Sunteți pe pagina 1din 8

Cuprins

1. Introducere și aspecte teoretice..............................................................................................................2


2. Studiu de caz: Creditele Bugetului Ministerului Apărării Naționale.........................................................6
3. Concluzii...................................................................................................................................................6
4. Bibliografie...............................................................................................................................................6
1. Introducere și aspecte teoretice
În procesul de elaborare a proiectelor de buget şi de execuţie a bugetului aprobat, pe
parcursul anului un rol deosebit îl au ordonatorii de credite. În lipsa unei destinaţii consacrată prin
lege, prin ordonatori de credite înţelegem conducătorii instituţiilor de stat mandataţi prin lege să
contribuie la proiectarea bugetului public şi la executarea acestuia. Ordonatorii de credite sunt
ierarhizaţi pe trei nivele:1
• ordonatori principali de credite;
• ordonatori secundari de credite;
• ordonatori terţiari de credite.
Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte:
• miniştrii şi conducătorii organelor centrale care sunt ordonatori principali ai
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale sau bugetelor fondurilor speciale;
• preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al capitalei, primarii sectoarelor
municipiului Bucureşti şi primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor care sunt ordonatori
principali ai bugetelor locale respective.
Ordonatori secundari de credite sunt conducătorii instituţiilor de stat centrale sau locale
care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică pentru care trebuie să defalce credite
bugetare, menţinând necesarul propriu de credite. în această situaţie de ordonatori secundari de
credite sunt inspectoratele şcolare, direcţiile de sănătate publică, direcţiile de muncă şi protecţie
socială etc.
Ordonatorii terţiari de credite sunt conducătorii instituţiilor de stat care nu au în
subordine unităţi cu personalitate juridică, aceştia fiind răspunzători de folosirea creditelor
repartizate de către ordonatorul principal sau secundar de credite în funcţie de poziţia instituţiei în
ierarhie (unitate subordonată direct ministerului sau subordonată unei instituţii teritoriale).
Creditele bugetare, constituie sume aprobate prin buget, reprezentând limita maximă
până la care se pot ordonanța şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele
contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale2.
Creditele bugetare nu sunt rambursabile, nu sunt purtătoare de dobândă, sunt definitive şi gratuite.
Acestea reprezintă în acelaşi timp şi un mijloc de “protejare” a disponibilităţilor bugetului.
1
Conf. Univ. Dr. Constantin Roman – Suport de curs – Contabilitatea instituțiilor publice, Academia de studii
Economice București
2
Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanţele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002, art. 2.
Creditele bugetare, precum şi structura funcţională şi economică a acestora, sunt aprobate
prin legile bugetare anuale pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar
Utilizarea creditului bugetar:
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale pot fi utilizate, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai
după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a
conturilor deschise pe seama acestora. Destinaţia utilizării creditelor bugetare de către ordonatorii
principali, secundari şi terţiari de credite este prevăzută în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate
legal în vederea realizării sarcinilor instituţiilor publice cărora le sunt alocate.
Pe baza creditelor bugetare deschise şi în limita acestora unităţile trezoreriei statului
efectuează plăţi prin conturile bancare sau cu numerar dispuse de instituţiile publice pentru
îndeplinirea sarcinilor previzionate ce poartă denumirea de plăţi de casă.
Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi
utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare
aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol, cu anumite excepţii
prevăzute de lege3.
Reguli de deschidere a creditelor bugetare:
În urma aprobării creditelor bugetare, acestea trebuie deschise de către instituţiile publice
destinatare în vederea efectuării de cheltuieli în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Nedeschiderea creditelor bugetare de către instituţiile publice conduce la imposibilitatea utilizării
creditelor aprobate.4
Deschiderea de credite bugetare delimitează în cadrul procesului bugetar faza de aprobare a
bugetului de cea de execuţie a bugetului de către instituţiile publice. Aceasta are loc la începutul
fiecărui trimestru.
Aprobarea deschiderii de credite bugetare se face în limita prevederilor din bugetul de stat,
prin legea bugetară anuală pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar pentru cheltuielile curente –
de personal, materiale şi servicii, subvenţii şi transferuri – şi de capital, pe capitole şi subcapitole de
cheltuieli potrivit clasificaţiei bugetare elaborată de Ministerul Finanţelor Publice, în raport cu
gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi cu gradul de încasare a veniturilor
3
Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanţele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002, art. 47.
4
Prof.univ.dr. BOLOȘ Marcel Ioan – Suport de curs – Buget și Trezorerie - Universitatea Oradea
bugetare şi de posibilităţile de acoperire a deficitului bugetar. Creditele bugetare se solicită pentru
necesarul de cheltuieli pe un trimestru şi în limita prevederilor trimestriale, pentru cheltuielile strict
legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.5
Procedura prin care are loc deschiderea creditelor bugetare este următoarea:6
1. Cererea de deschidere a creditelor bugetare la nivelul ordonatorului principal de credite
Ordonatorul principal de credite întocmeşte o „Cerere de deschidere a creditelor
bugetare” în două exemplare. Aceasta cuprinde:
 borderou pentru transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor
bugetare - pe fiecare judeţ, cu sumele defalcate pe titluri;
 notă justificativă pentru deschiderea de credite;
 dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru
cheltuieli proprii, pentru cheltuielile ordonatorilor secundari şi terţiari de credite.
 Repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare se aprobă de către Ministerul
Finanţelor Publice în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate pe
capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare, în raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu
respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective,
precum şi în funcţie de gradul de încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de
finanţare a deficitului bugetar.
Ministerul Finanţelor Publice, după verificarea şi aprobarea în condiţiile legii a „Cererii de
deschidere a creditelor bugetare”, confirmă deschiderea creditelor pe trimestrul respectiv atât
ordonatorilor principali de credite cât şi trezoreriei centrale.

