Sunteți pe pagina 1din 4

APLICAȚIE

LUCRARE LABORATOR NR.6

Determinarea caracteristicii de regim staționar a unei supape normal-închise


O supapă normal-închisă monoetajată uzuală este formată dintr-un corp cilindric prevăzut
cu două camere toroidale, în interiorul căruia se deplasează un obturator axial-simetric, sub
acţiunea unor forţe de presiune şi a unei forţe elastice. Ultima este furnizată de un resort
(elicoidal) care tinde să închidă orificiul inelar format între obturator şi corp. Obturatorul poate fi
cilindric, sferic, plan sau conic.
Supapele monoetajate moderne utilizează obturatorul conic, care înlătură toate
dezavantajele celorlalte soluţii, dar necesită o tehnologie mai complexă. Combinaţia dintre un
ventil conic şi un scaun drept cu muchie ascuţită asigură cea mai bună etanşare dacă ventilul este
ghidat printr-un piston cilindric (fig.1a). Pistonul poate lipsi dacă deplasările axiale ale ventilului
sunt foarte mici, iar resortul este foarte rigid (fig.1b). Acest caz este specific supapelor "pilot"
utilizate pentru comanda unor supape de dimensiuni mult mai mari, în cadrul supapelor bietajate.
O supapă cu ventil conic are o caracteristică statică, p s(Qs) practic dreaptă, cu o pantă
pozitivă relativ mare. Această caracteristică este utilă în sistemele de comandă, dar constituie un
dezavantaj major în cazul sistemelor de acţionare. Panta caracteristicii statice poate fi redusă
substanţial dacă se ataşează ventilului un taler plan, care oferă o suprafaţă de sprijin resortului
elicoidal (fig.1c). Compensarea obţinută astfel este efectivă la debite relativ mici. Cea mai
eficientă compensare se obţine cu un taler profilat ca deflector axial – simetric (fig.2).

Fig.1. Tipuri de ventile conice

Fig.2. Ventil conic compensat

1
Distanţa dintre ventil şi sertar, xs (deschiderea supapei) rezultă din ecuaţia de mişcare a
ventilului:

𝑚𝑠 ∙ 𝑥𝑠̈ = ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗


𝐹𝑐𝑠 + 𝐹 ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗
ℎ𝑠 + 𝐹ℎ𝑡 + 𝐹𝑒 (1)

în care: ms este masa echivalentă a ventilului şi resortului; xs̈ - accelaraţia ventilului; Fcs - forţa
de presiune care asigură comanda ventilului; F hs - forţa hidrodinamică corespunzătoare variaţiei
vitezei lichidului în raport cu spaţiul în interiorul supapei (componenta staţionară); Fht - forţa de
presiune corespunzătoare variaţiei vitezei lichidului în raport cu timpul în interiorul supapei
(componenta tranzitorie); Fe - forţa elastică generată de resortul elicoidal.
În cazul unui ventil necompensat, ecuaţia (1) devine:

⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑐𝑠 − 𝐹 ⃗⃗⃗
ℎ𝑠 + 𝐹𝑒 = 0 (2)
sau
Acs  ps  K hs  x s  ps  K es  x s  x e  (3)
Din această ecuaţie se poate calcula deschiderea supapei în funcţie de presiunea din
amonte de supapă:
A cs  ps  K e  x e
x s ps , x e   (4)
K es  K hs  ps
Supapa începe să se deschidă la presiunea
Kexe
pso  (5)
A cs
deci relaţia (4) poate fi scrisă sub forma:
p s  p so
x s p s , x e   A cs (6)
K es  K hs  ps
Ks este constanta supapei. Pentru o supapă cu ventil conic, la deschideri mici,
2
Ks    d s  cds  sin  (7)

unde: ds este diametrul scaunului supapei; c ds - coeficientul de debit al orificiului supapei;  -


semiunghiul conului ventilului;  - densitatea lichidului. Coeficientul de debit depinde de
unghiul .

Funcţionarea supapei în regim staţionar este descrisă de ecuaţia:


ps  p so
Q s ps , pso   K s  A cs  ps  (8)
K es  K hs  ps
Aceasta reprezintă o familie de curbe "paralele" al căror parametru este presiunea de
începere a deschiderii supapei, determinată de precomprimarea resortului.
Panta medie a caracteristicii supapei cu ventil necompensat este relativ mare: circa 1,8
bar/l/min.
Dacă ventilul este prevăzut cu taler de compensare, caracteristica supapei devine:
K s  As
Qs ps , pso    ps  ps  pso  (9)
K es

2
p s
iar panta caracteristicii se reduce de circa 3 ori:  0,6 bar / l / min .
Q s
Dacă talerul este profilat şi asigură întoarcerea jetului cu numai 15 0, panta caracteristicii
scade de 6 ori: ps / Qs  0,3 bar / l / min .

TEMĂ

Date inițiale:
Se consideră o supapă cu următoarele caracteristici:
ds = 6 mm; ls = 9 mm; js = 60 m; Ke = 100 000 N/m;  = 150; cds = 0,8; cvs = 0,98.

Se admite că alimentarea supapei se face la presiunea


ps = 200 … 300 bar = (200…300)·105 N/m2

iar presiunea de începere a deschiderii supapei este


ps0 = 200 bar = 200·105 N/m2

Constanta supapei va avea valoarea:


Ks = 1,839·10-4 kg-0,5 m2,5
iar aria de comandă a supapei este:
Acs = 2,827·10-5 m2.

Constanta forței hidrodinamice va avea următoarele valori:


- dacă nu se consideră compensarea ( = ) - Khs = 7,38910-3 m;
- pentru ventilul cu taler de compensare ( = /2) - Khs = 0;
- dacă talerul de compensare este profilat ( = /2 + ) - Khs = - 1,979810-3 m.

Se cere:
Determinarea caracteristicii de regim staționar a unei supape normal-închise tipice cu ventil
conic pentru cele trei cazuri studiate:
-  = ,
-  = /2,
-  = /2 + 

Fig.3. Caracteristica de regim staţionar a unei supape tipice cu ventil conic

3
Calculele se vor face pentru trepte de variație a presiunii de alimentare a supapei de 20 bar și se
vor consemna în tabelele următoare.

- =

ps [bar] 200 220 240 260 280 300


Qs [l/min]

-  = /2

ps [bar] 200 220 240 260 280 300


Qs [l/min]

-  = /2 + 

ps [bar] 200 220 240 260 280 300


Qs [l/min]

Cu datele obținute se va trasa caracteristica de regim staţionar a supapei cu ventil conic pentru
fiecare dintre cele trei cazuri studiate (conform figurii 3).