Vole = JOPATOGENIA CARIEI DENTARE - PARTICULARITATI LA COPIL $I ADOLESCENT RIA LA DINTI! TEMPORARI - EPIDEMIOLOGIE CCLINICE “ PATOLOGIA PULPARA LA DINTII TEMPORARI “+ METODE DE TRATAMENT IN PATOLOGIA PULPARA A DINTILOR TEMPORARI SUEEEEEEE < See Soccernet SKI RODICA LUCA Vol. 2(©2003 Toate drepturite asupr acest vlum sunt reervate Blturii CERMA Conse editria: Dr. Jon Mattes Redctor: Maria Jana Maftei Golopentia, ‘Teloredactae computerizati: Bana Yonescu ISBN 973-9266-766 CUPRINS CAPITOLUL 5 ~ ETIOPATOGENIA. CARIET DENTARE - TTICULARITAT LA COPIL SI ADOLESCENT oc 5 Moment ain ee eg 55. Cait $31. Can mien dpe soe we 552 Cae nl din a fs 5.6. inl apes eatese Big carton MIOLOGIE $1 FORME CLINICE, 3 (62.3 Carne pe apple ete = 624 Canade nn reer 625, Catia 3 (626 Catia pe opin sa 1627 Catala opi tdsaent bole psi ‘CAPITOLUL 7 -CARIA SIMPLA LA DINTIL TEMPORARE 7 ing ect seaee 7h xa act 3 PAR. J. 6 = CARIA LA DINTIL TEMPORARI - EPIDE- 3123, Prepac son nn 124 Manviedeohn ne Boa a =: seeene ‘CAPITOLUI.8 = PATOLOGIA PULPARA LA DINTH TEMPORARI FORME CLINICE DE IMBOLNAVIRE an DB i. Ase puede acumen ow $2 Papi di tpt 103 {2 emene dgnie 108 13. Opening nn =i ‘31 Fome cline ae oe 832 Compl is aes “0 CAPITOLUL 9 ~ METODE DE TRATAMENT IN PATOLOGIA PULPARA A DINTILOR TEMPORARL. mB 1. alogen went. ow 92. Ned etme ari le. a 921 Cove ue ara 922 Papaom a) 924 Pool evi poeta 925 Pipetenis a 155 Grensoteceteme at tenet jaan 228 hen 22 Ameo pw! 94. arid oh dec 1s ‘A Pate for oa 942 Pl a boi cal m 943, Patele fe bua de coe de ine. m 944 Stal op mr IS isopte Penne CAPITOLUL 5 ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE - PARTICULARITATI LA COPIL, ‘$I ADOLESCENT [Btiopatogenia caiei dentare Flora microbiand | Subsratl nutritiv CCalitateastructurilor dure dentare Moment actiuni factorilor etiologic ‘Cara incipienta Indici de apreciere a activiticarioase | Caria dentara, proces cronic disuuetiv al stucturilor dure entre este oafeeine de naturspluricauzald. Fart a nega rol ‘componente’ genetie in producerea carci dentare, se considers cd boala carioasd este o afeetiune dobindits ca rezutat el actuniunor factor de mediu. La copil, ea si la adult, leziunea carioasapare in urma interaeiunit simultane a patru factori importani: placa becteriand, substrata nutty, caitatea structurilor dure dentare si momentulaciunl factorilor implica (ig. 5.1.) mn prezent se acceptd ideea od boala carioast este 0 boal inocsoas care are rept rezulat demineralzarea stuctarior dure dentar, ural ulterior si de dstragerea componentelorganice. Boala carioast apare ca urmare & unui dezechilbra inte procesul de demineralizae i cel de emineralizae, dezechilibra 5care se produce la nivel smalfului dentar. Ea este considerata 0 boald eu expresieintrziatd deoarece pentru aparitiacavitatit fn smalt sunt necesare numeroase alacuri acide bactereneint-o periouda lung de timp, luni si chiar ani de zle (WEI, 1988) Plo 3. 1. Ce pr face importa napa cere [Numeroase studi din utimit ani au preczat rola smalulu foul, . dup gral de inectare pupa cu pulp ser: ~ cu ppt. Din punt de vedere cinic, pups inflanat sco exe simptomaica Carer sponina de ert sade aaa sa frat, interment sax ponnanens, ete). Polp infamat ccronic este asimptomatici. In aceastt categorie sunt incluse lpia hiperplazica, resrbia inema (granlom inte) Caleificarespopartegeneresceta cleat) 108 8.2.1 Blemente de diagnostic Diagnostica! imbolndvsorpulpare la dn tempora est rou de precizatdatorita great de colaborare ev pacientul in timpal anamnezei, acesta nfiind in stare si descrie simptomatologia. Pe