Sunteți pe pagina 1din 68

COMUNITATEA MEA

ANALIZA ȘI REVIZUIREA SISTEMULUI DE IMPOZITE


ȘI TAXE LOCALE AL MUNICIPIULUI CHIȘINĂU

2020

This publication was produced for review by the United States Agency for International Development
by IREX, through the USAID/Comunitatea Mea Project 72011718CA00002.11718CA00002.

1
Cuprins:
Cuprins: ................................................................................................................................................. 2
I. Cadrul legal analizat: ............................................................................................................................... 4
II. Principalele concluzii extrase din reglementările legale .......................................................................... 5
2.1. Organizarea administrativă a Municipiului Chișinău ......................................................................... 5
2.2. Bugetul local municipal ................................................................................................................... 8
2.3. Împrumuturile autorităților administrației publice locale ................................................................. 9
2.4. „Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020”..................................... 9
2.5. Finanțele publice locale și responsabilitatea bugetar fiscală .......................................................... 12
2.6. Impozitele și taxele locale.............................................................................................................. 15
2.7. Atribuții. Drepturi și obligații ale Serviciilor de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul
primăriilor............................................................................................................................................ 18
2.8. Impozitul pe bunurile imobiliare .................................................................................................... 20
2.9. Impozitul pe avere......................................................................................................................... 25
2.10. Taxele locale................................................................................................................................ 25
III. Date statistice despre Municipiul Chișinău .......................................................................................... 30
a) Indicatori statistici: ........................................................................................................................... 30
b) Populația Municipiului Chișinău în structură: ................................................................................... 31
c) Structura populaţiei stabile pe unele grupe de vârstă şi medii, la 01.01.2019: .................................. 31
d) Repartizarea populaţiei ocupate pe tipuri de activităţi economice în Municipiul Chișinău ................ 32
e) Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate: ............................................................... 32
f) Șomerii determiaţi conform definiţiei biroului internaţional al muncii (BIM) pe grupe de vârstă în
2018 .................................................................................................................................................... 32
g) Câştigul salarial mediu lunar în economie, în anul 2018 .................................................................... 33
h) Structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor .......................................................................... 33
i) Fondul locativ, pe forme de proprietate, la sfârşitul anului 2018 ....................................................... 34
j) Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, pe grupe de mărfuri, în 2018: .......................................... 35
k) Structura producţiei industriale, pe tipuri de activităţi economice: ................................................... 37
l) Întreprinderile industriale pe forme de proprietate: .......................................................................... 37
m) Valoarea producţiei fabricate pe forme de proprietate: .................................................................. 38
n) Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă: .................................................................................... 38
o) numărul turiştilor cazaţi şi înnoptările în structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de
cazare: ................................................................................................................................................. 40
p) Agenții economici și populația ocupată pe activități economice: ...................................................... 40
IV. Situația specifică privind impozitele și taxele locale în Municipiul Chișinău.......................................... 41
4.1. Evoluția nivelurilor impozitelor și taxelor locale în perioada 2016 – 2020 ...................................... 41

2
4.2. Evoluția veniturilor bugetului local (executat) al Municipiului Chișinău pentru perioada 2016-2019
............................................................................................................................................................ 42
4.3. Principalele concluzii ale evoluției încasărilor la bugetul local al Municipiului Chișinău pe perioada
2016-2019 ........................................................................................................................................... 44
4.4. Dinamica încasării taxelor locale în perioada 2015-2019 ................................................................ 46
4.5. Principalele concluzii privind evoluția încasărilor din taxele locale ................................................. 48
V. Concluzii și propuneri........................................................................................................................... 50
VI. Bibliografie ......................................................................................................................................... 68

3
I. Cadrul legal analizat:
În cadrul prezentului studiu au fost analizate următoarele reglementări legale
precum și date și informații:
1) Legea nr. LP436/2006 privind administrația publică locală, cu modificările și
completările ulterioare;
2) Legea nr. LP431/1995 privind statutul municipiului Chișinău, cu modificările
și completările ulterioare;
3) Legea nr. LP397/2003 privind finanțele publice locale, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
4) Hotărârea Guvernului nr. 573/2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare
a managementului finanțelor publice 2013-2020, cu modificările și completările
ulterioare;
5) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181/2014;
6) Legea nr. LP68/2012 pentru aprobarea Strategiei naționale de descentralizare
și a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale de descentralizare
pentru anii 2012-2018, cu modificările și completările ulterioare;
7) Legea nr. LP419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat
și recreditarea de stat, cu modificările și completările ulterioare;
8) Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. CF1163/1997, cu modificările și
completările ulterioare;
9) Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal,
cu modificările și completările ulterioare;
10) Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1603/2012 privind
aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi
a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia, cu modificările
aduse prin OSFS nr. 415/2018.
11) Hotărârile Consiliului Municipiului Chișinău pentru aprobarea bugetului
local, rectificarea acestuia și de stabilire a impozitelor și taxelor locale 2016-2020.
12) Informații disponibile de pe site-ul Primăriei Municipiului Chișinău
https://www.chisinau.md/
13) Informații disponibile de pe site-ul Biroului Național de Statistică al
Republicii Moldova https://statistica.gov.md/
14) Informații disponibile de pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat
https://www.sfs.md/
15) Informații din Portalul Guvernamental al datelor deschise
https://date.gov.md/
16) Informații disponibile pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei
https://www.bnm.md/ro/

4
II. Principalele concluzii extrase din reglementările legale
2.1. Organizarea administrativă a Municipiului Chișinău
Municipiul Chișinău, atestat documentar prima dată în
anul 1.436 (17 iulie) este capitala Republicii Moldova este o
unitate administrativ-teritorială divizată în 5 sectoare: Botanica,
Buiucani, Centru, Ciocana şi Rîşcani.
Sectoarele au în componenţă o parte din teritoriul de bază al municipiului,
precum şi unităţi administrativ-teritoriale autonome: oraşe, sate (comune).
a) În componenţa sectorului Botanica intră:
a1) oraşul Sîngera cu satele Dobrogea şi Revaca,
a2) comuna Băcioi (satele Băcioi, Brăila, Frumuşica, Străisteni);
b) În componența sectorului Buiucani intră:
b1) oraşele Durleşti şi Vatra,
b2) satele Condriţa, Dumbrava, Ghidighici, Truşeni;
c) În componența sectorului Centru intră oraşul Codru;
d) În componența sectorului Ciocana intră:
d1) oraşul Vadul lui Vodă,
d2) comuna Bubuieci (satele Bubuieci, Bîc),
d3) comuna Budeşti (satele Budeşti, Văduleni),
d4) comuna Cruzeşti (satele Cruzeşti, Ceroborta),
d5) comuna Tohatin (satele Tohatin, Buneţi, Cheltuitori),
d6) satul Coloniţa;
e) În componența sectorului Rîşcani intră:
e1) - oraşul Cricova
e2) comuna Ciorescu (satele Ciorescu, Făureşti, Goian),
e3) comuna Grătieşti (satele Grătieşti, Hulboaca),
e4) comuna Stăuceni (satele Stăuceni, Goianul Nou).

5
Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se intemeiază pe
principiile: autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitații
autoritaților publice locale și consultarii cetațenilor in probleme locale de interes
deosebit.
Autoritățile administrației publice locale (primarul autoritate executivă și
consiliul local autoritate deliberativă) beneficiază de autonomie decizională,
organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativa în tot ceea ce privește
administrarea treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea
în limitele teritoriului administrat.
Municipiul Chișinău este persoană juridică de drept public și dispune, în
condițiile legii, de un patrimoniu distinct.
Municipiul Chișinău exercită și îndeplinește atât competențe pentru unități
administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cât și de nivelul al doilea.
Municipiul Chișinău are un primar general și 4 viceprimari, precum și un
Consiliu Municipal, iar cele 5 sectoare au câte un primar și 2 viceprimari, având la
rândul lor consilii sectorale.
De asemenea orașele și comunele componente au câte un primar și un
viceprimar și câte un consiliu local.
În fiecare sector al Municipiului Chișinău, primarul general numește câte un
pretor care este reprezentantul acestuia.
Conform art. 14 alineatul (2) lit. a) și b) din legea administrației publice locale1
consiliul local realizează următoarele competenţe:
„a) decide punerea în aplicare şi modificarea, în limitele competenţei sale, a impozitelor
şi taxelor locale, a modului şi a termenelor de plată a acestora, precum şi acordarea de facilităţi
pe parcursul anului bugetar;
b) administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei),
oraşului (municipiului);
c) decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor
domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz, precum şi a serviciilor
publice de interes local, în condiţiile legii;”
Deciziile consiliilor locale se adoptă cu majoritatea membrilor prezenți (art. 19
alin. (3) din LP436/2006), însă Deciziile privind aprobarea bugetului local,
administrarea bunurilor proprietate a satului (comunei), oraşului (municipiului),
stabilirea cuantumului taxelor şi impozitelor locale, planificarea dezvoltării
localităţilor şi amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituţii publice din
ţară sau din străinătate se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi (art. 19 alin.
(4) din LP436/2006).

1
Legea nr. LP436/2006 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare

6
Proiectele de decizii sunt propuse de consilieri şi/sau de primar (art. 19 alin. (7)
din LP436/2006).
Primarul general, primarii și pretorii emit dispoziții. primarul emite dispoziţii
cu caracter normativ şi individual (art. 32 alin. (1) din LP436/2006).
Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă
publică prin publicare sau prin afişare în locuri publice, iar cele cu caracter individual
– la data comunicării persoanelor vizate (art. 20 alin. (5) din LP436/2006).
Deciziile pot fi atacate în contencios administrativ de către oficiul teritorial al
Cancelariei de Stat.
Consiliul local, la propunerea primarului, decide instituirea funcţiei de
viceprimar şi stabileşte numărul de viceprimari care vor asista primarul în exercitarea
atribuţiilor sale (art. 26 alin. (3) din LP436/2006).
Prevederile Legii administrației publice locale se completează cu prevederile
Legii privind statutul municipiului Chișinău2.
Punctele 56, 57, 60 și 61 din Statut prevăd:
„56. Baza economică a municipiului o constituie patrimoniul municipal, care serveşte drept
sursă de obţinere a veniturilor şi de satisfacere a necesităţilor sociale economice ale populaţiei.
57. Patrimoniul municipal este o parte a patrimoniului public şi se constituie din bunurile
mobile şi imobile administrate de autorităţile administraţiei publice ale municipiului, de
întreprinderi, instituţii şi organizaţii de stat din teritoriu care satisfac nemijlocit necesităţile
populaţiei, inclusiv din fondul de locuinţe, fondul de clădiri cu o altă destinaţie decît pentru locuit;
din bunurile întreprinderilor şi asociaţiilor gospodăriei comunale şi de locuinţe, întreprinderilor
de transport al energiei termice, de transport urban, instituţiilor preşcolare şi preuniversitare,
culturii şi artei, ocrotirii sănătăţii, culturii fizice şi sportului, ale unităţilor de comerţ, alimentaţie
publică, prestări servicii; din fondurile fixe ale serviciilor poştale, din bunurile serviciilor de
dirijare a circulaţiei rutiere; din resursele financiare, inclusiv din mijloacele bugetare şi speciale,
din hîrtiile de valoare; precum şi din bunurile create sau procurate de autorităţile administraţiei
publice ale municipiului în baza mijloacelor ce le aparţin etc.
60. Consiliul municipal deţine dreptul de proprietar al patrimoniului municipal.
61. Primăria municipiului are dreptul de posesiune, folosinţă şi administrare a
patrimoniului municipal, în conformitate cu legislaţia şi cu deciziile consiliului municipal.”
De asemenea punctul 65 lit. c) din Statut prevede:
„65. Relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice ale municipiului şi
întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu, diferite , tipuri de proprietate se
bazează pe:
c) crearea unui sistem eficient de impozitare locală în cadrul legislaţiei în
vigoare;”

2
Legea nr. LP431/1995 privind statutul municipiului Chișinău, cu modificările și completările ulterioare;

7
Conform Statutului resursele financiare ale municipiului se constituie pe lângă
impozitele și taxele locale și din mijloace bugetare, speciale şi de altă natură.

2.2. Bugetul local municipal


Este compus din bugetele oraşelor, satelor (comunelor) din componenţa
municipiului Chișinău.
Fondurile speciale ale municipiului se formează din:
a) depunerile benevole ale persoanelor fizice şi juridice pentru rezolvarea
problemelor de interes public;
b) veniturile provenite de la acordarea de împrumuturi, de la comercializarea
obligaţiilor, hârtiilor de valoare şi acţiunilor de importanţă locală, de la organizarea
loteriilor în bani şi obiecte, de la practicarea turismului, a altor activităţi;
c) mijloacele obţinute prin aplicarea diferitelor amenzi;
d) alte mijloace prevăzute de lege.
Mijloacele fondurilor speciale ale municipiului sunt utilizate:
a) ca investiţii capitale în dezvoltarea şi reconstruirea infrastructurii sociale a
municipiului;
b) pentru acoperirea parţială a pierderilor suferite la exploatarea transportului
urban public;
c) pentru finanţarea altor acţiuni menite să satisfacă necesităţile stringente ale
municipiului.
Conform art. 4 din Legea finanțelor publice locale3 veniturile bugetelor locale
se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și se formează
din:
1) venituri generale:
a) venituri proprii:
- impozitul pe bunurile imobiliare;
- taxa pentru patenta de întreprinzător;
- impozitul pe venitul persoanelor fizice ce desfășoară activitate independentă în
domeniul comerțului cu amănuntul;
- taxele pentru resursele naturale;
- impozitul privat (conform apartenentei patrimoniului – din păcate acesta are
destinație exclusivă la bugetul de stat, Municipiul Chișinău nu primește nimic);
- taxele locale aplicate conform Codului fiscal;
- încasări din arenda terenurilor și locațiunea bunurilor domeniului privat al unității
administrativ-teritoriale;
- alte venituri prevăzute de legislație;

3
Legea nr. LP397/2003 privind finanțele publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

8
b) defalcări, conform cotelor procentuale, de la impozitele și taxele de stat,
stabilite prin lege;
c) transferuri prevăzute cu destinație generală (art. 11 din LP397/2003) și
cu destinație specială (art.12 din LP397/2003);
Notă 1: pentru bugetul municipal Chișinău: 50% din volumul total colectat din impozitul pe
venitul persoanelor fizice pe teritoriul municipiului Chișinău (cu excepția unităților administrativ-
teritoriale de nivelul întâi din componența municipiului care primesc 100%).
Nu primește sume pentru echilibrarea bugetului Local al Municipiului Chișinău.
Notă 2: Transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat se alocă bugetelor locale pentru
finanțarea:
a) învățământului preșcolar, primar, secundar general, special și complementar (extrașcolar);
b) infrastructurii drumurilor publice locale (50% din total taxă pentru folosirea drumurilor
de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova proporțional cu numărul de locuitori
din Municipiul Chișinău);
c) competențelor delegate autorităților administrației publice locale de către Parlament la
propunerea Guvernului;
d) investițiilor capitale;
e) altor măsuri speciale.
d) granturi pentru susținerea bugetului;
2) venituri colectate;
3) granturi pentru proiecte finanțate din surse externe.
2.3. Împrumuturile autorităților administrației publice locale
Autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova pot contracta
împrumuturi pentru a finanța investițiile de capital în limita a 20% din veniturile totale
anuale.
Municipiul Chișinău, ca și Municipiul Bălți, poate contracta sau garanta
împrumuturi a căror rambursare anuală (credit/dobânzi/comisioane – serviciul
datoriei publice locale) nu depășește limita a 30% din total veniturilor bugetare
anuale.
2.4. „Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice 2013-2020”4
prevede: „Direcțiile strategice bugetar-fiscale în anii 2018-2020 se vor axa pe
majorarea veniturilor prin consolidarea administrării fiscale, reducînd treptat
gradul de dependenţă de granturile externe. Totodată, se vor aloca resurse necesare
pentru cheltuielile sociale și cheltuielile publice ce stimulează creșterea economică.
Pe termen mediu, cota din PIB destinată cheltuielilor bugetului public naţional se
prevede să scadă de la aproximativ 40,3% în anul 2012, la 37,3%-36,4% în perioada
2018-2020.”

