S.R.L.

„EGO-CONEX”
(denumirea unităţii economice)

Aprobată
_____________________________
semnătura, numele şi prenumele conducătorului

Ordinul nr. ____ din “____” ______________

Instrucţiunea Nr.10
de îndatoriri funcţionale în domeniul securității și sănătății muncii
pentru achizitor de produse și materie primă.

I. Cerinţe generale de securitate și sănătate în muncă

1.1. Persoana ce se angajaează în calitate de achizitor de prouse și materie primă
are responsabilitatea de a se proteja pe sine şi pe cei din jurul său împotriva posibilităţii
producerii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. În consecinţă, angajatului îi vor
reveni următoarele obligaţii, corespunzătoare funcţiei de realizare a deciziei:
1.1.2. Să îşi însuşească şi să respecte instrucţiunile de securitate a muncii
specifice activităţii prestate;
1.1.3. Să fie în deplină capacitate de muncă pe durata programului de lucru,
astfel încît să nu expună la pericol atît persoana proprie, cît şi ceilalţi salariaţi;
1.1.4. Să nu permită ridicarea, deplasarea, distrugerea dispozitivelor de protecţie
sau să nu o facă el însuşi şi să nu împiedice aplicarea metodelor şi procedurilor
adoptate în vederea reducerii / eliminării pericolului de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională;
1.1.5. Să menţină locul său de muncă, din punct de vedere al mediului, într-o
stare corespunzătoare cerinţelor de securitate şi igienă;
1.1.6. Să semnaleze imediat conducătorului direct al locului de muncă orice
defecţiune care poate constitui un pericol de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională;
1.1.7. Să anunţe imediat conducătorul său direct în cazul producerii unui
accident de muncă şi să ia imediat măsuri pentru acordarea primului ajutor medical şi
stabilizarea situaţiei, astfel încît pericolul să nu se extindă;
1.1.8. Să întrerupă activitatea şi să refuze să o continue dacă nu sînt respectate
cerinţele de securitate, fără să fie sancţionaţi pentru aceasta, cu condiţia că astfel să nu
dea naştere unui pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională şi să-şi
anunţe conducătorul direct;
1.1.9. Să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare,
corespunzător scopului pentru care a fost acordat;
1.1.10. Să dea relaţiile solicitate de organele de cercetare a accidentelor de
muncă.
Pregătirea sanitară a lucrătorilor din industria laptelui, privind normele de
igienă ce se impun activităţilor din acest sector al industriei alimentare,
reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea unei înalte calităţi a laptelui
materie primă şi a produselor rezultate după prelucrarea acestuia.
Reguli generale
 
În limitarea sau realizarea contaminării microbiene, omul are un rol deosebit
de important, fiind deseori purtător al unei microflore naturale, localizate în
diverse spaţii ale corpului: mâini, gură, nas, intestin, piele s.a În acelaşi timp,
omul este purtător şi eliminator de germeni, care pot lesne contamina
alimentele, ipostază agravantă în cazul produselor care nu suferă tratamente
termice.
 
Laptele şi produsele lactate contaminate cu bacterii din grupul Salmonella,
Shigella, Escheria coli etc. pot intoxica grav consumatorii. Sunt fenomene ce
pot fi evitate prin igienă individuală strictă, întreruperea lucrului şi prezentarea
la medic, în cazul îmbolnăvirilor. Animalele, cu precădere cele bolnave,
reprezintă surse de infecţie pentru lapte, microorganismele ajungând în lapte
direct din canalele galactofore sau prin intermediul dejecţiilor, părului, etc.
 
Animalele, îndeosebi cele bolnave, reprezintă surse de infecție pentru lapte,
microorganismele ajungând în lapte direct din canalele galactofore sau prin
intermediul părului, dejecțiilor etc. Pericolul contaminării directe sau
contaminării încrucişate poate fi minimizat în timpul producţiei, transportului şi
depozitării produselor, de către operatori, obligaţi să respecte standardele de
igienă impuse.
 