de até parc, asa cum sa arta, nu exstd © corelajie thie simptomatoloyia clinics si madificdile histopatologize. Totsi, precizarea dagnosticului este absolut necesarapencustabiliea conduit terapeutce, pentru slegetea clei ma indicate metode de tatament. De aceea, chiar admmitind sluba capacitate a metodelor de examinare in aprecierea gradului de inlamatiepolpar, ebuierecars Ia ele Pent @objne cit mai multe informalii in punct de vedere subieciv in tmbolndvicea pulpark ‘imptomatologia este stars, incerté ca clement de stabilre 2 dingnosiculu i de alifel, grew de obtinut de I mica pcient 5 chiar de a fsoftor. In general durerea este deintensitate mcd impresis,nelocaizata (Se poate itn pe o hemifat. Dintle cauzal se sibileste uneori cu greuate, in special in cal ‘acientilor eu multiple process carioase pe aceasihemiarcada Sensibilitatea stentatd Ie dintit temporari se datoreard substratalai morfologic, aumdului ana eds de fbenervoase dectt Ta dint permanent: st diseibuii acesora. Majoritatea fibelor nervoase av traieet mai scun, termininda-se in zona codontoblastia. Doar 0 mick pare se termind in canaliculele dentinare, complescle mecano-receptoare find fn nurs mai mic (TAKEUCHI, H., 1991) De asemenes, fbrele nervoase sunt mai putin miclinizate dect cele ale dinglor permanent (CHARMEUX, A, 1981). In pls, prin instalaree resorbyic radicular, spare si o degenerare a clementclor nervoase (est rervos este prim care degenereazs end incepe reser 5 ulm care se matureuza edad se dezvolta pulp). ‘Dest mecanismul de declangere a dureri la nivel pesfeic ste aeclast cla adult, eapacitates de interpretare a drei la 105,cogil este Lint dato integral fa nvel coral La cop, neocorexal nu a jtns la matuiate, Lael, mult mai fincfonal este rincncefalul(ceieral ,imbic") care deine i fumetia de ,temestat al vei emovionle La nivel ni se face jn primul ‘rnd integrarea emotinala adorei. Din acese nuove a opi exist eacodani fae peeepia fed a dei fi interpretarea ei. Ast, uneod, componenta emoionala a rei ia proportit nemsuae, che daca dure exe yout. x toate aenten, dierea poe prezeata uncle pariclaria ependente de formele clinioe de inflamatc. Astfel, in ‘inflamatia Seroas®, durerea este intensi (neating’nd inst ‘ntenstates 6 dit pemnanen), dar de scura dura ( 30 de minute ping lao noapt). In inflamalia durerea este pula, surds, exaoerbat I cl in iflamatile conice, ‘urea ste provoct de aca masticator @ZARNEA, L, 1993) “Examen obec ese forts important petra peczaca agnosie, Else fice prin metodeobsauite: inspec pala, rc, examinarea mobilistit dente, tesaree viii, xa toen radiologic. La toate acest, penta preczarea diagnostic Iain tempor se aig examen dice itp ‘La faspecte, se pot obsorvaumaitoal: ~ dine u proces carios pafin, v dentin sherts ined, de obi! in canttate mae, cu o eventual deschidere © camer pulpare. DUGGAL si cal (2000), studind relatia diate extinderea procul aos 6 inlamati pulpart la molar ezporai au frit ck mirimes intindest proesuli caios tn raport cu distaaia itercspidians poate fi on indicator al inflamatici pulpare. In cavitatile largi, care depiges omatate din distana inereuspidiana, indiferet daca este sau nu deschis camera paper, ‘exist un grad de inlamatiepolpart. Autor ssn co tn pulps molarlor tempor apar modifies 106 inflamatori chiar din stadile de tncepu ale proce- sului carios, inate de a se produce deschiderea camerei pulpare, ct 0 consocina a evolu care; = dinte cu abmuratie intact, de obicei voluminoasé sau ine cu obra scare secundara (ator facta- rari obturaje, adaperit marginale defectoase saa smobiltiti acestea); ~ fracturd_coronars_ postrumaicd, mai fecvent_a ini froma = aspectul_pllor- moi (mucoasi_gingivali, samp véstbular). Exisenla unor mOdificai ale acestora (modifica de culoare, prezenfa unvi mic abees ‘gingival sa fistula, et.) este expresia uneiextinderi parodontle a inflamatiel pulpare. 