Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Etiologia edentatiei partiale


cauze: - congenitale
- dobandite
- favorizante
- congenitale: - lipsa mugurilor dentari asociata cu dezvoltarea insuficienta a oaselor maxilare

- dobandite: - caria dentara complicate


- parodontitele marginale cronice
- procesele infectioase ale oaselor maxilare si ale pă rților moi premaxilare
- tumori ale oaselor maxilare
- traumatisme dento-alveolare sau ale oaselor maxilare
- tratamente endodontice si protezari incorecte ale edentatiei partiale care declanseaza
imbolnaviri parodontale ale dintilor restanti.

- favorizante: afectiuni generale – diabet, osteoporoza generalizata, osteomalacia si rahitismul.

2. Migrari dentare
migrari orizontale:
translatie( deplasare paralela, corporeala)- extractii realizate in copilarie.
Basculare(inclinare) – extractiile s-au realizat la varsta adulta.
Migrari verticale:
Egresiune – migrarea dintelui impreuna cu procesul alveolar
Extruzie – fara proces alveolar

3. Clasificarea Kennedy
a. edentatie clasa I – edentatia termino-terminala.
b. Clasa a II a – edentatia uniterminala a arcadei
c. Clasa a III a – edentatia laterala, in care bresa este delimitate de dinti restanti mezial si
distal
d. Clasa a IV a – edentatia aflata de o parte si de alta a liniei mediene.
In situatia in care exista brese suplimentare, acestea poarta denumirea de modificari.
Edentatia situata cel mai distal va da denumirea clasei de baza, iar restul breselor sunt
considerate modificari. Fiecare clasa de edentatie poate avea pana la 4 modificari, cu
exceptia clasei a IV a care nu poate prezenta modificari.

4. Clasificarea Costa – o clasificare topografica


a. Edentatie frontal – absenta unor dinti incisive sau canini.
b. Edentatie laterala – absenta unor premolari sau molari uni sau bilateral, bresa este
delimitata la ambele extremitati de dinti restanti.
c. Edentatie terminala – absenta premolarilor sau molarilor uni sau bilateral, bresa este
delimitate numai anterior de dinti restanti.
d. Edentatie mixta – absenta mai multor dinti, edentatii la care pot coexista brese frontale,
laterale si terminale.
Citirea se face atat la mx cat si la md incepand de la dreapta. Notarea se face prin
initialele breselor, spatiile edentate de pe aceeasi hemiarcada se despart prin virgule,
iar trecerea de pe o hemiarcada de alta se face printr-o linie orizontala.

5. Protezele partiale fixe, dupa Korber:


a. realizeaza transmiterea fiziologica a fortelor masticatorii din punct de vedere al
intensitatii si sensului acestora la nivel desmodontal.
b. Au relief ocluzal adaptat conform suprafetelor ocluzale ale antagonistilor,
c. Nu realizeaza contacte premature si interferente in dinamica mandibulara,
d. Participa la realizarea stopurilor ocluzale multiple, simetrice si simultane concomitant
si impreuna cu restul dintilor naturali,
e. Participa la procesul de analiza si sinteza al stimulilor proveniti de la proprioceptorii
desmodontali prin recunoasterea corpilor straini si a unor particule alimentare in
vederea sincronizarii miscarilor mandibulare in cursul masticatiei si a unor mecanisme
de protectie in general.
f. Contribuie la sectionarea, respective triturarea eficienta a alimentelor in decursul
masticatiei.
g. Prin designul si calitatea suprafetelor lor protejeaza parodontiul marginal si faciliteaza
autocuratirea,
h. Contribuie la mentinerea DVO,
i. Nu perturba oprirea miscarii terminale a mandibulei pe parcursul efectuarii contactelor
dentodentare din RC,
j. Satisfac toate cerintele biostatice in special la nivelul zonelor de sprijin,
k. Contribuie la mentinerea curburii arcadelor acolo unde se insera sau pe care le
reconstituie in totalitate,
l. Refac aspectul fizionomic.

