Analiza Institutionala - Proiect Casin

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Pr.nr.
284/2006
Cluj-Napoca Analiza Instituţională
BORDEROU
1. Introducere .....................................................................................................................................2
1.1. Prezentare proiect ....................................................................................................................3
1.1.1.Scop ................................................................................................................................3
1.1.2.Obiective .........................................................................................................................3
1.1.3. Realizarea proiectului ....................................................................................................4
1.2. Prezentare POS Mediu ............................................................................................................5
1.2.1.Scop ................................................................................................................................5
1.2.2.Obiective .........................................................................................................................5
1.3. Legislatia relevanta ..................................................................................................................9
1.3.1.Acte normative relevante pentru managementul riscului la inundatii ............................9
1.3.2. Acte normative relevante pentru realizarea de lucrari pentru reducerea riscului la
inundatii.............................................................................................................................................21
2. Principalele Componente Institutionale ....................................................................................24
2.1. Ministere ................................................................................................................................26
2.1.1. Profilul Ministerului Mediului si Padurilor .................................................................26
2.1.2. Profilul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ..............................................27
2.1.3.Profilul Ministerului Administratiei si Internelor .........................................................29
2.2. Administratia Nationala “Apele Romane” ...........................................................................29
2.2.1. Profilul ANAR .............................................................................................................29
2.2.2. Serviciile prestate si procesele specifice institutiei .....................................................34
2.2.3. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor ..........................................36
2.2.4. Sisteme de Gospodarirea Apelor .................................................................................37
2.3. Administratii locale ...............................................................................................................39
3. Analiza ..........................................................................................................................................40
4. Unitatea de Implementare a Proiectului ...................................................................................41
4.1. Implementarea si managementul proiectului .........................................................................41
4.2. Echipa UMP...........................................................................................................................43
4.3 Structura UIP...........................................................................................................................48
4.4 Cpntractul de delegare de competenţe între A.N.A.R. şi A.B.A. Olt......................................48
5. Concluzii si Recomandari ...........................................................................................................48
5.1. Concluzii ................................................................................................................................48
1
s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Pr.nr.284/2006
5.2. Recomandari ..........................................................................................................................48

1. INTRODUCERE
Lucrarea este de prioritate social-economică şi prevede lucrări de amenajare a cursului

pârâului Caşin pe sectorul inferior (confluenţă pârâu Valea Seacă - confluenţă râu Negru), pentru
reducerea riscului de inundaţii şi evitarea repetării pagubelor care au afectat case, gospodării, zeci
de km din DN11B şi sute de hectare de teren aparţinând locuitorilor din Târgu Secuiesc Valea
Seacă şi Sânzieni.
Caracterizarea generală a bazinului şi a cursului văii Caşin

Pârâul Caşin, situat în zona centrală a României, îşi are obârşia pe versantul vestic al
Munţiilor Ciuc, la altitudinea de 1010m, traversează zona montană (L≈10km) puternic împădurită
pe direcţia est - vest, după care cursul îşi schimbă orientarea îndreptându-se spre sud în zona
depresionară înaltă - depresiunea Plăieşi şi depresiunea Târgu Secuiesc, cu altitudini de 750-550m
şi deschideri de 200-3000m, înconjurate de Munţii Bodoc, Munţii Nemira şi Munţii Vrancei.
Cursul drenează o bogată reţea hidrografică cu densitatea de 1km/kmp de pe o suprafaţă
bazinală de 482 kmp, dispusă simetric pe zona sectorului amonte, dezvoltată cu precădere pe partea
dreaptă pe sectorul mijlociu şi inferior.
Afluenţii ce-şi au izvoarele în lanţurile montane ce străjuiesc lunca pârâului, prezintă regim
torenţial de scurgere, imprimat de pantele pronunţate ale versanţilor şi forţe de antrenare ce
transportă material aluvionar în colector, uneori confluenţele sunt conuri de dejecţie (confluenţă
valea Cătruşa cu pârâul Caşin pe sectorul mijlociu).
Proiectul va raspunde direct la neajunsurile situaţiei actuale prin realizarea lucrărilor de
apărare împotriva inundaţiilor, încadrându-se în lucrările vizate de Strategia Natională de
Management a riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung. Propunerea unei noi Strategii de
Management al riscului la inundaţii a apărut ca necesara, deoarece după elaborarea în anul 2005 a
Strategiei Nationale pe termen scurt de management al riscului la inundaţii, a fost adoptată
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind
evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii. Ca urmare, România ca stat membru al Uniunii
Europene, are obligativitatea de a implementa în legislatia sa directiva mai sus amintită şi trebuie sa
se conformeze prevederilor acesteia.
Deşi inundaţiile constituie un fenomen natural, ele pot fi intensificate ca urmare a
deteriorării mediului înconjurator, ca, spre exemplu, modificarea sistemelor de colectare a apelor
2
prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri. Este una dintre cauzele pentru care, în
multe situaţii, impactul inundaţiilor, exprimat în termeni de viaţă şi de sănătate umană, dar şi în
pierderi economice, a crescut.
Abordarea aspectului de apărare împotriva inundatţilor implică nu numai luarea în
considerare a întregului bazin hidrografic al râului, ci şi o planificare interdisciplinară
(intersectorială) a întregului bazin hidrografic, cooperarea interinstituţioanală, iar in cazul râurilor
transfrontailere, cooperarea internaţională. În această abordare, determinarea pericolului potenţial la
inundaţii, prevenirea acestora, nu se mai poate limita doar la acele inundaţii cu frecvenţă mare de
apariţie, ci trebuie avute în vedere în special inundaţiile cu frecventa medie de apariţie, avand o
probabilitate de depăşire de 1% şi evenimentele rare, acestea fiind cele mai periculoase pentru viaţa
umană.
Un bun management al riscului la inundaţii şi alte poluări accidentale trebuie să fie
rezultatul unor activităţi intersectoriale şi interdisciplinare care cuprind managementul apelor,
amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică,
protecţia infrastructurii de transport, protecţia construcţiilor şi protecţia zonelor turistice, protecţia
comunitară şi individual, fiecărui sector revenindu-i atribuţii în realizarea unor activităti specifice.
În acest context, trebuie avută în vedere asigurarea unui echilibru între măsurile structurale şi cele
de protecţie a mediului lotic, de reorganizare a infrastructurii biofizice a capitalului natural din
bazinele hidrografice, în vederea refacerii capacităţii de control a fluxurilor hidrologice la nivelul
acestora.
1.1. Prezentarea proiectului

1.1.1 Scop
Scopul lucrărilor de amenajare a albiei îl reprezintă crearea şi menţinerea unei secţiuni
stabile care să permită tranzitarea debitelor mari în condiţii de siguranţă pentru lucrările de apărare
şi, implicit, pentru zonele apărate.
1.1.2. Obiective
Obiectivul general al proiectului este contribuirea la un management sustenabil al
inundaţiilor, într-o zonă vulnerabilă, prin implementarea unor măsuri prevenţive impotriva
inundaţtiilor.
Obiective specifice:
- realizarea lucrărilor hidrotehnice pentru reducerea riscului de inundaţii pe cursul văii Caşin în
zona municipiul Târgu Secuiesc la viituri cu debitul Q1%;
3
- reducerea riscului de accidente şi pierderea de vieţi omeneşti datorat inundaţiilor;

- creşterea gradului de siguranţă a populaţiei
- reducerea gradului de migraţie a populaţiei
- evitarea daunelor asupra mediului în special asupra apei, solului şi biodiversităţii.
- creşterea oportunităţilor de angajare în zonă prin crearea unui numar de 20 locuri
de munca, pe o durată de aproximativ 24 luni.
Pentru amenajarea cursului s-au propus:
- mărirea capacităţii de transport a albiei minore pentru scurgerea debitelor de calcul Q1%;
- consolidarea malurilor în zonele cu eroziuni şi protejarea construcţiilor din vecinătatea
malurilor; - stabilizarea talvegului;
- reabilitarea şi completarea digurilor existente, pentru a se asigura linia de apărare a
sectorului studiat.
1.1.3.Realizarea proiectului
În perioada implementării proiectului se vor crea un număr de 20 de locuri suplimentare de

muncă. Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor executate sunt în sarcina administratorului cursurilor de
apă din zonă, Administraţia Naţională „Apele Române” -Administraţia Bazinală de Apă Olt
Lucrările sunt prevăzute a se realiza conform graficului de mai jos:
4
Denumirea investitiei: Regularizare pârâu Caşin pe sectorul Târgu Secuiesc - Valea Seacă, judeţul Covasna
Calendarul activitatilor - Diagrama Gantt
Perioada de implementare a proiectului DNP
Mar. 2013
Sept. 2014
Mar. 2014
Aug. 2012
Aug. 2013
Apr. 2014
Nov. 2012
Apr. 2013
Nov. 2013
Feb. 2013
Feb. 2014
Sep. 2012
Oct. 2012
Sep. 2013
Oct. 2013
Aug.2014
Aug.2015
Iun. 2013
Iun. 2014
Mai 2014
Mai 2013
Ian. 2013
Ian. 2014
Dec.2012
Dec.2013
Iul. 2012
Iul. 2013
Iul. 2014
Data Data
Activitate ...
începerii finalizării
1.Proiectarea si executia
Aug. 2012 Aug. 2015
lucrarilor de constructii montaj
Elaborare P.T. + D.E. Aug. 2012 Sep. 2012
Regularizare albie Oct. 2012 Aug.2014
Consolidari de mal Sept. 2012 Aug.2014
2. Supravegherea tehnică a
Oct. 2012 Aug. 2015
lucrărilor de construcţii montaj
3. Asistenţă tehnică pentru
Oct. 2012 Aug. 2014
managementul proiectului
4. Auditul proiectului Oct. 2012 Aug. 2014
5. Publicitate pentru Proiect Oct. 2012 Aug. 2014

5
1.2. Prezentare POS Mediu

1.2.1.Scop
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele
naţionale strategice prevăzute în Planul National de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada
2007-2013 si Cadrul National Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile,
practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput încat
să reprezinte baza şi totodată un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun
şi o dezvoltare regională mai echilibrata. POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile
politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Eruopene, reflectând atât obligaţiile
internaţionale ale Romaniei, cât şi interesele specifice naţionale. POS Mediu continuă programele
de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national care au fost iniţiate în cadrul asistenţei de
pre-aderare, în particular Phare şi ISPA. În plus faţă de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul
POS Mediu se urmareşte stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din
punct de vedere al protecţiei mediului. De asemenea, prioritatile POS Mediu includ intervenţii în
domenii mai putin abordate până în prezent, precum eficientizarea sistemelor de încălzire urbane,
prevenirea riscurilor, reconstrucţia ecologică sau implementarea planurilor de management Natura
2000.
1.2.2. Obiective
Obiectivul global al POS Mediu îil constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţtii mediului şi
a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.
Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeana şi România cu
privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui
să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării
durabile şi a principiului “poluatorul plateşte”.
Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. Imbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015
şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată
2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe
până în 2015.
6
3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice

cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.
4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei,
prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Prin POS Mediu a fost identificat ca şi risc major, riscul la inundaţii şi poluare accidentală
împreună cu principalele probleme în ceea ce priveşte protecţia împotriva inundaţiilor:
■ capacitate de retenţie scazută ca urmare a modificarilor necorespunzatoare ale albiilor
râurilor şi a defrişărilor;
■ lipsa planurilor de acţiune adecvate pentru prevenirea inundaţiilor.
În concluzie, Romania trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi protecţia împotriva

