Sunteți pe pagina 1din 10

INVESTIGAREA MOBILITĂȚII URBANE

BOITOR ROZALIA MELANIA 1

Rezumat română

În lucrarea de față este prezentată o modalitate modernă de investigare a mobilității urbane, prin
intermediul anchetei de deplasare online. Inițial sunt descrise avantajele și lipsurile implementării
chestionarului de deplasare prin Internet în raport cu modalitățile clasice de anchetă. Apoi este prezentată o
succesiune de pagini de internet care pot fi utilizate într-un astfel de studiu. Ca obiectiv specific, lucrarea
prezintă o sinteză a platformelor de găzduire temporară a chestionarelor de deplasare și o analiză a
condițiilor de utilizare a acestora
Cuvinte cheie: mobilitatea urbană, ancheta online

Abstract

In this paper there is presented a modern method of investigation of the urban mobility by means of
online travel survey. Initially, there are described the advantages and shortcomings of implementing the
Internet travel questionnaire in comparison with the classical methods of study. Then, a sequence of web
pages that can be used in this type of study is presented. As a specific objective, this paper presents a
summary of the temporary hosting platforms for travel surveys and an analysis of their terms of use.
Key words: urban mobility, online survey

1.Introducere

Mobilitatea urbană este un concept complex. Mobilitatea urbană se referă la transportul


urban dar și la opțiunile pe care acesta le oferă. În ultimii ani, tendința generală a
specialiștilor din transport a fost să îmbunătățească mobilitatea urbană pentru a atinge
țelul principal de a avea orașe sustenabile. Orașul sustenabil este strâns legat de
mobilitatea sustenabilă deoarece transportul oferă posibilitatea cetățenilor de a participa în
activitățile lor zilnice.
Pe noua linie de finanțare a Comisiei Europene a proiectelor de cercetare și inovare,
Orizont 2020, a fost deschis un apel „Mobility for growth” (mobilitatea pentru dezvoltare)
fondat pe pilonul principal al Schimbării Societății. Aici, câteva dintre subiectele abordate
sunt comportamentul utilizatorului în deplasare și modele de mobilitate în contextul
tendințelor societății [1], transportul conducătorilor auto ai societății [2], demonstrarea și
1
Asist. dr. ing.- Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii
testarea de soluții inovatoare pentru un transportul urban și mobilitate mai curate și mai
bune [3].
Planurile de acțiune sunt focalizate pe următoarele obiective:
 înțelegerea nevoilor utilizatorilor sistemelor de transport, alegerile din punct de
vedere al mobilității, aspirațiile și comportamentele acestora,
 propunerea și evaluarea unor noi concepte de mobilitate, și măsura în care
acestea ar contribui la eficiența globală a transportului,
 explorarea implicațiilor asupra politicilor, reglementărilor, standardelor și
formelor de guvernare,
 analiza rezistenței societății în acceptarea tehnologiilor și serviciilor de transport
în curs de dezvoltare.
Astfel, în vederea studiului noilor direcții subliniate de Comisia Europeană, este foarte
importantă și necesară analiza societății. Din punct de vedere al mobilității urbane se
impune suplimentar analizei fiecărei persoane în parte.

2.Investigarea mobilității urbane din perspectiva societății

Mobilitatea urbană este rezultatul activităților societății. Deși telecomunicațiile au luat