1La palpare se observ ~ consistent aerate; ~ fbilitatea out Palpuea dt de asemenes indicat asupa graulol de seosiitate pupart care de obce, neste foar mare. Cin exiss tn oii de desehidere a camer pulpare, prin palpares lui cu sonda se consata gradul de sensbiite si Cavactorl sere elininste (singe, pra). Este imporant de cbservat cuore singe elimina, cantata Bi, acestea find indi asupa ipl de inbolavire palpar. Dupa CAMP, JH, Imirimes deschideri canerei pulpaze, aspetal pape si Canitateahemorgie st factor import in iagnosticarea ‘ral de iaflamatia pull descoperie prin proces cao. Geschidere prin proces caros se Ya insoi itoteauna de inflamajiepupart. ULLA SCHRODIER si col (1991) usin ed Plpa expusd prin proces caios ese intotdeauna jnflamats roti, pial su foals este morifcats (g 8.1). 107» Y ig 81. Butndere iamatie ronie pupae: cri prefun 1) te pulp erowca pot) np eon (dag ULLA SCHRODER ol 1991) © sdeschiere minuscul poate induce o inflamate pulpari eure poate varis In limite foane largi, de Ix minim pin Ia cextinsé si necrozi totald. In schimb, © deschideré mare se va ‘nso ntodeauna de oinflamatie inns sau neeroza si va benefleia de terapicpulpara vital. De alfel, pentru o nflamatie pulpard fotinst_pledeaza si o sdngerare extinsd Ia locul eschideri ca iin timpal amputaieypulpar. fn legatura cu sangerare, © nuanidrosu deschis est un in- ici pent o inflamatieserasi, in schimb o nua mai nchis agi caracterul prfuzpledeaza pentru 0 inflamate cronica ‘Aspect pupei, culoareas consistenja ea palpare sunt alte Indeil pentru pal de inflame Percutia in ax, aprecitd ca atare nu est un clement cares jute substantial diggnosticl, pec ca raspunsu este influent ée components emotional a copiului, Fa poate fi fasi un indicator eficient cand se coroboreaza si cu cella metode de examina Percuia rebuie efectuat eu blindeje si cénd este Pocitiva orientea cate o interesre pulpard ttl, eu sa fart ‘extindereparodontald, 108 Gradal de mobilitte dentara —rezultatl testulul webuie apreciat cu mult discernimint deoarece o eventuald mobilitate Patologici se poate suprapune peste mobilitatea fizologic8 & lintel espectiv. Pentru iterpretarea ct mai corel se va face comparatie cu mobiltatea dintelui omolog, Unikizareateltelor de vitaltate nu este rocomandst de uni practcieni. Totsi, apreciae cu discernamdnt si Inénd In consideratieunele limite, ele pot oferi serie de indi valid, MUNFORD, citat de ASFOUR gi col. (1996), ara ci {olosiea testelor de vialitate 1a ditt tempor le copii sub vrs de 10 ani nu sunt rlevante deoarece copilul nu ste cooperant. Tots, stuile lui ASFOUR si col. au pus tn cvideata matoarete: = copii eu virste cuprinse ine 7 si 10 ani au avut discemamant cing li s-au aplicat teste de vitaitate termice (clourd de ei) si electric: = rasponsurle an fost similae la ambele tipuri de ese, ceca ce contrarce eredinga cl testele electric: dau rezuiate ma cedibi Autos consider of alogeeatesslor de vialitate repezintt pur simpluo preferinjs personals. Folosira testa termic eu lorurd de etl, desi mu permite varaiaintensiii excitantuli, repreznia o meted’ mai simpla, mai convenabilt si care se fectueaza imran timp mai scurt deat testele electric. Porsistonta durerii dupé testeletermice,indiferent dact se