00 - Memoriu PT AIBM-02 Canalizare Rev2 04.04.2016

Extindere și modernizare suprafețe aeroportuare la Aeroportul Internațional Baia Mare Proiect Tehnic
Contents
1. DATE GENERALE..........................................................................................................5
1.1 Denumirea obiectivului de investiții:...................................................................5
1.2 Amplasamentul investiției:..................................................................................5
1.3 Titularul investiției:..............................................................................................5
1.4 Beneficiarul investiției:........................................................................................5
1.5 Elaboratorul studiului:.........................................................................................5
1.6 Contract:..............................................................................................................5
1.7 Faza de proiectare:..............................................................................................5
2. SITUAŢIA ACTUALĂ......................................................................................................6
1.1 Pista de decolare-aterizare (PDA)........................................................................7
1.2 Căile de rulare......................................................................................................8
1.3 Platforma de îmbarcare – debarcare...................................................................9
1.4 Capacitatea portantă existentă a suprafeţei de mişcare...................................10
3. SITUAȚIA PROIECTATĂ...............................................................................................10
3.1. Canalizare pluviala.................................................................................................10
3.1.1 Descrierea funcţională şi tehnologică.........................................................10
3.1.2 Lucrari pentru retea de canalizare..............................................................11
3.2. Instalatie de colectare-evacuare ape uzate de la degivrare...................................13
3.3. Lucrări de drenaje..................................................................................................13
3.4. Lucrări de epurarea a apelor.................................................................................15
3.5. Lucrări de descarcare in emisar............................................................................15
4. INCADRARE IN CLASE SI CATEGORII DE IMPORTANTA...............................................15
5. DATE DESPRE TERENUL DE FUNDARE........................................................................15
6. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI DE AMPLASAMENT...............................................16
7. UTILITĂȚI...................................................................................................................16
8. CONFORMITATEA CU CERINTELE DE PROTECTIE A MEDIULUI...................................16
9. CAIETE DE SARCINI....................................................................................................18
9.1. CONTEXT............................................................................................................18
9.2. SCOPUL LUCRARILOR.............................................................................................19
9.3. CAIET DE SARCINI PENTRU CANALIZARE PLUVIALA...........................................19
9.3.1. GENERALITATI....................................................................................................19
9.3.2. BAZA DE PROIECTARE........................................................................................20
9.3.3. NOMINALIZAREA PLANSELOR............................................................................21
9.3.4. CONDITII DE POZARE A LUCRARILOR.................................................................22
- 1 din 106 -
9.3.5. DESCRIEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE PLUVIALA........................................22

9.4. EXECUTIA SISTEMULUI DE CANALIZARE PLUVIALA................................................26
9.4.1 FAZE ŞI OPERAŢII TEHNOLOGICE EXECUTIEI..............................................27
9.4.1.1. FAZA PREGATITOARE..................................................................................27
9.4.1.2. FAZA DE EXECUTIE......................................................................................28
9.4.1.3. FAZE DE PROBE SI PUNERE IN FUNCTIUNE.................................................42
9.4.2. RECEPTII SI VERIFICARI................................................................................44
10. CAIET DE SARCINI PENTRU DREN LONGITUDINAL.................................................47
10.1 PREVEDERI GENERALE.......................................................................................47
10.2 MATERIALE........................................................................................................48
10.2.1 Material drenant-Balast..............................................................................48
10.2.2 Tuburi de drenaj perforate.........................................................................48
10.2.3 Tuburi netede neperforate rigide din PVC sau PP.......................................49
10.2.4 Filtru...........................................................................................................49
10.2.5 Beton..........................................................................................................49
10.2.6 Elemente prefabricate din beton armat.....................................................49
10.2.7 Otel beton...................................................................................................49
10.3 OPERATIUNI TEHNOLOGICE...............................................................................49
10.4 LUCRĂRI PREGĂTITOARE...................................................................................50
10.5 EXECUŢIA LUCRARILOR......................................................................................50
10.5.1 Săpătura.....................................................................................................50
10.5.2 Umplutura in corpul drenului.....................................................................50
10.5.3 Capacul drenului.........................................................................................51
10.5.4 Puţuri de aerisire........................................................................................51
10.5.5 Capul de dren.............................................................................................51
10.5.6 Camine de vizitare......................................................................................51
11. CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE BETOANE................................................51
11.1 GENERALITATI....................................................................................................51
11.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR......................................52
11.2.1 Ciment........................................................................................................52
11.2.2 Livrare şi transport......................................................................................52
11.2.3 Depozitarea................................................................................................53
11.2.4 Agregate.....................................................................................................54
11.2.5 Producerea şi livrarea agregatelor..............................................................54
11.2.6 Transportul şi depozitarea..........................................................................56
11.2.7 Controlul calităţii agregatelor.....................................................................56
11.2.8 Apa..............................................................................................................56
11.2.9 Aditivi..........................................................................................................56
11.2.10 Adaosuri......................................................................................................57
11.2.11 Cerinţe privind caracteristicile betonului....................................................58
11.2.12 Cerinţe pentru durabilitate.........................................................................58
11.2.13 Cerinţe de bază privind compoziţia betonului............................................58
11.3 NIVELE DE PERFORMANŢĂ ALE BETONULUI......................................................60
11.4 PREPARAREA BETONULUI..................................................................................61
- 2 din 106 -
11.5 TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI........................................63

11.6 COMPACTAREA BETONULUI..............................................................................67
11.7 TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE............................................................67
11.8 CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR..................................................................68
12 CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE COFRARE.................................................69
12.1 GENERALITATI....................................................................................................69
12.2 PREGATIREA, CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE...................70
12.3 MONTAREA SI SUSTINERILE COFRAJELOR.........................................................70
13 CAIET DE SARCINI PENTRU ARMATURI..................................................................71
13.1 GENERALITATI....................................................................................................71
13.1.1 Oteluri pentru armaturi..............................................................................71
13.1.2 Livrarea si marcarea....................................................................................71
13.1.3 Transportul si depozitarea..........................................................................72
13.1.4 Controlul calitatii........................................................................................72
13.1.5 Fasonarea, montarea si legarea armaturilor...............................................72
13.1.6 Tolerante de executie.................................................................................73
13.1.7 Innadirea armaturilor.................................................................................74
14 CONTROLUL EXECUŢIEI..........................................................................................75
14.1 Controlul calităţii execuţiei lucrărilor.................................................................75
15 MĂSURI SI CERINTE MINIME DE INDEPLINIRE SARCINILOR...................................76
15.1 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR........................................76
15.2 MĂSURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA............................................77
15.3 CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PE SANTIER.............................77
15.4 ORGANIZAREA DE SANTIER...............................................................................80
15.5 MASURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDII....................................................80
15.6 MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI...........................................................80
15.7 MASURI PRIVIND PROTECTIA AERULUI..............................................................81
15.8 MASURI PRIVIND PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRATIILOR.........81
15.9 MASURI PRIVIND PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI.....................................82
15.10 MASURI PRIVIND PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR................................82
15.11 MASURI PRIVIND PROTECTIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITATII SI OCROTIRII
NATURII .......................................................................................................................82
15.12 MASURI PRIVIND PROTECTIA PEISAJULUI SI A ZONELOR DE INTERES
NATIONAL .......................................................................................................................82
15.13 MASURI PRIVIND GESTIUNEA DESEURILE......................................................82
15.14 MASURI PRIVIND GESTIUNEA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE.......82
15.15 MASURI PRIVIND GESTIUNEA AMBALAJELOR................................................82
15.16 MASURI DE URGENTA....................................................................................83
- 3 din 106 -
16 RECEPTIA LUCRARILOR..........................................................................................85
17 STANDARDE DE REFERINTA...................................................................................85
18 BREVIAR DE CALCUL..............................................................................................85
18.1 DETERMINAREA DEBITELOR SI SIMENSIONAREA CONDUCTELOR PENTRU
CANALIZAREA PLUVIALA...........................................................................................................85
18.2 CALCULE DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE CHESON 9STATIA DE POMPARE...91
19 ANEXE....................................................................................................................97
19.1 ANEXA NR.1 - TABEL CENTRALIZATOR CU PRINCIPALELE COTE ALE CANALIZARII
SI POZARII CONDUCTEI..............................................................................................................97
19.2 ANEXA NR.2-TABEL CENTRALIZATOR CU PIESELE DE TRECERE PRIN CAMINE. 100
19.3 ANEXA NR.3- CALCULUL CANTITATILOR DE LUCRARI......................................103
19.4 ANEXA NR.4 – PROGRAMUL PE FAZE DETERMINANTE....................................105
- 4 din 106 -
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investiții:
Extindere și modernizare suprafețe aeroportuare la Aeroportul Internațional Baia
Mare
1.2 Amplasamentul investiției:
Adresa
Jud. Maramureș, Loc. Tăuţii Măgherăuş, OP 2, C.P. 226, RO 430450
Str. 66, nr. 22, Tel/Fax. +40 262 223.394
Coordonatele geografice în sistem WGS 84
Denumire punct B (N) L (E) H
ARP 47°39'29.7221"N 23°27'58.1498"E 218.813
Cota terenului în sistem Marea Neagră 75 Cota Z=168.597
1.3 Titularul investiției:
Consiliului Județean Maramureș
1.4 Beneficiarul investiției:
REGIA AUTONOMĂ Aeroportul Internaţional Baia Mare
Jud. Maramureș, Loc. Tăuţii Măgherăuş, OP 2, C.P. 226, RO 430450
Str. 66, nr. 22, Tel/Fax. +40 262 223.394
Email: office@aibm.ro
Web: www.baiamareairport.ro
1.5 Elaboratorul studiului:
S.C. CONSITRANS SRL
București, str. Polonă, nr. 56, ap. 1-8, sector 1, C.P. 010504
Tel. +40 21 210.60.50, Fax. +40 21 210.79.66
Email: office@consitrans.ro
Web: www.consitrans.ro
1.6 Contract:
1148 / 16.12.2015
1.7 Faza de proiectare:
PROIECT TEHNIC ȘI DETALII DE EXECUȚIE
- 5 din 106 -
2. SITUAŢIA ACTUALĂ
Aeroportul Internaţional Baia Mare dispune de o suprafata de miscare cu structura
rutiera rigida avand conform AIP un PCN = 22/R/D/W/T, compusa dintr-o pista de
decolare-aterizare (10-28) in lungime de 1790 m, 30 m latime portanta si doua
acostamente de 7,5 m fiecare, la ambele capete avand buzunare de intoarcere, o cale
de rulare cu lungimea de aproximativ 167 m şi lăţimile de 15 m, încadrate de câte un
acostament de 7,50 m lăţime pe fiecare parte si o platforma pentru deservire trafic de
pasageri si pentru deservire trafic avioane avand lungimea de 284 m şi lăţimea de 61 m.
Cota aeroportului este de 604 ft.
In conformitate cu AIP Romania, coordonatele WGS 84 ale pragurilor sunt:
 Prag 10 47º39´34,33˝ N 023º 27´15,79˝ E
 Prag 28 47º39´25,16˝ N 023º 28´40,51˝ E
Conform AIP Romania, aeroportul are urmatoarele distante declarate:
Directia TORA TODA ASDA LDA
10 1790 1990 1790 1790
28 1790 1990 1790 1790
Aeroportul Internaţional Baia Mare este amplasat în localitatea Tăuţii Magherăuş,
jud. Maramureş, la aproximativ 10 km de centrul municipiului Baia Mare (Figura 1).
Principala cale de acces terestră din zona aeroportului o reprezintă drumul naţional
DN1C (E58) Cluj Napoca – Dej – Baia Mare – Halmeu – Frontiera Ucraina (216,2 km).
Accesul către aeroport din drumul naţional DN1C se face prin drumul judeţean DJ109J
Tăuţii Măgherăuş (DN1C) – Aeroportul Internaţional Baia Mare, în lungime de 1,250 km.
Figura 1. Vedere actuală a Aeroportul Internațional Baia Mare

În prezent, suprafaţa de mişcare a Aeroportului Internaţional Baia Mare este
alcătuită din următoarele părţi componente:
- 6 din 106 -
1.1 Pista de decolare-aterizare (PDA)

Aeroportul Internaţional Baia Mare are o singură pistă de decolare-aterizare,
orientată după direcţia 10 – 28. Pista de decolare-aterizare are în prezent lungimea de
1790 m şi lăţimea de 30 m. Ea este încadrată de două acostamente având lăţimea de
7,50 m fiecare (Figura 2).
Pista a fost construită în două etape, după cum urmează:
1. în perioada 1964 – 1966:
 PDA 1400 m lungime x 30 m lăţime şi 2 acostamente de
7,50 m lăţime fiecare;
2. în perioada 1977 – 1979:
 prelungire PDA cu 400 m în direcţia 28 (est), pe lăţimea de
30 m, şi refacerea acostamentelor pe întreaga lungime a noii piste (1800
m).
La capetele pistei există, pe ambele părţi ale acesteia, două buzunare de
întoarcere a aeronavelor, având lungimile de 100 m (vest), respectiv 93 m (est), şi
lăţimile de 15 m fiecare.
Figura 2. Pista de decolare-aterizare

Structura rutieră a pistei de decolare-aterizare la Aeroportul Internaţional Baia
Mare este de tip rigid, având următoarea componență:
 23 cm dală beton de ciment rutier;
 2 cm nisip;
 20 cm fundaţie din balast, excepție ultimii 300 m spre vest;
 40 cm fundaţie din balast pe ultimii 300 m spre vest (+
stablilizare teren fundare cu var şi ciment).
După refacerea lor în perioada 1977 – 1979, acostamentele au şi ele structură
rigidă, după cum urmează:
- 7 din 106 -
 18 cm dală beton de ciment rutier;

 20 cm fundaţie din balast.
Colectarea şi scurgerea apelor în zona PDA este asigurată prin dispozitive, care
sunt dirijate către un canal ce descarcă în râul Băiţa (partea de vest a aeroportului):
 dren longitudinal la marginea acostamentului nord, la
capătul 10 al PDA, pe o lungime de 360 m, executat în 1965;
 drenuri longitudinale (1977 – 1979), cu guri de scurgere la
fiecare 50 m, sub ambele acostamente, în axurile acestora, în care se
descarcă cuneta longitudinală de sub PDA prin drenuri transversale din 10
în 10 m;
 drenuri transversale sub PDA (1964 – 1966), care descarcă
într-o cunetă longitudinală aflată sub ultimul şir de dale pe partea de nord;
 drenuri transversale pe zonele de siguranţă, care descarcă
în canalizarea longitudinală, prevăzută cu cămine de vizitare la fiecare 50
m.
1.2 Căile de rulare

Aeroportul Internaţional Baia Mare are două căi de rulare, notate A (vest) şi B
(est), care fac legătura între PDA şi platforma de îmbarcare-debarcare. Ambele căi de
rulare (Figura 3) au lungimile de aproximativ 167 m şi lăţimile de 15 m, ele fiind încadrate
de câte un acostament de 7,50 m lăţime pe fiecare parte.
Figura 3. Căile de rulare

Structurile rutiere ale căilor de rulare şi ale acostamentelor acestora sunt de tip
rigid, identice cu structurile pistei de decolare-aterizare şi, respectiv, acostamentele
acesteia.
- 8 din 106 -
Acostamentele căilor de rulare sunt prevăzute cu drenuri longitudinale în ax,

acestea fiind dirijate către canalizarea longitudinală din partea de nord a PDA, şi mai
departe către descărcarea înspre râul Băiţa.
1.3 Platforma de îmbarcare – debarcare

Platforma de îmbarcare – debarcare la Aeroportul Internaţional din Baia Mare are
în prezent lungimea de 284 m şi lăţimea de 61 m (Figura 4).
Structura rutieră a platformei este de tip rigid, alcătuită din dale de beton cu
grosimea de 23 cm, aşezate pe 10 cm fundaţie din balast şi 10 cm strat filtrant din
balast.
În partea de nord a platformei sunt amplasate turnul de control, terminalul de
pasageri şi alte clădiri şi spaţii administrative ale aeroportului.
Pe latura sudică a platformei există un dren longitudinal care colectează şi
dirijează apele înspre canalizarea longitudinală a pistei de decolare – aterizare.
Principalele degradări constatate la structura suprafeţei de mişcare a Aeroportului
Internaţional Baia Mare sunt următoarele:
 fisuri, crăpături şi tasări ale structurii rutiere în numeroase
locuri;
 colmatarea subtraversărilor căilor de rulare;
 îmbătrânirea betonului;
 degradarea rosturilor dintre dalele de beton.
Figura 4. Platforma de îmbarcare-debarcare
- 9 din 106 -
- 10 din 106 -
1.4 Capacitatea portantă existentă a suprafeţei de mişcare

În prezent, capacitatea portantă PCN (Pavement Classification Number) a pistei
de decolare – aterizare, a căilor de rulare şi a platformei de îmbarcare – debarcare la
Aeroportul Internaţional Baia Mare este:
PCN 22 / R / D / W / T
unde:
PCN = Pavement Classification Number;
R – indică structura rutieră rigidă;
D – arată capacitatea portantă a patului pistei; indicele D arată o capacitate foarte
slabă, cu un modul de reacţie ks de sub 25 MN/m³;
W – corespunde categoriei de presiune în pneurile aeronavelor; W nu impune
limite în acest sens;
T – se referă la o evaluare tehnică a caracteristicilor sistemului rutier şi aplicarea
tehnologiilor referitoare la comportarea structurilor rutiere.
3. SITUAȚIA PROIECTATĂ
3.1. Canalizare pluviala
3.1.1 Descrierea funcţională şi tehnologică

jud. Maramureş, la aproximativ 10 km de centrul municipiului Baia Mare. Locaţia este
situată pe un platou de pe malul drept al râului Săsar.
Accesul către aeroport din drumul naţional DN1C se face prin drumul judeţean
DJ109J Tăuţii Măgherăuş (DN1C) – Aeroportul Internaţional Baia Mare, în lungime de
1,250 km.
Aeroportul Internaţional Baia Mare a fost înfiinţat pe actualul amplasament în anul

1964, atunci când s-a început construcţia pistei de decolare – aterizare, a căilor de rulare
şi a platformei de îmbarcare - debarcare. Aeronave scurt şi mediu curier au început din
1966 să opereze de pe pista aeroportului. Între 1977 şi 1979 s-au efectuat lucrări de
prelungire a pistei de decolare-aterizare, refacerea acostamentelor PDA, executarea
acostamentelor căilor de rulare şi mărirea suprafeţei platformei.
Statutul Aeroportului Internaţional Baia Mare este în prezent de regie autonomă

cu specific deosebit, subordonată Consiliului Judeţean Maramureş.
Aeroportul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Codului Aerian al

României, Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR) şi ale Organizaţiei Aviaţiei
Civile Internaţionale (ICAO). Aeroportul Internaţional Baia Mare este instituţia care
conduce şi coordonează în deplină siguranţă întreaga activitate de trafic aerian în zona
- 11 din 106 -
de responsabilitate a aeroportului, atât pentru transportul de pasageri, cât şi pentru cel

de marfă.
3.1.2 Lucrari pentru retea de canalizare
3.1.2.1 Situatia existenta

În prezent apele pluviale colectate de pe pista şi platforma existenta se
evacueaza în emisarul rau Baita in partea sud-vestica a aeroportului print-un canal
deschis.
Modernizarea pistei şi extinderea platformei existente cu 360m aduc un surplus

de debit care poate fi preluat în bune conditii de raul Baita, pantele generale ale celor
doua colectoare de canalizare propuse fiind spre acest emisar.
3.1.2.2 Lucrari de colectare ape pluviale de suprafata

Elementele componente ale sistemelor de preluare-colectare si evacuare a
apelor provenite din scurgerile meteorice de pe pista si platfoma aeroportului precum si
zonele riverane acesteia sunt receptorii care asigură preluarea apelor provenite din
precipitaţii sau topirea zăpezii de pe suprafeţele deservite.
Apele pluviale (de suprafata) in exces, din zona PDA, cailor de rulare si din zona
platformei de operare sunt colectate printr-un sistem de tip canalizare format din rigole
de colectare, camine si colectoare principale.
Lungimile totale pentru zonele ce urmeaza a se executa sunt urmatoarele :
Zona 1 – zona sudica a pistei PDA este in 1920 m la care se adauga si lungime
de evacuare de 130m in canalul existent .
Zona 2 – zona nordica in lungime de 3829 m care contine lungimile masurate in

lungul pistei , a cailor de rulare A,B si C precum si platforma la care se adauga si
lungime evacuarii in 115m in r. Baita.
Astfel lungimea totala a canalizarii este de 5994 m, inclusiv evacuarile.
Pentru calulul hidraulic s-a considerat latimea pistei de 45 m care s-a impartit in
doua, cu pante din axul pistei spre partea de nord si sud, formand astfel doua suprafete
de pe care se vor colecta apele pluviale.
Pentru evacuarea apelor pluviale au rezultat doua debite, dupa cum urmeaza:
- Tronsonul 1 (sud) are un debit evacuat de ~ 1,00 mc/s.