un avânt foarte mare, în societatea românească deplasarea fizică încă are o pondere
deosebită. Astfel, oamenii se deplasează pentru a merge la muncă, pentru a merge la
școală, pentru a merge la cumpărături etc. Toate aceste deplasări sunt de mare utilitate în
studiul mobilității urbane și cunoașterea datelor despre deplasări oferă părților interesate
informații foarte importante.
Totuși în literatura românească de specialitate, mobilitatea populaţiei se defineşte prin
„totalitatea deplasărilor efectuate în medie, de o persoană într-un an”, cu toate mijloacele
de transport motorizate, deplasările pietonale fiind considerate separat. Indicele de
mobilitate reprezintă „numărul total de parcursuri, rute sau călătorii ori kilometri efectuaţi
de locuitorii dintr-o zonă de circulaţie într-o anumită perioadă de timp, raportat la numărul
de locuitori ai zonei respective” [4]. Cuantificarea celor doi indicatori specifici nu prezintă
însă, decât o etapă în investigarea mobilității.
Pentru investigarea mobilității urbane trebuiesc analizate calitatea infrastructurii și a
serviciilor de transport. Metodele tradiționale de investigare a mobilității includ în mod
frecvent inventarierea infrastructurii rețelelor de transport și a serviciilor oferite, numărători
de vehicule și investigarea caracteristicilor acestora (măsurători de viteză și de greutate),
anchetele de circulație origine-destinație, precum și alte evaluări statistice. Performanțele
transportului, totale și individuale pe vehicule, nu reprezintă decât o altă etapă în studiul
mobilității.
În evaluarea mobilității urbane, pe lângă oferta infrastructurii rețelei și performanțele
vehiculelor, specialiștii trebuie să includă mai mulți indicatori specifici de mobilitate
precum: scopul deplasării, toate modurile și mijloacele de transport, timpii de deplasare
dar și ai activităților, și nu în ultimul rând indicatori ai caracteristicilor utilizatorilor, respectiv
comportamentul lor în deplasare. Mai mult, pentru o imagine completă a mobilității urbane,
specialiștii trebuie să includă și indicatori conecși precum [5]: inventarul de utilizare a
terenurilor și aspectele socio-economice. Astfel, investigarea mobilității urbane se bazează
pe analiza utilizatorilor sistemelor de transport, pe comportamentul lor în deplasare și pe
deciziile lor bazate pe diferite aspecte socio-economice.
Studiul populației din punct de vedere al mobilității se poate baza pe mai multe tehnici
moderne dintre care amintim:
 aplicațiile mobile prin intermediul cărora se pot determina indicatorii specifici de
mobilitate, precum viteza, timpii de deplasare, distanțele parcurse etc.
 date transmise prin aplicații GPS, prin intermediul diverselor dispozitive

Figura 1 – Rețeaua londoneză de piste de biciclete realizată prin transmisie de date


[16]
 datele de pe rețelele de socializare (social-media) transmise cu ajutorul
telefoanelor inteligente

Figura 2 – Zonele aglomerate ale Barcelonei obținute cu ajutorul tag-urilor și pozelor


realizate în oraș și postate pe rețeaua de socializare Twitter [17]

Deși mijloacele tehnice care pot fi implicate în investigarea mobilității urbane sunt în
continuă dezvoltare, acestea nu sunt încă regementate iar metodologiile de lucru sunt încă
în etape de analiză.