Nu a fost niciodată opţională cunoaşterea regulilor de igienă personală şi a
normelor de igienă a muncii, de către toţi lucrătorii care îşi desfăşoară
activitatea în acest segment ocupaţional. Ştiut fiind că (oricât de gustoase şi
atrăgătoare) produsele lactate devin lesne necorespunzătoare, producând
daune consumatorilor, operatorii care desfăşoară activităţi de producţie a
laptelui în exploataţii, centre de colectare sau fabrici de produse lactate sunt
obligaţi să asigure conformitatea cu cerinţele de sănătate, a produsului.
 
Buna desfăşurare a activităţilor din aceste unităţi obligă operatorii-
administratori să instruiască personalul angajat, în vederea respectării şi
aplicării măsurilor de igienă personală curentă şi a celor sanitar-veterinare,
asigurând lucrătorilor echipamente de protecţie adecvate colectării şi
manipulării laptelui şi/sau produselor lactate.
 
Personalul din industria laptelui are îndatorirea de a se supune regulilor
sanitare strict obligatorii, în scopul asigurării condiţiilor igienice de fabricare a
produselor şi de a evita răspândirea toxiinfecţiilor alimentare. În acest scop,
personalul angajat trebuie să aibă avizul medical favorabil şi să se prezinte la
examenele medicale clinice şi de laborator periodice (coprologic, serologic
etc), stabilite prin legislaţia specifică şi instrucţiunile sanitare locale.
 
Administratorii vor controla zilnic personalul, la intrarea în cîmpul muncii,
privind: starea de curăţenie a echipamentului de protecţie, starea de curăţenie
a mâinilor (îndeosebi a unghiilor), absenţa leziunilor pielii la nivelul feţei sau
braţelor, leziuni care ar putea contamina laptele materie primă sau produsele
lactate. Aceşti lucrători nu pot fi folosiţi pentru alte munci (îndeosebi la activităţi
de curăţenie) decât după terminarea lucrului sau schimbului.
 
Igiena individuală
 
Igiena individuală reprezintă totalitatea regulilor ce trebuie respectate pentru
menţinerea curăţeniei corporale şi a sănătăţii. Regulile de igienă individuală,
impuse lucrătorilor din industria laptelui, fac referire la întreţinerea corpului şi a
echipamentelor în stare de curăţenie. Igiena corporală cuprinde: igiena pielii,
igiena părului, igiena mâinilor, igiena urechilor şi igiena buco-dentară.
 
Igiena pielii are o importanţă aparte, cu un rol protector al organismului, rol pe
care îl poate îndeplini doar o piele curată. De-a lungul zilei, pe piele se depun
substanţe toxice eliminate odată cu transpiraţia, praful, microorganismele,
elemente ce duc la astuparea porilor, prin care pielea transpiră sau respiră. În
ceste situaţii apare pruritul, iar microbii instalaţi pe piele pătrund în organism
prin cea maică leziune.
 
Igiena părului (element protector şi decorativ al organismului uman), trebuie
realizată prin spălare, lăsând în urmă transpiraţia şi microorganismele
existente pe pielea capului. În industria laptelui, acoperirea părului este
obligatorie, după duşul efectuat la intrarea în schimb, cu bonete curate sau alte
elemente similare de protecţie. Operatorii trebuie să păstreze părul curat şi
ordonat. Dacă părul este lung sau dacă lucrul se desfăşoară în spaţii unde se
mulge, se prepară sau se manipulează lapte/produse lactate, părul trebuie
acoperit în totalitate, pentru a preveni căderea acestuia pe produse.
 
Igiena mâinilor are nevoie de atenţie specifică. Cercetările au arătat că pe
mâinile nespălate/neprotejate cu mănuşi ale unui lucrător din industria laptelui
se pot găsi până la 5 milioane de germeni, în timp ce pe mâinile spălate şi
dezinfectate apar doar câteva sute sau mii de germeni. S-a constatat totodată
că, datorită secreţiei uşor acide, pielea corpului are o acţiune autosterilizantă,
dependentă de regiunea anatomică.
 