4
Hotărârea Guvernului nr. 573/2013 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a
managementului finanțelor publice 2013-2020, cu modificările și completările ulterioare;

9
De asemenea în aceeași Strategie se prevede „Obiectivul general al prezentei
Strategii este de a asigura alocarea eficientă şi eficace a resurselor financiare
publice spre activităţi care să contribuie la creşterea economiei şi dezvoltarea
Republicii Moldova şi să menţină gestiunea eficientă privind utilizarea fondurilor
publice în toate domeniile şi sectoarele administraţiei publice. ”
Obiectivul general este enunțat în Strategie, caz în care Municipiul
Chișinău care are principala contribuție la PIB-ul Republicii Moldova ar trebui
să fie sprijinit în vederea determinării unui efect de bulgăre de zăpadă în
economie.
La pct. 5.2.2. Măsurile de reformă şi instituţia responsabilă se prevede:
Măsuri de reformă
Situaţia actuală Domeniile de preocupare Ţinte Obiective pe termen
pe termen mediu lung
1 2 3 4
Relaţiile bugetare
Cadrul legislativ actual Lipsa performanței din Consolidarea bazei de Consolidarea
reglementează partajarea între domeniul managementului venituri locale proprii ale managementului
nivelele administraţiei publice a financiar al unităților autorităţilor publice financiar la nivelul
impozitelor şi taxelor de stat administrativ-teritoriale, locale şi a autonomiei de autorităţilor publice
cauzate de insuficiența de decizie asupra lor locale cu garantarea
Există un sistem de transferuri şi personal, fluctuația înaltă a disciplinei financiare,
impozite partajate, statuat pe baze personalului, incapacitatea de creşterea transparenţei
obiective și previzibile, cu recrutare a personalului cu şi participării publice
separarea bugetelor locale de competențe de bază în absența
nivelul întîi și nivelul al doilea motivației financiare

Dependența bugetară a fiecărui


nivel al administrației publice
față de cel imediat superior este
eliminată
Instituţie responsabilă de componenta 2: Ministerul Finanţelor
La pct. 5.5.1. Principiile de bază şi rezultatele aşteptate

10
Măsuri de reformă
Situaţia actuală Domeniile de preocupare Ţinte Obiective pe termen
pe termen mediu lung
1 2 3 4
1) Administrarea fiscală
Domeniul instituţional
Organul fiscal a trecut prin Executarea corectă și Descrierea şi Simplificarea
proces conceptual de deplină a tuturor revizuirea continuă a procedurilor de
restructurare, care a atribuțiilor funcționale proceselor din cadrul calculare,
contribuit la eficientizarea prin divizarea optimă a Serviciului Fiscal de raportare şi
activității; majorarea obligațiilor și Stat, inclusiv a celor achitare a
corelate cu
flexibilității în procesul de responsabilităților din obligaţiilor fiscale;
contribuabilii;
management al resurselor cadrul organului fiscal; Modificarea
umane; standardizarea Consolidarea legislației prin Crearea
serviciilor oferite performanței excluderea din condiţiilor adecvate
contribuabililor, precum și instituționale prin atribuțiile Serviciului pentru funcţionarea
concentrarea eforturilor excluderea din atribuțiile Fiscal de Stat a structurii unificate a
instituționale asupra organului fiscal a activităților Serviciului Fiscal
domeniilor cu risc sporit de activităților non-fiscale non-fiscale de Stat
conformare fiscală administrate actualmente administrate
de către organul fiscal actualmente de către
Serviciul Fiscal de Stat
Conformarea voluntară şi
deservirea contribuabililor

Informaţiile pentru Îmbunătăţirea şi Elaborarea şi Sporirea nivelului


contribuabili sînt accesibile dezvoltarea serviciilor implementarea de satisfacţie a
în mass-media, pe site-ul oferite contribuabililor în programelor anuale de contribuabililor cu
oficial al Serviciului Fiscal vederea promovării conformare fiscală; referire la serviciile
Îmbunătăţirea
de Stat; conformării benevole la prestate de
procesului de
achitarea impozitelor şi ServiciulFiscal de
administrare a
Serviciul Fiscal de Stat taxelor; contribuabililor mari Stat
organizează campanii cu Îmbunătăţirea şi prin elaborarea şi
caracter informativ privind actualizarea continuă a implementarea Sporirea nivelului
modificările legislative şi informaţiilor disponibile programelor de de conformare
normative în domeniul fiscal pe pagina oficială; conformare voluntară a
Dezvoltarea continuă a Implementarea contribuabililor la
Serviciul Fiscal de Stat a strategiei generale de Strategiei de prevederile
realizat progrese în conformare a comunicare a legislaţiei fiscale;
implementarea sistemului de contribuabililor; Serviciului Fiscal de
management al riscurilor de Stat Majorarea pînă la
Îmbunătăţirea şi
conformare fiscală Consolidarea 70% a ponderii
extinderea domeniului
capacităţilor de de aplicare a declaraţiilor
administrare şi de serviciilor electronice electronice în
deservire a prestate totalul rapoartelor
contribuabililor mari contribuabililor, fiscale prezentate
(persoane fizice şi inclusiv serviciilor
juridice) e-declarare, e-plăţi

Instituţii responsabile de componenta 5: Ministerul Finanţelor; Serviciul Fiscal de Stat;

11
2.5. Finanțele publice locale și responsabilitatea bugetar fiscală5
În domeniul finanţelor publice, autorităţile administraţiei publice locale au
următoarele competenţe şi responsabilităţi de bază:
a) elaborează, aprobă şi administrează bugetele locale cu respectarea
principiilor şi regulilor stabilite de prezenta lege şi în conformitate cu legislaţia
privind finanţele publice locale;
b) elaborează prognoze bugetare şi întreprind, în limitele competenţelor, măsuri
pentru creşterea bazei fiscale şi asigurarea sustenabilităţii bugetelor locale pe termen
mediu şi lung;
c) înaintează, prin intermediul asociaţiilor reprezentative ale autorităţilor
administraţiei publice locale, propuneri la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a
politicilor sectoriale, precum şi participă la consultările privind relaţiile interbugetare;
d) conlucrează cu autorităţile publice centrale şi implementează la nivel local
programele şi politicile cuprinse în documentele de planificare strategică de nivel
naţional;
e) publică bugetele locale şi rapoartele privind executarea acestora, inclusiv
privind performanţa în cadrul programelor la nivel local;
f) asigură gestionarea resurselor bugetare şi administrarea patrimoniului public,
în conformitate cu principiile bunei guvernări;
g) efectuează monitoringul financiar al instituţiilor publice la autogestiune, al
întreprinderilor municipale şi al societăţilor comerciale în care autorităţile
administraţiei publice locale au calitatea de fondator sau deţin cota majoritară în
capital social.
Republica Moldova a ratificat Carta Europeană a Autonomiei locale6 prin
Hotărârea Parlamentului nr. 1253-XIII din 16.07.1997. Aceasta la art. 9. „Resursele
financiare ale autorităților administrației publice locale” prevede:
„1. În cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au
dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor
lor.
2. Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie
proporționale cu competențele prevăzute de constituție sau de lege.
3. Cel puțin o parte dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale
trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al căror nivel acestea au competența să îl
stabilească în limitele legale.
4. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autoritățile
administrației publice locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată și evolutivă pentru

5
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale nr. 181/2014;
6
Hotărârea Parlamentului nr. 1253-XIII din 16.07.1997, Publicată în Monitorul Oficial nr. 48/423 din 24 iulie 1997

12
a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluția reală a costurilor exercitării competențelor
acestora.
5. Protejarea unităților administrativ-teritoriale cu o situație mai grea din punct de vedere
financiar necesită instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente,
destinate să corecteze efectele repartiției inegale a resurselor potențiale de finanțare, precum și a
sarcinilor fiscale care le incumbă. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă
libertatea de opțiune a autorităților administrației publice locale în sfera lor de competență.
6. Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată,
asupra modalităților de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.
7. Subvențiile alocate unităților administrativ-teritoriale trebuie, pe cât posibil, să nu fie
destinate finanțării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenții nu trebuie să aducă atingere
libertății fundamentale a politicilor autorităților administrației publice locale în domeniul lor de
competență.
8. În scopul finanțării cheltuielilor lor de investiții, autoritățile administrației publice locale
trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piața națională a capitalurilor.”
Strategia națională de descentralizare7 prevede la Capitolul II.
Descentralizarea Financiară:
„UAT din Republica Moldova dispun de o baza fiscala insuficienta, economiile locale
confruntîndu-se cu incapacitatea de a genera venituri in volum necesar. Veniturile limitate nu
permit responsabilizarea autorităților APL in fata colectivității locale de contribuitori. APL nu
dispune de surse proprii de venit importante și, ca urmare, nu poate decide și rezolva in mod
independent multe dintre problemele apărute. Actualele impozite și taxe locale generează sume
mici, care reprezintă un procent redus din bugetele locale - mai puțin de 15% din bugetul local.
În plus, autoritățile APL au o capacitate limitata de:
(i) a modifica nivelurile sau baza impozitelor și taxelor locale prevăzute in Codul fiscal;
(ii) a reevalua periodic proprietatea imobiliară;
(iii) a stabili facilități fiscale proprii pentru impozitele și taxele locale.
Dependența bugetară a fiecărui nivel al administrației publice fata de cel imediat superior,
dependenta generata de:
(i) insuficienta veniturilor proprii ale APL;
(ii) dezechilibrul vertical cauzat de discrepanta dintre distribuția de responsabilități și
sursele de venit intre nivelurile administrației (secțiunea I -Descentralizarea serviciilor și
competențelor); și
(iii) unele practici moștenite de a include bugetele APL de nivelul întîi în bugetele APL de
nivelul al doilea, fapt ce are ca efect intervenția excesivă a autorității centrale și, de multe ori, a
nivelului raional în gestionarea resurselor financiare locale proprii. Ca urmare, între nivelurile
APL se creează relații neoficiale de subordonare, care nu sînt stipulate în legislația în vigoare, dar
care persistă în practică.
Erodarea bazei fiscale prin acordarea prin lege a numeroaselor facilități și înlesniri.

7
Legea nr. LP68/2012 pentru aprobarea Strategiei naționale de descentralizare și a Planului de acțiuni privind
implementarea Strategiei naționale de descentralizare pentru anii 2012-2018, cu modificările și completările ulterioare
(LP168/15.07.2016);

13
Aceasta conduce la restrîngerea bazei fiscale, la micșorarea veniturilor proprii ale APL și
la reducerea echității fiscale prin favorizarea unor agenți economici sau categorii sociale.
Autoritățile locale nu dispun de drepturi și de pîrghii reale pentru a influența contribuabilii în
vederea asigurării oportunității și plenitudinii achitării impozitelor și taxelor locale.
Ineficienta sistemului existent de transferuri între APC și APL de diferite niveluri are ca
efect descurajarea efortului fiscal propriu al autorităților APL.
Potrivit practicilor actuale, bugetele APL sînt suplinite prin transferuri conform principiului
echității. Astfel, autoritățile APL care sporesc veniturile bugetare prin inițiative locale proprii pot
fi puse în situația de a fi penalizate indirect prin reducerea sumelor de transfer de la bugetul de
stat la bugetul local.
O altă deficiență a sistemului este realizarea nejustificată a transferului în doi pași - mai
întîi către bugetul raioanelor și apoi către bugetele APL de nivelul întîi.
Volatilitatea întregului sistem de finanțe locale (venituri, cheltuieli, proceduri bugetare) de
la un an la altul. Aceasta nu înseamnă doar că el s-a modificat de multe ori în ultimele două decenii,
dar și că aceste modificări au fost destul de imprevizibile, fapt ce a afectat capacitatea și așa scăzută
a autorităților publice locale de a-și planifica resursele. În general, parametrii politicilor financiare
de nivel local (surse de venit, cheltuieli, proceduri), deși prevăzuți în lege, se pot modifica prea ușor
in fiecare an prin legea bugetului de stat, făcînd dificilă planificarea bugetară multianuală și
întregul management financiar la nivel local.”
În aceeași strategie regăsim la Capitolul IV. Capacitatea administrativă a
APL:
„Fragmentarea excesiva a sistemului administrativ-teritorial in Republica
Moldova. Analizînd distribuția localităților în funcție de numărul de locuitori,
constatam ca 86% dintre ele au mai puțin de 5000 de locuitori. Deși legea prevede
un numar minim de 1500 de locuitori pentru a se putea justifica crearea unei UAT de
sine statatoare, mai mult de 25% dintre acestea, prin excepție, nu corespund normei
legislative menționate. Experiența europeana arată ca nu există o mărime optima a
UAT, iar unele studii indică un prag adecvat de 5000 de locuitori, începînd de la care
sînt asigurate perspective mai bune de creștere economică și economii de scară în
prestarea serviciilor publice locale.”
Pe acest subiect în cadrul Uniunii Europene succinct situația e
următoarea:
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) nu dispun de o organizare unică a
administrației publice, bazată pe un model comun. Statele membre decid modul
propriu de organizare internă, sistemul de administrație publică (centrală, regională,
locală), organizarea sistemului de securitate, justiție, sistemul de sănătate, al salariilor
etc. Diferențierile și punctele comune dintre administrațiile publice ale statelor
membre UE, referitor la structura și funcționalitățile unităților administrativ-
teritoriale (u.a.t.), se poate observa din numărul, mărimea (ca teritoriu și populație),
atribuțiile (inclusiv relația instituțională multi-nivel în cadrul administrației publice)
și denumirile acestora.
14
Prin urmare, statele membre ale UE sunt pe deplin responsabile de menținerea
sau de modificarea actualei organizări administrativ-teritoriale, și, în consecință, de
alegerea modelului de reorganizare administrativ-teritorială, iar etapele, rezultatele și
impactul implementării acestuia.
De peste 30 de ani statele membre ale UE s-au angajat mai intens în modificarea
modului de organizare a teritoriului lor național, prin eliminarea sau adăugarea unor
noi niveluri administrative sau prin comasarea unor unități administrativ-teritoriale.
Elementul comun al tuturor reformelor de reorganizare vizează îmbunătățirea calității
serviciilor publice prin simplificarea și eficientizarea aparatului administrației
publice.
Această îmbunătățire se poate realiza prin descentralizare, dar descentralizarea
trebuie însoțită de un aparat instituțional care să fie localizat la un nivel în măsură să
asigure servicii cât mai accesibile, calitative și ieftine pentru cetățeni și comunități.
În paralel cu modul în care statele europene sunt organizate, în ultimele decenii
în Europa se mai poate defini un curent, cel de redimensionare a administrației
publice, mai ales prin reducerea semnificativă a numărului de u.a.t. în încercarea
de a eficientiza furnizarea serviciilor publice şi de a scădea costurile de operare.
Această reducere se referă mai ales la fuziunea unor u.a.t.-uri în localități de
dimensiuni mai mari pentru a putea face față cheltuielilor curente și nevoilor de
investiții în infrastructura comunitară.
Astfel, faţă de anul de referinţă 1.950, în prezent, în Danemarca numărul
municipalităţilor a scăzut cu 93%, în Suedia cu 83%, în Marea Britanie cu 79%,
în Belgia cu 78%, în Olanda cu 56%, în Germania cu 53%, în Austria cu 43%,
în Finlanda cu 36%.
În România, numărul de u.a.t. a crescut cu aproape 9% în ultimii 25 de
ani, fiind înființate cca. 200 de noi u.a.t-uri, totalul fiind de 3.222+6 subdiviziuni
administrativ-teritoriale.
2.6. Impozitele și taxele locale sunt reglementate de Codul Fiscal 8 de Legea pentru
punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal9, legislație subsecventă10, precum și
de hotărârile Consiliului Municipiului Chișinău pentru aprobarea bugetului local,
rectificarea acestuia și de stabilire a impozitelor și taxelor locale 2016-2020.
Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor și
taxelor, a principiilor, formelor și metodelor de stabilire, modificare și anulare a

8
Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. CF1163/1997, cu modificările și completările ulterioare;
9
Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
10
Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 1603/2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de
seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia, cu
modificările aduse prin OSFS nr. 415/2018.

15
acestora, prevăzute de cod, precum și totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor
(art. 2 din cod).
Art. 6 alin. (1) și (2) definește impozitul și taxa, iar la alin. (3) le clasifică în:
a) Impozite și taxe de stat;
b) Impozite și taxe locale.
Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ține de efectuarea
unor acțiuni determinate și concrete de către organul împuternicit sau de către
persoana cu funcții de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul
care a achitat aceasta plată.
Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
Dacă în ceea ce privește definirea impozitului aceasta răspunde sferei de
definire unanim acceptată atât în Uniunea Europeană, cât și în afara ei, în ceea ce
privește definirea taxei, aceasta se diferențiază.
Spre exemplu în România definirea termenilor este după cum urmează:
Impozit: contribuţie bănescă obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată,
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor locale, după caz, de
către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le obţin sau pentru bunurile
pe care le posedă.
Taxă: plată efectuată cu anticipație de persoanele fizice sau juridice pentru
serviciile îndeplinite/prestate acestora de către instituţii publice, organe de stat sau de
alte persoane asimilate acestora, fără existenţa unui echivalent între cuantumul taxei
şi valoarea serviciului.
Taxă extrajudiciară de timbru: taxă de natura impozitelor şi taxelor locale
instituită prin legea privind taxele extrajudiciare de timbru.
Taxă judiciară de timbru: taxă de natura impozitelor şi taxelor instituită prin
legea privind taxele judiciare de timbru.
Taxă de timbru pentru activitatea notarială: taxă de natura impozitelor şi
taxelor instituită prin legea privind taxele de timbru pentru activitatea notarială (la
acestea s-a renunțat).