6. Principiul biofunctional. Restaurarea functiei masticatorii


a. Suprafata ocluzala a restaurarii prezinta o intindere similara cu cea a dintilor naturali
substituiti
b. Suprafata ocluzala a restaurarii trebuie sa prezinte un relief ocluzal in concordanta cu
relieful ocluzal al antagonistilor astfel incat sa se refaca relatiile ocluzale functionale
c. Restaurarea perticipa la refacerea integritatii arcadei si la obtinerea contactelor
ocluzale stabile, multiple si simultane, asigurand astfel distributia presiunilor
masticatorii pe un nr cat mai mare de dinti si in axul lung al dintilor stalpi,
d. Fetele proximale ale restaurarilor protetice trebuie sa asigure refacerea punctelor de
contact cu dintii vecini si in acest fel refacerea niselor masticatorii corespunzatoare
e. Marginile incizale ale restaurarilor din zona frontala trebuie sa asigure posibilitatea de
incizie si sectionare a alimentelor

7. Principiul biofunctional. Restaurarea functiei fonatorii.


a. Inaltimea cervico-ocluzala a restaurarii protetice trebuie sa fie in concordanta cu
dimensiunea dintilor restanti la nivelul arcadei pe care o restaureaza astfel incat sa nu
se perturbe pronuntia corecta a fonemelor,
b. Dimensiunea in sens vestibulo-oral a lucrarii protetice trebuie sa nu mareasca sau sa
reduca spatiul fonetic pentru limba si buze
c. Fetele orale ale lucrarilor protetice din zona frontala trebuie sa respecte morfologia
dintilor naturali (relief convex in 1/3 gingivala si concave in 2/3 incizale) astfel incat sa
nu se modifice articularea cuvintelor.

8. Principiul biofunctional. Restaurarea aspectului fizionomic.


a. In situatia unei restaurari mixte se va avea in vedere vizibilitatea minima a componentei
metalice
b. Slefuirea reductionala corespunzatoare trebuie sa asigure in cazul restaurarilor mixte
spatiu sufficient atat pentru metal, dar si pentru materialul de placare, ce trebuie sa fie
dintr-un strat sufficient de gros pentru obtinerea dezideratului esthetic,
c. Plasarea subgingivala a marginilor restaurarii faciliteaza obtinerea unui aspect esthetic
superior in zona frontala dar reprezinta un compromis fata de principiul profilactic al
protectiei parodontale
d. Pentru zona laterala, realizarea suprafetelor ocluzale din ceramica imbunatateste
aspectul esthetic al restaurarii
e. Elementele de agregare si corpul de punte trebuie sa fie confectionate astfel incat
pozitia, forma si culoarea lor sa fie in concordanta cu varsta, tipul constitutional si dintii
restanti ai pacientului,
f. Respectarea axului coronar al fetei vestibulare
g. Inscrierea restaurarii in cadrul curburii transversale si sagitale de ocluzie
h. Se pot reda unele malpozitii dentare cu scopul de a pastra senzatia de natural al puntii,
dar cu amendamnentul ca trebuie evitata periclitarea rezistentei acesteia prin prezenta
malpozitie
i. Se pot reda unele pete de culoare, tot in scopul crearii aspectului natural.

9. Protectia vitalitatii pulpei dentare


a. In timpul slefuirii
Se vor utiliza intrumente diamantate active, neuzate
Slefuirea se va face sub racire continua cu apa, la turatii mari
Slefuirea se va face prin miscari fara presiune pe suprafata dentara
Slefuirea se va face intermitant, cu pause
Reducerea de tesuturi dentare intr-un strat minim necesar
b. Dupa slefuire prin realizarea unei lucrari provizorii si are ca scop:
Prevenirea afectarii pulpare prin infectia cauzata de penetrarea florei
microbiene spre pulpa la nivelul plagii dentinare
Prevenirea actiunii factorilor termici, chimici sau mecanici asupra terminatiilor
fibrelor Thoms si a fibrelor nervoase expuse prin slefuire
c. In derularea etapelor
Tratamentul adecvat al eventualelor procese carioase localizate pe dintii stalpi
Evitarea aplicarii de substante cu effect irritant la nivelul plagii dentinare
Evitarea exercitarii unor forte prea mari in momentul insertiei puntii pe dintii
stalpi
Adaptarea cervicala optima axiala si transversala a microprotezelor pe dintii
stalpi

