privinţă îl dă gospodăria colectivă din Hărman, regiunea <le porci. . t creşterea OVl»
. elor, numărul lor se menţine in u
Braşov; dintr-un efectiv de 526 de vaci, cît are în prezent gospo- In ce pnveş e l I obtinute in creşterea n -
dăria, 326 sînt din prăsilă proprie. ete Rezu tate e ,.... . ..
O .f. _ fac posibilă realizarea sarcmu
j·urul a 11 000 00 d
e cap ..
Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie - 1 iulie a.c. a criticat mărului de 01. cu rma- fină ŞI. semi ma
lui de a elimina, incepînd dm
. 196 9
~,
tendinţa de a neglija unele rase autohtone sub pretextul că sînt trasate de conducerea partidu. d. totalul de peste 5000000
slab productive. Experienţele făcute de staţiunile Institutului de . portul de lînă. La 1 octombne a.c., mI lînă fină şi semifină
cercetări zootehnice CÎt şi rezultatele multor gospodării de stat şi
un I
<le ovine în sectoru agnco d. _
. I socialist ce e cu
peste 75 %. A sporit e
d
gospodării colective au arătat că, prin încrucişarea vacilor sure de reprezentau 3770000 de cape~ ~t:caă fie menţionate rezultatele
stepă cu tauri selecţionaţi din rasele Brună de Maramureş, Roşie asemenea şi productivitatea lor. en a s eş Dobrogea şi Crişana,
de Dobrogea şi Bălţată romînească, se obţin metişi, care, bine hră­ unor gospodarn - .. co Iec f IV e din_ Maramur d . , o producţIe . d e 5_ 7 kg_
niţi, dau 2500-3 200 de litri de lapte. .
care au obţInut e a
d I un numar mare e 01 f
d. de la fiecare oaie, apt car
e arata
. ·f - în me le
In consfătuire, mulţi vorbitori au dat exemple convingătoare de lină fină ŞI seIll1 ma roducţiei de lină. . .
despre rezultatele pozitive obţinute în gospodăriile lor în ce pri- posibilităţile mari de creştere a p _ I de oi necesar producţwI de
veşte creşterea producţiei de lapte. Producţii bune s-au obţinut în Ca să se realizeze în 1965. num~r.u _ se vor lua măsuri pen~
regiunile Suceava, Dobrogea, Crişana, Braşov şi Banat. La gospo- 27000 de tone de lînă fină ŞI semlf.ma, t ea pînă în 1963 a unUl
· aces te rase ŞI creş er
dăria colectivă din Comloşu Mare, regiunea Banat, s-au obţinut păstrarea mieluţelor d m

pînă la 1 decembrie a.c. 3000 de litri de lapte în medie de la fiecare milion de batali. bucure de o atenţie deose-
din cele 194 de vaci furajate ; la gospodăria colectivă din Livedea, O problema- care tr ebuie să se
regiunea Bucureşti - 2800 de litri în medie de la 103 vaci fura- bită este creşterea păsărilor. N. I ie Dogaru de la goS?~-
jate. 616 gospodării colective au realizat, numai în primele zece . . expunerea tov. ICO
Aţi ascultat aICI I aHiotu de Ia gos podana
dăria de stat Giarmata, a t ov. Gheorg le

1 16"
 244 Gh. Gheorghtu.OeJ cuvintare la tncheierea ConsliS.tutrit pe tarA a ţ!ranllor colectivlşt1 245

de stat Andrăşeşti şi expunerile altor '. - toate gospodăriile colective şi de stat, pentru a se obţine cantităţi
poate realiza un bun gospod . vorblton, care au arăt t
. " ar, paslOnat şi c ' a ce
economica a sectorului avlCO . I Gospod"' d onştient de importanţa suplimentare de furaje valoroase.
păşunile şi fîneţele naturale, care se întind pe mai bine de
anual 100000 de pui de g"' : . ana e stat Giarmata
re\'enind 3 150 de păsări ~mafşI "20 OOO de pui de curcă la l~Oreşhte 4 000 000 ha, sînt o mare bogăţie a ţării noastre, ce trebuie să fie
D ' a ara d e incărc'tu ' a mult mai bine folosită. In consfătuire s-au făcut propuneri folosi
2,; :a
't g
e o~n;~ sectorului avicol gospodăria aa :a ~~ animale man
e carne de pasăre şi 270000 d
b
ţ ut peste plan
loare, de care e bine să se ţină seama.
In gospodăriile agricole de stat şi colective trebuie să se Of-
na oare Se găs esc ŞI. •m gospodăriile l ' e ouă . E xemp Ie asemă ganizez e pe scară mult mai largă producerea furajelor combinate,
n consfătuire s " co ectlVe.
. 1I ·a aratat însă că mai ales pentru porci şi păsări, care duc la folosirea mai raţională
ŞI co ective au do " numeroase gospod" .. d
tovară . , a r o pasare la 2-3 h " am e stat a nutreţului, la producţii sporite şi la scăderea preţului de cost al
ŞI, cu hotarire acestei s ' n. de
podăriile şi
a. Sa punem ca '
de stat colectivetat b . lucruri intolerabile. Toate gPOaSI, produselor animaliere.
Dufer' , re ule să şi - Pentru adăpostirea animalelor, gospodăriile colective au primit
iare ;IC, s~ c~ească cel puţin 500-600' d cre~z~ .un sector avicol din partea statului importante credite pe termen lung, materiale
. n umtăţlle situate în i d' e pasa" la suta de h
muncitoreşti trebuie" :;;e lata apropiere a oraşelor' ee· la preţuri reduse şi asistenţă tehnică. Executarea la timp a unor
pentru ou" sa se - zvolte creşterea . d " Ş1 centrelor construcţii ieftine şi trainice este o problemă care trebuie să se
a Ş1 carne, să se . m ustTlala a păsărilor
10 000-15 000 de " ' . orgamzeze crescătorii . afle în atenţia pennanentă a organelor de partid şi de stat. Aici au
Iru producţ' d păsaN dm cele mai bune rase specializate
cu cel puţm fost date numeroase exemple de soluţii constructive, economice,
ta e ouă. pen·
potrivite a fi adoptate de gospodăriile colective care au de exe-
Tovarăşi, cutat construcţii zootehnice.

Pentru a se realiza '. Tovarăşi,

sarcmIle creşterii an'
să se manl'fest eme, Ima şi altele este necesa m;alelor, a producţiei
Je lapte, de ca "
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria constructoare
duct. iei de f . n)a permanentă susţ' tă
o g '"
oa e gospodăriile
r ca m t t de maşini asigură, prin munca lor pricepută, într-o măsură tot mai
bului ins']
urale Ţ' • d
.. mm seama de v i n
, mu pe tru
sporirea pro- însemnată, dotarea agriculturii cu tractoare, maşini şi utilaje mo-
se impun: o:aat, m primul rind pentrua ta~e~ deosebită a porum- derne la nivelul tehnicii mondiale şi în numărul cerut de dezvol-
tlUl atenţiei oProblelma asigurării acestui l;anl;ea vacilor de lapte, tarea agriculturii socialiste. In prezent, pe ogoarele patriei noastre
gospodări' r rgane or de partid şi d ura) să fie mereu in cen- lucrează 52 000 de tractoare fizice, peste 23 000 de combine de
1. n această '. , e stat, a cond ...
~ făcut recoma d" pnvmţa, comisia pentru ucem fiecărei cereale păioase, 48 000 de semănători şi alte maşini.
mteresul fiecăr ~ an valoroase, şi conside ă creşterea animalelor Industria noastră a produs un tip de combină de recoltat ce-
r 1'" el gospodării. r c aplIcarea lor este în reale păioase bine apreciată de lucrătorii din gospodăriile de stat
. n u tJmu ani s-a ex . şi de ('olectivişti, noi tipuri de semănători universale cu productivi-
tate sporită, semănători de porumb de mare precizie şi cu randa-
mdeosebi a po b lins cultura dubl"
,ecara, orzul raru~ ului, pe suprafeţele da a plantelor de nutreţ,
mărire a sup~af pţlţa etc. ~ceastă metodă e pe. care s-au recoltat ment ridicat; în curînd, agricultura va primi un nou tractor uni-
e e or cultivate, treb' ,~are mseamnă de fapt o versal de 65 ep, cu înaltă productivitate; vor intru în fabricaţie
ilie aplIcată'10 anii următori de
 incheierea Consf1Huirii pe ţară a ţăranilor colecUvişU 247
G b. G b e o r 9 b tu· oeJ cuvintare la
2_4_6_ _ _ _ _ __
- - . permanent control asupra calităţii lueră-
de serie o combină de recoltat porumb ştiuleţi, o combină de recoltat . să exerCite un
aU datona SMT
porumb siloz. rîlor executate .de '.'
·dul ŞI guveIl1u au
i încredinţat gospodăriilor de stat sar-
, d
In faţa industriei stă sarcina de a-şi însuşi şi livra agriculturii Par t I . • t prinderi agricole socialiste, care sa ea
maşini pentru mecanizare a lucrărilor de recoltare şi pregătire a
~~mmmre .,
cina e ad d agroalimentare pentru aprOVIZIOnarea
furajelor, aprovizionarea cu apă, tunsul mecanic al oilor, mulsul 't'n de pro use . ' 1
mari cantl a,.. . . ' totodată să fie un model de agncu-
mecanic al vacilor, transportul din interiorul gospodăriei, pentru . ' . a mdustrlel ŞI,' ..
populaţiei ~I , ospodăriile colective, să le aprovlZl~n~ze
g
mecanizare a principalelor lucrări de pomicultură, legumicultură, tură socialista pe~~ d • It' productivitate, cu material sadltor
viticultură.
. din somn e ma a b I
cu semmţe că ele îndeplinesc cu une rezu -
Dezvoltarea agriculturii noastre a demonstrat rolul mare pe . 'male de rasă. putem spune
ŞI aDI . . d răspundere.
care l-au îndeplinit şi-l îndeplinesc staţiunile de maşini şi tractoare tate aceste sarclm e . l' gospodăriilor de stat a crescut
In creşterea producţiei. Volumul lucrărilor mecanizate a crescut în Producţia glob~Iă agdncot.a .:atea muncii şi a scăzut preţul de
1961 de peste 2 ori faţă de 1959, iar gradul de mecanizare a prin- 'l spont pro uc IVI f dul' en
consi d erab 1, a nii 1959-1961, ele au livrat on UI c ,-
cipalelor lucrări în gospodării colective a fost de peste 90 % la arat cost al produselor. In a • d t e' ori mai mult lapte de vaca,
, . . mult gnu e r i 1 ' f ţ'
şi la semănatul cerealelor păioase, de 70 % la recoltatul cerealelor traI de doua on mal , ' . 750' mai multă ina a a
. .' mai multa carne ŞI cu 10 1 t 1
păioase, de 76 % la semănatul porumbului. Extinderea mecanizării de aproape trei on tr'b ţia lor la fondu cen ra
la un număr mare de lucrări şi îmbunătăţirea continuă a calităţii de anii 1956-1958. Anul acesta, bco~6~' u la carne 20 %, la lapte
acestora au contribuit la obţinerea de producţii mai mari şi con- '1 • 36% la porum '0' . o
reprezinta a gnu : 1 u livrat în cursul acestUI an gosp -
stante de către gospodăriile colective. de vacă 36 %. Totodata, e e ;0 d tone de sămînţă de griu de ca-
Un mijloc important pentru îmbunătăţirea activităţii mecani- dăriilor colective peste 150 O e , . ţă de porumb hibrid de
v 15 000 de tone d e samm . 1 de
zatorilor îl constituie permanentizarea brigăzilor de tractoare la litate superioara, . 1 'ditor pomiviticol şi anlIDa e
gospodăriile agricole colective. Faptul că aceiaşi mecanizatori sînt mare productivitate, matena sa
repartizaţi să lucreze mai mul ţi ani la rînd în aceeaşi gospodărie Prăsilă. • 'tr ce cu vederea ap u
f t 1 că în toate regiunile
. •
duce la întărirea colaborării dintre brigada de tractoare şi brigăzile Nu putem msa e oducţii scăzute; deseon, In ca-
. 'stă gospodării de stat cu pr . d 1 o brigadă
de cimp ale gospodăriei colective, la mărirea spiritului de răspun­ mal eXI v •• ducţia diferă chlUr e a
drul aceleiaşi gospodarn, pro
dere al mecanizatorilor faţă de soarta recoltei de pe tarlalele
"loace
pe care lucrează. la alta. d's un de suficiente mi]
Gospodăriile agricole de stat I.p. . de tot ce este necesar
Marea majoritate a mecanizatorilor, muncind conştiincios şi . ' . eri şi tehmclem , d It rea
mecanice, de numeroşI mgm.. ., entru a asigura ezvo a .
cu spirit de răspundere, efectuează lucrările la timp şi în condiţii
pentru a pune capăt acestei sltuaţll, Pd ţii din ce în ce mai man.
de bună calitate, contribuie la creşterea considerabilă a recolte lor. · ea unor pro uc .. . tehm-
lor multilaterală şi ob ţmer uncitorii. inginerII ŞI .
Desigur, mai sînt cazuri cînd unii mecanizatori execută lucrări de Consiliile gospodăriilor de stat, m' • direcţia folosirii mal
calitate nesatisfăcătoare. Conducerile staţiunilor de maşini şi trac- t e efortun e m l l"zcze
cienii trebuie să-şi concen rez ... d dispun, să genera I
toare trebuie să considere drept o sarcină de cinste de a executa " 1" tehmcll e care .. .. ţei şi teh-
raţionale a pammtu U1 ŞI a d ţie cucennle ştim
numai lucrări de bună calitate. Organele şi organizaţiile de partid şi să introducă pe scara ar
'1 gă în pro UC
 cuvintare la tncheierea Consfl1tulrH pe ţarA a ţăranilor colectiv~U

~.. bunătăţi pregătirea află

248 Gh. Gheorghlu-Dej
• lor. Se în curs de elaborare
mCII agricole înaintate, să pună în valoare toate rezervele pentru
ncoh
ag ŞI a lffi_ uri privind dezvoltarea învăţămîntului agricol de
creşterea puternică a producţiei vegetale şi animale, să îmbunătă­ un Plan de1 mas S
l' d '1 d' . t'
revede sporirea nwnăru UI stu enţi. or m ms 1-
te gr ade e. e p
ţească continuu organizarea muncii, să respecte şi să întărească dis- toa • _ţ ămint superior şi extinderea reţe l' el şco 1'I1 or d es t'ma te
ciplina de plan şi financiară, să se preocupe permanent de creşterea tutele de IIlva l d" Procesul de studiu în învăţămîntul agricol
" .. cadre or me II.
aru , ".. , .
productivităţii muncii şi de reducerea preţului de cost al prc>- foon . va fI. tememlC ' . -lmbunătăţit , în scopul aSiguram unei mal
r
duselor. supeno
""n "' producţia agricolă. Programele de studiu,. vor 1
uw e legatun cu
5 S
b' .'
Vlzulte pen tr u a fi la nivelul celor mai noi cucenn , a e.
Tovarăşi, '... agn'cole . Imbunătăţiri serioase vor fI aduse dŞI
tre.. Ul ' re . practlcll
In anii puterii populare, numărul inginerilor, tchnicieru1ur ştnnţel ŞI. d "1' e a cadrelor medii, legînd întregul proces e
sistemulw e pre~a IrI d unca practică în unităţile agricole
agronomi, zootehnicienilor şi medicilor veterinari a sporit de aproape d a cunoştmţe or e m ." ' .
9 ori faţă de 1938. Am ascultat cu mult interes cuvîntul mai multor
pre are
locialiste, ceea ce va crea con 1
d'ţii pentru temeimca pregatue teOle-
specialişti, agronomi, zootehnişti, care-şi cunosc temeinic profe- .că . practică a elevilor. "" _
siunea, au dobîndit o experienţă preţioasă şi muncesc cu devota- ti ŞI Iii tehnice agricole şi institutele de învaţammt
Treptat, . şco e . tate în cele mai bune gospodării de
agricol supcnor vor tr~bUl mIU 'ur-Indu-se aici condiţii nece. sare
ment pentru realizarea sarcinilor lor.
Nu poate fi satisfacţie mai mare pentru un agronom, zooteh- ţ' . xperunenta e aSlg ,
stat sau sta lUlll e l : d - "ţ"mînt Sîntem Încredmlall
nician sau medic veterinar decît aceea de a m!lnei efectiv pe teren, . d f" ". procesu Ul e mva a .
bunei es aşuran a . 1 - alt -Invăţămîntul a!.(ricol
În gospodiirii de stat şi colective, unde îşi poate valorifica pe deplin că aceasta masura va n i ,
" "o 'd'ca la un lllve m
i de corpul nostru
c

cunoştinţel!l acumulate în anii de studiu şi poate vedea rezultatele ,

ŞI va
. 'ta" cu satisfacţie de tmeret, ca Ş
f'I prum
concrete ale muncii saZe.
didactic. (Aplauze.) . " .. . It .. impune ca în cîţiva
Cadrele agricole de care dispunem trebuie folosite în mod . 1 'd 1 camzarll agncu um .
Rltmu rapi a m e " 60000 de mecanizaton
raţional, corespunzător cu pregătirea lor şi cu nevoile unităţilor
am sa se pregătească un numar. de ~e~te 1inisterul Agriculturii va
agricole socialiste. Numeroase cadre din agricultură sînt folosite
agricoli, Pentru realizarea acestei sarel~l,. t-.t 'toare şi crospodăriile
în diferite munci nelegate de specialitatea pentru care s-au pre- '" " 1 de maşml ŞI. rac '"
organiza pe lmga staţlUlll e l e să pregătească
gătit, În timp ce în G.A.S-uri, gospodării colective şi S.M.T.-uri de stat numărul necesar de şcoli profeslOna e car
lucrează doar un număr redus de specialişti. In regiunea Bacău,
tractorişti mecanizatori. 1 " desfaşu"rate de
din 395 de ingineri agronomi şi zootehnicieni, numai 107 lucrează ." fi ctă roade e muncII
Dezbaterile consfătumt re e '1 "Ticole, Această
In gospodării de stat, colective sau S.M.T.-uri, iar în regiunea " - d'Irea m- mas e a cunoştinţeI OT a" astfel încît să
partid pentru raspm
Oltenia, din 1 218 specialişti agricoli, numai 409. mare amp oare,
acţIune trebUIe sa capete o mat
• ' o •
. I t 'vI'.ti aeardîndu-se
Trebuie schimbată radical această stare de lucruri, îndreptînd "d 'ăram ca ee I y ,
cuprindă practic intreaga masa e t . Z. tI' sînt c/lemate
majoritatea covîrşitoare a cadrelor de specialişti spre munca ne-
o deosebită atenţie tin eretu IUI.. Cad re le de_" _ _I~t oorn=o()te/mic
specw
mijlocită în unităţile agricole socialiste, acolo unde se hotărăşte
să dea întregul lor sprijin cerCUrI'1 or de mvaţam
m
d' "
~'naştinţelar agri-
soarta recoltei.
" ' f
de masa, precum Ş I altor arme e d rasp" în !re a v~
Pe lîngă grija de a folosi judicios cadrele agricole existente, cale În rîndurile ţărănimii.
sînt necesare eforturi serioase pentru a spori numărul specialiştilor
 - cuvintare la incheierea ConsHitulrli pe tara Il tAranilor colectivişti
G h G h e o r 9 h i u_._D_e_J_ __ 251

In vederea calificării cadrelor de conducere din gospodăriile r metode, demonstrînd, prin rezultatele obţinute
f l ire a acesto . - .... t'
colective, Ministerul Agriculturii şi sfaturile populare au datoria o os d cţie . e f'Icaci'tatea aplicării în practlca a ştllnţel ŞI COUS 1-
să asigure funcţionarea în bune condiţii a cursurilor de pregătire in ' fe I adevărate focare de răspîndire a experienţei îna-
proînU acest
tuind
a preşedinţilor de gospodării colective, a brigadierilor şi socoti. ( Aplauze.)
torilor. intate.Am ascuI tat cu satisfacne ,. cuvîntul academicianului Gh. 10-.
Oamenii de ştiinţă din institutele de cercetări, de învăţămlnt . . lui său către oamenii de ştiinţă de a lega mal
cu Slseşh, ape _ • d . - t
superior şi din staţiunile experimentale aduc o mare contribuţie la nes• - rcetarea Ştlill ., ţ'f'
I Ic a- de practică. Nu ma ID Olesc ca aces v •

introducerea în practica agricolă a unor noi hibrizi de porumb şi stnns ce _. _ tul cuvenit în inimile tuturor cercetatonlor.
I va gasI rasune • _1 _ _
soiuri de plante de mai mare productivitate, la perfecţionarea ma- ape f' c'tă+ii cercetărilor ştiinţifice în stTlnsa egatura
Creşt"rea e lea, f d'"'l d b _
şinilor agricole, ridicarea fertilităţii solului, îmbunătăţirea agroteh. t' . cu pro d ' reprezintă una dintre con tţu e e aza.
ucţw,
ni cii culturilor şi la rezolvarea altor probleme ale producţiei vege. CII prac I~a,
pentTlI atmgerea o b'leC t'velor
t
stabilite de partid în dezvoltarea agn-
tale şi animale. Meritele unor cercetători ştiinţifici au fost subliniate
culturii socialiste.
de o serie de vorbitori şi reliefate cu prilejul decorării celor care
s-au distins în munca de dezvoltare a agriculturii noastre. Tovarăşi,
Cu toate progresele obţinute, există încă o serioasă rămînere
- - duc la cunoştinţă o veste care, sint convins, are
în urmă a ştiinţei agricole din ţara noastră faţă de cerinţele crescute Vreau sa va a. 1 nul roducţiei globale industriale pe 1961
ale agriculturii socialiste. Mai sînt oameni de ştiinţă care desfă. să vă bucure pe tOţI. P a p b . 12 zile înainte de sfîrşitul
şoară o muncă de cabinet, ruptă de teren, iar forurile ştiinţifice a fost îndeplinit la 19 decem TIe, cu • _ ca- în -ilele care
conducătoare înclină de multe ori să aprecieze activitatea cercetă. f ) Aceasta Inseamna
e vor obţine importante
N

anului. (Aplauze urtunoase. 1 l'

torilor numai după numărul de lucrări publicate, fără a ţine seama OII mai rămas pînă la începutu nou UI an s
de eficienţa practică a acestora. depă§iri ale planului de producţie. . _ 1 . calde
In prezent, majoritatea cercetătorilor ştiinţifici din domeniul
- . I la această tribuna ce e mat
Permiteţi-mi sa expnm c e . Ilncl'torilor ingine-
agriculturii sînt concentraţi în Bucureşti. Măsurile luate în vederea . d • ltă preţutre 10
sentimente de dragoste ŞI e Ina. lor line de abnegaţi.!I, să fe-
,

îndreptării acestei situaţii sînt încă timide. Este necesar ca centrul rilor, tehnicienilor pentru eforturile I _ P 'toare pentru această
de greutate al muncii de cercetare ştiinţifică să fie mutat în pro- . .
licit din toată intma erOIca n
oastră c asa muncI
. • picioare ovaţio-
ducţie, unde se verifică practic valabilitatea oricărei concluzii ştiin­ .
victorie. (Aplauze putenl1ce, ale ASlstenţa.
ur. ' m •
ţifice. (Aplauze.) Activitatea de cercetare ştiintifică trebuie să nează îndelung.) . 'Ie prevăzute în
aducă o contribuţie mai mare în domenii vitale pentru productia .
Se îndeplinesc an d e an ŞI se
depăşesc sarcml
l P M R toate ramurile
agricolă: ameliorarea plantelor şi a raselor de animale autohtone, Directivele celui de-al III -lea Congres a .. 1 , . , dent Iărgind
elaborarea agrotehnicii culturilor irigate în condiţiile ţării noastre, economiei naţionale se dezvo Ita_.m ritm susţmut, ascen .
combaterea bolilor şi dăunătoriior şi altele. . al ţării noastre.
continuu potenţia Iu I economic . . • . d tria chimică _
Staţiunile experimentale trebuie legate mai strîns de gospodă­ .. de maşml m m us
In siderurgie, construc ţIl entru avîntul
riile agricole de stat şi colective, să nu se mărginească doar la re.
,
. d .. grele hotărîtoare P
comandări de metode avansate, ci să fie ele însele exemple de ramuri principale ale m ustnel ,
· n'tmUTI. însemnate e
d dezvoltare. pro-
întregii economii - se ob ţm
 252

ducţia
Gh. Gheorghiu · OeJ

anului 1961 fiind cu aproximativ 50 of,

realizată în 1959, Şi în industria bunurilo r d e oconsum
mal mare
,
decît ,cea
se înf°
cu succes sarcinile trasate de partid pentr u creşterea prod aptuiesc
cţi ,
-- Cu'fintare la Incheierea ConsfU uirli pe taIA. Il taranilor colectiviştl

a sporit cu 16% , Creşterea puterii de cumpărare a oamenilor mun-

cii de la oraşe şi sate se reflectă în volumul sporit al vînzărilor prin
comerţul socialist, care în 1961 depăşeşte cu o treime nivelul reali-
253

, l' sortimentelor ' îmbunătătirea cal I'toa ţ"Il prod

0 ,

1arguea useloru el,

,omerţuJ
" C
socla
, ISt este " aprovizionat
, cu o gama° vana ' t aO d e mărfuri d b " zat in 1959.
Acţiunile social-culturale se extind continuu, Iărgindu-se baza
calitate, , tramlce ŞI atrăgătoare , care sat'IS f ac A °
mtr-o masuro te una'
mare eXigenţele crescînde ale populaţiei. a ot mal
tehnică-materială a învăţămîntului, culturii şi ocrotirii sănătăţii, se
realizează cu succes programul construcţiilor de locuinţe şi de în-
, I Realizările însemnate obţinute m A creş terea produ ti '
frumuseţare a oraşelor. Pentru construcţiile de locuinţe, statul a
na ,e ,sporesc posibilităţile statul Ul' d e a al oca fond 'ci 'c,.el mate- A
mal unportante pentru noi obiective ind t' I urI m ce m ce alocat în anii 1960- 1961 suma de 3,5 miliarde de lei, cu 750 000 000
bazei tehnice-materiale a agric It " , us na e, pentru lărgirea mai mult decît preved eau pentru această perioadă Directivele Con-
, d u UnI ŞI transportur'l gresului al III -lea; ca urmare, in aceşti doi ani au fost date in fo-
tm erea acţiunilor destinate 'd ' 1 or, pentru ex-
n Icam mvelului d tr' 1
0" ,
' ,
dOI am ai planului de 6 anI' s-au mves " tIt în într eal, n' primii losinţa oamenilor muncii peste 65 000 de apartamente,
50 de miliarde de lei, cu 50 of, m ' ul Aea~a economIe peste Economia noastră naţională se caracterizează printr-o dezvol-
1958-1959, In întreaga ţară se ~Ie;o t deCIt m pelioada anilor
° tare proporţională, prin creşterea continuă şi valorificarea supe-
construcţii, se ridică noi fabri ' , , aş oară un vast program de rioară a resurselor ţării, printr-o situaţie financiară trainică,
pe baza tehnicii modem CI ŞI uzme, se dezvoltă şi se reutilează
In agricultură A ~ nu~er~ase întreprinderi existente, Succesele obţinute în realizarea planului de 6 ani constituie
" ' In pnma lumatate a i i ' d premise favorabile pentru dezvoltarea în continuare, pe linie as-
(ule din fondurile statului de ° es p anu Ut e 6 ani, investi-
C
prevederile din Directive ,Paf d cu aproape 3 miliarde de lei cendentă, a economiei naţionale. Planul pe anul 1962 prevede un
un nou avînt al industriei şi agriculturii, creşterea însemnată a volu-
A

m
ţ ' '1
Il or pe anul 1962 S O
' al g u-se astfel ca vo Iumul investi-
1965, F onduri supl~ s; aproPlf'e de nivelul prevăzut pentru anul mului de investiţii, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii,
tensificarea acţiunii d
en are au ost alocate î
'
"
n prmclpal pentru in- Producţia industrială va creşte cu 13,5 % faţă de realizările din
1961, depăşind cu circa 6,5 miliarde de lei prevederile din Direc-
e mecamzare a a ' ul "
zootehniei lucrări de h 'd l' gnc turn, dezvoltarea
tive. In anul următor, volUlTIul investiţiilor din fondurile statului
, I roame IOraţ" , d I
dată cu consolidarea 'o Il, ezvo tarea pomi culturii_ O
econOffilCU a gosp d o , '1 '
sporesc investitiile t d o am or agncole colective este de aproape 6 ori mai mare decît în 1950. Ca urmare a dez-
A
Smt° condiţii
)' aces ora in fonduri pro rii
ca în 1962 mvestiţllie
' '" P , t d' voltării economiei naţionale, nUlTIărul salariaţilor va ajunge în 1962
fin anţ
G ,A,C ,sa ajungă la 2 m il Iar
,
' d d a e m resursele la 3660 000, cu 200 000 mai mult decît se prevede în Directive.
e el ' f ° d '
lei în 1959, Tot ' el, aţa e cuca 600000 000 de Importantele realizări obţinute, avîntul şi hotărîrea cu care
mal numeroase sînt a dO"
care în momentul d f ° A , oOSpo arule agricole colective oamenii muncii de la oraşe şi sate luptă pentru îndeplinirea pre-
a mai recurge la cred't d'
e aţa IŞI dezvoltă '
capacItatea de producţie fări oederilor planului de 6 ani sînt o chezăşie că mă1'eţul
program al
p o l e f i partea statului
masura dezvoltăn" I econOffilel desăvîrşirii construcţiei socialiste va fi înfăptuit cu deplin succes,
, Iule de , , '
fllve trai al celo na ţ'IOna Ie, creşte sistematic
r ce muncesc , 10 U Itim Il" d OI' ani, salariul real
Patria noastră va cunoaşte şi
o mai mare înflorire, spre binele şi
fericirea poporului. (Aplauze vii, puternice.)
 245
Tovarăşi,
G h. G hen r 9 h i 11 • oej
Lucrările consfătuirii noastre vor constitui un îndemn puter-
nic pentru organele de partid şi de stat, pentru toii cei ce lucrează
în domeniul agriculturii de a-şi concentra eforturile pentru conso-
lidarea economică-organizatorică a gospodăriilor colective, pentru
dezvoltarea lor multilaterală, întărirea proprietăţii obşteşti, creşterea
producţiei globale şi a producţiei-marfă. Să muncim neobosit pen-
tru ca fiecare gospodărie colectivă să devină o unitate socialistă
puternică şi înfloritoare, care să asigure colectiviştilor o viaţă îm-
belşugată şi să constituie un exemplu viu, însufleţi tor, pentru în-
treaga ţărănime' (Aplauze puterntce.)
Indeplinirea marilor sarcini dezbătute în consfătuirea noastră
cere îmbunătăţirea întregii activităţi de conducere a agriculturii
socialiste. In această privinţă, un rol important revine Ministerului
Agriculturii. El trebuie să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele de
muncă, să devină un adevărat centru organizatoric de generalizare
în producţia agricolă a ştiinţei şi practicii înaintate, a metodelor
folosite de fruntaşii producţiilor mari, să contribuie mai activ la
introducerea noului în agricultură. Ministerul are datoria să stu-
dieze temeinic problemele economice, tehnice-ştiinţifice şi organi-
zatorice ale agriculturii noastre socialiste, atrăgînd în această muncă
cele mai competente cadre din unităţile agricole socialiste, cadrele
de specialişti de la raioane şi regiuni şi din institutele de cercetări
şi de învăţămînt agricol.
Sarcini de mare răspundere revin sfaturilor populare. Ele sînt
c.hemate să se ocupe îndeaproape de întreaga activitate a gospodă­
rulor co~e~tiveA şi _s~ rezolve cu competenţă, operativ, toate proble-
mele pnvmd mtanrea lor economică-organizatorică.
Organele regionale şi raion ale de partid au sarcina să desfă­
ş~are o intensă muncă politică şi organizatorică în rindul ţărănimii
ŞI al ~tw:.0r ?amenilor muncii de la sate, să studieze şi să organi-
zeze raspmduea largă a experienţei înaintate, să asigure îndru-
marea p~rmanentă, concretă, a activităţii sfaturilor populare şi a
conducerilor gospodăriilor colective.
- Cuv'ntare la incheierea Consf4tuirii pe ţară a ţăranilor COlect_iv_i'_1l_ _::.2,::.::jb
Tovarăşi,
Consfătuirea a scos Ia iveală rezervele mari ale agriculturii
oastre, a pus în lumină comoara nesecată a experienţei acumulate
~e ţăranii colectivişti, de lucrătorii din gospodării de stat şi
S.M.T.-uri, de specialişti şi oameni de ştiinţă, de organele de partid
li sfaturile populare.
Ne exprimăm convingerea că participanţii la consfătuire, în-
torcîndu-se la locurile lor, vor face larg cunoscute întregii ţărănimi,
tuturor lucrătorilor din agricultură, cele dezbătute aici şi vor munci
activ pentru aplicarea recomandărilor ce s-au elaborat. (Vii aplauze.)
Ne mai despart cîteva zile de Anul nou. Permiteţi-mi să vă
adresez cu acest prilej calde felicitări tovărăşeşti şi să vă urez din
toată inima vouă, şi prin voi tuturor lucrătorilor din agricultură,
multă sănătate, fericire şi putere de muncă pentru ca anul care vine
să fie un an de noi realizări în dezvoltarea agriculturii socialiste
şi în creşterea continuă a producţiei agricole, de .n~i şi to~ mai ma:i
succese în lupta pentru construirea socialismulUI m patna noastra,
pentru bunăstarea şi fericirea poporului I Spor la muncă, tova:ăşi'
(Aplauze puternice, prelungite; toţi se ridică în picioare, mmute
în şir răsună urale şi ava ţii.)
"Scînteia" nr. 5387
din 23 decembrie 1961
 CuvIntare rostit! cu prilejul Anului nou
CUVîNTARE ROSTITA 267
LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUN
CU PRILEJUL ANULUI NOU E Milioane de ţărani, uniţi În gospodării colective, au cules rod
bogat; se schimbă întreaga înfăţişare a satului şi felul de trai al
- 1 ianuarie 1962 _ ţărănimii. Ţăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat şi
S.M.T.-uri muncesc cu ~por pentru a da patriei un belşug de
produse necesare bunulUI trai al populaţiei.
Cadrele noastre didactice din învăţămîntul de toate gradele,
lucrătorii din institutele de cercetări ştiinţifice, din domeniul cul-
turii şi creaţiei artistice au muncit cu devotament pentru edu-
Dragi tovarăşi şi prieteni, carea tineretului - schimbul nostru de mîine, 'p entru pregătirea
de specialişti, pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre so-
Cetăţeni ai Republicii Populare Romîne,
cialiste.
Ne mai despart citeva clipe de A I Tuturor celor care prin munca lor însufleţită contribuie la
R ". = OO~ inflorirea patriei, la avîntul economiei şi culturii, la făurirea bună­
eumţ] m ~ceastă noapte În mijlocul celor dragi, al familii-
lor, pnetemlor ŞI tovarăşilor de muncă - f stării poporului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări
dio sau de t I ' . ' m aţa aparatelor de ra-
_ " " e eVIZlUne, aşteptăm sosirea An ul ui • şi spor la muncă.
fera sarbatorească plin - d 1" nou mtr-o atmos- Avem neelintita convingere că eroica noastră clasă munci-
. ' a e vese le ŞI voie bună.
Bucuna noastră est d l' • toare, care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea de clasă conducă­
incheiem a fost de pe .:p m mdreptăţită. Anul pe care-I
un an e man anf" tu' . d toare a societăţii, ţărănimea noastră, care a păşit cu hotărîre pe
lui nostru _ d b' d ap lfl, roa ele muncii poporu-
eose It e bogate. calea agriC'..llturii socialiste, oamenii de cultură care şi-au pus cu-
Cunoaşteţi tabloul im . noştinţele şi forţele creatoare [n slujba poporului vor adăuga în
niile d . . preslOnantelor realizări În toate dome-
e actIvItate social-economic" • f" . anul ce vine noi şi noi victorii celor obţinute pînă acum.
~Iarii Adunăr' N H I a, m aţlşat la recenta sesiune a
I a,.ona e. Planul prod ţ" . d Increzător în capacităţile sale creatoare, în viitorul său înso-
1961 a fost Îndepl"t l' uc IeI m ustriale pe anul
. " . Im cu 2 zIle Înainte de termen. rit, mîndru de succesele obţinute, poporul nostru, sub conducerea
~luncltoru, mgmerii şi tehnic'" .. partidului, va păşi cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de
zultatele munciI 10 l' d Ienn pot pnvI cu satisfacţie re-
r p me e abnegaHe 1 t stat pe anul 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu en-
miei au fost p • c.... , . . n oate ramurile econo-
use m LUncţiune noi ' . ci tuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa şi pe roa-
nomia naţională a " . capacItăţI e producţie. Eco-
pnmlt mal mult metal .
mult petrol cărbune . ' mal multe maşini, mal dele muncii sale.
, , mmereu energie el t'" d I
dus triei chimice bu . d' ee nca, pro use a e in-
1 ,nun e larg consum. Dragi tovarăşi,
n toate regiunile şi ora ele "'" ... Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal - Con-
au ridicat noi ela"dl' .. d .ş tam ISCuslţn noştri constructQri
n In ustruile t" d . gresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care
de Învăţămînt sănătat 1 " ' car Iere e locumţe, aşezăminte
J e, cu tura. a adoptat noul său Program, arătînd popoarelor calea spre o so-

17 - Gh. Gbeorghiu-Oej _ Articole şi cuvintAri

258 G h. G b eor 9 hi u• oej
==~--------------~------~--------------------------
Cuvintare rostild cu prilejul Anulut nou

eietate unde toMe resursele materiale, toate cuceririle raţiunii au\ernului Republicii Populare Romîne, calde felicitări oamt'nilor
umane sînt puse în slujba omului şi a bunăstării lui, calea spre ~uncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire şi noi
o lume fără răzQoaie, spre triumliul socialismului şi comuni&mului
succese în munca rodnică pe care o desfăşoară.
pe tot globul pămîntesc.
In clipa cînd se vesteşte începutul noului an, să închinăm
Măreţele victorii ale poporului sovietic în construirea comu
paharul pentru patria noastră draga, pentru prosperItatea harnl-
I1!slllului. realizările remarcabile ale celorlalte ţări ale lagărulUI
eului nostru popor, constructor al socialismului I
socialist demonstre.ază cu putere superioritatea socialismului asu
pra ca,pitalismuIJli, dau forţe noi luptei oamenilor muncii din ţă. La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni!
rile capitaliste pentru interesele lor vitale, pentru democraţie II Scinteia" Ilr . •5396
progres social. însufleţesc popoarele în lupta pentru lichidarea de. ;lil1 2 ialluarie 1962
linitivă a ruşinosului sistem colonial, pentru dreptul fi€'cărui pa.
por ci€' a dispunt' în mod liber de destinele sale.
'\Jăzuinţa cea mai fierbinte a întregii omeniri t'ste asigurarea
lIllei păci trainice în lume. Faptul ca in 1961 pacea a fost menţi.
nută este o nouă dovadă că forţele păcii sint astăzi mai puternice
ca oricînd, cercurile imperialiste agresive tot mai izolate, politica
lor tot mai compromisă în ochii popoarelor. Marea Uniune Sovie.
tică şi alături de ea celelalte ţări ale lagărului socialist ţin sus
steagul luptei pentru pace, care uneşte în jurul său mase imense
de pe toate continentele. Avem convingerea că prin lupta unită
şi hotărîtă a popoarelor, pacea va triumfa şi omenirea va fi ierită
de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial.
Romîniaişi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie la
întărirea păcii, la victoria politicii de coexistenţă paşnică între
toate statele, fără deosebire de sistem social.
In acelaşi timp avem îndatorirea de a ţine trează vigilenta.
de a întări puterea de apărare a patriei, înconjurînd cu dragoste
pe ofiţerii şi o3taşii Forţelor Armate ale Republicii Populare Ra-
mine, care stau neclintit de strajă independenţei patriei şi cuceri-
rilor revoluţionare ale poporului.
In 1?ragul Anului nou adresez, in numele Comitetului Cen-
tral al Partidului MunCItoresc Romin, al Consiliului de Stat şi al

17"
 CUVîNTARE ROSTITĂ
LA CONFERINŢA PE ŢARĂ A SCRIITORILOR
- 24 ianuarie 1962 -
Dragi tovarăşi şi prieteni,
Am deosebita plăcere şi bucurie de a mă afla in mijlocul
reprezentanţilor de seamă ai literaturii noastre şi de a aduce Con-
ferinţei pe ţară a scriitorilor un salut călduros din partea Comi-
tetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, a Consiliului
de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro-
mîne. (Aplauze furtunoase.)
Dezbaterile acestei conferinţe s-au caracterizat prin spirit
principial, combativitate, ţinută înaltă, tratind multilateral proble-
mele creaţiei literare şi ale activităţii Uniunii scriitorilor. Ele
ilustrează rodnica dezvoltare a literaturii noastre în cei 5 ani
care despart conferinţa actuală de primul Congres al scriitorilor.
In această perioadă, proza, poezia, dramaturgia s-au îmbogă­
ţit cu opere valoroase. Inspirată din actualitate, din munca avin-
tată a poporului, tematica nouă şi-a cîştigat locul de frunte în li-
teratură. Scriitorilor aparţinînd generaţiilor mai vîrstnice li s-au
alăturat numeroase talente tinere, formate în anii orînduirii
populare.
Insufleţiţi de chemarea Congresului al III-lea al Partidului
Muncitoresc Romîn de a făuri opere la nivelul înaltelor exigenţe
artistice şi ideologice ale partidului şi poporului, oamenii de li-
tere şi-au înmănuncheat puterile creatoare pentru a răspunde cu
Cuvîntare rostita la Conferinta pe tarA a scriitorilor
261
cinste aşteptărilor şi cerinţelor milioanelor de cititori pe care-i
are astăzi li teratura.
Exemplu de înaltă măiestrie, de dragoste pentru chemarea
lor de scriitori, de conştiinţă patriotică, le este tuturor oamenilor
de litere opera străluciţilor reprezentanţi ai literaturii romîne cla-
sice şi contemporane - Mihail Sadoveanu şi Tudor Arghezi.
(Aplauze.)
Trăim epoca cea mai bogată în înfăptuiri din istoria ţării
noastre. In toate domeniile vieţii sociale au loc profunde trans-
formări revoluţionare. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualita-
tea îşi consacră în întregime energia şi capacitatea lor de creaţie
grandioasei opere de desăvîrşire a construcţiei socialiste şi de
creare a condiţiilor în vederea trecerii treptate la comunism.
In această etapă istorică de dezvoltare a societăţii noastre,
literaturii îi revine misiunea de mare răspundere de a contribui
prin toată forţa ei de înriurire la formarea şi dezvoltarea con-
ştiinţei socialiste, la făurirea omului nou, a moralei socialiste, a
atitudinii noi faţă de muncă şi societate, la înlăturarea din con-
ştiinţa oamenilor a influenţelor ideologiei şi educaţiei burgheze.
Creaţia literară are menirea de a reflecta puternicul avînt al con-
strucţiei economici şi culturii socialiste, schimbările în modul de
viaţă al poporului, de a zugrăvi chipul luminos al muncitorului.
al ţăranului colectivist, al intelectualului, de a cultiva în inimile
oamenilor mîndria patriotică, îndemnîndu-i la noi fapte eroice
pentru triumful celor mai înaintate idei ale timpului nostru.
ideile comunismului.
Realitatea noastră este un izvor viu de inspiraţie pentru fău
rirea de opere literare la un înalt nivel artistic. Scriitorii noştri
cei mai buni îşi datorează succesele străduinţei de a cunoaşte
mai bine realitatea, de a pătrunde mai adinc in viaţa interioară
a oamenilor muncii, constructorii societăţii socialiste.
Opere care să-şi croiască drum spre inima oamenilor, ~~­
tind cu trăinicia lor timpul, nu pot fi scrise din fuga condemlm,
ci sînt rezultatul cunoaşterii adînci, al studiului îndelungat al
 C. \ (h e o r ~J h II ) l' J Cuvintare ro .. Ută la c..on!ulOla p~ tald a scrlltofl!or
realităţilor, al unUl susţinut efort artistic. al muncii de migală a
neatorului piitrnns de modestie ~i t'xigenţă fata de roade]" tru
dt'i sale.
Lenin spunea că arta aparţine poporului. lrebuind să pă.
trundă prin ri'tdiicinile ei cele mai adinci in masele largi ale oa.
menilor muncii. să fie pe inţell'sul lor, iubită şi aprecIată de ele.
să le unease,l sentimentele. gindirea ŞI vomţa.
:\u poate fi mulţumire mai mare pl'ntru un scriitor al timpu.
rilor noastre decit ca in opera lui cilitorul, făurar al noii orîndu.
Iri. s,i fl'cunoaseă propria sa ,iaţă, gîndurile şi năzuinţek sale.
Principiile rt'alismului socialist sint călăuza sigură a scriit(;.
,ilor noştri in activitatea lor creatoare. Ele deschid scriitorului o
perspecti"ă istorică Justă. il feresc de prezentarea deformată , uni-
lat!'r dă, plată. a fenomenelor vieţii. îi dau putinţa de a infăţişa
eu pasiulle realitatt'a ;n procesul comple\ al dezvoltării ei. al luptei
dintre H'chi şi nou, al afirmării a ceea ce este nou ŞI inaintat.
Likraturii îi revine un rol de seamă in formarea şi educarea
tineretului. Tinăra noastră generaţie are nevoie de opere care
întruchipează idealurile pline de măreţie ale epocii noastre. evo-
cînd tradiţiile glorioase de luptă ale poporului, ale clasei munci-
loarp. culti\Înd dragostea de patrie. de muncă . năzuinţa tinere tu
lui Spfl' mari înfăptuiri.
Literatura epocii noastre trebuie să insemne şi ca măiestrie
lin mare pas inainte in dezvoltarea şi imbogăţirea literaturii ro-
mine. Continuind tradiţiile marilor inainta~i, "alorificind critic
moştenirea literară. scriitorii sint chemaţi să creeze opere care vor
da () nouă strălucire comorilor limbii noastre .
Tinerii scriitori, urmind indemnul fruntaşilor scrisului nostru.
să St' deprindă. in munca grea asupra paginiI, să facă "ucenicie
lIei.ntr~'ruptă. pe toată viaţa" pentru a-şi perfecţIona măiestria.
CrIterIul de apreciere al unei opere dp artă nu este numărul d"
pagini. ci m,'sajul ~i fondul ei dt, idei . strălUCIrea ei artistică.
Arm,i dp luptă pentru o literatură bogat<'l in idei. pentru o
măi,'s!rit' inaltă a operelor literan', cri tica _ d,'z"oltînd r('ali",-
rile obţinute în ultimii ani trebUIe să manifeste combativitate
in tratarea prohlemelor creaţiei Eterare. "u
l?ot slUJI dez\'olt.ldi
literaturiI tendinţele de ocolire J. problemelor el arzătoare, subiec-
ti\Îsmul, tonul apologetic, cît ~I poziţiile neconstructive, negati
liste, spiritul de grup. Literatura noastră are nevoie de o critic••
principială, pătrunsă de spiritul de partId. recepti\:i faţă de tot
ce este valoros ~i merită sprijinit şi promovat faţă de opereI ..
can' abordează temele realită\ii noastre contemporane.
Critica literară. publicaţiile Uniunii scriitorilor să combata
ruptura de realitate. de clocotul "ieţii, incercarile sterile de cuI·
til'an' d unei literaturi cu tt'matică minoră, destinată unUI cerc
ill~ust de pretinşi rafin'l\i, influenţele literaturii decadente şi t.
metismului, refugierea in abstracţiulll nebuloase sau in trecutul irr
depărlat, ce se manifestă uneori in poezie.
O sarcină importantă a criticilor şi a tUturOl celor C't' "eti
,,'aza pl' tărîmul teoriei şi storiei literar<' cste intocl lirea Istonel
litt'raturii romi ne. care să intn'l'"indă o Jllaliză riguros ştiil ţine.1
a bogatului tezaur al literaturiI noastn şi .1 etapelor ei de ,lez·
\'Oltare.
Rodnica desfăşurare a <!c!ivit;tţii literare depinde intr () il'
vt'mnată măsură de munca Uniunii scriitorilor, avind in centrul
preoC'upărilor ei dezbaterea problt'lIlplor fundamentale ale crea·
ţiei literare. continua consohdun. a coeziunll tuturor fortelor li
creşten'a cu dra
tl'raturll.. pe teme l'la I'd eo1oglel
.. 1ll,\[\IS
, . ·t - len'·III·st.-
. "
~ost(' şi atl'nţie a tineretului scriitoriees('
"'1 or d'111 ţ ar a nO·ls·tra-
1n opere1e scrnton , .se reflectă. _ .nobilell'.
idl'i alt' luptei pentru salvgardarl'u onwnini de calamltaţ~I(. umll
nou război mondial. pentru conso lI'd area. păcii y,i colaboram dlll-
trt' toatt' popoarele, pentru pro~res so . c'al
I . caracteristice intre!!;ii
. l ' t
politici a partidulUI. a statu Ul nos ru.,( \plall~l?) In spirihll aces
- . ....
tor idei. Uniunea scriitorilor este chemată să dez"olte ~I m ~.lltor
legăturile de prietenie cu scriitorii din ţările socialiste. cu scmtom
progresişti din toate ţările.
264 G b. Gbeor9 h I u• D e 1
CUVîNTARE ROSTITA
Partidul Muncitoresc Romîn dă o înaltă preţuire muncii crea-
LA CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI ORAŞENEŞTI
toare şi activităţii obşteşti a scriitorilor patriei noastre, conside-
DE PARTID BUCUREŞTI
rîndu-i drept ajutoare ale sale de nădejde în opera măreaţă pe - 28 ianuarie 1962 _
care o durează poporul nostru_ (Vii aplauze.) Comitetul Central al
Partidului Muncitoresc Romîn vă doreşte, dragi tovarăşi, noi şi
însemnate succese în realizarea unor opere de valoare, care să îm-
bogăţească patrimoniul literaturii noastre şi să contribuie activ
la triumful socialismului. (Aplauze puternice, îndelung repetate.)

HScînteia- nr. 5419

din 25 Ianuarie 1962
Luînd cuvîntul, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a apreciat
că desfăşurarea conferinţei a prilejuit o trecere in revistă a rn.'1ri-
lor succese obţinute în dezvoltarea economică şi culturală a capi-
talei patriei noastre, a evidenţiat maturitatea şi capacitatea de mo-
bilizare a organizaţiilor de partid, spiritul de răspundere, însufle-
tirea şi hotărîrea cu care comuniştiI, în fruntea oamenilor muncii,
luptă pentru înfăptuirea politicii partidului.
Darea de seamă prezentată de tov. F. Dănălache şi dezbate-
rile care >au avut loc pe marginea acestei dări de seamă au fă­
cut o analiză cuprinzătoare a muncii vaste desfăşurate în toate
domeniile de organizaţia de partid a capitalei, în frunte cu comi-
tetul orăşenesc, au examinat Iip~urile ce s-au manifestat în munca
organelor şi organizaţiilor de partid, au fixat sarcinile în vederea
îmhunătăţirii continue a activităţii de partid, de stat, economice,
social-.culturale.
Inainte de a mă referi la unele aspl'cte ale activităţii organi-
zaţiei de partid din capitală mă voi opri asupra rezultatelor ob-
ţinute de oamenii muncii din patria noastră în realizarea obiecti-
velor planului de 6 ani.
In primii 2 ani - 1960 şi 1961 - ai planului, sarcinile pre-
văzute în Directivele congresului pentru această perioadă au fost
îndeplinite şi depăşite. Volumul global al producţiei industriale
a crescut în aceşti 2 ani cu peste 35°/0. Cele mai de seamă realI-
zări au fost obţinute în ramurile principale ale industriei, de care
 Gh Gh-eo yhi ll-OCJ [u\ 'Uldlf" ,d ('onlermld Organlldlte. Ord~l.fle!;li <II'
:)a d But. ueşh

depinde dezvoltareil proporţională, mereu ascendentă a întregii eco- , de'" colectillzare t'ste intr- o 1'""
" Procesul
" .Iza 1oarte "l1Iallltată ill
nomii naţionale, continua înflorire social-economică a ţării. Volu le'glllnIle Calaţl, IJUllPdoara. Iaşi, Oltenia şi .lltelt',
lOul producţiei în industria construcţiilor de ma~ini, care stă la baza .
In nUITH'le Comitetului
..... _
t"d IUl, fe1"lCll d"III to.at.l
CC'ntral al IJa rIU
progresului tehnic al tuturor celorlalte ramuri de producţie, a cres- IIllma pentru aceasta \'lctone ţărănimea din J"t'gl "1 CI " "B
. "" ".. " um C' uJ ŞI anat,
cut cu 15"", în industria chimică cu 50 ,o' în induslria energll'l pe mgll1ern, nwca1l1zatorn '1 a"ronomii dl'n staţ" "1 d
• \." _ .. _. 'f M. . lunI e e lna~lnl ~l
".
dectrict' - cu 33%, ~Iuncitorii, tehnicienii, inginerii au realizat tractoart
. '
ŞI dll1 gospodarnle agncole de stat -...
'1" 'Je I
Y L uc.:ra-t oru" d'In
peste plin în ace~ti doi ani o producţie în \'aloare de 6,5 miliard .. ,fatunle populare care au adus o maft' contribuţi,' la indrumare"1
dt' lei" Economia naţionalii .. primit peste prevederilp pbnului ţărănimii . pe . calea
. agric'Ulturii . socialIste
. 'M« (HO'aJlele ~l"" organizaţII
"",'(
Ull plus dt' 123000 de tone de oţel. 103000 de tOl1t' de laml de partid ŞI actl\"ul de partid.
lIate, 721 000 de tone de l'ărbune, moto,arl' electrice cu o putE'ft' In faţa organelor dr partId ~i .! sfaturilor populare" din acest"
dt 93000 kW, mobilă În valoare de 328000000 d,' I,'i, I('giuni ca şi din f('gmnile Dobrogea şi Bucureşti stii sarcina
l.S 600 000 1lI" de ţesăhui. 1 -l00 000 de perl'chl de înciil\ăminte de mare' răspund('re de a indruma şi ajut! concret şi operati\
i lIlulte .. Itele, Reduc"nd consumurile specifice şi folosind mai gospodăriile' colectil'e in actidtatea lor economică şi organizato"
bine capacităţile de producţie, oamenII muncii dlll industri,' au rică, repartizînd în acest St'clor cadre bun, ŞI compl'tente Toate
realizat ('conomii pestE' plan În \"aloare de 1,7 miliardp de lei . lorţele ţărănimii, ale tuturor lucrătorilor din agricultura acestor
Tn 1962, potri\"it pIanulUI, \"olwllul producţipi industriale va rt'giuni complE't colecti,"izate trebuie acum concentrate pc'ntru
,ltingp ur. nivel cu 5-l % mai mare decit în 1959. '\Jumai depăşirea consolidarea şi dez\oltarea eC'Ollomică a gospod~riilor colE'ctive
prevederilor Din'ctivelor pe primii trei ani ai planului cu 11 mi- Posibilităţile' nelimitate dt' sponrt' a producţiei agricole des.
Ihlrdp de lei reprezintă aproapE' ÎntrE'aga producţie industri:dă ,1 chISt' de închei Nea colecthizării ,"or fi pe deplin \ alorific.ltl' uacă
.U1UIt, 1831:>, colectiviştii din aceste regiuni şi organele de partid \"or Înţ('l ..gl'
~i pe frontul transformării socialiste a agriculturii şi al spo sa tre.acă la unirea gospodăriilor colective mici ~i cr"area de uni
r'rii producţiei agricole s-a.u obţinut succese importante. Consfă · t,iţi agricol,' mari, ca;labi]c' să asigure lolosm'~ r<lţionahl apă"
tuirea pt- ţară a ţăranilor colecti\"i~ti a prilejuit o analiză mullI mîntului. aplicarea metodelor agrotehnicp înaintate, utilizart:! mai
laterală a problemelor fundamentale ale agriculturii, a constihlit eficacE' a mijloacelor mE'canizate, îmbinarea culturii cerpal"lor cu
(' tribună a ('xperit'nţei 'naintatt' a gospodăriilor colective. Lucră ('reşterea animalelor şi cu alte ram.uri de produc\le agricolii
riIe eonsfăhliril au fost unnărit(, cu imens interes de întreaga ţă­ în continuare, tO\ară~ul eheorgllP Gheorghiu Dej a subliniat
rănime ~I nu dat un puternic avînt mi~cării ţărănimii pE'ntru t'ă datorit,i c:r"şte'rii aCllmulăr·lor statului a de\ellit posibil,; alo-
tenninarea coleetivizării. '\umai în .ultimele două luni decem «u,'a pl'ntru il1lestiţii În anii 1960 1962 a peste sa ti" miliard,
brie şi ianuarie au intrat în gospodăril colective un număr dr ti, I('i. clepă~inull-'" ni\""lul pr('\"ăZ\lt în Directi\e. :-,'icieind tara
circa 205000 de familii ţărăneşti, cu o suprafaţă de aproape noastră nu a anlt posibilitatea d, a aSigura o crp~ter(' atît de

