Misiune de audit de bază asupra situaţiilor financiare anuale

ale societăţii comerciale SC ELECTRO BOBINAJ SRL DEVA,

aferente exerciţiului financiar 2009

Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare anuale ale unei entităţi este de a exprima o
opinie potrivit căreia situaţiile financiare anuale au fost stabilite, în toate aspectele lor semnificative,
conform unui cadru general de raportare identificat. Fiind vorba despre situaţiile financiare ale
exerciţiului financiar 2009, societăţile comerciale au aplicat, în întocmirea situaţiilor financiare
anuale OMFP nr. 1752/2005 (pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1080/2005).

1. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit

‘’
Auditorul şi clientul trebuie să fie de acord în privinţa termenilor angajamentului. Termenii
agreaţi de ambele părţi trebuie să fie înregistraţi într-o scrisoare de angajament sau într-o altă formă
potrivită de contract.
În România, contractul de prestări servicii încheiat între auditor şi entitatea auditată îmbracă
forma unui contract de mandat, prin care auditorul efectuează anumite lucrări în numele şi pe seama
clientului.
Este atât în interesul clientului, cât şi al auditorului, ca acesta din urmă să trimită o scrisoare
de angajament, de preferat înaintea începerii angajamentului, acest lucru ajutând la evitarea
neînţelegerilor în ceea ce priveşte angajamentul. Scrisoarea de angajament documentează şi
confirmă acceptarea de către auditor a numirii, a obiectivului şi sferei angajamentului de audit, a
întinderii responsabilităţilor auditorului faţă de client şi a formei oricăror raportări.
Forma şi conţinutul scrisorilor de angajament pot varia de la un client la altul.’’
(www.focusfinanciar.ro )

În calitate de auditor apreciez posibilitatea de a îndeplini această misiune ţinând cont

de regulile profesionale şi deontologice.
Acţiunile întreprinse în această etapă permit colectarea informaţiilor necesare fundamentării
deciziei de acceptare a misiunii:
- cunoaşterea globală a întreprinderii
- examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor
- examenul competenţei
- contactul cu fostul auditor sau cenzor
- decizia de acceptare a mandatului
- fişa de acceptare a mandatului
(www.scritube.com )

1
Fişa de acceptare a mandatului

Dosar client: S.C. ELECTRO FIŞA DE ACCEPTARE A Ref.

BOBINAJ S.R.L MANDATULUI (procedura
de acceptare) Pag.
Exerciţiu: 2009 Auditor: Paralescu Ioan Data:
1. Informaţii asupra întreprinderii
2. Natura misiunii
3. Onorarii
4. Decizia şi procedura de acceptare
5. Repartizarea dosarului
6. Alte proceduri
1. Informaţii asupra întreprinderii:
- Sediul: str. Orhideelor nr.6, Deva jud. Hunedoara
- Forma juridică: societate cu răspundere limitată
- Obiectul de activitate: executare lucrări de instalaţii electrice
- Sucursale, filiale: Deva, executii lucrari si la furnizori
- Conducerea: Ştirban Ilie
- Cifra de afaceri în ultimul an încheiat: 104864 lei
- Efectiv de salariaţi: 6
- Expertul contabil extern: S.C. QUANTUM EXPERT S.R.L
- Consultant juridic: Alic Deli Maria şi Paralescu Ioan

2. Natura angajamentului de audit:

- Export (cenzor): nu are
- Originea mandatului;
- Cenzorii unităţii: Trif Constantin, Anghelescu Maria
- Lucrări împreună cu cenzorii unităţii: revizuirea situaţiilor financiare
- Alte misiuni în această întreprindere: nu există

3. Onorarii
- Barem
- Onorarii prevăzute:

4.Decizia şi procedura de acceptare

Data Viza (responsabilului
19.01.2009 de lucrări)

Refuz de misiune
Acceptarea misiunii
(cu menţionarea eventualelor riscuri majore)

5. Repartizarea dosarului:
- Responsabilul lucrării: Paralescu Ioan
- Responsabili adjuncţi: Maris Camelia, Surugiu Lorena Bianca

2
 Data Vize
Scrisoare către preşedintele (directorul societăţii) 10.01.2009
Contactul cu auditorul anterior 16.01.2009
Scrisoare de acceptare a angajamentului 26.01.2009
Examenul dosarelor şi al rapoartelor predecesorilor 29.01.2009
Raport asupra convorbirilor cu conducerea unităţii 05.02.2009

1. Revederea anuală a criteriilor de acceptare

Exerciţiul Data
2009 08.01.2009

2. Decizia şi procedura de acceptare

Menţinerea mandatului: Desemnări de responsabili: Paralescu Ioan, Maris Camelia,
Surugiu Lorena Bianca

2. Demisia
Motive:
…………………………………….

Scrisoare de angajament:

SCRISOARE DE ANGAJAMENT
Către Conducerea: SC ELECTRO BOBINAJ SRL

În urma solicitării Dumneavoastră de a audita situaţiile financiare ale anului 2009 conform
Ordinului Ministrului Finanţelor Publice 1752/2005, suntem onoraţi să vă comunicăm acceptarea
noastră si să vă precizăm termenii, obiectivele, natura şi limitele acestui angajament.
Auditul efectuat va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare ale
anului 2009 elaborate de SC ELECTRO BOBINAJ SRL.
Activitatea de audit se va desfăşura in conformitate cu standardele de audit care concordă cu
standardele internaţionale de audit şi cu codul privind conduita etică şi profesională.
Aceste standarde cer ca auditul sa fie planificat şi realizat astfel încât să se obţină o asigurare
rezonabilă ca situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.
Un audit constă în examinarea pe baza de teste a elementelor de susţinere a informaţiilor
conţinute în situaţiile financiare. De asemenea un audit include evaluarea principiilor contabile
aplicate şi a estimărilor semnificative făcute de conducerea societăţii precum şi evaluarea
prezentării în ansamblu a situaţiilor financiare.
Ca urmare a recurgerii la tehnica testării şi a altor limite inerente auditului cât şi limitele
inerente oricărui sistem contabil şi de control intern, riscul de nedetectare a unei anomalii
semnificative nu poate fi eliminat.
Vă reamintim că responsabilitatea pentru pregatirea situaţiilor financiare, incluzând
prezentarea adecvată a acestora, revine conducerii societăţii. Această responsabilitate implică
ţinerea unei contabilităţi şi organizarea unui sistem de control intern adecvate, selecţia şi aplicarea
politicilor contabile şi măsuri pentru protejarea activelor societăţii.