dezastrelor hidrologice. Rezultatele urmărite prin proiectul în cauză vizează direct obiectivele POS
Mediu prin reducerea pagubelor rezultate din evenimentele extreme de inundaţii, secete, poluari
accidentale etc. În cadrul iniţiativei UE de a elabora şi implementa un program de acţiune privind
prevenirea riscului, protejarea împotriva inundaţiilor şi reducerea riscurilor şi a efectelor
inundaţiilor, se mentionează sarcina fiecarui Stat Membru de a elabora planuri de management
privind riscul inundaţiilor şi hărti de risc pentru fiecare bazin hidrografic şi arie costieră în care
sănătatea umană, mediul inconjurător şi activităţile economice pot fi afectate de către inundaţii.
Aceste necesităţi sunt urmărite atat de Directiva Cadru privind Apa 60/2000 cât şi de Directiva
pentru Inundaţii 60/2007.
Astfel, POS Mediu conţine Axa prioritara 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de
prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” (finanţată prin Fondul de
Coeziune), axa a carei obiective sunt indeaproape urmarite şi de proiectul de faţă.
Obiective urmărite:
■ Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc;
■ Protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre.
Sunt sprijinite astfel investiţii majore în prevenirea inundaţiilor pe principalele râuri

naţionale, beneficiarul finanţărilor fiind Administraţia Natională „Apele Romane”. Intervenţiile
7
complementare vor putea fi finanţate ca sprijin pentru autorităţile locale care vor intreprinde lucrări
de prevenire pe cursurile de apă locale şi suplimentar măsurile de impădurire finanţabile din cadrul
Programului National pentru Dezvoltare Rurală vor asigura sustenabilitatea lucrărilor de prevenire a
inundaţiilor.
Strategia recomandata prin POS Mediu pentru prevenirea riscului are in vedere necesitatea
de schimbare a abordarii managementului inundatiilor, de la “actiunea pasiva” la o “actiune pro-
activa”, in vederea reducerii potentialelor dezastre si a vulnerabilitatii la inundatii.
Acest program ofera sprijin prin aceasta axa prioritara concentrat pe investitiile care sa furnizeze un
nivel adecvat al protectiei impotriva inundatiilor prin sprijinirea imbunatatirii starii economice, de
mediu, ecologice si de conservare a celor mai vulnerabile regiuni. In plus, Programul Operational
Regional va sprijini actiuni pentru eficientizarea interventiilor dupa inundatii si alte riscuri naturale
(cutremure, eroziune), prin crearea unor unitati speciale de interventie si furnizarea de echipament
pentru acestia in fiecare judet. Fonduri suplimentare privind masurile de prevenire a inundatiilor vor
fi asigurate de la bugetul de stat.
Acest domeniu major de interventie presupune dezvoltarea unor operatiuni cum ar fi:
■ infrastructura pentru prevenirea inundatiilor si reducerea consecintelor distructive ale
inundatiilor;
■ elaborarea unor harti de pericol si risc al inundatiilor, planuri si masuri, inclusiv informare
si instruire in domeniul reducerii riscurilor;
■ asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte, management, supervizare si publicitate.
Indicatorii urmariti prin Axa prioritara 5 a POS Mediu pana la sfarsitul acestei perioade de
programare sunt:
1. 10 proiecte pentru protectie impotriva inundatiilor implementate de catre ANAR;
2. 1.500.000 locuitori care beneficiaza de proiecte pentru protectie impotriva inundatiilor

dezvoltate de ANAR;
3. reducerea riscului de incidenta la inundatii cu 30% in zonele de interventie ale POS

Mediu Axa prioritara 5.
8
1.3. Legislatia relevanta

1.3.1 Acte normative relevante pentru managementul riscului la inundatii
La nivelul UE, actele legislative cele mai importante pentru managementul riscului la
inundatii sunt Directiva 60/2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii si Directiva
60/2000 care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul politicii apelor, amendata de
Directiva 2008/32/CE.
In Romania, cadrul legislativ relevant pentru managementul riscului la inundatii este reprezentat de
un numar semnificativ de acte normative. O atentie deosebita a fost acordata in special aspectelor
legate de managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice,
accidente la lucrarile hidrotehnice, atentie care s-a concretizat in formularea unor noi acte normative
care sa sintetizeze reglementarile din acest domeniu. Principalele acte normative care reglementeaza
diferite aspecte ale managementului riscului la inundatii in Romania si principalele reglementari se
regasesc in tabelul de mai jos.
Nr. Act normativ Prevederi legislative relevante

Crt.
1. Directiva 60/2007 In scopul garantarii ducerii la indeplinire a obligatiilor rezultate din
privind evaluarea si Tratatul de aderare Romania trebuie sa asigure armonizarea deplina a
gestionarea riscului legislatiei nationale cu legislatia comunitara. Astfel, reglementarile
la inundatii Directivei trebuie implementate in legislatia nationala pana la termenul
stabilit. In acest moment este in lucru un proiect de lege pentru modificarea
Legii apelor 107/1996, care propune reglementari cu rolul de a transpune
directiva cu privire la managementul situatiilor de urgenta in legislatia
romaneasca.
Abordare - Directiva UE privind inundatiile are o abordare structurata pe
trei pasi simpli:
1. Evaluarea preliminara a riscului la inundatii (identificarea zonelor
cu risc potential semnificativ
si elaborarea unui set de analize):
• Harti ale bazinului raului, incluzand granitele bazinului si sub-bazinele
componente, cu prezentarea topografiei si folosintei terenului;
• Descrierea inundatiilor anterioare;
• Descrierea tipurilor inundatiilor si predispozitia la schimbare a acestor
tipuri considerand rolul zonelor inundabile si a traseelor urmate de
9
inundatii;
• Descrierea planurilor de dezvoltare care ar determina schimbarea
folosintei terenului, asezarea populatiei, distributia activitatilor economice
rezultand cresterea riscului la inundatii in zona identificata sau in regiunile
din amonte sau aval de aceasta;
• Estimarea probabilitatii unor inundatii pe baza datelor hidrologice, a
tipurilor de inundatii si a impactului probabil al schimbarilor climatice si al
tendintelor de folosinta a terenului;
• Prognoza consecintelor inundatiilor pentru viata umana, activitatile
economice si de mediu luand in considerare dezvoltarea pe termen lung,
inclusiv schimbarile climatice;
2. Hartile riscului la inundatii (care cuprind: zone geografice care pot fi
inundate cu o anumita probabilitate, inaltimea apei, viteza, pagubele
potentiale – locuitori afectati, pagube economice, pagube asupra mediului)
cu scopul de a:
• Creste nivelul de constientizare al publicului;
• Sprijin pentru procesul de ierarhizare, justificare si stabilirea obiectivelor
investitiilor, precum si
pentru dezvoltarea unor politici si strategii durabile;
• Suport in realizarea planurilor de management al riscului la inundatii,
planificarea teritoriului si planurile de raspuns la situatii de urgenta;
3. Planuri de management al riscului la inundatii (la nivel de bazin/sub-
bazin al raului) care cuprind:
• Analiza si evaluarea riscului la inundatii;
• Definirea nivelului de protectie;
• Identificarea si implementarea masurilor sustenabile care transpun in
practica principiul solidaritatii.
Abordarea prezenta mai sus are la baza aspecte organizatorice majore
reglementate in cadrul Directivei 2000/60/CE:
• unitate principala de gospodarire a apelor -districtul bazinului
hidrografic format din bazine hidrografice individuale cu posibilitatea de
a fi desemnate unitati de gestionare a bazinelor hidrografice diferite de
cele stabilite in conformitate cu Directiva 2000/60/CE.
10
• organizarea administrativa adecvata si identificarea unei autoritatii

competente in cadrul fiecarui district, cu posibilitatea identificarii unor
autoritati competente diferite de cele desemnate in conformitate cu
Directiva 2000/60/CE;
Tintele stabilite de Directiva sunt:
• Evaluarea preliminara a riscului la inundatii – 22 decembrie 2011;
• Harti de hazard si harti de risc la inundatii – 22 decembrie 2013;
• Finalizarea si publicarea planurilor de management al riscului la inundatii
– 22 decembrie 2015.
2. Directiva 60/2000 care stabileste cadrul Reprezinta cadrul legislativ care are in vedere protectia
comunitar de actiune in domeniul si imbunatatirea calitatii chimice si ecologice a tuturor
politicii apelor, amendata de Directiva resurselor de apa din Uniunea Europeana.
2008/32/CE Transpusa aproape integral Abordare - Directiva ilustreaza abordarea UE in ceea ce
in legislatia nationala prin urmatoarele priveste managementul apei. Elementele cheie continute
acte normative: sunt:
• OUG nr. 12/2007 (MO nr. • Protectia tuturor corpurilor de apa – rauri, lacuri, ape
153/02.03.2007) pentru modificarea si de coasta si ape subterane;
completarea unor acte normative care • Stabilirea unor obiective de mediu pentru a asigura
transpun acquis-ul comunitar in atingerea “starii bune“ de catre toate corpurile de apa
domeniul protectiei mediului adoptat pana in anul 2015;
prin Legea nr. 161/2007 (MO nr. • Coordonarea demersurilor administrative la nivel de
395/12.06.2007) bazin hidrografic atat intre tari cat si intre toate partile
• Legea nr. 112/2006 (MO nr. implicate;
413/12.05.2006) pentru modificarea si • Asigurarea participarii active a tuturor actorilor
completarea Legii apelor nr. 107/1996 implicati, inclusiv organizatiile si comunitatile locale, in
• Legea nr. 310/2004 (MO nr. activitatile de management al apei;
584/30.06.2004) pentru modificarea • Dezvoltarea unor politicilor de stabilire a costurilor si
Legii Apelor nr. 107/1996 (MO nr. de garantare a recuperarii costurilor pentru serviciile de
244/08.10.1996) apa;
• Legea apei nr. 107/1996 • Stabilirea unui echilibru intre protectia mediului si
11
(MO nr. 244/08.10.1996) nevoia de apa.

