Sunteți pe pagina 1din 7

NOTE ETIMOLOGICE MEGLENOROMANE

PETAR ATANASOV

Deçimeglenoromâna, dupàdescoperirea ei ca dialectaparte,pânâîn zilele


noaste, n-a fost atâ1de bine cercetatàcum este cazul aromânei,totuqi lucràrile
lui Th. Capidanràmânfunhamentaleatât prin bogàçiade informalii, cât qi prin
atingerea nlturor aspectelor lingvistice àe acestui dialect. Là aceste lucrâri
fiebuie adàugateqi cele anterioare,ca si ce.leposterioareîn care suni îuegislrate
fapte de limbà, dar qi solulii, mai ales, cu privire la etimologia lexicuiui riiegle-
noromân.
În lucrareade fa$ ne propunem sà examinàmcâtevaetimologii pe care le
consideràmnu suficient de bine explicate sauchiar greçiteîn lucràrile anterioare;
unelecuvinten-aufost delocfatate pânàacum.

(u), Àaaauctru Gi,c,o,B,L) vb.


L.ÀNRUNCART

Acestverbaresensul,.aplivi". ..aràri unelepiante,ca porumbul.cartofii.


hrtunulÇiaitele,cu scopulde a obçineun randamentmai mare":lgari dnruiicari
gàmiçoru cà-i muhu des ,,trebuieràrit porumbul penûu cà este foarte des";
Pdtatilisù buni cd li ànnincàmIa vr gatni,,cartofiisuntbuni pentrucà i-am ràrit
la timp". Pe lângàâcestsens,verbul sefolosesteçi cursensul,,adevenimai rar;':
dn nàpgala yrearni si ànr,tncara simindtuili cà to1fuzira din càtun ,,în ultimul
timp semànàturile au devenitmai rare pentrucà toij au pàràsitsatul". Estede
miraresàconstatàmcà verbuln-a fost înregistratde nimeni,cu atât mai mult cu
cât, pe vremealui Capidançi a predecesorilorlui, meglenoromâniitràiau în
satele1or,ocupându-se cu agricuitura,iar porumbulgi cartofrierauprintre cele
mai impcrtanteculturi în gospodàrialor. Verbul riu s-apàstratîn dacoromânà çi
nici în aromânà,cel putin DEX çi DDA nuJ consemneazà. În schimbîl întâlnim
în italianàroncare,çi în friulanà ronÉt;1RE:W7 444).Ca etimologiepropunem
Iat.ainruncdre.

2. ANSPICARI(V\, 4NSPICARI (lj, C, O, B, L) vb.

Acestverb n-a fost înregistratpânàacumde nici un cercetàtoral megleno-


româneiîn afarade autorul acestorrânduri (Atanasov,Mégl. 57). Trebuiesà
precizàmlotuqicà la Capidan(Megl. III271) întâlnimformaanspicrit,-à, pettns
caredà exemplulj crbd anspicatà,decica derivatde la spic .,spic".În consecinçà,

XLVllt, nr. t4. p. tt -17, Bucuresti.1997


SCL,
l! PetarAtanasov

qi etimologiadatà de el, spîcum,se referà la substantiv.Verbul dnspicdriîn


meglenoromânà estedes foiosit, mai ales cà meglenoromânii
s-auocupar!i se
rnaiocupàcu agdcultura.Evident,mulÈ termenica acesta,sftânsiegalide viata
çi activitàlilede la {arà,nû sunt€unoscuf.de tânàrageneraliede la orase.Asadar
se zice grdnu (gronu) ànspicé; Çi grdnu (grgnu) çi sicara çi ordu, toati
simînànrili dnspicara-Esteconcuratde expresialigari spic: gdmiçoru ligà spic
,,porumbula înspicat".Cu privire la etimologiaverbului,DEX ezitàînhe lal
inspicareçiîn + spic.Fiind atestatla Virgiltus, Gram l, 292,avemrot dreptulsà
optàmpentrulat. inspîcd.re (cf. Gaffiot, 831).

(u),4nsruaaru (x,c, o, B,L) vb.