Spălarea se face cu apă curentă, minimum 2 minute, urmată de
dezinfectarea cu soluţii slab concentrate, uscarea cu aer cald sau ştergerea cu
prosoape de hârtie. Personalul nu trebuie să poarte în tipul lucrului bijuterii sau
ceasuri. Nu se recomandă folosirea deodorantelor sau a altor substanţe
odorizante puternice, fiind totodată interzisă folosirea ojei sau a lacului de
unghii.
 
Conform Regulamentului intern a unității “Persoanele care efectuează
mulsul şi/sau manipulează lapte crud şi colostru au obligaţia să poarte haine
curate, adaptate acestei activităţi. Deoarece pentru această activitate este
necesar un nivel ridicat de igienă personală, în apropierea lor vor fi montate
instalaţii specifice pentru a facilita spălarea frecventă a mâinilor şi braţelor.
Îmbrăcămintea mulgătorilor trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să fie
rea conducătoare de căldură, pentru a menţine un strat de aer cald între piele
şi haine; permeabilitate pentru aer; curată pe dinafară şi pe dinăuntru, aerisită
şi schimbată periodic.”
 
Echipamentul de protecţie
 
Se înţelege prin echipament de protecţie “toate piesele de îmbrăcăminte şi
încălţăminte folosite de operatorii alimentari, menite să împiedice
contaminarea alimentelor cu încărcătura microbiană a organismelor lor.
Echipamentul poate asigura protecţia lucrătorilor şi când aceştia îşi desfăşoară
activitatea într-un mediu poluat, care le-ar putea afecta sănătatea.”  
Regulile de bune practici, privind îmbrăcămintea de protecţie sunt următoarele:
–         îmbrăcămintea de protecţie trebuie purtată corespunzător, să acopere
corpul şi să nu formeze pliuri/cute care favorizează acumularea murdăriei şi
dezvoltarea microorganismelor;
–         personalului nu îi este permis să intre, îmbrăcat în haine de stradă sau
încălţat cu încălţăminte de stradă, în spaţiile unde sunt manipulate sau
depozitate alimente;
–         pentru îmbrăcămintea de protecţie sunt recomandate culori deschise;
–         echipamentul de protecţie care acoperă îmbrăcămintea personală nu
trebuie să aibă buzunare exterioare, iar nasturii obişnuiţi trebuie înlocuiţi cu
alte sisteme de închidere (capse, fermoare), eliminând pericolul căderii
acestora în produse. Uneori folosit, echipamentul corporal integral, format
dintr-o singură piesă (salopeta) nu este considerat metodă de bună practică;
aceasta poate veni în contact cu pavimentul, când este folosită toaleta;
–         când operaţiile din lanţul tehnologic impun acest lucru, trebuie folosite
şorţurile din plastic;
–         hainele murdare nu pot intra în contact cu cele curate, impunându-se
existenţa de spaţii separate pentru îmbrăcămintea de protecţie şi pentru
îmbrăcămintea privată;
–         îmbrăcămintea de protecţie, purtată exclusiv în interiorul spaţiului de
lucru, nu poate fi luată acasă;
–         pantofii de protecţie şi cizmele de cauciuc vor sta la dispoziţia
lucrătorilor în număr suficient, acordându-se atenţie curăţirii acestora;
–         obligaţia de a purta bonete (care trebuie să acopere în totalitate părul)
revine tuturor celor care intră în domeniul de producţie: personal tehnic,
vizitatori, organe de control etc.
 
Echipamentul de protecţie trebuie menţinut integru, într-o perfectă stare de
curăţenie, schimbat zilnic sau de câte ori este necesar. Este obligatorie starea
de integritate corespunzătoare: fără lipsuri, fără rupturi sau adaosuri
nepermise. Echipamentul va fi spălat corespunzător, încât să ofere siguranţa
sanitară a suprafeţei. Când operaţiunea de spălare a echipamentului nu este
subcontractată, aceasta va fi realizată în spaţii conexe, amenajate special.
 