Implementata in legislatia nationala prin Contributia Directivei cadru apa la managementul
urmatoarele acte normative: riscului la inundatii rezida in prevederile referitoare la:
• OM nr. 913/2001 (nepublicat) privind • identificarea bazinelor hidrografice individuale si
aprobarea structurii cadru a planului de atribuirea lor pe fiecare District hidrografic in
gospodarire a apelor la bazinele parte;
hidrografice • asigurarea celor mai adecvate structuri organizatorice
• HG nr. 472/2000 (MO nr. administrative si identificarea autoritatii competente
272/15.06.2000) privind unele masuri de adecvate;
protectie a calitatii resurselor de apa • elaborarea unor planuri de gestionare a bazinului
• OM nr. 1125/2002 (nepublicat) pentru hidrografic pentru fiecare district hidrografic, care sa
aprobarea Comitetului pentru vizeze si atenuarea efectelor inundatiilor.
coordonarea si monitorizarea aplicarii Tinte stabilite de Directiva:
Directivei 2000/60/EC si a celorlalte • Adoptarea legislatiei specifice in domeniul apelor si
directive in domeniul apei pregatirea cadrului de cooperare la nivel de bazin
• OM nr. 161/2006 (MO nr. hidrografic - decembrie 2003;
511/13.06.2006) pentru aprobarea • Identificarea presiunilor antropice si evaluarea
Normativului privind clasificarea calitatii impactului asupra apelor, inclusiv analiza economica -
apelor de suprafata in vederea stabilirii decembrie 2004;
starii ecologice a corpurilor de apa, care • Derularea programelor de monitorizare care sa se afle
abroga HG la baza managementului apei – decembrie 2006;
1146/2002 (MO nr.197/27.03.2002) • Consultarea si informarea publicului asupra Planurilor
• OM nr. 662/2006 (MO nr. de management al bazinului hidrografic – decembrie
661/1.08.2006) privind aprobarea 2008;
Procedurii si a competentelor de emitere • Publicarea primelor Planuri de management ale
a avizelor si autorizatiilor de gospodarire bazinelor hidrografice – decembrie 2009;
a apelor • Atingerea “starii bune” a apelor – decembrie 2015.
• OM nr. 1258/2006 (MO nr.
17/10.01.2007) privind aprobarea
Metodologiei si a Instructiunilor tehnice
pentru elaborarea schemelor directoare
• OM nr. 661/2006 (MO nr.
658/31.07.2006) privind aprobare
12
Normativului de continut
aldocumentatiilor tehnice de
fundamentare necesare obtinerii avizului
de gospodarire a apelor si a autorizatiei
de gospodarire a apelor, care amendeaza
OM nr. 277/1997
• HG nr. 930/2005 (MO
nr.800/02.09.2005) pentru aprobarea
Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si
hidrogeologica
3. L 107/1996 Legea apelor Prezenta lege transpune Directiva Parlamentului
Act normativ completat si modificat European si a Consiliului nr. 2000/60/CE privind
de: stabilirea unui cadru de politica comunitara in domeniul
Lege nr. 310/2004 apei
Lege nr. 112/2006 • Stabileste un set de reguli de protectie a mediului
Ordonanta de urgenta nr. 12/2007 acvatic:
Hotarare nr. 83/1997 - sub aspect cantitativ (prin utilizare rationala si
Hotarare nr. 948/1999 protejare impotriva epuizarii);
Lege nr. 192/2001 - sub aspect calitativ (prin utilizarea prevenirii si
Ordonanta de urgenta nr. 107/2002 controlului poluarii);
Lege nr. 192/2001(r1) • Aspectele majore asupra carora intervine:
Lege nr. 310/2004 - regimul de folosire a apelor si a albiilor;
Lege nr. 112/2006 - gospodarirea apelor (resursele de apa; protectia
Ordonanta de urgenta nr. 130/2007 albiilor, malurilor si lucrarilor; managementul si
amenajarea apelor; regimul lucrarilor; apararea
impotriva inundatiilor);
- controlul activitatii de gospodarirea apelor;
- mecanismul economic in domeniul apelor;
• Stabileste regulile pentru gospodarirea apelor, care
acopera urmatoarele domenii:
- Cunoasterea resurselor de apa;
- Protectia albiilor minore, a malurilor si a lucrarilor de
gospodarire a apelor. Astfel se instituie zone de
13
protectie si pentru suprafetele ocupate de lucrari de

amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de
canale si derivatii de debite, de lucrari de aparare
impotriva inundatiilor, precum si de alte constructii
hidrotehnice realizate pe ape. Delimitarea acestor zone
de protectie se realizeaza de Administratia Nationala
"Apele Romane" impreuna cu autoritatea de cadastru
funciar si cu detinatorii terenurilor riverane. Dreptul de
proprietate asupra lucrarilor de mai sus se extinde si
asupra zonelor de protectie a acestora;
- Planificarea in domeniul managementului si
amenajarii apelor. Se stabileste astfel scopul si termenul
limita de elaborare a schemelor directoare pe bazine sau
grupe de bazinehidrografice pana la sfarsitul anului
2009.Schemele directoare stabilesc obiectivele de
calitate si cantitate a apelor, urmarind printre altele, sa
asigure protectia si apararea impotriva actiunii
distructive a apelor. In acest context sunt reglementate
institutiile si responsabilitatile specifice in ceea ce
priveste elaborarea Schemelor directoare
- Regimul lucrarilor care se executa pe ape sau care au
legatura cu apele. Este interzisa amplasarea de noi
obiective economice sau sociale, cu exceptia lucrarilor
de aparare impotriva inundatiilor in zona inundabila a
albiei majore sau in zona de protectie;
- Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase si accidentelor la constructii
hidrotehnice;
• Stabileste responsabilitatea Comitetul ministerial
pentru situatii de urgenta din Ministerul Mediului si
Padurilor de a asigura coordonarea tehnica la nivel
national a actiunilor de prevenire si aparare impotriva
inundatiilor, precum si desfasurarea altor atributii
14
specifice.
• Stabileste obligatia promovarii si realizarii lucrarilor
de combatere a eroziunii solului, regularizarii scurgerii
pe versanti, corectarii torentilor de catre autoritatile
publice centrale in domeniul silviculturii si
imbunatatirilor funciare, in scopul protejarii in aval a
cursurilor de apa, a lucrarilor ingineresti de arta, a
constructiilor hidrotehnice si a obiectivelor sociale si
economice.
4. Proiect de lege privind modificarea si Propune decalarea in timp a Planului de Amenjare a
completarea Legii Apelor nr. 107/1996 Bazinului Hidrografic fata de termenul initial la un nou
termen conform Directivei UE privind managementul
riscului la inundatii;
• Propune simplificarea procedurii de reglementare a
organizarii si functionarii Comitetului ministerial pentru
situatii de urgenta, astfel modificarea acestor
reglementari sa se realizeze prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale in domeniul apelor;
• Propune clarificarea cazurilor in care detinatorii
terenurilor care inregistreaza avantaj din intretinerea si
amenajarea lucrarilor de aparare trebuie sa plateasca
administratorului acestor lucrari o cota parte din
cheltuielile de intretinere si amenajare. Realizarea
metodologiei de stabilire a cotei platilor este
responsabilitatea autoritatii centrale din domeniul
apelor;
• Sunt propuse sanctiuni pentru cazurile in care nu sunt
efectuate lucrari de intretinere si reparatii, constructiile
hidrotehnice nu sunt echipate cu instalatii pentru
urmarirea in timp a constructiei, lipsesc regulamente de
exploatare si planuri de
avertizare-alarmare;
• Sunt propuse sanctiuni si pentru deficientele
inregistrate in desfasurarea controalelor si emiterea
15
autorizatiilor pentru lucrarile de indiguire;

• Se propune incadrarea la cazurile de contraventie a
eliberarii autorizatiei de constructie pentru amplasarea
in albiile majore a obiectivelor economice sau sociale,
inclusiv a locuintelor, fara avizul de amplasament
precum si fara avizul sau autorizatia de gospodarire a
apelor;
• Este propusa introducerea unei noi sectiuni –
Managementul riscului la inundatii, in conformitate cu
prevederile Directivei UE 60/2007;
• In cuprinsul noii sectiuni sunt facute propuneri care sa
abordeze cele mai importante elemente ale directivei:
- realizarea evaluarii preliminare a riscului la inundatii
pe fiecare district de bazin;
- identificarea zonelor cu risc potential semnificativ de
inundare pentru fiecare district de bazin;
- realizarea hartilor de hazard si respectiv de risc pentru
zonele cu risc semnificativ identificate;
- elaborarea unui plan unic de management al riscului la
inundatii;
- corelarea hartilor de hazard si de risc la inundatii cu
schemele directoare ale districtelor bazinelor
hidrografice;
- impartirea responsabilitatilor intre autoritatile
publice centrale in functie de competenta in procesele
managementului situatiilor de urgenta;
- reglementarea finantarii etapelor prezentate mai sus.
5. HG 1854/2005 pentru aprobarea Stabileste principalele activitati ale managementului
Strategiei nationale de management al inundatiilor in functie de plasarea lor in timp fata de
riscului la inundatii momentul in care au loc inundatii:
a. Activitati preventive, masuri concentrate spre
prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de
inundatii;
b. Activitati de management operativ – managementul
16
situatiilor de urgenta;
c. Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului
de inundatii (ajutorarea populatiei afectate, reconstructia
cladirilor si infrastructurii, revizuirea procesului de
management al inundatiei)
• Stabileste principiile si obiectivele generale si
specifice ale managementului riscului la inundatii in
Romania.
• Stabileste atributiile si responsabilitatile institutiilor
implicate, de la nivelul central pana la nivelul local
reprezentat de autoritati, comunitate si cetateni.
• Alte reglementari privind managementul riscului la
inundatii:
■ Informarea si educarea populatiei;
■ Transmiterea si receptionarea mesajelor de avertizare
pentru cazurile de inundatii;
■ Aspecte legislative (sunt identificate aspecte ale
cadrului legislativ care necesita solutionare). Intre
acestea se regasesc:
- Necesitatea reglementarii ocuparii terenurilor din
zonele hidrologice destinate inundarii dirijate si a
situatiei lucrarilor de amenajare a torentilor din cadrul
domeniului privat;
- Necesitatea elaborarii unui act normativ pentru
clasificarea obiectivelor din punct de vedere al gradului
de protectie la inundatii ce trebuie asigurat sau a riscului
social acceptat;
- Necesitatea elaborarii unui act normativ privind
organizarea si utilizarea terenurilor limitrofe albiilor
minore ale cursurilor de apa cadastrate;
- Necesitatea instituirii unei structuri guvernamentale,
interministeriale care sa asigure colaborarea si
coordonarea “actorilor” implicati in procesul de
17
management al riscului la inundatii;

- Revizuirea legislatiei existente in domeniul
managementului situatiilor de urgenta generate de
inundatii;
6. L 575/2001 privind aprobarea Planului Declararea unui areal ca zona de risc natural se face prin
de amenajare a teritoriului national - hotarare a Consiliului Judetean in baza hartilor de risc
Sectiunea a V-a Zone de risc natural natural avizate;
• In zonele de risc natural, se instituie masuri specifice
privind prevenirea si atenuarea riscurilor, realizarea
constructiilor si utilizarea terenurilor, care se includ in
planurile de urbanism si amenajare a teritoriului,
constituind totodata si baza intocmirii planurilor de
protectie
si interventie impotriva dezastrelor;
• Lucrarile de prevenire si atenuare a riscurilor naturale
constituie cauza de utilitate publica.
7. HG nr. 1212 din 29 noiembrie 2000 Privind aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a comitetelor de bazin
8. Legea 575/2001 Privind Planul de Amenajare a Teritoriului National –
Sectiunea a V-a - Zone de Risc Natural
9. OG nr. 88/2001 Privind infiintarea, organizarea si functionarea
serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta,
aprobata prin Legea 363/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare
10. HG nr. 1492/2004 Privind principiile de organizare, functionare si
atributiile serviciilor de urgenta profesioniste
11. HG nr. 1491/2004 Pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind
structura organizatorica, atributiile, functionarea su
dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii
de urgenta
12. HG nr. 1490/2004 Pentru aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare si a organigramei Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, cu modificarile si
13. HG nr. 1489/2004 Privind organizarea si functionarea Comitetului Natonal
pentru Situatii de Urgenta
18
14. HG nr. 2288/2004 Pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de

sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe
centrale si organizatiile neguvernamentale privind
prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta
15. HG nr. 1309/2005 Privind aprobarea Programului de realizare a Planului
national pentru prevenirea, protectia si diminuarea
efectelor inundatiilor si finantarii acestuia
16. Legea nr. 20/2006 Pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea aII-a Apa
17. Legea nr.46/2008 Codul Silvic al Romaniei, modificata si completata cu
prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
193/2008 si Legii nr. 193/2009
18. Legea nr. 195/2001 Legea voluntariatului (republicata 2007), cu
modificarile si completarile ulterioare
19. HG nr. 382/2003 Pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigentele minime de continut ale documentatiilor de
amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de
riscuri naturale
20. Ordin nr. 718/2005 Pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind
structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare
pentru situatii de urgenta
21. OG nr. 21/2002 Privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, cu
modificarile si completarile ulterioare
22. Legea nr. 340/2004 Privind Prefectul si Institutia prefectului, cu
modificarile si completarile ulteriare
23. HG nr. 447/2003 Pentru aprobarea normelor metodologice privind modul
de elaborare si continutul hartilor de risc natural la
alunecari de teren si inundatii
24. HG nr. 1286/2004 Privind aprobarea Planului General de masuri
preventive pentru evitarea si reducerea efectelor
inundatiilor
25. HG nr. 1635/2009 Privind organizarea si functionarea Ministerului
Mediului si Padurilor
26. Legea nr. 404/2003 Pentru aprobarea OUG nr. 107/2002 privind infiintarea
Administratiei Nationale “Apele Romane”
27. HG nr. 316/2007 Privind aprobarea Regulamentului de organizare si
19
functinare al Consiliului Interministerial al Apelor