3
 În cadrul misiunii de audit se va solicita conducerii societăţii o “scrisoare de reprezentare”
prin care se vor confirma in scris declaraţiile făcute auditorului în cursul auditului.
Abordarea auditului de către echipa noastra constă in realizarea unei evaluări detaliate a
nivelurilor de risc asociate diferitelor aspecte ale activităţilor societăţii SC ELECTRO BOBINAJ
SRL şi concentrarea efortului de audit asupra acelor domenii în care riscul apariţiei erorilor
semnificative este mai ridicat. Pentru fiecare componentă a activităţii evaluăm riscurile şi
controalele aferente şi pe baza acestei evaluări selectăm procedurile de audit corespunzătoare.
Ca auditori, principala noastră preocupare se referă nu la tranzacţii şi la soldurile individuale
ci la situatiile financiare în ansamblul lor. Concentrându-ne asupra acelor aspecte ale activităţii care
afectează în mod semnificativ situaţiile financiare putem construi o strategie de audit eficientă.
Se solicită întreaga cooperare a personalului societăţii pentru punerea la dispoziţie a documentelor
contabile şi a altor informaţii necesare.
În cursul misiunii, auditorii pot intervieva şefii de servicii şi compartimente care nu participă
direct la elaborarea conturilor ( financiar-contabilitate, comercial, juridic, personal, etc.) pentru
cunoaşterea şi evaluarea procedurilor de control intern. Aceste interviuri vor fi completate de teste
şi sondaje. Una din procedurile de audit este asistarea auditorilor la inventarul fizic al activelor la
închiderea exerciţiului, fapt pentru care vă rugăm să ne comunicaţi în scris perioada, urmând să
facem o planificare comună pentru realizarea acestui obiectiv.
Ca procedură de audit se va folosi “confirmarea directă” adică se vor expedia scrisori de
confirmare: clienţilor, furnizorilor, băncilor, avocaţilor şi altor terţi; un model va fi comunicat
societăţii pentru pregătirea acestor scrisori şi selectarea terţilor cărora să le fie expediate .Scrisorile
vor fi trimise de către SC ELECTRO BOBINAJ SRL dar răspunsurile vor fi primite de către
auditorii financiari , respectiv pe adresa: str. Marasti, Bl. D3, Ap. 44, Deva, Jud. Hunedoara.
În ceea ce priveşte planificarea activităţii de audit, termenul limită de finalizare a auditării
situaţiilor financiare ale anului 2009 ( înainte de redactarea raportului de audit ) pe care ni l-am
propus este de 2 luni, sub rezerva finalizării de către persoanele autorizate, a situaţiilor financiare
ale anului 2009.
Această planificare este absolut necesară pentru obţinerea unei asigurări rezonabile ca
situaţiile financiare elaborate de SC ELECTRO BOBINAJ SRL nu comportă anomalii
semnificative.
În plus faţă de raportul de audit se estimează că se va trimite o scrisoare separată pentru
informarea conducerii asupra oricăror carenţe semnificative a sistemului de control intern şi de
contabilitate care vor fi constatate.
Echipa de auditori este formata din:
• Paralescu Ioan, reprezentant SC QUANTUM EXPERT SRL. -auditor principal
si
• Maris Camelia , reprezentant SC QUANTUM EXPERT SRL -auditor colaborator

astfel cum au fost stabiliţi în contractul de audit încheiat între SC ELECTRO BOBINAJ SRL, pe de
o parte , cât SC QUANTUM EXPERT SRL pe de alta parte.

Scrisoarea de angajament nu se substituie contractului de audit pe care l-am încheiat ci îl

completează , respectând în acelaşi timp standardul de audit 210.

Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi copia ataşată acestei scrisori care ne va indica că aceasta
este în conformitate cu cerinţele dumneavoastră privind angajamentul nostru de a audita situaţiile
financiare pentru anul 2009 elaborate de SC ELECTRO BOBINAJ SRL

Sperăm într-o colaborare deplină cu echipa Dumneavoastră ,

SC QUANTUM EXPERT SRL
Auditor Paralescu Ioan

4
S-a luat la cunostinţă în numele SC ELECTRO BOBINAJ SRL : Data : 12.01.2009
Director general Stirban Ilie
Declaraţie de independenţă

Declaraţie Confirmare
Auditor Client
Da/Nu Da/Nu
1 Depinde firma de audit excesiv de client (sau de grup)? Nu Nu

2 Datorează clientul onorarii care să se ridice la o sumă suficient de Nu Nu

mare pentru a fi considerate un împrumut (luaţi în considerare suma
restantă plus datoria estimată pentru anul în curs)?

3 I-a acordat firma de audit sau orice persoană strâns legată de firmă
clientului un împrumut sau garanţii sau a luat firma de audit sau Nu Nu
orice persoană strâns legată de firmă un împrumut sau garanţii de la
client?

4 A acceptat vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de Nu Nu

audit bunuri sau servicii semnificative din partea clientului sau
ospitalitatea acestuia?
Nu Nu
5 Există vreun litigiu în derulare sau potenţial între firmă şi client?
Nu Nu
6 Are vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit
cunoştinţe personale sau rude în conducerea sau printre angajaţii
firmei-client?
Nu Nu
7 A fost vreo persoană cu funcţie de răspundere din societatea-client
auditor principal sau a avut funcţie de conducere în firma de audit?
Nu Nu
8 Are firma de audit interese de afaceri cu societatea-client sau cu o
persoană cu funcţie de răspundere sau cu un angajat al firmei?
Nu Nu
9 Deţine vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de
audit acţiuni sau alte plasamente în societatea-client?
Nu Nu
10 Deţine vreunul din auditorii principali sau din angajaţii firmei de
audit participaţii într-un trust care posedă acţiuni la societatea-
client? Nu Nu

11 Are partenerul firmei de audit sau oricare din auditorii angajaţi

unităţi de fond de orice fel la societatea client ? Nu Nu

12 Deţine acţiuni la societatea-client, în orice calitate, vreunul din

auditorii principali sau din angajaţii firmei de audit?