(JOO 000 ha de teren agncol.
Presa noastră <1 adus la cuno~tin\a opini,'i publice că, dupii
regiunile Dobrogea şi BJ.Jcureşti, colectivizarea agriculturii s-a în·
cheiat ~i în regiunile Cluj şi Banat.
maT(' a rE'sursE'lor economiei, eme să permită dubl<ITe<1 im"estiţiilor
intr-o perioadă de numai 3 ani.
RealizărilE' ob\imltt' s-au rl'flE'etat în sporirea insemnată a ve·
niturilor şi în ('re~tef('a puterii de cumpărare a populaţiei, în asi·
 Gh. Gheorgbtu~Dej
:l68
gurare.î unui volum de mărfuri cu 18 miliarde de lei mai mare
in 1962 faţă de 1959, de o varietate largă de sortimente şi de
calitate superioară. In întreaga ţară s-au construi t şi se constru-
iesc sute de noi unităţi comerciale înzestrate cu utilaje moderne.
imbunătăţind.u-se permanent deservire.î populaţiei.
Toate acestea sint rodul muncii devotate şi pline de abnega-
~e. ~ mun~itorilor, ţ~ranil~r şi intelectualilor şi ilustrează justeţea
hOlel politICe a partidulUi nostru, creşterea rolului conducător al
organizaţiilor de partid in toate domeniile vieţii sociale.
La înfăptuirea acestor rezultate, care constituie un titlu de
mindrie pentru poporul nostru, o contribuţie de seamă au adus
oamenii muncii din capitală.
In intreprinderile oraşului Bucureşti - centrul politic cultu-
ral, ştiinţific al ţării şi cel mai important centru economi~ - se
r~lizează mai mult de o cincime din intreaga producţie indus-
~IUIă ~ !ă~ii: 28% din construcţiile de maşini, 32% din produc-
ţia ~hlmlca, 30% din textile, 37% din confecţii, 27% din pro-
ducţia de pielărie şi încălţăminte.
Volumul ~roducţiei industriale a oraşului Bucur~ti depă­
şeşte cu 20% mtreaga producţie din 1938 a industriei Romm' ..
C • d Iei.
~ u:' reptăţită satisfacţie arată darea de seamă prezentată
c~nfennţel. de comitetul orăşenesc de partid că în primii 2 ani
al pla~ulUi de 6 ani întreprinderile din capitală şi-au îndeplinit
plan.unle an~le inainte de termen, mărind producţia industrială
cu 35,6%. ~aţa de 1959 ~i realizînd produse peste plan în valoare
de 1,5 mlharde de lei.
Răs~unzîn.d cu elan che.mării partidului de a lupta pentru
de.sclolPenrea ŞI valorificarea rezervelor interne şi reducerea chel-
•tuie I or de producţie ' omenna " muncll .. d'ro Bucureşti au realizat
ro 1960-1961 economii peste plan de 1 milia d d l'
200 000 000 . 1 r e el - cu
mal mu t decit se angajaseră.
_ 'd~ezultat~le însufleţitoare dobindite în dezvoltarea industriei şi
ro fi •Icarea mvelului ei teI ' rea l'Izan
miC, • '1 e în construcţia de locuinţe
care Impodobesc din ce •m ce mal. mult cartierele oraşului. în lăI-'
Cuvlntare la Conferinţa Orgonizotlel orli~ene~U de partid BucuJe$t1
girea şi perfecţionarea deservirii populaţiei au transformat profilul
economic şi infăţişarea oraşului Bucureşti.
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consi-
liul de Stat şi Consiliul de Miniştri dau o înaltă preţuire şi felicită
din to~~ă i~ :ol~ctivele .de muncitori, ingineri şi tehnicieni, pe
oamenu de ştun\a ŞI cultura, organizaţiile de partid, sindicale şi de
tineret din Bucureşti pentru aceste minunate realizări, urindu-Ie noi
şi insemna te succese şi îndemnîndu-le să-şi înzecească eforturile,
să-şi mobilizeze toate energiile pentru realizarea şi depăşirea sarci-
nilor mari şi de răspundere ce le revin în planul de dezvoltare a
economiei naţionale. (Aplauze.)
Ponderea producţiei din întreprinderile industriei grele din
capitală în totalul producţiei industriale a crescut de la circa 36%
în 1950 la peste 50 % în 1960; ponderea producţiei întreprinde-
rilor constructoare de maşini a crescut de la 18,5 % la 32 %, cea a
intreprinderilor din industria chimică de la 5,6 % la 10,2%.
La baza dezvoltării cu precădere şi în ritm susţinut a produc-
ţiei întreprinderilor din industria grea au stat indicaţiile partidului
privitoare la folosirea avantajelor pe care le oferă adincirea spe-
cializării întreprinderilor acolo unde există condiţii optime pentru
cooperare. Existenţa unor astfel de condiţii în oraşul Bucureşti a
permis crearea unor întreprinderi cu profil bine conturat, reprofi-
Iare a multora dintre cele existente şi dezvoltarea unor capacităţi de
producţie specializate. Datorită profilării şi specializării se elimină
paralelismele în fabricarea unor produse şi cresc posibilităţile între-
prinderilor de a introduce tehnica înaintată şi a folosi mai complet
capacitatea utilajelor, obţinînd produse de calitate superioară şi la
un preţ de cost redus. De exemplu, profilarea Uzinei .. Semănă­
toarea" pe 4 tipuri importante de maşini agricole pentru recoltat,
prin renunţarea treptată la produsele neomogene fabricate în trecut
(pile, dulapuri metalice ş.a.) a permis modernizarea tehnologiei şi
orgaTlÎZarea în flux continuu a procesului de producţie, cu influenţe
pozitive asupra creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului
de cost. Specializarea Uzinei ..Tudor Vladimirescu" a constituit un

laetor hotărîtor in perfecţionarea eonstrucţiei auto\ ehiculelor, asi-
~urind aeestora ('onditil superioare de rezistent,\, stabilitate, COli'
fort ~i estetică.
hind un corp tplmie de inalta calificare ŞI in continuă creş­
tere, () Ian.(ii bază de cen:etări tehnice-ştiinţifice, industria capita-
leI \'a produc., maşini şi utilaj de inaltă tehnicitate, agregate de
mare produetidtate şi pn'cizie. instalaţi] de mecanizare şi automa-
tizare, Decesare ridicării continue a calităţii produselor şi extinderii
progresuluI tehnic in economia naţională.
In cl' prin'şte industria electrotehnică, intreprinderile dm
capitală rt'aliz.'ază peste 58°'0 din producţia pt' ţară a acestt-i
ramu"i. I'rufilarea şi dez\,(lltarea intrt-prinderii "Automatica" şi a
celorlaltt intrt'prillderi ,'l,'ctrotehnice fac posibilă infăptuirea auto-
matizării comple\(' a unor linii tehnolo~ice. maşini şi agregate.
Rl'('en' .IU fost automatizate fumalele nr. 1 şi 2 de la Combinatul
metalur~lt Rl'şiţa, a fost daborat sistemul de autom'ltizare a ac-
tionărilor elt-dric,' care urmează a fi folOSite la liniile de ciment,
maşini-unplte mari ş.a.
!?ez\'oltarea in continuare a producţiei de m.lşini şi aparate
eleurIee. d,' demente pentru automatizare care se prevede Si1
fie in HJ65 d,' pt'ste 3 ori mai mare decit in 1962 va accelera
ritmul rit' automatizare in industriile siderurgică. chimică. a mate-
nalelor de construcţie. in industria uşoară şi alimentară,
P.. ace,'a~i linie de profilare şi ~pecializare s-a dezvoltat şi in-
tlustrla t'hlllll~ă a ora~ului Bucureşti. CapacităţilE' de producţie ale
acestei ramun au fost orientate indeosebi spre producţia de colo-
ranţi, răşini sintetic,'. mas,' plastice prelucrate.
Cn obit'ctÎ\ d,' lIIare însemnătate. care urmează să mtre in
Pro~ucti,' in 19~2: este Fabrica de an\'elope Popeşti-Leorderu, ceea
ce IInpune pregatirea temeinică a productiei şi asimilarea cunoştin­
ţelor net','sare fabricării an\'elopelor la nivelul calitativ proiectat.
D,~ aSE'll1enea şi industriile textilă, confecţii, încălţăminte. ali-
llIE'nt~ra ale capitalei au inregistrat progrese remarcabile în ceea
ce !)fl\,eşte volumul, nivelul tehnic, calitatea şi varietatea produc.
:li I
\It'i. In 1960. în capitală s-au realizat de 2,3 ori mai multe produse
textill' decît în 1950, de 3 ori mai multe confecţii, de circa 3 ori
mai multă încălţăminte şi produse de piele, d,· 3.5 ori mai multe
preparate de carne. de 3 ori mai multe uleiuri, !.(răsimi vegetale ~.a.
Planu I de 6 ani preH'de sporuri ins"llInate ale cap;cităţii de
producţie prin reechiparea cu utilaje moderne, precum şi prin
construcţia unor noi întreprinderi şi secţii Pentru I,'lrgirea produc-
(iei dt' stofe. tricotaje şi conf"cţii de calitatt superioară pe haza
ti., fire line de tip lînă se \'a dezvolta şi inzestra cu utilaj de mart'
productivitate filatura de lină pieptănată. Prod'lcţia de ţesături tit
mătast' \'a fi îmbogăţită cu sortiment" de calitatt' superioară pro-
dusI' in noua ţesătorie de mătast' pf{',ăzută I st' construi în capi
tală. Combinatul de cauciuc Jila\'a işi \'a dubla capacitatea .lclllală
de prelucrare, \'a asigura illlbunătatlre~ substanţială a aprod-
ZÎonării cu articole tehruce şi hunuri de consum de [auciU( In
anul acesta se .... or incheia lucrările de dt'z\'Oltare ŞI utilare a fahri( II
de ulei şi a altor intreprinderi şi ,,'Ctii din industria alimentară.
O dată cu dezvoltarE'a economică a oraşului Bucureşti, numă­
rul salariaţ ilor a crescut faţă d" 1956 cu 23 %' al muncitorilor din
industrie. construcţii. transporturi. gospodărie comunală cu 34 ~>i
Inginerii şi tehnicienii din capit.IIă rezolvă cu competenţă spo-
rită sarcinile complexe al" rididnii continue a ni\'elului tehnic şi OI'
ganizatoric al productiei. ale introducerii şi extinderii tehnicii noi,
modernizării produselor şi imbunăt,\ţirii tehnologiei de fabricaţie
In această pri\'inţă pot fi citate numeroase exemple R,'cent
au fost omologate şi urmează să intre în producţia de serie la l'z
lIele "Timpuri noi" noile motoare diesel de 2, 3 şi 4 cilindri,
produse la nivelul tt·hnicii mondiale care prezintă un pronuntat
progres taţă de caracteristicile seriei \'ecbi ~i constituie o mindrie a
('ol,'cli\ului Întreprinderii. Dt' asemenea. noile motoare asincrone
a<illlilate de uzina de maşini eledrice au performanţe comparabile
('u cele mai bune realizăn pe plan mondial, fiind mult solicitate şi
la e,pOl t. Merită a fi subliniate rezultatele frumoase ale colectivu-
lui Uzine lor .. 23 August'· În asimilarea noilor linii de ciment dE'
 272 G h. G h e o rg h I u ._O_O--'J'--_ _ __ _ _ __
800 de tone c1inker/24 ore şi a presei hidrauli ce cu 6 etaje pentm
industria lemnului, utilaje de nivel tehnic ridica t, care au pus
cadrelor tehnice ale uzinei probleme tehnologice complexe.
Cu rezultate deosebite în ridicarea nivelului tehnic ş i calitativ
al produselor se pot mîndri şi o serie de întreprinderi din industria
uşoară şi alimentară. Sint apreciate modelele re u ş ite de încălţă­
minte pentru copii ale întreprinderii " Carm en", ţesă turile de
mătase cu desen şi colorit atrăgător produse de " M ătasea popu-
Iară", noile sortimente ale Fabricii de produse lactate Bucureşti şi
multe altele.
Planul de stat pe 1962 prevede pentru întreprinderile din
capitală sarcini sporite în ce priveşte dezvoltarea tehnicii noi. In
acest an vor fi asimilate maşini şi utilaje la nivel tehnic ridicat: la
Uzinele ,,23 August" - prese hidraulice d e 25- 100 de tone,
maşini de prelucrat mase plastice prin extrud ere şi injecţie ; la
"Timpuri noi" - motoare cu explozie de 9 CP şi 18 CP. Uzinele
"Electronica" vor intensifica lucrările pentru asimilarea producţiei
de diode şi tranzistori cu germaniu şi a pieselor de radio.
De modul în care întreprinderile constructoare d e maşini din
capitală vor realiza în 1962 însuşirea în fabricaţie de noi maşini,
motoare, instalaţii şi agrega te depinde dezvoltarea pînă în 1965 a
altor !ntreprin~eri din ţară, inclusiv din oraşul Bucureşti. Se poate
apr:cIa că maI mult de 1/5 din producţia anului 1965 a întreprin-
denlor constructoare de maşini din B ucureş ti se va realiza pe seama
utilajelor asimilate in 1962.
Infăptuirea ritmică a progresului tehnic ce re ca întreprinderile
constructoare de maşini să asigure trecerea cît mai rapidă de la
fazele ~e ~roiectare şi executare a prototipurilor la raza de punere
în fabncaţle, domeniu în care există o anumită rălllînere în urmă.
pelltr~ a cărei lichidare trebuie să ne mobilizăm toate forţele.
Succesul în ridicarea nivelului tehnic al producţiei este strîru
Ie~at de creared în întreprinderi a unei opinii de masă pentru asi-
milarea produselor noi şi de considerarea permanentă a planului
tehnic de către cadrele de conducere, ingineri şi tehnicieni ca fac-
-- CuvIntare la Conferinţa Organizatiei orAsenesti ':le partid Bucuresti
--
torul hotărîtor al d ezvol tării producţiei în viitor. Acestea trebuie să
273
se concletizeze în organizarea mai temeinică a serviciilor construc-
torului-şef ş i tehn ol ogului-şef din întreprinderi, în repartizarea celor
mai calificate cadre de muncitori şi tehnicieni în secţiile de pregă­
tire a fabricaţ ie i şi în sculării.
Indisolubil l egată de progresul tehnic, calitatea producţiei
constituie în prezent unul din obiectivele principale puse de partid
in faţa oamenilor muncii. Lupta pentru o calitate superioară a pro-
duselor este tot mai mult promovată la nivelul problemelor majore
ale activită ţii de producţie. Astăzi a devenit însă insuficientă în\e-
le~erea ca lită ţii ca privind numai finisarea îngrijită a produselor
sau -educerea remanierilor în cursul procesului de fabricaţie. Fără
îndoială că prezentarea, aspectul şi finisajul exterior au o mare im-
portanţă pentru aprecierea calităţii produselor. Cerinţele actuale
ale econom iei impun însă abordarea mult mai complexă a proble-
mei calităţii şi corelarea acesteia cu toate celelalte aspecte ale acti-
vităţii economice, în care un rol determinant il are nivelul tehnic
al producţie i. Prin calitate se înţelege în primul rind obţinerea unor
performanţe superioare: productivitate înaltă, durabilitate, re-
zistenţă mare la uzură, paralel cu micşorarea greutăţii specifice şi a
gabaritelor, ceea ce asigură economisirea materialelor şi reducerea
suprafeţel o r d e producţie. In toate domeniile, criteriul de orientare
trebuie să-I constituie modelele cele mai reuşite produse pe plan
mondial.
Inzestrarea tehnică a întreprinderilor, nivelul înalt de calificare
al cadrelor de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria capi-
talei pot asiaura maşini şi utilaje cu caracteristicile tehnice cele mai
inainta te, p:oduse textile mai atrăgătoare şi durabile, încălţăminte
mai frumoasă şi mai trainică, aparate de uz casnic moderne, pro-
duse alimentare variate şi cu valoare nutritivă ridicată.
O mare atenţie s-a acordat în cuvintare problemelor con-
strucţiei de locuinţe. Referitor la aceasta, tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej a arătat că grija deosebită a partidului nostru pen-
18
 G h. li h e o r 9 h i uDe J
tru imbunătăţirea condiţiilor de locuit în capitală s(, reflecta in creş'
terea an de an a volumului construcţiilor de locuinţe.
In ultimii 2 ani s-au construit în capitală aproape 23 000 ae
apartamente, constituind noi ansambluri şi grupuri de clădiri care
infrumusetează oraşul. Capătă o înfăţişare nouă magistralele capi
talei Cal,'a Gm'itei. ~oseaua Ştefan cel Mare şi Mihai Bravu,
ma!(istrala . ord-Sud ~I se desă"îrşeşte închegarea urbanistică a
zonei cl'ntrall' a oraşului.
Lucrătoni dll1 construcţii au dovedit că pot să realizeze lu-
crări Importante în termene scurte şi în condiţii de bună calitate,
indl'phnind mai bine unul dm indicatorii de bază ai planului dr
im'estiţii : termenul de punere in funcţiune.
Se e\tll1d tot mai mult metodele noi de mdustrializare ŞI de
'Ill'canizare a lucrărilor de construcţii, ceea ce a permis scurtarea
duratei dt, t'\ecutie şi realizarea unor importante economii de ma-
tt'riale.
l'l l'\tmplu grăitor în această privinţă îl constituie Pavilionul
E:-.pozitil'i "conomiel naţionale, la care s·au realizat 20000 m' de
suprafat'i utilă numai în 8 luni. ca urmare a folosirii în mare măsură
a ell'ml'ntelor prl'fabricate şi a aplicării unor procedee noi în teh-
nica dr e\ecutie.
La blocurile de locuinţe din b-dul Dinicu Golescu au fost date
in folosinţil 225 de apartamente cu 68 de zile înaintl' de termen,
la compll'xul dt·locuinţe Griviţa-Ateliere - 192 de apartamente cu
-14 de zile înaintt' dl' tl'rmen ; cele 9 blocuri-cămme lJentru ,1 000
dt, studenti au fost t'Xl'cutate in mai puţin de 8 luni.
Cu toate aceste rezultatl' îmbucnrătoare, în acti\Îtatea organi-
za\iilor dr construcţii-montaj din capitală se mai constată nume-
roase cazuri de punere în funcţiune cu întîrziere a unor obiective.
de nerl'alizare a producti\itătii muncii planificate. cali tate slabă la
1lIlt'le finisaje. depăşiri ale costurilor de deviz. Coordonarea pe
acelaşi şantier a constructorilor şi instalatorilor de specialităţi dife-
rite Iasă de dorit, ceea ce determină numeroase deteriorări şi reta-
ceri de săpături. de canalizări şi chiar de construcţii finis a te.
Industrializarea luerărilor dt' construcţii îşi face loc intr-un
ritm mult prea lent. ~i durata de execuţie este prea mare; de pildă.
construirea blocului nr. 9 din ansamblul Şincai \Iărăşeşti. eu -10
tie aparLlmente. a durat circa 12 luni , a blocurilor A., 1 şi A. 2. de
titt' 40 dl' apartamente din DruJllul Taberei 8 IUI1l.
Faţii de pro!(rl'sul realizat în arhitectură şi in tl'hnica eonstruc-
tiilor de locuinţe. criticile cele mai frecvente ale oamenilor muncii
care sl' mută în noile apartamentl' sint adresate calităţii materiale
lor dt, instalaţii ~i sanitare. artieolelor d,' Iă:ătuşerie pentru uşi. h'
rest re şi mobilă executate În mod rudimt'ntar ~i în cantitătl insu-
ficiente .
Acestei stări de lucruri i se va pune capăt prin darea in fum'·
tiune a fabricilor. în curs de construcţie. pentru producţia de
;adiatoare. băi. articole de Iăeătuşeril' şi annături, care vor asiguf'1
nevoile economiei nationale cu aceste produse în cantităţi suficit'nte
li sortimente variate.
Comitetul executi\' al Sfatului popular al capitalei trebUIt' să
manifeste o exi!(entă mult sporită faţă de activitatea din construeţii.
să in\l'I,'agă importanţa pl' earl' partidul şi guvernul o acordă ~on
strucţiilor de locuinţe ca unul din criteriile principale de .apr~clere
a acti\ităţii economice şi gospodăreşti dl' eătre populaţie ŞI. tot-
odată, ca tablou reprezentativ al forţei şi pro!(resului economiei.
Conducerea organizaţiilor de construcţii trebuie să asigure dm
. . .. , plasalnellte or<1atlIZarl'a
timp condiţ i ile de execuţlt' : prOIecte ŞI ,un, ,.~
raţională pe bază de grafice a execuţiei lucrărilor, livrarea la termen
a materialelor. recrutarea şi calificarea cadrelor necesare, corespun-
. 1· apitală ~i exigenţel tot
zător volumului sporit de construcţu (m c
mai malte privind calitatea lucrărilor. ... '
Pentru ridicarea nivelului actidtă\li în construcţu este necesar
, ." I Comitetului de stat pen·
ca Sfatul popu lar al capitalei, cu spnJlnu , I
. .' f' 're să definitiveze în tunpu
tru eonstrucţii . a rh itectura ŞI Slstema Iza •. I . B .
"1 d ··stematizare ale oraşu U1 u, u
cel ma i scurt pla nul şi d eta1n e e SI gradului
. plan concret pen tru creşterea <
reştl şi să î n~ocm ească un
IRO
 oeJ
276
-----------
G b. Gh t!
-----------------
o r9 h Iu-
de industrializare a construcţiilor. Aceasta este cu ant mai urgent
cu cît planul de 6 ani prevede darea în folosinţă in capitală a circa
90 000 de apartamente moderne şi confortabile. Construcţia noilor
blocuri de locuinţe se va incadra in ansambluri urbanistice, care
vor contribui la lichidarea urmărilor dezvoltării anarhice din
perioada burgheziei şi a contrastului dintre centru şi periferie. Noile
construcţii vor schimba complet infăţişarea Bucureştiului _ cu
străzi spaţioase, blocuri primitoare, magazine moderne, cu noi edi-
ficii de învăţămint şi cultură.
Insemnate fonduri materiale şi băneşti sint prevăzute pentru
îmbunătăţirea continuă a transportului în comun, realizarea unor
noi c?nstrucţii şi dotări edilitare pentru dezvoltarea reţelei de apă.
canahzare, modernizarea străzilor, extinderea spaţiilor verzi.
.P.lanul de 6 ani deschide noi şi minunate perspective capitalei
palŢiel noastre, ca şi ţării intregi. Bucureştiul se va înfrumuseţa şi
mal mult, va cunoaşte o mare dezvoltare economică, bunăstarea
locuitorilor săi va creşte continuu.
La sfîrşitul planului de 6 ani întreprinderile industriale vor da
o producţie de peste 2 ori mai mare decît în 1959. Vor intra în
funcţiune 19 întreprinderi noi; vor fi dezvoltate, reutilate şi dotate
cu secţii noi un număr de 40 de întreprinderi, ceea ce va ridica
potenţialul industrial al oraşului.
In 1962 se investesc în capitală circa 3,2 miliarde de lei. O
premi.~ă importantă pentru desfăşurarea normală a planului de in-
~eshţll este elaborarea din timp şi la un nivel tehnic ridicat a pro-
Iectelor pe~tru i.n~oducerea în plan şi pentru execuţia lucrărilor.
.Intruclt maJontatea institutelor de proiectare sînt în Bucureşti.
conSider necesar să mă _ Pentru satisfacerea cerinţelor în continuă creştere ale popu'
opresc asupra citorva aspecte legate de
munca de elaborare a doc . . . laţiei au fost puse la dispoziţia Sfatului popular al capitalei fonduri
. . .. umentaţlel tehmce pentru lucrările de
mvestJţll. In activitatea de . însemnate de investiţii pentru asigurarea reţelei de desfacere cu
prOIectare s-au realizat incontestabil
progrese incurajatoare S-a I b . spaţii corespunzătoare. S-au construit mari depozite de mărfuri. pre-
'. . u e a orat prOiecte valoroase pentru
~a:~ cO~bmate, instalaţii complexe, fabrici şi uzine la nivelul teh-
meu mo erne, frumoase ansambluri urbanistice.
277
In acelaşi timp există însă o serie de lipsuri în activitatea de
proiectare, ceea ce a făcut ca în anii precedenţi un număr de
obiective să nu poată fi introduse în plan.
In multe proiecte trimise spre avizare şi aprobare nu sînt solu-
ţionate probleme esenţiale, procedeele tehnologice proiectate nu
sînt clarificate şi aprofundate pe baza realizărilor tehnicii moderne.
Din cauza lipsei d.e legătură între proiectantul general, beneficiar
şi organele de proiectare de specialitate, deseori nu sint corelate
soluţiile alimentării cu apă, energie ş.a. ; nu se iau în considerare
posibilităţile de cooperare pentru utilităţi şi deserviri.
In multe din documentaţii nu se analizează cu toată seriozi-
tatea eficienţa economică a investiţiilor propuse, volumul acestora
fiind exagerat în raport cu rezultatele ce urmează a se obţine.
Faptul că toate aceste documentaţii cu lipsuri serioase au tre-
cut prin consiliile tehnice-ştiinţifice ale ministerelor dovedeşte că
nu se lucrează destul de temeinic, iar conducerile unor ministere
nu iau măsuri pentru îndrumarea şi coordonarea activităţii proiec-
tanţilor.
Comitetul orăşenesc de partid, conducerile organizaţiilor de
proiectare trebuie să manifeste un înalt simţ de răspundere, să se
ocupe mult mai îndeaproape de problemele proiectării şi avizării.
să îndrepte eforturile spre tratarea aprofllndată a aspectelor efi-
cienţei economice prin sporirea pe toate treptele a exigenţei faţă de
calitatea proiectelor şi printr-o mai bună coordonare a activităţii
de proiectare, în vederea soluţionării operative, pe parcurs, a pro-
blemelor legate de întocmirea documentaţiilor.
In dezvoltarea vieţii sociale şi economice a oraşului Bucureşti .
un rol important îl ocupă comerţul socialist.
cum şi un mare număr de unităţi comerciale, care asigură conditii
bune de deservire.
 G h. (~h t' o I y h i u • D t> J Cuvintdre Id Conferintd Orgdnizdtie! oraşeneştl de P,Htld Bucure~ll 27H

Satisfacerea exigenţelor sporite ale populaţiei capitalei, buna
aprovizionare a noilor cartiere, creşterea rentabiiităţii comerţului
socialist sînt cerinţe care se pot realiza numai în condiţiile unei
reţele comerciale raţional dezyoltate, cu un număr suficient de
magazine profilate şi bine utilate, distribuite în raport cu densitatea
populaţiei ~i dimensionate pe baza unor calcule economice care să
asigure reducerea cheltuielilor de circulaţie.
Anul 1962. în care am păşit, va încheia prima jumătate a pia-
nului de 6 ani. De rezultatele pe care le vom obţine în acest an
depinde într-o mare măsură înfăptuirea înainte de termen a pIanu-
lui de 6 ani.
Realizarea sarcinilor ce revin oamenilor muncii din capitală
în 1962 cere eforturi serioase din partea lor. precum şi o muncă
mai bine organizată, mai calificată din partea organelor şi organi-
zaţiilor de partid.
Sîntem încredinţaţi că oamenii muncii din capitală. sub con-
ducerea organizaţiilor de partid, îşi vor mobiliza toate forţele, toată
experienţa şi capacitatea creatoare pentru a asigura îndeplinirea
planului pe 1962 la toţi indicii, vor obţine noi şi însemnate succese
În lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru făurirea
\ ieţii socialiste_ îmbelşugate, a poporului muncitor.
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a ocupat apoi de unele
probleme ale muncii politice-organizatorice a organelor şi organi-
zatiilor de partid. Subliniind că organizaţia de partid a oraşului
Bucureşti. care grupează peste 122000 de membri şi candidaţi de
partid J aproape a şaptea parte din efectivul parlidului - este
cea mai mare organizaţie a partidului nostru, vorbitorul a spus:
Aşa cum a rei eşit şi din dezbaterile conferinţei, organizaţia de
partid a capitalei îşi îndeplineşte cu cinste sarcinile ce-i revin. A
crescut rolul organizaţiilor de partid în conducerea acti\ ită\ii eco-
nomice, de stat şi social-culturale; în marea lor majorilate, ele îşi
concentrează activitatea asupra principalelor probleme ale secto-
dul maselor de oameni ai muncii, contribuind într-o mare măsura
la succesele despre care s-a vorbit aici.
Măre\ele obiective ce stau în faţa noastră impun organelor şi
organizaţiilor de partid să asigure participarea activă a tuturor
membrilor de partid la lupta pentru realizarea sarcinilor politice-
economice, încît fiecare membru al partidului, la locul său de
muncă. să fie un militant care să-i mobilizeze şi 8ă-i însufleţească
prin exemplul său şi pe ceilalţi oameni ai muncii.
Darea de seamă şi discuţiile din cadrul conferinţei au relevat
importanţa deosebită a activului de partid, ale cărui rînduri au spo-
rit în ultimii ani; trebuie însă arătat că în <:apitală mai există mari
)osibiliti'tţi. încă nefolosite, de lărgire a activului de partid. Merită
~ă fie extinsă metoda folosită de comitetul orăşenesc, care, spriji-
nindu-se pe activul de partid, cît şi ve activul fără partid, formează,
pentru toate sectoarele de activitate, colective alcătuite din oa~eni
competenţi, specialişti cu o înaltă calificare din dlfente domenn -
ceea ce asigură studierea aprofundată a problemelor şi elaborarea
unor măsuri practice eficace.
In munca de alegere şi creştere a cadrelor, comitetul orăşenesc,
comitetele raionale de partid au obţinut bune rezultate, formînd şi
promovind în munci de conducere din toate. sectoarele vie~ de
partid. de stat, economice, culturale şi obşteştI un mare numar de
cadre valoroase.
In această privinţă, conferinţa a scos în e\idenţă şi unele l~p-
suri care trebuie înlăturate cu toată hotărîrea. A creşte cadre m~
, . bună pregătire l)olitică ŞI
seamnă nu numai a forma oamem cu o .
profesională care să poata conduce ac IV
v t' itatea intr-un sector. .sau
, . 1 . - lte principialităţi partmJCe,
altul, ci şi a-i educa în spmtu uneI ma
.' -' . -ntreaga lor comportare
al ideologiei şi moralei SOCIalIste, mClt pnn .'
să poată sluji drept pildă oamenilor munCII. . . .-
. întreI)rinderi. mstItuţu
Capitala noastră cu numeroase Ie el
, t
_ perim' şi de cercetare
v v -

centrale de stat institute de JJ1vaţamm su. . .

rului in care muncesc, le rezolvă cu mai multă competenţă şi ope- .. •• v' .'.. It" constituie un unaş rezerVOI
v'
stllnţlhca mstltuţu de arta ŞI cu ura, .' a
rativItate. desfăşoară o largă muncă politică-organizatorică în rîn- " .' org·mele ŞI orgalllz -
de cadre. Muncind cu stăruinţă ŞI pncepere, '
 G h. G beor9 hI u- D e j
280
ţiile de partid din Bucureşti au deplina posibilitate de a asigura
cadre corespunzătoare, cu perspective de creştere pentru toate
domeniile de activitate.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pe viitor aplicării con.
secvente a principiilor şi normelor leniniste în viaţa de partid,
conducerii colective, întăririi disciplinei de partid, a combativităţii
şi intransigenţei faţă de orice abateri de la linia politică a parti.
dului, de la disciplina şi regulile de partid.
Din dezbaterile conferinţei au reieşit unele deficienţe în do·
meniul organizării şi controlului îndeplinirii hotărîrilor. Ca rezul-
tat, unele hotărîri adoptate de comitetul orăşenesc sînt aduse cu
întîrziere la cunoştinţa comitetelor raion ale şi organizaţiilor de
bază, prevederi importante ale acestora nu se aplică la timp, iar
uneori de loc.
Deşi s·a atras atenţia în mod sistematic că organele de partid
trebuie să-şi desfăşoare cea mai mare parte a activităţii în mijlocul
oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, acolo unde muncesc
membrii de partid, totuşi nu au fost încă eliminate complet ten-
dinţele birocratice, de înlocuire a muncii vii prin şedinţe şi hîrtii.
Mai dăinuie practica unor şedinţe care, nefiind temeinic pregltite,
se încheie cu hotărîri insuficient documentate şi nu preconizează
măsuri concrete, precise, bazate pe un studiu aprofundat al pro·
blemelor. Se pierde, de asemenea, mult timp pentru întocmirea a
tot felul de informări şi situaţii, adeseori inutile. In perioada ia·
nuarie--septembrie 1961, unui singur comitet raion al de partid
din capitală i-au fost cerute 66 de informări şi situaţii, totalizînd
320 de pagini. In munca de partid sînt necesare diferite informări,
dar aceasta nu înseam:lă să se înlocuiască munca cu oamenii prin
munca cu hîrtiile; bună şi utilă este acea informare care se ba-
zează pe cunoaşterea temeinică a realităţilor şi le prezintă într·o
formă sintetică.
Aşa cum au arătat dezbaterile conferinţei, organizaţia de partid
din Bucureşti a desfăşurat în ultimii ani o activitate bogată şi mul·
tilaterală în domeniul muncii ideologice. Organele de partid se
Cuvintare ta Conrerinţa Organizaţiei orAseneşti de partid Bucureşti
281
preocupă într-o măsură mai mare de legarea tot mai strînsă a mun-
cii ideologice de sarcinile practice ale construcţiei socialiste; un
număr însemnat de cadre economice, tehnice studiază economia
politică şi problemele economiei industriale. Aproape totalitatea
membrilor de partid, precum şi alţi oameni ai muncii sînt cuprinşi
în învăţămîntul de partid.
Organizaţia de Bucureşti a acumulat o experienţă interesantă
în ce priveşte organizarea diferenţiată a muncii de propagandă
potrivit cu sfera de preocupări a diferitelor categorii de oameni ai
muncii cărora li se adresează - cadre conducătoare din economie,
ingineri şi tehnicieni, cadre de partid şi sindicale din întreprinderi,
cadre didactice, cercetători ştiinţifici, oameni de artă şi literatură.
Această experienţă trebuie să fie mereu îmbogăţită şi perfecţionată,
ea contribuind la legarea strînsă a teoriei de practică şi înlăturarea
caracterului formal, scolastic pe care·1 mai are uneori munca ideo-
logică. Accentul principal în munca de propagandă trebuie pus pe
continua ei îmbunătăţire calitativă, pe ridicarea nivelului teoretic
şi a eficacităţii sale practice. Munca de propagandă trebuie să asi-
gure cunoaşterea aprofundată de către membrii de partid şi de
masele oamenilor muncii a liniei şi hotărîrilor partidului, a apre-
cierilor sale asupra problemelor vieţii interne şi internaţionale, să
înarmeze ideologic pe membrii de partid pentru a îndeplini c~
succes sarcinile istorice stabilite de Congresul al III·lea al Parti-
dului Muncitoresc Romîn.
Pentru conducerea cercurilor şi cursurilor din sistemul învăţă­
mîntului de partid, pentru întocmirea de materiale prop.aga~distice
calificate, comitetul orăşenesc, comitetele raionale trebU1~ sa re~a~­
tizeze un număr mai mare de tovarăşi cu bună pregătire Ideologl~a:
1egaţl· de actIvItatea
. . . d'm d'f
practIca v
I en.te domenii ale construcţieI.
. . . "1 I
socIalIste. Acesta este ŞI mI) ocu pnnclpa . . I de înlăturare
. a tendm-
ţelor de rupere a propagandei de necesităţile practice.
.. . sOCJa
Formarea conştllnţel . l'IS t e a oamenilor muncii este una ..
. .•
dintre cele mai complexe sarCllli m e ap
t a desăvîrşirii construcţIeI
v ' v
.
socialiste şi trecerii la comunIsm. P ar f 1dul n ostru desfăşoara o unaşa
 282 Gh Chcor~lhiu ·DeJ
llluncă educati\'ă in rindul maselor largi ale celor ce muncesc, al
cărei rod este ni\'elul politic din ce in ce mai ridicat, elanul şi ab-
negaţia, atitud inea nouă faţă de m uncă ş i îndatoririle sociale, ori-
zontul cultural mai larg - trăsături caracteristice unui număr tot
Jnai J114lre de OC1tneni ai tnuncii.
In d es răşurarea a c tivităţii educative de masă, sarcini deosebit
tip mari au sindicatel e, Fără o intensă muncă educativă este 0U
ne putinţă îndeplinirea de către sindicate a sarcinilor ce le revin
in mobiliza rea oamenilor muncii la lupta pentru îndeplinirea pIa-
nu lui de stat. în a tra~erea maselor muncitoare la o participare tot
mai ac ti\'ă în cond'Tcerea economi ei, Or, a şa cum a reieşit ş i din
i n tef\en ţi i l e participantil or la disc uţii , adesea o rganizaţiile sindicale
prÎ\'esc munca edu ca ti vă izola t de aceste sarcini fundam entale, o
neglijează, nu se preocupă să-i as igure un caracte r permanent. La
unele întreprindE'ri din capitală munca cultural ă se du ce în mod
sporadic, an' o sferă de cuprindere res trînsă; se m anifes tă o slab.!
('\igenţ,1 faţ,i de conţinutul acti\ităţ ii cul turale, se face puţin pen-
tru organizarea uti l ă şi totodată p l ăc ută a timpului libe r al mun-
CItorilor. al famili ilor lor, al tineretului.
, Organele de partid sînt datoare să îndrume o rganiza ţiil e sin-
cltcale pentru lichidarea hotărîtă a uno r asemenea deficienţe , Mem-
brn de partId care activează în organele sindi cale t reb uie să ac-
tioneze cu perseverenţă pentru ca fiecare organizaţie sindicală să
\'alo~ific= ~~ultiplele mijloace pe care le a re la dispoziţie în vederea
desfaşurarn
, ,muncii cultural-educative' să folosea sca"d'111 p l'111 pu-
terea el de 1I1fJuenţă în scopul educării com uniste a maselor com-
baterii stărilor de s[Jirit înapOI'ate , pro movaru
".. nou l u!.' ' care ioan fos t create cu grijă părinteasc,i de clasa muncitoare, de
, O atenţie deosebită trebuie să aco rde organiza ţiile de p artid
tmeretului nostru min t ....
" " una, creştem nOn gene ra tii de ce tă ţe ni ai
patTl el soclahste, Factorul h o tărîto r al educaţiei comuniste este
munca' neobo 't "
"' "
1' "
SI sa cu !Jvam în rîndurile tinere tului dragostea ele
munca, spmtul de disciplin" h t" • d '",
" a, o anrea e a- şI darUl elanul şi ener-
gIa clocotltoare operei de construire a socialismului!
Organizaţiile U,T,M" cu sprij inul ~i sub îndrumarea organi-
za ţiilor de partid, treb uie să desfăşoare () actÎ\ itate bogată in con-
ţinut, \ar iată şi atrăgătoare, ajutindu-i pe tineri să-şi formezf' o
concepţie ş tiinţifică despre natură şi societate, ~ă-şi insuşească in-
\ăţătura ma rxist-leninistă şipolitica partidului nostru,
Regim ul democrat-popular a deschis larg în fa ţa maselor de
tineri por ţile învăţămîntului de toate gradele , În Bucure şti , ca şi
in întreaga ţa ră, reţeaua instituţiilor de în vă ţămînt a cunoscut o
put e rnică dezvoltarE',
Astăzi învăţămîntul de 8 ani ş i mediu se d e sfăş oară în c a pit a l ă
în 9,12 ş coli si cuprinde de 7 ori ma i mulţi ele\'i decît în 19,38,
'lum ai în ultimii trei ani au fos t construite în ca pital ă 39 de loca-
luri noi de ş c oală cu 750 de să li de clasă, I m'ăţămintul profesiollal
şi tehnic este urmat de peste 30 ()OO de elevi, Peste 15000 de tiJwri
munci tori îmbină munca în producţie cu în\'ăţătura, frec\·en tînd
cursurile învăţămîntului seral.
In Bu cureşti îşi d es făşoară, de aspmenea, actÎ\'itatea 14 insti-
tute de înv ă ţ ă mînt superior, în care învaţă peste 40000 de studenţi,
o d a t ă ş i jumătat e mai m ulţi dt'cî, erau in întreaga ţară în 1938,
~ -a u construit şi amenajat camine studenţeşti cuprinzînd 20 000 de
locu)'i ş i cantine la care iau masa peste 18000 de studenţi. Pen tru
urm ători i ani se pre\'ede cons truirea unui nou local al Institutului
jlolitehni c, cu o capacita te pentru 10 000 de studenţi, utilat la cel
mai înalt nivel tehnic, precum şi alte spaţii de îm'ăţămînt, noi
cămi ne ş i cantine s tud en ţeşti ,
Tineretul studios, folosind conditiile e\cepţionale de îm'ăţătură
partidu l ş i sta tul nostru, trebuie să muncească cu seriozitate şi s im ţ
de răspundere p entru a-şi însu~i temeinic cunoştinţele spre a fi
cît mai folositor patriei, , "
Comite tul orăşen esc de pa rtid, comitetele ra innale trebUIe sa
se preocupe mai siste ma tic de actiVItatea şco lară, In cadrul dezba-
terilor s-a a tra s a tenţia asup ra unor de fi ciente în munca edltcati \'ă
 G h. G b e o r9 h i u- D e J
284
desfăşurată de cadrele didactice, de org~~a~l~ V.T.M. din şcoli,
de organizaţiile de pionieri. Ele se explica mamte de toate prin
lipsurile în munca organelor şi organizaţiilor de partid, care ade-
seori, absorbite de alte sarcini, nu acordă şcolii atenţia cuvenită.
Trebuie asigurată continua îmbunătăţire atît a activităţii didactice
cît şi a muncii educative în şcoală - sarcină valabilă şi pentru
învăţămîntul superior. Sub conducerea organizaţiilor de partid tre·
buie unite eforturile cadrelor didactice, ale organizaţiilor V.T.M.,
ale asociaţiilor studenţeşti, pentru a ridica nivelul însuşirii de către
studenţi a cunoştinţelor predate, în strînsă legătură cu cerînţele
practicii, a-i educa în spiritul ataşamentului faţă de cauza socialis-
mului, al dragostei faţă de muncă şi de profesiunea aleasă, a forma
specialişti bine pregătiţi, cu înaltă conştiinţă cetăţenească, care s~
facă faţă cu cinste îndatoririlor ce le vor fi încredinţate.
Tînăra noastră intelectualitate, formată în anii puterii populare,
este educată de pe băncile şcolii în spiritul învăţăturii marxist-le-
niniste. In acelaşi timp s-a desfăşurat o largă muncă de răspîndire
a ideilor marxism-leninismului în rîndurile întelectualilor de veche
formaţie, care, în cea mai mare parte a lor, şi-au pus talentul şi
cunoştinţele în slujba construcţiei socialiste şi desfăşoară o multi-
laterală activitate obştească.
Pentru partidul nostru este un izvor de mare satisfacţie de a
auzi reprezentanţi de seamă ai ştiinţei şi artei arătînd cît de rod-
nice s-au dovedit ideile marxism-Ieninismului pentru activitatea lor,
cum îi ajută să găsească răspuns la problemele filozofice complexe
care decurg dîn dezvoltarea ştiinţei contemporane, ca şi la cele
ale creaţiei artistice. Nu e de mirare că poziţia ideologică a înte-
lectualilor noştri, faptul că ei urmează cu încredere politica parti-
dului stîrneşte furia duşmanilor socialismului şi ai ţării noastre de
dîncolo de graniţă, a feluriţilor transfugi, care şi-au renegat patria
şi poporul şi care încearcă să defăimeze nume scumpe întregului
nostru popor, glorii ale culturii romîneşti.
Cuvtntare la Conferinţa Organizatiei orlişeneşti de partid Bucureşti 281>
o impresionantă manifestare a ataşamentului profund al oa-
menilor de cultură faţă de partid şi faţă de cauza socialismului, a
botărîrii lor de a crea opere de valoare, demne de poporul nostru
făuri tor al noii orînduiri, a fost recenta Conferinţă pe ţară a scriito-
rilor. Sîntem convinşi că această conferinţă şi cele ale altor uniuni
de creatori care-i vor urma vor contribui la un nou avînt al crea-
ţiei artistice, la îmbogăţirea continuă a culturii noastre socialiste.
Partidul, oamenii muncii dau o înaltă apreciere contribuţiei
aduse de oamenii de cultură la cauza construirii socialismului, a
înfloririi patriei şi ridicării nivelului de trai material şi spiritual al
întregului popor. .
Avînd drept ghid indicaţiile Congresului al III-lea al Parti-
dului Muncitoresc Romîn cu privire la munca în rîndurile oamenilor
de cultură, organizaţiile de partid din institutele de ştiinţă şi artă,
din uniunile de creaţie au sarcina să intensifice activitatea de răs­
pîndire a marxism-Ieninismului, să combată concepţiile idealiste
retrograde, burgheze, să militeze pentru ca munca de cer~etare.
activitatea didactică şi creaţia artistică să răspundă în tot mal mare
măsură cerinţelor construcţiei socialiste. . .
In încheierea cuvîntării, tovarăşul Gheorgbe Gheorg~1U-D~J •a
mbliniat că în conferinţa organizaţiei de partid Bucureşti," c~ ŞI 1D
conferînţele tuturor organizaţiilor regionale, a fost releva:a 1D.se~­
. C CIP M R care a dezbatut mva·
nătatea deosebită a plenar el ., a . . . J
· 1 "il C gresului al XXII-lea a
ţămintele ce se desprind d m ucrar e on
P.C.V.S. pentru activitatea partidului nostru. .'
Strîns unit, legat indisolubil de masele cele mal.l argl ale. o~­
menilor muncii, partidul nostru este astăzi mai puternic ca oncl~ t'
. l' f ," d învăţătura marXlS-
Fidelitatea nestrărnutată a pamdu Ul ala . ~ t . m' transigen'a
. r
leninistă faţă de cauza SOCla ISmU ,
lui combativlta ea ŞI
'd 1 t
,
' ". • ederea cu care parti u es e
~a faţă de orice manifestări strame, m"c~ • d linirii măreţelor sar-
urmat de poporul muncitor sînt che~aş.la m ep
cini ale desăvîrşirii construcţiei soclahste.
 G h. G h e o r 9 h i \. De 1 RAPORT CU PRIVIRE
LA îN CH EIEREA COLECTIVIZĂRII
'\,e e\primăm comingerea că puternica organizaţie de partid ŞI REORGANIZAREA CONDUCERII
a capitalei. împreună cu întregul partid va şti să ridic" nivelul ac- AGRICULTURII PREZENTAT LA SESIUNEA
tiyităţii sale în toate domeniile şi va munci cu pasiune şi abnegaţie EXTRAORDINARĂ
pentru il aduce o contribuţie cit mai \'aloroasă la contmua întărire A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
a partidului şi a rolului său conducător, la înfăptuirea măreţulUI
- 27 aprilie 1962 _
program de desăvîrşire a construcţiei socialiste in ţara noastră.
(Cl/t;Întarea. ascultată cu deosebitil atel1ţie, a fost subliniată
CII Gii şi put('rnice aplauze.)

,.Sei/l/eia" /IT, ,542·1

din .'30 ianuarie 19(j] To"arăşi,

Sesiunea exlraordinart/ a Marii Adunări Naţionale estr eOllsa-

erată ul1ui nu/reţ evenimel1t istoric În viaţa poporului nostm:
terminarea colectivi~lirii agriculturii. In Republica Populcml Ro-
mÎm! socialismul a Învins definitiv la oraşe şi sate. (Aplauze lJU-
ternice. îndelungate.)
Această victorie ridi,l1 pe o Ireaptl/ mai Înaltt1 aliallla mUI1-
citoreascl1-ţl/rl1neascl/ şi unitatea //Iorai-politică a Întregului popor.
Cele dOUl/ clase sociale prietene, clasa muncitoare, conduct1toare a
luturor oamenilor muncii, şi clasa ţllrl/nimii colectiviste. Împreunâ
ClI intelectualitatea, merg ullll1r la umăr Îllail1le. StIh conducerea În-

cercaM a partic/ului, spre dest/vÎrşirea constmirii societl1tii socialiste

şi trecerea tl''Jptată la construirea comunisllllllui.
(Aplauze puternice.)
Sectorul soci.alist din agricultură deţine astăzi 96°1" din supra
faţa arabilă şi 93.40 'o din suprafaţa agricolă a ţării; gospodăriile
colecthe cuprind 3201 000 de familii. aproape totalitatecl familiilor
ţărăneşti. Obiectivul slabilit tii' C:ongri'S/ll al III-lea al P .•\f.R. În
domeniul transformării socialisti' a agriculturii a fost realizat CII
aproape 4 ani înainte de termen. (Aplauze puternice.)
Penniteţi.mi, tovarăşi. ca de la tribuna acestei sesiuni e\tra-
ordinare a M arii Adunări :\TaţionaJe, În numele Comitetului Cen-
tral al pantidulm, .al Consiliului de Stat şi al guvernului, să feli-
cit din toa tă inima hanllca noastră ţărănime. care a urmat ClI ho-
 2/lR G h. Gh eor9h i u-De j
Rftporl prezentat la sesiunea extraordinarA Il M .A .N .
289
tări re calea arătată de partid, organele şi organizaţiile de partid,
cialişti, Adoptarea măsurilor supuse dezbaterii Marii Adunări Na-
sfaturile populare, activul de partid şi de stat, care au desfăşurat
ţionale va aduce o preţioasă contribuţie la ridicarea agriculturii
o muncă politică şi organizatorică de mare amploare; pe inginerii
e o treaptă superioară, la consolidarea victoriei repurtate prin
agronomi, zootehnici, hortiviticoli, mecanizatori, lucrători din gos-
podăriile de stat şi din staţiunile de ~ini şi tractoare pentru
infăPtuirea colectivizării.
Profundele transformări revoluţionare care au avut loc la
munca lor plină de entuziasm şi devotament, (Aplauze îndelungate.)
sate s-au înfăptuit în condiţiile dezvoltării întregii economii na-
Eroioa noastră clasă muncitoare, întregul popor sărbătoresc cu
ţionale pe o linie mereu ascendentă, echilibrată, toate ramurile
mare bucurie victoria obţinută, Mîndru de succesele sale, încreză­
crescînd armonios, în ritm susţinut,
tor în viitor, poporul nostru munceşte cu nesecată putere de crea-
ţie pentru ca zi.ua lui de mîine să fie însorită şi înfloritoare ca In cei 13 ani de economie planificată, partidul a urmat con-
această primăvară minunată, (Vii aplauze,) secvent politica leninistă de industrializare socialistă, punînd în
centrul atenţiei dezvoltarea industriei grele şi în prim,ul rînd ~
, d striei constructoare de maşini, factor hotărîtor în crearea bazeI
MARI SUCCESE m u l '1
tehnice-materiale a socialismului, in dezvo tarea tuturor ramun or
t ' DEZVOLTAREA INTREGII ECONOMII NAŢIONALE economiei.
Producţia industrială a fost în 1961 de aproa~e 5 O~I ,ŞI JU-
Tovarăşi,
mătate mai mare decît în 1949, In 1961 producţia m~ustnel c~n­
La lucrările sesiunii noastre participă, alături de deputaţii structoare de maşini, a industriei energiei electrice ŞI ,a ,matena.
Marii Adunări Naţionale, 11 000 de invitati: preşedinţii tuturor lelor de construcţii este de peste 12 ori mai mare deCit m 1938,
gospodăriilor colective, specialişti care lucrează nemijlocit în pro- iar a industriei chimice de peste 14 ori, ,
ductia agricolă, lucrători din gospodăriile de stat şi din staţiunile In perioada 1949-1961 au fost reJ.ltilate, ~odemizate ŞI d~z­
de maşini şi tractoare, oameni de ştiinţă, ingineri şi muncitori yoltate aproape 500 de întreprinderi existente ŞI au fost con~,trUlt~
fruntaşi din uzinele constructoare de maşini agricole şi din indus- în industria republicană peste 280 de întrepri~denh Ş~ s:cţu nOtl '
tria chimică, bcrători de partid şi de stat. Promovarea cu consecven ţ a" a pr ogresulUl te m oa e
. mc 'La' t
Acest caracter cu adevărat reprezentativ al sesiunii de faţA ramurile economieI,, ,mzestrarea 'm t reprinderilor cu utJ 'd Je mo-'
oglindeşte profundul democratism al regimului nostru, participa- deme de mare randament, a permis , ca o r""rte
-
tot mal
..
mare
od m'
rea nemijlocită La conducerea statului a poporului muncitor, făuri­ sporul' de producţie să se real'Izeze p e seama creştem pr uch-
tor al destinelor sale,
vităţii muncii. ,
e va încheia
Sesiunea va face bilanţul uriaşei activităţi desfăşurate de Realizările primului trimestru al acestui an, oar il lanJ-
oamenii muncii, sub conducerea partidului, pe tărîmul transfor- prima jumătate a planulUI'de 6 am,'depăşesc preve d er e p 1 '
mării socialiste a agriculturii; vom avea de dezbătut problemele 'oada corespunzătoare a anu Ul
lui şi înregistrează faţă de pen I l 'd t' i Am produs
privind creşterea continuă a producţiei agricole, reorgamz:llea 0/ ansamb u f i us ne ,
conducE'rii agriculturii corespunzător cu cerinţele noii sale etape trecut un spor de circa 1 3 pe° "ultă energie elee-
' d e "--3 on mal m
de dezvoltare, asigurarea agriculturii socialiste cu cadre de spe- în trimestrul 1 a I acestUI an , ~, l decît în tot anul 1938,
trică, fontă, oţel, produse sodlce ŞI alte e
290 Gh. GheOrghiU_'_D_.~J___________________
Rezultatele obţinute pînă În prezent in realizarea planului de
6 ani arată că sarcinile stabilite de cel de·al III·lea Congres al
P.M.R. vor fi Îndeplinite cu s.ucces.
Dezvoltarea multilaterală a economiei, ritmul înalt de creş.
tere a producţiei in toate ramurile industriei au dus ~. de ~ ~
extinderea relaţiilor economICe externe, la creşterea ŞI ,mbunata.
ţirea structurii exportului, la lărgirea volumului şi nomenclaturii
imporhllui. In prezent ţara noastră are relaţii comerciale au peste
80 de ţări; volumul total al comerţului exterior a sporit între
anii 1949 şi 1961 de peste 4 ori.
In agricultură media anuală a producţiei totale de cereale
În anii 1956--1960 a depăşit cu 1 170000 de tone, iar în 1961
cu 2600000 de tone media anilor 1934--1938; la floarea·soare·
lui producţia totală a fost În 1961 de 10 ori, la sfecla de zahăr
de 7 ori şi jumătate, iar la cartofi de 2,2 ori mai mare decît
media producţiei totale a anilor 1934--1938.
In ce priveşte creşterea animalelor, din datele recensămÎntu·
lui rezultă că la inceputul acestui an numărul bovinelor a fost
de 4 707 000, cu peste 1 055 000 mai mare decît an 1938, nu·
mărul vacilor de 2 144 000, cu 357000 mai mare, al porcinelor
de 4 665 000, cu aproape două milioane mai mare, iar al ovine·
lor de 12 846 000, cu circa 2 400000 mai mare. Dacă se are În
vedere că războiul şi anii de secetă 1946--1947 au cauzat pier·
deri considerabile efectivului de animale, rezultatele obţinute în
sporirea şeptelului apar şi mai remarcabile.
Ca urmare a creşterii ruumărului animalelor din rasele ame·
liorate şi a inIbunătăţirii furajării şi îngrijirii lor s·au obţinut an
de an sporuri însemnate la principalele produse animale. In 1961
producţia de lapte a fost cu 57,5%, de lînă cu 47,4 %, de carne
În greutate vie cu 54010, iar producţia de ouă cu 1360/0 mai mare
decît În 1950.
Sporirea producţiei agricole vegetale şi animale a asigurat
satisfacerea nevoilor crescînde de consum ale populaţiei şi a ce·
rinţelor aprovizionării industriei cu materii prime.
Raport prezentat ta sec;iunea ~Xlraordinară a M.A,N.
291
Potenţialul economic al ţării noastre se reflectă În venitul
naţional, care în 1961 a fost de peste 3 ori şi jumătate mai mare
decît în 1949. Datorită sporirii resurselor materiale şi financiare
ale ţării a fost posibil ca în această perioadă să se investească
pentru dezvoltarea economiei naţionale peste 180 miliarde de lei,
de aproape 10 ori mai mult decît Întregul buget al statului din
anul 1950. Ca urmare a creşterii acumulărilor, volumul investi-
ţiilor prevăzut pe anul în curs este de peste 8 ori mai mare decît
cel din anul 1949.
Rezultatele remarcabile obţinute În dezvoltarea economiei
naţionale şi în creşterea productivităţii muncii asigură ridicarea
continuă şi sistematică a nivelului de trai al oamenilor muncii.
In ultimii 12 ani, salariul real a crescut de două ori, cheltuielile
statului pentru acţiuni social· culturale de 5 ori; au luat un mare
avÎnt construcţiile de locuinţe; volumul desfacerilor de mărfuri
prin comerţul socialist a sporit în 1961 de aproape 5 ori faţă
de 1949.
Realizările de seamă dobindite prin munca entuziastă şi plină
de abnegaţie a poporului nostru sînt strîns legate de sprijinul
frăţesc, multilateml, pe care ni·l acordă Uniunea Sovietică, de
colaborarea şi întrajlltorarea tovărăşească cu ţările socialiste.
(Aplauze puternice.)
Ţările lagărului socialist Iărgesc şi perfecţionează coordonarea
planurilor de dezvoltare economică, specializarea şi cooperarea
în diferite ramuri de producţie, schimbul de experienţă în
domeniul realizărilor tehnice-ştiinţifice, adîncind diviziunea inter·
naţională socialistă a muncii şi valorificînd mai bine avantajele
sistemului economic socialist. Aceasta contribuie la întărirea eco·
nomiei naţionale a fiecărei ţări, la accelerarea progresului tehnic,
la realizarea unor ritmuri înalte de dezvoltare şi prin aceasta la
intărire.'l sistemulrui mondial socialist, la victoria lui În Întrecerea
paşnică cu capitalismul. (Aplauze.)
292
G h. G he o r9 b i u • oej
VICTORIA SOCIALISMULUI LA SATE -
O CONFIRMARE STRĂLUCITĂ
A JUSTEŢEI POLITICII PARTIDULUI
Tovarăşi,
Lupta partidului nostru pentru înfăptuirea obiectivului său
strategic, viotoria deplină a socialismului, a cunoscut după elibe-
rarea ţării cîteva etape.
In prima etapă a revoluţiei populare, partidul a pus în cen-
trul programului de transformare democratică a ţării lupta pentru
exproprierea pămîntului moşieresc şi împărţirea lui ţărănimii mun-
citoare. In focul ei s-a închegat alianţa trainică dintre clasa mun-
citoar!' şi ţărănimea muncitoare. Lichidarea prin reforma agrară
a rămăşiţelor feudale în agricultură şi desfiinţarea moşierimii ca
clasă au însemnat rezolvarea sarcinii fundamentale a desăvîrşirii
revoluţiei burgheza-democratice, au creat premisele pentru trecerea
la înfăptuirea revoluţiei socialiste.
O mare contribuţie la făurirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti,
la realizarea reformei agrare şi instaurarea puterii populare a
adus-o organizaţia largă a ţărănimii, care în întreaga ei activitate
a urm3Jt partidul comunist, Frontul plugarilor, condus de emi-
nentul om de stat şi înflăcăratul patriot dr. Petru Groza.
Intr-un termen istoriceşte extrem de scurt, sub conducerea
partidului, clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea, a înfrînt şi a
izgonit de la putere clasele exploatatoare, a cucerit întreaga pu-
tere, a naţionalizat principalele miiloace de producţie şi a trecut
la construirea societăţii socialiste. (Aplauze.)
In noua etapă a revoluţiei, partidul nostru s-a căLăuzit ne-
abătut după învăţătura lui Lenin care arată că mica producţie
de mărfuri generează în mod inevitabil în proporţie dr:- masă ca-
pitalism şi burghezie, că pentru victoria deplină a noii ol·înduiri,
socialismul trebuie construit nu numai la oraşe, ci şi la sate.
Mica gospodărie ţărănească face cu neputinţă mecanizarea şi
organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei agricole, frînează în-
Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A.N.
293
saşI dezvoltarea industriei şi creşterea continuă a pieţei interne,
naşte contradicţii între ritmul înalt de creştere a industriei şi
starea de înapoiere a agriculturii, împiedică dezvoltarea planifi-
cată, armonioasă a întregii economii.
Singura oale de lichidare a acestei contradicţii este transfor-
marea socialistă a satului, treptata înlocuire a micii producţii de
mărfuri prin marea gospodărie socialistă.
Realizarea acestei sarcini are o uriaşă importanţă economică,
politică şi socială pentru fiecare ţară care trece de la capitalism
la socialism şi îndeosebi pentru ţări cu o ţărănime numeroasă şi
o pondere însemnată a agriculturii în ansamblul economiei na-
ţionale.
Linia trasată de partid acum 13 ani, la istorica plenară din
martie 1949 a Comitetului Central, a stat la termelia întregii
munci desfăşurate de atunci şi pînă astăzi în transformarea so-
cialistă a agriculturii.
Aplicînd creator la condiţiile ţăI·ii noastre planul cooperatist
al lui Lenin, învăţînd din bogata experienţă a Partidului Comu-
nist al Uniunii Sovietice în construcţia socialistă la sate, partidul
a desfăşurat o muncă îndelungată şi răbdătoare pentru a convinge
ţărănimea muncitoare să-şi unească micile gospodării în mari gos-
poeLării agricole socialiste.
Politica consecventă de întărire a alianţei cu ţărănimea să­
racă şi mijlocaşă a dus la crearea şi dezvoltarea sectorului socia-
list din agricultură. Faţă de chiaburime, partidul a adoptat poli-
tica de îngrădire, care a dus la micşorarea treptată a puterii ei
economice, la î.ngustarea continuă a sferei ei de exploatare şi la
lichidarea ei ca clasă. Prin aceasta s-a pus capăt pentru totdea-
una exploart:ării omului de către om.
Caracteristic pentru procesul de transformare socialistă a
agriculturii a fost înaintarea treptată, continuă, pe măsura convin-·
gerii ţărănimii de a trece pe drumul agriculturii socialiste şi pe mă­
sura creării bazei tehnice-materiale necesare.
 Raport prezentat la sesiunea extraordinarA II M.A.N.
_______________ 9n
~_~,,7
2_9_6_ _ _ _ _ _ _ _ _G_h,_G_h e o r 9 h i u - De I

ţiunile de maşini ş i tractoare îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile

Recensămîntul din 1930 a găsit 700000 de familii 'ă "
, raneş
fără nici un petic de pămîn t; alte 610000 de familii nu aveau
în medie, decit un pogon. In acelaşi timp însă, un număr d'
12200 de moşieri stăpîneau o suprafaţă arabilă mai mare dect
Z 460 000 de familii ţărăneşti laolaltă.
" Statistica fă cută de Ministerul Agriculturii în 1935 a arătat
ca aproape 37% din go spodăriile ţărăneş ti nu aveau nici o 't"
d " , ~a
~ ,munca, o treIme nu aveau nici o vacă, aproape o jumătlte
m,cI un p ~rc ş i nici o oa ie. Monografia făcută de Institutul de
ş tunţe s ocI.a~e ..în 1938 p găsit un plug la 3 gospodării , o grapă
la 4 gospodam cu suprafeţe între 1 şi 3 ha, Milioane de , " .
" . ' . )aranl,
care Ţ"u IŞI ~~teau aSIgura pe mICa proprietate de pămînt exi sten ţa
tI
,
trasate de partid şi guvern, ajută gospodăriile colective în orga-
nizarea şi planificarea producţiei, în executarea lucrărilor agricole
la timp ş i în bune condiţii agrotehnice, ceea ce a permis ţără­
t nimii să obţină recolte tot mai mari.
Cred itele acordate de stat în condiţii avantajoase gospodă­
riilor colective pentru dezvoltarea multilaterală a pro ducţiei, în-
tărirea economică şi creş terea averii obş teş ti se ridică numai în
ultimii trei ani la peste 1 726 000 000 de lei.
Partidul şi guvernul au acordat o aten ţi e perman entă cointe-
resării materiale a ţărănim ii în creşte rea producţiei agricole-
marfă . O importanţă d eosebită în aplicarea acestei politici a avut-o

lor. ŞI , a copulor, erau îndatoraţi pînă în git la bancheri şi cămă­ desfiinţarea cotelor obligatorii şi aşezarea, la temelia relaţiilor
~ n ~m cauza ~atelor pe care trebuiau să le plătească pentru aşa­ economice între stat şi ţărănime, a contractelor pentru vînzarea
ZIsa ~mpropnetaflre, a împrumu turilor făc ute p entru cum părarea produselor a gricole la preţuri avantajoase. Sistemul de contractări
de vIte sau unelte, a impozitelor şi dobînzilor In 1999 d " -- pregătit prin măsuri introcl.use treptat din 1953 -- a contribuit
datele economiştilor burghezi, aproape 2 500 000 d ,~ .' upa In măs ură con siderabilă la creşterea an de an a .producţiei agri-
d"" "" . e am CI gospo-
am ţaraneştI aveau datorii de 37,4 miliarde de lei. cole ş i a volumului de produse agricole intrate în fondul central.
. După datele oficiale ale vremii, analfabetismul cuprindea Numai în 1961 veniturile băneşti ale ţărănimii provenite din vîn-
ma~ .<Illo'1!t de jumătate din totalul populaţiei rurale, iar asistenţa zăr i că tre stat s-au ridicat la 9 miliarde de lei.
me Icala la sate lipsea aproape cu desăvîrşire ' 200/ d ' '" Au crescut con tinuu puterea de cumpărare şi nivelul de trai
" " 1 ' °
m copal
ma~e rial şicultoraJ al ţărănimii, care se hrăneşte şi se îmbmcă
Pmab a ~n an mureau cu zile din cauza bolilor sociale şi a hnsei
d e rana. r mai bine decît în trecut, consumă mai multă carne, zahăr, lapte,
cu mpăr ă mai multe produse industriale, textile, încălţăminte,
" " ~c:~ta, era satul "pitoresc", "viaţa patriarhală şi fericită" a
ţarammll dm trecut. mobilă, produse electrotehnice şi alte mărfuri de uz casnic. In
ultimii trei ani, numai prin reţeaua rurală a cooperaţiei de con-
Revoluţia a, •tnf"ap tUtta
socialist" . " d e clasa muncitoare în alianţă
cu ţarantmea' sub condu cerea partt'dU1Ut. nostru, a pus capăt pen·
" " .
sum a u fo st vîndute mărfuri în valoare de 31 miliarde de lei. In
t ru t otd eauna ca unu" "t perioada 1956- 1961 s-au construit la sate peste o jumătate de
d' 1 . ' t VIS un, acestei stări de lucruri schimbînd
ro tca viaţa maselor ţărăneşti, (Aplauze prelungite.) , milion de case de locuit; pînă la sfîrşitul anului 1962 numărul
Statul a îndreptat snre a ' It "" " satelor electrificate va ajunge la aproape 4500.
t'ti' " 1 "gflcu ura, multImIi 12 ani inves- Pe lîngă extinderea reţelei de spitale orăşeneşti şi din centre
IIm va oare de peste 23 miliarde d e lei, din care cea rr:a i mare
parte pentru maşini şi utila' A' raionale, astăzi funcţionează în mediul rural 2 000 de case de
54 000 d Je. gn cultura dispune as tăzi de naş teri şi aproape 3 000 de circumscripţii medico-sanitare, cu
e tra ctoare fizice 50 000 d "" . .
25 000 d b' ' e semanaton mecamce, peste 6 600 de medici.
e corn me pentru "aJOasen "' . 1
ŞI a te maşini agricole, Sta-
298 Gh. Gheorghlu.Dej
Analfabetismul a fost lichidat încă în cursul primului cinci-
nal. In ultimii trei ani au fost construite la sate circa 7 300 de
săli de clasă; întregul tineret sătesc de vîrstă şcolară, în număr
de 1 860000, a ,fost cuprins 'n învăţămîntul general de 7 ani;
statul asigură fiilor de ţărani largi posibilÎltăţi de a ajunge pînă
la cele mai înalte trepte ale învăţămîntului şi culturii. Peste
11 600 de cămine culturale şi case de citit, mai mult de 3 300 de
cinematograrfe, mii şi mii de formaţii artistice şi .teatrale de ama-
tori fac să înflorească zi cu zi viaţa culMală: a satelor noastre.
CĂILE CREŞTERII CONTINUE
A PRODUCŢIEI AGRICOLE VEGETALE ŞI ANIMALE
Tovarăşi ,
Una din .trăsăturile cele mai importante ale 'Procesului con-
strucţiei socialiste la sate o constituie creşterea ~ontinuă în în-
treaga această perioadă a p"oducţiei agricole vegetale şi animale.
S-a dezvoltail: în mod deosebit cultura cerealeloT, în primul
rînd a grlului şi porumbului, care ocupă aproape 72% din supra-
faţa arabilă. Au cunoscut O puternică dezvoltare culturile de
floarea-soarelui, sfeală de zahăr, cartofi şi legume.
Potrivit Directivelor celui de-al III-lea Congres al partidului,
pînă în 1965 va trebui să ajungem, în condiţii climatice normale,
la o producţie medie la hectar de 1 800 kg la grîu, 2 500-
2800 kg la porumb, lGel 'Puţin 1 500 kg la floarea-soarelui ,
25 000 kg la sfecla de zahăr, peste 15 000 kg la cartofi.
Rezultatele obţinute pînă acum sînt încurajatoare. Multe
gospodării colective §i gospodării de stat din toate ;regiamile ţării
au realizat încă în 1961 producţiile medii stabilite de congres
pentru 1965.
738 de gospodării colective au recoltat peste' 1 800 kg de grîu
în ~edie <la hectar, iar 60 de gospodării de stat au depăşit pro-
ducţia medie de 2 500 kg de griu la hectar.
Raport prezentat la sesiunea extraordinară Il M.A.N. 299
La porumb, 931 de gospodării colective au ob~~t pes~
2600 kg la heotar, ia;r 81 de gospodării de stat au depaşIt medIa
de 3500 kg de boabe la hectar. Gos.podăriile colective din
Sîntana _ regiunea Crişana, Plopu - Galaţi, Siminoc - regiunea
Dobrogea, Miloşeşti - regiunea Bucureşti, Seaca de cîmp - Ol-
tenia, gospodăJriiie agricole de stat Ion Roată şi Mărculeşti. - re-
giunea Bucureşti, Ovidiu - Dobrogea, Grabă~ -:: Banat ŞI altele
au recoltat în medie de pe toată suprafaţa cultrvata peste 5 000 kg
de porumb-boabe la hectar pe terenuri neirigate. .
Aceste rezultate arată cît de uriaşe sînt rezervele de sponre
a producţiei de care disprune întreaga a~!cultură. . ~xperienţa
gospodăriilor fruntaşe dovedeşte că, orgamzmd .teme~l_c m~ca
pentru valorificarea deplină a acestor rezerve, generallZ~~ SIste-
matic şi perseverent experienţa înaintată, toate gospoda~~le co-
lective şi . gospodăriile de stat vor putea realiza prodUCţii ;Ia m-
velul sarcinilor stabilite de congres.
Numeroase gospodării colective şi de stat şi-au propus ca în
acest an să obţină, pe o suprafaţă de 600 000 ha, rec~lte ~~ po-
rumb-boabe de peste 5 000 kg la hectar pe terenun nemgate.
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colectivişti ca~e ~ a~~ loc
Ia s..f-·tul
Irşi
anului trecut a examinat cu competenţa
. .. ŞI sprnt de..
răspundere, în .şedinţele plenare şi pe COIDlsn, problemele ~e!t~ru
producţiei de cereale şi plante tehnice şi, pe baza reallZarilor
ştiinţei şi a experienţei gospodăriilor fruntaşe, a făcut rec~m:m­
dări deosebit de preţioase. Aşa cum s-a subliniat la ConsfatUl~e:
pentru obţinerea unor recolte bogate treb~~. dată. o deo~eblta
atenţie pregătirii şi fertilizării s~lului, fol~SlTn. s:mmţelo: .~m~~­
iuri superioare, semănatului la timpul optrm ŞI m ~ondIţii ob.. '
asigurării unei densităţi optime de plante I~ hectar ŞI executar~ la
timp a liucrărilar necesare de îngrijire şi recoltare a cultunlor.
In toamnă s-au însămînţat 3200000 ha cu .grîu, din ca~e
1 800 000 ha cu seminţe din soiuri de mare produc~v~tat:. Sema-
năturile au lieşit din iarnă fără pierderi şi se prezmt~ bme odez~
voltate: Pe o suprafaţă de peste 4 0.00 000 . ba s,au, facut araturl