28. HG nr. 112/2009 Privind organizarea si functionarea Garzii Nationale de
Mediu
29. Ordin nr. 141/2004 Pentru aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a Comitetului ministerial si a Centrului
operativ pentru situatii de urgenta generate de inundatii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la
constructii hidrotehnice si poluari accidentale
30. OUG nr. 195/2005 Privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr.
265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare
31. HG nr. 1076/2004 Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de
mediu pentru planuri si programe
32. Legea nr. 216/2004 Privind infiintarea Administratiei Nationale de
Meteorologie
33. Legea nr. 10/1995 Privind calitatea in constructii, cu modificarile si
34. Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea lucrarilor de constructii, republicata,
cu modificarile ulterioare
35. OUG nr. 63/2001 Privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii
– ISC, aprobata cu modificari prin Legea nr. 707/2001,
cu modificarile si completarile ulterioare
36. HG nr. 1378/2009 Privind aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a Inspectoratului de Stat in Constructii –
ISC
37. OUG nr. 57/2004 Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
biodiversitatii, a florei si faunei salbatice, co
modificarile s completarile ulterioare
38. Ordin nr. 1964/2007 Privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a
retelei ecologice europene NATURA 2000 in Romania
39. HG nr. 1284/2007 Privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice
europene NATURA 2000 in Romania
1.3.2 Acte normative relevante pentru realizarea de lucrari pentru reducerea riscului
la inundatii
20
Acte normative privind siguranta in exploatare a barajelor

1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata prin
Legea 466/2001, cu modificarile si completarile ulterioare
Normative Tehnice pentru Lucrari Hidrotehnice (NTLH):
1. NTLH – 014 : « Regulament privind organizarea si certificarea corpului de experti pentru

evaluarea stǎrii de sigurantǎ in exploatare a barajelor incadrate in categoriile de importanta A si B
» , aprobat prin Ordinul nr. 114 din 11 februarie 2002 al Ministrului apelor si protectiei mediului
(Anexa Nr. 1);
2. NTLH – 015: «Procedurǎ de avizare a specialistilor pentru evaluarea stǎrii de sigurantǎ in
exploatare a barajelor incadrate in categoriile categoriile de importantǎ C si D ». aprobatǎ prin
Ordinul nr. 114 din 11 februarie 2002 al Ministrului apelor si protectiei mediului (Anexa Nr. 2);
3. NTLH - 021: « Metodologie privind stabilirea categoriilor de importantă a barajelor »,
aprobată prin Ordinul comun nr. 115 din 11 februarie 2002, al Ministrului apelor si protectiei
mediului si nr. 288 din 6 martie 2002, al Ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei;
4. NTLH - 022: « Metodologie privind evaluarea stării de sigurantă in exploatare a barajelor

si lacurilor de acumulare », aprobată prin Ordinul comun nr. 116 din 11 februarie 2002 al
Ministrului apelor si protectiei mediului si nr. 289 din 6 martie 2002, al Ministrului lucrărilor
publice, transporturilor si locuintei (Anexa Nr. 1);
5. NTLH - 031: «Regulament privind certificarea personalului de conducere si coordonare a

activitătii de umărire a comportării in timp a barajelor », aprobat prin Ordinul nr. 117 din 11
februarie 2002 al Ministrului apelor si protectiei mediului;
6. NTLH - 032: «Procedură de emitere a acordului si autorizatiei de functionare in sigurantă

a barajelor », aprobată prin Ordinul nr. 118 din 11 februarie 2002 al Ministrului apelor si protectiei
mediului;
7. NTLH - 033: «Procedură de trecere in conservare, postutilizare sau abandonare a

barajelor », aprobată prin Ordinul nr. 119 din 11 februarie 2002 al Ministrului apelor si protectiei
mediului;
21
8. NTLH - 034: «Procedura si competentele de efectuare a controlului privind siguranta in

exploatare a barajelor », aprobată prin Ordinul nr. 120 din 11 februarie 2002 al Ministrului apelor si
protectiei mediului;
9. NTLH - 035: «Ordinul al Ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Fisei
de evidentă a barajelor » aprobată prin Ordinul nr. 121 din 11 februarie 2002;
10. NTLH - 036: «Procedură de declarare publică a caracteristicilor generale, a categoriei de

importantă si a gradului de risc asociat barajelor », aprobată prin Ordinul nr. 147 din 21 februarie
2002 al ministrului apelor si protectiei mediului;
11. NTLH - 040: «Instructiuni de organizare si functionare a comisiilor de avizare a

documentatiilor de evaluare a stării de sigurantă in exploatare a barajelor», aprobate prin Ordinul nr.
105 din 22 aprilie 2003 al Ministrului apelor si protectiei mediului, cu modificarile ulterioare.
Acte normative privind activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor
1. STAS 4273/1983 - Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice;
2. STAS 10372/1984 - Supravegherea comportarii in timp a lucrarilor de indiguire;
3. STAS 4068/2/1987 - Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii

normale si speciale de exploatare;
4. STAS 2745/1990 - Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice;
5. STAS 7883/1990 - Supravegherea comportarii in timp (Constructii hidrotehnice.

prescriptii generale);
6. Hotarare de Guvern nr. 273/1994, cu modificarile ulterioare, privind:
7. Cartea constructiei;
8. Jurnalul evenimentelor;
9. Legea nr. 10/1995 - Lege privind calitatea in constructii, cu modificarile ulteriare;
10. HG 766/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea in constructii, regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp in postutilizarea constructiilor si echipamente noi in constructii;
11. Normativ privind comportarea in timp a constructiilor - P 130/1999;
22
Acte normative privind activitatea de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare

1. Legea Apelor nr. 107 / 1996 cu modificarile si completarile ulterioare;
2. ORDIN nr. 76 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si
competentele de avizare si aprobare a regulamentelor de exploatare si a programelor de exploatare a
lacurilor de acumulare, a Normelor metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare
bazinala si a Regulamentului-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare si prizelor
de alimentare cu apa;
3. ORDIN comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerul

Administratiei si Internelor nr. 638/420 din 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale;
2. Principalele componente institutionale

Avand in vedere ca Romania este Stat Membru al Uniunii Europene incepand cu anul 2007
principalele reglementari in domeniul apei constituie norme obligatorii a fi transpuse in legislatia
nationala. Prin prisma managementului riscului la inundatii, de importanta majora sunt Directiva
Cadru Apa 2000/60/CE si Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscului la
inundatii. Astfel principalele contributii ale celor doua Directive in acest domeniu sunt:
1) Contributia Directivei Cadru Apa 2000/60/CE la managementul riscului la inundatii
rezida in prevederile referitoare la:
■ identificarea bazinelor hidrografice individuale si atribuirea lor pe fiecare District
hidrografic in parte;
■ asigurarea celor mai adecvate structuri organizatorice administrative si identificarea

autoritatii competente adecvate;
■ elaborarea unor planuri de gestionare a bazinului hidrografic pentru fiecare district

hidrografic, care sa vizeze si atenuarea efectelor inundatiilor.
2) Contributia Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii

la managementul riscului la inundatii rezida in prevederile referitoare la:
■ organizarea in structuri conforme respectiv similare cu cele stabilite prin Directiva cadru
apa:
23
- unitate principala de gospodarire a apelor - districtul bazinului hidrografic format din bazine
hidrografice individuale cu posibilitatea de a fi desemnate unitati de gestionare a bazinelor
hidrografice diferite de cele stabilite in conformitate cu Directiva 2000/60/CE.
- organizarea administrativa adecvata si identificarea unei autoritatii competente in cadrul fiecarui

district, cu posibilitatea identificarii unor autoritati competente diferite de cele desemnate in
conformitate cu Directiva 2000/60/CE;
■ tintele stabilite de Directiva sunt:
- evaluarea preliminara a riscului la inundatii - 22 decembrie 2011;
- harti de hazard si harti de risc la inundatii - 22 decembrie 2013;
- finalizarea si publicarea planurilor de management al riscului la inundatii – 22 decembrie 2015.

Plecand de la aceste recomandari ale celor doua Directive, in Romania a avut loc o reorganizare a
institutiilor din domeniu trecandu-se din nou la organizarea pe bazine sau grupuri de bazine
hidrografice. Aceste recomandari sunt respectate in totalitate si din punct de vedere al autoritatilor
competente in cadrui fiecarei organizatii bazinale – Administratiile Bazinale de Apa cu activitate
coordonata central de catre ANAR si aflate sub autoritatea institutiei centrale in domeniul apelor,
Ministerul Mediului si Padurilor. In managementul riscului la inundatii, cadrul administrativ
general se bazeaza in principal pe autoritati la trei niveluri: ministere, prefecturi care reprezinta
autoritatile nationale, la nivel de judet, primari la nivel comunal. Cadrul administrativ este prezentat
schematic mai jos:
MINISTERUL
MEDIULUI SI
PADURILOR
ANAR
ABA (11)
SGA (41)
SHI(5)
24
PREFECTURI(42)
PRIMĂRII(3196)
2.1. MINISTERE
2.1.1. Ministerului Mediului şi Pădurilor
Ministerul este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului
României nr. 1635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor.
Ministerul Mediului şi Pădurilor este organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având sediul în municipiul Bucureşti,
Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5.
Obiective si activitati:
(1) activeaza în domeniile: planificare strategică, dezvoltare durabilă, infrastructura de mediu şi
gospodărirea apelor, meteorologie, hidrologie, hidrogeologie, schimbări climatice, arii naturale
protejate, gestionarea deşeurilor, gestionarea substanţelor şi preparatelor periculoase, conservarea
biodiversităţii, biosecurităţii, gestionarea calităţii aerului şi zgomotului ambiental, administrarea
managementului silvic.
(2) realizează politica în domeniile mediului şi gospodăririi apelor la nivel naţional, elaborează
strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi armonizare a acestor activităţi în cadrul politicii
generale a Guvernului, asigură şi coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de
competenţă, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, inspecţie şi control în
aceste domenii.
(3) asigură coordonarea interministerială a procesului de elaborare a Strategiei naţionale de
dezvoltare durabilă, propune adoptarea şi urmăreşte implementarea acesteia.
(4) coordonează activitatea de integrare a cerinţelor privind protecţia mediului în celelalte politici
sectoriale, în concordanţă cu cerinţele şi standardele europene şi internaţionale.
25
(5) Ministerul Mediului şi Pădurilor este desemnat ca autoritate de management pentru Programul
Operaţional Sectorial de Mediu.
(6) Ministerul Mediului şi Pădurilor este desemnat ca autoritate competentă pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23
mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+).
Funcţiile şi Atribuţiile Specifice
Ministerul Mediului şi Pădurilor exercită următoarele funcţii:
o Functia de strategie;
o Functia de reglementare si avizare;
o Functia de reprezentare;
o Functia de autoritate de stat in domeniile sale de activitate;
o Functia de administrare;
o Functia de implementare si coordonare a asistentei financiare nerambursabile acordate
României de Uniunea Europeană în domeniul mediului şi pădurilor şi a programelor
finanţate din fonduri comunitare, naţionale, precum şi de gestionare a creditelor externe,
altele decât cele comunitare, în domeniile sale de activitate;
o funcţia de monitorizare, inspecţie şi control.
În realizarea funcţiilor sale, Ministerul Mediului şi Pădurilor îndeplineşte următoarele
atribuţii specifice:
o Functia de strategie;
o Functia de reglementare si avizare;
o Functia de reprezentare;
o Functia de autoritate de stat in domeniile sale de activitate;
o Functia de administrare;
o Functia de monitorizare ,inspectie si control;
In cadrul managementului riscului la inundatii Ministerul Mediului si Padurilor are in