Conform art. 6 din Codul fiscal în Republica Moldova se percep impozite și


taxe de stat și locale.
Sistemul impozitelor și taxelor de stat include:
„a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adaugata;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamala;

16
f) taxele rutiere;
g) impozitul pe avere;
h) impozitul unic de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației.”
Sistemul impozitelor și taxelor locale include:
„a) impozitul pe bunurile imobiliare;
a1) impozitul privat;
b) taxele pentru resursele naturale;
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității
administrativ- teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii;
h) taxa de piață;
i) taxa pentru cazare; j) taxa balneara;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de calatori pe rutele
municipale, orășenești și sătești (comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de cîini;
p) taxa pentru parcaj;
r) taxa pentru salubrizare;
s) taxa pentru dispozitivele publicitare.”
Impozitul privat deși se enunță că se regăsește atât la bugetul de stat, cât
și la bugetele locale, în funcție de apartenența bunului, în fapt se face venit doar
la bugetul de stat deoarece nu l-am identificat în execuția bugetului local al
Municipiului Chișinău.
Tot conform Codului fiscal sunt enunțate ca principii de reglementare,
stabilire și colectare a impozitelor și taxelor următoarele:
„a) neutralitatea impunerii - asigurarea prin legislația fiscala a condițiilor
egale investitorilor, capitalului autohton și străin;
b) certitudinea impunerii - existenta de norme juridice clare, care exclud
interpretările arbitrare, claritate și precizie a termenelor, modalităților și sumelor de
plată pentru fiecare contribuabil, permițînd acestuia o analiză ușoară a influenței
deciziilor sale de management financiar asupra sarcinii lui fiscale;
c) echitatea fiscală - tratare egală a persoanelor fizice și juridice, care
activează în condiții similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale;

17
d) stabilitatea fiscală - efectuare a oricăror modificări și completări ale
prevederilor legislației fiscale nemijlocit prin modificarea și completarea prezentului
cod;
e) randamentul impozitelor - perceperea impozitelor și taxelor cu minimum
de cheltuieli, cît mai acceptabile pentru contribuabili.”
Stabilirea de noi impozite și taxe de stat și locale sau anularea ori modificarea
impozitelor și taxelor în vigoare privind determinarea subiecților impunerii și a bazei
impozabile, modificarea cotelor și aplicarea facilităților fiscale pe parcursul anului
fiscal (calendaristic), se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a
bugetului de stat și a bugetelor locale (art. 7 din Codul fiscal).
2.7. Atribuții. Drepturi și obligații ale Serviciilor de colectare a impozitelor și
taxelor locale din cadrul primăriilor
Administrarea fiscală este activitatea organelor de stat împuternicite și
responsabile de asigurarea colectării depline și la termen a impozitelor și taxelor, a
penalităților și amenzilor în bugetele de toate nivelurile (Serviciul Fiscal de Stat).
Art. 131 din Codul fiscal stabilește care sunt organele care exercită atribuții
de administrare fiscală sunt:
a) Serviciul Fiscal de Stat,
b) organele vamale,
c) serviciile de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul
primăriilor și
d) alte organe abilitate, conform legislației.
Conform art. 156 din Codul fiscal serviciile de colectare a impozitelor și
taxelor locale din cadrul primăriilor au atribuții de administrare a impozitelor și
taxelor locale.
Serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale exercită, corespunzător
domeniului de activitate, atribuțiile de:
a) popularizare a legislației fiscale;
b) examinare a petițiilor, cererilor și reclamațiilor contribuabililor;
c) asigurare a evidenței integrale și conforme a contribuabililor ale căror
obligații fiscale sunt calculate de serviciul respectiv și a evidenței acestor obligații,
d) alte atribuții prevăzute expres de legislația fiscală.
Atribuțiile privind compensarea sau restituirea sumelor plătite în plus, privind
efectuarea controlului fiscal sunt exercitate, conform codului fiscal, în comun cu
Serviciul Fiscal de Stat.

Serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale este investit cu dreptul


de a efectua autonom:

18
a) calcularea obligațiilor fiscale în raport cu plățile și contribuabilii
administrate;
b) ținerea evidenței contribuabililor și obligațiilor fiscale administrate;
c) aplicarea majorărilor de întîrziere (penalităților);
d) încasarea în numerar a impozitelor, taxelor, majorărilor de întîrziere
(penalităților) și/sau amenzilor;
e) alte drepturi prevăzute expres de legislația fiscală.
Serviciul de colectare a impozitelor si taxelor locale exercita impreuna cu
Serviciul Fiscal de Stat următoarele drepturi:
a) controlează autenticitatea datelor din documentele de evidență și din
dările de seamă fiscale ale contribuabilului;
b) efectuează controale asupra modului în care contribuabilul respectă
legislația fiscală, conform competenței de administrare;
c) cere explicații și informații asupra problemei identificate în timpul
controlului;
d) cere și primește gratuit, în procesul controalelor fiscale, de la orice
persoană informații, date, documente necesare in exercitarea atribuțiilor, cu excepția
informațiilor care constituie secret de stat, precum și copiile de pe ele, daca acestea
se anexează la actul de control;
e) compensează și/sau restituie sumele plățile în plus.
Obligațiile serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale
Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale este obligat,
corespunzător domeniului de activitate pentru obligațiile fiscale a căror evidență este
ținută de el:
a) să acționeze în stricta conformitate cu Codul fiscal și cu alte acte
normative;
b) să trateze cu respect și corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui,
alți participanți la raporturile fiscale;
c) să popularizeze legislația fiscală;
d) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de legislația fiscală sau
la solicitarea acestuia, despre drepturile și obligațiile lui;
e) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele și taxele în
vigoare, despre modul și termenele lor de achitare și despre actele normative privind
impozitele și taxele administrate;
f) să primească și să înregistreze cereri, comunicări și alte informații despre
încălcările fiscale și să le verifice, după caz;
g) să prezinte lunar, nu mai tîrziu de data de 5 a fiecărei luni, Serviciului
Fiscal de Stat darea de seama privind impozitele și taxele administrate;

19
h) la cererea scrisă a contribuabilului, în care se indică destinația
certificatului, să elibereze, în cazurile reglementate de legislație sau la solicitarea
organelor și autorităților publice abilitate legal, certificate privind lipsa sau existența
restanțelor față de buget referitoare la obligațiile fiscale a căror evidență o ține;
i) să țină evidența contribuabililor ale căror obligații fiscale sînt calculate
de serviciul respectiv și evidența acestor obligații fiscale, inclusiv a restanțelor, să
transfere la buget sumele încasate ca impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalități),
amenzi, conform legislației fiscale și în modul stabilit de Guvern;
j) să întocmească, cu concursul Serviciului Fiscal de Stat, avizele de plată a
a obligațiilor fiscale, să distribuie gratuit contribuabililor formulare tipizate de dări de
seama fiscale;
k) să remită contribuabililor, conform legislației fiscale, avizele de plată a
obligațiilor fiscale, precum și deciziile emise;
l) compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite
în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, să
efectueze controale fiscale și să întocmească actele de rigoare;
m) să execute alte obligații prevăzute expres de legislația fiscală.
Organizarea și funcționarea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor
locale sînt reglementate printr-un regulament, aprobat de consiliul local.
Regulamentul este elaborat în baza unui regulament-tip, aprobat de Guvern.
În sate (comune), funcțiile perceptorului pot fi exercitate, ca excepție, de
secretarul primăriei sau de un alt funcționar al ei care nu este investit cu dreptul de a
semna documente de casă.
Evidenta impozitelor și taxelor locale pe obiectele impozabile care nu se află
în raza de activitate a subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat în a cărei evidență este
contribuabilul o ține subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază se află
obiectul impozabil. Evidența impozitelor și taxelor calculate de serviciile de colectare
a impozitelor și taxelor locale se ține de aceste servicii (art. 190 din Codul fiscal).
Executarea silită a obligației fiscale calculate de către serviciul de colectare a
impozitelor și taxelor locale se efectuează în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, în
conformitate cu prevederile legislației în vigoare (art. 190 din Codul fiscal).
2.8. Impozitul pe bunurile imobiliare, reglementat de Titlul VI din Codul fiscal (art.
276-art. 287) este impozitul cu ponderea cea mai mare în veniturile provenind din
impozite și taxe locale (5,5% din Total buget).
Stabilirea impozitului imobiliar se face pentru impozitul pe proprietate plătit
de persoanele fizice în toate unitățile administrativ-teritoriale în conformitate cu legea
în vigoare, folosindu-se atât sistemul manual/registre fizice (cu preponderență în
mediul rural), cât și cel automat/baze de date electronice.

20
Pentru impozitele pe proprietate plătite de persoanele juridice și de persoanele
fizice autorizate (patenta) ca întreprinzători toată evidența este realizată de
Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS).
Există schimb de informații între administrațiile locale, IFS, Cadastru și
Agenția pentru Servicii Publice, dar acesta trebuie îmbunătățit, mai ales că valorile de
referință ale imobilelor nu au mai fost reevaluate de mai bine de 10 ani.
Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale
teritoriale în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de bunuri imobiliare.
Evaluarea bunurilor imobiliare se efectuează pe calea evaluării în masă - în
cazul obiectelor-tip ce constituie bunuri imobiliare și pe calea evaluării individuale
- în cazul obiectelor specifice (netipice).
La evaluarea bunurilor imobiliare, în dependență de destinația acestora, se
aplică următoarele metode de determinare a valorii de piață:
a) metoda analizei comparative a vînzărilor;
b) metoda veniturilor;
c) metoda cheltuielilor.
Reevaluarea bunurilor imobiliare ar trebui să se efectueze de către organele
cadastrale teritoriale o data la 3 ani în modul stabilit de Guvern dar așa cum am amintit
mai sus nu s-a mai realizat de mai bine de 10 ani, astfel că evaluarea bunurilor imobile
nu mai este într-o relație directă cu valoarea de piață (măcar într-o marjă de 10%).
Finanțarea lucrărilor de evaluare a bunurilor imobiliare se poate efectua de la
bugetul de stat, bugetele locale sau din alte surse.
Sunt probleme și cu privire la înregistrarea tuturor bunurilor impozabile, în
special în ceea ce privește construcțiile noi, care trebuie finalizate în decurs de 3 ani,
atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice – aceste dificultăți sunt
amplificate de problemele de comunicare între autoritățile locale și IFS.
În același timp este necesară și o îmbunătățire a comunicării de informații
chiar în interiorul Primăriei Municipiului Chișinău. Între componentele direcției de
urbanism (autorizare și disciplina în construcții care trebuie să verifice finalizarea
lucrărilor), dar și între aceasta și serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale
trebuie să existe un permanent schimb de informații în vederea valorificării din punct
de vedere fiscal a unor imobile neaflate în evidențele fiscale.
Totuși, principala problemă identificată pentru Municipiul Chișinău o
constituie lipsa evaluării (sau evaluarea numai parțială) bunurilor imobile
deținute de persoanele fizice și ne-finalizarea cadastrului.
O altă deficiență o constituie menținerea unor niveluri scăzute de impozitare.
Municipiul Chișinău are nivelul de impozitare a bunurilor imobile cu destinație

21
locativă la 0,1% deși ar putea să îl aprobe la nivelul de 0,4% (marja legală în care
poate stabilii nivelul de impozitare fiind 0,05%-0,4%).
Practic prin menținerea nivelului de impozitare la 0,1% în ultimii 5 ani,
valoarea potențială de cumpărare s-a diminuat cu rata inflației, care în 2019 a fost de
7,5%11, 0,9% în 2018, 7,9% în 2017, 2,6% în 2016, 13,6% în 2015 așa cum se poate
vedea și în graficele de mai jos.
Valoarea impozitului pe proprietate, ca putere de cumpărare, s-a
diminuat cu o treime în cei 5 ani. Cu aceiași bani se pot face lucruri mai puține.
Acest aspect este în defavoarea cetățeanului care locuiește, muncește, trăiește
în Municipiul Chișinău.

Rata inflației pe anul 2019:

11
Conform Băncii Naționale a Moldovei: https://www.bnm.md/files/2_%20Infla%C8%9Bia-.pdf,
https://www.bnm.md/ro/content/rata-inflatiei-0

22
Rata inflației pe anul 2017:

Rata inflației pe anul 2015:

Toate autoritățile locale comunică contribuabililor prin poștă obligațiile de


plată pentru anul curent și eventual obligațiile de plată restante în cadrul termenului
legal. De asemenea deciziile consiliilor locale de stabilire a impozitelor și taxelor
locale sunt publicate pe site-ul acestora12.

12
În cazul Municipiului Chișinău la adresa https://www.chisinau.md/libt.php?l=ro&idc=492&t=/Primarul/Dispozitii

23
Plata taxelor și impozitelor locale se face la băncile acreditate în acest sens iar
comisioanele sunt acoperite din bugetul de stat.
Totodată, perceptorii fiscali încasează pe teren taxele și impozitele locale și le
varsă zilnic la poștă în contul primăriei respective. În general nu există sisteme proprii
de încasare din cauza lipsei de personal.
Termenele de plată sunt:
a) 30 iunie pentru a primi bonificație în cuantum fix de 15% dacă se achită integral,
b) 25 septembrie.
Prin derogare întreprinzătorii individuali, gospodăriile țărănești (de fermier)
al căror număr mediu anual de salariați, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 3
unități și care nu sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A. achită impozitul pe bunurile
imobiliare până la 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
De asemenea cei care dobândesc bunuri după 25 septembrie achită impozitul
aferent perioadei din an până la 25 martie a perioadei fiscale următoare.
Obs. 1: Primul termen de plată este foarte târziu la jumătatea anului, ceea ce
conduce la imposibilitatea municipalității de a dispune de resurse în prima jumătate a
anului. Mai nimerit ar fi un termen de plată cu bonificație la 25 martie.
Obs. 2: Bonificația are un nivel foarte ridicat, e stabilită în sumă fixă, fără ca
autoritatea locală să poată stabilii un nivel inferior sau măcar gradual.
1) Bonificația ar putea să fie graduală (15% pentru plată integrală în luna
ianuarie/10% pentru plată integrală în luna februarie/5% pentru plată integrală până
la 25 martie/0% dacă se optează pentru plata în două tranșe egale la 25 martie și 25
septembrie).
2) O altă variantă ar putea să fie lăsată libertatea consiliului local de a stabilii
nivelul bonificației ținând cont de puterea de cumpărare a cetățenilor, de nivelul de
trai din comunitatea locală etc.
Obs. 3: Scutirile sunt stabilite de drept prin Codul fiscal, autoritățile
administrației publice locale putând stabilii doar scutiri sau amânări la plată doar
pentru 3 situații mai rar întâlnite (calamități/relocarea de întreprinderi/boală, respectiv
deces).
1) Mult mai corect ar fi ca scutirile de drept să fie limitate doar la instituții
publice și la câteva categorii vulnerabile sau pentru care statul vrea să arate
recunoștință, iar pentru marea majoritate să lase la latitudinea autorităților
administrației publice locale.
2) În același timp, pentru a permite autorităților administrației publice locale să
elaboreze propriile politici fiscale locale și propriile politici bugetare locale, prin care
să stimuleze anumite activități, anumite tipuri de investiții, sau să sprijine anumite
categorii de contribuabili aflați într-o stare de vulnerabilitate socială și în același timp

24
să își poată construi o politică investițională care să conducă la o dezvoltare
economico-socială a localităților administrate ar fi foarte nimerit ca prin Decizie a
consiliului local să se poată acorda:
a) scutiri sau reduceri de impozite și taxe locale (eventual doar cele restante
care ar conduce la o colectare a stocului de impozite și taxe locale restante, deși ar
limita atractivitatea pentru investitori care ar vrea să investească într-o afacere și care
ar dori un stimulent din partea autorității locale);
b) scutiri sau reduceri de majorări de întârziere (ar conduce la o colectare a
stocului de impozite și taxe locale restante);
c) amânări la plata impozitelor și taxelor locale sau a majorărilor de întârziere;
d) eșalonări la plata impozitelor și taxelor locale sau a majorărilor de întârziere;
2.9. Impozitul pe avere, care de fapt este un supra-impozit pe proprietate în cazul
imobilelor a căror valoare depășește 1,5 milioane Lei și au o suprafața de peste 120
mp și care este venit al bugetului de stat. Titlul VII (art. 287 1 – art. 2877) din Codul
fiscal reglementează acest tip de impozit.
Acesta este un impozit tot pe proprietate ca și impozitul imobiliar, astfel că e
mult mai corect ca el să devină sursă de venit al bugetelor locale.
2.10. Taxele locale care pot fi instituite de către consiliile locale prin decizii sunt
reglementate în Titlul VII din Codul fiscal (art. 288 – art. 298).
Sunt unele taxe cum ar fi taxa pentru amenajarea teritoriului care din denumire
ne-ar putea conduce cu ideea că se percepe pentru a finanța lucrării de amenajarea
teritoriului (finanțare de planuri urbanistice generale/Planuri urbanistice
zonale/planuri urbanistice de detaliu sau amenajare peisagistică sau investiții și lucrări
edilitare).
Cu toate acestea taxa locală nu are o astfel de destinație conform a ceea ce
sugerează denumirea ei. În plus, modul de stabilire nu are nici o legătură cu
denumirea ei, iar contribuabilul/plătitorul o percepe ca pe o povară administrativă 13.
Dacă în cazul impozitelor ele sunt o prelevare obligatorie stabilită prin lege,
în cazul taxelor locale ele trebuie să îi sugereze plătitorului că în urma achitării
acestora el are un beneficiu direct (sau in extremis indirect).