10. Protectia parodontiului marginal


Un prim aspect urmarit vizeaza alegerea zonei de plasare a limitei cervicale a
preparatiei dentare si implicit a marginilor microprotezei. Limita cervicala poate fi
plasata supra, juxta sau subgingival in funtie de starea de sanatate a parodontiului
marginal, de cerintele fizionomice, de varsta pacientului si de posibilitatile tehnico-
materiale.
Cand parodontiul este suferind marginile cervicale a microprotezei se plaseaza
supragingival.
Marginile subgingivale favorizeaza retentia placii bacteriene in santul gingival si
inflamatia parodontiului marginal.
Uneori din considerente fiziologice implica plasarea subgingivala a marginilor
microprotezei, situatie in care se impune un tratament al parodontiului afectat. Inainte
de slefuire se va realiza o largire a santului gingival. Slefuirea nu trebuie sa depaseasca
0,5 mm subgingival.
 respectarea tehnicii corecte de preparare a dinţilor stâ lpi;
 protejarea preparaţiilor la dinţii stâ lpi;
 lă rgirea provizorie a şanţului gingivo-dentar cu ajutorul şnurului de retracţie, înaintea
amprentă rii;
 eliminarea resturilor de material de amprentare din şanţul gingivo-dentar;
 adaptarea elementelor de agregare(axială , transversală );
 să existe spaţiul necesar pentru papilă între două elemente de agregare solidarizate;
 să refacă punctul de contact interdentar, convexită ţile vestibulare şi orale câ t mai
asemă nă toare cu cele ale dinţilor naturali;
 evitarea extensiei meziale şi mai mult a celei distale;
 eliminarea surplusului de ciment din şanţul gingivo-dentar şi de sub corpul de punte.

11. Protectia parodontiului profund


a. Numarul dintilor stalpi va fi determinat de topografia bresei edentate, de intinderea ei
dar si de valoarea parodontala a acestora, astfel incat sa se obtina o repartizare
echilibrata a presiunilor ocluzale
b. Se va urmari adaptarea ocluzala a microprotezelor astfel incat sa se realizeze o ocluzie
echilibrata si stabila
c. Se vor evita manevrele de insertie fortata a lucrarii pe dintii stalpi

12. Contactul corpului de punte cu creasta alveolara:


a. Corpul de punte cu contact in sa: ofera cele mai mari satisfactii din punct de vedere al
fizionomiei si al fonatiei. Dezavantaj: nu permit sub nicio forma curatirea sau
autocuratirea. Intre corpul de punte si creasta alveolara este un contact intim in
suprafata, datorita caruia pot aparea leziuni degenerative cronice
b. Corpul de punte cu contact in semisa: forma fetei mucozale este in sa pe versantul
vestibular, pana la mijlocul crestei, unde se resfrange rotunjit spre ocluzal. Acest contact
asigura o mai buna igiena.
c. Corpul de punte cu contact tangential linear la maxilar:
d. Corpul de punte cu contact tangential linear la mandibular
e. Corpul de punte cu contact punctiform: fetele proximle, vestibulare si linguale sunt
convergente spre zona cervicala. Fata mucozala este redusa la un punct.
f. Corpul de punte fara contact cu creasta edentate(suspendat): existent spatiului de 3-4
mm este obligatoriu, un spatiu mai mic nu asigura igiena, iar unel mai mare devine
neconfortabil. Se realizeaza la mandibula cand dintii stalpi sunt inalti.

13. Etapele clinico-tehnice de confectionare


a. Examinarea pacientului si configurarea planului terapeutic – etapa clinica
b. Tratamentul pre si proprotetic – etapa clinica
c. Amprentarea campului protetic – etapa clinica
d. Confectionarea modelului – etapa tehnica
e. Realizarea componentei metalice a restaurarii – succesiune de etape tehnice care includ
realizarea machetei scheletelui metalic, ambalarea, topirea si turnarea aliajului dentar
in tipar, dezambalarea, prelucrarea si finisarea componentei metalice, proba acesteia pe
model
f. Proba componentei metalice in cavitatea bucala si alegerea culorii componentei
fizionomice – etapa clinica
g. Realizarea componentei fizionomice – succesiune de etape tehnice care include
conditionarea componentei metalice la interfata cu stratul de masa ceramic, depunerea
sccesiva a straturilor de masa dentoceramica pe component metalica si arderea lor.
h. Proba restaurarii mixte metaloceramice pe bonturi – etapa clinica
i. Glazurarea - etapa tehnica
j. Cimentarea restaurarii protetice – etapa clinica.