Toloseste cadet (haton de gutapercA ncaa) sau temperaturs scduta (baton de heats sau buleticuclorar de etl aceasa din lurmé fiind mai eficienti deoarece evitt pelingerea spre ‘marginea gingivala, indica o patologie pulparaieversibi TTestele clectrce precizeazi doar absenja sau prezenia scasbilitai, far a indica nermalitatea pulpart. Ele sunt supuse ‘or factor de eroare. Aste, o pulp cu necrozi de liehefctic poite ds rispuns pozitiv, iar in cazulunei imbolnavir mixte se Poste brine un rispuns fas pevtiv (SNAWDER, K. D., 1980) 109‘Examentl radiologl ofert date si permite evaluarea el ‘mentclo anatomice normale (ine, pala periodontal os alveo- lar, relaia cu germenele dintlui de ilocure) si patlogice. ep ca dnl preizart profanzimen proceso caros, ea ut eu camera palpaa: +> exisena obturator si eventual reciiva de ere; ~ aspectul camere pupae: ~ odieare continstoln camere pupae prin zone e radigtrnsparetd Ia anumiteaivele sau prézenia ‘mandarca uni terapipulpre mu radical; ‘noma, forma, dmensiuea slung gino; ~ sfaul de resorbe radia; sincoja uni eventual tatarcat endodontic anterior. ‘espe spatial periodontal, imaginea radiologic indica ~ dmensiunea spa perianal; ~ spect amine dur Despre germenul dine de locuireprcieaz = ada do dezvotie; ~ relaa eu dint emporar. {In privinga osu vena, radiogratia ofer date despre: ~ aspect general al onl alveolar, = eventala existent a_unor zone de raion transparent, mai frecventinteradicule, la nivelal ‘i san tnfucailor Gemnifcae « one ese rapide a proceslutpatologic spre spail ite ‘adil peealoacoa mai scart ~podcauacamersi pulpare ~ daorittcanlcuelor aberante 51 poro- Fai ceseut a aces). 0 rin coroborareatuuror datelorobfinute In urna examnenul clinic subiectiv si obieciv se contureazA un diagnostic al Imbolaivirit pelpare care orienteaza medicul in alegerea metodei de tratament, Diagnosticul de certitudine se pane isin uunma examenului diect intrapulpar cind, de alte, se ia si ‘tara finalaasupra metodei optime de tatament ‘8.3. GANGRENA LA DINII TEMPORART Prin gangrend se inelege mortficarea gi infectarea pulpei entre Mortficarea pulparé reprezintt imbolnivirea cea mai ‘recvena a dine temporar neratat in mp wil (FORTIER, J . si DEMARS-FREMAULT, Ch). Infectarea se realizea in turma inyaziei microbiene & fesotului pulpsr. MARSH si LARGENT (1967), citai de MATHEWSON gi col. eu depistat In canaeleinfectate ale molarlor temporai 15 microorganisme sliferite, 82% din culturleobyinvte find reprezenate de dfeite ipa de strepiocoe. ‘TCHAOU gi col. (1996) citind date recente din lteraturs, rat cl fo canalele radiculare predomind flora anaerobi. fn cadrul acestea, se constat freevent predominena Pepiosep-_ Diferitele sti au ola adi tempor speci bacterene simile ew cele de la digi permanent. Majontates specilor imolate au fost obligatoriu anaerobi cu speci de Bacteroides {Porphyromonas sau Prev) streptococanaroi TBRUNO, M. L.H. sol. 1997), stodind caalleinecate 25 de molari temporari consaté c& microflora este predominant ger si facultatvg In acelasi timp ei const c& la nivel cavitaitBucale se produc deseo! infect acute si c8 clindamicina determina o resent bateriand cress, Gangrena dinlor tempore pezint#unele particular tn port cu gangiens dezvotiatt Ia dint permanent. Aces unparticulartai sunt favorizate de caractercle morfologice si de structurale dintlortemporai si consau i: ~ extensia rapid a procesului patologie spre camera pulpara: este cunoseut faptul cd In dint: temporari cevolutia cari spre gangrené se face in timp mai Scart decit la dint permanenti (CRISTO- LOVEANU, Ry 