3.ÀNSpuMARr

Acestverb esteconsemnat de Capidan(MegLII272), s,,tbformaanspum,


considerândulca un derivat de la spumd,de unde si etimologiapropusàde
Capidanse referàla substantiv,adicâlat..spùma,-am. Verbulse întâlneçte în
çi
aromànâ:spumedzu(DDA, 1li0) çi în dacoromânà:a înspumn(DEX. 536),
pentrucareseindicàetimologiaîn+ spumà,ceeace însearnnà cà seDleacàtol de
la un derivat,adicàde la o formà creatàpe terenromânesc.în meglenoromânà
vetbulànspumariaparecel rnaidesla diatezareflexivà:1àlomucàtara înràit cà
tot si ànspuntà,,omulacelaesteatât de furios cà i s-a umplutgurade spumà";
lesstàmul'areaari pad.àvità,di cdn ou ca{à.,s-nuda domnu,àl' si /.li dnspumà
gara si ;i sta culcatd.pânà càn àI' trea1i,,femeiaaceastaareepilepsiesi cândo
p'rinde,fereascàDumlezeu,i se umple gurâ de spumàsi asa sti întinsàpânà
cândîi trece".Esteconcuratde constr,,rctiile àl' isi spumà(la gurà),siJeaii rct
spumàla gurd. Cu privire Ia etimologie,âm puteapropunelat. tnspùtnare, pe
careî1întâlnimla Terttl.\an,Apo| l2 (cf. Gaffiot, 932).

4. ÀNspuRcARr
(v), ,lttsranceru Oj,C,o, B,L) vb.

Y erbul anspurcari este cunoscul de vorbitorii meglenoromârirnai în


vârstà,careau tràit la tarà,contextulîn careel sefolosestefiind foarterestrânssi
legatde o anumitàcredin$. Açadar,se spunedesprecinevacare,atuncicândse
scoalàdimineatâsi, rândunica,cucul saupupàzaîl surprindprin cântecullor fàrà
câ respectivulsà fi gustatcevaîn prealabil,atunci el zice: rni ànspurcàcucu,
pupdza,làstuviéca,adicà,,m-asurprinscucul, pupàza,rândunica".Cândcineva
esteànspurcatde cuc atunci se credecà se va imbohàvi, iar dacàestevorba
desprepupàzà,atuncise zice cà îi va mirosi urât gura.Verbul estecunoscut
çi
sub formà spURc4Rr(Capidan,Megl. III 273). Etimologia acestuiverb nu
I prezintàprobleme.Arâr DEX 1013,cât si Capidan,ibid.em,dau\at.spurcari,pe

I
Note etmologice megleûoromâne

care îl acceptâmçi noi, propunând în plus çi forma inspurcdre, atestatàla


Senecqt'p. 87, 16 (cf. GafIiot, 832).

s.B;,TArtÂs.r.,pl. ÀÀT,{|i(Ir, BÀrqti gr,c,o,B'L)

Acest substantiv, pe care îl întâlnim numai Al meglenoromânà çi în


aromânà(Papahagi,MegR., I92, reÀatgreqit Prin ,,vâltoare";la fel Capidan,
Megl, IIJ 36,cu acelagisensde ,,vâltoare",probabilpreluatde la Papahagi;cf. çi
Atânasov,Még\.754), astàziesteieqit din uz într-o marepafte a Romaniei.Se
pàstreazàdeci în Balcaûi, în ariile periferice ale românei,iar în limbile romanice
occidentaleseîntâlneçteîn spaniolâ(batân), în dialecteleâcesteia(âst. batàn' at.
batann, gall. batdn) çiîn catalanâ(batan). Dicçionareleportughezepe^care le-am
consultat nu-l înregistreazà,la fel ca qi cele franceze çi italiene. In America
Larinà, mai precisîn Perû çi Ecuador,cuvântul se întâlneçtecu sensul,,piatràde
màcinâtporumbul".Sensulexact al €uvântuluiîn i'reglenoromânà este ,,piuà",
,d&stà", dar çi în acestedouàidiomuri el nu va fi de lungàduratà.Bàtafia deja
nu existàpentrucà modul de viatà al meglenoromânilor çi al aromânilors-a
schimbatradical çi,'{chiardacào parte din ei mai tràiescîn satele1or de munte,
undeodinioaràei si|guri produceauabaua,adicàçalca,cum îi spunei, astàziau
cu totul alte ocupatiiEi se îmbracàla fel ca oràçenii.Cuvâgrtula ràmasdoar o
amintiredintr-o perioadàtrecutàdin viata bàtrânilorqi a celor care astàziating
vàsta de 60 de ani. Stingereaunei activitàti,ca Çiieqireadin uz a unor obiecte,
ducela dispariliacuvinlelorcarele denumesc.
În ceeace priveçteetimologiacuvântului,unii lingviçti @iez; Kriiger' VrK,R
IX. 17-23: A. Kuhn; ZRPLLyil,338; REW, 996) çi-auexprimat-pàrerea cà el
esteun derivatâl lat. batir, iar altii (Steiger,Conrr.159;Corominas)sepronunlà
pentruo etimologiedin alab.bal\ân.În ciadafaptuluicà,printreal1ii,Corominas.
îl citeazâpe Du Cange(Gloss.),lacareîntâlnim termenulbatannum,,molendi-
num ubi panni tunduntur" (în traducerealui Corominas,,molino de batanarlos
paios"), care,la rândulsâu,dovedeqte prin trei documentescriseproveninddin
Tam (1328),din Berry (1385)çi din Champagne (1263)cà termenula circulatîn
trecut çi pe teritoriul francez,deçi nu preasigur (,,origenincierto, quizâ del ârabe
batlân..."), totuçi la sfârçitul expunerii.saleasupraacestuicuvânt lingvistul
spaniolconchide:,,enresumen,por ahoralo mâsprobablees admitir rnigraciôn
de Sural Norte,del âabe al castellanoy de aquia Francia,teniendoen cuentael
gran desarolloque alcanzôentrelos ârabesde Espaia el aprovechamiento del
agua con fines agricolaso mecânicos,con Ia consiguienteentradade mâsa
considerable de tecnicismoshidrâulicosârabesen românce.. .".
În ce ne priveçte,credemcà nu existànici un dubiucà lermen'tlbàtartàdin
meglenoromânà 9i bàtat'e,bëtaie din aromânà,respectivbanin din spaniolàçi
PetarAtanasov