14. Examinarea ATM


a. Se face simultan stanga – dreapta, urmarindu-se prin inspectie comparativ regiunile
pretragiene
b. Prin palpare - se introduce indexul in conductul auditiv extern, iar policele este situate
pretragian, in timp ce pacientul va executa miscari lenta de deschidere – inchidere a
cavitatii bucale. Se pot percepe diferite zgomote ce pot avea semnificatie patologica:
cracmente si crepitatii
c. Se va urmari amplitudinea deschiderii gurii (normal 4 cm), excursia mentonului
(normal in arc)

15. Examinatea arcadelor dentare – prin inspectie


a. Dintii restanti din punct de vedere al numarului, al topografiei, al pozitiei, al leziunilor
carioase tratate si netratate, al stadiului tratamentului si al corectitudinii lui, al tipului
de abraziune(fatete de abraziune, localizata, generalizata), al gradului de mobilitate, al
defectelor cuneiforme de colet sau al distrofiilor dentare.
b. Lucrari protetice vechi, din punct de vedere al elementelor de agregare, a corpului de
punte, a numarului de stalpi alesi.

16. Examenul arcadelor dentare urmareste:


a. Prezenta si gravitatea proceselor carioase
b. Calitatea tesuturilor dentare de la nivelul resturilor radiculare
c. Adaptarea obturatiilor, incrustatiilor, calitatea obturatiilor de canal
d. Fracturarea obturatiilor sau mobilitatea lor
e. Adaptarea cervicala a coroanelor, incrustatiilor, obturatiilor
f. Adancimea pungilor parodontale
g. Mobilitatea dentara
h. Eventualele descimentari ale puntilor dentare sau existent cimentului sub corpul de
punte

17. Conceptia scolii din Florida


a. Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in IM si RC
b. Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatile ATM
c. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscarea de propulsie
d. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula
efectueaza miscarea de lateralitate
e. Absenta interferentelor pe partea lucră toare in miscarea de lateralitate, indiferent de
tipul ghidajului

18. Conteptia scolii romanesti


a. Stabilitate ocluzala
b. Masticatie satisfacatoare cu o eficienta optima
c. Fonatie corespunzatoare
d. Aspect fizionomic normal
e. Absenta patologiei odontale, parodontale si a suferintelor neuro-musculo-articulare-
temporo- mandibulare
f. Dimensiune vertical de ocluzie nemodificata care, prin angrenajul interarcade, se opune
migrarilor dentare
g. Slab decalaj intre ocluzia de relatie centrica si cea de intercuspidare maxima in cadrul
inui long-centric, alunecarea mandibulei prin contactare dento-dentara intre cele doua
pozitii de mai sus efectuindu-se intr-un plan strict sagittal
h. In PRC si postura de intercuspidare maxima trebuie sa existe contacte multiple,
armonioase de tipul stopurilor ocluzale stabile si simultane
i. Ariile de contactare a dintilor multicuspidati sunt de tip cuspid de sprijin-foseta,
favorizand dirijarea solicitarilor ocluzale in axele lungi ale unitatilor dento-parodontale,
stimulandu-se astfel parodontiul profund.
j. Stopurile ocluzale sunt garantate prin relief pozitiv al cuspizilor primari, activi, denuliti
si principali, de support sau de sprijin
k. Intercuspidarea maxima se realizeaza fara tatonati, in absenta obstacolelor dentare
deviante sau basculante si fara frictiune
Partea a 2a

1. Tratamentul preprotetic

a. Asanarea cavitatii bucale – extractia resturilor radiculare si a dintilor irecuperabili.


