Sunteți pe pagina 1din 10

HeterotopieăşiăficţionalizareăaăspaţiuluiălaăMirceaăNedelciu

Drd. Ramona Hărşan


Universitatea „Transilvania” din Braşov

Abstract:
The present article is an attempt to reveal the underlying theoretical and symbolic structure of space
with the “optzecist” writer Mircea Nedelciu. Especially focusing on a particular category of topoi
which can be associated with Michel Foucault’s idea of heterotopy, this approach also links
Nedelciu’s idea of space to Derrida’s concept of spectralité and to Marc Augé’s non-place, aiming to
unveil the intricacy of Nedelciu’s construction of the (so-called) “fantastic” dimension of his works.
This typically postmodernist complexity eventually points out (through anthropological, sociological
and political subtext) to Nedelciu’s fundamental opposition to Romanian socialism, and to the
superficiality of some canonical critical (mis)readings of the writer’s “fantastic” constructions.

Nicolaeă Manolescuă îiă reproşeaz ă romanuluiă Tratament fabulatoriu, comparându-l


defavorabil cu Bunavestire aăluiăNicolaeăBreban,ăc ăarăfaceă„oăconcesieă[...]ăvechiiăformuleădeă
roman”,ă „ună pasă înapoi,ă spreă coerenţaă uneiă explic riă psihologiceă (şiă patologice)ă aă reverieiă
moral-politice”1.ă Înă viziuneaă sa,ă „Mirceaă Nedelciuă s-aă oprită oarecumă laă jum tateaă drumului
întreă oă proz ă aă verosimilit ţiiă realisteă (interioareă oriă exterioare)ă şiă unaă metafizic ,ă înă careă
motivaţiileă suntă deă altă ordin” 2. Ca atare, reputatul critic îi atribuie romanuluiă oă „latur ”ă (peă
care Domnia Saăoănumeşte)ă„fantastic ”3,ăînăeconomiaăc reia carenţeleădeăordinăcontinutistică
şiăesteticănuăsunt (oarecum) compensate decât prin utilizareaăcuă„inteligenţ ăartistic ”ăaăunoră
„tehniciăingenioase”4.
Luândăoăoarecareădistanţ ă(critic )ăfaţ ădeăaceast ăviziune,ăîns ,ăproblematicaălegat ădeă
dimensiunea (aşa-zis)ă„fantastic ”ăaăscrierilorăluiăMirceaăNedelciuăîmiălas ăimpresiaăuneiămaiă
mariă complexit ţiă conceptuale,ă aă uneiă plurivalenţeă destulă deă dificilă deă calificată (sauă deă
descalificat) dintr-oă singur ă mişcare.ă Opţiuneaă scriitoruluiă optzecistă îmiă pareă aă se plasa, în
acest sens – atâtădinăpunctădeăvedereăestetic,ăcâtăşiădinăpunctulădeăvedereăalăsitu riiăînăcâmpulă
dinamiciiăconcepţiilorăliterareă– laăsuficient ădep rtareădeăoăretrogradareăveritabil ă(şiădoarăpeă
jum tateă izbutit ,ă aşaă cumă oă caracterizeaz ă Nicolaeă Manolescu)ă laă „vecheaă formul ”ă
psihologic-realist .ă Iat ă deă ceă amă ales s ă m ă opresc,ă înă cadrulă prezenteiă lucr ri,ă asupraă unuiă
aspectă(maiădegrab )ădeădetaliuăaleăacesteiădimensiuniă„fantasmatice” 5 din scrierile lui Mircea
Nedelciu – şiăanume,ăasupraăunuiaădintreădiverseleămecanismeădeăficţionalizareăşiăsimbolizareă
(nuă doară înă sensă referenţial,ă ciă şiă cultural-antropologic)ă aă spaţiului.ă Esteă vorba,ă maiă precis,ă

1
NicolaeăManolescu,ăIstoriaăcritic ăaăliteraturiiăromâne, Edituraă„Paralelaă45”, Pitești,ă2008, p. 1366.
2
Nicolae Manolescu, op.cit, ed. cit., p. 1366.
3
Nicolae Manolescu, op.cit, ed. cit., p.1365.
4
Nicolae Manolescu, op.cit, ed. cit., p.1366.
5
Nicolae Manolescu, op.cit, ed. cit., p.1365.

