Sunteți pe pagina 1din 7

D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

LUCRAREA NR. 2

CONSTRUCŢIA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCERCAREA


POMPELOR CU PISTOANE AXIALE CU BLOC ÎNCLINAT
DE CAPACITATE FIXĂ

1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are ca scop determinarea caracteristicilor funcţionale, hidraulice, mecanice şi


energetice ale unei pompe tipice cu pistoane axiale, cu bloc înclinat, de capacitate fixă. Pompa
este produsă de S.C. Hidraulica Plopeni S.A. sub codul F112-25-IPG şi denumirea “Unitate
hidrostatică cu pistoane axiale”, fiind de fapt o maşină reversibilă (fig.1).
Pompa se numeşte “cu bloc înclinat” deoarece arborele roteşte discul şi acesta
antrenează blocul cilindrilor. Atunci când arborele pompei roteşte blocul cilindrilor pompa se
numeşte “cu disc înclinat”.

2. CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA POMPEI

Elementele componente ale pompei F112 sunt prezentate în figura 1.


Mecanismul între elementele căruia se realizează camerele de volum variabil este de
tip bielă-manivelă. Pistoanele sunt dispuse circular în blocul cilindrilor, avînd axele paralele cu
axa de rotaţie a acestuia. Mişcarea rectilinie alternativă a pistoanelor în raport cu cilindrii este
determinată de un disc numit “flanşa de antrenare”, faţă de axa căruia blocul cilindrilor este
înclinat cu un unghi de 25o. Flanşa acţionează pistoanele prin intermediul unor biele cu
extremităţi sferice. Desprinderea bielelor de flanşa de antrenare este împiedicată de o “placă
de reţinere” prevăzută cu alveole sferice. Desprinderea bielelor de pistoane în faza de aspiraţie
este împiedicată prin sertizare cu role profilate.
Conectarea alternativă a camerelor de volum variabil (realizate între pistoane şi cilindri)
cu racordurile se face printr-o “placă de distribuţie” sferică. În faza de aspiraţie pistoanele sunt
extrase din cilindri, volumul camerelor creşte, iar lichidul din rezervor este aspirat în cilindri prin
“fereastra de aspiraţie” a plăcii de distribuţie şi prin “fantele de distribuţie” ale cilindrilor. În
faza de refulare, pistoanele pătrund în cilindri evacuând lichidul spre motorul hidraulic prin
fantele de distribuţie şi “fereastra de refulare”. În faza de aspiraţie presiunea din camere scade
până la valoarea necesară umplerii cu lichid; în faza de refulare presiunea din camere creşte
până la valoarea necesară evacuării lichidului. Variaţiile rapide ale presiunii din cilindri în cursul
“comutaţiei” (schimbării fazei) sunt atenuate prin practicarea unor crestături triunghiulare în
placa de distribuţie, crestături numite “fante de amortizare”.
Între blocul cilindrilor şi placa de distribuţie se formează un lagăr hidrostatic complex.
Forţa portantă care acţionează axial pe blocul cilindrilor este echilibrată de rezultanta forţelor de
presiune exercitate de lichidul pompat pe suprafeţele de capăt ale cilindrilor (determinată de
diferenţa dintre ariile secţiunilor transversale ale cilindrilor şi fantelor). Etanşeitatea iniţială a
acestui lagăr hidrostatic este asigurată de un resort elicoidal care se sprijină pe blocul cilindrilor
şi pe flanşa de antrenare a pistoanelor, prin intermediul unui “cep” cilindro-sferic.
Precomprimarea resortului este impusă prin lanţul de cote axiale.
Forţele de presiune pe pistoane sunt preluate de doi rulmenţi radial-axiali cu bile, dispuşi
în tandem şi de un rulment radial cu role cilindrice. Ungerea rulmenţilor este asigurată
îndeosebi de lichidul scurs din cilindri prin jocul lagărului hidrostatic. Acest lichid este introdus
între rulmenţi printr-un canal practicat axial în cep şi în arbore. Articulaţiile sferice ale bielelor
sunt unse cu lichidul prelevat din cilindri, prin jocul radial dintre alezaje şi capetele pistoanelor.
Scurgerile de lichid sunt colectate în carcasă şi evacuate la rezervor prin racordul de drenaj.