1957) ~ tendinja de extrioizare i spatial periodontal: ~ absenfa tein de delimitae. CCatea de propagare a procesuipatologic cu exteiorizare in afara spafiului endodontic depinde de stadiul fiziologic al din- ‘eluitemporar. stl, in cazal dite temporar flat In stad 2 (perioada de stabiitate san maturitate), procesul patologic ‘depaiseste baer apical si se cantoneazA In spatial periapical si de acolo, in absenatratamentului sin anumite condi, se poate extinde, ucind uneor a formarea unui abees vestibular, fh 8 fi exclustinsé nici localizarea oral, palatinal sav lingual La molar temporari aflati in stadiul 3, in peroada de climinare sau de esorbjiefiiologied, in special eind resorbia radicular este avansata, infecia se propagi de fz nvelul pulpot ccoronare direct in spaful interadicular, tn dreptul fucatet rndiculare. Dupi FORTIER si DEMARS-FREMAULT (1987), Ja dintete temporar tm staul 3, zona interradiculard repeezintt ‘calea preferenild de extensie a infectie. Aceasta modalitae de cextonsie este favorizat de = permeablitates si pororitatea podelet camerei plpace; ~ exisenjs canalelor polpo-parodontale (canale ac- ceesori) care leaga diect pulpa coronara cu spatil {neradicular (zona fureatiei) CCalea de propagare a infectei direct din pulpa coronaria zona fureatiei permite ca regiunea interadiculara s fie afoctata ‘nainteainteestitzonei periapicale (GENTHER si col, 1991) m 8.3.1. Forme elinice {In functo de ertril pulpar morifict si infscta se deseria dou forme clinice de gangrend. Aceste forme sunt: 1. Gangrens pariala, in care numa o pate din pulp este smortifieat si este infect; 2. Gangrend total ia care fnteaga pulp este mortiicaa si infectas ‘In aport cu tendinga de exterorizare a procesuul patologic se dosent tot dui forme clinice: 3. Gangrena simpld, fn care procesul patlogie este cantonat strict a vel pole’ dentare; 4 Gangrena complica n are procestlpatologie depaseste bariera palpard,extinzind-se tn spatial periodontal schist tn ‘stl alveolar din vecinatate uit gangrenn panala c&t gi cea totald se pot insti de complica. In cazul gangrenei partial, proces putologic se propagi prin podeava camerei pulpare si va cuprinde parodontu! si chiar osul alveolar din zona bi- saw wifuretit radiclare, uncort cu posibiltatee exterorizirt pe mucoast tingival sub forma unui mic abces gingival sau sub forma unel fistule. Dar, dei pot exista asemenea manifests a eazalgan- renei parile complicale, la examenul clinic ve consalé cl pulpa radiculars este vial, lu palpare depistindy-se sensi- Dilitae si singerare, Aceastd forma de gungrent se Ttilneste ‘mai frecvent la copiel mare, cinddintele tempore se sBsese in stadiul 3 al evolutic sale, cu resorbyia radicular intala 83.2. Complicate. CCompliestile gangrenei pulpare Ia dint temporari se pot ‘grupa in dows categori. In prima categorie sumt inoluse complicaile cae se regises si inte complicate zangrenei Ginglor permanent jar in a doua categorie sunt cuprinse complicailespeifice aumai dinjilrtemporas 3$32.1. Complicate indinite si in gangrena dnior permanent LIVIA ZARNEA gropeazs complica din prima categorie in complica ssimptomatice stn complica simptomatie. In categoria complicailorsmplomalice este inclust parodontita apical acu Din eategora complica asimptomatice fac pane: parodonita apical eroic, care ese $ifonma cea rai recvent = rimlomal periapical, complica extrem de rar ~ chistl periapical, de asemeneao complicate rari, = extnderea procescorinflanatori si suparative in Toile fee sub forma de celui sa abees: ~ adeniel; ~ infectia de focar. Avind