G h. G h cor 9 h i u - o C J
300
a dînci de toamn ă, ceea ce permite ca cea mai mare parte a po-
rumbului, florii-soarelui, sfeclei de zahăr, cartofiJor şi a altor cul-
turi să se însămînţeze în bune condiţii. Vor fi în sămînţate
3 900 000 ha cu porumb, din care aproape 2 000000 ha cu sămînţă
hibridă; la floarea-soarelui s-au asigura t pentru intreaga supra-
faţă seminţe din soiuri selecţiona te, productive ş i bogate în ulei.
Oamenii de ştiinţă şi specialiş tii cu multă experienţă, ţără­
nimea apreciază că rezervele de umiditate acumulate pînă acum
în sol, mult mai mari decît în alţi ani datorită zăpezilor şi ploilar
abundente din iarnă şi primăvară, oferă con diţii favorabile pen-
tru dezvoltarea culturilor. Intreaga ţărănime colectivis tă, mecani-
zatorii, specialiştii şi toţi oamenii muncii din agricultură muncesc
cu entuziasm, folosind toate mijloacele de care disFml, pentru
terminarea grabnică a însămînţărilor, pentru executarea tuturor
lucrărilor la timp şi la un înalt nivel agrotehnic.
Una din ramurile aducătoare de mari venituri, care permite
gospodăriilor colective folosirea mai bună a forţei de muncă şi
a ex-perienţei ţărănimii colectiviste, este legumicultuTG. Se pot da
numeroase exemple edificatoare cu privire la veniturile însemnate
realizate de gospodăriile colective din cultura legumelor cu care
aprovizionează oraşele şi centrele muncitoreşti. Astfel, gospodăria
colectivă Dobroeşti, din zona de aprovizionare a oraşului Bucu-
reşti, a cultivat cu legume în 1961 o suprafaţă de 63 ha, realizînd
venituri de 1740000 de lei, revenind [n medie 27600 de lei de
hectar. Suma încasată din vînzarea legumelor a reprezentat 68%
din totalul veniturilor gospodăriei. Valoarea unei zile-muncă a
fost de 32,27 de lei, din care 31 de lei în bani.
Este un fapt pozitiv că aproape 1 600 de gospo d ă rii colective
din regiunile Bucureşti, Oltenia, Galaţi şi Banat au organizat pro-
ducerea de legume timpurii, iar suprafaţa ocupată cu culturile
de legume în sectorul colectivist a ajuns la circa 100000 ha. Un
număr de 44 de gospodării colective din raionul Arad au luat
măs.uri organizatorioe pentru cultivarea în acest an a 1 132 ha cu
legume, din care 655 ha cu roşii timpurii.
Rapo rt prezenta t la sesiunea extraordinară a M.A.N. 301
E x istă toate condiţiil e ca legumicultura să cunoască un nou
şi puternic avînt chiar în cursul acestui an, asigurînd realizarea
unor venituri ~porite de că tre ţărănimea colectivistă şi aprovizio-
narea po pulaţiei orăşen eş ti cu produse proaspete, variate şi de
bună calita te În tot timpul anului.
In domeniul viticulturii, obieotivul principal este, aşa cum
am mai arătat ş i cu alte ocazii, extinderea suprafeţei cu viţă
n obilă din soiuri de mare productivitate şi de calitate superioară,
din care 30010 struguri de masă. In prezent &'.lprafaţa totală a
viilor este de 306 000 ha. Din acestea 124 000 ha sînt plantate
cu viţă nobil ă. Restul de 182000 ha sînt ocupate cu hibrizi pro-
ducători di recţi. Circa 50 % din plantaţiile de viţă altoită au
goluri în prop or ţie de peste 30 %, ceea ce impiedică obţinerea
de produ cţii la nivelul potenţialului podgoriilor noastre. Pentru
realizarea sarcinii ce ne stă în faţă, este necesar să se plan teze
noi suprafeţe cu viţă nobilă din soiuri de masă şi vin. Noile
plantaţii trebuie făcute În podgoriile cu tradiţie, pe suprafeţe mari,
după un plan general de sistematizare, care să permită în perspec-
tivă mecanizarea principalelor lucrări agrotehnice. Viile hibride
şi cele nobile îmbătrînite şi cu procent mare de goluri vor fi
defrişate pe măsura executării noilor plantaţii şi a intrării acestora
pe rod, în aşa fel încît producţia totală de struguri să nu
scadă. Plan taţiile trebuie făcute pe terenurile în pantă pe cît po-
sibil amenajate în terase, care asigură conservarea solului şi exe-
cutarea mecanizată a lucrărilor de Îngrijire a viei.
Pentru UiProvizionarea populaţiei cu struguri de. m:să ~e. o
perioadă cît mai îndelungată este necesar să se extmda SOIUrile
timpurii \În zonele cele mai favorabile. O dată cu mă~irea .s~pr:­
feţei cu vii trebuie îmbunătăţită substanţial agrotehmca vlticola:
aplicîndu-se pe scară largă experienţa gospodăriiior f~n~şe _ ş:
recomandările oamenilor de ştiinţă, astfel încît să se ajunga pm~
în 1965 la o producţie de cel puţin 1 400000 de tone de strugun.
. . It ura, sar cina este de.. a realiza o.
In ceea ce pnveşte pomtc«
suprafaţă de 300 000 ha de livezi, extinzîndu-se specule cele mal
 G h. G h e o r 9 b 1u • D e J
valoroase. Planul general de dezvoltare a pomiculrurii trebuie să
ţină seama de repartizarea fiecărei specii în cele mai potrivite
zone, creindu-se bazine specializate in cultura mărului, părului,
piersicului, cireşului şi vişin.ului. O atenţie sporită trebuie acor-
dată piersicului, cultură foarte valoroasă, care intră repede pe
rod şi dă o producţie eşalonată pe o perioadă lungă, din iunie
pînă in octombrie. Plantarea noilor livezi trebuie făcută pe tere-
nuri în pantă. Intervalele dintre rîndurile de pomi trebuie folo-
site pentru culturi furajere şi alimentare.
Tovarăşi,
In perioada colectivizării agriculturii, aşa cum am mai arătat,
a crescut numărul de animale la toate speciile, a sporit .producţia
de lapte, carne, lină şi ouă.
Datorită sprijinului puternic acordat de stat prin credite în
condiţii avantajoase şi ma1eriale de construcţii şi prin folosirea
mijloacelor proprii, gospodăriile colective au mărit numărul ani-
malelor proprietate obştească în ritm rapid, ajungînd in luna
aprilie a acestui an la 1145000 de bovine, faţă de numai
92 100 în februarie 1958, la 940 000 de porcine faţă de 88500
şi la 4380 000 de ovine faţă de 835 000.
Potrivit rp.revederilor Congresului al III-lea al partidului, în
1965 trebuie să se realizeze o densitate medie Ja suta de hectare
de 40 de bovine, din care 20 de vaci, 70 de porcine, 91 de ovine
- diferenţiat în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei zone,
iar gospodăriile colective trebuie să ajungă la o densitate a ani-
malelor proprietate obştească de 23 de bovine, din care 11 vaci,
33 de porcine, 80 de ovine.
Realizarea acestor sarcini este condiţionată de asigurarea
bazei furaj ere corespunzătoare, de crearea în fiecare gospodărie
a unui efectiv corespunzător de animale-matcă din cele mai bune
rase, de sporirea continuă a productivităţii animalelor.
Folosind din plin ajutorul acordat de stat, mijloacele finan-
ciare proprii şi resursele locale de materiale de construcţii, gos-
Raport prezentat la sesiunea extraordinarA li. M.A.N.
303
podăriile colective şi gospodăriile de stat trebuie să execute con-
strucţii trainice şi igienice, cu cheltuieli reduse şi pe terenuri
care nu sînt potrivite culturilor, în apropierea res.urselor de apă
şi a drumurilor de acces. La amplasarea şi execuţia construcţiilor
este necesar să se înlăture cu toată hotărîrea orice risipă de pă-.
mînt ambil, de fonduri şi materiale, adoptîndu-se numai proiecte
ieftine.
Existenţa unui efectiv mai mare de animale, sprijinul acordat
de stat pentru creşterea animalelor creează condiţii pentru spo-
rirea continuă a procLucţiei şi a fondului de stat la carne. Această
sporire trebuie să se realizeze la toate speciile - bovine, porcine,
ovine, păsări.
Creşterea efectivelor de bovine va permite să se obţină in
1965 o producţie anua·Iă de circa 600 000 de tone carne, care să
asigure livrarea la fondul de stat a cel puţin 530 000 de tone de
carne în 'Viu.
Calea cea mai economică pentru a obţine în condiţiile noas-
tre o cantitate cît mai mare de carne de la vitele destinate tăierii
este sporirea simţitoare a greutăţii acestora, corespunzător cu rasa
animalelor.
Gospodăriile colective, folosind în mod raţional păşunile ce
li s-au pus la dispoziţie, pot obţine de la fiecare ~~I un spor
insemnat de greutate cu cheltuieli reduse de furaJare Şl de forţă
de muncă. Livrarea tineretului la o greutate medie de 300 kg la
rasele ameliorate şi 200 kg la rasele neameliorate este în interesul
gospodăriei, care realizează in acest fel un plus însemnat de
venituri. De exemplu, o gospodărie colectivă primeşte pentru un
viţel crescut la 250 kg şi adus la calitatea I un preţ de aproape
d oua' on.mal. mare d ' pentru ace laşI
eOlt ' animal contractat la 180
kg calitatea a II -a.
Pentru multe gospodării colective, în special din zonele gr~u
mecanizabile, este avantajoasă îngrăşarea boilor, după ,ce aceştia
au fost folosiţi timp de cîţiva ani ca animale de mun:a. Un bou
· t' prin munca , poate s
îngrăşat, a' cărui valoare a f ost amor t Iza a
ă
 304 G h. G heor9 bi u- o cj
aducă gospodăriei un plus de venit de aproape 3 500 de lei şi o
cantitate de carne pentru fondul de stat egală ou cea obţinută
de la doi mînzaţi.
O sursă de venituri pentru ţărănime, care poate în acelaşi
timp să aducă un spor important de -carne, este îngrăşarea viţeilor
din gospodăriile personale ale oolectiviştilor. Se apreciază că în
1965 vor fi aproape 1 500000 de vaci în proprietate personală a
colectiviştilor; ele vor prowce cel puţin 1 100000 de viţei, din
care circa 500 000-600 000 vor fi destinaţi tăierii.
Creşterea acestor viţei la greutăţi cît mai mari se poate rea-
liza în gospodăriile personale ale oolectiviştilor. Este necesar însă
ca acele animale care nu pot fi îngrăşate în gospodăria personală
să fie contractate de întreprinderile statului la greutăţile efective
pînă la care pot fi aduse de către producători şi apoi crescute şi
îngrăşate în continuare în gospodării de stat, în îngrăşătoriile
Ministerului Industriei Alimentare şi în gospodăriile colective din
comunele care au tradiţie în creşterea vitelor.
O sursă care asigură obţinerea !Într-un termen mai scurt a
unei producţii sporite de carne este creşterea porcilor. In acest
domeniu, gospodăriile agricole colective au obţinut rezultate bune
în ultimii ani: de la 23000 de tone de carne vîndute statului în
1961, ele vor ajunge la circa 70000 de tone în 1962, valorificînd
pe această cale în condiţii avantajoase porumbul şi celelalte furaje.
_ Gospodăriile colective au toate posibilităţile să ajungă pînă
~ 1 965. ,Ia o producţie-marfă de 2 000 000-2 500 000 de porci
0
mgraşaţl, care va asigura gospodăriilor colective venituri anuale
de circa 2 miliarde de lei.
Pentru a atinge asemenea niveluri de creştere a porcilor este
necesar ca gospodăriile colective să-şi constituie o matcă de circa
~.OO ~O~~~O 000 de s:roafe. Această sarcină este pe deplin rea-
Izablla, ţinmd cont ca gospodăriile colective au avut în aprilie
155 000, iar la sfîrşitul acestui an vor ajunge la un efectiv de
200 000-220 000 de scroafe.
Raport prezentat la sesiunea extraordinarA a M A,N. 305
Fiecare gospodărie colectivă trebuie să-şi întocmească planuri
concrete de creştere a porcilor pînă în 1965, prevăzînd îmbună­
tăţirea continuă a procesului de reproducţie şi îngrăşare, amelio-
rarea condiţiilor de adăpostire, corelarea planului prodiUcţiei de
carne cu cel al producţiei de furaje şi asigurîndu-şi ;rezervele
necesare.
Gospodăriile de stat ating în 1962 o încărcătură de 100 de
porci graşi livraţi la 100 ha arabil; prin concentrarea în conti-
nuare a creşterii şi îngrăşării porcilor în gospodării mari şi spe-
cializate, ele vor trebui să ajungă în 1965 la un număr de două
milioane de porci graşi.
In ultimii ani, multe gospodării de stat au obţinut rez.ultate
frumoase în creşterea şi îngrăşarea porcilor. Insuşindu-şi expe-
rienţa gospodăriilor fruntaşe şi organizînd mai bine creşterea şi
îngrăşarea porcilor, gospodăriile de stat au toate condiţiile pentru
a îndep.lini această sarcină de mare răspundere.
Un mijloc deosebit de important de creştere a producţiei de
carne îl constituie sporirea însemnată a efectivelor de păsări.
După datele ultimului recensămînt, număr.u1 de păsări a ajuns
la peste 44500 000, faţă de 37000000 existente în 1960, iar pro-
ducţia de ouă a crescut în 1961 la 2600 de milioane.
Rezultă din aceste date că efectivul de păsări necesar rea-
lizării produ-cţiei de 120000 de tone de carne de pasăre. î~ 19~5,
prevăzută în Directivele celui de-al III-lea Congres, eXIsta chJa~
în momentul de faţă. Aceasta înseamnă că sarcinile pe care m
le-am propus în domeniul producţiei de carne de ,pa.săre pot fi cu
m.lIlt depăşite ~n anii ce urmează; se va putea aSIgura .astfel ~
creştere însemnată a ponderii cărnii de pasăre în pro~ucţJa t~~la
de carne. La aceeaşi concluzie se poate ajunge daca e~am~am
numărul cu totul scăzut de păsări din gospodăriile colective ŞIo de
stat faţă de suprafaţa pe care o d eţm. · Recensămîntul
o .. a aratat
că la începutul anului 1962 au existat în gOSipodarn~e de stat nu-
mai 1 237 000 de păsări, iar în gospodăriile coleotlve 1 600 .O?O.
In fiecare gospodărie colectivă şi de stat există toate condIţnle