Poate fi ameninţată independenţa firmei, în urma presiunilor generate de Nu Nu

alte firme de specialitate sau de surse externe, cum ar fi bancheri sau
avocaţi?
Nu Nu
13. A rămas responsabil de audit acelaşi auditor principal timp de cinci
ani? Nu Nu

5
 14. Are firma de audit o pregătire şi resurse insuficiente pentru
desfăşurarea auditului? Nu Nu
Există anumiţi factori referitori la client care ar putea influenţa decizia
de acceptare a renumirii?

2. Orientarea şi planificarea auditului

Pe baza datelor culese de către auditor în această etapă, se vor determina natura şi întinderea
intervenţiilor care urmează a fi întreprinse de către auditor pe parcursul misiunii şi se vor stabili
măsurile organizatorice necesare pentru executarea lucrărilor de auditare cu maximum de eficienţă
şi în cadrul termenelor stabilite.
O planificare eficientă a activităţii de audit concură la asigurarea unei atenţii corespunzătoare
asupra domeniilor importante de audit, identificarea aspectelor esenţiale şi operativitatea activităţii.
Dobândirea cunoştinţelor generale despre activitatea clientului este o parte importantă a planificării
activităţii de audit.
Cunoştinţele auditorului cu privire la activitatea clientului contribuie la identificarea
domeniilor şi a sistemelor semnificative ale tranzacţiilor şi operaţiunilor economico-financiare care
pot avea un efect semnificativ asupra situaţiilor financiare.
Auditorul trebuie să obţină probe de audit adecvate şi suficiente pentru a fi capabil să emită
concluzii rezonabile pe care să se bazeze opinia de audit
Tipurile aserţiunilor care trebuie probate
• De existenţă: un activ sau o datorie există la un moment dat;
• Drepturi şi obligaţii: un activ sau datorie aparţin entităţii la un moment dat;
• De apariţie: o tranzacţie sau un eveniment a avut loc pe durata unei perioade şi este
legat de entitatea respectivă;
• De exhustivitate: nu există active, datorii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate,
sau elemente nereprezentative.
• De evaluare: un activ sau o datorie este înregistrată la o valoare contabilă adecvată;
• De măsurare: o tranzacţie sau un eveniment este înregistrat la valoarea corectă, iar
venitul sau cheltuiala este alocată perioadei corespunzăatoare;
• De prezentare şi descriere: un element este prezentat, clasificat li descris în
conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.
Auditorul poate obţine probe de audit prin una sau mai multe dintre următoarele
proceduri: inspecţie, observare, investigaţie şi confirmare, calcul şi proceduri analitice.

Cele patru faze ale etapei de orientare şi planificare ale auditului sunt:
1. Delimitarea caracteristicilor proprii ale întreprinderii;
2. Identificarea domeniilor semnificative, sistemelor semnificative, riscurilor auditului şi
importanţei lor relative;
3. Pragul de semnificaţie;
4. Planul general de audit şi programul de audit.

1. Delimitarea caracteristicilor proprii ale întreprinderii

S.C. ELECTRO BOBINAJ SRL cu un capital social de 200 lei a fost înfiinţată în anul 2005
şi este înmatriculată în Registrul Comerţului cu nr J20/83/2005 din data 21/01/2005. Ea are sediul
în Deva pe str. Orhideelor nr.6, telefon: 0723456789, fax: 0254/215125.
Societatea comercială îmbracă forma juridică de societate cu răspundere limitată fiind
administrată de Ştirban Ilie.
Firma executa lucrări de instalaţii electrice atât in sediul acesteia cât si la furnizori. Succint
rezultatele financiare se prezintă astfel: o cifra de afaceri medie de 8738,6 lei lunar.
6
 2.Determinarea domeniilor semnificative, a sistemelor semnificative şi a riscurilor

a) Determinarea domeniilor semnificative

Domeniile semnificative nu sunt aceleaşi la toate întreprinderile, dar în principal se referă la:
• Cumpărări (furnizori, stocuri, disponibilităţi);
• Vânzări (clienţi, stocuri, venituri, disponibilităţi);
• Personal (plăţi, cheltuieli, disponibilităţi);
• Producţie (stocuri, cheltuieli, venituri);
• Trezorerie (încasări, plăţi, venituri, cheltuieli);
• Imobilizări.
În cazul societăţii comerciale ELECTRO BOBINAJ SRL, datorită domeniului său de
activitate, domeniile semnificative sunt: stocurile, clienţii, furnizorii, disponibilităţile, creanţele şi
datoriile precum şi veniturile şi cheltuielile.

b) Determinarea sistemelor semnificative şi a riscurilor

Intre notiunile de prag de semnificatie si risc exista o legatura stransa;
Un auditor competent recunoaste ca riscurile exista si abordeaza aceste riscuri de maniera
adecvata;
Modelul de risc pentru audit este utilizat in principal in planificare, scopul luarii deciziei
privind cantitatea de probe de colectat in fiecare etapa.

Identificarea sistemelor semnificative permite auditorului stabilirea operaţiunilor contabile şi

a instrumentării tehnice, care face obiectul aprecierii contractului intern, precum şi necesitatea sau
nu a unor eventuale colaborări cu experţii în informatică.
În cadrul sistemelor semnificative, auditorul trebuie să se asigure că riscul legat de controlul
intern este cât mai mic cu putinţă. Un sistem de control intern eficient, pe care entitatea l-a avut în
vedere, este un avantaj pentru auditor în ceea ce priveşte riscurile legate de această activitate.

3. Pragul de semnificaţie

Pragul de semnificaţie se stabileşte în funcţie de mărimea domeniilor semnificative luate în

calcul, prin alegerea unor eşantioane pe care se calculează ponderea în raport cu nivelul anterior
stabilit.