13
Secolul al XV-lea aduce birul, un impozit în bani având ca destinație vistieria domnească, fiind perceput de la marea
majoritate a locuitorilor, percepută pe cap de locuitor în raport cu posibilitatea de plată. Era un fel de impozit pe avere
perceput de domnie de la țărani și de la meșteșugari. A fost introdus în statele feudale românești din Țara Românească
și din Moldova. Acest bir era stabilit de obștea domnească pe total țară, apoi se repartiza pe localități, în funcție de
bogăția acestora, apoi pe familie și în final pe cap de locuitor. Pentru perceperea și strângerea birului domnia angaja
slujbași, care erau denumiți birari. Tot în Țara Românească și în Moldova, în secolul XVII, pe fiecare coș de fum al
caselor țărănești, respectiv pe fiecare casă s-a introdus o nouă taxă și anume fumăritul.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, este introdusa o dare directă din sferturi (civerturi) care constituia un impozit
personal (capitația) plătibil în patru sferturi trimestriale.

25
Denumirea taxei Baza impozabilă a obiectului impunerii Unitatea de măsură Termenele de plată a taxei
a cotei şi de prezentare a dărilor
de seamă fiscale de către
subiecţii impunerii şi
organele împuternicite
1 2 3 4

a) Taxă pentru Numărul mediu scriptic trimestrial al Lei anual pentru fiecare Trimestrial, pînă la data de
amenajarea salariaţilor şi, suplimentar: salariat şi/sau fondator 25 a lunii imediat următoare
teritoriului – în cazul întreprinderilor individuale şi al întreprinderii trimestrului gestionar
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) individuale, al
– fondatorul întreprinderii individuale, gospodăriei ţărăneşti (de
fondatorul şi membrii gospodăriilor fermier), de asemenea
ţărăneşti (de fermier); membrii acesteia şi/sau
– în cazul persoanelor care desfăşoară pentru fiecare persoană
activitate profesională în sectorul justiţiei – ce desfăşoară activitate
numărul de persoane abilitate prin lege profesională în sectorul
pentru desfăşurarea activităţii profesionale justiţiei
în sectorul justiţiei
b) Taxă de Venitul din vînzări ale bunurilor declarate % Trimestrial, pînă la data de
organizare a la licitaţie sau valoarea biletelor de loterie 25 a lunii imediat următoare
licitaţiilor şi emise trimestrului gestionar
loteriilor pe
teritoriul unităţii
administrativ-
teritoriale
c) Taxă de Venitul din vînzări ale serviciilor de plasare % Trimestrial, pînă la data de
plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin 25 a lunii imediat următoare
(amplasare) a intermediul serviciilor cinematografice, trimestrului gestionar
publicităţii video, prin reţelele telefonice, telegrafice,
(reclamei) telex, prin mijloacele de transport, prin alte
mijloace (cu excepţia TV, internetului,
radioului, presei periodice, tipăriturilor), cu
excepţia amplasării publicităţii exterioare
d) Taxă de Venitul din vînzări ale produselor fabricate % Trimestrial, pînă la data de
aplicare a cărora li se aplică simbolica locală 25 a lunii imediat următoare
simbolicii locale trimestrului gestionar
e) Taxă pentru Unităţile de comerţ şi/sau de prestări Lei anual pentru fiecare Trimestrial, pînă la data de
unităţile servicii care corespund activităţilor expuse unitate de comerţ şi/sau 25 a lunii imediat următoare
comerciale şi/sau în anexa nr.1 la Legea nr.231/2010 cu de prestări servicii trimestrului gestionar
de prestări privire la comerţul interior
servicii
f) Taxă de piaţă Suprafaţa terenului pieţei şi a clădirilor, Lei anual pentru fiecare Trimestrial, pînă la data de
construcţiilor a căror strămutare este metru pătrat 25 a lunii imediat următoare
imposibilă fără cauzarea de prejudicii trimestrului gestionar
destinaţiei lor
g) Taxă pentru Venitul din vînzări ale serviciilor de cazare % Trimestrial, pînă la data de
cazare prestate de structurile cu funcţii de cazare 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
h) Taxă balneară Venitul din vînzări ale biletelor de odihnă şi % Trimestrial, pînă la data de
tratament 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar

26
Denumirea taxei Baza impozabilă a obiectului impunerii Unitatea de măsură Termenele de plată a taxei
a cotei şi de prezentare a dărilor
de seamă fiscale de către
subiecţii impunerii şi
organele împuternicite
1 2 3 4

i) Taxă pentru Numărul de unităţi de transport Lei lunar pentru fiecare Trimestrial, pînă la data de
prestarea unitate de transport, în 25 a lunii imediat următoare
serviciilor de funcţie de numărul de trimestrului gestionar
transport auto de locuri
călători pe
teritoriul
municipiilor,
oraşelor şi satelor
(comunelor)
j) Taxă pentru Suprafaţa parcării Lei anual pentru fiecare Trimestrial, pînă la data de
parcare metru pătrat 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionar
k) Taxă de la Numărul de cîini aflaţi în posesiune pe Lei anual pentru fiecare Conform condiţiilor
posesorii de cîini parcursul unui an cîine, în funcţie de stabilite de autoritatea
numărul de cîini aflaţi în administraţiei publice locale
posesiune
n) Taxă pentru Locul de parcaj Lei pentru fiecare loc de Conform condiţiilor
parcaj parcaj stabilite de autoritatea
administraţiei publice locale
p) Taxă pentru Numărul de persoane fizice înscrise la Lei lunar pentru fiecare Conform condiţiilor
salubrizare adresa declarată ca domiciliu, în funcţie de domiciliat înscris la stabilite de autoritatea
apartament şi bloc sau casă la sol adresa respectivă administraţiei publice locale
q) Taxă pentru Suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului Lei anual pentru fiecare Trimestrial, pînă la data de
dispozitivele publicitar metru pătrat 25 a lunii imediat următoare
publicitare trimestrului gestionar
Art. 297 din Codul fiscal instituie o serie de restricții pentru autoritățile
administrației publice locale în ceea ce privește stabilirea taxelor locale:
„(2) Autoritatea deliberativă a administrației publice locale nu are dreptul
să aplice alte taxe locale decît cele prevăzute de prezentul titlu.
(3) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de taxe locale conform
prezentului cod sau anularea ori modificarea taxelor locale se permite numai
concomitent cu modificarea bugetelor locale14.
(4) Autoritatea executivă a administrației publice locale monitorizează
deciziile consiliului local privind aplicarea taxelor locale pe teritoriul administrat, le
prezintă Serviciului Fiscal de Stat în termen de 10 zile din data adoptării acestora și
le aduce la cunoștința contribuabililor.
(5) Autoritatea deliberativă a administrației publice locale nu este în drept să
stabilească cotele taxelor locale:
a) nominal, pentru fiecare contribuabil în parte;

14
Această condiționare este benefică în ceea ce privește managementul financiar al autorităților administrației publice
locale.

27
b) diferențiat, în funcție de forma organizatorico-juridică de desfășurare a
activității;
c) diferențiat, în funcție de genuri de activitate desfășurate;
d) diferențiat, în funcție de amplasament;
e) diferențiat, pe tipuri de obiecte ale impunerii.”
Interdicțiile prevăzute la alin. (2) și la literele a)-e) de la alin. (5) al art. 297 din
Codul fiscal sunt de natură a îngrădi autonomia autorităților administrației publice
locale și de a îi permite stabilirea de politici fiscale stimulative pentru anumite
activități sau descurajante pentru altele.
1. Un exemplu în ceea ce privește lit. a), dacă un contribuabil a primit o
autorizație de construire a unui imobil subsol + demisol +parter + 4 etaje. Acesta în
decurs de 3 ani realizează doar subsol, demisol și parter, după care lasă abandonată
construcția respectivă. Deci mai puțin de 50% din construcție (art. 278 din Codul
fiscal), caz în care nu se stabilește impozit. Într-o astfel de situație s-ar putea stabilii
un impozit majorat substanțial astfel încât să îl determine pe contribuabil să își
termine de edificat construcția.
2. Un alt exemplu: este benefic să stabilești o taxă locală cu un nivel mai mic
pentru un comerciant care realizează o activitate de alimentație publică sau de
farmacie comparativ cu un comerciant care realizează o activitate de jocuri de noroc.
3. Sau dacă în centrul istoric al Municipiului Chișinău, unde autoritatea publică
locală ar dori să încurajeze activități de petrecere a timpului liber sau de servire a
mesei, comparativ cu cineva care în aceeași zonă ar dorii să deschidă un atelier de
tinichigerie auto, autoritatea locală prin politici de fiscalizare poate determina o
dezvoltare economică echilibrată în direcțiile de dezvoltare strategică.
4. Dacă spre exemplu autoritatea publică locală vrea să valorifice domeniul
public aflat în administrare aceasta ar trebui să stabilească niveluri de taxe în funcție
de atractivitatea și potențialul economic al fiecărei zone, prin stabilirea unor zone
fiscale cu niveluri de impozitare diferențiată. Această măsură ar fi extraordinar de
bună și în ceea ce privește impozitul imobiliar.
5. De asemenea, ar fi necesară o prevedere expresă prin care impozitele și taxele
locale să se actualizeze automat de la un an la altul cu rata inflației din anul anterior,
astfel încât autoritățile administrației publice locale să își poată prezerva valoarea
(puterea de cumpărare) veniturilor din impozite și taxe de la un an la altul.
6. Pentru a simplifica procedurile fiscale o altă măsură benefică ar fi stabilirea
unor majorări de întârziere pe lună și fracție de lună, ceea ce ar avea ca principal
avantaj prelungirea valabilității actelor administrative fiscale pe parcursul lunii în curs
a emiterii lui. Este neplăcut pentru un contribuabil să primească o somație cu 1000 lei

28
impozit și 25 lei majorări și să constate când ajunge la casierie că trebuie să plătească
35 lei majorări de întârziere.
În plus, nivelul de 0,0329 lei15 pe zi de întârziere este foarte complicat de
calculat și administrat. Erorile sunt foarte probabile.
30 de zile x 0,0329 = 0,987 lei este aproape 1 leu pe lună.
În acest sens, o măsură de simplificare ar putea să fie stabilirea unui nivel
al majorărilor de întârziere pe lună sau fracție de lună de întârziere la nivelul de
1 leu.
Dacă nu este fezabil și pentru impozitele și taxele ce se fac venit la bugetul
de stat atunci se poate introduce doar pentru cele care se fac venit la bugetul
local.

15
Nivelul pe anul 2019 și 2018 a fost de: 0,0329%/zi de întârziere , iar în anul 2017- 0,0384%/zi de întârziere.

29
III. Date statistice despre Municipiul Chișinău
a) Indicatori statistici:
Nr. crt. Indicator (la 31.12.2018/01.01.2019)16 Valoare și unitate de măsură
1. Teritoriul ocupat 57.158 km2 (57.158 hectare)
1,7% din R. Moldova
2. Populația stabilă (01.01.2019)17 832,9 mii locuitori
23,5% din R. Moldova
3. Densitatea populaţiei, locuitori pe 1 km2 1.457,1
4. Pensionari (01.01.2019) 158.612
22,5% din R. Moldova
Organizarea administrativ-teritorială:
5.1 Nr. localități 35
5.2 Sectoare 5
5.3 orașe 6
5.3.1 Localități rurale din orașe 3
5.4. Sate (comune) 12
5.4.1 Localități rurale din Sate (comune) 13
6. Numărul agenţilor economici la 01.01.2019 107.700
7. Numărul de locuințe 297.600
7.1. Fondul locativ, mil. m2 suprafaţă totală 20,4 mil. m2
8. Valoarea vânzărilor cu amănuntul 30 082,5 milioane lei
48,9% din R. Moldova
9. Pasageri transportaţi cu autobuze și microbuze 56,8 milioane persoane/an
57,6% din R. Moldova
10. Pasageri transportaţi cu troleibuze 131,4 milioane persoane/an
87,9% din R. Moldova
11. Efectivul de salariaţi la 31.12.2018 359.500 salariați
48,6% din R. Moldova
12. Salariul mediu lunar al unui salariat, lei 7.490,0
13. Pensia medie lunară, lei 2.434,0
14. Total terenuri Municipiul Chișinău 57.158 hectare
14.1. Terenuri cu destinaţie agricolă 25.357 hectare
14.2. Terenuri din intravilanul localităţilor 15.662 hectare
14.3. Terenuri destinate industriei, transporturilor 3.173 hectare
şi cu alte destinaţii speciale
14.4. Terenuri destinate ocrotirii naturii 1.237 hectare
14.5. Terenuri ale fondului silvic 4.039 hectare
14.6. Terenuri ale fondului apelor 1.326 hectare
14.7. Terenuri ale fondului de rezervă 6 364 hectare

16
Date statistice de la Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
17
Populaţie stabilă – numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusive persoanele absente
temporar.

30
b) Populația Municipiului Chișinău în structură:
POPULAŢIA PREZENTĂ A mii
MUNICIPIULUI CHIŞINĂU PE MEDII18 locuitori
Total 779,3
Populaţie urbană din care: 702,3
Chişinău - total 639,0
sectoare Botanica 170,6
Buiucani 110,1
Centru 96,2
Ciocana 115,9
Râşcani 146,2
oraşele: Codru 16,1
Cricova 10,7
Durleşti 19,4
Sângera 8,7
Vadul lui Vodă 4,8
Vatra 3,6
Populaţie rurală din care: 77,0
satele: Condriţa 0,7
Coloniţa 3,7
Ghidighici 5,2
Dobrogea şi Revaca 4,8
Văduleni 0,6
comunele: Băcioi 11,1
Bubuieci 8,2
Budeşti 5,0
Ciorescu 6,9
Cruzeşti 1,8
Grătieşti 6,7
Tohatin 2,8
Truşeni 10,4
Stăuceni 9,1

c) Structura populaţiei stabile pe unele grupe de vârstă şi medii, la 01.01.2019:


11,1% (peste 64 ani) 13,1% (0-14 ani)

75,8 (15-64 ani)

18
Numărul mediu anual al populaţiei – media aritmetică a numărului populaţiei la începutul anului de referinţă şi la
începutul anului viitor.

31
URBAN RURAL
11,3% (peste 64 ani) 12,6% (0-14 ani) 8,8% (peste 64 ani) 18,0% (0-14 ani)

76,1% (15-64 ani) 73,2% (15-64 ani)

d) Repartizarea populaţiei ocupate pe tipuri de activităţi economice în


Municipiul Chișinău:
Nr. Mii
Indicator
crt. locuitori
1. Total populație ocupată pe tipuri de activități economice 2018 319,2
2. Agricultură, economia vânatului şi silvicultură, pescuit 6,1
3. Industrie 46,2
4. Construcţii 18,5
5. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, hoteluri şi restaurante 89,6
6. Transporturi şi comunicaţii 41,3
7. Administraţie publică, învățământ, sănătate şi asistenţă socială 62,7
8. Alte activități 54,8

e) Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate:


Nr. Mii
Indicator
crt. locuitori
1. Total populație ocupată în anul 2018 319,2
2. Total populație ocupată în sectorul public sau activități economice 85,3
ce aparțin de sectorul public (26,7%)
3. Total populație ocupată în alte forme de proprietate decât public 233,9
(73,3%)

f) Șomerii determiaţi conform definiţiei biroului internaţional al muncii (BIM)


pe grupe de vârstă în 2018: (mii șomeri)
Total șomeri
15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani Peste 50 ani
din care:
16,2 0 5,1 4,3 3,9

32
g) Câştigul salarial mediu lunar în economie, în anul 2018:
Câştigul salarial mediu lunar în economie, pe domenii de
lei
activitate în anul 2018:

Total 7.490,00
Agricultură, silvicultură şi pescuit 4.860,70
Industrie şi construcţii 6.996,20
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale
obligatorii 11.459,40
Învăţământ 6.558,60
Alte activităţi de servicii 7.438,10

lei

h) Structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor:


Structură cheltuieli în gospodărie
4.10%4.80%
4.80% 2.90% 0.80% 39.60%
5.60% 5.00%
3.10%
17.60%
9.90% 1.70%
Produse alimentare Băuturi alcoolice, tutun
Îmbrăcăminte, încălţăminte Întreţinerea locuinţei
Dotarea locuinţei Îngrijire medicală,sănătate
Transport Comunicaţii
Agrement Învăţământ
Hoteluri, restaurante, cafenele etc. Diverse

Produse alimentare 39,60%


Băuturi alcoolice, tutun 1,70%
Îmbrăcăminte, încălţăminte 9,90%
Întreţinerea locuinţei 17,60%
Dotarea locuinţei 3,10%
Îngrijire medicală,sănătate 5,00%
Transport 5,60%
Comunicaţii 4,80%
Agrement 2,90%
Învăţământ 0,80%
Hoteluri, restaurante, cafenele etc. 4,10%
Diverse 4,80%

33
i) Fondul locativ, pe forme de proprietate, la sfârşitul anului 2018
Număr
Nr. crt. Indicator
locuințe/m2
1. Locuințe (mii) 297,6
1.1. Proprietate publică (mii) 4,5
1.2. Proprietate privată (mii) 293
1.3. Alte forme de proprietate (mii) 0,1
2. Suprafață (m2) 20.426
2.1. Proprietate publică (mii m2) 472,7
2.2. Proprietate privată (mii m2) 19.944,6
2.3. Alte forme de proprietate (mii m2) 8,6

Nr. locuințe (mii) în funcție de forma de


proprietate
0.1 4.5

293

Proprietate publică (mii) Proprietate privată (mii) Alte forme de proprietate (mii)

