Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
Cadar Rodica Dorina, Șef lucrări dr. ing., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, e-mail:
Rodica.CADAR@cfdp.utcluj.ro
Boitor Rozalia Melania, Asistent universitar dr. ing., Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, e-mail:
Melania.BOITOR@infra.utcluj.ro
Rezumat
Abstract
The study of the urban mobility implies a complex analysis of the transport system’s elements. In
this field, the data is very important and collecting it involves different techniques. The so called modern
equipment which was used in data gathering until recently, became nowadays accessible for common use.
The study is based on the data collected by means of the most popular ITS equipment, automatic vehicle
location (AVL), the GPS, which could be installed on every vehicle. Under these circumstances, the
management of the big data which is obtained becomes of great importance in order to provide sound
information to the stakeholders.
The aim of this paper is to propose a data collection system based on Track GPS System in order to
facilitate the process of establishing the operational conditions: traffic congestion and level of service
assessment. As a first stage of the work the system and its functionality is going to be analysed. Furthermore,
the outcome of the data collection process and its management will be analysed in order to highlight the
importance of the socio-economics of the road system users, respectively of the travel behaviour.
1. INTRODUCERE
Mobilitatea urbană este imaginea funcției de transport a unui oraș sau arii
urbane. Mobilitatea urbană cuantifică activitățile desfășurate de către populație prin
investigarea deplasărilor realizate în vederea participării la acestea.
1
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
l(v 1−v 2)
∆ t=t 2−t 1= (1)
v 1v 2
2
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
Aceste date sunt foarte utile pentru inițierea unei analize a mobilității dar
pentru modelarea automată a acesteia este nevoie ca datele existente să fie completate
cu indicatori specifici punctuali pe rețea, la diferite perioade de timp ale zilei. În acest
sens, este propusă implementarea următorului sistem de management al mobilității
urbane (Figura 1):
3
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
Datele colectate cu ajutorul tehnologiei GPS sunt transmise prin GPRS într-o
zonă comună de colectare de tip „cloud” iar utilizând aplicația AROBS TrackGPS
(Figura 3) se obține o bază de date prelucrabilă imediat. Baza de date este accesibilă
oricărui utilizator înregistrat care dispune de credențiale iar datele pot fi accesate și
analizate fără nici o limitare spațială a utilizatorului aplicației.
Rapoartele furnizează date individuale per vehicul test dar și medii ale
caracteristicilor pe trasee sau pe diferite perioade de timp.
Aplicația TrackGPS oferă mai multe facilități: monitorizare flotă, optimizări de
traseu, foi de parcurs automatizate, monitorizarea consumului de combustibil și nu în
ultimul rând oferă un modul pentru monitorizarea comportamentului în deplasare al
conducătorilor auto[5].
4
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
2. REZULTATE ȘI ANALIZĂ
Datele furnizate de către cele cinci vehicule test au fost analizate mai jos prin
prisma câtorva indicatori de mobilitate specifici – viteza de deplasare medie și viteza
de deplasare maximă, distanța parcursă, durata de deplasare, timpii efectivi în
mișcare și durata de staționare.
Astfel, se poate observa că viteza de depalsare medie a celor cinci vehicule
variază într-un mod așteptat (Figura 5): o viteză de deplasare medie scăzută o are
autovehiculul de salubrizare iar o viteză medie ridicată o are salvarea. În general,
taximetrul are o viteză de deplasare medie peste autoturismele personale, cu excepția
câtorva zile care prezintă vârfuri ale autoturismelor personale.
80
70
60
50 autoturism personal 1
autoturism personal 2
40
ambulanta
30 taxi
20 salubrizare
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Figura 5. Viteza medie a autovehiculelor test
5
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
180
160
140
120
autoturism personal 1
100 autoturism personal 2
80 ambulanta
taxi
60
salubrizare
40
20
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Figura 6. Viteza maximă a autovehiculelor test
100%
90%
80%
70%
60% salubrizare
50% taxi
40% ambulanta
30% autoturism personal 2
20% autoturism personal 1
10%
0%
D V L S J D V L S J D V
1 5 1 5 5 M 15 0 5 0 5 5 M 0 5 1 5 5 M 1 5 0 5 15 5 M 1 5 1 5
0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 0
2 2 1 2 2 .2 0 2 2 0 2 2 .2 1 2 20
0 3. 03. 3.2 .03. .03. .03 3.2 04. 04. 4.2 .04. .04. .04 5.2 05. 05.
. . .0 6 .0 . . .0 0 .0 . .