in vedere posibiliatca ca procestl patologic sf se tocalzeze fi nate 20ne ale saa peredoatl, a auma la nivelalparocooino apical, termenbl de .pardont apical” este neon impropria. Din acest movi pare msi pouivia terminologiauirats de FORTIER si DEMARS-FREMAULT. incazal gangrene complieae prin eeasia proces patlogic ‘m spatul periodontal de acolo spe osu alveoli tlizeuza terenul de nero pulpar cu ptologie periodontal la care in ‘mod eueat se intlnese dus forme clinic. Acesteformeciaice sunt reprezonate de alectiuile pulpe-paredontale acute gi de fectuniepulpo parodontle eronce Tn acceptiunea aceloras auto, frmele acute eines cel ‘nai des malar temporar in sada semnee cline find asemanatoare cu ele determinate de parodntita apical acuta intlr permanent, pstrind inst propotile Formele cronice sant mai freevente a dnt tempor fa stadut 3 de evolu, cin, prin instalarea resorbjel radical, dintele devine o ,entiale deschisi™ care permite numerease ‘chim pulpo-paredontle 77] ‘Studi histologce in vito" efectuate de autor japonezi eu sjutoeul microscopic clectronice au arta ed in eazul proceselor periapicale avansate microorganismele invadeazd numai ‘analiclele dentinare din weimes coronard radiculard si cu preponderent2 in jurul inti in canalele radicular In treimea, spical, 1a cazuile Ia care sa constatatinvazia microbiand, soeasta este supericilé Lima numai Ia unele canalicule “entinare (TANIGUCEI si col, 1995). Accleasi constatie suat ‘acute si prin studi eu ajutorul microscopului electronic cu transmis, coea ce permite avansarea idelic4 name de invazia ‘microbiand a canaliculelor deotinare radiculare se produce ‘nflamajia pulpard care avanseaza fn rogiunea apicala si a ‘ucateidingilor ermporari (YAWAKA gi col, 1995). 8.3.2.2. Complicati specifice dintlor temporari Complicatile gangrenei specifice dinjlor temporari se repercutd fie asupra dintelui in cauzé, fie supra dinteli permanent de inlocuire (© complicatie care se adreseazi dintelui in cauzi este modifiearea tiparalul si vitezel de resorbtle radleulard Asifel, pot si apard resort in zane unde nu se prc tn mod normal, de exemplu resort interne care duc la subjierea si ‘ulterior perfortrea pereteli radicular, esorbii im podeaua ‘amerei pulpare care uneori pot sectiona completo ridcini de restul dnteui, resorbi longitudinale. Viteza de resorbjie poate ereste, cu desfinjarea perioadelor de pauza dintre procesele resorbive, asa Inet resorbtiaradi- calard se permanentizesza grind exfolierea dintelui. Alto, dar mai ra, stmul de resorbie se ncetineste ducdnd Ia persis: tena dintelui pe arcada peste virstafiziologid de exfolire. ‘inte complicate cu repercusiuni asupra dintetu permanent 4 inloewire se citearA aparitin defectelor de structs si dezvoltarea chisturilorpercoronare- sr usDefectele de structura ale dintelui permanent de Inlocuire apar tn cazul in care procesul osteitic al dine temporar este foarte intinsajungind fn apropierescrpt tn care se deavolti dintele succesional, cu condita ca mai putin de jumitate din corcana acestwia sf fie formata. Gravitatea efectului de structurh depinde de gradul de dezvoltae at coroanei dntchi suecesiona, de fatinderea procesului patologic al dintelui temporar, de duraiapevioade de injure. fect de structural dintluisuccesional poate varia de La modificarea de culoare a unei mici suprafeie (zon de hipocalcificare) sau de la un mie defect hipoplazic pink 1a ‘modificriserioase deforma, dimensiune si structura,cunoscute sab denumirea de dinte TURNER BRUNO M. L. H. $i col, 1997) aratt ca infecta eronica a molarlor