1
despreă „punereaă înă literatur ”ă (sauă înă scen )ă aă unoră teritoriiă „semnificative” 6,ă (re)înc rcateă
simbolic – nuă neap rată înă sensă metafizic,ăaşaăcumă suntemăobişnuiţiă s ă neăaştept mă – ci mai
degrab ăpurtândăsemnificaţiiă(sauăfuncţionândăcaătrimiteri)ădeăordină(larg)ăculturală– incluzând
aici în primul rând câmpurile antropologiei, sociologiei, sau sfera filosofiei politice.
Acesteă spaţiiă semnificativeă (sauă recuperateă laă nivelulă semnificaţieiă deă c treă Mirceaă
Nedelciu) îmi par a se încadra, în linii mari, în trei categorii. Din prima categorie ar face parte
galeria non-locurilor (non-lieux) – în sensul atribuitătermenuluiădeăc treăMarcăAugé 7. Pentru
antropologulă francez,ă„non-locul”ă seăopuneă conceptuluiădeă „locă antropologic”,ăprinăaceeaăc ă
desemnez ăspaţiiăaleătranzitoriului,ă„ne-simbolizate”,ănemarcateăidentitar,ăistoricăşiărelaţional,ă
teritorii nefamiliareă şiă alienante,ă specificeă supermodernit ţii.ă Sau,ă privită dină alt ă perspectiv ă
deăacelaşiăMarcă Augé,ă non-loculăesteă„opusulăutopiei:ăelăexist ,ădarănuăconţineă niciună felădeă
societateă organic ”8.ă Celeă maiă multeă exempleă concreteă deă astfelă deă spaţiiă peă careă le
inventariaz ă cercet torulă franceză auă laă origineă activit ţiă umaneă careă presupună mişcarea,ă
c l toriaă(indiferentăc ăeăvorbaădeăvoiajeădeăpl cereăoriădeădeplas riăînăinteresăprofesional)ăsauă
implic ădestinaţiiăaleăloisir-ului. Suprapunerea cu numeroase toposuri predilecte ale prozei lui
Mirceaă Nedelciuă esteă evident ă :ă esteă vorbaă despreă drumuri,ă autobuze,ă g ri,ă aeroporturi,ă
hoteluri,ă parc ri,ă spitale,ă s liă deă şedinţe,ă cine-cluburi,ă restaurante,ă staţiuniă turistice,ă locuriă
virane etc.
Aă douaă categorieă deă spaţii semnificativeă ară fiă ceaă reprezentat ă deă ceeaă ceă aşă numi,ă
faute de mieux, toposuri ale dispariţiei (dup ăexpersiaăenglezeasc ă „vanishingăpoints”)ă– şiă
m ă referă aiciă laă Parângulă dină Călătorie în vederea negaţiei, la Muntele Mare în Tratament
fabulatoriu, oriă laă „z pezileă mişc toare”ă dină Zodia scafandrului sau O căutare în zăpadă
ş.a.m.d.ă Acesteă toposuriă punctualeă izolateă suntă miciă suprafeţeă înşel toareă careă cauzeaz ,ă înă
general,ădispariţiaă ireversibil ăaăelementluiăuman,ăoriă marcheaz ăoăruptur ăatâtădeăbrutal ă înă
identitateaă acestuiaă încâtă eaă devineă asimilabil ă uneiă dispariţiiă propriu-zise – aşaă cumă seă
sugereaz ăînăCălătorie în vederea negaţiei.ăIndividulănuăeste,ăîns ,ăsinguraă„victim ”ăaăacestoră
miciă „g uriă negre”:ă eleă înghită aleatoriuă obiecteă sauă chiară aşez riă (O căutare în zăpadă),

6
Amă preluată aiciă temenulă luiă Ionuţă Miloiă dină Geografii semnificative. Spaţiul în proza scurtă a lui Mircea
Nedelciu, Limes, Cluj-Napoca, 2011.
7
Aceeaşiă asociereă apareă şiă laă Ionuţă Miloiă înă Geografii semnificative. Spaţiul în proza scurtă a lui Mircea
Nedelciu – lucrareăap rut recent la editura Limes, pe care am descoperit-o cu câteva zile înainte de prezentarea
acestuiăarticolăînăcadrulăConferințeiăA.L.G.C.R.ădeălaăBrașovădin iulie 2011. Miăseăpareăsemnificativăs ănotezăaiciă
coincidenţaădeăviziune (coincidenț ăverificabil ăcaăatareă- înăcazulămeuăasociereaăapareășiăîntr-un articol publicat
înă„Bulletin of the Transilvania Universityă ofă Brașov”, Series IV: Philology and Cultural Studies, Vol. 4 (53),
no. 1 – 2011, pp. 101-108, intitulat Mircea Nedelciu’s Mysterious Territories) c ciă eaă vineă caă oă confirmareă
suplimentar ăaăpregnanțeiăacesteiăanalogii.
8
MarcăAugé,ăp.ă103ăapudăIonuţăMiloi,ăop.ăcit., ed.cit., p. 50.