- Tronsonul 2 (nord) are un debit evacuat de ~2,00 mc/s.
- 12 din 106 -
Pentru colectarea apelor de suprafata se propun a se executa doua colectoare

(nord si sud) – rigole continuee cu fante care sunt amplasate imediat la margine pistei,
cailor de rulare si platformei.
Colectoarele prevazute pentru evacuarea apelor pluviale, atât de la pista si de pe

platforma de operare, au fost calculate sa preia debitele de pe suprafetele de miscare
aeronave, sau de pe suprafetele de parcare
Apa pluviala colectata prin canalele cu fanta si transportata catre caminele de

vizitare va fi preluata de colectoarele principale care inconjoara pista, caile de rulare si
platforma.
Colectoarele principale se vor realiza din tuburi din material polietilena PP

corugata pentru diametre diferite de DN 300-900mm.
Panta conductei DN 200 va fi i=0.5-2%.
Caminele din beton vor fi acoperite cu capac metalice de fonta clasa F=900KN .
Canalele de colectare a apelor pluviale de pe platforma de operare sunt de

constructie speciala cu suprafaţă de colectare marita datorita fantei continuue, din beton
monolit cu gratare rezistente din clasa F 900 .
Pe traseul colectoarelor cu fanta sunt prevazute camine de descarcare care prin

conductele cu Dn 200mm evacueaza apa colectata in acestea.
Evacuarea apelor pluviale din canalul colector cu fanta către căminele de se va

face prin tuburi PVC cu Dn 200 mm.
Caminele de vizitare sunt compuse din fundatia de beton monolit în care sunt
încastrate tuburile colectoarelor principale (intrare-iesire) si a descarcarii Dn200mm,
avand montate piesele speciale de racord pentru o buna etansare si pentru a putea fi
scoase usor in caz de interventie.
Caminele de vizitare executa din beton monolit, cu secţiunea interioara 1,0 x 1,0
m şi adâncimea din profilul de canalizare. Aceste camine vor fi asezate la cca.30cm sub
nivelul terenului. Peste capace se va asterne o folie care va avea partea superioara la
suprafata pentru identificarea mai usoara a acestora.
Caminele vor fi executate după detaliile ce vor fi realizate la faza proiect tehnic şi
vor fi acoperite cu gratare din fontă necarosabile, cu rezistenţa la sarcină clasa F 900.
În caminele de canalizare vor fi racordate si tuburile drenajelor longitudinale ale

platformei.
- 13 din 106 -
ÎIntreaga retea de canalizare (tuburile corugate din PP(PVC)) va fi pozata pe un

pat de nisip de min 15 cm grosime.
La deversare în emisar s-au prevazut doua guri de descarcare, constructii din

beton cu sistem de disipare a energiei.
La executarea noilor camine de canalizare se vor respecta conditiile impuse de

Anexa la ED Decision 2014/013/R EASA. Certification Specifications (CS) and
Guidance Material (GM) for aerodromes designs , GM1 – ADR – DSN. B165 Objects
on runway strips.
3.2. Instalatie de colectare-evacuare ape uzate de la degivrare

Pentru degivrarea avioanelor pe timp de iarna s-a prevazut o suprafata care
urmeaza a fi marcata pe suprafata de platforma in zona de operare (in coltul vestic)
partea de nord a platformei de imbarcare.
Pentru aceasta suprafata s-a prevazut un sistem de preluare a apelor tehnologice

pe timpul strict al operatiilor de degivrare. Un camin de separare prevazut cu doua vane
stavilar, permite evacuarea apelor de pe aria de colectare (rigola cu fanta) spre un bazin
de retentie.
În bazinul de retentie cu diametrul de 4,00 m şi adâncimea de 5,0 m se poate

acumula un volum util de circa 35 mc, dupa care urmeaza ca apele de degivrare sa fie
preluate periodic, cu vidanja.
Caminul cu vane stavilar este o constructie cu sectiunea în plan 1,5 x 1,5 m şi

adâncimea corespunzatoare profilului de canalizare şi va fi detaliat la faza de proiect
tehnic.
3.3. Lucrări de drenaje

Lucrarile de drenaj sunt prevazute a se efectua in zona noilor suprafete de
miscare de la fata solului amenajat tinandu-se cont ca adancimea de inghet este -0.90m.
Sistemul de drenaj subteran existent pentru zona PDA cuprinsa intre km. 0+000 ÷
1+800 nu va fi afectat deoarece pe aceasta zona se reface doar structura rutiera de
suprafata nu si fundatia acesteia.
De o parte si alta a PDA se propune prelungirea racordurilor drenajulului

subteran existent pana la caminele de vizitare de pe canalele colectoare principale ale
canalizarii pluviale propuse.
- 14 din 106 -
Astfel sistemul de drenaj va fi preluat de canale colectoare amplasate de o parte

si alta a pistei de decolare aterizare si implicit din drenaj, care la randul lor se descarca
prin 2 zone de evacuare 1 (nord-vest) si 2(sud-vest), in raul Baita.
Lucrarile de drenaj de adancime se vor executa in zona de prelungire a pistei de

decolare-aterizare intre km 1+800÷2+150 (Drenaj longitudinal 1) si este prezentata pe
profilul transversal Tip 2 - Structura noua existenta PDA (plansa cu sectiuni transversale
tip). Drenajul longitudinal nr.1 are o lungime totala de 780m.
De asemenea pe zona centrala se executa un drenaj longitudinal nr.2 care preia

apele de pe suprafata interioara formata de caile de rulare si PDA.
Drenajul longitudinal nr.2 are o lungimr de 190m.
Fenomenul care afecteaza terenurile de fundare este cauzat de efectul de

diafragma impermeabila a structurii de beton, care impiedica evaporarea, modificand
negativ regimul hidric din terenul de fundare, apa acumulandu-se din ce in ce mai mult,
pe masura trecerii timpului.
Instalarea drenurilor longitudinale este prevazuta pentru a inlatura fenomenele

defavorabile care afecteaza terenul de fundare a suprafetelor rutiere ale aeroportului,
care poate duce la inrautatirea conditiilor de portanta si/sau la tasari necontrolate cu
impact negativ la sol a aeronavelor.
Sistemul de drenaj prevazut a se executa consta din drenuri in sapatura cu radier

elastic, umplutura drenanta din pietris sau piatra sparta invelita intr-un strat de geotextil
cu rol anticolmatant, tub de drenaj perforat din PVC cu diametrul 110mm, protejat la
randul sau cu geotextil, si strat filtrant din balast.
Capacele drenurilor vor fi realizate din materiale argiloase locale bine

compactate, pentru zonele marginale ale pistei, iar pentru zonele transversale ale pistei
rolul de capac este indeplinit de structura acesteia.
Evacuarea drenurilor longitudinale se realizeaza in reteaua de canalizare pluviala

prevazuta, in caminele de vizitare, la adancimea corespunzatoare pentru racordul
drenurilor. Racordarea la caminele de vizitare se face prin tuburi din PP corugate cu
diam.200mm.
Evacuarea drenurilor longitudinale se realizeaza în caminele retelei de canalizare

pluvială proiectată.
- 15 din 106 -
3.4. Lucrări de epurarea a apelor

Debitele de apa pluviala de pe cele doua tronsoane vor fi evacuate in doua zone,
in raul Baita (deviat), o data in amonte (zona nordica - Evacuarea nr.1) imediat dupa
inceputul devierii raului, si o data in aval (zona sudica – Evacuarea nr.2), varsa intr-un
canal existent si apoi tot in raul Baita .
Evacuarile se fac in raul Baita prin intermediul a doua separatoare de

hidrocarburi astfel:
- Separator 1 (sud) cu bypass - debite 100l/s / 1000l/s

- Separator 2 (nord) cu bypass - debite 200l/s / 2000l/s
3.5. Lucrări de descarcare in emisar

Pentru descarcarea apelor pluviale au rezultat doua evacuari, dupa cum
urmeaza:
- Evacuarea nr 1 (sud) are un debit evacuat de ~ 1,00 mc/s.
- Evacuarea nr 2 (nord) are un debit evacuat de ~2,00 mc/s;
In zona de descarcare in raul Baita se realizeaza doua amenajari (guri de

varsare) astfel incat deversarea debitelor sa nu creeze dezagremente raului si lucrarilor
de consolidare a malurilor.
4. INCADRARE IN CLASE SI CATEGORII DE IMPORTANTA

Conform Normativului P100-1/2013, cap.4 şi tabel 4.2 constructiile se incadreaza
în clasa I de importanta, conform HG 766/97 constructiile se incadreaza în categoria de
importanta „B” deosebita, iar conform P118/1999 – gradul de rezistenta la foc II.
Incadrarea constructiilor din punct de vedere al sectiunii seismice şi a
sarcinilor climaterice
Potrivit „Codului de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare
pentru cladiri”, indicativ P100-1/2013 amplasamentul se caracterizeaza tinand cont si de
clasa de importanta a constructiei prin:
ag = 0,15 g ; pentru IMR=225 ani
Tc = 0,7 s.;
Intensitatea I echivalent conform anexa A, Iech = V1 grade MSK -64
Din punct de vedere climateric, amplasamentul se incadreaza in sectorul cu
climas continental – moderata, cu o temperatura a aerului cu valoarea de 9,6°C, zile cu
inghet ce variaza in medie intre 120-130, iar zile cu strat de zapadain medie sub 75
anual.
5. DATE DESPRE TERENUL DE FUNDARE

In conformitate cu „Studiul geotehnic” intocmit de firma VIADESIGN SRL,
stratificatia terenului in zona este:
 0.000.20m - pamant vegetal;
 0.201.50m - nisip cenusiu rosiatic (clSa);
- 16 din 106 -
 1.50  2.40m - argila cenusie, cu intercalatii de nisip ruginiu si argila

plastic consistenta;
 2.404.50m - nisip slab argilos indesat cu pietris cafeniu (clSaGr);
 4.50m8.00m -argila marnoasa cenusie, consistenta, vartoasa (maCL);
Apa subterana a fost intalnita la 3.00 m de la suprafata solului .
Conform recomandarii „Studiul geotehnic”
 pconv = 210 kPa pentru nivelul de nisip;
 pconv = 375 kPa pentru nivelul de pietris, bolovanis;
 pconv = 210 kPa pentru nivelul de argila marnoasa.
Adancimea maxima de inghet conform STAS 6054-85 este 0.90 cm.
6. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI DE AMPLASAMENT

Terenul se afla in proprietatea Consiliului Judetean Maramures dat spre
.exploatare Aeroportului International Baia Mare.
7. UTILITĂȚI
Racordarea se face la utilitățile deja existente la aeroport.
IMPACTUL INVESTITIEI ASUPRA ANSAMBLULUI EXISTENT SI
CONFORMITATEA CU CERINTELE LEGISLATIEI SI REGLEMENTA-RILOR
AERONAUTICE IN VIGOARE
Obiectivul supus avizarii AACR respecta reglementarile de securitate
aeroportuara.
Realizarea investitiei completeaza dotarile aeroportului in vederea cresterii
capacitatii de operare, desfasurarea si asigurarea conditiilor sigurantei activitatilor
acestuia.
8. CONFORMITATEA CU CERINTELE DE PROTECTIE A MEDIULUI

Proiectul a fost realizat cu respectarea prevederilor legislatiei interne si
internationale de protectie a mediului si transporturilor precum si cu directivele UE in
domeniul evaluarii impactului asupra mediului.
Proiectul prevede lucrarile de executie si cerintele si obligatiile antreprenorului
general, privitoare la realizarea organizarii de santier necesara executiei si a desfiintarii
acesteia dupa receptionarea lucrarilor.
Intocmit: Sef proiect:

ing. Anca Draghicescu Ing. Veaceslav SUSAN
- 17 din 106 -
9. CAIETE DE SARCINI
9.1. CONTEXT
jud. Maramureş, la aproximativ 10 km de centrul municipiului Baia Mare. Locaţia este
situată pe un platou de pe malul drept al râului Săsar.
Accesul către aeroport din drumul naţional DN1C se face prin drumul judeţean
DJ109J Tăuţii Măgherăuş (DN1C) – Aeroportul Internaţional Baia Mare, în lungime de
1,250 km.
În prezent apele pluviale colectate de pe pista şi platforma existenta se
evacueaza în emisarul rau Baita in partea sud-vestica a aeroportului print-un canal
deschis.
Elementele componente ale sistemelor de preluare-colectare si evacuare a
apelor provenite din scurgerile meteorice de pe pista si platfoma aeroportului precum si
zonele riverane acesteia sunt receptorii care asigură preluarea apelor provenite din
precipitaţii sau topirea zăpezii de pe suprafeţele deservite.
Astfel s-au proiectat doua zone principale (1 si 2) care colecteaza apele de pe
suprafata pistei PDA , cailor de rulare si platformei astfel :
- Zona 1 (sud) – preia apele de pe jumatate (45mp) din suprafata pistei de
decolare-ateriazare si le evacueaza debitul de cca. 1000 l/s intr-un canal
existent;
- Zona 2 (nord) – preia apele de pe cealalta jumatate (45mp) a pistei de
decolare-ateriazare si de pe caile de rulare (A,B si C) si de pe platforma.
Debitul colectat de pe aceste zone si care se evacueaza este de cca. 2000
l/s si care varsa in raul Baita; Tot de pe aceasta zona sunt preluate si apele
de drenaj de pe suprafata extinsa de pista de cca.360m. In aceasta evacuare
este prinsa si zona 3 (sud-vestica).
Apele pluviale (de suprafata) in exces, de pe pista, din zona cailor de rulare si din
zona platformei de operare sunt colectate printr-un sistem de tip canalizare format din
rigole continuue de colectare cu fante, camine de vizitare si colectoare principale care
varsa la randul lor in colectoare de evacuare de de pe zona 1 si 2.
Calculele hidraulice pentru determinarea volumelor de apa pluviala care trebuiesc
colectate s-au facut pe tronsoane, acestea fiind amplasate de o parte si de alta a pistei
de decolare aterizare in lungime de 2150m.
Calculele hidraulice pentru dimensionarea retelei de canalizare de ape pluviale
sunt prezentate in Breviarul de calcul.
Apa pluviala colectata prin canalele cu fanta si transportata catre caminele de
vizitare va fi preluata de colectoarele principale care inconjoara pista, caile de rulare si
platforma.
- 18 din 106 -
Colectoarele principale se vor realiza din tuburi din material polietilena PP–KG
corugata pentru diametre diferite DN 300-1000mm. Panta conductelor de pe colectorul
principal au reiesit din calculele hidraulice si studiu tehnico-economic.
Conductele de legatura intre rigola continua cu fante si caminul de vizitare au
diamterul Dn 200mm si panta i=0.5-2%.
Caminele care inglobeaza conducte cu diametru nominal cuprins intre 300-500
mm vor fi realizate din prefabricate de beton si vor fi acoperite cu capac metalice de
fonta sau compozit.
Caminele care inglobeaza conducte cu diametru nominal cuprins intre 600-1000
mm vor fi realizate din prefabricate de beton, dar elementul de baza in care se
inglobeaza este turnat monolit. Detaliile pentru camine sunt prezentate in plansele
anexate prezentei documentatii.
LUCRARI PREVAZUTE IN PROIECTUL TEHNIC
- Retea de canalizare formata din colectoare principale (zona 1 2 si 3);
- Lucrari de drenaj orizontal (longitudinal) care este perimetral pistei de
decolare – aterizare pe zona de extindere a pistei si pe zona cuprinsa intre
caile de rulare (centrala) ;
- Statie de pompare pentru ape uzate rezultate in urma operatiunilor de
degivrare/antigivrare ;
- Camin de vane;
- Hidrant subteran;
- Separatoare de hidrocarburi pe traseul celor doua evacuari in emisar.
9.2. SCOPUL LUCRARILOR
În prezent apele pluviale colectate de pe pista PDA, caile de rulare şi platforma
existenta se evacueaza în emisarul rau Baita in partea sud-vestica a aeroportului print-
un canal deschis.
9.3. CAIET DE SARCINI PENTRU CANALIZARE PLUVIALA
9.3.1. GENERALITATI
Prevederile acestui caiet de sarcini sunt obligatori pentru constructor şi

beneficiar.
În cazul imbunătăţirii soluţiilor constructive proiectantul are dreptul de a modifica
şi/sau completa caietul de sarcini.
Aceste modificări devin obligatorii pentru constructor, după comunicarea lor în
scris prin beneficiar.
- 19 din 106 -
9.3.2. BAZA DE PROIECTARE
 Plan de situaţie cu amplasamentul lucrarilor proiectate pentru reabilitarea

pistei de decolare=aterizare, caile de rulare si platform aeroportului
international Baia-Mare;
 Ridicare topo a zonei;
 Studiu Geotehnic ;
 Breviar de calcul;
 Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9-1994;
 SR 1846-2/2006- Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de ape
meteorice
 STAS 3051 – Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de
canalizare
 GP – 043/99 –Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi
polipropilenă
- 20 din 106 -
9.3.3. NOMINALIZAREA PLANSELOR
1 Plan de situatie 1 - Canalizare pluviala km 0+000-km 0+820

1 : 1000
P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 0 1 0 2
2 Plan de situatie 2- Canalizare pluviala km 0+620-km 1+430 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 0 2 0 2

1 : 1000
3 Plan de situatie 3 - Canalizare pluviala km 1+380-km 2+150 1 : 1000 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 0 3 0 2
4 Plan de situatie cu reteaua de drenaj longitudinal nr.1 (zona sud-vest) P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 D R N 0 0 4 0 2

1 : 1000
5 Plan de situatie cu reteaua de drenaj longitudinal nr.2 (zona centrala) 1 : 1000 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 D R N 0 0 5 0 2
6 Plan de situatie - platforma degivrare/antigivrare 1 : 1000 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 0 6 0 2
7 Profil longitudinal 1 - zona 1 (sud) -tronson CP1-CP7 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 0 7 0 2
8 Profil longitudinal 1 - zona 1 (sud) -tronson CP7-CP13 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 0 8 0 2
11 Profil longitudinal 1 - zona 1 (sud) -tronson CP24-CP29 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 1 0 2
12 Profil longitudinal 1 - zona 1 (sud) -tronson CP29-Gura varsare nr.1 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 2 0 2
13 Profil longitudinal 2 - zona 2 (nord)-tronson CP39-P44 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 3 0 2
14 Profil longitudinal 2 - zona 2 (nord)-tronson CP44-CP50 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 4 0 2
15 Profil longitudinal 2 - zona 2 (nord)-tronson CP50-CP56 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 5 0 2
16 Profil longitudinal 2 - zona 2 (nord)-tronson CP56-CP62 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 6 0 2

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 7 0 2

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 8 0 2
19 Profil longitudinal 2 - zona 2 (nord)-tronson CP75-Gura de varsare nr.2 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 1 9 0 2
20 Profil longitudinal 3 - zona 3 (sud-vest) tronson CP34-CP75 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 0 0 2
21 Profil longitudinal 4 - zona centrala tronson CP89-CP51 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 1 0 2
22 Profil longitudinal 5 - zona centrala tronson CP89-CP56 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 2 0 2
23 Profil longitudinal 6 - zona centrala tronson CP78-CP52 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 3 0 2
24 Profil longitudinal 7 - zona centrala tronson CP78-CP55 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 4 0 2
25 Profil longitudinal drenaj nr.1 1:1000/1:100 P

C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 D R N 0 2 5 0 2
26 Profil longitudinal drenaj nr.2 si detalii 1:1000/1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 D R N 0 2 6 0 2
27 Profile transversale tip 1 si 2 1 : 100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 7 0 2
28 Profile transversale tip 3 si 4 1 : 100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 8 0 2
29 Detaliu rigola continua cu fante 1:2 ; 1:20 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 2 9 0 2

30 Detaliu pozare conducta de canalizare 1 : 50 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 0 0 2
31 Detalii de sprijiniri transee pentru pozare conducta de canalizare 1:25 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 1 0 2
32 Detalii camin de vizitare 1 : 50 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 2 0 2

33 Detalii ale caminelor de canalizare CP33 si CP75 1:50 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 3 0 2
36 Detaliu amenajare gura de varsare nr. 1 (zona sud) 1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 6 0 2
37 Detaliu amenajare gura de varsare nr. 2 -dispozitie generala 1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 7 0 2
38 Detaliu amenajare gura de varsare nr. 2 -sectiune transversala 1:100 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 3 8 0 2
39 Detalii drenaj longitudinal nr. 1 1:50 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 D R N 0 3 9 0 2

Schema tehnologica pentru stocarea si evacuarea apelor provenite din
40 degivrare/antigivrare 1 : 100
P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 4 0 0 2
41 Detaliu camin de vane la cheson statie pompare degivrare 1:10/ 1:20 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 4 1 0 2
42 Detaliu cheson statie pompare degivrare-plan cofraj 1:50 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 4 2 0 2
43 Detaliu cheson statie pompare degivrare-plan armare 1:50 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 4 3 0 2

Detaliu cheson statie pompare degivrare - instalatii hidraulice statie
44 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 4 4 0 2
pompare degivrare 1:50
Detaliu cheson statie pompare degivrare - scara metalica acces si
45 capac goluri tehnologice 1:20 ; 1:10 P C T 0 0 3 8 P R H 1 P T 0 3 R C P 0 4 5 0 2
- 21 din 106 -
9.3.4. CONDITII DE POZARE A LUCRARILOR
Adancimea de inghet conform STAS 6.054/77 „Teren de fundare – Adancimi

maxime de inghet” este de -0,90 m fata de cota terenului natural.
De asemenea, cele doua evacuari in raul Baita, impun cota de plecare pentru
calculul hidraulic de dimensionare a retelei de canalizre cu apa.
9.3.5. DESCRIEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE PLUVIALA
Tronsoanele de colectoare principale sunt urmatoarele :

Zona 1 (zona de sud) cuprinsa intre caminele de vizitate CP1-CP33
are o lungime totala de 1920m.
- Evacuarea apelor colectate (evacuarea nr1) de pe acesta zona se face din
dreptul CP33 spre canalul de evacuare existent pe lungimea de 115m cu o
conducta cu diametru Dn800mm. Pe traseul acestui tronson inainte de
varsarea in canalul deviat al raului Baita se va executa un separator de
hidrocarburi cu by-pass pentru debitul de 100l/s/1000 l/s (apa epurata este
100l/s).
Tronson cuprins intre CP1-CP33 ; L= 1920 m
Nr. Crt. Dn Lungime aplicata Numar bucati

(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc
1 300 360 60
2 400 300 50
3 500 480 80
4 600 780 130
Pe acest tronson exista 33 camine de vizitare la care se racordeaza si
conductele de de legatura (scurgere) de la rigola continua cu fante.
Zona 2 (zona de nord) cu o lungime totala de 3829 este compusa din
mai multe tronsoane si subtronsoane care conduc apele pluviale colectate
spre caminul CP75 dupa cum urmeaza :
- Colector principal cuprins intre caminele de vizitate CP39-CP75 are o
lungime totala de 2170 m la care se adauga si tronsoanele secundare :
- Colector secundar cuprins intre CP78-CP55 (L=224m)(calea de rulare A);
- Colector secundar intre CP78-CP52 (L=220m)(calea de rulare B);
- Colector secundar intre CP89-CP56 (L=570m)(calea de rulare
A+platforma),
- Colector secundar intre CP89-CP51 (L=227m)(calea de rulare
B+platforma);
- Colector secundar intre CP34-CP75 (zona vestica) in lungime de 288m.
Evacuarea apelor colectate (evacuarea nr.2) de pe acesta zona se face din
dreptul caminului de vizitare CP75 cu o conducta ingropata cu Dn1000 pe lungimea de
130m. Aceasta zona se va descarca prin intermediul gurii de varsare in canalul deviat al
- 22 din 106 -
raului Baita. Pe traseul acestui tronson inainte de varsarea in canalul existent se va

executa un separator de hidrocarburi cu by-pass pentru debitul de 200l/s/2000 l/s (apa
epurata este 200l/s).
Tabel cu lungimea aplicata pe diametre a tronsonului 2:
Tronson cuprins intre CP39-CP75; L= 2170 m

(conducte 6m/buc)
(diametru interior)
(mm) (m) buc

1 300 304 51
2 400 180 30
3 500 276 46
4 600 265 45
5 800 1145 191
conductele de de legatura (scurgere) de la rigola continua cu fante.

(conducte 6m/buc)
(diametru interior)
(mm) (m) buc

1 400 224 38
conductele de racordare (scurgere) de la rigola continua cu fante.

(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc

1 300 220 37
Pe acest tronson exista 3 camine de vizitare la care se racordeaza si conductele
de de legatura (scurgere) de la rigola continua cu fante.

(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc
1 300 227 38
- 23 din 106 -

conductele de de legatura (scugere) de la rigola continua cu fante.