5
Ibidem
6
Conf. Univ. Dr. Constantin Roman – Suport de curs – Contabilitatea instituțiilor publice, Academia de studii
Economice București
Creditele bugetare aprobate pot fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor, la cererea
ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite de către Ministerul Finanţelor
Publice, prin deschiderea conturilor pe seama acestora la Trezoreria Statului.
2. Repartizarea creditelor bugetare bugetare la nivelul ordonatorului principal de credite.
Pe baza cererii de deschidere se întocmeşte „Dispoziţia bugetară de repartizare”, în
patru exemplare, care se transmite spre aprobare Ministerului Finanţelor Publice, iar după ce
aceasta este aprobată parcurge următorul circuit: un exemplar este transmis la Trezoreria
centrală, un exemplar se transmite la Trezoreria jud eţului sau sectorului, unde ordonatorul îşi
are conturile de disponibilităţi şi de finanţări, un exemplar rămâne după aprobare la ordonatorul
principal, iar cel de-al patrulea exemplar se transmite instituţiilor subordonate.7
3. Repartizarea creditelor la nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite
La rândul lor, ordonatorii principali de credite, aprobă repartizarea pe trimestre a creditelor
bugetare pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru
bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terţiari de credite, după
caz. De asemenea, ordonatorii secundari de credite aprobă creditele bugetare pentru bugetele proprii
şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari. Aprobarea şi repartizarea creditelor bugetare la nivel
secundar şi terţiar se realizează pe baza „Dispoziţiei bugetare de repartizare a creditelor
bugetare”.
4. Suplimentarea şi retragerea creditelor bugetare repartizate
Pe parcursul exerciţiului bugetar pot apărea situaţii neprevăzute prin care este necesară
suplimentarea creditelor bugetare, ce se face prin Hotărâre de Guvern, care se va include într-o lege
rectificativă ce va fi aprobată de către Parlament în cursul exerciţiului.
Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parţial sau
total această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau
terţiar pe baza „Dispoziţiei bugetare pentru retragerea creditelor deschise”.
Ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să analizeze lunar necesitatea menţinerii unor credite
bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale, sarcinile au fost diminuate, desfiinţate sau
amânate şi de a propune Ministerului Finanţelor Publice reducerea sau anularea acestora.8