2
funcţionândă caă ună felă deă portaluriă cuă punctă deă destinaţieă neprecizată (sauă inexistent),ă ceă
transfer ă înă neantă (ori într-oă dimensiuneă paralel ,ă care nuă seă reveleaz ă lecturii)ă calupuriă deă
realitateă concret .ă Priviteă dină acestă unghi,ă toposurileă dispariţieiă potă s ă creezeă impresiaă uneiă
aparenteăînc rc turiămetafizice,ădarăeleăseărecomand ăînărealitate,ăîns ,ămaiădegrab ,ăcaăspaţiiă
semnificativeăpronunţatămarcateădeăcoordonataăsubiectiv ăaăspaţiului.ăCeeaăceănuăexclude,ăpeă
deă alt ă parte,ă aspectulă sociologică ală semnificanţeiă loră înă plană literară :ă z padaă şiă criv ţulă
Siberiană careă bântuieă B r ganulă înă prozeleă scurteă şiă înă romanulă Zodia scafandrului, de
exemplu,ă funcţioneaz ă înă modă evidentă şiă caă trimiteriă alegoriceă laă situaţiaă geo-politic a
României socialiste,ăsemnalândăefecteleădominaţieiăsovieticeăasupraăcorpuluiăsocialăsauăasupraă
identit ţiiăindividuale.ă
Înă fine,ăaătreiaăcategorieădeă spaţiiăsemnificativeăesteăşiăceaă laăcareăamăs ă m ăreferăpeă
largăînăceleăceăurmeaz :ăesteăvorbaădespreăceea ce voi numi aici amplasamente heterotopice,
pornind de la teoria lui Michel Foucault din Altfel de spaţii9. Pentru filosoful francez,
heterotopiileăsuntă(al turiădeăutopii)ăunătipăaparteădeălocuriăantropologice,ădiferiteăsauă„altfel”ă
în raport cu toate celelateă datorit ă (sauă dină cauza)ă unuiă surplusă deă semnificaţieă careă liă seă
atribuieă(directăsauăindirect)ădeăc treăculturaădinăcareăfacăparte.ăAsimilabileăobiectuluiăoglind ă
(incluzând aici atât coproralitateaălui,ăcâtăşiăreflexia – virtual ,ăutopic ăsauădistopic ă– pe care
oăpropuneăprinăîns şiănaturaăsa),ăacesteă„contra-amplasamente”ă– cumăleănumeşteăFoucaultă–
suntă „ună soiă deă utopiiă efectivă realizateă înă careă amplasamenteleă reale,ă toateă celelalteă
amplasamenteă realeă careă seă potă g siă înă interiorulă culturiiă suntă înă acelaşiă timpă reprezentate,ă
contestateăşiă inversate”10,ăşiăreprezint ăoă „contestareădeopotriv ă mitic ă şiăreal ăaă spaţiuluiă înă
careătr im”11.ăEleăoglindescăculturaă(înăsensălarg)ădeăpeăpoziţiaăexcepţiei,ăaăexcluziunii,ăsauăînă
orice caz, a ceea ce o anumit ăform ădeăorganizareăsocial ărespinge,ăîndep rteaz ăsauăizoleaz .ă
Revenind la amplasamentele heterotopice ale lui Mircea Nedelciu, mi se pare
importantă deă observat,ă înă primulă rândă (şiă amă s ă revin,ă spreă finalulă lucr rii,ă laă naturaă acesteiă
importanţe)ăc acesteăreprezent riăsauăconfigur riăaleăspaţiuluiăficţionalădinăscrierileăsaleăsuntă
superpozabileă pân ă laă identificareă cuă categoriileă – şiă înă mareă m sur ,ă chiară cuă ilustr rileă
concrete – pe care le propune gânditorul francez. Ma refer aici, mai întâi, la teritoriile puternic
înc rcateă deă „spectralitate”ă (cumă ară spuneă Derrida)ă deă tipă colonie: falansterul din Valea
PlânşiiăînăTratament Fabulatoriu – reluat într-oăm sur ărelativ ădeătoposulăconaculuiăboieruluiă

9
Espaces autres, în Dits et écrits, Gallimard, Paris, 1994.ăTrad.ăînălimbaăromân :ăAltfel de spaţii, în Theatrum
philosophicum,ăCasaăC rţiiădeăŞtiinţ ,ăCluj-Napoca, 2001.
10
Michel Foucault, Altfel de spaţii, în Theatrum philosophicum,ă Casaă C rţiiă deă Ştiinţ , Cluj-Napoca, 2001, p.
254.
11
Id., op.cit, ed. cit., p. 255.

3
Matei din Zodia scafandrului, sau colonia muncitoreasc ăBumbeşti-Livezeni din Călatorie în
vederea negaţiei.ă Înă aceeaşiă categorie,ă dară caă specieă distinct ,ă seă încadreaz ă toposulă
fitotronului (din Călătorie în jurul satului natal, sau din Fuica/Fundulea din Tratament
fabulatoriu şiă Zodia scafandrului). O ultim ă grupareă deă spaţiiă heterotopiceă ară includeă
cazărmile, internatele, închisorile şi casele de copii din romanul Zmeura de câmpie şiădină
prozele scurte.
Dară înainteă deă aă explicitaă asociereaă peă careă credă c ă oă putemă realizaă întreă teoriileă
gânditorului franceză şiăaceast ăcategorieădeă spaţiiăsemnificativeăaleă luiă MirceaăNedelciu,ă voiă
z boviăîntâiăasupraătoposurilor heterotopice propriu-ziseăşiăasupraămetodelorădeăficţionalizareă
aă spaţiuluiă loră reală deă referinţ .ă Miă seă pareă relevant,ă maiă ales,ă s ă atragă atenţiaă asupraă unuiă
atribut aparte al acestui sub-tipă deă „geografieă semnificativ ” 12, atribut pe care l-aşă numiă (laă
limit )ăspectralitate a spaţiului antropologic.ăJacquesăDerridaăînţelegeăprină„spectralitate”13
oăprezenţ ă(opresiv ăsauăfrustrant )ăaăabsenţeiă(fieăc ăesteăvorbaădespreăelementeăceăţinădeăaxaă
trecutuluiăcareă„bântuie”ăşiămarcheaz ăsauăinfluenţeaz ăreprezent rileăprezentului,ăfieăc ăesteă
vorbaădespreă virtualit ţiă – atunciă cândă „spectrul”ă esteăoăproiecţieăaă viitoruluiă – sau de cadre
mentale diferite, potenţiale,ă careă exercit ă anumiteă presiuniă asupraă realului).ă Pornindă deă aici,ă
miăseăpareăc ă laă MirceaăNedelciu,ăoăastfelădeă spectralitateăseăcomunic ă laă multipleă niveleă înă
cazulăanumitorătoposuriărecurente,ăşiăm ăreferăaiciăînăspecialălaăcel al conacului boieresc.
Înăacestăsens,ătrebuieăs ăreţinem,ăpeădeăoăparte,ăc ăacesteăamplasamenteăbeneficiaz ădeă
ună referentă comun,ă înă mareă m sur ă real,ă careă seă coloreaz ă şiă re-coloreaz ă mereuă diferită dină
punctă deă vedereă simbolic,ă antropologică şiă identitar,ă f r ă caă urmeleă trecuteă s ă seă ştearg ă
complet.ă Înă filigranulă peisajuluiă înă careă esteă situată „falansterul”ă dină Fuicaă înă Tratament
fabulatoriu putemăcitiă f r ăpreaă mult ăgreutateăacelaşiăpeisajădeă fundalăpeăcareă îlăreg simă înă
Zodia scafandrului, în împrejurimile comunei Boroana,ăşiălâng ăFunduleaăluiăMirceaăNedelciuă
şiă Mateiuă Caragiale.ă Acestă fundală reală esteă dislocat,ă fireşte,ă şiă cap t ă istoriiă ficţionaleă într-o
oarecareăm sur ădiferiteădeălaăunăromanălaăaltul,ădarăprezint ăaceleaşiăelementeădeăbaz ăcareăseă
suprapun: conacul cu blazon imaginar ală „buniculuiă Marcu”ă (dină Tratament fabulatoriu), al
„boieruluiă Matei”ă (dină Zodia scafandrului)ă şiă ală luiă Mateiuă Caragialeă deă lâng ă Fundulea,ă
dimpreun ă cuă elementeă importanteă ceă ţină deă identitateaă antropologic ă aă locului;ă bloculă
comunistă neterminată aşezată lâng ă fostulă conac,ă m rturieă aă uneiă tentativeă deă înfiinţareă aă uneiă
cooperativeăagricole,ăpeăcareăîlăreg simăînăambeleăromane;ălaăoăoarecareădep rtareădeăacestea,ă
cealalt ămoşieăaăfamilieiăSionă(numit ă„LaăCocoane”ăşiăîntr-unăroman,ăşi-năcel lalt);ăcomunaă

12
SintagmaăîiăaparţineăluiăIonuţăMiloi,ăop.ăcit.,ăed.ăcit.
13
Jacques Derrida, Spectres de Marx, Galilée, Paris, 1993.

4
cuă fitotronădinăapropiere,ăsituat ă înăproximitateaăBucureştiuluiă(Fuica-Temenia în Tratament
fabulatoriu /ăFuicaăşiăFunduleaăînăZodia scafandrului).
Înă cadrulă delimitată deă acesteă elementeă peisagisticeă concreteă (şiă cuă corespondenţiă
adeseaă câtă seă poateă deă reali,ă dinafaraă rameiă ficţionale)ă îşiă facă loc,ă îns ,ă peă principiulă
palimpsestului,ă al turiă deă semnificaţiileă antropologiceă şiă sociologiceă careă leă suntă asociateă înă
prezentulă romanului,ă şiă spectreleă celoră trecute.ă Misteriosulă conac-colonie din Tratament
fabulatoriu areă înă spateă oă lung ă istorieă „deviant ” – imaginat ă sauă nu – peă careă oă evoc .ă
Succesiv,ă acestaă aă fostă loculă deă izolareă ală maiă multoră excluşiă (sauă auto-exilaţi)ă dină cadrulă
diferiteloră organiz riă sociale.ă Maiă întâiă marcândă pozitivă distincţiaă social ă aă „boierilor”ă înă
raportăcuăs teniiădinăTemenia,ăelăaăservităapoiădeărefugiuăunorăpersoaneădec zuteădină(sauăcareă
auă renunţată la)ă drepturileă loră deă aă participaă laă viaţaă social ă aă comunit ţii:ă oă femeieă aă c reiă
identitateă r mâneă neelucidat , retras ă aiciă pentruă aă daă naştereă unuiă copilă dină flori;ă „buniculă
Marcu”ă cuă iluziileă saleă aristocratice;ă bastardulă şiă „anticomunistul”ă Fistonă Gulianu;ă apoi,ă
utopiştiiăşi,ăînăfinal,ămeteorologulăLuca,ăprotagonistulăsuspectădeăschizofrenieăalăc rţii.ăLaăfel,
actualaă„FermaăIăBoroana”ăaăfost,ăpeărând,ăconaculăboieruluiăMatei,ăsediulăuneiăgarnizoaneăaă
armateiăruseşti,ăînchisoareăpentruădeţinuţiăpolitici.ăToateăacesteăavataruriătrecuteăaleăaceluiaşiă
cadruă auă tendinţaă deă aă obseda,ă deă aă „bântui”ă şiă deă aă seă impune ca presiune în raport cu
prezentul;ăeleăr scolescămemoriaăpersonal ăsauăcolectiv ,ăşiăgenereaz ,ăînăplanăindividual,ădeă
laăviseăneliniştitoareă(DiogeneăSava)ăşiăc ut riăidentitare,ălaăobsesii,ăfieăeleăşiăpasagereă(Zareă
Popescu) sau chiar presupuse halucinaţiiă(Luca).ă
Nuănumaiăspaţiileălegateădeăsferaăbiograficuluiăauăîns ,ălaăMirceaăNedelciu,ăpropriet ţiă
spectrale.ă Coloniaă muncitoreasc ă areă şiă eaă oă aur ă asem n toareă cuă ceaă aă falansteruluiă dină
Tratament fabulatoriu în Călătorie în vederea negaţiei: cea a utopiei,ă aă unuiă spaţiuă idilic,ă
ideal,ăaproapeămitic,ăînăcadrulăc ruiaăsocietateaădinăcareăfaceăparteăîşiăg seşteăînăacelaşiătimpă
criticaăşiăîmplinireaăabsolut .ăPeădeăalt ăparte,ăfitotronulăreprezint ăunăspectruăalăviitorului,ădară
şiă ună „altfelă de”ă spaţiuă – închis,ă claustral,ă cumă observ ă Ionuţă Miloi14 – în care totul este
controlată şiă controlabilă cuă mijloaceleă ştiinţei,ă iară dizlocareaă diferiteloră speciiă deă planteă
(simbolic ,ăşiăea,ăînăplanăsociologic)ăîşiăg seşteăunălocăînăfiresculălucrurilor.ăLaăfel,ăcazarma,
internatul,ă închisoarea,ă casaă deă copiiă suntă spaţiiă careă auă proprietateaă spectralit ţii,ă aă
„bântuirii”,ăasupraăceluiăcareăle-aălocuit;ăeleăreprezint ăoăprezenţ ăaăabsenţeiăcarduluiăfamilială
şi/sauăfamiliar,ăunăexil,ăşiăînăacelaşiătimp,ăoăform ădeăeducare (sau re-educare,ăresetare)ăsocial ă