atributii elaborarea strategiei de aparare impotriva inundatiilor; asigurarea bugetului anual pentru
acest domeniu; masuri preventive; masuri operationale si actiuni in cursul inundatiilor.
2.1.2. Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
26
(1) Ministerul este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 725/2010
privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a
unor structuri aflate în subordinea acestuia.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al administraţiei
publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
Obiective si activitati:
- autoritatea publică centrala, responsabilă cu aplicarea strategiei şi Programului de guvernare, cu
rol în elaborarea şi implementarea strategilor naţionale sectoriale în domeniile agriculturii şi
producţiei alimentare, dezvoltării rurale, pescuitului şi acvaculturii, îmbunătăţirilor funciare,
precum şi în domeniile conexe: fitosanitar, cercetarea ştiinţifică de specialitate, conservarea şi
managementul durabil al solurilor şi al resurselor genetice vegetale şi animale.
- elaborează strategii şi reglementări specifice în domeniile sale de activitate, în cadrul politicii
Guvernului şi în conformitate cu reglementările Uniunii Europene şi cu principiile politicii agricole
comune (PAC).
(1) Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale exercită următoarele funcţii:
a) de strategie, prin care se elaborează, în conformitate cu politica Guvernului, normele Uniunii
Europene şi tendinţele pe plan mondial, strategia de dezvoltare în domeniile sale de activitate şi se
proiectează mecanismele financiare necesare;
b) de reglementare, prin care se asigură, în conformitate cu strategia Guvernului, realizarea cadrului
juridic şi elaborarea reglementărilor specifice activităţilor din domeniile sale de activitate;
c) de administrare, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului,
precum şi gestionarea fondurilor şi serviciilor pentru care statul este responsabil, în domeniul său de
activitate;
d) de gestionare a fondurilor europene şi naţionale alocate dezvoltării rurale, agriculturii şi
pisciculturii;
e) de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan
intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;
f) de autoritate de stat, prin care se asigură implementarea, urmărirea şi controlul aplicării şi
respectării reglementărilor în domeniile sale de activitate;
g) de autoritate de management pentru Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013 - PNDR
şi Programul operaţional pentru pescuit - POP;
27
h) de plată, prin instituţiile/departamentele subordonate/din cadrul Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă pentru organizarea,
implementarea şi funcţionarea Reţelei de informaţii contabile agricole - RICA.
(3) În structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în coordonarea directă a ministrului,
funcţionează autoritatea competentă pentru acreditarea agenţiilor de plăţi şi a organismului
coordonator.
In cadrul managementului riscului la inundatii Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale are ca atributii participarea la salvarea populatiei si a bunurilor, paza bunurilor si a
locuintelor si asigurarea ordinii in cursul evacuarii si actiunilor legate de inundatii.
2.1.3. Ministerului Administratiei si Internelor

Ministerul Administratiei si Internelor are ca atributii principale, in cadrul
managementului riscului la inundatii, actiuni si masuri preventive; luarea de masuri in timpul si
dupa inundatii in conformitate cu legislatia in vigoare.
Printre institutiile si directiile aflate in subordinea Ministerului se regaseste si Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta (IGSU). Activitatile de prevenire desfasurate de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta si de structurile din subordine reprezinta o componenta
principala a sistemului integrat de masuri tehnice si organizatorice, precum si de actiuni specifice
planificate si realizate potrivit legislatiei, în scopul preîntâmpinarii, reducerii sau eliminarii
riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei,
mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specifice.
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta are în compunere:
• comitete pentru situatii de urgenta;
• Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;
• servicii publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgenta;
• centre operative pentru situatii de urgenta;
• comandantul actiunii.
Comitetele pentru situatii de urgenta sunt:
• Comitetul National pentru Situatii de Urgenta;
• comitetele ministeriale si ale altor institutii publice centrale pentru situatii de urgenta;
• Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta;
28
• comitetele judetene pentru situatii de urgenta;

• comitetele locale pentru situatii de urgenta.
2.2. Administratia Nationala Apele Romane

2.2.1. A.N.A.R.
Administratia Nationala ,,Apele Romane” - infiintata prin Hotararea Guvernului nr.
107/2002, modificata si completata prin OUG.73/2005 este Autoritatea Nationala, care are drept
scop aplicarea strategiei nationale in domeniul gospodaririi si valorificarii apelor, precum si
gestionarea retelei nationale de masuratori hidrologice, hidrogeologice si de calitate a resurselor de
apa ce apartin domeniului public.
Administratia Nationala ,,Apele Romane” - cu statut de regie autonoma de interes public
national, statut aprobat prin HG 1176/2005, este persoana juridica romana sub autoritatea
Ministerului Mediului si Padurilor. Administratia Nationala ,,Apele Romane” raspunde de
implementarea strategiei de gospodarirea apelor din Romania.
Are in subordine:
- 11 Administratii Bazinale de Apa organizate la nivel de bazin hidrografic corespunzatoare celor
11 bazine hidrografice/spatii hidrografice de pe teritoriul tarii (ABA Somes – Tisa, ABA Crisuri,
ABA Mures, ABA Banat, ABA Jiu, ABA Olt, ABA Arges-Vedea, ABA Buzau – Ialomita, ABA
Siret, ABA Purt, ABA Dobrogea – Litoral)
- Insitutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor
- 41 Sisteme de Gospodarirea Apelor (SGA)
- 5 Sisteme Hidrotehnice Independente (SHI Crisul Alb, SHI Olt, SHI Văcăreşti, SHI Siret, si SHI
Pascani, )
- 59 Statii hidrologice
- Explotarea Complexa Stanca - Costesti
Coordoneaza si raspunde de modul de folosire a resurselor de apa de suprafata si subterane
pe ansamblul teritoriului tarii si de exploatare a lucrarilor de gospodarire a apelor si colaboreaza cu
toti detinatorii altor lucrari construite pe ape sau in legatura cu apele.
29
Administratia Nationala Apele Romane are in administrare:

78.905 km cursuri de apa
295,6 mii ha suprafata de teren cu ape
270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliare mc, din care 114 lacuri cu acumulare
nepermanenta
7.100 km diguri pentru apararea localitatilor si terenurilor agricole
6.600 km regularizari de rauri si 1.320 km aparari si consolidari de maluri
157 canale de aductiune cu o lungime de 1.100km
59 statii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 mc/s
49 prize de apa si noduri hidrotehnice cu un debit total instalat de 249mc/s
178 alte lucrari hidrotehnice
30
122 lacuri naturale
Atributiile relevante ale ANAR :
Reglementare si Coordonare
■ asigura aplicarea strategiei nationale de management al riscului la inundatii si coordonarea
tehnica a actiunilor preventive si operative pentru apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale;
■ implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor;
Prevenire / Aparare
■ intretinerea si exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de aparare impotriva
inundatiilor, aflate in administrare;
■ elaborarea schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice si a

programelor de masuri necesare pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protectiei
cantitative si calitative a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si
valorificarea potentialului apelor;
■ intocmirea, prin intermediul Administratiilor Bazinale de Apa, a Planurilor de aparare impotriva

inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si
poluarilor accidentale, pentru bazinele hidrografice aferente
■ asigura, prin Sistemele de Gospodarire a Apelor, elaborarea planurilor judetene de aparare

impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructii
hidrotehnice si poluarilor accidentale;
■ acorda asistenta tehnica, prin intermediul Sistemelor de Gospodarire a Apelor, la intocmirea

planurilor municipale, orasenesti si comunale de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si
poluarilor accidentale;
■ intocmeste planuri de avertizare-alarmare a localitatilor si obiectivelor din aval de lacurile de

acumulare in caz de accidente la barajele din administrare;
■ propune lucrari noi de aparare, precum si de optimizare a celor existente;
31
■ asigura aplicarea regimului restrictionat de utilizare a terenurilor din zonele protejate, din zona
dig-mal si din acumularile nepermanente cu consultarea detinatorilor acestor terenuri;
■ realizeaza delimitarea albiilor minore si a zonelor de protectie impreuna cu autoritatea de cadastru

funciar si cu detinatorii terenurilor riverane;
■ realizeaza si actualizeaza registrul zonelor protejate;
■ asigura secretariatul Comitetului de Bazin cu personal propriu;
■ intreprinde, impreuna cu detinatorii, verificari ale sectiunilor de scurgere la poduri si podete, ale
lucrarilor de aparare si consolidare a malurilor si a albiilor, stabilind masuri obligatorii;
Management Situatii de Urgenta generate de inundatii
■ administrarea, exploatarea si intretinerea infrastructurii Sistemului national de veghe hidrologica
si hidrogeologica;
■ avertizarea si punerea in practica a masurilor de prevenire, combatere si inlaturare a efectelor

inundatiilor, prin lucrarile proprii de gospodarire a apelor;
■ apararea impotriva inundatiilor prin lucrarile de gospodarire a apelor aflate in administrarea sa si

gestionarea materialelor si mijloacelor specifice;
■ realizarea sistemului informatic si de telecomunicatii in unitatile sistemului de gospodarire a

apelor, elaborarea de produse software in domeniul gospodaririi apelor, hidrologiei si
hidrogeologiei;
■ asigura constituirea si reinnoirea stocurilor de materiale si mijloace de aparare, precum si

depozitarea lor in bune conditii, pentru obiectivele si lucrarile din administrare;
■ asigura conducerea Grupurilor de suport tehnic, prin intermediul SGA, pentru gestionarea
tipurilor de risc specifice din cadrul Comitetelor judetene;
■ propune Comitetului ministerial, impreuna cu Comitetele judetene, masuri de inundare dirijata a

terenurilor stabilite in cadrul planurilor de aparare sau introducerea altor masuri speciale pentru
evacuarea apelor mari;
■ dispune, in perioade de ape mari, masuri operative obligatorii pentru exploatarea tuturor lacurilor,
barajelor si sistemelor de desecare;
32
■ asigura, prin Sistemele de Gospodarire a Apelor, diseminarea informatiilor, prognozelor si

avertizarilor primite de la Administratiile Bazinale de Apa, catre obiectivele hidrotehnice din
administrare si catre Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta;
■ participa, prin Sistemele de Gospodarire a Apelor, la avertizarea comitetelor locale in caz de

producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase, accidentelor la constructii hidrotehnice si
poluarilor accidentale;
■ participa la pregatirea populatiei pentru apararea impotriva inundatiilor, prin
desfasurarea exercitiilor periodice de simulare;
■ asigura elaborarea informatiilor, prognozelor si avertizarilor privitoare la inundatii, gheturi, si alte

fenomene pe bazine hidrografice;
■ asigura cresterea preciziei prognozelor hidrologice si diseminare a acestora la Sistemele de