Călcarea echipamentului, operaţiune ce urmează spălării, are rolul de omorî
microbii remanenţi (pe lângă beneficiul estetic), acţionând ca etapă de
sterilizare uscată. Când se remarcă starea necorespunzătoare a
echipamentului, nu este permis accesul lucrătorilor în producţie. Folosirea pe
termen lung a echipamentului duce automat la încărcarea acestuia cu
microorganisme şi implicit la riscul de contaminare a alimentelor. Chiar dacă
aspectul lasă impresia curăţeniei conforme, acesta trebuie schimbat zilnic sau
de câte ori este nevoie. Şeful verifică zilnic starea de curăţenie a hainelor şi
încălţămintei protectoare.
 
Controlul medical, comportamentul şi etica
 
Controalele medicale -  trebuie efectuate operatorilor din industria laptelui, la
angajare şi periodic, conform legislaţiei specifice în domeniu. Acestor lucrători
nu li se permite accesul în spaţiul alimentar dacă sunt bolnavi, putând afecta
siguranţa laptelui/produselor din lapte. Interdicţia este valabilă şi pentru
persoanele însănătoşite după o infecţie cu Salmonella, dar care pot fi purtători
ai germenilor ce prezintă pericol de contaminare pentru alimente.
 
Totodată, regulile medicale obligatorii cer operatorilor:
–         să nu prezinte răni pe piele, tăieturi deschise, neacoperite
corespunzător cu bandaje rezistente la apă;
–         să anunţe personal când sunt bolnavi sau un membru al familiei este
bolnav, evitând astfel punerea în pericol a siguranţei alimentelor;
–         să nu mulgă, să nu manipuleze laptele sau produsele lactate dacă au
stări de vomă sau diaree;
–         să se întoarcă la locul de muncă, doar când sunt complet refăcuţi;
–         când se întorc din vacanţe, să fie sănătoşi, astfel încât să nu afecteze
siguranţa alimentelor;
 
Comportamentul şi etica în spaţiile de producţie cer operatorilor, în principal:
–         să mănânce, să bea sau să fumeze doar în spaţiile prevăzute în acest
scop;
–         să nu scuipe, să nu tuşească sau să nu strănute deasupra produselor
alimentare;
–         să nu şteargă nasul, ochii sau urechile în spaţiile unde sunt manipulate
alimente. Vor fi utilizate, pentru aceste situaţii, batiste de unică folosinţă,
urmând o igienizare şi dezinfectare a mâinilor;
–         să nu mestece sau să arunce pe jos gumă de mestecat;
–         să nu guste mâncarea cu degetele;
–         coridoarele, scările, garderobele, spaţiile de odihnă pentru pauze, wc-
urile nu trebuie curăţate de către personalul productiv, ci de către personalul
autorizat.
 
Normele de protecţia muncii şi comportamentul în cazuri de urgenţă vor fi
însuşite de toţi salariaţii din unitate. Aceştia trebuie informaţi prin organizarea
periodică de instruiri privind protecţia muncii şi prim ajutor acordat persoanelor
aflate în stare critică. Fiecare dintre angajaţi are obligaţia să ştie cine este
persoana responsabilă cu siguranţa sa şi modul prin care poate ajunge cât mai
rapid la aceasta, pentru a i se acorda primul ajutor.
 
În vederea însuşirii cât mai temeinice a tuturor regulilor de igienă de către
personalul din industria laptelui, în sensul dobândirii unei educaţii sanitare,
care să se reflecte în respectarea şi aplicarea conştientă a normelor sanitare,
se realizează în unităţi (în colaborare cu organele şi cu autorităţile competente)
cursuri speciale privind igiena produselor alimentare. Tot în acest scop, se
desfăşoară o amplă propagandă vizuală şi auditivă.

Elaborat: