INFLUENTE ASUPRA ARDERII IN MAS

Influentele factorilor de stare

Turbulenta. Influenta turbulentei asupra vitezei de propagare a fost pusa in evidenta pe

motor, pentru prima data de J. Clark in 1912 prin ridicarea diagramei indicate a unui ciclu
dezvoltat pe sase curse ale pistonului. In acest ciclu, scanteia nu se declanseaza dupa cursele
normale de amisiune si comprimare. Pistonul mai parcurge inca doua curse suplimentare, o cursa
de destindere si o cursa de comprimare la sfarsitul careia are loc, declansarea scanteii electrice.

Diagrama indicata prezinta o particularitate importanta in timpul arderii preasiunea ramane

aproape constanta si nu depaseste practic nivelul de la sfarsitul cursei de comprimare.

Miscarea de rotatie a fluidului proaspat in cilindru are influente favorabile asupra

propagarii flacarii.

Calitatea amestecului. O realitate fundamentala, caracteristica unui MAS este aceea ca

presiunea medie indicata si randamentul indicat variaza cu calitatea amestecului in mod distinct
si anume, valoarea maxima a presiunii medii indicate se inregistreaza in domeniul amestecurilor
bogate, iar valoarea maxima a randamentului indicat se inregistreaza in domeniul maestecurilor
sarace. Amestecul bogat pentru care motorul dezvolta puterea maxima se numeste amestec de
putere si se caracterizeaza prin coeficientul de dozaj al aerului; amestecul pentru care motorul
dezvolta randamentul maxim se numeste amestec economic.

Astfel, daca prin imbogatirea amestecului scade grosimea flacarii, rezulta ca dupa ce frontul
de aprindere ajunge la perete, ramane mai putin combustibil care arde in faza finala. Aceasta
realitate este evidentiata si de caracteristicile de degajare a caldurii de reactie care arata ca este
cu circa 20% mai mare in cazul amestecurilor bogate.
 Fenomentul de ardere incompleta este hotarator si pentru variatia randamentului indicat.
Intr un ciclu real, apar doua tendinte opuse: pe de o parte randamentul termic al ciclului tinde sa
creasca, intrucat aria diagramei indicate se amplifica.

Fenomenul de dispersie ciclica consta

din ireproductibilitatea fazelor de ardere
din ciclurile succesive ale unui motor cu
ardere interna. Dispersia ciclica se
urmareste pe diagrama p – α fie prin
suprapunerea diagramelor indicate
desfasurate din ciclurile succesive, fie prin
alaturarea diagramelor indicate restranse,
astfel incat sa apara numai maximele de
presiune. Daca fenomenul de dispersiune
ciclica ar fi eliminat, astfel incat toate
ciclurile sa atinga aceeasi presiune maxima, s
ar putea obtine un castig de putere si de
economicitate de aproximativ 20%.

Camera de ardere a motorului este divizata. Camera separata este alimentata cu amestec
proaspat foarte bogat; camera propriu-zisa din cilindru este alimentata cu amestec foarte sarac.
Scanteia se declanseaza in camera separata, unde se formeaza cu usurinta un nucleu de flacara.
Jetul de flacara care trece in camera propriu zisa genereaza in amestecul proaspat un front de
aprindere care se propaga fara dificultate, deoarece viteza de raspandire este determina mai mult
de turbulenta si mai putin de dozaj .

Practica exploatarii MAS-ului arata ca imbogatirea

amestecului in anumite limite duce totusi la micsorarea
sensibila a intensitatii detonatiei, deoarece, in conditii de
exploatare intervin efecte suplimentare si anume racirea
intensa a amestecului initial prin vaporizarea unei
cantitati mai mari de combustibil din fluidul proaspat,
precum si micsorarea regimului termic al motorului.
Totusi, astazi se manifesta prudenta din cauza
implicatiilor care apar pentru emisiunile nocive si risipa
de combustibil.
 Temperatura initiala. Cresterea initiale T0 a fluidului proaspat sporeste temperatura
amestecului din ZF. Din aceasta cauza intarzierea la autoaprindere a amestecului din ZF scade
iar pericolul de detonatie creste. Astfel, incalzirea accentuata a amestecului pentru a intensifica
vaporizarea combustibilului devine prohibitiva nu numai pentru ca reduce gradul de umplere, dar
si pentru ca mareste pericolul de detonatie.

Presiunea initiala. Odata cu cresterea presiunii initiale creste gradul de comprimare a

amestecului din ZF, ceea ce favorieaza aparitia detonatiei prin reducearealui τ aa. Aceasta
imprejurare constituie in prezent principalul impediment in suraalimentarea MAS-ului.

Gazele reziduale franeaza transformarile chimice din spatele frontului de aprindere prin
efect termic si prin efect cinetic, ca inhibitor, adancimea zonei de ardere creste, durata arderii se
implifica si influenteaza negativ puterii si economicitatii.

Influentele factorilor functionali

Avansul la producerea scanteii electrice. Variatia avansalui la producerea scanteii

determina o modificare insemnata a formei diagramei indicate. Daca declansarea scanteii are loc
chiar in pini dupa consumarea fazei initiale se inregistreaza o crestere moderata de presiune
determinata de ardere lenta ca urmare a deplasarii totale a proceslui de ardere in destindere. In
comparatie cu ciclul teoretic se consatta o pierdere snesibila de lucru mecanic. Daca declansarea
canteii are loc foarte devreme pe ciclu, faza de ardere rapida se desfasoara integral pana la
sfarsitul cursei de comprimare. In acest caz se constata o crestere brusca de presiune la sfarsitul
comprimarii, produsa de degajarea unei parti importante din caldura, care determina o
amplificare considerabila a lucrului mecanic de comprimare.

Atunci se defineste avans optim la producerea scanteii, acel avans la care puterea si
economicitatea sunt maxime.
 Intensitatea detonatiei creste odata cu marimea lui β ceea ce impune cresterea cifrei
octanice a combustibilului pentru a preveni detonatia. Aceasta dependenta se explica prin
cresterea gradului de comprimare a amestecului din ZF, ca urmare a sporirii presiunii maxime
odata cu cresterea lui β . Reducerea avansului la declansarea scanteii, sub valoarea avansului
optim, reprezinta o metoda de reglaj frecvent aplicata in practica.

Turatia. Influenta turatiei asupra fazelor procesului de ardere este considerabila. Astfel,
la marirea turatiei, durata in timp a fazei initiale scade deoarece pierderile de caldura se
micsoreaza si temperatura in momentul declansarii scanteii este mai mare. Marirea turatiei
determina o intesificare substantiala a turublentei, ceea ce amplifica viteza medie de propagare.

Experienta ara ca la marirea turatiei intesitatea detonatiei scade, deoarece durata in timp
scade, durata cerste, iar ηv scade astfel incat regimul general de presiuni se reduce, iar gradul de
comprimare a amestecului din ZF scade.

Aprinderile secundare se intesifica cu cresterea turatiei.

Sarcina. La MAS prin inchiderea partiala a obturatorului scade presiunea de amisiune si

creste coeficientul gazelor reziduale de ardere. In aceste conditii durata arderii creste
considerabil pe de o parte, prin reducerea vitezei de propagare pe de alta parte, datorita reducerii
vitezei de ardere. O corectie suplimetara se aplica calitatii amestecului. Intrucat arderea decurge
lent se amplifica viteza reactiei chimice si se reduce partial grosimea zonei de reactie, prin
imbogatirea amestecului. Se urmareaste astfel sa se anrajeze arderea mai aproape de pmi, in zona
de variatie minima a volumului, pentru a ameliora randamentul termic. Daca la deschiderea
completa a obturatorului presiunea atinge 40..60 daN/cm 2 in conditii de deplasare urbana a unui
autoturism, cand obturatorul este partial deschis.
 Regimul termic exercita o influenta insemnata asupra detonatiei. Cu cat regimul termic al
motorului este mai ridicat cu atat fluidul proaspat se va incalzi mai intens in contact cu pretii
calzi, temperatura amestecului din ZF ca spori, in conformitate cu relatia creste T a, ceea ce
vausura autoaprinderea, iar intesitatea detonatiei va creste.

Influentele factorilor constructivi

Raportul de comprimare. Cresterea raportului de comprimare reprezinta principala cale

de sporire a randamentului MAS-ului. Mentinand neschimbat avansul la producerea scanteii, se
constata ca durata fazei initiale scade odata cu marirea lui ε deoarece pe aceasta cale se amplifica
temepratura in momentul declansarii scanteii. Marirea lui ε determina totodata o crestere a
nivelului presiunilor maxime de ciclu. Asadar cresterea lui ε constituie o cale de intensificare a
tranformarilor chimice din zona de ardere, de reducere a grosimii ei. Cresterea lui ε determina o
marire importanta a intesitatii detonatiei deoarece, evident, creste remiul de presiuni si
temperaturi aplicat amestecului don zona finala.

Arhitectura camerei de ardere. Alcatuirea rationala a configuratiei camerei de ardere

constituie una dintre caile fundamentale pri ncare constructorul actioneaza pentru dirijarea
arderii in motor. Una dintre proprietatile principale ale camerei de ardere o constituie gradul de
cuprindere a amestecului de catre frontul de aprindere la deplasarea acestuia. In acest scop se
determina caracteristica de propagare a merei de ardere care reprezinta raportul dintre volumul
relativ parcurs de fontul de aprindere, in functie de distanta relativa pe care se deplaseaza.
Arhitectura camerei de ardere influenteaza durata propagarii ∆α r pe doua cai, evidentiate de
relatia. Pentru a reduce drumul total, se actioneaza atat asupra formei camerei de ardere cat si
asupra pozitiei bujiei. In primul caz se urmareste realizarea unei camere de ardere compacte,
ceea ce explica eficienta mai mare a camerelor de ardere de tip I. In al doilea caz, modificand
locul de amplasarea a bujiei se actioneaza direct asupra duratei de propagare, ceea ce se confirma
experimental.

La motoarele in patru
timpi camera semisferica
pretinde asezarea supapelor
in pozitie inclinata in
chiulasa – solutie
costisitoare care se aplica
frecvent la motoarele de
performanta ; camera in
acoperis se apropie de
camera semisferica.
 O a doua proprietate principala a camerei de ardere o constituie capacitatea ei de a
produce o mscare dirijata si de a intensifica turbulenta la sfarsitul cursei de comprimare. Pe
aceasta cale se mareste viteze de propagare. In acest scop se creeaza efectul de prag. La camera
de ardere baie (d) si (e) efectul de prag se realizeaza in chiulasa . Camera de chiulasa reprezinta
o solutie tehnologica simpla, deoarece chiulasa se obtine prin turnare. Cupa in piston obtinuta
prin prelucrari mecanice, complica fabricatia si mareste costul.

O a treia proprietate a camerei de ardere o constituie inclinarea ei la detonatie care se

judeca sub doua aspecte: unul se refera la aparitia propriu-zisa a detonatiei, celalalt se refera la
intesitatea detonatiei, adica la masa care detoneaza, deoarece aceasta defineste consecintele
fenomenului. Camera de ardere produce o crestere rapida de presiune la inceputul fazei
principale de ardere, ceea ce sporeste inclinarea ei la detonatie, dar, pe de alta parte, prin marirea
volumului de gaza cuprins de frontul de aprindere se micsoreaza masa, ceea ce limiteaza
consecintele detonatiei. In ceea ce priveste pozitia bujiei se observa ca frontul de aprindere
trebuie sa cuprinda in primul rand zonele de amestec cu inlinarea cea mai mare la detonatie, de
ex, amestecul din dreptul supapei de evacuare care se incalzeste mai intens in contact cu supapa
fierbinte. De aceea, est erational ca bujia sa fie plasata in dreptul supapaei de evacuare.

Numarul de cilindri. La motorul policilindric maim ulte imprejurari impiedica

functionarea identica a tuturor cilindrilor si anume: distributia neuniforma a fluidului proaspat
intre cilindri, abaterile tehnilogice, neuniformitatea miscarilor fluidului proaspat in cilindru,
avansul neuniform la producerea scanteii.

Distributia neuniforma a combustibilului este determinata de pulverizarea si vaporizarea

combustibilului, de curba de distilare fractionata a benzinei. Picaturile de combustibil se
vaporizeaza treptat in lungul conductei din care cauza masa picaturii variaza in randul ei in
lungul traseului.

Distributia amestecului intre cilindri are loc neuniform si pentru ca picaturile de

combustibil formate din hidrocarburi grele, din cauza inertiei nu urmaresc uniform traseeele
neidentice oferite de conducta de admisiune.
 Caile pentru reducerea distributiei
neuniforme sunt :

1) marirea vitezei fluidului proaspat prin

difuzorul carburatorului si conductei de
amisiune
2) reducerea la minimum a conductei de
admisiune si egalarea distantelor dintre
cilindri, folosind in locul unui carburator
central doua carburatoare
3) incalzirea mai intensa a fluidului proaspat
4) folosirea unui combustibil cu volatilitate
superioara

Natura si starea materialului peretilor. In timpul functionarii motorului, pe peretii

camerei de ardere se depune calamina, substanta carbonica dura, sub forma unui strat de cativa
milimetri grosime. Calamina are o suprafata rugoasa si este rea conducatoare de caldura si
electricitate. Calamina usureaza aparitia detonatiei, deoarece fiind rea conducatoare de caldura,
ajunge la incadescenta si incalzeste intens amestecul fin ZF. Pe de alta parte volumul camerei de
ardere se micsoreaza, ceea ce echivaleaza practic cu marirea lui ε . Ca urmare , pentru a evita
detonatia, trebuie sporita cifra octanica a combustibilului. Calamina are o influenta enorma
asupra arderii cu aprinderi secundare, deoarece ajunsa la incandescenta constituie sursa de
aprindere prin suprafata.