b. Pregatiri preprotetice ale dintilor stalpi
i. Refacerea obturatiilor incorect adaptate
ii. Refacerea tratamentelor endo cu obt de canal incomplete, in special la dintii
stalpi
iii. Dinti devitali cu pierdere mica de tes dentare pot fi rezolvati prin obt de baza si
obt finala
iv. Dintii devitali cu pierdere mare de tes dentare: obt armate, rcr turnate.
c. Pregatiri preprotetice ale parodontiului dintilor stalpi
i. Eliminarea factorilor de iritatie parodontala
1. Detartraj
2. Indepartarea obt debordante
3. Indepartarea microprotezelor necorespunzatoare
ii. Interventii chirurgicale
1. Chiuretaj subgingival
2. Gingivectomie
3. Gingivo-alveoloplastie
iii. Imobilizarea dintilor cu rasini composite
iv. Devitalizarea dintilor parodontotici
v. Refacerea punctelor de contact interdentar prin:
1. Reconstituiri coronare cu rasini composite
2. Microproteze
3. Tratament ortodontic

d. Pregatiri preprotetice la nivelul osului si mucoasei crestei edentate


Regularizarea de creastă
Este cunoscut că faţa mucozală a corpului de punte trebuie să fie netedă , fă ră
anfractuozită ţi retentive. Acest deziderat nu poate fi obţinut decâ t dacă relieful
breşei edentate este neted, fă ră ciocuri osoase.
►Crearea de spaţiu protetic vertical pentru corpul de punte apare necesară atunci
câ nd extracţia dinţilor egresaţi nu a fost însoţită de modelare osoasă .
►Refacerea reliefului osos cu ajutorul hidroxilapatitei sau os liofilizat.
►Intervenţii ajută toare implantelor de tipul repoziţionă rii canalului mandibular,
sinus lifting.

e. Tratamentul ortodontic
a. refacerea punctului de contact la dintii stalpi migrati postextractional
b. lipsa de paralelism a dintilor stalpi poate fi rezolvata prin repozitionare orto
c. extruzia accelerata, face posibila utilizarea unei radacini situate subgingival
d. redresarea orto a dintilor situati in angranaj invers

f. echilibrarea planului de ocluzie si al relatiilor interdentare


a. indepartarea contactelor premature si interferentelor in RC, IM, lateralitate,
propulsie prim slefuiri selective
b. realizarea unui plan de ocluzie corect prin
 slefuiri la nivelul cuspizilor
 reduceri din inaltimea coronara
 amputari coronare
 indepartarea microprotezelor sau puntilor care deregleaza curbele
de ocluzie
 extracția dinților extruzati
 extracția dinților cu egresiune exagerata cu remodelare osoasa
după extracție

c. refacerea stopurilor ocluzale si a ghidajelor in cazul dinților cu abraziune


patologica .

2. Tratamentul proprotetic
a. Pregă tirea proprotetica a dinților stâ lpi
Tratamentul cariilor de la nivelul dintilor stalpi prezinta urmatoarele
particularitati:
 Exereza țesuturilor dentare alterate, inclusiv a dentinei colorate chiar dacă este dură .
 ”Forma de retenție” și ”extensia preventivă ” a cavită ții se fac mai puțin riguros, viitoarea
obturație fiind protejată de microproteza de agregare.
 Întâ i se prepară dintele stâ lp pentru microproteză şi apoi se tratează caria (cele superficiale
pot dispă rea în urma şlefuirii)
 Tratamentul unor carii se poate constitui în chiar preparaţia pentru elemente de agregare de
tip: incrustaţie în incrustaţie, onlay MOD, cavitatea pentru un cep ocluzal.
 Cu excepţia cavită ţilor care vor gă zdui elemente speciale de agregare, toate celelalte cavită ţi se
vor obtura înainte de amprentare.
 Dinţii stâ lpi devitali se armează , dacă nu se optează pentru un element de agregare cu pivot
turnat intraradicular.

►Devitalizarea în scop protetic


Situaţii ce impun extirparea organului pulpar:
1. Câ nd se alege ca element de agregare:coroana de substituţie, onlay cu pivot sau DCR;
2. Câ nd se impune un sacrificiu mare de ţesuturi dentare;
3. În situaţia lipsei de paralelism a dinţilor stâ lpi;
4. Dinţi stâ lpi cu leziuni carioase profunde;
5. Dinţi egresaţi sau extruzaţi, antagonişti breşei, care impun coronoplastii pentru refacerea planului
de ocluzie;
6. Dinţi cu obturaţii vechi voluminoase;
7. Dinţi cu uşoară mobilitate;
8. Dinţi malpoziţionaţi pentru realizarea unui DCR angulat;
9. Pentru reâ mpă rţirea fizionomică a spaţiului edentat