Suprafață locuințe în mii m2 în funcție de forma


de proprietate
8.6 472.7

19,944.60

Proprietate publică (mii m2) Proprietate privată (mii m2)


Alte forme de proprietate (mii m2)

34
Dotările acestor locuințe la nivelul anului 2018 sunt după cum urmează:
a) 96,9% au apeduct (apă curentă);
b) 96,8% au canalizare;
c) 94,5% au încălzire centrală;
d) 96,3% sunt racordate la gaze naturale;
e) 88,6% au sisteme de alimentare cu apă caldă.

j) Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, pe grupe de mărfuri, în 2018:

Cifra de afaceri în comerțul cu amânuntul, pe


grupe de mărfuri, în 2018
16.50%

66.50% 17.00%

Comerțul cu amănuntul afructelor, legumelor, cărnii, peştelui, produselor de brutărie


şi lactate, ouălor
Comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi tutunului

Mărfuri nealimentare

Comerțul cu amănuntul afructelor, legumelor,


cărnii, peştelui, produselor de brutărie şi lactate,
ouălor
ouă 0.30%
produse lactate 3.80%
dulciuri 2.50%
produse de brutărie 2.50%
peşte, crustacee şi moluşte 0.90%
produse din carne 2.50%
carne 1.30%
fructe şi legume prelucrate 0.30%
fructe şi legume proaspete 2.40%
0.00% 0.50% 1.00% 1.50% 2.00% 2.50% 3.00% 3.50% 4.00%

35
Comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor
şi tutunului
5.00% 4.70%
4.40%
4.50%
4.00%
3.50%
3.00%
3.00%
2.50% 2.20%
2.00% 1.70%
1.50%
1.00%
0.50% 0.50%
0.50%
0.00%
cafea, ceai, ulei şi grăsimi preparate alte produse băuturi alte băuturi produse de
cacao şi comestibile alimentare alimentare, n. alcoolice tutun
condimente omogenizate şi c. a.
a alimentelor
dietetice

Mărfuri nealimentare
30.00%

24.50%
25.00%
22.00%

20.00%

15.00%

10.00% 8.60%
5.40%
5.00% 3.70%
2.20%
0.10%
0.00%
Comerțul cu Comerțul cu Comerțul cu Comerțul cu Comerțul cu Comerțul cu Comerțul cu
amănuntul al amănuntul al amănuntul al amănuntul al amănuntul al amănuntul al amănuntul al
echipamentelor materialelor de articolelor de uz bunurilor produselor de carburanţilor produselor
informatice şi construcţii şi casnic culturale şi îmbrăcăminte, pentru motoare second hand
de comunicaţii articolelor de recreationale al produselor cu ardere
fierărie farmaceutice şi internă şi a
medicale, al altor bunuri noi
articolelor de n. c. a.
tualetă, al
florilor,
plantelor,
animalelor de
companie şi a
hranei pentru
acestea

36
k) Structura producţiei industriale, pe tipuri de activităţi economice:

Distribuţia apei; salubritate,


gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare

Producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer
Condiţionat

Industria prelucrătoare

l) Întreprinderile industriale pe forme de proprietate:


Nr. de întreprinderi și unități de
Industrie 2018
producție
Publică 27
Privată 1.853
Mixtă (public-privat), fără participare străină 10
Străină 81
unități ale întreprinderilor mixte 100

Nr. de întreprinderi și unități de producție

81 100 27
10

1853

publică Privată
Mixtă (public-privat), fără participare străină Străină

37
m) Valoarea producţiei fabricate pe forme de proprietate:
Valoarea producţiei fabricate,
Industrie 2018
mil. lei; preţuri curente
Publică 4.730,3
Privată 14.812,0
Mixtă (public-privat), fără participare străină 2.131,6
Străină 4.182,0
unități ale întreprinderilor mixte 4.544,6

Valoarea producţiei fabricate,


mil. lei; preţuri curente

4,544.6 4,730.3
4,182.0

14,812.0
2,131.6

publică Privată
Mixtă (public-privat), fără participare străină Străină
unități ale întreprinderilor mixte

n) Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă:


- hectare -
Terenuri agricole/An 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Suprafaţa agricola - total 30.724 30.733 30.295 30.140 30.143 30.143 30.141 30.141
din care:
A) teren arabil 20.581 20.591 21.023 20.927 20.930 20.930 20.930 20.930
B) plantaţii multianuale 7. 142 7.142 6.411 6.350 6.350 6.350 6.347 6.347
din acestea:
a) livezi 2.983 2.983 2.751 2.757 2.757 2.575 2.755 2.755
b) vii 3.980 3.980 3.470 3.417 3.417 3.417 3.417 3.417
c) alte plantaţii multianuale
179 179 190 176 176 176 175 175
d) alte terenuri agricole 3.001 3.000 2.861 2.863 2.863 2.863 2.864 2.864

38
Suprafață agricolă: Arabil/Plantații multianuale (Ha)

35,000
30,733 30,295 30,140 30,143 30,143 30,141 30,141
30,000

25,000
20,591 21,023 20,927 20,930 20,930 20,930 20,930
20,000

15,000

10,000 7,142 6411 6,350 6,350 6,350 6,347 6,347


5,000

0
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Suprafaţa agricola - total 30.724 A) teren arabil 20.581 B) plantaţii multianuale 7 142

Plantații multianuale (Ha)


4,500

3,980 3,980
4,000

3,470 3,417 3,417 3,417 3,417 3,417


3,500

2,983 3,001 2,983 3,000


3,000 2,861 2,863 2,863 2,863 2,864 2,864
2,751 2,757 2,757 2,755 2,755
2,575
2,500

2,000

1,500

1,000

500

0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

a) livezi b) vii c) alte plantaţii multianuale d) alte terenuri agricole

39
o) numărul turiştilor cazaţi şi înnoptările în structurile de primire turistică
colective cu funcţiuni de cazare:
Numărul turiştilor
Numărul înnoptărilor
cazaţi
2018
Total din care Total din care, ale
nerezidenţi nerezidenţilor
Total 251.429 145.877 809.144 296.407
Hoteluri şi moteluri 173.240 133.436 328.742 265.805
hoteluri 167 687 129.676 315.847 256.601
Pensiuni turistice şi agroturistice 12.304 3.991 21.935 9.606
Cămine pentru vizitatori 5.983 - 106.492 -
Structuri de întremare 8.927 203 140.386 2.730
Structuri de odihnă 39.812 8.247 111.935 18.266
Tabere de vacanţă pentru copii 11.163 - 99.654 -

p) Agenții economici și populația ocupată pe activități economice:


Agenți ec. pe
2017 2018
activități Agenți economici pe activități
industrie 7,40% 7,50% 38.50% 40.30%41.20%
45.00% 37.50%
Construcții 6,10% 6,10% 40.00%
35.00%
comerț 38,50% 37,50% 30.00%
25.00%
transport 4,90% 4,80% 20.00% 7.40% 6.10%
15.00% 7.50% 6.10% 4.90% 2.80%
învățământ, sănătate 2,80% 2,90% 10.00% 4.80% 2.90%
5.00%
Alte activități 40,30% 41,20% 0.00%

Populația ocupată pe 2017 2018 Populațiaocupată pe activități pe


activități pe activități
activități
industrie 7,40% 7,50%
50.00%
Construcții 6,10% 6,10% 38.50% 37.50% 40.30% 41.20%
40.00%
comerț 38,50% 37,50%
30.00%
transport 4,90% 4,80% 7.40% 6.10%
20.00% 4.90% 2.80%
învățământ, sănătate 2,80% 2,90% 7.50% 6.10%
10.00% 4.80% 2.90%
Alte activități 40,30% 41,20%
0.00%

40
IV. Situația specifică privind impozitele și taxele locale în Municipiul Chișinău
4.1. Evoluția nivelurilor impozitelor și taxelor locale în perioada 2016 – 2020:
Nr. Denumirea 2016 2017 2018 2019 2020
crt. impozitului/taxei19 D2/4/05.07.2016 D5/1/11.05.2017 D13/4/01.12.2017 D9/2/19.12.2018 D6/1/26.12.2019,
D6/4/26.12.2019
1. Taxa pentru 80 lei/salariat 80 lei/salariat 80 lei/salariat 80 lei/salariat 120 lei/salariat
amenajarea
teritoriului
2. Taxa de organizare 0,1% din vânzări 0,1% din vânzări 0,1% din vânzări 0,1% din vânzări 0,3% din vânzări
a licitațiilor și sau bilete emise sau bilete emise sau bilete emise sau bilete emise sau bilete emise
loteriilor
3. Taxa de 5% din valoarea 5% din valoarea 5% din valoarea 5% din valoarea 5% din valoarea
plasare/amplasare a contractelor contractelor contractelor contractelor contractelor
publicității/
reclamei
4. Taxa de aplicare a 0,15% din vânzări 0,15% din 0,15% din 0,25% din 0,25% din
simbolisticii locale vânzări vânzări vânzări vânzări
5. Taxa de piață 40 lei/m2/an 40 lei/m2/an 40 lei/m2/an 40 lei/m2/an 40 lei/m2/an
interior interior interior interior interior
12 lei/m2/an 12 lei/m2/an 12 lei/m2/an 12 lei/m2/an 12 lei/m2/an
Periferie/1-3 zile Periferie/1-3 zile Periferie/1-3 zile Periferie/1-3 zile Periferie/1-3 zile
30 lei/m2/an 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an
Piețe auto Piețe auto Piețe auto Piețe auto Piețe auto
periferie periferie periferie periferie periferie
60 lei/m2/an 60 lei/m2/an 60 lei/m2/an 60 lei/m2/an 60 lei/m2/an
Piețe auto interior Piețe auto Piețe auto Piețe auto Piețe auto
cu 1-3 zile interior cu 1-3 interior cu 1-3 interior cu 1-3 interior cu 1-3
zile zile zile zile
72 lei/m2/an 72 lei/m2/an 72 lei/m2/an 72 lei/m2/an 72 lei/m2/an
Piețe auto interior Piețe auto Piețe auto Piețe auto Piețe auto
cu 6-7 zile interior cu 6-7 interior cu 6-7 interior cu 6-7 interior cu 6-7
zile zile zile zile
720 lei/m2/an 720 lei/m2/an 720 lei/m2/an 720 lei/m2/an 720 lei/m2/an
Piețe flori parc Piețe flori parc Piețe flori parc Piețe flori parc Piețe flori parc
60 lei/m2/an 60 lei/m2/an 60 lei/m2/an 60 lei/m2/an 60 lei/m2/an
Piețe flori altele Piețe flori altele Piețe flori altele Piețe flori altele Piețe flori altele
15 lei/m2/an 15 lei/m2/an 15 lei/m2/an 15 lei/m2/an 15 lei/m2/an
Piețe second hand Piețe second Piețe second Piețe second Piețe second
hand hand hand hand
6. Taxă pentru cazare 5% din serviciile 5% din serviciile 5% din serviciile 5% din serviciile 5% din serviciile
de cazare de cazare de cazare de cazare de cazare
7. Taxă pentru 12 lei/m2/an 12 lei/m2/an 18 lei/m2/an 18 lei/m2/an 18 lei/m2/an
parcare
8. Taxă posesori de 0 lei 0 lei 120 lei/m2/câine 120 lei/m2/câine 120 lei/m2/câine
câini

9. Taxă pentru 500 lei/m2/an 500 lei/m2/an 500 lei/m2/an 700 lei/m2/an 1.200 lei/m2/an
dispozitive (patrimoniu
publicitare istoric)

19
Deciziile Consiliului Municipal Chișinău nr. 2/4/05.07.2016, nr. 5/1/11.05.2017, nr. 13/4/01.12.2017, nr.
9/2/19.12.2018, nr. 6/1/26.12.2019, nr. 6/4/26.12.2019

41
1.000 lei/m2/an
(în afara
patrimoniului
istoric)
10. Taxe lunare servicii 300 – 850 300 – 850 300 – 800 325 - 800 325 - 700
de transport lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună lei/lună
călători 300 lei/lună taxi 300 lei/lună taxi 300 lei/lună taxi 300 lei/lună taxi 300 lei/lună taxi

11. Taxe anuale pentru 15 -20.000 lei/an 15 -20.000 lei/an 15 -20.000 lei/an 20 – 22.000 20 – 22.000
unități comerciale (majoritatea sub (majoritatea sub (50% sub 10.000 lei/an lei/an
10.000 lei/an) 10.000 lei/an) lei/an) (majoritatea sub (majoritatea sub
(190.000 lei/an (190.000 lei/an (190.000 lei/an 10.000 lei/an) 10.000 lei/an)
jocuri de noroc jocuri de noroc jocuri de noroc (190.000 lei/an (250.000 lei/an
200.000 cazinouri) 200.000 200.000 jocuri de noroc jocuri de noroc
cazinouri) cazinouri) 200.000 500.000
cazinouri) cazinouri)

12. Taxe anuale 400-4.800 400-4.800 400-4.800 400-4.800 400-4.800


prestări servicii lei/m2/an lei/m2/an lei/m2/an lei/m2/an lei/m2/an
amplasate în afara
piețelor

13. Impozit imobiliar 0,1% din baza 0,1% din baza 0,1% din baza 0,1% din baza 0,1% din baza
impoz., cu impoz., cu impoz., cu impoz., cu impoz., cu
excepția a două excepția a două excepția a două excepția a două excepția a două
subcategorii 0,3% subcategorii subcategorii subcategorii subcategorii
0,3% 0,3% 0,3% 0,3%
14. Impozit funciar
teren intravilan
a) neevaluate 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an 30 lei/m2/an
b) ca loturi 10 lei/m2/an 10 lei/m2/an 10 lei/m2/an 10 lei/m2/an 10 lei/m2/an

Din cele 14 taxe locale prevăzute la art. 289 din Codul fiscal în Municipiul
Chișinău sunt instituite 11 taxe.
Nu sunt instituite:
a) taxa pentru salubrizare - persoanele fizice înscrise la adresa declarată ca
domiciliu;
b) taxa pentru parcaj - persoanele juridice sau fizice posesoare de autovehicule,
care utilizează parcajul;
c) taxa balneară - persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de
întreprinzător, care prestează servicii de odihnă și tratament;

4.2. Evoluția veniturilor bugetului local (executat) al Municipiului Chișinău


pentru perioada 2016-2019

42
Evoluția veniturilor bugetului local (executat) al Municipiului Chișinău pentru perioada 2016-201920:
(mii lei)
Indicator 2017/2016 2018/2017 2019/2018
2016 2017 (%)
2018 (%)
2019 (%)
0 I.VENITURI 3,145,056.5 3,427,114.5 108.97 3,771,821.1 110.06 3,026,624.1 80.24
1 Impozite si taxe, din care: 1,445,327.8 1,567,759.2 108.47 1,665,626.2 106.24 1,224,919.3 73.54
1.1. Impozite pe venit 1,002,029.9 1,151,568.4 114.92 1,232,152.6 107.00 853,900.1 69.30
1.2. Impozite pe proprietate 112,352.4 200,709.6 178.64 211,745.0 105.50 200,303.9 94.60
1.2.1. Impozitul funciar 2,129.7 3,491.4 163.94 2,311.9 66.22 4,012.2 173.55
1.2.2. Impozitul pe bunurile imobiliare, din
179.33 193,640.0 98.31 196,155.8 101.30
care: 109,836.1 196,967.4
a) Impozitul pe bunurile imobiliare ale
152.46 9,500.0 97.77 15,967.1 168.07
persoanelor juridice 6,373.1 9,716.4
b) Impozitul pe bunurile imobiliare ale
-21.50 0.0 0.00 78.5 0.00
persoanelor fizice 30.7 -6.6
c) Impozitul pe bunurile imobiliare achitat
de catre persoanele juridice si fizice
inregistrate in calitate de intreprinzator 301.75 103,000.0 98.99 99,326.8 96.43
din valoarea estimata (de piata) a
bunurilor imobiliare 34,481.7 104,049.9
d) Impozitul pe bunurile imobiliare achitat
de catre persoanele fizice cetateni din
120.68 81,140.0 97.52 80,783.3 99.56
valoarea estimata (de piata) a bunurilor
imobiliare 68,950.6 83,207.6
1.3. Cele 11 taxe locale instituite conform 187,747.7 196,687.4 205,775.3 220,389.2
104.76 104.62 107.10
Codului fiscal

20
Date obținute din situațiile (execuțiile) Ministerului Finanțelor
43
4.3. Principalele concluzii ale evoluției încasărilor la bugetul local al Municipiului
Chișinău pe perioada 2016-2019:
1) Veniturile totale ale municipiului Chișinău au suferit un recul în anul 2019
față de anul 2018, datorat diminuării sursei impozit pe venit cu peste 378 milioane lei,
adică o reducere a impozitului pe venit de 30,70% (de la 1.232 milioane lei la 853
milioane lei), care per total a determinat o diminuare de venituri de 12,49%.
Mii lei
an 2016 2017 2018 2019
Venituri totale 3,145,056.50 3,427,114.50 3,771,821.10 3,026,624.10

Venituri
4,000,000.00 3,771,821.10
3,427,114.50
3,500,000.00 3,145,056.50 3,026,624.10
3,000,000.00
2,500,000.00
2,000,000.00
Venituri
1,500,000.00
1,000,000.00
500,000.00
0.00
2016 2017 2018 2019