7
Ibidem
8
Ibidem
2. Studiu de caz: Creditele Bugetului Ministerului Apărării Naționale

O politică de apărare pentru a fi coerentă și credibilă trebuie să fie acompaniată de resursele


financiare necesare. Prin Legea nr.6/2017, legea bugetului de stat pe anul 2017, se prevede alocarea
a 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru bugetul MApN.9
Această alocare bugetară corespunde pe deplin cu decizia NATO privind resursele pentru
apărare adoptată în 2014 la Summit-ul din Țara Galilor — The Wales Summit Pledge on Defence
Investment și dovedește că România implementează corespunzător această decizie 10. În 2017
bugetul a fost de 16,322 mld. lei, reprezentând 2,00 % din PIB credite bugetare
Astfel, cheltuielile destinate achiziţiei de echipamente majore reprezintă 46,61% din bugetul
total (7,608 mld. lei), procent cu mult peste valoarea de 20% din bugetul apărării recomandată prin
The Wales Summit Defence Pledge. Totodată, alocarea bugetară dovedește coerența, validitatea și
mai ales, realizarea practică a acordului politic național semnat pe data de 13 ianuarie 2015 de către
partidele parlamentare privind alocarea în anul 2017 a unui prag minimal de 2% din Produsul Intern
Brut pentru bugetul apărării și menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este
esenţial prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică
modernă de luptă, precum și pentru dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională
de apărare și companii de profil din alte state.11
Resursele financiare necesare a fi alocate în perioada 2017-2026, în baza acordului politic
naţional privind creșterea finanţării pentru apărare – mii lei –12
Nr. Den.
2017 2018 2019 2020 2021
Crt Indicator
Total
1 16.322.232 17.560.000 18.920.000 20.321.290 21.294.000
MAPN
Val.
2 Estimată 815.200.000 878.000.000 946.000.000 1.014.000.000 1.064.700.000
PIB
Procent
3 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00%
din PIB

9
Ministerul Apărării Naţionale – Cartea Albă, București 2017
10
Defence Expenditure of NATO Countries (2013-2019) – press release
11
Ministerul Apărării Naţionale – Cartea Albă, București 2017
12
Ibidem
Nr. Den.
2022 2023 2024 2025 2026
Crt Indicator
Total
1 22.145.760 23.031.590 23.952.854 24.910.968 25.907.407
MAPN
Val.
2 Estimată 1.107.288.000 1.151.579.520 1.197.642.701 1.245.548.409 1.295.370.345
PIB
Procent
3 2,00% 2,00% 2,00% 2,00% 2,00%
din PIB

3. Concluzii

4. Bibliografie

 Legea nr 500/ 11.06.2002 privind finanţele publice, publicată în M.Of nr 597/13.08.2002,


art. 2.
 Conf. Univ. Dr. Constantin Roman – Suport de curs – Contabilitatea instituțiilor publice,
Academia de studii Economice București
 Prof.univ.dr. BOLOȘ Marcel Ioan – Suport de curs – Buget și Trezorerie - Universitatea
Oradea
 https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2020/Anexa3/Ministerul_Apararii_Nationa
le.pdf
 https://www.mapn.ro/legislatie/documente/carta_alba.pdf
 Ministerul Apărării Naţionale – Cartea Albă, București 2017

 Defence Expenditure of NATO Countries (2013-2019) – press release

Urmare a faptului că examenele, atât cele din sesiunea de vară, cât și cele din sesiunea de toamnă,
vor avea loc exclusiv online, modalitatea de examinare la disciplina Buget și trezorerie publică va
consta în elaborarea unui referat cu tema Credite bugetare. Studiu de caz privind calculul
creditelor bugetare disponibile pe baza materialelor postate pe pagina disciplinei.
STRUCTURA REFERATULUI:
1. Cuprins
2. Introducere - se vor prezenta principalele aspect privind creditele bugetare;
3. Aspecte teoretice - pe baza materialelor postate pe pagina disciplinei se vor prezenta aspectele
teoretice privind creditele bugetare;
4. Studiu de caz – se va elabora un studiu de caz privind calculul creditelor bugetare disponibile,
similar materialelor postate;
5. Concluzii, cu privire la corelația dintre creditele bugetare-angajamentele legaleangajamentele
bugetare și mecanismul de efectuare a plăților din buget, în concordanță cu cele ce rezultă din
studiul de caz.

Referatele vor avea următorul format general: • Pagina: A4, Top 2 cm, Bottom 2 cm, Left 2,5 cm,
Right 2 cm; • Titlul lucrării: Times New Roman, mărime 14, bold • Autorul lucrării: Times New
Roman, mărime 12, bold; între titlul lucrării si numele autorului se lasă un rând. • Conținutul
lucrării: Times New Roman, mărime 12, spațiere la 1,5 rânduri.

Referatele se vor încărca pe platformă la data și ora examenului, un singur fișier doc, docx sau pdf,
de mărime maxim 8 MB, în butonul special creat.