1
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Fig. 1. Secţiune prin pompa F112-25-IPG:


1 – manşetă de rotaţie; 2 – inel de siguranţă; 3 – capacul arborelui; 4 – inel O; 5 – inel de
siguranţă; 6 – rulment radial cu role; 7 – distanţier; 8 – carcasă; 9 – rulment radial-axial; 10 –
flanşă de antrenare; 11 – cep cilindrico-sferic; 12 – bielă; 13 – blocul cilindrilor;14 – piston; 15 –
resort; 16 - placă de distribuţie; 17 – ştift de poziţionare a plăcii de distribuţie;18 – ştift de
centrare a plăcii de distribuţie 19 – capacul racordurilor.

2
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Forţele care solicită axial arborele sunt preluate de carcasă prin “capacul arborelui” şi
printr-un inel de siguranţă. Etanşarea arborelui este asigurată printr-o manşetă de rotaţie
amplasată în “capacul arborelui”.
Placa de distribuţie se sprijină pe “capacul racordurilor” printr-o suprafaţă plană, fără
elemente de etanşare elastomerice. Rotirea plăcii de distribuţie este împiedicată de un ştift fixat
în capacul racordurilor. Capacele sunt etanşate cu inele “O”.

3.CARACTERISTICILE FUNCŢIONALE DE REGIM STAŢIONAR

În practică, funcţionarea unei pompe volumice fără cavitaţie este analizată pe baza
relaţiilor dintre parametrii săi funcţionali, parametri ce pot fi clasificaţi astfel:
- parametri hidraulici: debitul volumic Q şi suprapresiunea realizată P;
- parametri mecanici: turaţia de antrenare n şi momentul absorbit M;
- parametri energetici: puterea absorbită N şi randamentul total η t .

Dintre aceşti parametri, turaţia n şi suprapresiunea P pot fi consideraţi independenţi


deoarece în cursul încercărilor sau exploatării pompei pot fi menţinuţi simultan la valori impuse,
constante. Relaţiile dintre aceşti doi parametri independenţi şi cei dependenţi se numesc
caracteristici. Se pot defini:
- caracteristica hidraulică: Q(P,n);
- caracteristica mecanică: M(P,n);
- caracteristica energetică de putere: N(P,n);
- caracteristica energetică de randament: η t (P,n);

Acestor funcţii de două variabile li se pot asocia “suprafeţe caracteristice” care pot fi
reprezentate într-un plan prin proiecţiile curbelor situate în plane paralele cu planele de
coordonate. Se disting astfel următoarele “curbe caracteristice”, reprezentate calitativ în figura
2:
- variaţia debitului în funcţie de turaţie, la presiune constantă (a);
- variaţia debitului în funcţie de presiune, la turaţie constantă (b);
- variaţia momentului în funcţie de turaţie, la presiune constantă (c);
- variaţia momentului în funcţie de presiune, la turaţie constantă (d);
- variaţia puterii absorbite în funcţie de turaţie, la presiune constantă (e);
- variaţia puterii absorbite în funcţie de presiune, la turaţie constantă (f).

Caracteristica energetică de randament, η t (P,n), poate fi asamblată din două familii de


curbe (fig.3): variaţia randamentului total în funcţie de turaţie, la presiune constantă (fig.3e) şi
variaţia randamentului total în funcţie de presiune, la turaţie constantă (fig.3f).