2) Cel mai consistent impozit în bugetul local a fost și rămâne impozitul pe


bunurile imobiliare: mii lei
an 2016 2017 2018 2019
Impozit bunuri imobiliare 109,836.10 196,967.40 193,640.00 196,155.80
Pondere (%) în total venituri 3.49 5.75 5.13 6.48

Impozit bunuri imobiliare


250,000.00

196,967.40 193,640.00 196,155.80


200,000.00

150,000.00
109,836.10
Impozit bunuri imobiliare
100,000.00

50,000.00

0.00
2016 2017 2018 2019

3) Veniturile din cele 11 taxe locale instituite potrivit codului fiscal variază pe
perioada analizată 5,46% și 7,28% din venituri totale.
44
an 2016 2017 2018 2019
Cele 11 taxe locale instituite
187,747.70 196,687.40 205,775.30 220,389.20
conform Codului fiscal
Pondere (%) în total venituri 5.97 5.74 5.46 7.28

Cele 11 taxe locale instituite conform


Codului fiscal
230,000.00
220,389.20
220,000.00

210,000.00 205,775.30
200,000.00 196,687.40 Cele 11 taxe locale
187,747.70 instituite conform Codului
190,000.00 fiscal
180,000.00

170,000.00
2016 2017 2018 2019

4) Cele două categorii de venituri asupra căruia autoritățile administrației publice


locale pot intervenii în mod direct, pe actualele prevederi legale, sunt foarte apropiate ca
și cuantum:
an 2016 2017 2018 2019
Impozit bunuri imobiliare 109,836.10 196,967.40 193,640.00 196,155.80
Cele 11 taxe locale instituite
187,747.70 196,687.40 205,775.30 220,389.20
conform Codului fiscal
Total 299,599.80 395,671.80 401,433.30 418,564.00
Pondere (%) în total venituri 9.53 11.55 10.64 13.83

250,000.00
196,155.80 220,389.20
196,967.40 196,687.40 205,775.30
193,640.00
200,000.00 187,747.70

150,000.00 Impozit bunuri imobiliare


109,836.10
Cele 11 taxe locale instituite
100,000.00 conform Codului fiscal

50,000.00

0.00
2016 2017 2018 2019

45
5) În anul 2019 față de anul 2018 municipalitatea a pierdut doar din impozitul pe
venit 12,49% din venituri, aproape cât tot impozitul imobiliar și toate cele 11 taxe locale
stabilite, care reprezintă 13,83% din total venituri.
Suplimentar la impozitul imobiliar este o diminuare de încă 11 milioane lei ceea
ce mai înseamnă 0,36% din total venituri.
În mod normal o pierdere de 0,36% din total venituri nici nu s-ar observa, însă
cuantumul extraordinar de redus pentru o capitală europeană a veniturilor din impozite
și taxe locale de doar 13,83% e un cuantum deloc de neglijat.
6) Primăria Municipiului Chișinău e dependentă în proporție covârșitoare de peste
85% de transferuri de la bugetul de stat.
7) Din analiza execuțiilor bugetare furnizate de Ministerul Finanțelor reiese că
impozitul pe bunurile imobiliare în 2019 a avut un grad de colectare de 95,2%, dar la
nivelul taxelor locale gradul de colectare variază de la 61% la 77,5%. Excepție face taxa
pentru cazare care a fost colectată la nivel de 96,5%.
Mii lei
Executat fata de
Precizat Executat precizat
Denumirea Aprobat
pe an anul curent
devieri
in %
(+/-)
1 3 4 5 6 7
Impozite pe proprietate 208,495.5 208,495.5 200,303.9 -8,191.6 96.1
Impozitul pe bunurile imobiliare 206,060.5 206,060.5 196,155.8 -9,904.7 95.2
Taxa de piata 9,886.7 9,886.7 7,568.1 -2,318.6 76.5
Taxa pentru amenajarea teritoriului 21,000.0 21,000.0 15,342.8 -5,657.2 73.1
Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de
calatori pe teritoriul municipiilor, ora?elor si satelor 12,800.8 12,800.8 9,923.7 -2,877.1 77.5
(comunelor)
Taxa de plasare (amplasare) a publicitatii (reclamei) 1,400.0 1,400.0 861.0 -539.0 61.5
Taxa pentru dispozitivele publicitare 25,515.0 25,515.0 17,039.1 -8,475.9 66.8
Taxa pentru parcare 5,652.0 5,652.0 3,460.7 -2,191.3 61.2
Taxa pentru unitatile comerciale si/sau de prestari servicii 122,000.0 122,000.0 90,208.4 -31,791.6 73.9
Alte taxe pentru servicii specifice 15,025.5 15,025.5 13,941.6 -1,083.9 92.8
Taxa pentru cazare 14,000.0 14,000.0 13,506.7 -493.3 96.5
Taxa pentru aplicarea simbolicii locale 1,025.5 1,025.5 434.8 -590.7 42.4
La cele cu roșu pot fi două probleme:
a) fie fundamentarea precizatului nu este suficient de riguroasă;
b) fie organul fiscal local (Direcția respectiv Serviciile de colectare a impozitelor și
taxelor locale) nu are suficiente pârghii pentru a putea colecta taxele locale la un
nivel satisfăcător.

4.4. Dinamica încasării taxelor locale în perioada 2015-2019

46
Dinamica încasărilor taxelor locale în bugetul municipal Chişinău pe anii 2015- 201921

(mii lei)
2015 2016 2017 2018 2019
Cod
Denumirea indicatorului eco planul planul planul planul planul
executat % executat % executat % executat % executat %
precizat precizat precizat precizat precizat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Taxa pentru prestarea serviciilor


auto pe teritoriul municipiilor, 114413 19,514.0 15,978.1 81.9 16,841.1 14,643.0 86.9 15,031.8 17,255.2 114.8 14,131.5 15,007.7 106.2 12,800.8 13,485.2 105.3

oraşelor şi satelor (comunelor)


Taxa de amplasare a publicităţii 114414 735.0 1,556.0 211.7 1,200.0 1,275.3 106.3 1,300.0 1,018.6 78.4 1,200.0 1,462.8 121.9 1,400.0 1,270.4 90.7

Taxa balneară 114422 0.3 4.1 0.0

Taxa de organizare a licitaţiilor şi


142211 8.7 17.5 8.7 12.1 139.1 12.0 42.2 351.7 40.0 -3.2 -8.0 10.0 1,399.8 13998.0
loteriilor pe teritoriul UAT
Taxa de piaţă 114411 19,155.4 9,414.1 49.1 13,598.0 9,776.9 71.9 10,630.9 10,813.8 101.7 10,466.8 10,142.1 96.9 9,886.7 10,131.7 102.5

Taxa pentru amenajarea teritoriului 114412 23,455.2 21,633.3 92.2 22,552.0 21,324.3 94.6 21,300.0 21,751.7 102.1 21,300.0 20,759.5 97.5 21,000.0 20,560.0 97.9

Taxa pentru cazare 114421 8,294.0 9,710.7 117.1 9,500.0 11,668.2 122.8 11,000.0 12,918.8 117.4 19,000.0 14,885.8 78.3 17,000.0 18,104.1 106.5

Taxa pentru unităţile comerciale


şi/sau de prestări servicii de 114418 105,000.0 104,552.7 99.6 113,902.3 104,647.4 91.9 109,233.3 110,521.0 101.2 110,000.0 119,043.5 108.2 122,000.0 125,323.4 102.7

deservire socială
Taxa de aplicare a simbolicii 114423 865.0 557.7 64.5 565.2 530.2 93.8 533.0 527.2 98.9 558.2 505.8 90.6 1,025.5 741.7 72.3
locale
Taxa pentru parcare 114416 5,040.0 4,095.1 81.3 4,320.0 3,838.0 88.8 4,080.0 3,817.8 93.6 6,210.0 4,742.5 76.4 5,652.0 4,873.1 86.2

Taxa pentru parcaj 0.4 -1.6

Taxa pentru salubrizare 114426


1.3

Taxa pentru dispozitivele publicitare 114415


27,721.2 18,959.6 68.4 26,421.3 20,031.0 75.8 20,356.0 18,020.7 88.5 18,227.0 19,226.3 105.5 25,515.0 24,499.8 96.0

Total taxele locale 209,788.5 186,475.1 88.9 208,908.6 187,747.7 89.9 193,477.0 196,687.4 101.7 201,133.5 205,775.3 102.3 216,290.0 220,389.2 101.9

21
Informații funizate de către Municipiul Chișinău
47
4.5. Principalele concluzii privind evoluția încasărilor din taxele locale:

1) Evoluția colectării pe perioada analizată (2015-2019) are un trend crescător:

An curent față de anul precedent 2016/201 2017/201 2018/201 2019/201


5 6 7 8
0,6 4,7 4,6 7,1
Indicator de creștere față de anul precedent (%)

2) 6 taxe (cele evidențiate cu galben în tabelul de la pagina precedentă) dețin


96,24% din totalul încasărilor din taxele locale.
3) Gradul de colectare (Executat/Planul precizat x100) are de asemenea un trend
crescător:
An 2015 2016 2017 2018 2019
Gradul de colectare (%): Executat x 100 88,9 89,9 101,7 102,3 101,9
Planul precizat

4) Anul 2019 reprezintă o anomalie în ceea ce privește fundamentarea și


încasarea „Taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul UAT” unde s-a
încasat de 139 de ori mai mult decât s-a prognozat.
5) Se remarcă un declin al evoluției încasărilor în ceea ce privește „Taxa pentru
prestarea serviciilor auto pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi satelor (comunelor)”
care a scăzut de la 19,5 milioane lei încasări în 2015 la 13,4 milioane lei în 2019.
6) Evoluția relativ constantă a „Taxei pentru amenajarea teritoriului” arată că
nu trebuie intervenit asupra ei.
7) „Taxa pentru cazare” a avut trend crescător aproape dublându-se din 2015
până în 2019.
8) „Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire
socială” a avut o creștere modestă dar aici există potențialul cel mai mare pentru
creșterea veniturilor.
9) Lipsa instituirii „Taxei pentru salubrizare” și a „taxei pentru parcaj”
vorbește de la sine. Aceste două taxe sunt întâlnite în toate capitalele din Europa și în
cea mai mare parte ale orașelor din Europa.
10) Ponderea foarte mică a taxelor locale (7,28%) în total venituri ale
Municipiului Chișinău e îngrijorătoare deoarece trebuie valorificat potențialul fiscal
al capitalei Republicii Moldova, unde se află concentrată activitatea economică (mai
bine de 50%).
11) Este de remarcat diferența dintre situațiile (execuțiile bugetului local al
Municipiului Chișinău 2016-2019) obținute de la Ministerul Finanțelor în ceea ce
48
privește gradul de colectare (raportul dintre executat și planul precizat) și cele obținute
de la Municipiul Chișinău (2015-2019). Sunt diferențe și de 30%. Mai jos exemplific
o comparație pentru anul 2019 pe un număr de 6 taxe locale:
Mii lei
Ministerul finanțelor Primăria Municipiului Chișinău
Precizat pe Executat Executat fata Precizat pe Executat Executat fata
2019 an anul curent de precizat an anul curent de precizat
% %
Taxa de
9,886.7 7,568.1 76.5 9,886.7 10,131.7 102.5
piaţă
Taxa pentru
amenajarea 21,000.0 15,342.8 73.1 21,000.0 20,560.0 97.9
teritoriului
Taxa pentru
14,000.0 13,506.7 96.5 17,000.0 18,104.1 106.5
cazare
Taxa pentru
unităţile
comerciale
şi/sau de
122,000.0 90,208.4 73.9 122,000.0 125,323.4 102.7
prestări
servicii de
deservire
socială
Taxa de
aplicare a
1,025.5 434.8 42.4 1,025.5 741.7 72.3
simbolicii
locale
Taxa pentru
5,652.0 3,460.7 61.2 5,652.0 4,873.1 86.2
parcare
Cifrele furnizate de Municipiul Chișinău sunt mult mai optimiste.
Ar fi benefic să se stabilească situația reală pentru a permite analize corecte care
pot fundamenta decizii în cunoștință de cauză.

49
V. Concluzii și propuneri (care au reieșit din analiza prezentată mai sus, precum și a
celor 4 ședințe organizate prin intermediul platformei ZOOM)
1). Valoarea impozabilă ce stă la baza stabilirii impozitului imobiliar nu a mai
fost actualizată din 2004 în cazul unităților locative și din 2005 în cazul terenurilor.

Rata anuală a inflației22 cumulată pentru perioada 2004 – 2019 (16 ani) a
fost de 118,8% în cazul clădirilor locative și de 106,9% pentru terenuri (2005-
2019).
Nr. crt. An Rata anuală a inflației pe anul în curs
față de anul anterior (%)
1 2019 7,5
2 2018 0,9
3 2017 7,9
4 2016 2,6
5 2015 13,6
6 2014 4,7
7 2013 5,1
8 2012 4,7
9 2011 6,9
10 2010 6,7
11 2009 2,9
12 2008 5,7
13 2007 14,0
14 2006 12,5
15 2005 11,2
16 2004 11,9
Rata inflației cumulată 2004-2019 118,8

22
Sursă date Banca Națională a Moldovei https://www.bnm.md/ro/content/rata-inflatiei-0.
Rata anuală a inflaţiei reprezintă creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent faţă de luna similară a
anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi
indicele din luna similară a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100. Lucrările statistice
aferente indicilor preţurilor de consum sunt realizate de Biroul Naţional de Statistică (BNS).
(Sursă: Indicele preţurilor de consum. Metadate. BNS. http://www.statistica.md/public/files/Metadate/IPC.pdf)

50
Astfel, an de an Primăria Municipiului Chișinău și-a diminuat veniturile în
putere reală de cumpărare din 2004 până în 2020, fiind atât în cazul clădirilor, cât și a
terenurilor la sub jumătate din puterea de cumpărare de la nivelul anului 2004.
A) Practic pentru a compensa măcar inflația pe actualele valori de
impozitare ar trebui actualizată cota de impozitare la impozitul pe bunurile
imobiliar imobiliare cu destinație locativă de la 0,1% la minim 0,22% (în temeiul
art. 280 din Codul fiscal) pentru a acoperii rata inflației pe cei 16 ani de
nereevaluare a bunurilor imobile.
B) Optim ar fi o creștere cu minim 2,5% pentru a exista un potențial
investițional care se va reflecta în favoarea cetățenilor Municipiului Chișinău
prin servicii de o calitate mai ridicată sau pentru a îmbunătății rețelele edilitare
sau refacerea unor spații verzi, modernizarea infrastructurii rutiere etc.
Pentru a argumenta suplimentar această măsură, din informațiile obținute de la
Serviciile cadastrale teritoriale, în anul 2019 au fost înregistrate un număr de 59.990
apartamente și 4.816 case individuale, iar impozitul imobiliar colectat în anul 2019 a
fost doar cu 2,5 milioane lei mai mare decât anul 2018.
Mai jos se regăsește Situația cu privire la înregistrările bunurilor imobile
(apartamente), înregistrate de către Serviciile cadastrale teritoriale în perioada
01.01-31.12.2019, respectiv Situația cu privire la înregistrările bunurilor imobile
(case individuale), înregistrate de către Serviciile cadastrale teritoriale în perioada
01.01-31.12.2019:
Apartamente23
Filiale Vînzare Mostenire Donaţie- Alte Ipoteca Locaţiune Primare
cumpărare Schimb documente
Chişinău 20,330 3,995 3,190 8,920 7,671 22 10,501
Chişinău 1 1,857 270 194 742 625 1 1,672
Total 22,187 4,265 3,384 9,662 8,296 23 12,173
Total an 59,990
Case individuale24
Filiale Vînzare Mostenire Donaţie- Alte Ipoteca Locaţiune Primare
cumpărare Schimb documente
Chişinău 845 518 442 481 573 6 1,005
Chişinău 1 136 302 209 113 12 0 174
Total 981 820 651 594 585 6 1,179
Total an 4,816

23
http://www.asp.gov.md/sites/default/files/pdf/date-statistice/cadastru/2019/total/2019-alte-bunuri.pdf
24
http://www.asp.gov.md/sites/default/files/pdf/date-statistice/cadastru/2019/total/2019-total.pdf

51
Gradul de suportabilitate pentru plata unor impozite și taxe locale în
Municipiul Chișinău:
Pentru orice stabilire de sarcină fiscală (nivelul de impozite și taxe) este
necesară calcularea unui grad de suportabilitate a cetățeanului.
În acest sens, așa cum am arătat la capitolul „3.1. Date statistice despre
Municipiul Chișinău la lit. h) structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor”,
relevă faptul că în structura de cheltuieli într-o gospodărie 4,8% din cheltuieli sunt
utilizate pentru cheltuieli diverse, inclusiv pentru plata impozitelor și taxelor locale.
Câștigul salarial mediu lunar (la nivelul anului 2018 - capitolul „3.1. Date
statistice despre Municipiul Chișinău la lit. g)”) în economia Republicii Moldova
este de 7.490 lei/lună (minim 4.860 lei agricultură, mediu 6.996 lei industrie și
construcții și maxim 11.459 lei în administrație publică și apărare, asigurări sociale).
În același timp, populația ocupată (situația la 2018) pe tipuri de activități
economice prezentată la capitolul „3.1. Date statistice despre Municipiul Chișinău la
lit. d)”
Câștigul salarial
Nr. Mii
Indicator Municipiul Chișinău mediu lunar (Lei)
crt. locuitori
(Indicator național)
1. Total populație ocupată pe tipuri de activități
economice 2018
319,2 7.490,00
2. Agricultură, economia vânatului şi silvicultură,
6,1 4.860,70
pescuit
3. Industrie 46,2
6.996,20
4. Construcţii 18,5
5. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, hoteluri şi
89,6
restaurante 7.438,10
6. Transporturi şi comunicaţii 41,3
7. Administraţie publică, sănătate şi asistenţă
11.459,40
socială 62,7
învățământ 6.558,60
8. Alte activități 54,8 7.438,10
După cum se observă marea majoritate a populației ocupate din Municipiul
Chișinău gravitează la câștigul salarial mediu național sau peste. Sub fiind doar
populația ocupată în învățământ și în activitatea de industrie și construcții.
Cu siguranță nivelul salarial în Municipiu Chișinău este cu mult mai ridicat (de
regulă în alte capitale e cu 20%-30% mai ridicat decât în restul țării), în plus datele
statistice disponibile au fost de la nivelul anului 2018, astfel că nu am greși cu nimic

52
dacă am estima în câștig salarial mediu în Municipiul Chișinău de 8.988 lei/lună
(la o creștere de 20% față de restul țării).
4,8% ar însemna cca. 431 lei pe lună alocați pentru cheltuieli diverse.
Dacă am aloca doar 2,4%, adică jumătate, pe care cetățeanul să îi aloce pentru
plata impozitelor și taxelor locale ar rezulta 215 lei/lună.
Pe un an (12 luni) ar rezulta o capacitate minimă estimată de achitare a
impozitelor și taxelor locale de 2.580 lei/an.
Dacă mai luăm în considerare că există, conform codului fiscal, o bonificație
pentru plata integrală a impozitului atunci capacitatea minimă estimată de achitare
a impozitelor și taxelor locale ar putea crește cu 15% (387 lei/an).
Un grad de suportabilitate de plată a impozitelor și taxelor locale, în medie
pentru un locuitor în Municipiul Chișinău (salariat nu antreprenor) ar putea fi
în jurul a 2.967 lei/an.