Gospodarire a Apelor si la unitatile care au in exploatare lucrari hidrotehnice si coreleaza datele
interne cu cele provenite din alte surse;
■ asigura transmiterea informatiilor la Comitetul ministerial si Centrul operativ pentru situatii de

urgenta;
■ asigura functionarea in conditii de siguranta a retelei nationale de masuratori hidrologice proprii;

Avizare / Control
■ avizarea si autorizarea din punct de vedere al gospodaririi apelor a lucrarilor si activitatilor ce se

executa pe ape sau au legatura cu apele;
■ asigura inspectia si aplicarea de sanctiuni in domeniul de competenta;
2.2.2. Serviciile prestate si procesele specifice institutiei

Serviciile si raspunderile ANAR pot fi grupate in:
■ Administrarea si gestionarea resurselor de apa, prin care se asigura:
- serviciile de asigurare a apei brute, pe categorii de surse si utilizatori;
- serviciile specifice pentru ameliorarea calitatii cursurilor de apa;
- managementul starilor de urgenta;
- furnizarea de rapoarte anuale de sinteza privind resursele de apa;
33
■ Reglementari in domeniul apelor:

- avize (amplasament, gospodarire a apelor);
- autorizatii de gospodarire a apelor;
- notificari de incepere a executiei si de punere in functiune;
- permise de traversare a lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de aparare impotriva inundatiilor;
■ Inspectia in domeniul apelor, prin care se asigura:

- controlul si verificarea conformarii activitatilor folosintelor de apa in conformitate cu prevederile
legislatiei in domeniul apelor si cu reglementarile emise de ANAR (conform competentelor);
- analiza si raspunsul la reclamatiile si sesizarile facute de persoane fizice si juridice;
■ Probleme referitoare la Integrarea Europeana, constand in:
- elaborarea de documentatii de sinteza privind respectarea prevederilor Directivelor si
Reglementarilor Uniunii Europene in domeniul apelor;
- elaborarea Schemelor directoare de amenajare si management pe bazine sau spatii hidrografice;
Principalele procese desfasurate la nivelul ANAR in derularea activitatilor de

gestionare si exploatare a resurselor de apa, se pot grupa in:
Procese de management:
■ Analiza managementului;
■ Elaborarea deciziilor;
■ Intocmirea Planului de activitate al ANAR;
■ Realizarea B.V.C. al ANAR;
Procese de asigurare a resurselor:

■ Recrutarea si selectia personalului;
■ Instruirea personalului;
■ Realizarea si controlul programului anual ANAR (asigurare resurse de apa; administrare lucrari
hidrotehnice; intocmire planuri de management bazinale);
■ Realizarea si controlul obiectivelor de investitii;
■ Contractarea lucrarilor;
34
■ Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare externa;

■ Evidenta mijloacelor fixe;
■ Inventarierea patrimoniului;
■ Intretinerea parcului auto;
■ Mentenanta echipamentelor din dotare;
■ Asigurarea si mentinerea structurii informatice;
■ Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea activitatilor proprii.
Procesele de productie sunt constituite din ansamblul proceselor care asigura serviciile oferite si
raspunderile ce revin A.N.A.R. ca gestionar unic al resurselor de ape.
Procesele de Masurare, Analiza si Imbunatatire a serviciilor, cuprind:

■ Masurarea satisfactiei clientilor;
■ Auditul intern;
■ Urmarirea comportarii in timp a constructiilor si instalatiilor;
■ Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici, biologici si bacteorologici;
■ Preluarea/transmiterea informatiilor in cadrul Dispeceratului;
■ Controlul neconformitatilor;
■ Actiuni corective;
■ Tratarea reclamatiilor si petitiilor;
■ Actiuni preventive;
■ Urmarirea debitelor facturate, inchideri-deschideri;
2.2.3. Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor

In anul 2002, ca urmare a reorganizarii structurii administrative de gestionare a apelor la
nivel national, componentele de hidrologie si gospodarire a apelor s-au constituit intr-o institutie
independenta sub denumirea de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
(INHGA), care se afla sub autoritatea Administratia Nationala "Apele Romane" ca unitate
componenta a acesteia, in baza Ordonantei de Urgenta 107/2002 aprobata prin Legea nr. 404/2003.
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor este unicul institut national de
specialitate care reprezinta Romania in domeniul hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor
atat la nivel national cat si international.
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor raspunde de :
35
-realizarea obiectivelor de cercetare si dezvoltare a activitatilor de hidrologie, hidrogeologie si

gospodarire a apelor la nivel national
-realizarea programelor si acordurilor internationale in care este angrenat (O.M.M., PHI UNESCO,
U.E., etc.)
-schimbul de date, informatii si prognoze hidrologice la nivel international
-implementarea produselor specifice in activitatea de gospodarire a apelor
-diseminarea informatiilor de specialitate, contribuind la protectia vietii si a bunurilor in caz de
fenomene hidrologice periculoase (inundatii, secete, inghet)
-constituirea si actualizarea Fondului National de Date Hidrologice si Hidrogeologice
Desfasoara activitati de cercetare si servicii operationale publice de interes national si

international pentru:
- Protectia populatiei si a bunurilor materiale
- Imbunatatirea calitatii vietii
- Protectia mediului
2.2.4. Sisteme de Gospodarirea Apelor

La nivelul intregii tarii sunt 41 de Sisteme de Gospodarirea Apelor, aflate in subordinea
ANAR respectiv a Administratiilor Bazinale de Apa.
ABA Somes – Tisa: SGA Satu Mare, SGA Maramures, SGA Salaj, SGA Bistrita Nasaud, SGA
Cluj
ABA Crisuri: SGA Bihor, SHI Criş Alb
ABA Mures: SGA Arad, SGA Hunedoara, SGA Alba, SGA Mures
ABA Banat: SGA Timis, SGA Caraş-Severin
ABA Jiu: SGA Gorj, SGA Mehedinti, SGA Dolj
ABA Olt: SGA Harghita, SGA Covasna, SGA Brasov, SGA Sibiu, SGA Valcea, SHI Olt , SHI
Vşcăreşti
ABA Arges – Vedea: SGA Arges, SGA Ilfov, SGA Giurgiu, SGA Teleorman
ABA Buzău-Ialomiţa: SGA Buzău, SGA Brăila, SGA Dâmboviţa, SGA Călăraşi, SGA Ialomiţa ,
SGA Prahova
ABA Siret: SGA Suceava, SHI Siret, SGA Neamt, SHI Paşcani, SGA Bacau, SGA Vrancea
ABA Prut-Barlad: SGA Botosani, SGA Iasi, SGA Vaslui, SGA Galati
ABA Dobrogea – Litoral: SGA Tulcea, SGA Constanta
36
Atributiile specifice Sistemelor de Gospodarirea Apelor includ:

■ Monitorizarea cantitatii apelor pe intregul teritoriu al judetului prin: controlul prelevarii, folosirii
si al evacuarilor, prin livrarea apei catre beneficiar si urmarirea atingerii obiectivelor contractelor de
livrare, de servicii de gospodarirea apelor, de primire de substante, exploatare materiale din albie.
Stabileste masuri de remediare a situatiilor de folosire neconforma a apelor si participa la elaborarea
planurilor de restrictie temporara pe cursurile de apa din judet;
■ Monitorizarea calitatii apei pe cursurile de apa din judet, organizeaza avertizarea poluarilor
accidentale, contribuie la imbunatatirea calitatii apei, asigurand inclusiv monitorizarea functionarii
instalatiilor de masurare a debitelor captate si evacuate;
■ Administrarea albiilor minore, cuvetelor lacurilor precum si a zonelor de protectie ale acestora
executand lucrarile hidrotehnice necesare, efectuarea de controale sistematice si asigura colectarea
datelor specifice cadastrului apelor;
■ Asigura realizarea si desfasurarea activatilor specifice planurilor de aparare impotriva inundatiilor

pentru obiectivele si lucrarile de aparare de pe cursurile de apa din patrimoniu monitorizand
inclusiv stocul de aparare si mijloacele de aparare specifice;
■ Intocmeste si duce la indeplinire propriile programari pentru lucrari de exploatare, intretinere,

reparatii curente si reparatii multianuale precum si orice alte programari cuprinse in proiectul de
buget de venituri si cheltuieli asigurand si documentele justificative pentru evidenta contabila si
patrimoniala specifica;
■ Asigura administrarea directa pentru lucrarile de gospodarirea apelor din bazinele hidrografice
arondate, pentru perioadele de ape mari, masuri operative obligatorii in ceea ce priveste exploatarea
lacurilor si barajelor indiferent de detinator;
■ Urmareste comportarea in timp a constructiilor hidrotehnice, organizeaza paza si supravegherea

apelor si lucrarilor, participa la emiterea avizelor si autorizatiilor de folosire a apei. In acelasi timp
actualizeaza cadastrul apelor, drepturile de folosinta realizand sinteze anuale si furnizand date
entitatilor interesate;
Prin prisma atributiilor sale, fiecare SGA are un rol important in:
■ identificarea temelor de proiectare;
■ exploatarea si intretinerea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor de pe teritoriul judetului
care sunt in administrarea lor;
37
■ monitorizarea realizarii operatiunilor de exploatarea si intretinere a lucrarilor de aparare impotriva

inundatilor din judet, care sunt in administrarea altor institutii;
2.3. Administratii publice locale

Instituţiile aparţinând administraţiei publice locale se împart în mai multe categorii:
 Consiliile judeţene şi instituţiile subordonate (spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe,
şcoli, şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici,
ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de ajutor social, cămine pentru
persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială, corpul
gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale, administaţii
ale fondului imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public);
 Consiliul general al municipiului Bucureşti, Primăria municipiului Bucureşti, consiliile

sectoarelor municipiului Bucureşti, primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti şi instituţiile
subordonate (spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli, şcoli postliceale, grupuri şcolare,
colegii, institute, case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de
plasament, cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi
protecţie socială, corpul gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite
şi taxe locale, administaţii ale fondului imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile
domeniului public)
 Consiliile locale ale municipiilor, primăriile municipiilor şi instituţiile subordonate

(spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli, şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute,
case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament,
cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială,
corpul gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale,
administaţii ale fondului imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public);
 Consiliile locale ale oraşelor, primăriile oraşelor şi instituţiile subordonate (spitale,

centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli, şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute, case de
cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament, cantine de
ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială, corpul
gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, de impozite şi taxe locale, administaţii ale
fondului imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public);
38
 Consiliile locale ale comunelor şi primăriile comunelor, inclusiv instituţiile subordonate

(spitale, centre medicale, creşe, grădiniţe, şcoli, şcoli post-liceale, grupuri şcolare, colegii, institute,
case de cultură, teatre, filarmonici, ansambluri folclorice, edituri, muzee, centre de plasament,
cantine de ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, direcţii de asistenţă şi protecţie socială,
corpul gardienilor publici, direcţii de evidenţă a persoanelor, direcţii de impozite şi taxe locale,
administaţii ale fondului imobiliar al unităţilor sanitare publice, administraţiile domeniului public).
3. ANALIZA
Scopul principal al acestei analize este de a garanta robustetea cadrului institutional, necesar
pentru implementarea acestui proiect si exploatarea in conditii optime a infrastructurii rezultate.
Responsabilitatea implementarii lucrarilor imediate pentru reducerea riscului la inundatii este a
Administratiei Nationale „Apele Romane” care isi desfasoara activitatea in zona de interes prin
Administratia Bazinala de Apa. Pentru proiectul de fata, beneficiarul si responsabilul proiectului
este Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă OLT.
Metodologia utilizata in prezenta analiza a vizat atingerea urmatoarelor elemente prioritare:
1. Rolul si responsabilitatile institutiilor cu cea mai mare relevanta in implementarea si exploatarea
investitiilor proiectului;
2. Incadrarea acestor institutii in cadrul institutional national din domeniul apei;
3. Structura, resursele umane, sistemele si instrumentele caracteristice acestor institutii;
4. Structura, atributiile si incadrarea organismului cu rol de implementare a proiectului in structura

institutiei responsabile;
Sistemul informational din domeniul gestionarii apelor consta in observarea, masurarea,

inregistrarea si prelucrarea datelor meteorologice si hidrologice, gospodărirea cantitativă şi
calitativă a apelor, urmărirea comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice, elaborarea
prognozelor, avertizarilor si alarmarilor, precum si in transmiterea acestora factorilor implicati in
managementul situatiilor de urgenta, conform schemei fluxului informational definit in planurile de
aparare bazinale, in vederea luarii deciziilor si masurilor acestora.
Schema sinoptica a sistemului informational din domeniul apelor pe ansamblul fiecarui
district de bazin hidrografic, contine urmatoarele date si informatii referitoare la:
Unitatile meteorologice si hidrologice din bazin;
Unitatile de gospodarirea apelor bazin
39
Comitetele judetene, municipale, orasenesti, comunale;