b. Pregatirea proprotetica a parodontiului dintilor stalpi


i. Îndepă rtarea ţesuturilor patologice în afecţiuni parodontale ale dinţilor stâ lpi şi
în zona furcaţiei radiculare şi a septului interradicular;
ii. Repoziţionarea coletului clinic al dinţilor egresaţi. Această deplasare a coletului
clinic în sens apical se poate obţine fie prin gingivectomie, fie prin
gingivoalveoloplastie, în ultimul caz fiind necesară și îndepă rtarea unei cantită ți
reduse de os alveolar.
iii. Implant osos în punga parodontală proximală (după chiuretaj) la dinţii înclinaţi
şi migraţi spre spaţiul edentat cu ajutorul hidroxilapatitei sau os liofilizat.
iv. Excizia festonului gingival hiperplazic.

c. Pregatirea proprotetica a mucoasei crestei edentate


►Excizia mucoasei balante
În urma instală rii stă rii de edentaţie se declanşează şi un proces de atrofie atâ t la nivelul
osului breşei edentate, câ t şi la nivelul mucoasei acoperitoare.În unele cazuri ritmul de
atrofie diferă la cele două structuri, în sensul că atrofia osoasă este mai accentuată decâ t
atrofia mucoasei, astfel încâ t mucoasa ră mâ ne fă ră substrat ferm, el prezentâ ndu-se ca o
bridă balantă .Îndepă rtarea preprotetică a acestei mucoase balante se impune din mai multe
motive:
- poate să fie amprentată incorect, modelul nefiind fidel situaţiei clinice;
- această mucoasă balantă poate să întreţină o stare de inflamaţie permanentă la nivelul
parodonţiului marginal al dinţilor stâ lpi;
- limitează înă lţimea spaţiului protetic.
►Frenotomia sau frenoplastia frenului buzei superioare inserat pe mijlocul crestei
edentate pentru a evita realizarea unui corp de punte inestetic şi pentru a preveni leziunile
ulcerative produse de corpul de punte în timpul mobiliză rii buzei.
►Secţionarea bridelor inserate pe mijlocul crestei în regiunea laterală , asemă nă toare
frenoplastiei.

3. Prep bonturilor pentru cor de acoperire cor met-ceramica


a. Frontali
i. Fata vestibulara –
1. santuri de orientare axiale – colet 1,2 mm, incizal 1,5-2mm
2. santurile de pe fata vest se prelungesc pe muchia incizala 2mm
3. slefuire in 2 planuri – incizal + cervical
4. se indeparteaza tesutul dentar dur dintre santuri pana se obtine o
suprafata netada
5. se obtine convexitatea dubla gingivo-incizala si M-D
ii. fata orala
1. Zona subcingulara Cu freza diamantata cilindro-conica astfel incat sa
formeze o suprafata convergenta in unghi de 6-10 grade cu zona gingivala
a fetei vestibulare
2. Zona supracingulara cu freza diamantata minge de rugby pt a obtine o
suprafata usor concava
b. Laterali
i. Fata ocluzala
1. Santuri de ghidaj
a. metalica 1,5-2mm cuspizii de sprijin; 1-1,5 cuspizii de ghidaj
b. met-cer 2,5 mm cuspizii de sprijin; 2 cuspizii de ghidaj
2. slefuirea in treapta – se reduc cuspizii V 1,5mm cu freza cilindro-conica;
jumatatea fetei V va ghida slefuirea jumatatii fetei orale
3. slefuirea din aproape in aproape – indepartarea progresiva dinspre V-O
ii. controlul slefuirii fetei ocluzale:
1. inspectie si palpare cu sonda in pozitie de intercuspidare maxima
2. hartie de articulatie pliata pana la 2-2,5mm
3. ceara de ocluzie – perforatii = slefuire insuficienta
4. coroana provizorie – se masoara grosimea coroanei

4. Largirea santului gingival


a. Metoda mecanica – snururi de bumbac neimpregnate
b. Metoda mecano-chimica
i. Cu snur impregnat cu clorura de aluminiu, sulfat feric, sulfat dublu de potasiu si
aluminiu
ii. Tehnica de inserare
1. Uneori anestezie locala
2. Izolarea campului protetic cu aspirator si rulouri
3. Sectionarea unei de snur suficienta pt a incercui dintele
4. Imbibarea snurului in sol astringenta
5. Aplicarea snurului in jurul dintelui si impingerea usoara in santul gingival
iii. Benzi de retractie impregnate Merocel
iv. Injectarea in santul gingival
c. Metoda electrochirurgicala cu bisturiul electric care realizeaza concomitent si
hemostaza.
d. Ghiuretajul gingival rotativ