S06 ah. C b e o r 9 h i u· o e J
pentru a creşte într-un termen scurt cel puţin SOO-600 de păsări
la suta de hectare.
In acest an, cele mai multe gospodării colective au prevă­
zut în planurile de producţie crearea şi dezvoltarea fermelor
de păsări. Peste 2 SOO de gospodării şi-au organizat de pe acum
asemenea ferme, folosind construcţii ieftine realizate în cea mai
mare măsură cu mijloace locale şi valorificînd pentru hrana pă­
sărilor resursele furajere de care dispun. Merită să fie evidenţiat
exemplul gospodăriei colective Ceaau din raionul CăIăraşi, regiu-
nea Bucureşti, care la o suprafaţă de peste 3 000 ha şi-a propus
să sporească efectivul de păsări de la 600 la suta de hectare în
1961 la 1 200 [n 1962. Pentru realizarea acestei creşteri impor-
tante, gospodăria şi-a organizat un incubator propriu de tip ca-
meră, ce poate fi făcut cu cheltuieli minime în orice gospodărie
şi în care se produc 6 000 de pui în fiecare serie. Ea a vîndut
anul treoot, în afară de puii de o zi, !peste lS 000 de păsări şi
aproape 60 000 de ouă, realizînd numai din creşterea păsărilor
un venit total lde peste 200 000 de lei.
. Comitetul regional de partid Bucureşti şi sfatul popular re-
gIOnal au luat măsuri pentru extinderea experienţei pozitive a
~ospod~iei Ceacu. şi la alte lS0 de unităţi, ceea ce va da posibi-
htat:~. sa se org~mzeze ferme de păsări în marea majoritate a gos-
podariilor colective din regiune, să se obţină încă în acest an o
producţie de S 000 000 de păsări.
In ceea ce priveşte gospodăriile de stat, a fost întocmit un
p:ogram. ~e sporire a efectivelor de păsări la toate DJIlităţile, care
sa pe~llta creşterea producţiei de carne de pasăre (găini, curei.
raţe, glşte) de la 3000 de tone IÎn viu planificat in 1962 la 9500
de tone în 1965, iar a producţiei de ouă de la 73000000 la
lS5 000 000. ' A
In a.f~r~ de acţiunea pentru dezvoltarea creşterii păsărilor în
~~~~ ~mt~ţJ!e gospodăriilor de stat, un număr de 51 de gospo-
am dl.n J~l. oraşelor şi centrelor muncitoreşti vor fi organizate
ca man unltaţi specializate de tip industrial pentru incubaţie,
Raport prezentat la sesiunea extraordinar! a M.A.N.
307
producţie de carne şi producţie de ouă; ele vor fi deservite de
7 fabrici de nutreţuri combinate. Pentru această acţiune se vor
aloca pînă în 1965 investiţii suplimentare de 265000000 de lei,
ceea ce va permite să se obţină în aceste unităţi o producţie de
12500 de tone de carne şi de 300 000 000 de ouă peste prevederile
planului.
De o mare însemnătate pentru sporirea producţiei de carne
de pasăre şi ouă este organizarea creşterii păsărilor pe lîngă mo-
rile aparţinînd Ministerului Industriei Alimentare şi sfaturilor
populare, precum şi pe lîngă silozurile Comitetului de stat pentru
valorificarea produselor agricole. Toate aceste unităţi trebuie
să-şi întocmească un program concret de creştere a păsărilor pe
diferite specii şi a producţiei de ouă, cu ajutorul unor amenajări
simple, ieftine, executate cu mijloace locale, folosind deşeurile
rezultate din activitatea morilor şi silozurilor.
Prin măsurile arătate se va putea realiza pînă în 1965 o pro-
-ducţie totală de carne la toate speciile de circa 1 500 000 de tone
viu, respectiv o creştere de circa 50% faţă de anul 1961.
Conducerile gospodăriilor colective şi ale gospodăriilor de
stat trebuie să folosească rezultatele bune obţinute în unităţile cu
cea mai înaintată experienţă, să sporească productivitatea anima-
lelor, să elimine pierderile, să valorifice cît mai bine furaj ele,
astfel încît sporirea producţiei de carne să aibă loc în condiţiile
unei sistematice re-duceri a preţurilor de cost şi măririi continue
a veniturilor obţinute din a'cest domeniu de activitate.
Producţia de lapte de vacă a orescmt în 1961 la 25500000
hectolitri faţă de 21 300 000 realizat în 1959.
,
Se poate aprecia că pe baza ef ect'lVU lUl' de vaci ce-l vom
avea în 1965 _ 2 900 000 de capete - producţia de lapte va
-creşte la circa 40 000 000--43 000 000 beotolitri .
. t An gos<nOdăriile co-
Există numeroase exemple mcuraJa oare Ir~ • _
. d permit să aprecIem ca sar
lective şi [n gospodăriile e stat care od ","' de
., Ia creşterea pr Uv,.eI
cinile ce ni le..am propus cu pnvlIe
.'
..
A tf I gos:podărule colective
. au
lapte !Vor putea fi îndeplmlte. se,
20
308 G h. Gheorg hi u. oej
Raport prezentat la sesiunea extraordinar! a M.A,N
309
obţinut în 1961 de la vacile proprietate obştească, în medie, cîte
1 652 de litri de lapte, iar gospodăriile de stat 3000 de litri. Un că creşterea producţiei medii de lapte este însoţită de o creştere
număr de 58 de gospodării de stat au realizat de la 13 000 de şi mai mare a preţului de cost. Este necesar să fie examinate
vaci în tmedie lPeste 3 500 de litri de lapte, iar 113 gospodării temeinic caJUZele 'care au umflat preţul de cost şi să se ia măsuri
agricole colective au obţinut peste 2 500 de litri de llapte la ca această gOSiPodărie, care a obţinut atît de frumoase rezultate
fiecare vacă furajată. în creşterea producţiei de lapte, să poată deveni un exemplu şi
Este instructiv să arătăm situaţia producţiei de lapte la un în domeniul costurilor de producţie.
număr de gospodării de stat din punct de vedere al efectivelor Ţinînd seama de consumul crescînd de lapte la oraşe şi sate,
de vaci, al producţiei medii şi al preţului de cost realizat în 1961. de necesitatea aprovizionării ritmice cu materie primă a fabricilor
de produse lactate puse în funcţiune şi a celor pe care le vom
construi, a asig.urării unor cantităţi din ce în ce mai mari de lapte
G. A. S. I Nr. de vaci I Producţia
OIf'dle
litrI
IPreţ de cest
lei:Htru
tras pentru creşterea tineretului bovin şi porcin, trebuie să ne
concentrăm artenţia în direcţia sporirii însemnate a producţiei de
lapte în toate gospodăriile colective şi de stat.
Peştera - Dohrogea 110 4053 1,05 Ele vor trebui să asigure din prăsilă proprie şi achiziţii de
Andrăşeşti - Bucureşti 99 4198 1,07 viţele din rase de mare productivitate încărcătură cu vaci pre-
Coţuşca - Suceava 218 4052 0,95
Sălard - Crişana 287 3114 1,06 văzută la suta de hectare, îmbunătăţirea continuă a calităţii ani-
Variaş - Banat 194 4716 1,30 malelor, furajarea judicioasă şi generalizarea experienţei unităţilor
fruntaşe. Ingrijirea vacilor trebuie încredinţată unor cadre bine
După cum se vede, aceste gospodării au obţinut producţii pregătite, cu experienţă, pasionate în căutarea şi aplicarea celor
mari la un număr important de vaci. mai avansate metode de creştere a producţiei de lapte cu un con-
Preţul de cost mediu realizat de aceste gospodării pe litru ţinut mare de grăsime şi la un preţ de cost redus. (Aplauze.)
de lapte a fost de 1,09 lei, ceea ce, desigur, reprezintă încă mult
Tovarăşi,
faţă de posibilităţile mari de reducere a preţului de cost care
există în gospodăriile de stat. Realizarea sarcinilor privind creşterea importantă a număru­
Gospodăria agricolă de stat Grabăţ, regiunea Banat, a ob- lui de .animale, precum şi sporirea producţiei de carne, lapte,
ţinut în 1961 o producţie medie şi mai mare decît cele arătate lînă, ouă este condiţionată în mod nemijlocit de dezvoltarea con-
mai sus, ~i anume de 5 036 de litri de la un număr de 188 de siderabilăa bazei fura;ere.
vaci, .~roducţ~e pe care am dori s-o obţină toate gospodăriile de Efectivele de animale calculate în unităţi vită mare se vor
stat Şl colective. Analizînd însă preţul de cost înregistrat în bi- mări de la 6987000 la începutul anului 1962, la 7985000 în
lanţul acestei gospodării, se constată că acesta a fost de 2 75 lei
pe litru faţă de 1,08 lei planificat, deci aproape de trei o'ri mai 1965.
Avem toate condiţiile pentru a asigura din abundenţă, can-
mare. Aceasta este de neînţeles. Dacă ar fi să dăm crezare celor
titativ şi pe sorturi, nutreţurile pentru furajarea şeptelului, pre-
cuprinse în bilanţul gospodăriei Grabăţ, ar trebui să admitem
cum şi J'ezeTVele necesare, dispunem de o puternică bază cerea-

310 G b. G he o r9 biu. D c j
lieră şi in !primul rînd de porumb, care ocupă ponderea cea mai
mare în furajarea animalelor. Să dăm deci cea mai mare atenţie
sporirii producţiei la hectar a porumbului pentru boabe, siloz şi
masă verde, astfel ca în următorii ani să dublăm producţia.
Pentru o furajare echilibrată a animalelor este necesar să se
dea o deosebită atenţie plantelo.!' bogate în proteină şi în special
culturilor de mazăre, soia, 'trifoi şi lucernă, la care trebuie extinse
suprafeţele şi sporită simţitor producţia la hectar.
O rezervă importantă în sporirea producţiei de ruraje este
extinderea culturilor duble şi în primul rînd a porurmbului pe te-
renurile de pe care s-a strîns recolta de mazăre şi cereale păioase.
Ţărănimea noastră are o îndelungată experienţă în cultivarea
printre porumb a dovleacului şi fasolei. Anul trecut la gospodăria
colectivă din comuna Siminoc, regiunea Dobrogea, de pe 150 ha
în cultură intercalată s-a obţinut o recoltă de 5 100 kg de po-
rumb-?~ab~ şi 180 kg de fa,sole în medie la hectar; gospodăria
colectIva dm Valea MăcrişuLui, raionul Urziceni, a recoltat de pe
o suprafaţă de 50 ha, în afară de 4 900 kg de porumb-boabe, cite
480 kg de fasole în medie la hectar.
Din calculele J'ăcute pe baza producţiilor realizate de un
număr mare de gospodării colective din toate reaiunile ţării re-
zultă că din cele 3 900 000 ha cu porumb, dacă :-ar cultiva in-
tercalat pe 1 000 000 !ha dovleci şi fasole - socotind numai o
producţ~e de 3 000 kg dovleci la hectar - s-ar realiza un surplus
de f.urale de 3 000 000 de tone; folosite în hrana porcilor ele ar
da circa ,66 000 de tone de carne în valoare de 694 000 000 de
lei. Totod~tă s-ar obţine o cantitate de 90000 de tone de seminţe
de dovleCI, care, transformate în ulei, ar aduce un venit de circa
216000000 de ~ei. La fasole, socotind o producţie de 200 kg la
hectar, s-ar realiza 200 000 de tone, care, la preţuri de contrac-
tare, reprezintă un venit de 460000000 de lei; în afară de
aceasta, fasolea lasă în pămînt o cantitate de azot care aduce o
contribuţie importantă la .
sponrea pro d ' .
ucţlei culturilor următoare.
_-----R-"-'-"-O'-'_p_,"_'Zentat .._A_._M_A_.N_._ _ _ _...:3~1l
la sesiunea extraordi_n_
După cum se vede, cultivarea dovleacului şi fasolei între
porumb poate aduce la fiecare hectar un venit suplimentar de
1350 de lei.
Merită oare să depunem toate eforturile pentru a extinde
chiar din primăvara aceasta cultura de dovleci şi fasole interca-
lată printre porumb? Desigur că da. (Aplauze.)
Fiecare gospodărie colectivă poate să cultive dovleci şi fa-
sole printre porumb pe suprafeţe întinse. Lucrările de arat, se-
mănat, praşila IÎnttîi şi chiar a doua se pot face mecanizat, iar
pentru celelalte lucrări gospodăriile colective dispun de forţele
de muncă necesare.
Cea mai ieftină resursă de furaje este suprafaţa de peste
4000 000 ha cu pClşuni şi fîneţe, care reprezintă aproape 30010
din suprafaţa agricolă a ţării. In regiunea Hunedoara, păşunile şi
fîneţele ocupă peste 60 % din suprafaţa agricolă, în regiunea Cluj
50010; întinderi mari de păşuni şi fineţe sînt şi în Maramureş,
Suceava, Mureş-AlIltonomă Maghiară, Braşov şi în alte regiuni. Ţă­
rănimea noastră a preţuit întotdeauna păşunile, pentru că ele asi-
gură animalelor timp de 5-6 luni de zile pe an nutreţuri bo-
gate 'în substanţe hrănitoare, dau posibilitatea să se obţină can-
tităţi mari de lapte, carne şi lînă la un preţ de cost scăzut.
Din păcate însă, această importantă bază furaj eră este folo-
sită în măsură insuficientă din cauză că nu se manifestă grija
necesară pentru continua imbunătăţire a stării păşunilor şi fine-
ţelor şi pentru ridicarea sistematică a productivităţii lor. Acolo
unde s-au luat măsurile corespunzătoare au fost obţinute sporuri
importante de produse.
Pe păşunea din Munţii TarcruuIui, regiunea Mureş-Autonomă
Maghiară, prin lucrări simple de curăţire, îngrăşare şi însămînţare,
producţia de iarbă a crescut de la 4200 kg la 14 000 kg la hec-
tar. Se pot da şi alte exemple care arată că pe aceeaşi suprafaţă
se poate asigura creşterea unui număr dublu de animale. Este ~e­
ce sar să se pornească cu toată hotărîrea la aoţiunea de ~onre
considerabilă a producţiei de furaje pe păşuni şi fineţe, prm lu-
 312 G h. G h eo r9 h i u. D e J
crări simple de c.urăţire ş i reînsămînţare cu ierburile cele mai va-
loroase, fel'tilizarea cu îngrăşămin te na turale şi, pe măsura posi-
bilităţilor, cu îngrăşăminte minerale.
Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, consiliile
G.A .S., comitetele executiu~ ale sfaturilor populare, organele şi
organizaţiile de partid trebuie să se preocupe ele valorificarea tu-
turor posibilităţilor de care dispun pentru creşterea cît mai rapidă
a bazei fu ra;ere.
FIECARE GOSPODĂRIE COLECTIVĂ
O UNITATE P UTE RNIC Ă, INFLORITOARE
Tovarăşi,
Dezvoltarea economică şi consolidarea fi ecelrei gospodării co-
lective trebuie să se desfăşoare potrivit unui plan de perspectivă,
pe o durată de mai mulţi ani, fundame ntat multilateral, pe baza
studierii atente a tuturor factor ilor care acţionează asupra pro-
ducţiei: mărirea Stlprafeţelor, structura culturilor, căile de sporire
a recoltelor la hectar, dezvoltarea şeptelului şi a productivităţii
lui, asigurarea bazei furaiere optime. T oa te acestea trebuie să se
reflecte în creşterea producţiei globale şi a producţiei-marfă a
gospodăriei, în s.porirea avutului obş tesc şi a veniturilor colecti-
viştilor.
O preocupare principală a gospodăriilor colective trebuie să
fie luarea tuturor măsurilo r pentru folosirea cu griiă şi cît mai
eficientă a pămîntului. Se cere punerea în valoare a tulmor tere-
nurilor neproductive sau cu produotivitate scăzută, organizarea
în cel mai Scurt timp a teritoriului, as tfel încît să se asigure utili-
zarea mai deplină a mijloacelor mecanizate pe tarlale mari, rerpar-
tizarea m funcţie de criterii bine chibzuite (sol, relie ful terenul.ui,
apropierea de căi de comunicaţie şi a ltele) a suprafeţelor pe dife-
rite culturi şi utilităţi, urmărindu-se redu cerea la strictul necesar
Raport prezentat la sesi unea extraordinară a M, A .N
313
a suprafeţelor destinate altor utilizări decît cele direct legate de
producţie. 1 · . , .. ' d· ·· f b .1
co ectIvlzarll creeaza con lţi! avora 1 e pentru
Terminarea
o <largă a· cţiune de mobilizare a maselor ţărănimii la executarea
lucrărilor de combatere a eroziunil or, de dese care a terenurilor
cu exces de apă, de îndiguire a suprafeţelor inundabile, de pu-
nere în cultură a terenurilor nisipoase şi a sărăturilor, ridicîndu-se
pe toate căile fertilitate.a solului. In fiecare gospodărie va trebui
elabora t un program special în vederea efectuării lucrărilor pe
etape ş i în p erioadele cînd muncile din agricultură mI sîn t
intense.
Puterea economică a gospodăriilor colective este indisolubil
legată de creşterea avutului obştesc. Alocarea an ,d~ a~ a ,u.nor
fonduri sporite din veniturile realizate de gospodane, ŞI mar~re~
fondului obştesc raportat la suta de hectare suprafata reprezl~l~a
indicato rii principali care arată progresul realizat de gospodane
şi forţa sa eco nomică.
Sursele şi căile de realizare a fondului obştes,c s~nt pre.ci~te
în stat~ tu l gospodăriil or colective; el se formea~a .dm vemturIle
în bani şi în na tură ale gospodăriei, care cons~ItUle s~rs.a prm-
cipală de creşt e re a avutului obştesc, precum şi dm credItele acor-
date de stat. C ea mai mare parte a resurselor fondului obştesc
sînt fo losite de go sp odăria colectivă pentru mărirea efectivelor d~
animale, cons truirea adăposturilor necesare şi a altor construcţll
gospodăreşti, procurarea de inventar agricol.
Alocînd an de an, sume tot mai mari penh"..l creşterea fon -
dului obş tesc, gospodăriile coIectJve . şI-au. dezvoltat mijloacele
. (e
l..
producţie - co n diţie fundamentală a sporirii venitunlor proprjll
şi a valorii zilei-munca. , Ast fe,I fon d uI de bază mediu raportat a
suta de hectare a crescut de la 72000 de lei în 1959 la aproape
81 000 de lei în 1961. Corespunzător, veniturile la suta de h("c-
tare realiza,te de gospodăriile co 1ectJve · au crescu t de la, f.93 900
de lei la 108500 de lei. In felu I aces t a, 'm medie pe ţara
. , ' llecme
a.
colectivist a primit pentru m.unca în gospodăria colectIva o ZI-
3U G h. G b e o r 9 h 1u - D e J
mWlcă 6 kg de cereale, însemnate cantităţi de legume, fructe,
zahăr, ulei, precum şi 7,50 lei. Un număr de 870 de gospodării
au dat, în afară de 'Produse în natură, mai mult de zece lei la
fiecare zi-muncă,
Este instructiv .s ă arătăm modul în care sporirea avutului
obştesc, raportat la suta de hectare, influenţează pozitiv creşterea
veniturilor gospodăriilor colective şi a valorii zilei-muncă,
Gospodăria colec tivă Recaş din regiunea Banat, spre exemplu,
şi-a sporit an de a n proprietatea obştească, ajungînd la sfîrşitul
anului 1961 la un fon d de bază de 4 484 000 de lei, ceea ce re-
vine la o sută de hectare teren agricol 186 000 de lei faţă de
148700 de lei în 1960 şi 97400 de lei în 1959, Un loc princi-
pal în a\'utul obştesc iîl ocupă animalele, al căror număr era la
1 ianuarie 1962 de 455 de taurine, din care 242 de vaci şi juninci,
1189 de porcine, din care 100 de scroafe, 1060 de ovine,
Sporirea continuă a avutului obştesc a dus la creşterea veni-
turilor gospodăriei la o sută de hectare teren agricol de la
165400 de lei în 1959 la 228000 de lei în 1961.
Rezultatele obţinute de această gospodărie apar şi mai con-
cludente dacă le comparăm cu cele obţinute de gospodăria co-
lectivă vecină Bazoşul Vechi, care, deşi are o serie de realizări,
nu a folosit pe deplin posibilităţile existente pentru dezvoltarea
proprietăţii obşteşti. Aici fondul de bază la o sută de hectare re-
prezintă 97 800 de lei faţă de 186 000 de lei la gospodăria Recaş ;
ca urmare, veniturile realizate la o sută de hectare au fost în
1961 de nwnai 111450 de lei faţă de 228000 în gospodăria
Recaş, iar valoarea zilei-muncă de numai 15 lei faţă de 30 lei la
cealaltă gospodărie,
Gospodăria colectivă
din Palazu-Mare, regiunea Dobrogea,
şi-asporit continuu proprietatea obştească, ajungînd la sfîrşitul
anului 1961 la .un fond de bază de 4906600 de lei, revenind
337000 de lei .la o sută de hectare teren agricol, faţă de 272 000
de lei în 1960 şi 219000 de lei în 1959, Gospodăria avea la 1
ianuarie 1962 un număr de 536 de taurine, din care 206 vaci. Veni-
- Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A,N
ile gospodăriei la o sută de hectare teren agricol au crescut
:tematic de la 181 700 de lei în 1959, la 238300 de lei în 1960
315
i 304 400 de lei în 1961.
Ş Consiliile de conducere ale unor gospodării colective au o
atitudine cu totul nejustificată faţă de problema avutului obştesc,
considerînd fără temei ,că prin alocarea unor swne sporite din
veniblrile gospodăriei pentru creşterea fondului de bază se vor
reduce sumele alocate plăţii zilei-muncă, Aceasta înseamnă pur
i simplu să-ţi furi singur căciula, A menţine la un nivel scăzu t
Ş
roprietatea obştească, a nu asigura resurse1e necesare creş t em..
~ijloacelor de producţie, sporirii efectivelor de anin1ale, planta-
ţiilor pomiviticole, amenajării de suprafeţe pentru cultura l~gu,
melor înseamnă a n,u crea baza trainică şi sigură pentru spomea
veniturilor go~odăriei şi in1plicit a veniturilor pe zi-muncă,
Desigur că pentru 'sporirea mijloacelor de producţie, gos-
podăriile colective beneficiază şi vor beneficia şi în viitor de. in1:
portantesume alocate de stat sub formă de credite cu do~mda
foarte redusă Iii cl1iar fără dobîndă, însă toate acestea "tr~bUle să
fie plătite, rambursate la scadenţă, Numeroase gospodaru conso~
lidate iaU renunţat să mai facă apel la credite din partea statulu:
şi îşi alocă singure fondurile necesare lărgirii însemnate a aVl.ltulUi
obştesc, , ,"
Consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, t~ţl ţa~
ranii colectivişti trebuie să se îngrijească de creşt~rea CIt ~l
rapidă a avutului obştesc, ca principala cale de spome a :emtu-
rilor gospodăriilor, de întărire a puterii lor economice, de ndlCare
a bunăstării materiale a colectiviştilor. (Aplauze.)
,,, cl1'bzuite a fondu-
O mare atenţie trebuie acordată fo1OSlfll 1 " •
' f' gospodărie, combatm-
lui de zile-muncă de care d Ispune lecare ,
, 'toţi' neproductive sau sta-
du-se risipa, cheltuirea lor pentru activI a d'f' t
d '1 muncă pentru 1 ente 1'e-
bilirea unui număr prea mare e ZI e- " 1 ".
" t de zile-munca se a oca m
buri administrative, Un numar exag~ra " i contabililor din
momentul de faţă preşedinţilor, bngadlenlor Ş • 1961 numă­
gOllpodării. In regiunea Dobrogea, spre exemplu, m
 316 G h. Gbe or9 bi u ~ o•J
rul mediu de zile-muncă pe un colectivist a fost de 195, în tim
ce zilele-muncă alocate preşedinţilor în medie pe regiune au fos~
de 711; în regiunea .Banat, la 187 de zile-muncă medie pe un
colectivist s-au alocat preşedinţilor 572 de zile-muncă.
Asemenea situaţii arată că actualele norme de retribuire a
preşedinţilor, brigadierilor şi contabililor din gospodării colective
sînt necore~punzătoare, deoarece determină disproporţii nejusti-
ficate între veniturile a cestora şi veniturile calectiviştilor. Aceasta
creează o si tuaţie neplăcută pentru preşedinte, îi scade a utori-
tatea, îl rupe de masa colectiviştilor, în rîndul cărora se pot crea
nem~lţumiri justificate. Situaţia a fost sesizată de numeroşi preşe­
dm ţl de gospodării colective. Fără îndoială că pentru munca lor
de mare răspundere, preşedinţii ,trebuie să primească un număr de
zile-muncă în plus peste media realizată de colectivişti, fără însă
ca aceasta ,să ducă la ex.agerări. Este necesar ca normele existente
să fie revăzute în cel mai scurt timp şi să se adopte o reglemen-
tare mai justă a acestei probleme. (Aplauze.)
In ultimii ani în maioritatea gospodăriilor , colective s-a Înce-
tăţenit metoda de a se Jacorda periodic .colectiviştilor avansuri bă­
neş~i p~~tru zile-muncă, ceea ce dă acestora posibilitatea să obţint1
vemtu.n m tot cursul anului. In 1961, aproape 2300 de gospodării
colecttve ~u a~ordat membrilor lor asemenea avansu1'i, care în pri-
mele treI tnmestre ale anului $-au ridicat la aproximativ
900 OOO.OO? de lei. Aceasta reprezintă !o formă foarte avantaioasă
de retrzblllre a muncii în gospodăria colectivă.
Calea cea mai importantă de asigurare a fondurilor necesare
pentru plata periodică a avansurilor în bani o constituie contrae-
tarea de produse agricole cu întreprinderile statului care acordă
gospodăriilor c~le:tive arvune şi credite în contul p:oducţiei con-
tractate, astfel mClt acestea să primească însemnate sume de bani
c.~iar din pr.imele luni ale anului. In 1961 statul a acordat gospodă­
rulor colective sub forma" de arvune ŞI. cre d'Ite pentru contractan" .
de cereale, legume,carn . It d ' .
e ŞI a e pro use - m afara creditelor de
producţie şi de investiţii - suma de 1,1 miliarde de lei, iar pentru
Raport prezentat la sesiunea extraordinară il M.A,N
317
anul 1962 s-a prevăzut în acelaşi scop suma de aproape 2 mi-
liarde de lei.
Este necesară îmbunătăţirea sistemului de arvune ş i credite
i elaborarea unei reglementări unitare a sistemului de avansuri
~entru zile-muncă pe baza experienţei gospodăriiior fruntaşe, spre
a se asigura colectiviştilor venituri băneşti regulate în tot cursul
anului.
Izvorul principal de venituri pentru ţăranii colectivişti este
munca în gospodăria colectivă. Mijlnacele de producţie de care
dispun gospodăriile colective, suprafeţele întinse de teren, sprijinul
din partea staţiunilor de maşini şi tractoare, îndrumarea tehnică şi
organizatorică pe care o dau cadrele de specialişti, ajutorul material
şi financiar acordat de stat creează condiţiile cele mai favorabile
pentru ca fiecare gospodărie să realizeze venituri cresCÎnde şi să
asigure o retribuţie tot mai mare a muncii colectiviştilor.
In afară de veniturile primite pentru munca în gospodăria
colectivă, ţăranii colectivişti mai au în gospodăria personală
862 000 ha de teren agricol, peste 1 000 000 de vaci, peste
2000 000 de porci, circa 5 500 000 de oi, circa 30 000 000 de p~­
sări ceea ce le aduce însemnate venituri suplimentare. TrebUie
aco~dată o mare importanţă folosirii din plin a gospodăriei per-
sonale pentru sporirea la maximum a producţiei de carne, lapte,
păsări, ouă, legume, fructe şi altele, în scopul comple~ării ~e~oi!o.r
proprii ale familiilor de colectivişti şi creării de dlspomblhtaţl,
care să fie valorificate În principal pe calea contractelor cu statul.
O problemă importantă este asigurarea existenţei materiale
la bătrîneţe sau în caz de invaliditate. In legătură cu aceasta s-au
" . general e' s numeroase întrebări
purtat discuţii în adunanle ŞI s-au pu
cu ocazia constituirii noilor gospodării colective.
Cum trebuie asigurată la sate b a"tnne - ţea şi invaliditatea?
. . ..
" - d ' tificat pe colectlvlştil
Această întrebare ce preocupa m mo JUs . _d . .
. " veni un tImp cm ŞI el
bătrîni ca şi pe cei tineri, care ŞtIU ca va d
"
vor fi bătrîni, trebuie să primească raspuns. a
F" ră îndoială ragostea
'
 3IR G h. G he o r9 h i u -D e j
copiilor pentru părinţi este un sentiment firesc, iar grija faţă de
părinţi va fi întotdeauna o îndatorire a lor. Nu se poate însă trece
cu vederea că tinerii îşi întemeiază propriile lor familii, au la
rîndul lor copii, au griji şi sarcini sporite; pe de altă parte, este
întru totul legitimă dorinţa bătrînilor de a avea propriile lor mij-
loace de existenţă.
Statutul model al gospodăriei colective prevede posibilitatea
creării unui fond pentru ajutorarea bătrînilor sau a celor care nu
mai pot munci. De mai mulţi ani, unele gospodării colective au şi
început să aplice, cu bune rezultate, sisteme proprii de ajutorare a
bătrînilor şi a celor inapţi de muncă. La gospodăriile din Grindu,
regiunea Bucureşti, Oltina din Dobrogea, Salonta şi Mădăraş din
Crişana, colecti\'iştii bătrîni primesc în fiecare an, în medie, între
250 şi 400 kg de cereale, în afară de legwne, cartofi şi alte produse,
precwn şi anwnite swne de bani.
Terminarea colectivizării agriculturii şi întărirea economică­
organizatorică a gospodăriilor colective face cu putinţă să fie
elaborat, cu participarea colectiviştilor înşişi, un sistem unitar de
asigurare materială la bătrîneţe şi în caz de invaliditate, care să
garanteze tuturor ţăranilor colectivişti o bătrîneţe liniştită, fără
griji. (Aplauze.)
REORGANIZAREA CO:-.JDUCERII AGRICULTURII
Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A,N.
819
trăsături proprii condiţiilor cind în agricultură predomina propne-
tatea individuală. Această formă organizatorică depăşită a condus
la un stil de muncă şi la metode birocratice, funcţionăreşti, îngust
administrative. Ministerul şi organele sale nu reuşeau să acorde un
a'utor eficace unităţilor de producţie. In locul unei munci perma-
~ente, desfăşurate nemijlocit pe teren, cadrele ministerului şiale
or anelor din subordinea lui se limitau adeseori la întocmirea de
d:ective, insh'ucţiuni, recomandări, evidenţe statistice, elaborate
din birou, fără participarea specialiştilor din producţie chemaţi
să le aplice în practică.
S-a manifestat o puternică tendinţă de wnflare a aparatului
administrativ, care absorbea aproape 40% din totalul specialiştilor
cu studii agricole superioare. Or, ţinînd seama de marea complexi-
tate a problemelor agriculturii, este evident că acestea nu puteau
fi rezolvate numai cu forţele aparatului, oricît de numeros ar fi
fost el. Este greu de închipuit că aceşti specialişti puteau. conduce
cu eficienţă treburile agriculturii din birourile ministerulUI sau. al~
sfaturilor populare. Locul specialiştilor, locul celor chema~l ..sa
conducă aariculhua este în gospodăriile colective şi în gospodariile
de stat ac~lo unde se hotărăşte soarta producţiei agricole. (Aplauze.~
S; impune adoptarea unei noi concepţii organizatorice, care s~
asiaure agriculturii o con d ucere ştlln.. ţ'f'
I Ica, competentă şi unitara,
v
v

LA NIVELUL CERINŢELOR NOII ETAPE capabilă

b
să facă faţă cu succes noi Iar saremt . . d e 1nare raspundere v

DE DEZVOLTARE prieind dezvoltarea continuă a agncll . I tum.. SOCI'al"ste

I ":Voua
. . fo rma
I
~ ndiţii pentm partiCiparea a
de oraanizare va trebllt sa c ree~e ca
• v
I ~v
agriculturii a cadre l ar ce 1or 111 a'1 preaătite care ucrea~a
Tovarăşi, "
conducerea b '

Incheierea construcţiei socialiste la sate face necesară reorgani- nemijlocit în producţie. '1' I . Superior al
zarea conducerii agriculturii corespunzător noii etape de dezvol- In acest scop se propune •iD finţarea
1
ConSl tU tit 'tet
tare a ei. Tul . de Miniştri, cu un coml
Agriculturii, ca organ al Consl 1 w I ului De ase-
f" b u a guvern .
Actuala formă organizatorică a conducerii agriculturii, începînd executiv al cărui preşedinte va I mem r . I recrionale şi
de la minister şi pînă la organele de jos, mai păstrează anumite menea, se propune •\D f"unţarea Consiliilor agnco e o

raionale, ca organe ale sfaturilor populare.

 Gh G h eorg h iu - Dej
320
Consiliul Superior al Agriculturii va fi alcătuit din cele mai
calificate cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni, m ecanizatori,
medici veterinari care lucrează nemiilocit în producţie, directori ai
gospodăriilor agricole de stat şi ai staţiunilor de maşini şi tractoare,
preşedinţi de gospodării colective cu studii superioare agrico l~
oameni de ştiinţă din institutele de cerce tări şi din învăţămînt cu
o înaltă pregătire şi experienţă.
Consiliul Superior al Agriculturii analizează problemele dez-
voltării agriculturii în ansamblu, pe ramuri sau sectoare de pro-
ducţie, stabileşte măsurile cele mai indicate, d ă directive şi dispoziţii
obligatorii pentru comitetele executive ale sfaturilor p opulare, pen-
tru consiliile agricole regionale şi raionale.
EI va îndruma munca de întărire economică-organ izatorică
a gospodăriilor colective şi va conduce activitatea d e producţie ş i
economică a gospodăriilor de stat şi a staţiunilor d e maşini şi trac-
toare ; va colabora cu Comitetul de Stat al Pl anificării la elaborarea
planurilor anuale şi de perspectivă pentru întreaga agricul tură; va
îndruma activitatea de cercetare ştiinţifică din domeniul agricul-
turii şi va organiza introducerea şi generalizarea în producţie a
realizărilor ştiinţei şi practicii înaintate din ţara noastră şi de peste
hotare; va răspunde, în colaborare cu Minis terul Invăţămîntului,
pentru pregătirea de cadre agricole superioare, va asigura pregătirea
cadrelor agricole medii, justa repartizare a speciali ş til or în pro-
ducţie.
Consiliul Superior al Agriculturii îşi va desfăşura activitatea
pe secţiuni, corespunzător principalelor ramuri ş i probleme ale agri-
culturii - fond funciar, cereale şi plante tehnice, h ortiviticultură,
creşterea animalelor, mecanizarea agriculturii, învă ţăm în t şi propa-
gandă, gospodării agricole de stat.
Consiliul Superior va avea o comisie pentru coordonarea şi
elaborarea planului de dezvoltare a agriculturii şi p entru problemele
economice.
Raport prezentat la sesiunea extraordinarA a M.A.N. 321
Consiliile agricole regionale şi raionale vor fi alcătuite din
ingineri agronomi, zootehnicieni, medici veterinari, ingineri meca-
ni;:;atori din unităţile agricole de producţie şi staţiunile experimen-
ta le, preşedinţi de gospodării colective, fruntaşi în producţie. Ele
vor răspunde de conducerea agriculturii pe plan regional şi raional
potrivit C tt directivele şi dispoziţiile Con~iliului Superior al Agri-
cultu rii ş i ale comitetdor executive ale sfatttl'ilor populare.
D ezb aterea în Consiliul Superior al Agriculturii şi în Consiliile
agricole regionale şi raionale a celor mai înaintate metode agro-
tehnice, izvorîte din rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi din practica
înaintată, va permite un larg şi sistematic schimb de experienţă,
cunoaşterea şi generalizarea celor mai bune rezultate obţinute .î~
producţie, găsirea celor mai eficiente căi de sporire a producţIeI
agricole. . " .
In scopul asigurării unei conduceri, îndrumări ŞI coo~d~nan
unitare a întreaii activităţi ştiinţifice din agricultură, se va Infnnta
Institutul cent~al de cercetări agricole. EI va elabora planul unic
de cercetări concentrînd forţele ştiinţifice asupra celor mai actuale
probleme a;e agriculturii, cum sînt: crearea uno.r. noi soiuri de
plante şi rase de animale mai productive, st~~ilirea metodelor
agrozootehnice înaintate care să asigure valorifI~area rezervelor
ele creş tere a producţiei din gospodăriile de stat. ŞI colective," pe~~
fecţionarea continuă a tractoarelor şi maşinilor agncole. Ce~cetatoTll
din domeniul economiei agrare trebuie să studieze temeUllC pro-
. . ""il de creştere a
blemele de organizare şi retrlbmre a muncn, ca e . . " ..
. . . .
e fICIenţe I economIce a investiH;Jor
,.. , de ridicare a productIvitaţiI
muncii şi reducere a preţului de cost al producţiei agricol~. ..
Infăptuirea măsurilor propuse va duce la Iărgi~:a . atnbu~or,
. .. . . , " d'i conducerii unltaţ:ilor agncole
creşterea In lţIativei ŞI a raspun en l
'd . d tat pentru rezo varea
socialiste, a organelor locale de parti ŞI e s , d ţ"
., b ndiţii a problemelor pro uc leI,
compe tentă, la timp ŞI Il1 un~ "co .
pentru întărirea continuă a umtaţilor agncole.
2 1 _ Gh. Gheorghiu -Dej - Articole şi cuvintari
322 G b. G heor 9hi \l • oej
CADRE DE SPECIALIŞTI
IN FIECARE GOSPODĂRIE COLECTIVĂ
Tovarăşi,
In scopul asigurării gospodăriilol' co/.~dive cu cadre de spe-
cialişti,C.C. al P.M.R. şi Consiliul de Miniştri au hotărît redistri-
buirea cadrelor cu studii superioare agricole, astfel ca maioritatea
covîrşitoare a inginerilor agmnomi, zootehnişti şi medici veterinari
să fie repartizaţi în unităţile agricole de producţie.
Aceste măsuri vor asigura încadrarea gospodăriilor de stat în
medie cu cel puţin 5 specialişti cu studii superioare agricole şi a
fiecărei gospodării colective cu un inginer agronoll1; un medic
veterinar va deservi 3---4 gospodării colective.
Incă în acest an în gospodăriile de stat vor lucra 3 200 de
specialişti, in gospodăriile colective circa 6000, în S.M.T. - 600,
iar la circumscripţiile veterinare - 1 600, ceea ce reprezintă peste
76 % din specialiştii cu studii superioare. Inginerii agronomi,
zootehnicienii, medicii veterinari, lucrînd permanent în gospodăriile
colective sau de stat, vor avea în faţă un cîmp larg de activitate
creatoare; aici îşi vor putea perfecţiona şi aplica pe scară largă
cunoştinţele căpătate în anii de studii.
Inginerii şi medicii veterinari care trec în unităţile de pro-
ducţie vor primi în continuare salariul tarifar pe care l-au avut la
locul lor de muncă, precum şi indemnizaţii lunare pînă la mutarea
familiei; toţi specialiştii din gospodăriile agricole colective şi din
gospodăriile agricole de stat beneficiază de concediul de odihnă,
aloca ţie de stat pentru copii, pensie. Pentru copiii inginerilor agro-
nomi şi ai celorlalţi specialişti din unităţile de producţie, care învaţă
în şcoli medii şi superioare, se vor acorda burse şi locuri în cămine
pe toată durata şcolarizării. (Aplauze.)
Comitetele executive ale sfaturilor populare, organele şi orga-
nizaţiile de partid au datoria să asigure locuinţe corespunzătoare
acestor specialişti şi familiilor lor. Este bine venită şi trebuie în-
curajată iniţiativa gospodăriiior colective din numeroase comune
Raport prezentat la sesiunea extraordinar! a M.A.N. 323
ale regiunilor Bucureşti, Dobrogea şi altele care au prevăzut în
planurile lor construirea de locuinţe pentru specialişti.
Redistribuirea cadrelor agricole şi trimiterea a numeroşi spe-
cialişti la sate constituie un mare sprijin dat ţărănimii colectiviste.
Dar a crede că problemele mari ale agriculturii în noua etapă a
dezvoltării ei pot fi rezolvate numai cu forţele specialiştilor ar in-
semna a nu vedea întreaga importanţă şi complexitate a acestor
probleme. Intr-un fel se muncea în mica gospodărie individuală şi
altfel se munceşte în gospodăria mare socialistă. In noile condiţii
ale agriculturii socialiste trebuie muncit într-un mod nou, mai pro-
ductiv, corespunzător cu îndrumările ştiinţei agricole.
Fiecare ţăran colectivist, întreaga masă a ţărănimii colectiviste
trebuie să fie pe deplin pregătită pentru a munci în felul acesta
nou, să-şi însuşească temeinice cunoştinţe agrotehnice privind
diferite ramuri ale producţiei agricole.
Organizarea învăţămîntului agrozootehnic pentru masele largi
de ţărani colectivişti este una din cele mai importante şi urgente
sarcini ale momentului de faţă.
In ultimii ani s-a acumulat in această privinţă o experienţă
pozitivă, numărul ţăranilor cuprinşi în învăţămîntul agrozootehnic
fiind de peste 570000. Este necesar ca încă în acest an, în perioa~a
dintre terminarea lucrărilor agricole de toamnă şi începerea lucra-
rilor de primăvară, să se treacă la organizarea de cursuri agro-
zootehnice de masă pentru ţăranii colectivişti cu durata de 3 am.
Programele şi manualele pentru aceste cursuri vor trebui elabo-
rate de cele mai competente cadre din toate ramurile agriculturii.
. 1" . ]" Ţărănimea noastră
Lecţiile vor fi predate de specia IŞtl agnco 1. . ' .
colectivistă este dornică să-şi îmbogăţească cunoştinţele ŞI va prrml
cu bucurie şi satisfacţie hotărîrea privind organizarea învăţămîntu~
IUI. agrozootehmc. de masa. "N u ne m d' orm că rezultatele •acestUi
A
• "
•mvaţammt
". • vor fi. deosebIt mce, ca"1
. d e ro d' e va contribui la mrada-
cmarea 111 practica agnco 1"a a me t od el or ştiin"fice
• A • •
,- avansate, la
sporirea productivităţii muncii agricole.

324 G h. Gh eor9 hi u• oej
o dată
cu aceasta trebuie să ne preocupăm de pregătirea
agrozootehnică a elevilor din clasele V-VII (VIII) a şcolilor de
cultură generală din mediul sătesc. Un început s-a făcut în această
privinţă încă din anul 1959. Ar fi raţional ca din noul an şcolar să
se predea în ultimele clase ale tuturor şcolilor elementare de la
sate, începînd cu clasa a V-a, "Agricultura", obiect căruia să i se
rezerve un loc de seamă în cadrul procesului de învăţămînt.
(Aplauze.)
Vor trebui întocmite manuale care să cuprindă un ansamblu
de cunoştinţe de bază din toate ramurile agriculturii, în strînsă
legătură cu experienţa înaintată, cu progresele ştiinţei agricole. In
predarea altor obiecte - ştiinţe naturale, chimie, precum şi în pro-
blemele de matematică trebuie să se reflecte mai deplin preocu-
pările legate de dezvoltarea agriculturii socialiste.
Predarea problemelor agriculturii va cere eforturi şi o pre-
gătire corespunzătoare din partea cadrelor didactice din mediul
rural.
Ministerul Invăţămîntului în colaborare cu Consiliul Superior
al Agriculturii vor trebui să se îngrijească atît de ridicarea nive-
lului de cunoştinţe agricole al cadrelor didactice care activează în
prezent în învăţămînt, cît şi de o temeinică pregătire agrozootehnică
a viitoarelor cadre de învăţători şi profesori, formate în institutele
pedagogice şi universităţi.
IMBUNATĂŢIREA ORGANIZARII
ŞI CONŢINUTULUI INVAŢAMINTULUI AGRICOL
In ultimii 15 ani au fost pregătite pentru agricultură peste
14000 de cadre cu studii superioare, 25000 de cadre tehnice medii
şi peste 100 000 de mecanizatori şi alţi muncitori calificaţi prin
şcoli profesionale şi cursuri de calificare. In prezent, in şcolile
agricole şi în institutele agronomice învaţă circa 50 000 de elevi şi
studenţi.
Raport prezentat la sesiunea extraordinarli a M.A.N.
325
Trebuie temeinic îmbunătăţite organizarea şi conţinutul învă­
ţămîntului agricol de toate gradele.
In vederea asigurării pînă în 1970 a necesarului de aproape
59 000 de cadre tehnice-agricole cu o pregătire medie, faţă de
circa 21 000 cîte sînt în prezent, învăţămîntul mediu agricol va
trebui să capete o largă dezvoltare, creîndu-se pe lîngă gospodă­
riile agricole de stat şi staţiunile experimentale o reţea de şcoli
tehnice agricole cu durata de 4 ani, în care se vor primi absol-
venţi ai şcolilor de 7 (8) ani. La întocmirea planurilor şi progra-
melor de învăţămînt se va avea în vedere ca elevii să primească
temeinice cunoştinţe practice, încît, după absolvirea şcolii, să devină
ajutoare directe ale inginerilor agronomi şi zooveterinarilor.
Pentru îndrumarea şi conducerea calificată a tuturor ramurilor
agriculturii va trebui să pregătim În aceeaşi perioadă atitea cadre
încît de la 16600 la sfîrşitul anului 1961 să ajungem la 23500, ceea
ce l1e va permite să încadrăm fiecare gospodărie agricolă de stat în
medie cu 7 cadre, iar fiecare gospodărie colectivă cu 3 cadre ClI
studii superioare agricole.
Consiliul Superior al Agriculturii şi Ministerul Invăţămîntului
vor trebui să procedeze neîntîrziat la reexaminarea şi îmbunătăţirea
' "ţ"amm
planurilor şi programe Ior d e Inva ' t, asigurînd ca noul . . an
şcolar 1962-1963 să se desfăşoare pe baza programelor. rev~Ulte.
InYăţămîntul în institutele agronomice se va orgaruza ill aş~
. ,In pro d uc ţ'le a studennlor
fel încît în fiecare an practica )' să se ..
faca
în funcţie de cal~ndarul muncilor agricole. Studenţii vor partiCipa
. or ganizîndu-se în unită-
direct la efectuarea acestor munCI,. practIca
ţile agricole de producţie ŞI. staţIunI
"1e expern. nentale multilateral
dezyoltate.
Pentru a asigura o exploatare raţzona . l".ia y economicoasă a
parcului de maşini şi a efectua lucraTi e ma a calitate este
" . d - It" .,necesar
f "
sa" dispunem în 1970 ele peste 150 O00 d e mecanici agncolt, .. f aţa
ta"
.
<le 53000 cîţi avem în prezent, clI'ca 4 000 C':I
l maiştri mecamCI, a
 326 G b. G h e o r9 hi u. D e J Raport prezentat la
de 1500, şi 3000---3500 de ingineri mecanici, faţii de 1300
existenţi.
Pentru creşterea numărului de mecanici agricoli în ritmul
corespunzător înzestrării agriculturii cu maşini este necesar să se
lărgească sistemul de şcoli profesionale cu durată de 3 ani, pe lîngă
staţiunile de maşini şi tractoare, uzine de reparaţii şi gospodării
agricole de stat; se va crea de asemenea un număr de centre
şcolare în afara acestor unităţi, situate în zonele cu un pronunţat
caracter cerealier, unde e nevoie mai mare de mecanici agricoli.
Şcolile de maiştri mecanici vor trebui să asigure ca în 1970
să existe cîte un maistru la fiecare secţie şi atelier de reparaţii la
gospodăriile de stat, iar la staţiunile de maşini şi tractoare cîte unul
la fiecare 50 de tractoare.
Acestea sînt în linii mari problemele care stau în faţa agricul-
turii în noua etapă de dezvoltare. Sîntem convinşi că ţărănimea
muncitoare, specialiştii agricoli, activul de partid şi de stat vor
munci cu avînt şi abnegaţie pentru ridicarea continuă a agriculturii
socialiste, pentru înflorirea patriei. (Aplauze îndelungate.)
CAUZA PĂCII ŞI SOCIALISMULUI
ESTE DE NEINVINS
Tovarăşi,
Sesiunea noastră are loc în a;unul măreţei sărbe'itori a solidari-
tăţii internaţionale a celor ce muncesc - ziua de 1 Mai - , pe
care muncitorii, ţăranii, intelectualii, masele largi ale oamenilor
muncii o întîmpină cu noi şi remarcabile succese în toate domeniile
constwcţiei socialiste.
Poporulromîn se poate mîndri că prin munca sa creatoare,
prin încheierea colectivizării agriculturii, prin rezultatele dobîndite
în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale îşi aduce con-
tribuţia la creşterea forţelor sistemului socialist mondial.
scsiun('a extraordinară il M.A.N,
327
Cu minunate realizări întîmpină ziua de 1 Mai şi popoarele
celorlalte ţări socialiste frăţeşti. Socialismul se afirmă ca sistemul
social tînăr, plin de vigoare şi forţe creatoare, care se dezvoltă
într-un ritm furtunos. Infăptuind măreţul Program al P.C.U.S.,
poporul sovietic construieşte victorios comunismul. Nu este departe
momentul cînd U.R.S.S. va întrece şi lăsa în urmă S.U.A., cînd
sistemul mondial socialist va depăşi sistemul capitalist în domeniul
producţiei de bunuri materiale, demonstrînd astfel întregii lumi
superioritatea comunismului - orînduirea care instaurează pe
pămînt Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea, Frăţia şi Fericirea
tuturor popoarelor. (Aplauze puternice.)
De 1 Mai clasa muncitoare internaţională, oamenii muncii de
pretutindeni, popoarele de pe întregul glob pămîntesc îşi manifestă
hotărîrea de luptă pentru salvgardarea păcii, pentru realizarea nă­
zuinţei lor de progres social şi viaţă mai bună, pentru înnoirea
lumii.
Niciodată problema păcii nu a fost atît de arzătoare pentru
întreaga omenire ca în zilele noastre. In lumea de azi s-au acumulat
stocuri de arme cu o asemenea putere nimicitoare, încît o scînteie
poate provoca un incendiu mondial de proporţii fără precedent, o
catastrofă termonucleară care ar şterge de pe faţa pămîntului ţări
şi popoare întregi, ar pricinui distrugeri practic incalculabile. Se
impune de aceea înţelepciune şi chibzuinţe! în politică, cea mai
mare gri;ă pentru întărirea păcii şi eliminarea pericolelor care pla-
nează asupra popoarelor - şi de la înţelegerea acestei necesităţi
trebuie să pornească orice guvern, orice om de stat cu sentimentul
rt!sp1mderii faţă de propriul popor şi faţe! de toate popoarele.
Merite deosebite şi-a cîştigat în faţa popoarelor U.R.S.s., care
luptă cu o energie şi cu un spirit de iniţiativă neobosit pentru
unirea forţelor păcii şi statornicirea principiilor coexistenţei paşnice.
1mprelma- cu ce IeIaIte ţan . l'IS te ŞI. R . P . Romînă îşi aduce
-' socla
contribuţia la cauza apărării păcii, militează cu perseverenţă pentru
- pentru so Iu ţ'IOna rea paşnică a pro-
d ezamlarea generală şi totala,
 Raport prezentat la sesiunea exlraordinarâ a M.A,N. 329
328 G h. G he or 9 h i u. o ej

Uniunea Sovietică a arătat că nu va admite ca S.U.A. să-şi creeze

blemelor litigioase, pentru dezvoltarea colaborării şi apropierea prin noua serie de experienţe avantaie militare şi că va fi nevoită
între popoare. să răspundă la acestea prin efectuarea de experienţe proprii, pentru
Poziţia ţărilor socialiste, pătrunsă de griiă pentru ţlestinele întărirea securităţii sale şi a celorlalte ţări socialiste.
p~oarelor, îşi găs,!lşte o nouă ilustrare la conferinţa de la Geneva, Cine este interesat în declanşarea unei noi faze a înarmărilor
un e reprezentanţii lor depun, cu tenacitate, toate eforturile pentru nucleare? Poporul american sau celelalte popoare din ţările
înfăptuirea dezarmării generale şi totale, ca problemă-cheie a N.A.T.O., care suportă pe umerii lor povara unor uriaşe cheltuieli
apărării păcii. militare? Desigur că nu. Intr-un studiu publicat de o revistă
Republica Populară Romînă sprijină cu hotărîre proiectul de americană de politică internaţională se arată că "omenirea cheltu-
tratat
. prezentat
. . la conferinţa de la Geneva de URS
. . .S. - program ieşte 14000 000 de dolari pe oră pentru armamente şi armată.
realIst ŞI eficace, care prevede măsuri precise şi atotcuprinzătoare Dacă aceşti bani ar fi folosiţi în scopuri paşnice, venitul mediu
de dezarmare, cu aplicarea, etapă cu etapă, a unui riguros control anual în numerar al unui număr de 1 miliard 200 milioane de
internaţional.
oameni, care obţin mai puţin de 100 de dolari pe an, ar putea fi
Ţările soci~liste nu şi-au făcut niciodată iluzia că drumul spre mai mult deCÎt dublat, s-ar putea construi locuinţe pentru
~eza~are va fi neted. Chiar în această fază de început a confe- 240 000 000 de familii în ţările slab dezvoltate ... Ar putea fi înlătu­
nnţel rep~ezentanţii put.erilor occidentale au ridicat nu puţine rată foametea în rîndul celor 3 miliarde de locuitori ai pămîntului
obstacole m calea tratativelor - încercări de a tergiversa abor- şi cei bolnavi ar putea primi îngrijire medicală. Dacă s-ar pune
darea co~cretă ~ pr~bl~melor de fond şi de a abate lucrările spre capăt cursei înarmărilor, un număr de 75000000 de oameni ar
aspecte laturalni:e ~I discuţii sterile. Proiectul de tratat prezentat
putea trece la muncă paşnică".
~e S.U.A. confer~:el nu aduce, din păcate, elemente noi, menţinînd
In cursa înarrnărilor sînt interesate numai marile trusturi capi-
Id~ea m~c:eptabll~ a co~trolului în condiţiile cursei nestingherite
taliste, care obţin din aceasta profituri uriaşe. Chiar în ziua în care
a I~armarilor ŞI a mspecţiilor teritoriale în ţările socialiste, ceea ce
delegaţia americană a prezentat conferinţei de la Geneva un proiect
ar mseI1llla o legalIzare a spionajului militar.
de tratat cu privire la dezarmare, Camera reprezentanţilor a S.U .A.
Du~ă. cum vă este cunoscut, chiar zilele acestea, sfidînd cerin-
a adoptat un buget militar record pentru timp de pace, care pre-
ţele OpinIei publice mondiale iubitoare de pace şi respingînd memo-
randumul
. statelor neutre'm probl ema •mcetarn " .. expenenţelor
. yede cheltuieli în scopuri militare de peste 55 miliarde de dolari.
ato:nI~e - memorandum acceptat ca bază de tratative de ţările Pe lîngă comenzile de armament, cursa înarmărilor dă mono-
SOCialIste" - ' .SUA
. . . . au reIua t '
expenenţele cu arma nucleară în polurilor şi numeroase alte forme de a stoarce dividende de
atmosfera. NICI
. . un fel de argumente nu pot acoperi în faţa popoare- miliarde. Există un vechi dicton care spune că timpul e bani; dar
. d Icţia flagrantă d'm tre d ecIaraţll
lor contra "1 e pe care le fac repre- afaceriştii care speculează isteria războinică au descoperit că şi
zdentanţii puterilor occidentale că doresc dezarmarea şi hotărîrea spaima e bani, că şi din ea se pot scoate dolari. Recent, o ştire
e reluare a experienţelor nuc Ieare, d'mtre vorbele acestora la arăta că în laboratoarele universităţilor din Chicago şi din Texas se
Genev~ despre pace şi ecoul exploziilor atomice din Pacific. '1 . t . . ". -a făcut
lucrează de zor la prepararea unor "pasti e antia onuce ,s
Pnn "reluarea experienţelo r, SUA . . . •.
lŞl asuma" •m faţa •mtregu
.. mare reclamă, s-au obţinut credite, presa a publicat articole cu
omeniri raspunderea unei noi m . t enSl'f'"'
lCaTt a •marmarilor
" atomice.
 330 G h. G h e o r 9 h iti· oCj
titlul "luaţi o pilulă şi veţi face faţă bombelor". E drept, directorul
unuia din institutele de cercetări care lucrează la acestea a făcut
° declaraţie în care arăta: "oamenii care cunosc această activitate
spun că mai degrabă şi-ar săpa o groapă decît să se bizuie pe
reţetele noastre" - dar "în definitiv, cu nimic sau fără nimic, e
la fel, iar o groapă cere şi timp s-o sapi 1"
Există o "reţetă" eficace împotriva primejdiilor războiului
atomic, un mijloc sigur de securitate pentru oricare popor: lichi.
darea armamentelor, interzicerea armelor de exterminare în masă 1
(Aplauze.)
Inteţind cursa înarmărilor, S.U.A. şi aliaţii lor din N.A.T.O.
urmăresc să obţină superioritatea militară asupra ţărilor lagărului
socialist. Ţările socialiste nu ameninţă pe nimeni; dar ele se În-
grijesc permanent de asigurarea capacităţii lor de apărare şi posedă
tot ce este necesar pentru a da o ripostă zdrobitoare oricărui
agresor. (Aplauze.)
In problema lichidc1rii rc1măşiţelor celui de-al doilea război
mondial, poziţia ţării noastre, ca şi a celorlalte ţc1ri socialiste, e8t~
bine cunoscutc1: trebuie încheiat tratatul de pace german, asigu.
rîndu-se pe această bază transformarea Betrlinului occidental din-
tr-un focar de încordare şi o sursă de primeidii pentru pace Într-lin
oraş liber, de militarizat, cu o atmosferc1 curăţită de miasmele
rc1zboiului rece. (Aplauze.)
Esenţial pentru rezolvarea acestei probleme este să se por-
nească de la faptul istoric al .!\tistenţei celor ,două state germane,
sc1 se asigure stricta respectare a suveranitc1ţii R. D. Germane şi să
se pună capc1t regimului de ocupaţie din Berlinul occidental. Pînă
acum, în cursul tratativelor sovieto-americane care se desfăşoară de
mai mult timp, s-au conturat anumite progrese; Uniunea Sovietică
s-a situat consecvent la aceste tratative pe poziţii constructive. Dacă
din partea S.U.A. s-ar menţine în continuare acele tendinţe care
denotă o poziţie mai raţională, ar fi posibil să se ajungă la rezultate
pozitive, în interesul păcii şi micşorării încordării internaţionale.
Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A.N. 331
In întreaga lume cîştigă teren ideea că la destinderea int!lrna-
. la" ar aduce o importantă contribuţie realizarea unor acorduri
~M
.
re ionale, inclusiv crearea unor zone denucleaTtzate.
g Propunînd în 1957 realizarea unei înţelegeri internaţionale între
statele balcanice, guvernul R. P. RomÎne a militat continuu pentru
transformarea Balcanilor şi Adriaticii Într-o regiune a relaţiilor d~
bună vecinătate, pace şi colaborare. (Aplauze.) Aceste propunen
s-au bucurat de spriiinui statelor socialiste din Balcani, au găsit o
lar ă aprobare în opinia publică din celelalte ţări balcanice şi con-
tin~ă să se Klfle în actualitatea vieţii politice a acestora.
Spre regretul nostru, cercurile conducătoare din Grecia şi
Turcia continuă să aibă o poziţie negativă faţă de aceste propunen.
In ultimul timp puterile occidentale împing tot mai mult aceste
ţări pe panta înarmărilor şi războiului rece. Insula Creta este
transformată într-o bază de rachete a N.A.T.O. ; se ţm la~ţ v~zltele
conducătorilor militari ai N.A.T.O.; flota a 6-a amencanu şI-a
găsit ca loc de exerciţii vecinătatea ţănnurilor GrecieL , "
Cine are nevoie de încordare şi materi~1 inflamabil m. aceast~
parte a lumii, cui servesc acţiunile contrarn mtereselor destmderu .
Ce aduc ele 'acestor ţări decît creşterea poverilor legate de cursa
Inarmărilor, şi, desigur, riscul de a se vedea antrenate. Î~ aventun
războinice? In cursul ultimilor 10 ani Grecia a cheltUlt m ,cop~n
militare 40 de miliarde de drahme (peste 1,3 miliarde de dolan) ;
in prezent numai cheltuielile militare directe înghit 49% dm
bugetul ei iar penh·u 1962 se prevede un deficit bugetar de peste
4 7 rrriliar'de de drahme. Concomitent cu creşterea cheltulel~lor
~ilitare care se vor cifra la 6 miliarde de drahme, va spon ŞI
, . . .. .t lor induecte pel-
suma totală a impozitelor pe vemtun Şl a unpOZI e d I
.. te un miliard de ra lme
cepute de la oamenii !UunCll - cu pes
faţă de 1961. I . aI a1 par t·d
1 u-
In Turcia, potrivit declaraţiilor secretaru Ul gener ._
.. I b
lui lJolJular republican dehcltu uge u U1
tI· a aJ·uns la suma astro
. I
. Ch· ·Iele acestea Zluru
< < '
nomică de 1 200000 000 de lire turceştI. lar ZI .
. . d· ţ ". Industria este aproape
turc "Vatan" descria astfel situaţia mara."
332 G h. Ghe o r9 h i u. oej
inexistf"ntă. Starea agriculturii se înrăutăţeşte continuu. Datoriile
externe sînt mai mari decît «datoriile de stat» ale imperiului
otoman. Petrolul, care din toate bogăţiile subsolului ţării poate
devf"ni cea mai rentabilă sursă de venituri, se află în stăpînirea
monopolistă a societăţilor străine. O treime din buget este folosită
pentru achiziţionarea de armament, pe care ni-l vînd aliaţii din
N.A.T.O. Turcia nu va fi salvată de acordarea pe datorie a SUf-
plusurilor produselor agricole americane, de vasele învechite din
efectivul flotei engleze sau de construirea în cele mai critice regiuni
a platformelor şi bazelor de lansare a rachetelor".
Este departe de noi orice intenţie de a ne amesteca în trebu-
rile interne ale altora, dar socotim util ca opinia publică din ţara
noastră să cunoască aceste stări de lucruri. Sperăm că în cele din
urmă în relaţiile interbalcanice se va impune înţelegerea intereselor
comune ale popoarelor din această parte a lumii, dornice de pace,
linişte şi prosperitate. (Aplauze.)
Linia încordării, linia militarism ului, oricîte profituri ar aduce
cercurilor interesate în războiul rece, nu contribuie la înlăturarea
bolilor de nelecuit care macină capitalismul, ci le agravează. In
lumea capitalistă se succed la scurte intervale de timp crize econo-
mice, mari capacităţi de producţie sînt nefolosite, inflaţia creşte,
se adîncesc deficitele bugetare.
Sub diferite forme se înteţeşte ofensiva monopolurilor împo-
triva nivelului de trai al oamenilor muncii, se intensifică exploatarea
clasei muncitoare. Şomajul condamnă la mizerie permanentă
milioane de oameni dornici de muncă, iar cei ocupaţi în producţie
sînt lodti de creşterea continuă a costului vieţii.
Grea este şi situaţia ţărănimii. In ţările capitaliste are loc con-
centrarea pămînturilor aparţinînd gospodăriilor mici şi mijlocii în
mîna marilor gospodării capitaliste. Intr-un raport prezentat Bundes-
tagului se arăta că în R.F.G. "concentrare a în domeniul agriculturii
a dus la o schimbare considerabilă a structurii gospodăriiior
agricole. Din 1949, numărul gospodăriilor dispunînd de 0,5 ha pînă
la 10 ha s-a redus cu circa 400000", în Italia, după cum a arătat
Raport prezentat la sesiunea extraordinară a M.A.N.
333
preşedintele Uniunii Naţionale a ţăranilor italieni, în ultimii ani
peste un milion de ţărani au trebuit să-şi părăsească pămînturile,
plecînd în pribegie pentru a-şi căuta mijloace de trai.
Mai bine de jum ătate din totalul supra feţei agricole din
America Latină este stăpînită de un mic grup de mari proprietari,
reprezentînd doar 1,5 % din totalul celor ce se ocupă cu agricultura.
Din totalul gospodăriilor ţărăneşti din Argentina, 72 % lucrează
pămînt care nu le aparţine; în statul Ecuador venitul pe o zi al
unei familii de ţărani indieni de patru persoane este mai mic decît
alocaţia de întreţinere prevăzută de guvern pentru un cal al
armatei, iar în asemenea condiţii trăiesc 1 200 000 de oameni.
Aceasta, în timp ce faimosul trust "United Fruit Company" obţine
numai dintr-o singură ţară - Guatemala - un profit anual de
peste 40000 000 de dolari I Se înţelege de ce popoarele acestor
ţări spun că ele au nenorocul de a fi prea departe de dumnezeu
~i prea aproape de Statele Unite I .
Bolile care macină sistemul capitalist se dovedesc de nelecmt.
In ciuda tuturor eforturilor pe care le fac apologeţii capitalismului,
feluritele "trusturi ale creierului" şi "Birouri de strategie psiholo-
gică" pentru a-i ascunde racilele şi a-l înfrwnuseţa în ochii popoare-
lor, se inmulţesc recunoaşterile pline de amărăciune că Occidentul
pierde o bătălie hotărîtoare - lupta pentru minţile oamenilor.
Cum să convingi oamenii că-i mai bună societatea împărţită î~
exploatatori şi exploataţi, unde huzurul unui mănunchi de oamem
se clădeşte pe lipsurile şi suferinţele celor mulţi, unde ,muncltoru!
este jefuit de capitalist şi ţăranul robeşte pe pămînt stra.m, cwn sa.
convingi că este mai bună orînduirea care nu dă oamemlo~ munCli
altă alegere decît a munci pentru îmbogăţirea bancherilor ŞI latifun:
diarilor sau a pieri de foame şi lipsuri. Aceasta e la fel c~ al
-mcerca sa, convmgI
. . pe cmeva
. ca, este mal. b'me să fii bătrîn ŞI bol-
nav decît tînăr şi sănătos I
Astăzi ideile socialismului, ideile marxism-leninismului. c~ceresc
. d ., oprehşti
tot mai mult conştiinţa popoarelor. 1n ClU a oncaror ,.
ele se
, -
raspmdesc necontenit, creşte puterea 1or d e a t acţi'
r, e cacI ele ex-
 G h. G heo r 9 h i u • D ej
primă interesele vitale ale popoarelor, cerinţele mersului inainte
al omenirii. (Aplauze puternice.)
In lumea de azi, imperialismul nu mai poate hotărî după bunul
său plac soarta popoarelor. Recent, preşedin tele S.U.A., d-I Kennedy,
spunea: "Trebuie să respingem teoriile suprasimpliste despre viaţa
internaţională - teoria că puterea Americii es te ne limitată sau că
misiunea Americii este de a transforma lumea d upă chipul şi asemă­
narea ei". Aceasta corespunde realităţii şi cu o as tfel de afirmaţie
nu poţi, desigur, să nu fi i de acord. Important însă ar fi ca şi în
acţiunile practice, în problemele politicii mondiale, ale dreptului
popoarelor de a dispU11e singure de propria lor soartă să nu se mai
pornească de la asemenea teorii suprasimpliste, cum le denumeşte
d-I Kennedy. Aceas ta ar fi numai în interesul păcii şi colaborării
internaţiona le.
1n epoca noastră superioritatea în raportul de forţe este de
pa rtea socialismului, care devine factorul hotărîtor al dezvoltării
istorice. Unitatea de n.~druncinat a ţărilor socialiste, unitatea şi
coeziunea partidelor comuniste şi muncitoreşti sub steagul marxism-
leninismului şi al intemaţionalismului proletar este principala che-
zăşie a creşterii şi întăririi forţelor păcii, democraţiei şi socialis-
mului în lumea întreagă. (Aplauze puternice.)
O uriaşă forţă a contemporaneităţii este mişcarea de eliberare
a popoarelor. Un miliard ş i jumătate de oameni s-au eliberat din
lanţurile robiei coloniale ; numai în ultimii 7 ani şi-au cucerit inde-
pendenţa politică 30 de state. Creşte avîntul luptei popoarelor din
ţările Americii Latine, însufleţite de exemplul Cubei eroice, pentru
eliberarea din dependenţa străină. Acordul de la Evian dintre
Franţa ş i Republica Algeria a însemnat o mare victorie a popoa-
relor algerian şi francez, a mişcării de eliberare şi a cauzei păcii.
La orice mijloace ar recurge puterile coloniale, lupta de eliberare
a popoarelor, dreptul lor la autodeterminare nu mai pot fi repri-
mate, rînduielile colonialiste sînt definitiv condamnate de istorie.
In lumea capitalului se intensifică lupta clasei muncitoare şi
ţărănimii pentru drepturile lor vitale, pentru democraţie şi un trai
Raporl prezentat la sesiunea extraordinarA a M.A,N.
mai bun; mişcarea mondială pentru pace cuprinde pături populale
din cele mai largi. Măreţul proces de transformare revoluţionară a
societăţii, mersul înainte al omenirii este realitatea fundam.entală a