0 1 0 6 11 16 2 1 2 3 1 0 5 1 0 15 2 0 2 5 3 0 5 1 0 1 5
6
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
12
24 autoturism personal 1
autoturism personal 2
ambulanta
taxi
27 salubrizare
11
5
720:00:00
585:14:46
600:00:00 546:30:57
480:00:00
360:00:00
240:00:00
162:20:31
120:00:00 86:02:18
54:16:10
0:00:00
7
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
2.3. Observații
8
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
ori mai mare în cazul celui de-al doilea autoturism comparativ cu primul. Viteza
maximă înregistrată de primul autoturism în fiecare zi din cele 10 săptămâni analizate
este în general sub viteza de deplasare maximă atinsă de autoturismul 2. O mare
diferență este remarcată și la nivelul distanței parcurse. Mai mult, durata de
funcționare a celui de-al doilea autoturism este de 1,6 ori mai mare comparativ cu
primul iar timpul efectiv în mișcare de aproximativ 1,8 ori mai mare.
O serie de diferențe între indicatori se pot explica pe baza locației de bază a
celor două autovehicule, pe baza caracteristicilor tehnice ale vehiculelor și așa mai
departe dar trebuie luate în considerare și caracteristicile personale ale conducătorilor
auto. Astfel, se pot evidenția o serie de caracteristici socio-economice distincte ale
celor doi conducători auto, A1 și A2:
- categorie de vârstă: A1 → 40-50 ani, A2 → 26-30 ani;
- sex: A1 → feminin, A2 → masculin;
- stare civilă: A1 → căsătorit (un copil), A2 → necăsătorit;
- ocupație: A1 → cadru didactic universitar, A2 → inginer;
- ultimul nivel de studii încheiat: A1 → doctorat, A2 → studii superioare;
- categorie venit lunar net: A1 → sub 2000 RON, A2 → peste 2000 RON;
- vechimea în calitate de conducător auto: A1 → 10 - 20 ani, A2 → 10 - 20 ani;
- temperament – A1 → N/A, A2 → N/A.
Cu aceste detalii personale cunoscute se poate observa că nu doar detaliile
tehnice au un aport în desfășurarea traficului ci și caracteristicile socio-economice
influențează indicatorii specifici de mobilitate și deci circulația. Se impune deci o
analiză viitoare mai extinsă a comportamentului în deplasare a conducătorilor auto a
tuturor celor cinci vehicule test. Pentru a crea o imagine cât mai corectă despre
impactul comportamentului în deplasare în mobilitatea urbană se vor considera și
date despre consumul de combustibil și originile și destinațiile deplasărilor.
Se poate sublinia încă o dată că populația creează traficul prin deplasările sale
în vederea desfășurării diferitor activități dar suplimentar are și un aport major prin
comportamentul în deplasare al conducătorilor auto în caracterizarea traficului și deci
a mobilității urbane.
Un alt factor care ar trebui să ridice mari semne de întrebare este dacă suntem
conștienți de cantitatea de timp de nefuncționare zilnică a unui autovehicul. Astfel, în
Figura 11 este prezentată situația celor cinci vehicule test pe parcursul celor 10
săptămâni de studiu. În afară de autovehiculul de salvare și salubrizare care sunt
utilizate în serviciul comunității și deci într-un procent mai mare din timp,
autoturismele personale prezintă o rată de utilizare infimă.
Se poate observa deci importanța și necesitatea permanentă de îmbunătățire a
facilităților destinate circulației pasive care angrenează un volum majoritar din parcul
auto urban, pe o perioadă foarte mare de timp.
9
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
salubrizare
585:14:46 26077:48:35
taxi
162:20:31 26501:07:59 durata de
functionare
ambulanta
546:30:57 26116:57:39 durata de
nefunctionar
autoturism personal86:02:18
2 26577:26:34 e
autoturism personal54:16:10
1 26608:12:19
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Figura 11. Durata de funcționare și de nefuncționare a autovehiculelor test în ore
3. CONCLUZII
10
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE
Cercetare şi Administrare Rutieră, “CAR 2015” Road Research and Administration, “CAR 2015”
Bucureşti, 9-11 iulie 2015 Bucharest, 9-11 July 2015
BIBLIOGRAFIE
[1]. PU, W., LIN, J. J., & LONG, L. (2009). Real-time estimation of urban street segment
travel time using buses as speed probes. Transportation Research Record: Journal of the
Transportation Research Board, 2129(1), 81-89.
[2]. YEON, J., ELEFTERIADOU, L., & LAWPHONGPANICH, S. (2008). Travel time
estimation on a freeway using Discrete Time Markov Chains. Transportation Research
Part B: Methodological, 42(4), 325-338.
[3]. BOITOR R.M., Strategii alternative pentru îmbunătățirea mobilității urbane în municipiul
Cluj-Napoca. Teza de doctorat. Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, noiembrie 2014
[4]. ILIESCU M., CADAR R.D., CIONT N., Aplicaţiile dispozitivului MC Locator în cadrul
sistemului de transport urban, VIth International Scientific Conference 'C.A.R. 2013',
ISBN 978-973-100-289-7, Bucharest, 2013
[5]. http://www.trackgps.ro/
11