(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc
1 300 476 80
2 400 94 16


(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc
1 300 288 48

Evacuare nr.1 CP33-Evac1 in canal existent; L= 115 m

(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc
1 800 115 20
Evacuare nr.2 CP75-Evac2 in r.Baita; L= 130 m

(conducte
(diametru interior)
6m/buc)
(mm) (m) buc
1 1000 130 22
RECAPITULATIE LUNGIMI SI NUMAR DE BUCATI DE CONDUCTE PENTRU

CANALIZAREA PLUVIALA
- 24 din 106 -
Dn Lungime Numar bucati Lungime finala

aplicata (conducte 6m/buc)
(diametru (conform
interior) conducte)
(mm) (m) buc (m)
200 1410 235 1410
300 1876 314 1884
400 798 134 804
500 756 126 756
600 1045 175 1050
800 1260 210 1260
1000 130 22 132
TOTAL 7275 1216 7296
Lungimea totala a colectoarelor principale (Dn 300-1000mm) plus cele

secundare este de 5886ml.
Lungimea totala a conductelor de legatura pentru scurgerea apelor de la rigola
continua cu fante si drenajul longitudinal la caminele de evacuare este de 1410 ml, dupa
cum urmeaza:

(conducte 6m/buc)
(diametru interior)
(mm) (m) buc
De la rigola 200 1200 200
De la drenaj 200 210 35
Inainte de inceperea executiei lucrarilor Antreprenorul este obligat sa convoace

detinatorii de utilitati din respectiva zona de lucru si sa verifice impreuna cu acestia
amplasamentul tuturor retelelor de utilitati publice. Antreprenorul va fi direct raspunzator
pentru remedierea utilitatilor afectate daca acestea se regasesc pe traseele confirmate
de detinatorii acestora.
In cazul in care lucrarile vor intersecta alte retele subterane existente a caror
pozitie nu a fost confirmata prin avize de societatile detinatoare, se vor lua toate masurile
necesare evitarii perturbarii bunei functionari a acestor retele.
- 25 din 106 -
Pentru aceasta Antreprenorul, dirigintele de santier vor anunta proiectantul in

scris, in timp de 24 ore pentru remediere solutiei.
9.4. EXECUTIA SISTEMULUI DE CANALIZARE PLUVIALA
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea retelelor

de canalizare cu tuburi din PP(PVC)-KG .
Acesta este un tub din polietilenă de înaltă densitate compus din 2 pereți distincți,
sudați între ei prin co-extrudare și corugare. Partea externă corugată conferă rezistența
la strivire în timp ce peretele intern lis (neted) facilitează trecerea fara a intampina
rezistente. Extremitatile profilate ale tevilor si fitingurilor sunt prevazute cu inele de
etansare realizate din cauciuc sintetic. Inelele de etansare sunt gata montate.
Aceste conducte trebuie sa indeplineasca urmatoarele carateristici tehnice:
Rezistenta mecanica: Rezistență ridicată, greutate redusă, stabilitate ridicată la
variații de temperatură și proprietăți de rezistivitate electrică superioare garantate de
materialul folosit. Se pot instala inclusiv în sezonul rece.
Rezistenta la radiatii ultraviolete: Tevile si fitingurile prezinta rezistenta la
actiunea radiatiei solare, insa la depozitare in spatii deschise se recomanda acoperirea
lor. In ceea ce priveste expunerea la radiatii ultraviolete, acestea nu influenteaza,
deoarece in exterior sistemul se monteaza ingropat.
Manevrarea: Datorita greutatii specifice scazute, tevile si fitingurile sunt usor de
transportat si manevrat.
Rezistenta la agenti chimici: Atat teava cat si fitingurile din PP(PVC)-KG prezinta
rezistenta chimica la majoritatea solutiilor apoase, sau la actiunea agresiva a materiilor
din sol, la actiunea sarurilor si a substantelor caustice, a solutiilor acide apoase conform
DIN 16929.
Rezistenta mecanica: Din punct de vedere al securittii la incendiu, tevile sunt
practic incombustibile, fiind incadrate in clasa M1- respectiv clasa C1 conform
normativului P118 –83. Fitingurile sunt combustibile (clasa C4) ard incet, dar se
autosting. Producatorul recomanda ca atat teava cat si fitingurile sa fie ferite de
substante inflamabile.
Transport, manevrare si depozitare:Tuburile se livreaza in bare de 1,2 sau 6 m
lungime iar fitingurile in cutii de carton. Tuburile si fitingurile din PP(PVC)-KG se
transporta cu vehicule corespunzatoare luandu-se masuri de siguranta la incarcare si
descarcare. Se vor lua masuri pentru a preveni socurile, in cazul in care transportul se
efectueaza la temperaturi scazute, aproape de punctul de inghet. La depozitare se vor
lua masuri pentru a se evita intrarea altor componenete in interiorul tevilor. Inaltimea de
depozitare nu trebuie sa depaseasca 2 m. Vor fi prevazuti suporti din loc in loc pentru a
se evita deformarea tevilor. Acest tip de depozitare nu se aplica tevilor gata paletate de
catre producator. Trebuie evitat ca tevile sa intre in contact cu substante ce ataca
PP/PVC-ul cum sunt: combustibili pentru montare, solventi, etc. De asemenea,
conductele vor fi protejate de socuri puternice si nu se vor tara pe sol.
9.4.1 FAZE ŞI OPERAŢII TEHNOLOGICE EXECUTIEI
Faza pregatitoare.
- 26 din 106 -
1. Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor

de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea materialelor.
2. Marcarea traseului si fixarea de reperi
3. Receptia, sortarea si transportul tuburilor si a celorlalte materiale legate de
executia canalizarii.
Fazele de executie
1. Trasarea si nivelmentul
2. Saparea transeelor la cotele specificate in profilul in lung al canalizarii, cu
respectarea pantelor de montare.
3. Verificarea cotelor caminelor existente in care urmeaza a se face racordarea.
4. Lansarea tuburilor in sant.
5. Imbinarea tuburilor
6. Umplutura partiala a transeii cu nisip
7. Umplutura finala peste conducte a transeii cu material local;
8. Executarea caminelor, a rigolelor continue cu fante, respectiv montarea de
piese speciale, ( daca este cazul).
9. Executarea racordurilor intre rigole si camine.
Faze de probe si punere in functiune
1. Probarea canalului pe tronsoane, intre camine;
2. Inlaturarea defectiunilor si refacerea imbinarilor pentru realizarea etansarii;
3. Executarea umpluturilor si refacerea terenului ;
4. Legarea tronsoanelor, respectiv definitivarea executarii caminelor
5. Proba generala a canalului .
Toate operatiile efectuate pentru verificarea calitatii canalizarii vor fi consemnate
in procese-verbale de catre executant si beneficiar.
9.4.1.1. FAZA PREGATITOARE
 Înainte de începerea lucrărilor de execuţie a reţelelor de canalizare
beneficiarul, în urma cercetării directe pe teren, va întocmi o schiţă de plan în care vor fi
poziţionate şi cotate toate obiectele şi lucrările subterane (cabluri electrice, telefonice,
canale termice, conducte de apă-canal, fundaţii etc.) care pot fi întâlnite sau în
apropierea cărora se vor executa lucrările respective şi va preda executantului
amplasamentul pe teren al acestor obiecte.
 Se va face o planificare a fazelor de executie
 Pentru orice modificare a prevederilor din proiect care intervin în timpul
execuţiei şi care afectează traseul, cotele de montaj, pantele sau stabilitatea conductelor
se va lua acordul proiectantului in scris, in cel mai scurt timp.
 Înainte de execuţie, materialele se vor controla, remedia sau înlocui când
acestea nu sunt corespunzătoare sau nu au agrementele necesare.
- 27 din 106 -
9.4.1.2. FAZA DE EXECUTIE

Trasarea şi nivelmentul
 Inainte de inceperea lucrarilor, constructorul va materializa pe teren
traseul canalului, conform planselor din proiect, marcand punctele
caracteristice (camine, varfuri de unghi la schimbarea directiei) prin borne
sau tarusi. In cazul in care elementele de trasare din proiect sunt
insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din teren si proiect se
vor solicita clarificari din partea proiectantului;
 Determinarea exacta a adancimii sapaturii se va face cu rigle de la nivel,
furtun de nivel si cruci de vizare pentru asigurarea cotelor din profilul
longitudinal, sau cu aparate topo;
 Stabilirea pozitiei in plan si precizarea cotelor radier se va face numai de
topometru;
 De-a lungul aliniamentelor se vor bate ţăruşi din 50 în 50 m, de o parte şi
de alta a traseului, la o distanţă suficientă pentru a rămâne nedeplasaţi în
timpul lucrărilor, pentru materializarea permanenta a axului conductei în
timpul execuţiei.
 Determinarea adâncimii săpăturii se va face cu aparate topografice pentru
a asigura cotele din proiect şi pante continue.
La realizarea operaţiilor de amplasare şi trasare a lucrărilor vor fi respectate
prevederile standardelor în domeniu, în special STAS 9824/0, STAS 9824/5, STAS
10493, STAS 4294, STAS 3330.
Lucrările se vor executa numai după primirea de la beneficiar a permisului de
săpătură.
Săpătura in transee
Pozarea conducelor se va face pe un pat de nisip de min.15 cm grosime fiind
apoi inglobate total sau partial intr-un material granular (nisip), compactat 85% Proctor .
Deasupra generetoarei superioare a conductei, la o distanta de 50 cm, se va
poza grila de avertizare din polietilena maro.
Transeea in care se va monta conducta de canalizare va fi executata cu sprijiniri
cu dulapi metalici de inventar.
 Execuţia săpăturii se va începe numai după completa organizare a
şantierului şi aprovizionarea cu ţevi, tuburi şi celelalte materiale necesare, astfel ca
şanţurile să rămână deschise numai timpul strict necesar;
 Executia sapaturilor se va realiza la adapostul sprijinirilor de mal.
 Terenul in care se executa sapatura are caracteristicile geomorfologice
evidentiate in Studiul Geotehnic intocmit pentru amplasamentul lucrarilor.
 Săpătura se va executa mecanic si manual. Pământul rezultat din
săpătură se va depozita pe o singură parte a şanţului, la min. 1 m de marginea
şanţurilor. Pe cealaltă parte a şanţului se vor monta parapeţi de protecţie.
 Lăţimea şanţurilor va fi pentru conductele de canalizare: conform STAS
3051/91 si se va tine seama de plansa de detaliu pentru pozarea conductei si realizarea
transeii acesteia.
- 28 din 106 -
 Realizarea fundului santului de pozare trebuie executat cu mare atentie:

se va asigura suprafata neteda, fara pietre, si cu o stabilitate corespunzatoare pentru
primirea conductelor, respectiv stratul de pozare. Daca in cazul executiei mecanice a
santului nu se poate garanta realizarea fundului in mod uniform, ultimii 20 cm. se vor
sapa manual.
 Fundul transeei de lucru va fi nivelat si finisat inainte de pozarea tuburilor;
 Durata de viata a conductelor din PVC pentru canalizare este influentata
decisiv de calitatea patului de pozare.
 Săparea ultimului strat de 20-30 cm deasupra cotei de pozare va fi
executată numai manual, imediat înainte de pozarea tuburilor.Ţevile de canalizare se
vor poza obligatoriu pe un pat de nisip de 15-20 cm grosime. Patul de pozare pentru
tuburile de canalizare se vor nivela obligatoriu la panta din proiect.
 Execuţia săpăturii pentru conductele de canalizare se va face din aval
spre amonte, respectiv de la punctul de cotă joasă la punctul de cotă înaltă şi se va
asigura scurgerea apelor acumulate.
 În dreptul îmbinărilor (şi a căminelor) săpătura se va adânci şi lărgi pentru
a permite executarea îmbinărilor (şi a pereţilor căminelor) – dimensiunile adâncimii la
mufe vor fi conform Normativului I22-84.
Coborarea conductelor in transee
Din motive de siguranta si pentru evitarea pagubelor, pentru coborârea pieselor
în transee se folosesc aparate si proceduri potrivite astfel incat acestea sa fie coborate
fara a fi deteriorate.
Înainte de coborârea în transee, tuburile, elementele de conducte si materialele
de etansare se vor verifica pentru a depista eventualele deteriorari.
Datorita greutatii reduse, coborârea tuburilor în transee se realizeaza manual.
Tuburile nu se vor arunca în sant. În cazul utilizarii unor dispozitive de ridicare se
va urmari ca tuburile sa nu fi e avariate. Pozarea tuburilor trebuie începuta în cel mai jos
punct al conductei, în asa fel încât mufele sa fie spre capatul aflaat la puctul cel mai de
sus.
În cazul întreruperii pe o perioada mai îndelungata a lucrarilor, capetele tuburilor
trebuie închise temporar. Capacele de protectie se vor îndeparta numai imediat înainte
de realizarea îmbinarii.
Tuburile trebuie protejate de infiltrarea oricaror materiale de constructii, pamant,
etc. Toate obiectele straine trebuie îndepartate din tuburi.
Tuburile vor fi îmbinate sub aplicarea constanta a fortelor axiale, fara a
suprasolicita componentele. Se va verifica directia exacta a conductei si în caz de nevoie
se va corecta dupa îmbinare.
În cazul tuburilor îngropate în pamânt, capatul tesit al tubului se va introduce
pâna la baza mufei.
Daca se prevede o distanta între capatul tesit al tubului si mufa urmatorului tub,
se vor respecta valorile-limita prevazute .
Aprovizionarea cu conducte :
- 29 din 106 -
 La primirea tuburilor pe şantier se va examina certificatul de calitate şi se

vor verifica dimensiunile şi caracteristicile lor.
 Transportarea tuburilor la lungimi de fabricaţie de-a lungul şanţului şi
asamblarea în şanţ,asamblarea în tronsoane pe mal cu o lungime în
funcţie de execuţie şi lansarea în şanţ.
Faze tehnologice de montare a conductelor in transee :
 Se executa patul tuburilor din nisip de grosime 15 cm în funcție de
diametrul țevii fără să fie compactat;
 Se pregăteste zona de îmbinare, astfel încât țeava să se sprijine pe toată
lungimea ei și nu pe mufă/racord;
 după mufare se va compacta zona de îmbinare, asigurând astfel un pat-
suport continuu;
 Se umple spațiul din jurul țevii în straturi de maxim 30 cm care se vor
compacta manual pe rând;
 materialul excavat se poate utiliza pentru umplerea șanțului atâta timp cât
acesta poate fi compactat și nu are granulația mare.
Îmbinarea tuburilor se va realiza cu grija. Pentru etansarea îmbinarii dintre tuburi
se vor folosi numai garniturile de etansare montate pe acestea de producator. Înainte de
fiecare procedura de îmbinare (tuburi si fitinguri), capatul tesit al piesei se va curata de
impuritati cu ajutorul unei cârpe.
Pentru a verifica introducerea capatului tesit în mufa pâna la adâncimea maxima
prevazuta, adâncimea mufei (adâncimea de îmbinare) se va marca pe capatul tesit al
piesei. În cazul în care garnitura de etansare este livrata neambalat, aceasta se va
scoate înainte de procedura de îmbinare.
Dupa aceasta se va curata mufa, canelura si garnitura de eventualele murdarii si
impuritati. Garnitura curatata se introduce în mod corespunzator în canelura curatata. În
cazul în care garnitura este fixata în mufa de catre producator, aceasta poate sa ramâna
în mufa,dar trebuie de asemenea curatata de eventualele impuritati de pe buza de
etansare. Se va verifica integritatea garniturilor de etansare. Garniturile deteriorate nu
pot fi folosite.
Capatul tesit al tubului se va unge cu lubrifianti (partea oblica si tesita). În cazul
conductelor îngropate în pamânt, capatul tesit se va introduce pâna la baza mufei.
Atingerea adâncimii maxime de îmbinare se controleaza cu ajutorul marcajului realizat
anterior. Împingerea tubului în mufa se va realiza centrat în directia axei tubului. Se
poate realiza manual sau cu ajutorul pârghiilor. În cazul utilizarii pârghiilor, în fata tubului
se va aseza transversal o rigla pentru a realiza o distribuire mai buna a fortei la
împingere si pentru a evita deteriorarea tuburilor.
Toate operatiunile mentionate mai sus se vor corela cu specificatiile de montare
a tuburi prezentate de producator.
In final, pentru o îmbinare corectă se va urmari:
 verificarea planeitati, panta și gradul de compactare al patului pe care se
așează tubul;
 lățimea șanțului care trebuie sa fie in conformitate cu detaliul de pozare
anexat trebuie să permită compactarea umpluturii din jurul țevii;
- 30 din 106 -
 Ca tubul sa fie coborât în șanț cu mâna, corzile textile sau cu ajutorul

utilajelor din șantier;
 Sa se verifice manșonul și sa se îndepărteze orice materiale străine;
 Sa se utilizeze o cârpă sau pensulă curată pentru a unge manșonul și
garnitura cu lubrifiant ;
 Sa se verifice alinierea corectă a țevilor;
 Sa nu se apese direct pe manșon, utilizand un capăt de țeavă și o pârghie
de lemn;
 Sa se verifice poziționarea garniturii de etanșare (aceasta trebuie să fie
poziționată între al doilea și al treilea inel corugat pentru țevi cu DE ≤ 200
și între primul și al doilea inel corugat pentru țevi cu DE ≥ 250). Nu trebuie
să fie, sub nici o formă, răsucită sau strâmbă.
Materialele de constructii pentru umplutura principala trebuie sa corespunda
cerintelor proiectului.
Toate materialele de constructii pot fi folosite pentru umplutura principala.
Pamântul extras din transee, poate fi folosit pentru umplutura principala dupa inlaturarea
pietrelor sau oricaror materiale cu dimensiuni peste 30mm.
Instalarea umpluturii laterale si a umplerii principale poate avea loc numai atunci
când îmbinarile tubului si patul sunt pregatite pentru preluarea sarcinii. Executia zonei
conductei si umplerea principala, precum si îndepartarea sprijinirilor provizorii se vor
realiza în asa fel încât capacitatea portanta a conductei sa corespunda cerintelor de
proiectare.
Gradul de compactare trebuie sa corespunda cu datele calculului static pentru
conducta pe care in general il prezinta producatorul. Gradul de compactare necesar
poate fi verificat cu ajutorul unei reglementari specifice instrumentului (aparate de
compactare) sau, daca este necesar, manual. Compactarea se va face manual.
Îndepartarea sprijinirilor provizorii se va efectua progresiv, în cursul realizarii
zonei de conducte.
Îndepartarea sprijinirii provizorii din zona de conducta sau a zonelor de sub
aceasta dupa realizarea umpluturii principale poate avea urmari serioase asupra
capacitatii portante, directiei si nivelului conductei.
Unde nu este posibila îndepartarea sprijinirilor provizorii înainte de finalizarea
umplerii, sunt necesare masuri speciale, fapt pentru care constructorul va anunta
proiectantul in scris in vedere gasirii unor solutii noi.
CONDUCTE DIN PP( PVC)-KG,SN 10

Note importante
a) Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de
furnizorul conductelor pentru :
1. Transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC-KG
2. Stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera;
- 31 din 106 -
3. Pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de

cauciuc pentru montare;
4. Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc.;
5. Proba de etanseitate;
6. Instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de
fundatie, de pante accentuate, etc.).
b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea
acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor
specialisti de la firma furnizoare.
Propietatile materialului PP(PVC)-KG
Densitatea: 1,38 – 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere: 45 – 55 N/mm2
Alungirea la rupere: 10 – 60 %
Rezistenta la incovoiere: 90 – 100 N/mm2
Modulul de elasticitate: ~ 3000 N/mm2
Coeficientul de transmitere a caldurii: 0,15 W/mk
Coeficient de dilatare liniara: 0,08 mm/mC
Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-KG se comporta
plastic, iar la viteza mare de deformare (incarcare cu socuri) ca un material de
comportare elastica. In privinta termodependentei PVC-KG, se poate afirma ca acesta
are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperaturi joase.
Duritatea de suprafata la PVC-KG – dupa metoda Brinell – 120 N/mm2.
Limita inferioara a temperaturii de utilizare este de + 1 0C (sub aceasta
temperatura, PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de
lovituri).
Limita superioara de temperatura este de 60 0C. Intre 400C si 600C
caracteristicile mecanice scad. Peste 600C se poate solicita 2-3 min, iar peste 80 0C
PVC-ul dur devine moale.
Rezistenta la intemperii: cateva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit
de razele solare.
PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de
rozatoare. Este rezistent fata de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri
(vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici, depinzand de
temperatura si incarcarea mecanica.
Greutate mica
Fiind de 20 de ori mai usor decat betonul, se poate transporta si manevra mai
usor.
Montare rapida
- 32 din 106 -
Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt, retele
de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.
Lungimi mari de montare
Datorita greutatii mici se pot monta conducte 6 m lungime.
Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC-KG este perfect etansa la
apa si la patrunderea radacinilor.
Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin imbinari, neavand loc nici
infiltratii si nici exfiltratii.
Proprietati de rezistenta
Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.
Rezistenta la coroziune
Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la
actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si freatice.
Rezistenta la uzura
Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra
conductelor PVC-KG , decat asupra conductelor de beton si azbociment.
Perete interior neted
Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea
de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.
1. Tuburile, coturile si piesele de legatura vor fi conform specificatiei din
listele de cantitati de lucrari si vor respecta prevederile:
2. Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
tehnico-
sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena – NP 003-96;
3. Normativ de proiectare si executie a instalatiilor sanitare I9-94;
4. Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
protectia
la actiunea focului – P 118-99;
5. Instructiunile producatorilor de materiale;
6. Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei –
OMS 536-1997;
7. Alte normative si obligatii ce decurg din cele de mai sus.
Materialele vor fi insotite de certificate de calitate, carti tehnice,
instructiuni de folosire, etc.
Manipularea si depozitarea materialelor se va face cu atentie, ferindu-se de
lovituri, inghet, solicitari mecanice anormale, respectand in totalitate si prevederile din
norme si instructiunile producatorului.
- 33 din 106 -
Manipularea se va face, in general, manual, manipularea cu ajutorul unor