3.Investigarea mobilității cu ajutorul anchetei deplasărilor online

3.1. Generalități
Ancheta deplasărilor a fost utilizată în ultimii 40 de ani în procesul de colectare a
datelor și s-a dovedit a fi extrem de semnificativă în contextul sistemelor de transport, ca o
bază pentru procesele de proiectare, management, stabilire de programe și politici de
dezvoltare. Aria de studiu poate include unități de suprafețe diferite, de la zone funcționale
ale ariilor urbane, la nivel de oraș, zonă metropolitană, județe, nivel național, sau diverse
alte regiuni.
Anchetele de deplasare naționale dar și cele regionale reprezintă o practică obișnuită
în lume: SUA [6], Noua Zeelandă [7], Canada [8], țări europene – Finlanda [9], UK [10],
Franța [11], Olanda [12], Serbia [13] etc.
Chestionarele de deplasare pot fi realizate de entități guvernamentale sau de companii
private iar rezultatele analizelor lor au mare impact în special în procesul de management
urban.
Datele din sondajul de călătorie sunt folosite pentru a stabili modele de călătorie și de
transport, pentru a dezvolta corect rețele de transport, pentru a studia problemele de
mobilitate, pentru a ajuta la reducerea congestionării traficului și prevenirea accidentelor
rutiere etc. Chestionarul de deplasare reprezintă un instrument foarte valoros în procesul
de planificare urbană a transportului [14].
Chestionarul de deplasare poate fi adresat locuitorilor în mod individual sau colectiv, pe
gospodărie. Sondajele de călătorie pe gospodărie sunt mai lungi, mult mai complicate și
mai împovărătoare pentru respondenți decât sondajele individuale. Cele două tipuri de
analize sunt complet distincte [15].
Datele colectate sunt utilizate pentru cuantificarea comportamentului în deplasare,
studiul evoluției în timp a binomului populație – transport și a binomului mobilitate – formă
urbană și studiul caracteristicilor de mobilitate precum distribuția deplasărilor, originile și
destinațiile acestora, utilizarea mijloacelor de transport, gradul de ocupare al
autovehiculelor, scopul și perioada deplasării, investigarea percepției publice asupra
sistemului de transport etc. [6].
În mod tradițional sondajele de călătorie se realizează prin: interviul direct, telefonic și
chestionarul prin poștă. Metodele moderne bazate pe calculatorul electronic sunt: interviul
sau auto-inverviul asistat de calculator, interviul telefonic asistat de calculator, chestionarul
online și prin e-mail [18].
Chestionarul pe Internet sau chestionarul online, a fost introdus inițial ca un mod
complementar de investigare pentru completarea datelor obținute prin modurile tradiționale
de interviu telefonic și chestionar prin poștă. Acesta este un mod activ deoarece
respondentul prezintă personal inițiativa de a participa în sondaj.
S-a constatat că cei care se angajau în completarea chestionarului online aveau un
comportament în deplasare mai activ, influențând pozitiv rata răspunsului global. Mai mult,
oferirea opțiunii online a influențat cu preponderență respondenții cu vârste cuprinse între
25 – 55 de ani și îndeosebi populația urbană tânără. Calitatea datelor colectate a fost mai
bună în comparație cu a celorlalte moduri de studiu deoarece acestea au fost obținute ca
bază de date .xls sau .csv prelucrabilă imediat și astfel s-a realizat o reducere a efortului
de prelucrare a datelor [9]. Pe lângă calitatea datelor adunate, s-a observat reducerea
importantă a timpului dedicat realizării anchetei atât în etapa de proiectare cât și în
perioada de implementare, cu efect final în obținerea unei eficienței economice sporite
[19]. Totodată costurile bănești au fost reduse la jumătate în unele cazuri sau chiar la o
treime comparativ cu metodele tradiționale. Suplimentar, în elaborarea chestionarului pot fi
utilizate diverse instrumente de îmbunătățire a completării chestionarului, ca de exemplu
hărțile interactive care permit alegerea originilor și destinațiilor deplasărilor direct și simplu
pe pagina chestionarului online.
Sondajele online sunt o alternativă viabilă la metodele tradiționale [13] dar acestea
prezintă și câteva neajunsuri. Limitările sunt legate în principal de accesul la internet astfel
chestionarul online este aplicabil îndeosebi în mediul urban sau țări dezvoltate în care
accesul la internet este asigurat populației la scară largă. Mai mult, este necesar un
control riguros al eșantionului de respondenți și o proiectare și implementare serioasă a
anchetei. Neajunsurile acestui tip de sondaj trebuiesc abordate cu precauție.
Părerile specialiștilor privind sondajul online sunt împărțite, unii considerându-l metoda
viitorului, pe când alții susțin că soluția optimă provine din combinarea mai multor tipuri de
chestionare.

