Moțiunea de cenzură intitulata ”Guvernul Grindeanu – Guvernul Sfidarii Nationale.

Nu legalizati furtul in Romania!” a fost initiata de senatori si deputati apartinand grupurilor

parlamentare ale Partidului National Liberal si ale Uniunii Salvati Romania din cadrul
Camerei Deputatilor si Senatului, in conformitate cu prevederile articolului 113 din
Constitutia Romaniei precum si ale articolului 92 din Regulamentul activitatilor comune ale
Camerei Deputatilor si Senatului, republicat.

Motiunea a fost inregistrata la data de 01.02.2017 , iar atat votul cat si dezbaterea au
avut loc în cadrul unei sedinte comune a Camerei Deputatilor si Senatului la data de
08.02.2017.

Potrivit textului motiunii de cenzura, Opozitia acuza Guvernul PSD ca pregateste

adoptarea unor acte normative prin care urmaresc modificarea codului penal si de procedura
penala precum si gratierea unor pedepse.

Opozitia a facut referire la celebra OUG 13. Prin intermediul acestei ordonante,
Guvernul a comis un abuz in serviciu si s-a salvat pe sine de urmaririle penale ale aceste
fapte. Potrivit celor din Opozitie, in cuprinsul ordonantei pentru modificarea codurilor penale
si de procedura penala se afla dovada pentru care acestia au initiat aceasta motiune de
cenzura.

Astfel ca, prin acest act normativ se dezincrimineaza favorizarea faptuitorului prin
emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative. Ajutorul dat faptuitorului in scopul
impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala,
executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la 1 la
5 ani sau cu amenda, iar Opozitia a fost de parere ca Guvernul si-a asigurat spatele fata de
marsavia comisa la ceas de noapte prin introducerea acestui paragraf.

Ca si principal argument invocat de cei de la putere, emiterea unui act normativ

referitor la gratierea unor pedepse este necesar pentru ca inchisorile romanesti sunt
supraaglomerate, iar drepturile omului trebuie respectate.

Înca din anul 2012, CEDO a trimis somatie catre statul roman prin care i se solicita sa
remedieze conditiile inumane din penitenciare si suprapopuluarea acestora, iar aceasta
somatie reprezinta motivatia urgenta adoptarii unor masuri privind scaderea numarului de
detinuti.

Potrivit liderului din Opozitie, prin aceasta reglementare se urmareste stergerea cu

burete a condamnarilor unor lideri ai coalitiei aflate la guvernare in frunte cu presedintele
PSD.

Mai mult decat atat, liderul Opozitiei a adus in discutie cinci critici concrete la
continutul proiectului de OUG privind gratierea, si anume:
 - Stabilirea limitei la 5 ani este una prea ridicata, individualizarea pedepse la un
astfel de termen dovedeste o gravitate deosebita a faptei savarsite;

- În lista infractiunilor pentru care se aplica gratierea se gasesc infractiunle de

serviciu prevazute de Codul Penal;

- De asemenea, nu exista nicio justificare pentru gratierea amenzilor penale stabilite

de instantele de judecata.

- În ceea de priveste gratierea, aceasta ar trebui sa fie conditionata, in toate cazurile,

de achitarea despagubirilor la care persoana condamnata a fost obligata prin
hotarare judecatoreasca definitiva, in termen de 1 an de zile de la punerea in
libertate.

- Iar amenzile si celelalte sanctiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie

executate in masura in care nu au fost executate, in toate cazurile.

Opozitia a mai facut referire si la o alta modificare considerata de ei foarte grava si

anume, eliminarea interdictiei de a ocupa o functie publica in cazul savarsirii infractiunii
abuzului in serviciu. Cei din opozitie aprecieaza faptul ca este foarte greu de acceptat ca cel
care a savarsit o infractiune de acest gen, in exercitarea functiei, cu intentie, sa ocupe aceeasi
pozitie in continuare.

În privinta limitei minime a prejudiciului de la care fapta devine penala, cei din
Opozitie o considera lipsita de sens si au solicitat renuntarea la aceasta. Astfel ca, prejudiciile
aduse persoanelor erau grave si daca au fost cuantificate la 5000 de lei, in conditiile actuale
economice de la aceea vreme din Romania. De asemenea, limita de 200.000 de lei a fost
stabilita in mod arbitrar, cu un destinatar clar si direct.

Motiunea de cenzura a fost respinsa, iar voturile au fost 161 pentru motiune, 8
impotriva acesteia si 33 de voturi nule. Procedura de votare a fost secretă, parlamentarii
utilizand bilele. PSD, ALDE și UDMR au declarat prin intermediul liderilor de partid ca nu
vor vota motiunea, dar rămân în sală pentru a asigura cvorumul. Motiunea avea nevoie de cel
putin 233 de voturi pentru ca aceasta sa fie aprobata.

Motiunea de cenzura a fost semnata de catre 123 parlamentari (dintre care 87 deputati
si 36 senatori).