instalatii mecanice se face in cazul unor piese grele care depasesc forta omului, durata
ridicarii este mare sau este necesara tinerea piesei intr-o pozitie fixa timp mai lung.
Inainte de montarea conductelor in sant se va executa un pat de fundare din nisip
cu grosimea conform instructiunilor producatorului, dupa compactarea manuala.
Imbinarea tuburilor si pieselor de racordare se va face numai cu aparatura
prevazuta de producatorul lor si in modul descris de acesta.
Asezarea tubulaturii pe patul de nisip trebuie sa asigure contactul pe o suprafata
corespunzatoare unui unghi la centru de cca. 90°.
GURI DE SCURGERE
Gurile de scurgere cu sifon si depozit s-au inlocuit cu rigole continue cu fante
pentru care se vor vedea instructiunile de executie ale furnizorului si dimensiunile din
plansa anexata documentatiei.
Aceste rigole continuue cu fante vor fi pozitionate la marginea structurii rutiere a
pistei PDA, cailor de rulare si platformei.
In cazul in care rigola procurata de constructor nu are dimensiunile in plan si mai
ales pe verticala, conform sectiunilor tip prezentate, proiectantul va fi anuntat in scris in
timp de 24 ore pentru a verifica daca acestea sunt conforme, ia dimensiunile rigolei nu
influenteaza restul retelei de canalizare.
CAMINE DE VIZITARE
Caminele de vizitare se vor executa in punctele indicate in proiect, la
schimbarile de directie de scurgere, la intersectii de canale si racordari importante.
Adancimea maxima a unui camin de vizitare executat conf. STAS 2448/82 este
de cca. 3 m.
Camin de vane
Pe reţeaua de canalizare proiectată s-a prevăzut un cămin de vane în care s-au
montat robinete pentru izolare cu diametre Dn300mm.
Instalaţia hidraulică din cămine s-a propus a se executa tot din PP-PVC.
Căminul de vane este o construcţie îngropata, din beton armat monolit, de formă
paralepipedică, având dimensiunile prezentate in plansele anexate. Clasa betonului
simplu C16/20 in fundatie iar betonul armat are C30/37.
Armaturile se vor monta conform planselor anexate si in conformitate cu SR
438:1/2012 – Produse din otel pentru armarea betonului.
Pentru betoane se vor lua acelasi caracteristi tehnice din caietele de betoane
anexate prezentei investitii.
Caminele vor fi prevazute cu rama si capac din fonta si vor fi necarosabile.
Toate fitingurile din camin vor avea Pn6, PE100 si SDR10. Fitingurile si
armaturile montate pe conductele de distributie existente vor respecta Pn, PE si SDR
conductei existente.
Caminele de vizitare dupa functionalitate sunt :
- 34 din 106 -
- de trecere
- de intersectii
- de racord
- de control al apelor
Au urmatoarele parti componente: fundatie, camera de lucru, cos de acces, scari
sau trepte de acces, capac.Se construiesc conf.STAS 2448/82 de regula din tuburi de
beton prefabricate. Dimensiunile si realizarea lor din structuri prefabricate sunt
prezentate in tabelul cu elemente de camin.
Prefabricatele din beton vor avea clasa betonului C30/37.
Fundatia se executa cu beton monolit conform STAS 2448/82 pct.2.3. nota 2,min.
C16/20 pe o inaltime de 0,25 + D interior tub PVC + 10 cm, sclivisite cu mortar de ciment
in grosime de 3 cm cu dozaj 1:2 pastrandu-se panta canalului.
Imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M100 .
Scarile sau treptele de acces se executa cu otel beton cu diametru de 20 mm.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M100 bine indesat.
Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate din 30 in 30 cm, pe toata grosimea
peretelui, cu grija, pentru a nu deteriora tubul.
Capacele si ramele pentru caminele de vizitare (SR EN 124/1,2,3,4,5,6 -2015) se
folosesc pentru acoperirea acestora. Acestea vor fi din fonta (necarosabil).
Materialul achizitionat, obligatoriu trebuie sa fie agrementat.
Fundatia caminului se va incepe inaintea asezarii tuburilor. Dupa turnarea
fundatiei se executa rigola a carui diametru va fi egal cu diametrul interior al tubului.In
peretii tubului camerei de lucru Dn 100 cm al caminului se vor monta tuburi de racord de
la gurile de scurgere ,de la instalatiile interioare de canalizare sau de la tubul de
canalizare din amonte sau aval.
In peretii caminului se vor monta trepte de acces din OL 37 Æ 20 mm. La
caminele cu adancimi peste 2 m, accesul se va face printr-un cos de acces de inaltime
din beton Dn 80 cm,corespunzatoare adancimii canalizarii.
Treptele de acces vor fi la maxim 30 cm de radier sau intre ele si vor fi vopsite
cu minium de plumb.
Caminele vot fi realizate din prefabricate de beton dar inainte de a fi achizitionate
de catre constructor acesta va trebui sa prezinte proiectantului fisele tehnice cu
caracteristicile tehnice si dimensiunile acstora si obligatoriu insotite de agrementul tehnic
al produsului.
EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE
Constructia caminelor de vizitare se va realiza mai intai, iar apoi se va face
montajul tronsoanelor canalului intre doua camine executate deja de regula din aval
spre amonte.
Atentie, la executia caminelor si la cotele radierelor orificiilor in care se vor
monta conductele.
- 35 din 106 -
Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:

 turnarea partiala a fundatiei caminului, respectiv pana la cotele de
montare a tuburilor, vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul
“piesei de acces la camin” – pentru caminele cu diametru mai mare de
500mm;
 pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn
100cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa)
avand Dn 80cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu
mortar M 100, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces
(poz. 7 -STAS 2448/82);
 montarea placii suport din beton armat (vezi anexele A3 sau A4 din
STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos
acces) cu mortar de ciment M 100;
 pozarea ramei si a capacului va fi necarosabila si monolitizarea
ramei cu mortar de ciment M 100;
 montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton Ø 20
mm, prima treapta urmand a fi fixata la maxim 50 cm distanta de
capac, iar ultima la maxim 30 cm distanta fata de bancheta de lucru;
 curatirea rigolei din camin, de eventualele materiale cazute in
timpul executiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face
concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont
de conditiile de exploatare a acestora.
Executia umpluturilor
Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele
tronsonului, executia umpluturilor se va efectua in doua etape dupa cum urmeaza:
 prima etapa: umpluturi partiale in straturi de 15-20 cm grosime,
compactate manual, pentru a nu se produce deplasari ale corpului
canalului, pana la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei
superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in
vederea efectuarii probei de etanseitate.
 montarea benzii de avertizare si identificare traseu conducta, banda
din PVC de culoare maro
 a doua etapa: dupa efectuarea probei de etanseitate, se executa
umplerea totala a transeei, in straturi de 20-30 cm grosime, bine
compactate, pana la nivelul de realizare a refacerii sistemului initial al
terenului.
Umpluturile transeei se vor face cu pamant maruntit, neadmitandu-se bulgari
de pamant sau bolovani.
Materiale auxiliare
- 36 din 106 -
Se face referire in general la conditiile obligatorii pe care trebuie sa le respecte

mortarele, betoanele de fundatii la camine de vizitare si guri de scurgere, etc.
Ordinea si cantitatile materialelor compomente care se vor introduce in malaxor
conform prevederilor tehnice stabilite de un laborator autorizat pentru prepararea
betoanelor si mortarelor de marcile si calitatile cerute de norme, in functie de
caracteristicile materialelor componente procurate.
In cazul achizitionarii unor amestecuri gata preparate se va cere la statia de
preparare Nota cu calitatea materialului livrat, iar executantul va avea o evidenta clara
a betonului si mortarelor introduse in opera, cu precizarea cantitatilor, data punerii in
opera, locul executiei, confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor
mecanice pe betonul intarit obtinute de un laborator de incercari autorizat corespunzator.
In perioada in care temperatura mediului coboara sub 0º C se vor lua masuri de
protectie pentru a reduce la maxim pierderea de caldura, care prin inghetul apei distruge
priza betonului sau mortarului neintarit.
Decofrarea elementelor de beton se face numai dupa ce rezistenta betonului a
atins 50% din marca prescrisa.
Din punct de vedere al aspectului, verificat vizual, nu se admit zone segregate,
goluri fisuri deschise, stirbiri la marginile de rezemare, etc.
Sprijiniri
Sprijinirea se face cu dulapi metalici de inventar, aşezaţi orizontal conform
planselor anexate si a detaliului de sprijiniri.
Umplutura din nisip
Pe terenul de fundare, imediat dupa receptionarea acestuia, se va realiza un pat
de nisip de 15-20 cm compactat.
În zona conductelor şi 30 cm peste creasta lor se va prevedea umplutură,
compactată manual, executată simultan pe ambele părţi pentru evitarea deplasărilor
laterale ale conductelor.
După proba de etanşeitate se va efectua umplerea totală cu pământ local bine
mărunţit, fără bulgări, bolovani, etc. şi compactarea în dreptul mufelor. Se va executa o
compactare corespunzătoare (min. 85-90%) pe toată grosimea stratelor de pământ.
La 50 cm deasupra tevilor si tuburilor se va amplasa o banda de avertizare din
polietilena de coloare maro.Banda de avertizare se monteaza pe toata lungimea retelelor
de canalizare.
Excedentul de pământ se va transporta în zona unde sunt necesare umpluturi, în
gropi etc., cu acordul organelor locale.
Căminele sunt echipate cu scări şi gol de acces. În cofrajul pereţilor căminului vor
fi montate înaintea betonării piese de trecere metalice simple, etanşe, pentru .
Se va acorda o deosebită atenţie etanşării trecerii conductelor prin piesele de
trecere, cu materiale performante, care să nu permită pătrunderea apelor meteorice în
interiorul căminelor.
La exterior, pereţii vor fi protejaţi cu spoială de bitum topit, aplicat în două straturi.
- 37 din 106 -
Racorduri
Racordurile de canalizare se vor realiza din tuburi de PVC, SN8 pentru
canalizare Dn 200 mm şi sunt preluate în canalizarea stradală prin piese de racord
speciale sau prin căminele de vizitare. Piesele de racord speciale vor fi cu articulaţie
sferică astfel încât să permită o deviaţie de maxim 11º în toate direcţiile ce preia
mişcările ulterioare pozării lor provenite din posibilele tasări din zona de îmbinare.
De asemenea, îmbinarea trebuie să fie etanşă, stabilă şi rezistentă în timp.
Racordurile de la rigola continua cu fante la caminel de vizitare vor avea o
adâncime minimă a radierului de 0.9 m(adancimea de inghet). Acestea vor avea o pantă
minimă de 0.5- 2%.
Cerinţele lucrărilor care trebuie executate includ, dar nu se limitează la:
 studierea condiţiilor locale şi întocmirea unei proceduri de lucru
specifice, care va include în mod obligatoriu un plan de evaluare a
riscurilor pentru siguranţa muncii.
 adaptarea la teren şi întocmirea detaliilor de execuţie suplimentare
considerate a fi necesare. Acestea vor fi prezentate spre aprobare
Inginerului
 executarea conductei suport şi de protecţie
 executarea conductelor noi
 racordarea la cămine
 execuţia testelor specifice.
Lucrari de constructii
S-au prevăzut, conform STAS 3051/91, cămine de vizitare în următoarele situaţii:
 în aliniamente, la distanţa de maxim 60 m,
 în punctele de intersecţie ;
 în punctele de schimbare a direcţiei.
Structura de rezistenţă a căminelor de vizitare se execută prefabricat din beton
simplu, beton armat sau beton slab armat şi se va executa conform SR EN 1917/AC
2006. Pentru adâncimi mai mari de 4 m căminele vor fi din beton armat.
STATIE DE POMPARE APE UZATE PROVENITE DE LA DEGIVRARE

/ANTIGIVRARE
CAP.I Generalitati
Pentru tranzitarea apei uzate provenite de la spalarea aeronavelor cu degivrant
spre punctul de evacuare se va realiza o statia de pompare .
Statia de pompare va fi un cheson din beton armat cu pompele montate
submersibil uscat si care se va executa la dimensiunile si forma prezentate in plansele
de detaliu.
- 38 din 106 -
Statia de pompare echipata cu :

 doua electropompe (una de rezerva)
 fitinguri (flanse, stuturi, reductii, teuri, etc)
 bara ghidaj pentru fiecare pompa
 lant pentru fiecare pompa
 cablu electric submersibil
Pentru calculul armăturilor s-a luat în considerare oţel-beton tip PC52 si OB37
produs în România, conform STAS 438/1-89; ST 009-96.
Art.1 Execuţia şi amenajarea platformei de lucru

Se va acorda o atenţie deosebită executării platformei deoarece de aceasta
depinde verticalitatea chesonului.
Platforma de lucru se va realiza din balast (0-71)mm (SR 662) grosime de 30 +
10 cm întreţinere.
Amenajarea platformei de lucru cuprinde operaţiile enumerate mai jos:
- trasarea platformei de lucru;
- curăţirea terenului
- indepartarea stratului vegetal;
- transportul pământului în depozit;
- împrăştierea balastului;
- udarea balastului până la realizarea umidităţii optime de compactare;
- compactarea mecanică a balastului cu mijloace mecanice corespunzătoare
astfel încât să asigure un grad de compactare de cel puţin 90-92%.
Art. 2. Execuţia primului tronson (cuţitul) chesonului şi lansarea lui
Pe platforma nivelată se execută cuţitul chesonului din beton C16/20 care se va
arma conform plansei de armatura anexata documentatiei.
Stratul de acoperire cu beton al armăturii va fi de 5 cm.
Betonul va fi în mod obligatoriu vibrat şi se va turna fără întreruperi. Protejarea
betonului se va face corespunzător condiţiilor climatice existente.
După decofrare partea exterioară a cuţitului se va nivela şi sclivisi astfel ca să nu
prezinte asperităţi.
Săpătura manuală începe de jur împrejurul cuţitului, simetric, în tronsoane de 1 m
şi pe o adâncime de cca. 0,1 m. Se vor evita săpături pe înălţime mai mare de 1 m sub
cuţitul chesonului fără măsuri speciale de protecţie. Săpătura în interior se poate începe
după ce betonul a depăşit 50% din clasă.
Art. 3. Turnarea celui de-al doilea tronson (inel) al chesonului şi lansarea lui
- 39 din 106 -
La realizarea tronsonului (inelului) se va ţine seama de planşele de cofrare şi

armare ale proiectului. Se va avea grijă să se lase goluri în cofraje de ф100 - 200 mm
pentru captarea apelor din strat, cât şi pentru drenurile forate şi evacuările necesare.
Amplasarea acestor goluri se va face conform detaliilor din planşe. Golurile se realizează
prin cuprinderea în cofraj printre armături a unor ţevi PVC cu diametrul corespunzător.
Pentru amplasarea platformei de forare, epuismente şi scara de acces se vor
monta praznuri pentru fixarea lor prin buloane.
Operaţiunile expuse în cadrul acestui articol se vor repeta pentru fiecare tronson
(inel) în parte, până la atingerea cotei superioare a« chesonului conform proiect
Pentru cheson se va deschide o fişă de către antreprenor în care se va nota:
data turnării betonului, cimentul folosit, natura agregatelor, armarea conform planşei, iar
după pătrunderea cuţitului în pământ se vor nota: natura straturilor întâlnite, consistenţa
lor, culoarea, cotele la care apar infiltraţiile, debitul de apă, cota planului de alunecare
(daca există), obstacole întâlnite, etc.
Art. 4. Execuţia radierului
Pe fundul chesonului se toarnă un beton egalizare de 20cm grosime si clasa
betonului C16/20.
CAP. II. MATERIALE UTILIZATE - CONDIŢII DE CALITATE
Art. 5. Betoane
Betonul care se toarnă în cuţitul şi tronsonul (inelul) chesonului va fi de
consistenţă fluidă, clasa C 16/20 cu un dozaj minim de 350 kg/mc şi Iucrabilitate la locul
de turnare: T 4 (10 - 15 cm).
Dimensiunea maximă a agregatelor să fie cel mult egală cu cea mai mică dintre
valorile:
- 1/4 din ochiul carcasei de armătură,
- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii;31 mm.
- Raportul a/c trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.
Lucrabilitatea betonului proaspăt obţinut la staţia de betoane se va stabili de
executant astfel încât ţinând seama de condiţiile de mediu şi de durata totală de
transport până la punerea în operă, să se realizeze condiţiile impuse la locul de turnare.
Art. 6. Oţel beton
Pentru armarea chesonului se foloseşte oţelul de tip OB 37 si PC 52.
Art. 7. Balast
Pentru realizarea platformei de lucru se foloseşte balast (STAS 662), sortul (0-
71) mm, granulozitate continuă, cu conţinut de (15-70)% în fracţiuni (0-7,1) mm şi 3% în
fracţiuni sub 0,02 mm
CAP. III. VERIFICAREA CALITĂŢII
- 40 din 106 -
Pentru executarea unei lucrări corespunzătoare din punct de vedere calitativ, pe

parcursul executării este obligatoriu să se facă verificări la toate fazele de execuţie, după
cum urmează:
Art. 8. Execuţia platformei de lucru
Realizarea platformei de lucru se va verifica în mod continuu, de la caz la caz,
vizual şi prin metode topografice;
- verificarea balastului (SR 662) se face pe loturi de acelaşi fel de agregate prin
metoda verificării de lot urmărindu-se:
- granulozitatea, corpuri străine, părţi levigabile, echivalentul granule plate şi
circulare.
- verificarea gradului de compactare a platformei.
Art. 9. Săparea, armarea şi betonarea chesonului

Controlul de calitate al acestei operaţiuni va avea în vedere următoarele aspecte:
- natura terenului săpat şi nivelul infiltraţiilor (care trebuie să corespundă cu
cel avut în vedere la proiectare).
- cota şi adâncimea chesonului;
- încastrarea în terenul de bază;
- verticalitatea chesonului;
- verificarea modului de armare conform proiectului;
- armătura să nu fie murdară de ulei, vopsea, pământ sau alte impurităţi;
- acoperirea cu beton a armăturii să fie cea prevăzută în proiect;
- verificarea dimensiunilor în plan a cofrajelor şi poziţionarea golurilor pentru
drenurile forate;
- verificarea turnării betonului fără întreruperi;
- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei următoare să nu
depăşească timpul de priză al betonului turnat în etapa anterioară în cazul nefolosirii
întârzierilor de priză.
In caz contrar, rostul de turnare se execută astfel:
- se curăţă suprafaţa rostului îndepărtând murdăria şi resturile de beton
neaderent;
- se tratează suprafaţa cu şpriţ de ciment (ciment + apă + nisip în cantitate
mică);
- se toarnă stratul următor de beton;
- verificarea tratării betonului după turnare prin protejarea suprafeţelor libere.
- Toate aceste verificări se fac conform Indicativ CP 012-2007, aprobat de
MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 şi în conformitate cu Leg nr.
10/95 şi în baza unui "Program pentru controlul calităţii lucrărilor" de comun
acord între proiectant, beneficiar, constructor. La toate aceste verificări se
- 41 din 106 -
încheie proces verbal de lucrări ascunse, proces verbal de recepţie calitativă

sau proces verbal
HIDRANT
Pe reţeaua de canalizare apă pluvila se va monta un hidrant subteran, având
diametrul Dn 100mm. În plan, hidrantul se va monta lateral la iesirea din statia de
pompare (cheson). Racordarea hidrantului se va face prin intermediul unui tronson de
ţeavă PEID, PE 100, Pn6 bar, cu De 90mm, pozată cu generatoarea superioară la limita
adâncimii de îngheţ.
Hidrantul va fi aprovizionat de la un furnizor si va fi insotit de agrementul tehnic.
MATERIAL, ASPECT: Hidrantul subteran Dn 100 se executa la adancimea de
îngropare: 1,25 m si conform detaliului prezentat in partea desenata a documentatiei.
Materialele si piesele principale fabricate din fonta cenusie: Corp ventil, corp
hidrant, baioneta de legatura, capac, placa de sustinere, capac închidere.
Piesele din fonta si otel sunt vopsite cu vopsea anticorosiva.
STRUCTURA, FUNCTIONARE: Montarea se face la iesirea din cheson, cu ajutorul unui
cot cu talpa DN 100. Hidrantul este îngropat în sol, iar lânga gaura de golire se executa
un loc de absorbtie a apei golite din nisip sau balastru. La partea de sus a hidrantului
subteran se monteaza cutia hidrant DIN 4055 pentru protejarea hidrantului, care este
marcat cu inscriptionarea HYDRANT sau H.
Dupa montarea hidrantului portativ se deschide ventilul hidrantului subteran cu
ajutorul cheii prin rotire în sens opus al mersului ceasornicului, iar închiderea se face prin
rotirea cheii în sensul mersului ceasornicului. În cazul deschiderii, tija filetata cu ajutorul
piulitei fluture ridica ventilul din corpul ventilului lasând liber drumul apei, totodata ventilul
prin ridicare închide gaura de golire.
În cazul închiderii tija filetata apasa ventilului în jos închizând drumul apei si
deschizând gaura de golire, deci apa ramasa în corpul hidrantului se scurge în patul de
nisip, înlaturând pericolul de înghet în timpul iernii. Nu necesita o întretinere speciala, la
montare în jurul gaurii de golire trebuie amenajat locul pentru apa golita din nisip sau
balastru. În cazul în care mecanismul s-ar avaria, se demonteaza capacul ventilului si tot
sistemul se scoate fara dezgroparea hidrantului. Durata de viata a hidrantului subteran
trebuie sa fie de cel putin 20 de ani.
9.4.1.3. FAZE DE PROBE SI PUNERE IN FUNCTIUNE
Conductele subterane exterioare de canalizare se verifica in conformitate cu
prevederile STAS 3051/91.
Verificarea transeii si a patului conductelor precum si verificarea conductelor
montate in transee se va face pe tronsoane cuprinse intre camine dar cel putin la 100 m,
controlandu-se in timpul montarii conductei daca nu au ramas corpuri straine in conducta
si daca imbinarile sunt corect executate.
La verificarile transeii si patului conductei se va urmari adancimea transeii,
aliniamentul, panta fundului si natura terenului.
Se admit abateri limita :
- 42 din 106 -
- la sant ± 10% fata de proiect