dialectelesaie,ca qi din catalanà,provinedin latinà-Romanistulçi lexicograful


spanioln-ar fi ajunsla conciuziade mai susdacàera informatde existenfater-
menuluiîn ceiedouàdialecteromânegti.Nouànu ne rànrânedecâtsàne pronun-
(àmpentrulat. abatanneum, de la carear puteapro\tenimegl.bûartà.

6.B{TFUL s.m.

Este vorba de un substantivde genulfeminin carenu esteconsemnat nici


de Papahagi(Giosar) çi nici de Capidan(Diclionarrneglenorom.ân). În schinb.
în graiul meu din Um{ încà de mic copil, deseoril-am auzitdin guramamelor
adresându-se copiilor lor în expresiaurmàtoare:ti stai bri clo ca vrin bd{ul' ,,ce
stai acolo mài ca un ?", fàrà sà çtiu exact care este sensulcuvântuJui.M-am
interesatla peisoanemai în vârstàsà-midezlegesensulcuvântului,dar nimeni
n-âputut sà sepronuntecu sigurantàasuorasensuluilui, asociindu-lmai degrabà
cu ,,prost",ceeace înseamnà^cà în locul semnuluide înûebarede mai sus am
puteapune .. ,,câ un prost". In orice caz, termenulîn chestiunese leagàçi de
ideeade,,prost".dar çi de ideeade ceva,,imobil",,,fixat",,,carenu se miçcà".
Aceastàuitimà idee ne-ar autorizasâ facem o legàturàcu termenullat. bati-
follum, bacfoilum, pe careîl î:rtâlnimla Du Cange(Gloss.)..., ca çi cu cei ita-
lian battfoLle,,bastion",,,fortifi
ca1ie".

7.BrLi s.t. (pt.BIL|)

Substantivulbilà ,,prâjinâ",,,par"esteconsemnatde Papâhagi, MegR, I92,


çi de Capidan,Megl. lI7 38, cu acelaçisens.Cât privesteetimologia,Capidan
credecà termenulesteun împrumutdin slavà,mai precisdin buig. (am spune
astàzidin maced..)6wo. Problemaesiecà, âtâtîn macedoneanà, cât si în serbo-
croatà,âcesttermenînseamnà,,creastà de munte",,,lan!de vârfuri de munti" or
în meglenoromânà el areun sensfoarteprecispe carel-am dât mai sus.Tot la
Du Cange(Gloss.)gàsimaerme)l billia, tradusprin,,ramuscrassior,vei tTun-
cus",adicà,,creangàmai groasàsauh-unchi",atestatîn 1283,ca si àillzs, tradus
prin ,,clavaoblonga".Apropiereade sensînûe megl.bilà ïi lat. billio, respectiv
billus,ne facesâ optàmpentruo etimologielatinà,si nu slavà.