5. Amprenta de spalare
a. Prepararea si aplicarea materialului chitos in lingura universala si asezarea pe campul
protetic
b. Indepartarea portamprentei dupa priza materialului + spalare si uscare
c. Deretentivizare – indepartarea mat din zonele interdentare sau de sub corpul de punte
d. Proba amprentei
e. Crearea santurilor de refulare a mat fluid – FV si FO a indentatiilor
f. Indepartarea firelor de retractie
g. Aplicarea mat fluid – cu spatula de ciment in amrenta; cu seringa in santul gingival, pe
bonturi, pe dintii vecini, in amprenta
h. Aplicarea pe camp + priza
i. Indepartare, spalare, uscare
j. Examinarea amprentei

6. Amprenta in dublu amestec – intr-un timp cu 2 materiale


a. Se indeparteaza firele de retractie
b. Se prepara mat chitos si se aplica in lingura standard
c. Asistenta prepara simultan mat fluid
d. Medicul aplica mat fluid in santul gingival pe bonturi si pe mat chitos
e. Se aplica lingura in cavitatea bucala si se mentine pana la terminarea prizei
f. Se îndepă rtează amprenta, spă lare, uscare, verificare.

7. Rolul restaură rii provizorii


a. Protecția vitalită ții pulpei dentare si a țesuturilor gingivale
b. Perfectarea planului de tratament
c. Menținerea igienei bucale
d. Vindecarea țesuturilor restante după intervențiile pre si proprotetice
e. Stabilirea rapoartelor ocluzale si a DVO
f. Restabilirea si evaluarea fonatiei, masticației si fizionomiei
g. Prevenția migră rilor dentare
h. Aprecierea paralelismului dinților preparați

8. Tehnica directa de confecționare a restaură rilor provizorii


a. Se amprenteaza câ mpul cu un mat chitos înainte de șlefuire
b. Se îndepă rtează excesul de mat pentru o repoziționare cat mai buna
c. Se îndepă rtează mat corespunză tor spatiilor interdentare
d. Se realizează șanțuri de refulare pe f V si f O la nivelul impresiunii coletului dinților ce
vor fi protezati
e. După șlefuirea dinților se aplica ră șina autopolimerizabila in amprenta in zona dinților
șlefuiți si se așteptă priza
f. După polimerizare se îndepă rtează excesul de ră șină si se finisează restaurarea
provizorie.

9. Tehnica indirecta de conf a rest prov


a. Stabilirea culorii, prepararea dinților, alegerea lingurii de amprenta
b. Lă rgirea temporara a șanțului gingival
c. Realizarea amprentei
d. Turnarea modelului de gips, demulare
e. Verificarea conformatorului din folie transparenta confecționat anterior
f. Izolare model
g. Uscare, marcarea zonei terminale cu un creion
h. Umplerea conformatorului cu ră șină , aplicarea pe model si menținerea in contact cat
mai intim cu acesta + priza
i. Separarea conformatorului de ră șină polimerizata
j. Îndepă rtarea restaură rii de pe model
k. Îndepă rtarea excesului de ră șină cu freze de acrilat si disc de hartie
l. Conformarea zonei intermediarilor
m. Finisarea si lustruirea cu filturi, pufuri, si pasta de lustruit, spalare, uscare
n. Adaptarea in cavitatea bucala

10. Proba componentei metalice


a. Verificarea extraorala
i. Analiza modelelor pe care se insera componenta metalica, integritatea,
morfologia dintilor, aspectul bonturilor
ii. Analiza componentei metalice detasata de model – aspectul marginilor cervicale,
absenta plusurilor, fisurilor, porilor si a urmelor de masa de ambalat
iii. Analiza componentei metalice pe model in articulator – adaptarea cervicala,
raporturile feteor mucozale a corpurilor de punte cu creasta alveolara,
verificarea existentei spatiului ocluzal pt componenta estetica.
b. Verificarea intraorala
i. Insertia pe dintii stalpi
ii. Adaptarea la nivelul marginal a elementelor de agregare pe dintii stalpi
iii. Verificarea ocluzala - in IM, RC, propulsie si lateralitate sa existe spatiu pt
componenta fizionomica
iv. Verificare proximala sa existe spatiu pt componenta fizionomica
v. Verificarea raportului corpului de punte ce creasta sa se respecte tipul de raport
vi. Verificarea integrarii corpului de punte in curburile arcadei.