Obiectivele care trebuie avertizate direct;
Legaturile cu Centrul Operativ al Administratiei Nationale “Apele Romane”, (ANAR),
Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si cu Centrul Operativ pentru
situatii de urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor (MMP), precum si cu
Administratiile Bazinale de Apa vecine si organele de resort din tarile vecine.
La nivelul ANAR, sistemul informational este bazat pe o Retea Nationala de Transmisie a
datelor de gospodarire a apelor structurata pe 4 niveluri:
• Nivelul 4 – nivelul local care include unitati de producere a datelor (statii hidrometrice si de
calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor statii de colectare judetene)
• Nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial si sub-bazinal care include unitatile de colectare a datelor
hidrologice (SGA si statii hidrologice), aflate in subordinea Administratiilor Bazinale de Apa;
• Nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din cadrul
Administratiilor Bazinale de Apa;
• Nivelul 1 – nivelul national care cuprinde Centrul National de decizie de la nivelul Administratiei
Nationale “Apele Romane”, INHGA si Ministerul Mediului si Padurilor
In caz de alarma (depasirea unor praguri critice) SGA sunt responsabile cu diseminarea
datelor pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale la nivelul Comitetelor
judetene si locale pentru situatii de urgenta ale Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta.
Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor executate pentru proiectul de fata, „Regularizare pârâu
Caşin pe sectorul Târgu Secuiesc - Valea Seacă, judeţul Covasna”, sunt în sarcina administratorului
cursurilor de apă din zonă, Administraţia Naţională „Apele Române” -Administraţia Bazinală de
Apă OLT. Proiectul de fata nu prevede personal aditional de intretinere a lucrarilor executate,
responsabilitatea urmaririi in timp a constructiilor hidrotehnice fiind preluata de SGA Covasna.
4. Unitatea de Implementare a Proiectului

4.1. Implementarea si managementul proiectului
In vederea finantarii proiectelor prin Programul Operational Sectorial de Mediu, Axa
Prioritara 5 – „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele
cele mai expuse la risc”, la nivelul ANAR s-a constituit o Unitate de Management a Proiectului, in
40
activitate din Noiembrie 2009, care are in subordonare la nivelul fiecarei Administratii Bazinale de
Apa o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), operationala in prezent.
Totodata, este reglementat Regulamentul de Organizare si Functionare al Unitatii de
Management a proiectului – „Axa Prioritara 5 POS Mediu”, prezentat atasat prezentului Volum.
Structura organizatorica prezenta in cadrul ANAR pentru implementarea si managementul
proiectelor finantate prin fonduri externe este redata mai jos:
Atributiile relevante ale structurii de Unitate de Implementare a Proiectului sunt:
 Colectarea temelor de proiectare de la departamentele specializate ale institutiei;

 Identificarea liniilor de finantare disponibile pe care se pot incadra temele de proiectare colectate
si verificarea eligibilitatii activitatilor presupuse de acestea;
 Elaborarea proiectelor conform cerintelor liniei de finantare si coordonarea elaborarii de proiecte
la nivelul altor structuri ale institutiei;
 Coordonarea, monitorizarea proiectelor finantate precum si implementarea in cazul altor proiecte
decat cele de investitii;
41
 Diseminarea obiectivelor si rezultatelor proiectelor catre toate structurile interesate precum si

organizarea de seminarii, prezentari ocazionate de implementare;
 Implementarea acordurilor internationale la care institutia este parte atat in derularea de investitii
prin personalul specializat al directiei cat si in dezvoltarea de strategii transfrontaliere de colaborare.
In sprijinul activitatii acestui birou si nu numai, urmarirea aspectelor tehnice ale
implementarii proiectelor in cadrul Administratiilor Bazinale de Apa este partea responsabilitatii
Biroului Promovare Investitii, urmarire investitii prin monitorizarea acestora si prin suportul acordat
tertilor atat in faza de proiectare cat si in faza de executie a lucrarilor proiectului.
4.2 Echipa UMP

Pentru asigurarea unei implementari eficiente a activitatilor proiectului, la nivelul ANAR-
ABA, Unitatea de Implementarea a Proiectului are in componenta personal cu experienta,
operational la data actuala.
Astfel, in conformitate cu Decizia nr. 223/28.06.2011, structura prezenta a Unitatii de
Management a Proiectului la nivel central ANAR include:
- Manager UMP
- Inginer – coordonator proiecte lucrari prioritare strategice „no regret measures”
- Inginer – coordonator proiecte PPPDEI
- Expert Accesare Fonduri Structurale
- 2 Economisti
- 1 Jurist
4.3 Echipa UIP

La nivel Administraţiilor Bazinale de Apă, implementarea proiectului va fi urmarită de
Unitatea de Implementare a Proiectului a Administratiei Bazinale de Apă Olt, care in prezent are in
componenta:
1 Manager Proiect (UIP)
1 Asistent proiect
1 Inginer – responsabil tehnic
1 Economist-responsabil financiar
1 Specialist relatii publice
1 Jurist
42
1 Specialist achizitii publice
Echipa de implementare a ANAR acopera cu experti urmatoarele specialitati: management

si tehnic. In vederea furnizarii expertizei necesare in domeniul achizitiilor, financiar – contabil si
juridic vor fi implicate in derularea proiectului atat compartimentele ABA cat si echipa de
implementare ANAR si compartimentele de specialitate ANAR. Activitatea acestei unitati va fi
suplimentata de o echipa de experti – consultanti si va fi imbunatatita in urma participarii la o serie
de module de formare profesionala specializata.
Componenta si atributiile UIP se regasesc mai jos:
Coordonatorul echipei UIP
Administrative: Manager UIP
a. programeaza, organizeaza, coordoneaza, supravegheaza si controleaza activitatea
personalului din subordine
b. realizeaza evaluarea periodica a activitatii personalului UIP
c. stabileste indicatorii de performanta ai personalului UIP;
d. coordoneaza activitatile de instruire ale personalului UIP;
Management:
a. conduce sedintele de lucru ale echipei de proiect;
b. asigura rezolvarea corespondentei referitoare la proiect;
c. urmareste intocmirea si realizarea planului de implementare a proiectului;
d. coordoneaza tehnic derularea celor doua componente de tip nestructural ale proiectului;
e. face parte din comisia de licitatii;
f. coordoneaza si urmareste realizarea activitatilor de publicitate;
g. mentine o legatura permanenta cu Autoritatea Contractanta si ANAR;
h. asigura informarea coordonatorului UIP/ANAR-ABA asupra potentialelor probleme
identificate;
i.este persoana de contact cu autoritatea UAT-urilor pe teritoriul carora se desfasoara
proiectul;
j.organizeaza intalniri la inceputul implementarii contractelor cu toate partile implicate
pentru a clarifica rolurile si atributiile fiecarei parti;
k.monitorizeaza performantele partilor responsabile de implementarea contractelor de
servicii si de asistenta tehnica;
l.indeplineste orice alte sarcini necesare pentru buna implementare a proiectului.
43
Raportare:
a.coordoneaza intocmirea rapoartelor tehnice si financiare ale proiectului;
b.aproba rapoartele realizate de consultant, inginer;
c.aproba si transmite celor interesati orice alt raport solicitat;
d.participa la toate sedintele de monitorizare si prezinta celor interesati rapoartele acestora.
Inginer –responsabil tehnic- atribuţii

a. asigura realizarea responsabilitatilor coordonatorului echipei UIP a proiectului in lipsa
acestuia;
b. participa la luarea deciziilor referitoare la componentele tehnice ale proiectului;
c. asigura informarea coordonatorului UIP/ANAR – ABA asupra potentialelor probleme
tehnice identificate;
d. participa/coordoneaza vizitele pe teren si sedintele de clarificari pentru toate contractele
de lucrari;
e. asigura obtinerea avizelor si autorizatiilor de constructie;
f. participa la sedintele de monitorizare;
g. monitorizeaza si evalueaza atingerea principalelor etape ale lucrarilor;
h. colaboreaza cu responsabilul financiar-contabil la monitorizarea si controlul cheltuielilor;
i. participa la receptia finala a lucrarilor;
j. participa la elaborarea oricarui raport tehnic solicitat;
k. participa la sedintele de analiza a tuturor problemelor tehnice care apar in procesul
realizarii constructiilor sau achizitiei de servicii, echipamente;
l. face parte din comisia de licitatii;
m. asigura legatura cu alte autoritati pentru orice probleme tehnice;
n. monitorizeaza si evalueaza progresul real al lucrarilor in functie de planificari;
o. monitorizeaza calitatea lucrarilor realizate;
p. intelege aspectele relevante contractelor FIDIC ROSU si FIDIC GALBEN precum si
interpretarile in legatura cu acestea;
q. indeplineste orice alte sarcini necesare pentru buna implementare a proiectului.
Responsabilitatea achizitiilor in acest proiect va apartine compartimentelor de

specialitate ale ABA cu suportul echipei de implementare ANAR si al compartimentelor de
specialitate ANAR. Atributiile specifice vor consta in principal in:
44
a. pregatirea si organizarea procedurilor de achizitii publice in vederea contractarii serviciilor si

lucrarilor prevazute in cadrul proiectului;
b. asigurarea corespondentei pentru anuntarea organizarii licitatiei;
c. traducerea documentelor si documentatiilor;
d. responsabilitatea pastrarii si securitatii documentelor cu care lucreaza;
e. supervizarea realizarii caietelor de sarcini necesare licitatiilor;
f. suport pentru intocmirea contractelor de achizitie publica cu respectarea prevederilor
O.G.34/2006 si a reglementarilor europene;
g. verificarea documentatiilor cuprinse in dosarele de achizitii publice intocmite;
h. verificarea si aprobarea documentatiilor de atribuire;
i. participa in comisia de licitatie;
j. face raportari catre coordonatorul de proiect cu privire la rezultatele procedurilor deachizitii
publice; k. indeplinirea oricaror alte sarcini necesare pentru buna implementare a proiectului.
Atributiile economico-financiare ale proiectului vor fi preluate de compartimentele de

specialitate ale ABA cu suportul ANAR si vor consta in principal in:
Rapoarte economic-financiare :
a. stabilirea bugetului pentru activitatile curente ale proiectului si monitorizarea cheltuielilor;
b. contributia la elaborarea planurilor de achizitii si a programarilor financiare pentrucontractele de
lucrari si de servicii;
c. participarea in comisia de licitatii;
d. monitorizarea progresului financiar al lucrarilor executate;
e. verificarea eligibilitatii facturilor si a documentelor de plata;
f. monitorizarea platilor efectuate de catre finantator;
g. efectuarea controlului cheltuielilor realizate in fiecare contract;
h. organizarea si asistarea desfasurarii procedurilor de audit ale proiectului;
i. participarea la elaborarea tuturor rapoartelor solicitate;
j. informarea managerului de proiect asupra progresului financiar rezultat
k. indeplinirea obligatiilor financiare de zi cu zi.
Contabilitate:
45
a. asigurarea suportului necesar pentru pregatirea documentelor de receptie a bunurilor