- la cota ± 3 cm fata de cotele proiectate
Verificarea la etanseitate se face intre doua camine consecutive inainte de
executia umpluturii, dupa ce s-a executat umplutura de nisip .
Se vor executa umpluturi de pamant partiale peste canal lasand libere imbinarile.
Umplerea cu apa a canalului se va face de la capatul aval, aerul evacuandu-se
pe la capatul amonte. Se lasa canalul plin cu apa min.24 ore. Presiunea de proba 0,5
bari timp de 15 minute.
In timpul probei se completeaza continuu apa pierduta, masurandu-se cantitatile
adaugate.
Toate operatiile vor fi consemnate in procese verbale de catre executant si
beneficiar.
Se vor face probe PROCTOR asupra compactarii umpluturii.
Incercarea de etanseitate
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au
ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de
etanseitate a canalului, pe portiuni.
In vederea incercarii, care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari
pregatitoare:
 umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere;
 inchiderea etansa a tuturor orificiilor;
 blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor susceptibile
de deplasare in timpul probei;
 incercarea la presiune interna cu apa (conform furnizorului de tuburi
PVC)
Tronsoanele de conducte, se umplu cu apa intre doua camine si se mentin
cel putin 2 ore la o presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara
cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu
urmatoarea formula:
Vcal.e = a *d* l + 1,3 *x
unde:
Vcal.e - cantitatea de apa scursa, [dm3];
a - constanta care depinde de materialul conductei si de felul montarii
(pentru conducte PVC: a = 0,5)
d - diametrul interior al tevii, [m]
l - lungimea conductei incercate, [km]
x - numarul caminelor aflate pe tronsonul incercat.
- 43 din 106 -
In cazul in care rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare,

se iau masuri de remediere, dupa care se reface proba.
9.4.2. RECEPTII SI VERIFICARI
INAINTEA PUNERII ÎN OPERĂ
Toate materialele şi echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a
constata dacă nu au suferit degradări de natură să le reducă starea tehnică şi calitativă,
iar în cazul în care nu pot fi remediate eventualele defecţiuni, materialele vor fi înlocuite.
IN TIMPUL EXECUTIEI
Pe parcursul executării lucrărilor se verifică calitatea operaţiilor la elementele
fizice ale conductei :
1. Aspectul şi natura materialului: dimensiuni, aspectul şi natura materialului
Verificarea se face vizual, în proporţie de 100%, înainte de lansarea în şanţ
pentru îmbinare.
Nu se admit alte tipuri de materiale (faţă de cele prevăzute în proiect) şi nici
defecte ale materialului respectiv (fisuri ; goluri ; incluziuni de alte materiale, etc).
In urma verificării aspectului şi naturii materialului conductei se încheie Proces
– verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor.
Dimensiunile (diametrul) conductei se verifică prin măsurare directă, înainte de
lansarea în şanţ pentru îmbinare. Se face cel puţin o verificare pe fiecare tronson de
acelaşi diametru.
In urma verificării diametrelor conductei se încheie Proces – verbal de
verificareconstatare a calităţii lucrărilor.
2. Pregătirea tranşeii pentru montarea conductei Inainte de pozarea conductei se
face verificarea vizuală (100%) a tranşeii, urmărindu -se :
 executarea în tranşee a adâncimilor şi lărgimilor în dreptul îmbinărilor
cu mufe, care se execută în tranşee
 pregătirea tranşeii în zonele de intersecţie cu alte utilităţi
 finisarea manuală a patului conductei Nu se admit : denivelări ;
neuniformităţi ale stratului de aşezare pe toată lungimea şanţului.
3. asamblarea şi etanşarea tuburilor. Verificarea asamblării şi etanşării tuburilor
presupune :
 verificarea stratului de aşezare, a stării şanţului urmărindu-se :
- executarea patului de pozare şi montarea conductei numai în
uscat, eventual cu epuismente
- luarea de măsuri de evitare a inundării accidentale a tranşeii
când conducta montată nu e acoperită, pentru a nu fi flotată
- umplutura parţială a conductei, cu excepţia îmbinărilor ,
pentru proba de etanşeitate a acesteia
- 44 din 106 -
- protejarea conductei montate împotriva pătrunderii

impurităţilor .
Nu se admit:
- nerespectarea unghiului de rezemare pe patul de pozare ;
- neuniformităţi ale stratului de aşezare pe toată lungimea şanţului ;
- executia lucrarilor cu apă în şanţ sau posibilitatea de inundare a tranşeii.
La finalizarea acestor verificări se încheie Proces – verbal de verificare-
constatare a calităţii lucrărilor.
Staţia de pompare
La instalaţiile hidraulice şi la agregatele de pompare se va da o atenţie
deosebit ã la:
- mãsurarea excentricitãţii axului agregatului ;
verificarea cotelor de montare a agregatelor faţã de reperul de referinţã ;
- verificarea instalãrii corecte a armãturilor ;
- verificarea funcţionãrii şi etanşeitãţii realizatã de organele de închidere ;
- verificarea execuţiei trecerilor conductelor prin pereţi .
Montarea conductelor
La conductele din PVC se verifică :
- starea de curăţenie a suprafeţei de rulare a mufei şi capătului drept al
tubului
- rularea uniformă a inelului de etanşare din elastomeri, pe tot conturul.
Verificarea se face vizual, înainte de lansarea în şanţ, în proporţie de
100%.
Nu se admit :
 nerespectarea condiţiilor privind folosirea materialelor şi
echipamentelor prevăzute în proiect
 nerespectarea traseelor conductelor şi amplasării echipamentelor
prevăzute în proiect
 defecte de aspect
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi echipamente care
corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor în vigoare specifice
fiecărui tip de material şi agrementelor tehnice.
DUPĂ PUNEREA ÎN OPERĂ
Probarea instalaţiilor executate cu ţevi din PP/PVC-KG se efectuează conform
standardelor şi reglementărilor tehnice specifice, în vigoare ( Normativ C 56 ; Normativ I
9 ; Norme sanitare, etc)
- 45 din 106 -
1.Montarea armăturilor
1a)Tipul armăturii şi locul de montare
Verificarea se face, în proporţie de 100%, după montarea în instalaţie, înainte de
proba de presiune.
1b)Accesul şi posibilitatea de manevrare
Se verifică spaţiul de acces şi manevră, vizual şi prin acţionare directă
Verificarea se face, în proporţie de 100%, după montarea în instalaţie, înainte de
proba de presiune.
La finalizarea verificării se încheie Proces – verbal de verificare-constatare a
calităţii lucrărilor
PROBE LA FAZA DETERMINANTA
Proba de etanşeitate – pentru conductele cu curgere gravitaţională Se verifică
curgerile de apă pe traseul conductei şi la punctele de îmbinare. Verificarea se face
vizual, în proporţie de 100%, înainte de acoperire, la cel puţin 24 ore după efectuarea
ultimei îmbinări, având aceleaşi faze ca la conductele sub presiune, verificându-se
suplimentar următoarele:
- panta conductei;
- cota fundului canalului în orice secţiune;
- închiderea etanşă a tuturor orificiilor;
- blocarea extremităţilor şi a tuturor punctelor susceptibile de deplasare în timpul
probei ;
- umplerea conductelor cu apă cu cel puţin 24 ore înainte
- pierderile de apă. Nu se admit scurgeri de apă vizibile.
Se admite:
- o abatere de 10% la panta conductei prevăzută în proiect ;
- o toleranţă de  3 cm la cota fundului canalului.
La finalizarea probei se încheie Proces – verbal pentru proba de etanşeitate a
conductelor cu curgere gravitaţională.
Proba de funcţionare Se realizează, în proporţie de 100%, după încheierea
execuţiei reţelei, pentru conductele cu curgere gravitaţională,verificându –se:
– funcţionarea întregii reţele, vizual – debitul, prin măsurare ;
– poziţia şi execuţia căminelor, vizual ;
– refacerea spaţiilor verzi, vizual;
La finalizarea probei se încheie Proces – verbal de control pentru proba de
funcţionare a instalaţiei.
- 46 din 106 -
La staţia de pompare
La instalaţiile hidraulice ale staţiei de pompare :
-încercarea hidraulicã la presiune a conductelor şi armãturilor
-efectuarea probei de presiune la debitul maxim prevãzut în proiect
Proba de presiune se considerã reuşitã dacã dupã trecerea unui interval de o
orã, presiunea de probã (1.5 x P regim), nu scade cu mai mult de 10 % şi nu apar
scurgeri vizibile în staţie. Se va face încercarea fiecãrui agregat în parte prin urmãrirea
indicaţiilor manometrului de pe conducta de refulare şi a ampermetrului respectiv, care
trebuie sã corespundã cu parametrii indicaţi în proiect
PROBE LA RECEPTIA PRELIMINARĂ
Proba generală a instalaţiei (probarea pe ansamblu a conductelor) se execută
conform probei pe tronsoane, verificându–se:
– montarea tuturor armăturilor şi dispozitivelor prevăzute în proiect ;
– umplerea întregii instalaţii ;
– etanşeitatea tuturor îmbinărilor dintre tronsoane, la armături şi dispozitive .
Proba se efectuează, în proporţie de 100%, înainte de punerea în funcţiune.
In timpul probelor nu se admit:
-scurgeri de apă vizibile, pete de umezeală pe conducte, în zona mufelor, la
îmbinări.
La finalizarea probei se încheie Proces – verbal pentru proba de presiune.
LA RECEPŢIA FINALĂ (la expirarea perioadei de garanţie) La finalizarea
recepţiei se încheie Proces – verbal de recepţie finală în care se comisia de recepţie
finală îşi consemnează observaţiile şi concluziile în urma examinării lucrării şi a
documentelor.
10. CAIET DE SARCINI PENTRU DREN LONGITUDINAL
10.1 PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplică lucrărilor de drenuri flexibile în săpătură

deschisă cu rol de:
 colectarea şi evacuarea dirijată a apelor din infiltraţii;
 coborârea nivelului apei freatice, atunci când aceasta influenţează defavorabil
comportarea corpului drumului sau a altor lucrări;
Caietul de Sarcini cuprinde condiţiile ce trebuie îndeplinite pe parcursul execuţiei
lucrărilor, precum şi controlul de calitate şi criteriile de recepţie a lucrărilor.
Drenul longitudinal se propune a se executa pe doua zone astfel:
- pe zona intre capatul existent al pistei si zona de prelungire a acestei(zona nou
proiectata);
- pe zona cuprinsa intre caile de rulare A, B, C.
- 47 din 106 -
In ambele cazuri se va executa un dren cu functionalitate gravitationala. Rolul lui

este de preluare a apelor cantonate in straturile de argila cu continut mare de nisip si
evacuarea acestuia in afara zonei de pista PDA si platforma.
Pe prima zona din capatul pistei PDA Drenul longitudinal va fi amplasat imediat la
capatul stanga - dreapta structurii rutiere, imediat sub aceasta si va fi de tip dren
imperfect.
Solutia constructiva aleasa pentru realizarea drenului (in ambele cazuri) este
urmatoarea:
- Filtru de geotextil amplasat pe suprafata excavata;
- Tub riflat din PVC (diam. 110mm) care la randul sau va fi infasurat cu un
geotextil;
- Umplutura drenanta din material granular (balast).
- In cazul drenurilor imperfect nu se executa radier din beton.
- Radierul drenului este de tip elastic si se realizeaza printr-un strat de balast la
baza de 20 cm. Dupa pozarea tubului riflat se va umple transeea pana la cota
finala cu umplutura din balast necompactat.
- Materialul drenant din corpul drenului este balastul de rau ;
- Colectarea apelor din dren se face prin tub de PVC sau polietilena prevazute
cu fante.
Dimensiunile drenului longitudinal sunt cele prezentate in plansele anexate si vor
fi executate conform acestora.
Tehnologia de executie a drenului va fi facuta cu sapatura deschisa, mecanizat.
Executia drenului se va face din aval spre amonte, pe sectoare de 15-20m,
etapizat.
10.2 MATERIALE
10.2.1 Material drenant-Balast

Materialul drenant din corpul drenului este balastul de rau care trebuie sa
respecte cerintele din SR EN 13043/2003, SR EN 13242+A1/2008, SR EN
12620+A1/2008.
Nu se admit corpuri straine, iar continutul de parti levigabile trebuie sa fie
conform stasurilor in vigoare .
10.2.2 Tuburi de drenaj perforate
Pentru colectarea şi evacuarea apei din drenuri se vor folosi tuburi riflate
perforate din PVC sau polietilena cu diametrul 110mm.
Fantele de la tuburile perforate, de dimensiuni 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm,
trebuie să asigure o suprafaţă activă (de intrare a apei în tub) de 24 ... 50 cm2 pe 1 m de
tub.
- 48 din 106 -
10.2.3 Tuburi netede neperforate rigide din PVC sau PP
Tuburile netede neperforate se folosesc pentru realizarea capetelor de aerisire la

drenurilor si la racordarea tuburilor riflate la caminele de vizitare.
Diametrul exterior al tuburilor este 110 mm.
10.2.4 Filtru
Ca filtru la dren se va folosi material geotextil de tipul neţesut şi neimpregnat conform

Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii –
Indicativ NP 075-2002, cu următoarele caracteristici:
 rezistenta la tractiune: min. 7kN/m;
 alungirea la rupere: <70%;
 coeficient de permeabilitate transversala: KT>1 x 10-4m/s;
 poansonarea cu CBR >1000N;
 dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de
geotextil: d90<0,15mm,
 materialul procurat nu va fi < 200 gr/mp.
10.2.5 Beton
Pentru protectia capetelor de dren (longitudinal, ranfort, spic) si pentru realizarea

radierului caminelor de vizitare se foloseste betonul C16/20 preparat si pus in opera
conform CP 012/2002 .
10.2.6 Elemente prefabricate din beton armat
Pentru realizarea caminelor de vizitare se vor folosi elemente tubulare cu

diametrul d=1000 mm si capace prefabricate din beton armat in conformitate cu NE
013/2002 .
10.2.7 Otel beton
Pentru scarile de acces si capacele de acoperire ale caminelor de vizitare otelul

beton folosit va fi de tipul OB 37 si PC 52 cu diam de 20 mm.
10.3 OPERATIUNI TEHNOLOGICE
Operatiile tehnologice care trebuiesc realizate in timpul executiei sunt

urmatoarele:
- Lucrari pregatitoare;
- Executia propriu-zisa a lucrarilor dupa cum urmeaza:
- Aprovizionarea cu material de drenaj;
- Montarea instalatiei de ghidaj;
- Montarea utilajului pentru inceperea excavatiei;
- Realizarea transeei;
- Pozarea filtrului de geotextil;
- 49 din 106 -
- Pozarea tuburilor;
- Executarea racordarii la gurile de descarcare;
- Acoperirea drenului cu balast;
- Inchiderea drenului .
10.4 LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările

pregătitoare:
 semnalizarea zonei de lucru;
 verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în vecinătatea amprizei si va
lua toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranţă;
 trasarea lucrărilor;
 asigurarea scurgerii apei din amplasament.
10.5 EXECUŢIA LUCRARILOR

10.5.1 Săpătura
Panta longitudinală a drenurilor cu radier elastic se stabileşte în funcţie de relief,

cu asigurarea scurgerii apei (între 0,2 % şi panta maximă admisă pentru şanţuri şi rigole
neprotejate.
Lucrările se vor executa din aval către amonte, cu asigurarea permanentă a
scurgerii apelor colectate.
Fiecare tronson de dren început, va fi umplut cu material drenant în aceeaşi zi de
lucru.
Săpăturile se vor executa cu pereţi verticali, fără sprijiniri până la adâncimea de:
- 1,0 m în pământuri plastic vărtoase şi nisipuri în stare îndesată;
- 1,5 m în pământuri tari.
Peste aceste adâncimi, săpăturile se vor face cu sprijiniri sau cu taluze.
Distanta minima fata de marginea sapaturii pana la care este permisa circulatia
rutiera este de 1.5 H – 2.0 H (unde H este adancimea drenului).
10.5.2 Umplutura in corpul drenului
După aşternerea filtrului geotextil şi pozarea tubului drenant, corpul drenului se

realizează în straturi compactate manual, pe toată lungimea tronsonului. Primii 30 cm se
realizeaza din pietris sort 8 – 31mm, peste care se executa umplutura din balast.
Suprapunerea fasiilor de geotextil trebuie sa fie pe o lungime de 20cm.
- 50 din 106 -
10.5.3 Capacul drenului
Capacul impermeabil al drenului se realizeaza din pământ argilos, bine

compactat, protejat cu pământ vegetal însămânţat pentru drenurile ranfort sau este
constituit din structura rutiera a pistei pentru drenurile longitudinale.
10.5.4 Puţuri de aerisire
La capătul amonte al drenurilor se montează tuburi netede din PVC cu Ø 110

mm, prelucrate la capatul superior pentru realizarea de fante care asigură ventilaţie
naturală. Puţurile de aerisire (2 buc – CV1 si CV2) sunt fixate la suprafaţa terenului
printr-un radier din beton simplu C16/20 cu dimensiunile 0.40x0.40x0.30m.
10.5.5 Capul de dren
Capul de dren are rolul de evacuare controlată a apelor colectate de dren şi de a

asigura condiţiile pentru revizie şi întreţinere.
Capul de dren se execută din beton C16/20 cu dimensiunile in conformitate cu
plansele de executie.
10.5.6 Camine de vizitare
Pentru controlul operativ al modului de functionare al drenurilor în timpul si dupa

executarea acestora, se vor prevedea 2 camine de vizitare amplasate la distantele
prevazute in plansele anexate, pe toata lungimea drenului.
Caminul de vizitare este realizat din tuburi prefabricate din beton, cu diametrul de
1000 mm si prevazut cu capac cu gauri pentru ventilare naturala.
Radierul caminelor se realizeaza din beton simplu de clasa C16/20. Cota
radierului va fi mai jos cu 0.50m fata de cota tubului drenului de acces in camin.
Tuburile de acces si evacuare au lungimea de 1.00 m si sunt din tub neted de
PVC, avand acelasi diametru cu al tuburilor perforate. Tubul de acces trebuie sa fie cu
cel putin 10cm deasupra tubului de evacuare.
Spatiul perforat din jurul tuburilor netede, in zona de intrare in tubul de beton se
colmateaza cu mortar de ciment M100 si prevazute cu piese de trecere.
Nota: La realizarea drenului se vor avea în vedere „Instrucţiunile tehnice
departamentale privind proiectarea, execuţia, revizia şi întreţinerea drenurilor pentru
drumuri publice” – Indicativ AND 513/2002.
11. CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE BETOANE
11.1 GENERALITATI
Capitolul tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia

elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat pentru
realizarea urmatoarelor constructii:
- Statia de pompare (cheson);
- Camine de vizitare;
- 51 din 106 -
- Gura de varsare.
La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi
beton precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile
specifice cuprinse în capitolele conexe. De asemenea se vor avea în vedere şi
reglementările cuprinse în Codurile NE 012, “Cod de practică pentru producerea
betonului” – indicativ CP 012/1-2007 şi prevederile din CP 012/2007. Clasa de rezistenţă
a betonului este definită conform CP 012/1-2007 pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil
(f.ck.cub), care este rezistenţa la compresiune în N/mm2, determinată pe cilindri de ∅
150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 zile, sub a cărui
valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate.
Pentru asigurarea durabilităţii, proiectul va ţine cont de modul şi gradul în care
lucrarea este expusă la unii factori agresivi ai mediului şi va respecta CP 012/1-2007,
capitolul “Clase de expunere în funcţie de acţiunile datorate mediului inconjurător”. Dacă
după analizarea condiţiilor speciale de mediu se impun măsuri speciale, clasa de
rezistenţă a betonului va fi stabilită în acord cu următorii parametri: - clasele de expunere
- dimensiunea nominală maximă a agregatelor - clasa de cloruri conţinute funcţie de tipul
utilizării betonului.
11.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

11.2.1 Ciment
Cimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din
standardele profesionale. Cimenturile uzuale se clasifică după cum urmează:.
• Ciment Portland (tip I) conform SR EN 197-1:2011;
• Ciment Portland compozit (tip II) conform SR EN 197-1:2011
• Ciment de furnal (tip III) conform SR EN 197-1:2011
• Ciment puzzolanic (tip IV) conform SR EN 197-1:2011;.
• Ciment compozit (tip V) conform SR EN 197-1:2011.
11.2.2 Livrare şi transport
Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau vrac, transportat în vehicule
rutiere sau vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.
În cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere, cu
recipiente speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z. V. C. cu descărcare
pneumatică.
Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi
transportului.
În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare),
livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:
• tipul de ciment şi fabrica producătoare;
• data sosirii în depozit;
• numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în
acesta;
- 52 din 106 -
• garanţia respectării condiţiilor de păstrare;

• numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator
autorizat şi datele conţinute în acesta, inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare, în toate
cazurile în care termenul de garanţie a expirat.
Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în
contractul între furnizor şi utilizator.
Pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu prevederile
standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea
probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a
utilizatorului.
De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa
utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută atât de producător
cât şi de utilizator.
Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă
este necesar se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.
11.2.3 Depozitarea
Depozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si
calitativa a cimentului conform prevederilor din capitolul 9.9 si anexa H.1 din CP
012/1/2007, si dupa examinarea documentelor de certificare a calitatii .
Trebuie verificat deasemenea capacitatea de depozitare in silozurile, si pana la
terminarea efectuarii tuturor verificarilor, cimentul. va fi depozitat in depozitul tampon
inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in silozuri, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale, si silozurile trebuie sa aiba marcate tipul de ciment.
Termenul de garantie prescris de producator trebuie observat pentru fiecare tip
de ciment utilizat.
Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă
a acestuia, conform prevederilor din CP 012/1-2007, inclusiv prin constatarea existenţei
şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii libere de
depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special
amenajate.
Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul
tampon inscripţionat. Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu
au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de
ciment.
Depozitarea cimentului ambalat în saci, trebuie să se facă în încăperi închise.
Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de
ciment depozitate în fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor.
Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri, dispuse cu interspaţii, pentru a se
asigura circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii
exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie.
- 53 din 106 -
Stivele vor avea cel mult 10 rînduri de saci suprapuşi. Nu se va depăşi termenul
de garanţie prescris de producător, pentru tipul de ciment utilizat. Cimentul rămas în
depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de depozitare, va putea fi
întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat, numai după verificarea stării de
conservare şi a rezistenţelor mecanice.
Controlul calităţii cimentului Controlul calităţii cimentului se face in conformitate
cu cerintele CP 012/1-2007. Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele
seria SR EN 196:2006.
11.2.4 Agregate
Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între
2201 şi 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală
şi/sau concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în SR EN 12620:2008. Pentru
prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel
încât să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului, în zona
recomandată conform ANEXEI “L” din CP 012/1-2007.
11.2.5 Producerea şi livrarea agregatelor
Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de
calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de
certificare acreditat.
Staţiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcţiona numai pe bază de
atestat eliberat de o comisie internă. în prezenţa unui reprezentant desemnat de I.S.C
(Inspectoratul de Stat in Constructii).
Pentru obţinerea atestatului, staţiile de producere a agregatelor trebuie să aibă
un sistem propriu de asigurare a calităţii (sau să funcţioneze în cadrul unui agent
economic cu sistem de asigurare a calităţii care să cuprindă şi această activitate) care să
fie cunoscut, implementat şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor
din reglementări, comenzi sau contracte.
Şeful staţiei va fi atestat de I.S.C. prin inspecţiile teritoriale. Reatestarea staţiei
se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, staţiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de:
• autorizaţiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească
natura zăcământului;
• documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităţii adoptat (de exemplu:
manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaţionale, plan de
calitate, regulament de funcţionare, fişele posturilor, etc);
• depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate
şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate;
• utilaje de sortare etc., în bună stare de funcţionare, atestate CNAMEC
(Comisia Natională de atestare a maşinilor şi echipamentelor de construcţii);
- 54 din 106 -
• personal care va avea cunoştinţele şi experienţa necesare pentru acest gen de

activităţi, ce se va dimensiona în concordanţă cu prevederile sistemului de asigurare a
calităţii;
• laborator autorizat, sau dovada colaborării prin convenţie sau contract, cu alt
laborator autorizat.
Comisia de atestare internă va avea următoarea componenţă:
• preşedinte – conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de
specialitate) sau în lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil
tehnic cu execuţia", angajat permanent sau în regim de colaborare;
• membri;
• specialist cu atribuţii în domeniul controlului de calitate;
• specialist cu atribuţii în domeniul mecanizării;
• şeful laboratorului autorizat al unităţii tutelare sau al laboratorului cu care s-a
încheiat o convenţie sau un contract de colaborare. În cazul în care atribuţiile
specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcţii (în
conformitate cu sistemul de asigurare a calităţii adoptat) de una din persoanele
nominalizate în comisie, nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru
participarea la acţiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinţele necesare
verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate. Verificările periodice se vor face
trimestrial de către comisia de atestare pentru menţinerea condiţiilor avute în vedere la
atestare şi funcţionarea sistemului de asigurare a calităţii. În vederea rezolvării
neconformităţilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale sau a
inspecţiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staţia de preparare
agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau corective după caz. Ducerea la
îndeplinire a acţiunilor corective se comunică în maximum 24 ore organului constatator
pentru a decide în conformitate cu prevederile următoare.
În situaţia constatării unor deficienţe cu implicaţii asupra calităţii agregatelor se
vor lua următoarele măsuri:
OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puţin una din
următoarele deficienţe:
• deteriorarea pereţilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
• deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
• lipsa personalului calificat ce deserveşte staţia;
• nerespectarea instrucţiunilor de întreţinere a utilajelor;
• alte deficienţe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
OPRIREA funcţionării staţiei de producere a agregatelor în baza uneia din
următoarele constatări:
• dereglarea utilajelor de sortare, spălare a agregatelor;
- 55 din 106 -
• obţinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor;

•nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare;
• nefuncţionarea sistemului de asigurare a calităţii. În aceste cazuri reluarea
activităţii în condiţii normale se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de
către comisia de atestare. Alegerea dimensiunii maxime a ag regatelor se va face
conform celor prezentate în paragraful "Proiectarea amestecului". Agregatele ce sunt
utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie verificate în
prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.
11.2.6 Transportul şi depozitarea
Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului
sau depozitării.
Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi
rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu
înălţime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite
depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.
11.2.7 Controlul calităţii agregatelor
Controlul calităţii agregatelor este prezentat în CP 012/1-2007, iar metodele de
verificare sunt reglementate în STAS 4606/80. Pentru elementele prefabricate se va
respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.
11.2.8 Apa
Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din
reţeaua publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească
condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 1008- 2003.
11.2.9 Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
• îmbunătăţirea lucrabilităţii betoanelor destinate executării elementelor cu
armături dese, secţiuni subţiri, înălţime mare de turnare;
• punerea în operă a betoanelor prin pompare;
• îmbunătăţirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la
intemperii sau situate în medii agresive;
• îmbunătăţirea comportării la îngheţ - dezgheţ;
• realizarea betoanelor de clasă superioară;
• reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcţie de
cerinţele tehnologice;
• creşterea rezistenţei şi a durabilităţii prin îmbunătăţirea structurii betonului.
Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările specifice sau agrementele
tehnice în vigoare.
- 56 din 106 -
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile

menţionate în tabelul următor:
În cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabel, executantul apreciază că din
motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita
avizul proiectantului şi includerea acestora în documentaţia de execuţie.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaţiei de aditivi se va face după caz de
Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din
NE 012/2-2010 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele prefabricate se va respecta si
Codul de practica NE 013-02.
În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror
compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută, este obligatorie efectuarea de
încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate.
Condiţiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite)
prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz
la caz în funcţie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menţionate în fişa tehnologică de
betonare.
11.2.10 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităţi
de peste 5% substanţă uscată faţă de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii
caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi speciale.
Adaosurile pot îmbunătăţi următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea,
gradul de impermeabilitate, rezistenţa la agenţi chimici agresivi.
Există două tipuri de adaosuri:
• inerte, înlocuitor parţial al părţii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca.
10% cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
îmbunătăţirea lucrabilităţii şi compactităţii betonului.
• active, caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adaosului.
Adaosuri active sunt: zgura granulată de furnal, cenuşă, praful de silice, etc.
În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în
considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă. Utilizarea adaosurilor se face
în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agremente tehnice sau pe
baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate.
Condiţiile de utilizare, condiţiile tehnice pentru materiale componente,
prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la
caz, funcţie de tipul şi proporţia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ
proprietăţile betonului sau să provoace corodarea armăturii.
Utilizarea cenuşelor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări
speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătăţii.
Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile fizico -
chimice ale acestora să nu sufere modificări.
- 57 din 106 -
11.2.11 Cerinţe privind caracteristicile betonului

Compoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinţele privind rezistenţa şi
durabilitatea acestuia să fie asigurate. Cerinţe pentru rezistenţă Relaţia între raportul A/C
şi rezistenţa la compresiune a betonului trebuie determinată pentru fiecare tip de ciment,
tip de agregate şi pentru o vârstă dată a betonului. Adaosurile din beton pot interveni în
determinarea efectivă a raportului A/C.
Rezistenţele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt conform
Tabel 7 din CP 012/1- 2007.
11.2.12 Cerinţe pentru durabilitate
Pentru a produce un beton durabil care să reziste expunerii la condiţiile de mediu
concrete din amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii
trebuie respectate următoarele cerinţe:
• selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conţină
impurităţi care pot dăuna armăturii;
• alegerea compoziţiei astfel încât betonul:
• să satisfacă toate criteriile de performanţă specificate pentru
betonul întărit. • să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură
compactă pentru protejarea armăturii.
• să se evite acţiunile interne ce dăunează betonului (exemplu:
reacţie alcali - agregate).
• să reziste acţiunilor externe cum ar fi influenţele mediului
înconjurător.
• amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului
proaspăt să se facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie
uniform distribuite în amestec, să nu segrege şi betonul să realizeze o structură
compactă;
• tratarea corespunzătoare a betonului pentru obţinerea proprietăţilor
dorite ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii.
Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum
şi păstrarea caracteristicilor betonului la acţiunile fizico - chimice în timpul duratei de
serviciu proiectate sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului.
În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcţie de clasa
de expunere în care este încadrat elementul din beton.
Nivelele de performanţă la impermeabilitatea betoanelor sunt:
Adâncimea limită de pătrundere a apei (mm)
Presiunea apei (bari) 100 200
Grad de impermeabilitate
11.2.13 Cerinţe de bază privind compoziţia betonului
Condiţii generale
- 58 din 106 -
Alegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de

către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un
laborator autorizat.
În absenţa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri
preliminare.
În acest caz, producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă o
consistenţă necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor.
Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fost
proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută.
În aceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să
fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost
proiectate.
Betonul trebuie să fie durabil, să realizeze o bună protecţie a armăturii. Date
privind compoziţia betonului.
În cazul amestecului proiectat, trebuie specificate următoarele date de bază: •
clasele de expunere
• dimensiunea nominală maximă a agregatelor
• clasa de cloruri conţinute funcţie de tipul utilizării betonului.
Staţia de betoane şi utilizatorul
Staţia de betoane şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda
beton, numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind
compoziţia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare precum şi
partea de structură în care se va folosi. Livrarea betonului trebuie însoţită de un bon de
livrare - transport beton.
Compoziţia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat;
stabilirea compoziţiei betonului trebuie să se facă:
• la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane;
• la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate;
• la schimbarea tipului de aditiv;
• la pregătirea executării unor elemente ale podului, care necesită un beton cu
caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de
C20/25.
Proiectarea amestecului
Cerinţe privind consistenţa betonului Lucrabilitatea reprezintă capacitatea
betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiţii prestabilite şi de a fi compactat
corespunzător. Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului. Consistenţa
betonului proapăt poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului,
remodelare VE - BE, grad de compactare şi răspândire conform prevederilor CP 012/1-
2007.
Cerinţe privind granulozitatea agregatelor
- 59 din 106 -
Se vor respecta prevederile CP 012/1-2007. Cerinţe privind alegerea tipului,

dozajului de ciment şi a raportului A/C Recomandări privind alegerea tipului de ciment
sunt prezentate în CP 012/1-2007. Raportul A/C este stabilit funcţie de condiţiile de
rezistenţă impuse betonului. Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare
urmărindu-se realizarea cerinţelor. Cerinţe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor
Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităţi încât să nu
reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii. Utilizarea aditivilor
se face conform prevederilor CP 012/1-2007pe baza instrucţiunilor de folosire, care
trebuie să fie în acord cu reglementările specifice sau agrementele tehnice, bazate pe
determinări experimentale.
11.3 NIVELE DE PERFORMANŢĂ ALE BETONULUI
Betonul proaspăt
Se vor respecta prevederile NE 012, NE 013-2002 şi CP 012/1-2007 cu privire la:
• Consistenţă
• Conţinutul de ciment şi raportul apă/ciment
• Conţinutul de aer
• Dimensiunea maximă a agregatelor Betonul întărit Rezistenţa la compresiune
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice care este rezistenţa la
compresiune N/mm2, determinată pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de
150 mm.
Valorile acesteia sunt conform CP 012/1-2007. Evoluţia rezistenţei betonului În
unele situaţii speciale, este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei betonului la
anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a
determinat clasa betonului. În aceste cazuri, epruvetele vor fi păstrate în condiţii similare
cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite.
În cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări
nedistructive, sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.
Rezistenţa la penetrarea apei
Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1-2007.
Rezistenţa la îngheţ – dezgheţ
Valorile caracteristice sunt conform CP 012/1-2007.
Densitatea betonului
Funcţie de densitate, betoanele se clasifică în:
• betoane uşoare - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105°C) de
maxim 2000 kg/m3. Sunt produse în întregime sau parţial prin utilizarea agregatelor cu
structură poroasă.
• betoane cu densitatea normală (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea
aparentă în stare uscată (105°C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500
kg/m3.
- 60 din 106 -
• betoane grele - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105°C) mai

mare de 2500 kg/m3.
11.4 PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat în activitatea de producere şi control a betonului, va avea

cunoştinţele şi experienţa necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de
activităţi. Se vor respecta prevederile NE 012 & CP 012/1-2007, iar pentru elementele
prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02.
Staţia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu
una sau mai multe instalaţii (secţii) de preparat beton sau betoniere.
Certificarea calităţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului, în
conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calităţii în
construcţii din 1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii. Staţiile
de betoane vor funcţiona numai pe bază de atestat intern, eliberat la punerea în
funcţiune, conform prevederilor NE 012.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri:
• Agregate ± 3%
• ciment şi apă ± 3%
• adaosuri ± 3%
• aditivi ± 5% .
Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau
cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor
folosi numai betoniere cu cădere liberă. Prin amestecare trebuie să se obţină o
distribuţie omogenă a materialelor componente şi o lucrabilitate constantă.
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face
începând cu sortul de agregate cu granulaţia cea mai mare.
Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec
omogen.
Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de
mediu şi de tipul instalaţiei.
Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului
component.
Durata de amestecare, se va majora după caz pentru:
• utilizarea de aditivi sau adaosuri;
• perioade de timp friguros;
• utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
• betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm). Se recomandă ca
temperatura betonului proaspăt, la începerea turnării, să fie cuprinsă între 5°C şi 30°C.
- 61 din 106 -
Durata de încărcare a unui mijloc de transport, sau de menţinere a betonului în buncărul

tampon, va fi de maximum 20 minute. La terminarea unui schimb, sau la întreruperea
preparării betonului pe o durată mai mare de o oră, este obligatoriu ca toba betonierei să
fie spălată cu jet puternic de apă, sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită
complet. În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane),
utilizatorul (executantul) trebuie să aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte
compoziţia betonului, pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiţii
corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluţia în timp a rezistenţei şi durabilităţii
betonului din structură. Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare,
sau la livrare.
Producătorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului
următoarele informaţii de bază:
• denumirea staţiei (fabricii) producătorului de beton;
• denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului,
seria înregistrării certificatului şi actul doveditor al atestării;
• data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul, precizarea
orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă);
• numărul de înmatriculare al mijlocului de transport;
• cantitatea de beton (m3 ). Bonul de livrare trebuie să conţină datele conf. Pct
7.3. din NE 012/1-2007.dea următoarele date: * Pentru amestecul (compoziţia)
proiectat(ă);
• clasa de rezistenţă;
• clasa de consistenţă a betonului;
• tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului;
• tipul de agregate şi granula maximă;
• tipurile de aditivi şi adaosuri;.
• date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de
impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi
notate în conformitate cu prevederile CP 012/1-2007. Aceste informaţii pot proveni din
catalogul producătorului de beton, care trebuie să conţină informaţii cu privire la
rezistenţa şi consistenţa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziţia
betonului.
Pentru amestecul prescris:
• detalii privind compoziţia betonului, de exemplu, conţinutul de ciment şi tipurile
de aditivi sau adaosuri;
• clasa de consistenţă.
În ambele cazuri, trebuie consemnate în bonul de livrare, data şi ora sosirii
betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului
la livrare şi temperatura mediului ambiant.
După maximum 30 zile de la livrarea betonului, producătorul este obligat să
elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă. Rezultatele necorespunzătoare,
- 62 din 106 -
obţinute pentru probele de beton întărit, vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30

zile de la livrarea betonului. Această condiţie va fi consemnată obligatoriu în contractul
încheiat între părţi.
11.5 TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
Livrarea betonului proaspăt

Livrarea betonului proaspăt se va face conform prevederilor aplicabile din NE
012-1/2007, NE012-2/2010. În plus producătorul de beton trebuie să menţioneze pe
bonul de livrare durata maximă de transport recomandată pentru care nu se modifică
performanţele şi caracteristicile betonului comandat.
Transportul betonului proaspăt va fi efectuat cu luarea măsurilor necesare pentru
menţinerea caracteristicilor acestuia în stare proaspătă, precum şi pentru prevenirea
segregării, pierderii componenţilor sau contaminării betonului.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment.
Recepţia betonului proaspăt livrat se efectuează pe baza bonului (documentului)
de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt şi a verificărilor caracteristicilor
acestuia prin încercări, conform prevederilor din NE 012/2-2010 (anexa H).
Datele privind livrarea betonului proaspăt vor fi înregistarte în condica de
betoane. Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a
preveni segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.
Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu
autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu benă,
amenajate corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă
mai mare de 3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se
evite modificarea caracteristicilor betonului, urmare a modificării conţinutului de apă.
Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului
şi condiţiile atmosferice.
Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport
şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în
tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi
întârzietori.
Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura amestecului de beton (°C) Durata maximă de transport (minute)
cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa ≥ 42,5 10° < t ≤ 30° 50 35, 70 t < 10° 70 50 În
general, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie
cuprinsă între (5 - 30)°C. În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt
necesare măsuri suplimentare precum stabilirea de către un institut de specialitate sau
- 63 din 106 -
un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în

operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi, etc.
În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute,
faţă de limitele din tabel.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a
mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor
fi curăţate cu jet de apă; în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de
apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute, după care se vor goli complet de
apă.
Pregătirea turnării betonului Se recomandă ca temperatura betonului proaspat la
inceperea turnării sa fie cuprinsă intre 5°C si 30°C. In perioada de timp friguros se vor
lua măsuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat să se menţină la temperatura
de +10°C…+15°C, timp de 3 zile de la turnare.
In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in NE 012.
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea
acesteia de către investitor;
b) sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele
componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) şi sunt în stare de funcţionare
utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie;
c) sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de
execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;
d) au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după
caz);
e) in cazul in care de la montarea la receptionarea armăturii a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a stării armăturii de către o comiste
alcătuită din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat
in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii stării armăturii de catre un expert
sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constată
prezenţa frecventă a ruginii neaderente, armătura - dupa curatire – un trebuie să
prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută in standardele de produs;
se va proceda apoi la o noua recepţie calitativă.
f) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu
trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe rugozitatea
necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;
g) sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă
a betonului;
h) sunt stabilite, după caz şi pregătite, măsurile ce vor fi adoptate pentru
continuarea betonării în cazul intervenirii unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi
- 64 din 106 -
mijloace de transport de rezervă, sursa suplimentară de energie electrică, materiale

pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru, etc.);
i) nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile
(ger, ploi abundente, furtună, etc.);
j) în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din
precipitaţii, astfel încât acestea, să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
k) sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă
şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul
de transport;
l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu
îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate;
În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de mai sus, se va consemna aprobarea
începerii betonării de către consultant.
Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi
verificări, în cazurile în care:
• au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data
aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate);
• betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării. Înainte de
turnarea betonului trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru transportul
local şi compactarea betonului. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea
verificărilor şi măsurilor indicate mai sus. Reguli generale de betonare
Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al
punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă
a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuţie.
Betonul va fi pus în lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul
de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea
consistenţei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu
betonul proaspăt - vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea
betonului, iar apa ramasă în denivelări va fi înlăturată.
b) din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe,
benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare.
c) dacă betonul adus la locul de punere în lucrare, nu se încadrează în limitele de
consistenţă admise, sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în
lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant.
d) înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m –
în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 - şi 1,50 m; în celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.). e) betonarea elementelor cofrate pe înălţimi
mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau
- 65 din 106 -
tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la
maximum 1,50 m de zona care se betonează.
f) betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat
înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.
g) se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă
de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor
în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul
turnării.
h) se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-
se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.
i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici
aşezarea pe armături a vibratorului.
j) în zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a
secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu
vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de
acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului.
k) se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi
susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări
sau cedări.
l) circulaţia muncitorilor şi a utilajului de transport, în timpul betonării, se va face
pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia
directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt.
m) betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect
sau procedura de execuţie.
n) durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este
necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească
timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se
va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi
respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos.
o) în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării
este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor, conform NE 012.
p) instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local
al betonului, pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje
sau armături, este permisă numai după 24 - 48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi
tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dacă temperatura este de peste 20°C şi se
foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5). Betonarea diferitelor elemente de
construcţie este prezentată în procesul tehnologic aferent proiectului.
- 66 din 106 -
11.6 COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de
consistenţa betonului, tipul elementului etc.
În general, compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după
caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:
• introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor
secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă.
• întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea
trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost.
• se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
În timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să se evite deplasarea
şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în NE 012 iar
pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.
Rosturi de lucru şi decofrare În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile
de lucru organizându-se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la
nivelul respectiv sau între două rosturi de dilataţie. C
ând rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau
procedură de execuţie şi se vor respecta prevederile NE 012 si NE 013-02. Elementele
de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă, care este
prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile NE 012.
11.7 TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE
Generalităţi În vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, zona

suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul
structurii elementului, condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere
în perioada de serviciu a structurii.
Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după
compactare.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza îndată ce betonul a căpătat o
suficientă rezistenţă, pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în
particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului.
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:
• antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare);
• diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului;
- 67 din 106 -
• temperaturii scăzute sau îngheţului;

• eventualelor şocuri sau vibraţii, care ar putea conduce la o diminuare a
aderenţei beton – armătură (după întărirea betonului). Principalele metode de
tratare/protecţie sunt: • menţinerea în cofraje;
• acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă;
• stropirea cu pelicule de protecţie. Durata tratării Durata tratării depinde de:
• sensibilitatea betonului la tratare;
• temperatura betonului;
• condiţiile atmosferice în timpul şi după tratare;
• condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii. Se va ţine cont de
prevederile NE 012:2010.
11.8 CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei

structurilor din beton şi beton armat.
Controlul cuprinde acţunile şi deciziile esenţiale, ca şi verificările ce trebuie făcute
în conformitate cu reglementăile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor
cerinţelor specifice.
Controlul calităţii lucrărilor se referă la:
• Control interior (executat de către producător si /sau executant);
• Control exterior (executat de către un organism independent);
• Control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru
efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite)
Procedeele de control a calităţii in constructii constau in controlul producţiei si
execuţiei. Aceasta include:
• controlul preparării betonului;
• controlul punerii în operă a betonului;
• verificările rezultatelor incercărilor pe betonul proaspăt şI pe betonul întărit.
Determinările şi metodologia de efectuare a acestora precum şi criteriile de conformitate,
sunt conform NE 012.
- 68 din 106 -
12 CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE COFRARE
12.1 GENERALITATI
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile,

care montate in lucrare, dau betonului forma proiectata.
In termenul de cofraj se include atat cofrajele propriu-zise cat si dispozitivele
pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea
realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de
unitati de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum si
a celor din Partea A beton si beton armat a Codului de practica CP 012/2007.
Cofrajele trebuie sa fie alcatuite astfel incat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in
proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
abaterile admisibile prevazute in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012/2007 Anexa III.1.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie;
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a degrada
elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a i ncarcarii de catre elementele
care se decofreaza;
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau
praguri;
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care
este alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru
scurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte
defecte;
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite,
de obicei, la o singura lucrare.
- cofraje demontabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de
cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari;
- cofraje demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe
masura turnarii betonului: cofraje glisante sau pasitoare;
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate se
deosebesc:
- 69 din 106 -
- cofraje din lemn sau captusite cu lemn;

- cofraje tego;
- cofraje furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini;
- cofraje metalice.
12.2 PREGATIREA, CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE COFRARE
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.

Refolosirea si numarul de refolosiri se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire;
- cand spalarea se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este
permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
- tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o s ubstanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se
folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu
armaturile.
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari
etapizate astfel:
-preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse";.
12.3 MONTAREA SI SUSTINERILE COFRAJELOR
Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Sustinerile cofrajelor
- 70 din 106 -
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se va

asigura repartizarea solicitarilor tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile de
inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului rezemarea
sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile
de temperatura.
13 CAIET DE SARCINI PENTRU ARMATURI
13.1 GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea,

procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat
pentru chesonul statiei de pompare ape degivrate.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor,
suprastructurile de beton armat, beton precomprimat si mixte se vor aplica prevederile
din capitolele specifice.
13.1.1 Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-
89, STAS 438/2-91 si SR438/3-98.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si
domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din
Codul de practica NE 012/2007.
Tipul de otel , Simbol, Domeniul de utilizare.
Se folosesc:
- Otel beton rotund neted conform SR 438/1-2012 - OB 37 Produse din otel
pentru armarea betonului .
- Otel beton cu profil periodic conform SR 438-4/2012-PC52 .
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis
de unitatea care a importat otelul.
Acestea trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel conform
stasurilor si normativelor in vigoare, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a
tuturor parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a
efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza
rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si
dupa aprobarea beneficiarului.
13.1.2 Livrarea si marcarea
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare,
insotita de un document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de
conformitate), dupa certificarea produsului de un organism acreditat, si de o copie dupa
certificatul de conformitate.
- 71 din 106 -
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa

contina urmatoarele informatii:
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;
- toate informatiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea neta;
- valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta bine
legata care va contine:
- marca produsului;
- tipul armaturii;
- numarului lotului si al colacului sau legaturii;
- greutatea neta;
- semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea
produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de
producatorul otelului beton.
13.1.3 Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi
transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante
care pot afecta armatura si/sau betonul sau aderenta beton - armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre in
spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
13.1.4 Controlul calitatii
Controlul calitatii otelului se va face conformprevederilor prezentate la capitolul
17 din Codul de practica CP 012/2007 si anexa 7.1 .
13.1.5 Fasonarea, montarea si legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se vor
face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor executantul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum
si de aspecte tehnologice de betonare si compactare.
Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre proiectant a
dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
- deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce procese de coroziune.
- 72 din 106 -
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte.

In acest scop se vor indeparta:
- eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
- Dupa indepartarea ruginii reducerea sectiunilor barelor nu t rebuie sa
depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.
- Otelul - beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte
de a se proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea
cu troliul alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m).
- Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, astfel incat
sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor
pana in momentul montarii.
- Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil
periodic cu diametrul mai mare de 25 mmse vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate
in Anexa II.1. din Codul de practica CP 012/2007 si cap 10 din Codul de practica NE
013/02, prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate.
13.1.6 Tolerante de executie
In Anexa II.2. a Codului de practica CP 012/2007 sunt indicate abaterile limita la
fasonarea si montarea armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici se respecta acestea.
Particularitati privind armarea cu plase sudate
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori
de cate ori este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor SR
EN ISO 15630-2:2011.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se vor face in conformitate cu
reglementarile tehnice in vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul
sau cu substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si
notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie,
evitandu-se izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea
calitatii sudarii nodurilor, se vor efectua conform SR438/3-2012.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea
acesteia prin periere.
Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa
depaseasca abaterile prevazute in standardele de produs.
Reguli constructive
- 73 din 106 -
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru

armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente
se vor considera conform CP 012/2007 .
13.1.7 Innadirea armaturilor
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si
prevederilor CP 012/2007. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin
suprapunere fara sudura sau prin sudura functie de: diametrul/tipul barelor; felul
solicitarii; zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor participante
la structure antiseismice).
Innadirile pot fi realizate prin:
- suprapunere;
- sudura;
- mansoane metalo - termice;
- mansoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu
prevederile CP 012/2007 .
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita
(sudare electrica prin puncte, sudare electrica cap la cap prin topire intermediara, sudare
manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc
electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid
de carbon) conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor
din otel - beton (C 28/83 si C 150/99), in care sunt indicate si lungimile minime necesare
ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati
au fost imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa).
Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor
sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie sa se tina
seama de spatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de
innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo –
termice prin presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor
tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
La innadirile prin bucle raza de curbura interioara a buclelor trebuie sa respecte
prevederile CP 012/2007.
Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor si protectia armaturii contra
coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul este necesar ca la elementele din
beton armat sa se realizeze un strat minim de acoperire cu beton. Grosimea minima a
stratului se determina functie de tipul elementului, categoria elementului, conditiile de
expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc.
- 74 din 106 -
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita prin proiect.

Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate
chimica se va stabili conform prevederilor CP 012/2007.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate chimica este
precizata in reglementari tehnice speciale.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o
dispunere corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice.
Este interzisa utilizarea distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect
se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele
minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din CP 012/2007 sau din alte
reglementari specifice.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea
constructiei.
14 CONTROLUL EXECUŢIEI
14.1 Controlul calităţii execuţiei lucrărilor
Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari:
Faza Verificare
- tubul drenant – tip, dimensiune, suprafaţă activă
Preliminară - geotextil – certificat de calitate, caracteristici

aprobarea materialelor - balast – granulometrie, corpuri străine, părţi levigabile
- pietris – granulometrie
- trasarea
Săpătura - recepţia terenului de fundare
- panta fundului drenului
Corpul drenului - geotextil – mod de aşezare, suprapuneri
- umplutura drenantă si capacul drenului
Capul de dren - dimensiuni
Tipul de geotextil se alege in functie de volumul apei ce trebuie drenat si natura

terenului ce cantoneaza apa.
- 75 din 106 -
Ca filtru la dren se va folosi material geotextil de tipul neţesut şi neimpregnat

conform Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii
– Indicativ NP 075-2002.
Umplutura drenanta trebuie sa aibe un coeficient de permeabilitate mai mare
decat cel al stratului in care se executa drenul.
Pe masura executiei drenului, apele din panza freatica se scurg in dren, se
colecteaza si se evacueaza in emisar.
In timpul exploatarii lucrarilor executate acestea trebuiesc observate si intretinute
conform instructiunilor tehnice. Din aceste motive se instaleaza camine de vizitare
dispuse la distante de cca.50m unul fata de celalalt, pe toata lungimea drenurilor.
Caminele de vizitare se vor prevede si în cazul schimbarilor de directie sau la
intersectia dintre doua sau mai multe drenuri.
Caminele de vizitare permit accesul in scopul supravegherii si intretinerii
acestora, pentru curatirea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si
calitativ al apelor.
Caminul de vizitare este realizat din tuburi prefabricate din beton, cu diametrul de
1000 mm si prevazut cu capac cu gauri pentru ventilare naturala.
Diametrul caminului a fost stabilit astfel incat sa permita accesul personalului
pana la baza lor si eventual introducerea de unelte pentru curatirea eventualelor
depuneri.
Radierul caminelor se realizeaza din beton simplu de clasa C16/20. Cota
radierului va fi mai jos cu 0.50m fata de cota tubului drenului de acces in camin.
Tuburile de acces si evacuare au lungimea de 1.00 m si sunt din tub neted de
PVC, avand acelasi diametru cu al tuburilor perforate. Tubul de acces trebuie sa fie cu
cel putin 15 cm deasupra tubului de evacuare.
Evacuarea apelor colectate din dren se va face in dreptul podetelor care vor
descarca apele direct in emisar.
Deoarece apele preluate de drenuri sunt considerate ape curate, acestea nu
necesita o epurare a lor inainte de evacuarea in emisar.
La dimensionarea lucrarilor de drenaj si executia drenurilor se vor respecta
prevederile umatoarelor normative:
- GE 028-97-Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical;
- AND 513-2002-Instructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si
intretinerea drenurilor pentru drumuri publice";
- STAS 2448-82 – Camine de vizitare
15 MĂSURI SI CERINTE MINIME DE INDEPLINIRE SARCINILOR

15.1 MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
Pe parcursul executiei se vor respecta cu strictete “Normele generale de

prevenire si stingere a incendiilor si normele specifice de prevenire a incendiilor pentru
activităti cu factor de risc ridicat privind producerea incendiilor sau exploziilor” (lucrări de
- 76 din 106 -
sudură, lucrări în spatii în care pot apărea degajări de gaze inflamabile) emis prin ordinul
OMIA 775/1998, legea 307/2006 si NP086/2005.
15.2 MĂSURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
Pe toată durata lucrărilor se vor respecta:

 prevederile Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
aprobat de MLPAT prin Ordinul nr. 9/N/1993
 Normativului C300-94 privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata
execuţiei lucrărilor
 Legea nr. 319-2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
 Legea 307/2006-modificată prin OUG nr.70/2009 - privind apărarea împotriva
incendiilor.
De asemenea se vor respecta şi următoarele măsuri:
– încheierea unui proces-verbal privind circulaţia în zonele de lucru şi
îngrădirea corespunzătoare a acestora;
– înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie să aibă făcut
instructajul de sănătate şi securitate în munca, să posede echipamentul de protecţie şi
de lucru, să nu fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
– sculele dispozitivele şi utilajele să fie în stare de funcţionare, corect
racordate la reţeaua electrică şi legate la pământ; In conformitate cu normele privind
privind securitatea şi sănătatea în muncă se vor realiza dotările corespunzătoare
activităţilor specifice care fac obiectul prezentului proiect.
15.3 CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PE SANTIER
In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinţele minime de

securitate şi sănătate pe santier vor viza urmatoarele aspecte:
1. Pe toată durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi sunt
obligati sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveşte:
– menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
– alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiţiile de acces
la aceste posturi;
– stabilirea căilor şi zonelor de acces/circulaţie;
– manipularea în condiţii de siguranta a materialelor;
– întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi periodic al
echipamentelor de munca utilizate, în vederea eliminării defectiunilor care ar
putea afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
- 77 din 106 -
– stocarea/evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din realizarea

obiectivului prezentat.
2. În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din
şantier în condiţiile prevăzute de lege, angajatorii au, în principal,
următoarele obligaţii:
– sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva
89/391/CEE;
– sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi
sănătate de către toţi lucrătorii din şantier;
– sa ia măsurile necesare pentru indeplinirea cerinţelor minime generale pentru
locurile de munca din santier;
– sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei
lucrărilor;
– sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi
sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora
instrucţiuni adecvate;
– sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
3. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor,
asupra măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea
personalului muncitor pe şantier.
Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier, in principal, sunt
(aceste masuri nu sunt limitative, ci doar informative):
– materialele, echipamentele şi orice alt element care prin deplasare ar putea
afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod
adecvat şi sigur;
– accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis
decât dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel
încât lucrul sa se desfăşoare în condiţii de siguranta;
– instalaţiile electrice trebuie utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta;
– căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în
modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate;
– căile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile
din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE;
– este necesar sa fie prevăzute suficiente dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor;
– dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile
şi uşor de manipulat;
- 78 din 106 -
– lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;

– in timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman,
ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitarile fizice la care
sunt supuşi lucrătorii;
 posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în
măsura în care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci când este
necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile protejate contra socurilor;
 zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite
pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective; zonele
periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil;
 angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face
în orice moment;
 trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de
munca o cer;
 natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor sanitare ale
beneficiarului si de catre muncitori sau montarea unor cabine WC -
ecologice;
 lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea şi sănătatea;
 lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace
de protecţie colectivă;
 materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel
încât sa se evite răsturnarea ori căderea lor;
 in caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va
impiedica accesul în zonele periculoase;
 caderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în
special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi
având cel puţin o bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu
un alt mijloc alternativ echivalent; in paralel, se vor utiliza centurile de
siguranta si/sau alte mijloace sigure de ancorare;
 schelele trebuie sa fie concepute si construite astfel încât sa se evite
prăbuşirea sau deplasarea lor accidentala;
 platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa
fie expuse caderilor de obiecte;
 schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;
 instalaţiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi
elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin trebuie sa fie rezistente,
corect instalate şi utilizate, întreţinute în stare buna de funcţionare, verificate
periodic si manevrate de lucrători calificaţi, cu o pregătire c orespunzătoare;
- 79 din 106 -
instalaţiile de ridicat si accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât

cele pentru care sunt destinate;
 maşini pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, menţinute
în stare buna de funcţionare si utilizate in mod corect;
 operatorii maşinilor pentru manipularea materialelor trebuie sa aibă
pregătirea necesară;
 uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie ergonomice, menţinute în
stare buna de funcţionare, folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au
fost proiectate si manevrate de către lucrători având pregătirea
corespunzătoare.
Cerintele inserate mai sus nu au caracter limitativ si nu sunt exhaustive, ele
putand fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea munci
torilor pe santier.
15.4 ORGANIZAREA DE SANTIER
In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier

provizorii.
Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de către acesta
cât şi de dirigintele de şantier (responsabilul cu executia)
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor de pe şantier sunt în sarcina
constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a
materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.
Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă în asigurarea
unor spaţii de depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine
accidente de muncă. La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea
calităţii în constructii si cu modificarile si completarile acesteia. Nu se va pune în operă
nici un produs care nu are agrement tehnic, normă tehnică sau standard de produs.
Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia orice
măsură privind sănătatea şi securitatea în muncă , necesară desfăşurării în deplină
siguranţă a muncii pe şantier. Conform HG 300/2006, executantul va întocmi propriul
Plan de securitate şi sănătate în muncă pe parcursul executării lucrărilor ce fac obiectul
prezentului proiect şi va desemna o persoană pentru coordonarea activităţii în materie
de sănătate şi securitate în muncă.
15.5 MASURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDII
Executarea lucrărilor la care face referire prezentul proiect se vor face numai
de către personal autorizat, după semnarea în prealabil a FIŞEI PERSONALE DE
SECURITATE LA INCENDII şi a celei de SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA.
15.6 MASURI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI
Având în vedere activitatile specifice lucrărilor propuse prin proiect, se

considera ca nu sunt necesare amenajări şi dotări speciale pentru protecţia împotriva
- 80 din 106 -
zgomotului şi a vibraţiilor. Deşeurile sunt de tip deşeuri rezultate din construcţii, modul
de gospodărire se va face conform legislaţiei în vigoare. Executantul are sarcina de a
colecta şi evacua deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată în locurile indicate de
Primăria comunei pe teritoriul căruia se desfăşoară activitatea şi de a face dovada
predării acestora sau va încheia un contract cu o societate autorizată în preluarea
deşeurilor rezultate din construcţii. După terminarea lucrărilor se vor evacua toate
materialele rămase, se vor dezafecta terenurile şi platformele de lucru ocupate de
constructor. Este strict interzisă blocarea căilor de acces, sau depozitarea materialelor
pe trotuar, pe stradă aducând astfel prejudicii circulaţiei normale în zonă.
Antreprenorul va fi responsabil pentru toate aspectele de orice natura rezultate
din sau in conexiune cu procesarea, indepartarea, transportul si depozitarea resturilor,
materialelor excavate, apei subterane si altor deseuri in conformitate cu toate Legile
pentru Mediu si Apa aplicabile.
In ceea ce priveste apa reziduala rezultata din lucrari, inclusiv apa din
curatare, testare sau dezinfectie, Antreprenorul va respecta cerintele urmatoarelor
normative romanesti: NTPA – 011/2002, NTPA – 001/2002, NTPA – 002/2002, care
stabilesc limite de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuarea in receptorii naturali.
Antreprenorul va lua toate masurile rezonabile pentru a se asigura ca
activitatile sale nu cauzeaza poluarea surselor de apa subterana sau cursurilor de apa
de suprafata.
Antreprenorul va respecta cuprinsul si recomandarile oricaror regulamente
nationale si locale sau coduri de practica pentru controlul zgomotului si prafului pe
santierele de constructie.
Atunci cand Antreprenorul lucreaza langa proprietati locuibile, acesta se va
asigura ca zgomotul si vibratiile emise de pe santier sunt pastrate la nivelul minim.
15.7 MASURI PRIVIND PROTECTIA AERULUI
Sursele si poluantii pentru aer

Principalele surse de poluanţi ce ajung în atmosferã sunt:
- praful rezultat din activităţile specifice lucrărilor din cadrul prezentului proiect
– gazele de eşapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul
Cum mijloacele de transport sunt surse mobile – în vederea protecţiei mediului
sunt reglementări specifice.
15.8 MASURI PRIVIND PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRATIILOR
Pentru utilajele folosite în cadrul procesului tehnologic – respectiv utilaje pentru

terasamente executate mecanizat, utilaje folosite pentru manevrarea materialelor si
utilajelor – este prevăzut un număr redus de ore de funcţionare, iar zgomotul generat de
aceasta nu este de naturã sã deranjeze vecinãtãtile.
Zgomotul produs în cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus şi
nu necesitã mãsuri speciale de reducere a acestuia.
- 81 din 106 -
15.9 MASURI PRIVIND PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
Sursele de poluanti pentru sol si subsol sunt colectarea şi evacuarea

necorespunzãtoare a deşeurilor.
Ca mãsuri de protecţie privind poluarea solului şi subsolului, s-au prevãzut:
 colectarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor,
evacuarea lor în timp util, conform celor precizate la punctele
anterioare.
15.10 MASURI PRIVIND PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surse generatoare de radiatii.
15.11 MASURI PRIVIND PROTECTIA ECOSISTEMELOR, BIODIVERSITATII SI OCROTIRII NATURII
Protectia ecosistemelor se realizează prin colectarea si evacuarea

corespunzãtoare a deseurilor, prin respectarea legislatiei în vigoare privind protectia
mediului, respectiv prin respectarea celor prezentate în aceastã documentaţie.
Protectia ecosistemelor terestre se realizeazã prin mãsurile de protectie a
calitãtii aerului si prin colectarea si evacuarea organizatã a deseurilor în locuri special
amenajate, preluate de unităţi specializate.
15.12 MASURI PRIVIND PROTECTIA PEISAJULUI SI A ZONELOR DE INTERES NATIONAL
Se va realiza prin colectarea si evacuarea corespunzãtoare a deseurilor, prin

interzicerea depozitării materialelor sau deşeurilor în zona spaţiilor verzi.
15.13 MASURI PRIVIND GESTIUNEA DESEURILE
Deşeurile rezultate din construcţii vor fi colectate selectiv si evacuate în locuri

special amenajate, preluate de unităţi specializate.
15.14 MASURI PRIVIND GESTIUNEA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE
Substante toxice si periculoase nu au fost identificate în cadrul activitãţii

prezentate.
15.15 MASURI PRIVIND GESTIUNEA AMBALAJELOR
Ambalajele de lemn sau hârtie cu care sunt livrate diverse materiale utilizate la
realizarea obiectivului, vor fi colectate selectiv în containere speciale şi preluate de
unităţi de profil. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se vor realiza cu
respectarea prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din
normativul C.56-2002 “Normativ pentru verificarea calitii şi recepţia lucrărilor de instalaţii
aferente construcţiilor” şi îmbunătăţite prin metodologia de aplicare a instrucţiunilor din
Legea 10/1995 privind “calitatea în construcţii si modificarile si completarile acesteia”.
În execuţie, constructorul va asigura pe propria răspundere respectarea
prevederilor prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 şi a
- 82 din 106 -
normativelor privind sănătatea şi securitatea în muncă aferente lucrărilor de construcţii

-montaj şi de prevenire a incendiilor.
Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuţiei, de
securitate şi sănătate în muncă, de securitate la incendii.
Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu
proiectantul.
Orice modificare faţă de proiect fără avizul proiectantului îl absolvă pe acesta de
orice responsabilitate.
Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina
seama de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa-si
insuseasca notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile,
utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special
asupra accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dandu-se exemple
concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si
securitate in munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris.
Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc
procesele de munca. Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul
i se va face instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate.
Pentru instructajul de sanatate si securitate in munca se vor avea in vedere cel
putin capitolele:
- Mijloace individuale de protectie;
- Dispozitive de securitate şi sănătate în muncă ;
- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
- Electrosecuritatea;
- Terasamente;
- Schele, esafodaje si scari;
- Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
- Sudura;
- Instalatii si masini de ridicat. Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile
enumerate mai sus impreuna cu alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in
vederea asigurarii executarii lucrarilor in bune conditii de calitate, fara accidente sau
incendii.
15.16 MASURI DE URGENTA
Se vor face aranjamentele corespunzatoare pentru interventie in caz de urgenta,

incluzand:
 Echipament de prim ajutor (pansamente etc.)
 Persoana(e) instruita(e) pentru acordarea primului ajutor
- 83 din 106 -
 Comunicarea cu, si transportul la, cel mai apropiat spital cu sectie de

urgenta
 Echipament de monitorizare
 Echipament de salvare
 Echipament de stingere a incendiilor
 Comunicarea cu cel mai apropiat centru de pompieri.
Antreprenorul va asigura tot echipamentul de salvare necesar care va fi verificat
si intretinut in mod regulat. Un registru cu verificarile echipamentului va fi pastrat pe
santier.
Antreprenorul se va asigura ca un numar adecvat din totalul muncitorilor sai sunt
instruiti pe deplin in ceea ce priveste folosinta aparatului cu oxigen si tehnicilor de
salvare.
Echipamentele de protectie a personalului vor fi asigurate de catre Antreprenor
si vor fi disponibile si folosite de muncitori atunci cand este cazul; ele vor include:
 Casti de protectie
 Ochelari de protectie
 Casti pentru protectia auzului
 Manusi de protectie
 Cizme de protectie
Antreprenorul va asigura conditiile sanitare necesare, inclusiv minimul de apa de
baut, toalete, chiuvete cu apa calda, sapun si prosoape si zone curate / uscate /
incalzite, echipate cu mese si scaune unde se poate lua masa.
Primul ajutor
Antreprenorul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, atat pe
santier, cat si in colonia de lucratori, posturi sanitare de prim – ajutor, pe toata durata
contractului.
Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu
prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.
Vor fi asigurate facilitati pentru acordarea primului ajutor, inclusiv furnizarea unei
ambulante pentru cazurile de urgenta in care va fi nevoie de transportarea victimelor
unui accident la cel mai apropiat spital.
Scule si Instrumente speciale
Toate instrumentele si intregul echipament necesar pentru testarea, mentinerea,
ajustarea si calibrarea echipamentului furnizat vor fi aprovizionate de catre Antreprenor
si vor deveni proprietatea Angajatorului imediat ce Contractul a fost finalizat.
Lista acestor articole (scule, instrumente) va fi prezentata la inceperea lucrarilor
si va fi actualizata in momentul in care procesul de fabricare s-a finalizat si inainte de
transportul efectiv al echipamentului.
- 84 din 106 -
Acest echipament va fi inclus in lista pentru echipamentul necesar de intretinere.
16 RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor pentru reteaua de canalizare gravitationala se va face in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in
“Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii” aprobat prin H.G. nr.
273/14.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial nr. 193 partea I/28.07.1994.
17 STANDARDE DE REFERINTA
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat
si executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
 STAS 1846-2:2007 – Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Determinarea
apelor meteorice.
 SR EN 752 – 6:1999 – Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 6
Instalatii de pompare
 SR EN 124/1:2015 - Dispozitive de acoperire si inchidere pentru camine de vizitare si
guri de scurgere in zone carosabile si pietonale.
 STAS 2448-82 - Canalizari. Camine de vizitare
 SR EN 1917:2003 - Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton
slab armat si beton armat.
 SR EN 13101: 2003 - Trepte pentru camine de vizitare.Cerinte , marcaje, incercari si
evaluarea conformitatii.
 SR EN 14396: 2004 - Scari fixe pentru camine de vizitare.
 STAS 3051-91 - Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de
proiectare.
 STAS 9470-73 - Hidrotehnica . Ploi maxime, intensitati, durate, frecventa.
- Normele de calitate si montaj ale furnizorului tuburilor PVC –KG.
18 BREVIAR DE CALCUL
18.1 DETERMINAREA DEBITELOR SI SIMENSIONAREA CONDUCTELOR
PENTRU CANALIZAREA PLUVIALA
Determinarea debitelor de apa pluviala de pe suprafata extinsa a platformei

aeroportului s-a facut in conformitate cu prevederile SR 1846-2:2007.
- 85 din 106 -
Apele pluviale de pe pista PDA, caile de rulare si platforma sunt colectate prin
intermediul sistmului de canalizare ape pluviale si conduse gravitational catre cele doua
zone de evacuare in emisarul Baita, amplasate in punctele de cea mai joasa cota.
Astfel, suprafatele de pe care vor fi colectate apele pluviale se compun din cate o
banda de cca. 60m de.
Determinarea debitelor de apa pluviala s-a facut diferentiat, pentru fiecare

tronson de drum in parte, avand in vedere caracteristicile geografice diferite.
Debitele hidraulice rezultate de pe suprafata bazinului de receptie :
Qbaz= S × ic × F × m [l/s]
S= suprafata bazinului de receptie
ic= Intensitatea de calcul a ploii
unde:
ic=275l/s×ha determinat conform STAS 9470/73 luand din diagrama corespunzatoare

zonei 15 (Baia Mare) pentru durata (t) de 10 min.
F = coeficient de scurgere (functie de natura terenului si situatia locala)
unde:
F=0.9 pentru suprafete acoperite cu asfalt sau beton
m = coeficient de reducere functie de durata de curgere [t], pentru t<40 min
unde: m=0.8
Calculele hidraulice s-au facut pe tronsoane, acestea fiind amplasate de o parte