8.DURARI vb,

Y erbuldurai în meglenoromânà înseamnà ,,aciopli în pàtrat",,,aecarisa",


sensatestatIa Columella,Rei, 8, 3, 7 ,dolarein quadrum"(ef. Gaffiot).Capidan
Noteetimologice
meglenoromâne l5

(Megl.IJ7115)îl dà cu sensurile,,atàia", ,,aciopli" çi ,,ada în cineva",evident


greçite, cu excepiia sensului ,,a ciopli", dar çi aici fiarâ precizarcaîn ce fel se
ciopleçtelemnul.Este vorba de iemn de consûuclieca bradul sau stEarul,din
care se f?iceaùgrinzi pentru acoperi;ul casei sau stâ]pi, folosiÈ tot în consûuirca
unei case,cioplili în pàtrat. Aceastàactivitâteera desfâquratà de oameniidin
satele meglenoromâne,care la nevoie se duceau la munte, rnde durau liiisté
,,ciopleau în patru cheresteauz"'. nd dulgam dn munti çi duram tiiristé ,s:te
duceamîn munte çi ciopleam cherestea".Lemnul si dura cl (bàltiià) duraëcà
(un deverbalformat cu sufix slav), adicàcu topor specialpentruacestgen de
lucru- În afarà de acestderivat, meglenoromânaa pàslrat ti terrnenttlddrtpari
continuândlatinescul dolatoria- Alte derivatesunt durat < lat. dolatus çi nidurat:
n1àrdla tini dti trubàiaçti un lemnunidurat ,,mât tjeî\i trebuieun lemn mai gros,
necioplit".Pàstratîn specialîn idiomurile iberoromanice,în friulanà,vechea
francezà,vecheaitalianàsi în dialectullogudorezdin sardà,âcestverb provine
din \at. ddldre.

g.lÀToARr aài.

Acestadjectivmeglenoromâ1, pâstratcâ substantivîn limbile romanice,it.


lavatoio,fr. lavoir, prov. lavador, sp.lava.dero,ptg. lavadouro(cf. REW 4952),
înseamnà nu locul public unde se spaiàrufeleîn comun,ca în limbile romanice
dejamenlionate, ci ziua cândse spalàrufele, mai precis,,ziuade spàlaf',,,ziua
cândsepot spâa,cânde permissà se spelerufele".De aici s-aevoluatcàtreun
sensmai larg,,zi de lucru", în opoziliecu,,zi de sàrbàtoare". Credcà acestsens
adjectivaial termenuluiîn chestiune.care se foloselte în mod obligatoriucu
substantivul zurlà,dectzurld làtçari,,zi de lucru" (opusullui zuy.dsdrbàtpari),
esteîn legàturàstrânsàcu modul de viatàçi credinlarneglenoromânilor. Zilele în
carenu se lucraerau sàrbàtorilecreçtineçi duminicile,cândfemeilenu spàlau
rufe, nu se spàlaupe cap qi nu coseau.Acestezile erau respectate cu stdcteçe
pentrucà credeaucà, dacàse procedaaltfel, cinevadin casàse puteaîmbolnàvi
sausàdeade vreoaltà nenorocire.A spàlarufe saua se spàlape capîntr-o zi de
sàrbàtoare înseamràa face un pàcat.Zilele când se spàlaurufele eiau fixate qi
toatàlumea,cu catâriiîncàrcatide rufe, pàturi si càldàri,se duceala râuriledin
apropierea satului,în speciallângàmoarà.Provinedin 1at.lavatorium.

r0. TARARI (i.JT\, TARQN (L, C, O, B, L) vb.

\,/erbrsltdràri, tdrpri ptovine drn lat. tërère. Acest verb avea mai multe
sensuriîn latinâ.dintre care dâm urmàtoarele:1. a freca. 2. a lustrui. 3. a bate
cereale.4. a pisa.5. a uza un lucru etc. Consemnatde P. Papahagi,sub forma
i6 PetarAtanasov