4. Planul general de audit şi programul de audit

Planul general de audit trebuie să fie suficient de detaliat pentru a servi în calitate de
recomandări la pregătirea şi realizarea programului de audit. Forma şi conţinutul planului
general de audit pot varia în dependenţă de volumul activităţii agentului economic, de
complexitatea auditului, de metodologia şi procedeele tehnice specifice utilizate de auditor.
În funcţie de mărimea entităţii, complexitatea auditului, metodologia specifică,
trebuie să se elaboreze un plan general de audit prin care să se descrie sfera de cuprindere şi
desfăşurarea auditului.
Planul general de audit este urmat de programul de audit.Trebuie stabilită natura, durata şi
întinderea procedurilor de audit planificate, pe care le solicită planul general de audit.
Programul de audit cuprinde un „set de instrucţiuni“ utilizate de asistenţi implicaţi în audit cu
scopul de a controla desfăşurarea activităţii. Programul de audit stabileşte pentru fiecare domeniu

7
timpul necesar aferent procedurilor de audit, evaluările specifice ale riscurilor inerente şi de control
şi nivelul necesar de asigurare garantată de procedurile de fond.
Programul de audit are în vedere şi durata testelor de control, a procedurilor de fond, asistenţa
acordată de conducerea firmei, precum şi implicarea altor auditori sau experţi.
Planul de audit (de misiune):

1. Prezentarea întreprinderii
2. Informaţii contabile
3. Definirea misiunii
4. Sisteme şi domenii semnificative
5. Orientarea programului de lucru
6. Echipa şi bugetul
7. Planificarea

3. Aprecierea controlului intern

Cunoaşterea de către auditor a sistemului de contabilitate şi a controlului intern oferă o

planificare şi o dezvoltare eficiente ale auditului în evaluarea riscului de audit şi a procedurilor ce
vor fi utilizate în scopul de a se asigura că riscul la un nivel minim acceptat este redus.
În scopul evaluării auditului intern, ne orientăm intervenţiile asupra a trei aspecte principale,
care vor furniza baza aprecierii de audit intern:
• procedurile efectiv existente în funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui audit
intern eficient;
• modul de aplicare a procedurilor;
• în ce măsură aceste proceduri satisfac crearea unui bun audit intern şi deci pot
conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte.
Nu trebuie verificat ansamblul auditului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care
vrem să ne sprijinim. În acest sens, se întocmeşte un program de verificare care trebuie să cuprindă
următoarele probleme:
• descrierea procedurilor : are ca scop cunoaşterea, înţelegerea şi descrierea
domeniilor semnificative ale entităţii, precum şi urmărirea schemei generale a
aprecierii auditului intern. Cuprinde deasemenea stabilirea procedurilor utilizate
pentru elaborarea documentelor justificative, circulaţia acestora şi a sistemelor de
contabilizare, precum şi descrierea tehnicilor utilizate în acest proces.
• testele de conformitate : au ca obiect obţinerea confirmării că descrierea procedurii a
fost corect înţeleasă şi corespunde procedurilor aplicate în unitatea respectivă.
Aceste teste permit verificarea existenţei procedurii (şi nu de a se asigura că ea este
bine aplicată).
• evaluarea preliminară (a riscului de erori) : pune în evidenţă punctele forte şi
punctele slabe ale sistemului ale proceduriloe sistemului contabil.Acest lucru se
realizează prin doua metode : examinarea sistemului şi cautarea de puncte forte şi
puncte slabe ; si punerea unor întrebări executanţilor, care sunt în mod obişnuit
reunite într-un “chestionar de control intern”.
• testele de permanenţă : au ca obiect verificarea dacă punctele forte sau slabe fac
obiectul unei aplicări efective şi constante. Aceste teste trebuie să fie suficient de
ample pentru a convinge că procedurile controlate sunt aplicate într-o manieră
permanenţă şi fără defecţiuni
• evaluarea definitivă şi redactarea documentului de sinteză : este realizată de către
auditori, având ca rezultat întocmirea unui document de sinteza, şi anume Raportul
asupra controlului intern

8
 Raportul asupra controlului intern trebuie să cuprindă următoarele aspecte :
• prezentarea unei scurte introduceri asupra a ceea ce este esenţial pentru a folosi
conducerii societăţii;
• prezentarea detaliată a problemelor pe servicii sau subunităţi ale societăţii pentru a
putea fi uşor difuzate;
• analizarea fiecărei probleme, în mod logic, pentru a permite societăţii să utilizeze
raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor.
Raportul asupra controlului intern poate fi structurat pe trei capitole şi anume:
1. Nota de introducere şi sinteză;
2. Sumarul;
3. Detaliile;
Nota de introducere şi sinteză poate cuprinde:
• amintirea rapidă a misiunii, a locului şi rolului activităţii de apreciere
a controlului intern, condiţiile de executare şi metodele utilizate;
• concluziile raportului (cu eventualele trimiteri la părţile care detaliază
problema);
• data şi semnătura.
Nota de introducere şi sinteză are ca scop permiterea conducerii societăţii să aibă rapid
cunoştinţă de concluziile esenţiale.
Sumarul raportului poate figura imediat după nota de sinteză şi poate fi prezentat în diferite
feluri:
• recapitularea diferitelor titluri şi puncte care vor fi reluate în partea de "Detalii";
• recapitularea rapidă a tuturor slăbiciunilor constatate.
Detaliile raportului corespund elementelor din sumar, acestea nu sunt însoţite de concluzii,
deoarece au fost prezentate în nota de introducere şi sinteză.
Structurarea detaliilor se face urmărindu-se anumite reguli, astfel:
• prezentarea punctelor în ordinea importanţei;
• recapitularea punctelor pe secţiuni, funcţii sau grupe de conturi;
• parte poate fi avută în vedere pentru sfaturi mai puţin importante;
• parte separată poate fi destinată punctelor care pot avea o incidenţă asupra certificării;

4.Controlul conturilor

Controlul conturilor este o etapă succesivă sau concomitentă cu controlul intern, în funcţie de
experienţa auditorului.
Concluziile rezonabile pe care se bazează opinia trebuie să fie fundamentate cu probe de audit
suficiente, prin combinarea testelor de control şi a procedurilor de fond.
Testele de control privind modul de funcţionare a cadrului contabil conceptual şi a
controlului intern, precum şi a testelor efectuate cu scopul de a depista erori semnificative în
situaţiile financiare contribuie la ansamblul probelor de audit.
Obiectivul principal pentru „Controlul conturilor“ îl constituie obţinerea elementelor probante
adecvate pentru a emite opinia motivată şi responsabilă asupra modului de reflectare a situaţiilor
financiare.
Această etapă are ca obiectiv reunirea elementelor probante suficiente şi juste pentru a putea
exprima o opinie motivată asupra situaţiilor financiare, ceea
ce presupune asigurarea respectării regulilor legale şi regulamentare de către întreprindere:
- regulile referitoare la inventarieri;
- existenţa activelor şi faptul că acestea aparţin întreprinderii;
- regulile de ţinere a registrelor şi a contabilităţii;
- estimările contabile şi de evaluare stipulate în normele legale şi cele profesionale sau

9
 în absenţa acestora;
- principiile contabilităţii: prudenţa, permanenţa metodei, continuitatea activităţii,
independenţa exerciţiului, intangibilitatea bilanţului de deschidere, necompensarea;
- pasivele patrimoniale, veniturile şi cheltuielile privesc întreprinderea în cauză.
Pentru a imprima acestei etape a auditului un caracter organizat, pentru prevenirea
suprapunerilor şi a repetărilor inutile între etapele auditului, pentru evitarea omisiunilor se
întocmeşte „Programul de control al conturilor“. Acest program are la bază informaţiile cuprinse
în „Planul de audit“ şi în „Sinteza aprecierii controlului intern“
Programele de control al conturilor pot sa varieze intre o limita minima si una maxima:
-Programele minime sau restrânse de control al conturilor se elaborează atunci când
aprecierea asupra controlului intern se ajunge la concluzia că există un grad rezonabil de asigurare
că inregistrările contabile sunt fiabile – rulajele conturilor vor fi verificate cu ocazia examinărilor
analitice.
-Programele extinse de control al conturilor se elaborează în situaţia în care, în urma
parcurgerii etapelor precedente, se ajunge la concluzia că auditul nu se poate sprijini pe controlul
intern din întreprindere. În acest caz, volumul sondajelor este mai mare, întrucât se cuprind în
sondaj atât soldurile, cât şi rulajele conturilor. Aceste sondaje stabilesc, în funcţie de punctele slabe,
şi riscurile de eroare depistate cu ocazia cunoaşterii caracteristicilor proprii ale întreprinderii şi cu
ocazia evaluării controlului intern.
Programul de control conţine următoarele rubrici:
• lista controalelor de efectuat ordonată pe secţiunile conturilor anuale;
• întinderea eşantionului ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de eventualele
erori ce pot fi descoperite. Trebuie menţionat volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
• indicarea datei, cu precizarea cronologiei lucrărilor şi a răspunderii auditorului;
• referinţă pentru foaia de lucru în care se precizează constatările controlului intern;
• probleme întâlnite.
Trebuie aduse la cunoştinţa celui ce gestionează patrimoniul prin intermediul unui raport
concluziile şi sugestiile în cazul când se apreciază că pot exista fraude, dar care au o influenţă
nesemnificativă asupra conturilor anuale.
În situaţia în care apar fraude sau erori importante, aceste aspecte trebuie comunicate fie
Adunării Generale a Societăţilor Comerciale pe care o convoacă în regim de urgenţă, fie forului
tutelar în cazul regiilor autonome auditate.

5. Examenul situaţiilor financiare

Examinarea generală a situaţiilor financiare are ca obiective principale verificarea dacă

bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele:
- sunt coerente, ţinând seama de cunoaşterea generală a întreprinderii, de sectorul de
activitate şi de mediul social-economic;
- dacă principiile contabile şi reglementările în vigoare, au fost respectate şi corect
aplicate;
- evenimentele posterioare datei de închidere a bilanţului au fost corect evaluate;
Auditorul trebuie să obţină elemente probante, atât calitativ, cât şi cantitativ, pentru a se
asigura că notele - în conţinutul lor - şi informaţiile furnizate sunt sincere şi dau, împreună cu
celelalte documente de sinteză, o imagine fidelă a întreprinderii.
În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi dirijează diligenţele sale
verificând şi respectarea cadrului contabil conceptual în concordanţă cu Standardele Internaţionale şi
Naţionale de Contabilitate.
Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţul respectă concepţiile
fundamentale de bază ale contabilităţii:
- continuitatea activităţii de exploatare;
10
 - contabilitatea de angajamente.

Pentru auditarea bilanţului contabil vom verifica în ansamblu structura acestuia pe fiecare
componentă a lui. Pe parcursul verificării vom ţine cont de următoarele obiective:
a) Exhaustivitatea: toate modificările aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor cu
privire la capitalul social au fost înregistrate corespunzător în
contabilitate.
b) Exactitatea: Toate creşterile sau diminuările de sume proprii de finanţare sunt reale şi
corespund cu deciziile conducerii.
c) Existenţa: Capitalul social modificat este în concordanţă cu statutul şi contractul de
societate sau cu „Cererea de menţiuni“ înregistrată la Registrul Comerţului.
d) Evaluarea: Toate mişcările (creşteri sau diminuări) de rezerve au fost corect
înregistrate contabil.
e) Imputarea corectă şi perioada corectă: Modificările capitalurilor proprii au fost înregistrate în
perioada contabilă corespunzătoare producerii evenimentului de creştere sau micşorare a lor.
f) Corecta prezentare şi evidenţiere: Toate soldurile mijloacelor fixe au fost corect evidenţiate.

Auditul stocurilor şi al producţiei în curs de execuţie

Auditorul verifică dacă toate stocurile au fost identificate şi incluse în activul bilanţier
(exhaustivitatea), dacă toate stocurile au fost corect evidenţiate în vederea evaluării de bilanţ
(exactitate), dacă costul stocurilor a fost corect calculat prin metoda de evaluare acceptată de
procedurile interne ale conducerii.

Auditul trezoreriei
Cuprinde lichidităţile în conturi bancare şi casă, titlurile de plasament şi creditele bancare pe
termen scurt. Structura titlurilor de plasament cuprinde:
- acţiuni cotate sau necotate;
- obligaţiuni cotate sau necotate;
- bonuri de tezaur şi bonuri de casă pe termen scurt;
- acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate;
- titluri de creanţe negociabile.
Potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate, creditele pe termen scurt nu sunt
elemente de trezorerie. Restricţiile asupra lichidităţilor bancare trebuie prezentate în nota aferentă la
situaţiile financiare.

Auditul contului de profit şi pierdere

Contul de rezultate reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate şi a veniturilor generate în
urma consumurilor de resurse de către o întreprindere în cursul unui exerciţiu financiar.
Pe baza obiectivelor de audit, ne asigurăm dacă:
- toate cheltuielile au fost incluse în situaţiile financiare;
- toate cheltuielile şi cumpărările au fost corect însumate şi corect înregistrate; aceste
cheltuieli şi achiziţii au fost tranzacţii reale în activitatea entităţii auditate. Sumele
evidenţiate în situaţiile financiare sunt conforme cu instrumentările tehnice
contabile;
- toate achiziţiile şi cheltuielile sunt aferente exerciţiului financiar al perioadei
curente.
Analiza fluxurilor de trezorerie
De exploatare, investiţie şi finanţare permite auditorului să facă aprecieri asupra fluxului net
de trezorerie din activitatea de exploatare, asupra fluxurilor specifice ciclului de investire şi
finanţare pe termen lung.
Note la conturile anuale

11
 Se vor solicita notele la situaţiile financiare privind capitalurile proprii; activele imobilizate;
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi alte provizioane; repartizarea profitului; analiza
rezultatului din exploatare; situaţia creanţelor şi datoriilor; principii, politici şi metode contabile;
acţiuni şi obligaţiuni; informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii, alte informaţii.
Pe baza lor, se analizează:
- evoluţia conturilor prezentate de aceste anexe, deciziile luate de conducere sau
măsurile propuse de aceasta;
- modul de respectare a metodelor de evaluare a posturilor din bilanţ şi din contul de
rezultate
- metodele folosite pentru calculul amortizării şi modul de fundamentare a
provizioanelor.
Pe baza notelor, se pot calcula rate de structură a bilanţului, ce pot fi interpretate în ultima
fază a auditului.
Examenul situaţiilor financiare presupune şi verificarea soldurilor iniţiale preluate în
situaţiile financiare.
Dacă entitatea auditată a corectat în perioada curentă erorile contabile produse în
perioadele precedente trebuie obţinute probe de audit suficiente şi adecvate asupra faptului că
aceste corecturi au fost contabilizate corect şi au fost prezentate în notele explicative în mod
adecvat şi inteligibil, cu precizarea naturii corecturii şi a valorii pentru fiecare element de bilanţ.

6. Evenimente posterioare închiderii exerciţiului

Evidenţierea evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului financiar reprezintă o altă

activitate importantă în care ne vom asigura că în mod real au fost identificate toate evenimentele
survenite între data închiderii exerciţiului financiar şi data raportului său. Examinarea
evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului financiar se realizează având în vedere o serie de
proceduri specifice.
Atunci când după emiterea situaţiilor financiare, se ia la cunoştinţă un fapt care a existat la
data raportului de audit şi care, dacă era cunoscut la aceea dată, putea determina auditorul să-şi
modifice raportul de audit, acesta va hotărî dacă situaţiile financiare necesită a fi revizuite, va
discuta problema cu conducerea entităţii şi va lua măsurile adecvate în circumstanţele respective.
Preocupaţi în general de lucrările preliminare întocmirii bilanţului contabil, în determinarea
rezultatului exerciţiului sunt omise şi evenimentele care survin după data de închidere a exerciţiului.
În condiţiile actuale, conform Normelor metodologice de întocmire şi prezentare a bilanţului
contabil, depunerea bilanţului contabil la organele fiscale se face de regulă în primul trimestru al
anului următor pentru anul la care se referă, aşa încât anumite evenimente posterioare închiderii
exerciţiului pot influenţa raportarea ce priveşte exerciţiul încheiat.
Evenimentele ulterioare închiderii exerciţiului sunt acelea, favorabile sau nefavorabile, care se
produc între data închiderii exerciţiului şi data la care publicarea situaţiilor financiare este
autorizată. Se pot deosebi două tipuri de evenimente:
- Cele care aduc o mai amplă informare asupra situaţiei existente la data închiderii exerciţiului
- Cele care indică circumstanţe noi, ivite după data de închidere a exerciţiului
O pierdere eventuală face obiectul unui provizion prin debitarea unui cont de cheltuieli, în
schimb câştigurile eventuale nu trebuie constatate în situaţiile financiare. În ceea ce priveşte
evenimentele care survin după data închiderii se divulgă, după caz, prin corecţia anumitor posturi
ale activului sau pasivului sau printr-o informaţie complementară consemnată în notele la situaţiile
financiare.
Se poate formula ideea potrivit căreia, toate evenimentele posterioare închiderii conturilor
anuale, care au legătură directă sau preponderentă cu structura existentă la data închiderii
exerciţiului, determină ajustări în conturile anuale ale exerciţiului şi consemnări de informaţii în
notele la situaţiile fianciare. Dacă evenimentele posterioare nu au legătură directă sau preponderentă

12
cu situaţia existentă, informaţiile degajate, în măsura în care sunt semnificative sau sunt de natură să
afecteze continuitatea exploatării sunt consemnate în anexa la bilanţ şi în raportul de gestiune.
(www.contabilii.ro )
7. Utilizarea lucrărilor altor profesionişti

Standardul Internaţional de Audit ISA nr. 600 stabileşte procedurile şi principiile

fundamentale şi modalităţile lor de aplicare referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul
unei misiuni de audit de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt auditor, asupra
situaţiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse în situaţiile financiare ale acelei
entităţi.
Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii:
- evaluarea anumitor active: clădiri, construcţii, terenuri, echipamente, opere de artă, pietre
preţioase;
- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuir, zăcăminte, resurse petroliere sau
stabilirea duratei de viaţă rămasă a unor active corporale;
- evaluări actuariale;
- evaluarea stadiului de avansare în realizarea fizică a unor produse sau lucrări de
construcţii;
- avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.
Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să ţină cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaţiile financiare
- riscul de eroare datorat naturii şi complexităţii elementului respectiv din situaţiile
financiare
- volumul şi calitatea altor elemente probante disponibile
În al doilea rând, auditorul trebuie să verifice competenţa profesională a expertului:
calificările profesionale, diplome, înscrierea ca membru într-un organism profesional, experienţa şi
reputaţia sa în domeniul în care se intenţionează a fi folosit.
În al treilea rând, auditorul trebuie să evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de
obiectivitate este mai ridicat în cazul expertului angajat al întreprinderii şi al expertului legat într-un
fel sau altul de întreprinderea auditată.
În al patrulea rând, auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente şi adecvate care
să demonstreze că întinderea lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate
realiza examinând instrucţiunile scrise date de către întreprindere expertului, instrucţiuni care se pot
referi la teme precum:
- obiectivele şi întinderea lucrărilor expertului
- o descriere generală a problemelor specifice care vor fi tratate în raportul expertului
- condiţiile de acces ale expertului la informaţii
- confidenţialitatea informaţiilor despre întreprindere
- informaţii referitoare la ipotezele şi metodele de lucru pe care le va folosi expertul
În anul precedent misiunea de audit a fost realizată de SC Corectaudit SRL, firmă cu care
colaborăm, drept urmare vom apela la rapoartele lor din anul precedent ori de câte ori este nevoie.

8. Stabilirea opiniei şi întocmirea raportului de audit

Anterior întocmirii Raportului de audit, se efectuează recapitulaţii ale activităţilor desfăşurate.

În acest sens, se va întocmi un chestionar la sfârşitul lucrării, care permite asigurarea că toate
elementele necesare formulării opiniei asupra conturilor anuale au fost reunite, normele au fost
respectate şi că dosarele de lucru sunt complete. Întrebările cuprinse în chestionar se referă la:
întinderea lucrărilor; conţinutul situaţiilor financiare; conţinutul raportărilor; comunicările cu
conducerea întreprinderii, etc.
În vederea clarificării răspunsurilor conducătorilor şi auditorilor, precum şi aducerea la
cunoştinţă a conducerii întreprinderii despre modul de influenţare a conturilor anuale se întocmeşte

13
o Scrisoare de afirmare, care permite clarificarea răspunsurilor. Scrisoarea de afirmare nu este
considerată un model normativ în măsura în care afirmaţiile primite de la conducători variază de la
o întreprindere la alta şi de la un exerciţiu la altul.
Toate afirmaţiile primite de la conducători sunt sintetizate în scrisoarea de afirmare, care se
poate prezenta în două forme astfel:
• scrisoare emanând de la conducători ;
• scrisoare a auditorilor, care cuprinde afirmaţiile verbale primite de la
conducători.
Auditorul examinează şi apreciază concluziile trase din elementele probante colectate
asigurându-se că:
• bilanţul contabil a fost pregătit pe baza unor metode contabile acceptabile şi aplicate în
mod permanent;
• conturile anuale sunt conform dispoziţiilor legale şi normelor în vigoare;
• imaginea de ansamblu dată de conturile anuale corespunde cu cunoaşterea generală a
întreprinderii pe care o are auditorul despre aceasta;
• toate punctele semnificative care contribuie la o bună prezentare a conturilor anuale au
fost corect menţionate.
Întocmirea notei de sinteză permite formarea unei păreri definitivă asupra conturilor anuale
şi o recapitulare a tuturor punctelor importante ale lucrării care pot influenţa decizia sa finală
Nota de sinteză se va referi la toate elementele importante ale desfăşurării lucrărilor ca de
pildă:
• problemele tehnice întâlnite şi maniera în care au fost rezolvate;
• domeniile care necesită o luare de poziţie şi o decizie finală auditorului;
• lista modificărilor propuse, evidenţiindu-le pe cele care au fost contabilizate şi separat
pe cele care încă nu au fost acceptate de întreprindere.
Nota de sinteză permite auditorului să-şi motiveze concluziile şi să le prezinte conducerii
întreprinderii sub forma raportului de audit care îmbracă următoarea formă:

Raport de audit

Am auditat bilanţul anexat al societăţii SC ELECTRO BOBINAJ SRL la data de 31

decembrie 2009, precum şi contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de numerar, situaţia
modificării capitalurilor proprii şi notele explicative aferente, pentru anul încheiat.
Responsabilitatea pentru aceste situaţii financiare revine conducerii societăţii SC ELECTRO
BOBINAJ SRL. Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii
financiare în baza auditului efectuat.
Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Audit, care
cer planificarea şi efectuarea auditului în scopul obţinerii unei certificări rezonabile, conform căreia
situaţiile financiare nu conţin denaturări semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de
teste, a probelor de audit ce susţin sumele şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare. Un audit
include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor făcute de către
conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. Considerăm că auditul
nostru constituie o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei noastre.
În opinia noastră, situaţiile financiare prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative
poziţia financiară a societăţii SC ELECTRO BOBINAJ SRL la 31 decembrie 2009 şi rezultatele
pentru anul încheiat, în conformitate cu OMFP 1752/2005.
AUDITOR: Paralescu Ioan, Data: 25.11.2009, Adresa: Deva, str. Marasti, Bl. D3, Ap. 44

