Varianta 15

1.Tipuri de lideri.stiluri de conducere

-liderul indeplineste 2 fct sociale imp: una

orientata catre eficienta si eficacitate in
activit grupului (facilitare operatorie) si
alta orientata catre asig satisfactiei
grupului (facilitare motivationala).
-tipuri de lideri: liderul formal ( pers investita official in fct de conducere), liderul informal ( pers
cunoscuta ca lider de mb grupului si care se afla in centrul relatiilor simpatetice ale acestora),
liderul authentic (reflecta situatia de coincidenta ca persoana intre liderul formal si informal).
- calitatile unui lider sunt in general innascute desi exista si insusiri dobandite prin
practica( cunoasterea mentalitatii subordonatilor, a insusirii pct lor de vedere).

--stiluri de conducere: stilul autoritar (stab sg intreaga activitate a grupului, lanseaza si dicteaza
tehnicile si etapele de lucru, fixeaza fiecarui mb sarcinile fara a consulta mb grupului); stilul
democratic ( problemele sunt discutate in comun iar deciziile sunt luate cu participarea grupului
cu ajutorul liderului care sugereaza procedurile de lucru grupul putand alege. Liderul apare ca un
mb al grupului fiind obiectiv si realist. Mb isi pot alege colegii de munca); stilul laissez faire
( grupul si mb sau au intreaga libertate de decizie. Liderul nu intervine prea mult in rezolvarea
problemelor, nu ia parte la activitate si nu isi impune autoritatea. El furnizeaza doar material si
informatii daca I se solicita, da unele amanunte suplim fara sa participle la discutii).

2.morbiditate

Măsurarea stării de sănătate la nivel populaţional se realizează utilizând indicatori pozitivi şi

negativi.
Din categoria indicatorilor negativi sau indirecţi, fac parte morbiditatea şi mortalitatea.
Definiţie. Morbiditatea este reprezentată de fenomenul de masă al îmbolnăvirilor care apar sau
evoluează într-o populaţie definită, într-o anumită perioadă de timp (1 an calendaristic).
Scopul. Studiul morbidităţii este acela de a cunoaşte frecvenţa bolii în populaţie, precum şi
tendinţele de evoluţie ale acesteia.
La nivel populaţional, studiul morbidităţii este necesar pentru:
• controlul bolilor în populaţie;
• analiza factorilor socio-economici în corelaţie cu starea de sănătate a populaţiei;
• estimarea importanţei economice a bolii;
• studiul etiologiei şi a tabloului clinic al bolii;
• pentru comparări la nivel naţional şi internaţional privind propagarea bolii în populaţie.
Tipuri de morbiditate:

• Morbiditatea reală - se referă la toate cazurile de îmbolnăvire

existente în colectivitate şi este mai mare decât morbiditatea diagnosticată; ea poate fi doar
estimată. în morbiditatea reală este inclusă morbiditatea diagnosticabilă, diagnosticată şi cea
resimţită.
Tendinţa este de a cunoaşte cât mai exact ponderea acestui tip de morbiditate (reală).
• Morbiditatea diagnosticabilă - cuprinde cazurile de boală existente în colectivitate, dar tehnicile
cunoscute, nu permit stabilirea diagnosticului (ex. SIDA a devenit cunoscută după ce au fost
descoperite tehnicile de diagnostic).
• Morbiditatea diagnosticată - se referă la toate cazurile ce pot fi diagnosticate prin diferite
tehnici existente în perioada de referinţă.
• Morbiditatea resimţită - cuprinde cele trei tipuri de morbiditate amintite, adică cea reală,
diagnosticabilă şi diagnosticată, fiind reprezentată de îmbolnăvirile pe care le percepe populaţia.