timpurilor noastre.
Socialismul şi comunismul sînt de neînvins. Azi stă în puterea
popoarelor ca, luptînd strîns unite, u măr la umăr, să-şi îndepli-
nească cele mai scumpe năzuinţe ale Iar: pacea trainică, libertatea
şi fericirea celor ce m uncesc I (Aplauze puternice, prelungite.)
Tovarăş i,
Sesiunea de faţă ' va rc'imîne înscrisă pentru totdeauna în analele
istoriei noastre. Victoria socialismului la sate va exercita o profundă
Înrîurire asupra tuturor domeniilor vieţii social-economice a ţllrii,
ca da un puternic avînt muncii creatoare a poporulltÎ nostru pentnl
deslIvîrşirea construcţiei socialismului.
Noi, cei preze nţi În această sală, ne vom reaminti Clt Îndreptă­
ţitll mîndrie că am luat parte la lucrările forului suprem al puterii
de stat din ţara noastră, consacrate acestei victorii.
Să ne dăm toate forţele şi cunoştinţele, să muncim cu pasiune
şi elan revoluţionar pentru a face patria noastră iubită tot mai
fericită şi îmbelşugată, mergînd cu paşi siguri, sub conducerea
încercată a partidului, pe drll11lul însorit al socialismului! (Aplauze
puternice, prelungite, urale; asistenţa în picioare ovaţionează în-
delung.)
"Scill teia" Ilr. 5512
elill 28 aprilie 1962
 Cuvîntare la incheierea discu\iei generale la sesiunea eXlraordinarA a MA.N. 337
CUVîNTARE ROSTITĂ
LA îNCHEIEREA DISCUŢIEI GENERALE Toţi vorbitorii, ca un singur glas, au adus o înaltă preţuire
LA SESIUNEA EXTRAORDINARĂ A şi o aprobare deplină politicii Partidului Muncitoresc Romin, Co-
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE mitetului său Central, guvernului Republicii Populare Romîne.
- 30 aprilie 1962 - (Aplauze.)
Pentru partidul nostru şi conducerea sa nu . există nimic mai
scump decît această preţuire a aleşilor şi trimişilor poporului
nostru muncitor, mărturie a legăturii depline şi >de nezdruncin~t
între popor şi partid. (Aplauze puternice.)
Această preţuire i-a revenit partidul.ui şi guvernului pentru
devotamentul şi consecvenţa cu care slujesc neobosit înflorirea
economică şi culturală, bunăstarea poporului, viitorul său fericit,
Tovarăşi deputaţi şi invitaţi,
triumful deplin al socialismului şi comunismul.ui spre ridicarea pe
Lucrările sesiunii noastre au ajuns la sfîrşit. Au fost tr cea mai înaltă treaptă a patriei noastre socialiste. (Aplauze
zile de însufleţitoare de2Jhateri,
" de schimburi de idei" lffipreSIQ-
pa . u
nant d e Ib ogate, de schlffibun de experienţe extrem de valoroase prelungite.)
Partidul nu cunoaşte nepotrivire între vorbă şi faptă. Po-
prin ,învăţămintele lor practice.
porul nostru a fost necontenit şi umilitor înşelat de nesfîrşitul şir
Această minunată construcţie, care a adunat sub cupola ei
de guverne .care s-au perindat în trec.ut la cîrma ţării şi ale căror
~~ " 1 .. .
ŞI tot semnul cerului acestei primăveri - operă mi-
a "urnma promisiuni se desfăceau în vînt, uşoare ca puful de păpădie.
nunata a arh~tecţilor şi constructorilor noştri - , a fost parcă anu- Partidul nostru, partid al clasei muncitoare, trup din trupul
me conceputa cu un sens adînc simbolic pentru acest mare sfat poporului, schimbă aidoma în faptă fiecare literă din programul
~l ~~orului , adunat rpentru a sărbători una din străI'l.lcitele sale său. El nu face promisiuni ci planuri; el transformă consecvent,
an de an, în realitate vie visurile generaţiilor de oameni ai muncii,
lZbmzl. (Aplauze puternice.)
Ins.'.lfleţiţi de entuziasmul victoriei, am hotărît aici tot în
pentru care atîţia luptători şi-au vărsat sîngele. (Aplauze.)
atmosferă sărbătorească, şi sarcinile de îndeplinit . d' t . Aţi văzut cu toţii aici, din tabloul vieţii din ţara noastră, m-
mijloacele de consolidare . " . . mal epar e, ŞI
celor ce vor urma.
a reallZarilor obţmute, şi perspectivele tregit demărturiile vo~bitorilor, cum, sub conducerea partidului:
ţărănimea noastră colectivistă, într-un înălţătOT avint al m.unCi1
. S-au ~rinda~ la această tribună preşedinţi de gospodării co- 1 "tată de minunata
Iective, creatoare, şi-a înmănuncheat orţe e pe ca ea ara ." ..
f 1
" .. . I vechi şi mai no'1, mecanlZaton
mal ... ŞI .directori de gospo-
ciI aru agnco eI de stat ' agron oml" ŞI ceroetatoFI,
" . reprezentanţi stră- noastră clasă muncitoare, forţa conducătoare a Socletaţi1. .
'H • . . . ' h' b" . f"ţ' ea de la. o zi la alta. On-
UC1,_ a~ ~te ectualităţii, activişti de partid şi de stat. O raşe ŞI sate IŞI sc un a In a lşar . .
. 1 1 ţ" 'i vedem nOI UZlfie
Opmllle ŞI propunerile f"acute ne ~mt - d e mare Ineţ pentru unde
.. ne aruncăm privirea'în. Ql'lce_.,co ţ a . an,
nai rodnice ogoare1e
rezolvarea
actu Iă d justă
d ş'
Il e f'Icace a ,marilor probleme ridicate de etapa ŞI ,fabnci, noi sohele şi tot maI mtmse ŞI I
a e ezvo tare a societăţii noastre. gospodăriilor colective şi de stat. (Aplauze.)

22
 3~8 G h. G he o r9 h i u. D e j
, ' generale 1. ,eslune. extrao,dln,,' • MA N
cuvintare la incheierea discutiei S39

Sesiunea de faţă va fi un nou ,îndemn şi va da un şi mai

puternic avint muncii pline de măreţie a poporul.ui nostru, ponlit d I 1nereu treaz d e a întări şi dezvolta gospodăriile j'noastre,
gîn u, , a le asigura recolte tot mai bogate, de a rea, Iza ~Ol
cu tot sufletul la construirea socialismului, (Aplauze puternice.) colectJ\ e, de
şi noi progrese m
, t oa te sectoarele aotivităţii
economtee soclal- ŞI
Ecoul celor înfăţişate aici a 'l'ăsunat de sub această cupolă
peste mări şi ţări. Prieteni şi nepriereni au .urmărit, cei dintîi cu culturale,.. ncii de la oraşe şi sate întîmpină ziua de 1 Mai,
dragoste, cei de-ai doilea cu nu mai puţin interes, lucrările noas- Oamenn mu " succese remarcabile în toate ramllTile eco-
sărbătoarea muncll, cu
tre şi rezonanţa 10'l' pute mică în opinia publică din multe ţări.
Au asistat. auzind totul şi văzînd cu ochii cine sînt vorbitorii, nomici şi .culturii: , " . ' ca noastră clasă muncitoare, harnica
mulţi ziarişti străini. S' t con,,'mşl ca e.OI I d
, ufl e
m em, telectru.a!itatea, 'ms ţ'tel 'de măreţul programIII aI e-I
I-am primit cu ospitalitate pentru a ne cunoaşte C\U ade- ţărănime,
' " m 9trucţlel " SOCla
' l'IS t e a doptat de Congresul al -_ea a
vărat şi oamenii şi faptele, ca să-şi dea seama de munca noastră săvîrşlTn ,con ' 'pe vn"tor cu entuz;osm ~,
perseverenţa, pa_
paşnică, creatoare, de tot ce dorim să înălţăm aici, de tot ce partidulUI, vor muncI ŞI l' bnului de 6 ani, pentru con-
\'oim în viitor. (Aplauze,) , 'nfJ" - t pentru rea !zarea p "t
triotlsm 1 acara , , t avîntul agrioulturn, pen ru
d ltar la industnel, pen ru , , " '
Sesiunea noastră a fost închinată unei măreţe victorii a tinua ezvo e, f tr' noastră SOCialista tot mal
poporului nostru, Ea a fost cu putinţă nun1ai prin munca încor- inflorirea cu IIlUTn" nOI,'spre a ace ,pamai la îmbelşugat şi mai feTlCI,
' 't
bogată, traiul celor ce mun,cesc tot
dată a organelor noastre de partid şi de stat, a nenumăraţi lor (Aplauze puternice, prelungtte ,)
lucrători de partid şi fără partid care 11,1 au cruţat nimic pentru
a duce la îndeplinire misiunile ce le-au fost încredinţate, Dragi tovarăşi,
Sesiunea aceasta ,a fost şi ea o sesiune de lucru, de mare " ' "ile de a spori
" ' toate preocupar
folos prin contribuţia directă şi fără preţ a lucrătorilor din agri- Toată politica noastra mte~a ŞI '1 gate de grija pentru
lui smt orgamc e ,
cultură, Ea a pus temelia şi a orînduit o nouă etaJpă a m.uncii continuu bunăstarea poporu
"
" meniri apărarea ŞI con-
a întregn o ,
noastre, a tuturor. E.a ne cere noi eforturi, Nimeni dintre dv, îndeplinirea năzumţel supreme d'ţ' fundamentală pentru ca
" " , poare con I le ai
nu-şi Închipuie, firoşte, Ică de acum ne punem ,pe odihnă, solidarea pacll mtre po " I acest pămînt mereu m
1 " f ă prm munca or ,,, 1 ge-
Hotărîrile ce vor fi adoptate de sesiune cer în continuare o toate popoare e sa ac
1
l t"nţei şi tehmcll, a e
urseaeşll ,
muncă şi mai intensă, ale cărei roade vor fi şi mai străLucite, In luminos, pentru ca imense e res , ,,, I'eţii milioanelor de oamem
niului uman sa" nu sluJeas' că nlTDlClTll v nat de omemre , de-a lun-,
această muncă trebuie ,să se considere mobilizate n1ai ' departe 'd
Ş i distrugerii tezaurului de nepr~ţUlt aUI ile cele mai înalte ŞI
masele muncitoare, organele de partid şi de stat, cu toţii laolaltă " esulUl spre cu m , )
rîvnind să-şi îmbunătăţească munca, In fiecare gospodărie colectivă gul atîtor veacun, CI progr " (Aplauze puterntce, ,
"lizaţiel
şi de stat, în fiecare brigadă să fie prezentă chemarea partidului,
sufletul său,
1
mereu mai înalte a e CIVI
,- - 'ţăsea a a
umane,
fI" 1 temelia mW1cn poparulUI
"
ace
Această nobila nazum 1 1 ţ"ri socialiste, pentru p
1"
nostru a luptei sale, a atun 'de cele a te a " entru
, " ' t r toate statele lumll, p ,
traini;ă, coexistenţă p~şmca et-ţii. puternt~e:)
Organelor locale .ale puterii de stat, sfaturilor populare le
vor reveni, prin hotărîrile acestei sesiuni, noi sarcini de mare pentru m, (Aplauze
\li d'm viaţa socle a
răspundere, Ele 'VOr avea de dezbăl1'.1t temeinic şi amănw1ţit "
excluderea razbolU '1'
"şi ca "acum,
'Iucran-
la încheierea
toate aceste hotărîri, luîndu-şi fiecare partea ce i se cuvine. cu Daţi-mi voie, dragi tovara, ucces în îndepl'ume' a sar-
lor noastre, să vă urez spo r la munca, s

22*
 CUVîNTARE ROSTITĂ
340 G h. Gh e o r9h i u- oej
LA ADUNAREA FESTIVĂ
A TINERETULUI DIN CAPITALĂ
cinilor
. voastre,
d dfericire şi bucurie. (Vii aplau'>'e) P asu I d e aicI
N.
'. d'
CU PRILEJUL CELEI DE-A 40-A ANIVERSĂ'RI
sesIUne, uce irect pe ogoare , unde ac um A lllCO ţeşteIsăminţ
' m
A CREĂRII UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
f i uceţl III satele voastre imaginea nepierl'to are a acestui
'A

D a, DIN ROMINIA
sat, a care poporul Însuşi prin cei mai vrednic' f" , " mare
hotărîri de seamă
. pentru fericirea tuturor . (A pauze.
1 I)ll al sai a luat - 2 mai 1962-
Spuneţi acolo tovarăşilor colectivişti că aici aţi " t I
ÎntruniţiÎn acelaşi gînd de propăşire a pat'" I . g.as~ aolaltă,
Ilel, co e ctivlşti din t t'
ţ ara,
muncitori din uzine si , fabrl'c'1, m
' teIectua 1"I Ş I că ţ' .oa a
marea forţă de neînvins pe a I simţit
' care o reprezintă popo I Dragi tovarăşi şi tovarăşe,
ast{el întrunit, sub conducerea înţelea tă a . ru nostru
puternice, îndelungi.) p partJdulm. (Aplauze Comitetul Central al Partidului Muncitoresc RomÎn transmite
Să o spuneţi ca să o simt' . " ." . membrilor organizaţiei revoluţionare a tineretului, întregii gene-
tri ! (Aplauze.) a ŞI sa o ţllla mll1te şi copiii voş-
raţii tinere din patria noastră un salut fierbinte cu ocazia aniver-
Trăiască patria noastră Re bl ' sării a 40 de ani de Ia crearea Uniunii Tineretului Comunist şi a
furtunoase, urale.) , p u Iea Populară RomÎnă ! (.4.plauze
sărbătoririi "Zilei tineretului din Republica Populară RomÎnă".
Trăiască clasa muncitoare ţ'" .
Iitatea, toţi oamenii m " ' arammea colectivistă, intelectua· (Aplauze puternice.)
unCll constructori ha '" . Minunatul nostru tineret a participat cu elan Ia lupta poporu-
(Aplauze îndelungi, urale.) miCI al SOCialismului!
lui pentru libertate şi progres social, a adus o mare contribuţie Ia
Trăiască pacea şi socialismul I (A .
1epetate, Participanţii la sesi ~l~uze fUI tunoase, mdelullg toate bătăliile duse de partid, de clasa muncitoare din Romînia Ia
A

în şir.) une, m pICIOare, ovaţionează minute înfăptuirea tutIuor victoriilor noastre.

In anii avîntului mişcării muncitoreşti din Romînia, partidul
U
nSeinteia11r. 5515 comunist a creat Uniunea Tineretului Comunist, organizînd în rîn-
din 1 Inai 1962
durile sale partea cea mai înaintată, mai conştientă şi mai comba-
tivă a tineretului. U.T.C.-ul a chemat masele de tineri să ia parte
activă Ia lupta de eliberare a celor ce muncesc, Ia făurirea unei
societăţimai bune şi mai drepte.
Infruntînd teroarea şi Închisorile regimului burghezo-moşieresc.
dăruindu-se trup şi suflet cauzei poporului muncitor, sacrificîndu-şi
chiar viaţa, mulţi tineri comunişti au intrat pentru totdeauna, pri~
faptele lor, în istoria eroică a luptei revoluţionare din ţara noastra~
La chemarea partidului, tineretul a participat cu bărbăţie, împreuna
cu masele largi ale poporului, la înfăptuirea actului istoric de la
 G h. Ghe or9 hi u- oeJ
23 August. care a eliberat pămîntul patriei de sub jugul fascist,
mii şi mii de tineri au luptat în rîndurile forţelor patriotice şi al~
armatei pentru victoria finală asupra fascismului,
Tineretul muncitoresc. sătesc şi studios s-a avintat în iureşul
luptei revoluţionare pentru înfrîngerea reacţiunii şi cucerirea puterii
politice de către clasa muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare
a muncit plin de abnegaţie pentru vindecarea rănilor războiului
făcînd să răsune văile şi munţii în epopeea tinerească a brigăzilo;
de muncă patriotică de la Agnita-Botorca, Bumbeşti-Livezen i şi
Sah-a Vişeu.
Revoluţia socialistă, epoca înfăptuirii marilor planuri elaborate
de partid pentm dezvoltarea industriei şi agriculturii, pentru înflo-
rire:! ştiinţei şi culturii socialiste, au dat şi mai mult elan energiei
creatoare a tineretului. Ataşamentul faţă de partid, dragostea fier-
binte faţă de popor, dorinta de a săvîrşi fapte mari spre binele
patriei. optimismul şi încrederea nestrămutată în viitor - iată ce
caracterizează tineretul ţării noastre. (Aplauze.)
Organizaţie revoluţionară a întregului tineret din patria noas-
tră, Uniunea Tineretului Muncitor, ţinînd sus steagul glorios de
luptii al U.T,C,-ului, îndeplineşte cu cinste sarcinile încredinţate de
partid, de educare şi mobilizare a tineretului în opera de oonstruire
Y
a socialism,ului. ?~!.-ul şi-a cîştigat pe merit dragostea şi pre-
ţuin,'". partidulUi ŞI poporului nostru, (Aplauze.)
Tovarăşi,
T'
Sărbătorim a "
", nl\ ersarea "1' , .. a 40 de ani de la crearea
Imp mUII
Umunll
, Tmeretului Corn ums ' t 'm p 1"ma d es f-aş urare a luptei oame-
mlor , ,muncii de la oraş e ŞI, sa t e pentru d esă\'I"rşlrea, , ..
construlfll
soclahsmului.
Primăvara aceasta va ~" , _ , ",
C artea de Aur a POI)O I 'ramme• SCflsa" cu htere neplentoare In
. TU Ui romm, Pe mtreg cuprinsul ţării, la
oraşe ŞI sate socialism I " , d f
A - _' u a m\'lns e initiv. (A plauze furtunoase.)
ccasta mareaţă victorie I d b ' .. ' 'tate trebUIe sa se
tu ' ump e e ucune şi mîndrie inimile tu-
ror oamemlor muncii f' 't" "
, le el men sau Virstnici, reprezintă înfăp-
Cuvintare rO'ilită ld .1 40] anlverSdrf' ., c' I~Arii U T.C
343
tuirea celor mai înalte aspiraţii ale maselor muncitoare, întruchi-
parea idealurilor pentru care au luptat şi s-au jertfit cei mai buni
fii ai poporului.
Recenta plenară a Comitetului Central al Partidului ~Iunci­
toresc Romîn şi sesiunea e'\lraordinară a ~Iarii Adunări :\'aţionalc
au făcut bilanţul minunatelor succese ale poporului nostru, stabilind
sartin; corespunzătoare noii etape de dezvoltare în care a intrat
ţara noastră, Toate acestea, dragi tovarăşi, privesc nemijlocit şi
tin eretul, chemat să săvîrşească fapte mari, să-şi dăruiască cu ge-
nerozitate energia şi talentul cauzei înfloririi patriei, bunăstării şi
iericirii poporului. (Aplauze.)
Organizaţiile U,T,M, trebuie să pregătească tineri constructori
activi si co n ş tienţi ai socialismului, animaţi de patriotism socialist,
de ho;ărirea d e a pune în slujba patriei toată energia şi elanul
tineresc, de a fi gata oricînd să o apere la nevoie,
Dezvoltarea impetuoasă a industriei noastre socialiste pune în
f aţa tineretului muncitoresc sarcina de cinste de a-şi î~suş~ cu
pasiune oomunistă tehnica nouă, de a lupta cu perseverenţa, ala tun
de muncitorii virstnici, învăţînd de la ei, pentru promovarea a tot
ceea ce este înaintat în produ cţie, Un cîmp vast de activitate crea~
toaTe se deschide tineretului nostru de la sate, care este chemat sa
muncească cu hărnicie pentru consolidarea economică-orga~izato­
Iică a gospodăriilor agricole colective şi intărire~ tu~ror UnItăţilor
socialiste din agricultură, Tinerii au datoria să-şI ndlce necontenI~
,
nIvelul , h ' -
cu noştmţelor agrote fiice, sa ap!Ce I
l' "n producţie cele mal
noi cuceriri ale ştiinţei, să muncească într-un mod nou, corespun-
zător cerin ţelor marii agriculturi socialiste, ,
Partidul şi guvernul au deschis în iata tineretului nostr~ .poSI-
'1 .. ţ , de a-SI mde-
bilitate? de a cuceri cele mai înalte culmi a e ştun el, ',_
plini visurile cele mai cutezătoare. E ste o a de\'ărată bucune sa,
,lIlveţi in orinduirea noastră sOCla - care cr eează _asemenea
' l'Ista,
' ' POSI-
1' t
' '
b ilităţi pe care nici nu le poate visa tinere u t I din lanle capita
, _IS e.
Elevii şi studenţii, studiind cu conştllnclOz l '1' "naltă
pregă tească pentru a deveni munclton ŞI I
, , "ntelectua I Cll o I
 Clb. Gheorghlu-DeJ Cuvintare rosUli II. ...... wverlue .. erelrU U.T.C.

calificare. capabili să rezolve problemele complexe ale constructW
economice şi culturale. să-şi aduel contribuţia 1IoCtiv1 acolo UDde
vor fi trimişi să muncească. in fabrici. mine. pe şantiere. in agrl-
culturi, in instituţiile de artă şi culturi. Cadrelor didactice. orga_
uizaţiilor U.T.M. şi de pionieri le revine o mare rispundere in pre-
gătirea temeinică a tineretului din ,coli ,i institute de invătimIDt
superior. in imbinarea strinsi a studiului teoretic cu practica, fa
educarea tinerilor in spiritul dragostei faţl de munci, dezvollilt
du-le dorinţa de a lucra nemijlocit in producţie. acolo unde se fivi.
resc bunurile materiale ale societăţii. (Aplaur:e.)
Utemiştii. toţi tinerii trebuie să fie oamefti de voinţi şi
lfI,.:"" eJllII. la lupta rewluţionarl a oamenilor muncn, la opera de fiu-
ter, cinstiţi şi modeşti, pregătiţi să lupte CII orice greutlţi,
mereu acolo unde se hotăriişt.! indepliDirea sarclDilor, inb'ansiigEII'~
faţl de concepţiile inapoiate, faţi de orice maDifestare a
logiei burgheze.
TOVMlfi.
'0 cu tineretul Uniunii Sovietice şi al celorlalte tiri 1OCia-
prieteDlmiliteazl neobosit pentru intlirirea continuă a colaboririi in-
~ODale cu tinerii din ~ l~ in lupta ~tru ~
riZboiului• pentru UrgUea ŞI consolidarea marelUl hout moodial al
pIcIL (Aplauze prelungUe.)
Dragi tovarăşi. tineri şi tinere.
U 'unea Tineretului Muncitor a fost decorată prin hotărtrea
:.:mtne"
lire
,i
.... rorii de partid de stat cu Ordinul ..Steaua Republicii Popu-
clasa 1, ca semn de inaltă pre~e a contribuţiei
a orînduirii socialiste. .
De acum Inainte, aceastA distincţie va Sbăluc~ ~ drapelul JOf11
Uniunii Tineretului Muncitor. simboliztnd patriotismul fIrl mar-
al tineretului nostru, crescut cu dmgoste şi grijă părinteascl
partid şi de clasa mUllcitDare. (Aplauze funu~e.) ..
De asemenea, au fost decoraţi cu ordine ŞI medalii un mare
de activişti ai U.T.M.-ului care s-au distins in activitatea
le urim spor la muncă şi noi succese I (Aplauze}
iO< T..h..,f\1'

Fiţi demni de aceastA cinstire. imbold pentru a.

elaD, cu pasiune tinerească pentru rea mal
=0: :
triUID-
cnzl din dte a cunoscut vreodată omenirea -
r-alllillB1iat fi comunismului. al plcii şi frlţlei Intre popeare.
 :lJG G h. Gheor 9 hi u• oeJ
SALUTUL ADRESAT
din rlndurilt' sale se yor ridica nIii şi m" d ' . -
ZIARULUI "PRAVDA" CU PRILEJUL
. I I .I lIe tmen dem . d
lJla. tu. tit . li de membri ai l)artidu lUI.. (A P1ol/;:;e.) Tine ni
CELEI DE-A SO-A ANIVERSĂRi
t I e a primi
nOI ŞI nOI pagini eroice în lupta în treg I . re u Ya inSCrie
IT .. 'd I u UI popor pentr - 5 mai 1962
Po I ICII partI u ui, pentru desădrŞ' u triumful
trecerea treptată la comunl'sm (' llrea construirii Socialismului ş'
. ,. . " . . "p all;:;C.) I

at' 1.' r.uasca Ulllunea Tineretului .~I W1CI.tor SI" mtreg I .

P, TI( t noastre! (Aplauze ')Te/un a't ) , u tmeret al
•
T •. M' C.
ralască iniţiatorul şi organizatorul t .
catorul. inţelept şi incercat l' t I' uturor \'Ictoriilor, con du-
. a m regu UI popo • I
tona ~eplin~. a socialismului _ Partidul M r.m upta pentru vie-
(Intr('(/"(1 (/sistenţă' " • uncltoresc Romin !
dc/ullg.) " , III p'CIOa re, ovaţioneaw şi aplaudă in- Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, poporul sovietic săr-
bătoresc a 50-a aniversare a "Praydei" leniniste. Aceas tă aniyer-
safQ este marcată de toate partidele comuniste şi muncitoreşti fră­
ţeşti, de popoarele ţărilor socialiste, de oamenii muncii de pretu-
tindeni.
======d == rnal e--:X-€-ffl1:l1n ~~1 ~ tre.a.g.a .. resă comunistă ...Prayda" este
purtător dr cuvint credincios al politicii Partidului ComunIst a
Uniunii Sovietice şi a Statului sovietic, tribună a ideilor marxism-
leninismllllli, înflăcărat luptător pentru yictoria comunismului şi
păcii, pentru eliberarea şi independenţa naţională a popoarelor
subjugate, pentru democraţie şi p rogres social.
Cunoscută muncitorilor reyoluţionari. comuniştilor din Rominia,
încă din anii întunecaţi ai ilegalităţii, .. Pra\·da" ducea vestea măre­
ţelor victorii ale primului stat socialist din istoria omenirii. Ea are
cititori şi prieteni în întreaga lume, bUClIrîndu-se. ca şi la noi în
ţară, do un mare prestigiu şi de o meritată consideraţie.
Urăm colectivului redac\ional al ,.Pra\'dei", tuturor lucrători­
lor ei, noi succese în îndeplinirea misiunii de cinste ce le este incre-
dinţată de partid, iar tuturor oamenilor sodetici - noi şi strălucite
victorii în construirea comunismului.

"Sclnleia" nr. 5519

din 5 lIUIi 1962
 CUVîNTARE ROSTITĂ
LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A FEMEILOR
Cuvintare rostit:!. Ia Conferinţa naţională a femeilor 349

- 14 illllie 1962 _ - ' ' .. gosp od a

Y .. colective În
rll, organizaţiile
' de partid,..
prinderi, illStltuţll: '-atras respectul şi stima oamerulor muncu
de stat şi obşteşti, ŞI au I Peste 39 000 de femei sînt deputate
' ' nceperea OI', 000
in abnegaţIa ŞI p 15000 inginere şi tehmclene, 7
, ,

i~ slaturile populare,
dici, 90000 lucreaza 111
~p:oainvăţămînt ,
17000 au munci de con du-
me d Y .. colective, ,
cere în gospo aru 'toare ţărănci intelectuale, gospodme
d 1 mei munCI" I
Milioane maree contrl
e 'b uţw' I a toate victoriile obţinute de poporu
au adus o cţiei socialiste,
os tru pe drumul constru I t dau o înaltă apreciere
Dragi tovarăşe şi tovarăşi, n Partidul i ' poporu nos ru ,
guvernu ŞI m'lioanele de femei dm
' ei avintate pe care I ..
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliul muncii creatoare, lu?t Y IYturi de toţi oamenii munCll, pentru
ţ ara noastră o desfaşoar,a, a a tr" creşterea bunăstării celor ce
de Stat şi guvernul Republicii Populare Romîne transmit un cald .. conomlce a pa IeI,
salut participantelor la Conferinţa naţională a femeilor, milioanelor întărirea putem e y" A lume, (Aplauze.) ,
de femei de pe întreg cuprinsul ţării noastre, (Aplauze furtunoase,) muncesc, apărarea pacll 1 1 1 , 'tetele şi comisiile de femel,
Consiliul naţional al femeilor, coml o jumătate de milion de
Conferinţa naţională a femeilor are loc în condiţiile puterni- .. , ill' du-se pe ajutorul celor aproaPde partidului o vastă
cului a\înt în muncă al intregului nostru popor pe toate fronturile spnJill Y Y sub con ucerea 1
activiste obşteşti, desfaşoa~aed
construcţiei socialiste, ale entuziasmului determinat de măreţul activitate organizatOrIca , Y ŞI uca
ti' Y "In rîndurile lemeilor de a
va
e\'eniment istoric -încheierea colectivizării agriculturii, care a
marcat victoria definitivă a socialismului la oraşe şi sate, (Aplauze.) oraşe şi sate, , b ' ute le transml't em tuturor, de
Infăptuind politica partidului, oamenii muncii obţin importante Pentru rezultatele rodmce o, ţl,n y ' , de noi succese în munca
, Y lde felicităn ŞI uran ,
succese în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în înflorirea ştiin­ la această tnbuna, ca , (Aplauze prelungite.)
ţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai, îndreptîndu-se cu paşi 101' însufleţită, plină de abnegaţie,

siguri spre desăvîrşirea construcţiei socialiste,

Socialismul a adus, împreună cu celelalte adînci prefaceri re- Tovarăşe, , t Y femeile sînt
voluţionare din ţara noastră, şi schimbarea radicală a situaţiei Prin marea forţă SOCIala P
e care o reprezm a,
,y

b't de însemnată la opera

de
Iemeii în societate, Lichidînd complet şi pentru totdeauna rădăci­ chemate să aducă o con tr I'buţie , deose I Y
nile inegalităţii, asupririi şi umilirii femeilor, puterea populară le-a desăvîrşire a eonstrucţ1' ei socialIste, h " ele care Iucre ază cu har- "d
asigurat, o dată cu deplina egalitate în drepturi, respectarea dem- Muncitoarele, ingmere' Ie ŞI'te ruclen , ale industnel, " dm
nităţii de om şi cetăţean, posibilităţi nelimitate de dezvoltare şi 'eonş!iinclOzltate 111 diferite ramun Y d devotament faţă de
mCle ŞI
" " A

afirmare a aptitudinilor şi capacităţii lor creatoare, (Aplauze.) ,

numeroase doveZI de erOlS
' m în munca, e ,"
Y d "ndeplimt m lup
ta pentru
In anii regimului nostru, din rîndurile poporului s-au ridicat patria socialistă, au un ro I de seama tru înfăptuirea mar
e I Y eţului pro-)
mii şi mii de femei care, îndeplinind funcţii de răsptmdere în între- dezvoltarea economieI" na ţ'onale
1 , pen I rtidului nostru, (Aplauze,
gram trasat de Congresu1 aI III-lea a pa
 G h, GheorghlU_Dej

'd o înaltă îndatorire a cond uceru""mtreprinde '1 - -

Este
ne Ior SIn icale de a se preocupa de 'd'
f '1 n lcarea preg" ti "
a emt'IOI' muncitoare, de a le aJ'uta " '"
nOr, a orga·
a rn profesionale
- cuvintare roslit~ la Conlerlnt..a naUonala Il Icmellor

~anelc de stat şi instituţiile de im ăţămînt şi cultură, au datoria să

desfăşoare, cu forţe unite, o intensă activitate cultural-educativă în
,'edere? lărgirii orizontului cultural al maselor de femei de la oraşe
351

t t' sa-şI msuşease t I

a a pentru a putea obţine rezultate tot mai b "a e mica înain· I sate şi dezvoltării trăsăturilor politico-moralE', proprii omului nou.
dlCatele trebUIe să manifeste o p u n e m produCţie, Sin
t'ţ' d ,ennanentă griJ'ă . ~nstructor activ şi conştient al societăţii socialiste. (Aplauze.)
a Irea con iţiilor de viaţă ş' d pentru îmbună·
. I e muncă ale femeilo '
Femeile dt' Ia sate sl"nt ch r munCitoare, Tovarăşe,
emate să )a f '
1or la întărirea şi dezvoltarea d' "I r lClpe cu toate forţele
gospo anilor ag' I Apărarea păcii constituie pentru întreaga omenire problema
creştere(', avuţiei lor obşteşf I ' nco e colective, la
agricole vegetale şi an' I Il' a sponrea continuă a produeţ' , cea mai arzătoare a zilelor noastre, Ca unnare a cursei nebuneşti
, =a e, a crearea 'b 1 ICI a inarmărilor, provocate de cercurile imperialiste agresi\'C, s·au
agroahmentare, unUl e şug de produse
acwnulat stocuri de arme tennonucleare care pot duce la transfor-
Femeile care muncesc pe ' t"" I " mare2, oricărui război într-un cataclism fără pre-eE'dent în istoria
inv'ţ ' - lUI' şi sănătăţ"
a amlIltu bl' anmu ştunţei c It " ,
t" ' u UrI! ŞI artei ' al
mu It aprE'ciE'rea poporul '
11 pu Ice a căro
' r ac IVI tate şi-a cîştigat de omenirii. Puterea crescîndă a statE'lor socialiste, eare stau cu hotă­
ţe lor lor în munca pent
UI, au un vast c"
'
d
=p e aplicare a cunoştin. rîru do strajă păcii, întărirea continuă a forţelor păcii în lumE'a în-
'
ţ Irea ru contmua dezvolt treagă creează tot mai multe posibilităţi pentru înfrînarea agreso-
valorilor ştiinţifice ' . 1 are a economiE'i, înmul·
" 1e largi.
m mase ŞI cu turale ale pat " "
nel, raspîndirE'a culturii riloJ', pentru destinderea incordării internaţionale, pentru preîn-
tîmpinarea unui nou război mondial.
Lucrătoarelor din comer ul ' , Femeile din toată lumea reprezintă o forţă uriaşă. "itaI intere-
datonrea de a asigura d ~ de stat ŞI cooperattst le revine in-
I ţ' eservnea tot mai b "
unc IOna rea civilizată a 't' '1 una a oamenilor muncii,
sată în apărarea păcii, dorinţa lor cea mai fierbinte fiind aceea de
. •mcă multe de făcut,um aţi Or carne rCIa
m al' smt '1 e, d omeniu în care a apăra viaţa copiilor cărora le-au dat fiinţă, a-i fE'ri de grozăl'iilE'
războiului, (Aplauze.)
Femeile au nobila m' ,
bul nostru de mîine ca ISlune de a creşt e ŞI' e d uca copiii schim- Alături de întregul popor, mişcarea dE' masă a femeilor din
. l' '
msmu UI ; de elr. depinde'
re va trăi şi
,
' .
" va muncI în condiţiile comu· ţara noastră sprijină cu toată hotărîrea politica externă de plee ŞI
a, p a tr'10tismului
. fierbint m pnmul
d nnd s"d'
a Irea în sufletele copiilor coexistenţă paşnică promovată de partidul şi statul nostru: E'le
lui ,a d ragostei de muncă e, a ' evotamentul' UI f aţă d e cauza partidu- îşi unesc acţiunile cu cele ale femeilor din celE'lalte ţări în cadrul
senti I
mentu ui solidarităţii f ăţ'
ŞI respectului f ţă d
a e cei ce muncesc. a
uriaşei mişcări mondiale pentru pace. militînd cu enE'rgie pen:r~
deni, (Aplauze.) r eşti cu oamenii muncii de pretutin. zădărnici rea uneltirilor războinice, pentru înfăptuirea dezarmarn
, , roblemdor liti-
generalo şi, totale, pentru soluţionarea paşnIca a P
" Organele şi organizaţiile de ' '
~aţllle obşteşti au datoria' parttd, organele de stat, organi- gioase, pentru pace şi prietenie între popoarE', (Aplauze.)
m f unc ţ" d e conduce" sa se oCuI)e "nd I d fE'mei sînt chemate
11 I eaproape de promovarea Consiliul naţional al femeilor, comitete e e . \'
aptitud'Im'1' , il' nelor de femE'I (In
e ŞI pregătirere aI CIt mai multe femCI,' corespunzător cu sa contribuie şi mai activ la antrenarea ," , '1 e
m IOa'dezvolte legatUri
acthitate a Ior, Sub cond a or, acordindu-Ie un spnJln '" permanent în ţara noastră în acţiunile de apărare a pacII. sa , d' 1
' So,'ietică ŞI In ce E'-
de mas' f ucerea organizaţ"l d do strînsă prietenie cu femeile d in U nIunea
a a emeilor. sind' l' li or e partid, mişcarea ' ţ"le fE'mello r 111 oa te
' d ' t
Icate e ŞI celeI a Ite organIzaţII
' " obşteşti. or- IaIte ţări socialiste, colaborarE'a cu organIza 11
 3b2

Internaţionale
.
G h. G he o r9 h i u . Oe

!,irill'. să-~1 sporească aportul la actil'itatea F d

a Femeilor să înt.lreas.-
"
pretutmdeni în lupta pentru pace .
J

..
l.d e eraţlel Democrate
C,1 SO I antatea
.
f
-
cu emeile de
CUVINT ARE ROSTITĂ
LA MITINGUL DE LA UZINELE
"GRIVIŢA ROŞIE" DIN CAPITALĂ'
CU PRILEJUL VIZITEI IN ŢARA NOASTRĂ A
'li . l ... ŞI progres social Ile tr 1·· DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE
c mme or ŞI vutorul fericit al copiilor (A 1 , n u mlştea
C . I . pauze.) A UNIUNII SOVIETICE
O.I~~tl'tU Central al partidului, Consiliul de .
RepublIcII Populare Romîne îşi e'I)· ă . Stat ŞI guvernul - 19 iunie 1962
l d f . run convmgere f
mase e e em!.'i de la oraşe şi sate ră • a ermă că
chemaroo partidului, nu-şi vor preeu')e . sp~md cu entuziasm la
turile pentru ca, împrcună cu toţ' 1 ţi ~~I de acum înainte efor-
_ I oamenu munci· o f -
noastra mereu mai puternică .•. 1, sa aCa patria
gate.) , mal mflontoare. (Aplauze ille/rltm-
Dragi tovarăşi,
Trăiască femeile munc:itoare d'
active la onAra de d o , . m ţara noastră. participante Sint două zile de cind în mijlocul poporului romin se află
r- eSa\1rşlre a constr cţ' .
pentru pace ~i prieten· • t u lei socialiste. Ia lupta scumpii noştri oaspeţi. solii marelui popor sovietic. delegaţia
Trăiască 'ham ' Ile m re popoare I (Aplauze.)
ICU nostru popo' d de partid ŞI guvernamentală, în frunte cu primul secretar al Co-
pentru socialism· . r ŞI con ucătorul său în lupta mitetulUI Central al PartidulUI Comunist al Uniunii Sovietice şi
ŞI comUnIsm P'd I
(Aplau:~ puternice, prelungite.) - artl u Muncitoresc Romin! şeful guvemului sovietic;, militant neobosit pentru triumful ideilor
!~alască şi înflorească patria noastră marxism-leninisD1uLui, tovarăşul :'\ikita Sergheevici Hruşciov.
Romma I (Aplauze puternice, urale.) - Republica Populară iUralc prelungite.)
Pretutindeni, oamenii muncii i·au în(unpinat pe membrii de-
,,~cillteia" 11r.
dm 15 iunie 1962
.5 560
legaţi!.'1 sovietice într-o atmosferă sărbătorească, exprimînd sen-
timentele de stimă şi dragoste frăţească ale poporului romin
faţă de poporul sovietic. man·le şi încercatul nostru prieten.
Con\'orbirile între delegaţia romînă şi delegaţia so\~etică se
desfăşoară in spiritul deplinei înţelegeri reciproce. care a carac-
terizat intotdeauna relaţiile frăţeşti dintre partidele noastre, din-
tre ţările
noastre socialiste.
Tradiţiaprieteniei şi solidarităţii Oll Patria lui Octombrie. ~u
gloriosul partid al l.ui Lenin, străbate ca un fir roşu întreaga IS-
tone a mişcării muncitoreşti revoluţionare din Rominia, a partI-
dului nostru. Din primele zile după victoria Revoluţiei din Oc-
tombrie, clasa no.astră muncitoare a fost stegarul luptei pentru
( t . d· ·mele manifeste
P le eme cu Uniunea Sovietică. Intr-unul lfi pn
ale comuniştilor romîni se spunea: "Vom Întinde deasupra cape-

_ _ L. _ 23 Gh_ GhAor<lhil1.O .. i _ Articolf'l !!ii cuvintAri

 Gh Ghcolgh1u-Uej

telof unor oligarhii invechite în rele şi crime şi deasupra uneI

tirilor lor criminale pentru un nou măcel - mîna noastră, zdra-
-
\-;lnă şi bătiitorită, de solidaritate şi frăţie, fraţilor ruşi, care duc
1 P'
'lceLuii te,
C tlVI .l111 e rO!lotild la :11' 19u1 oe

n etenia de nezdTljncmat dintre RepubliCiI

_ Populara
I '
Romină şi U niunea Sovietică este cauza scump1\ a mtregu UI PO-
p"r romin
cea mai erOIca luptă pentru eliberarea tuturor popoarelor.
(.lplau;:c l;ii, puternice.) Cuvinte emoţionante, pornite din inimă_ Dragi tovarăşi,
'n care-şi găseau ecoul dragostea fierbinte şi admiraţia faţă de
poporul so\ietic, care, păşind primul pe căi neexplorate ale is- '\Iatun. d e mun citorii , inginerii şi tehnicienii Gzinelor , , . "Gri\it,1
"1 1
.
R~·~~~ ~~
" marea bucurie de a
" , avea aiCI, m mlJ ocu
d
toriei, deschidea în faţa intregii omeniri calea viitorului.
OŞ , ' I )Jikita Sergheevici HruŞCIO\', delegaţia ,
De-a lungul anilor grei ai stăpinirii burghezo-moşiereşti, în- nostru, pe tO\ araşu t' lr a Uniunii Sovietice, (Urale.) Grivita a
'd ş' guvernamen a a ,
fruntind cu erOIsm temniţele şi p lutoanele de execuţie, comuniş­ parti I '1 bătălii proletare din februarieI 1933. orgam
tn mi răspîndit -n mase adevărul despre p rimul stat al muncito- f 't centml man or ... 't
os , 'd I Comunist Romin impotrl\'a exp oatarll , capI .l
rilor ŞI ţăranilor. \'eştile despre primele cincinaluri, despre reali- '/atI' de Parti u _ _ I'.t' )otnva tas-
tătile din ţara fără şomaj şi exploatare erau urmărite cu arzător !lste ŞI. :m fedău rii ţ'irii monopolunlor ID1pena IS () .mI
, " t
: ',' re ătirilor de răzbOI antlsovle IL "
interes dt muncitori, ţărani. de intelectualitatea înaintată_ Fiecare t1smulUl ŞI a p g '1933 indreptate împotma JafulUI ca
victorie a poporului sovietic in construire,'l noii orinduiri sociale Luptele dm februane , ' . i re rezintă prin intieaga
insufla comuniştilor şi celorlalţi oameni ai muncii din ţara noastră pitalist şi politicii de fa~cJZare ,<1'l td '" U~I mom~nt de cotitură
-
lor des r<Cjurare, ca Ş
i pnn urman () .Jr,
_ _. nuncitoreşh Ele au
(,[ ra) şi încredere în propriile lor forte, le întărea convingerea in _
'd l ' ' a întregi nllşcan I '
binlinta cauzei socialismului, în L,toria parti u UI ŞI t C ca cea mai inaintată
ti, 'ul clasei muncI oare
In anii grei ai războiului hitlerist, strălucitele victorii al(' sporit imens p res gl " ducă h cueenre.1
forţă socială, preves tID ' d 1u ptelle' ce an'au .,S,\ ' ' te '
Armatei Sovietice insuflau un p uternic avint luptei patrioţilor ro- " 11 IDeii de LI oraşe ŞI sa
mini, care, în frunte cu comuniştii, luptau cu abnegaţie împotriva puterii de către oamenII 1 1 • _ I '1' .ul clasei Illundt(ure
dictaturii militare-fasciste şi războiului antisovietic, luptă care a In acele ZI'1 e a raz ". b"tut
a IJlllil il nOI g .,1S
I 1as1 (u muncI, ton-'
sovietice, oare şI-a , , ' t solidaritate'\ (" c ,
exprnna
culminat OII insurecţia armată din a ugust 1944, răsturnarea re
gimului fascist şi întoarcerea a rmelor de către Rominia împotriva !Ill'aromină, cu lupta sa eroică, 'f" I cpferistilor "Griviţei Ro
Germaniei hitleris te, Xiciodată nu \'a uita poporul nostru că in Eroismul ş i spiritul de saon 'CIlI da'" "t Ir~ăril dictahlTii fas-
, d ' ] ' in peTloa ' ras 1
şli" s-au mamfestat m p m , teril J)opul.are- ca Ş I III
, _
lupta sa pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist a primit "
d - - tru mstaUl are.1
. . . l' dt'mocrat-popuI,11
pu
puternicul sprijin frăţesc, internaţionalist al poporului sovietic_ dste, in lupta uza pen
din allll regmlU
(Aplauze indrlungi, urale.) Nicicînd nu se va şterge din inimii munca plină de a b negaţle '
" a IIIţ1rii,
pl pomlui romin recunoştinţa fierbinte faţă de eroicii ostaşi şi pentru refacerea ŞI ezv'd oJtarea econOllllC,\' t' 'i sute de ca ci I l'
Din rindurile cefenştI '·1 or s-'au format , u t (' IŞ inalt
, , d
ofitpri ai glorioasei Armate Sovietice care şi-au vărsat sîngele pen- -' - l' cu devotilllll'n ş
spint e
trn eliberarea ţării noastre, \ aloroase, care IŞI mdep mesc . de stat şi econonllc,
ră'''pundere datorta ' -m apar , .1tul dt' "p<lTtld,R " .. se desclll'ci acul
. , 11
Tn anii puterii populare s-au inchegat intre Rominia şi Uniu- '1 or ,,' Grl\lţa
.. ., Ioşle reatoare pe f ron tul
II(,~ So\'ietică relaţii
de sinceră prietenie şi frăţie, aşa cum pot
Pentru colectivul Uzme
, ," a lllunCII sa e , Ct le IlOI' de ci'
' de a f'IIm,uc
1101, perspective ez vol-
eXista lllunai intre popoare care păşesc umăr lîngă umăr spre lonstrucţiei socialiste, Ţ mm ' . d " , de cen n e
S("II1I'\
 Cuvinttue rostita la mihngul de la. UZinele "Grivi\4 RO$ie"
356 G h. Gheor 9 hi u• D f'! J
367

bertăţii, Egalităţii,
, F ra,..
"tiei ŞI Fericirii tuturor popoarelor
IMI.' ale economiei noastre naţionale, Uzinele "Griviţa Roşie" se
I 'prelungite.)
I eprofilează în yederea construcţiei de maşini pentru industria (Ap allZC 1
~p~w~,
'tic cu preţul multor sacrificii" şi biruind nenu-
chimică. Sîntem convinşi, dragi tovarăşi, că veţi îndeplini cu " ' a acumulat în construcţia
J"
ŞI comu-
dnstt' noiI .. !k1rcini de mare însemnătate încredinţate de partid ,- te greutaţl, , ,soclahsmu.'Jl'd ' , 1.
mara
" lUI o unaşa ex
, " 'perienţă , care constItUie'"
o cucenre m ce c
d' I
şi guvern, dovedindu-\'ă şi de acum înainte La înălţin1ea glorioa. ' ".. comuniste ŞI muncitoreştI mon
msmu ' ţioase a e lmlşcarll , la e,"
selor \'oastre tradiţii reyol.uţionare, scumpe clasei noastre munci, maI pre , '" a U' .. Sovietice a pus pentru pruna
' n"o Istonca ruunli , , oara 1
I practică legile generale obIective a e
tO.1rt', întregului popor, (Aplauze puternice.) Expene,..,'d ţ" ŞI a \'en'f'lea t 'n
Tovarăşi, in e\'i' en -" a SOCialIste
" a SOCle' t"ţ" ,.. Rominiei şi a celor-
a li, ElI."Y>Ariento
"r-
l
trans onnarn cialiste a conf'ITma, t în conditiile\ concrete specifice,
Oampnii muncii din ţara noastră urmăresc cu admiraţie laI te state so
' 'dintre ele carac eru
t I universal valabil al acestor , legI. •
munca poporului sovietic, care, însufleţit de perspectiva ca încă hecăret.a ' " a Ie poporu IUI' sovietic , strîns umt m
1 'nfăptuUl
acttnla generaţie să trăiască in comlmism, traduce in viaţă poli- Minunate e l , 1 U' .. Sovietice al Comitetului său
'd I ' ComunIst a munn, , ,
tin leninistă a partidului comunist, înfăptuind cu avînt planul jurul PartI u' UI' t ' frunte cu t o\ara . "ş u1 ~ikita
• Sergheevlci
grandios de construire a societăţii comuniste, Central lemnlS, m
Hruşcio\', sporesc mereu
for
ta de atracţie a socialismului în in-
"ictoriile Uniunii Sovietice în realizarea sarcinilor istorice treaga lume, (Urale.)
stabilite de cel de-al XXII-lea Congres al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, realizările sale epocale în domeniul ştiinţei şi Tovarăşi,
tehnicii, al folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice şi al cuceririi
Poporul rom in
" ,
" e te cu hotanre pe ca lea deschisă
" f de'
cosmosului, ritmul susţinut de dezvoltare a economiei, demonstrează pa,ş ş " ,1 leninismulUi tnum a
i\.Iarele Octombrie, ideile atotblrUltoare a e
întregii lumi superioritatea orînduirii socialiste faţă de orînduirea
capitalistă, uriaşele posibilităţi pe care le creează socialismul şi şi în patria noastră: ' tului Central al partidului şi ses;u-
comunismul pentru înaintarea omenirii spre cele mai inalte culmi Plenam recenta a C~mlte "' '" ţionale, consacrată termină­
ale ciYilizaţiei "II'u mai este departe vremea CÎnd Uniunea Sovie- nea extraordinară a Marn Adunan -f~ ţ t victoria definitivă a so-
tică va cuceri prin1ul loc în lume în ce priveşte prod.ucţia cal- ril, colectl\'lzarn
, , " .. agncu,'Iturii au cons Ob'
(Urale)
m I stabilIte
t'vele " d e Con-
rulată pe eap de locuitor, ceea ce va însemn.a o victorie istorică
, t lee I
cialismului la oraşe ŞI s~ e, , , ' d linesc cu succes, " '
a socialismu1.ui in întrecerea cu capitalismul. (Vii aplauze) In- "resul al III-lea al partidulUI se ,m e P lasel' muncitoare. ţăra11l-
,~ b aţIe 13 le c
treaga politică a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice este Eforturile pline de a I~eg lindite in creşterea pro-
îndreptată spre înfăptuirea ţel ului ~.uprem al politicii sale _ ri- , " .. "IŞI arata roadele
mii, intelectua 1Itaţli ,,'t og revederilor p lan u 1u i de
dicarea bunăstării poporului, satisfacerea cît mai deplină a cerin- d~cliei industriale ŞI, agn'cole potn\1 p amurilor economIeI , , na• -

ţelor materiale şi spirituale ale oamenilor sovietici. stat, în dezvoltarea echl Tb I rată,
a '1
tuturorI ' rde trai al celor ce m lIIl",
lionale şi ridicarea SIS ' t e matică a 11Ive
"1 u 'Ul t" în primeIe em 'ci IUlll
In prevedI'Tile Programului Partidului Comunist al Uniunii '1"a g lobala rea ,Iza a decît pro d UC ţ'la din
Sovietice, oamenii muncii din toate ţările găsesc pentru întiia oară
cese Producţia industrUl
ale 'acestui an este cu pes t e 14°/ . o mal mare O muncă plm , ă d e avint
tabloul concret al societăţii comuniste, căile sigure eare duc la "
perioada corespunzatoare a a nulul trecut,
comunism, la instaurarea pe pămînt a domniei Păcii, Muncii, Li-
 -
G h. G h (' o r '.1 h I U • D l' j 1...t1vintd[e rostita a miI tgul de lZlnelc ~~~~~
(nvlt. Ro le ____~S~~~
________

,~ desfăşoară pt' ogoare pentm aSigurarea

Partidul contllluă C'I consec\ enţă pol t' I u,n~i recolte bogate
,t.1 in copzil1nea de monolit a popoarelor de peste un miliard de
' , I Ica emmstă de d I oameni care construiesc noua orinduire soci.aIă, a zee'lor de 11\1
il 1Jazei tehmce-materiale a socialism I '
' . u U1, pe calea cre tezvo " tare Hoane de comunişti din intreaga lume pe car( îi unesc pnncl
\Imute a forţelor de producţie. perfecţ' • Ş eru sm-
," lonarea nemcetat V pJile internaţionalismului prolewr, comumtatea de idei şi mărqul
(UC,IeI prin promo\'area tehnicii eclei m'" 1 a a pro, ţel comun, Intreaga desfăşurare ,1 evenimentelor in>er laţiondt
. , I . I al ma te slJrC' d
III pnmu rlm pe valorificarea o't ' d l' v ' JInm U·s~
. I I mal op ma a e I dl11l0nstreuză că existenţa şi Întărirea contmuă a sistemullll '11on·
n.1 (' ale ţării, r Surse or ITI<Itp·
dlal sOl.alist este cea mai puternică chezăşie a \·ietoriei SOCLalIs·
. Din experienţa Partidului Comunist al " " " mului şi păcii.(Aplauze furtunoase,)
tim propna noastră experienţă a • v U mun1l SonetlCe şi
' m mvaţat să rezol v bl
eomp Iexe ale construirii noii o • d ' , '" vam pro emele Tovarăşi,
La b nn um potm'lt ce ' ţ 1 f
l' ~)e, i,r.uind greutăţile inerente si ţinînd rm e or iecărcl
\Chllllbănle care dU 10 • ',. seama necontenit de Strălucitele realizări ale Uniuni Sovietice, înfăptuirile celor
,
lltreaga societate,
c m economIe m conşf'
,1Inţa oamenilor, 10 ralte ţări socialiste sint cel mai convingăt lr pr.>pagandist pentru
social sm, ele îmbărbătează popoarele în 'upta pentm progre~ s('
Poporul romin este conştient c~ .
voltarea economiei şi cultur" " ,1 succesele obţinute in dez â 1, pentru o viaţă mai buna,
11 soclahste' 'd' \'ictoriile socialismului, orindJirea tinăr", V'guroasă, fac ,a
d e trat SÎ'lt indisolubl'l I t d . m TI lCarea nivelului său
ega e e r Laţ"l d kpară şi mai evidente bolile de nevindecat alE rupitalismuhll, III
tra!u,torare statornicite intre ţările e"l1 e ~. cola~orare şi în,
ultimul timp, apologeţii capitalIsmului f<llosesl adesea cu"mtul
spnJInul mu'tilateral cu ad.' fS~cLahste, ŞI m prnnul rind de
, S ' evarat raţeso p' 't d' miracol", referindu-se la o oarecare înviorare a afacerilor in
III ovictice in toate d "1 . nml m partea Umu
omen1l e de activ't t " d unele ţări occidentale. Crahul de la burva din. 'ew York, urmat
\ o1tarea forţelor de d ' I a eşI, m eosebi, în dez-
pro ucţle ale ţV', (A 1 de putermce oscilări la alte burse, care au produs nelinişte in
Poporul romîn" v. am, li auze puternice,)
mamteaza In st' v , lumea oamenilor de afaceri, dcmonstn ază sugestiv instabilitate'l
.. 1e lagărului socialist '_ nnsa umre ou celelalte ţări
, l' 1
ela Ismu ui şi com '
' spre mareţul ţel c
1" omun - construirea sa· ('eonomică proprie sistemului capitalist.
f umsmu Ul. Sistemul ' l' Chiar dacă în unele ţări capltalistr se ajunge pentm scurtâ
orţa hotărîtoare a d ' 1 _ ' SOCLa ISt mondial a devenit
ezvo tam societvţ" P' \ reme la o conjunctură "mai bună", cine profita de pe Uffila aces-
popor.ul nostru i~i ad a 11, rm munea sa creatoare
La v uce contribuţia la • t V , tei sihl.1ţii ? Cum se spune, unii cu tolonsele, alţii cu ponoasele
m anre.1 forţei economic,
•
" garului socialist J. f'
soCla ' l'ISt mondi.al p , t '< e ortunle c OIntme a 1e ţărilor sistemului \Iarii monopolişti işi sporesc ~i mal nult cîştigurile, iar maseI,'
'
( en ru a obţme .' -t', " largi ale oamenilor muncii suportă PO\<l".1 cheltuielilor militale,
erea economică (m ca 't l' v le ona soc1.1hsmului în intre·
pl a Ismul care se ridică la sume fabuloase, unnănle scumpete! provocate de
. , Partid~11 .\Iuncitoresc Rom:
~onsec\'enţa dUI)'! 'd'l D 111,
.- v ,
calauzmdu-se cu neabătută
,lflaţie, sint victime ale măsurilor de intensificare a ritmului
, I el e eel ţ"l nuncii, de "perfecţionare" a sistemului de exploatare
cova din 1957 şi 1960 ' ara Il or Consfă~'lirilor de la .\fos·
cu c ' conSIderă ca . 1" d Aceste realităţi crude spulberă basmele cu privire la "a~o,
onsec\'enţă IJPntru • tV , o ma ta :ltone să militeze
ni.a de clasă" la statul bunăstăriI generale" Grevele Illunclto-
<
l' I m anrea c t· v
( la, a mişcării comuniste' o~ mua a lagărului socialist mon-
ŞI muncItoreşti intemaţionale sub stea· re~ti impotriv~ exp;~latării capitaliste ,IU luat in ultimii ani o mare
v I <trev'lŞ' tilor ,a crescut de 1.1
l(1l1 <Itotbirl1itor al Il .'
larxlsm-Ienmism u 1UI,' (A p 1allze.) Forţa noastră v'l e capIta
. ţan
""mIJIoarp III ' 1·Iste , numanl.,
 360 G h. Gheor9hi u .

23000000 in 1957 1:1 53000000 în 1960 .

sul regim al călăului Franco a arătat ~

" d' , c a un s ert de
cena Ictatură fascistă n-a putut Înge h
oej

1961 Eroi<:'1 luptă a proletariatului spaniol ŞI peste 60000000 În

, fcare a zguduit odio.
d
veac e crin·
-- Cuvintare rostitA le. mitlngul de 14 Uzinele .. Gri viţa

la Geneva. Pe insula Christmas din Oceanul Pacific se succed

exploziile nucleare, iar recent, la numai citeva zile după ce gu-
vernul american şi-a afirmat solemn dorinţa de a ajunge la o în-
Roşie
361

'b nunc ea un pop •

lIertate. (Aplauze.; Clasa munc't d' or msetat de ţelegere cu privire la elaborarea unui program de folosire a spa-
I oare m ţara noast "
cu un sentiment de caldă s' f '. ra urmăr~te ţiului cosmic exclusiv in scol'!lri paşnice, Washingtonul a anunţat
. =pa le ŞI solIdaritate 1 că se pregăteşte să efectueze explozii nucleare şi în cosmos, ceea
muncItoare din ţările capital' t . upta clasei
1S e, pentru IJlteresel . .
tru drepturi şi libertăţi demo t' e el VItale, pen· ce a stirnit o puternică minie şi indignare în toate ţările. Prin
cra Ice pentru o . ţ"
(1 I Il101/;:(.) ' \ ' I a a mai bună. aceasta guvernul american ŞI' a asumat o grea răspundere. 'Este
intru totul justă poziţia Uniunii Sovietice, care a arătat că va fi
To\'ară~i, nevoită să ia măsuri corespunzătoare pentru asigurarea ţărilor so-
ciahste şi a !'Utrnor ţărilor iubitoare de pace.
Popomele ţărilor sodaliste consac' .
creatoare pentru înflo . '" nndu-şl toate forţele muncii Sînt in că vii in amintirea voastră suferinţele şi di!<trugerile
nrea patrulor lor lupt - f- " pricinuite d e războiul dezl[lllţuit de Ge-nnani.a hitleristă. lmpin-
sta tOrni circa unei păci t . . , a ara preget pentru
. ramlce, pentru relaţ" d 1b gerea Rominiei in criminalul război antiso\~etic a avut conse-
pnetenie între toate pop 1 ( I l i e co a orare şi
t' .. oare e. Ap au-e) L' . 1 cinţe dezastruoase pentru poporul nostru. Economia naţională a
ICU externe a ţărilor la - l ' " ~. mLa genera ă a poli-
.
paşmce, singura alternaf'~
garu UI SOCIalIst est
. _
]' .
e po Itlca coexistenţei fost infeudată Germaniei hitle-riste, petrolul, griul şi alte bogăţii
• 1\ a raţIOnala a unu' " b ' ale ţării - jefuite pentru nevoile maşinii de război fasciste, f100rea
a uneI ca tastrofe cu urm" " 1 I raz 01 termonuclear
·. an mca culabile t . tineretului - trimisă să moară pentru o cauză străină şi potrivnică
po1Itlcă corespunde asp' ţ'il pen ru omenire. Această
..
omenlTJ, în promovarea . •
rra I or şi interesel . I
or Vita e ale intregii intereselor naţionale ale poporului romin. După eliberarea ţării de
el smt interesate t t sub ju~ul fascist, poporul nostru il muncit cu abnegaţie pentru a
Cu citeva zile in urm- b" oa e popoorele.
te' .A a, vor md In fa h .. lewi rănile pricinuite de războiul hitlerist şi de dictatura fascistă.
TI a. I cademici milita d la ,.. nOJl promoţii de ofi-
a f re e West Point d' Aţi ridicat din ruine, cu mîinile voastre, atelierele "Griviţa". Calea
a mnat că "problemele funda ' preşe mtele Kennedy
nu sint suseeptibile d ' . mentale oare stau În faţa lumii Griviţei, pe care războiul a pustiit-o, nu numai că a renăscut din
raţii realiste care ar : a pnml o soluţie militară." Iată conside- cenuşă, dar, cu noile ei blocuri de locuinţe, a devenit una di~
dt' gasI pretutindeni
I Ia <:'1 faptele, acţiunile .
f
un ecC\U avorabil, cu COll- podoabele capitalei, simbolizînd schimbarea la faţă a intregii ţăn
acesta fiind sin/,'Urul ' t . practice să corespundă vorbelor- sub razele soarelui dătător de viaţă al socialismului. (Urale prelun-
litica guvernelor E clnţ~nu pe baza căruia popoarele judecă po- gite.) In strînsă unire cu popoarele Uniunii Sovietice, ale celorla~t:
d
epoarte de a conE'
. vo U Ia eveni
.
tI'
men e or mtemaţionale este in să ţări socialiste, poporul nostru este hotărît să apere munca sa paşmca
. f ITIl1a eXIstenţa .
ŞI aptele forurilor d" unei concorcmnţe între vorbele şi creatoare!
con ucatoa d' . 1_ flv. centrul atenţiei
:crcurilc agresive din S U r~ I.n .occident. După cum ştiţi, O problemă internaţlOlla a care se a a lJl
. . .. . bl rmană A \"enit timnul
mtreţin• in difc't _.' .A. ŞI alIaţII lor din cadrul N A T O oplJllel publice mondlale este pro ema g e · . • "
TI e parţi ale I .. f • . . . . . d I d '1 a război mondIal sa
CUrsa lnarmărilor au 1 umll ocare de mcordare, intensifică ca prin lichidarea rămăşiţelor ce1m e-a 01 e .
rea l'lzarpa unui a , r d'e uat e"'Perienţel
. I
e nuc eare, tergiversează •lJl d epartam
- " noru.. ce •mtuneca- ceru I E uro pei. Exprimind
' . vOInţa
COr m cadrul tra tati've1or pentru dezarmare de . I l'f c consultativ al S1.1-
popoarelor ţărilor socialiste, Comltetu po I I
 C' lVlJlldre rostilă la milingul de la UZII:. le "c..nVl\4 RO~le 36:--\
Gh Gheorghiu-De
362
Dragă tovarăşe II ruşciov, scumpi tovarăşi,
telor participante la Tratatul de la Varşovia a reafirmat hotărîre.a :-;'.11 ne îndoim că vizita dumneavoas:ră in Re~ublic:a P~pu­
fermă de a asigura reglementarea paşnică germană prin înche- "R • ă va întări şi mai mult legă tunle de pneteme ŞI co-
ierea unui tratat de pace, lichidarea pe această bază a regimulUI lara om1l1 I
• tre partidele noastre, între ţările şi popoare e noastre,
de ocupaţie în Berlinul occidental şi transform.'uea acestuia în laborare 111 v • ••

. 'te în cadrul laganlhll socUlhst.

oraş liber. Reglementarea paşnică cu Germania. crearea unui cli- stnns
. Ulll
TrăH1Scă marea Uniune
- - ă ŞI. glonosu
So\'letlC ' 1· el popor con -
mat de pace şi securitate În centrul continent;ului european co-
structor al comunismului! . .... .,
respund intereselor tuturor popoarelor europene - atît din Ră­ v' eroicul Partid ComU1l1st al l,;munll SO\ lehce, Co·
v
T raUlsca • k S b . H . I
sărit cit şi din Apus. . I v C ntral în frunte cu Ni ita erg eevici ruŞCIOV
llutetu sau e , ." . I v
Prestigiul internaţional al Uniunii Sovietice, al ţărilor SOCia- Trăiască în veci prietenUl ronuno-so\'lehca
liste este azi mai mare ca oricind. Popoarele lumii s-au convins Trăiască pacea în lumea întreagă!
pe baza propriei lor experienţe că lagărul socialist este princi- 10l'atii. urale prelungite.)
pala forţă care se ridică în apărarea păcii. Ele nutresc o reeu-
lOştinţă fierbinte faţă de Uniunea Sovietică şi celelalte ţări so-
"Scinteia" nr 5 565
cialiste, care. prin politica lor externă, activă şi clarvăzătoare, din ~O il/ni!' 19()~
contribuie la izolarea continuă a cercurilor agresive, la unirea tot
mai strînsă a forţelor păcii. Politica externă leninistă a ţărilor so-
cialiste, imbinînd o înaltă principialitate cu elasticitatea în folosirea
tuturor posibilităţilor practice de slăbire a Încordării internaţionale,
este caracterizată printr-un inepuizabil spirit de iniţiativă şi o
ne slăbită perseverenţă în soluţionarea paşnică a problemelor in-
ternaţionale. Aducindu-şi propria contribuţie la lupta pentru
apărarea păcii, Republica Populară RomÎnă sprijină cu hotărîre
acţiunile de uriaşă însemnătate întreprinse de Uniunea Sovietică.
pentru realizarea unui climat de înţelegere şi cooperare între state,
pentru dezarmarea generală şi totală, pentru crearea unei lumi fără
războaIe şi fără arme. (Vii aplauze.)
\'iaţa insăşI dovedeşte că în epoca noastră, datorită raportu-
lui de forţe pe arena internaţională, este pe deplin posibilă pre·
întimpinarea războiului mondial. Avem convingerea că raţiunea
şi chibzuinţa se vor impune în relaţiile internaţionale, că unelti·
riie cercurilor agresive vor fi înfrînte. Chezăşie stă lupta unită
intr-un singur front al uriaşelor forţe mondiale ale contempora-
neităţii care se ridică în apărarea păcii. Popoarele vor şti să-şi
inlpună \'oinţa. Pacea va birui. (Urale.)
 CUVINTARE ROSTITĂ
LA MITINGUL DE LA LUPENI Cuvintdre rostită la mitinyul de la Lupeni
366
CU OCAZIA VIZITEI DELEGA TIEI
DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE Tovarăşi, ,
A UNIUNII SOVIETICE IN TARA NOASTRA B 'ul carb om'fer al Văii Jiului este cunoscut nu ,numaI , '1
- 21 iunie 1962 _ ' azm tanţa lUI, econOITllca ,_ Ş i munca harnică a destOInIcI or
' 'mmen' CI, ŞI'prm' tradiţiile sale revoluţionare,
prin Impor, _ t
InW1cltond te , de Iocul un de se ţine mitingul nostru au cazu"
Nu 33 eparde am, ,m urma, _ zeci de mineri grevişti care I_ _, In
eroic, cu , "
munlştil - se fI 'dicaseră împotriva cruntei exp oatan
frunte cu c~ ondi 'ilor neomeneşti de muncă şi de traI.
,
,
capitaliste ŞI a C i 'mbativitatea ei, greva de la Lupem
Dragi tovarăşi, Prin amploarea, orţa ŞI co b'l- "n I'storia mişcării munci-
' 'nă memora 1 a 1
din 1929 a înscns o P,agI tra- Represiunea sîngeroasă, te-
InsuIleţireacu care aţi întîmpinat delegaţia de partid şi gu- 1 ,
toreşti revo -uţlOnare
dm ţara noas ,
" acţi' onari n-au fost în stare sa
"
vernamentală a Uniunii Sovietice, cuvintele calde de salut rostite ,- d guvernanţu re
roarea dezlanţUIta e , '1 din Valea Jiului împotriva Jugu Ul
, l'
aici exprimă prietenia fierbinte pe care poporul romîn o nutreşte înăbuşe lupta eroică a mmen or
faţă de poporul Sovietic,
burghezo-moşieresc, ,," pul are minerii s-au do-
Republica Populară RomÎnă şi Uniunea Sovietică, Partidul Co-
, " anu putem p o , ,
Atît în trecut CIt ŞI m de frunte ale clasei noastre mu~cI-
munist al Uniunii Sovietice şi Partidul Muncitoresc Romîn, guver, \edit unul dîn detaşamentele _ d 'de stăpînirea exploatatonlor
nele celor două ţări sînt legate prin trainice relaţii frăţeşti în cadrul toare, In trecut, minerii fusesera a uŞ:nchipuit de grea, La Petrila.
marii familii socialiste; unitatea noastră este indestructibilă, de-
Ş i de războiul hitlerist într-o stare ,nel d ar cu cîţiva cartofi în
' ,,' trau f i şut o b "
oarece avem aceeaşi orînduire şi aceleaşi interese, ne căIăuzim Petroşeni, Lupeni, mmeru f i I P t 'Ia în locul numit "bara e ,
traistă, Pe creasta mun t eI'
neabătut după atotbiruitoarea ideologie marxist-leninistă, luptăm UI de a e , n_, înt unde puteaI, In , tra
, " traIau
mmeru -, 'n bordeie îngropate m pam ,
pentru ţeluri comune - triumful comunismului şi păcii, (Urale.)
1 , ,

numai tîrîndu-te în gen~c~I. b 'ugul fascist, Partidul Comun~st

Victoriile măreţe obţinute de poporul sovietic În înfăptuirea
După eliberarea ţăru e su J d
Programului Partidului Comunist al Uniunii Sovietice sînt o stră­ depune toate eforturile

lucită dovadă justeţei

Romîn a adresat minerilor chem_arbea e n:cesar refacerii transpor-
a liniei politice a Partidului Comunist al pentru ridicarea pro d uc ţiei de carI une,
' antmitlerist, 0E-erel, de re-,
Uniunii Sovietice şi a încercatei sale conduceri leniniste; ele turilor. asigurării nevoilor fr~ntud~'de ruină şi lipsuri din cel Ve mI al
&Xercită o profundă înrîurire asupra întregii omeniri. , ' '1 a minerilor încre d erea că "a ,ea
- " 1n acea penoa
construcţie a ţaru,
La realizarea obiectivelor construcţiei comuniste îşi aduc con- grele partidul a sădit în Immlfe ase într-o Vale a plîngem, \ a
tribuţia şi minerii Sovietici, prin a căror muncă harnică Uniunea Tiului,' pe care burg h ' o trans orm
eZIa "d '
Sovietică a ajuns încă de acum cîţiva ani pe primul loc din lume deveni o Vale a bucuneI. ' , h _ 'i partidulUl,, man ifestln U-ŞI
în Ce priveşte producţia de cărbune, Intr-un singur an _ 1961 _ cu avînt c emantiinţă de clasa,
-
Minerii au raspuns _ Prin munca
,
ei au extras peste o jumătate de miliard de tone de cărbune! din plin patriotismul ŞI,"ma Ita, lor conş
fost refăcute mme
'1 e, a spontcar-
an
lor harnică, plină de abnegaţIe, au J' uui _ principal centru
de an producţia de car - b un e ' Valea Il
 366 G h. G be o r9 h i u. U e J
367

bonifer al ţării, care are un rol de seam o ,

unui război termonuclear nici o ţară nu poate fi ferită de groaznice
I" ' l a In opera de ' d
lzare SOCla istă - s-a schimbat d' t i'" m ustria_
distrug eri şi pierderi de vieţi, creşte pe zi ce trece lupta popoarelor
'
Ş I guvern Ul s-au făcut însemnate inve t' , ,, , ,
ul ' In eme Il, Pnn griJ'a p tiduI
ar ui pentru instaurarea unei păci trainice în lume,
f d s I,U In mdustri b
era, s-au at în producţie noi min
o
f a car oni-
, 1 e, au ost redeschis ' Un rol deosebit de important în lupta pentru statornicirea unei
mme asa te m părăsire de capitali f e un ŞIr de
,
0

l o' păci trainice îl are înfăptuirea propunerilor Uniunii Sovietice (U

înzestrate cu utilaje moderne ca Ş 1, exp oatanle miniere au fost
, re au creat condiţii privire la dezarmarea generală şi totală, precum şi politica rururor
continuă a gradului de mecanizare a mun Cu" pentru creşterea
ţărilor socialiste, îndreptată spre soluţionarea problemelor interna-
acestor măsuri, producţia de c b o R , Ca rezultat al aplicării
d 3 ar une a omîniei a f t I ţionale pe calea tratativelor, lichidarea focarelor de încordare şi
e ori mai mare decît în 1938, os anu trecut
încheierea tratatului de pace cu Germania, lichidarea totală a sis-
Cu totul altele sînt acum condi iil
crescut continuu cîştigurile l 1 '
e de, trai ale minerilor. Au
familii de mineri s-au mutat' ori' a~ ost ~aJorate pensiile, mii de
temului colonial, dezvoltarea colaborării între state, extinderea
schimburilor economice şi culturale,
, m ocumţe nOI Pe ha t ,o" Sub steagul luptei pentru pace se strîng forţe uriaşe: ţările
nOI oraşe miniere iar cel h- , , ' r a ,aru au apărut
' ' e vec I lŞI schimbă t t ' lagărului socialist şi alte state iubitoare de pace, clasa muncitoare
d evenmd oraşe moderne d d o o mal mult aspectul.
, emne e fau 't "1 mternaţională, mişcarea de eliberare naţională a popoarelor colo-
socialismului. Toate ac st ' n om or, de constructorii
statului democrat_populea ea sl~~ rodul politicii partidului nostru a niale şi dependente, larga mişcare a partizanilor păcii, Acţiunile
r, po ltică l unite ale forţelor mondiale ale păcii fac pe deplin posibil să se
starea şi fericirea celor ce a carei scop suprem este bună-
o - '

1 ' muncesc' (Aplau ' bareze calea războiului, să se asigure triumful principiilor coexis-
, n mfăptuirea obiectivelor s '" ze putermce, urale,)
tenţei paşnice,
partidului, sarcini deoseb 't d ' tabIilte de Congresul al III-lea al
e
din Valea Jiului care ti b _Importante revin bazinulni carbonifer Sîntem convinşi, tovarăşi, că vizita delegaţiei de partid şi gu-
' ' re Ule să as'g , \ernamentale sovietice va înscrie o nouă pagină luminoasă în cartea
pro d ucţla de cocs S' t ' I ure ma tena primă pentru
fi' ' m em mcredin'a" de aur a prieteniei dintre poporul romîn şi cel sovietic, dintre sta-
,,1 ca prmtr-o to t mai bună
o ,
o OSIre a utilaj ului cu c "
înd' are smt mzestrate ' l tele şi partidele noastre, va contribui la întărirea continuă a unităţii
P Irea experienţei mun 't il mme e noastre, prin răs-
vei or mterne
' CI or or fmn taş'1, pnn , valorificarea rezer- de nezdruncinat a lagărului socialist şi a mişcării comuniste mon-