14
Ionuţă Miloi, Geografii semnificative. Spaţiul în proza scurtă a lui Mircea Nedelciu, Limes, Cluj-Napoca,
2011, p. 43.

5
– darăunaăcareăîşiăg seşteăloculădoarăînafaraăcadruluiăsocialăobişnuit,ăunaăcareăseăcereăizolat ă
igienic.
Aceast ă„spectralitate”ăpeăcareăamăîncercatăs ăoăinstituiăcaăfiindătr s turaăantropologic ă
deăbaz ăaăamplasamentelor heterotopice imaginate de Mircea Nedelciu,ăarăputeaăfiădefinit ,ăînă
rezumat,ă caă fiindă oă funcţie de oglindire, de reflectare, într-ună sens,ă mitic ,ă aă realului;ă eaă nuă
este,ă îns ,ă doară ună simpluă atribut,ă ciă ună principiuă activ,ă oă funcţieă social ă înă definitiv,ă c ciă
raportulă heterotopiilorăcuăsocietateaăpeăcareăoăreflect ăesteăunulă nuădescriptiv,ăciăcritic,ăchiară
dac ăaceast ăcritic ăseăfaceăuneoriăprinărecursulălaămitologiiă(tradiţionaleăoriămoderne).ăEleănuă
suntăspaţiiăaleăoglindiriiă înă machet ăaăsociet ţiiă ca atare, ci a unor forme sublimate (utopice)
sau,ă dimpotriv ,ă aă unoră formeă descentrate,ă devianteă (distopice)ă aleă ei;ă înă ambeleă cazuri,ă
prezenţaă modeluluiă mentală peă careă acesteă spaţiiă îlă reflect ă esteă unaă spectral ,ă ap s toare,ă
generatoare de disconfort – o form ă deă „presiune”ă înă definitivă (pentruă aă folosiă oă expresieă aă
autorului),ăcareăareătendinţaădeăaăre-modelaăsauădeăaămarcaăspaţiulăsocial.ăLaăMirceaăNedelciu,ă
„presiunea”ă reveleaz ă dramaă identitar ,ă individual ă sauă colectiv ă tipic ă imediateiă noastreă
contemporaneit ţi,ădarăcareăapareăaiciăcuăatâtămaiădebusolant ăcuăcâtătrecereaădeălaăoăsocietateă
laăaltaăeste,ăînăspaţiulăromânesc,ăunaăcultivat ăşiăcatalizat ăin vitro deăc treăregimulătotalitar.
Deă altfel,ă printreă pricipiileă careă contureaz ă pentruă Michelă Foucaultă conceptul de
hetertopieăfigureaz ăşiăacelaăconformăc ruiaă„de-aălungulăistorieiăsale,ăoăsocietateăpoateăfaceăs ă
funcţionezeă înă moduriă foarteădiferiteăoăheterotopieăcareăexist ăşiăcareă n-aă încetatăvreodat ăs ă
existe;ă[...]ăaceeaşiăheterotopieăpoate,ăînăfuncţieădeăsincroniaăculturiiăînăcareăseăg seşte,ăs ăaib ă
oă funcţionareă sauă alta”15,ă întocmaiă precumă amplasamentulă deă lâng ă Boroanaă sauă toposulă
„falansterului”ă deă lâng ă Fuica.ă Peă deă alt ă parte,ă eleă „presupună ună sistemă deă deschidereă şiă
închidereăcareăînăacelaşiătimpăleăizoleaz ăşiăleăfaceăpenetrabile” 16,ădară„eşti,ăprinăchiarăfaptulăc ă
aiă intrat,ă exclus”17,ă ceeaă ceă seă confirm ă atâtă înă cazulă conacului-colonie sau al conacul
boeiresc,ăcâtăşiăînăceeaăceăpriveşteăînchisorile,ăinternateleăsauăorfelinateleăluiăMirceaăNedelciu.
Aşaăcumăamămaiănotatăşiămaiădevreme,ăaceste toposuri din scrierile prozatorului român
corespund diferitelor categorii de heterotopii antologate de filosoful francez. Unele dintre
spaţiileăsemnificativeăpeă careă leăreg simă laăMirceaăNedelciu,ăprecumă internatul sau cazarma
(înă funcţiaă loră deă baz ,ă tradiţional ,ă deă toposuriă aleă maturiz rii),ă suntă menţionateă deă Michelă
Foucault,ăînăcategoriaăheterotopiiloră„primitive”ă(sauă„deăcriz ”),ădefiniteăcaăspaţiiăprivilegiateă
şi/sauă interzise,ă „rezervateă indiviziloră careă seă afl ,ă înă raportă cuă societateaă [...]ă înă care-şiă ducă

15
Michel Foucault, Altfel de spaţii, în Theatrum philosophicum,ă Casaă C rţiiă deă Ştiinţ ,ă Cluj-Napoca, 2001, p.
256.
16
Id., op.cit, ed. cit., p.258.
17
Id., op.cit, ed. cit., p.259.