si de alta a pistei de decolare aterizare in lungime de 2150m si zona centrala de
platflorma si ai de rulare.
- 86 din 106 -
DIMENSIONAREA SISTEMULUI DE CANALIZARE APE METEORICE
Camin
tr Camin av L Si ɸ ΣSredus Σsi Va tp m i Qm ir ig DN A R C Qpl
am
(m) drum drum drum (min) (l/s,ha) (l/s) mc/s (mm) (mp) (mc/s)
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
CP1-CP33 CANALIZARE PLUVIALA
1 CP1 CP2 60 0.15 0.9 0.135 0.135 2 15.5 0.8 275 29.7 0.0297 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 120 0.1413
2 CP2 CP3 60 0.15 0.9 0.135 0.27 2 16 0.8 275 59.4 0.0594 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413
3 CP3 CP4 60 0.15 0.9 0.135 0.405 2 16.5 0.8 275 89.1 0.0891 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413
4 CP4 CP5 60 0.15 0.9 0.135 0.54 2 17 0.8 275 118.8 0.1188 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413
5 CP5 CP6 60 0.15 0.9 0.135 0.675 2 17.5 0.8 275 148.5 0.1485 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413
6 CP6 CP7 60 0.15 0.9 0.135 0.81 2 18 0.8 275 178.2 0.1782 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413
7 CP7 CP8 60 0.15 0.9 0.135 0.945 2.5 18.4 0.8 275 207.9 0.2079 0.0049 0.0049 400 0.1256 0.1 100 0.314
8 CP8 CP9 60 0.15 0.9 0.135 1.08 2.5 18.8 0.8 275 237.6 0.2376 0.0049 0.0049 400 0.1256 0.1 100 0.314
9 CP9 CP10 60 0.15 0.9 0.135 1.215 2.5 19.2 0.8 275 267.3 0.2673 0.0049 0.0049 400 0.1256 0.1 100 0.314
10 CP10 CP11 60 0.15 0.9 0.135 1.35 2.5 19.6 0.8 275 297 0.297 0.0049 0.0049 400 0.1256 0.1 100 0.314
11 CP11 CP12 60.1 0.15 0.9 0.135 1.485 2.5 20 0.8 275 326.7 0.3267 0.0057 0.0057 400 0.1256 0.1 100 0.314
12 CP12 CP13 33.3 0.15 0.9 0.135 1.62 3.5 20.16 0.8 275 356.4 0.3564 0.012 0.012 500 0.19625 0.125 100 0.686875
13 CP13 CP14 62.3 0.15 0.9 0.135 1.755 3.5 20.46 0.8 275 386.1 0.3861 0.0073 0.0073 500 0.19625 0.125 100 0.686875
14 CP14 CP15 84.26 0.15 0.9 0.135 1.89 3.5 20.86 0.8 275 415.8 0.4158 0.0054 0.0054 500 0.19625 0.125 100 0.686875
15 CP15 CP16 60 0.15 0.9 0.135 2.025 3.5 21.14 0.8 275 445.5 0.4455 0.0076 0.0076 500 0.19625 0.125 100 0.686875
16 CP16 CP17 51.62 0.15 0.9 0.135 2.16 3.5 21.39 0.8 275 475.2 0.4752 0.0088 0.0088 500 0.19625 0.125 100 0.686875
17 CP17 CP18 68.4 0.15 0.9 0.135 2.295 3.5 21.71 0.8 275 504.9 0.5049 0.0076 0.0076 500 0.19625 0.125 100 0.686875
18 CP18 CP19 60 0.15 0.9 0.135 2.43 3.5 22 0.8 275 534.6 0.5346 0.0076 0.0076 500 0.19625 0.125 100 0.686875
19 CP19 CP20 60 0.15 0.9 0.135 2.565 3.5 22.29 0.8 275 564.3 0.5643 0.0076 0.0076 500 0.19625 0.125 100 0.686875
20 CP20 CP21 60 0.15 0.9 0.135 2.7 3.5 22.57 0.8 275 594 0.594 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
21 CP21 CP22 60 0.15 0.9 0.135 2.835 3.5 22.86 0.8 275 623.7 0.6237 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP22 CP23 60 0.15 0.9 0.135 2.97 3.5 23.14 0.8 275 653.4 0.6534 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP23 CP24 60 0.15 0.9 0.135 3.105 3.5 23.43 0.8 275 683.1 0.6831 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP24 CP25 60 0.15 0.9 0.135 3.24 3.5 23.71 0.8 275 712.8 0.7128 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP25 CP26 60 0.15 0.9 0.135 3.375 3.5 24 0.8 275 742.5 0.7425 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP26 CP27 60 0.15 0.9 0.135 3.51 3.5 24.29 0.8 275 772.2 0.7722 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP27 CP28 60 0.15 0.9 0.135 3.645 3.5 24.57 0.8 275 801.9 0.8019 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
22 CP28 CP29 60 0.15 0.9 0.135 3.78 3.5 24.86 0.8 275 831.6 0.8316 0.0089 0.0089 600 0.2826 0.15 100 0.9891
18 CP29 CP30 60 0.15 0.9 0.135 3.915 3.5 25.14 0.8 275 861.3 0.8613 0.008 0.008 600 0.2826 0.15 100 0.9891
19 CP30 CP31 60 0.15 0.9 0.135 4.05 3.5 25.43 0.8 275 891 0.891 0.008 0.008 600 0.2826 0.15 100 0.9891
20 CP31 CP32 60 0.15 0.9 0.135 4.185 3.5 25.71 0.8 275 920.7 0.9207 0.006 0.006 600 0.2826 0.15 100 0.9891
21 CP32 CP33 60 0.15 0.9 0.135 4.32 3.5 26 0.8 275 950.4 0.9504 0.006 0.006 600 0.2826 0.15 100 0.9891
1920 4.32 26 0.9504 Qm/Qpl= 0.961 0.9891
Camin
tr Camin av L Si ɸ ΣSredus Σsi Va tp m i Qm ir ig DN A R C Qpl Vpl α
am
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
CP33-CP EVAC1 CANALIZARE PLUVIALA
1 CP33 EVAC1 115 0.2 0.9 0.18 4.5 3 15.33 0.8 275 990 0.99 0.0033 0.0033 800 0.5024 0.2 100 1.5072 2.569 0.65685
115 9.855 0.99 Qm/Qpl= 0.657 1.5072
- 87 din 106 -
Camin
am
(m) ha ha ha (min) (l/s,ha) (l/s) mc/s (mm) (mp) (mc/s)
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP39 CP40 60 0.15 0.9 0.135 0.135 1.5 15.67 0.8 275 29.7 0.0297 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.105975 1.620 0.2802
2 CP40 CP41 64 0.15 0.9 0.135 0.27 1.5 16.38 0.8 275 59.4 0.0594 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.105975 1.620 0.5605
3 CP41 CP42 60 0.15 0.9 0.135 0.405 1.5 17.05 0.8 275 89.1 0.0891 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.105975 1.620 0.8407
4 CP42 CP43 60 0.15 0.9 0.135 0.54 1.5 17.71 0.8 275 118.8 0.1188 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.105975 1.620 1.1210
5 CP43 CP44 60 0.15 0.9 0.135 0.675 1.5 18.38 0.8 275 148.5 0.1485 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.105975 1.620 1.4012
6 CP44 CP45 60 0.15 0.9 0.135 0.81 2 18.88 0.8 275 178.2 0.1782 0.0035 0.0035 400 0.1256 0.1 100 0.2512 1.871 0.7093
7 CP45 CP46 60 0.15 0.9 0.135 0.945 2 19.38 0.8 275 207.9 0.2079 0.0035 0.0035 400 0.1256 0.1 100 0.2512 1.871 0.8276
8 CP46 CP47 60 0.15 0.9 0.135 1.08 2 19.88 0.8 275 237.6 0.2376 0.0034 0.0034 400 0.1256 0.1 100 0.2512 1.844 0.9458
9 CP47 CP48 60 0.15 0.9 0.135 1.215 3 20.21 0.8 275 267.3 0.2673 0.0054 0.0054 500 0.19625 0.125 100 0.58875 2.598 0.4540
10 CP48 CP49 60 0.15 0.9 0.135 1.35 3 20.55 0.8 275 297 0.297 0.0061 0.0061 500 0.19625 0.125 100 0.58875 2.761 0.5044
11 CP49 CP50 60.1 0.15 0.9 0.135 1.485 3 20.88 0.8 275 326.7 0.3267 0.0061 0.0061 500 0.19625 0.125 100 0.58875 2.761 0.554
12 CP50 CP51 33.5 0.15 0.9 0.135 1.62 3 21.07 0.8 275 356.4 0.3564 0.0104 0.0104 500 0.19625 0.125 100 0.58875 3.606 0.6053
13 CP51 CP52 62.3 0.15 0.9 0.135 1.755 3 21.41 0.8 275 533.1 0.5331 0.008 0.008 500 0.19625 0.125 100 0.58875 3.162 0.9054
14 CP52 CP53 84.3 0.15 0.9 0.135 1.89 3.5 21.82 0.8 275 710.8 0.7108 0.007 0.007 600 0.2826 0.15 100 0.9891 3.240 0.7186
15 CP53 CP54 60 0.15 0.9 0.135 2.025 3.5 22.1 0.8 275 740.5 0.7405 0.01 0.01 600 0.2826 0.15 100 0.9891 3.873 0.7486
16 CP54 CP55 51.62 0.15 0.9 0.135 2.16 3.5 22.35 0.8 275 770.2 0.7702 0.0104 0.0104 600 0.2826 0.15 100 0.9891 3.950 0.7786
17 CP55 CP56 68.4 0.15 0.9 0.135 2.295 3.5 22.67 0.8 275 929.9 0.9299 0.0091 0.0091 600 0.2826 0.15 100 0.9891 3.695 0.9401
18 CP56 CP57 60 0.15 0.9 0.135 2.43 3.5 22.96 0.8 275 1229.6 1.2296 0.006 0.006 800 0.5024 0.2 100 1.7584 3.464 0.6992
19 CP57 CP58 60 0.15 0.9 0.135 2.565 3.5 23.24 0.8 275 1244.3 1.2443 0.0059 0.0059 800 0.5024 0.2 100 1.7584 3.435 0.7076
20 CP58 CP59 60 0.15 0.9 0.135 2.7 4 23.49 0.8 275 1274 1.274 0.0088 0.0088 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.195 0.6339
21 CP59 CP60 60 0.15 0.9 0.135 2.835 4 23.74 0.8 275 1303.7 1.3037 0.009 0.009 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.243 0.6487
22 CP60 CP61 60 0.15 0.9 0.135 2.97 4.5 23.97 0.8 275 1333.4 1.3334 0.0103 0.0103 800 0.5024 0.2 100 2.2608 4.539 0.5897
23 CP61 CP62 60 0.15 0.9 0.135 3.105 4.5 24.19 0.8 275 1363.1 1.3631 0.0105 0.0105 800 0.5024 0.2 100 2.2608 4.583 0.6029
24 CP62 CP63 60 0.15 0.9 0.135 3.24 4.5 22.04 0.8 275 1392.8 1.3928 0.0104 0.0104 800 0.5024 0.2 100 2.2608 4.561 0.6160
25 CP63 CP64 60 0.15 0.9 0.135 3.375 4 22.29 0.8 275 1422.5 1.4225 0.01 0.01 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.472 0.7078
26 CP64 CP65 60 0.15 0.9 0.135 3.51 4 22.54 0.8 275 1452.2 1.4522 0.0097 0.0097 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.405 0.7226
27 CP65 CP66 60 0.15 0.9 0.135 3.645 4 22.79 0.8 275 1481.9 1.4819 0.0093 0.0093 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.313 0.7374
28 CP66 CP67 60 0.15 0.9 0.135 3.78 4 23.04 0.8 275 1511.6 1.5116 0.0089 0.0089 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.219 0.7521
29 CP67 CP68 60 0.15 0.9 0.135 3.915 4 23.29 0.8 275 1541.3 1.5413 0.0084 0.0084 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.099 0.7669
30 CP68 CP69 60 0.15 0.9 0.135 4.05 4 23.54 0.8 275 1571 1.571 0.0078 0.0078 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.950 0.7817
31 CP69 CP70 60 0.15 0.9 0.135 4.185 4 23.79 0.8 275 1600.7 1.6007 0.0089 0.0089 800 0.5024 0.2 100 2.0096 4.219 0.7965
32 CP70 CP71 60 0.15 0.9 0.135 4.32 4 24.04 0.8 275 1630.4 1.6304 0.0072 0.0072 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.795 0.8113
33 CP71 CP72 60 0.15 0.9 0.135 4.455 4 24.44 0.8 275 1660.1 1.6601 0.0075 0.0075 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.873 0.8260
34 CP72 CP73 61.5 0.15 0.9 0.135 4.59 4 22.29 0.8 275 1689.8 1.6898 0.0075 0.0075 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.873 0.8408
35 CP73 CP74 43.05 0.15 0.9 0.135 4.725 4 22.47 0.8 275 1719.5 1.7195 0.0073 0.0073 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.821 0.8556
36 CP74 CP100 67.9 0.15 0.9 0.135 4.86 4 22.82 0.8 275 1749.2 1.7492 0.0073 0.0073 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.821 0.8704
37 CP100 CP75 11.54 0.15 0.9 0.135 4.86 4 22.51 0.8 275 1749.2 1.7492 0.0073 0.0073 800 0.5024 0.2 100 2.0096 3.821 0.8704
2168.2 4.995 4.86 1.7492 Qm/Qpl= 0.87 2.0096
PLATFORMA INTERIOR DREAPTA (CP78-CP52)

Camin
am
(m) drum(ha) drum drum (min) (l/s,ha) (l/s) mc/s (mm) (mp) (mc/s)
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP78 CP79 60 0.25 0.9 0.225 0.225 2 15.5 0.8 275 49.5 0.0495 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.3503
1 CP79 CP80 41.54 0.5 0.9 0.45 0.675 2 15.85 0.8 275 148.5 0.1485 0.0038 0.0038 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.688 1.0509
1 CP80 CP81 59.04 0 0.9 0 0 2 16.34 0.8 275 0 0.1485 0.0037 0.0037 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.666 1.0509
1 CP81 CP52 58.35 0 0.9 0 0 2.2 16.78 0.8 275 0 0.1485 0.0036 0.0036 300 0.07065 0.075 100 0.15543 1.643 0.9554
218.93 0.75 0.675 0.675 16.78 0.1485 Qm/Qpl= 0.955 0.15543
- 88 din 106 -

Camin
am
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP78 CP79 60 0.25 0.9 0.225 0.225 2 15.5 0.8 275 49.5 0.0495 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.3503
1 CP79 CP80 41.54 0.5 0.9 0.45 0.675 2 15.85 0.8 275 148.5 0.1485 0.0038 0.0038 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.688 1.0509
1 CP80 CP81 59.04 0 0.9 0 0 2 16.34 0.8 275 0 0.1485 0.0037 0.0037 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.666 1.0509
1 CP81 CP52 58.35 0 0.9 0 0 2.2 16.78 0.8 275 0 0.1485 0.0036 0.0036 300 0.07065 0.075 100 0.15543 1.643 0.9554
218.93 0.75 0.675 0.675 16.78 0.1485 Qm/Qpl= 0.955 0.15543

220
Camin
am
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP78 CP82 60 0.25 0.9 0.225 0.225 3 15.33 0.8 275 49.5 0.0495 0.0065 0.0065 400 0.1256 0.1 100 0.3768 2.550 0.1313
1 CP82 CP83 36.5 0.5 0.9 0.45 0.675 3 15.53 0.8 275 148.5 0.1485 0.01 0.01 400 0.1256 0.1 100 0.3768 3.162 0.3941
1 CP83 CP84 36.75 0 0.9 0 0 3 15.74 0.8 275 0 0.1485 0.01 0.01 400 0.1256 0.1 100 0.3768 3.162 0.3941
1 CP84 CP85 60 0 0.9 0 0 3 16.07 0.8 275 0 0.1485 0.0065 0.0065 400 0.1256 0.1 100 0.3768 2.550 0.3941
1 CP85 CP55 30.34 0 0.9 0 0 3 16.24 0.8 275 0 0.1485 0.0089 0.0089 400 0.1256 0.1 100 0.3768 2.983 0.3941
223.59 0.75 0.675 0.675 16.07 0.1485 Qm/Qpl= 0.394 0.3768
224
PLATFORMA EXTERIOR DREAPTA (CP89-CP51)

Camin
am
(m) drum(ha) drum drum (ha) (min) (l/s,ha) (l/s) mc/s (mm) (mp) (mc/s)
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP89 CP90 48.42 0.14526 0.9 0.1307 0.1307 2 0.404 0.8 275 28.76148 0.0287615 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.2035
1 CP90 CP91 60 0.18 0.9 0.162 0.2927 2 0.5 0.8 275 64.40148 0.0644015 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.4557
1 CP91 CP92 60 0.18 0.9 0.162 0.4547 2 0.5 0.8 275 100.04148 0.1000415 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.7080
1 CP92 CP51 58.02 0.17406 0.9 0.1567 0.6114 2 0.887 0.8 275 134.50536 0.1345054 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.9519
226.44 0.67932 0.6114 0.6114 0.404 0.1345054 Qm/Qpl= 0.952 0.1413
PLATFORMA EXTERIOR STG (CP89-CP56)

Camin
am
(m) drum(ha) drum drum (ha) (min) (l/s,ha) (l/s) mc/s (mm) (mp) (mc/s)
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP89 CP88 29.34 0.12 0.9 0.108 0.108 2 15.5 0.8 275 23.76 0.02376 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.1681
1 CP88 CP87 60 0.12 0.9 0.108 0.216 2 15.5 0.8 275 47.52 0.04752 0.0035 0.0035 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.620 0.3363
1 CP87 CP86 59.93 0.12 0.9 0.108 0.324 2 15.5 0.8 275 71.28 0.07128 0.0093 0.0093 300 0.07065 0.075 100 0.1413 2.641 0.5044
1 CP86 CP93 59.93 0.12 0.9 0.108 0.432 2 15.5 0.8 275 95.04 0.09504 0.005 0.005 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.936 0.6726
1 CP93 CP94 41.68 0.12 0.9 0.108 0.54 2.5 15.78 0.8 275 118.8 0.1188 0.007 0.007 300 0.07065 0.075 100 0.176625 2.291 0.6726
1 CP94 CP95 63.05 0.12 0.9 0.108 0.648 2.5 16.2 0.8 275 142.56 0.14256 0.005 0.005 300 0.07065 0.075 100 0.176625 1.936 0.8071
1 CP95 CP96 41.94 0.12 0.9 0.108 0.756 2.5 16.48 0.8 275 166.32 0.16632 0.006 0.006 300 0.07065 0.075 100 0.176625 2.121 0.9416
1 CP96 CP97 57.05 0.12 0.9 0.108 0.864 2.5 16.16 0.8 275 190.08 0.19008 0.005 0.005 300 0.07065 0.075 100 0.176625 1.936 1.0761
1 CP97 CP98 63.61 0.171747 0.9 0.1546 1.0186 2.5 16.62 0.8 275 224.08591 0.2240859 0.005 0.005 300 0.07065 0.075 100 0.176625 1.936 1.2687
1 CP98 CP99 59.94 0.161838 0.9 0.1457 1.1642 2.5 16.6 0.8 275 256.12983 0.2561298 0.0045 0.0045 400 0.1256 0.1 100 0.314 2.121 0.815
1 CP99 CP56 33.6 0.09072 0.9 0.0816 1.2459 3 16.66 0.8 275 274.09239 0.2740924 0.008 0.008 400 0.1256 0.1 100 0.3768 2.828 0.7274
570.07 1.024305 0.9219 1.2459 16.48 0.2740924 Qm/Qpl= 0.727 0.3768
570
Camin
am
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
EVACUARE IN R.BAITA CANALIZARE PLUVIALA
1 CP75 CPXX 60 0 3 15.33 0.8 275 2000 2 0.0035 0.0035 1000 0.785 0.25 80 2.355 2.366 0.8492
2 CPXX EVAC 2 70 0 3 15.72 0.8 275 2000 2 0.0035 0.0035 1000 0.785 0.25 80 2.355 2.366 0.8492
130 0 15.72 2 Qm/Qpl= 0.849 2.355
Camin
am
1 2 3 4 5 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
1 CP34 CP35 56.05 0.125 0.9 0.1125 0.1125 2 15.5 0.8 275 24.75 0.02475 0.0048 0.0048 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.897 0.1751
2 CP35 CP36 49.89 0.125 0.9 0.1125 0.225 2 15.92 0.8 275 49.5 0.0495 0.0048 0.0048 300 0.07065 0.075 100 0.1413 1.897 0.3503
3 CP36 CP37 82.31 0.15 0.9 0.135 0.36 2 16.6 0.8 275 79.2

Limbă

00 - Memoriu PT AIBM-02 Canalizare Rev2 04.04.2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

00 - Memoriu PT AIBM-02 Canalizare Rev2 04.04.2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Extindere și modernizare suprafețe aeroportuare la Aeroportul Internațional Baia Mare Proiect Tehnic

9.3.5. DESCRIEREA SISTEMULUI DE CANALIZARE PLUVIALA........................................22

11.5 TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI........................................63

Figura 1. Vedere actuală a Aeroportul Internațional Baia Mare

1.1 Pista de decolare-aterizare (PDA)

Figura 2. Pista de decolare-aterizare

 18 cm dală beton de ciment rutier;

1.2 Căile de rulare

Figura 3. Căile de rulare

Acostamentele căilor de rulare sunt prevăzute cu drenuri longitudinale în ax,

1.3 Platforma de îmbarcare – debarcare

Figura 4. Platforma de îmbarcare-debarcare

1.4 Capacitatea portantă existentă a suprafeţei de mişcare

3.1.1 Descrierea funcţională şi tehnologică

Aeroportul Internaţional Baia Mare este amplasat în localitatea Tăuţii Magherăuş,

Aeroportul Internaţional Baia Mare a fost înfiinţat pe actualul amplasament în anul

Statutul Aeroportului Internaţional Baia Mare este în prezent de regie autonomă

Aeroportul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Codului Aerian al

de responsabilitate a aeroportului, atât pentru transportul de pasageri, cât şi pentru cel

3.1.2 Lucrari pentru retea de canalizare

3.1.2.1 Situatia existenta

Modernizarea pistei şi extinderea platformei existente cu 360m aduc un surplus

3.1.2.2 Lucrari de colectare ape pluviale de suprafata

Lungimile totale pentru zonele ce urmeaza a se executa sunt urmatoarele :

Zona 2 – zona nordica in lungime de 3829 m care contine lungimile masurate in

Astfel lungimea totala a canalizarii este de 5994 m, inclusiv evacuarile.

- Tronsonul 1 (sud) are un debit evacuat de ~ 1,00 mc/s.

Pentru colectarea apelor de suprafata se propun a se executa doua colectoare

Colectoarele prevazute pentru evacuarea apelor pluviale, atât de la pista si de pe

Apa pluviala colectata prin canalele cu fanta si transportata catre caminele de

Colectoarele principale se vor realiza din tuburi din material polietilena PP

Panta conductei DN 200 va fi i=0.5-2%.

Canalele de colectare a apelor pluviale de pe platforma de operare sunt de

Pe traseul colectoarelor cu fanta sunt prevazute camine de descarcare care prin

Evacuarea apelor pluviale din canalul colector cu fanta către căminele de se va

În caminele de canalizare vor fi racordate si tuburile drenajelor longitudinale ale

ÎIntreaga retea de canalizare (tuburile corugate din PP(PVC)) va fi pozata pe un

La deversare în emisar s-au prevazut doua guri de descarcare, constructii din

La executarea noilor camine de canalizare se vor respecta conditiile impuse de

3.2. Instalatie de colectare-evacuare ape uzate de la degivrare

Pentru aceasta suprafata s-a prevazut un sistem de preluare a apelor tehnologice

În bazinul de retentie cu diametrul de 4,00 m şi adâncimea de 5,0 m se poate

Caminul cu vane stavilar este o constructie cu sectiunea în plan 1,5 x 1,5 m şi

3.3. Lucrări de drenaje

De o parte si alta a PDA se propune prelungirea racordurilor drenajulului

Astfel sistemul de drenaj va fi preluat de canale colectoare amplasate de o parte

Lucrarile de drenaj de adancime se vor executa in zona de prelungire a pistei de

De asemenea pe zona centrala se executa un drenaj longitudinal nr.2 care preia

Drenajul longitudinal nr.2 are o lungimr de 190m.

Fenomenul care afecteaza terenurile de fundare este cauzat de efectul de

Instalarea drenurilor longitudinale este prevazuta pentru a inlatura fenomenele

Sistemul de drenaj prevazut a se executa consta din drenuri in sapatura cu radier

Capacele drenurilor vor fi realizate din materiale argiloase locale bine

Evacuarea drenurilor longitudinale se realizeaza in reteaua de canalizare pluviala

Evacuarea drenurilor longitudinale se realizeaza în caminele retelei de canalizare

3.4. Lucrări de epurarea a apelor

Evacuarile se fac in raul Baita prin intermediul a doua separatoare de

- Separator 1 (sud) cu bypass - debite 100l/s / 1000l/s

3.5. Lucrări de descarcare in emisar

In zona de descarcare in raul Baita se realizeaza doua amenajari (guri de

4. INCADRARE IN CLASE SI CATEGORII DE IMPORTANTA

5. DATE DESPRE TERENUL DE FUNDARE

 1.50  2.40m - argila cenusie, cu intercalatii de nisip ruginiu si argila

6. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI DE AMPLASAMENT

8. CONFORMITATEA CU CERINTELE DE PROTECTIE A MEDIULUI