temporari produce tbariri variate in dezvoltrea ‘inpilor permanenti de inlocuie, Ei arata cd 69% din cazurile lunmitite prezintt diferte defecte de dezvoltare. In ondine deserescindl aceste defecte sunt: ~ oprirea dezvoltiriiriicini (49.3% din cama); = hipoplazie de smal (12,74); = dilacerare (42%), = sechestrarea germenului 2,89), _Aceste constatiri determina autor st recomande oattudine restriciva tn privinta tratamentului endodontic 1a dinit temporaci cu morificare pulpar, Chisturile pericoronare sunt formatiuni chistice de ‘manmime varisbila care contin coroana dintelui permanent de Inlocuir ajuns la maturitate, Dezvotarea lor se datorexea levi sacului pericoronar prin infectarea de I procesul itis osteitic al dintclui temporar sau prin aumatizare in timpul_ unor ‘uatamente endodonice intempestve. Freevent, apaiia acestor cistri se datoreaza molailor secunz temporari cu gangren. 6 volutia lor este destl de rapa, wectnd succesiv prin stadile de lateni, de deformare, dc exteriorizare gi fstulizae si de complica Tn stad de latent care este asimpfomatic, depistarea se {face intimplator prin efectarea unui examen raiologie al unt dint din vecindtate. Exist ins si unele semne deatare care pot rage alata prinielui sau medicuul “Acestesemine sunt ‘= mobilitatea molarului socund temporar cu malt timp ‘nate de data incur; petsistenta unui molar temporar dupa c= toi ceili ‘au fot exfoliati (ALLAN, Ph. gol, 1982) Elemente de diagnostic Diagnostcnl de gangrend simpla totala se pune pe smmatoarlesemne ~ absenta dure: = camera palpard deschist; = absenfa sea i singers la plpae; = pereuia in ax nesta: ~ teste de vitae negative (aus efectea de atic = abscoja mesdificsilorradilogice In gangrena simpli partial, paciental mai previnta sensibiitates sdagerarepulpra la deri nivee, ‘in gangrena complicala cu parodontiti apical acutt ecient prezints dure spontand, care aren general accleast Caractere ca ale duer date ls dint permaneni, dar este thai pujin ampla, Durerea ese vic, pus, ie crizele dhcerase se pot ropes, aceasta caractrsicd eprezentnd un clement de diagnose diferemia cu sindroml de sept sau cu polpita (FORTIER i DEMARS-FREMAULT, 1987, Starea eterald a acstor pacienl este altrti, Ei prezint fbr, inupetent, atic. a7Examenul obiectiv exobucal poste pune uneor in evidents Ccelulit, © deformare gio congestic tegumentar’ cu localizare feiss (Suborbitrs, jugalé, submandibulars) in functie de ‘opografia dintclui eauzal. Tetodat poate fi prezentt adenopatia loco-regional. ‘Examenul endobucal precizeaz4 la dintele cauzal: ~ disteetia corona cu proces catios profund netratat sau tala incorect cu obturatic necorespunzitoue, aril fracturat sau absenta; "wood faetar corona (a special a inci supecor); = camera pulpard deschisd sau eare se deschide prin ‘ndepdrtarea dentine! alterate; ~ absenta sensibilti i singer pulpare; ~ durere la percutia fn ax; percutian ax trebuie facut eu mult blandete, umeoti numa cu pulpa degeului, ~ mobilitate dentarderescuta; = absenja modifierilorradiologice; ele po prezente Incazul acuizarit unui proces craic. fn unele situa 1a dintele tempor in stad 2 de evolue, se consatdo deformare localizatt in fundol de sac vestibular sau la nivelul boltt palatine, expresie a consttirt unui abces vestibular saa palatial In gangrena complleati cu proces cronle parodontal, simptomatologia subieetiva este stearst, chiar absenta. Copilul Poate prezenta jena la masticatie, datt fn principal de irtarea papilelinterdentre san cind procesul eronic se acutizeez, ‘Laexamenul obec se constati dntelecu