şi o mai b
o..'
tita,1 tot mal mari de cărb
o

una organIZare
,

" a muncll, " ve ţi extrage can- diale, la consolidarea păcii în lume, (Aplauze puternice, urale.)
Să trăiască şi să înflorească în veci prietenia între poporul
Productl-\1l'tO,,,
a,lI muncii ' d une, veţi obnne,. noI' rea l'Izan
o , ,
m creşterea
ducţie, aducînd o co~;r,rbe ~cerea continuă a cheltuielilor de pro- romîn şi popoarele Uniunii Sovietice 1
ba ' I uţle tot m ' , Trăiască lagărul socialismului, mişcarea comunistă şi munci-
zel energetice a econo " , aI =portantă la dezvoltarea
socialiste în ţara no as tra,m(lel torească internaţională, strîns unite sub steagul marxism-leninismu-
o
Apinaţionale, la ' desăvîrşirea construcţiei
auze putermce.) lui! (A plauze prelungite, urale,)
Tovarăşi,
"Scînteia" Il r , 5568
Poporul nostru car din 23 iunie 1962
,patriei s i'
a e, este vital e' munceşte cu entu-"
Zlasm pentru înflorirea
mtre to t mteresat în asig
a e popoarele, In cond 'ţii'l d urarea pacu ŞI Inţelegerii
o '" ,

I e e acum, cînd în cazul izbucnirii

 CUVINTARE ROSTITA cuvintare la mitingul din capitala inchinat prieteniei ramina-sovietice 369
LA MARELE MITIN
AL OAMENILOR MUNC I G Poporul sovietic, înfăptuind Programul adoptat de cel de-al
INCHINAT PRIEITm-~ICAPITALA xXII-lea Congres al Partidului Comunist '-1 Uniunii Sovietice asi-
ROMINO-SOVIETICE gură, în procesul făuririi bazei tehnice-materiale a comunismului,
o dezvoltare impetuoasă a forţelor de producţie. Numai în perioada
- 24 iunie 1962 _
1953-1960 , volUlflul producţiei industriale a crescut cu 109%.
Depăşirea simţitoare a sarcinilor de plan deschide perspectiva ca
la sfîrşitul septenalului, în 1965, volumul producţiei industriale a
Uniunii Sovietice să fie de două ori mai mare decît în 1959. Rezul-
tate mari a înregistrat agricultura Uniunii Sovietice, producţia
globală de cereale sporind din 1953 cu 66%. Noi şi importante
Scumpe tovarăşe Hruşciov, măsuri au fost luate în ultimul timp în vederea unei tot mai depline
Dragi oaspeţi, membri ai delega H . satisfaceri a cerinţelor mereu crescînde de produse agricole.
D . ...el sovietioe, Succese grandioase au repurtat ştiinţa şi tehnica sovietică;
"ragl tovarăşi cetăţeni' .
al capItalei, cultura şi învăţămîntul cunosc un avînt fără egal în lume. In ce
Va rog s"a-rru" mgădui H s" d priveşte creşterea nivelului de trai al maselor, în Uniunea Sovie-
a ti . "
P r clpa la acest m'tin
,. a a rese '
z m numele tuturo 1 tică s-a realizat cea mai scurtă zi de muncă din lume, se alocă
duros d " I g, în numele între l '
" elegapel de partid şi guve
r ce or ce
gu UI popor, un salut căl- fonduri imense pentru satisfacerea tot mai mare a cerinţelor social-
teaza ţara. (Aplauze puternice m amentale sovietice care ne vizi· culturale ale oamenilor muncii - făurirea bunăstării poporului
Pretuf d . ' ura Ze.) fiind ţelul suprem al politicii Partidului Comunist al Uniunii
m eru pe pă' I
Bucureşti , 1a laşI,
' Borzeşti Hun ţării
mmtu d noastre ' 'm oraşul şi regiunea Sovietice.
oamenii" Viaţa de stat a Uniunii Sovietice se caracterizează prin continua
. munca au întîmpinat d 1 oara ' Lup em,. C raiova, Constanta
, e
tunentele de caldă ' . "e egaţia sovietică exprim' d . ' lărgire şi perfecţionare a democraţiei socialiste, se desfăşoară o acti-
faţă de'" " ŞI smcera prietenie f " m U-ŞI sen- vitate intensă pentru formarea conştiinţei comuniste a poporului,
al l~faptUlnle grandioase al aţa de poporul sovietic,
comumsmului. e poporului sovietic, constructor pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane.
Succesele Uniunii Sovietice în construcţia comunistă sînt rodul
muncii eroice a poporului sovietic, care aplică cu fermitate linia
Convorbirile pe care 1
vemame t 1" e-am avut cu del .
'nfl . n a a sovietică au refl egaţia de partid şi gu.
I onrea ţărilor noastre as' ectat preocupările noastre comune' leninistă a P.C.U.S.
muncesc ' t"anrea
. ,Igurarea unei vIe,.
. H '1mbelşugate celor ce• Spiritul creator, slujirea devotată a intereselor poporului şi a
. ,m continuă'
a umtăţii în tre ul . a pneteniei dintre cauzei comunismului în întreaga lume - aceasta caracterizează
lu t g Ul lagăr socialist. popoarele noastre şi
activitatea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a Comitetului
PI ba perseverentă pentru ' trIumful cauzei comunismului
co promovarea .re I aţu" 1or de înţelegere şi'
a orare cu toate ţările, pent său Central, în frunte cu încercatul conducător al poporului sovietic,
A 1
( pauze.) ru pace Ş I colaborare In
' tre popoare. fruntaş eminent al mişcării comuniste internaţionale, al luptei pentru
pace, tovarăşul Hruşciov. (Aplauze, urale.)

24
 :lî0 G h. G h e or 9 h i u-D ej
~------------------------------------------
-
c ap it al ă Închi nctt prie lenil i remino-sovielice
CuVlUl dre la mitingul din 371

Datorită succeselor dobîndite în construirea noii societăţi de " i ridicarea calificării profesionale, prin eforturi
Uniunea Sovietică, de ~celelalte ţări socialiste, ideile marxism_ lizăriinente
prodUCţieI Ş t economia naţională
de a înzes ra ,
cu mijloace tehmc~
leninismului exercită pretutindeni o influenţă din ce în ce mai mare,
I
na
pen r " ilor mondIale,
Exemplul construirii societăţii comuniste în U,R.S,S, arată tuturor la nivelul rea,lZar ricultura s-au obţinut rezultate încurajatoare,
popoarelor calea spre comunism, spre lumea de mîine _ lumea In ce pnveşte ag d " 't ' n 1961 cu 2600000 de ton e
' 1" de cereale a e p aş I I , ~
păcii şi a muncii, a libertăţii şi egalităţii, a frăţiei şi fericirii tuturor Producţia tota a 8 p telul a înregistrat o creştere contmua,
popoarelor I
t
nedia anilor 1934-:93 ,fşe , lui de animale din perioada ante-
I
['''nd cu mu1t supenor e, ec IVU 1 ti' ,' ării s-au deschis nOI" ŞI man'
Tovarăşi, II d " ' chelerea co ec \IZ , .. _
belică, Acum , upa m , d cţiei şi productivităţii munCll m
tru cre şterea pID u \'d ~ "
Poporul rom în munceşte cu însufleţire pentru realizarea mă­ posibilităţi pen , "1 faţa noastră stă sarcina conso I am
le aO'nculturll, n 'd'
reţului program trasat de Congresul al III-lea al Partidului Munci-
1
toate sectoar e " , d" "lor colective, n Icarea COl -
" izatonce a gospo am , ' ,
toresc Romîn, programul înfloririi pa triei, al desăvîrşirii construc- economice ŞI organ " ' 1 "etale şi animale_ m mteresul ţa-
r roduc ţI el agn co e ve"
ţiei socialiste, Ne amintim că tovarăşul Hruşciov, participînd la siderabl a a P, _ ' tuturor celor ce muncesc, ~
congres, spunea că cifrele Directivelor planului pentru 6 ani sună rănimii colectIViste ŞI al 'f rndu-şi surprinderea faţa
'd- Occident mam es I , ~
ca o simfonie, Acum s-ar putea spune că acordurile acestei simfonii Unii vizitaton rn
,
' " " 'n ridicarea sistematica
'dezvoltarea ţam, I
răsună din plin în ţara noastră, E conomia se dezvoltă armonios, de rezultatele obţrnute m I' t 'buie aceste rezultate doar re-
' nivelului de traI, a1 poporu Ul'at " Se ştie însă foar te bine
multilateral, pe o linie continuu ascendentă, fără opriri şi fără
fi
a 't t e în ţara noas ra ul t"
salturi, Cresc necontenit forţele de producţie ale ţării, partidul surselor naturale eXls en , tat şi în trecut, pe timp s <1-
nostru concentrînd principalele eforturi ale poporului spre crearea că aceleaşi resurse n aturale au f d" ii ţării de către s a
eXls t tele im-
Pinirii burghezo-moşlereş , ti ş i al în eu ar 1 romîn trăia .m cea mai
şi deZvoltarea bazei tehnice-materiale a socialismului, prin aplicarea , ile acelea poporu , • iate
consecventă a politicii de indus trializare socialistă, de dezvoltare perialiste, dar pe trmpur " u n a din cele mal mapa ,
l'tă mizerie iar ţara noastra era 'muncă entuziastă, pnn
a industriei grele, a construcţiei d e maşini. Este de subliniat că în Cllll1p I , • t dobîndite prm d t
primii 2 ani ai şesenalului ritmul mediu d e creştere a industriei a
din Europa, Rezultatele sm ul' opor care vede, pe rep
eforturile de ZI, cu ZI' ale întreg Ul P pria, sa pol'ltica, , ~ (Ap lauze
fost de peste 16 %' In primele 5 luni ale acestui an a avut loc o cuvînt în politica partidului nostru, pro
creştere de peste 14 % faţă de realizările perioadei corespunzătoare
a anului trecut. ,
prelungite.) ncitoare, ţărămmll
, .. colectiviste,
",
ţ' pentru îndephmrea
O preocupare de bază a p artidului nostru o constituie promo-
Cinste eroicei noastre clase mu
intelectuali,taţII,
" " care mun cesc .cu _ abnega nstrucţiel
le ' 1'lSte , pentru
, socla
varea progresului tehnic prin utilarea economiei naţionale cu cele - tru desăvlrşlrea co
mai moderne şi perfecţionate mijloace de producţie, P entru oamenii pl anului de 6 am, p en A 1 ze urale.) '-a-
muncii din ţara noastră este limpede că asigurarea unei temelii
bunăstarea poporulUl' nos tru 1 ( pati , " " noastre S111 • t Ulsepal ~
ţarn
trainice pentru ridicarea nivelului de trai este posibilă numai prin- Rezultatele obţinute în d ezvO ltarea I borare şi întrajutorare tOV'i- '1
tr-o înaltă productivitate a muncii, perfecţionarea continuă a orga-
,'i']or "de co a,. mod deoseb't
bil legate de avantaj e1e re1a,.1 1 de mare e
" 1u i SOCIalist ŞI 111
răşe a scă din cadrul lagaru

_ _ _ _ _ _ 24'
 Cuvintare la milingul din capital! inchinat prie teniei romi no-sovietice 373
~3~7~~)__________________G_h_.__G_h_C_O__
'_9_b_i_U_-_O_e_J___________________
-

Tovarăşi,
sprijin pe care Uniunea Sovietică îl acordă ţării noastre, ca şi celor-
lalte ţări socialiste. robleme se pun în zilele noastre în faţa popoar:lo.~ ,
Mă folosesc de acest prilej pentru a mulţumi încă o dată parti- Multe Pd. t ele nu este atît de
. i una f i re
arzătoare
ca problema pacII.
bl • d . ţ.
dar.IlIC
' inarea unUl. • raz boi mondial este o pro ema . e Via a,
dului comunist, guvernului şi poporului sovietic pentru acest sprijin nou
frăţesc. (Aplauze, urale.) PremtJmp • .. . .. d distrugerile unui răzbOi termo-
pro bl ema salvarII omelllrll e
Relaţiile de colaborare dintre ţările lagărului socialist, continua nuclear. . . 1.Ist apann
• . d fi' teresele fundamentale ale
perfecţionare a cooperării şi diviziunii internaţionale socialiste a 1 • ul . SOCla
Ţănle agar Ul se află {n fruntea giganticei bătălii ~entru a
mW1Cii constituie un factor de seamă în dezvoltarea lor economică. tuturor popoarelor, .10 de pe toate contmentele.
liniştea mllnca oamem r .
Acestui scop îi servesc hotărîrile adoptate la recenta Consfătuire asigura pacea, .' .t' faţa popoarelor Uniunea Sovle-
a reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările Merite imense şI-a cucen m a . politica leninistă de
ţ cu care promoveaz
membre ale C.A.E.R. tică prin .persev.er.en :in fennitatea şi principialitatea cu care de-
Adîncirea colaborării prin coordonarea planurilor economice, coexistenţa paşlllca, p . prin aportul hotărîtor pe care
It ' 'le cercurilor agresive, )
prin specializarea şi cooperarea în producţie permite dezvoltarea mască une In za pacII • ..• 1 e (Aplauze puternice.
m um. d
I
mai rapidă a economiei fiecărei ţări şi a economiei comunităţii so- il aduce a caII . • d o rofundă grijă şi răspun ere
Ţ ările socialiste, mamfestm. p . are atenţie problemei
cialiste în ansamblu, grăbind victoria socialismului în întrecerea . .. acorda cea mal m
paşnică cu capitalismul. Pentru destinele omemrll, . • cu caracter de neîntirziat
dezarmării genera1e ŞI. t otale , ca sarcma

Partidul Muncitoresc Romîn consideră ca o înaltă îndatorire a zilelor noastre. • • • dată tenacitatea cu
internaţionalistă de a contribui la întărirea continuă a coeziunii la- Conferinţa d e 1a
Geneva a aratat mca o
f.
.
ntru rezolvarea acestei pro
gărului socialist, a unităţii mişcării comuniste, la aplicarea liniei . l' t depun e ortun pe
care ţările sOCJa IS e • •
• d
ale conferinţei smt epar
te
elaborate în comun de partidele frăţeşti la Consfătuirile de la Mos- bleme-cheie. Rezultatele de pm~ a~urnd 3 luni de discuţii nu este
• mal bme e ...
cova din 1957 şi 1960, la apărarea cu fidelitate a marxism.leninis- de a fi satisfăcătoare; d upa tul . care cuprinde pnnCl-
mului. (Aplauze indelungi.) definitivat nici măcar pre ambulul tratat' uaUl,'Intr-un asemenea n'tn1
·1 vor con m .1
Comunicatul comun semnat astăzi între delegaţiile de partid piile generale. Dacă lucrun e l ' ar ajunge În discuţia nepoţi or
capitolele de sfîrşit ale trata~ Ul
~i de stat romînă şi sovietică consfinţeşte din nou deplina unitate i
actualilor participanţi la tratati~e
de vederi care a existat întotdeauna între partidele şi guvernele
. ercurilor guvernamentale
RăsI)underea acestei. SI'tua"l
.. revme c ostit multe cuvm • t an
•. în
noastre in problemele dezvoltării relaţiilor între Republica Populară .. acestora au r .• .
din Occident. Reprezentan ţ11
Romînă şi Uniunea Sovietică, ale mişcării comuniste mondiale şi
• .. Dar in practica el s-au

vieţii politice internaţionale. care s-au declarat în favoarea dezarmarn. ilor concrete, realizab.lIeşI.
. . • potriva propuner . d • il socia-
Comunicatul comun este un document al dezvoltării neconte-
pronunţat sistematic 1ffi. 5.' tică şi sprijimte e ţar e. •
eficace prezentate d e Umunea . O\le ată calea sigura• sp re mfap-
nite a prieteniei frăţeşti romîno-sovietice şi a coeziunii lagărului ropunen care ar
liste şi de alte state, p 1 'nternaţional.
socialist, in interesul cauzei socialismului şi păcii. (Aplauze puter- tuirea dezarmarl1 su un strict contro I
• .. b
nice.)
 ~37~6~_________________G_h_'__G_h_e_O_r_g__
h_i_U_-_D_e_j___________________
- cuvintare la miUngul din capitalA inchinat prieteniei romlno-sovietice 377

In lumea contemporană, forţe uriaşe activează pentru pace şi -- " găm d ragl' oaSpep' , să duceţi
poporului sovietic
, ,
progresul omenirii. Alături de ţările lagărului socialist, noile state Noi va iocera
ru "pneteme
', ' a1 poporului romin, să-i transmIteţi
, d
d
independente din Asia, Africa, America Latină joacă un rol tot mai mesajul e s , alde şi urările noastre pentru cucenrea e
activ în \iaţa internaţională, aduc contribuţii constructive Ia caUZa simţămintele eele ,mal ..c în construirea comunismului, iD infăptuire~
întăririi păcii,
nOI, şi străluclte vlctorll C omums
Partidului ' t al Uniunii Sovietice, spre fen-
,
Asemenea evenimente, cum sînt Conferinţa din India pentru Programului
, b' 1 "cii şi comunismului, (Aplauze puternice,
CITea sa şi spre me e pa
problemele luptei impotriva înarmărilor nucleare, Adunarea inter-
naţională care s-a deschis zilele acestea în Ghana sub lozinca ,,0 preltmgite.)" P t'd 1 Comunist al Uniunii Sovietice, Comitetul
Trăiasca ar 1 u
hune fără bombe 1", arată că în statele neangajate, în noile ţări său Centra1 lenioist şi guvernul
Uniunii Sovietice, in frunte cu
independente creşte hotărîrea de luptă pentru o lume fără arme, " l Hruşciov ! , "I
in care să existe mai multe fabrici şi tractoare, şcoli şi spitale _ tovaraşu ' t ' romiDo-sovietica,
că pne'tema
ra~as"
T"' tea lagărului socialist şi a mişcării comuniste
o lume a progresului economic şi cultural al tuturor popoarelor. Trălasca um a

Creşte tot mai puternic avintul mişcării de eliberare, Poporul internaţionale! 'lumea iDtreagă 1
romin îşi manifestă simpatia şi solidaritatea cu lupta popoarelor T "'ască pacea m minute În şir, avaţii
pentru independenţa naţională, pentru progres social. (Aplauze furtunoase, care se prelungesc
ral
O uriaşă amploare cunoaşte mişcarea mondială pentru pace, puternice, urale.)
Actiunile de masă în apărarea păcii antrenează pături din cele mai
largi ale populaţiei; în opinia publică mondială au loc continue Scînteia" nr, 5570
deplasări in favoarea politicii de coexistenţă paşnică, din 25 iunie 1962
Toate acestea, tovarăşi, sînt semne ale timpurilor noi, semne
ale epocii noastre măreţe, în care sistemul socialist, forţele păcii
exercită o influenţă tot mai puternică asupra evoluţiei omenirii.
Acesta este factorul fundamental care face cu putinţă ca marile
probleme ale contemporaneităţii să fie rezolvate potrivit intereselor
popoarelor,

Procesul de transformare revoluţionară a societăţii, de înnoire

a lumii este de neoprit.

Tovarăşi,

Oamenii muncii din toate ţările manifestă dragoste şi admi-

raţie faţă de eroicul popor sovietic, faţă de gloriosul Partid Co-
munist al Uniunii Sovietice, 'care aproape de 6 decenii ţine sus,
neabătut, steagul marxism-leninismului.
 380 G b. Gb e o , 9b i u-D • J

drumul .spre înfăptuir'ea d ezarmăr:ii - --

MESAJUL ADRESAT CELEI DE-A 8-A
tcontrol mternaţional . Pe masa conf" generale şi total e sub un . CONFERINŢE MONDIALE DE LA TOKIO
t
a prezentat de U . ermţel se află' stnel PENTRU INTERZICEREA ARMEI ATOMICE
ţ" . lllunea Sovieti " proiectul d
an socialiste şi care a "_ ca, proiect sprijinit d e Ira- ŞI CU HIDROGEN ŞI PREîNTîMPINAREA
gajate, Dacă puterile g~~lt un larg ecou în rîndul e celelalte UNUI RĂZBOI NUCLEAR
ti ve, se va desch 'd OCCI entale se Vor situa statelor nean·
tratativelor aşa I e Pderspectiva unor progrese pel poziţii construe· _ 7 august 1962 -
, cum o ' rea e în d f"
INTREBARE, D re~c ŞI aşteaptă toate pa es aşurarea
Mosrova îş' • ' upa Cum este cuno poarele lumii.
I mcepe lucr '1 scut la 9 'z'
generală. v

ŞI' pace Ca aTI ' pe t tU te a'c, la

• e Congresul mon d ial
panţi! la acest f; r~ smt urăl'ile dumneavo
,

i
RASPUNS, um mternaţional ?
n ru dezarmare
v

astra pentru partiei-

Doresc să transmit un călduros salut celei de-a 8-a Conferinţe
. n ţi'l ar Ia acest
cipa ,n ,gu I ui pOpor romîn tr
numele între
forum '
al opiniei publ' , mondial, care reune t ansmlt parti- mondiale pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen şi pre-
urări de succ IC~ I~ternaţionale, un căld Ş e exponenţi străluciţi intîmpinarea unui război nuclear şi să asigur participanţii de pro-
întăririi păcii',esm' ephn în lucrările lor ca uros mesaj de salut şi fund", simpatie pe care poporul şi guvernul romÎn o nutresc faţă de
(C S '.t e convmşi
m'
că, pe d
nsacrate b'l'
iniţiativa convocării conferinţei şi de nobilele sale ţeluri.
1 Convin e ' no I el cauze a
tru destingel n POhlI,ce sau religioase c easu~~a oricăror deosebiri Conferinţa dv, din acest an, urmînd tradiţia anilor precedenţi,
e omenlf" ' u conştimţ
Il, participanţii la C se :nscrie ca un eveniment remarcabil în mişcarea impunătoare ce
v

dezarmaro \ 'd a raspunderii pen-

trainică în lu 'OI a glas
• vomţei arzătoar ongresul mon d'laI pentru
'
a cuprins întreaga lume împotriva morţii nucleare, pentru viaţă,
mea mtreagă ! e a tuturor popoarelor: pace
pentru pace,
"Scînteia" nr, 5583 Calea concretă ŞI eficientă pentru înfăptuirea aspiraţiilor de
dl1l 8 il/lie 1962 pace ale în tregii omeniri este dezarmarea generală şi totală, înfăp­
tuirea dezannării generale şi totale ar permite, totodată, folosirea
uriaşelor resurse material e şi de energie umană, absorbite în pre-
zent de cursa înarmărilor, în scopurile accelerării progresului ma-
terial şi cultural al întregii omeniri, pentru înving
erea
bolilor, a
sărăciei ş i
Stă în puterea popoarelor lumii, a tuturor oamenilor de bună
foametei,

credinţă, indiferent de convingerile politice sau religioase, de a

detennina Învingerea obstacolelor pe care unele cercuri interesate
le ridică În calea Înfăptuirii cît mai urgente a dezarmării, pentru
ca planeta noastră să nu mai cunoască ororile războiului, pentru ca
, , . epete nicăieri ŞI
tragedia suferită de poporul Japonez sa nu se r
niciodată,
 382 Gh Gheorghiu-DeJ CUVîNTARE ROSTITĂ
LA MITINGUL OAMENILOR MUNCII
,_ " Guvernul Republ"ICIl -- P opulare R A - DIN CAPITALĂ CU PRILEJUL VIZITEI
paCII, se pronunţă cu
aplicare făra- consecvenţă
IAna '
omme, sincer
pentru semna
rea şi
ataşat cauzei DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTAL~
ŢARA NOASTRĂ
totală care să rZlere a '
asi ure A _ unU! tratat de dezarma _ punerea în
A R, D, GERMANE ÎN t.

~ndepărtarea pe~col~l:ca ~e I~ începutul punerii s~~e ~enerală şi _ 19 septembrie 1962 -

marmărilor . Pe n tru atin razbOIului nucleal' ' ş' st- 'j'In aplIcare ,
Romînă va face'ŞI pe Vlltor
I
,gerea acestui scop R bal:llfea cursei
contribuţie putinţă şi
_ tr tot ' _ _ ' epu Ica Po l -
m eaga sa la t ' mf ce-I sta In A, pu ara
fără arme şi fără _ b OaIe,
raz ' nu ul cauzei păcii IŞI
' I a crearea une'va aduce
I .
Urez din toata- Inlll!a
,_
d 1"
I WTII
sarcinilor .genero ase pe care ş'epI 111 Suoces conf' ermţel. în reallZ' area
le-a propus, Dragă to,arăşe Ulbricht,
Dragi tovarăşi şi prieteni,
.. ~cî~eia·t ur. 5613
<lm I augllst 1962 De cîteva zile se află în ţara noastră, într-o vizită de priete-
nie, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate
Germane, în frunte cu prietenul şi tovarăşul nostru Walter Ulbricht,
prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din
Germania, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate
Germane, (Aplauze puternice,)
Această vizită a prilejuit o caldă şi puternică manifestare a
prieteniei şi alianţei de nezdruncinat care leagă popoarele noastre,
animate de aceleaşi interese şi ţeluri - construirea socialismului
şi apărarea păcii, Pretutindeni pe unde a trecut - la Bucureşti, în
regiunea Ploieşti, Braşov,
la în gospodăria colectivă
din Hărman,
la
Combinatul chimic de la Borzeşti, in oraşul Oneşti - delegaţia
Republicii Democrate Germane a fost întîmpinată
cu inima des-
chisă, cu căldură şi ospitalitate,
Poporul romîn preţuieşte şi stimează
harnicul şi
înzestratul
popor gennan, care a adus de-a lungul istoriei o mare contribuţie
la îmbogăţirea tezaurului civilizaţiei
mondiale şi
din sînul i căruia
s-au ridicat oameni de ştiinţă şi cultură eminenţi, mulţi luptătO:
de
lrunte pentru progresul omenirii. Poporul german i-a dat pe l:un~
Goethe, Schiller, Bach, Beethoven, pe genialii întemeieton al co-
munismului ştiinţific, şi
Karl Marx Friedrich Engels, a crescut con-
 anii IntuDecaţi ai " _ _ ;I _ _~
cluei mUDCitoue. patrioţi . . .rtralf''dI1a ~. . . . . .
COID1lIIiştii, au Infruntat emic dIbatica nIp8Iiuw de
primejduit şi jertfit viaţa pentI'U a~ .... ţua ele 1JIIfa âiiifi~lCe proprii. precum fi
Dupl zdrobirea hitJIerismului a apImt. pentru prima OOIl~liIftta a numeroase combinate fi
Istoria poporului geaman, un stat al muncitorilor ti ţIranilor, tIrIIdmll pe flgqul agriculturii socialiste ci)ÎSs1~ 'B
plşit pe un drum cu totul nou - al pIcti, democmţiei, !iimarc&b.ue ale Republicii Democrate Germane. Imr-ll!.UIliIII
,i socialismului. Aceasta colIStituie o 11I'IafI cucerire reYlDl1i1~ 1950-1960, producţia industriali. a Repub~
Germane a sporit de aproape trei on, produqia
a poporului german, o cotiturl radicali In viaţa acestuia, un
ment de mare importanti internaţioualL proape de trei ori şi jumltate, cea de energie electrici
a ori, producţia de ciment de peste trei ori.
doui ale
In Republica DemOCl8tl GennaDI au avut loc profunde
lonnlri politice, economice ,i
lOCiale. Au fost lichidate pediI
totdeauna dominaţia marilor concerne iDdustriale fi bancare celt
v
ederea continuei dezvoltlri a forţelor de producţie
• . din Germania şi conducerea
Partidul Socialist Umt .
statului
modernizarea fD-
mlsuri pentru înnoirea, reconstru~ ~. . ..
taliste, marile latifundii şi, o dat! cu aceasta, au fost stirpite rIdI- baza noilor cuceriri ale şrunţa Ş1 ~cu, ~
iriIldeljlor pe . . producţiei agacou>.
cinile economice ale imperialismului. Intreaga putere politiei fi roducti .t!ţii muncii Ş1 sponrea
economici se at11 in miinile clasei mUDCitoare, aiiail cu ţlrinimelt p Vi rmat Republica Democrati Ger-
şi ceilalţi oameni ai muncii, care urmeazi ou Incredere PartidUl aceste realizlri au transfo 1 de frunte în Europa.
Socialist Unit din Germania. (AplauzB puIsmicB.) într-un stat înaintat, .~e ~~ un_o:biectivul pentru care
Deslvirşirea construcţie1 socialiste tA GermanI _ va
Eliberaţi de exploatarea omului de cltre om, de şomaj şi De-
.. muncii din Republica Democra . .toresc-
siguranţa zilei de miine, oamenii muncii din Republica Democrati oamenn nii1 terea statulUi munCI
fi mai mult in toate dome . e puîn~.lui popor geDJlllll.
Germani trliesc o viatl noul, bucurindu-se de rezultatele dezwl-
.,........,. în interesul şi spre binele u.,,,.... _x 1>~.1.lica De-
tlrii continue a econoIniei socialiste, de tnflptuiriJe statului popular tiel şi econOID1"", ~""1'-
pe tirim social-cu1tural. ··lAIpltJcllZe.) Prin activitatea sa poli . • cetati a la-
In acelaşi timp, în cealalt! parte a Germaniei _ Republica
--_x
Geu..,..... toi
~
aduce contribuţia la intlrirea new
nlcii în lume.
Federali Ge1'lllllIll - reînvie militarismul ti revanşismul, marile socialist la creşterea forţelor 1"" _,,_x..:1 btlnute de oa-
, .. de rell1U'U"e o t -
monopoluri interesate în cursa fDarmlrilor işi exercit! din plin in- oi ne bucurlm din toatA inlIIIll GerJnaDl şi le dorim noi
fluenţa lor nefastl, foşti generali fi ofiţeri hitlerişti, nazişti notorii muncii din Republica Democrati . --,_u.te (AplauU
• . nstrucţiel S~ •
in opera de deslVlrşrre a co
ocupi funcţii de rlspundere In aparatul de stat, drepturile dem0-
cratice ale oamenilor muncii sint ttirbite liatematic. iar luptitorii
_ ArtIcole ,1 COTI_tiri
 386 G b. Gh e o r9 bI u-D e J
Dragi oaspeţi,
In scurta dv. vizită aţi p utut cunoaşte viaţa poporului romin
munca lui entuziastă pentru dezvol tarea economiei şi culturii. '
Poporul romîn îşi consacră toate forţele operei de desăvîrşire
a construcţiei socialiste. Se înfăptuiesc cu succes sarcinile planului
şesenal adoptat de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc
Romin. In primii 2 ani ai şesenalului , producţia industrială a cres.
cut în medie cu peste 16~., iar sarcinile de plan pe opt luni ale
anului în curs au fost îndeplinite în proporţie de 102,6 1l' produc-
ţia industrială cresCÎnd cu 14,7% faţă de p erioada corespunzătoare
a anului trecut. Intr-o serie de ramuri ind us triale importante _
energie electrică, construcţia de maşini, indus tria chimică _ creşte­
rile au fost de peste 20 %.
Dotarea economiei naţionale cu tehnică nouă, înaintată, în-
zestrarea noilor întreprinderi şi reutilarea celor existen te cu maşini,
utilaje şi instalaţii la nivelul ultimelor cuceriri ale tehnicii mondiale,
In vederea ridicării rapide a productivităţii muncii, constituie o
preocupare de prim ordin a partidului ş i statului nostru, o premisă
fundamentală a realizării şi depăşirii planului de 6 ani.
După încheierea colectivizării şi reorganizarea conducerii agri-
culturii, eforturile principale ale ţărănimii colectiviste ale tuturor
luc:.ătorilor de la sate sînt îndreptate în direcţia ridi~ării agricul-
turn pe o treaptă mai înaltă, a dezvoltării ei multila terale, a spo-
ririi continue a producţiei agroalimentare.
In pas cu progresele obţinute în d ezvoltarea economiei na-
. Se Iă. rgesc mereu schimbul de informaţii şi colaborarea te mc -
ţ~onal.e,cu creşterea venitului naţional, creşte nivelul de trai mate-
n al ŞI cultural al oamenilor muncii.
. Intregul pOpor înfăptuieşte neabătut politica Partidului Mun-
Citoresc Romîn, care exprimă interesele lui cele mai vitale. Unitatea
moral-politică a popo I . d Convorbirile rodmce care au avut .
d ru Ul nostru, ragostea şi încrederea sa fată
e partid sînt o cheză . fă '" " .d
şle a 10 ptulfll ţel ului nostru măreţ: desa-
A
vlrşirea con s trucţiei 1"
A •
. l'
cerea treptată spre SOCla Ismu UI ŞI crearea condiţiilor pentru tre-
.
comurusm. (Aplauze puternice.)
Cuvinta re la mftlngul din capitall cu prilejul vmlei delegaţiei R..D .G.
387
Tovarăşi ,
Ţările noastre construiesc socialismul în strînsă unire frăţească
cu Uniunea Sovietică şi celelalte state socialiste. Poporul sovietic,
sub conducerea în ce r cată a Partidului Comunist al Uniunii Sovie-
tice, dezvoltă în ritm rapid giganticul potenţial economic al ţării,
acordă un sprijin internaţionalist multilateral celorlalte ţări socia-
liste. Se lărge şte şi se întăreşte colaborarea frăţească între ţările
socialiste.
Este îmbu curăto r să constatăm că relaţiile dintre Republica
Populară R om în ă şi Republica Democrată Germană, bazate pe prin-
cipiile internaţio n alismului socialist, se de.zvo~tă co~tinuu în spi-
ritul D ecl araţiei comune semnate la Berlm m 19;>7. (Aplauze.)
Ca unnare a intensificării schimburilor comerciale de mărfu ri
i produse necesare economiilor naţionale ale ambelor noastre ţări,
intre 1957 şi 1961 volumul schimburilor dintre Republica .Populară
Romma A" Ş I. Republica Democrată Germană a crescut de circa do uă ..
ori. Acordul comercial încheiat între ţările noas~e pe~tru a~~
1961- 1965 preved e o creştere a Iivrărilor de mărfUri de cuca 50 1.
in compa raţie cu perioada 1956--1960.
Un exemplu de colaborare economică multilaterală îl consti-
tuie Combinatul de industrializare a stufului de la BrăIl~, constrUit
cu eforturi comune de ţara noastra, "Republ'c I a Democrata Ge rman ă,
Polonia ş i Cehoslovacia în spintul . . Ior ŞI.,mtereselor re-
avantaje
b . ă
ciproce.
. . . 'ndustria
ş tiinţifică în special în industria constructoare de maşml Şlull l'
" ' Ieg"a turile pe plan c tura ŞI
ch imică; , continu ă să se . mtareasca
artistic. . loc zilele acestea între dele-
f ă a celor două
gaţiil e noastre au relevat că dezvoltarea m perspec IV. .
1" . i mai mult relaţi ile economice,
\ări creează noi posibilităţi e a argl Ş cord am sta-
t domeniile De comun a
colaborarea frăţească m toa e . I .. " reăm o comisie
A
bilit ca, în vederea dezvoltării acestor re aţ l~ , sa c
guvernamentala" mixta. " d e ca laborare econormcă.
25*
 388 G h. G beor 9h i li - D e j Cuvintare la mitingul din capital ii cu prilejul vi'l.ilei delega\iei R.D.G. 389

Partidul Muncitoresc Romin, guvernul Republicii Populare Merite de nepreţuit şi-a cîştigat în faţa omenirii Uniunea So-
Romine îşi aduc întreaga lor contribuţie la consolidarea şi dezvol- vietică prin consecvenţa şi energia cu care apără interesele popoa-
tarea colaborării bi şi multilaterale dintre toate ţările socialiste relor, prin iniţiativa ei inepuizabilă pe arena internaţională şi prin
acţionînd în spiritul principiilor fundamentale ale diviziunii inter: înaltul spirit de răspundere pe care-I manifestă în toate situaţiile
naţionale socialiste a muncii, elaborate de sesiunea a XV-a a Consi- complexe ale vieţii internaţionale, (Aplauze puternice.)
liului de Ajutor Economic Reciproc, Adîncind colaborarea, perfec- In calea statomicirii unei păci trainice mai sînt încă serioase
ţionînd coordonarea planurilor, specializarea şi cooperarea, creăm obstacole, Cercurile agresive din Statele Unite, sprijiniodu-se pe
condiţii pentru avîntul rapid al economiei fiecărei ţări în parte, pen- militariştii vest-germani şi ceilalţi aliaţi din Blocul Atlanticului de
tru creşterea forţei întregului sistem mondial socialist şi pentru ega- nord, continuă politica de intensificare a cursei înarmărilor, de agra-
lizarea treptată a nivelurilor de dezvoltare economică a ţărilor so- vare a încordării internaţionale,
cialiste, Imbunătăţirea continuă a colaborării economice între ţările Romînia, ca şi celelalte state socialiste, consideră că drumul
socialiste va duce, o dată cu dezvoltarea producţiei, la satisfacerea cel mai sigur pentru înlăturarea pericolului de război şi asigumrea
mai deplină a nevoilor de trai ale populaţiei cu cheltuieli minime , păci trainice este dezarmarea generală şi totală, La Corrutetul
unei 'b '
de muncă socială, va constitui un factor esenţial al succesului în celor 18 state, Republica Populară Romînă şi-a adus contr~ upa
întrecerea paşnică cu capitali3mul, activă în sprijinul propunerilor cuprinse în proiectul SOVlCtw de
Intre partidele noastre există unitate de vederi în toate pro- tratat cu privire la dezarmare a generală sub un S~ICt control m~er:
blemele fundamentale ale mişcării comuniste şi ale vieţii interna- naţional. După cum se ştie, lucrările, c~mitetuiUl nu au dat pma
~onale contemporane; ele se conduc nea bătut după hotărîrile luate acum rezultate concrete datorită pOZIţiei neconstructIve a statelor
, '1 un acord
m c~mun la Consfătuirile de la Moscova din 1957 şi 1960 şi mîli- occidentale, Din aceeaşi cauză nu s-a putut ajunge Şi "a
te~a cu consecvenţă pentru apărarea purităţii marxism-leninismu- rivind interzicerea experienţelor nucleare în toate med:lle, Rece~ta
P "t opiat de catre
l~,.. pentru întărirea unităţii şi coeziunii lagărului socialist, a miş­ declaraţie cu privire la reluarea într-un Vll or apr • "
cam comuniste şi muncitoreşti internaţionale, (Aplauze puternice.) Statele Unite ale Americii a experienţelor nucleare m atmosfer~,
p
inclusiv la mare altitudine, denotă limpede că :le n-,au mten :
Tovarăşi,
reală de a ajunge la un acord in această problema, deşi el este p
Salvgardarea păcii este problema fundamentală a zilelor deplin posibil şi necesar. " " ' 1 Statelor Unite
noastre, In rezolvarea ei sînt interesate toate popoarele, întreaga Poporul romîn condamna acţIunile agreSive a e ,. "1"' 1
" tituie nu numai mca can a e
omelllre, In actualele condiţii de dezvoltare a tehnicii militare un împotriva eroicei Cube, acţmm ce cons d" ţ'onală ci şi
nou război m on d'Ial -
'f i mod mevltabil
'" '
termonuclear _ ar aduce drepturilor popoarelor ,ia I'bi er t at e Şi'îndepen enţa " na i " b' , _
.' 1 o catastrofa, la un raz Oi ra
cu sine calamităţi incomparabil mai mari decît războaiele trecute, provocan care pot unpmge lumea a , f' t tat împotriva
, ' C bel ar i un a en
, Apărînd interesele vitale ale tuturor popoarelor, statele socia- cheto-nuclear. Un atac lffipotriva u " " elor le-ar ri-
liste nu-şI precupeţesc efo r turii e pentru apararea
"" .. promoveaza" • ' . ' legitima a popoar ,
,, pacll, păcii generale, care ar stirni mima (A 1 puternice,)
' cuban pauze
consecvent politIca leninistă de coexistenţă paşnică, militează per- ul
dica în apărarea brav Ul popor ' b ' precizează
, , S d' 11 septem ne care
s~:e:ent pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale Declaraţia agenţlel T AS m "tiri!' i1itare desfăşurate
litigIOase, , ' f ţ" de prega e m
poziţia guvernului sOVletic a a
890 G b. G b • o r 9 b 1u - O e J cuvintare la mltingul din capitatA cu pnleJul VIzitei delegatIei R. D.G. 391

de Statele Unite ale Americii împotriva Cub ei reprezintă un act Sînt cunoscute propunerile repetate ale Republicii Democrate
pătruns de spiritul înaltei răspunderi faţă de soarta păcii, un aver- Germane pentru slăbirea încordării şi statornicirea relaţiilor de co-
tisment serios dat adepţilor politicii de aventură, un apel adresat , t nţa- paşnică între cele două state germane, pentru dezvoltarea
~~e ,
guvernului Statelor Unite ale Americii la raţiune şi luciditate. Po.
~K t te lor şi a legăturilor dintre
_,'"
ele, pentru crearea unei confe-
porul şi guvernul rom În sprijină pe deplin această Declaraţie, afir- deraţii germane, care ar pregatl calea spre umfIcarea lor dephnă,
mîndu-şi, alături de celelalte ţări socialiste, de toate forţele iubitoare In condiţiile cînd in Republica Federală Germană cercunle
de pace, solidaritatea cu cauza dreaptă a Cubei libere. (Aplauze militariste germane devin din ce în ce mai ag:-esive" se fac, auzite
tot mal, des declaraţii revanşarde indreptate Impotriva ţănlor so-
prelungite.)
,
Lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin , l' t se preconizează inzestrarea BundcswehrulUi cu arma ato-
cla,_IS e, l't' 'bl'toare de pace a guvernu lui Republ'" ICII D emocra te
încheierea tratatului de pace german şi reglementarea pe această
mica, po I Ica lU " _ " d
bază a situaţiei Berlinului occidental constituie una din problemele Germane face să crească continuu prestigIUl ţam ca exponent a e-
fundamentale ale vieţii internaţionale. Caracterul agresiv, primej- "ărat al intereselor şi năzuinţelor întregului popor german. ca factor
dios, al politicii duse în această problemă de puterile occidentale activ al vieţii internaţionale şi al luptei popoarelor pentru o pace
în alianţă cu militariştii vest-germani îşi găseşte expresie în situaţia trainică, (Aplauze prelungite ,) Nici un fel de perdel~ de fum al~
din Berlinul occidental, care, sub ocupaţia trupelor americane, en- ' ţ' onare nu pot ascunde o realitate mcontestablla
propagan d el reac 1 - 't-
gleze şi franceze, a devenit un focar permanent de tulburări şi ac- a lumii contemporane: Republica Democrată German~ eXls a. ea
ţiuni ostile împotriva Republicii Democrate Germane şi a altor d zvoltă şi se consolidează neîncetat. Conducăton al nu~eroase
state socialiste, s-a transformat într-un cap de pod militar al se e , dă' largi ale opiniei publIce dm
state oameni politiCI e vaz ,cercun , , , d G
bl mele pnvm er-
N.A.T.O. pe teritoriul unei ţări socialiste. In ultimele săptămîni,
• _. v

diferite ţări ale lumii apreciază astazI ca pro e d 1 f t l

elementele fasciste din Berlinul occidental, instiga te de revanşarzii mania se pot aborda in mod realist numai pommdu-se ~ a ap ~t
vest-germani, s-au dedat la noi acte provocatoare. Singura cale - t mane şi că a vernt d e mu
istoric al existenţei celor d oua sta e ger , ' N-
pentru însănătoşirea climatului internaţional în centrul Europei , t i primite in Orgamzaţla a
timpul ca acestea să fIe recunoscu e Ş _"_
co~stă în l~chidarea ~egimului de ocupaţie, evacuarea trupelor pu- - '1 ce au loc m opmla pu
ţ iunilor Unite, Ca rezultat a1 d ep las an or '1'
tenlor OCCidentale ŞI transformarea Berlinului occidental într-un 1- 'd' - tot mal mu te VOCI
blică chiar şi în Germania occidenta a se rt Ica F d 1- Ger
oraş liber, neutru, demilitarizat. • f' , n - ţ " din Republica e era a -
care condamnă rigiditatea o ICla I a Il , _ ' teresul
. Iniţia.tivele şi acţiunile pe care le întreprind Uniunea Sovietică
,
, _ d d dă de mai mult s imţ realIst. m m
mană ŞI cer sa se ea ova
ŞI Repubhca Democrată Germană în scopul reglementării paşnice
a problemelor privind Germania şi Berlinul occidental se bucură poporului german insuşi, f ' ntru ca toate
r a să depună e ortun pe
de .s~rijinul ,deplin al guvernului ţării noastre, (Aplauze puternice.) Tările noastre vor con IllU , rt la incheierea
l'ţ' tihitleristă să la pa e
Opmla pubhcă din ţara noastră a aprobat măsurile luate de guver- statele participante la coa I ta an '1- dus în ultima
nul ctica intemaţIOna a a a
_ Re
, pu,bl ICII
'" D emocrate Germane pentru a asigura o pază de tratatului de pace german, P ra 1 t prin tratative
V ..

'bTtăţii re~ emen am

nadejde ŞI un control eficace la frontiera cu Berlinul occidental. ,
vreme noi confirmăn ale pOSI 1 I _ t-mplat în pro-
aşa cum s-a tn 1
pentru a lichida activitatea subversivă desfăşurată din Berlinul apu- paşnice a unor probleme spmoase. -ar putea obţine
sean. a întări securitatea Republicii Democrate Germane, 'd Vest De ce nu s
blema laoţiană şi a Irianu1U1 e '
 cuvintare la mitingul din capital! cu prilejul vizitei delegatiei R,D.G. 893
39~
G h. Ghe or9 hi u. oc j

în acelaşi mod şi reglementarea paşnică a problemelor privind constituie o contribuţie la întărirea legăturilor frăţeşti, internaţio­
naliste, dintre partidele, statele şi popoarele noastre, a unităţii şi
Germania?
coeziunii puternicului lagăr socialist. (Aplauze puternice.)
Dacă însă puterile occidentale vor persevera pe linia ne-
Vă rugăm, dragi oaspeţi, să transmiteţi oamenilor muncii din
constructivă de pînă acum, ţările socialiste vor semna tratatul de
Republica Democrată Germană salutul tovărăşesc al poporului ro-
pace cu Republica Democrată Germană, cu toate consecinţele care
mîn şi cele mai calde urări de noi şi mari succese în lupta pentru
decurg de aici. (Aplauze puternice.)
Înflorirea patriei lor socialiste, spre binele întregului popor german,
Republica Populară Romînă, Republica Democrată Germană
pentru apărarea păcii. (Aplauze puternice).
împreună cu celelalte state ale lagărului socialist vor milita şi p~
Trăiască în veci prietenia dintre Republica Populară RomÎnă
;iitor cu consecvenţă pentru apărarea păcii şi coexistenţă paşnică
şi Republica Democrată Germană!
mtre state cu sIsteme sociale diferite, călăuzi te de convingerea că
Trăiască harnicul şi talentatul popor german!
în epoca contemporană, ca urmare a schimbărilor în raportul de
Trăiască Partidul Socialist Unit din Germania, Comitetul său
forţe pe arena internaţională, prin acţiunea unită a statelor socia-
Central, în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, eminent om de
lis~e, a altor state iubitoare de pace, a tuturor forţelor păcii, răz­
stat şi fruntaş al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale I
~OlUl" poate fi preîntîmpinat, pacea poate fi salvgardată şi conso-
lidata_ (Aplauze prelungite.) Trăiască pacea în lumea întreagă I
(Aplauze puternice - urale. Asistenta, în picioare, ooaţionează
Un factor puternic al păcii şi progresului sînt popoarele care
au s~uturat jugul robiei coloniale. Ele se conving prin proprie indelung.)
expenenţă că prietenia şi colaborarea cu ţările socialiste reprezintă
"Scinteia« nr. 5 657
un reazem. de nădejde în lupta lor pentru consolidarea indepen- din 20 septembrie 1962
denţeI . naţlOnale şi propăşire, împotriva încercărilor colonialiştilor
de a-~l redo~îndi privilegiile. Lupta popoarelor din Asia, Africa,
Amen.c~ Latină pentru independenţă, pentru lichidarea definitivă
a robIeI coloniale se bucură de caldă simpatie şi de solidaritatea
poporului romîn.

Tovarăşi,

• . In zilele noastre' l'd e il e lUl' M arx, E ngels, Lenm. au pus sta-"

" pe inimile şi minţii e a sute d e rru'1'lOane de oameni de pre-
pmlre
tutindem.
". Puternicul SIS. t em mon dia1 soclahst. . exercită o influenţa•
h otantoare. asupra îna'm t"am.. omemrn . .. spre cele mai înalte culmi ale
progresulUl, spre socialism ş i comunism.
Vizita delegaţie'l d e parti'dŞI' guvernamentale a Republicii De-
mocrate
d . Germane în ţ ara noastra, • convorbirile purtate, rezultatele
ro mce consemnate în Comunicatul comun pe care l-am semnat
 Cuvintare rostitA In Parlamentul Indoneziel 390
CUVîNTARE ROSTITĂ
îN PARLAMENTIJL INDONEZIEI CU PRILEJUL şi variată, cu imense bogăţii naturale de tot felul. Imi amintesc
VIZITEI îN ACEASTĂ ŢARA că într-una din convorbirile pe care le-am avut cu preşedintele
- 4 octombrie 1962 - Sukarno, cu prilejul primei sale vizite în Romînia, cînd noi ne-am
exprimat admiraţia pentru bogăţiile solului şi subsolu).ui ţării dv.,
a căror valorificare poate face fericită şi îmbelşugată viaţa poporu-
lui indonezian, bung Sukarno ne-a spus cu multă durere în suflet
că tocmai aceste bogăţii au fost rivnite de puterile colonialiste, care
au cotropit şi jefuit Indonezia, că secole de-a rîndul poporul indo-
nezian a trebuit să ducă o luptă grea, plină de sacrificii, împotriva
colonialiştiloL
Puternicele răscoale din Java şi Sumatra in secolul trecut şi
Stimate domnule preşedinte,
eroica rezistenţă a populaţiei din Baii şi Kalimantan împotriva in-
Stimaţi domni deputaţi ai parlamentului, vadatorilor olandezi, neînfricata mişcare de masă împotriva ocupa-
ţiei japoneze din timpul celui de-al doilea război mondial, marele
Luînd cuvîntul în faţa dv., încerc un sentiment de mare bucu-
avînt al mişcării revoluţionare de eliberare naţională au înscris
rie pentru cinstea ce ni s-a făcut de a ne adresa acestui înalt for
pagini nemuritoare în istoria poporului indonezian, în istoria luptei
reprezentativ al Indoneziei.
popoarelor pentru libertate naţională şi socială. Lupta dîrză dusă
. De mii şi mii de ani, oamenii au tendinţa ca, indiferent de
de forţele patriotice indoneziene, sprijinite de întregul popor, a
d.lst~nţ:le ~eografice care îi despart, de concepţiile lor despre lume
fost încununată de o mare cucerire istorică - proclamarea Repu-
ŞI V1:ţa,. sa se ~pr~pie şi. să se cunoască, să facă schimb de expe·
blicii Indonezia, stat suveran, care promovează o politică de înţe­
nenta ŞI de paren, sch1Illb de valori materiale şi spirituale. In
legere şi colaborare internaţională, o politică de pace. In felul
veacul nostru, cînd omul a ajuns să cucerească cosmosul, cînd mij·
acesta s-a eliberat de sub jugul colonial una din cele mai mari ţări
lo~ceJ: d~ transport şi comunicaţie au micşorat într-o atît de mare
din Asia şi din lilllle, ceea ce a constituit o puternică lovitură da:ă
masura •dIstanţele
. geografice ' aceas t"a ten d·" " se manil"
mţa f·Ireasca . esta
odiosului sistem colonial al imperialismului, condamnat de Istone
cu atit mal puternic atunci cînd există dorinţa şi bunăvoinţa de a
st~î~.ge. cît mai mult legăturile de prietenie, în interesul comun al să piară de pe faţa pămîntului.
Acum, poporul indonezian trăieşte un moment măreţ: reali-
paCl1 ŞI colaborării rodnice între popoare.
pirea Irianului de Vest la Indonezia. După cum a spus preşedmtel:
Este un moment deosebit de plăcut pentru mine să pot de la
această înaltă trib un"a, sa" va" a d resez dv., poporului indonezian,
' Sukamo, anul acesta reprezintă pentru dv. "tabun nemenangan
. .
(un an al triillllfului). Exprimăm cele mai cordiale felicitări poP.oro-
pnetenulw nostru bun d S k
' r. u arno, un cald salut frăţesc şi cele
lui indonezian Adunării reprezentanţilor poporului, guvemulw m:
.
mal . b une uran " . d·m partea Consiliului de Stat, a Marii Adunări ' tă nouă şi importanta
N aţlOnale
•
a Republic··11 P opu arel '
Romme, a guvernului şi poporuhll. donezian, preşedintelui Sukamo pentru aceas
rom~n: Poporului nostru îi este cunoscută istoria mult zbuciillllată a victorie.
• . f·t timp de secole sub do-
patnel dv. Indonezia es te o ţ" ara fru moasa," cu o civilizaţie milenara,
" Poporul romîn , care el mSUŞI a su en . 1· apăsător, pen-
cu un popor harnic şi talentat, cu o vegetaţie deosebit de bogată minaţia străină şi a luptat pentru scuturarea Jugu UI
 396 G b. Gh eor 9 hi u. oe j
Cuvintare rostită. in Parlamentul Indon_e_Zie_i_ _ _ _ _ _3:..:9c:.7

tru libertate şi independenţă, este în măsură să înţeleagă şi să Romînia a fost tîrîtă de puterile imperialiste în două mari
preţuiască lupta dv. nobilă pentru realizarea năzuinţelor naţionale. războaie mondiale, care au adus mari jertfe omeneşti şi pagube
De aici sentimentul de solidaritate cu care lupta poporului indcr materiale, înmulţind suferinţele poporului.
nezian a fost urmărită în ţara noastră, dorinţa poporului romin de Revoluţia populară începută în august 1944 a răsturnat regi-
a strînge cît mai mult relaţiile de prietenie şi colaborare între sta- mul care aservise ţara monopolurilor imperialiste. Poporul, luîn-
tele şi popoarele noastre. d _ i soarta în propriile sale miini, a instaurat regimul democrat-
Noi urmărim cu un deosebit interes şi sin1patie eforturile po- ~ ŞUlar, a proclamat Republica Populară Romină, a păşit pe calea
porului indonezian, îndreptate spre lichidarea urmărilor jugului ~o~struirii societăţii socialiste. De la eliberarea ţării noastre au tr~-
colonialist, spre consolidarea independenţei naţionale şi dezvoltarea 18 ani. Este o perioadă scurtă în viaţa unui popor. Dar pnn
economică, culturală a patriei. La noi, în Romînia, sînt apreciate
cut • . ţa d
ampIo a transfo
re rmărilor
a , prin schimbările petrecute m VIU. .e
preocupările şi realizările dv. în domeniul dezvoltării industriei, stat, în economie, în cultură, ea nu-şi are seamăn in intreaga ~stor~e
agriculturii, valorificării resurselor ţării, în domeniul medico-sani- lara- a Romîniei . Folosind bogăţiile naturale
'
muIt Isecu . . ţaru In
ale v

tar, al înfloririi culturii şi învăţămîntului public de toate gradele. folosul prosperităţii patriei, bazîndu-ne pe forţa ŞI ener~IU de~catu­
Avem convingerea că, prin munca sa însufleţită, poporul indone- . t V poporului liber şi stăpîn pe destinele sale, colabormd fraţeşte
zian va duce ţara mereu înainte pe calea prosperităţii. şa a a '1 l ' d . t . sat
cu a Ite ţ
ări socialiste şi avînd ajutorul multi atera ŞI eZIn ere
. . ţ_ s v

al marii şi puternicei Uniuni Sovietice, constru~.o VIU a ~oua, 0-

Domnilor deputaţi,
. r t V lăsînd în urmă imaginea vechii Romlnn, cu o mdustne
Cla IS a, . _• . t- un mare procent de
Ingăduiţi-mi acum să vă înfăţişez unele din problemele şi slab dezvoltată, cu o agncultura lnapOla a, cu
preocupările poporului romîn. In comparaţie cu Indonezia, Romî-
analfabeţi. . _ ţV" noastre este
nia este o ţară mică, cu o suprafaţă de 237500 Jan2, cu aproape Caracteristic pentru dezvoltarea economICa a aru I l'
19 000 000 de locuitori. Ea este cunoscută ca una din ţările euro- . - f
creşterea putermca a orţe or e
1 d producţie, avintul genera a In-
. d ltat şi se
pene cu bogate resurse naturale: petrol, gaze naturale, cărbune, d an industna s-a ezvo
tregii vieţi social-cu Itura Ie. An e , d ' . " tente
sare, lemn, minereuri şi altele, cu cîmpii întinse, cultivate cu ce- . . de pro ucţte, lneXlS
dezvoltă armonios. S-au creat ramun nOI . de tractoare
reale, dealuri acoperite cu vii şi livezi, munţi înalţi, păduri de o inainte, ca industriile de utilaj pet~oher, elelctroteţ~fc~ şi fibre sin-
mare frumuseţe. Suprafaţa agricolă totală de 14600000 ha cuprinde . I • - - . te chimice co oran 1, IT
circa 10 000 000 ha de teren arabil, a căror producţie acoperă pe
şi maşini agnco e, mgraş~m dc ia ulobală industrială a
tetice, mase plastice, medicamente. Pro u ţI o mai mare pro-
deplin nevoile de aprovizionare ale populaţiei şi ale industriei .f - d
crescut de circa 6 on aţa e anu
I 1938 anu cu cea
d' lta cunosc ramurile
consumatoare de materii prime agricole. • .. C mai mare ezvo re o
ducţie a vechii Romm11. ea . . tru ţ"lor de maşini şi
. In trecut, Rominia era aservită economiceşte şi politiceşte ma- . . dustnel cons c 11
cheie ale industriei. Pro d uc ţ la In . d . 15 ori producţia
nlor monopoluri din ţările imperialiste, care acaparaseră principa- . . -
producţia de energie electrica au .
spont e cuca ,
. d t" chimice de circa
lele bogăţii, transfonnînd ţara noastră într-un hinterland agrar şi o . . . . d
mdustnel metalurgice e pes e
t 9 on a m us nel
'. 950/ din utilajul in-
sursă de materii prime şi de forţă de muncă ieftină. Starea de 18 ori. Inainte vreme, ţara noas tră uuporta .f °
a mai mare parte
a~ăsare şi mizerie a vechii Romînii era e"-primată plastic în versu- dustrial. 1n prezent, m . d t' proprie satls ace ce
us na _. 'b'l't-ţi pentru export.
rile: "Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă". din necesităţile interne ŞI. cree aza dispom I I a

•

G b. G b e o r 9 h 1u • O e J 399
398
Producţia industrială globală a crescut în ultimii trei ani într-un
ritm mediu anual de 15,8%, ritm superior celui prevăzut în pIa-
nul de 6 ani (1960-1965). Direcţia principală a eforturilor este
înzestrarea cu utilaj tehnic de cel mai înalt nivel a industriei, arrri-
culturii, construcţiilor, transporturilor, valorificarea cît mai bună a
resurselor ţării.
Agricultura urmează linia generală de dezvoltare a economiei
naţionale. Condiţiile obiective create de reorganizarea socialistă a
agriculturii, mecanizarea principalelor lucrări agricole, extinderea
chimizării au determinat ridicarea nivelului agrotehnic, deschizînd
noi perspective pentru creşterea an de an a producţiei agricole
vegetale şi animale.
Venitul naţional a sporit în anii puterii populare de peste trei
ori. In întreaga ţară viaţa economică şi social-culturală pulsează
cu vigoare. Au apărut noi oraşe şi centre industriale. ~!oştenirea
grea din punct de vedere edilitar şi sanitar se lichidează prin opera
intensă de construcţii de locuinţe, spitale, dispensare şi case de
naştere , şcoli şi instituţii de învăţămînt superior, aşezăm in te de
ştiinţă şi artă. Se desfăşoară pe scară largă revoluţia culturală, s-a
)l:eneralizat învăţămîntul de opt ani, au luat o mare dezvoltare in-
văţămîntul public de toate gradele, formarea cadrelor de specialişti
in toate domeniile economiei şi culturii, înnoresc ştiinţa, arta şi
literatura. Sint create condiţii prielnice de dezvoltare multilaterală
a omului, de îmbunătăţire continuă a nivelului de ,iaţă şi de cul-
tură a poporului. Poporul romîn munceşte cu elan pentru prospe-
ritatea ţării. priveşte cu optimism şi încredere viitorul său însorit.
Domnilor deputaţi,
In zilele noastre, problemele păcii şi ale războiului preocupă
toate popoarele, a căror năzuinţă supremă este de a nu trăi sub
a~=n~nţarea apăsătoare a unui nou război, de a vedea o pace trai-
mca mstaurată în întreaga lume. Ştiinţa ŞI tehnica au atins astăzi
culmi fără precedent. Ar fi o catastrofă cllm nu a mai cunoscut
omenirea dacă aceste uriaşe realizări ale geniului uman ar fi uti-
Cu",tDtere rostit! tD Parlamentul lndoneuei
lizate în scopuri de război. De aceea se impune ca robI I
. -" ăzb . I . . I P eme e
preî~timpmaru r OlU U\ ŞI sa vgardării păcii să fie privite cu simţ
de raspundere de toate guvernele, ca ţeluri de însemnătate capitală
pentru t~ate st:t:le lumii. Ţările socialiste, printre care şi Republica
populara Homma, promovează cu consecvenţă o politică externă
de pace, militează cu fermitate pentru destindere a încordării si
normalizarea vieţii internaţionale, pentru zădărnicirea uneltinlor
cercurilor agresive şi preintîmpinarea unui nou război mondial.
Voinţa de pace şi dorinţa de a contribui la promovarea ei
apropie popoarele, le unesc pe deasupra oricăror deosebiri de dez-
voltarc istorică şi de orînduire socială. Republica Populară Romină
militează pentru dezvoltarea legăturilor economice între toate ţă­
rile lumii, fără discriminări şi bariere artificiale. Realitatea de-
monstrează că orice tendinţe de a se crea sfere închise în relaţiile
economice internaţionale - cum este Piaţa comună - sînt în con-
tradic\le cu interesele popoarelor de a lărgi schimburile economice
mternaţionale şi a instaura relaţii normale intre toate statele. :\oi
ne declarăm de acord şi milităm pentru convocarea unei conferinţe
internaţionale în problemele comer\ului, unde să se examineze pro-
blema crcării unei organizaţii comerciale interna\ionale care să cu-
prindă toate regiunile şi ţările lumii.
Este pentru noi un prilej de sinceră satisfacţie că ne aflăm în-
tr-o ţară care, ca şi Republica Populară Romînă, promovează o po-
litică externă călăuzită de ideile coexistenţei paşnice şi contribuie
la aplicarea largă a acestor id~i în relaţiile internaţionale. Princi-
piile elaborate de Conferinţa de la Bandung, în organizarea căreia
ţara dv. a avut un rol atît de însemnat, au căpătat o largă răspîn­
dire în lume, se bucură de aprobarea popoarelor de pretutinden~.
In condiţiile actualului raport de forţe pe arena internaţională, apli-
carea acestor principii este o necesitate \'itală pentru întreag.a ome-
.
Illre, .
este smgura a l ternatIva ,,- b OI. pustiitor . Ea ImplIcă
. - a unUl. Iaz
recunoaşterea realităţilor lumii contemporane, a cerinţei popoare-
lor ca deosebirea dintre orînduirile social-politice ale dlfentelor
\ă, TI,' d'mtre ideologia după care el e se con duc să nu ducă la de-
400
G h. G h e o r 9 h i. u ~ D e j

clanşarea unui conflict militar. Care regim socia l este mai bun şi
mai uman? Care dintre ele asigură popoarelor mai multe bunuri
--
trU P
celor cu o ma a
Cuvintare rostitA in p",rlam.entul lndoneziei

rospen·ta tea tuturor ţărilor, mari şi mici, slab dezvoltate şi. a_

• lt- dezvoltare economică, pentru colaborarea paşmca

. dnică între toate ţările.

_.
.
401

materiale şi valori spirituale, o viaţă tot mai prosperă şi demnă de ŞI ro bl. populară Romînă, participantă în Conutetul celor
trăit? S-o dovedească faptele, confruntarea ideilor, intrecerea paş­ Repu lca dIG
tru dezarmare, în cadrul conferinţei e a eneva ~
nică pe tărîm economic. Noi sîntem profund convinşi că în această 18 state pen . perseverente împreună cu celelalte ţări socialiste Şl
dePus e. fortun
..
' . ul
d pace pentru a înlesm progres tratative or.
. 1
întrecere va învinge socialismul.
alte ţăn lubltoare e , hil I
Problemele internaţionale litigioase reclamă o abordare chib· _ că puterile occidentale n-au renunţat la vec e or
1nsă dio cauza I
zuită, spirit realist, soluţionare prin tratative şi înţelegere. Oricît ' t· e încă nu s-au putut înregistra rezu tate con-
ziţti·· neconstruc lV , b· t
de spinoase ar fi aceste probleme, ele pot fi şi trebuie rezolvate pe po d - .. Dio aceeaşi cauză nu s-au o ţmu
calea tratativelor. In această privioţă este instructiv felul cum au • problema ezarmaru.
crete 111 . .bil nici în problema ioterzicerii experienţelor nu-
fost reglementate problema laoţiană şi problema Irianului de Vest. Progrese VlZl e t bază
. ile celor opt state neutre au crea o
Sporirea neîncetată a stocurilor de arme, inclusiv a celor mai distru- 1eare, deşl propuner.
c d N . • t m declŞ· i sa- nuhtam
.. - neab-a tut
gătoare, nu poate duce la nimic bun. Oricare scînteie poate duce r area unUl acor. 01 S111 e
la declanşarea unei conflagraţii mondiale, care în condiţiile actualei p.entruv~~:;pentru soluţionarea cît mai grabnică a probleme: de-
tehnici militare n-ar cruţa nici un colţ al lumii, nici un popor. Iată ŞI pe_ .. 1 . totale încetarea experienţelor cu arme nuc eare,
zarmaru genera e Ş I, 1 earea de zone
de ce problema-cheie a contemporaneităţii este dezarmarea gene- . _ . d· .. si folosirii annelor nuc eare, cr
interzlcerea raspm llll >
rală şi totală, pentru a pune capăt cursei nebuneşti a înarmărilor,
denuclearizate.
a lipsi forţele agresive de posibilitatea de a atenta la viaţa ome- Ml· cursei înarmărilor resping propu-
nirii, a le răpi mijloacele prin care încea rcă să sugrume mişcarea 1n con d 1·ţiil· e în care a d ep... _ ..
- . ·1
. intensifică pregatm e

de eliberare naţională şi lupta popoarelor pentru iodependenţă. nerile raţionale în vedere~ dezann~n~o!l este evident că ţara
Resursele uriaşe materiale investite as tăzi pentru înarmări ar putea militare, împiogînd lucrurile Sp~\ rtaz es~e nevoită a lua măsuri
fi folosite pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor, pentru ajutorarea noastră, ca şi celelalte state SOcla 15 e, .. paşnice a poporului.
"t"ţi.. sale a muncn
ţărilor insuficient dezvoltate ş i în alte scopuri constructive. Dacă pentru asigurarea securl a l , 1. ea unui acord de
. • - trecem la ap iCar
cheltuielile pentru înarmări ar fi utilizate în scopuri productive, în Dar noi sîntem oncmd gata sa . . tur· interesate în pro-
aproximativ 25 de ani avuţia existentă pe pămî nt ar putea fi du- - există mCl trus 1 1
dezarn1a:e. In ţara noastra nu· .. . I care să rîvnească a
blată, iar dacă a 5-a parte dio fondur ile destinate ar fi folosite . . categom SOcla e ul
ducţia de armament, IDCl Din1potrivă, popor
pentru sprijinirea ţărilor rămase în urmă din p unct de vedere eco- .. ţ·ile altor popoare.
teritoriile altor ţăn Şl avu 1 -şi putea consacra
nomic, acestea ar căpăta posibilitatea ca în 20-25 de ani să ajungă . . r în lume, spre a .
romîn aspiră la o pace tralIDca _ .. . de prospentate
actualul nivel iodustrial a l unor ţă ri ca Anglia ş i Franţa. Zilele . esursel e ţarn operel
în întregime forţele Şl toate r
trecute, Uniunea Sovietică a p rezentat în faţa Organizaţiei Naţiuni­
lor Unite proiectul "Declaraţie cu privire la folosirea în scopuri materială şi spirituală. . _ pe deplin realistă. Est:
- .. este o sarcl.ll a a
paşnice a mijloacelor ş i resurselor devenite disponibile ca urmare Infăptuirea dezarmarn I . b·toare de pace s
1 i opoare e lU 1 ...
a dezarmării". Aplicarea acestei propuneri pătrunse de o înaltă insă necesar ca toate state e Ş P .' d I organizaţnlor Şl
_ neobosite, atit m ca ro
grijă faţă de soarta popoarelor ar fi de o e ficacitate deosebită pen- depuna eforturi continue,

26
402 G h. G b eor 9 bi u•O • J ______---------------~~~==~~~--------~4~03
Cuvintare rostită
in Parlamentul lndoncziel

conferinţelor internaţionale, cît şi în afara Ior, pentru traducerea

1954 privitoare la Indochina, organizarea provocărilor împotriva
• ."
m vIaţa a acestui deziderat al întregii omeniri.
cambodgiei, menţinerea trupelor de ocupaţie în Coreea de sud
arată cît se poate de clar scopurile blocurilor militare S.E.A.T.O.,
. ~n" proces de o însemnătate covîrşitoa re entr
sOCIetaţll
. . l' omeneşti este uriaşa miscare
,e de I'b
I erarep deu sub'
progresulI C.E.N.T.O., A.N.Z.U.S., ca instrumente de menţinere a colonialis-
lITl~na Ismului, mişcare care a cuprins şi se dezvolt"' ' . Jugu mului, constituind o adevărată primejdie pentru independenţa
ASIa, Africa şi America Latină , for marea a peste 50a duezlstlbll
t in statelor şi pentru menţinerea păcii în Asia şi în întreaga lume.
care au rupt lanţurile coloniale şi au )orn' t e sate noi, Colonialismul, lovit de moarte, nu vrea să părăsească de bunăvoie
hbere, de sine stătătoare . Aceasta reprezmtă
1. I opemăre calear dezvoltării
. arena istoriei. Provocările Statelor Unite împotriva eroicului popor
tutu:or p~poarelor. Ea îngustează mereu sfera d ~ a .vICtorie a al Cubei libe.e. manevrările puterilor occidentale în Congo, repre-
lor. . Impenaliste şi grăbeşte p l 'mevltabil
. ealdommaţIe a state- siunile sîngeroase din Angola, politica bestială a rasiştilor din Africa
şi
rocesu • I"t ""
mtIve totale a sistemului colonial. m a uram defi- de sud, suferinţele popoarelor din Kenya, Rhodesia de nord şi de
Poporul rom în urmăreşte cu sim . . . . sud, maşinaţiile imperialiste îndreptate spre fărîmiţarea forţelor
pline de însufleţire ale ~atle ŞI solIdantate eforturile anticolonialiste potrivit principiului "divide et impera" demon-
darea unnelor dominaţi~opoalrelorl' elIberate îndreptate spre Iichi-