C) Autoritățile administrației publice locale din Municipiul Chișinău, în


temeiul art. 283 alin. (2) și (21) din Codul fiscal pot, pentru a proteja pentru
persoanele vulnerabile, să adopte niveluri de scutire mai mari de la impozitul
imobiliar decât cele din anexa la codul fiscal.

Cum în orice oraș, sunt persoane defavorizate, Consiliul Municipal Chișinău


poate aproba o creștere a plafonului de scutiri pentru aceste categorii.
În acest fel, acestea ar fi în continuare protejate.
Propunere ce poate fi materializată de autoritățile administrației
publice locale ale Municipiului Chișinău, fără a fi necesare modificări
legislative.

53
2). În prezent se derulează un Proiect 25 finanțat Banca Mondială prin care
se realizează în perioada 2020-2023 înregistrarea şi evaluarea funciară.
Agenţia Servicii Publice, în calitate de agenţie de implementare a Proiectului va
asigura realizarea acestuia în parteneriat cu Autorităţile Publice Locale şi sprijinul Agenţiei
Proprietăţii Publice (pe componenta Delimitarea şi înregistrarea bunurilor imobile
proprietate publică) şi Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (pe componenta Evaluarea
bunurilor imobile şi componenta Consolidarea Insfrastructurii Naţionale de Date Spaţiale).
Proiectul are ca obiectiv finalizarea cadastrului bunurilor imobile pe întreg teritoriul
ţării, asigurând cartografierea a 100% din terenuri şi înregistrarea drepturilor de proprietate
asupra lor.
Conform unor informații preliminare acesta ar urma să realizeze în prima parte a anul
2021 evaluarea bunurilor imobile din Municipiul Chișinău.
Creșterile estimate ale valorilor de impozitare ale apartamentelor ar putea fi de 2,5 ori
față de nivelul actual, iar pentru casele de locuit cu cca 50%.
Totuși sunt și unele rezerve că ea se va finaliza conform calendarului.
De aceea propunerea de creștere a cotei de impozitare la minim 0,25%, poate fi
aplicată începând cu anul 2021 (din analiza realizată este absolut necesară pentru
a asigura o finanțare minimală a bugetului local al Municipiului Chișinău), iar în
cazul în care Agenția Servicii Publice realizează evaluarea respectivă, autoritățile
administrației publice locale ale Municipiului Chișinău pot ajusta cota de impozitare
în funcție de rezultatele evaluării.
Propunere ce poate fi materializată de autoritățile administrației
publice locale ale Municipiului Chișinău, fără a fi necesare modificări
legislative.
Tot legat de acest subiect, se mai poate face încă o propunere de modificare a
Codului fiscal, cu două variante, și anume:
Varianta 1: Valorile rezultate din evaluarea bunurilor imobile realizată de către
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru să se actualizeze anual cu rata inflației din
anul precedent, comunicată de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.
Varianta 2: Valorile rezultate din evaluarea bunurilor imobile realizată de către
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru să se actualizeze o dată la 3 ani cu rata inflației
cumulată pe cei trei ani anterioari, comunicată de Biroul Național de Statistică al
Republicii Moldova.
Propunerile se pot materializa printr-o modificare a art. 279 din Codul
fiscal.

25
http://www.asp.gov.md/ro/PIEF,
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_138_2.pdf

54
3). Din analiza legislației și a execuției bugetului local, termenul de 30 iunie
pentru plata impozitului imobiliar, dată la care contribuabilul poate achita integral
pentru a beneficia de o bonificație de 15%, este contraproductiv pentru un
Management financiar sănătos al unei autorități locale sau centrale.
În plus, chiar bonificația de 15% este ultra-stimulativă și ea poate fi
menținută fie gradual, la termene diferite, fie să fie lăsată la decizia autorităților
administrației publice locale.
Totodată, în lunile martie și aprilie sunt termene de plată a impozitelor către
bugetul de stat.
La capitolul „2.7. Atribuții. Drepturi și obligații ale Serviciilor de colectare
a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriilor”, la pagina 23 observațiile 1 și
2 cu privire la acest aspect pot fi ajustate într-o modificare diferită a Codului fiscal,
după cum urmează:
A) să se instituie un prim termen de plată a impozitului imobiliar cu opțiunea
de plată integrală la 31 ianuarie/25 februarie cu o bonificație fixă de 15%.
B) Să se instituie un al doilea termen de plată a impozitului imobiliar cu
opțiunea de plată integrală la 25 aprilie cu o bonificație fixă de 10%.
C) Să se mențină termenul de 30 iunie de plată cu a impozitului imobiliar cu
opțiunea de plată integrală cu o bonificație fixă de 5%, dar și cu posibilitatea de
plată în două rate egale a impozitului imobiliar (½la 30 iunie și ½ la 25
septembrie).
Aceste 3 modificări ar concentra minim 60%-70% din încasările veniturilor din
impozitul imobiliar în prima jumătate a anului, iar din acestea mai bine de 50% ar
fi încasate în primele două luni ale anului.
În acest fel Municipiul Chișinău ar dispune de resurse pe care să le canalizeze
în investiții care pot fi realizate începând cu luna marie a anului financiar.
Propunerile se pot materializa printr-o modificare a art. 2811 și art. 282
din Codul fiscal.

55
4). În prezent, impozitul imobiliar se datorează de la data înregistrării în
evidențele cadastrale neexistând un termen de declarare, ci doar un termen de
decădere din dreptul de proprietate, care este de 3 ani de la dobândirea bunului
imobil.
Din discuțiile purtate cu specialiști din administrația publică locală a
Municipiului Chișinău a reieșit faptul că sunt destui proprietari care întârzie destul de
mult până la declararea bunului imobil la autoritățile cadastrale.
Spre exemplu în România există obligația declarării unui bun imobil
(clădire sau teren), respectiv a unui mijloc de transport în maxim 30 de zile de la
dobândire.
În caz de nedeclarare în termen organele fiscale locale pot aplica sancțiuni
contravenționale (amenzi).
De asemenea se aplică amenzi pentru declararea cu întârziere peste termenul de
30 de zile.
Cele două categorii de amenzi au niveluri de sancționare diferită. Veniturile din
amenzile aplicate persoanelor fizice se fac venit la bugetul local.
Pentru a identifica bunurile nedeclarate organele fiscale locale au următoarele
pârghii la dispoziție:
a) se deplasează în teren și constată bunuri nedeclarate;
b) notarii sunt obligați să furnizeze autorităților administrației publice locale
periodic actele translative ale dreptului de proprietate de bunuri imobiliare (contracte
de vânzare cumpărare, moșteniri, donații etc.);
c) între Serviciile de circulație (la care se înmatriculează mijloacele de
transport) și organele fiscale locale (care le înregistrează în evidențele fiscale) are loc
schimb periodic de informații – nu este cazul Republicii Moldova unde nu există un
impozit pe mijloacele de transport ci doar o taxă de utilizare a drumurilor publice.
d) în Codul de procedură fiscală din România 26 este reglementată obligația ca
la orice act de înstrăinare a unui imobil/mijloc de transport să existe un certificat de
atestare fiscală emis de organul fiscal local pentru contribuabilul care înstrăinează,
prin care să se ateste că are achitate toate impozitele și taxele locale la bugetul local
până la data de 1 a lunii următoare înstrăinării27. Lipsa acestuia conduce la anularea
de drept a actului de înstrăinare. Aceste prevederi au determinat creșterea gradului
de colectare a impozitelor și taxelor locale cu peste 30%.

26
Art. 159 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
27
Pentru bunul pe care îl înstrăinează are obligația achitării impozitului pe întregul an (Impozitul pe clădiri/teren/mijloc
de transport este anual și se datorează de cel care este înregistrat ca proprietar la data de 31 decembrie a anului
anterior)

56
e) declararea cu întârziere, peste cele 30 de zile, de către contribuabil.
Impozitul pe bunurile imobiliare se datorează cu data înregistrării în evidențele
cadastrale stabilindu-se un impozit proporțional cu numărul de luni în care
contribuabilul este proprietar.
Această fragmentare a impozitului pe luni îngreunează procedurile
administrative, de stabilire a impozitului sau de restituire în caz de achitare a lui. În
același timp, costurile de administrare sunt considerabile (aplicații informatice,
mentenanța lor, personal fiscal, personal contabil numeros, spații de depozitare a
arhivelor etc.)
Și în România până în anul 201528 a existat o reglementare similară, dar din
anul 201629 s-a introdus anualitatea impozitului. Cine este proprietar la 31 decembrie
a anului anterior datorează impozitul pe întregul an, chiar dacă îl înstrăinează în cursul
anului. Noul proprietar datorând impozit începând cu anul următor.
Mai ușor de înțeles pentru contribuabil este ca data de referință să fie 1 ianuarie
a anului pentru care se datorează impozitul.
La momentul perfectării actelor de vânzare-cumpărare între cumpărător și
vânzător la stabilirea prețului o să aibă în vedere și impozitul achitat pe întregul an.
În lumina celor prezentate mai sus, se desprind o serie de propuneri de
modificare a Codului fiscal, după cum urmează:

A) instituirea unui termen limită de declarare de la data întocmirii unui


act translativ al dreptului de proprietate a unui bun imobil: 30 zile/60 zile/90 zile.
B) instituirea unor sancțiuni contravenționale (amenzi) pentru
nedeclarare, care să se facă venit la bugetele locale.
C) instituirea unor prevederi asemănătoare privind obligativitatea
achitării impozitelor și taxelor locale la zi pentru cei care înstrăinează un bun
imobil sub sancțiunea anulării actului de înstrăinare.
D) instituirea anualității impozitului pe bunurile imobiliare, având ca dată
de referință: existența dreptului de proprietate la data de 1 ianuarie a anului
pentru care se datorează impozit

Propunerile se pot materializa printr-o modificare a art. 277 din Codul fiscal.

28
Titlul IX Impozite și taxe locale din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogat
de Legea nr. 227/2015
29
Titlul IX Impozite și taxe locale din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare
(http://dpfbl.mdrap.ro/legislatie/Legea_227_din_2015.pdf)

57
5). O altă deficiență identificată ce poate fi îmbunătățită are în vedere
prevederile art. 278 alin. (1) din Codul fiscal.
„(1) Obiecte ale impunerii sînt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din
extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentele și alte încăperi izolate, inclusiv
bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcției de 50% și mai mult, rămase nefinisate timp
de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție. Gradul de finalizare a construcției în scopul impozitării
se determină de către experții tehnici în construcții sau de către agenții economici cu activități în domeniul
expertizei tehnice, sau de către autoritatea administrației publice locale, în baza metodei stabilite de organul
central de specialitate al administrației publice în domeniul construcțiilor.”
Prima problemă identificată este termenul exagerat de mare de 3 ani.
De regulă pentru o construcție civilă (persoană fizică) termenul în care
investitorul poate finaliza construcția este de 12 luni. În caz că nu finalizează o
prelungește.
Dacă e vorba de o construcție imobiliară (ansamblu de blocuri/industrială)
aceasta se poate elibera pentru o perioadă mai mare.
În același timp, înțeleg că sunt destule construcții în diferite etape de realizare,
nedeclarate spre impozitare și care agresează vizual cetățeanul, respectiv autoritatea
locală pierde impozitele datorate.
Autorizația se emite de către primarul 30 unității administrativ-teritoriale, care
poate stabilii termene rezonabile prin autorizație.
Spre exemplu în România termenele sunt de 12 luni sau 24 luni cu posibilitatea
de prelungire cu o perioadă egală.
În caz de nedepunere a solicitării de prelungire cu 15 zile înainte de expirare
investitorul trebuie să facă un proces-verbal de recepție parțială, la care participă în
mod obligatoriu un reprezentant al primăriei cu atribuții în domeniul disciplinei în
construcții.
În cazul în care, să spunem la o lucrare autorizată Parter+8Etaje există
elementele constitutive ale cădirii (fundație, pereți, acoperiș/planșeu) doar pe
Parter+5Etaje, chiar dacă nu este finalizată și dată în funcțiune, investitorul datorează
impozit pentru Parter+5Etaje.
În România începând cu 2016 s-a introdus posibilitatea autorității locale de a
majora impozitul pe clădiri/terenuri cu până la 500% pentru acele imobile neîngrijite.
A doua problemă este că trebuie realizat un schimb de informații între Direcţia
generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare și Direcția de colectare a impozitelor
și taxelor locale din Primăria Municipiului Chișinău, cu privire la:

30
Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația de a efectua lucrări de construcție, cu modificările
și completările ulterioare (https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120524&lang=ro)

58
a) construcțiile autorizate pe raza municipiului Chișinău care sunt în situație de
expirare imediată sau expirate;
b) disciplina în construcții31 a direcției generale ar trebui ca la expirarea
autorizațiilor de construire să verifice amplasamentul și să stabilească dacă au expirat
cei 3 ani și dacă a fost executată mai mult de 50% și să transmită organului fiscal local
spre impunere.
Din informațiile furnizate de către experții din Primăria Municipiului Chișinău:
„Gradul de finisare a construcțiilor este stabilit de către organul cadastral în comun
cu inspecția de stat în construcții (Agenția Supraveghere tehnică). Odată ce
informația despre fiecare subiect și obiect este furnizată în SIA CF de către organul
cadastral (art. 285 Cod fiscal), pentru aceste bunuri imobile se calculează impozitul
din momentul furnizării informației respective în Sistemul Informațional Automatizat
”Cadastrul Fiscal”
Față de cele de mai sus se identifică:
A) Stabilirea unui flux și a unui schimb de informații între Direcţia
generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare și Direcția de colectare a
impozitelor și taxelor locale din Primăria Municipiului Chișinău.

Propunere se poate materializa de către autoritățile administrației


publice locale ale Municipiului Chișinău, fără a fi necesare modificări
legislative.

B) Reducerea termenului de 3 ani prevăzut la art. 278 alin. (1) din Codul
fiscal la maxim 1 an.
C) Analizarea de către compartimentele de specialitate din Municipiul
Chișinău dacă numărul de imobile neîngrijite ar justifica și ar impune
reglementarea unei posibilități de majorare a impozitului pentru bunurile
imobiliare neîngrijite.
D) Trebuie descentralizată competența stabilirii Gradului de finisare a
construcțiilor” de la administrația publică centrală la administrația publică locală

Propunerile se pot materializa printr-o modificare a art. 278 din Codul fiscal.
6). Impozitul pe avere, reglementat de Titlul VI1 din Codul fiscal este tot un
impozit pe proprietatea bunurilor imobiliare.