6
viaţa,ă înă stareă deă criz .ă Adolescenţii,ă femeileă peă perioadaă menstruaţiei,ă femeileă careă stauă s ă
nasc ,ăb trâniiăetc.”18.ăPeădeăalt ăparte,ăsusţineăFoucault,ăînămodernitate,ăheterotopiaădeăcriz ă
se faceătotămaiămultăînlocuit ădeăheterotopiaă„deădeviaţie”:ăceaă„înăcareăsuntăplasaţiăindiviziiăală
c roră comportamentă esteă deviantă înă raportă cuă mediaă sauă normaă impus ” 19. Dintre acestea,
avem,ă inventariateă chiară deă gânditorulă francez,ă caseleă deă odihn ,ă clinicile psihiatrice,
închisorile.ă Coloniile,ă deă asemenea,ă suntă menţionateă caă ună „tipă extremă deă heterotopie”,ă
„heterotopiaădeăcompensaţie”,ăcareăseădefineşteăcaăgenerândă„unăaltăspaţiu,ăunăaltăspaţiuăreal,ă
pe-atât de perfect, de meticulos, de bine aranjat pe câtădeădezordonat,ădeăprostăalc tuit,ăşiădeă
r masă înăstadiulădeă schiţ ăesteăală nostru”20. La fel, fitotronul lui Nedelciu s-ar putea încadra
foarteăbineăprintreăspeciileăheterotopieiă„fericiteăşiăuniversalizante”ă– ceaăcareă„areăputereaădeă
a juxtapune într-un singur loc mai multe [...] amplasamente care, în ele însele, sunt
incompatibile”,ăprecumăgr dinaătradiţional ăpersan ,ăgr dinaăzoologic ămodern ăetc.ă
Dincolo,ăîns ,ădeătoateăacesteătr s turiăcareăînlesnescăidentificarea,ăînăoperaăscriitoruluiă
optzecist, aă amplasamenteloră imaginareă menţionateă caă modeleă spaţialeă heterotopice,ă nuă
trebuieăuitată(aşaăcumă spunamăşiă maiă înainte)ăc ă acesteaă îndeplinesc,ăcaăşiă heterotopiaăreal ,ă
anumiteăfuncţiiăînăraportăcuăuniversulă(ficţionalăşiănuănumai)ădinăcareăfacăparte:ăeleăgenereaz ă
iluzii,ăofer ăcompensaţii,ăcompar ăsauădeconstruiescămitico-criticărealitateaăficţional ădinăcareă
facă parte,ă şiă implicit,ă peă ceaă real ,ă dinafaraă cosmosuluiă romanesc.ă Miă seă pareă importantă deă
semnalată c ă eleă potă fiă considerate,ă înă definitiv,ă emanaţiiă aleă realit ţiiă propriu-zise, o specie
aparte de heterotopii de natură literară.ăCaăoriceăheterotopie,ăeleăocup ,ăpeădeăoăparte,ăună
locă concretă înă spaţiulă factuală(conaculă şiă fitotronulădeă laă Fundulea,ăorfelinateleăşiă închisorileă
pentruădeţinuţiăpoliticiădină B r ganăetc.),ăşiă îşiă auăşiăspaţiulă propriuădeăreflectare;ăacestaădină
urm ă esteă îns ă unulă dublată – accentuat,ă oriă îmbog ţită – deă preluareaă şiă transfigurareaă saă
romanesc .ă Heterotopiileă literareă aleă luiă Mirceaă Nedelciuă ară puteaă fiă gândite,ă deci,ă caă s ă
p strezăanalogiaăluiăMichelăFoucault,ăcaănişteăoglinziăaăc rorăimagineăreflectat ăarăsem naămaiă
degrab ăcuăoăinfinit ăpunereă înăabis,ăoriăcuă imagineaădintr-un caleidoscop21.ăNuăamă s ă insistă
mai mult asupra „interferenţeloră şiă fluidit ţii”22 limitelor dintreă spaţiulă realit ţiiă şiă celă ală
ficţiunii,ă foarteă bineă valorizateă deă recentulă studiuă ală luiă Ionuţă Miloiă referitoră laă geografiileă
semnificative ale prozei scurte nedelciene.

18
Id., op.cit, ed. cit., p.255.
19
Id., op.cit, ed. cit., p.255-256.
20
Id.t, op.cit, ed. cit., p.259.
21
M ăapropiu,ăaici, deăoăsugestieăf cut ădeăGheorgheăCr ciunăînăDoi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul
ei). Fotograme cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu (Edituraă„Grinta”,ăCluj-Napoca, 2003), p. 146.
22
ExpresiaăîiăaparţineăLindeiăHutcheon,ăînăA Poetics of Postmodernism, Routlege,ăNewăYork,ă1988,ăapudăIonuță
Miloi, op. cit., ed.cit., p. 26.