Se pot defini şi “caracteristici ale randamentelor parţiale”:


- variaţia randamentului volumic, η v , în funcţie de turaţie, la presiune constantă (fig.3a);
- variaţia randamentului volumic, η v , în funcţie de presiune, la turaţie constantă (fig.3b);
- variaţia randamentului mecanic, η m , în funcţie de turaţie, la presiune constantă (fig.3c);
- variaţia randamentului mecanic, η m , în funcţie de presiune, la turaţie constantă (fig.3d).

Caracteristicile de mai sus pot fi reunite într-o singură diagramă numită “caracteristica
universală”, reprezentată calitativ în figura 4: în coordonate P-Q se reprezintă curbe de variaţie
a debitului în funcţie de presiune, la turaţie constantă, curbe de egal randament, curbe de egală
putere absorbită, curbe de egal moment absorbit etc.

3
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Fig. 2. Caracteristicile hidraulice, mecanice şi mixte ale maşinilor volumice rotative în regim
staţionar: a) variaţia debitului în funcţie de turaţie, la presiune constantă; b) variaţia debitului în
funcţie de presiune, la turaţie constantă; c) variaţia momentului în funcţie de turaţie, la presiune
constantă; d) variaţia momentului în funcţie de presiune, la turaţie constantă; e) variaţia puterii
absorbite în funcţie de turaţie, la presiune constantă; f)variaţia puterii absorbite în funcţie de
presiune, la turaţie constantă.

4
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Fig. 3. Curbe caracteristice de randament ale maşinilor hidraulice volumice rotative:


a) variaţia randamentului volumic în funcţie de turaţie, la presiune constantă; b)variaţia
randamentului volumic în funcţie de presiune, la turaţie constantă; c) variaţia randamentului
mecanic în funcţie de turaţie, la presiune constantă; d) variaţia randamentului mecanic în funcţie
de presiune, la turaţie constantă; e) variaţia randamentului total în funcţie de turaţie, la presiune
constantă; f) variaţia randamentului total în funcţie de presiune, la turaţie constantă.

5
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Fig. 4. Caracteristica universală a unei pompe volumice.

6
RELAŢII FUNDAMENTALE PENTRU MAŞINILE HIDRAULICE VOLUMICE

O maşină hidraulică volumică ideală (η t = 1) poate fi definită cu ajutorul unui singur parametru
numit capacitate. Acesta este egal cu volumul de lichid ce parcurge maşina la o rotaţie
completă a arborelui, diferenţa de presiune între racorduri fiind nulă. Se notează cu V g sau V şi
mai este numit volumul geometric de lucru.

Debitul teoretic mediu al unei maşini volumice: Q t = n ⋅ Vg

VP
Momentul teoretic al mașinii volumice: M t =

n - turația maşinii; P - diferenţa de presiune dintre racordurile energetice ale maşinii.

V
Capacitatea (maşinii) pe radian: D=

Expresia momentului devine: M t = D⋅P

Randamentul volumic al unei pompe volumice este raportul dintre debitul real şi cel teoretic:
Q
η vp =
Qt
În cazul motoarelor,
Qt
ηvm =
Q

Q t fiind debitul teoretic, corespunzator turaţiei şi capacităţii.

Randamentul mecanic al unei pompe volumice este raportul dintre momentul teoretic şi
momentul real absorbit
Mt
η mp =
M
În cazul motoarelor,
M
η mm = ,
Mt

momentul teoretic corespunzând capacităţii şi diferenţei de presiune dintre racorduri.

Randamentul total al unei pompe este raportul dintre puterea utilă (hidraulică) şi puterea
absorbită (mecanică):

Nu P ⋅ Q P ⋅ η vp ⋅ Q t P ⋅ Vp η mp ⋅ η vp
η tp = = = = = η mp ⋅ η vp
Na M ⋅ ω Mt 2π Mt
⋅ 2πn
η mp
În cazul motoarelor:

N u M ⋅ ω η mm ⋅ M t ⋅ 2πn η mm ⋅ η vm
η tp = = = = ⋅ M t = η mm ⋅ η vm
Na P⋅Q P ⋅ Qt P ⋅ Vp
η vm 2π