31
Nu am regăsit un astfel de compartiment în organigrama Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare
din Primăria Municipiului Chișinău
https://www.chisinau.md/pageview.php?l=ro&idc=461&t=/Primaria/Directii/Directia-generala-arhitectura-
urbanism-si-relatii-funciare

59
Impozitul pe avere așa cum este structurat și reglementat de Codul fiscal este
un impozit asupra bunurilor imobiliare și ar fi normal ca acesta să aibă ca destinație
bugetară bugetul local al unităților administrativ-teritoriale.
Ca exemplu, un astfel de impozit a fost introdus și în România în perioada 2010
– 2015 și se datora suplimentar pentru clădirile care aveau suprafețe locative de peste
150 m2, respectiv impozitul pe clădiri (similar impozitului pe bunurile imobiliare) se
majora cu:
a) 50% pentru a prima clădire cu destinația de locuință în afara celei de
domiciliu;
b) 150% pentru a doua clădire cu destinația de locuință în afara celei de
domiciliu;
c) 300% pentru a treia clădire cu destinația de locuință în afara celei de
domiciliu;
Ordinea era dată de ordinea dobândirii.
Destinația bugetară, a fost încă de la instituire și până la eliminare bugetele
locale ale unităților administrativ-teritoriale.
E adevărat că necesita un schimb de informații între organele fiscale locale și o
declarație specială.
Dar poate fi menținut sub forma reglementată în art.2871-2874 din Codul fiscal
Propunere: Modificarea Art. 2874 din Codul fiscal și stabilirea ca destinație
bugetul local

Propunerea se poate materializa printr-o modificare a art. 2874 din Codul


fiscal.

60
7). Scutirile de drept versus scutiri aflate la decizia consiliului local
Scutirile sunt stabilite de drept prin Codul fiscal, autoritățile administrației
publice locale putând stabilii doar scutiri sau amânări la plată doar pentru 3 situații
mai rar întâlnite (calamități/relocarea de întreprinderi/boală, respectiv deces).
În anul 2019 un număr de 85.532 de persoane au beneficiat de scutirile
prevăzute de Codul fiscal la impozitul pe bunurile imobiliare din cei 354.364 subiecți
ai impunerii. Astfel că plătitori de impozit au fost doar 269.012 persoane
A) Mult mai corect ar fi ca scutirile de drept să fie limitate doar la instituții
publice și la câteva categorii vulnerabile sau pentru care statul vrea să arate
recunoștință, iar pentru marea majoritate să lase la latitudinea autorităților
administrației publice locale.
B) Nivelul scutirilor (limita maximă de 380.000 lei) trebuie lăsat la decizia
consiliului local, care astfel ar avea pârghii fiscale prin care dacă ia măsura creșterii
unor impozite poate compensa persoanele defavorizate prin stabilirea unui plafon de
scutire mai mare.
C) În același timp, pentru a permite autorităților administrației publice locale să
elaboreze propriile politici fiscale locale și propriile politici bugetare locale, prin care
să stimuleze anumite activități, anumite tipuri de investiții, sau să sprijine anumite
categorii de contribuabili aflați într-o stare de vulnerabilitate socială și în același timp
să își poată construi o politică investițională care să conducă la o dezvoltare
economico-socială a localităților administrate ar fi foarte nimerit ca prin Decizie a
consiliului local să se poată acorda:
a) scutiri sau reduceri de impozite și taxe locale (eventual doar cele restante care
ar conduce la o colectare a stocului de impozite și taxe locale restante, deși ar limita
atractivitatea pentru investitori care ar vrea să investească într-o afacere și care ar dori
un stimulent din partea autorității locale);
b) scutiri sau reduceri de majorări de întârziere (ar conduce la o colectare a
stocului de impozite și taxe locale restante);
c) amânări la plata impozitelor și taxelor locale sau a majorărilor de întârziere;
d) eșalonări la plata impozitelor și taxelor locale sau a majorărilor de întârziere;

Propunerile se pot materializa printr-o modificare a art. 283 (impozitul


pe bunurile imobiliare) și a art. 295 și 296 (taxele locale) din Codul fiscal.

61
8). Taxele locale
Consiliile locale ar trebui să aibă competența de a stabilii și alte taxe locale,
decât cele strict enumerate în art. 288 din Codul fiscal pentru prestarea unor servicii
administrative sau de servicii comunitare de utilități publice.
În toate sistemele europene autoritățile administrației publice locale au
libertatea de a stabilii taxe locale.
Mai mult, art. 9. „Resursele financiare ale autorităților administrației publice
locale” din Carta Europeană a Autonomiei locale32 ratificată de Republica
Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1253-XIII din 16.07.1997 prevede:
„1. În cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au
dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor
lor.
2. Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie
proporționale cu competențele prevăzute de constituție sau de lege.
3. Cel puțin o parte dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale
trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al căror nivel acestea au competența să îl
stabilească în limitele legale.
4. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autoritățile
administrației publice locale trebuie să fie de natură suficient de diversificată și evolutivă pentru
a le permite să urmeze practic, pe cât posibil, evoluția reală a costurilor exercitării competențelor
acestora.
5. Protejarea unităților administrativ-teritoriale cu o situație mai grea din punct de vedere
financiar necesită instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente,
destinate să corecteze efectele repartiției inegale a resurselor potențiale de finanțare, precum și a
sarcinilor fiscale care le incumbă. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă
libertatea de opțiune a autorităților administrației publice locale în sfera lor de competență.
6. Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, de o manieră adecvată,
asupra modalităților de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.
7. Subvențiile alocate unităților administrativ-teritoriale trebuie, pe cât posibil, să nu fie
destinate finanțării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenții nu trebuie să aducă atingere
libertății fundamentale a politicilor autorităților administrației publice locale în domeniul lor de
competență.
8. În scopul finanțării cheltuielilor lor de investiții, autoritățile administrației publice locale
trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piața națională a capitalurilor.”
În plus, Municipiul Chișinău nu are instituite 3 taxe locale:
a) taxa pentru salubrizare;
b) taxa pentru parcaj;
c) taxa balneară;

32
Hotărârea Parlamentului nr. 1253-XIII din 16.07.1997, Publicată în Monitorul Oficial nr. 48/423 din 24
iulie 1997 (http://www.descentralizare.gov.md/doc.php?l=ro&id=650&idc=253)

62
În ceea ce privește taxa balneară am înțeles că ea nu se instituie deoarece
stațiunea este într-o stare de nefuncționare.
Dacă ea s-ar fi perceput, poate și prin efort bugetar de la bugetul local s-ar fi
realizat unele investiții în infrastructură, promovare turistică etc.
Totuși lipsa instituirii „Taxei pentru salubrizare” și a „Taxei pentru parcaj”
determină neutilizarea unui potențial fiscal neexploatat. Aceste două taxe sunt
întâlnite în toate capitalele din Europa și în cea mai mare parte ale orașelor din Europa
și chiar și în mediul rural.
Spre exemplu într-o comună (cca. 6.000 locuitori) de lângă Municipiul
București taxa de salubrizare este de 8,67 lei RON/lună/persoană, echivalentul a
aproape 2 euro/lună. În București este mai mare.
Din această taxă se finanțează colectarea selectivă a gunoiului:
a) gunoi menajer care merge la groapa de gunoi;
b) fracție uscată (hârtie, metal, plastic) – se reciclează;
c) fracție umedă (resturi vegetale) – se reciclează.
S-au pus la dispoziție, în mod gratuit, spre folosință cetățenilor europubele
distincte pentru colectarea selectivă a gunoiului. Se finanțează amenajarea spațiilor
verzi.
De asemenea este necesară introducerea taxei pentru parcaj. Din ea se poate
finanța construirea altor parcaje. Spre exemplu în București există:
a) parcări publice care variază de la 1,5 lei RON/oră (la periferie) până la 5 lei
RON/oră pentru primele 2 ore, iar după cele 2 ore, 10 lei RON/oră – pentru zona
centrală.
b) Parcări de reședință, delimitate în imediata proximitate a locuințelor și
taxate cu 400-800 lei RON/an.
Ceva asemănător se regăsește în aproape toate municipiile reședință de județ
din România.
Interdicțiile prevăzute alin. (2) și la literele a)-e) de la alin. (5) al art. 297 din
Codul fiscal sunt de natură a îngrădi autonomia autorităților administrației publice
locale și de a îi permite stabilirea de politici fiscale stimulative pentru anumite
activități sau descurajante pentru altele.
Argumentația este prezentată la Capitolul 2.10. Taxe locale la pagina 26 și 27
din prezenta analiză.

63
Reies următoarele propuneri:
A) instituirea prin decizie a consiliului local a „Taxei pentru salubrizare” și a
„Taxei pentru parcaj” Nivelul trebuie să fie corelat cu Gradul de suportabilitate
pentru plata unor impozite și taxe locale în Municipiul Chișinău 33 rezultat din
însumarea tuturor impozitelor și taxelor locale pe care un contribuabil le datorează la
bugetul local.

Propunerea se poate materializa de către autoritățile administrației


publice locale ale Municipiului Chișinău, fără modificări legislative.

B) Completarea listei de taxe locale prevăzută la art. 289 alin. (2) cu o nouă
poziție „Alte taxe locale instituite de către autoritățile administrației publice locale
prin decizie pentru prestarea unor servicii către cetățeni”
Propunerea se pot materializa printr-o modificare a art. 289 și art. 297
[trebuie abrogat alin. (2) și (5)] din Codul fiscal.
În contextul propunerilor de mai sus, și având în vedere că nu am identificat
existența unor taxe pentru eliberarea în Certificatului de Urbanism 34, respectiv pentru
eliberarea Autorizației de Construire 35 apreciez că se impune instituirea, deoarece
administrația publică locală consumă, timp, resurse umane și financiare pentru
verificarea încadrării în prevederile legale și a Regulamentului de Urbanism, respectiv
în Planul Urbanistic General al Municipiului Chișinău
C) Introducerea unei taxe pentru eliberarea Certificatului de Urbanism
stabilită (lei pe interval de suprafețe) în funcție de suprafața construită desfășurată a
imobilului edificat.
D) Introducerea unei taxe pentru eliberarea Autorizației de Construire
stabilită în funcție de valoarea lucrărilor de construcție (ex. în România taxa este 0,5%
pentru clădiri de locuit și 1% pentru restul tipurilor de clădiri destinate desfășurării
unor activități economice, de birou etc.) și a unui mecanism de regularizare la
finalul lucrărilor de construire.
E) Introducerea unei taxe de prelungire a valabilității Autorizației de
Construire (ex. în România este de 30% din taxa inițială).
F) Introducerea unei taxe pentru eliberarea Autorizației de Desființare.

33
Calculat la pag. 51 din Capitolul 5.1).
34
C.U. reglementat de art. 7 - 9 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind autorizația de a efectua lucrări de
construcție, cu modificările și completările ulterioare.
35
A.C. reglementată de art. 10 – 14 și A.D. reglementată de art. 17 – 20 din Legea nr. 163/09.07.2010 privind
autorizația de a efectua lucrări de construcție, cu modificările și completările ulterioare.

64
9). Majorările de întîrziere pentru neplata la termen a impozitelor sau
taxelor.
Art. 228 din Codul fiscal prevede calcularea de majorări de întîrziere pentru
neplata la termen a impozitelor și taxelor calculată pe fiecare zi de întârziere până la
data plății.
Alin. (3) de la același articol 228 din Codul fiscal reglementează modul în care
se stabilește astfel încât prin rotunjire se ajunge ca, cuantumul ei să aibă 4 cifre după
virgulă.
Nivelurile din ultimii 3 ani și anul în curs au fost:
Cuantum majorări de întîrziere/zi
An
de întîrziere (%)
2017 0,0384
2018 0,0329
2019 0,0329
2020 0,0355
Mai mul alin. (4) de la art. 228 prevede că „se permite de a nu reflecta suma
ei calculată pentru fiecare impozit şi taxă în parte în mărime mai mică de 10 lei.”
Practic aceasta echivalează cu o pierdere de venituri pentru bugetul local.
Majorarea de întârziere, în România este definită ca fiind obligaţia fiscală
accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale
principale, precum şi sancţiunea, ca urmare a neachitării la scadenţă, de către debitor,
a obligaţiilor fiscale principale;
Alți termeni conecși acestei definiții 36:
obligaţie fiscală - obligaţia de plată a oricărei sume care se cuvine bugetului
general consolidat, reprezentând obligaţia fiscală principală şi obligaţia fiscală
accesorie;
obligaţie fiscală principală - obligaţia de plată a impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale, precum şi obligaţia organului fiscal de a restitui sumele încasate
fără a fi datorate şi de a rambursa sumele cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute
de lege;
obligaţie fiscală accesorie - obligaţia de plată sau de restituire a dobânzilor,
penalităţilor sau a majorărilor, aferente unor obligaţii fiscale principale;
Modul de administrare a calcului de majorări de întârziere pe zi de întârziere
este foarte greoi, iar lucrul cu un procent urmat de 4 zecimale, conduce involuntar la
erori de calcul.

36
Punctele 27-29 de la art. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările
ulterioare (http://dpfbl.mdrap.ro/legislatie/Legea_207_din_2015.pdf)

65
În plus, este neplăcut pentru un contribuabil să primească o somație de plată cu
1.000 lei impozit și 25 lei majorări de întârziere și să constate când ajunge la casierie
că trebuie să plătească 35 lei majorări de întârziere.
Actul administrativ emis, în prezent are valabilitate ca și calcul al majorărilor
de întârziere doar în ziua emiterii.
Astfel la un cuantum de 0,0355% pentru o lună standard de 30 de zile ar rezulta
1,065%
În România, pentru impozitele și taxele locale încă din anul 2007 a fost instituit
un sistem de majorări de întârziere în cuantum de 1% pe lună și fracție de lună de
întârziere.
Avantajele față de sistemul anterior sunt mai mult decât evidente, pentru cele
3.228 de organe fiscale locale (fiecare unitate administrativ-teritorială are propriul
organ fiscal local).
Organul fiscal central (Agenția Națională de Administrare Fiscală) echivalentul
Serviciului Fiscal de Stat l-a menținut pentru impozitele si taxele datorate la bugetul
de stat. Astfel că se poate merge pe un sistem de majorări diferențiat între bugetul de
stat și bugetele locale.
Pe exemplul de mai sus la 1.000 lei pentru cele 30 de zile pe cele două sisteme
ar rezulta:
Sistem de calcul al Cotă de majorări de întârziere Cuantum
majorărilor de întârziere
Sistem actual 0,0355%/zi de întârziere 1,065 lei
Sistem propus 1%/lună sau fracție de lună de întârziere 1,000 lei
Diferență -0,065 lei

Propunere: Pentru a simplifica procedurile fiscale o altă măsură benefică ar fi


stabilirea unor majorări de întârziere pe lună și fracție de lună de întârziere la
nivelul de 1 leu. Diferența este nesemnificativă.
Dacă nu este fezabil și pentru impozitele și taxele ce se fac venit la bugetul
de stat atunci se poate introduce doar pentru cele care se fac venit la bugetul
local.

Propunerea se poate materializa printr-o modificare a art. 228 din Codul


fiscal.

66
10). Actualizarea cu rata inflației a nivelurilor impozitelor și taxelor locale
Unul dintre cele mai importante elemente ale unui sistem fiscal eficient este
asigurarea unei predictibilități a obligațiilor fiscale (pentru contribuabili) și a unei
predictibilități a veniturilor (pentru organul fiscal al Municipiului Chișinău).
Nivelurile impozitelor și taxelor locale este preferabil să fie fundamentate astfel
încât pe o perioadă de 2-3 ani ele să fie menținute.
În acest fel un contribuabil persoană fizică își face calculele și își stabilește
momentele la care își achită impozitele și taxele locale. Beneficierea de bonificație
sau nu etc.
De asemenea, o persoană juridică, un antreprenor își face un plan de afaceri și
își proiectează veniturile și cheltuielile pe o perioadă de 1-3 ani, își stabilește planuri
investiționale prin care să își dezvolte afacerea.
El are nevoie de stabilitate fiscală pentru a putea să își fundamenteze corect
planul de afaceri.
În același timp, pe lângă mediul de afaceri și sistemul bancar este interesat de
un sistem fiscal predictibil, deoarece auditează planurile de afaceri și stabilește un
rating și un risc pentru acordarea de credite unui antreprenor.
O stabilitate a sarcinii fiscale determină o creștere a ratei de conformare la plată,
ceea ce diminuează acumularea de debite ce trebuie executate silit.
Nu în ultimul rând Primăria Municipiului Chișinău este interesată de o
stabilitate a surselor de venituri și de prezervarea valorii impozitelor și taxelor locale
colectate (din punct de vedere al menținerii puterii de cumpărare).

Propunere: Nivelurile stabilite la un moment dat să fie menținute, dacă nu apar


perturbații economice grave, iar de la un an la altul toate nivelurile să fie actualizate
cu rata inflației înregistrată în anul anterior și calculată de către Biroul Național de
Statistică al Republicii Moldova.

Propunerea se poate materializa printr-o modificare a art. 228 din Codul


fiscal.

67
11). Descentralizarea activității de administrare a impozitelor și taxelor
locale
……………..
12) Comunicarea tuturor măsurilor și asigurarea transparenței față de
cetățeni
……………………………

http://dpfbl.mdrap.ro/
https://www.impozitelocale1.ro/
https://www.impozitelocale2.ro/
http://www.ditl3.ro/
https://www.taxeimpozite4.ro/
http://ditl5.ro/
https://taxelocale6.ro/
http://www.dfbv.ro/default.aspx
https://www.spit-ct.ro/
https://dfpl.primaria-iasi.ro/index.aspx
https://www.dfmt.ro/

VI. Bibliografie

68