7
Amăs ăm ăopresc,ăînăschimb,ăpentruăilustrare,ăasupraăfuncţiilorăpeăcareăleăîndeplinesc
uneleă dintreă amplasamenteleă discutateă pân ă acumă înă raportă cuă culturaă careă le-a generat.
Toposul din Tratament fabulatoriu, spre exemplu, îndeplineaă iniţială funcţiaă deă spaţiuă
privilegiatăsauăalăprivilegieriiăsociale,ăinterpunândăoădistanţ ăîntreăputereă(boierul)ăşiămulţimi.ă
Povestirea îlă surprinde,ă îns ,ăodat ăceă începeăs ă joaceă(înăcadrulăaceleiaşiăordiniăsociale,ădară
într-unămomentăînăcareăeaăfaceăpasulăspreămodernitate)ărolulăuneiăheterotopiiădeădeviaţieăînc ă
hibrid ,ă pentruă mamaă singur ă careă seă refugiaz ă aiciă oadt ă ceă aă dec zută dină drepturileă saleă
sociale,ăprină înc lcareaăreguliloră moraleiătradiţionale.ă Aceeaşiă heterotopieădevineăpropriu-zis
„deviant ”ă (caă specieă aă cliniciiă psihiatrice) pentru bunicul Marcu, care se auto-exclude din
cultura sa prin dorinţaă deă aă transcendeă ilegitimă ordineaă înc ă stratificat ă lumii,ă inventându-şiă
propriaădescendenţ ănobiliar ,ăşiăprinărefuzulăpeăcareăacest ăatitudineă„anormal ” îlăimplic ăînă
raport cu structura social ă dat .ă Câtevaă generaţiiă maiă târziu,ă acelaşiă conacă joac ă dejaă rolulă
închisoriiăpoliticeăpentruăFistonăGulianu,ăindividă„deviant”ăaăc ruiăneadecvareălaănouaăordine
socialist areăconsecinţeă strictăstabiliteăprină lege,ăceă nuăcunoscărelativaă mobilitateăcutumeloră
deă alt dat .ă Înă final,ă acestă spaţiuă devineă ună amplasament compensatoriu-iluzoriu, al utopiei
propriu-zise,ă odat ă cuă înfiinţareaă fantomaticeiă coloniiă hipiot-fourrieriste pe care o
descoper /imagineaz ă meteorologulă Luca;ă devenită clandestină elă însuşi,ă acestă spaţiuă seă
raporteaz ăacumăcriticăşiăinversălaăculturaădeăorigine,ăînăacelaşiătimpăînăcareăseăvreaăexemplulă
eiăideal.ăReflectândămereuătrecereaădeălaăoăorganizareăsocial ăşiădeălaăoăreprezentareăaăputeriiă
laă alta,ă toposulă înă discuţieă reveleaz ă mereu,ă deă fapt,ă angoasele,ă temerileă subliminaleă aleă
fiec ruiă tipă societal.ă Maiă mult,ă intensitateaă cuă careă îşiă deconstruieşteă culturaă îmiă pareă aă fiă
directăproporţional ăcuăgradulădeăconstrângereăcareăcaracterizeaz ădiscursulăputerii,ăiarăefectulă
creatăesteăfieăoătentativ ădeărecuperareă(m carăindividual )ăaăistorieiăidentit ţiiăculturaleă(caăînă
Zodia scafandrului),ăfieăoăîncercareădeăaăre(defini)ăîntregăspaţiulăsocio-politicăşiăcultural,ăprină
generareaă unuiă spaţiuă alternativă concretă (caă înă Tratament fabulatoriu).ă Peă deă alt ă parte,ă
amplasamenteleă heterotopiceă deă deviaţieă precumă internatul,ă casaă deă copiiă şiă cazarmaă suntă
varianteăaleămodeluluiăînchisoriiăteoretizatădeăacelaşiăMichelăFoucaultăînă A supraveghea şi a
pedepsi,ă şiă anumeă celă ală panopticului.ă Maiă mult,ă fitotronulă esteă şiă elă oă form ă aă gr diniiă
botaniceăcontaminat ădeăspeciaăînchisorii,ăînăcalitateaăsaădeăspaţiuăînchis,ăermetic,ăşiăcontrolată
cuă maxim ă rigurozitate23.ă Spectrulă ideiiă deă supraveghere,ă cuă valenţeleă culpabilizatoareă
atribuiteă deă Foucaultă şiă vizândă s ă seă re-localizezeă înă interiorulă conştiinţeiă individualeă seă
reveleaz ăastfel,ă subtil,ăcaă funcţionândăpeăprincipiulă „omniscienţeiă invizibile”ăavută înă vedereă

23
Amă preluată observaţiaă conformă c reia fitotronulă ară fiă ună spaţiuă claustrală deă laă acelaşiă Ionuţă Miloi,ă op. cit.,
ed.cit., p.43.