1àr?s(MeçR.,256)çi de Capidantàrgs(MegIIfi 291) (în graiul din Umàforma


verbuluila persoanaîntâi sg. estetàrds),cu seniul ,,a pisa", acestverb,se pare,
s-a pàsûat numai în dialectul meglenoromân.Dictionarele românesti nu
t[egrsteazà acestsensal verbului a târî, dacâeste totuçi vorba"de acela;i verb.
În schimb, în DDA al lui T. Papahaginici un hgureazà o asemeneaformà
verbalà.Cu privire la verbul meglenoromân,constatàmde asemeneao gresealà
carc s-a strecuratla Capidan,derivândul din mbg. trijam ,,a freca".Spresur-
prindereanoastrà,n-am putut gàsi vreo urmà de acestverb nici în celelaltelimbi
romanice.REW nu-l înregistreazàçi nici diclionareleprincipalelorlimbi neolatine.
Aqa cum âm menlionat mai sus, verbul tàtàri, tàr?ri în meglenoromânà
înseamaà,,a pisa" çi ,,a frect': càn ramfi,èor !àn minti cd iarna tërarn sari ca
s-là dàmla oi ;i capi ,,cânderamcopil çinminte cà iarnapisamsareca sàdàm
oilor çi caprelor";delmi cà càtà àl ver lea-l di bdrbat aft1dttisto om ari si-1
tdrascàsari dn cap ,din momentce îl vrei atât, ial de bàrbat,dar acesrom o
sà-çifreceridichea(o sà-ti pisezesareîn cap)". În latinà,la celebrulgasfonom
Apiciusîntâlnim: teresin mortariopipeis scripulossex 62; terespiper, Iigus-
ticum,coriandrumyiridem,satureiamcepam,vinum. liqua,menet oleum.,.62;
terespipel menttm siccam,sufundisliquamen,a.diciesmel, passum,yinumet
acetunx 78 (Apic., De re coqui.),de undeputemtrageconcluzia,nu sepoatemai
clar, cà verbul meglenoromân provinedin latinà, çi nu dilr mediobulgarà,cum
afirmàCapidan.
Cu privire la sensui,,afreca"putemspunecâ acestverb estefolositnumai
în cazulcândpe corpul omului saual unui animalapareo ranàdatoritàftecàrii,
de exemplr;nàgaruari ranà càJ ràraçtisàmnru,,màgar,:lareo ranàpentrucà îi
bate samarul";di tàràri st spd.rdd.nnamsa di piëpan,de frecat s-a fàcut rosu
întrepicioare".

BIBLIOGRAF1E

Al^nasov,Mëgl. = P. Atà\aso\t, Iz fiégléno-roumain de nosjoxrs, Hamburg, 1990.


Du Cange,Gloss.= Glossariumnediae et infmae Litinitatk,Paris, 1840.
Capid^r\,MegLIII = Th. Capidan,M?Slenoromônii,llt.Dîclionar me6Lenoromâ41935.
DDA = T. Papahagi.Dictionarul dialeaulu[ aromân (general ti eti,nologic),editia a II-a, Bucu-
re$ri.i974.
Caffiot = F. Gaffior, Dictionnaire ilûstré lati -françak, Pais, 1934.
P^pahagj,MegR.= P. Papahagt,Megleno-roruînir,I-ll, Bucureçri,1902.
REW = W. Meyer-Lùbke,Romanisches EtJmologisches llôrterbucr, Heidelberg,1924.

AIJTOR{ LATINI CITATI DUPÀ DICTIONARUL LUI GAiFIOT

Apicius= Apicije, O t?rvanju(de re coquiû.eria,4picit,edilie bilingvà, Zagreb,1989.


Coiumella.Rei = L. JuniùsModeûtus Columella,Rei rxsticaescripr.(ed.Schneider,1794).
Note etimologicemegleloromâne r'7

Sene.a.Ep.= L. AnnâeusSeneca- Epistulae


ad Luciliwn(ed.Hense.Iggg).
Tenuliam,Apol = Q. SeptiûusFlorensTertullianus,,4.polog€ticr,r(ed.Oehler,l g53).
Virgilius,Grara.= Virgilius;|{arc,gramâticia!,sec.? dupàI+istos(ed.Hiimer,lgg6; 1909).

SIGLELE LOCALIIÀTILOR ANCHETATE

B = Birislàv Ct= Oçin


C=Cupà T = Tàmareca
L = Lundiri U=Umà
L = Lumnità

Desnotesétymologiquesméglénoroumaines
(Rësumé1

L'auteur proposedes étymologieslatinespour cefiainesmots mégléno_


roumarnsncn-emegisûésjusqu'ici (ànruncari, ànspicai, ànspurcari, bdtfal,
làloari), où autrementexpliqués (dttspurnari,
bàtanà,bilà, durari, ;àrari).

Facultatea de Filologie ,,Blaje Koneski,,


Skopje

S-ar putea să vă placă și