" co oma Iste. Aşa-zisa . . . .. strează că popoarele trebuie să-şi unească într-un singur mănunchi
toate forţele lor pentru a pune capăt o dată pentru totdeauna
toare a statelor imp . l' t • "mISIUne clvlhza-
ena IS e a msemnat c .
şi jefuirea făţişă fără scrupul . f" "1' . ea maI cruntă exploatare
e ŞI ara ImIte a bog"ţ"l
ţan
" '1 '
a 11 or ŞI populaţiei
. tuturor formelor de colonialism.
Poporul romîn cunoaşte şi dă o înaltă preţuire meritelor
or cotropite, folosire t t ,,'
f' f a u uror mlJloacelo .• d
I ost ele, pentru îmbog"ţ" . r, OrICIt e odioase ar
a ucm m stare tragică d
d _d • a lIea manlor conce d' Republicii Indonezia în lupta împotriva colonialismului, pentru
Iizaţie milenară. şi
. . rne m metropole
e mlzene înapoiere popoare cu o civi: cauza păcii şi colaborării între toate popoarele, poziţiei înaintate,
curajoase şi luminate a eminentului luptător pentru eliberarea
Pe pnmu. I plan al preocupărilor st I
popoarelor de sub jugul colonial, pentru menţinerea şi consolidarea
.
calea dezvoltării de s' t" " ate or nOI care au pornit pe
pen d enţei politice f " '
me s atatoare stă pr bl
. . o ema consolidării inde- păcii, dr. Sukarno. Mişcarea de eliberare naţională a popoarelor,
lupta lor pentru întărirea independenţei politice şi economice găsesc
. ' aunrea uneI mdu t " "
naţIOnale independent d i s rll proprn, unei economii
sprijinul şi solidaritatea ţărilor socialiste, în frunte cu Uniunea
e, ezvo tarea . ţ" .
carea nivelului de tr' I vIe 11 SOCIal-culturale şi ridi-
" aI a populaţiei Est f'
sa se îndrepte cu to t" h ". ' . e uesc pentru aceste state Sovietică.
.
pnn care puterile'
a a otanrea Imp tr'
. l' o Iva neocolonialismului, După cum se ştie, Uniunea Sovietică este prinJa ţară care s-~
economică a noilor stat I'b
Impena Iste înce " " f '
" arca sa nneze independenţa fupt din lanţurile
imperialismului. Ea şi-a
îndeplinit şi îşi
îndeplI-
d
e producţie, căutînd ". ' . le Ice e a dezvolta forţele
e I ere sa le împ' d' d neşte datoria frăţească de a sprijini popoarele care luptă pentru
d ommaţia
. colonial" • sa-şI menţmă şi" sa contmue. sub forme noi eliberarea de sub dominaţia imperialistă,
pentru dezvoltarea lor
a m aceste state.
politică şi economică de sine stătătoare.
ten" Popoarele disting du pa" f apte nu du"
11 ŞI. cine le sînt d " ' pa vorb e, cine le sînt prie- Ingăduiţi-miacum, domnilor deputaţi, să mă
,refermnătate
pe scurtspe-
la
de su d , care constitu"uşmanll. Interve n ţ"la lITlpenalistă
.. în Vietnamul
le o mcălca re a acor d urilor de la Geneva din
o problemă care pentru noi, ca europeni, are o IDse

26'
 406 G h. G be o r9 bI u-o e1

Constatăm cu satisfacţie că schimburile economice şi relaţiile

culturale şi ştiinţifice între Romînia şi Indonezia se dezvoltă pe o
- v • ţ
tril bunavom a ŞI
CuvIntare rostitA in Parlamentul lndonel.iel

Vă fiU l ţumesc,
stimaţi membri ai parlamentului
_
. indonezian,
- d
. atenţia cu care ne-aţt ascultat. Dm curs
d' t tă
v v
407

linie ascendentă. Fără îndoială că în această direcţie sînt încă mari pen. . tim' entelor poporului romm, va uram m oa
d nlor ŞI sen b b
. succese •m ac t'IVI'tatea dv. pusă în sluj a unastarn ŞI.
v V" •

posibilităţi, şi îmi exprim convingerea că aceste schimburi şi relaţii gîn u

vor cunoaşte în viitor o mare dezvoltare. inima nOI. I . popor indonezian, pentru înflorirea frumoasei
fericirii mmunatu ~I
Ne amintim cu bucurie şi plăcere de vizitele făcute de preşe. trii Indonezia. . 1
dv. pa, h b' abadi raiat Rumania Indonesla.
dintele Sukarno în ţara noastră în aprilie 1960 şi în iunie 1961, de H'dup persa a aJan . ., do-
1. t . trainică dintre popoarele romm ŞI m
primirea caldă, prietenească pe care i-a făcut-o poporul romîn, de
v •
(TrăIasca pne ema

întîlnirile noastre, care au prilejuit schimburi rodnice de vederi, nezian 1)

o mai bună cunoaştere, întărirea legăturilor de prietenie şi colabo- Trăiască pacea în lumea întreagă I
rare romîno-indoneziene.
Vizita în ţara noastră a Excelenţ-ei sale ministrul prim Djuanda, Scînteia" n'. 5 672
vizitele recipro ce ale delegaţiilor parlamentare ale ţărilor noastre
din 5 octombrie 1962

au dat o mare şi importantă contribuţie la adîncirea acestor legături.

Afecţiunea şi manifestările de prietenie caldă, frăţeaşcă cu care am
fost întîmpinaţi în Indonezia de persoanele oficiale şi de populaţie
ne-au impresionat şi emoţionat profund. Aceste manifestări, con-
vorbirile avute cu conducătorii Indoneziei aduc o nouă şi puternică
contribuţie la apropierea şi preţuirea reciprocă dintre ţările şi
popoarele noastre, în interesul nostru comun, în interesul păcii şi
colaborării internaţionale.
Ingăduiţi-mi, domnilor deputaţi, ca în încheiere să exprim încă
o dată încrederea noastră profundă în marea forţă vitală a popoare-
lor de pretutindeni, în viitorul de pace al omenirii. Niciodată încă
forţele mondiale ale păcii nu au fost atît de uriaşe şi atît de puter-
nice ca în zilele noastre. Prin eforturile unite ale ţărilor socialiste,
ale statelor care au scuturat jugul colonial, ale altor state iubitoare
de pace, ale mişcării partizanilor păcii din lumea întreagă, războiul
poate fi şi trebuie să fie preîntîmpinat.
Ca şi domniile voastre, noi considerăm că nu există sarcină mai
nobilă, preocupare mai inaltă în domeniul relaţiilor in ternaţionale
decît de a zădărnici planurile agresive ale imperialiştilor, a asigura
o pace trainică în lume, a grăbi lichidarea deplină a colonialismului
şi triumful mişcării de eliberare naţională şi socială a popoarelor.
 CUVîNTARE ROSTITĂ Cuvintare rostită la Universitatea din Djakarta 409
LA UNIVERSITATEA DIN D]AKARTA
CU OCAZIA VIZITEI IN INDONEZIA , b o1
un sun ŞI' un instrument al acestei unităţi,
, In-
1
să devma d lupta mişcării de eliberare naţlOnala,
' v v

't de aVID"tul'ŞI e , 1 a
- 4 octombrie 1962 _
sufleţl e ' d _ 1 doilea război mondial, forţele urute a e po-
f' 'tJul celUl e a d tul pa
5 iTŞI
v "
'alungat colonialismul e pe pamm _
poru
"
lui
a~ e unei, ere noi în istoria zbuciumată a
indoneZianporţ
deschizînd
triei,
acestei ţări. 'uni! care în decursul ultimilor 17 ani,
In ansamblul na~, .. or, dial' un factor de o deosebită
ohticlI mon e ca d
au păşit pe arena P, if stat ca un stat indepen ent,
IndoneZia s-a man e
importanţa, ' d dezvoltare IDJlltilaterală, ca o mare na-
v

Stimaţi şi iubiţi prieteni, unitar, cu perspective f: t ascultat şi stimat, E ceea ce demon-

al
ţiune ,car ei g!.as v s-a acu 'd
b' da a poporului ID oneZlall -
' eli-
Salutul pe care VÎ-I adresez cu acest prilej dv" reprezentanţi
v ' v
IZ m
,trează ŞI cea m ai recenta
"
"sta
Irianului de Vest. VICtona acea
ai intelectualităţii indoneziene, este un salut izvorît din inimă, berarea de sub colomahsm a , 'care în mod consecvent
aşa cum din inimă izvorăsc sentimentele de caldă prietenie şi so- este de ua hrra sa u
b cure pe toţi acela
v v
" Printre aceştia ,e numara,
v v

lidaritate pe care poporul romin le n.utreşte faţă de Indonezia şi au sprijinit reven d'IC ările Indonezle).
, l' 'Republica Pop ula ra Ro- v

de poporul indonezian, 1 It e state SOCill Iste, ŞI ",-t cuvîntul ori de CI"te on'
alături de ce Iea
Sîntem fericiţi că am putut rMpunde amabilei invitaţii pe mînă, reprezentanţll sai
la O "NU, au W<1 dinea de zi, SUSţIDID
.. v' , " d

care ne-a făcut-o preşedÎlltele Sukarno cind a fost în Romînia şi ' , ' a aflat pe or I
Problema acestui tentonu s- d '1' Reglementarea prob e-
că ne aflăm acum pe pămîntul frumoa'sei Indonezii, în mijlocul d
cu însufleţire cauza reap a a
tV In onezle '
t un semn al timpurilor
harnicului şi talentatului ei popor. Ne bucurăm că ne aflăm în , I' ului de Vest es e
mei independenţei nan , 'ţ' să ţină seama pma ŞI
'v '

faţa dv, şi putem vorbi despre cîteva probleme care interesează 1 oarelor SIDt nevoI I
' d "t să le exploateze, sa
le v

deopotrivă ţările noastre, noastre: de g!.asu pop

~u de mult nu ştiau eCI
cel care pma ~
, • v

Intelectualii indonezieni, tineretru.1 studios al Indoneziei se

oprime şi să le umilească,
bucură de stima şi simpatia tuturor celor care ştiu ce rol activ au
T un nou CllTS al 15
'tonel
, , umane Succesele economice
'
jucat intelectualitatea şi tineretul din această ţară în mişcarea de
v' iali'ste impetuoasa
raun I !.alte state s o c , ,
eliberare naţională a poporului indonezian, Activitatea politică ale Uniunii Sovietice şi al~ ~e or lizările în cuoerirea cosmosulu~
antioolonialistă a intelectualităţii indoneziene a mers mină în dezvoltare a ştiinţei şi tehnicu, rea 1 care s-au eliberat de su
mînă cu activitatea ştiinţifică şi cu o creaţie literar-artistică in- apari
" a popoare or
'ţin' pe scena istonel
toate acestea au m
odificat pro fun d rapor-
re i de în-
spirată din setea de progres, din viaţa şi frărnintările poporului, ' I v Politica de apara Ş 'b'
'v v

asuprirea colonial a -
' temaţiOna a, , contn we
concepute pentru binele şi fericirea Il!li, Probabil că unii dintre tu] de forţe pe arena ID , 'ilie coexistenţei paşruce,
dv, s-au aflat în rîndurile acelor tineri care, împreună cu dr, Su-
b tă pe prIDclp
tărire a pacu, aza
v ..
b V timp
' "

kamo, în memorabila zi de 28 octombrie 1928, au jurat credinţă la accentuarea aces tei schim arl. interdependen,e, t lor Dar In
a tot
unităţii naţiunii şi au adoptat hotărîrea ca BAH ASAB IND ONESIA Lumea de azi este o lume a d ţa ca o subordonare
ce imperialis:rnul concepe rn , terdepen en
 OII Ollo.'fU ••

edea ce-şi poate subordooa, lOclaIfaamI O c!I8oepe _ O

rodnicl cooperare intemapcmall pentru binI!IIe tuturor
lor, In foloeuJ, fi DU In dauna lor. La virtutea _bai
ţIrile lOCia1iste colaboreazi cu tiriIe In CUII de deaWtue
O doresc - sub multiple fOJlDe: lCbimburJ. eonDCIDIice,.
1elmici-ştiinţifici etc., In scopul de a ajuta acestor ţIri 1111
rtucI temelia ecoDOlDicl a iDcJe,.~
Una din direcţiile priDcipale" polit1c4 .,.....
cultivarea fi lirgirea continui a telaţBIar ftCllpaoil_ntaj. .
tmereIe state independente din ~ li AII'-iiflillfl8. .ea
ti 1DII1tiJaterali cu ţiDle .,..liste .tI..,ţjau.,........,
cLt>dezvoltwe II pUDI apti dept~lsea....~. . .#
pIIriIIIIfti. iI"fI fDtIreaicI ·1DdI_.ta.ri1____ "11pÎ1JtiOi~~
,-"",riDdoe cIJn. . . . 1IOIII...~ s.....~ ~IIBIJ_ _,.
....',...~I.fdca • ~deÎI"'-aat;"fiIii""'I._~1Ii
 ~------------~~~~~----~---------------
412 Gb . G heorgbiu-Dej

bit aparţine acelor ramuri ale ştiinţei cum sînt, de exemplu: fi,
zica atomică, ştiinta semiconductorilor, chimia polimerilor, radio,
-
din po
,
Cuvintare rostită la Universitatea din Djakarta

"" Dintre copiii care terminau

P ulaţra ţam, d şcoala elemen-
' ,
ţ'ni intrau în învăţămîntul me iu şi ou atit mal
413

electronica şi altele, care sînt menite să deschidă perspective noi tară, ,foar te pu 1 . " e băncile universităţilor. Absolvenţii Însti-
, ' ajungeau pma p uit ' s" se
progresului teh nic şi a căror aplicare în practică trebuie să aibă p.uţIUlr invă ăm~nt superior erau nevoiţi în m e cazun ~ "
ca rezultat revoluţionarea întregului proces de producţie şi schim, tutelo de
indeIetnIC
ţ f"
'cască cu pro eSlUlll s
,
trăine de specialitatea lor on sa
barea radicală a însuşi caractelului muncii.
• durile şomenlor. h 'd"
In cursul revoluţiei culturale, intelectualitatea noastră din Ro, incrroaşe
o
nn
, butit intr-un termen IS on
't 'c foarte scurt să lic 1 am
" "
mînia, în frunte cu cei mai valoroşi reprezentanţi a i ei, s-a an, Am
". rz ovărătoare moş t emre ' a trecutului ŞI pnntr-o reforma "
gajat în lupta pentru făurirea democraţiei pOPlulare şi militează aceasta unp ' î n t r e a g a şcoală pe baze ştim-
1" invăţărnîntulUl am pus W
activ pentru dezvoltarea ştiinţei ş i culturii progresiste, legate de structura a a t' construcţi' ei sociali~te, Porţile şco or
popor. In rîndul intelectualilor a u intrat şi intră zeci de mii de 1 • d o de prac lca
ţifice, egm - N ărul şcolilor de 7 am a creseu
' t
fii de muncitori şi ţărani, care a u dobîndit în activitatea practică " ' d schise tuturor, um
sînt astăZI e 10 'In anul acesta vor un~,.ona
f "..;
o vastă experienţă profesională şi tehnică-organizatorică, Un rol faţă de anul 1938 de aproa~e on, , 164 de facultăţi, nu-
important în prolflovarca de noi cadre de intelectuali îl au măsu­ , d ' "ţărmnt supenor cu , ,
46 de institute e, mv~ la 85 000, adică un număr aproXllIlUti~
rile cu privire la dezvoltarea şi îmbunătăţirea învăţămîntului de
mărul studenţilor aJungmd l' ţa" C'31 o veche tradiţie Ulll-
cultr.rră generală şi superior, Au fost create condiţii favorabile ca la îl are Ang ra, ra "
salariaţii din întreprinderi şi instituţii să poată urma cursurile egal cu ace pe care 'de este ,trei ori mai numeroasa ca ,a
şcolare, inclusiv în şcoli superioare, fără a-şi părăsi posturile lor versitară şi cu o popu~aţie, p b 1 't facultăţile de agronomle
de muncă, noastră, In ultimii dOI am au ,a sOIVI umărul total al celor
, noml ega cu n f
Vă este cunoscut că Romînia a trebuit să păşească pe dru- un număr de inginen agTO d ' . Romillia veche. A ost
, • d de 30 e am In ,
mul revoluţiei culturale pornind şi aici, ca şi în alte domenii, de care au absolVIt m ecurs " t u i t de 7 ani, Iar acum
" " . tul obligatOrIU ŞI gra dii
la moştenirea grea lăsată de trecutul Tegim social-politic, Lati-
' 1"
generalizat învaţamm , tfel ca durata şco Il me
fundiarii şi capitaliştii, eare stăpîneau odinioară majoritatea bu- se trece treptat
la
" ş~
ala de 8 am, a s ,
," de 12 ani. Pînă în 196 ,.sa e ,
5 "Ii! de
nurilor ţării, aservită de ei intereselor marilor monopoluri impe- d ltura" generala sa devma 11000 In 10calI-
e cu • " 5 000 dintre care , "
rialis te, aveau tot interesul să menţină masele largi în bezn.:.l in, clasă se vor înmulţi cu mca 1 " ură crratuitatea completa a
culturii. "Boul învăţat nu trage la jug", declara cu cinism un tăţile rurale, Impor tante măsuri aSlg o
El 'i şcolilor de 7 am pr
, imesc
,
ministru de pe vremuri, iar un ideolog fascist cerea să se res- învătămîntulul'de t cate gradele. , eVI It vor pnrm , ' t ot gratUIt
trîngă cît mai mult numărul celor ce învaţă, deoarece C'ultura '
gratuit manualele şcolare ŞI n"u
, peste mu
d'
,
numărul ,studenţilor ,au
prodnce prea mulţi "iniţiaţi"! Se temea u, fireşte, că o acţIUne rechizitele şcolare, P es t e J'umatate " In tare au cămille şi cantine
largă de culturalizare a maselor ar fi dus inerent la trezirea şi
" '

burse de stat, rar , toate centrele umverSI i expenmen ' tale , baze
creşterea conştiinţei lor revoluţionare, iar aceasta ar fi primejduit " 'laboratoare, terenur tul pe formarea de cadre
situaţia spoliatonilor, De aceea, un recensămînt al populaţiei de moderne blbhorecl,
' " n 1965 c'if ra de 100000,
proprII" , Punînd accen
dinainte de eliberarea ţării înregistra la capitolul analfabeţi şi
cultural-sportive
tehnice noi numărul aces tora va atinge oastră
1
nu exista" şo maj ro-
semianalfabeţi un număr de 4 000 000 de oameni, adică un sfert iar al ingi~erilor de 80000, In ţara n
 41,1 G b. G h e o r 9 h 1 u· O e J

telectual, după cum nu există în genere nici un fel de şomaj. Ab-

solvenţilor tuturor facultăţilor li se asigură plasarea imediată in
- Cuvintare rostitA la limversLtatea din Djakarta

. de perspectivă ale producţiei, să dea lucrări

ele urgente ŞI
blem. elul ştunţel
....
'1
ŞI tehnicii mondiale. Desigur, în toate ramun e
415

la.. nlV d" atenţia cuvenită cercetărilor cu caracter teo-

fI.mcţii de specialitate pentru care s-au pregătit. Acest fapt dă un U tei se acor a , ..
impuls deosebit tineretului studios. Ştll care Iărgesc b aze1e d ezvoltării de perspectivă a cercetam
retic,
Un loc însemnat il ocupă cercetarea ştiinţifică. Statul pune
la dispoziţia institutelor ştiinţifice mijloacele materiale necesare.
ştiinţifice.
Literatura
.
ŞI ar
tele se bucură tot mai mult de preţuirea ma-
f • d 16
Academia Republicii Populare Romine, cel mai înalt for ştiinţific Avem astăzi 43 de teatre dramatice, aţa e
selor populare. l'b Au luat fiinţă in toate regiunile
al ţării, dispune .de peste 30 de institute şi centre ştiinţifice, în , ' ainte de e I erare. , l
cite erau 10 . f' teatre dramatice, muzica e,
care lucrează peste 2000 de cercetători şi tehnicieni. Fondurile orchestre slm omce, 1
ţării numeroase • . da . şi formaţii folcloristice. n
alocate an.ual pentru dezvoltarea ştiinţei ating aproape un miliard bl ri de C10tece ŞI nsun •
mari ansam u . . .. 1 l'tate fără cel puţin o casa
de lei. Rominia a fost printre primele ţări din lume care au istă aZI mCI o oca I
Rominia nu mal ex . d t ie proprie cinematografică pen-
construit instalaţii destinate cercetărilor ştiinţifice în domeniul " A f st creată o 10 us r '1
energiei nucleare. Dezvoltarea economiei naţionale, a diferitelor
de QUltura. .,o documentare ŞI. Ş t'inţifice.
I Tirajul cărţi or a
tru filme artistIce, d lare în ultimii zece
ramuri noi ale industriei socialiste a determinat lărgirea cercetă­ a)'uus in 1961 la peste 50000 000 edexeml~ d' cărţi şi broşuri.
rilor geologice, fizice, chimice şi agrotehnice. Ştiinţa a dat o con- 'umătate e mI Iar .
tribuţie însemnată la descoperirea de noi şi bogate resurse petro-
ani tipărindu-~e .aproape ; doo 000 de exemplare zilnic. Cultura m
Presa are un ttraJ total de" fund democratică prin sursele, ca
liere în regiuni care altădată n-au cunoscut asemenea exploatări Romînia de azi e o cultura pro .. nist şi încredere în
de resurse naturale, la descoperirea de noi zăcăminte de mine- . . . • trunsă de spmt uma
şi prin destinaţIa el, \ pa '1 I r mai trainice ale uma-
reuri, la proiectarea şi exeC\Utarea marilor lucrări de electrificare, I .irea valon or ce o
viitor aspirind spre s U] . ' . 'ntre popoare.
la mărirea producţiei. Cu ajutorul oamenilor de ştiinţă capătă azi '
uităţii, CJU.lbivînd ideal
ul . " ŞI. pnetemel I
pacll
la noi o dezvoltare considerabilă chimia petrolului şi a gazului
metan. Actualmente, cercetarea ştiinţifică se concentrează asupra
Iubiţi ascultători, , . utut
perfecţionării maşinilor construite 'În ţară, introducerii şi extin- . 'tat Rommla s-au pl
.. care au VlZI
derii automatizării industriale, folosirii energiei nucleare în sco- Reprezentanţii Indonezlel Id" ietenie pe care poporu ro-
puri paşnice, proiectării şi folosirii maşinilor electronice şi de .
convinge de sentunen teI de e ca a pr. . ' . pu-
Interesul opImel
calcul, utilizării pe scară largă a semiconductorilor, extinderii in- min le nutreşte pentru p oporul indoneZian. " marea ŞI. frumoas a
Nusantara , e
dustriei maselor plastice. Se fac importante cercetări şi se obţin blice din ţara noastră pentru"u entru poponIl ei de aproap
frumoase rezultate şi in multe alte domenii ştiinţifice. Ştiinţele ,
dv. IndonezIe, "ţara
" a insulelor , P
"din interesul poporoll
lui nostru
'da
naturii, ştiinţele sociale cunosc azi la noi o mare înflorire. 100 000 000 de oameni izvoraşte e din spiritul lui de soli -
In îndeplinirea sarcinilor lor patriotice, oamenii de ştiinţă Pentru viaţa şi cultura altor popoar , . Idependenţă, liber-
luptă pentru 11
se preocupă ca cercetarea ştiinţifică să răspundă cerinţelor prac- ritate cu toate popoarele care ,
tice ale dezvoltării social-economice şi culturale, să rezolve pro- tate şi progres economIC . şi social.
 416 G b. G he o r9 hi u.De j
Opinia publică din ţara noastră a unnărit cu atenţie ş'
fun d a" srrnpa
· t'le lup t a ' care m
pnn . d oneZlerui
" au sfărîmat cătI pro-
1 întruneşte însuşirile unui eminent om de stat cu taI tul d
colonialismului. "Insulele fab.ulos de bogate, cu numeroase : : e
comerciale, situate la răsărit de India", despre care scria Ptol~~
meu la începutul erei noastre şi pe care în ultimele patru secole
colonialismul le-a jefuit şi oprimat fără milă, au intrat acum într-o
eră de adevărată renaştere naţională. Forţa unită a acestui mare
popor a zădărnicit cu preţul unor mari ~acrificii, şi nu o dată C.li
preţul sîngelui, încercările de subminare a cuceririlor indepen.
denţei.
Fiecare victorie a poporului indonezian ne-a bucurat sincer.
Ţările noastre sînt despărţite de o UTiaşă distanţă, dar în istoria
şi civilizaţia popoarelor mmîn şi indonezian există asemănări de
natură să uşureze cunoaşterea şi înţelegerea recipmcă. Poporul
rom în a dus şi el o luptă grea împotriva dominaţiei politice şi
economice a puterilor imperialiste şi a dat mari jertfe de sîn"e
pentru a-şi cuceri libertatea şi independenţa. " de la Bandung a marcat o etapă nouă în istoria relaţiilor inter-
In ciuda asupririi coloniale îndelungate, în ţara dv. s-a păs­
tra: o cultură originală, o mărturie a durabilităţii unei mari şi
stra~echi civilizaţii, a cărei moştenire n-a putut fi complet dis-
trusa de vandalismul asuprttorilor străini. Muzeele indoneziene
adăpostesc opere de valoare inestîmabilă. Sub cerul cristalin al
Indoneziei d -- . . .
. am.l.Ile ŞI aZI construcţii cu o minunată arhitectură.
P~ :~'Poziţii de artă, tălmăciri din literatură, ca şi prin alte ma-
nif~.st~ri, publicul nostru a putut lua cunoştinţă de bogăţia cul-
turn mdoneziene prec . d f .
. . ' um ŞI e e orturile dv. pentru dezvoltarea
aCtiVItăţii ştiinţifice C
. . OllSlIU e ştImţe al Indoneziei are realizărI.
'1' 1 d ..
ŞI programe interesante P
" . reocupan"'1e lUl' converg spre domenu..
carora. şi noi ' în Rom"mIa, 1e acor d ăm o deosebită atenţie: meta-
lurgIe, chimie, electrotehnică, biologie ele.
Cu prilejul vizitei în ţara noastră, Universitatea din Rucureşti
a conferit titlul de " d oc t or h ' causa " doctorului Sukarno, care
onons
Cuvintare rostitli la Universitatea din Djakarta
___----------------~~~~~~______~417
blicist şi de iubitor al artelor, publicului nostru rend . de pu-
" nn U-I eopo-
trivă QU.Iloscuta car:ea sa "Indonezia acuză", cît şi albumul co-
lecţiilor sale de arta.
Profesorii şi învăţătorii noştri cunosc şi preţuiesc munca plină
de abnegaţie" _pe .care_ o depun
. învăţătorii şi profesorii done' Zlem.
m'
pentru a raspmdI CIt maI larg lumina învăţăturii şi a traduce ast-
fel ~n viaţă acel paragraf din Constituţia indoneziană care declară
că "scopurile învăţămîntului şi educaţiei tind a forma oameni de
caracter, în stare ~ă fie buni cetăţeni democraţi şi să contribuie
la progresul bunăstării poporului şi al ţării".
Indonezia se afinnă pe arena intef!Laţională ca un stat inde-
pendent, iubitor de pace şi progres. Numele oraşului indoneZian
Bandung a intrat în istorie prin conferinţa din 1955, printre ai
cărei principali iniţiatori a fost preşedintele Sukarno. Conferinţa
naţionale, etapa solidarităţii afroasiatice, acţionînd pe baza prin-
cipiilor "pancea şilQJ" ca un &actor pozitiv în politica mondială.
Respingînd consecvent încercările de atragere a ei în blocu-
rile militare agresive controlate de imperialişti, Indonezia s-a afir-
mat ca o promotoare a coexistenţei paşnice, a relaţiilor de priete-
nie cu toate ţărri.le. Coexistenţa paşnică este singura doctrină a re-
laţiilor dintre state cu sisteme sociale diferite care corespunde
cerinţelor istorice ale epocii noastre şi pe temeiul căreia poate fi
menţinută pacea.
Dezarrnarea este consecinţa logică a politicii de coexistenţă
paşnică, bazată pe renunţarea la folosirea forţei militare în rezol-
varea litigiilor dintre state. Dezarmarea generală şi totală în-
seamnă a smulge imperialismului armele agresiunii şi a-l lipsi
deci de unul din mijloacele cele mai importante de dominaţie
asupra popoaTelor asuprite, d e amellln · ţa re a suveranităHi
,. ŞI m-
dependenţei lor, înseamnă a reduce considerabil capacitatea pu-
27- Gh. Gh uvint!ri
 418 G h. G h e o r 9 h i u - Oei Cuvinlar(' r05lltl 1., Unlv silatea din D!akart

terilor imperialiste de a reprima mişcarea de eliberare şi de a , ndicarea legitimă a poporului indonezian ca Irianul de
organiz.1 războaie de tip colonial. Re\ef' eliberat de ]'ugul co loma'1'Ist ŞI, rem
' tegra t
Vest sa le v
" , patriei s·a
Infăptuirii dczarmării generale şi totale i se opune ast"ll bucurat de sprijinul ţănlor SOCialiste,
politica cercurilor reacţionare legate de interesele oligarhiei ;m.
perialiste. Paralel cu politica de intenninabilă tergiversare în pro. Dragi prieteni,
blema dezarmării şi de împiedicarc a încheierii unui acord pentru Relaţiile dintre ţările noastre, dintre Republica Indonezia ş~
interzicerea experienţelor cu anna nucleară, aceste cercuri pro. , Popu1ara Romînă sînt statornicite pe baze tramlce ŞI
v
Republica
\'oacă periodic Îm'eninarea atmosferei internaţionale fie prin arnr.
v v ' '.

, I ă Schimburile economice se desfaşoara reciproc U\ an

Ilinţări, fie prin acţiuni agresive, ceea ce a profilat nu o dahi se, dez\o ~~za acordului comercial Încheiat între guvernele nOJS-
imaginea catastrofei. taIOS, pe , t hnicienii romini au putut contnbUi la
tre, Sîntem b.ucur~~~I:~e e ale industriei căreia ţara d\', ii pune
v

Ca membră în Comitetul celor 18 state de la Geneva.

R. P. Romînă a depus o activitate intensă pentru a contribui la rezolvarea unor Plai 'd opt ani şi că instituţiile noastre de
realizarea unui acord În problema dezannării. Ea s-a încadrat în bazele în cadrul p nu udl .e, ţ" şi studenţi indonezieni, contri.
t erior un e m\a a
in"ăţamm sup ' d 1 r d specialişti necesari vieţii econo-
v •

activitatea complexă desfăşurată de delegaţiile ţărilor sociali;tr.

caracterizată prin spirit de iniţiativă, elasticitate şi dorinţă de a buie la fonnarea ea re °d , el d ezia In cadrul acordului cuI.
'1 'c Iturale m n on ' ,
căuta căi de apropiere a poziţiilor, fermitate În respingerea in- mice, SOCIa e ŞI u . t 1 diferite acţium memte
'1 astre ~u ŞI a\..1 oc
tural dintre ţan e no" 'rimăm con\'Înge.
v
.
cercărilor de a abate conferinţa de la ţelurile ei, propuneri judi- < , I ' două popoare, _ e exp "
cioase, raţionale, Într-un cuvint o poziţie constructivă. a lărgi cunoaşterea ce OI d' ţ" '1 noastre se vor amphhc,\
b '1 lturale mtre an e ,
Hotărîtă să depună şi in viitor toate eforturile pentru Înfăp. re.a că schim un e cu, ' , d ex erie'lţă între oamenii de şti·
in mod fructuos, Sclllmbunlt ,f?,' P , 'or contribui activ la
tuirea dezarmării generale şi totale ca o chestiune de importanţă mţă ca ŞI'-m d omemu ' 1 artei ŞI hteraturn.
, \
f.undamentală pentru apărarea păcii, ţara noastră se pronunţă de ' ,
consolidarea prietemel romI .' 'no indonezlene,
asemenea În sprijinul măsurilor cu caracter parţial care ar con.
tribui la însenînarea relaţiilor internaţionale ; asumarea oblillaţlt'i Iubiţi prieteni,
de a nu se transmite altor ţări arme nucleare sau cel puţin Închf' v )e ămintul Indonezlci
ierea unui tratat de neagresiune între pactul N .A.T.O. şi Organi- ' I ! ' ) dt' dnd ne aflam _1 P I 'ndonezian <Hl'
1n puţll1U ImI, "lgerea ca poporu I ,. "
zaţia Tratatului de la VarşoVk1, retragerea de către toate st.1tele ne·am înt:irit şi mal mult com Il d . forţele sale ŞI In paSI'
C

" şi inere ere m

a trupelor aflate pe teritorii străine, interzicerea propagandei ine]'ITIizabile forţe. energII -1 merită,
de război. bilitatea de a-şi f aun VII"torul pe ,eare
v '
• adresa urarea noa's -
't Imle] pentru a " 'n
Unul din obiectivele principale a le politicii imperLJliste estt' Am ţinut să folosesc aces V rirea unei IndonezlI I .
tră s inceră de succes în lupta pentru au
acela de a împiedica stabilirea de relaţii prieteneşti între ţările
<

În curs de dezvoltare şi ţările socialiste, Dar propria experienţă floritoare, ," ro bunăvoinţa şi atenţia c~ care
a popoarelor din Asia, ca şi din Africa sau America de Sud, este \ '" ulhu"'esc din iDlma pent
a m ,~..
" ' ' pentru aSlgJ,lfa·
a întregII omemfl de
de natură să demonstreze că lupta lor antiimperialistă găseşte un
v

m·aţi ascultat, In marea lupta • bucure toate popoarele

v

sprijin consecven t În ţările socialiste, "

rea unei păci tralmce de care sa se

27'
~.
1_
nr. 5M3
.. lICfombtofe
Dragi oetIţeDi ai Jokjakartei,
P~-Gi ca, luind cuvtntul la aceastl tribuDI. d vi uidl."
fierbinte pentru primirea frlţeascl. deosebit de cordIa1I pe
ne-aţi flcut-o nouA. reprezentlmţi ai poporului romID. ai
Bomtniei socialiste·
etnd am pişit pe pămtntul Indoneziei, preşedintele Submo.
In euvtntul de bun sosit, ne-a urat si ne simţim aici ca la noi acuL
Ei bine, dragi prieteni, in cele apt zile de cind sintem in ţara dv.,
ne-am simţit pretutindeni, la Djakarta, Djatiluhur, Bogor, Bandung,
aici la Jokjakarta, intr-adevlr ca la noi acasl, ca intre fraţi fi
mrari. Manifestlrile entuziaste prilejuite de vizita noastrl le pri-
vim ca fiind adresate din suflet poporului ramin şi pot fi caracteri-
e
zate ca o slrbltoare a prieteniei romino-indonezien . Ele ne vor
rlmlne adinc intiplrite in memorie, ca amintiri din cele mai fru-
moase, de care vom vorbi oamenilor muncii din ţara noastrl ctnd
De vom intoarce in patrie.
Imi face o deosebitl pllcere sl vii. tranSIIIÎt dv., locuitori ai
Jokjakartei, ca şi
intregului popor indonezian, un salut cald din
partea poporului romtn, oare nutreŞte faţl de dv. sentimeote de
prietenie frlţeascl.
Romblia este foarte departe de aici. Ne despart
 ('uvintal~l 1.1 m,f1nlJul d(' la .Joll)lIkarta
G n. G h (' o r Il h luD (' I 423
-----~

m.!ri şi oceane, CÎmpii întinse ~i munţi uriaşi, dar popoarele 1l0astrl' " ' ,'Ite 'ertfe se cer pentru a urca treptele progresului spre o
tr"da ŞI c J d l' ,'" t"
se simt foarte aproape unul de altul, inimile noastre bat alături. " , " şi prosper'i Sintem pe ep m cOl1\'mşI ca op ImlS-
"Jţă lumlllo asa '. 'k d Z'
Sîntem prieteni buni, care-şi întind mîinile şi doresc sincer să întă­ \I " redereJ cu care a vorbit preşedmtele Sll 'arno, e lUa
lTIul ŞI lIlC I ' d 'f"' f "
reasc.! mereu şi mereu prietenia lor, în interesul comun al păcii şi fortelor alma , 't e. desllre capacitatea poporu UI ea-şI aun denclrca. "
colaborării internaţionale. ' b
oe la Se ang a . , 1, ~lerauke sînt pe măsura posibilităţilor
, h "In oneZlel. t '
Este pentru noi o mare bucurie că, la invitaţia amabilă a pre- , , , d pa t"Ila d\' " am lmtut \'Coca şi apreclU "Imlela
VIZltlll ". "aces'1Ul
şedintelui Sukarno, avem posibilitatea să cunoaştem nemijlocit fru- t t plin de viaţă, entuziast, cu o cultura ŞI arta mi e-
IJolJor ta Ien a , I d D' k ta prin
moasa Indonezie. minunatul ei popor şi realizările sale. Poporul - f" t o Iluternică impresie capita a v.. p 'ar' ,
Iar 1 c-a acu I '1 ",
romîn, care şi el a suferit secole de-a rîndul asuprirea străină, pr~­ I " .ia arl' t ' Y a construcţiilor , prin importante e elh "ucran"
11 tec omCd
ţuieşte şi respectă eroica d\·. luptă pentru libertate naţională. Xe .:!'1'1on
'1' , . 'ţ
SIJodăreşh, SlTgum a cu
care muncitorii şi te mClenll,
este bine cunoscut cit de mult aţi avut de îndurat de pe urma colo- edlltare-go , . d I D'atiluhur işi insuşesc tchmca
ti rul hidroenergehc e a J ,
oe aşan e ltivă pămîntul , bogăţia lanunlor
nialiştilor, care timp de peste trei secole şi jumătate au jefuit fără I
" ..
" ' dnicia cu care ţaranll cu '.
milă bogăţiile ţării, au supus poporul unei sălbatice exploatări, au nl)aa, \ re d " de ceai , munca pasIOnata a
I "1 e caucIUc ŞI
încercat prin teroare şi represiuni sîngeroase să-i înfrîngă voinţa de de orez, a p antaţn or d' ţ'l vasta operă de lichidare a neşti-
libertate. Dar toate acestea au fost zadarnice, căci poporul indone- '1 de ştiinţă ŞI stu en lor,
o, amem or , "ţămintului şi culturii,
zian a dus o luptă neînfricată Împotriva jugului colonial, pentru t de dezvoltare a 1I1V,1
mţei d e car e, , . f ţ' 'ă domn
" "
independenţă. Mulţi fii şi fiice ale acestui popor eroic şi-au jertfit
" ca amunc voastră insufleţita sa
Ca prietem ŞI ra 1, \ 'c' naţionale, valorifi-
viaţa pentru ca libertatea Indoneziei să triumfe. Pe bună dreptate. dl'a roade tot mal ogate 111
,b ' creşterea economl I
'd', a nivelului de trai, înflo-
populaţia oraşului d"., ca şi întregul popor indonezian, se min- Clrea imenselor resurse naturale, TI , Icare
dreşte cu glorioasa răscoală condusă de eroul naţional Diponegoro. rin'a patriei d"., Republica Indonl'~la, t unele din realizările
Jokjakarta a fost in timpul celui de-al doilea război mondial un " ."' făţlsez pe scur
Daţi-mi voie acum sa \ a 111, , 18 i de la eliberarea
puternic centru al mişcării patriotice împotriva cotropitorilor japo- " ' l ' min Au trecut
'i preocupanle poporu Ul ro
an
" ' d gimul care asen Ise
,',
nezi şi a a\'ut un însemnat rol în lupta re\'oluţionară pentru alun. Rominiei de sub jugul ascls:
f . t Inlatunn re
' l' te poporul romin şi-a luat
garea colonialiştilor olandezi.
lIlteresele ţării monopolurilor llnpena IlS ;area omului de către om,
Ca rezultat al luptei sale grele şi îndelungate, poporul indone- .. ..'
soarta În propnile mlml, a
lichidat exp oa
, 1"
. l' t"
"orinduirea socla IS a,
zian a repurtat o victorie de importanţă istorică, A fost proclamată construieşte cu succes o onn u
, din' socla a noua,
.' ţară cu o industne m
, ,
Republica Indonezia, caT(' se consolidează şi se dezvoltă ca stat Republica Populară Romllla
, " este astazI o
'
.. ţ i
'zat'\ Infloresc ştlln a Ş
de sine stătător, iar T('cent străvechiul teritoriu indonezian, Irianul plină dezvoltare, cu o a
'gricultură mecam ' .
't 'velul de trai a popo
. I rului,
de Vest a T('venit Indoneziei. Aceasta constituie o puternică lovi- , b "t"ţeşte
cultura, se Im una ,1 necontem m
. .. d b' ele şi fencuea o. . amenilor.
tură dată odiosului sistem colonialist, un strălucit succes al poporu- , ... statulUI fnn
scopul suprem al po1Ihcn ""1 ţ"rii, pe rodu mun ' ,
111 I cii sale,
lui indonezian, ca şi al tuturor forţelor antiimperialiste. "' le bog,1ţn e a , d 6 am
Liber şi deplin stapm 1 , d linirea pIanulUi e "
Cunoaştem din propria noastră experienţă cît de greu se şterg poporul munceşte cu e Ian llentru" In' I'smuLui.
ep In rea l'lzar ea oblec-
urmele unui trecut de înapoiere, de exploatare şi asuprire, cîtă pentru desăvîrşirea cons tn Icţlel SOCla I
 -
424 G h. Gheo rg hi u-Dej
Cuvintare rostit! la mitingul de la Jokjakarta 425

tiv~lor sale, Rorn'înia se bucură de avanta:ele' .

s~c.Ialist mondial, de colaborarea şi într)uto slstem~UI economic din frumoasele oraşe ale patriei dv., Bandungul, a devenit un sim-
tanle socialiste. Romînia militeaz" J ra,rea d'raţească Între bol al rolului crescînd pe care Indonezia şi alte ţări din Asia şi
, a cu consecven ţă tr Africa îl joacă pe arena internaţională. Principiile elaborate la
rare mtre toate ţările, indiferent de ' d ' l ~en u coope_
contribuţia la CÎt mai buna onn .urrea or socială, îşi aduce priIna conferinţă a acestor ţări, ţinută la Bandung acum şapte
, cunoaştere ŞI apropiere • t ani, au căpătaJt: o largă răspîndire în lume, se l;mcură de aproba-
1ara noastră are în prezen t rela 'ii co . 1 m re popoare.
t t ' merCIa e ou 87 d ta rea popoarelor de pretutindeni.
oa e continentele globului. este din
Ce trebuie făcut pentru a împiedica izbucnirea unui nou
Intre Indonezia şi Romînia s-au statornicit . ~i se ci 1 război mondial, război racheto-nuclear, pentru a asigura în lume
ti IUlU legături de prietenie ~. l b ezvo tă Con-
· ,1 co a orare. Avem într '"'1 o pace trainică? Iată ce întrebări îşi pun oamenii de pe întregul
tre schrmburi economice labo e ,an e noas-
,co rare tehnică şti· pT " glob. pătrunse de grijă pentru soarta popoarelor, ţările socialiste
reciproc avantajoase I - mica şi culturală
. . n promovarea acestor la'" . şi alte state iubitoaTe de pace depun toate eforturile pentru re-
revm preşedintelui Suka re ,li, man merite
R rno, care a fost de do" . glementarea paşnică, pe calea tratativelor, a problemelor litigioase
ominiei. Sîntem convimi că "ta ua on oaspetele
. . --, 'VIZI noastră.în I d . între state, pentru lichielarea rămăşiţelor celui de-al doilea război
stltui şi ea o nouă i . n oneZIa va con-
l'ela' Ş rmportantă contributie la' ". . mondial, încetarea experienţelor cu arme nucleare, interzicerea
I rea pneteniei romîno i n d ' mtarrrea ŞI conso-
T' " - oneZlene. răspîndirii şi folosirii armelor nucleare, crearea de rone denuclea-
, lllem sa ne exprimăm de la " rizate, înfăptuirea dezarmării generale şi totale. Această politică
în convorbirile rodnice . aceasta tribună satisfacţia că,
". cu preşedmtele Suka corespunde intereselor tuturor popoarelor. Miliarde de dolari Iă­
sai apropiaţi, am constatat " rno, cu colaboratorii
l l . ca punctele noastr d d ' mase disponibile de pe urma dezarmării ar putea fi folosite pen-
b"eme e mternap'onal l e e ve ere m pro-
e lOee mai . tru prosperitatea economică şi social-culturală a ţărilor recent eli-
Rominia şi Indonezia e . t" . Importante coincid, că între
XIS a man pos'bn" . berate din jugul colonial, pentr.u progresul tuturor statelor, mai
la ţiilor economice în . t i i 1 aţi pentru dezvoltrurea re-
"
sa ne unim 't ' . m eresul amb e1or popoare. Să ne apropI'em, dezvoltate sau mai puţin dezvoltate.
OI mal mult 1 Recent, Uniunea Sovietică a prezentat Organizaţiei Naţiunilor
La acest măreţ mit' g ci Unite propunerea de a se începe de pe acum consultările cu gu-
alb-roşu al Indoneziei .m e prietenie flutură laolaltă drapelul
, . . ŞI d rapelul ro<u lb . vernele ţărilor slab dezvoltate din punct de vedere economic din
mmlel. Este un . b l ' ' , ga· en ŞI albastru al Ro-
Slill o al înfrăţir" Asia, Alfrica şi America Latină în vederea elaborării unui program
relaţiile lor de prietenie' la li a două popoare, care prin
apărării libertăţii' ŞI. ce bO rare aduc o oontribuţie la cauza internaţional de ajutorare a acestor ţări prin folosirea unei părţi
, ampotrlva impe' l' ul' . a tFondurilor care vor deveni disponibile în urma dezarrnării ge-
pentru asigurarea cele' . " rIa Ism Ul ŞI colonialismului,
a " I mal arzatoare c . nerale şi totale. Este o prop.unere realistă, constructivă, pe care
paTarea păcii, condiţie " ermţe actuale a popoarelor,
lumin Suprema a progresului f" '" .. Rominia o susţine cu hotărîre.
os, spre care cu t ţ" " . ,a aurrru unUi viitor
Luptînd cu <perseverenţă pentru salvgarelarea păcii, nu tre-
. o Il naZUlm.
Rolll'Îma ca . I d
d . ' ~l n onezia, duce o I't'" d buie pierdut din vedere că cercurile agresive imperialiste resping
e coexistenţă paşnică i po 1 lca e apărare a păcii,
Ş colaborare intenrap'onala". N propunerile raţionale în vederea dezarmării, intensifică cursa
urne eI '
unuia
 inarmărilor, intreţin focue de rhboi in diferite piJţi ale globu-
In IIIJ1Dele poporului romb vă. urăm:. .
lui, organizează blocuri agresive, cauti si inibuşe ou forţa a.nne- Trăiascl şi 'Inf1oreascl prietema romIno-indonezianll
lor lupta dreapti a popoarelor pentru libertate. Trebuie să ţinem
mereu trează vigilenţa popoarelor pentru a preintimpina rizboipl. MERJ)EICAI
De aceea, luăm măsuri de apărare împotriva agresiunii imperia- A SELALU MAKMURLAH RAKJAT 1 DONESIA JANe
liste, ne îngrijim de întărirea forţelor noa tn! armate, pav4ză a SEMOG
RADJI D BERBAKAT I (Să prospere hami'cuI" tr tul popor
ŞI mzes a
libertăţii cucerite de popoare. indonezian !)
Ţările socialiste, în frunte cu marea şi puternica Uniune So- Să triumfe pacea în intreaga lumE' I
~ietică, au tot ce este necesar pentru a da o ripostă zdrobitoare
oricărui agresor. Dar ele nu ameninţi pe nimeni, au nevoie de ,.sclntela "r. 5 6i6
M

din 9 octombrie 1962

1ace pentru a construi o viaţă fericiti popoarelor lor. Dorim să
trăim în pace cu toate statele fără să ne amestecăm în treburile
lor interne. Nu vrem să impunem nimănui orînduirea noastră so-
cială, fiecare popor alegîndu-şi singur regimul social care-i con-
vine mai bine.
Planurile de război ale cercurilor agresive imperialiste pot să
fie zăd,lrnicite. Omenirea poate fi fentă de o catastrofă nucleară
care ar şterge ţări întregi de pe faţa pămîntului. Forţele mon-
diale ale păcii sînt atit de uriaşe şi atît de puternice, înCÎt ele
pot să zdrobească încercările imperialiştilor de a dezlănţui un
nou război mondial. Prin eforturile unite ale ţărilor socialiste, ale
statelor care au scuturat jugul colonial, ale altor state iubitoare
de pace, ale mişcării muncitoreşti internaţionale, ale mişcării par-
tizanilor păcii din lumea întreagă, războiul poate fi şi trebuie să
fie preîntîmpinat.
Trăim un nou curs al istoriei umane, o epocă în care tuturor
popoarelor de pe pămînt le 'sînt deschise uriaşe perspective de
progres.
Iubiţi cetăţeni ai Jokjakartei!
Vă multumesc pentru atenţia şi bunăvoinţa cu care m-ali
ascultat şi vă asigur că vom împărtăşi în ţara noastră gîndurile
şi sentimentele dv. de prietenie, mesajul dv. hilesc.
CUVINTARE ROSTITĂ LA BANGALORE
CU PRlLE.1UL VIZI IEI IN INDIA
..
- 15 ot1IornbritI 1l1li _
 430 Gh. Gheorghlu-Oej Cu\'lnIIlH' roo;llt! la 84ngillor~ 431

conduse de sfaturi populare, ca organe locale ale puterii de stat.

O dată cu eliberarea ţării au fost descătuşate uriaşele forţe ale
----
de 2,7 ori, producţia de oţel de 2,3 ori faţă de 1959, In planul de
rspectivă al Romîniei pe perioada 1970-1980 se prevede creşterea
poporului, care, cu un avînt nemaicunoscut pînă atunci în istoria ~ucţiei de oţel la peste 10 000 000 de tone. In mod corespunzător
ţării, a pornit la construirea unei vieţi noi, socialiste. In sfaturile vor dezvolta şi celelalte ramuri ale economiei naţionale, ca
populare au fost aleşi peste 140000 de deputaţi, dintre care peste .sed tria constructoare de maşini, electrotehnica, chimia, petro-
'78 "" sînt muncitori şi ţărani, aproape 18% intelectuali şi peste chimia, industria carb oni f eră, prod
mUS ' de energIe
uclla ' e1ec t'V
Tlca, pre-
27°" fe mei. Pe lîngă sfaturile populare funcţionează un număr cum şi industria uşoară şi alimentară. , .
de peste 17000 de comisii permanente şi peste 87 000 de comitete Agricultura Romîniei a cunoscut şi ea o dezvoltare, senoasă m
~'e tăţeneşti, in cadrul cărora activează circa 540 000 de cetăţeni. .. terii populare In primăvara acestui an s-a terrnmat colectl-
In 1948 au fost naţionalizate principalele mijloace de producţie, anu p u · .. ' 6500 d
. agriculturii. Ţărănimea muncitoare s-a umt m CIrca e
ele devenind proprieta te a întregului popor. Economia ţării a VIZarea v . t l D
podării agricole colective pentru a lucra in comun pamm U. c
cunoscut după eliberare o puternică dezvoltare. Primele planuri de !:menea, avem un număr de 590 de gospodării av~cale de stat,
stat anuale şi cele două planuri cincinale pe care poporul ramin
care d e ţ m pe
' ste 13 o' din suprafaţa agricolă a ţam. Un accent
/0 " , I
le-a realizat cu succes au transformat Rominia dintr-o ţară cu o deosebit s-a pus în anii puterii populare pe mecan~zarea prmclpa e-
industrie slab dezvoltată şi o agricu ltură înapoiată într-o ţară indus- . 1 Astfel in 1961 agricultura dIspunea de peste
lor lucrări agnco e " . , 4 858
tridl-agrară dez\'oltată, Producţia globală industrială a Romîniei era al
77000 de tractoare con\'enţionale de 15 CP faţă de n:un ..
în 1961 de 5,8 ori mai mare decît în 1938, socotit anul de \îrf in • 1938' • - în 1965 Se pre\'ede inzestrarea agncultuTll cu
m , Iar pma , 5 CP iO 000 de
economia Yechii Romînii. circa 150 000 de tractoare C01l\'enţlOnale de 1 , .'
Ritmul m~diu de ('reştere a producţiei industriale a fost între semănători pentru cereale, peste
43 000 de combine pentru palOase,
' 1 ase maşini agri-
anii 1951 şi 1959 de 12,7%, iar în anii 1960-1961 de 15.8"0' Numai 8200 de maşini d e reco It a t po
rumb Ş I a te nume ro
. v . ' t chimice.
între anii 1950 şi 1961 producţia industrială a ţării a crescut de 3,9 cale, precum şi importan e
t cantităţi de IIlgraşamm e
. l' ocosul de mecanizare a
ori, in timp ce producţia industriei mij loacelor de productie a Practic se poate spune ca s
v e ,'a IIlC H'la pr ,
• nisme a agriculturii.
tă la suta cu lIleca
('r!"scut de 4.6 ori, producţia de oţel a ţării a crescut de la agriculturii - asigurarea su ' ' d ţ'a principalelor
escut ŞI pro uc I
5,'55000
,
de tone în 1950 la -<) 1"7000
-
d l' t one •111 1961 , tar
' pro- In mod corespunzător a cr '1 h t a crescut la grîu
,lucţta de l'nergie electrică a crescu t de la 2 miliarde kWh de d ţ' medIe a ec ar
culturi agricole, Astfel, pro nc la • 961 ducţia de porumb
('nergie electrică in 1950 la peste 8,5 miliarde kWh în 1961. de la 800 kg în 1950 la 1 3·10 kg In 1 l' p;o 1 de perspectivă
Un accent deosebit s-a pus în ani i p uterii populare pe dez\'ol- de la 740 kg în 1950 la 1670 kg în 1961. n, P anuoducţiei agricole
tarea mdustriei I)etrolinre 'd us t" de 2-3 on a pr
, ,a III nI'l C1'" , .
lImlce Ş I petrochunIce, pînă în 1980 se prevede creşterea , v '1 'nsemnate obţinute.
D t 'tă realIzaTi or I
Planul de stat pc anii 1960-1965 prevede dez\'oltarea în conti- globale faţă de anul 196, 5 a OTI ' d \' nevoile de hrană.
nuare a economiei ţării. Astfel se pre\'cde un ritm mediu anual de , v R . , satisface pe ep m • I "
RepublIca Populara omlll,' , " ' dispune In ace aşJ
. • _ v' le popula\lel ŞI
creştvere a producţiei industriale de 13 ~o ' Producţia globală indus- Imbrăcăminte ş i mcalţammte a
tnala \'a creşte in 1965 d "1 ntru export.
e -, ono' pro d ucţia de energie electTlca
' v timp de importante rezer\'t' pe '
 432 G h. Gheor9 hi u- D ej
Volumul investiţiilor făcute de stat în economie s-a cifrat în
1961 la aproape 30 de miliarde de lei, de peste 5 ori mai mult
decît în 1950, iar. ~entru 1962 este p lanificat un volum de investitii
de CIrca 32 de milIarde. Pe baza dezvoltării impetuoase a industriei
şi agriculturii a crescut şi venitul naţional al ţării. As tfel, în perioada
1950-1961 venitul naţional al ţării a crescut de aproape 3 ori.
Aceasta a avut drept rezultat creşterea nivelului de trai material
şi cultural al poporului.
Salariul real a crescut în 1961 cu 55% faţă de 1955, volumul
desfacerii mărfurilor pentru populaţie a fost în 1961 de peste 47 de
miliarde de lei, cu 15% mai mare decît în 1960, iar în semestrul 1
1962 a fost de peste 25 de miliarde de lei, cu aproape 13% mai
mult decît în perioada corespunzătoare a anului 1961. Pentru
Cuvintare rostitâ la Bangalore 433
-----------------
mîntui de toate gradele este gratuit, iar statul acordă burse unui
număr însemnat de elevi şi studenţi. De altfel se poate spune că
cea mai mare parte a studenţilor primesc burse. Dacă în 1938, în
vechea Romînie existau numai cîteva teatre, azi funcţionează un
număr de circa 60 de teatre dramatice, opere şi teatre muzicale,
zece filarmonici, şapte orchestre simfonice. In toate regiunile, în
oraşe şi sate ş i în numeroase întreprinderi industriale funcţionează
ansambluri populare de cîntece şi dansuri şi alte formaţii artistice.
Iată, dragi prieteni, foarte pe scurt, cîteva din realizările pe
care poporul romîn le-a obţinut în anii puterii populare. o
Problema cea mai arzătoare a zi/elor noastre este apararea
-pa°c"II. In conformitate cu politica externă paşnică a Republicii
o O" • o

PopulaTe Romîne, considerăm ca conducatom de stat trebUte sa

acţiuni social-culturale s-a investit de către stat numai în 1961 suma manifeste înţelepciune, răbdare şi perseverenţă pentru rezol~ar_ea
de 15,6 miliarde de lei.
tuturor di ferendelor existente pe calea tratativelor. Ne expTlmnm
O atenţie deosebită s-a acordat în această perioadă construcţiei convingerea că cel mai raţional şi eficace mod de a rezolva ne-
de locuinţe. Se reconstruiesc oraşele ţării. Pe măsura creării de noi înţelegerile dintre state este calea tratativelor, ceea ce corespunde
întreprinderi industriale, pe harta ţării au apărut numeroase oraşe întru totul intereselor tuturor popoarelor iubitoare de pace. .
noi. In anii puterii populare s-au construit, de asemenea sute de Republica Populară Romînă spriiină fără rezerve propuner~le
~ii d~ case noi la sate din fond urile proprii ale ţărănimi~. Numai 1 O 'za'ia Naţiunilor Umle
Prezentate de Uniunea Sovwtlca a rgam , d' ..
• • o
o •

m penoada planului de şase ani se prevede construirea din fondu- 1

privind dezarmarea generală şi tota a, unpte I
d'carea raspru In!
0 • •

rile statul.ui a unui număr de circa 300 000 de apartamente, sarcină .

armelor nucleare şi interZIcerea tu t uror experienţelor cu arme 1 nu-
t
care va fi realizată şi, desigur, şi depăşită. o oile făwte de state e nelt re
cleare. Romînia considera ca propuner I d' vut
.In oR~n:înia a fost complet lichidat analfabetismul şi s-a intro- la ,conferinţa pentru dezarmare de la Geneva' la. care _ n ta a• a he-
dus ~n~aţammtul general obligatoriu de 8 ani. Azi funcţionează în o
o contribuţie importanta, conslltuw o
ba~ă serIOasa pentm ruc
~
.'
. 1
Rommla 7 637 de grădiniţe pentru preşcolari, cu 375 000 de copii, I cestor probleme VIta e.
ierea unui acord, pentru rezo varea a . d Itat continuu şi
cnca 15 000 de şcoli de 4 şi 8 ani, cu peste 2500 000 de elevi, . , . Indta s-a ezvo
Colaborarea dintre Rommta ŞI S 'ntensificat
aproape 600 şcoli medii de cultură generală de 11 ani cu circa 1 două popoare. -alt 1
rodnic în ultimii ani În fo losul ce ar I d o ţări Sîntem
270000 de elevi, precum şi un număr de 164 de facultăţi cu aproape . . I l dintre ce e oua .
100000 de studenţi. schimburile comerctale ŞI cu tura e d 10' relaţiile dintre
'bilităţi e a argl
D' l convinşi că există numeroase pOS! . oamenii de stat
m anu şcolar 1960- 1961 statul acordă gratuit manualele "1 are le vom avea cu
ţarile noastre, iar dISCUţII e pe c
o •
l e mai departe a
şcolare pentru toţi elevii din clasele I-VII. In Rominia, învăţă- •

ai Indiei vor contribUI la mtaTire

a şi dezvo tarea p
• O '

28
431 G h. Ghe o r9 hi li - D e j
CUVîNTARE ROSTITĂ
LA MAREA ADUNAIRE CETĂŢENEASCA
prieteniei şi colaborării multilatarale dintre ţările şi pOpoarele DE LA "FORTUL ROŞU" DE UNGĂ DELHI
nO{/$tre, la întărirea cauzei comune a păcii. CU OCAZIA VIZITEI îN INDIA
In încheiere, permiteţi-mi să vă mulţumesc pentru bunăvoinţa
şi atenţia cu care m-aţi ascultat. Urăm din toată inima Succes cetă­ - 18 octombrie 1962 -
ţenilor din Bangalore în munca lor constructivă pentru dezvoltarea
Indiei.
Fie ca munca dv. să fie încununată de succese cît mai mari,
să ducă la progresul continuu al ţării, la bunăstarea materială şi
culturală spre care năzuieşte poporul indian,
Să înflorească prietenia romîno-indiană 1
Trăiască pacea în lumea întreagă 1 Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la "Fortul
Roşu", care evocă impresionant lupta grea şi îndelungată a poporu-
"Sein/eia" nr. 5683
din 16 octombrie 1962 lui indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să vă transmit dv. şi întregului
popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie şi sinceră afecţiune
din partea poporului romîn. Vă mulţumesc din toată inima pentru
primirea caldă, plină de însufleţire pe care ne-aţi făcut:o. I~ Delhi,
pentru manifestarea de dragoste frăţească cu care ne-aţi mtImpmat
astăzi la acest miting al prieteniei romîno-indiene. .
Incă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am pOpOSit la
Calcutta, am simţit cît de vii şi de trainice sînt sentimentel~ pe care
le nutreşte minunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorş~ m I~dJa,
. " manIe oraşe Bom b ay, Banga Io r Agra
am vIZitat e , . Pretutmdem am .
fost primiţi cu multă căldură de persoanele oficiale şi de populaţie,
.. , de frate a
care ne-au făcut să simţim aproape d e nOI muna
indienilor. . d
Romînia este situată la mn.. ŞI. mn.. d e kilometri de India, ar
poporul rom în cunoaşte străvechea CIVI. ']'Iza ţ'le indiană ' care a datl o.
• v" l ' a luptă a poporu Ul
mare strălucire istoriei umamtaţn, g onoas l' triot
. . . . d d ţV figura mare Ul pa
mdlan pentru libertate ŞI m epen en a, . .. v'dl'scI'poli
t emmenţn sai
~Iahatrna Gandhi, alături de care au ac ţiOna
.
. -l
. R dh k 'shnan ŞI Ne Iru.
~I oameni de stat, Excelenţele lor a a n h' D' a arătat că
l e Gheorg IU- eJ
Mai departe, tovarăşu I Gh eorg I b 't aV lupte timp
. d' n a tre III s
poporul rom în, care, ca şi poporu I mIa,

28'
 436 Gh. Gheorghiu-Dcj cuvi ntare la adunarea ce tă.tenea_scd de la "Fortul Roşu· de lîngă Delhi 437

indelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi ş i ritatea economică şi social-culturală a frumoasei şi marii dv. patrii,
exploatării imperialiste, pentru unitatea ş i independenţa sa naţio­ Republica India.
nală, a privit cu deosebită simpatie şi spirit de solidaritate lupta In continuare tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit pe
plină de abnegaţie a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător larg despre munca şi preocupă_ri~e "poporului .r0:.mn, care, ~liber:t
al colonialismului şi a salutat cu mare sat isfacţie restabilirea inde- de orice asuprire şi exploatare, IŞI faureşte o viaţa mereu mal buna,
pendenţei şi proclamarea Republicii India. muncind cu elan pentru prosperitatea continuă a patriei sale.
Eliberarea de sub jugul imperialist a uriaşului teritoriu indian, Cea rn:ai arzătoare cerinţă a tuturor popoarelor, în zilele
a poporului său de 440000 000 a cons tituit un eveniment de în- noastre, a subliniat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este. apăra~ea
semnătate istorică mondia lă , a dat un puternic impuls procesului " ., Guvernul romîn profund ataşat ideilor coexistenţe! paşmce,
inevitabil de destrămare a ruşinos ului sistem colonial, condamnat pacn. ' " . . ". _
consl'd era" ca" nu există problema mternaţlOnala, onclt de contro- .
de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economice ş i
versa ta" ar fi' , care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor.
sociale ale dominaţiei colonialiste nu este ş i nu poate fi un lucru
Arătînd că Republica Populară Romînă se opune oricăror
uşor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv., a spus
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fieca re rezultat pe care îl ~mm ţ . . menite să rezolve problemele internaţionale dintre state pe
- t'
calea forţei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus m con 1-
obţineţi în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. Poporul
. Noi considerăm că modul cel mai înţelept de rezolvare a
romîn urmăreşte cu mult interes eforturile harnicului şi talentatului nuare . d - tate es te calea
popor indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, acestor probl eme d e ca"tre oamenii cu răspun ere m s. '
tratativelor. Nu există sarcină mai urgentă şi mai nobilă pen~dto~1
care prevede ca principale obiective industrializarea Indiei, punînd " t opoarelor soarta CivilIZaţiei, eClt
accentul pe dezvoltarea industriei grele, sporirea venitului naţional, cei cărora le este scumpa soar a p '. - d" ..
ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. aceea de a depune toate efortun'1 e pen tru destinderea _mcor am t
. . " ş i cooperarea mtre toa e
internaţionale, pentru coexistenţa paşmca. .
In scurtul timp de cînd sîntem în ţara dv. am avut prilejul să
admirăm bogăţia şi frumuseţea străvechilor monumente ale Indiei, statele, indiferent de regimul lor politic ŞI SOCial. ." b . I
. . .' pentru a eVita raz om
tezaurul artei populare care întruchipează măiestria poporului Mijlocul cel mai radICal ŞI mal SIgur 1" . t t la" Din cauza
d rea genera a ŞI o a .
indian. Vizitînd Fabrica de avioane, Institutul indian de ştiinţe şi şi a menţine pacea este ezarma b . ţ ea apăsătoare a
. tr" ' şte su amenm ar
Fabrica de telefoane din Bangalore, reactorul nuclear şi ferma de cursei înarmărilor, omemrea ale . ' . d zeci şi sute de
. "1 t 'ale ŞI fmancwre e
lapte din Bombay, ne-am bucurat de frumoasele realizări ale munci- unui nou războI. MIJ oace ma en ament munca a
- . 't ntru a stoca arm ,
torilor, inginerilor, tehnicienilor şi oamenilor de ştiinţă indieni, am miliarde de dolari smt IrOSI e pe ." tru a crea bunuri
. t cheltUlta nu pen
avut via satisfacţie de a vedea cu ochii noştri că India este astăzi o zeci de milioane de oamem es e '1' deIe cheltuite azi
ţară în plină renaştere. . .,. d d' t gere. Cu mI Jar
folOSItoare, CI mIJloace e IS ru . etalurgice gigan-
t ui sute de uzme m
Ca prieteni sinceri vă dorim din tot sufletul roade bogate în pentru înarmări s-ar putea cons r .' . luI de viaţă al multor
munca dv. pentru dezvoltarea forţelor de producţie, pentru crearea tice, ca cea de la BhI'1al,. s-ar pu tea ndlCa . "mve ' I globului. GuvernUI
. d' difente ţan a e
unei puternice industrii naţionale, care să asigure valorificarea sute de milioane de oamem m . ' de a se începe de pe
U 'unii SOVIetICe .
imenselor dv. bogăţii naturale, ridicarea nivelului agriculturii şi ramîn sprijină propunerea nI . , -ntocmirea unUl pro-
"linIe pentru 1
satisfacerea în măsură crescîndă a necesităţilor populaţiei, prospe-
. " .
acum, sub egida O.N.U., prega in folosirea uneI parţI
"'1
gram de ajutorare a ţan or s a I b dezvoltate pr
 ClLvjnlu~ad~rea cetătcneaSCd de la ,Fortul Roşu· de lîngă Delhi
G b. Ghe o r9h i u . D e j
J3D
----------------- lOr mercenari, împotriva independenţei şi libertăţii Cubei, de-
a fondurilor rămase disponibile de pe urma dezarmării generale
şi totale, oarece aceste acţiuni constituie în acelaşi timp o ameninţare împo-
UI

triva libertăţii şi independenţei tuturor popoarelor care s-au eliberat

Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că Romînia şi
India, în calitatea lor de membre în Comitetul celor 18 state pentru recen t de S ub J'ugul colonial, precum şi o ameninţare dire~tă pcntru
mcnţinerea păcii în lumc, , , ,
dezarmare, militează, alături de alte state iubitoare de pace, pentru
~lenţinerea sub jugul colonial a multor popoare dm Asta, Africa
găsirea unor soluţii care să ducă efectiv la dezarmare, fără să se
" din America Latină constituie focare periculoase de nehIll~te
creeze avantaje unilaterale sau prejudicii nici unei ţări. Sîntem con-
~I libertatea tuturor popoarelor, pentru pacea lumii. Trebuie
vinşi că prin eforturile unite ale tuturor celor cărora le este scumpă pentru , , I ' 'd f' , , "
pacea poate fi realizată dezarmarea generală şi totală, că este pe
'
depuse toate eforhlrile pentru hchldarea comp , , eta ŞI e mltl\'a , 'a
sistemului colonial, pentru aplicarea declaraţIei O,N,U, cu p~IVITe
deplin posibil să creăm o lume fără arme, fără războaie, Un pnm
la acordarea independenţei tuturor popoarelor care se mal afla sub
pas spre atingerea acestei năzuinţe arzătoare a popoarelor l-ar
ci omma' ţ'Icolonială pentru lichidarea oricăror forme de amestec
'h '
constitui interzicerea experienţelor cu arma nucleară, Ţara noastră, a, , ,
in treburile interne ale popoarelor, singurele î~ masura sa ota-
a spus to\'arăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, apreciază pozitiv pro-
r asupra reaimului social şi politic pe care 11 doresc,
pWlerea făcută de India şi de alte state neutre, membre ale Comi- Tasca o h' D' 'n1
Daţi-mi voie, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorg lll- ej, sa,l :
tetului celor 18, cu privire la controlul asupra îndeplinirii acordului
de interzicere a experienţelor cu arma nucleară, Considerăm că opresc asu pI,a un el'a dl'ntre cele mai acute probleme , la ' ordmea zIleI,
această propunere poate constitui baza pentru realizarea unei în-
problema rămăşiţelor celui de-al doilea răzbOI mondIal. ..
ţelegeri. Este profund regretabil că puterile occidentale nu vor să După cum vă este cunoscut, în decursul unei singure gen~~arl
" , îm ins omenirea în două războaIe mon la e,
părăsească vechile lor poziţii, nu vor să accepte propunerea ţărilor mlhtansmul german a p " 1 I b'l d care au avut
, f 'd'strugen mca cu ale e
neutre ca bază de discuţie, Trebuie continua te eforturile în cadrul provocînd imense Jert e ŞI I ' 1 ' F ţa Anglia şi
, " R m'ma Po oma, ran ,
O,N,U, şi al Comitetului celor 18 state, pentru a se ajunge la un de suferit Uniunea SOVietica, o, I , celui de-al doilea război
acord în această problemă, alte multe popoare, De la termmarea Germania încă
, b' d 17 ani dar pacea cu
După ce a arătat că trăim astăzi epoca lichidării definitive a mondial au trecut mal me e " I " ' u au fost lichi-
, R 'ţ I războlll W mca n
odiosului sistem colonial, epoca redeşteptării naţionale a tuturor
V

nu este reglementata, amaşi e e , l ' t aţi'anal. Nu este

v

hUl ce onzontu m em ,
popoarelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Colonia- date, Ele contmua sa m e I .. eprezintă situaţIa
, v v'

"d' t u pacea umn r ,

lismul, lovit de moarte, nu vrea să părăsească însă arena istoriei, ~reu de înţeles ce pnmeJ le pen r ' t ' centrul RepubliciI
, 'd t I are este situa m
caută să reprime mişcarea de eliberare naţională, să împiedice prin actuală a BerlinulUI OCCI en a , C , v ' d e ocupatie
ă alba un regun
diferite mijloace consolidarea independenţei economice a noilor
, v

Democrate Germane şi contmua s v ' 'mpotriva statelor

de provocan I
state libere, încearcă să-şi menţină dominaţia sub forme noi, neo- militară, este folosit ca centru , ericuIoase focare de
colonialiste, ,
socialiste devenmd unu I d'
m r cele mal p
t e putea degenera
, ' a t în Europa ar
Republica Populară Romînă, celelalte ţări socialiste, precum şi război din lume, Un conflIct arm tit mai mare cu
' IV P "meJ'dia este cu a '1
toate popoarele iubitoare de pace şi libertate sînt profund îngri- într-o conflagraţie mon d Ia a, 11 I d' zitia revanşarzlor
se {)line a ISpO \"
jorate de încordarea creată în Marea Caraibilor prin provocările
, v
dt unele cercuri precomzeaza a
puse la cale de cercurile războinice ale Statelor Unite, cu ajutorul l?;ermani arme nucleare,
 440 G h. Ghe o r9hi u-D e j

Este în interesul tuturor statelor iubitoare de pace ca problema