3.2. Platformele dedicate chestionarelor online

În metodologia anchetei deplasărilor [18], prima etapă este cea de planificare și


proiectare a sondajului. Această etapă implică următorii pașii:
 realizarea unei introduceri asupra studiului, selectarea metodei de investigare,
stabilirea scopului și utilității anchetei,
 proiectarea sondajului,
 pre-testarea chestionarului și studiul pilot.
Proiectarea sondajului se face în funcție de variabila de interes studiată, astfel
întrebările alese și succesiunea acestora vor conduce la stabilirea unor seturi de date
corecte și complete pentru analizele viitoare. Conținutul întrebărilor diferă în funcție de
metoda de anchetă. Astfel opțiunile de răspuns, secționarea întrebărilor și succesiunea lor
poate deveni interactivă în cazul sondajelor online.
Crearea chestionarului se poate face pe platforme online proprii sau de găzduire
temporară. Platformele proprii sunt dezvoltate de obicei de către universități și alte părți
interesate în cercetare statistică. Acestea oferă protecția sporită a informației și o paletă
nelimitată de opțiuni atât în crearea chestionarelor cât și a stocării și prelucrării datelor
colectate. Singurele limitări țin de spațiul de stocare și de necesitatea unor specialiști IT.
Platformele de găzduire temporară sunt o opțiune pentru cazurile de realizare a unor
chestionare răzlețe, mai simple și de importanță mai redusă. Aceste platforme oferă
diverse condiții legate de costuri de găzduire, mod de organizare al întrebărilor, forma
datelor colectate și limite de utilizare.
Având în vedere limitările impuse de crearea și mentenanța platformelor proprii, cele
mai multe studii sunt realizate pe platforme cu găzduire temporară. În vederea alegerii
unei astfel de platforme se impune un studiu de piață preliminar. În acest sens, a fost
realizat un studiu privind disponibilitatea pe piața românească a acestor medii de analiză
și au fost găsite următoarele: https://www.surveymonkey.com,
http://www.esurveyspro.com, https://kwiksurveys.com, https://www.limesurvey.org/en/,
https://surveyplanet.com, https://www.mysurvey.com, https://www.zoho.com/survey,
https://obsurvey.com, http://www.surveyact.com, https://www.focuslinesurveys.com,
http://www.123contactform.com/online-survey-tool, http://www.stellarsurvey.com,
http://www.typeform.com, http://www.surveygizmo.com, http://doodle.com/free-online-
survey, http://www.sogosurvey.com, https://www.smartsurvey.co.uk/free-online-surveys,
http://www.qualtrics.com, https://www.quicksurveys.com, http://www.questionpro.com,
http://soorvey.com/en, http://www.surveymoz.com, https://www.esurveycreator.com,
http://www.supersimplesurvey.com, Google -> forms, http://www.proprofs.com/survey,
http://www.swagbucks.com/g/paid-surveys, http://www.survio.com/ru, http://esurv.org,
http://www.surveyexpression.com, http://www.acop.com, https://www.murvey.com.
Din cele 32 de platforme identificate ca fiind disponibile online s-a observat că una
dintre ele oferă suport pentru dezvoltarea platformelor proprii, 2 oferă posibilitatea
participării la sondaje cu plată și doar celelalte 29 oferă găzduire pentru chestionare.

Figura 3 – Rolul platformelor identificate din mediul online


Dintre acestea 2 nu permit găzduirea chestionarelor din țara noastră, 3 oferă găzduire
cu plată, 4 oferă găzduire gratuită, 9 oferă doar gratuitate pentru perioade de test, 7
asigură găzduire gratuită dar la crearea chestionarului impun limitări asupra numărului sau
tipului de întrebări și 5 impun limitări la descărcarea rezultatelor permițând descărcarea cu
plată.

Figura 4 – Analiza platformelor de găzduire a chestionarelor online

Suplimentar, trebuie ținut seama de posibilitatea modificărilor acestor medii online care
pot apărea brusc, ca de exemplu, schimbarea tarifului unei platforme de găzduire gratuite,
nesiguranța datelor de pe serverele gazdei, schimbarea modului sau formatului de oferire
a datelor colectate etc. Se poate deci observa instabilitatea mediului online din punct de
vedere al celui care crează ancheta de deplasare.
Astfel, pentru a realiza un studiu în domeniul mobilității urbane este nevoie de multă
precauție în alegerea unei platforme de găzduire temporară și deci rezultă necesitatea
realizării chestionarelor de deplasare pe platformele proprii.