rezultate prin proiect.
b. asigurarea suportului necesar pentru pregatirea documentelor necesare in vederea
includerii acestor bunuri in patrimoniul institutiei;
c. efectuarea si supravegherea cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului;
d. achitarea furnizorilor externi din contul in care a incasat contravaloarea grantului si a
furnizorilor interni din contul de lei al proiectantului;
e. asigurarea realizarii inregistrarilor contabile, evidenta analitica pe fiecare sursa (grant,
contributie proprie, contributia partenerului/partenerilor)
f. inregistrarea intr-o evidenta separate a dobanzilor acumulate pe surse, respectiv
contributie proprie si grant.
g. indeplinirea oricarei alte sarcini necesare pentru buna implementare a proiectului
Atributiile de natura juridica ale proiectului vor fi preluate de compartimentele de
specialitate ale ABA cu suportul ANAR si vor consta in principal in:
a. supervizarea realizarii caietelor de sarcini necesare licitatiilor ;
b. elaborarea si analiza contractelor de achizitie publica cu respectarea prevederilor OUG
34/2006;
c. verificarea documentatiei dosarelor de achizitii publice intocmite
d. verificarea si aprobarea documentatiei de atribuire
e. participa in comisia de licitatii;
f. realizarea de rapoarte catre coordonatorul de proiect cu privire la corectitudinea
desfasurarii procedurilor de achizitii publice;
g. verificarea respectarii termenelor din contract si a prevederilor contractual din cadrul
proiectului;
h. formularea si sustinerea notificarilor, recursurilor, apelurilor si a altor cai de atac atunci
cand acestea se impun in folosul bunei desfasurari a proiectului;
i. urmarirea modalitatii de solutionare a cauzelor aflate pe rol in cadrul proiectului,
solicitarea executarii silite conform procedurii legale in hotararile instantei ramase definitive –
investirea lor cu formula executorie, pana la obtinerea in totalitate a debitelor restante.
Structura organizatorica a Biroului de Implementare a Proiectului la nivelul ABA este

prezentata mai jos:
46
4.4. Contractul de delegare ANAR-ABA Olt

Contractul de delegare competenţe A.N.A.R. către ABA Olt - a fost semnat in data de
22.03.2012 si este atasat in Volumul IV al Aplicaţiei de Finanaţare.
5. Concluzii si recomandari
5.1. Concluzii
Planul de Management al Proiectului: PMP va defini informatiile cu privire la procesele
de managementul proiectului inclusiv organizarea programului, gestionarea informatiilor
reper/documentatie si desfasuratorul programului. Contractorul va efectua analize tehnice la datele
de reper din desfasurarea programului pentru a demonstra indeplinirea satisfacatoare a proiectului.
Analizele tehnice se vor desfasura conform PMP.
5.2. Recomandari
In urma analizei cadrului legislativ in stransa legatura cu analiza atributiilor si rezultatelor
institutiilor responsabile cu punerea in practica a acestora, s-au constatat unele aspecte pentru care
se recomanda reglementarea, precum si revizuirea unor acte normative.
Astfel, mai jos sunt adresate recomandari pentru armonizarea legislatiei existente intr-o forma
unitara care sa surprinda toate aspectele legate de reducerea riscului la inundatii – aspecte prioritare:
47
• Reglementarea printr-un act normativ a masurilor de compensare a detinatorului de drepturi

asupra unui imobil afectat de inundatii in urma aplicarii masurilor cu rol in atenuarea viiturii
(acumulari permanente/nepermanente, poldere);
• Revizuirea reglementarilor legislative cu privire la sursele si disponibilitatea fondurilor necesare
operarii si intretinerii lucrarilor cu rol de prevenire/protectie impotriva inundatiilor;
• Imbunatatirea cadrului legislativ care reglementeaza procedura de expropriere pentru terenul
necesar lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor;
•Revizuirea normelor si standardelor care reglementeaza exploatarea si intretinerea lucrarilor
hidrotehnice cu rol de aparare in vederea oferirii unui cadrul legislativ care sa abordeze toate
tipurile de lucrari hidrotehnice cu rol de aparare si sa stabileasca in mod clar minimum de resurse
necesare pentru a mentine in bune conditii de functionare obiectivele hidrotehnice.
In urma analizei structurii direct responsabile de implementarea si exploatarea unor astfel de
lucrari propuse prin acest proiect s-a constatat necesitatea intaririi anumitor componente. Astfel mai
jos se regasesc o serie de recomandari/masuri pentru intarirea componentei institutionale. Rolul
acestor masuri este de a creste capacitatea institutiei de implementare si monitorizarea unor astfel de
proiecte precum si cresterea gradului de conformare cu cerintele liniei de finantare disponibila prin
POS MediuAxa 5.
Aspecte prioritare
• Realizarea unui set de obiective pe termen scurt si mediu prin personalizarea obiectivelor stabilite
la nivelul ANAR-ului functie de specificul bazinelor hidrografice acoperite;
• Delimitarea si prezentarea intr-o maniera transparenta in Regulamentul de Organizare si
Functionare, a competentelor si responsabilitatilor fiecarei structuri componente a institutiilor
implicate;
• Realizarea unor proceduri de lucru detaliate pentru procesele majore desfasurate de institutiile
implicate: procese de luare a deciziilor, procese de management, circuitul documentelor, etc;
• Intocmirea si obtinerea aprobarii pentru documentele care reglementeaza competentele necesare si
responsabilitatile personalului din cadrul Unitatii de Implementare a Proiectului, pe specialitati;
• Instruirea personalului selectat din fiecare departament cu responsabilitati in realizarea,
implementarea, evaluarea proiectelor;
• Consolidarea managementului riscului la inundatii atat la nivel de bazin hidrografic in ceea ce
priveste planificarea, planul de actiune si investitii cat si la nivel local (comuna) pentru pregatirea
populatiei expuse riscului.
48
In consecinta, principalele schimbari care ar trebui efectuate sunt anumite aranjamente

institutionale (si completarile legale corespunzatoare) pentru consolidarea responsabilitatilor,
asigurarea tuturor legaturilor necesare intre actorii esentiali si definirea noilor atributii in ceea ce
priveste punerea in aplicare a strategiei nationale pe termen mediu si lung de management al
riscului la inundatii. Pentru asigurarea unei structuri institutionale robuste la nivelul implementarii
proiectului, se recomanda ca beneficiarul lucrarii – Administratia Nationala Apele Romane -
Administratia Bazinala de Apa Olt sa hotarasca daca managerul de proiect desemnat responsabil
pentru implementarea proiectului de fata in cadrul Unitatii de Implementare a proiectului al ABA
Olt va fi din personalul existent al UIP, sau daca proiectul necesita personal nou in aceasta calitate,
in functie de incarcarea actuala a departamentului UIP, ABA Olt.
Întocmit,
ing. Răzvan Chiorean
49

Analiza Institutionala - Proiect Casin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Analiza Institutionala - Proiect Casin

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Pr.nr.

5.2. Recomandari ..........................................................................................................................48

Lucrarea este de prioritate social-economică şi prevede lucrări de amenajare a cursului

Caracterizarea generală a bazinului şi a cursului văii Caşin

1.1. Prezentarea proiectului

- reducerea riscului de accidente şi pierderea de vieţi omeneşti datorat inundaţiilor;

În perioada implementării proiectului se vor crea un număr de 20 de locuri suplimentare de

5. Publicitate pentru Proiect Oct. 2012 Aug. 2014

1.2. Prezentare POS Mediu

Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice

În concluzie, Romania trebuie să ia măsuri pentru prevenirea şi protecţia împotriva

Sunt sprijinite astfel investiţii majore în prevenirea inundaţiilor pe principalele râuri

■ asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte, management, supervizare si publicitate.

2. 1.500.000 locuitori care beneficiaza de proiecte pentru protectie impotriva inundatiilor

3. reducerea riscului de incidenta la inundatii cu 30% in zonele de interventie ale POS

1.3. Legislatia relevanta

Nr. Act normativ Prevederi legislative relevante

• organizarea administrativa adecvata si identificarea unei autoritatii

(MO nr. 244/08.10.1996) nevoia de apa.

protectie si pentru suprafetele ocupate de lucrari de

autorizatiilor pentru lucrarile de indiguire;

management al riscului la inundatii;

14. HG nr. 2288/2004 Pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de

functinare al Consiliului Interministerial al Apelor

Acte normative privind siguranta in exploatare a barajelor

Normative Tehnice pentru Lucrari Hidrotehnice (NTLH):

1. NTLH – 014 : « Regulament privind organizarea si certificarea corpului de experti pentru

4. NTLH - 022: « Metodologie privind evaluarea stării de sigurantă in exploatare a barajelor

5. NTLH - 031: «Regulament privind certificarea personalului de conducere si coordonare a

6. NTLH - 032: «Procedură de emitere a acordului si autorizatiei de functionare in sigurantă

7. NTLH - 033: «Procedură de trecere in conservare, postutilizare sau abandonare a

8. NTLH - 034: «Procedura si competentele de efectuare a controlului privind siguranta in

10. NTLH - 036: «Procedură de declarare publică a caracteristicilor generale, a categoriei de

11. NTLH - 040: «Instructiuni de organizare si functionare a comisiilor de avizare a

1. STAS 4273/1983 - Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice;

2. STAS 10372/1984 - Supravegherea comportarii in timp a lucrarilor de indiguire;

3. STAS 4068/2/1987 - Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii

4. STAS 2745/1990 - Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice;

5. STAS 7883/1990 - Supravegherea comportarii in timp (Constructii hidrotehnice.

6. Hotarare de Guvern nr. 273/1994, cu modificarile ulterioare, privind:

Acte normative privind activitatea de exploatare a barajelor, lacurilor de acumulare

3. ORDIN comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerul

2. Principalele componente institutionale

■ asigurarea celor mai adecvate structuri organizatorice administrative si identificarea

■ elaborarea unor planuri de gestionare a bazinului hidrografic pentru fiecare district

2) Contributia Directivei 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii

- organizarea administrativa adecvata si identificarea unei autoritatii competente in cadrul fiecarui

- evaluarea preliminara a riscului la inundatii - 22 decembrie 2011;

- harti de hazard si harti de risc la inundatii - 22 decembrie 2013;

- finalizarea si publicarea planurilor de management al riscului la inundatii – 22 decembrie 2015.

In cadrul managementului riscului la inundatii Ministerul Mediului si Padurilor are in

2.1.2. Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

h) de plată, prin instituţiile/departamentele subordonate/din cadrul Ministerului Agriculturii şi

2.1.3. Ministerului Administratiei si Internelor

• comitetele judetene pentru situatii de urgenta;

2.2. Administratia Nationala Apele Romane

Administratia Nationala Apele Romane are in administrare:

295,6 mii ha suprafata de teren cu ape

7.100 km diguri pentru apararea localitatilor si terenurilor agricole

6.600 km regularizari de rauri si 1.320 km aparari si consolidari de maluri

157 canale de aductiune cu o lungime de 1.100km

59 statii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 mc/s

49 prize de apa si noduri hidrotehnice cu un debit total instalat de 249mc/s

178 alte lucrari hidrotehnice