Berlinului occidental să fie soluţionată. Propunerile cele mai rezo-
-
re.
cuvintare la adunarea ceUiţeneasc! de la "Fortul Roşu· de linga Delhi

glementarea p ,
aşnică pe calea tratativelor, a problemelor liti-
l l . d I d·1
între s t a t e, lichidarea rămăşiţe or ce l i e-a OI. ea raz
b .
. O!
v
441

nabile, care ţin seama de interesele tuturor părţilor, sînt cele pre- glOaSe,
dial Incetarea
experienţelor cu arme nucleare, mterz\Cerea
d I
zentate de guvernul Uniunii Sovietice şi de guvernul R. D. Germane mon .' .. . f I · .. armelor nucleare, crearea de zone enuc ea-
ăspîndull ŞI o OSlTll . al
privind încheierea grabnică a tratatului de pace cu Germania, lichi- r , f" tuirea dezarmării generale ŞI tot e.
darea pe această bază a regimului de ocupaţie din Berlinul occi- rizate,
In In ap .
încheierea 'ntării sale tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
CUVl, . .
dental şi transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. ·t ţi·-mi să vă mulţumesc încă o dată pentru pnmrrea
P P
us· erml e I frum n
Sîntem recunoscători guvernului Indiei, care apreciază pe drept aIdăs ·ce Dl. s-a fVacut 'n I India şi pentru cuvinte e oase ros I e
, . . In numele poporului romîn vă uram voua,
v v

cuvînt că singurul mod realist de a aborda problema germană este ca

aici la adresa ROITU.Dl1el · .. . 'ntregului popor indian prosperitate,
recunoaşterea stării de fapt care s-a creat în urma războiului _ apitalel n d Iei, ŞI I
cetaţem al c . l ta voastră nobilă pentru binele
v • •

existenţa a două state germane. fericire, izbîndă în munca ŞI up

Dezvoltarea colaborării între state, schimbul de bunuri mate.
Indiei, pentru cauza păcii. h . l . talentatul popor al Indiei
riale şi legăturile culturale sînt factori deosebit de puternici în Să trăiască şi să prospere arnlcu ŞI
însănătoşirea atmosferei internaţionale, slujesc cauzei progresului
libere l Jai Rind I v . . . colaborarea dintre popoarele
popoarelor, cauzei păcii. Orice tendinţe de a crea sfere închise în Trăiască şi înfloreasca pnetema;1 ul Romînă şi Republica
v

relaţiile economice internaţionale sînt contrare intereselor destin- romîn şi indian, dintre Republica op ara
derii şi normalizării relaţiilor interstatale. oi, a arătat tovarăşul India l
Gheorghe Gheorghiu-Dej, împărtăşim întru totul părerea guvernului Hindi romuni bhai-bhai l
indian că Piaţa comună nu numai că nu contribuie la micşorarea Să triumfe pacea în întreaga lume!
încordării internaţionale şi la reducerea pericolului de război, ci,
dimpotrivă, alimentează încordare a între Răsărit şi Apus, fiind tot- "Scinteia" nr. 5 687
odată o continuare a politicii coloniale. Romînia militează cu fer- din 20 octombrie 1962
mitate pentru dezvoltarea nestingherită a legăturilor economice între
toate ţările lumii, fără bariere artificiale şi discriminări.
Sîntem bucuroşi să constatăm că relaţiile politice, economice şi
culturale între Romînia şi India se dezvoltă continuu, în interesul
ambelor noastre ţări. Fără îndoială, există încă mari posibilităţi ca
aceste relaţii să se lărgească şi mai mult, să capete o amploare
crescîndă. Planul de dezvoltare economică a Rominiei, ca şi planul
de dezvoltare economică a Indiei, deschid noi perspective care
permit o colaborare economică de lungă durată, reciproc avanta-
joasă, în spiritul păcii şi colaborării internaţionale.
Sîntem convinşi că pacea poate fi apărată şi omenirea poate
fi ferită de o catastrofă nucleară. Interesele tuturor popoarelor cer

CUVîNTARE ROSTITĂ
LA RECEPŢIA ORGANIZATĂ CU ~RILEJUL
CELEI DE-A 45-A ANIVERSARI
A MARII REVOLUŢII SOCIALISTE
DIN OCTOMBRIE
- 7 noiembrie 1962 -
Stimate tO\'arăşe ambasador,
Dragi tovarăşi şi prieteni,
Doamnelor şi domnilor,
Daţi-mi yo;e înainte de toale, ca, în numele Comitetului
Central al Partidului ,Iuncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat,
al Consiliului de l\!iniştri şi în numele întregului popor romîn,
să adresez un salut frăţesc şi cele mai calde felicitări Comitetului
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Prezidiului
Sovietului Suprem, Consiliului de Miniştri şi poporului sovietic
cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste
din Octombrie.
Poporul romîn nutreşte un sentiment de profundă bucurie
pentru uriaşele realizări obţinute de poporul sovietic în con-
struirea primei societăţi comuniste din lume, realizări care aduc
o contribuţie primordială la întărirea forţelor socialismului şi pă­
c;i. Transpunerea în viaţă a Programului construirii comunismu-
lui, elaborat de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, înscrie o nouă pagină glorioasă în istoria pro-
gresului social al umanităţii, îmbogăţind inepuizabilul tezaur ideo-
logic şi practic al marxism-Ieninismului.
Uniunea Sovietică şi celelalte ţări socialiste militează cu fenni-
late şi consecvenţă pentru destindere a încordării şi normalizarea
Cuvintare la receptia organizată cu prilejul celei de-a 45-a aniversări CI M.R.S.O.
443
vieţii internaţionale, pentru triumful principiilor coexistentei
paşnice.
Poporul nostru a manifestat o adîncă îngrijorare faţă de criza
acută care s-a ivit în regiunea Mării Caraibilor, punînd popoarele
lumii în pragul unor evenimente de excepţională gravitate. Ome-
nirea putea fi împinsă într-un nimicitor război termonuclear, şi
ne dăm seama cu toţii ce distrugeri in calculabile ar provoca un
astfel de război. Ne exprimăm satisfacţia că în aceste grave îm-
prejurări simţul de răspundere şi raţiunea au făcut posibilă evi-
tarea acestui dezastru şi că, drept urmare a schimbului de me-
saje între Nikita Sergheevici Hruşciov şi preşedintele Kennedy,
lucrurile au luat curs spre soluţionarea paşnică a conflictului. Nă­
dăjduim că acest curs va fi dus pînă la capăt, că înţelepciunea
politică va triumfa, iar focarul din această parte a lumii va
fi stins.
Acordăm o înaltă preţuire iniţiativelor şi măsurilor concrete
luate de guvernul U .R.S.S. în yederea soluţionării conflictului din
Marea CaraibiioL Aşteptăm ca Statele Unite ale Americii să se
conformeze angajamentelor luate privind neinvadarea Cubei, res-
pectarea suveranităţii şi independenţei ei.
In numele întregului nostru popor ne exprimăm încă o dată, cu
acest prilej, calda simpatie şi solidaritatea frăţească ocu pop~n~1
eroic al Cubei libere, care-şi construieşte viaţa noua, socmhsta-
şi-şi apără cu fermitate independenţa.
Trebuie depuse eforturi perseveren te pen tru a se aJ'unge la
. o o . . . . I la soluţionarea probleme-
msanatoşrrea atJnosferel mternaţlOna e, . o'
od a generală ŞI totala, m-
lor de însemnătate capitala - ezarmare o
. . termonucleare, neras-
ce tarea experienţelor cu armele atomIce ŞI .
• . "d b I militare aflate pe tento-
pmdrrea acestor arme, lIchI area aze or r
riul altor state. Interesele consolidării păcii în EuroP~ ~er I 1-
. d'l o boi mondial prm mc le-
c\udarea rămăşiţelor celui de-al OI ea raz t.o
. . . urmalizarea, pe aceas ,1
le rea tratatului de pace cu Germama ŞI n . ,.
'd I glementarea pa~nlca a
bază, a situaţiei din Berlinul OCCI enta, re"
 444 G h. Gheor 9hi u- D ej A XV-A ANIVERSARE
A REPUBLICII POPULARE ROMîNE
relaţiilor între ţările participante la Tratatul de la Varşovia şi cele Expunere făcută La şedinţa soLemnă
ce fac parte din Pactul Atlanticului de nord. a Marii Adunări Naţionale
Aşa cum am subliniat şi cu alte prilejuri, noi considerăm că
- 29 decembrie 1962 ~
conducătorii de stat trebuie să manifeste înţelepciune, răbdare şi
perseverenţă pentru rezolvarea pe calea tratativelor a tuturor di.
ferendelor existente, în orice parte a lumii s-ar ivi, fără să se
recurgă la forţă, ceea ce corespunde intereselor tuturor popoare.
lor iubitoare de pace.
Romînia, alături de celelalte ţări ce fac parte din lagărul so-
cialist, îşi va aduce şi pe viitor întreaga ei contribuţie în lupta
pentru nobila cauză a păcii. Tovarăşi,
Propun să toastăm pentru poporul sovietic, pentru înflorirea La 30 decembrie, poporul nostru sărbătoreşte împlinirea
Uniunii Sovietice, pentru Partidul Comunist al Uniunii Sovietice 15 ani de la evenimentul măreţ din istoria ţării noastre - PIO-
şi Comitetul său Central leninist, în frunte cu tovarăşul Nikita :Iamarea Republicii Populare Romîne. Cu prilejul acestei gl~rioase
Sergheevici Hruşciov, pentru guvernul şi Sovietul Suprem al aniversări permiteţi-mi, tovarăşi deputaţi şi deputate, ca, ~ nu-
Uniunii Sovietice, pentru prietenia de nezdruncinat şi colaborarea mele Comitebului Central al Partidului Muncitoresc Romm, al
frăţească romîno-sovietică, pentru o pace trainică în lumea în-
treagă, pentru înţelegere şi colaborare între toate popoarele!
Consiliului de Stat şi al guvernului, să vă adresez călduroase f:-
licitări dumneavoastră şi întregului popor romîn ! (Aplauze puternic ,
In sănătatea dumneavoastră, a tuturor!
prelungite.) " . _ de masele
"Scînteia" nr. 5 706 A 15-a aniversare a Republicii este mtJmpmat~ I
din 8 noiembrie 1962 oamenilor muncii cu satisfacţia nădejdilor împlinite ŞI a roade or
. _ i eforturile depuse cu
bogate care au încununat lupta Iar eroica Ş
tenacitate şi abnegaţie în toţi aceşti ani., d h' 'naintea
' .. P ulare Romme a esc 15 I
Proclamarea Republ ICU op f -' 'nnoitoare.
. afunde trans orman 1
patriei noastre calea ce Iar mal pr . d-' t rică o consti-
. d' această penoa a IS o
Cea mai măreaţă cucenre f i . (A 1 ze încle-
tuie victoria deplină asocia. l'IsmulU1' la oraşe ŞI sate. pali
. ' ea
a exploatarea Şl asupnr
lungi.) A fost lichidată pentru totd eaun .
omului de către om. _" puternică liberă,
S-a schimbat din temelii înfăţişarea ţarn. '1
" înflorit în aceşti ani sub soare e
stăpînă pe soarta sa, Rommta a " _ u o industrie şi
, tr o ţară mamtata, c
Republicii, s-a transfonnat m - I ţară în care pul-
, tin _ dezvo tare, o
o agricultură socialiste m con ua
 446 G h. G he or9 hi li • De j
sează viguros întreaga viaţă social-culturală. Uzinele şi fabricile
moderne, noile sonde, mine şi centrale electrice, gospodăriile co-
lective tot mai puternice, noile cartiere de locuinţe, care întineruc
şi înfrumuseţează oraşele, aşezămintele de cultură şi învăţămînt,
m:tă şi sănătate, - toate arată ce forţe creatoare grandioase do-
bîndeşte un popor care a scuturat jugul capitalist şi este stăpîn pe
bogăţiile ţării.
Eroica noastră clasă muncitoare, avangarda de decenii a
luptei poporului pentru doborîrea puterii claselor exploatatoare,
îşi îndeplineşte cu cinste şi pricepere rolul de forţă conducătoare
a societăţii.
Socialismul a transformat ţărănimea într"o clasă nouă, - ţă­
rănimea colectivistă - care şi-a organizat munca şi viaţa pe baza
proprietăţii obşteşti asupra mijloacelor de producţie, lucrează cu
hărnicie şi a\'înt în gospodăriile colective, pentru a obţine an de
an roade tot mai bogate. Inconjurată de dragoste şi stimă, avînd
cele mai prielnice condiţii de creaţie, de neconceput pe vremuri,
i!ltelectualitatea aduce o contribuţie de preţ la construcţia econo-
miei şi culturii socialiste. Ca cetăţene egale în drepturi, femeile
participă activ la conducerea ţării, la întreaga viaţă social-politică
şi culturală. Tineretul ţării noastre, chezăşie de nădejde a viitorului
Republicii, îşi pune cu însufleţire întreaga energie creatoare în
slujba orînduirii socialiste.
• ~Iianţa muncitorească-ţărănească s-a ridicat pe o treaptă mai
malta, umtatea moral-politică a întregului popor a devenit o pu-
temică forţă motrice a progresului socie tăţii.
. Oamen~i muncii sînt conştienţi că măreţele realizări obţinute
1Il aceştI am se datoresc politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc
ROI.n~n, _ care se călăuzeşte cu fidelitate după învăţătura marxist-
lem~~sta. _I~tr=gul. no~tru popor urnlează cu încredere partidul,
hotant sa mfaptmasca politica sa, a cărei justeţe s-a verificat în
prac tică.
Intrînd în cel de-al 16-lea an al Republicii, poporul nostru
priveşte cu încredere viitorul şi-şi mobilizează toate forţele pentru
------ A XV-a aniversare a Republicii Populare Romine li7
realizarea măreţului obiectiv trasat de partid - desăvîrşirea con-
strucţiei socialiste şi crearea condiţiilor pentru trecerea treptată
la construirea comunismului! (Aplauze furtunoase.)
Tovarăşi,
Acum, cînd sărbătorim a 15-a aniversare a proclamării Repu-
blicii, este bine să ne amintim de stările de lucruri ce erau carac-
teristice monarhiei, reginmlui burghezo-moşieresc.
Dinastia de Hohenzollern, înscăunată la noi în ţară de cele
mai reacţionare cercuri ale burgheziei şi moşierimii în scopul de
a sluji ca instrument al dominaţiei lor de clasă, a dus o politică de
menţinere a unor puternice rămăşiţe feudale, împletite cu exploa-
tarea capitalistă, şi de frînare a dezvoltării democratice a ţării.
Muncitorii supuşi unei exploatări necruţătoare, loviţi de o
teroare sălbatică; ţăranii jefuiţi de moşieri, chiaburi, cămătari,
purtînd povara impozitelor şi a datoriilor, lucrînd pămîntul :u
mijloace primitive, iar o mare parte a lor lipsiţi de pămînt; car-
turarii înjosiţi, lăsaţi pradă mizeriei; foametea, flage:ul bohlor
endemice şi al mortalităţiI infmtile, analfabetismul ş,: mapole.rea
culturală _ astfel arătau realităţile statului "modern , "constitu-
ţional" - stat al monarhiei burghezo-moşiereşti.
Istoria anilor de domnie a Hohenzollernilor este scrisă cu
. . ' de neşters extermmarea
singele poporului, în filele el vor ramme '.
.• 1888 . 1907 reprimarea smge-
în masă a ţăran ilor răsculaţI tt1 ŞI, 1
' . 't la Galaţi în 1916, a
roasă a eroicelor lupte ale claseI muncI oare . . G . 'ţ
. l' 1918 la Lupent ŞI rtVI a,
Bucureşti în Piaţa TeatrulUI NaţtOna!fi' b . f"
. celor mai unt tt
aruncarea în închisori, schingiuirea, asasmarea
. l'bertatea celor ce
ai poporului, luptători neînfricaţi pentru I
muncesc. . 1 independenţa şi su-
Călcînd în picioare interesele . naţiona e, •.
R . ' capitalului stram, a
veranitatea ţării, monarhia a aservlt orruma t" nperialiste,
transfonnat-o în hinterland agrar al marilor pu efI ti
. a acestora.
într-un pion al politicii externe reacţIOnare
 G h. Gbeor9 hi u-D ~ j-_ _ _ _ _ _ _ __
448
Sub oblăduirea monarhiei a avut loc înscăunarea dictaturii
fasciste şi aruncarea ţării în odiosul război antisovietic, care a
adus Romînia în pragul catastrofei naţionale_
Impotriva politicii de trădare a ~ter:selor funda~en~ale ale
ţării, împotriva exploatării hrăpăreţe, hpsel de ~e~turl cetaţeneşti
şi a regimului de teroare ca metodă de guvernammt au luptat cu
eroism şi abnegaţie timp de decenii cei mai buni patrioţi, elemen-
tele democratice, forţele progresiste ale poporului în f·rmte cu
clasa muncitoare.
Ţinînd sus steagul ,luminos al salvării ţării, partidul nostru,
în ciuda terorii fasciste, a organizat şi a condus lupta forţelor
patriotice populare împotriva dictaturii militare-fasciste, pentru
ieşirea din războiul antisovietic, întoarcerea armelor împotriva
Germaniei fasciste, pentru eliberarea patriei.
In condiţiile ofensivei victorioase a Armatei Sovietice, ale
puternicului avînt al luptei antifasciste a poporului, clasele domi-
nante au fost cuprinse de derută, aparatul de stat al dictaturii
militare-fasciste a intrat în descompunere. Partidul nostru, singura
forţă politică activă a ţării, polarizînd în jurul lui toate forţele
patriotice, antifasciste, a înfăptuit în mod consecvent politica de
coalizare a tuturor grupărilor şi cercurilor politice, care, indiferent
de motiv, se pronunţau pentru ieşirea Romîniei din războiul
fascist. In scopul răsturnării dictaturii antonesaiene partidul fo-
losea toate contradicţiile existente în lagărul burghezo-moşieresc,
inclusiv contradicţiile dintre rege şi Antonescu.
Desigur, nimeni nu şi-ar putea închipui că în acele împre-
jurări monarhia ar fi devenit peste noapte "democratică" şi "anti-
fascistă". Dar iminenta zdrobire a armatei hitleriste şi prăbuşirea
dictaturii lui Antonescu l-au silit pe rege şi anturajul ~ui să intre
în legătură cu forţele democratice, în frunte cu partidul comunist,
pentru a se diferenţia de Antonescu şi a nu împărtăşi soarta
inevitabilă a clicii militare-fasciste. Acesta a fost, de altfel, şi
principalul motiv al faptului că vîrfurile conducătoare ale partide-
lor "istorice" - care sprijiniseră regimul antonescian şi războiul
_ _-----A--x-v--a-an-i-ve-r-sare a Republicii POP__U_la_re_R_OID_i:::o.:..e_ _ _ _~44~9
antisovietic - s-au văzut nevoite, în ultimul moment, să accepte
formarea, împreună cu P.C.R. şi P.S.D., a Blocului naţional-demo­
crat în vederea ieşirii Romîniei din războiul hitlerist.
După victoria insurecţiei armate, monarhia a devenit curînd
centrul principal de raliere a forţelor reacţiunii interne şi externe,
care încercau cu îndîrjire să stăvilească lupta revoluţionară a po-
porului pentru transfOlmări democratice. Palatul devenise un focar
al unr 1tirilor reacţionare şi incitărilor la război civil.
Dar în faţa reactiunii coalizate se ridicau forţe sociale uriaşe,
de nebiruit, în plină ofensivă. Făuri rea unităţii de acţiune a clasei
muncitoare, închegarea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti în focul
luptei pentru înfăptuirea refornlei agrare şi cucerirea puterli,
crearea în jurul clasei muncitoare a unui front democratic cuprin-
zînd masele oele mai largI ale poporului, au impus la 6 martie
1945 gm'ernul democmtic în frunte cu eminentul patriot şi stră­
lucitul om de stat - cir. Petru Groza, guvern în care clasa mun-
citoare avea rol p:recumpănitor.
Regele şi conducătorii partidelor "istorice", clasele exploata-
toare, care aveau în mîna lor toate pîrghiile economice, folosin-
du-se de mmările economice dezastruoase ale războiului şi de
efectele secetei din anii 1945-1946, au recurs la măsuri de sabo-
tare a refacerii ţării, de dezorganizare a producţiei, de provocare
a haosului şi inflaţiei. Aşa-zisa "grevă regaIă", pusă la cale la
sugestia şi în înţelegere cu puterile occidentale, prin care regele
a întrerupt orice contact cu guvernul, refuzînd contrasemnarea
legilor, urmărea paralizarea activităţii guvernului democratic, pro-
vocarea unei crize politice şi intervenţia puterilor imperialiste în
treburile interne ale ţării. Dar această încercare a eşuat, speranţele
reacţiunii că guvernul democratic va demisiona au dat greş;
sprijinit de ffi:lsele populare, guvernul şi-a continuat în mod nor~
mal activitatea, demonstrînd în fapte cît de bine se poate hPSl
ţara de aşa-numitul "factor constituţional", cum obişnuia reac-
tiunea să denumească monarhia.
29 - Gh. Gheorghiu-Dej t........l Articole şi cuvintari
 G h. G h e o r9 h i u . D e J A XV-a aniversare a Republicii Populare Romine
~---------~~~--~----~-------------
461

După eşecul "grevei regale", la cererea puterilor occidentale Pornind

". de la raportul d e f orţe politice-sociale f
mod . h_otantor, partidul a Ulmă n-t sa".mfa ptUlască
reprezentanţii celor trei mari p~~eri ~in coaliţiaantihitieristă n:rh:e~ pe c:le paşnică, să nu permită
"' avorabil în
"turn
(S.U.A., Anglia, U.R.S.S.) au stabilIt ca m guvernul Groza să fie varsan de smge.
ras area mo-
reacţiunii provocarea unor
inclus cîte un reprezentant al celor două partide "istorice" şi să
aibă loc alegeri generale, în urma cărora să se constituie un Din însărcinarea partidului ŞI' guvernu1U1. şi în I
guvern în conformitate cu rezultatul consultării corpului electoral. f orţelor democratice mi-a revenI'tmIe
, c;
' ' re .., nume e tuturor
împ
Petnu Groza, sarcina de a cere reg-" .'" bdi,una cu regretatul
Cercurile imperialiste, apreciind greşit raportul de forţe politice din . t>lUl sa a ce
ţară, nutreau speranţa că în alegeri vor ieşi învingătoare partidele d' E tvldent,
. " abolirea monarhiei nu era d e Ioc o .sarcma . " sImplă'
,
reacţionare. Votul poporului a spulberat aceste iluzii. In alegerile lffipO nva, cunoscînd mentalitatea şi practic'! 1" '
jului său,exista pericoluJ ca regele să recurgăII: ~e:::~t ŞI" an~ra­
parlamentare care au avut loc în noiembrie 1946, Blocul partidelor
democrate, în frunte cu partidul nostru, a înfruntat partidele reac·
de prerogativele
t . ... sale, de şef
al statul" dura, uzmd
U1 ŞI coman ant suprem al

ţionare sprijinite activ de legionari. In ciuda aoţiunilor teroriste,
prin care reacţiunea urmărea să exercite presiuni asupra alegă·
torilor şi să falsifice votul, masele de alegători au votat pentru
forţele democratice, pentru guvern. După înfrîngerea zdrobitoare
suferită, partidele "istorice" s-au izolat tot mai mult de popo:,
şi-au pierdut orice bază de masă, s-au demascat ca agenturi de
spionaj şi di\'ersiune ale puterilor imperialiste şi au fos t înlătu-
rate din viaţa politică a ţării.
Victoria strălucită în alegeri a deschis drum larg înaintării
impetuoase a revoluţiei populare. Infăptuirea unor importante
reforme cu caracter democratic, începerea acţiunii de redresare a
economiei, îndepărtarea din guvern a ultimilor reprezentanţi ai
burgheziei _ au constituit verigi ale unui proces revoluţionar nein-
trerupt, care întărea pas cu pas poziţiile clasei muncitoare şi
aliaţilor ei, creînd premise favorabile pentru doborîrea ultimului
pilon al claselor exploatatoare - monarhia.
Ţinînd seama de condiţiile obiective şi subiecti\'e create,
sprijinindu-se pe masele proletare, pe alianţa muncitorească­
ţărănească şi avînd alături
de el şi
celelalte categorii ale populaţiei
muncitoare, precum şi păturile mijlocii de la oraşe, urmat dec~,
practic, de covîrşitoarea
majoritate a poporului, partidul a stabtltta
ca obiectiv nemijlocit răsturnarea
monarhiei şi
trecerea la revoluV
socialistă.
ar~na el, spnJm~du-~e pe forţele reacţionare, inspirate ş i încu-
f 1 dde cercurIle lffiperialiste străine . P en t ro a face f"
raJate aţa uneI.
ast e e e~en~~lităţi, partidul a luat toate măsurile necesare de
'Prevedere ŞI VIgIlenţă.
In întrevederea cu regele, în cursul căreia i s-a demonstrat
iraportul
s- " real "de forţe
. d'm m . ruJ ţam
. t eno ".. ŞI. pe arena internaţională,
a .aratat ca abolIrea monarhiei şi proclamarea republicii este o
n:cesltate ~edi.ată y o c~r~nţă imperioasă a celor mai largi mase
~ pulare, ca o~c.e ImpotrIVIre dm partea lui este sortită eşecului
Ş ar avea unnan grave, regele a trebuit să accepte abdicarea, să
semneze actul de abdicare ce i s-a înmînat.
La răspîndirea acestei veşti, pretutindeni în ţară, la oraşe şi
sate, au avut loc manifestări pline de însufleţire şi entuziasm ale
oamenilor muncii, care vedeau în răsturnarea monarhiei şi procla-
marea Republicii Populare expresia prăbuşirii definitive a puterii
burghezo-moşiereşti. (Aplauze puternice, îndelungate.)
Idealurile pentru care au luptat şi şi-au vărsat sîngele cei
mai buni fii ai poporului romin - libertatea şi independenţa
patriei, dreptul celor ce mtmcesc de a fi singurii stăpîni ai des-
tinelor lor _ şi-au găsit astfel înfăptuirea. proclamarea Republicii
Populare a insemnat cucerirea deplină a puterii de către clasa
muncitoare în alianţă cu masele largi ale ţărănimii.
 G h. Ghe o r9b i u . ocJ
452
Prin conţinutul de clasă, prin funcţiile sale îndreptate spre
slujirea intereselor fundamentale ale poporului, ca şi prin întreaga
sa activitate, statul democrat-popular întruchipează puterea po-
litică a oamenilor muncii; formele de organizare a statului şi
metodele de exercitare a puterii asigură participarea activă,
permanentă, nemijlocită a celor m~i. largi mase. la cond:lCerea
treburilor obşteşti. In aceasta consta Izvorul forţeI de nebiruil a
orînduirii noastre de stat. Oamenii muncii, ale căror talente şi
capacităţi creatoare au fost înăbuşi te şi strivite de stăpînirea dase-
lor e:-.:ploatatoare, au dovedit că ştiu să conducă irlcomparabil mai
bine decît regii, capitaliştii şi moşierii. (Vii aplauze.)
Experienţa partidului nostru a confirmat încă o dată că
hegemonia proletariatului, în frunte cu partidul său marxist-leninist,
alianţa clasei muncitoare cu masele largi ale ţărănimii, precum şi
cu alte pături ale celor ce muncesc, statomicire:t într-o fonnă sau
alta a dictaturii proletariatului sînt condiţii obligatorii pentru
victoria revoluţiei socialiste.
Instaurarea Republicii PopulaTe Romine a constituit mlUl
dintre cele mai importante momente ale luptei oamenilor muncii
sub conducerea parlidului pentru transformarea revoluţionară a
Rominiei, a marcat încheierea etapei strategice de desăDîrşil'c a
reuoluţiei burghezo-democratice şi trecerea la o nouă etapă istorică
_ a înfăptuirii sarcinilor revoluţiei socialiste, a construirii socialis-
mului în patria noastră! (Aplauze îndelung repetate.)
Tovarăşi,
Cei 15 ani de la înlăturarea monarhiei şi irlstaurarea Repu-
blicii reprezintă o perioadă de înfăptuiri măreţe, care au trans-
format Romînia într-o ţară cu o economie socialistă unitară în
plină dezvoltare. Profundele schimbări calitative în structura forţe­
lor şi relaţiilor de producţie au făcut posibile ritmuri înalte de
creştere în toate ramurile, dezvoltarea echilibrată şi armonioasă
a întregii economii, făurirea unei vieţi mereu mai bune, mai îm-
beJşugate.
A XV·a aniversare a Republicii Populare Romine 453
Partidul a îndrep~at întreaga energie creatoare a poporului
~pre d~z~o~t~:ea bazeI :ehmc~-materiale a socialismului pe calea
mdustrlUl1zarn .--:- tem.eha tramică a marilor transformări în pro-
cesul construcţieI soclUhste. Industria, ramura conducătoare în
economie, ocupă locul preponderent în cadrul producţiei materiale,
se îmbogăţeşte în fiecare an cu noi întreprinderi moderne, capabile
s.'i susţină avîntul înh'egii economii, să asigure creşterea mai
departe a forţelor de producţie şi ridicarea nivelului de trai al
oamenilor muncii.
Roadele politicii economice a partidului nostru sînt ilustrate
elocvent de faptul că în 1962 producţia globală a industriei este
de aproape 8 ori mai mare decît în 1948.
Sarcinile de dezvoltare a economiei stabilite prin planurile
de stat au fost în fiecare an îndeplinite şi depăşite. Trebuie să vă
fac cunoscut, tovarăşi, că la 24 decembrie a fost realizat planul
de stat pe anul 1962 pe ansamblul industriei. (Vii aplauze.) Nivelul
producţiei este în acest an cu aproape 8 miliarde de lei mai mare
decît era prevăzut iniţial şi cu 55% mai mare decît în 1959, în
aceşti 3 ani realizîndu-se un ritm mediu de creştere de 15,7010
faţă de 130/0 prevăzut în Directivele Congresului al III-lea al parti-
dului. (Aplauze puternice.) Numai sporul obţinut în această
perioadă, în valoare de peste 37 de miliarde de lei, reprezintă
de două ori şi jumătate întreaga producţie industrială a anului 1948.
Realizările cele mai importante s-au obţinut în ramurile con-
ducătoare ale industriei, care detennină progresul întregii eco-
nomii; astfel, în perioada 1960-1962, producţia siderurgiei Y
construcţiilor de maşini a crescut cu pes.te 70 %'. ~ ~ndustr.Je~
chimice cu peste 80 %, producţia de energIe electrICa ~I. tennlc~
cu 60 % ; puterea instalată în centralele electrice num a1 • m aceşti
o
trei ani este mai mare decît întreaga putere instalata m timpul
regimului burghezo-moşieresc. toate ramurile au cîş­
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din
oapacitJatea tehnică şi
tigat o experiealţă valoroasă şi dispun de
 G h. G h e o r9 h i u -D e j
454
organizatorică necesară pentru a face faţă cu cinste tuturor sarci-
nilor de creştere În ritm susţinut a producţiei. Industria construc-
toare de maşini este În măsură să realizeze maşini, utilaje şi insta-
Jaţii perfecţionate, cu oalităţi şi perfonnanţe corespunzătoare ce-
rinţeJor tehnicii moderne. Este semnificaHv că, În timp ce sub
regimul trecut ţara noastră importa 95% din utilajul industrial,
În prezent Întreprinderile constructoare de maşini satisfac peste
70010 din nevoile interne, mult sporite din punct de vedere al
volumului şi complexităţii, şi asigură exportul unor maşini şi
instalaţii industriale.
Valorificarea superioară a resurselor naturale ale ţării a de-
venit o trăsătură esenţială a dezvoltării industriale. In anii 1960-
1962, datorită noilor instalaţii puse în funcţiune, valoarea produ-
selor petroliere obţinute dintr-o tonă de ţiţei a sporit cu aproape
30010, iar combinatele moderne din industria prelucrării le;nmului
asigură creşterea cu 50010 a valorii produselor finite obţinute din-
tr-un metru cub de masă lemnoasă.
In industria bunurilor de larg consun1, producţia a sporit în
prima jumătate a planului şesenal cu ·aproape 50010, concomitent
cu ridicarea continuă a calităţii produselor şi lărgirea sortimen-
telor.
Partidul şi guvernul au urmărit îmbunătăţirea repartizării te-
ritoriale a forţelor de producţie, ridicarea economică a regiunilor,
raioanelor şi omşelor rămase în urmă. Intreprinderile industriale
din Moldova, de pildă, produc anul acesta mai mult decît În-
treaga producţie a ţării din 1948.
In primăvara acestui an s-a terminat colectivizarea agricul-
turii, consfinţind victoria definitivă a socialismului în Republica
Populară Romînă. In tot cursul perioadei de transformare socia-
listă a agricuLturii a avut 'loc creşterea producţiei agricole, ceea
ce constituie un succes deosebit al partidului în înfăptuirea pro-
cesului de oolectivizare.
Producţia agricolă acoperă În întregime oonsumul populaţiei
în continuă creştere şi celelalte nevoi rule eoonomiei naţionale.
A XV-a aniversare a Republicii Populare Ramine 456
Se înfăptuiesc cu succes sarcinile stabilite de Congresul al
III -lea al partidului în ce priveşte creşterea efectivelor de ani-
male în gospodăriile agricole de stat şi colective. In comparaţie cu
1938, numărul de bovine la începutul acestui an a fost cu aproape
300/0 mai mare, numărul de porcine cu 70010, de ovine cu circa
22010, de păsări cu peste 63010.
Investiţiile statului În agricultură depăşesc prevederile Directi-
velor şi ajung în anul acesta la nivelul stabilit pentru anul 1965.
In primii trei ani ai şesenalului au fost livrate 33 000 de tractoare,
precum şi numeroase alte maşini agricole; se asigură an de an
cantităţi mai mari de Îngrăşăminte chimice.
Un rol deosebit în sporirea producţiei îl au gospodăriile
agricole de stat, care deţin 14010 din suprafaţa arabilă a ţării şi
s-au dezvoltat ca mari unităţi agricole socialiste, livrînd fondului
central al statului, an de an, cantităţi crescînde de grîu, porumb,
carne, lapte şi alte produse. Gospodăriile de stat au obţinut pro-
ducţii la hectar şi randamente în zootehnie superioare celorlalte
seotoare, demonstrînd superioritatea producţiei În mari unităţi
socialiste şi constituind un exemplu pentru gospodăriile colective.
ReOl'ganizarea conducerii agriculturii asigură participarea ne-
mijlocită a celor mai oalificate şi competente. ~dre. la rezolvare:
problemelor concrete ale dezvoltării producţIeI agncole. A:easta
nouă fOlmă de organizare se dovedeşte, pe zi ce trece, un tactor
activ în Întărirea economică şi organizatorică a unităţilor agricole
socialiste.
Venitul naţional a sporit într-un ritm susţinut, fiind în acest
an de 4,7 ori mai mare decît în 1948, ceea ce. a. creat r~s~rsele
. " .• t" a investiţiilor ŞI ndICarea
pentru creşterea contmua ŞI lIlserrma a .
. ti " . elului de trai al celor ce muncesc. Volumul m-
sistema ca a mv ry ridică la 31 de miliarde
vestiţiilol' de stat pe anul 196~, care se . 1 d
de lei este de peste 8 ori mai mare decît în 1949, pnmu an e
'. lanifi t" Alocarea unor resurse crescînde pentru ez- d
economIe p ca a. . . umai în ultimii trei ani să
voltarea economiei a flicut pOSIbIl ca n .
'une, în industria republicană, 180 de Intreprm-
se pună în funcp
 A XV.a
aniversare a Republicii P
G h. G h e o r 9 h i u . OeI opui are Ramine
4[;9

-
4~8

Planurile anuale precizează şi adîncesc prevederile Directi-

Partidul pune în faţa
şi 'oamenilor de şt'"lIDţa a tutu
pnmor ială, creşterea "
d cadrelor din eco nomle ' a
TOI' oamenilor m ' .. specialiştilor
\'elor, ţinînd seama de elementele noi ivite în economie, de folo-
ŞI mal accentuată uncll, ca sarcină
sirea posibilităţilor
suplimentare care apar pe parcurs pentru valo-
factor deterrn'
, mant al dezv I ' ..
" social' vltaţll munc"Il,
a producti ' , '
rificarea resurselor şi aplicarea unor soluţii îmbunătăţite, în scopul
nIvelului de tr' al a1 pop rul o' taru econ onuel
va trebui să Sporeas ,o Ul. In anul viitor d I~t~ şi ridicării
accelerăril ritmului de creştere a producţiei, con~trucţii, ca cu 9,3% în indusm~ro uctlvltatea muncli
Analiza făcută de recenta plenară a Comitetului Central, Real' ŞI cu peste 7 o' •
precun şi dezbaterea în întreprmderi a sarcinilor de producţie au d _ ,lZarea acestor sarc' , ,, 10 In
confirmat că planul de stat pe 1963 corespunde pe deplin posi-
1
ramurile ecOnomieiarea , sIStematică a progres~ poate fi obţinută
eClt prm promov ,llll moblhzatoare n

bilităţilor reale de care dispune economia noastră naţională,

El
eoon~ţi~a:e' Iată
se caracterizează prin ritmuri susţinute de creştere în toate ramu-
centrul politicii de ce Partid: tehnic în toate
strucţiilor, transporturil:ruce n~stru pune
şi asigură treaptă înaltă potenţialului or cumzestrarea
tila industr"IeI, agrlCultu .. in
mecanizarea ş'
rile ridicarea pe o mai a
u j tehnic d el fii, con-
noStru economic şi a bunăstării poporului,
Pe baza realizărilor obţinute pînă în prezent şi prin valori-
ţlel şi
, , I automatiz.
ridicarea area, unbunătăţirea
e c m" al '
ru m t mvel,
Dotarea cu ~=~ntă a calificării cadrel:gamZării produc-
ficarea mai eficientă a resurselor a fost posibil ca în domenii
principale ale ecohomiei să se prevadă pentru anul viitor o dez- ',' oonstructoare cade perfecţionat"
industria
un maşirli a ,ŞI progresele
' obţinute d
voltare mai accentuată decît s"a avut în vedere iniţial, Faţă
de serie, să
Ul lltm mai accele
se realizez r~t de
_ pemut ca, pe lin"
~suşire a noilor ma ' ,ga aSl,gurarea
e
prevederile planului de 6 ani, valoarea producţiei
industriale cooper , e mstalaţil şi linii t h I ,Şll11 ŞI utilaje de
planificată pentru 1963 este mai mare cu aproape 9 miliarde de
area ' lIDUl n umar ' mare de uzin e no" oglce co mp lete prin
lei, iar în unele ramuri de bază, cum sînt: industria siderurgică, I ndeplinirea uno e speCialIZate,
trea t' r asemenea sar ' ,
a construcţiilor de maşini, industria lemnului, producţia va fi cu p a superioară a proiect' .. cuu necesită ridicarea 1)
mate ' al' am, a orgarliz' .. e o
un an în avans, Investiţiile din fondurile statului ajung la nivelul stmcii~: re Izeze noile produse, Mirliste: ~untalcii uzinelor che-
l' e Maşirli e urgiei şi C
prevăzut pentru anul 1964, volumul comerţului
exterior al şi prind il d
"
' ml1llsterele benefi ' on-
maşIni să-şi
el' 01' constructoare de " Clare, conducerile intre
transporturilor se apropie de sarcinile stabilite pentru ultimul an aten\ia
" " spre realiz trebuie
area la cel mai inal ' ind Tepte toată-
al şesenalului , Şllll ŞI mstalaţii ind us m'al' t mvel tehnic a noilor ma-
Reflectînd politica neabătută a partidului de dezvoltare con-
e sa c
mgmen ŞI t h ' ,
competente cadre de ' : ,oncentreze în acest scop cele ma'
tînuă a bazei tehnice-materiale a socialismului, planul pe 1963 p ,
d:sl~ne problemele complexe ale n:uru,rn.eni~ ~re să rezolve cu
I
asigură creştere
o a producţiei
industriale de peste 12.0/0 de faţă cţle a tot ce este mai înaintat in .. ŞlTll ,ŞI mtroducerii în pro-
realizările din anul 1962; în ramurile producătoare de mijloace Investiţiile d' f d ştimţa ŞI tehnica mondială %
producţie, producţia f ţ'
: a ele 1962, ajungînd la 346 UI mr creşte in 1963 cu 12
de sporul V'a fi de 13,3%, iar bunurilor de m on urile statul ' '
consum V'a fi mai mare cu 10% , Creşteri mai accentuate vor cu- vazute
, • concentrate în" ' miliarde de l'
smt el. F ondurile pre-
noaşte îndeosebi industria energiei electrice şi termice - cu bmatul siderurgic de la =~ ~md ,spre marile şantiere: Com-
ţi ŞI extinderea oeIui de la H
aproape 210/0, industria chimică - cu peste 26%, industria rna- doara; grup I ' d '
u In ustl'lal Brăila şicel de la <ou C~I'ova,' une-
Complexul
terialelor de construcţii -
%
cu peste 17 ,
 G h. Ghe or9hi u . D e j _ _ _ _ _ _....:A..:....:X:.:V~·.~aniversare a Republicii Populare Ramine
461
460
Tovarăşi,
petrochimic Brazi, Fabrica de celuloză CăIăraşi, centralele de la
Luduş şi de pe Argeş, uzinele pentru producţia de ahuniniu şi In ce priveşte agricultura în eta a
susţinut producţiei
agricole ~egetal p . ac~a, sporuea în ritm
v •

a
altele.
Pentru realizarea planurilor de investiţii, un element impor- diţie principală pentru dezvoltar _e Ş1 ~lffiale constituie o con-
In toamn _ ea mtregll economii.
tant îl constittile îmbunătăţirea muncii de proiectare, în primul a aceasta, mtreaga suprafaţă de î f -
ţată cu mijloace mecanizate şi în . d gr ~ a ost msamm-
v -

rînd prin folosirea mai raţională a capacităţilor existente şi dez- . d penoa e optime ' sau f I '
semmţe e mare productivitate,. d e 'asemenea s,au executat
' - o OSJt
voltarea în continuare a organizaţiilor de proiectare, dîndu-se o
d e toamnă, pe suprafeţe mari - t t ..' ogoare
atenţie deosebită institutelor care a u în sarcina lor proiectarea creează condi" ' m oa e regtunile ţării, ceea ce
ţii bune de producţie pentru culturi! d
Ş1 pnmavară.
• • v v

instalaţiilor complexe. e e toamna

Este necesar să fie continuate eforturile pentru lărgirea şi Majorarea suprafeţei cultivate cu porumb Ş1' sportrea
.
specializarea institutelor de proiectare şi trecerea treptată a elabo- ţ1e1
. .
tru
la
aceasta
.. .. . Ic
ul
v

tura
v

este un obiectiv deosebit d '

produc-
e lffiportan t pen
rării unor proiecte de execuţie de mai mică amploare în sarcina _ anu vuton. n primăvara anului 1963 va treb' U1 sa se msă- v - -

trusturilor şi întreprinderilor de construcţii-montaj. mmţeze o suprafaţă de porumb de circa 4000000 h . oul

porumbul . a, tura
Cele mai calificate cadre de ingineri şi proiectanţi trebuie U1 se va extinde în toate zonele favorabile şi în special

concentrate în servicii tehnice, constructoare şi tehnologice ale

1 _
ro lunca
.. Dunv
. am, .. unde pe terenuri neirigate se pot obţine pro-
întreprinderilor constructoare de maşini, pentru a asigura o con-
cepţie tehnică şi economică avansată a noilor maşini şi utilaje.
1 duCţi1 man la hectar. In anul viitor va fi scoasă de sub inundaţi'
~ ~prafaţă de. ~s~e ~O 000 ha de terenuri fertile, dintre car~
O preocupare de prim ordin a tuturor ministerelor, a Comi- p . vor fi mea dm primăvară însămînţate cu porumb .
Jumatate
tetului de Stat al Planificării şi a întreprinderilor în domeniul in- a:odul nostru a stabilit un şir de măsuri pentru profilarea
ţre~tata a unor gospodării agricole de stat, situate în zonele cele
vestiţiilor trebuie să fie realizarea parametrilor tehnici, a pro-
maJ. ~avorabile, în mari unităţi producătoare de porumb, ceea ce
ductivităţii muncii şi a preţului de cost prevăzute în proiectele
~ti ~ie o primă etapă în acţiunea de specializare a tuturor gos-
noilor capacităţi ce intră în funcţiune. Totodată este necesar ca
podăriilor de stat. Eforturi însemnate urmează a fi făcute de
lucrările de investiţii propuse spre aprobare să fie bine funda-
mentate prin studii adîncite şi multilaterale, să se aibă în vedere în
mod realist termenele necesare pentru punerea în funcţiune şi
1 gospodăriile de stat, ele avînd sarcina să sporească în primăvara
viitoare suprafaţa cultivată cu porumb pentru boabe la 500 000 ha.
Acţiunea începută în gospodăriile de stat de creştere a păsă­
atingerea parametrilor proiectaţi. rilor în unităţi specializate de tip industria:! va trebui să fie unnă­
In anul viitor se prevede realizarea unui volum de economll rită cu perseverenţă.
de circa 3,8 miliarde de lei, din care aproximativ 60°, ° pe seama In ce priveşte Jegumicultura, experienţa dobîndită în regiu-
folosirii mai raţionale a resurselor materiale. Este necesară pentru nea Bartat prin dezvoltarea centrului leglllllÎcoJ din Arad ne
aceasta o preocupare tot mai calificată în organizarea luptei pen- îndreptăţeşte să extindem şi în alte regiuni cultura Jegumelor
tru economii şi reducerea cheltuielilor de producţie, pentru creş­
timpurii, în scopul îmbunătăţirii aprovizionării centrelor populate.
terea rentabilităţii întreprinderilor.
462 Gh. Ghe ocg biu -D~j _ _ _ _ __
~-----------------
Pentru anul care urmează este necesar să se mărească sortimentul
de legume, să se extmdă perioada de producţie, astfel Încît să
obţinem legume în tot cursul anului.
Colectivizarea agriculturii a creat mari posibilităţi pentru
dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii. Prin inves tiţi i susţinute,
statul a creat o importantă bază pen tru pro duc ţia materialului
sădttor, care trebuie folosită În mod economic p entru plantaţii de
vii şi pomi În masiv, În primul rînd în podgoriile ş i zonele pomi-
oole consacrate. In felul acesta vom putea obţin e plantaţii mari
producătoare de mană, care vor asigura can tităţi crescînde de
fructe şi struguri pentru consumul intern ş i export.
In consolidarea economică a gospodăriilo r agricole coJeotive,
un Foi important îl are mărirea efectivului zootehnic şi creşterea
producţiei animale. Planul pe 1963 prevede o producţie de
aproape 1 000 000 de tone de carne, peste 30 000 000 hl de
lapte şi 28 000 de tone de lînă.
Statul va sprijini în continuare dezvoltarea agriculturii prin
investiţii sporite, prin acordarea de credite, prin dezvoltarea con-
s trucţiei de maşini agricole ş i a industriei de Îngrăşăminte ş i in-
secticide. Agricultura va primi în 1963 un număr de peste
10 000 de tractoare, 10 000 de semănători , 5 500 de combine.
Cantităţile de îngrăş ăminte chimice ce se vor livra agriculturii
vor fi ou 55010 mai mari decît în 1962.
Folosirea mijloacelor tehnice, cu care agricultura noas tră
este înzes tra tă în proporţii din ce în ce mai mari, şi introducerea
în producţie a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice necesită cadre
calificate ş i ridicarea nivelului de cunoştinţe al întregii ţărănimi .
Statul a fă cut eforturi însemnate pentru organizarea învăţămî n­
tului agricol superior şi mediu. In aJgricultură lucreaz ă azi
aproape 20 000 de ingineri şi cadre cu pregătire superioară şi
peste 22 000 de tehnicieni cu pregătire medie. Partidul şi gu-
vernul au elaborat un plan - a cărui realizare a şi început -
pentru asigurarea în continuare a agriculturii cu numărul ne-
cesar de cadre calificate. Pînă în 1970, agricultura va primi încă
A XV-a aniversare a Republicii Populare Ramine
463
circa 30 000 de cadre tehnice agricole cu studii medii, 9400 de
cadre cu pregătire agricolă superioară, circa 105000 de meca-
nici agricoli, circa 3 400 de maiştri mecanici, circa 2400 de in-
gineri mecanici.
Pentru ridicarea cunoştinţelor agricole au fost introduse in
programele de învăţămînt ale şcolilor medii de cu.llură generală
de la sate discipline din domeniul ştiinţelor agricole.
In Învăţămîntul agrozootehnic de masă au fost cuprinşi în
această toamnă circa 800000 de ţărani colectivi.şti, ceea ce re-
prez intă o aC\iune de man proporţii. Va trebui să dăm o
deosebită atenţie bunei organizări a acestei forme de învăţămînt,
1. astfel Încît să-I aducem la nivelu.l interesului pe care îl
man ifes tă colectiviştii pentru Îmbogăţirea cunoştinţelor agri-
cole; la toate cursurile vor trebui să fie predate şi dezbătute
p robleme care interesează pe colectivişti, legate nemijlocit de
producţia gospo dăriilOr agricole ooJective.
Introducînd în producţie rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi
generalizînd metodele avansate, ridicînd gospodăriile rămase în
urmă la nive lul organizatoric şi de producţie al unităţilor care
În condiţii asemănătoare dobîndesc rezultate bune, vom putea
obţine într-un termen scurt sporuri Însemnate de producţie.
Realizărrle de pînă în p rezent sînt un Îndemn pentru ţărănimea
cole ctivistă, pentru speci aliştii din agricultură de a munci şi de
acum înainte cu avÎnt şi abnegaţie În scopul creări i unui belşug
de produse, pe calea ri di cării continue a agriculturii noastre so-
cialiste. (Vii aplauze.)
Creşterea producţiei industriale, agricole şi a celorlalte ra-
muri ale economiei, mărirea productivităţii muncii şi reducerea
preţului de cost \'or duce la sporirea venitului naţional, la con-
tinua ridicare a nivelului de trai al oomenilor muncii. Potrivit
hotărîrii din anul trecut a partidului şi guvernului, începînd din
semestrul al II-lea al anului 1961 şi în tot cursul anului 1962 s-au
.
aphcat . • b "" ţ '
măsuril e pentru un unata uea sa ar
I a"rl'l'. Ca urmare, ni-
I' Z

G h. G he o r 9 h i u •D e j
464
velul salariului real va fi în 1963 cu circa 22% mai mare decît
în a doua jumătate a anului 1959. Corespunzător sporirii puterii
de cumpărare a populaţiei, vînzările de mărfuri prin comerţul
socialist vor creşte cu peste 90iO faţă de 1962, fiind cu 1,5 mi-
liarde de lei mai mari decît prevederile pentru anul 1963 din
planul şesenal. Se vor desface mai muJ.t decît în anul acesta:
carne şi lapte cu 11 0fe, ţesături cu 10%, aparate de radio cu
24010, tel8iVizoare cu aproape 700/0, frigidere cu 90%. In 1963 vor
fi date în folosinţă oamenilor muncii 51 000 de apartamente şi
se vor aloca pentm lucrări de gospodărire comuna.lă peste 1 mi-
liard de lei.
~1area Adunare Naţională a dezbătut şi aprobat în această
sesiune bugetul de stat pe anul 1963. Volumul veniturilor şi
cheltuielilor statului, ca şi stmctura acestora, reflectă munca
paşnică şi creatoare a poporului nostm, subliniază caracterul
echilibrat şi armonios al economiei naţionale, stabilitatea monedei
noastre.
Indeplinirea sarcinilor prevăzute pe 1963 necesită în toate
domeniile o muncă perseverentă, stăruitoare din partea minis-
terelor, organelor economice centrale, comitetelor executive ale
sfaturilor populare, conducerilor întreprinderilor, ale tuturor uni-
tăţilor socialiste. In aparatul economic şi de stat lucrează
numeroase cadre cu o temeinică pregătire profesională şi cu
experienţă bogată. Avem toate condiţiile să ridicăm în anul vii-
tor pe o treaptă şi mai înaltă munca de planificare şi conducere
a activităţii economice, să îmbunătăţim continuu stilul de muncă,
p.entru a corespunde într-o măsură şi mai mare cerinţelor spo-
rIte pe care le pune dezvoltarea în ritm susţinut a economiei.
Organele şi organizaţiile de partid trebuie să folosească din
plin experienţa preţioasă acumulată pînă în prezent în mobili-
zarea şi îndrumarea oamenilor muncii, să concentreze toate for-
ţele spre înfăptuirea sarcinilor prevăzute în planuJ. de stat pe
anul 1963.
A XV-a. aniversare a Republicii Populare Ramine
_ _ _ _ _ _ 4G5
Tovarăşi,
. Intreaga. desfă~urare a vieţii internaţionale confirmă pe de-
plm conclUZiile Şi aprecierile Declaraţiei Consfătuirii de la
Moscova din noiembrie 1960 cu privire la caracterul epocii noas-
tre, la raportul de forţe dirltre socialism şi capitalism, la trans-
formarea socialismului în factorul hotărîtor al dezvoltării socie-
tăţii omeneşti.
Realitatea contemporană se caracterizează prin procesul is-
toric de creştere a forţei şi irlfluenţei sistemului mondial socia-
list, de prăbuşire a colonialismuJ.ui, de adîncire a contradicţiilor
inerente sistemului capitalist, care a intrat într-o nouă etapă a
crizei sale generale.
Lumea socialismului cuprinde astăzi o treime dirl populaţia
globului. Uniunea Sovietică înfăptuieşte cu succes construcţia
desfăşurată a comunismului; un şir de ţări democrat-populare
au intrat în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste.
RitmuJ. înalt de dezvoltare a forţelor de producţie în ţările
socialiste asigură sistemului mondial socialist importante succese
în întrecerea economică cu capitalismul; în ultimii cinci ani,
ritmul mediu anual de creştere a producţiei îndustriale în ţările
lagărului socialist a depăşit de trei ori pe cel dirl ţările capita-
liste. Se apropie tot mai mult timpul cînd socialismul se va situa
pe primul loc în producţia mondială de bunuri materiale.
Pe arena internaţională a apărut un nou şi important fac-
tor _ marele număr de state independente care au scuturat jugul
colonial. ~lulte dintre aceste state refuză să participe la blocu-
rile militare imperialiste, adoptă o poziţie de neutralitate şi ac-
ţionează pentm pace, pentru dezarmare, pentru colaborare
mteroaţiona1ă. .
. . . t mului mondial socialIst
Dublul proces istonc - crearea SiS e
,, ~i destrămarea imperiilo r coloniale - a redus considerabil sfera
de acţiune a imperialismului.
 G b. Gbe o r9 bi u - oe j A XV-a aniversare a Republicii Populare Romlne
466
Pentru prima dată în istorie s-a creat posibilitatea ca proble-
mele fundamentale ale vieţii internaţionale să fie rezolvate Într-un
mod nou, potrivit intereselor popoarelor. In epoca noastră războiul
a încetat să fie o fatalitate inevitabilă. Astăzi, ca niciodată în lume,
împotriva războiului luptă forţe uriaşe şi organizate; ele sînt mai
puternice decît forţele războiului, pot preîntîmpina izbucnirea unei
noi conflagraţii mondiale şi asigura pacea în lume.
Schimbările profunde care au avut loc În ultimii ani, strălu­
citele succese ale poporului romîn în domeniul economiei, culturii,
ridicării nivelului de trai, activa manifestare a Republicii Populare
Romine în toate problemele fundamentale ale politicii externe au
determinat o radicală schimbare a situaţiei şi rolului Rom.îniei în
viaţa internaţională, sporirea prestigiului ei pe arena m o ndială.
(Aplauze vii, puternice.) Republica Populară Romînă are legături
diplomatice, politice şi economice cu un număr de peste 80 de
ţări din toate continentele, îşi aduce contribuţia la activitatea
Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în alte organizaţii şi foruri inter-
naţionale. Desemnarea Romîniei ca membru în Comitetul cclor
18 state pentru dezarmare constituie o recunoaştere a rolului
jucat de ţara noastră în promovarea relaţiilor de pace şi colaborare
între popoare.
Piatra unghiulară a întregii activităţi a Republicii Populare
Romîne pe plan internaţional este politica de prietenie, alianţă şi
colaborare frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări
socialiste, politica de întărire continuă a unităţii lagărului socialist,
de solidaritate şi sprijinire hotărîtă a mişcării de eliberare a popoare-
lor, de dezvoltare a relaţiilor de colaborare cu toate ţările, indiferent
de sistem politic, pe baza principiilor coexistenţei paşnice.
(Aplauze puternice, îndelungate.)
In politica externă, partidul nostru şi guvernul Republicii
Populare Romîne pornesc de la ideea că datoria cea mai imperioJ.Să
a statelor socialiste, a mişcării comuniste mondiale, a tuturor celor
ce doresc pacea şi simt răspundere pentru soarta omenirii este de a
milita cu perseverenţă pentru triumful colaborării paşnice între toate
467
popoarele, pentru demascarea aCţiunilor agresive ale cercurilor impe-
rialiste, pentru lichidarea focarelor de război şi înfăptuirea destin-
derii in relaţiile dintre state.
In împrejurările actuale, problema-cheie a vieţii internaţionale
este dezarmarea generală şi totală. Numai prin dezarmare se poate
pune capăt goanei nebuneşti a înarmărilor, care duce la acumularea
unor stocuri de arme de exterminare în masă, mărind pericolele ce
planează deasupra omenirii. Trebuie depuse eforturi perseverente
pentru a se ajunge la încetarea experienţelor cu armele atomice şi
termonucleare, a se împiedica răspîndirea acestor arme, pentru lichi-
darea bazelor militare de pe teritoriile altor state - căi sigure de
însănătoşire a atmosferei internaţionale. Interesele consolidării păcii
în Europa cer lichidarea rămăş iţelor celui de-al doilea război mon-
dial prin încheierea tratatului de pace cu Germania şi normalizarea,
pe această bază, a situaţiei din Berlinul occidental, încheierea unui
pact de neagresiune între ţările participante la Tratatul de la
Varşovia şi cele ce fac parte din Pactul Atlanticului de Nord şi
reglementarea relaţiilor dintre ele.
Din păcate, soluţionarea acestor probleme arzătoare întîmpină
obstacole din partea cercurilor agresive din Occident, care tergiver-
sează încheierea unui acord de încetare a experienţelor nucleare şi
soluţionarea problemei dezarmării generale şi totale, se menţin pe
o poziţie rigidă în problema germană. Ultimul consili.u ~:A.T.O.de
la Paris, <!.'l şi întrevederile ulterioare între conducatoru putenlor
occidentale arată că aceste puteri, continuînd goana înarmărilor, se
orientează spre răspîndirea armelor nucleare, ori~ntare. pe d:~pt
cuvînt denumită de oamenii lucizi din lumea capltahsta "P?htICa
. .d " I t ' ' ' Impotriva acestui curs se ridică cercun largi
smuci erll. co ec ~ve . . ' • I că răs îndirea
ale opllllei publice dm OCCident, care mţe eg P .
armelor nucleare ar crea noi primejdii pentru pace, ar face mal
dificilă preîntîmpirlarea unui nou război mondial. .
Intreaga desfăşurare a evenimentelor internaţiOnale dfemo~-
v d T ta neobosit, cu toate orţe e
strează necesitatea arzatoare e a mi I . ' 1
f unui razbOI termonuc ear.
pentru a salva popoarele de catastro a
 A XV-a aniversare d Republicii Populare RomiDe 46~
468
Gh. Gbeorgbiu.Oej
-------
Forţa ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti
o apreciere realistă a situaţiei internaţionale arată că în zilele
• în unitatea lor indisolubilă. Partidul Muncitoresc Romin promo-
noastre singura alternativă a războiului termonuclear este coexistenţa sta .• .... 1 ă
• perseverenţă politica de întărire contmua a umtaţll ag-
paşnică. Aceasta cere din partea tuturor guvernelor şi conducătorilor veaza cu
1 . socialist şi a coeziunii mişcării comuniste mondiale, pe baza
de state să manifeste un înalt simţ de răspundere, chibzuinţă şi stă­ ru Ul I l' . l' t ' . t I
marxism-leninismului, a intemaţiona ismu m SOCla lS, m m er~su
pînire de sine în abordarea problemelor internaţionale, să <lea
cauzei socialismului şi a păcii între popoare. (Ap lauze puternIce.)
dovadă de răbdare şi perseverenţă pentru a rezolva pe calea tratati-
velor toate problemele litigioase, în orice parte a lumii, să răspundă Tovarăşi, ..
cu spirit de înţelegere şi înţelepciune năzuinţei supreme a popoare- La aniversarea a 15 ani de la proclamarea Republi~ii, oamenn
lor d e a vedea instaurată o pace trainică. Oricît de spinoase ar fi .. sl'mt' o 'lndreptăţită bucurie şi mîndrie pentru mareţele pro-
munca re . .
problemele internaţionale în litigiu, ele pot şi trebuie să fie rezolvate · t de ţara noastră în toate domeniile de actl\'ltate.
grese rea1rza e li -'
prin s oluţii paş nice , reciproc acceptabile. P orul romîn, liber şi stăpîn pe destine e sa e, a mvms cu
Guvernul romîn a sprijinit pe deplin măsurile luate de guvernul bărbăţ~ sub conducerea partidului, greutăţile inerente profundel~~
sovietic în vederea li chidăru..crizei în Marea Caraibilor, care adusese t:ansfor:nări revoluţionare realizate în această scur.tă pe noa a
omenirea la p unctul cel mai apropiat de o catastrofă nucleară din . . . ' .d' cat ţara pe culmile însori te ale soclUhsrnulm, des-
lstonca Şl a Il 1 . t patria
întreaga perioadă postbelic ă - măsuri prin care ~ fost salvată pacea chizînd noi şi luminoase perspective de prospenu:te pen ,ru . . .
lumii, au fost ap ărate cuceririle revoluţionare ale Cubei şi indepen- t ." (Aplau-e îndelulloi.) Credincios atotbrrmtoarel lnv aţatun
noas la. .' utemic decît oricînd, urmat cu
d enţa e i d e stat. Guvernul şi poporul nostru şi-au exprimat solidari-
N • . " •

marxist-lenffilste, mal umt, mal p d rol

tatea cu eroicul popor cuban, care, sub conducerea ' guver- .' d partidul nostru con uee popa
încredere şi hotarlre e mase, )
n ului său revoJuţionar, îş i apără cu curaj libertatea în faţa ame- spre un viitor de fericire şi bunăstare. (Aplauze fu~unoasc dresez
ninţălilor imperialiste. Popoarele aşteaptă ca obligaţiile asumate In . gul Anului Nou, al 16-lea an al Repu lcn, a
pr a . ' de noi victorii în lupta pentru
de Statele Unite, de a respecta independ enţa şi suveranirtatea întregului nostru popor ur~n. . ul .. ialiste pentru cauza
Republicii Cuba, să fie îndeplinite. , \ avîntul continuu al economieI Ş' c turn soc ).
. . • cii I (Aplauze furtunoase.
Ne exprimăm s p eranţa că recentul conflict de frontieră chino- nobilă a socialismu1Ul Şl pa • • bucuraţi din plin
•. d putaţi şi deputate, sa va
inruan va fi soluţi onat în spirit de înţelege re redprocă, în interesul V ă doresc, tovaraşl e . . ' vă urez fericire dumnea-
p rieteniei dintre cele două mari popoare ş i al cauzei păcii în Asia de satisfacţia îndatoririlor îndephmt: Ş(' A lauze puternice.)
şi în lumea într eagă. C ons iderăm că măsurile luate de guvernul \·oastră si familiilor dumneavoastra.
~ ..., . ,
p
Republicii Populare Chineze, care au avut drept urmare încetarea La mulţi ani, dragi tovaraşl . . scumpa noastră patrie.
focului, creează condiţii prielnice pentru tratative în vederea atin- Trăiască şi înflorească necontemt
gerii acestui ţe l. Republica populară Romînă! •
Partidul ş i guvernul nostru vor milita şi de acum înainte cu Trăiască pacea în lumea într~ga! • • delung răsună urale
• " ovaţtOneaza m '
toată hotărîrea p entru triumful principiilor co existenţei paşnice în (Asistenta, tn pICIOare, • M R " R.P.R.".)
.' candea~a P. . . , "
relaţiile dintre state, p entru pace şi colaborare internaţională, pen- 1nd erllicc, m inut e In §Jr se s -"
tru transform area Balcanilor într-o zon ă a ,păcii , fără rachete ,şi arme "Scîn teia" nr. 5158
nucleare. din 30 decembrie 1962
 Cu p rin s
471

Cuvintare rostită la solemnitatea decorării cu prilejul celei de-a 60-a ani- 168
vers
ări a zilei sale de naştere. 8 noiembrie 1961 . . . . .
............. 171
Unitate de nezdruncinat .
Darea de seamă a delegaţiei Partidului Muncitoresc Romîn la cel
de-al XXII-lea Congres al P.C.u.s. prezentată la plenara C.C al
r.M.R. din 30 lloiembrie----5 decembrie 1961 . . . . . . . . 175

Cu\1ntare rostităcu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare de 227

către ambasadorul Republicii Cuba. 15 decembrie 1961 . . . .

CUPRINS Cuvintare rostită la încheierea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colec- 230

tivişti. 22 decembrie 1961
Raport la plenara
mersului C.C. alDirectivelo
indeplinirii P.M.R. dinC 30 lUrue.-
.. . . 1961 a,upra
1 llUlie Cuvintare rosti tă la posturile de radio şi televiziune cu prilejul 256
construirea socialismulu~ lao~~~esuIUldal
lea
privind
. e Şl ezvo IIl tarea
- alagriculturii.
partidului fi Anului nou. 1 ianuarie 1962
260
MesaJul adresat Forumului Mondial al Tineretului. 27 ",lie 1961 61 Cuvintare rostită la Conferinţa pe ţară a scriitorilor. 24 ianuarie 1962
Mesajul adresat armei
celei de-a 7-a ş'Confet,Indţe
. . Cuvintare rostită la Conferinţa Organi7.aţiei orăşeneşti de partid 265
interzicerea atomice mondiale de la Tokio pentru
I cu 1 rogen. 6 auaml 1961 63 Bucureşti. 28 ianuarie 1962. . . . . . . . . . . . . . .
Declaraţie
6 august legătură.
în 1961 u. .an~area.
.c i navei"
"Vostok-2". - .
Moscova, 65 Raport cu privire la încheierea colectivizării şi reo~ganizarea conducerii
agnculturii prezentat la Se~iunea extraordinară a Marii Adunări
rostită
287
Cuvintare
C •
la mitingul oa
prieteniei dintre popoarele U .;e;;,'1' ...
or. munCll dIn. Tbilisi consacrat
. . Şl R. P. Romme. 8 auaust 1961 66
Naţionale. 27 aprilie 1962 . . . . . . . . . . . . . . .
rostită discuţiei
uvmtar~ rostită la marele miting .al. oameni!or
pnleJul vIzitei delegaţiei de
..." .
munCll din K,ev cu
Cuvîntare la incheierea generale la sesiunea extraor-
dinară a Marii Aduna" 'laţionale. 30 aprilie 1962. . . . . . .
336

In Uniunea Sovietică. 9 au~'::s~d1~'6yuvernamentale a R. P. Romîne 76 Cuvintare rostită

la adunarea festivă a lineretului din capitală cu prilejul
Cuvîntare rostită la marele
miti d ....
celei de-a 40-a aniversări creării Uniunii Tineretului Comunist din
a 341
romîna-sovietice 11 ng e la Moscova consacrat prieteniei Rominia. 2 mai 1962 . . . . . . . . . .
84
aniversări.
. august 1961 . .
Cuvîntare rostită
la adunarea festiv....
22 august 1961 . .
. . .. .
a consacrată zilei de 23 August.
Salutul adresat ziarului "Pravda" cu prilejul celei de a 50-a
5 mai 1962 . . . . . . . . . . . . .
34Î

103 348
CuVÎntare rostită la ma 1 . '.' . . . . . . . . . . . Cm'lntare rostită la Conferinţa naţională a femeilor. 14 iunie 1962
e egaţlel de partid re. e nuting de la Bu d apesta cu prileJul vIzItei
gară.
d I 5 septemb"e 1~61uvernamentale a R. P. Romînc în R. P. Un- Cuvintare rostită la mitingul de la Uzinele "Griviţa Roşie" din capitală
126 cu prilejul vizitei în ţara noastră a dele~aţiei de partid şi guverna- 353
Pentru dezvoltarea econo .... .' '.' . . . mentale a Uniunii Sovietice. 19 iunie 1962 . . . . .
Iaşi. făcut::;: ~' socIal-culturală şi oraşului
Expunere
I~i. 22 septembrie 1961
a regiunii
u~a~ea activului de partid dia Cuvîntare rostită la mitingul de la Lupeni cu ocazia vizitei delegaţiei
a. regiunea 138 de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în ţara noastră. 364
Cuvîntare
I rostită la Congresul al XXII-;e; al' P.C· .U· .S·. 20 octombrie 1961 158 21 iunie 1962 . . . . . . . . . . . . .

n sedmn d~ .~ecunoştinţă faţă d

e. marele învăţător. 1araţie cu prilei
ul CuVÎntare rostită
la marele miting al oamenilor muncii din capitală 368
e,zveltNf-
TIC 1961 monumentulu,' lUI Karl Marx. _ D Mee
oscova 30 actom' închinat prieteniei romîno-sovietice. 24 iunie 1962 . . . . . . .
J
b 167