8
deăJeremyă Bentham,ădarăreprezentândăcritică laă MirceaăNedelciuăordineaăspecificăsocialist ăaă
lumii,ădândăsenzaţiaăunuiă„mareăazil”ă(dup ăoăalt ăformul ăfoucaldian )ăsauăaălumiiăcomunisteă
caăvariaţiuneăpeătemaăînchisorii.ă
S-arăputeaăafirmaăînăfinal,ăcredăeu,ăpornindădeălaăobservaţiileăpeăcareăle-am notat aici,
c ăacesteăspaţiiăimaginateădeăMirceaăNedelciuăcaăheterotopiiăliterareănuămaiăţinădeăoăconcepţieă
tradiţional ăaăfantasticului,ămenit ăs ăimpliceăoădimensiuneămetafizic ăaă weltanschaaungului,
aşaăcumăs-aăvehiculatăînăliteraturaădeăspecialitate.ăCuăatâtămaiăpuţinămiăseăpare,ădeăasemnea,ăc ă
conotaţiileă simboliceă deă natur ă antropologic ă şiă socoilogic ă aleă uneiă astfelă deă construcţiiă aă
universuluiă ficţională maiă potă fiă considerateă oă regresieă spreă convenţiileă romanuluiă realistă sauă
spreă„realismulăpsihologic”ătradiţional.ăCred,ămaiădegrab ,ăc ăal turiădeăgeografiaăficţional ăaă
non-locurilor sauă aă toposuriloră dispariţieiă (locuriă cuă oă coloratur ă subiectiv-individual ă ceă
trimiteă maiă degrab ă laă oă abordareă deă tipă Bachelardă aă chestiunii 24),ă acestă genă deă spaţialitateă
„semnificativ ”,ăheterotopic ,ăvineăşiăelătotăpeăunăfilonărecent,ăpostmodern-deconstructivistăşiă
deă factur ă francez ă – iar aceastaă dină urm ,ă nuă doară înă sensulă înă care teoriile lui Michel
Foucaultăauăconstituităoăinfluenţ ăimportant ăpentruăscriitorulăromân,ăciăşiă prin modul în care
raţionalitateaă teoretic ă şiă sensibilitateaă estetic ă sunt aici inter-relaţionate, formând împreun ă
substanţaăşiămetodaădiscursului romanesc.
GheorgheăCr ciunănota,ăînăargumentulălaăDoi într-o carte... 25, c ăMirceaăNedelciuăeraă
„ună fascinatăalăobişnuitului,ăobsedatădeă necesitateaăg siriiăunoră modalit ţiăepiceăcareăs ă fac ă
dinălumeaăreal ăunăteritoriuădeăoăpregnant ăirealitate”.ăConvingereaămeaăesteăc ăaceastaăarăfiă
cheiaădeăbolt ăînăcareăarătrebuiăcitit ăîntreagaădimensiuneăaparentăfantastic ăsauă„fabuloas ” a
opereiă luiă Mirceaă Nedelciu,ă ună autoră careă şi-aă g sit,ă înă mod evident, propriile formule
realizare şiăutilizareăliterar ăa ceeaăceăViktorăŞklovskiănumeaă„insolitare”26.

Înştiinţare: Aceast ălucrareăesteărealizat ăcuăsprijinulăProgramuluiăOperaţionalăSectorialăDezvoltareaă


Resuresloră Umaneă (POSă DRU),ă ID76945ă finanţată deă Fondulă Socială Europeană şiă deă Guvernulă
României.

24
În La poétique de l’espace, ed. a II-a, Quadriage/PUF, Paris, 2004.
25
GheorgheăCr ciun,ăDoi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fotograme cu Radu Petrescu şi Mircea
Nedelciu, Edituraă„Grinta”,ăCluj-Napoca, 2003, p. 19.
26
Viktoră Şklovski,ă Arta ca procedeu, în Poetică şi stilistică. Orientări moderne,ă Univers,ă Bucureşti,ă 1972,ă pp.ă
157-171.

9
Referinţeăbibliografice

NEDELCIU, M. Zmeura de câmpie.ăBucureşti:ăEd.ăMilitar ,ă1984.

NEDELCIU, M. Tratament fabulatoriu. Ed. a II-a.ăBucureşti:ăCompania,ă2006.

NEDELCIU, M. Zodia scafandrului. Ed. a II-a.ăBucureşti:ăCompania, 2000.

NEDELCIU, M. Proză scurtă.ăBucureşti:ăCompania,ă2003.

AUGÉ, Marc. Non-Lieux: Introduction à une anthropologie de la surmodernité. Paris: Seuil,


1992.

BACHELARD, G. La poétique de l’espace. Ed. a II-a. Paris: Quadriage/PUF, 2004.

CR CIUN,ă Gh.ă Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu
Petrescu şi Mircea Nedelciu. Cluj-Napoca: Grinta, 2003.

DERRIDA, J. Spectres de Marx. L'état de la Dette, le Travail du Deuil et la Nouvelle


Internationale. Ed. I. Pars: Édititons Galilée, 1993.

FOUCAULT, M. A supraveghea şi a pedepsi. Ed. a II-a.ăPiteşti:ăEd.ăParalelaă45,ă2005.

FOUCAULT,ăM.ăAltfelădeă spaţii.ăÎn:ă Theatrum philosophicum. Cluj-Napoca:ăCasaăC rţiiădeă


ştiinţ ,ă2001.

MANOLESCU, N. Istoria critică a literaturii române. Art.ă „Mirceaă Nedelciu”,ă pp.ă 1365-
1367.ăPiteşti:ăEd.ăParalelaă45,ă2008.

MILOI, I. Geografii semnificative. Spaţiul în proza scurtă a lui Mircea Nedelciu. Cluj-
Napoca: Limes, 2011.

ŞKLOVSKI,ăV.ăArta ca procedeu. În: Poetică şi stilistică. Orientări moderne, pp. 157-171.


Bucureşti:ăUnivers,ă1972.

10