9. Documentarea lucrărilor de audit

14
 Auditorul trebuie să documenteze aspectele care sunt importante pentru furnizarea de probe
care să susţină opinia de audit şi probe care să arate că auditul a fost realizat în conformitate cu ISA
Standarde Internaţionale de Audit.
Documentarea lucrărilor de audit este un eveniment indispensabil pentru următoarele
considerente:
• a justifica îndeplinirea obiectivelor, explicarea procedurilor şi a normelor, iar opinia
şi concluziile emise sunt fondate;
• a asigura supervizarea efectivă a lucrărilor delegate colaboratorilor sau a permite
utilizarea lucrărilor de control efectuate de alte persoane (alţi auditori);
• a transmite datele de la un exerciţiu la altul, având în vedere că dosarele de lucru
constituie o documentare privilegiată pentru cunoaşterea generală a lucrărilor anului
viitor.
Trebuie intocmite documente de lucru suficient de complete şi detaliate pentru a facilita
înţelegerea auditului, trebuie să se înregistreze în documentele de lucru informaţii referitoare la
planificarea activităţii de audit, la natura, durata şi întinderea procedurilor de audit realizate, la
rezultatele acestei activităţi şi la concluziile care se trag din probele de audit obţinute.
Pentru îmbunătăţirea eficienţei auditului, se pot utiliza tabele, analize şi alte documentaţii
întocmite de entitate
În cazul activităţilor de audit recurente, anumite dosare cu documente de lucru pot fi
considerate ca dosare de audit "permanente" şi sunt actualizate cu noi informaţii de importanţă
permanentă, spre deosebire de dosarele curente de audit, care conţin informaţii cu privire la auditul
unei singure perioade.
Foile de lucru şi chestionarele completate pe baza interviurilor pot fi folosite de auditor
pentru elaborarea dosarului exerciţiului şi a dosarului permanent.
Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele angajamentului de audit, a căror utilitate nu
depăşeşte exerciţiul controlat. El permite auditorului să asambleze toate lucrările, începând de la
organizarea misiunii la sinteză şi formularea Raportului de audit.
Dosarul exerciţiului cuprinde:
Planificarea angajamentului de audit:
• Note asupra utilizării lucrărilor de control efectuate de alţii (auditori interni sau alţi
specialişti);
• Datele şi duratele vizitelor şi locurilor de intervenţie;
• Compunerea echipei;
• Data pentru emiterea raportului;
• Bugetul de timp şi realizarea lui.
Supervizarea lucrărilor:
• Note asupra studierii dosarelor şi stabilirea soluţiilor la problemele ridicate;
• Aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul
lucrărilor, executarea şi concluziile lucrărilor şi conţinutul raportului.
Aprecierea controlului intern:
• Evaluarea punctelor forte/slabe şi a zonelor de risc;
• Foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra funcţionării sistemelor,
detalii asupra sondajelor efectuate;
• Comentarii asupra anomaliilor descoperite.
Obţinerea de elemente probante:
• Program de lucru;
• Foi de lucru cuprinzând obiectivul, detalii asupra lucrărilor efectuate, unele
comentarii, concluzii;
• Documente sau copii de documente de la întreprindere sau terţi justificând cifrele
examinate;

15
 • Detalii asupra lucrărilor efectuate asupra conturilor anuale (comparaţii şi explicaţii
ale variaţiilor mari, concluzii);
• Sinteză generală a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii şi tratarea distinctă a
punctelor care ar putea avea o influenţă asupra deciziei de certificare;
• Foi de lucru privind faptele delictuale.
Dosarul exerciţiului, notat cu “E” se împarte pe secţiuni pentru a fi mai uşor utilizat. În
general, se foloseşte o împărţire în şase secţiuni simbolizate de la A la F,astfel:
E.A. “Sinteză, planificare şi rapoarte” cuprinde elemente privind sinteza angajamentului,
planul auditului, bugetul şi planificarea timpului, diverse rapoarte;
E.B. “Evaluarea controlului intern” cuprinde elemente referitoare la exerciţiu şi anume
verificarea funcţionării controlului intern în timpul exerciţiului (o descriere şi evaluare
preliminară a acestuia fac parte din dosarul permanent);
E.C. “Controlul conturilor” cuprinde foi de lucru asupra conturilor de bilanţ şi asupra
rezultatelor financiare;
E.D. “Studiul lucrărilor efectuate de terţi”- foile de lucru privind această secţiune pot fi
clasate şi la alte secţiuni ale dosarului;
E.E. “Verificări specifice” conţine foile de lucru privind lucrările specifice, o listă a
lucrărilor în suspensie şi o listă a lucrărilor şi o listă a lucrărilor rămase pentru o viitoare
intervenţie;
E.F. “Intervenţii conexe” conţine toate documentele şi foile de lucru privind evenimente
particulare, fapte delictuale sau operaţii particulare cum ar fi creşteri sau reduceri de
capital, etc.
Dosarul permanent permite evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de
la un exerciţiu la altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.
Elementele conţinute de dosarul permanent sunt:
• Fişa de caracterizare;
• Scurt istoric al întreprinderii;
• Organigrame;
• Persoanele care angajează întreprinderea;
• Conturile anuale ale ultimelor exerciţii;
• Note asupra organizării sectorului de activitate, producţie, etc;
• Note asupra statutului;
• Procese verbale ale Consiliului de Administraţie şi Adunării Generale;
• Structura grupului;
• Contracte, asigurări;
Dosarul permanent se organizează în secţiuni care uşurează clasarea documentelor şi
consultarea lor
Dosarul permanent cuprinde secţiunile de la A la F, astfel:
P.A. “Generalităţi” în care se identifică întreprinderea, organizarea şi documentarea
generală;
P.B. “Control intern” se analizează diferitele secţiuni;
P.C. “Conturi anuale” ale ultimelor trei exerciţii;
P.D. “Analize permanente” ale principalelor rubrici ale conturilor anuale;
P.E. “Fiscal şi social” cuprinzând documente privind mediul fiscal şi social al întreprinderii;
P.F. “Juridic”cuprinzând statute, procese verbale ale Consiliului de Administraţie şi
Adunării Generale, diverse contracte care pot avea o incidenţă asupra certificării sau
verificării specifice.
Pentru a-şi păstra rolul informativ, dosarul permanent trebuie ţinut la zi, să nu conţină
informaţii perimate şi să nu conţină documente voluminoase ale întreprinderii, ci doar extrasele
acestora

16
17
18