4.Concluzii

Mobilitatea urbană reprezintă un parametru în cuantificarea calității vieții populației


dintr-o anumită zonă. Aceasta implică cuantificarea activităților urbane și caracterizează
abilitatea persoanelor de a se deplasa în vederea desfășurării acestor activități. Datele
despre mobilitate se pot obține prin diverse determinări clasice, dar și moderne care
presupun colectarea datelor transmise de populație prin diverse mijloace (rețele de
socializare, dispozitive conectate la internet etc.) sau interogarea comunității prin
intermediul anchetelor online. Astfel, comunitatea poate fi direct implicată în
caracaterizarea mobilității sale.
În anchetele de deplasare online trebuie avute în vedere limitările ce se impun din
conexiunea la internet, disponibilitatea platformelor de găzduire dar și colectarea și
controlul datelor. Aceste sondaje reprezintă metoda viitorului de investigare a mobilității
dar calitatea datelor și analizelor depind de seriozitatea și complexitatea procesului de
creare și implementare a anchetei.

Bibliografie
[1] "https://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020/calls
/h2020-mg-2014_singlestage_a.html"
[2] "https://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020/topic
s/2649-mg-5.5b-2015.html"
[3] "https://ec.europa.eu/research/participants/portal/desktop/en/opportunities/h2020/topic
s/2645-mg-9.1-2015.html"
[4] "Chira C., Iliescu M., Drumuri urbane şi piste aeroportuare, Ed. Mediamira, Cluj-
Napoca, 2000"
[5] "de Dios Ortuzar J., Willumsen L.G., Modelling transport. Wiley, 1994"
[6] "U.S. Department of Transportation, Federal Highway Administration (FHA), 2009
National Household Travel Survey - User’s Guide, Version 2,
http://nhts.ornl.gov/2009/pub/UsersGuideV2.pdf," [b.].
[7] "http://www.transport.govt.nz/research/detailedtravelsurveyinformation/]"
[8] "http://www5.statcan.gc.ca/olc-cel/olc.action?objId=87-212-
X&objType=2&lang=en&limit=0,".
[9] "Kalenoja H., Tiikkaja H., Rantala J., Role of Internet Surveys in Travel Diary Surveys.
In Transportation Research Board 91st Annual Meeting (No. 12-0530), 2012"
[10] "https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/243957
/nts2012-01.pdf"
[11] "https://www.destatis.de/EN/AboutUs/Events/DGINS/Document_PaperINSEE.pdf;jses
sionid=5300A57749B7BE8882C1515ACCEB0DB7.cae1?__blob=publicationFile"
[12] "Williams K., Spatial Planning, Urban Form and Sustainable Transport, Oxford
Brookes University, UK, 2005, MPG Books Ltd, ISBN 0 7546 4251 8"
[13] "Paskota M., Sample Design and Survey Error, Resource Paper for Sample Design
Workshop Seventh International Conference on Travel Survey Methods Costa Rica,
2004, http://isctsc.let.fr/pastConf/CostaRica/A2/A2%20-%20Resource
%20Paskota.pdf"
[14] "Chakraborty M., An approach towards urban form analysis and land use
classification: A case of Ahmedabad, India. Master Dissertation, International Institute
of Geo-information Science and Earth Observation, Enschede, The Netherlands,
2009"
[15] "U.S. Department of Transportation, Federal Highway Administration (FHA),
TravelSurveyManual http://nhts.ornl.govNTHS"
[16] "http://oobrien.com/wp-content/uploads/2012/01/routeflux_london.png"
[17] "http://www.atnight.ws/data.php#.VUJRSSGqpBe"
[18] "Boitor R.M.,Strategii alternative pentru îmbunătățirea mobilității urbane în municipiul
Cluj-Napoca, Teza de doctorat, UTCN, Cluj-Napoca, 2015"