11. Proba restaurarii mixte metalo ceramica


a. Extraoral
i. Culoarea componentei ceramice
ii. Integrarea lucrarii in curburile arcadei
iii. Integritatea si dispozitia componentei ceramica la nivelul fiecarui element
b. Intraoral
i. Insertia pe dintii stalpi
ii. Integritatea privind: dimensiune, culoare, forma
iii. Adaptarea cervicala a elementelor de agregare pe dintii stalpi
iv. Adaptarea proximala – punctele de contact cu dintii vecini
v. Raportul corpului de punte cu creasta
vi. Adaptarea ocluzala in IM, RC, propulsie, lateralitate
vii. Integritatea in curburile arcadei

12. Cimentarea provizorie


a. Obiective
i. Verificarea tolerantei pulpare si parodontale
ii. Urmarirea eficientei masticatorii, a aspectelor estetic si fonetic
iii. Urmarirea adaptarii ocluzale
b. Indicatii
i. Pt unele restaurari prot fixe
ii. Tratamente endo in curs
iii. In cazul aparatelor de imobilizare
iv. Probleme de paralelism
v. Suspiciuni cu privire la starea de inflamatie a pulpei dentare a dintilor stalpi
c. Contraindicatii
i. Restaurari unitare
ii. Proteze care prezinta sprijin implantar

13. Cimenturi folosite pt cimentarea provizorie


a. Cimenturi oxid de zinc – eugenol (Z.O.E)
b. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice
c. Cimenturi temporare fara eugenol
d. Repin
e. Ciment fletcher

14. Cimentarea definitiva


a. Indepartarea in totalitate a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare preparate si
din santul gingival
b. Testarea vitalitatii dintilor stalpi
c. Verificarea restaurarii protetice pe model
Instrumentar necesar
Trusa de consultatie: oglinda, pensa, si sonda dentara
Rulouri de vata, aspirator de saliva
Material de cimentare definitiva
Spatula pt realizarea amestecului
Placuta pe care se realizeaza prepararea si omogenizarea materialului de cimentare
Pregatirea piesei protetice
Se indeparteaza resturile de ciment provizoriu
Se curata suprafetele elementelor de agregare ce urmeaza sa fie fixate cu bulete de vata
imbibate cu apa oxigenata, alcool si/sau neofalina
Uscarea cu aer
Pregatirea campului protetic
Izolare cu rulouri, aspirator, fir in santul gingival
Curatare bonturi cu gume si pulbere de piatra ponce
Pt curatarea bonturilor nu se indica alcoolul sau alti agenti iritanti.
Apa oxigenata 3%, ulterior stergerea cu neofarina sunt indicate
Uscarea cu aer este interzisa

Prep cimentului pe placuta de sticla cu spatula de ciment


Indepartarea firelor din santul gingival
Incarcarea coroanelor
Aplicarea restaurarii pe bonturi
Inchiderea cavitatii bucale pe rulou
Indepartarea excesului de ciment

15. Cimenturi folosite la cimentarea definitiva


a. Traditionale- FOZ, CSF, ZOE modificate
b. Cimenturi polielectrolitice cimentul policarboxilat de zinc PCZ
c. CIS
d. Cimenturi rasini (acrilice, diacrilice, adezive)
e. Cimenturi hibride (intre CIS si RDC)

16. Incidente si accidente dupa cimentare


a. Senzatia de disconfort
b. Mobilitatea protezei fixe
c. Descimentarile
d. Decompensare parodontala
e. Carii si complicatii pulpare la nivelul dintilor stalpi
f. Reactii gingivale si resorbtii alveolare ca urmare a suprasolicitarii dintilor stalpi
g. Perforarea elementelor de agregare
h. Fractura sau dezlipirea intermediarilor protezei fixe
i. Fractura sau desprinderea fatetelor
j. Lipsa de functionalitate a constructiei protetice