dstuetie coronas ‘etratat su taut incore, ar camera palpara este descist. In cazul in care complicajia survine fn urma unei gangrene {otale, sensibiitaea si singerarea sunt absente pe Tnteg ‘eritorul pulpar. Maifreevent, complicatia este consecutiv unet gangrene partial. fn consecint se poate inn sensibiitate st slingerae pulpart Ia difeit nivele us Perera n ax este negativa, ea devenind pov numa in azul aeuizisilor Deoarce obcctiviatenrispunslu copia In acest test ext chestionbia, exist alte seme obietve ma imports care ucbuierefnut gi anume, aspect radiologic gi ‘spect mvooast gingiva ain Venta Examenul radiologic evidejiacd modifi le spas pesiodoatal sia ale sult alveolar, ustate pein zone de fadiotasparenié cu difete locazisi 5 fntindei’ Semnal radiologic precoce de interesare parodonald ons in igiea ‘pa peiodontlnerradiculr aun csr cso ital ‘uma pe 0 singur pa a sep intemaicular (FORTIER si DEMARS-FREMAULT, 1987, KOIIMA si col.1995). Dar de cele mute on, deosrece pacientes acs rd I ratameat, tcamentl rdologc evident o radotranspare{s. canton ‘nweradicular, la vel fai, fa mola su redionransparent la nivele variate pe supra edcinit monorail. ‘Mucoasa pingivall vestbulart din veciniate poate fi smodifiaté de caloare si uneorae ending Ia nfundare nd $= 1 produ lita tbl! alveolar activa milimetn de marginc liber gingival, coespunztor wie furcaie adcuare pe mucoasa vestibular, poate xia «fist sau un mie nodal rosin cu unl sa mai multe oii de fistula De asemene, in czal acuta, cu acca localiza fn apices marin tee sagvale, apo met premise cata miimer dima, de ciloare algae, apes epi Tunelcie se inne fn era 3 eae de pris” say gum bol” (GIUNTA, 1981; REGEZL $8 SCIUBBA, 1989), Ea rpezint un mic aboes gingival, cle Peviodca de"dren) a colectei puulete pint in moment Insti) atamentus dntlsi respetiv. Coleen purulents reultata pin scutizaea procesii craic se va deplasa prin zona So0/mm? sau < 1000mm'; coat Rise cats murmur fiiologc funciona sau inovent; ~ istric de febrdreumatit (msi mare de 5 ai), fc afeciune cardiscd; ~ defect septal secundar atrial necomplicat; PY fara insufcien mitral sau murmur, ~ gref de bypass antert corona; pacemaker cardiac; ~ hoalt cardiac ateroslertick; = cateter Swan-Ganzs 16 ~ diabetic’ bine contrat ~ pacing! imunocompromisi eu ANC 1000/un sua ‘mai mul; “= dopa 6 luni sau mal mult postoperator; 1 duct arterial igaturat; srl aurogend vasculara; = defecte atriale sau ventricular de sept tnchise chirugical (Cra pete dacron); ~ inp afc arice asocate: “+ anemie cu celle tn sever; 1 Sibrozachistica; ‘bol transmise sexual (rd HIV); + ‘nlocaisiproweice de articulai; + dispozitive mealce onopodice. Ai factori care trebuie lat fn considera in alegerea trata- ‘menului sunt reprezenia{t de gradu de cooperare cu pacieal, interesul manifestat de parinte tm rezolvarea_problemei stomsstologice a copilulu, posibiliatea de a ven la watament in sedis repetate 9.2. METODE DE TRATAMENT IN INFLAMATIA PULPARA Metodele de tratament se sleg in functe de factor amintit ‘mai sus gi depind tn principal de gradal de extindre al inf nati pulpare. Datoritt abseatei unei posit de sable preoperaior a diagnostcul de certitudin, dcizia finalé peatra legerea metodsi de tratament se ia dupa desshiderea camerei pulpare si examenul direct intapulpar. Datele de observatic dirceta a pulpet pot confirma sau infirma diagnostcul prezumpsiv metoda de ratament ales inital influ acesta ot orienta cate 0 now attudine de tratament Indiferent care va fi deizia final, exists eStova metode de tratament cu care se poate oper ar